Studiu electoral de marcă Băsescu+Alianţa DA/ Năstase+Uniunea PSD+PUR

Cercetare psihologică de marketing electoral – prima din România în care s-a folosit programarea neuro-lingvistică (octombrie 2004) Locul I la Concursul studenţesc EconomMix 2005, Iaşi, secţiunea „management-marketing” Contribuţia participanţilor: (sunt specificate poziţiile corespunzătoare anului universitar 2004-2005) Ştefan Alexandrescu (coordonator) Comunicare Socială şi Relaţii Publice, an I – idee, documentare, analiza SWOT dinaintea elaborării chestionarului, elaborarea şi pretestarea chestionarului, alcătuirea eşantionului pentru lot, aplicarea chestionarelor, prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor, redactarea proiectului final. Copyright (C) Ştefan Alexandrescu 2004-2005. Toate drepturile rezervate. Irina Minciună (colaborator), Facultatea de Electrotehnică, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, an V – analiza SWOT dinaintea elaborării chestionarului, alcătuirea eşantionului pentru lot, aplicarea chestionarelor, prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor. Oana Pascu Facultatea de Psihologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, an IV – alcătuirea eşantionului pentru lot, aplicarea chestionarelor, prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor. Introduction This research has been conducted on a lot from Iasi with the purpose of measuring the vision of the questionned people considering the political marketing surprise that mr. Traian Băsescu has launched in that week and that the people have got time to consider the new political fight for the position of president of Romania, having to choose between the leader of the PSD from that period, mr. Adrian Năstase and the political figure having the function of general mair of Bucharest, co-leader of the opposition. The research has anticipated the results of the becoming elections and founded the ground for comments upon the future of professional political marketing in Romania.
Încadrarea Marketingul politic reprezintă un domeniu practic ce s-a dezvoltat în V Europei mai ales în a doua jumătate a secolului, lăsând civilizaţiile şi mediile politice care intrau în sfera valorică de acţiune a viitoarelor ţări membre ale UE să se adapteze la modelele promovate, atfel încât odată cu asumarea noii Constituţii şi cu pregătirea statutului de candidat la UE, cursa electorală pentru preşedenţie a fost pentru România un exerciţiu de democraţie şi de marketing politic ce a lansat itemi juste în contextul iminenţei integrării. Fără a avea pretenţia de reprezentativitate, acest proiect înseumează eforturile unei echipe de studenţi interesaţi să intre în profunzimile gândirii reprezentantului de rând al electoratului.

2

Chestionarul
Bună ziua, îmi cer scuze pentru deranj; fac un sondaj electoral. Vreţi vă rog să-mi răspundeţi la câteva itemi? 1. V-aţi hotărât să votaţi ?Dacă răspunsul este pozitiv, se urează o zi bună. 2. Ce vârstă aveţi ? 3. Dacă un candidat la preşedenţie ar vrea şi ar putea să vă ajute la şcoală/la servici/în grădină, la cine aţi apela? a)Băsescu b) Năstase c) Alt candidat d) Nici unul 4. Dacă ar fi să alegeţi între un contract pe termen lung şi unul cu câştig rapid, pe care l-aţi alege? A)termen lung B)câştig rapid 5. Completaţi următoarea afirmaţie: “Dacă eu aş fi preşedinte, aş___________ şi, orice-ar fi, pentru ţară, n-aş ezita să (puteţi alege mai multe variante): a) îl rog pe un secretar să-mi facă o cafea d) demit Guvernul bună e) schimb Constituţia b) dau afară un incompetent cu pile f) renunţ la familie şi prieten c) susţin opoziţia, dacă are un proiect viabil g) declar război ineficienţei pe toate căile 6. Care dintre aceştia se apropie de ceea ce aţi face dvs. ca preşedinte? a)Băsescu b) Năstase c) Alt candidat d) Nici unul 7. Numiţi în ordine, din acestea, 3 atribute majore pe care ar trebui un preşedinte ar trebui să le aibe: a) aspect fizic e) pragmatism b) prestanţă f) strategie c) prestigiu g) psihologie d) charismă h) control 8. Dacă Băsescu şi Năstase ar fi mărci, cărui produs i-aţi asocia, pe rând? a) ochelari – te ajută să vezi mai bine d) un parfum – te ajută să te valorifici mai b) boxe – te ajută să auzi mai bine bine c) bicicletă – te ajută să te deplasezi mai e) un ciocan – ştie să bată unde trebuie eficient f) Nici unul 8. Dacă ar fi să împărţiţi puncte între următoarele, precum doriţi, astfel încât suma punctelor să fie 10 pentru fiecare formaţiune politică, cum aţi face-o? Mai întâi pentru Alianţa DA apoi pentru Uniunea PSD+PUR. Pozitivism X Putere Practică Y Falsitate Z Schimbare T Investiţie V X+Y+Z+T+V=10 9. Dacă mâine s-ar organiza alegeri generale, cum aţi vota? a) Băsescu şi Alianţa DA c) Alt partid, alt candidat b) Năstase şi Uniunea PSD+PUR d) Nici unul 10. Cu ce item aţi mai completa chestionarul?

• •

Obiectivele cercetării Care este percepţia electoratului asupra funcţiei preşedintelui şi ale caracteristicilor acestora Care sunt problemele sociologice care preocupă electoratul, adică ce necesităţi ar trebui să atace produsul electoral Băsescu+Alianţa DA, respectiv Năstase+Uniunea PSD+PUR

3

• • •

Credibilitatea politicienilor în faţa celor intervievaţi Importanţa acordată platformelor electorale Stabilirea înclinaţiei imaginilor publice ale candidaţilor pricipali la preşedenţie spre o anumită bază senzorială pe care se poate construi o campanie electorală

Explicarea chestionarului Proba utilizată a fost anchetă pe bază de interviu stradal. Aceasta conţine mai mulţi itemi, fiind un interviu structurat. După cercetarea bibliografiei de marketing politic, ne-am hotărât să investigăm acel segment al publicurilor care nu este interesat de vot, adică exact cei care sunt greu de convins şi încă mai au capacitatea de a fi influenţaţi de campania electorală. De aceea, prima item este de filtru. A doua este de eşantionare. itemii 3, 6 şi 10 sunt corelate. Deşi iniţial au fost concepute drept itemi de control, s-a constatat că diversitatea răspunsurilor la acestea a condus la informaţii semnificative. itemul 4 determină încrederea pe care electoratul intervievat e dispus s-o acorde reprezentanţilor puterii. itemul 5 este menită de-a-l pune pe respondent “să încalţe papucii” preşedintelui şi să-şi clarifice astfel înclinaţia spre identificare ce urmează a fi declinată în cadrul itemii 6 şi-l pregăteşte pentru testul de ordonare care e conţinut la itemul 7. itemul 8 este centrul chestionarului şi urmăreşte gradul de asociere cu un anumit tip de produs, pe baze senzoriale: vizual, auditiv, kinetic, olfactiv, kinestezic .itemul 9 are rolul de a nota cantitativ imaginea care e baza pe care electoratul îşi construieşte identificarea partidului şi a preşedintelui cu necesităţile pe care le are. itemul 11 este destinată verificării completitudinii chestionarului şi verificării validităţii pretestării, precum şi îmbunătăţirii chestionarului, în cazul unei eventuale ulterioare aplicări. Aplicarea chestionarului După studierea minuţioasă a bibliografiei de la sfârşitul proiectului, s-au stabilit şi clarificat pe baza unei analize SWOT obiectivele cercetării. Chestionarul a fost elaborat respectând indicaţiile din aceasta şi a fost pretestat pe un mini-lot de 5 oameni. Ulterior a fost modificat şi adus la forma la care se află în prezentul proiect, care e şi forma sub care a fost aplicat. Mini-sondajul a fost realizat pe 10 octombirie 2004 octombrie, orele 15-19, la scurt timp după anunţarea candidaturii la preşedenţie a dlui. Traian Băsescu, pe zonele CentruŞtefan Cel Mare-Podu Roş-Tătăraşi, prin interviu stradal. Mini-sondajul s-a realizat pe un lot de 88 de persoane, iar din acestea, 83 s-au luat in considerare din cele valide pentru ca acestea aveau raspunsurile complete. Justificarea este că acesta e momentul şi acestea sunt zonele în care publicurile-ţintă ies din casă pentru a se destinde, după ce unii din ei au fost dimineaţa la Biserică, s-au întors acasă unde au mâncat şi si-au făcut siesta, iar acum oamenii sunt abordabili. Zonele şi lotul s-au împărţit astfel pentru 3 operatori de teren care au aplicat chestionarul. Analiza datelor s-a făcut apoi manual, pe hârtie. La faţa locului, s-a constatat dificultatea abordării publicului-ţintă, întrucât multe persoane îşi manifestau dezgustul şi dezamăgirea faţă de acest subiect şi fie refuzau să mai stea la discuţii, fie se lansau într-o serie de reacţii puternice, verbale, care au degenerat uneori în conversaţii de factură să întrerupă misiunea proiectului de cercetare.. Nu prea s-au primit itemi de completare cu ajutorul ultimei itemi, ceea ce e o dovadă care să susţină validitatea chestionarului. Multe pesoane au întrebat pentru ce partid se realizează sondajul, iar răspunsul a fost că acesta e un sondaj obiectiv. Impresia creată acestora a fost de sondaj profesionist realizat, condus după regulile stuidate în cărţile de specialitate.

4

Eşantionarea Eşantionarea lotului s-a făcut pe grupe de vârstă, mai degrabă aleatorie – am încercat să repsectăm liniile propuse, pe cât posibil. Prima grupă, de 14-17 ani (11 oameni) a fost aleasă tocmai pentru a estima impactul precampaniei electorale (în săptămâna respectivă s-au Esantion luat semnături pentru candidaţii la preşedenţie şi s-au distribuit materiale electorale) asupra unui public care este potenţial dezinteresat de alegeri şi prin aceasta se aseamănă cu restul respondenţilor. Grupa de vârstă 18-26 de ani (33 de oameni) o reprezintă pe cea a studenţilor şi a 14-17 celor care intră în câmpul muncii în 57-75 perioada de independenţă timpurie în ciclul vieţii. Ei 13% 16% ocupă partea cea mai mare a cercetării deorece, după cum a spus Robert F. Kennedy, “tinerii au puterea cea mai mare de a mişca masele şi de a schimba naţiunea”. 36-56 Grupa de vârstă 27-35 de ani (13 oameni) este cea a indivizilor cu o stabilitate 16% economică şi socială consolidată, eventual în cadrul unei familii şi care au apucat să fie 18-26 afectaţi de comunism într-o măsură în care să le justifice un discernământ electoral de nivel 39% 27-35 ridicat. 16% Grupa de vârstă 36-56 de ani (13 oameni) este cea a electoratului din câmpul muncii care au trăit comunismul drept o perioadă lungă şi efectivă a vieţii lor, ceea ce afectează înclinaţiile spre vot. Grupa de vârstă 57-75 de ani (13 oameni) e reprezentanta pensionarilor şi a persoanelor care au trăit marea majoritate a timpului îndoctrinaţi sau tracasaţi de mentalitatea şi politicile comuniste. Rezultatele chestionarului itemul 3 Grupele 14-17 şi 18-26 au ales drept majoritar pe Băsescu drept colaborator, iar majoritatea din cei peste 27 de ani n-ar alege nici un candidat să-i ajute. Dintre aceştia din urmă, doar 7,23% l-ar alege pe Năstase, adică mai puţin de jumătate faţă de nr. celor din primele două grupe care l-ar alege pe Năstase (15, 7%). Grupa ADA PSD+PUR Altul Nici unul Total Băsescu Năstase 14 –17 5 5 0 1 11 18 – 26 12 8 4 9 33 27 – 35 1 1 1 10 13 36 – 56 4 2 0 7 13 57 – 75 3 4 1 5 13

14-17 ani

18-26 ani

27-35 ani

Nici unul 9% PSD+ P U R Nastas e 45%

ADA Basesc u 46%

Nici unul 27%

ADA Basescu 37%
Nici unul 76%

ADA PSD+ P Basescu U R 8% Nastase Altul 8% 8%

Altu l PU 12% PSD+ R Nastase 24%

5

36-56 ani
Total

57-75 ani

Nici unul 54%

ADA Basesc u 31% PSD+ P U R Nastas e 15%

Nici unul 38%

ADA Basescu 23%

Nici unul 39%

ADA Băsescu 30%

Altul 8%

PSD+ PU R Nastase 31%

Altul PSD+PUR Nastase 7% 24%

itemul 6
Grupa 14 –17 18 – 26 27 – 35 36 – 56 ADA Băsescu 6 8 2 4 PSD+PUR Năstase 4 8 1 2 Altul 1 6 2 2 Nici unul 0 11 8 5 Total 11 33 13 13

57 – 75

4
14-17 an i

6

0

3
18-26 ani

13

Altul 9% PSD+ P U R Nastas e 36%
Nici unul 34%

ADA Basescu 24%

ADA Basescu 55%
Altul 18%

PSD+ PU R Nastase 24%

27-35 ani

36-56 ani

ADA Băsescu 15% PSD+PUR Nastase 8% Nici unul 38% ADA Băsescu 31%

Nici unul 62%

Altul 15% PSD+PUR Nastase 15%

Altul 15%

6

57-75 ani

Total

Nici unul 23%

ADA Băsescu 31%

Nici unul 33%

ADA Băsescu 29%

PSD+PUR Nastase 46%

Altul 13%

PSD+PUR Nastase 25%

itemul 10 Grupa 14 –17 18 – 26 27 – 35 36 – 56 57 – 75 ADA Băsescu 5 9 5 8 5 PSD+PUR Năstase 4 11 1 1 6 Altul 0 7 1 1 0 Nici unul 2 6 6 3 3 Total 11 33 13 13 13

14-17 ani

18-26 an i

27-35 an i

Nici unul 18% ADA Basescu 46%

Nici unu l 18%

ADA Basescu 27%

PSD+ PU R Nastase 36%

Altul 21%

Nici unul 46%

ADA Basescu 38% PSD+ P U R Altul Nastase 8% 8%

PSD+ PU R Nastase 34%

7

36-56 ani

57-75 ani

Total

Nici unul 23% Altul ADA Băsescu 8% PSD+PUR Nastase 62% 8%

Nici unul 21%

Nici unul 24%
ADA Băsescu 36%

ADA Băsescu 38%

Altul 11%
PSD+PUR Nastase 43%

PSD+PUR Nastase 27%

Corelaţii pe baza coroborării rezultatelor de la itemii 3, 6 şi 10. Luând în considerare toate asociaţiile de răspunsuri la itemii acestea, se poate evalua gradul de decizie reală a persoanelor declarate iniţial indecise (amintesc că au fost chestionaţi doar cei care au delcarat la itemul filtru că incă nu s-au cum voteză. Combinaţiile având următoarele semnificaţii au dat rezultatele (literelele reprezintă varianta corespunzătoare aleasă pentru setul de itemi 3, 6 şi 10:

gradul de decizie real

nehotarâti 17% deplin hotarâti 48%

aproape hotarâti 35%

DCD f. indecis BBA influenţabil AAD demoralizat BDB aproape nehotărât DBD pesimist DDA neincrezator in viitor ABB aproape hotarat, influentabil ADA hotarat DAA hotarat DBB hotarat AAA, BBB, CCC, DDD – deplin hotărât Grupand aceste categorii, poate formula concluzia de alături. se

În plus, 9,64% l-ar alege pe Băsescu în orice situaţie 3,61% l-ar alege pe Năstase în orice situaţie 4,82% n-ar alege nici un candiadat 3,61 % n-ar apela la ajutorul vreounui candidat, dar l-ar vota pe Năstase

8

2,41% ar apela la alt candidat 2,41% ar apela la ajutorul lui Băsescu, dar l-ar vota pe Năstase 2,41% n-ar apela la ajutorul nimanui, , nu ar vota nici un candidat, dar il vad pe Nastase apropiat de imaginea pe care o au asupra unui presedinte 6,02% ar apela la ajutorul lui Basescu, dar nu l-ar vota 3,61% ar apela la ajutorul lui Nastase, dar nu l-ar vota 62% aleg diferite alte combinatii intre Băsescu, Nastase, alt candidat si nici unul. itemul 4 Grupa 14 –17 18 – 26 27 – 35 36 – 56 57 – 75 T.lung 4 19 8 6 7 Câştig rapid 7 14 5 7 6
termen scurt 47%

câstig scurt 53%

Corelaţii pe baza coroborării rezultatelor de la itemii 4 şi 10. ( valori predominante) AA BB BA AB AD 15 12 9 8 8 termen lung şi Băsescu câştig rapid şi Năstase câştig rapid şi Băsescu termen lung şi Năstase termen lung şi nici unul
Alte corel atii 37% AA 18%

BB 14% BA AD AB 11% 10%10%

itemul 5 Chestiunile la care s-a răspuns în cadrul spaţiului liber au fost grupate pe următoarele categorii Locul in top 1. 2. 3. 4. 4. 6. 6. Domeniul de interes Social Locuri de muncă Educaţie Economie Inteligenţă, mentalitate, informare Corupţie Presedintele sa muncească Altele Nu ştiu procentaj 27, 7% 16,87% 9,64% 6,02% 6,02% 4,82% 4,82% 9,64% 19, 28 % Grupa predominantă 18-26 18-26 18-26 18-26 57-75 57-75 57-75 27-35

9

Răspunsurile la partea a doua a itemii
Topul ne ce s itatilor e le ctoratului

Litera A B C D E TOTAL

Grupa 14 –17 18 – 26 27 – 35 36 – 56 57 – 75

A 3 1 4

B 5 28 8 5 7 53

C 10 5 3 7 25

D 1 1 2 2 6

E 1 4 3 1 3 12

F 4 1 5

G 6 12 5 2 2 27

G 20% F 4% E 9%

A 3%

B 40%

Din cei care, ca preşedinte, l-ar da afară pe incompetentul cu pile (majoritatea răspunsurilor) 38,5% ar vota Băsescu 25 % ar vota Năstase 23 % n-ar vota 14,5% ar vota alt candidat itemul 7

D 5%

C 19%

Fiecare dintre respondenţi a realizat un clasament cu trei poziţii ale aspectelor importante definitorii pentru concepţia electoratului asupra preşedintelui şi a ordonat în acest sens trei dintre cele opt opţiuni. Pe baza lor, s-a construit un top, acordând pentru fiecare loc 1 câte 3 puncte, pt. fiecare loc 2 câte 2 puncte şi pentru fiecare loc 3 câte 1 punct. Topul priorităţilor în imaginea publică a unui preşedinte este, în opinia electoratului
8. Pragmatism 7. Charisma

31 35 44 50 55 62 96 99 Series1

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Strategie Control Psihologie Aspect fizic Prestanţă Prestigiu Charismă Pragmatism

6. Prestigiu 5. Prestanta 4. Aspect fizic 3. Psihologie 2. Control 1. Strategie

10

itemul 8 Această item are fundament în bazele senzoriale şi urmăreşte să valorifice canalul senzorial dominant pe care publicul-ţintă intervievat percepe mesajele specifice candidaţilor şi prin urmare care e cel mai potrivit pentru lansarea unei campanii de marketing politic.

Asocieri senzoriale Basescu

Asocieri senzoriale Nastase

Nimic 24%

Ochelari (V) 23%

Ochelari (V) 15% Nimic 37% Boxe (A) 5% Bicicleta (T) 7%

Boxe (A) 12% Bicicleta Ciocan (K) 35% Parfum (O) (T) 3% 3%
Ciocan (K) 12%

Parfum (O) 24%

Grupa 14 –17 18 – 26 27 – 35 36 – 56 57 – 75 TOTAL

Ochelari (V) B N 4 0 6 6 1 1 3 0 4 4 17 11

Boxe (A) B N 2 1 4 3 2 1 1 2 9 4

Bicicletă (T) B N 1 1 2 2 1 2 5

Parfum (O) B N 2 1 7 5 3 1 1 2 18

Ciocan (K) B N 13 5 5 3 26 6 1 2 9

Nimic B 2 9 2 1 4 18 N 5 7 3 8 4 27

1. 2. 3. 4. 5.

Asocieri senzoriale Băsescu Ciocan Ochelari Boxe Bicicletă Parfum

1. 2. 3. 4. 5.

Asocieri senzoriale Năstase Parfum Ochelari Boxe Ciocan Bicicletă

Pe canalele vizual şi senzorial, cele care o avantajează, Marca “Băsescu” este de 2 ori mai puternică decât marca “Năstase”.

11

Puterea marcilor

Nastase

Basescu

Doar un singur respondent îl consideră pe Năstase mai “energic” şi mai “motorizat” decât pe Băsescu!

Pentru marca electorală “Băsescu” se recomandă o campanie vizuală cu accent puternic pe latura kinestezică. În acest sens, marca “Băsescu” are potenţial mai mare decât marca “Năstase”. Aplicabilitatea într-o campanie de imagine a mărcii “Băsescu“ a percepţiei publicului, cumulată, pe prmele două poziţii (ciocan, ochelari) e de 48, 31%. Deşi se evidenţiază pe planul acuităţii vizuale, maraca “Năstase” e vizibil dezavantajată faţă de cea concurentă, principala percepţie a publicului faţă de această marcă fiind pe canalul olfactiv, pe care se poate construi mai greu o campanie de marketing electoral. “Băsescu” e o marcă mai puternică decât “Năstase” deoarece e cu 1/3 mai bine reprezentat asociativ decât aceasta din urmă pe canalul vizual. Asocierile cele mai puternice pe grupe de vârstă Grupa Marca Asocierea Canal senzorial 14 –17 Băsescu Ochelari V 18 – 26 Băsescu Ciocan K 27 – 35 Băsescu Ciocan K Năstase Parfum O 36 – 56 Năstase Nimic 57 – 75 Băsescu Ochelari V Năstase Parfum O

12

Topul asocierilor per total 1. 2. 3. 3. 4. Năstase – Nimic Băsescu – Ciocan Băsescu – Nimic Năstase – Parfum Băsescu – Ochelari

itemul 9 (S-au adunat punctele de la fiecare din respondenţi) Caracteristica/ Asocierea Alianţa DA Uniunea Naţională politică PSD+PUR Pozitivism 176 135 Putere practică 164 164 Falsitate 144 298 Schimbare 189 108 Investiţie 180 149 Aşadar, în percepţia persoanelor intervievate, Alianţa DA este mai pozitiv percepută decât Uniunea PSD+PUR. Amândouă formaţiunile politice au aceeaşi putere practică. Uniunea PSD+PUR este percepută de mai bine de două ori mai falsă decât Alianţa DA. Alianţa DA are putere de schimbare şi de investiţie mai mare decât Uniunea PSD+PUR.

CU CINE AR VOTA PUBLICUL-TINTA

Nici unul

20 Series1

Altul

9

PSD+PUR Nastase

23

ADA Basescu

32

13

Concluziile studiului
Acest studiu, la nivelul la care a fost realizat, ca o cercetare studenţească independentă, aduce avantajul testării unei percepţii care s-a verificat în timp. Ca şi evidenţă de cercetare, este nereprezentativă din punct de vedere sociologic şi de marketing. Totuşi, acest chestionar, ca stil de realizare şi ca idei folosite în alcătuirea lui, din programarea neuro-lingvistică, reflectă, după cum au arătat şi rezultatele pe acest lot psihologic de 88 de indivizi (un univers al cercetării pe care se poate lucra în domeniul pretestării psihologice pentru operarea unor concluzii), are puterea de a scoate la iveală o serie de aspecte inconştiente fundamentale pentru comunicarea politică, care în acest caz s-au verificat în practică. Studiul mai prezintă şi avantajul că a fost realizat în perioada imediat după anunţarea candidaturii la preşedenţie a actualului preşedinte, în contextul politic în care candidatul formaţiunii politice Alianţa DA (PNL-PD, facţiune care de atunci s-a “spart” în 3 formaţiuni politice distincte) s-a retras. Indicatorii de atunci arătau că Alianţa ar avea mai multe şanse cu Băsescu drept candidat decât iniţial, cu Stolojan. Evoluţia evenimentelor a demonstrat puternic cum percepţia publicului era pregătită pentru a-l prefera mai întâi pe Traian Băsescu, apoi a-l pune la zid pe Adrian Năstase, care ajunsese în 2006 să fie considerat conform sondajelor cel mai corupt român şi care a început să fie judecat pentru faptele sale din vara acestui an. Identificarea acestor factori inconştienţi în rândul maselor reprezintă genul de sondare a publicului care a adus puterea în mâna unor lideri ca Tony Blaire şi Bill Clinton. Aici nu mai este vorba de sondarea pentru detectarea a “ceea ce vrea poportul”, ci sondarea a “cum vrea poporul”... să-i fie livrată informaţia. Aflând aceste lucruri, se poate configura la nivel de strategie, cu mult timp înainte, o campanie care să pună în valoare punctele forte ale percepţiei pentru un anumit candidat. De exemplu, realizându-se un asemenea studiu cu jumătate de an înainte de alegeri şi constatându-se potenţialul mai mare pe canalul auditov al unui anumit politician, se poate insista pe comunicarea unor mesaje puternice prin intermediul radio-ului. Automat, în momentul în care unul dintre candidaţi are o percepţie mai puternică în rândul indicatorilor Vizual, Auditiv, Kinestezic, de aproape 2 ori mai mare decât contracandidatul, balanţa înclină de partea celui care reuşeşte să iasă cel mai bine în evidenţă, lucru demonstrat şi de proactivitatea şi locul controlului intern demonstrate în ultimii 3 ani de către “preşedintele jucător”. Dacă această cercetare a fost una “interesantă” luând în considerare doar o singura dimensiune, respectiv modalităţile din programarea neuro-lingvistică, rezultatele ar putea fi multiplicate în precizie şi în efect dacă ar fi surprinse atitudinile inconştiente pe mai multe dimensiuni strategice, mergând chiar până la zeci. Apoi aplicarea pe un eşention reprezentatriv a respectivului studiu ar putea avea un impact decisiv pentru viitorul oricărui partid politic românesc ce ar hotărâ aplicarea unei asemenea cercetări. Acest studiu, realizat in interes de curiozitate stiintifica din propria initiativa a coordonatorului acestui studiu, se dovedeşte a fi cu atât mai valoros cu cât ar intra în atenţia opiniei publice, a specialiştilor şi a membrilor puterii politice, mai ales luând în considerare evoluţia evenimentelor din octombrie 2004.

14

Faptul că acest proiect studenţesc a luat locul I la secţiunea management-marketing cu atât mai mult cu cât era prima cercetare în care s-a implicat Ştefan Alexandrescu, îi conferă o valoare istorică prin aspectele subliniate mai sus. Bibliografie Bârgăoanu, Alina; Dobrescu, Paul – Mass-media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004 Blagu, Bety – Fabrica de preşedinţi, Bussiness Magasin, nr. 06/2004 Dâncu, Vasile Sebastian – Comunicarea simbolică, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003 Kotler, Philip – Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1993 Miftode, Vasile – Curs de metodologia cercetării sociologice în Manual de Comunicare Socială şi Relaţii Publice pentru anul I ID, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Iaşi 2003 Nedelcu, Maria - Marketing politic, note de curs Nicolescu, Luminiţa – Marketingul, premisa succesului în afaceri, suport de curs Universitatea Virtuală de Afaceri Iaşi, 2003 Oprea, Dumitru – Analiza şi protecţia sistemelor informaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Pânişoară, Ion-Ovidiu – Comunicarea eficientă, ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 2002 Pânzaru, Florina, Stănciugelu, Ioana – Imagine şi Comunicare în Afaceri, materiale şi suport de curs şi seminar Universitatea Virtuală de Afaceri Iaşi, 2003 Pripp, Cristina – Marketing Politic, Editura Nemira, Bucureşti, 2002 Prutianu, Ştefan; Anastasieiei, Bogdan; Jijie, Tudor – Cercetarea de marketing, Editura Polirom, Iaşi, 1999 Scmidt, Berndt – Estetica în marketing, Editura Teora, Bucureşti, 2004 Szekely, Andy – NLP, Calea Succesului, Editura Amaltea, Bucureşti, 2003

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful