SUBIECTE ONCOLOGIE 1. Cancerul.

Definiţie: Dezvoltarea unei populaţii celulare, a cărei creştere scapă de sub controlul mecanismelor de reglare homeostatică. Populatia celulară poată să provină dintr-o singură celulă (suşă, clonă malignă) transformată (frecvent), sau din mai multe celule (clone celulare), care prin dezvoltare anarhică determina formarea unei tumori. (prima – dezvoltare monoclonală, a doua – dezvoltare policlonală). Tumora se dezvoltă spontan prin extensie locală sau se poate transmite la distanţă, metastazând, ducând ireversibil la deces. Tumora se dezvoltă mai lent sau mai rapid, funcţie de particularităţile ei biologice şi de răspunsul organismului purtator. (cancer ≠ tumoră în sensul tumefacţiei; relaţia cancer – oragnism e de natura biologică, nu imunologică) 2. Care sunt argumentele care sugereaza ca boala canceroasă = tulburare genetică? 2.1) la nivelul celulelor maligne apar aberaţii cromozomiale caracterizate prin: - anomalii cariotipice de număr, structură (deletii, inversii, translocaţii, cromozom inelar) - modificări genetice legate de apoptoză (gena noramlă se transformă în oncogenă) 2.2) genele modificate se pot transmite la urmaşi: - gena BRCA1 ce apare modificată la femeile cu cancer de sân se transmite direct la descendenţi (60-80%); dacă în AHC exista o bunică sau matuşă cu cancer, BRCA1, şansele cresc pentru vârsta tânară (32-35 ani) - dacă gena BRCA1 este modificată la toate rudele >30 ani => risc crescut/mare, ce recomandă mamectomia bilaterală profilactică preventivă 2.3) retinoblastomul şi nefroblastomul (tumora Wilms) sunt genetice, apar bilateral (transmitere autozomal dominantă) 2.4) unele boli genetice se pot maligniza: - polipoza intestinală (60-100%), neurofibromatoza de tip I (boala von Recklinghausen), boala fibrochistică a sânului - initierea se produce în urma acţiunii/leziunii la nivelul ADN, genele normale transformandu-se în oncogene 2.5) se presupune o transmitere virală ereditara (virogene ce se pot activa). 3. Epidemiologia cancerului. Definiţie: Studiul distributiei şi al dinamicii îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer (raportate la populaţia unei ţări, a unei regiuni geografice) + studiul factorilor de risc din mediul înconjurator ce concură la apariţia acestora, studiind şi posibilitatea de înlăturare sau de diminuare a efectului acestor factori de risc (profilaxie primară). Acest studiu se raportează la populaţia unei ţări sau la grupe populaţionale din ţara respectivă sau din anumite regiuni în funcţie de sex, vârstă, rasă, profesie, mediu. 4. Principalele subdiviziuni în epidemiologia cancerului. Enumerare: E. descriptivă ; E. analitică; E. experimentală

1

5. Epidemiologia descriptivă. Definiţie: Studiază dinamica şi progresia îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer în populaţia umană, în funcţie de sex, vârstă, profesie, rasă, mediu, atât în timp cât şi în spaţiu. Foloseşte indici: a) extensivi, de greutate specifică sau de structură fenomenului epidemiologic (ex.: cancer osos/totalitatea cancerelor = 8%) b) intensivi, indici de frecvenţă sau intensitate (Incidenţă, Mortalitate, Prevalenţă) 6. Epidemiologia analitică. Definiţie: Studiază pe loturi mici, restrânse populaţional, pentru fiecare tip de cancer în parte, ipotezele sugerate de epidemiologia descriptivă privind factorii de risc care duc la îmbolnăviri. Pt. ∀ tip de celulă există 2 tipuri de anchete epidemiologice: a) Prospective (un lot expus/alt lot neexpus la factori de risc => comparări) b) Retrospective (un lot test / alt lot martor => comparări fişe de observaţie pentru a vdea expunerea) 7. Epidemiologia experimentală. Definiţie: Măsoară efectele diverşilor factori de risc asupra populaţiei şi stabileşte dacă există o relaţie de cauzalitate între boală şi factorii potenţial carcinogeni din mediul înconjurator, controlând deci o ipoteză elaborată descriptiv şi verificată analitic. 8. Incidenţa: = Indice de morbiditate privind nr. de cazuri noi de boala aparute într-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 9. Indice de mortalitate: = Numarul de decese prin cancer intr-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 10. Indice de prevalenta: = numarul de cazuri noi si vechi intr-o anumita perioada fixa de timp (deobicei 1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 11. Indicatori extensivi. Definitie in epidemiologie: = o fractiune dintr-un fenomen studiat raportat la fenomenul luat în totalitate inmultit apoi cu 100, aratand % partii fata de întreg. adica : F (fen. studiat) / T (fen. studiat) × 100 Exemplu : 100 de femei suspecte de cancer (fenomen in intregime) dintre care 5 au cancer (fractiune). Indicele extensiv va fi 5/100 × 100 = 5%.

2

12. Sursele de informatie pentru anchetele epidemiologice descriptive: -1- Fisa de consultatie, foaia de observatie -2- Carnetul de sanatate -3- Certificatul de deces (dg. de certitudine se pune inainte sau la necropsie) -4- Registrul spitalicesc de cancer -5- Registrul National de Cancer 13. Registrul National de Cancer. Definitie, obiective: = sistem complex de colectare, înregistrare si prelucrare a tuturor datelor legate de cazurile de cancer pe teritoriul unei tari (sistem informational). Obiective: (a) cunoasterea incidentei si localizarii anatomice a cancerului; (b) cunoasterea evolutiei si tendintelor de evolutie a cancerului (pt. prognostic si metode de combatere a evolutiei) (c) determinarea supravietuirii prin confruntarea cazurilor noi cu decesele 14. Fisa ONC: = document ce cuprinde date despre bolnav (de identitate), despre evolutia bolii si tratamentele efectuate completata de primul doctor ce diagnosticheaza cancerul la bolnavul respectiv, precum si date privind dg. de certitudine si localizarea cancerului (cu subdiviziuni anatomice). 15. Tipuri de anchete din epidemiologia analitica: a) anchete prospective = 2 loturi populationale, respectandu-se regulile esantioanelor, 1 lot expus la factorii de risc, al 2-lea neexpus (martor); la un interval de timp bine stabilit se masoara frecventa îmbolnavirilor prin cancer în cele 2 loturi si se compara b) anchete retrospective = 2 loturi, unul test (bolnavi de cancer) si altul martor (alte boli), studiindu-se antecedentele bolnavilor si stabilindu-se nr. bolnavilor de cancer cu factori de risc comparativ cu nr. bolnavilor de alte boli expusi la aceeasi factori de risc. 16. Tipuri de esantioane din epidemiologia analitica: -1- esantion tip I = lot national reprezentativ dpdv statistic (sau nr. acceptat international); -2- esantion tip II = 2 loturi, primul expus la fact. de risc, al doilea neexpus (martor); (prospectiv); -3- esantion tip III = 2 loturi, primul bolnavi de cancer, al doilea bolnavi fara cancer; (retrospectiv); 17. Factori incriminati în aparitia cancerului. Clasificare: I. Factori exogeni (din mediul inconjurator): A) Factori fizici: radiatii ionizante, radiatii UV, traumatisme B) Factori chimici: produsi industriali anorganici / organici (hidrocarburi), medicamente, produse naturale uzuale (tutun, alcool);

3

iradieri terapeutice => leucemii. cu transformarea maligna a celulei .expuneri profesionale . Stari precanceroase 18.met. Rolul radiatiei ionizante în aparitia cancerului: Radiatia ionizanta (electromagnetica – x. cutanate si favorizeaza dezv. Hormonali.singure nu sunt carcinogene decat în mod exceptional. 19. de risc exogeni: Cunoasterea acestora poate asigura o profilaxie cat mai corecta.se încearca repararea (autoradicalilor) care daca esueaza duce la transformarea protooncogenelor în oncogene. gamma − si corpusculara – electroni. de vezica urinara. Imunologici. de diagnostic => cancer hepatic. Factori virali. Camp electromagnetic. Timp de expunere. Rolul traumatismelor în aparitia cancerului: . renal 20.modificarea protein-enzimelor .explozii nucleare => leucemii. gastric.toate o relatie intre Doza. cancere mamare) => acestea sunt agravate 21. Materiale plastice II. sarcoame osoase .C) Paraziti. cu lezarea ADN-ului prin: . neutroni. de ADN) => cancere la varste mici (e) la cei cu lez. UV în aparitia cancerului: . Stres. Micotoxine. esofagian. preexistente (displazii mamare. Tip de tesut iradiat si Efecte (transformarea maligna creste cu doza / unitatea de timp) Tipuri de iradiere (cf.rupere lanturi ADN cu formare de leg. 4 . cancer pulmonar.inhibitia fosforilarii oxidative Mecanisme: . Factori endogeni (ai organismului gazda): Genetici. protoni. de tub gastrointestinal.surse radioactive din atmosfera . prin înlaturarea sau atenuarea efectului lor reducandu-se nr. Argumente ce sustin rolul rad.RUV det. mezoni. mamar. Varsta. Alimentatia. ovarian .argumente : (a) cancerul apare mai frecv în partile descoperite ale corpului (b) mai frecv la cei cu pielea alba (cu deficit de pigment) (c) mai frecv la cei cu profesie cu expunere prelungita la RUV (d) sensibilitate cutanata la UV crescuta la bolnavii care sufera de Xeroderma Pigmentosum (boala genetica = deficit de reparare a molec. Sex. covalente (mutatii ce duc la radicali liberi) . Curtis) prin: . lez. mamar. cancer pulmonar. renal.rupturi lant ADN mono/bicatenar . îmbolnavirilor. neoplasmelor tegumentare . beta) actioneaza mai ales la nivelul genomului celular. particule alfa. Importanta cunoasterii fact.

care sunt factori de risc si au potential sensibil în malignizarea zonei . 5 . . initiatori: a) act.au rol în evolutia cancerului destul de grav. ierbicide.Cr + Ni => c. testicular. hepatic .cloramfenicol => hemopatia maligna. tub gastro-int. Rolul campurilor electrice în aparitia cancerului: S-a observat la femei ce lucreaza în camp electro-magnetic o crescut/mare a ratade 2-3× pt cancerul de san. . sunt subst. hidrazide . pulmonare. mezotelioame pleurale. fistulelor cronice. coloranti). cu aparitie de legaturi covalente.nu sunt mutageni.actioneaza numai pe cel.dietilsilbestrol => c.derivati de rezerpina => c. fenitoina => reticulosarcom . uterin.aditivi alimentari (conservanti. mamar. produse cosmetice III. mutagene.Azbest => c. si neaditiva. singuri (cel putin initial). pilule anticoncep. o singura expunere este suficienta pt. b) sunt cancerigeni prin ei însisi. bronhopulmonare (in cantitati minime in fumul de tigara) .tutun => c. Caracteristicile ag. dar devin dupa actiunea unui agent declansator. alcool => c.hormoni: estradioli => c. hepatice . cel putin la început. . pulmonare. initiate. vezica urinara. ovariene.Pb => c. ciclofosfamida => c. poliamine . Factorii chimici industriali cu rol în aparitia cancerului I. cutanate. 24. tub gastro-int.fenacetina => c.un posibil rol îl au traumatismele mici si repetate asupra cicatricilor. menfalan => c.Arsen => c. c) produc electrofilie la niv. testosteron => adenom de prostata . inducerea initierii. nitrozamine. macromoleculelor celulare. vezica urinara . promotori: .nu pot fi cancerigeni singuri. II.au rol revelator al unui cancer - 22. bronhopulm. Medicamentosi: . pulmonare. peritoneale.Cd => c. . bronhopulmonare . 23.hidrocarburi policiclice aromatice (A-benz-pirenul) . sunt factori agravanti si metastazanti . uterin + vaginal + mamar.actiunea lor este reversibila..amine aromatice. ireversibil si aditiv.pesticide. sup. nevilor pigmentari. renal. . nazale. Anorganici: . 25. Organici: . => risc !. Caracteristicile ag.

paraziti. iepuri.) 4) Poxviridae: mixoame si fibroame la rozatoare 6 . colonic . de tip pavimentos. animalelor si a omului. cu aparitia de cancere epidermoide ale v. esofagian.M (“milk” – excretate prin lapte). Polioma. mamar. pulmonar 29. macromolecular. etiol. Alte factori din mediu (mase plastice.Trichomonas vaginalis => cancer de col uterin . G2 (“green” la UV). Se) => c. uterin (endometrial) . hepatic . organe genitale externe (om). 18. Ex: alfa-toxine (obtinute din Aspergilus flavus: B1. 28.virusul vacuolizant (SV40) dau tumori benigne la maimute. covalente la niv. al mononucl. gastric.regim bogat in proteine si dulciuri si sarac în fibre alimentare => c.regim bogat in proteine si nitrozamine (afumaturi) => c. Fe. colorectal . din care B1 este cea mai cancerigena. sunt agenti initiatori.B1. EBV => limfom Burkitt (+ ag. metaplazie uroteliala. Factori carcinogeni virali (vADN): 4 familii: 1) Papovaviridae (Papiloma. canceroase. virusul vacuolizant) papiloame la cornute. Parazitii: .carente vitaminice (ex: vit.Schisostoma hematobium => cistita interstitiala. soareci .G1. laringian. A) si minerale (Cu. EBV) limfosarcoame la maimuta HSV 1 si 2 => c. Uleiurile minerale injectate in cavitatea peritoneala la soareci => granulatii => cel. . necesitand o expunere prelungita. caini. 26. iepuri. polioame la caini. Rolul factorilor alimentari în aparitia cancerului: . iar Papiloma tip 16-18 dau c.alcool + alimente fierbinti + fumat => c. deci nu vor toate leg. col uterin. iar tulpinile vBK si vJC dau tumori cerebrale si renale 2) Adenoviridae (34 de tipuri): tulpinile 12. B2): . etc) Masele plastice (tuburi de dren) experimental au dus la fibrosarcoame. 27. nu produc electrofilie. urinare . 31 cancerigene la hamsterii aurii cancere nediferentiate rinofaringiene si bronhopulmonare 3) Herpesviridae (HSV 1 si 2.- produc cancer în timp îndelungat. . col uterin .dieta bogata în grasimi animale si dulciuri fine => c. ovarian.Amibe (distomienii) => cancere de cai biliare si hepatice. Micotoxinele: = metaboliti ai unor specii de mucegaiuri ce au capacitatea de a induce modificari în structura biologica a plantelor. B2 (“blue” la UV).papiloame la nivel corzi vocale. infect.

sunt gene functionale ceau suferit o modificare în structura lor si vor da nastere prin produsul lor unor celule canceroase (caractere fenotipice diferite de celula normala) . + adenovirusurilor.terapia genica consta în introducerea în org. endocrine. Factorii endogeni cu rol în aparitia cancerului. Altfel definite.Lynch 2 = Lynch 1 + c. Stari precanceroase (leziuni / sau conditii precanceroase) 32. Varsta (tineri => sarcom Ewing. barbat . obezitate => DZ) 4. cu ajutorul retrovir. nu se pierde material genetic. mamar. de structura) 2. tulb.Lynch 1 = c.c. mamar.oncogenele = gene care modifica atat structura cat si functia genelor normale ale organismului (“gene de transformare”). 7 .Oncoviridae sau Retroviridae determina leucemii si sarcoame . progresiva => ciroza => carcinom primitiv hepatic.î. Factori carcinogeni virali (vARN): . batrani => adenom prostata) 6. Stress 7. Hormonali (hipo / Hipertiroidism => c. de a dezvolta un cancer .c. Enumerare: 1.toate o gena capabila sa produca transformarea si proliferarea oncogenica = Oncogena. Cancerul – boala ereditara ? Vezi 2) 34. colonic non-polipozic la tineri .la om => Moluscum Contagiosum (tumora benigna cutanata) 5) Hepadnaviridae : VHB => infectie cronica. reactii favorizante grefarii tumorale) 3. de mediu. Translocatia reciproca: = schimbul de material genetic între 2 cromoz. ovariene. Definitie: . purtator al oncogenei depresate a unei antioncogene care sa opreasca evolutia tumorii. uterine 33.protooncogenele = genele reglatoare functional. ce codifica întreaga activitate celulara . mamare. . Genetici (modificari cromozomiale numerice. 31. 30. Sexul (femei . laringian) 5.oncogenele provin deci din gene fiziologic preexistente (protooncogene = gene normale cu potential malign ce controleaza cresterea si diferentierea celulara) sau din genomul unui virus ce infecteaza celula respectiva. Sindrom de agregare familiala: = predispozitia genetica interdependenta de factorii exogeni. integrand genomul sau în cel al gazdei => notarea oncogenelor celulare cu “c” iar al celor virale cu “v” controlul activitatii oncogenelor prin inhibitori speciali (antioncogene) 35. Imunologici (RI antitumorale. a.HIV => leucemie si sarcom Kaposi . neomologi. Protooncogenele si oncogenele.

myb. l-.familia myc => 1. Translocatia nereciproca: = schimbul de material genetic între 1 cz.myc => c. melanom malign (mutatie punctiforma) 2. n-myc => c. Clasa Po ce codifica reglatorii citoplasmatici: crK VIII. erb-B1.36. mamar 3.erb B1 => cancer epidermoid si glioblastoame (amplificatie) . gip. gastric (amplificare) . Exemple de oncogene cu rol în aparitia unor cancere: . col uterin 2. fgl5 II. cu pierdere de material genetic. ret IV. cot. si altul.familia ras => 1. leucemii acute . ovarian. H-ras=> c. iar prin amplificatie determina neuroblastom . Clasa Po ce codifica factori de transcriptie nucleara: erb A. int1 si int2. Clasificarea protooncogenelor / oncogenelor (Po): I. Clasa Po ce codifica serinkinazele citoplasmatice: mos.in retinoblastomul malign si tumora Willms se pierde material genetic . erb-B2 sau her. N-ras => c. mb. fgr. deletia. gsp VI.myc => limfom Burkin (translocatie) . pulmonar 3. bronhopulmonar. (aneuploidii) . ski. Clasa Po ce codifica prot. col uterin.src => c. 37. Clasa Po ce codifica tirozinkinazele fara rol receptor membranar:src. de colon (amplificatie) . pulmonar. 38. pulmonar. fps sau fes. gastric. Clasa Po ce codifica prot. pim1 VII. Clasa Po ce codifica factorii de crestere: sis. C1imt. p53. c-myc => c. fox. Clasa Po ce codifica receptori fara functie tirozinkinazica: mas V.gip => c. met. rarbeta XI. . K-ras => c. l-myc => c. colonic. maf. ce leaga GPT: ras (H-. fos. mitocondriale: bcl2 IX. N-ras). Clasa Po ce codifica receptorii nucleari: erb Abeta. colonic (supraexpresie) 40. Clasa Po ce codifica tirozinkinazele cu rol receptor: ros. kit. hap.anomalii de nr. mamar.abl => leucemia mieloida cronica (translocatie) . fms. familia myc (c-. yes.K-sam => c. n-myc) (dau cancere multiple) X. cromozomi inelari) 39.absenta genelor = “anti-oncogene” duce la dezvoltarea tumorilor. intestinal. pulmonar. colonic (amplificatie) . translocatia. vezica urinara. jun.anomalii de structura (inversia. Neclasate: dbl. tiroidian. mamar. ovarian si de corticosuprarenale (mutatie punctiforma) . Componenta aferenta a RI: = recunoasterea antigenelor de catre LB si LT care au fost sensibilizate la Ag de APC (macrofage) 8 . abl sau bcr III. raf sau mil. Modificari cromozomiale si rolul lor în aparitia cancerelor: . mamar. pancreatic. K-. vav.erb B2 (her) => c.

Centrul imun: = organele limfoide = splina.alte tipuri de celule: NK. 42. .A. Reglarea RI: 1) direct: realizata de LT reglatoare (LTh si LTs) si monocite (Mo) 2) indirect: realizata cu ajutorul LK (limfokine-limfocite) si MK (monokineMo). Facilitarea imunologica Vezi 45). SIDA. IL3.3: Reprezinta un proces imun care ar facilita crescut/mare tumorala prin: (RI de favorizare) A) Factori ce tin de gazda: 9 . bolnavi transplantati) 45. Limfokinele au actiuni multiple. K (asemanatoare NK. stimuleaza proliferarea celulelor fagocitare (efectoare) prin factori mitogeni (IFN – antiproliferativ. Componenta eferenta a RI: a) LTh si LTc actioneaza pe linii celulare al caror Ag este necunoscut (restrictie alogenica) .LT elibereaza limfokine si se produce intercooperarea LT si LB. placi Payer (intestin).alte limfocite (LB atrase de IL2 în focar => Ig si citokine). activeaza celulele fagocitare NK prin intermediul interleukinelor. timus. IFNgama 43. limf. poate fi: a) congenitala (sd. ggl. Imunodeficienta: = deprimarea capacitatii de aparare a organismului la diferite nivele ale RI. însa sunt anti-melanom malign si anticancer renal). d) limfocite cu infiltrat tumoral (TILi) pleaca de la tumora in prezenta IL2 . tumorale) b) limfocitele NK distrug celulele tumorale alogenice fara sa fi avut contact cu Ag c) limfocitele AK distrug celulele tumorale dupa ce au avut contact cu Ag : .celulele efectoare: LTh (prolifereaza în +Ag si activeaza LTc prin citokine) si LTc (ce act. fiind factori chemotactici pentru macrofage si pt alte celule fagocitare. mentin celulele fagocitare prin Factorul de Inhibitie a Migrarii (MIF). 41. IgE.in organele limfoide se produce clonarea limfocitelor sensibilizate la Ag si pot sa apara limfoame . IgG. IL – stimul al citotoxicitatii) 44. Wiscott-Aldricht) b) dobandita (sarcoidoza.Macrofagele recunosc fragm de Ag = epitopi pe care ii expun pe suprafata.. pe cel. IgM declanseaza reactia Ag-Ac cu distructia celulelor tumorale f) unele citokine au actiune directa pe celulele tumorale (actiune antiproliferativa) g) TNF. macrofage (Mo atrase de IFNgama si activate) e) IgA.

prin imaturarea SI fata de anumite Ag 3. Facilitarea imunologica este un proces imun ce consta în favorizarea crescut/mare tumorii prin : .legarea Ag tumorale de receptori specifici ai celulelor efectoare LTc. Teoria mutatiei somatice (genetica): . Imunorezistenta: Dupa unii autori toate tumori umane imunorezistente de la început.admite toate unor anomalii sau mutatii (modificari) de structura. splinei sau timusului (prin LTs care inhiba secventa de activare RI) . a declansa un RI capacitatea de aparare imunologica a organismului e depasita. a. . chiar si la copiii mici. B) Factori ce tin de tumora: 1.î. 46.aceste anomalii pot sa apara în ∀ moment al vietii. Furisarea imunologica Vezi 45) B) 3. atunci cand se atinge un nivel suficient de mare de celule pt. 47. Teoria diferentierii aberante (epigenetica): 10 .î. 48. rezultand aparitia unor Ac blocanti ce îmbraca celulele tinta scotandu-le de sub actiunea factorilor citostatici . fara a veni în prealabil în contact sensibilizant cu Ag tumoral. celula tumorala sau Ag tumoral nu mai e distrus. în practica însa toate celule tumorale rezistente la un anumit chimioterapic. ce sufera un fenomen de orbire (nu pot sesiza celulele neoplazice sau cele transformate) a. Ce sunt celulele NK?: = sunt celule native / varietate de limfocite ce au capacitate naturala de distrugere a celulelor tumorale. 50.genele modificate devin oncogene si concura la declansarea transformarii unei celule normale în celula maligna. cand exista un numar mic de celule neoplazice ele se strecoara pe langa celulele efectoare si se dezvolta nestingherite (carcinom “in situ” ce are < 100. în una sau mai multe din genele de reglare a cresterii si diferentierii celulare (gene functionale). 49. mai putin rezistente la o combinatie de agenti chimioterapici.Imunodeficienta congenitala sau dobandita Toleranta imunologica.000 cel. 2. Furisarea celulelor tumorale. cu timp lung de aparitie a Ac => tumora nu mai poate fi reprimata (crescut/mare masiv) 2. fiind stimulate de interleukine si IFN.inhibitia ramurii efectoare a RI . Imunorezistenta celulelor tumorale 3. 1. Antigenitate tumorala redusa.).inhibitia RI de tip central prin blocaj la nivelul ggl. Astfel s-ar explica aparitia cancerului la ∀ varsta .

Retrovirusurile au 4 gene: env. ducand la modificari în structura ADN-ului. Azi se blocheaza prin antiinitiatori: vitaminele E. ce-s mentinute inactivate prin mecanisme imune. onc (singura ce produce transformarea celulei normale în celula neoplazica). pol. Cancerul apare datorita unor noi secvente în structura ADN-ului celular. Teoria protovirusului (Termin): Considera ca celula umana nu are informatii pt. chimic. cancer => nou virus). Initierea (prima etapa): Prima etapa din carcinogeneza. un cancer pe care-l mostenim). dupa altii mai toate între aceste etape (promovare si initiere) si stadiul de crestere (expansiune clonala selectiva a celulelor initiate). Se. 51.Considera ca fenomenul nu ar fi genetic. ci doar tulburari functionale existente în controlul activitatii genelor reglatoare ale cresterii si diferentierii celulare. cancer. 11 . viral). cu selectia clonala a acesteia). gag. prin interventia factorilor de mediu înconjurator ce duce la deprimarea SI. se activeaza (cu transformarea unui virogen oncogen inactiv într-unul activ) printr-o oncogena (evidentiindu-se printr-o oncogena). tumora fiind rezultatul erorilor de transmitere ADN-> ARN->ADN. spontan ireversibile dupa unii. Carcinogeneza. 55. antioxidante. ducand în final la deces (dupa unii. canceroasa). caroten. C. fiind etapa în care celula normala se transforma în celula canceroasa (modificarea celulei clonale. Dupa unii promovarea ar selecta celulele initiate. Definitie: = un sir (cascada) de evenimente ce duc la dezvoltarea dintr-o celula normala a una sau mai multe celule canceroase (suse). avand frecvent o durata scurta. cand pot sa apara greseli si mutatii care numai accidental pot sa dea nastere la gene oncogene (apar astfel informatii pt. dupa excizia acestora). Se produce rapid. ajungand la tumori mici. 54. 52. cu transformare din stare premaligna latenta -> stare maligna ireversibila. o noua informatie ce poate fi adusa de un virus exogen (nu neaparat ereditar). nici virogene. Promotia (etapa a doua): Apare ca urmare a actiunii unui agent promotor asupra unei celule initiate (agentul promotor nu este carcinogen decat pe o celula deja initiata). 53. apoi la tumori decelabile clinic si la metastaze. acest proces include doar transformarea cel normale -> cel. ci epigenetic. însa care în mod exceptional. se datoreaza unor mutatii ce apar în celulele stem normale ca urmare a expunerii lor la un agent initiator incomplet (fizic. Teoria virogenului oncogen (Huebner): Înca de la nastere toate celule ce încorporeaza particule virale inactive (evidentiinduse retrovirusuri în placenta mamara si embrion => informatii pt. ce se vor dezvolta stadial. reversibile dupa altii (prin capacitatea de reparare a moleculelor ADN = reinlocuirea perechilor de nucleotide alterate sau împerecheate gresit. rar însa perioade mai lungi. nefiind deci modificari în structura genelor reglatoare.

factorii de crestere (epidermal EGF. Durata carcinomului „in situ” este estimata la 5-10 ani si reprezinta etapa oculta a evolutiei unui cancer. Dezvoltarea. Membrana bazala 12 . fiind de lunga durata. 57. formand o tumora avasculara ce se hraneste prin imbibitie si difuziune (nu are vascularizatie proprie).dezvoltarea masei de celule neoplazice .î.Pt.Pt. Colagenul este: . degradat de colagenaze).de tip II în membrana bazala vasculara . migrarea si supravietuirea normala a celulelor. În cazul tumorii epiteliale celulele maligne nu depasesc membrana bazala (“in situ”). retinoizi . Matricea extracelulara: = structura ce asigura proliferarea. ce concura la: .crescut/mare autonomiei celulare . 56. tirozinkinaze . cu capilarele din jurul tumorii usor dilatate. substante chimice 58. fiind alcatuita din glicoproteine specifice (colagen) si proteoglicani (fibronectina. avand un prag de actiune al agentului promotor. celulele tumorale avand receptori pt.de tip IV în membrana bazala (lamina densa) . etc) si colagen (proteinazorezistent. Progresia carcinomului “in situ” va cuprinde si invazia locala si metastazarea. ce nu-I vizibil la MO.de tip I si III în spatiile interstitiale (matricea extracelulara) .de tip V în anumite membrane bazale . progresia (carcinomul “in situ”): Celulele ce se selectioneaza în etapa de promovare sau promotie se înmultesc progresiv de la 103 la 105 celule. fara semne clinice sau alterarea bolnavului sau medicului.Promotia nu-i aditiva si poate fi reversibila.Pt. condronectina. evuoland în trepte în functie de doza de agent promotor (avand un rezultat final vizibil clinic/paraclinic). In anumite localizari ar putea fi diagnosticat (cancer de col uterin). se trece de la o etapa oculta la o tumora vizibila (între Tis si Tvizibila toate stadiul de microcarcinom.Pt. Receptori cu rol în carcinogeneza. a. fibroblastic FGF.Pt. laminina. Apar modificari masurabile ale cariotipului. PDGF). hormoni . factorii de crestere transformati .crescut/mare capacitatii invazive si de metastazare. In final se obtine celula suse maligna. Enumerare: . denumit stadiul de carcinom minimal invaziv). diferentierea.de tip VI ubicuitar .de tip VII si VIII 59.

stromal) 60. colagenaze tip I. Interactiunea cel. tesutul / elementele tesutului gazda formand stroma tumorii .atasarea este preferentiala la portiunea necolagenica a membranei (pe laminina) .motilitate crescut/mare fata de celulele normale.proliferarea depinde de factorii locali: . avand 2 componente – una colagenica si alta necolagenica (laminina. devenind vasculara) . glicoziltransferaze si plasminogenurokinaza) V. gazda. ansamblul celulelor rezultate formand parenchimul tumoral. Dezvoltarea locala a cancerului: Vezi 60) V.factorul tumoral angiogenetic Volkmann stimuleaza neoangiogeneza tumorala (neovase ce asigura nutritia necesara replicarii) = TAF (tumora avasc. Secventele fen. cu forta crescut/mare de propulsie si adaptarea formei la textura tesuturilor din jur (datorita citoscheletului celular modificat) => vor infiltra matricea extracelulara IV.secretia (autocrina) a acestor factori . urmata de degradarea acesteia: .multiplicarea celulei tumorale. 13 . catepsine E si D. polipeptidaze si a unei colagenaze de tip I (enzimele de degradare matrice extracelulara sunt markeri de agresivitate tumorala. prezenta receptorilor cel. Locomotia celulelor maligne: . Atasarea celulelor maligne de membrana bazala. putand fi dozati: proteaze. endoteliale de la nivelul capilarelor catre tumora => neovase de vasc. fibronectina. cu degradarea mb III.celulele maligne degradeaza matricea extracelulara prin activarea unor proteaze. din jur 61. factorii de crestere transformati . cu raport direct cu celulele parenchimului) b) lamina densa sau bazal lamina (900-1000Å) c) lamina lucida interna (în contact cu tesutul conj. Scaderea adezivitatii celulelor maligne: .activarea unei plasminogen-urokinaze -> activarea plasminei ce activeaza colagenaza de tip IV.proliferarea tumorala duce la distrugerea tes. cu scazut/mic sau modificarea potentialului electric membranar al celulei . agresivitatea tumorii si capacitatea de aparare a org.prezenta receptorilor pt. Factorii de crestere transformati.Este alcatuita din 3 straturi. tumorala) II. proteoglicani. polipeptidaze. acestia si TAF (mobilizarea cel. de invazie locala: I. acid hialuronic): a) lamina lucida externa (200-400Å.datorita unor deficiente jonctionale determinate de oncogena II. 62. Factori ce influenteaza cresterea tumorala: I. Dezvoltarea locala a tumorii: . Timpul de dublare al tumorii privind durata ciclului celular (cu cat este mai scurt cu atat dezvoltarea este mai rapida). maligne pt.datorita lipsei de ioni de Ca. maligna – tesut gazda: .

apoi macrometastaze sau cancer secundar. prurit paraneoplazic (limfoame). perforatia digestiva (tot prin proces eroziv) 4. fibroliza. Compresiunea de vecinatate (maduva spinarii. Dezvoltarea tumorii depinde de 3 factori: a) compartimentul celulelor aflate în G0 (înafara ciclului celular) b) compartimentul celulelor aflate în G1. trombocitopenii). S.III. Imunosupresia. reumatoide). M (în proliferare) c) compartimentul celulelor ce se pierd prin lipsa vascularizatiei (datorita inegalitatii vascularizatiei în tumora) 63. receptori ectopici. Paraneoplaziile. Hematologice (CID. Complicatii directe ale cancerului: 1. Diseminarea la distanta (metastazarea).µ metastaze . 14 . maligne (formand clonul . Enumerare: Neurologice. de mediastin) 64. Musculare. oculte. uretere -> IR. Complicatii la distanta: paraneoplaziile 4.µ colonii . Obstructia organelor cavitare (extrinseca / intrinseca) 3. Boala minima reziduala reprezinta aparitia metastazelor (ce toate din momentul prezentarii bolnavului la medic) dupa tratament. la nivelul parenchimului 6) nidarea sau fixarea cel. mediastin -> sd. Hemoragia prin erodarea vaselor (mici. formand initial micrometastaze. 64.macrometastaze) 7) dezvoltarea unei colonii neoplazice cu circulatie proprie datorita TAF. G2. ACE (Ag CarcinoEmbrionar). Producerea unor substante polipeptidice: enzime. cu formare de neovase. PG (prostaglandine). Fistulizarea. anemii. tumorale din mica circulatie a organului respectiv. Cutanate. cu infectii bacteriene si virale letale (din limfoame si leucemii) 2. mari. Osteoarticulare (sd. Enumerare: 1) desprinderea celulelor maligne din tumora primitiva 2) patrunderea în vasele limfatice si sanguine (intravazarea) 3) vehicularea în torentul circulator (citemia neoplazica) 4) oprirea celulelor neoplazice în microcirculatia unor organe aflate la distanta de tumora primitiva 5) extravazarea cel. exteriorizate. cu modificarea imunitatii 65. febra. ce determina moartea) 2. Definitie: = migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii primitive în alte tesuturi si organe aflate la distanta de locul unde s-a fixat si dezvoltat tumora. Endocrine. Digestive. Suprainfectia tumorii 3. cataclismice. casexie paraneoplazica. tromboze extensive. Complicatii indirecte ale cancerului: 1. Etapele metastazarii. 65. Renale. medii.

Dupa oprirea în organul tinta celulele maligne elibereaza enzime. ajungand astfel la I-a statie ganglionara de la tumora. pe aceasta cale limfaticele sunt invadate din aproape in aproape. Cai de diseminare la distanta. în special limfatica Celulele tumorale patrund prin permeatie si embolizare în vasele limfatice (permeatie = coloana continua de celule neoplazice în interiorul vasului limfatic). pulmonar) (anterograd sau retrograd) 4) calea LCR => meningita carcinomatoasa 5) de-a lungul tecilor nervoase si radacinilor nervilor 6) Peritoneala => carcinomatoza peritoneala 68. celulelor maligne din torentul circulator este mai mare. datorita prolifererarii celulare maligne aberante la nivelul noii localizari. ovarian sau Bronsica la cc. rar îsi schimba fenotipul. pe care o degradeaza ajungand în organ. ce înconjoara celula maligna).66. celulele neoplazice sunt protejate de celulele periferice. multipla) d) extensia la distanta pe cale nervoasa (de-a lungul fibrelor nervoase) 67. Enumerare: 1) Vasculara (frecv sarcoame. La nivelul microembolului. urmand faza de citemie neoplazica. sg.î. 69.b. a. Calea vasculara de metastazare: Celula neoplazica patrunde mai ales în capilarele venoase si venule (în faza de intravazare). cel. cand celulele maligne sunt vehiculate în torentul circulator. microembolii agregandu-se homotipic sau heterotipic (la cel. cu atat posibilitatea de metastazare este mai mare. aratandu-i originea din aceasta. Aici prolifereaza. Calea limfatica de metastazare: Sarcoamele metastazeaza predominant pe cale vasculara. extravazandu-se prin insinuarea printre celulele epiteliale. elibereaza TAF formand macrometastaze vascularizate sau cancer secundar. dar si carcinoame) 2) Limfatica (frecv carcinoame.. exceptional pe cale limfatica. Aceste metastaze au frecvent acelasi fenotip cu tumora de origine. Mecanismele de diseminare la distanta: Reprezinta modalitatea de patrundere a celulelor neoplazice în caile de diseminare metastatica: a) embolizarea prin microemboli b) permeatia cu noduli de permeatie (cancer mamar / în coloana în limfaticele dermului) c) implantarea (cancer ovar ≈ celule tumorale se desprind din structura tumorii si se implanteaza pe peritoneul fundului de sac posterior => carcinomatoza peritoneala ce determina exitus prin ocluzie intestinala progresiva. canceroasa ajunge pe m. rar sarcoame => în ggl. spre statii îndepartate b) altele trec în jonctiunea capilarelor limfatice cu cele venoase periganglionare si intra în torentul circulator 15 . Cu cat nr. limfatici sunt distruse. etajata. pe cand carcinoamele metastazeaza pe ambele cai. se cantoneaza ± se replica celula neoplazica sau intra în torentul circulator) 3) cai naturale (Tubara la cc. unde: a) celulele trec în eferentele ggl.

(nu drept – aici vine ductul toracic limfatic) -> cord drept.înaintea tumorii primare. calea bronsica 4. endometru retrograd) 3. ganglionar de catre elementele SI de supraveghere d) se multiplica. ovarian – anterograd si c. a. un anumit organ în functie de codificarea oncogenica este o ipoteza actuala.c) celulele sunt distruse la niv. cu aderenta crescut/mare la organul respectiv III. apoi în cisterna Pequet / sau direct în aceasta -> canal toracic limfatic -> confluent jugulosubclavicular stg. renal. limfatici inghinali externi 5.toate o perioada critica de 5 ani cand riscul de metastaza este foarte mare. anumite organe (“homming”). Momentul aparitiei metastazelor: In cursul evolutiei tumorii primitive.î. calea trompelor uterine (c. Ipoteza samanta-sol prin care predilectia diseminarii este determinata de factori dependenti de tumora si de gazda. calea LCR (cu localizare în toate regiunile SNC) 71. bronhopulmonar) = metastaze cu punct de plecare nedeterminat c) dupa îndepartarea tumorii primitive: . calea tecilor nervoase periaxonale si radacinilor nervoase 6. Ipoteza hemodinamica prin care frecventa metastazelor într-un anumit organ depinde de gradul de vascularizare sau de aportul sangvin la acel organ (metastaze pulmonare deoarece pulmonul este primul filtru pentru celulele maligne) II. Distributia metastazelor (în anumite organe): I. astfel se produce metastazarea ggl limfatici e) uneori ganglionii blocati de procesul de invazie determina metastazarea retrograda a celulelor neoplazice catre ggl. Predilectia pt. celulele tumorale avand o preferinta pt. invadeaza local gl. limfatic. înca pusa în discutie 73. între ei (bloc adenopatic) sau la tesuturile din jur (treapta N2). apoi scade în 5-10 ani 72. calea limfatica a ligamentului rotund catre ggl. metastazele constituie primul simptom al unui cancer (mamar. dezvoltarea si manifestarea clinica a metastazelor se pot produce în prezenta sau dupa indepartarea tumorii a) dupa o perioada de evolutie locala a tumorii: . Cai naturale de metastazare: 1. calea peritoneala (cancerele de tub digestiv metastazeaza in cavitatea peritoneala) + cancer ovarian 2.dupa ce tumora a atins un anumit volum b) foarte precoce: . 70. sparg capsula si fixeaza ggl. fara nici o legatura cu organul de dezvoltare a tumorii primare f) pe cale limfatica ajung în marea vena limfatica (a abdomenului). Celula canceroasa: 16 .

Antigene tumorale: toate antigene asociate cu tumora. glucidic. ce pot fi receptori pt. Aceste micrometastaze nu se pot determina.CA19-9 – c. În mod normal. TAG72 – c. ramanand în faze tinere. secreta o subst. chimica specifica cu rol în oprirea cresterii acestor organe (CHALONE) si care atinge un prag local adecvat în momentul dezvoltarii maxime a organului respectiv. Prezinta urmatoarele caracteristici: d) are acelasi genotip cu celelalte celule tumorale. în celula canceroasa acestea fiind modificate 77. ficatului. multiplicandu-se foarte rapid. gamma-fetoproteina si alfa-fetoproteina) d) AlloAg.CA125 – c. ci indicand doar stadii avansate ale acestuia = ACE (Ag carcino-embrionar). cu evolutie si factori de prognostic nefavorabili. antigene la nivelul tumorii. rinichiului. apar disfunctionalitati hidroelectrolitice. avand aceeasi origine întro clona celulara modificata e) pastreaza o autonomie de restul organismului f) este anaplazica (cu proliferare anarhica. Cancerul a fost denumit si o “boala a membranei celulare” 74. Apar oncogenele. Modificari biochimice ale celulei canceroase: Se modifica toate metabolismele: lipidic. celulele tumorale avand o mare nevoie de glucide. prostata c) Ag oncofetale (normal sunt represate dupa nastere. La nivelul tumorii creste metabolismul glucidic anaerob (arde “zahar” mai repede). 75. de ovar. Celula canceroasa fie nu raspunde la actiunea acestei substante. mai multe celule (CMH/HLA). fie organul nu mai are capacitatea de a sintetiza aceasta substanta. proteic. 17 . nefiind specifica vreunui anumit tip de cancer. nediferentiate) g) se raspandeste la distanta. celulele din structura tegumentului. antigene oncofetale (Ag carcino-embrionic alfa feto-proteine). Metastazarea în cascada: Reprezinta metastazarea unor celule cu originea într-o metastaza (într-o tumora metastatica sau secundara) = metastazarea metastazei (limfadenoctemie de principiu) 76. endometru . facandu-se un tratament adjuvant de siguranta.Este substratul proliferarii maligne. digestive . un microcosmos cu proprietati si calitati diferite de celula normala.PSA – c.CA15-3. Boala minima reziduala: Sunt micrometastaze locale lasate netratate dupa îndepartarea (radicala) a tumorii primare. exprimarea lor creste reactiv în cancer. Se clasificate în: a) Ag asociate tumorii (prezente si în celula normala. dar se pot intui prin scoruri prognostice. mamar . dar mai putin) b) Ag specifice tumorii – au caracter histoprognostic: .

Modificari ale citoplasmei celulei canceroase: Citoplasma scade în cantitate. semn ca s-au pierdut portiuni din citoplasma sau semn de fragilitate. iar citoplasma scade cantitativ (celule mici intalnite in cancerele agresive cu prognostic prost). patologic – “gramada”) . patol. îsi modifica forma (lobulari.aspect de “pavaj”. celule : fungiforme. postiradiere sau regenerarea hepatica mai sunt insotite de cariomegalie). la celula canceroasa apar ca receptori modificati = allogene) 84. (proteaze. cu prognostic nefavorabil.alterarea diviziunii celulare (normal – 1 singur str. ce fav. glicozidaze. Aceasta deoarece nucleul creste in dimensiuni (se face DgDif cu alte stari patologice: postcaustic. distributia cromatinei (creste heterocromatina. postiradiere. Modificari morfologice ale nucleului celulei canceroase: Nucleul creste în dimensiuni (cariomegalie) dar aceasta se intampla si in alte stari (postcaustice. de unde si un grad de maturare si de aglomerare a celulelor (in procesele de proliferare maligna). neoplazice e) alterare ciclu celular (crestere rapida cu sinteza necontrolata de ADN) f) alterare compozitie membrana celulara (scazut/mic glicoproteinele cu greutate moleculara mare. regenerarea hepatica). Modificari ale mb. concomitent crescut/mare ac. hipercromazia nucleului) si nr. cu polimorfism marcat si celule mici întalnite în cancerele agresive cu prognostic defavorabil) si forma (grade diferite de heterogenitate in tumorile solide (compacte). colagenaze). dispusa aproape în tot nucleul sub forma de granule de aspect grosolan. mormoloc). 83. scazut/mic fibronectina. Etapele evolutiei normale a celulelor stem (suse): diferentiere la forma matura (in stadiul G2 al ciclului celular al celulelor normale) multiplicare (->automultiplicare) moarte 18 .78. capacitatea invaziva a cel. cu diferite grade de anizocitoza. creste in favoarea nucleului cu cat gradul de anaplazie a celulei este mai mare (prognostic defavorabil). pseudofus.a miscarii sau dispunerii celulare (normal. normal prezente la alte celule. îsi schimba dimensiunea (mai mica. 82. Modificari ale raportului N/C: Raportul dintre dimensiunile nucleului si cele ale citoplasmei care in mod normal este subunitar (chiar daca exista variatii in functie de fazele ciclului celular). aparand în tumorile anaplazice). cromocentrii anormali de condensare a cromatinei. – mai multe) b) alterarea transportului si permeabilitatii membranare c) alterare jonctiuni intercelulare d) alterare enzime de supraf. fus. iar CMH/HLA. paroase. a) inhibitia de contact (adezivitatea). (multinuclearea. 81. datorita receptorilor membranari: . zdrentuiri – mai greu perceptibile – sau protruzia acestuia). celulelor canceroase: Apar neregularitati sau chiar lipsuri membranare. sialic) g) modificari antigenice (tumora capata Ag fenotipice. celular.

Alterarea inhibitiei de contact a miscarii (pe placa de cultura): . Ce sunt receptorii integratori (integrine)?: = sunt anumiti rec. ci continua sa migreze a. ai celulelor canceroase prin intermediul carora acestea adera la celulele din jur si la mb. TGFbeta. favorizand invazia.celulele canceroase au fost observate in vitro comparativ cu cel. bazala (vasculara) si care induc sinteza de enzime proteolitice.fibroblastii normali se divid pana la contactul cu o cel. clona) 86. tumorale se face sub influenta factorilor de crestere TGFalfa si beta si anume TGFalfa stimuleaza cresterea iar TGFbeta o inhiba prin intermediul unor receptori specifici. aceste celule suse transformate genereaza o clona celulara maligna care prin dezvoltare anarhica duce la aparitia unor tumori care se dezvolta spontan. -> 1. 91. Originea policlonala a cancerului: Vezi 1) Originea ar fi în mai multe cel. dand aspect de gramada celulara 92.î.odata cu mutatiile aditionale se schimba si antigenitatea tumorii 88. Rezultatul mutatiilor aditionale în evolutia cancerului: . este necesar sa existe si receptori pt aceste semnale la nivelul celulei. organ etc) Exista semnale de proliferare celulara (factori de crestere). normale . dar.85. vecina. desigur. 90. de supraf.cel. Prin replicare. Astfel se realizeaza un singur strat de celule . cu scadera diviziunilor pana la oprirea lor la o anumita densificare celulara. 89. normale ce cresc pe un singur strat se deplaseaza pana la contactul cu un „obstacol” (celula vecina sau marginea placii) prin inhibitia de contact a miscarii cat si a diviziunii celulare dand aspect de pavaj . se suprapun si se comprima 19 . Semnalele proliferarii celulare: .paracrine = semnale pt celulele din jurul celulei secretorii .autocrine = semnale pt aceeasi celula . cresterea tumorala nemaifiind inhibata. mai rezistente la tratament . Reglarea proliferarii celulelor epiteliale normale si rolul acesteia în evolutia celulelor tumorale: Proliferarea cel. 87. mai agresive.endocrine = semnale la distanta de celula secretoare (pe alt tesut. suse transformate. . Alterarea inhibitiei de contact a diviziunii: . pt.anumite celule dintr-o tumora pot suferi mutatii aditionale rezultand noi celule care prolifereaza si se formeaza subclone.celulele canceroase nu se opresc în momentul atingerii între ele. Se pare ca în cazul celulelor canceroase scade expresia membranara a rec.cel. canceroase continua sa prolifereze. se pot suprapune unele peste altele.fibroblasti. Originea monoclonala a cancerului: Vezi 1) Sustine ca originea cancerului se afla într-o singura celula suse transformata (1 cel.

96. Alterarea sarcinilor electrice ale suprafetei celulei canceroase: S-au plasat cel. canceroase prez. formand proteoglicanii prezenti pe suprafata celulara si în matricea extracelulara (modificarile lor se asoc. glicozidaze. colagenaze. în unele zone contine rec. manoza si aa. celulelor canceroase . receptori cu scaderea adezivitatii celulare si degradarea membranei bazale. membrana. tumorale în camp electric. moleculari.exista modificari fibronectinice pe supraf. canceroase prez.dg.93. Împreuna cu colagenul. care poate sa afirme malignitatea bazandu-se pe criterii citologice (celulare si arhitecturale. cel. de structura) 20 . cat si a densitatii crescute de fosfolipide si modificarii structurii si calitatii glicoproteinelor (proteaze). normale . . tumorale în camp electric siele s-au deplasat mai rapid spre polul pozitiv decat cel. de certitudine: Singurul mijloc prin care se considera ca cert dg de cancer este ex. crescut de GMPc. canceroase au un niv. celulara. glicozidaze. celula tumorala avand o nevoie crescuta de glucide va duce la o crestere a importului si transportului de glucide. colagenaze 94. fucoza. Alterari în compozitia membranei celulare: . elastina si proteoglicanii formeaza o retea fibrilara ce mentine celula în tesut (fibronectina este suport pt. canceroase prez. în timp ce cantitatea de ac. care favorizeaza capacitatea invaziva a cel. a caror capacitate de receptionare a informatiei este mult scazuta . ce duc la o alterare a citostructurii (citoschelet. alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze. cromozomilor si deficitului de formare a jonctiunilor comunicative între celule . care stimuleaza sinteza ARN 95. Astfel se va acumula local apa prin efect direct (glicoliza) cat si indirect (forte osmotice) => dezechilibre hidroelectrolitice. deficitului ionilor de Ca. alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze.glicoproteinelor care alc. mb. normale dat.cel. urokinaze. Deci creste permeabilitatea si rata transportului membranar. . alterari ale jonctiunilor intercelulare.cel. care sunt mult modificate dat. sialic este crescuta 97. contin glucide: galactoza. Principiile diagnosticului în cancer: .fibronectina are o conc. cu malignitatea) . neoplazice. ce realizeaza suportul celular. .exista alterari ale ale sarcinii electrice a suprafetei celulare: s-au plasat cel. Fibronectina este componenta si a matricei extracel.cel. scazuta la niv.ele s-au deplasat spre polul pozitiv cu viteza mai mare decat cel. Aceasta alterare presupune o activare sau o inactivare aberanta. membranari. Este ca un exoschelet. proteinele integrale membranare).exista alterari ale comunicarii intercelulare datorita unor modificari ale rec. Alterari ale enzimelor de suprafata: . Alterari ale permeabilitatii si transportului membranar: Metabolismul glucidic anaerob creste. histopatologic. scaderii nr.cel.gp sunt de asemenea în cantitate scazuta.

precocitatea dg de certitudine: Dg de certitudine precoce dep. desi exista tumori cu aspect malign . citologic. CT. ex. localizarea tumorii (explorare imagistica a organelor retroperitoneale) 5. Depistarea (cancerului – Babes Papanicolau): Este o metoda de descoperire a cancerelor incipiente sau avansate efectuata la o populatie asimptomatica cu scopul de a stabili suspiciunea de boala. si enumerare. det. PAcida = cc. medical) 3. toracotomia??? 3. met. de san) Cand nu putem diferentia malignitatea de benignitate. Def: Reprezinta totalitatea mijloacelor ce concura la stabilirea existentei bolii. c. limfografia (cu albastru Evans). Enumerare: 1. a formei histopatologice si a gradului de malignitate.: microfocarele de adenocarcinom în adenomul de prostata) 98. met de lab: hematologia (HLG. endoscopia. VSH). anamneza corect luata. Def. bolnavi la care riscul prelevarii fragmentelor tisulare este prea mare (stare generala foarte alterata) 2. investigatii imagistice 101. de : 1. ecografia. met. coroborat cu datele clinice si ex. cavografia. Etapele dg. La tumorile la care nu se poate face terapie incizionala sau excizionala diagnostica se face punctie cu ac fin si ex. biochimice si histopatologice) 3. selectandu-se (incidenta maxima) pe anumite categorii de varsta. scintigrafia. dg este pus clinic si paraclinic (endoscopic. dispneic. radiologic). imagistice: RX. APF. APP 2. enzimatice (dozare PAlcalina = cc. în cancer. a stadiilor de evolutie. pleurezie neoplazica 3. clinice: anamneza. Se adreseaza unui segment populational cu risc crescut. termografia. bolnav (rapiditatea prezentarii bolnavului la medic) 2. bolnavii care nu au indicatie chirurgicala La categoriile de mai sus. histopatologic sunt: 1. depistarea cancerului (la persoane nesuspicionate de cancer) 99. angiografia (relatia cu axul vascular + reteaua locala). analize de lab. RMN. investigatia clinica: examen obiectiv atent executat. rapid = leuc) 4. bolnavul cu cancer bronhopulmonar. urmarim evolutia la intervale scurte de timp (ex. Principiile diagnosticului în cancer: . în cancer. prostata. tomografia. Enumerare: 1. viteza de crestere a tumorii (lenta = col uterin. medic (corectitudinea ex. laparoscopia (rol diagnostic si terapeutic). caseta oncologica 2. cu 21 . paraclinice (acuratete de ex. fizic pe aparate si sisteme si loco-regional tintit. 98% pt. act. 100.plasminogen-urokinaza = agresivitate cc. dar benigne si invers. RX marita (detalii). AHC.osoase. Metode de dg.Categoriile de exceptii unde nu se face ex. (investigatii biologice.

bronhii). limbii. ano-rectale.neopazic (nu semne de metastaza): alterarea starii generale. Ag: ACE. cu cresterea eficacitatii o data cu cresterea stadiului. Enumerare: *RX si Radioscopia si Rontgen-cinematografia (imagine în dinamica). limfografia. 105. col uterin .monoclonali. san. cai urinare. 3) disparemia (durere in timpul actului sexual = cc. CA125 = ovar. planseului bucal. Metode de dg. repulsia la alimente. *Met. laparoscopia. *angiografia. CA15-3 si TAG72 = mamar).dig. det. *Ecografia si EcoDoppler. modificari de expresie si amplificare a oncogenelor. 17-ceto-steroizi urinari = ovar.genital). 102.metodele paraclinice au la baza o serie de principii ale fizicii . col uterin 104. ex. anatomo-clinice si biologice asociate cu evolutia unui sd. mamelonar. invazive: endoscopia. 2) repulsia la alimente (cc.ulceratii – la niv. dozari hormonale (cortizol. citologic exfoliativ sau prin punctie aspirativa. paraneoplazii.: . 103. *Met. gonadotropine corionice = carc.corect efectuat orienteaza asupra tipului si ordinii investigatiilor paraclinice si de laborator .ajutorul ac. urmarirea postterapeutica). purulente la niv.2. buzelor. si enumerare: . PSA = prostata. Enumerare Vezi 101).tumora – daca este superficiala.endom. radioizotopica (scintigrafii pt tiroida. *Termografia. ficat. Enumerare Vezi 101). *RMN.dig). Def.Examenul clinic minutios.dg paraclinic este o metoda care realizeaza un examen celular indirect .Bence-Jones. 106. alfaFP. Metode imagistice. Semnele indirecte ale cancerului: Semne de alarma specifice: 1) scurgeri anormale (seroase. dozari proteine (modificari fractii proteice serice / urinare (p. cavografia.. *Tomografia sp. Valoarea metodelor endoscopice: . imunologice (det. este perceputa de bolnav si medic . insa nu detecteaza stadiile infraclinice (oculte = carcinom „in situ”) 107. paraclinic. Valoarea examenului clinic în dg. tiroida. sero-sangvinolente. cancerului.) 2) semne de compresiune pe organe cavitare (tub digestiv. sangvinolente. cai aeriene sup. mediastin sau nervi 3) semne date de obstructie si stenoze extrinseci Semne de alarma nespecifice : 1) prurit (limfom non-hodgkinian). si CT (extensia bolii.poate da un dg corect la peste 50% din bolnavii în std I.evaluarea macroscopica a leziunii in intregime 22 . meticulos sesizeaza tumora înca de la început: san.. estradiol = san. CA19-9 = tub. 4) manif.3. Semnele directe ale cancerului: . orificiilor naturale: genital. pancreas. placentar). gamma-prot). sistem osos).

mamari interni pt cancer de san) 112. leziunii (daca exista) Tipul IV – frotiu cu cel. f. palpabili (mai mari de 2 cm) N2 = invazie ganglionara care a depasit capsula ganglionara. anumite localizari (ex. fara modificari maligne.este cel mai imp. nedetectabila clinic/paraclinic. greu curabila T3 = t. T1 = t. T2 = t. genital si biopsie de la niv. cu tendinta ganglionilor la aderenta în jur sau între ei (bloc adenopatic ggl) N3 = invazia altui grup ganglionar (nu locoregional). Se face ex. neoplazice în placard 109. lez. Care sunt treptele în T în sistemul TNM?: Tx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) Tis = t. Obiectivele clasificarii TNM în cancer: .permite biopsia prin prelevarea tintita de material celular urmata de examen histopatologic . in situ. iar metodele imagistice nu evidentiaza adenopatie N1 = invazie intraganglionara. fie cancer la debut). însa cu ggl.. discariotica si cea inflamatorie. cu schimb de informatii intre diferiti specialisti sau unitati spitalicesti (limbaj comun) .extinsa. Care sunt treptele în M în sistemul TNM?: Mx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) M0 = nu exista metastaze 23 .obtinerea de secretii prin aspiratie / lavaj cand biopsia nu este posibila si apoi examen citologic 108. Care sunt treptele în N în sistemul TNM?: N da indicatii despre starea ganglionilor regionali Nx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) N0 = ggl. cu modificari de tip inflamator (viata sexuala activa). cu specificitate pt. normale Tipul II – frotiu cu cel. nu exista adenopatie regionala detectabila.puternica. neoplazice izolate Tipul V – frotiu cu cel. mica. Tipuri de frotiuri în citologia exfoliativa dupa tehnica Babes-Papanicolau: Tipul I – frotiu cu cel. f.: ggl.permit aprecierea unitara a rezultatelor si compararea rezultatelor diferitelor metode de tratament. bacteriologic si se trateaza ABterapic tintit infectia (10 zile in cazul leucorei) Tipul II – frotiu cu cel.ajuta cel mai mult clinicianul la stabilirea unei indicatii terapeutice . de dim. nu sunt invadati. mobili. curabila.cooperarea intre specialisti si incurajarea cercetarii 110. discariotice (frotiu suspect) – se reexamineaza frotiul si se vor trata lez. cu atipii (fie inflamatie f. T0 = t. factor prognostic . neaderenti. Se face apoi ex. incurabila 111. extinsa.greu curabila T4 = t.

121G r = recidive (cu notare rpTNM). C.M1 = exista metastaze (std IV de cancer) O notatie suplimentara este cea cu notarea locului metastatic prescurtat: . care nu a depasit mb bazala Std I si II– în general curabil. 116L. multiple tumori primare intr-o singura localizare (m) 114. cu metastaze la distanta 119.lym – ganglionara 113. gradul de diferentiere (G). R0 – eliminarea totala a tumorii dupa tratament R1 – t. Lx – imposibil de evaluat 117.bra – cerebrala . invadarea vaselor limf (L). greu curabil sau incurabil Std IV – avansat. C2 = dg prin procedee speciale. rp . reziduala macroscopic 118. 115. m.hep – hepatica . ggl. V. C5 = dg prin date culese la autopsie. y = cazurile operate radical dupa chimo/radioterapie sau de la inceput trat chir (p). . 115V. V2 – invazie macroscopica. Clasificarea simbolului L: L = Invazia vaselor limfatice de catre cel.prezenta cel.oas – osoasa . localizarea. a. Clasificarea simbolului C: C = Certitudine: C1 = dg prin ex. r. C4 = dg prin chir radicala cu examen macrosc / microsc(MO) complet al piesei operate.per – peritoneala . 117R. Stadiile clinice: Std 0 – carcinom „in situ”. Enumerare: . Vo – nu exista invazie în vene. Simboluri suplimentare în clasificarea pTNM: G. neoplazice. Clasificarea simbolului V: V = Invazia venelor de catre cel. greu curabil sau incurabil. y. a depasit mb bazala Std III – avansat. neoplazice în vasele limfatice (L) sau sangvine (V).dimensiunea tumorii (T). V1 – invazie microscopica.mar – medulara . tipul histologic. Factorii histoprognostici.sky – cutanata ple – pleurala . R2 – t. Factorii de prognostic de linia a 2-a: 24 . a = stadializarea la autopsie. L. invaziv. Vezi 114C. C3 = dg prin chir exploratorie.pul – pulmonara . neoplazice. regionali (N). R. Clasificarea simbolului R: R = Prezenta / Absenta tumorii dupa tratament.clinic. L0 – vasele limfatice nu sunt invadate L1 – invazia vaselor limfatice. neinvaziv. recidivele (r) 120. Vx – invazie imposibil de evaluat 116. reziduala microscopic.

Scopurile tratamentului chirurgical al cancerului: 1.este necesara adoptarea unei strategii specifice de tratament care poate sa includa mai multe metode: chirurgie. nediferentiata.tratamentul trebuie stabilit prin colaborarea mai multor specialisti: chirurg. colagenaza tip I. mediu diferentiata. tratamentul urgentelor 4. titrul crescut concordand cu agresivitatea .cercetarea receptorilor pt. paleativ – citoreductie / second-look (in cancer ovarian) 3. a decela eventualele insuficiente care s-ar putea agrava în timpul tratamentului bilantul se face pt. G3 – t. proteaza. evitarea evolutiei spre cancerizare 2. chirurgical se foloseste pt. chirurgia de hormonosupresie 25 . radiolog. slab diferentiata. a urgentelor. radioterapie. t. stabilirea tipului tumorii 124. pt . G4 – t. chimioterapeut. 125. rol profilactic – se trateaza lez. anatomo-patolog . precursoare (precanceroase. stabilirea extensiei reale a bolii. transplant. Trat. Pt. adjuvante. chimioterapie . hormono-dependente au pg mai bun datorita sansei de tratament antihormonal cu efect pozitiv) . rol dg stadial si de certitudine – nu exista dg de certitudine fara recoltarea unui fragm sau a tumorii în întregime. Rolul chirurgiei în oncologie: 1. Gx. „second-look”.modificarea expresiei si amplificarea unor oncogene 121. paleativ. de asemenea. G1 – t. solide. reconstructie si reabilitare. polipeptidaze. G3 si G4 sunt el. Acestea sunt markeri de agresivitate tumorala. glicoziltransferaze.viata bolnavului depinde de dg precoce si de tratamentul adecvat 123. pt recidive si metastaze. rol terapeutic – foarte imp. principalul mijloc. histopatologic se face biopsie incizionala sau excizionala 3. de pg nefavorabil 122. hormonosupresie. a stabili gradul ei de agresivitate si.dozarea unor enzime (catepsine. deoarece reprez. tratamentul recidivelor si metastazelor 5. cu explorari complete. de granita) pt. hormoni (t. înalt diferentiata.cercetarea prin dozimetrie (=citometrie de flux) a ADN-ului si a fazelor ciclului celular . Bilantul preterapeutic în cancer: înaintea tratamentului propriu-zis se face examenul complet. pt. pt. ex. chiar daca se apeleaza si la met. plasminogen-urokinaza). G2 – t. de granita). curativ – cu intentie de radicalitate / cu intentie doar de control local al bolii 2. Treptele de G (gradul de diferentiere): G = Grad de diferentiere: Gx = gradul de diferentiere nu a putut fi stabilit G0 (border-line) = la limita între benign si malign (t. curativ. pt.modificarea tratamentului poate fi facuta numai cu acordul tuturor specialistilor . Principiile tratamentului general în oncologie: . citoreductiv..

Distanta de diseminare a celulelor tumorale depinde de dimensiunea tumorii. Limfadenectomia regionala este în principiu obligatorie in cancere limfoide (mamar. de transplant. a evita diseminarea iatrogena. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante la nivel celular: .operatie in vas inchis (ligaturare vene) .se face pt.sigura de tratament (nici f. 136. metastaze în ggl. se practica atunci cand exista ocluzie/subocluzie. caracteristicile histologice tumorale si tipul tesutului afectat. maligne. ca tumora sa nu metastazeze.eficace). 138. Prin acest tip de chirurgie. . macroscopic pare ca s-a scos tot. larga. însa numai în anumite tipuri de cancere: cancer ovarian avansat. acesta dupa ce a fost ligaturat principalul pedicul vascular pt.6. . adesea mutilanta si deseori sechelara. reconstructie si reabilitare (Ex: ovariectomie bilaterala in cancer de san) 126.sa fie non-traumatica. sanatos din jur (sacrificiu de tesut. de ex. Este o terapie locoregionala ce se adreseaza tumorilor cu evolutie locala.se face în scopul prelungirii supravietuirii. cu diseminare redusa (scade recidiva. Principiile trat. tes tumoral restant sa fie cît mai mic . col uterin. sanului 137. creste supravietuirea) . aberatii cz 26 .scopul tratamentului chirurgical paleativ este rezolvarea chirurgicala a unor simptome foarte grave .modificari cromozomiale: *la doze mici . nu bucata cu bucata Este o chirurgie ampla.apar grupari în pachete a cz si *la doze mari – apar rupturi care se pot asocia cu restitutio ad integrum. deletii definitive. Tratamentul chirurgical citoreductiv: . limita rezectiei trecand la distanta de tumora pt a inlatura si celulele diseminate peritumoral.a.modificari de permeabilitate membranara. si chiar si de organ în limite de securitate). limfatici dupa cancer testicular nonseminomal. lizozomi cu eliberare de enzime . a creste eficienta radio si chimioterapiei precoce postoperatorie (al carei efect este invers prop. agresivitatea acesteia.extirparea leziunii in monobloc. Tratamentul chirurgical cu intentie de radicalitate: Presupune extirparea in totalitate a tumorii macroscopice.o citoreductie eficienta este aceea ce lasa cel mult 2 cm cubi de tumora ce nu se poate extirpa. nefiind o metoda f. translatii. cand apar infectii tegumentare dupa ulceratii la niv. cand se produce peritonita sau la jenarea unor functii vitale. Tratamentul chirurgical paleativ: . Trebuie sa intervina prompt pt. incizia facandu-se în tes. dar pot ramane cel.se face dupa principiul reducerii la maxim a masei tumorale a. tiroidian) in care nu exista semne clinice / paraclinice de invadare a ggl limfatici. chirurgical cu intentie de radicalitate: .modificari morfologice: rupturi de mb celulara si rupturi de ribozomi. cu masa tumorala restanta). pe cand daca acestia apar invadati se face limfadenectomia de necesitate.nu are intentie de radicalitate. crescand confortul bolnavului .

Se masoara în Gray.prin mec. facandu-se cu energie joasa (RXT de contact). doza de expunere: 1 Roentgen = doza de radiatii capabila sa produca într-un cm 3 de aer ioni cu sarcina de 1C (1 Röentgen = 2. mezoni. Unitati de masura utilizate la nivel tisular: . Rem si Sievert (Sv) 142. direct. ca: resincronizarea (prima doza distruge celulele aflate în fazele cele mai sensibile ale ciclului celular.. Radicalii liberi au timp de viata scurt. indirect se produce lezarea stromei intravasculare. Efectele chimice si biochimice ale radiatiilor ionizante: . fiind radiosensbile).pt eficacitatea biologica se fol.5 × 10-4 C/kg) .ef. particule alfa. 1 CGy = 1 Rad . repopularea (prin recrutare de cel. beta) care în urma interactiunii cu materia declanseaza ionizari sau excitari (în scop terapeutic) 141. directa: ionizare.pt.. refacerea. activitatea unei surse radioactive: 1 Curie = nr de dezintegrari pe sec. Efectele biologice la nivel tisular: La niv. Iradierea externa. care se prelungeste în prezenta oxigenului. neutroni. sau bicatenare. cu energie normala sau 27 .ef. protoni. biochimice au loc strict la niv.apar fen de aparare a org. sau indirect: asupra solventului (radioliza apei din organism) cu formare de radicali liberi care intra în competitie cu moleculele învecinate responsabile de leziuni. ADN-ului. cat si indirect: . Definitia radiatiilor ionizante: Sunt rad. care se refac numai cand sistemele de coordonare a refacerii lanturilor sunt integre sau indirecte cu modificari la nivelul protein-enzimelor. Modalitati tehnice de aplicarea a radioterapiei: 1.inhibitia si întarzierea mitozelor . În SI se foloseste Bequerelul (Bq) 1Cy = 1 Bq .in final se ajunge la moarte celulara: mitotica (prin pierderea capacitatii de reproducere a celulelor) nemitotica (distugeri imediate celulare. 140. electromagnetice (X. în functie de aparat. cu exudat inflamator interstitial care scade microcirculatia locala. excitare. în faza G0 ce migreaza de la periferia zonei iradiate sau de la distanta). fiind directe cu rupturi monocatenare. 1 Cy = 0. lez. fizico-chimice apar prin act. tisular au loc modificari atat prin mec. doza de absorbtie: 1 Radiu = doza absorbita cand 1g de tes. 1 Gray = 100 Rad. Creste nr. cand între sursa si aparat exista o distanta variabila. cele ramase progresand în bloc pana la o noua etapa de expunere . regenerarea si reoxigenarea tisulara 143. usor refacute. prin necroza) genetica (prin pierderea genelor responsabile de supravietuire dupa 1 ciclu celular apar gene aberante) apoptoza celulara 139. inhibitia fosforilarii oxidative.pt. apare astfel atrofia tesutului care explica fibrozarea tegumentelor iradiate si teleangiectazia cutanata . primeste o En de 100 ergi. gamma ) si corpusculare (electroni.pt.37× 1010 dezintegrari/s. si radiosensibilitatea .

de endometru) sau interstitiala (cu fire sau ace radioactive care se dispun în tumora dupa o anumita geometrie: în c. c. supreficiale tegumentare) 3. $fistula. $aplazie medulara 28 . tiroidian. $cataracte (tardiv) . #necroza. $fibroza intestinala. asigura protectia tegumentelor prin situare nivelului de doza mare la 0. metastaze osoase) 144.ortovoltaj (RXT leziunilor superficiale. cu protectia organelor vecine).pe sist.pe tegumente: #scleroza. Avantajele iradierii cu energii înalte: 1. de prostata. profunde si cu energie inalta sau megavoltaj (RXT tintita cu fascicol de electroni intraoperator.η = 30%. în cavitatea uterina în c. protonii si neutronii (rezultati din scindari nucleare) se folosesc pt. #ulcere. alaturi de RX. iar în terapie cu energie înalta este de 50% pt. $eriteme. Complicatii ale radioterapiei: . melanomul uveal si sarcoamele bazei craniului mezonii se folosesc experimental 146. 2. $fibroza tardiva .5 – 2 cm sub tegument (7000 CGy) fata de 2000-3000 CGy conventional 3. radioactive (Strontiu) si au o utilizare mai larga. cobaltoterapie (cobaltron). semiprofunde. Este endocavitara (în fundul de sac vaginal pt.imediate#: rau de raze (greata. mezoni. $cistita hemoragica eventual cu $fistula vezico-vaginala / rectala . protoni.tub dig. col uterin.: #gastrite. $scleroza. de limba. aceasta metoda este mare: la 10 cm pt rontgenterapie conventionala .plaman: #pneumonia radica. #perforatii. particule beta sunt folositi frecvent pe langa radiatiile electromagnetice. de planseu bucal. Curieterapia: permite plasarea surselor reactive în contact cu tumora. #enterita radica imediata. care iau nastere în urma fisiunii bruste a unui fascicol de electroni. astenie) si tardive$: . în os) 147. acceleratorul liniar 2. Electronii sunt produsi în reactoare sau emisi de subst. de san cu rezectie limitata) si de contact (in cc. hematopoetic: #pancitopenii. esofagian. neutroni.la globul ocular: #conjunctivite (imediat). $radiodermita exudativa . c. Radioterapia metabolica cu radioizotopi administrati sistemic (c. c. 145. Radiatii ionizante electromagnetice: = sunt radiatiile X din instalatii speciale sau radiatiile gamma cu origine intranucleara. asigura iradiere omogena cu absorbtie egala în partile moi (cartilaje) si în oase (în Röntgenterapia conventionala cea mai mare parte din energie se abs.vezica: #cistita radica imediata. $necroza . bronhopulmonar. varsaturi. #fibroza. vulvar. $ocluzia. Radiatii ionizante corpusculare: sunt electroni. c. randamentul în adancime pt.pe maduva spinarii: #mielita radica . 80% pt.

tub dig. tes. malpighian (piele. de buze. acceleratoare liniare (4-25 MeV). prin folosire de radiosensibilizatori. de buze. c. piele. t. intraabdominale. t. rinichi. embrionare sensibilitate medie: cristalin.cu dist. endoteliu vasc. t. scurta (de contact) – dist. rectale etc 154. cornee. hematopoetic – limfoame / mieloame radiosensibilitate medie-mica: t. lez.148. glandular.5 cm si în profunzime sub 0. epit. evitarea recidivelor 29 . fiind intrinseca (data de cantitatea de ADN celular) si extrinseca (data de conditiile de iradiere: cu O2 hiperbar. conj. melanica (melanomul) – cea mai rezistenta 151. mucoase).de rontgenterapie superficiala U=120kV pt.33 MeV). Radiosensibilitatea: = reprezinta susceptibilitatea tesuturilor la actiunea radiatiilor ionizante. iradiere a unei tumori aflate in profunzime. c. piele de röntgenterapie semiprofunda U=160-180kV de röntgenterapie profunda U=200-400kV . tes. plaman sensibilitate mica: SNC. de simt. ficat. cu avantajul ca se pot îndeparta din calea fascicolului de electroni (produs de un accelerator liniar. gl. vulvar. este sub 2. descoperita local dupa deschiderea pacientului. U=60kV pt.5 cm: noduli de permeatie pe o supraf. inima radiorezistente: muschi. epit. cartilaje. Clasificarea tumorilor în functie de radiosensibilitatea lor: radiosensibilitate crescuta : t.2. gastrice. conj. are indicatii în cazul t. t. cu doze de 2000CGy) structurile sensibile la radiatii 2. noduli de permeatie .. tratament paleativ cand celelalte metode esueaza (std IV) 2. pancreatice. org. tratamentul de consolidare a rezultatului obtinut prin alta terapie pt. 153. Indicatiile radioterapiei intraoperatorii: 1.. < 5 cm. Indicatiile chimioterapiei în tratamentul cancerului: 1. t. endocrine (fara gonade). Clasificarea tesuturilor în functie de radiosensibilitatea lor (in ordine descrescanda): cel mai sensibil: maduva osoasa sensibilitate mare: sange periferic. cartilaje.. de oase. betatroane aplicatoare de strontiu 152. Curieterapia: Vezi 134). nervos. mucoase. oase 150. sursa-teg. Instalatii utilizate în radioterapie: . sist. piele. tubului seminal (seminoame) cele mai sensibile. superficiale a caror extensie în supraf.de energii înalte (megavoltaj): cobaltoterapie (cobaltroane 1. gonade. tes. muschi radiorezistenta: t. dar si de modul cum se aplica iradierea) 149. mare.

de 3ori) 161.antiproliferative.III >90% si grd. chimioterapia precoce intraperitoneala postoperatorie. alcaloizi de vinca – în mitoza: vincaleucoblastin. Bazele chimioterapiei policitostatice în cancer: Se bazeaza în primul rand pe selectivitatea citotoxicitatii. Mecanismele rezistentei la citostatice: scaderea activarii sau cresterea dezactivarii citostaticului introdus în organism impermeabilizarea celulelor la transportul activ al citostaticului alterarea specificitatii unor enz.II intre 50-90% (ineficacitate partiala a chimioterapiei). Clasificarea citostaticelor în raport cu fazele ciclului celular: 1. Neopagen) transplantul de maduva este foarte scump si are risc de deces foarte mare. maxime si perpendic. inhibitoare cresterea proceselor de reparare a lez. nespecifice de faza si ciclu: derivati de nitrozo-uree (act. grd. antibiotice antitumorale: adria. si în G0) 156. grd. a se putea interveni chirurgical 4. urmata de chimioterapie sistemica (dupa 72h de la operatie) 155. Antiproliferative.micine 3. unei doze marite de citostatice (adm. suse (adm. vincristin 2.IV 100% (ultimele 2 grade indica eficacitatea chimioterapiei) subiectiv: afirmatiile bolnavului. active de faza: Metotrexat – în faza S de sinteza a ADN-ului. bleo . de aceea este înlocuit de transplantul de cel. maligne si nu a celorlalte celule normale din organism 158. în sensul distrugerii cel. 160. antiangiogenice hematopoetica. mito. abordabile chirurgical 5. Factorii de crestere hematopoetici folositi în tratamentul cancerului: eritropoetina factori de stimulare a coloniilor de granulocite si macrofage (CSF): stim. tratamentul citostatic de reconvertire cînd o tumora avansata este redusa dimensional pt. produsi imunologici.I <50% cu raspuns neadecvat si chimoterapice ineficiente). Enumerare: 30 . factori de crestere antimetastatice. împreuna cu CSF) si adm. tratamentul adjuvant se face în stadiile initiale I si II. Postoperator anatomopatologul apreciaza gradul de necroza al tumorii. Criterii de apreciere a raspunsului la tratamentul cu citostatice: obiectiv: se masoara tumora pe 2 diam. cel. folosita in cancerul ovarian in cazul unor leziuni peritoneale asociate sau dupa o citoreductie tumorala paleativa. citotoxice 157.3. cuantificandul in 4 grade: grd. nespecifice de faza: antracicline / famorubicine. Clasificarea agentilor folositi în bioterapia cancerului: . imunocompetente (Leucomax. necesarul de antalgice 159. pe ele. actino.

t. Tehnici uzitate se mai pot adm. mai ales pt.inhibitorul celulei suse 162. pt a corecta eroarea genetica. embrionar. t. Terapia genica în cancer: se face prin introducerea în celulele tumorale de ADN sub forma de gene functionale inserate in genele unui bolnav. IFNbeta). . de parti moi. oncostatin. Termoterapia: studiile de termobiologie pe culturi de cel. din afara celulei proteine (antioncogenele) cu rol in suprimarea activitatii proliferative a oncogenelor. scaderea vol. limfoamele compresiuni care intereseaza un organ vital. Enumerare: cancerele cu crestere foarte rapida (t de dublare 12 ore): c. beta interferon (IFNalfa. tumorale au aratat ca toxicitatea caldurii este mai mare pe cel. micotice. sau la t=80ºC prin metode mec.factorul de crestere tumoral fractiunea beta (TGFbeta). tumorale decat pe cele normale. în tumora (brahitermoterapie) hipertermia poate fi regionala (cu solutii încalzite pt. pe tumora. tromboze extensive infectii: bacteriene. de neadecvare a secretiei de ADH. cu citostatice pt. mici se face la distanta (teletermoterapie) neinvaziv sau prin met. sarcoame cu localizarea in special pe membre – mb respectiv este pus pe circulatie extracorporeala.si retrovirusurile 164. hipersecretia de calcitonina urgente hematologice: tulburari de coagulare – CID. sd. greu de controlat. hipocalcemia. pt. care creeaza agitatie termica si creste temteratura fara ionizare. Se asoc. tumoral si cresterea sansei de reusita chirurgicala 163. pt. virale 31 .alfa. ca termoterapia sensibilizeaza cel tumorale la citostatice – sau în carcinomatoza peritoneala) sau poate fi generala – mai putin perfectionata. Urgentele în oncologie. prin translatia antioncogenelor în organism cu ajutorul adeno. cu risc crescut de moarte la trezirea din anestezie de regula de asociaza cu citostatice sau radioterapie rol in pregatirea actului operator. eroziuni ale unor vase sangvine urgente metabolice: hipercalcemia. . cele aflate în mediu hipoxic si acid (invers decat la radio sau chimioterapie) se poate face cu t=42ºC si un camp electromagn. invazive cu sursa langa tumora. Modalitati de transfectie a genelor functionale: coprecipitare cu sulfat de calciu a ADN incapsulat microinjectii directe încapsularea ADN în vezicule lipidice sau hematii formand complexe ADN împulsuri rapide de curent electric de voltaj înalt vectori virali (virusuri atenuate) microproiectile de tungsten 165.

cerebrale cu varsaturi bruste durere osoasa: t.. fixe.sangerari gastro-intestinale. Principalele modalitati de debut ale cancerului la copil: aparitia unei format. san: hiperplazie adenomatoasa.criptorhidia 168. Conditii de precancere. tumora Brener. palpate profund tumori mediastinale: modif doar RX (asimptomatice) sau sd. cu mieloplaxe. ulceratii . Care sunt cele mai frecvente cancere la copil?: hemopatiile maligne: leucemii. nev jonctional. t. tumora Phillodes. moi. purpuriu nemalign. . cu exceptia ggl inghinali >15mm si retroauriculari. inapetenta sd.- neuropsihice: sd. meningita carcinomatoasa. sau in leucemii acute cu scaderea nr de leucocite) adenopatie dim ggl > 10mm pt maj ggl periferici. dureros. echimoze = sd. retinoblastom. astenia. Definitie: = reprezinta orice lez. Stari precanceroase. nefroblastom.neurofibromatoza Recklinghausen boala fibrochistica a sanului. osteoclastom) 169. abdominale : nefro.semne neurologice (t.: papilom hiperkeratozic. Leziuni histologice de granita. mastoza chistica teg. neuroblastom sarcoame: de tes. ambele retroperitoneale. de compresiune (modif clinic si RX) pancitopenie 170. occipitali. papilomatoza intraductala hiperactiva. Semne si simptome majore de cancere la copil. keratoza vulvara os: tumora cu celule gigante (t. . Enumerare: polipoza intest. / metastaze osoase./ neuroblastom abdominal. tisulara care se poate transforma în cancer invaziv 167. solide: cerebrale. epitrohleari – ce nu se simt cefalee: vicii de refractie. tumora de granuloza col uterin: displazie agravata. osoase 171. tumorale vizibile si/sau palpabile (trebuie investigata pt ca poate fi cancer) semne si simptome legate direct de tumora: . Enumerare: paloarea. leucemii acute t. cerebrale) 32 . limfoame t. Enumerare: ovar: chistadenoame seroase. metaplazie pavimentoasa corp uterin: metaplazie atipica. suicidul 166. hemoragipar (petesii. plaman: metaplazie pavimentoasa.

simptomatologie de reumatism - 172. obstr. febril. limfoame) . Indicatiile biopsiei ganglionare în adenomegaliile copilului: adenomegalie ce se mentine sau creste în 2-3 saptamani adenomegalie ce se asociaza cu febra de etiologie neprecizata. hepatosplenomegalie orice adenopatie care se asociaza cu anomalii radioscopice ale mediastinului 33 . a tubului dig.boli de sistem (leucemii. scadere ponderala.semne de compresiune. inapetenta.- hematurie (nefroblastom) semne si simptome legate indirect de tumora: . sau urinar . Care sunt cancerele specifice copilului?: retinoblastom nefroblastom (98% la copil) neuroblastom 173. diaree.semne generale de boala: astenie. paloare. sd.