ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCURENTIAL MANAGEMENT ANUL III

MULTIPLE CHOICE 1. Care sunt principalele tendinte ale economiei mondiale la inceputul mileniului II? a. b. c. d. e. Privatizarea si dezvoltarea sectorului particular Aplicarea standardelor ISO 2000 Integrarea si fragmentarea Implementarea noii ordini economice Liberalizarea comertului

ANS: C 2. Care este denumirea temei (capitolului) 5 din manualul Analiza strategica a mediului concurential? a. b. c. d. e. Caracteristici generale ale mediului de afaceri Strategia firmei Concurenta si avantajul competitiv Modele de analiza a avantajului competitiv Aplicatie a analizei strategice in mediul concuretial

ANS: D 3. Care dintre autorii mai jos mentionati si care au elaborat lucrari de referinta in managementul strategic nu este citat la bibliografie in manual? a. b. c. d. e. Porter M. Chandler A.D. Grant M.N. Prahalad si Hamel Butler R.

ANS: E 4. Cine a afirmat “Traim intr-o lume de organizatii!”? a. b. c. d. e. Porter M. Platon Grant M.N. Mintzberg Macchiavelli

ANS: D 5. Cine a afirmat “ organizatiile repretinta strategii umene complexe proiectate pentru a realiza anumite obiective”?

a. b. c. d. e.

Porter M., 1985 Argyris, 1960 Grant M.N., 1998 Mintzberg, 1989 Johnson, 1997

ANS: B 6. Conform abordarilor in alocarea resurselor, dupa Johnson, 1997, alocarea resurselor prin planificare strategica este un procedeu adecvat si include 5 componente. Indicati componenta eronata: a. b. c. d. e. Controlul pietei Planurile de jos in sus Reconcilierea Operarea Comunicarea

ANS: A 7. Care din urmatoarele forte ale diversitatii in internationalizare-globalizare este eronata? a. b. c. d. e. Operarea Cultura Economia Geografia Tehnologia

ANS: A 8. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la globalizare a. b. c. d. e. strategiile firmelor conduc la exploatarea avantajelor competitive internationale liberalizarea comertului pozitia de monopol pe piata locala miscarile de investitii si de capitaluri fluctuatiile in rata de schimb

ANS: C 9. Dezvoltarea tranzactiilor multilaterale si a negocierilor internationale in comert si investitii impune ca guvernele sa nu ia in considerare reguli privind: a. standardele tehnice si de calitate b. regimul de taxe c. achizitiile guvernamentale d. obligativitatea concedierilor de personal e. subventiile interne ANS: D 10. Integrarea in economia mondiala presupune:

a. protejarea sectorului agricol, eliminarea tarifelor vamale, politici de respingere a investitiilor straine directe, comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale b. retea mondiala de comert c. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale d. politici de respingere a investitiilor straine directe e. eliminarea tarifelor vamale ANS: B 11. Fragmentarea in economia mondiala presupune: a. firme multinationale b. retea mondiala de comert c. coordonarea deciziilor in institutii supranationale d. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale e. interdependenta economica intre tari prin dezvoltarea investitiilor directe ANS: D 12. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind consensul social in noua ordine sociala din mileniul trei: a. diminuarea importantei si rolului concurentei si stabilirea rolului primordial al factorului uman b. folosirea instrumentelor ce pot stimula cererea si oferta c. folosirea instrumentelor fiscale si bancare d. implicarea statului la nivel microeconomic prin sistemul de co-decizie si co-gestiune e. cooperare si concentrare ANS: A 13. Printre trasaturile esentiale ale economiei de piata nu face parte: a. b. c. d. e. liberalismul economic, in care proprietatea privata este fundamentul acestuia mediul concurential, care determina luarea deciziilor celor mai profitabile profitul, care este mobilul riscului asumat de intreprinzator eficienta economica, care este misiunea de baza a intreprinzatorulu interventia negativa a organismelor guvernamentale

ANS: E 14. Din grupul tarilor in curs de dezvoltare nu fac parte: a. b. c. d. e. tarile favorizate de industrializarea timpurie fostele tari coloniale fostele tari comuniste actualele tari comuniste nici unul din grupurile de mai sus

ANS: A 15.

d. utilizarea bugetelor anuale b. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si mediu ANS: C 19. c. Managementul strategic se realizeaza prin: a.Economia de tranzitie nu se caracterizeaza prin: a. e. constructia unor alternative strategice. planificarea financiara de baza planificarea bazata pe previziune planificarea orientata extern managementul strategic managementul intuitiv ANS: E 17. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare d. cu scopul asigurarii unui control operational e. Planificarea orientata extern se realizeaza prin: a. b. focalizare functionala. b. c. Evolutia managementului strategic nu cuprinde una din urmatoarele faze: a. utilizarea bugetelor anuale ANS: B 18. cu scopul asigurarii unui control operational d. c. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si mediu b. e. ca rezultat al unei analize complete a pietei c. b. redefinirea rolului statului in economie privatizarea libera initiativa controlul statului asupra preturilor restructurare ANS: D 16. focalizarea functionala. cresterea gradului de incertitudine in care opereaza la momentul actual organizatiile cresterea gradului complexitate in care opereaza la momentul actual organizatiile tendinta de globalizare a economiei cresterea gradului de stabilitate in care opereaza la momentul actual organizatiile . Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la saltul calitativ de la planificarea strategica la managementul strategic: a. d. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competitional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare e. constructia unor alternative strategice. d. ca rezultat al unei analize complete a pietei c.

fiind incorporate de obicei in cadrul unor planuri anuale c. ce orienteaza activitatea firmei d. d. stari viitoare posibile si dorite ale acestora b. c. pot fi clasificate dupa forma si tipul lor. e. sunt denumite “tinte” si reprezinta elemente cheie ale planurilor teoretice.e.pentru orizonturi strategice de peste 5 ani . cunoasterea amanuntita a culturii de organizatie ANS: D 20. cercetare stiintifica si viteza in inovare motivarea personalului valorile tangibile. dar si dupa marimile in care se exprima (financiare sau strategice) e. e. b. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o faza din cadrul evolutiei misiunii in strategia manageriala: a. b. reprezinta capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie ANS: E 24. intangibile si umane cercetare stiintifica si viteza in inovare eficienta in distributia produselor capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie motivarea personalului ANS: A 22. reprezinta intentii specifice exprimate pe termen scurt cu privire la diferitele unitati operationale ale organizatiei. obiectivele pot fi ierarhizate astfel a. b. d. c. intangibile si umane eficienta in distributia produselor capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie ANS: C 21. obiective strategice . Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind obiectivele strategice: a. e. d. Una din urmatoarele afirmatii reprezinta resursele organizatiei in managementul strategic: a. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta capabilitati ale organizatiei in managementul strategic: a. publice si cele operationale. c. se face distinctia intre obiectivele oficiale. Misiunea neclara Misiunea generala Misiunea specifica Misiunea cu fixarea unor prioritati Misiunea strategica ANS: E 23. Din punct de vedere al factorului timp. valorile tangibile.

In teoria manageriala. . Din punct de vedere al nivelului organizational. c. obiective tactice . dintre care unul nu este corect: a. e. e. d. b. etapele mentionate nu se refera la procesul strategic ANS: D 29. c.b. d. dintre care unul nu este corect: a. masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor) acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu) flexibilitate (in vederea fructificarii oportunitatilor si infruntarii amenintarilor) motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor) neclaritate (sunt exprimate astfel incat sa poata nu fi intelese de catre fiecare membru al organizatiei) ANS: E 27. c. b. d. b. obiective ale organizatiei obiective ale unitatilor strategice de afaceri obiective functionale toate cele de mai sus numai a) si c) ANS: D 26. analiza strategica b. se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii. e. Procesul strategic cuprinde urmatoarele etape: a. motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor) nerealism (sa poata fi infaptuite numai in conditii de consum de resurse deficitare) masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor) claritate (sunt exprimate astfel incat sa poata fi intelese de catre fiecare membru al organizatiei) e.pentru orizonturi strategice pe termen scurt toate cele de mai sus numai a) si b) ANS: D 25. d.pentru orizonturi strategice de peste 3 ani obiective operationale . In teoria manageriala. acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu) ANS: B 28. alegerea strategica c. c. obiectivele pot fi ierarhizate astfel: a. implementarea strategiei d. se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii. toate cele de mai sus e.

modelul Ansoff b. spatiu strategic e. c. a. Teoria rationalitatii ingradite se utilizeaza la: a. c. d. e. c. teoria factorilor cheie de succes a lui Grant d. evaluarea optiunilor . modelul strategiilor generice a lui Porter c. analiza asteptarilor stakeholderilor e. identificarea optiunilor evaluarea optiunilor analiza asteptarilor stakeholderilor planificarea si alocarea resurselor selectarea strategiei ANS: D 31. Implementarea strategiei ca etapa a procesului strategic nu cuprinde: a. analiza STEP modelul lui Kotler analiza ciclului de viata al produsului modelul Fahey si Naroyannan a macromediului modelul “Celor 5 forte a lui Porter” ANS: C 30. identificarea optiunilor c. b. e. b. evaluarea optiunilor d.Care din urmatoarele modele nu se aplica la analiza mediului extern al organizatiei? a. Unul din urmatoarele concepte si modele nu se aplica la identificarea optiunilor strategice: a. d. selectarea strategiei b. Care din urmatoarele activitati nu face parte din etapa alegerea strategica? a. d. planificarea si alocarea resurselor ANS: A 33. Matricele Boston Consulting Group – BCG I si II se aplica la: structura organizationala planificarea si alocarea resurselor cultura organizationala si schimbarea strategica identificarea optiunilor analiza asteptarilor stakeholderilor ANS: B 34. b. matricea puterii a lui Wiartonley ANS: E 32. e.

. dintre care una este incolrecta: a. este benefica pentru cumparatori.b. b. b. planificarea si alocarea resurselor cultura organizationala schimbarea strategica structura organizationala ANS: A 35. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la concurenta nu este corecta: a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul stabil monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional analiza pozitiei concurentiale analiza avantajului competitiv ANS: A 39. e. d. e. beneficiari e. d. b. Procesul competitiei intre firme cuprinde mai multe etape. presupune libertatea de actiune a firmelor de a produce si vinde produse si servicii la preturi formate liber pe piata c. este coordonata la nivel central d. Dintre etapele cuprinse in procesul competitiei fac parte: a. c. c. c. e. elaborarea strategiilor manageriale in mediul competitional monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional toate cele de mai sus numai a) si b) ANS: D 38. analiza pozitiei concurentiale analiza structurii concurentei analiza contextului concurential analiza contextului intern al organizatiei analiza avantajului competitiv ANS: D 37. d. clienti. e. c. Una din urmatoarele etape cuprinse in procesul competitiei nu este corecta: a. stimuleaza sa se faca eforturi pentru a triumfa in confruntarea firmelor pe aceeasi piata ANS: C 36. d. inseamna competitie si rivalitate pe piata b.

Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei nu face parte: a. a. analiza avantajului competitiv c. 7 c. 5 d. e. b. analiza pozitiei concurentiale ANS: A 43. c. care au un caracter relativ si dinamic. pozitia pe piata pozitia firmei fata de costuri imaginea firmei si factorul comercial competentele umane rentabilitatea si forta financiara ANS: D 41. Analiza contextului se realizeaza prin aplicarea unuia sau a mai multor modele de analiza: . Indicele partial de concentrare se utilizeaza la: a. Pentru determinarea structurii concurentei se utilizeaza: indicele partial de concentrare indicele HH (Herfindhal – Hirschman) indicele HT (Hall – Tideman) toate cele de mai sus numai indicele partial de concentrare ANS: D 44. fiind in continua schimbare si adaptare la mediu. o multitudine ANS: C 40. e. 9 b. d. c. c. evaluarea strategiilor in mediul competitional d. a. analiza structurii concurentei b. Numarul criteriilor dupa care se evidentiaza acesti factori este: a. b. d. 3 e.Pozitia concurentiala a firmei se bazeaza pe evidentierea factorilor de succes ai firmei. b. d. Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei fac parte: rentabilitatea si forta financiara competentele tehnice si tehnologice pozitia firmei fata de costuri toate cele de mai sus numai a) si b) ANS: D 42. e. analiza contextului concurential e.

c. c. c. in functie de criteriile care caracterizeaza piata si in functie de instrumentele folosite. branding-ul ANS: E 47. modele grafice modele matriciale modele tabelar toate cele de mai sus nici unul ANS: D 45. b. vanzarea pe credit c. Dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta nu face parte: a. d. d. . vanzarea la domiciliu e.a. vanzarea in rate d. discountul b. dirijata pura si perfecta imperfecta loiala neloiala ANS: A 48. b. e. e. c. e. Concurenta imbraca mai multe forme. Concurenta este in esenta un regulator al pietei. Concurenta nu poate fi: a. atomicitatea cererii si ofertei neomogenitatea produsului fluiditatea deplina transparenta perfecta a pietei mobilitatea perfecta ANS: B 49. d. Dintre functiile sale ca regulator nu face parte: a. b. b. Concurenta se manifesta prin instrumentele sale: economice si extraeconomice. e. Functia de stimulare a productiei Functia de stimulare a reducerii costurilor Functia de nivelare a profiturilor Functia de stimulare a reducerii preturilor Functia de control ANS: E 46. d. Dintre instrumentele extraeconomice face parte: a.

Concurenta in care firmele ofertante si consumatorii sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pretul produselor si serviciilor este: a. faptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori c. d. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator . b. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. a cantitatii vandute b. a preturilor. aptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori e. omogenitatea produsului. pura perfecta imperfecta loiala neloiala ANS: C 50. avand particularitati si caracteristici care conduc la determinarea pretului ANS: B 52. fluiditatea deplina. e. d. Dintre formele de manifestare a concurentei imperfecte nu face parte: Concurenta neloiala Concurenta oligopolista Concurenta monopsonica Concurenta de monopol Concurenta monopolista ANS: A 51. a cantitatii vandute d. c. e. faptul ca produsele sunt diferentiate. a preturilor. fluiditatea deplina. Concurenta monopsonica se caracterizeaza prin : a. aptul ca nici un producator nu controleaza piata si pretul. mobilitatea perfecta a factorilor de productie b. atomicitatea cererii si ofertei. faptul ca produsele sunt diferentiate. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. Concurenta neloiala se refera la: a. atomicitatea cererii si ofertei. a preturilor. a cantitatii vandute c. avand particularitati si caracteristici care conduc la determinarea pretului d. a. transparenta perfecta a pietei. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. b. dar poate influenta deciziile privitoare la productie si preturi e. mobilitatea perfecta a factorilor de productie ANS: B 53. Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin : a. transparenta perfecta a pietei. c. omogenitatea produsului.

e. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic d. aplicarea unor mijloace incorecte. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator c. b. de crestere artificiala a potentialului si a fortei de vanzare a produselor si serviciilor e. a preturilor. a cantitatii vandute ANS: D 54. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei.b. Dintre sursele interne de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte: a. a preturilor. aplicarea unor mijloace incorecte. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator b. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice. de crestere artificiala a potentialului si a fortei de vanzare a produselor si serviciilor e. d. in conditiile accesului liber pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala d. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei. in conditiile accesului liber pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala d. sa fie capabila sa identifice faptul ca rivalii poseda un avantaj competitiv b. creativitatea si capabilitatea de inovare e. a cantitatii vandute ANS: C 55. Dintre sursele externe de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte: a. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor ANS: D 57. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor b. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice. creativitate schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor innovatie reconfigurarea firmei rearanjarea “lantului valorii” ANS: B 56. Concurenta loiala se refera la: a. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator c. sa fie sigura ca investind in imitare poate obtine un profit superior c. sa fie capabila sa faca o analiza diagnostic a strategiei rivalilor sai . c. Dintre conditiile necesare obtinerii avantajului competitiv prin imitare de catre o firma nu face parte: a. schimbari ale preturilor c.

d. probleme de coordonare si motivare e. Dintre avantajele economiei de scara face parte: a. nu exista avantaje ANS: A 60. e. concurentii c. utilizarea capacitatilor e.d. Dintre factorii care nu contribuie la crearea unicitatii prin diferentiere fac parte: a. a. e. clientii b. Micromediul nu cuprinde: a. b. Sursele avantajului competitiv bazat pe diferentiere sunt: a. ANS: A 59. lipsa de diferentiere a produselor c. c. furnizorii d. factorii ecologici ANS: E . reducerea costurilor b. eficienta reziduurilor. sa fie in stare sa achizitioneze prin transfer resurse si capabilitati necesare e. Macromediul cuprinde: clientii concurentii furnizorii organisme publice factorii ecologici ANS: E 62. economia de scara c. d. b. organisme publice e. b. tehnologia de proces d. nivelul tehnologic incorporat in proiectare si productie lipsa activitatilor de marketing caracteristicile si performantele produselor si serviciilor procedurile care influenteaza conducerea fiecarei activitati gradul de integrare pe verticala ANS: B 61. lipsa de flexibilitate d. sa nu imite resurse si capabilitati ale competitorilor ANS: E 58. c. promovarea a ceea ce este “unic”.

Modelul Fahey si Narayanan ofera un cadru de analiza. mediul comparativ c. e. mediul de sarcini b. dintre care nu face parte: a. Modelul de analiza a mediului extern care trebuie inteles ca un sistem in care fiecare factor este in conexiune si influenteaza alti factori este: a.63. Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte: a. c. Analiza consta in parcurgerea a patru etape. d. mediul public e. b. e. Analiza mediului. puterea de negociere a furnizorilor puterea de negociere a competitorilor puterea de negociere a cumparatorilor nivelul rivalitatii amenintarea produselor de substitutie ANS: B . previziune si evaluare a macro – mediului. modelul Kotler b. dupa Kotler. c. din care nu face parte: a. d. mediul competitiv d. modelul Analiza ciclului de viata a industriei ANS: B 66. macro-mediul ANS: B 64. modelul “Celor 5 forte” a lui Porter e. modelul Fahey si Narayanan d. modelul Kotler modelul STEP modelul Fahey si Narayanan modelul “Celor 5 forte” a lui Porter modelul Analiza ciclului de viata a industriei ANS: C 65. identificare. c. poate fi realizata pe patru nivele. scanarea mediului pentru a detecta vectori de schimbare monitorizarea tendintei specifice a mediului si a eventualelor tipare de evolutie previziunea directiilor viitoare de schimbare a macro-mediului evaluarea schimbarilor curente si viitoare pentru determinarea implicatiilor asupra firmei evaluarea elementelor ce definesc tehnologia actuala ANS: E 67. Modelul de analiza a mediului extern in care factorii de influenta majora asupra organizatiilorsunt clasificati pe baza naturii influentei exercitate asupra organizatiei este a. e. d. b. b. modelul STEP c.

previziunea comportamentului individual al firmelor e. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor ANS: A 72. d. d. b. segmentarea industriei in piete c.68. Modelul de analiza a grupurilor strategice consta in: a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe piata pe langa aceste grupuri b. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe piata pe langa aceste grupuri b. amenintarea produselor de substitutie b. c. amenintarea noilor intrati c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success d. segmentarea industriei in piete c. elasticitatea preturilor pentru fiecare produs in parte a. c. caracterizeaza: dependenta de gradul de importanta a resurselor oferite importanta relativa a beneficiarului in ansamblul afacerii raportul performanta-pret intensitatea concurentei intr-o anumita industrie pentru ocuparea unui anumit segment de piata e. puterea de negociere a furnizorilor e. ANS: D 70. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor ANS: A . previziunea comportamentului individual al firmelor e. imbunatatirea competitivitatii pe piata ANS: E 69. Nivelul rivalitatii. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul de analiza a industriei prin segmentare: a. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success d. Dintre “cele 5 forte” cuprinse in modelul lui Porter nu face parte: a. a. b. Faza de maturitate din cadrul modelului Analiza ciclului de viata a industriei se caracterizeaza prin: penetrarea pe piata se accelereaza tehnologia devine standardizata preturile scad piata da semne de saturatie si cresterea incetineste produsele nu sunt cunoscute suficient ANS: D 71. e. puterea de negociere a cumparatorilor d. ca forta componenta a modelului celor 5 forte a lui Porter.

identificarea categoriilor si variabilelor de segmentare construirea matricei segmentelor evaluarea rezultantei intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi analiza atractivitatii segmentelor identificarea factorilor de succes in fiecare segment ANS: C 77. c. identificarea industriilor atractive e. curba de invatare b. diferentierea produselor ANS: D 76. producerea si difuzarea cunostintelor despre piata ANS: E 75. e. cunoasterea si intelegerea rivalilor. d. b. d. Rezultanta intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi este un element component aditional al modelului: a. Una din urmatoarele afirmatii nu constituie etapa in segmentarea industriei dupa Grant: a. Analiza competitorului nu are ca scop: a. tacticilor si reactiilor la miscarile pe piata e. c. gama produselor canale de distributie nivelul calitatii produselor gradul de integrare pe orizontala alegerea tehnologiilor ANS: D 74. Dimensiunea strategica nu include intre acele variabile de decizie care fac afacerea distincta si pozitioneaza firmele competitive in cadrul modelului de analiza a grupurilor strategice: a. a strategiilor. curba experientei c.73. previziunea reactiilor la initiativele strategice ale firmei c. determinarea comportamentului rivalilor pentru a putea fi influentat in favoarea firmei d. b. previziunea strategiilor viitoare ale rivalilor b. d. modelul Kotler modelul STEP modelul Fahey si Narayanan modelul “Celor 5 forte” a lui Porter modelul Analiza ciclului de viata a industriei . e. Dintre barierele care se pot constitui in calea “amenintarii noilor intrati” din modelul celor 5 forte a lui Porter nu face parte una din urmatoarele categorii: a. c. b. politicile guvernamentale d. e.

de productie. organizatia se poate afla intr-una din urmatoarele pozitii: a.ANS: D 78. intre caracteristicile produselor nu face parte: a. d. numai a) e. avantaj competitional b. In cadrul oportunitatilor pentru diferentiere bazata pe preturi. financiare si fizice e. materiale. b. comeriale. e. paritate competitionala si dezavantaj competitional ANS: E . de cercetare si de informatica d. b. c. financiare b. e. Dintre resursele umane fac parte: structura si cultura organizationala cultura organizationala si puterea comunicarea si abilitatile interactive avantajul competitiv sistemul de management ANS: C 82. paritate competitionala c. financiare. d. identificarea stratregiei curente identificarea obiectivelor identificarea prezumptiilor rivalilor identificarea capabilitatilor rivalilor prevederea comportamentului rivalilor ANS: A 80. a. c. b. umane. c. Observarea a ceea ce face si ceea ce spune rivalul se refera la una din urmatoarele directii de analiza si previziune ale modelului de analiza a competitorului dupa Grant: a. avantaj competitional. tangibile. dezavantaj competitional d. e. In functie de calitatea competentelor. de personal c. performanta nivelul pretului localizarea geografica marimea fizica serviciile post vanzare ANS: C 79. Resursele strategice se clasifica dupa continutul lor in: a. materiale. financiare si de productie ANS: A 81. d.

83. valoare raritate informatie inimitabilitate organizatie ANS: C 86. Legatura dintre competentele organizatiei si pozitia sa competitionala se analizeaza prin prisma modului in care activitatile organizatiei genereaza valoarea adaugata.R. d.I. utilizarea resurselor intr-un mod specific functiilor firmei b. selectia si evaluarea personalului d. d. e. Dintre capabilitatile strategice nu fac parte: a. amplasarea geografica. d. din care nu face parte: a. c. Johnson Mintzberg Porter McKinsey Hamel si Prahalad ANS: C 87. e. capabilitati multifuctionale capabilitati aferente subiective capabilitati functionale de baza capabilitati specializate capabilitati singulare ANS: B 84. b. in vederea concentrarii eforturilor organizationale asupra acesteia . Una dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul “analiza lantului valorii” a lui Porter: a. model elaborat de: a. se bazeaza pe identificarea activitatii celei mai eficiente.O. se bazeaza pe descompunerea procesului creator in sase tipuri de activitati b. b. calitatea informatiilor e. controlul resurselor financiare ANS: A 85. Competentele functionale se definesc prin: a. . calitatea c. Fundamentarea teoretica a acestei legaturi se realizeaza prin “analiza lantului valorii”. capacitatea de productie. c. O analiza eficienta a competentelor organizatiei se poate realiza pe baza a patru caracteristici grupate sub initialele V. e. c. se utilizeaza la optimizarea alocarii resurselor in vederea crearii unui avantaj competitional c. b.

potentialul de resurse si capabilitati pentru sustinerea avantajului competitiv d. b.d. simboluri d. d. Dintre elementele componente ale paradigmei culturii organizationale dupa Johnson nu fac parte: a. relatiei dintre mediul intern si mediul extern al organizatiei unei noi abordari strategice a structurii organizationale utilizarii resurselor intr-un mod specific functiilor firmei capacitatii de a afecta iesirile organizationale structurii competitiei ANS: A 90. dupa Winstey (1995). ritualuri si rutine c. cuprinde 4 cadrane bazate pe doua coordonate (criteriul puterii si puterea operationala). b. Matricea puterii stakeholderilor. Analiza SWOT este un model de analiza a: a. Una din componentele modelului de analiza a resurselor si capabilitatilor a lui Grant se refera la: a. Mintzberg. dintre care nu face parte: a. c. structuri ale puterii e. c. analizeaza legatura dintre competentele (resursele) organizatiei si pozitia sa competitionala ANS: A 88. puterea intre indivizi . activitatile unei organizatii sunt impartite in doua mari categorii: activitati primare si activitati de sustinere (suport) e. 1979 propune o noua abordare strategica a structurii organizationale care cuprinde 4 grupe de parametrii. competente ce ofera organizatiei avantaje concurentiale pe piata b. e. elementele de mediu extern ce pot aduce avantaje organizatiei e. e. pozitia individuala superstructura corelatiile laterale criteriile de determinare a puterii sistemul de luare a deciziilor ANS: D 92. competentele ce genereaza dezavantaje competitionale ANS: C 89. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la acesti parametrii: a. inovarea creativa ANS: E 91. d. mituri si istorii b. elementele de mediu extern ce pot aduce dezavantaje organizatiei c.

faptul ca pentru a se mentine “rare” resursele trebuie sa fie greu de imitat de catre rivali si greu de inlocuit cu produse de substitutie e. d. concentrarea resurselor c. numarul limitat de firme care concureaza pentru o resursa ANS: A 96. eterogenitatea limite in competitie ex post limite in competitie ex ante mobilitatea imperfecta mobilitatea perfecta ANS: E 95. b. alocarea resurselor b. puterea “lungimea bratului” puterea operationala lipsa de putere puterea intelegerii ANS: A 93. e. Modelul Peteraf (1993) de analiza a avantajului competitiv se refera la 4 calitati care afecteaza acumularea de resurse si limiteaza resursele superioare disponibile. c. c. manunchiuri de resurse si capabilitati care sunt diferite intre firmele care opereaza in aceeasi industrie c. dintre care una nu se refera la modelul citat: a.b. Mobilitatea imperfecta in contextul modelului Peteraf (1993) se refera la: a. unele resurse sunt foarte valoroase in interiorul firmei si nu pot practic sa fie comercializate. sa fie rare sa fie durabile sa fie usor de substituit sa nu fie usor de substituit sa nu fie usor comercializate ANS: C 94. b. c. In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv resursele nu pot fi balansate prin: a. e. Raritatea in contextul modelului Peteraf (1993) nu se refera la urmatoarea conditie: a. fie ca valoarea este atat de mare ca nici nu i se poate fixa un pret b. e. d. d. deoarece acestea sunt limitate in oferta pe o perioada indelungata sau nelimitat d. fie ca nu au valoare decat in cadrul firmei. firmele cu resurse superioare care nu vor produce mai economic sau nu vor satisface mai bine nevoile clientilor. acumularea resurselor .

In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv aranjamentele de tip “outsourcing” (servicii din afara) fac parte din: a. Ansoff ANS: A 100. b. Peteraf d. conservarea resurselor ANS: A 97. Porter b. b. portofoliul de competente e. competitia ca o procedura de potrivire c. e. strategia de lider prin cost c. strategia diferentierii e. strategia ca procedura de intindere b. c. Porter Prahalad si Hamel Peteraf Grant Ansoff ANS: D 101. resurse complementare e. Grant e. d. Modelul strategiilor generice de analiza a avantajului competitiv se asociaza lui: a. Modelul factorilor de succes de analiza a avantajului competitiv a fost elaborat de: a. Abordarea Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv nu cuprinde: a. alocarea resurselor concentrarea resurselor acumularea resurselor resurse complementare conservarea resurselor ANS: C 98. strategia focalizarii asupra costurilor d. Modelul strategiilor generice a lui Porter (1980) nu genereaza alternativa stategica : a. e.d. Prahalad si Hamel c. c. levierul resurselor d. conservarea resurselor b. strategia focalizarii asupra diferentierii . competitia ca o colaborare ANS: B 99. d.

d. e. c.ANS: A 102. strategia dezvoltarii de noi piete d. strategia dezvoltarii de noi produse e. c. perspectivele pietei si competitivitatea e. Dickel. atractivitatea pietei si pozitia competitionala c. Modelul marilor strategii a lui David (1989) utilizeaza doua coordonate: a. 1982) nu fac parte: a. strategia diversificarii ANS: B 105. c. Mason. strategii conservative strategii agresive strategii de diferentiere strategii concurentiale strategii defensive ANS: C 103. Little. d. 1999) utilizeaza doua coordonate: pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei atractivitatea pietei si pozitia competitionala volumul vanzarilor si timpul perspectivele pietei si competitivitatea maturitatea activitatii si pozitia competitionala ANS: D . strategia de penetrare a pietei strategia de lider prin cost strategia dezvoltarii de noi piete strategia dezvoltarii de noi produse strategia diversificarii ANS: B 104. d. Obtinerea unui avantaj competitiv prin reducerea costurilor sub cele ale concurentilor face parte din: a. b. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei b. strategia de lider prin cost c. e. Din cadrul modelului matricial a lui Ansoff (1965) nu face parte: a. a. strategia de penetrare a pietei b. maturitatea activitatii si pozitia competitionala ANS: A 106. volumul vanzarilor si timpul d. b. b. Matricea ADL (Arthur D. Dintre strategiile organizate in cele patru cadrane care compun modelul de analiza SPACE (Rowe. e.

in care exista factori de succes.L.Shell David Arthur D.) Royal Dutch . este rezultatul succesului obtinut de pe urma strategiei aplicate pe termen lung. d. pozitia dominanta. b. in care o serie de capabilitati ii confera un oarecare avantaj fata de concurenta.C. in care firma supravietuieste. dintre care una este eronata: a. neavand importanta pentru concurenti ANS: E 108. generata de o superioritate puternica.) ANS: B 109. pozitia de succes. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata ANS: A 111. pozitia puternica. pozitia favorabila. c. d.107. General Electric . un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent in parte pe o anumita piata e. Efectul experientei este una dintre coordonatele matricei: a. industrii fragmentate (independente) industrii specializate industrii in impas industrii de succes industrii de volum (anvergura) ANS: D 110. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse c.D. determinat de succesul strategiei bazate pe costuri sau pe diferentiere b. situatie in care reactia concurentilor poate fi controlata c. e. Little (A. un instrument utilizat pentru stabilirea tendintelor prin repetarea analizelor la anumite intervale de timp d.McKinsey Boston Consulting Group (B. b. dar nu confera firmei un avantaj competitiv e.G. poate fi utilizat pentru analiza situatiei strategice in care avantajul competitional se pozitioneaza pe urmatoarele tipuri de industrii. pozitia defavorabila. . iar altele o pozitie paritara d. e. dintre care unul este eronat: a. un instrument de evaluare si dezvoltare a capabilitatilor strategice prin compararea permanenta si detaliata a acestora cu cele ale altor firme care opereaza in aceeasi industrie sau pe aceasi piata b.C.G. Matricea ADL (Arthur D. Modelul dezvoltat B. Pozitia competitionala poate avea cinci variante. de un avantaj competitiv. Little) propune pentru analiza strategica o matrice cu doua dimensiuni: gradul de maturitate a activitatii si pozitia competitionala. Benchmarking-ul este: a. c.

Procesul de analiza a adecvarii consta in parcurgerea a doua etape: a.L. pozitia slaba ANS: D 113.) poate avea cinci variante. adecvare. masura in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia intelegerea bazelor si analizarea strategiei considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor ANS: B . capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor e. c. fezabilitate si acceptabilitate c. pozitia concurentiala e. stabilirea logicii. schimbari ale preturilor d. fezabilitate si metoda scorurilor b. adecvare. din care una este eronata. rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic b. Fezabilitatea consta in: a. pozitia dominanta b. fezabilitate si arborele decizional d. abilitatea competitorilor de a provoca prin inovare sau imitare b. adecvare. d. a. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic ANS: A 112. c. pozitia puternica c. Little (A. e.D. stabilirea logicii. e. intelegerea bazelor si analizarea strategiei considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor considerarea profitului si a riscului ANS: A 115. rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic b. d. adecvare. Johnson si Scholes (1988) au sugerat trei seturi de teste bazate pe criteriile: a. pozitia favorabila d. fezabilitate si planificarea scenariilor e. stabilirea logicii si acceptabilitate ANS: B 114. Pozitia competitionala in matricea Arthur D. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor c.Viteza cu care se erodeaza avantajul competitiv depinde de a. adecvare. Indicati eroarea.

analiza de senzitivitate „ce se intampla daca?" b. determinarea valorii prezente nete a meritelor strategiei implementate e. Consistenta dupa Rumelt se caracterizeaza prin o serie de elemente. c. stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategic ANS: A 117. analiza fluxului de numerar actualizat d. a. determinarea ratei profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei ANS: A 118. analiza cost-beneficiu in urma aplicarii strategiei c. logicii. e. masurii in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia c. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma actioneaza b. cu care se evalueaza unramtoarele caracteristici. rata profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei ANS: E 119. atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse . Indicati eroarea : a. dintre care una este eronata. intelegerii bazelor si analizarea strategiei d. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf. Analiza profitului se refera nu numai la marimea absoluta a acestuia sau a tendintei in viitor. rationamentului pentru fiecare optiune strategica e. analiza de senzitivitate "ce se intampla daca?" b. Acceptabilitatea strategiilor poate fi evaluata prin considerarea: a. b. dintre care unul nu se refera la consistenta. lantul valorii e. riscului si a reactiilor stakeholderilor b. ciclul de viata c. Aceasta se realizeaza prin: a. Consistenta Consonanta Acceptabilitatea Avantajul competitiv Fezabilitatea ANS: C 120. d. pozitia pe piata d. Rumelt (1995) sugereaza patru teste de evaluare a strategiilor proiectate.116. Indicati eroarea. ci urmareste: a. Masurarea riscului implementarii strategiei ofera o imagine asupra gradului de incertitudine a optiunilor strategice. profitului.

daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung e. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat . tehnologie. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma actioneaza c. resurse superioare si pozitie superioara b. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare. productie si vanzari ANS: A 123. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. La ce se refera eficienta din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei ? a. la relatiile economice care caracterizeaza afacerea si determina daca valoarea creata este suficienta sau nu. tehnologie. Consonanta dupa Rumelt se refera la a. incearca sa se adapteze mediului si sa prospere e. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standardizate cu cost mic d. productie si vanzari d. incearca sa se adapteze mediului si sa prospere ANS: D 122. de asemenea. arta de a crea si exploata avantajele. relativ la mediul sau. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma actioneaza b. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare. firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma (costuri) si trebuie sa concureze cu alte firme care. determina daca valoarea creata este suficienta sau nu.standardizate cu cost mic c. relativ la mediul sau. daca este creata sa sustina cererea pentru strategie pe termen lung ANS: E 121. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. de asemenea. crearea valorii sociale. firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma (costuri) si trebuie sa concureze cu alte firme care. productie si vanzari d. Avantajul competitiv dupa Rumelt se refera la a. atunci este necesar sa se aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standardizate cu cost mic c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. tehnologie.

resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. capitalul investit in sustinerea strategiei. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. sa nu fie risipite d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat c. capitalul investit in sustinerea strategiei. resurse superioare si pozitie superioara e. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor ANS: B 125. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor ANS: A 124. Ce reprezinta eficacitatea din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? a. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. sa nu fie risipite d. La ce se refera economia din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? a. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat d. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b. Comparatiile rezultatelor cu scopurile strategice. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru . cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficacitatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat c. resurse superioare si pozitie superioara c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. resurse superioare si pozitie superioara ANS: C 126. sa nu fie risipite d. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat b.c. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. se refera la arta de a crea si exploata avantajele. capitalul investit in sustinerea strategiei. resurse superioare si pozitie superioara e. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor e. Ce rol are capitalul (equity) din cadrul conceptului „Cei 4 E”pentru testarea strategiei? a.

sa nu fie risipite e. din care una este eronata. Dintre principiile de mai jos una este eronata.G. o intensitate redusa a investitiilor afecteaza profitabilitatea d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze „valoare pentru bani”. referitor la matricea B. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent in parte pe o anumita piata d. Problema cea mai dificila in Benchmarking este: a. reprezinta o baza de date utilizata ca instrument de evaluare empirica a performantelor asociate unei strategii b. Modelul PIMS are o serie de caracteristici enuntate mai jos. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse c. Indicati eroarea. Indicati eroarea a. capitalul investit in sustinerea strategiei. dar multe „vaci de muls” nu! e. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului comparativ cu concurenta b. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse . integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri ANS: C 129. Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea c. Dintre principiile de mai jos una este eronata. de a stabili unitatile de masura a performantelor care sa permita compararea intre firme b. majoritatea factorilor strategici ce influenteaza hotarator coeficientul de rentabilitate a investitiilor nu influenteaza valoarea actiunilor pe termen lung ANS: E 130. analizele isi propun sa explice diferentele de profitabilitate ce apar intre diferitele domenii de activitate c. abordarea PIMS cauta sa evidentieze un set de principii calauzitoare. Indicati eroarea.C. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului comparativ cu concurenta b.bani”. in crearea si multiplicarea avantajului competitiv trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor ANS: E 127.. Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie – performanta. sa nu fie risipite e. multi „caini” si multe „semne de intrebare” genereaza numerar. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea c. a. pornind de la experienta colectiva a unui esantion diversificat de firme ANS: D 128. analizele isi propun sa gaseasca legatura intre marimea profitabilitatii si factorii de med d. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri e. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata e. a. o intensitate inalta a investitiilor afecteaza profitabilitatea d.

Indicati eroarea. e. c. e. competentele manageriale e. in cadrul a cinci mari categorii. pozitia pe piata b. pozitia pe piata beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei imaginea si pozitia comerciala competentele tehnice si tehnologice performantele financiare ANS: B 135. .ANS: A 131. Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie. a. In aceasta etapa „definirea obiectivelor si planurilor de actiune” din Banchmarking se intocmeste un tablou de bord ce cuprinde a. c. performantele financiare ANS: D 134. Una dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea. b. identificarea factorilor cu influenta negativa asupra firmei b. in cadrul a cinci mari categorii. factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti elemente obiectiv elemente etalon elemente obiectiv si elemente etalon factori cheie – exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti. definirea obiectivelor si planurilor de actiune ANS: A 132. costurile asociate diferitelor functii ale organizatiei c. determinarea abaterii nivelului de performanta actual si definirea nivelului de performanta dorit e. Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie. Una dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea. elemente obiectiv si elemente etalon ANS: E 133. identificarea firmelor etalon – in raport cu fiecare factor-cheie – nu neaparat din domeniul de activitate al organizatiei c. a. dintre care una este eronata. b. imaginea si pozitia comerciala d. d. a. d. Benchmarking-ul consta in analizarea performantelor factorilor cheie ai succesului si asocierea unei baze de comparatie care sa permita optimizarea activitatii prin parcurgerea a 5 etape. colectarea si prelucrarea datelor d.

stress b.Una dintre categoriile enuntate mai jos face parte din este etapa benchmarking denumita “identificarea factorilor cheie”: a. d. c. b. schimbarea este un proces caracteristic si continuu schimbarea este un proces care poate fi planificat sau neplanificat schimbarea este un proces care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari schimbarea este un proces caracteristic si continuu. Indicati eroarea. d. b. e. d. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate. c. flexibilitate c. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate. Stimulare Ingrijorare Iritare Incertitudine Esec ANS: A . iritare ANS: B 138. e. d. ingrijorare e. b. pozitia pe piata beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei imaginea managerilor si actionarilor competentele personalului performantele bancare ANS: A 136. e. consum de timp si bani d. care poate fi planificat sau neplanificat schimbarea este un proces caracteristic si continuu. c. c. fiind caracterizata prin a. b. e. care poate fi planificat sau neplanificat si care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari ANS: E 137. Dinamism Flexibilitate Incertitudine Activitate Motivatie ANS: C 139. fiind caracterizata prin: a. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate. fiind caracterizata prin o serie de atribute dintre care unul este eronat. a. O definitie mai completa a schimbarii este: a.

schimbarile fiind planificate. motivatie ANS: A 141. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern! a. b. ingrijorare b. dezvoltarea unor produse sau activitati noi b. care in general nu se afla sub controlul managerial.140. care se afla sub controlul managerial. structura concurentei si a pietei cererea pe piata modificari in sistemul de finantare inflatie si rata dobanzilor reorganizare interna a unor compartimente ANS: E 144. c. e. inflatie si rata dobanzilor c. Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de: a. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi . reorganizare interna a unor compartimente d. c. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul intern! a. inflatie si rata dobanzilor ANS: C 143. care in general nu se afla sub controlul managerial. Schimbarile pot fi provocate de mediul din interiorul intreprinderii. Schimbarile pot fi provocate de mediul extern. dinamism c. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi si numirea unor persoane noi in conducere d. e. d. b. structura concurentei si a pietei b. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern! a. Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de a. modificari in sistemul de finantare e. d. modificari in sistemul de finantare. Dinamism Flexibilitate Activitate Incertitudine Stimulare ANS: D 142. flexibilitate d. Schimbarile pot fi provocate de mediul extern. activitate e. cererea pe piata c.

Coerenta b. Conducerea schimbarii d. d. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv. procesul este insotit de logica dominanta a industriei. Corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie si analiza. Resursele umane ca active si pasive ANS: D 147. d. prin avantaj. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv. prin oferirea unui avantaj competitiv mentinut pe termen lung si prin fezabilitate. prin adaptarea raspunsului firmei la mediu. Dintre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati eroarea! a. Afirmatia se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. Resursele umane ca active si pasive ANS: A 148.e. b. Conducerea schimbarii d. e. Incoerenta Mediul Conducerea schimbarii Corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala Incoerenta resursele umane ca active si pasive ANS: A 146. b. judecata si actiunea. coerenta mediul conducerea schimbarii corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala resursele umane ca active si pasive . Indentificati eroarea! a. Mediul c. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau se considera patru aspecte: evaluarea combina analiza. c. Mediul c. adica sa nu creeze probleme de nerezolvat. introducerea unui sistem nou de instruire sau de evaluare a personalului ANS: B 145. Coerenta b. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. Necorelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. e. c. judecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare. Dintre factorii enumerati unul este eronat. O strategie trebuie sa se caracterizeze prin: consistenta.

d. c. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e. Procesul de integrare a schimbarii operationale in schimbarea strategica are nu numai un caracter de intentie. evaluarea combina analiza.1993) se considera patru aspecte. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. ci si de obligatie. resursele umane ca active si pasive ANS: D 152. d. In functie de circumstante liderul schimbarii este ales de cei care decid schimbarea. conducerea schimbarii d. e. b. Managementul resurselor umane se refera la setul intreg de cunostinte. judecata si actiunea procesul este insotit de logica dominanta a industriei recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie analiza. Indicati eroarea. e. mediul c. coerenta b. mediul c. resursele umane ca active si pasive . Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. c. coerenta mediul conducerea schimbarii corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala resursele umane ca active si pasive ANS: C 151. corelarea schimbarii strategice cu schimbarea operationala e.ANS: B 149. b. Efectul cumulativ al implementarii actiunilor separate poate fi extrem de puternic si poate conduce la un nou context pentru o optiune strategica viitoare. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau (Pettigrew si Whipp. Conducerea schimbarii inseamna corelarea actiunilor oamenilor de la toate nivelele firmei. Nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii. iar deciziile acestuia sunt ingradite de mediu. dintre care unul este eronat. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv: a. coerenta b. conducerea schimbarii d. judecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii ANS: E 150. a. Intentiile sunt transformate in timp si implementate. Schimbarea implica un proces indelungat de invatare si o spirala in dezvoltare a creatiei. aptitudini si atitudini cu care firma concureaza.

starea actuala. diagnosticare. d. Daca schimbarea consta in penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care favorizeaza schimbarea: a. managementul firmei b. managementul firmei b.ANS: E 153. proiectare si starea de tranzitie starea actuala. managementul si actionarii competitiei d. proiectare si starea de tranzitie e. starea actuala si starea de tranzitie diagnosticare. proiectare si implementare d. comunitatea din noul segment de piata ANS: A 154. starea actuala si implementare starea viitoare. Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului OD: a. media ANS: C 155. starea viitoare. diagnosticare. starea viitoare. diagnosticare. diagnosticare. si implementare ANS: B 157. Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Daca schimbarea consta in penetrarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care se opun schimbarii: a. e. b. Cele doua categorii de forte sunt: forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. starea actuala si implementare b. furnizorii e. Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului SIS: a. starea viitoare. proiectare si implementare diagnosticare. starea actuala si starea de tranzitie c. Cele doua categorii de forte sunt: forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. salariatii din vanzari c. familiile salariatilor din vanzari c. actionarii competitiei e. . si implementare ANS: C 156. c. managementul competitiei d.

dintre care una este eronata. e. este orientata spre proces si mai putin spre obiectiv. nedefinite SIS presupune munca in echipa. b. impreuna cu teoria organizationala. b. restructurarea este un proces al incertitudinii si implica costuri serioase pentru a avea efecte pozitive e. restructurarea defineste constrangerile sub care opereaza organizatia si solutiile pentru o mai buna performanta b. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea structurii organizatiei in scopul relaxarii constrangerilor c. In definirea restructurarii intervin o serie de afirmatii. a culturii prin managementul strategic al resurselor umane. avand in vedere faptul ca obiectivele fixate in cadrul schimbarii pot fi realizate numai printr-un anumit proces d. sociologia. restructurarea economiei Romaniei banchmarking matricea B. introducerea noilor tehnologii si a sistemelor de control managerial.C. d. restructurarea este un proces al certitudinii si implica costuri mici pentru a avea efecte pozitive d. iar OD in schimbari complexe. schimbarea mentalitatii. d. psihologia. scopurilor si valorilor org ANS: E 158. abilitati si experienta in domeniul schimbarii e. c. presupune existenta unui facilitator care sa provina din afara sistemului in care are loc schimbarea si sa aiba cunostinte. Principala diferenta este: SIS se aplica in situatii definite. a climatului productiv. se bazeaza pe rezultatele si metodologia stiintei comportamentale. nu este participativa. c. intrucat nu ofera retete sau formule si se bazeaza pe procese decizionale colective. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea culturii organizatiei in scopul relaxarii constrangerilor ANS: C 160. Aceste schimbari fac parte din: a. ideea de proiect si definirea sponsorului proiectului OD este conditionata de existenta unor aspecte conflictuale OD se caracterizeaza prin ambiguitate OD se caracterizeaza prin inexistenta unei solutii unice ANS: A 159. sustinuta pe termen mediu si lung. a. este multi-metodologica si are in vedere corelarea schimbarii interne cu cea de mediu b. modelul PIMS ANS: A . Exemple de schimbari in Romania sunt: retehnologizarea si inovatia tehnica.Care din urmatoarele trasaturi ale abordarii strategiei dezvoltarii organizationale (OD) este eronata? a. a. Indentificati eroarea. dezvoltarea mediului de piata a capitalului. antropologia si stiinta politica pentru intelegerea functionarii organizatiei si a cailor prin care poate fi transfor-mata cu eficacitate c. este o abordare de ansamblu. pe consens in elaborarea misiunii.G. Intre strategia SIS si strategia OD sunt diferente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful