Dimensiunile "Aculturatlei

"

r~ ~ F olosit pentru prima data ·de catre un etnolog ~ 'f

. termenul (fonnat de la latinescul "ad" ca~e exprima apropierea) avea sa capete ulterior 0 larga utilizare, Astfel, il intalnim astazi in studii ale antropologilor, sooiologilor, psihclogilor, pedagogilor, urbanistilor ca ~i 811 etnologilor sa~ etno- ' grafilor, Cercetarile - tind sa se opreascd acum in dome .. niul aeulturalizarii planifi ... cate, Cuvanml "aculturatie' a fost de altfel luat In doua sensuri micrite': ... pe de 0 parte, in psihologia sociaia el desemneaza procesul de invitare prin care copilul primeste cultura neamului sau a mediului ciruia ii apartine (",'ittculhIrareu sau socializare) - 'pe de alti parte, in antropologia culturala, el desemneaza fenomenele de contact ~i interpatrundere intre eivilizatii diferite.

I. Sensuri Istorfce ~i sensuri socio-antropologice ale, "Aculturatiel'

prof univ. dr., Paula Constantinescu-Stoleru prof univ: dr. Vergiliu Constantinescu ... Galiceni

In general, aculturatia este studiui procesului ce se produce eand doua culturi se gasesc in contact si actioneaza si reactioneaza una asupra alteia, Prin-

cipalele procese studiate au fost cele 4e conflict de ajnstare si de sincretizare, de asimilare sau de contraacultnrali ... zare, care pot fi puse in raport eu proce ...

Enciclo edi'a' fJlariiorperso.nalitiili

. olegiee de competitivitate si . Cei care au pus, 'primii in

fenomenele de contact si de ale civilizatiilcr au fast : dar istoricii se leaga 'de fapte in au particular, rata sa ajung.a Ia

_.u" .... generale, Singura III masura sa _ra elaborarea unor astfel de congenerale este metoda compaDin paeare, sociologia, care ar fi - furnizeze aceasts conoep-

se orienta atunci 'pe alte cal; a i se astepte constituirea unei I

a:!gu'· ~tiintifi,ce pentru ca 0 teorie a intre eivilizatii diferite sa, se Termenul de aculturatie a fost IDlttat tocmai pentru a desemna acest ~·rl.lu de interaetiuni reoiproce in _irHe lor ~i a efectelor :pe care

___ ~.~ le produc, Dar, atune i, in 1880, . Powell, care era director al .' Etnologiei .Americane, nu _;:ql[e sa deflneasca inca. satisfic-ator cuvant de origine anglo-saxona, ceptia sa, termenul desemna

~",.,....t"'jjr-I' efectuate in traditiile indi-

ca urmare 'a influentei covarsitoare ilizajiei - (Hdifuziune"). Termenul preluat de Fr. Boas care in 1889 de "dominatia culturii", Por~tn de lao Fr. Boas, apoi de la scoala ~rcun'lor eultarale un mare rol incepe - acordat, in etnologie, (~tiinta care _... ...... ""i abia se n~tea), fenomenelor de

~ iune" adica trecerilor unei ·trasilculturale (forma de sageata, teme

miturilor) de Ia 0 cultura fa alta. ~ impact, difuziunea constata ceea rezulta din schimburile suferite, a. ee inc,a nu era luat in studiu erau -:"O'ft"IIai aceste schimbari asa cum sunt

- . . ~

f,eal-Hall "pe calc: de formate". In

'8 W" Me, Gee, in lucrarea "Arnen Antbropology", vorbeste despre

eseu~Stoleru cu-Galice}li

te au fost eel de smcretizavcontr,aacu]tu _ . raport ell Pfoc

"aculturatia piratica" prin care inteleg:e "sehimbarea unei culturi daunatoare ~i intamplatoare, printr-una necesara Ji in[eu~ionBtii". Abia in 1935,. 0 comisie numita de "Soc·ial Science Research Council' din S.U.A. - fonnaHi din R. Redfield, R. Linton, J.M .. Herskowits -. r~i propune 0 definire exhaustiva a termenului, Acul turatia, in acceptia lor, este definita prin clemente ale patter .. nurilor de eultura, ea "cuprinzand acele fenomene care rezulta ,cand grope de indivi zi cu culturi diferite, intra in

" d di . .... d

contact Intr-un mo .'lrect ~1 In moe

eontinuu, ajungandu .. se astfel la schimbU'ri in patternurile culturale originate, a

• .., b '1 . - I'l' A···· . iX

unel,a sau at am,e or grope" .. ' ceaskI

definitie devine II pun c tul de pleeare" pentru precizari ulterioare si clarifiesri care sunt Decesare conceptului ~i care, extinzandu-se ~i la domeniul relatiilor ce intervin odata ell procesul de aculturatie, desemneaza : a) relatia unei culturi primitive cu civilizatii rom complexe, b) relatiile inervenite in structure sociaHi a unei eomunitati prin schimbarea cnlturii ei originare, J .M.. Herskowits aduce rectificari definitiei din 1935" arataip.d ca aculturatia nu se produce doar prin contactul "inmod direct si in mod eontinuu' 'intre grupe de indivizi, argumentdnd ca u~i actiunile ~i vizitele sporadice ale unui misionar, intr-o anumita eultura mdigena, pot genera 0 aculturajie extensive ", La inceputui secolului XX, termenul capata 0 raspandire rapids amt in. antropologie cat ~i in alte stiinte, Aceasta eu aUU mai mult cu cat aculturatia incepe sa. fie folosita intersanjabil cu notiunile de difuziune acomodare, asimilare, imprumut ~i transfer. Dar adeptii teoriei aculturatiei, a~a. cum a fost ea definita de J.M. Herskowits, teerie tare evi ...

Enciclopedia marilor persolt,aiitiili

t

I

56

dentiaza modul de viata a1 unui popor in doua cadre: natural si social, si-an propus tocmai sa depaseasca viziunile inguste ce le incorporau unele concepte utilizate anterior: schimbare, asimilatie,

" .

difuziune culturala, etc. Intr-un raport

prezentat .la at XII .. lea Congres international de stiinte Istorice de la Vierra din 29 august - 5 septembrie ]965, Alphonse Dupront arata ca termenul de aculturatie s-a dlspandit nn Iiteratura antropologica americana (" acculturation") in 1929 - anul ce anunta marea criza economies mondiala, dar el nu a fost acceptat in afara Americii. Astfel, englezii prefers mai mult expresia "culture contact" sau "culture change", mai pupn Incarcata de valori etnoeentrice. legate de colonizare, in timp ce francezii prefers "rencontre" (intilnire) sau "interpenetration .des civilisations", iar spaniolii eel de transculturatie (Ortiz). Pentru A. Dupront (] 965), aculturatia este miscarea unui individ, a unui grup, a unei societati, chiar a unei culturi, Este yorba deci n de un dialog, de 0 inv,a,tatura, de 0 confruntare, de un amestec si eel mai adesea de 0 proba de foqd II. Este interaetiunea dintre doua culturi sau doua eivilizatii sau mai bine zis "interpatrunderea' " [interpenetralion) potrivit titlului unui studiu veehi si remarcabil al Iui Roger Bastide, care se refera la descoperirile lui Redfield" Linton si Herskowits, (Aeesta din urma mai ales a studiat fenomenul "reinterpa ..

d .. ""t) R.c: .

trun ern ... '" .... etennte asupra acestor

opere de pionierie, dintre care ~i acelea ale lui K .. Thumwald si L.W.Doeb (I957) se gasesc in special la A. Dupront (1965). Preluand conceptu] de aeulturatie, diferitele stiinte sociale au urmarit indeaproape orientarea antropo .. logiei oulturale desemnand prin acultu-

ratie: a) transmiterea culturii de Ja 0 generatie la alta b) adaptarea unui membru dintr-un "out .. group" la modelele de comportament. ale unui "in-group" c) impactul autoritatii centrale sau a unei comuni~a'ti urbane cu grupe rurale, izolate, In dicjicnarul stiu de socioiogie, publicat in 1955, G. P. Murdock dcfinea aculturatia prin prisma centactului intre culturi din care una, cuprinde II() eivihzatie mai inalta simai complexa' ... in "A Dictionary of Sociology", editat de G. Duncan Mitchell (London Routledge & Kegan Paul 19'68) aculturatia este definita drept "procesul individual sau In grup care capatij oeracteristici culturale prin contact direct si inreractiune", Din punct de vedere individual acesta este un proees al studiului social similar ell eel al socializarii mature in care comunicarea lingvistica joaca un rol esential, Din punct de vedere social acul turatia implica dispandirea anumitor valori tehnice si institutii ~i modificarile lor sub diferite conditii, Peate da nastere la conflict cultural Dictionarul de sociologie al lui Emilio Willems (Paris, 1970 - adaptation francaise par A. Cuvillier) defineste aculturatiaprin "acel termen care desemneaza transformarile ce se produc in civilizatie: a doua san mai multe grupe, c,and ele sun! puse in contact direct ~i eontinuu." Trebuie subliniat faptul di.,. relatiile de acest gen Implica in mod general transmiterea d elemente valoriee civilizatiei materiale sau imateriale de la 0 soeiefa e 1 aha. Aceasta transmisie e totusi preeeda - de 0 selectie care presupune acce ar a catorva clemente si respin .. gerea altora, Foarte adesea elementele acce ate e gasesc modificate, Se lob e a. cent dezintegrarea uneia or civilizatii sub influenta

--

care formeaza iliz3Jiiior in

ariurmd ................... -11

personal ita tea 11 termenul de opelogii cons

o a culturi intra

estat §i se JI.-I-J!&o.LILLlL .... .:>1 continuu de rezistente ~i u ... '.~. menti onate " John

ipuri diferite d . chilibrata si r I corlespunzand la lare: fuziunea unuia mai mic de tipulechilibrat -mtHe ale caror ell aHa tntr-o relatie de alta. Se produ culturi, dar relati pozitii relativ eg leo 'tiri coresponden de acultnratie e t nuit in studiile d si politics, Ie a

57

ntaetelor care se stabilesc intre repretantii lor. Dupa 0 faza de dezinte.... re si de cenflicte, insoiita de dezor-

- . I'" d ""

_ anizarea SOCIa a, -se proauce 0 nona

egrare, putand duce la disparitia tali, sau partiala a cenfiguratiilor ante-

oare si la fuziunea unei.pirli din ementele lor mtr-o noua configuratie, ocesul de aenlturatie afeeteaza indivi-

- _ care formeaza substratul uman al vilizajiilor in contact, Pentru aceasta anltaod transformarile care se produc personalitatea individului e prefe-

bil t· . . I d' ' .. '1' . E .~ .. .

. I "ennenu . 'e asnnh3IC. -tnOlo,gn ~l

ro tropologii constat a e3" in limp ce ~ -uil culturi intra. in contact, actionan-

. . duc i . __ -se re-'Clproc, se pro .. uc m mare trei

-' tuatii: ~ in prima populatia cle·a mai

lllnerahila eedeaza, sfarsind prin a se rabU§i (cazul societatilor, asa-zise azi rimitive); .. in a doua, se ajunge la ompro mi sul "sccio .. cultural"; - Ji.n a

eia, S,C opereaza 0 noua luare de .o,~tin,li intrecerea de la 0 cultura la ealalta, -Aeeste fenomene s-au manistat ~i se manifest! printr-un proces ontinuu de interactiuni, sohimburi, ezistente si tensiuni, in sensul eelor mentionate, John Gillin vorbea de doua ipuri diferite de aculturatie: relativ hilibrara ~i relativ neechilibrata, orespunzand 10. - doua tipuri de asimi ~ lare: fuziunea grupurilor $i absorbtia unuia mai mic de catre unul mai largo In ipul eohilibrat de aculturatie, socie ...

tatile ale caror culturi sunt in contact, se atla mtr .. o relatie relativ egala -una fata e alta. Se produc sehimburiiu ambele lturi, dar relatia e reciproca, de pe pozitii relativ egale, efectusndu-se ajustiri corespondente. Tipul neechilibrat aeulturatie este folosit in mud obis-

lit in studiile de antropologie culturala , i poIitica" legate mai ales' de raportul

intre societatile coloniale si colonizate, ca report de dependenta ~i dominatie. Antrepologii din S.U.A. care au studiat aceste probleme, sunt in general mai mult deseriptivi dedit explicativi ceea

'"

ce reprezinta poate un prim stadiu, In

tot eazul ei ne farnizeaza 0 abundenta documentatie. Repere ne-au dat (cei

.. . d" '" d bi H n t,

mal man: .: mtre ei, ill' eoser I .~e-r~o-

wits, apoi ,dijiva latini, mai ales R. Bastide), De" 181 Herskowits, fenomenul aeulturatiei populatiei de origine 8lIDCana:, a. ftcut obiectnl unor importante Iucrarf ale lui R. Bastide care au. si 0 valoare comparative si metodologica de prim rang. Situatiile de criza, de tensiune 9i de conflict care se observa la popoarele numite arhaice, ca urmare a. introducerii colonialismului sunt cauza ..

d fa . litici .'. "_1'

te ,e. acton po Ilhcl, econormci, SOGl~l

~il culturali, factori care acum sunt bine cunoscuti, Este yorba mai ales de opresiunea politics ~i militara, ocuparea pimanturiJor ~i exploatarea, desfiin .. tarea tnburilor, impunerea de Donne, obiceiuri, sisteme economice ~i religii de tip occidental, diferenta de nivel economic-social ~i in sf"'ar~it introducerea economiei monetare ~:i prin urmare aparitia tendintelor individualis-

~ .

'teo In unele Iocuri, sehimbarile eulturale

~i procesul de modernizare in sine a natiunilor care si-an dobandit independenta, pro due dezeohilibrari socioculturale foarte grave (asa cum mentioneaza Balandier). Examinand aeeste fenomene de dezechilibru sau de criza, trebuie sa admit em c.a structure terenului pe care apar nu este niei statica, nici rigida. Dimpetriva, asa cum W. F. Wertheim ~j_ B.J. Siege] precum si R. Beals au suhliniat -ca, plecand de la conflicte si tensiuni potentiale, (rituals of rebellion .- M. Gluckman) am putea

58

Enciclopedia marilor personalitdt!

intelege anumite aspecte ale .procesului dinamic care actioneaza in "societati diferite' (sau marginale fata de socieUilile industriale), Intr-adevar, pentru a Incerca sa mtelegem i'n i'ntregime procesele dinamice generatoare de crize, trebuie sa tinem cont fie de tensi unile potentiale indigene sau institutionalizate, fie de factorii perturbanti exogeni sau noi. Cercetarile moderne au descoperit nenumarate situatii de criza, reeunoscute ca fiind astfel din punct de vedere psihologic, social sau religios. Din punct de vedere psiho ... logic, s-an eonstatat fenomene la fel de revelatoare ca tensiunea psihica depresiunea ~:i demoralizarea, inertia, autoizolarea, etc" Din punct de vedere social s-au relevat destramarea val oIH or, a raporturilor traditionale ~i a ierarhiilor, pofta de bani, perversiunea morala si sexuala, tendinta spre aleoolism ~i a altor forme de evaziune, Din punct de vedere religios s-au prodas desconsiderarea religiei traditionale, sau dimpotriva exaltarea ei artificiala, agravares fanatismului (urmarirea vraj itorilor si "antivrajitoria"), aparitia miscarilor sinC1:e:t1.ce" p1:Q1etice $1 2i.' a$rte;p"layH s~1va:r;i, Acum un sfert de secol 'G" Balandier propusese un concept operational important ~ "situatia coloniala", Etnosociologia nu apucase sa analizeze suficient ... in vivo. -, epoca coloniala, SubH .. niind adevarul ca situatia actual! e in intregime noua, caci toati evolutia este intr-un sens un continuum; Jean Poirier ne prezinta trasaturile eseatiale ce earacterizeaza situatia coloniala, (lmprumutandu-le substanja de la eel Care a meut teoria: Balandier) .. Acestea sunt; I. Efectul dominarii politice, economice ~i culturale exercitate de colonizatori, II. Joeul complex de acceptare -~i

de refuz pe care 1 ~a j uca t mai m ult sau mai putin consecvent colonizatul; conseeinte formal contradictorii dar in realitate complementare, a. serie de procese de nnitatie, de supralicitatie si de revolts se dezvolta in Iant intr-o perfects confuzie san eel putin aparenta, IlL Dualismul care afeeteaza unitatea societatii traditionale, aducandu-i 0 veritabila mutilate pe care este posibil it 0' sesiza sub forme multiple: la nivelul relatiilor politice exista opozitia, puterea exercitata de europeni chiar in cadrul local Si supra vietuirea raportnrilor traditi enale (aetiunea anum ~ tor Iideri, mentinerea diferentelor de casta, importanta justitiei "paralela" arbitragiului), La nivelul faptelor economice este vorba de bipartitia intre doua sectoare izolate until de altul; un circuit modern cu echipament tehnologic importat deschis economiei pietii ~i un circuit traditional care ramane centra! poe autosubzistenta. La nivelul raporturilor sociale ~;i a sistemuhii de valori: 0 segregate aici rusinoasa de sine, dealtminteri legal afmnata, fondata pe un rasism pe juma-

ta..t:e {'Qn:'n.u\at" care o-P;"\.1.fieeu..ro'Pe.n1.i ~\

indigenii tara ea vreodata bariera sa fie rupdi intr-o maniera durabila; un conflict psihologie intr .. adevar dramatic care acapareaza pe Gel colonizat, s:ta~iat in fata unei imposibile alegeri: fidelitate fata. de stramosi (pe care 0 simte depa~ita de evenimente) sau aeeeptarea nailer zei care sun! nerespectati de Africa ,i de valorile vechi, IV Eterogeueitatea societatii noi nascute din eontactul cclonial cere .se marcheaza ,i ea pe numeroase planuri: - disparitatile profin de . e creeaza intre categerii socio-pro sionale, intre clase sociale, Intre ei are se numeau evoluati ~i

...

useasca;

zechilihru - leaza ~

Enciclope in marifor p,ersonalitiili

t mai muIt sau lonizatul; CODlietorii dar in o serie de pralicitatie ~i In lan] intr ... o eel putin apaeare afecteaza - tionale, -adultilare pe care ra sub forme pilor politice exereitata de local si su-

: traditionale ci~ mentinerea ortanta justii). La nivelul te vorba de

toare izolate t modern eli

portal desehis it traditional tosubeistenta. sociale §! a ~'egrega:re aici tminteri legal ism pejumaeuropenii .,i

bari " ... fi

anera sale

bila; un con .. 'art dramatic nizat, sIa~iat

eri: fidclitate

e, intr.e salariati si cei fara lucru catev.a din aceste forme ale cristalizarii sociale prefigureaza viitoarele elase care s-an format astazi), Alte disparitati exista intre diferitele varste, intre rurali ata§ati modurilor de viata tradi tionall' ~i citadini mai desehisi la inovatie, sensibili "efectelor demonstratiei", Dar lean Poirier subliniaza ca, faptele cele mal imporrante sunt altele ~i anume: eonsecinjele influentei ideilor 0.01, a propagandei, a sloganurilor, .a. valorilor impuse oficial: valorizarea modernismului, sehimbarea (resimtita uneorica nerespect, ca 0, incomprehensiune sau chiar ca un sacrilegiu: de unde gravele tensiuni), instalarea noilor zei, ;'adeva:' ratii" zei veniti din Europa pentru a triumfa asupra 1I'1doIHor" si a fetisurilor, Total se ,conjnga pentru a- reda soeietatea colonizata ca infidela siesi, Aceste distorsiuni interne fac ca adesea punctul deruptura sa fie atins ~i societatea sa se prabuseasca; eel mai adeseae numai un dezechilibru permanent ,~i sosietatea se instaleaza in eehivoc. V. Cea de .. a cineca tnlsaturano,tata de Jean Poirier consta tn~ impasurile care blocheaza toata vointa de iesire din aceasta si~atie. Tentativele catre "porti tele de scapare" sunt nurneroase: (dar, nu pot decat sa dea gres). Prin "asimilare" "evoluatul" aderand lao sistemul european, se jnversuneaza contra ideologiilor justifioatoare destinatess garanteze acest sistem in pozitia sa dominanta~ pe de alta parte, societates coloniald, cum s-a remarcat ~i .. l propune .ca model tara a furniza mijlocul de a-I atinge; asimilarea este sugerata san pusa ea un "prealabil'' dar ea nu este si in fapt, - adezianea Ia sistemul politico .. filozofic: fuga catre ideologiile-refugii seduce pe cativa.; filosofia gasindu-si 01

u acceptarea espectati de . IV Eteroge ... nascute din

h ... ' , arc eaz'a $1.

- disparitatile _ e categorii

Jase soeiale, evoluati si

....

audien a particulariL- intoarcerea la SUIse'; 0 utopie care reinvie periodic; ia forme diverse dupa locurile respective; exal tarea trecutului indigen pur de influenta europeans se analizeaza in aceasta perspectiva, ... sincretismele: se sehiteaza 0 solutie dar imperfects si precara; nasterea in Africa amultiplelor sectc religioase exprima aceasta nevoie

'profunda de a Uti accepta aporturile exteriorului (islamism sau crestinism), Conseeintele aces tor diversi factori Bunt cumulative, Societatea este intr .. o stare de dezeehilibru permanent" de tensiune latenta .. Societatea colonizata a devenit inautentica, N otam odata ell Jean Poirier 'c-a in studiul societatii coloniale

.'

de origine europeans care este de 0

mare boga,tie ar trebui aplieate metedele de analiza pe care R, Bastide le-a utilizat en succes in America de Sud pentru a tine cont de mcrucisarile de civilizatie. lata cateva exemple ale acestor' tfasaturi - prezentate de Jean Poirier in studiul mentionat .. , si care sunt specifice. societatii coloniale, ilustrand totodata complexitatea si bogatia sa sociologica: .. mecani smul compensarii: Aeeasta micro-societate atat de stFamta in dimensiunile sale demografice traieste mtr~o stare de hipersoeiabilitate, eu 0 retea de relatii inter-personate foarte dezvoltate si 0 existenta "monderna", pretutindeni intensa. Aceasts exagerare a vietii relationale pare a fi un fenomen de compensare dar el se explica si printr-o referinla la pozitia societatii europene in raport ell societatea colonizata: absenta adevaratelorcontacte pune soeietatea europeans, intr-o pozitie care nu-i excentriea p'e un alt plan ea este din contra un 1'01 dar descentrat care se decupeaza deliberat din societatea

Enciclopedia marilor personaiital;

indigena, a carei existenta e social .. mente tagaduitit Abe contradictii apar intre idealurile afirmate (pozitiile teoretice) §i comportamentele reale. Societetea europeana seexileaza de societatea global! instabHa; ea traieste in provizorat: ... decalaj intre' statuturi ~i roluri care printr .. un fenomen de marire situeaza fiecare membra al societatii coloniale la nivel superior celui pc care-I ocupa in mod normal; -ambi ... guitatea atitndinilor este foarte free .. venta: colonialul intretine eu celonizatul un raport dialectic impregnat de ambivalenta. Remarcam aici contributia lui Jean Poirier mai ales prin intro .. dueerea unui termen nou ~i .anume termenul "condomeniale'' definit de urmatoarele caracteristici: 1) duallsmul structural; natiunea ~i societates sunt "duale". Exist! 0 dihotomie a puterii, a deciziei econcmice, a culturii, 2) ambivalentele sau contradicjiile interne: comportamentele si idealurile sunt fundamental ambigue; ambivalenta se polarizeaza ~i rezulta din 'ce in ce rnai multe contradictii. 3) alienarea societa'fii care se simte stramfi. de sine, nu numai dependenta ci ~i traumstizata, mutilata ~i care ia uneori infati$ari cari .. caturale, 4) Inautenticitatea, acest ele .. ment este legat de eel precedent care este marcat de un nou accent: societatea in cauza nu e numai adnltera, ea se simte artificiala, "fortata" apreape fiotiva. 5) aspectele Iudice care par sa CODstimie una din formele foarte originate ale comportamentului de fu.ga sau de ascunzis, "Trecerea de la situajia coloniala la situatia "condomeniale" este pentru 0 mare parte trecerea de Ia dependenta Ia alienate. n Jean POIrier se refera aici la un aspect cunoscut §i anume acela eli, dependenta nu alieneaza

decat in masura in care este respinsa; ori, sistemul colonial n ... a fost intradevar refuzat deca.t de 0 parte a elitelor care ele singure, se simteau alienate. "Dimpotriva, independenta pe care 0 aduce sistemul condomenial suprima toata posibilitatea de. scapare: noile natiuni sunt condamnate a fi ele insele; ori pentru ele nimic nu e mai dificil decat a-si asuma responsabilitatea. De aici 'apare alienarea nu numai intr-un cere restrans, ci Iarg mspindit in "masen. Exista ~i al~i factori care nu fac decal sa agraveze situatia: luarea de cuno~tinta progresiva a maselor, elevarea instructiei, suceesele anumitor pro ... pagande, contribuie sa sensibilizeze opinia, Trecerea de la situatia coloniala la situatia condomeniaia este marcata printr-o serie de schimbari: - Treeerea de la dominatia univoca la dualism; fenomenele de dominare au devenit univoce.tmpartirea se situeaza 13. doua niveluri ale puterii, - Cristalizarea pro ... gresivs a ambivalentelor in contra-, dictie; atitudinile ambigue persists, dar tendinta este cafre aparitia termenilor antagonici, .. Generalizarea starn de alienare: numai 0 parte a elitei epocii coloniale se simtea real alienata; faptul nou este transformarea la nivelul mase .. lor a complexului de depenoenta intr-un complex de alienare; aceasta alienare

.... bO• 1 '.. . ." d

pare in OC'11 ce or mteresap ca avant

un earaeter definitiv, nelasand 1 cui unei situatii previzibile wei' chiar pe termen lung: .. Luarea la cuno~tinta ,a inautenticitatii, aItAdata mai rnult sau rnai pu~ conceptualizata. - Aparitia unei activita.ti de joe decupata din realitate '~l multiplicand comporta ... mentcle udice ... Transfortnarea tendintelor e ctionale de Ia ace eptare , la refuz cois Chevalier (in eartea sa

"L' Amerique dance a nos J capitolul X n

. ,,) ..

conscience ,C,B,

tnratia reprezinta mene diverse ~i lungul secolelor Americii, dar cu

16, epoca. 0 vanghelizarii oloniale ... in sec. iitmnd~re

mod!ertlititi aloe . mass" (sau a

upi eU1Il s-a rcina inca de ~

...or de ,,,,,,: ' ....... -., ....... &

mltlltall dar

te", Die aici, un

: absenta . ei si cele ale

tim domeniu -~

sociale la "> uu' ,....

are pot fi U_LJ ~~-.,

i,turile In loc de apte sociale pen

realitate: cadre in roduc diferite "''''''---., trebui depR§ite giei culturale.

epa~ire trebuie Ia 0 masa cons de rnonografii, igenilor, asupra

lonizate, asupra pra efectelor d

- tilor etnic in _"..,.,·:Joltare, ace

_la - mai ales in - ........ . sa puna In ~--~~ oncepte, de

6

• .5 te resp insa: . a fost intr ~ rte a elitelor I-au alienate. pc care 0 . ial suprima 'par,e: noile '1 ele insele-" mai dificil ili tatea, D,e 'ali Intr~un

dit in "rna .. rare nu fac Iuarea de lor, eleva ... miter pro .. nsibilizeze

a colonials e ma,rcata - Trecerea dualism; devenit ~a Ia doua zarea pron contra-

sista, dar ennemlor

starii. de ei epocii fa; faptul lul rnase- ..

a intr .. un alienare a avind d Ioeul hiar pe D~tin1a a

nult sau

"'paritia ata din mportatendintare la artea sa

Enciclopedia marilor p,ersonalitiili

erique Latine, De L'Indepen_..::..:o. ......... D a nos Jours") .apreciaza: (in ·-......"""~o ul X "Mentalitees et prises de .......n.~-cience'll)~ qi, in Lumea Noua acul-

. _ reprezin1a un ansamblu de feno_ .... ~~ diverse ~i complexe solidare de-a seeolelor, inc:a de la descoperirea _ icii dar eu faze esentiale ill sec. oca primelor contacte cu albii, a ghelizsrii masive ~i a organizarii "ale - in sec, 19 ~j 20 marcate de 3'

ndere puternica a celei de-a doua ~~rnitati albe lega:ta de "cemnnicari _ sa" (san a primelor manifestari]. a cum s-a rvazut, cea care t,:i ia in ina inca de la inceput studiul fapte ...

.. de aculturatie este antrepologia turala, dar valorizand notiunea de _a...&:.lI ........... a in detrimental celei de "socie-

" De aici, un anumit numar de limi-

_ absenta cemparatiei intre dateleisto .. ei si cele ale etnografiei - si in aeest

~ I domeniu tendinta sa reduoa fapte ..

- sociale la simple tdisaturi culturale e pot fi schimbate, ca ~i tehnicile .§i turilc in Ioe de a considera aceste - te sociale pentru ceea Ice sunt ele in . jtate: cadre In intetlorul carora se oduc diferite schimburi. Prin urmare trebui depa.,ite eoncluziile aatropogiei cultursle. Dar asteptand aceasta epasire trebuie recunoscut ea pornind se 18 0 masd considerabila de observatii si de monografii, aSUpJI'3. eiviliaatiilor . ndigenilor, asupra asimilirii pepulatiei

olonizate, asupra societatii pluraliste, upra efectelor de integrate ·a mino-·tatilof etnice in natiunile pe tale de ezvoltare, aeeasta antropologie culruraUi -rnai ales 'incepind de Ia 1930 -, a. hut sa. puna in'lumina unanumit numar de concepte, de ipoteze, de metode de ucru Can! constituie Inea ~i azi, baza eoretica si p;ractica a oricarei cereetari

A

ill aeest domeniu. In .eonsens ell tezele

lui Bronislaw Malinowski, pe linia carora antropologii pot fi inmasudi sa indice anumite concluzii valabile si pretioase prin raportaresi adaptare Ia contextele noastre, consideram ·capot fi aplicate de asemeni cu succes Iapro .. priile noastre societati,

Il, Censensurt ,i "dlsensurf in ntUizarea coneeptului

Aculturatie ~ .aeest concept strans legat de "asimilare" si "adaptare" a Iost folosit in aceepjiuni variate," Ralph Linton avea saaduca in antropologia culm ... :taUt americana un punct de vedere psihologist, 1.0 "Fundamentul cultural at personalitatii", definind culturile ca "sisteme de' raspunsuri repetabile, comune membrilor unei societali II sau "moduri de viapt ale unei societati" si vorbind despre "standardele de comportament ca modele culturale' I, entropoIogul runerie,anconsideri" culturile II eontinuumuri", care, in cursul istoriei lor, se pot modi fica ~i evolua ehminand anumite elemente ~i incluzand altere noi, Ca rezultat al acestui proces, spune Linton, II ele pot trece printr-o schimbare totaia a continutului, prin modificari profunde ale structurilor -daca respectivele societaji dureaza destul de: mult ~i cunosc suficiente vicisitudini", Vorbind despre mobilitatea existenta In cadrul "structurii de clasa" a unei societati, Linton se refera la anumite "tehniei speciale de aeulturatie" a persoanelor ell origine inferioara care se raliaza fa modelele clasei dominante, Cei ce examineaza critic aoest concept scot in evidenta continutul S3U real sensurile

Enciclopedia marilor pe'rsonalitiip

62'

~n care e folosit, Esential este ca el designeaza relatii intre realitati cultura ... Ie foarte diferite si inegale, Insesi modalitatile de contact reflect-a aeeasta stare de inegalitate, Astfel, dupa Jean Cazeneuve, fenomenul dea,culturatie este un caz particular a1 "schimbului cultural" si se refers (in eeroetarile etnologilor) in primulrand la asa-zisele populatii primitive, car-e trebuie sa realizeze mare a acultnratie prin 'COl1- fruntare eu civilizatia modema, Rezultatul este adesea pur si simplu un proces de distrugereculturala si chiar fizica, Georges Balandier foloseste termenul in directia situatiei coloniale ~i a rap ortului intre societatile coloniale ,~i oele colonizate Ice duce la contactul intre 0 "civilizatie de tip tehnic' ~i 0 civilizatie de tip primitiv "premasinist" . Tot intr-un sens asemanator, dar punaad accentul pe contactul intre oameni ca fauritori ai civilizatiei ~i nu Intre civi .. Iizatii propriu-zise, vorbeste si Roger Bastide referindu-se 181 -eazul negrilor diu Brazilia, Folosind conceptul de aculturatie in sensul amintit, etnologi ca R. Bastide au contribuit Ia expliearea credintelor religioase sineretice ... Afro.Americane - dezrildac:il.nate din tanl lor de origine de catre negri, Alphonse

Dupront face aprecierea ca studiile asupra fenomenelor de aeulturatie mtre

soeieUilti. ~i. gru:p:u.rL '\.'\'''n~3.C ~Qfh.tT.asta ite

sunt, In mod primejdios., europoeen-

triste si poarta 0 amprenta vadit neo-

colo,nialista. La. rAndul SB'I..1 FranY.:::>i:s Chevalier, vorbind despre "mai multe

va1u:i d~ ~cu1t~I.ratie inAm,erica" precizeaza c:atrebuJe Bcute eforturi '~sa nu Intram in "europocentdsmU ~ Iucru frecvent observat in acest gen de cereetari'l .. Din. alta tJ~rS'peetiv3i_ b:oo.iolog'Lll Henn Janne, vorbind despf,e "mec:ij.nis ...

mul aculruratiei", se refera la raportul dintre cultura "global! ~i integratoare" a societatii ~i subeulturi, alcatuite din sistemele de valor] ale indivizilor diferiti, in acest proces are loc 0 socializare aindivizilor care prin limbs, educatie, propaganda, mod! si alti factori, tind sa asimileze modele eulturale ale societatii globale, Societatea le ofera.modele, dar. si exercita 0 presiune sociala, ce conduce Is. asimilarea subeulturilor, Intr-o eultura globala, asimilate diferentiata ,ce tine de particularitatHe si sistemele de valori ale fiecarei

~ grupari sociale, Vorbind de acest raport intre cultura "globala" ~i "integratoare' a societatii ~i subculturile (pozitive sau negative, confonniste sau deviante), J anne arats en acest contact se soldeaza ell socializarea indi vizilor, prin aceasta aculturatie inleieasa -ca integrare a subeulturii i'n cultura globala, Aculturatia, iD'teleasa de el in perspective normativ-educationala, apare ca un

• '£::' d l... d . '1:

procesrnasrv. nm vorlUa . e ·aglmharea

totalitiitii subculturilor si nu a unei singure subculturi, S-au stabilit chiar grade si hi vele ale acnlturatiei in populatii ~i culturi date, de la contactul initial pana. la 'posihil,a asi.mila.I'ie~ a unui

gmp de catre altul. UnH eutori pun accentul pe 0-' anumita selectivitate a transferului cultural, printr .. o intentiona.ll~te. a. asinll.\:al'ii ~\:)l\"U['i11e. Astfel;

termenu] aeulturstie poate- desemna, ]'n afarat de' contactul cultural tea 00 qiuza) ~- S1::aJrCa Tc~ull>~tlt. (achfrnbarea culm-

rala ca efect) , M.l. Hefskowit~ vorbestoe despre acultura tie ca fund If studiul traasmlsiej culturale :in proc,esualitat'ea lUI' ~i 0 distinge. de "difuziune" care este u srudiul unei transmisn culturale i1l.;bizi tronate'. Autorul :folose~te ~.

cone ptul d'e "transcultumtie"" ca neee-

63

pentru ca ,. ex-prima - ele faze ale proce mlui o culture la alta, I nsista doar in achizi - turi (implicat de c ~ ulturatie) ,ei ~i proc

esar care implies - ltun anterioare, prace

-~ __ .~. "t "deeulmratie" ........... ._'"

-enti care distinges]

- proeesul aculturatiei

, mentionate este re

- . ehel de Coster care pt membrii unei soc ~ t Bun proces 110rmaJ de se dezic de arhetipurile integreaza doar no

6 prumutate de Ia no a tegreaza in lumina

se aung propriu, care, ce-i -0 dinamica continua".

e M.. Wachtel I ... "I ... ize .........

ulturatia nu se Ia a

_ de san etape, caci e := obalc §i dinamismul ei actiunea ereatoare a oJIienteaza tras,aturil

'aehtel recunoaste IO~ ua nivele <tel putin: un ateriala" (transculturan

iat·a mentala". · Bunt din ce !.ill ce rna em din. oe in ce 1n.ai

.3 se. trece de la un do

aehtel vede la Indi d.ecul-u.u-ali~are m.en'lala" umatismului cucelirii

+ ei noi credinje. In acord er, V. Danternari OT - ez,e,chilibr,arile socio-e

~ atiUl1i1o:r ce ~i .. au - nt·a, D:egenerarea e~te considern,ta lea 0 riza gate~,te extinderea un

62

efedi, 1 a, raportul i integratoare" a . alcatuite din

ale indivizilor ces are loc 0 , care prin Iimba, " moda ~i alti c e modele.cultule, Societatea le

leita 0- presiune . asimilarea sub, globala, asimie de particulariIori Cl;le fiecarei

de acest raport - i "integratoare" rile (pozitive sau sau deviants), tact se soldeaza or, prin aceasta

ca integrate a. :-lobaUi. Acultuin perspectiva apare ca un a de asimilarea

. .

~l nu a unei

u stabilit chiar aculturatiei in de Ia contactul imilare, a unui nii autori pun selectivitate a

lntr-o intentiolturale, Astfel, te desemna, in 1 (CD 0 cam!) imbarea cultukowits vorbes .. fiind ~~s\tudiul

procesualitatea ifuziune" care

isii cultnrale foloseste ~i afie~\ ca Dece ..

3

Ell iclopedia marilor personalitdli

ntru ca "exprima mal bine dife............ ~~ ..... faze ale proeesului de tranzitie de cultura Ia alta,peutm ca, nu _ .... isi tao dear in achiziponarea altei ............. ur . (implicat de cuvantul englez de

.ruratie) ci si procesul Ia rei de ar care ilnplica pierderea unei Ii anterioare, proces care poate fi "t "deeulturatie", Aceasta conceptie

e a care distinge si "monadizeaza'' rocesul acultnratiei momentele mai - menjionate este respinsa de catre ichel de Coster care considera ca de r membrii unei societati implieati -UD proces normal de aculturalizare se dezic de arhetipurile lor eulturale,

integreaza doar noile elemente

- rumntate de la noua cultura ~i le regreaza in lumina unui Weltan- aung propriu, care, ee-i drept, se ana

- ~

tr .. o dinamiea continua". In sensnl In

e M. Wachtel utilizeaza conoeptul, aculturatia nu se lasa rnramitatii in srade sau etape, caci ea precede eulturi globale ~i dinamismul ei "se eonfunda

u actiunea creatoare a unui praxis care reorienteaza trasaturile adoptate". M. 'llachtel recunoaste totu~i in aculturatie dOLlar nivele eel putin: unul din "viata materiala" (transculturatie), celalalt din "viata mentala", Transformarile, spune el, sunt din. ICl~ In ce mai slabe .. noi zicem din ce In ce mai lente .. pe 'masura ce setrece de Ia un domeniu Is altul. Wachtel vede Ia Indienii din sec. 16 o "deculturalizare mentala n eonsecutiva tranmatismului euceririi ~i ,I impunerii unci noi credinte. In aeord cu G. Balan .. dier; V. Lanternari vorbeste despre dezechihbrarile socio-culturale in cazul natiunilor ce ~i-au dobandit independenta. Degenerarea (de generesc enta) este considerata ca 0 criza generala care pre gate§ te. extinderea unei cultnri ca

enti ate istoridi ~i autenoma. Lantemari

'" bui d·· (

socotes e ca tret uie ' istms .. spre 8. se

putea pregati terennl pentru un U control activ al proeesului de aculturatie din partea aeelora care raspund de aceasta, ou scopul de a evita efectele cele mai rebele .,i mai perturbsnte'') intre cazurile in care dezintegrarea este mai accentuata, durabi\la ~i distructiva (pe de 0 parte) si cazurile in care ea. este abia perceptibila si care duce la cazurile limi Hi de aculturalizare fara conflict (de alta parte); ~i in acceptia sa, dezinte .. grarea culturala este uu aspect impor .. tant al aculturatiei. Este de fapt sensul sub care intalnim la Lanternari fenomenul aculturarie -Juat ill studiu, Putem preciza ca dezintegrarea eulturala ca aspect al aculmralizarii u-a fost sufioient studiat, in ciuda sugestiilor perti .. nente £acute de P.M. Keesing, inurma remarcelor Seminarului din 1953 al "Social Science Research Council" §i in eiuda observatiilor foarte importante facute de 'G. Balandier. Sociologii si etnologii au vorbit mai ales: de "disnomie" (dysnornie): (A.. R. RadcliffeBrown) sau de "anomie" (R., K. Worton, Durkheirn), de tT dezorganizare sociala" (E.H. Sutherland; P. Mercier, G'. Balandier), Incer,eand un studiu istoric ~i comparativ al dezintegrarii, pe care 0 eonsidera in raport Cll.l diferitele raspunsud elaborate de culturile indigene in momentul ciocnirii lor ell agentii colonizarii si cu contaetul cultural, Lanternari (care, si el distinge faze ale proce ... sului de aeulturatie) constata di avem de-a. face cu doua situatii diametral opuse: 1) '0 situatie de vulnerabilitate culturala (corespunde cu ceea ee P. Blan numeste "mobilitate"). Avem de-a face aici cu 0 slabire extrema a grupurilor indigene fata de politics de constran-

Enciclopedia marilor p'ersoHtllitli/l

64

gere a minoritati] occidenteie.Tanternari citeaza cazul anangilor din Nigeria, a tinerilor esehimesi din Kotzebue, a catorva alenti din satul Nikolski .care s-au 'indn~ptflt orbeste si farra'dise,erna-

,"" ... s: I d I'" .

mant catre rorme e :6 ell tura OCCl-

dentala (limba, obiceiuri, 'mod de viata) si care au respins ell, dispret elementele propriei lor culturi traditionale, Cultura autohtona tinde sa se transforme intr-o dependinta at culturii europene pe care Or imita, refuzand in acelasi timp propria, sa traditie, 2) Simaria extrema; este eea a "rigiditatii cultnrale", dup,aMJ. . Herskowits (Human factor in changing Africa, London, 1962~ p. 477) .. Este eazul pakotilor, a. massailor §.i a alter grope hilote din Sudan care all. respins en ostentatie cultura europeana, aHitur,andu .. se formelor specifiee eulturii traditionale, "Rigiditatea culturala" ca si "vulnerabilitatea culturala' sunt tot atat!ea expresii ale aceleiasi situatii de

. ~

"nesiguranta sociala''. In caznrile de

"rigiditate culturala" trebuie sa vedem ceva maimult decat absenta nne] erize, adica 0 intarziere a. procesului de aeulturatie rue carr-or cauze trebuie sa fie de fieeare data determinate. "VulnerabiIitatea culturala" duee Ia crize de. adev,arata dezintegrare. ]ntre cei doi poli extremi, de "rigiditate culturala" ~i "vulnerabilitate culrurala", se plaseaza f) mare varietate de respingeri rezultate din plasticitatea culturala - 0 situatie care caracterizeaza 0 ambivalenta foar .. te neta fata de traditia ~i eontributiile noi .. DR alt aspect sub care este studiata aeulturatia 11 reprezinta biculturalizarea, "aspect destul de connm de aculturalizare, intr-o situatie de pluralism cultural" . Dar cum remarca F. M. Keesing, biculturalizarea deville ea insa~i un factor de dezagregare cultu-

"

rala, lntr-un numar de societap dezin-

tegrarea eulturala (dar ~i etnica) este produsul dominatiei psihice exereitata de ei vHjza~·.ii mati putemice ~i mai organizate. Punctul de vedere functio ... nalist, exprimat de antropologul ~i sociologu] englez Bronislaw Malinow ... ski, porneste de la criteriul ca modificarile si dezvoltareaculturalain general sunt determinate de necesitatea satisfaeerii unor functii majors, vitale pentru coleetivitatile umane, Anumite componente ale culturii, spune Malinowski, izvorssc din necesitatea de comunicare umana, din ideea con .. s'ervadi speeiei, eerinte ere apar -in fata fiecarei societati, Poaitia functionalista elucideaza cauzele modificarilor, schimbarilor ce se produc in dezvoltalea cuhurii umanitstii. Fenomenele evolutiei sunt realitatile culturale noi care determina direct actiunea reciproca a eulturilor: impactul ell 0 cultura mai elevata ce poate 'produce conflict, cooperare sau permite un compromis, esenta vietii indigene asupra careiaeste dir.ij,~t impactul si fenomenul evolutiei autohtone rezultat din reactia Intre cele doua culturi. Malinowski exemplifica prin confruntarea influentei ieuropene cu reactiile indigene §i evolutia rezul .. tata, Indi vizii se organizeaza in societate, in. care principiile de autoritate, de conducere ~i de ierarhie sunt definite de catre 0 ca.rta culturala ce "apare pentru om ca un vast aparat de conditionare care, prin formare, transmitere de competente, invatarea de Donne si dezvoltarea gusturiler leaga educatia ~i natura ~i pro due fiinte al caror compor .. tament nu poate fi determinat numai

. d .. , ., ~ ~I "'" .•. • fl' . 11 • ,.

pILn . - . lUI w:; anatonne ~lZloJlogle .

Aceasta viziune asupra calitatilor dobandite de individ in relatiile en

65

Enciclapedia marilor p,er~fjo'nalitali

COD-

fata lista ·IOf1

oltahele

not roea

a situeaza cultura pe temeiul unei . tali Instrumentale, constituind-o ca aparat care permite satisfaeerea oiler fundamentale, adaptarea 13

e iul Inconjurator, prin organizarea inseamna de, fapt traditia corapeitelor, a eunoasterii si a valorilor. bordarea functionalista a studiului mparativ al culturilor (Malinowski - ceteaza relatiile rasiale in Africa si. luenta Europei asupra lor) postuleaza eea vi sistcmele de productie, de . tribuire ~i de eonsum trebuie analizain societate, stabilind eoneepte cum fi: proprietatea, diviziunea muncii,

otivatiile, bogatiile ~i valorile, Deci, rimul aspect al culturii oeste .sistemul conomio, caraoteristica universals a - tregii vieti umane organizate, UR alt

spect, derivat, dar universal, este eel ormativ: omu,l se raporteaza la mediul

i '!!oo! '. "" _ •

COD] urator; viata In comun presupuae

xistenja legilor autoritatii ~,i ale CODfmgerii. Imperativul pedagogic presupune faptul c,a integrarea este insotita e 0 formate ~i de invat-amant.. In fine, II alt imperativ, al patrulea, este orga. zarea fertei si a constrangerii. Functionalismul duce la europocentrism care inevitabil conduce la "provincialism mien (R. Benedicta) ~ la abordarea i rarhic diferentiata a culturilor (M . Herskowits), exprimand faptul ca in UID,ea moderna are Ioc un proces de

ccidentalizare a culturii umanitatii, Teoria func!i9na,iis,ta, considera ca transformarea culturala, contactele culturaIe au intati~area unui proces uni vue, prin care popoarele colonizatoarc occidentale transmit .~j, impun valorile lor culturale unor popoare aflate in stadii de dezvoltare inapoiata, Deci, 0 determinare exterioara a culturii, care in nici un caz nu po ate expliea geneza ~i eva ...

.

rms

,

este tie] eele lfica aene zul-

.

cie-

:, de e de ntlu

are 011lvol-

.

i ~I

pormai ~ien. .ilor

cu

lutia aeesteia, raportata unei societali anume, Daca reuseste Insa ca sa dee raspuns urror cauze care genereazii tram formari, functionalismul se dove .. , deste incapabil de a intelege un sir de momente disfunctionale Tn cultura, prezente in procesele de sehimbare in sfera culturii, de a explica aparitia si perpetuarea culturilor contradictorii in istoria umanitatii. Multe din Iimitele aeestei conceptii au fost depasite de punctele de vedere exprimate de Radcliffe Brown, R. Linton si M. Herskowits ca 0 reaetie rata de teeriile difuzioniste ~i functionalis te, Teoria aeulturatiei manifesta serioase rezerve fata de europocentrism: se presupune prin aeulturatie determinarea reciproca intre sistemele culturale intrate in relatie §i nu dear un sens univoc de influenta europeans asupra celorlalte eulturi de contact. In acceptia pe care 0 da A.. Bertrand, aeulturatia se refera la "sehimbarile in cultura care rezulti din contactul prelungit al indivizilor grupurilor sauocietatHor mtregi cu purtatorii san ell contimrtnl altar culturi' , adica la rezultatele contactului cultural. In consens ell John Gillin (The Ways of Men), Bertrand 'distinge doua tipuri de aeulturatie: 1) cele relativ "echilibrate" 2) cele "neechilibrate", Sensul diferentierii facute este analog cu erel al tipurilor de asimilare (fuziunea gmpuriler ~i absorb ire a grupului mice de catre eel mare) Asa cum arata Bertrand, (ell toate ca procesul de aculturatie nu implica necesarmente mersul catre 0 stare itldeplinita), termenul este uzitat "numai putin" la n gradele de cunoastere si de acceptare a culturii sociebitii dominante" . Astfel (expliciteaza autorul mentionat mad SU8)~ se poate spune di negrii din S.U.A. sunt "aculturalizati"

E .. Iooedi 'I ll. w,_ , nClcope, la marl or perSOn,Q_ltap

66

in sensul c,a mostenirea Lor culturala africana a fast inlocuita de cultura arneric ana, sau similar, ea anumite grupuri de indieni sunt "mai aculturalizati" decat altele, insemaand ca ele (primele) cuprind unprocent mai mare de oameni care: vorbesc engleza, frecventeaza scoala medic, vizioneaza televizerul, se recomanda ca democrati, si deci actioneaza asemanator vecinilor 10r albi. Daca in primul tip de aculturatie (cea "relativ echilibrata") procesul apare cat bidirectional, relatia fiind reciproca, in tipul "neechilibrat" de aculturatie, pro ... cesul apare oarecum unidirectional, de la grupul dominant spre - eel dominat, Dar acest lucru nu inseamna oa nu se afecteazs ~i structurile culturii domi .. nante. Cum spunea A. Bertrand "oea mai cornplexa dintre culturi poate adopta cateva aspecte, ale alteia, mai

'"

putin complexe "~I • In acest sens (ell

referire la aculturatia ruralilor - Plaeide Ramband) se poate vorbi de neomo .. genitatea proprie culturii urbane, care tindecel putin intr-o perioada de perspectiva, spre uniformizare prin uni .. versalizarea modului de viata specific urban. Pentru cultura rurala se poate vorbi de 0 anumira "selectivitate" a preluarii acestor clemente, fiind incorporate de obicei mai .mult ace le preduse culturale urbane, care se pot inccrpora in mod organic in struetura culturii rurale adoptarea mecanica, neselectiva, impusa dncfmd [a situatii conflictuale, tensionale, Tot astfel, Michel de Coster in dezacord eu sustinatorii tezei ca aculturatia presupune un .sens unilateral - transferul de valori dinspre 0 civilizetie considerata superioara spre 10 civilizatie considerata inferioara, prezinta (conform realitatii) aculturatia CBl un proces bilateral. ~i Michel de Coster

face distinotia amintita, intre, aculturatie echilibrata si aculturatie dezechilibrata, in masura in care sehimburile intersociale sunt net mai importante de 0- parte decat de alta, Un punet de vedere nou in utilizarea conceptului aduce Rene Berger in luerarea sa intitulata "Mutatia semneler". Autorul. vorbeste de .0 aculturatie clasiea .~i de 0 aculturatie modema. Aculturatia modema e pe cale de a opera 0 transfermare radicala.Nu e yorba. de "'lnt.alnir:ea dintre dous eulturi singulare", mentioneaza Berger, ci, de "corrtaminarea tuturof' culturilor cu tehnologia industrials ii • Este verba de faptul ca strueturile nationale .~i burgheze sunt puse in diseutie, nu de 00 culture straina, ca in cazul acuhnratiei clasice, ci printr-un fenomen c,aruia, .. apreciaza Rene Berger ~ i-ar corespunde mai degraba ter ... menul de transculturatie utilizat de savantul eubanez Ortiz: "Eu cred, spune el, ca termennl transculturatie expiima mai bine diferitele faze ale procesului de tranzitie de la 0- culttlra la alta, pentru "cit aeest proees ( .... ) cuprinde in 'mod necesar si pierderea san extirparea unei culturiprecedente, eeea ce s-ar putea numi deculturatie, Se antreueeza astfel ideea creatiei subseevente a noilor fenomene culturale, eeea ee s .. ar putea numi 0 neoculturalizare ", Dupa. Berger, eivilizatia modems ar deveni un destin comun pentru 08, "totul se petrece ca si cum societatile ~i grupurile particulate s ar deeulturaliza, pentru a se indrepta cu grsba :ji intI -anumite feluri spore (} neoculturatie gerieIalizata. Despre aculturatie in sens clasic, spune acelasi Berger, puteam vorbi pan! la ultimul razboi, Ci .i, argumenteaza in continuare au orul tehnologia moderns ~ chiar da provenita din S,.U.A., - e un

E ., I d!!l -l li ..... ncic ope' IU marl or pers,onaltaJI

~0C:t:~- zeneralizat care, din exogen dogen. Numai e vorba doar

~ • -11 ....

prumut care se asrmneaza,

etreee ca ~i cum tehnologia at _.., .......... ·I....." natura codului social. ,~i Rene odata ajuns aiei i~i puce intreItw.~- • •• .n-aro puteaoare.spune chiar cli

~"'-.3-II"ir_ sistem "teleonomic' se substi-

...

. stemelor traditionale particu-

. C -.I drept el singur afirm,a ,ei, "ar

~ ... .--:. excesiv", Ceea ce oere Berger aborda fati~ transculturatia" care eeaza pentru prima data obligatla mtlegramlJ,\oac~\e pe ·care Ie ~~~'H ................ , integ~aridu-n:e lor. totodata,

e !1 n n

'. Variante eeneeptuale

"e e

la

.

Ul

ru ~d let ea fel

~ culturalia $i "derivatele" ei '" contra mratie, pluralism 'cultural, ambivamodelelor eulturale, sistemele ~",.~- e, etc. '" exprima "activismul" cd al individului in Tap art cu me-

.. participarea lui spontana dar mal ,cOl1§tienta la realizarea inl;~gr,arii iale ~i totodaUi interdependenta "~~ ..... ,e factorii implicati. Vom numi aptare-acomodare ~i asimilare, procesociale aditionale fenomennlui de· ulturatie, Sociologii in.t·e1eg prin aptare - acomodare procesul de paci ... arc, die oprire sau de evitare a nflictului. Pot.rivit unei definitii citate

1.ij.'Vari'.lver FlOOPlal.~ - ~'C~,\)~~'t>, te "orice proces, fie constient, fie . eonstient, care consta in schimbarea reiatiilor funetionale 'fntre indivizi "i __ puri astfe'linca.t sa se evite sau

limine eonflictul §i S3 se promoveze justare reciproca, cu conditia ca tipul de comportamentmodificat sa fie: ansmis mai curand prin studiu social

or ea er, tin d\t are pta

e 0

;ul .. , lasi Inul nti-

a -

~ un

decat prin ereditate biologica si relatiile sociale ele rezulta din ecest prooes, Deci .adaptarea este privita ca un mijloc de impiedicare a conflictului, ca 0 stare care euprinde atat aspecte constiente c,at ~,i aspecte inconstiente Respingem ipo ... teza ,adaplarii pasive .. in sens unic _, care, 8:$.30 cum au demonstrat si studiile sociolcgioe, nu se verifica in cercetarile de teren. Cu referire la procesul de integrate urbana, impactul aculturatiei en adaptarea ~,i integrarea sociala evide·ntiaza tocmai complexitatea proeesului de transformare a ruralilorin citadini ~,i a "veehilor eitadini II In "noii eita ... dini" (din noul mediu) si totodats

• '-I di . 1

vanetatea raportuntor rmtre sisteme e

implicate (integrat - integrator, subiectmediu, conditii ~ aetiuneetc.) ... Asimilarea ... duce indivizii ~i grupurile tntr ... o relatie str,ansa, mai armonioasa, fiind "procesul prin care indivizi "san grupuri, altad.ata diferite, devin asemanatoare, ... identificate m interesele si vederea 10r"II. Este procesul de amestecare, de fuziu ... ne, de disparitie a diferemelor. Asemanatoradaptarii, reprezinta amt un pro .. ees, cat ~i 0 stare (rezultata din proces); in plus, se vorbeste despre "grade de asimilare", Aeulturatia migrantului rural a fost multi vreme inteleasaca :0 asimilare pasiva, in sens umc, in mediul de primire urban. Studiile .de data recenta ara,ta Insa ,ea, ruralii manifesta in contact ell cultura urbana, eu normele ,,~ ~'Th~~~~~te:.,\.~ d\.~ "zona de q·rimire", 0 rezistenja activa, folosindu-se de propriile valori, Donne §.i traditii pentru a eonserva un anume statut afeetiv, Aceeasi concluzie se degaja de fapt ~i din studiile unor sociologi francezi de renume: Plaeide Ramband, Raymond Ledrut, P. H. Chambart de Lauwe etc, Se poate spune, de aceea, ca aeulturatia

E· .~ l dia maril li .... ,_ nCIC ope IU maru or personautat:

68

genereaza fenomene secundare, in primal rand "contraaculturatia' si "coexistenta celor doua culturi n in acelasi mediu social (sincretisme). Procesul propriu-zis de aculmratie se realizeaza prin conservarea elementelor positive din ambele culturi si integrarea lor intro eultura noua, materializata si exteriorizata in opinii, atitudini, metalita~i ~i comportamente, Da~a migrantii depasese "frontiera cultural a urbana" Bunt din ce in ce -mai numerosi - afirma Rene Duchac .. in schimb se constata ca ei au rezistat mtotdeauna unei asimilari totale, In ciuda acestui fapt are 100e un proces indelungat si uneori dureros de reconstrucjie cuiturala, in functie de dirnensiunile transformarilor socioeconomice §i de toate celelalte fenomene care se desIa.~oara i.n spatiul social. 0 asemenea -evolutie nu are loc lam 0 anumita "deculturatie", adiea tara o anum ita pierdere de cultura §-i Fara 0 snumita I" destructurare culturala", PuWin admite ca integrarea urbana presu ... pune, npologic, trei etape gradate succesiv, de la starea cea, mai primars a wsu§irii atributelor urbane, paBa la stares cea mai deplina si complexa, care valideaza realizarea giobala a proeesului integrarii urbane. Este yorba de: a) adaptare: ... stare definita vmai mutt: intr-un sens psihologic, prin care indi .. vidal imigram Intemalizeaza modele Ie

'b d ,.. d A. .

ur ane .-l~ta~an u .. se ue un anumit

"coeficient" de tensiune psihologica §i sociala exeesiva b) participate: .. stare definite de mtinderea, gradul, numarul ~i natura functiilor sociale pe care imigrantul ~i Ie asuma printre gruparile ~i sectoarele de activitate urbana, prin efieacitatea acestor functii, pre cum si de modul 'in care organismele ,i grupele sociale urbane, actioneaza in eventuali ..

tatea unei atrageri sponte la viata urbana" acceptandu ... I in interiorul CO~ munitatii. Aceasta a doua stare sepoate defini prin perspeetiva unui anumit grad partieipativ, ea 91 prin absenta S1 tuatiilor de conflict. c) integrarea culturaHi: ~ stare: definita prin diversele faze ale procesului prin care imigrantii asimileaza progresiv, comportarnentul si.conduitele structurii urbane. In aceasta ultima perspeetiva, a starii finale de integrare culturala aceasta poate fi identificata ell starea de "aculturatie fl .. nala". Definim integrarea culturala drept procesul, states. (logica, emotionata, estetica) prin care 0 culmra devine mtreaga" compl eta. Implica compatibiIitate a unor Donne culturale eu comportamentul, compatibilitatea relativa (efort de compatibilitate) a unor obice ... iuri, mijloace credinta, norme, actiuni, intr-un sistem cultural. In aeest sens

" ~~1 al....... ""' d I

mtegrarea cultura a mseamna IDO e are

a uno! eomportamente, scopuri culturale; proeesul prin care un sistem cultural sehimbat in timp reuseste sa"'$i mentina 0 ordine .aproximativa a elementelor sale" Werner S" Landecker face .0 tipologie distincUi a hlteg~arii" pornind de la postulatul c·i, celc mai mici unita1i ale grupului sunt normele seciale ,i persoauele si comportamentele lor. Astfel el distinge trei varietati de integrate (subtipuri): a) integrarea intre norme (culturali); "', variaza de la concordanta -neconcordanta unci aoeleiasi . uJturi. b) integrarea lotte nonnecompo tamente (norrnativa); - masoar,a gradul la care valorile unui grup constituie pentru membrii sai Donne afeetive: c inle,:: area intre persoaae (cornumea' ~ : - integrate relativa la sehim-

ban de ificatii; - integrate in raport arile de serviciu, patru forme

58

It& 0- tre lit L'~a ea Je ~ii ul

s:Ie fi

.

1,.

1S. ~e I~· n

.

~1

~r

.

m,

..

11.

e

a.

~-

, . ',.

de il1ltegrare: a} oultunda. - K. Linton ~i R.Benedict aueonsiderat cit culturile drept eonfiguratii care PQt~varia sub raporturile coneordantei interne §i al mtegrari i ~ 19) DODuativi .. acord (concor-

d "')" . d' ..... . )

anta.·. rntre condmta ~lnonne. C I

comunicativa ~. gradul in caremeeibrii unui grup sunt le~ati unii de aItH prin eomunieatii (Newcomb vorbea aiei de lipsa barierelor comunieative); d) functionali "'. gradnl de interdependenja mire elementele unui sistem de -diviziune a muncii . (ceea IC,e Durkheim oumea Uindi .. cele de solidarirate organic aU). Oprindu-ne . asupra "integrarii cemunicative" a.,a cum a fost ea definita aiel, vom remarea faptulcapsihologul Newcomb, carepornestede ls studiul indivizilor si de Ia int:eractiunea lor, le~p·h~a pesibili .. tatea eomunicsrii prin existents norme .. lor ,~i a eadrelor de referinta ex~erioare; aeestea. sunt constituite prin rol, adica prin modelele teeretie de comporta-

, d ...... . .

men~,. prescnse ue catre societate $~

determma!e prin consensul membrilor grupului, Intr-eperspecti va a i nteractiunii, raluleste interpretat ca. un model de Hinte:Factiune j·ntre' sine si ceilalti", Ceneeptiile care fae din rel 0 eonduita eOllctremj ebservabila direct, se simeaza

din r d d ·1 . di id I .

J I ,. - L - -, ~ ; - ;, 1-: ~ /: ," - ',.., ; ,,',~ '-., " ,-',' - , ,- -::- .. _.' , - • _ I L I

m punct .. e ve ere ,a,. ~n.. IVLUW, pe

lcind., dintr-e perspective sociolcgica, ralul este adesea asimilat ieu norma teoretics a unui grup dirijaad din exterior conduitele concrete, (in nnmerosse defimtii ~i la autori ee pomesc din perspective foarte diferite gasinl_ terme .. nul englez de "pattern", care poate fl tradus prin model ~aB sehemaj.Pe plan biologic procesul de asimilareeidentie cu amalgamarea r:ashd1l;. amestecul, contopirea (contopire in sanul unei s(u;ietati, astfel ,ea noiimembri nu mai sunt distineti de attH) .. 1nteIegem decF\.

edia marilorpersonalitiqi

prin asimilare no numai adoptarea unei . alte culturi, dar si participare la ea prin intro ducerea propriilor lor trasaturi eulturale. Altfel spus, este procesul de intern. - enetrare fuziune prin care per-

&1:'" . " ~. ,. ... ': .

seanele achizitioneaza sentimente, atitudini, obisnuinte ale altor grape, persoane, .~j[pdn care aceste persoane partieipa 1211 0 noua viata culturala, comuns .. Joseph S. Vaniver mentioneazi printre factorii care influeateazf ,asimiiar,e.a:. acceptarea noului venit, deosebiri fizice (identificare de grup) , marimea.grupului de imigranti lntr-o eomunitate, gradul de cucemicie religioasa. Limba ieprezinta 0 masura. at. asimilarii, Se face aprecierea conform eareia distinetia care se opereaza Irrtre aculturatie ~i acomodare, adaptare '~i asimilare e paralela (in parte) au dis .. tinetia fundamentala intre cultura ~i societate .. Procesele aoeiale de adaptare $i asimilare, se refera in mod special la relatiile in,tre persoane; acultaratia un proces cultural, se refer,a in special la sehirnbarile in cultma - adidi in comportament ~i con~tiinta. in aeest sens, conceptele se r,efera la 1'110 diferita clasa

de fenomene" . Autorul previne, tetodata, tendinta II supraaccentuarii II

distinctiei teoretice, intruc,at in. situatiile actuale, II aceeasi relatie poate fi atat s.oci,ali cat ~i culturala", Totusi implicathie diferite ale aculturatiei ~~ asimi-

'Hirii sunt semnificative. Michel de Coster vorbeste despre asimilare ca faza a procesului de aculturatie, EI distinge intre urmatoarele faze: (1) contactul, (2) eomuaicatia, ,(~) evaluarea sau aprecierea, "4) aceeptarea totali san partiala amodelului (sau respingerea aeestuia), (5) integrarea ~d ajustarea agentilor initiali, (6) asimilarea, Comunicatia

-presupune Jnainte de toate stabilirea

Encielopedia marilor persona.litiili

70

unui contact mtre eolectivitati, grupuri .sau indivizi, Acest contact poate fi direct sau indirect, nemijlocit sau mijlocit. Mass-media, de pilda, inlesneste astazi intr-o masura considerabila contactele indirecte- De asemenea, in cazul unor contacte discontinui, aonlturatia s.e poate realiza mijloeit prin inrau ... riri trecute sau de alta natura. Exemplul eonsiderat de ca,tre autorul amintit, concludent in acest sens, este eel al statelor africane care si-an eucerit independenta tntre 1959-1960, dar care continua sa tr.aiasca intr. .. o situatie de aculturatie desi au, in trerupt orice contacte cu vechii eolonizatori, Trebuie sa subliniem aid adevarul ca~ relatia dintre eulturi diferite si efeetelc sale nu pot fi intelese decat cu conditia sa fie

1 A 1" ... "I . I 1

reptasate m tota ,ltatl e socia e care J.e

incadreazs, le orienteaza sau Ie unifiea. Aatropologia culturala este aceea care a stabilit seria ordonata a conceptelor (incepsnd cu conflictul ~i pana la asimi .. larejcare aveau sit faciliteze intelegerea ~.i astfel folosirea notiunii de acultu ... ratie, Sociologia, fa rsndul ei, a adus si impus noi concepte (paralele celor dintii insa) ~i anume: conceptele de competitie, acomcdare, integrate sociaUi, des uzitate in zilele noastre.

IV.l.ACULTURATIA " ... expr~sie a, sincre~ismului ~' Ilngvlstic;, eultural II demoda

Fenomen care se produce prin con ... tactul dintre grupuri sociale cu cult-uri deosebite, acultnrapa apare ca 0- faza necesara a adaptarii la noul mediu socio-cultural, Ne referim aiel Ia procesul de asimilare ,8 uncr clemente ale noii culturi (moravuri, norme, valori,

etc.) - cu care individul, grupul, intra in contact - si de schimbare a vechilor ttasaturi culturale, Dar aculturatia se poate mentinemult timp filr.a sa dil!~a Ia 0 stare de asimilare completa. 'In acest C8Z, aculturatiase evidentiaza printr-un soi de sincrensm in care se poate vorbi de coexistenja In acelssi ,grup a eompor ... tamenrelor autohtone §i de Imprumut.

A .

In acest sens, aculturatia peate fi deli ...

nita ca rezultat al contactului preliminar intre doua culturi prin care dominanta uncia duce la perturbari in strueturile celeilalte fira a fi verba insa. de 0 asimilare propriu-zisa a unei de cane alta. Din intilnirea culturii de provemen~ ldcaUi cu cele extralocale deriva

I . d . ..' . 1 ul· 1

acu turatia, ... errva smcreusmut e '",Mall .

..

In aceasta direcjie (procesul de urbani-

. zare): apare. mai potri:vit termenul de interculmratie. Urbanizarea opereaza un proces de mutatii in centrele de interes care echivaleaza cu apeluri la .0 ll,oua comunieare sociala (PI. Kamband). Comnnicatia se refera la noile aecep-

. tiuni pe care ruralii le acorda modelelor de cultural urbana. Procesul de' mba ... nizare genereaza 0 succesiune de aetivi .. tati productive, echiv,alind cu 0 succe ... siuae de roluri soeiale determinata de aparitia persoanelor cu dublu staruturi profesionale, Nominal urbane - pentru ei fac parte din detasamentul industrial $i - real rurale, fUnd plasate in contextul rural (rezidenta) ~i presteaza activitati din. sectoral tertiar, Aceste persoane se

}" ..... '..._ .. ' .' . .., .' x '" d" ...

. p aseazam mamera succesiva In eoua

tipuri de cubura, 9i elaboreaza' douB. tipuri de oomportament. Acordarea simboluriler urbane la simbolutile de' factufa rurala dUC6 la simbolurile de' factura

, .

morala, duce Ia dislcontinui.tap cultura-

..

h:. In mod frecvent;: reprezentarile

coiective sunt restructurete, Memoria

70

jiin 'T tdipoate la 0 aeest

nanta wriIe de 0 catre

roveerivi tural, !bani ... !II de r~aza

intenoua and), ccep~ elelor url?a .. ~tivi ..

nturi entru lstriaI lextul vitali ne g,e

doua douBt

lctura ~tura~adle Doria

Enciclopedia marilor personalitiili

tiv,a este tot mai pregnant afectata "'::':~~-min~ aparitia decomportamente ~ ....... ole elaborate in baza simbolurilor - itionale, Alta este substanta pro-

- ei in cazul sistemului colonial

. e eterogenitatea, societa~ii no! ~as-, din contactul colonial cupnnde alte tradietii (lntre categorii socioesionalevintre clase sociale, Intre ri21ti ~'i cei lara, lucru }.Dar la - paritati, in sensul in care vorbim aici, in prirnul rand, conseeintele - -nt!ei ideilor noi, a propagandei, a

- gannrilor, a valorilor impuse oficial:

orizarea modernisrnului, .schimbarea .imtit! deseori ca un sacrilegiu), alarea noilor zei (pentru a triumfa pra "idolilor" ~i a fetisurilor), Sinetismele reprezinta un mod, 0 solutie ~ iesire din aceasta situatie (alaturi de: imilarea la sistemul european), f-uga

:'" '"',ITe ideologille-refugii, intoan;er,ea fa surse], Este 'lnsa. a solutie precara,

_ ,a~t,ereain. Africa a mnltiplelor secte religioase e:xJPIima~ asa cum am. mai aritat, tocmai aceasta nevoie profunda e a nu aecepta aporturile exteriorului islamism san crestinism), Cu referire la societatile primitive, unde constrangerea indigenilor de catre colonizatori poate duce fie hi, refuzul valorilor propuse, fie Ia contopirea propriilor vaiori in sincretisme complexe, VOID. porni de la intel,e:gere21: pe care Ralph Beals 0 da fenemenului aculturatie si annme ca desemnand schimbarile ~i procesele caracteristice in situatii in care contacruI culturilor este masiv ~i prelungit. Evident, in sistemele in raport se produc modificari de tip social si de ordin cultural. Ideea formulat! de C. Levy ... Strauss in analiza unor tdisaturi definitoni ale culturii primitive, 'p'otrivit careia este gCieu pentru orice cercetator

.... ... d . ° • d

sa spuna um _ e se termma natura ~,m un ae

... I . ~

mcepe ell tura, vine sa ateste marea .

complexitate a acestei probleme, Stumile facute pe societati primitive au relevat pentru America. latina, mai multe valuri de aculturatie Esentialul este evident contactul intre indigeni ~i iberi, (earacterizat prin rezultarea de metisj din punet de vedere biologic ~i cultu .. ra1). De aiei, "comunitatile indiene" din secolul XIX, secolul XX care la origine comports tara, indoia;I,a, mal multe tdl:s,aturi europene decat filiatie indigerra, Adevaratul U etnocod' urea deci la un trecut foarte indepartat, ~ Odata eu sfar .. ~itul secolului XVln. putem vorbi de al doilea val deaculturatie saa depersonalizare a 'comunitati}or indiene (paternic aeulturalizate deja), Ele sunt amenintate acum de patrunderea albilor si metisilor de tip modem ~i individualiste, in opozitie ell sociahilitstile cornunitare si tradijionale. In sec .. XX aceas.ta problema a aculturalizarii indienilor se confunda en aceea a "incorporarii la natiuni'' potrivit expresiei eonsaeratein Mexie, Cu referire la aeuhuratiapopulatiei de origine afric ana , trebuie ararat cum este mal limitate in spatiu ~i relativ mai putin complexa, cu atit mai mult cu ,cat negrii deportati erau rupti de tinutufilar de origine, Dar aceasta aculturatie a pus probleme serioase in special "in . epoca eliberarii sclavilor care au format ulterior noi populatii libere, - in secolul XIX $i mai ales in secolul XX. al treilea tip de aculturatie este acela a unor Latino-americani fata de Statele Unite, mai ales in zonele de frontiera, Un studiu asemanator celui priu careRoger Bastide a contribuit Ia explicarea ere .. dintelor religioase sincretic afro-amen .. cane dezrada'cinat.e din tara lor de erigine de catre negri, ar trebui intreprins si

Enciclopedia marilor personalitiifi

spre a putea fi sesizate mecanismele si motivarile psihologice ale abandonarii unei limbi in profitul alreia .. A§8 cum aID mai aratat ca raspuns Ia constrsngere observam ca avem de-a face ell practici opuse care pot coexists in secret; uncle iau un seas diferit de acela care este impus, altele se topesc 'in sinoretisme complexe. Trebuiesc studiate insa mecanismele unei anumite reintegrari mentale ~i psihice pentru a putea explica geneza sincretismelor, Problema se complica inca pentru ca fiecare regiune sau vechi grup indigen a trait ritmuri de evolutie foarte diferite in "rmxtajul" biologic ~i cultural. Imerpre ... tarea sincretismelor religioase pot ras ... punde Ia atitudini psiholcgice diferite, opuse. Dupa Francois Chevalier 'in catolicismul popular ibero-american, mai a es ibero .. indian, dar ~i afro .. iberic, geneza ~i evolutia - sincretismelor at putea sa, se reduea schematic ia trei tipuri (stadii principal e): 1) "Acumularea magica" ... san adaugarea riturilor religioase ell fond primitiv in speranta de a incorpora 0 eficacitate suplimen ... tara, in particular puterea stapanului. Fenomenul notat in Brazilia de Bastide, se regase~te la indienii din Mexic. In acelasi spirit comuDititile mayase au adiiugat de buna voie in biserieile lor noi s(mti la colectiile avute, ca apoi cu timpuI sa ... i puna in al doilea rand pe cei

A

considerati mai putm utili. In aeest din

·unni caz a fest eel putin temporar un inceput de substituire. 2 "Reinter ... pretarea" exploatata de Herskowits. Schematic: Ia 0 situatie de conflict intre dou a religii din care una es e impusa, succede, mai devreme sau rna' w.rziu, 0 fa1:a de ajustare; atunci n _ . e credinte sunt reinterpretate pentru a ebusa intr ... un sincretism sau "simbioza de culte.

(

Putem, intra apoi intr-o faza de nasi-

milare". Roger Bastide a precizat aceste fenomene in principal ell. ajutorul acestor cazuri imprumutate de la negrii din Brazilia, Potrivit acestor observatli, concordanta .sau confuzia intre divinilatHe afrieane ~i sfintii crestini, nu este o identificare, este verba de "corespon ... dente mistice" in sanulllrep~ezentatiilor religioase'', deci de un catolicism in intregime raspandit de l'mentaIitalile primitive". Intr~un studiu etnologic asupra religiei actuale a indienilor Toto ... nagnes dinMexic, A. Ichon r-egase§te "eel mai adesea" in sincretisme aceasta reinterpretare a elememelor religioase pastrate san adoptate, care Ie modifica sernnificatia Ia niveiui .simbolismului, De aici Iii indieni acest intim amestec de elemente precarteziene ~i europene in sarb.atorile religioase. "Daca mergem departe in trecut, sincretismele devin mai ambigue din punet de vedere CJ~ .. tin §i evoca adesea 0 "masca rituala", ~) Substituirea paI1iaUi sau totala aunui simbo] prehispanic cu un simbolcrestin pcate-rezulta din ceea ce Roger Bastide numeste un complement al uitarilor memoriei celective, sursa de un non tip de' sineretism. Cum traditia oral! ~i amintirile snnt Iarg legate" de apartenenta Ia grup, ele tind sa dIspara ,cfuid acesta este dezarticulat, Or,: asupra unei mari pat1i .din continent principalele rupturi sau dislocari par sa se produca in doua epoci foarte diferite, Studiile asupra societatilor primitive indiene (in marea lor majoritate pmtind amprenta "culturalismului" nord .. american) au scos in evidenta existenta a doua si~ tuatii: 1) unele dintre ele sunt complet dezorganizate, destructurate, totusi indivizii psstreaza ell t3r,ie §i rnentin -

'poe ruina sistemelor lo~ sociale distruse

72

72

I "~I .'

i: aSI-

aceste utorul negrii

;rvatii, tliviniu este esponlatiiI.or sm fn

'tatile ~logic Totoase~.te C1easta

.

t10ase

'inca, ului, tee de

.

WUl

estin stide . HoI' ~u tip lUi ~] mrte ... cand unei alele duel idiile e (in. rent a ~ au a sihplet gtu~i

,m ~ trnse

osirea Albilor - valorile culturale - emele lor de gandire in integrilor primitiva; 2) alte triburi, ,.. ........ motriva, all pierdut vechile lor sis .. e d valori, au adoptat poe cele ale nr, (in sincretisme) mai ales sub enta misionarilor catolici sau - estanti, rua ea sistemul 10:1" econo-

_ politic si social sa se fi dezorganermele vietii comunitare reziseforturilor facute pentru a integra - . enii uoilor sisteme economice, . delor nationale, unui sistem de tip

italist ~i familiei nucleate. Aceste e incontestabile depind totusi in _ ...... - _3. analiza de situatii in, care contace se stabllesc ~i cu aparitia acestei noi - abile "sistemele sociale de contact", ielogia va rupe cu tentatia spre

lturalism,

IV. 2. Mecanismele ACULTURATIEI

Aspecte patologice ale aculturatiei, . alorile, obiectul final 31 aculturatiei

a) Insistsnd pe faptul dl aeulturatia este un -preces masiv, Henri Janne elude in ceea ce el numeste mecanis ... e ale aculturatiei, -Iimbajul, educatia, ropaganda, productiile creatoare, moe exemplele si - modelele culturale, Limbajul po ate; influenta partenerii

latiilor socials in special pria persuasiune si prin schimbul de valori, Fieoare

ultura utilizeaza limbajul pentro a .. i exprima valorile, centrele sale de interes, modalitatile de semnificatie pIO ... prie, Educatia este definita drept procesul esential al sociabzarii individului, organizatie institutionalizata de integrare a copiilor in societatea globala, in

edia marilor personali'tlili

fa lie ~i in grupurile carora ei le apartin sau Ie vor apartine la varsta adulta, Procesele de educatie se fon .. deaza pe presiunea pe care relatiile sociale 0 exercita normal asupra individului.. Ele nu fac decftt sa uzeze sistematic de acest cadru social. Educatia are 0 functie conservatoare: ea tinde sa .. i faca pe tineri s.a devina ea adultii, Dar, remarca Henri Janne, societatea noua at introdus un spirit de reforms in inva.f~tinant: exigenta unui mediu din ce in ce mal tehnic si ale care] structuri sociale sun! in rapida evolutie se traduce in plannl iuvalamantului prin materii $.i specialitati noi, N otiunea de cultura burgheza, arata Rene Berger, stabileste comportamente model, eredinte si valori ell. transmiterea csrora e insarcinata educatia de familie, scoala, institutiile, .elitele, etc, Este de fapt ceea ce Herskowits numea "inculturatie", adica procesul prin care individul asimileaza tot timpul victii sale traditiile grupului in functie de care apei ~i actioneaza, Orice ·ar cuprinde in principiu procesul de educare, inculturatia opereaza pe doua planuri: 1) eel al 'inceputului vietii; 2) si eel al varstei adulte, in primii ani individul e "oonditionat de- forma fundamentals a, oulturii in care va trai. EI inva:ta sa manuiasca simbolurile verbale care-i constituie limba; stapane~te apoi formele acceptate de eticheta, i~i asimi- 1,eaz8t scopurile vietii recunoscute de semeni ~i se adapteaza instirujiilor stabilite - Fa11i detoate aeestea nu are aproape nimic de spus, fiind mai degrahi! un instrument decat actor. Mai tarziu IllSa inculturatia 'e mai degraba 0 reconditionare decat 0 conditionare. In procesul de edueare alegerea joaca ins,a, un rol in ' ensul C,B ceea ce este oferit poate fi

74

75

E · t di '·1'"'' ....... snciaopeaia marl or personautat:

acceptat sau respins, 0 sehimbare in procedeele recunoscute de 0 societate, un nou concept, 0 orientare noua, nu pot surveni decat daca cei implicati sunt de acord en schimbarea, si numai in urma discutiilor eomunitare, indivizii i~i vor modifica modurile lor individuale de gandire §i acpune, daca accepts aceasta, san i~i vor arata Inccnrinuare preferinta pentru obiceiul stabilit, refuzand schim ... bares, Prin aspectele sale ulterioare, in timp ce inculturatia opereaza la nivelul constiintei, ea ne deschide schimbari permitand exarnenul posibilitatilor diverse ~i readaptarea lor dupa noi moduri de .gandire si de conduita, Oriunde am 6; oricarei etnii i-am apartine, nricarui grup, problema ce se pune e. de amenti ... ne mijloacele de contact care asignra stabilitatea, conformandu-i pe DoH veniti modelelor ~i asigurandu-le adaptare a Ia schimbare.Si Berger concluzio .. neaza: in cursu} is tori ei sale fiecare societate se "ineulturalizeaza n ~i II acu1 ... turalizeaza'' In acelasitimp, Din aceasta rezultsnd apoi decupajul si care ni-l ofera si azi harta Iumii, Educat-ia este §i ea un proces masi v Ia fel ca ~i. aeulturatia .. subliniaza Henri Janne, Formarea tinerilor depinde de multiple institutH care, actioneaza fiecare separat dupa 0 finalitate care ii este proprie. Aceste finalita~i soot cateodata inc ompatibile sau contradictorii ~i totu~i este atins un rezultat social si anume: copilul este in final asimilat societatii, Aceste illstitulii sunt: familia." scoala, jocurile, organizatiile de tineret, armata, .Aceste procese izbutesc sa-l fac:a p-e copil asemanator celorlalti (social inte ... grati) asa cum 'el nu era inainte, Tocmai de aceea, educatia demonstreaza ca in fenomenele sociale exista 0 finalitate

·latenUi. Propaganda este un mecanism

de eonditionare sociala aplicat constient si sistematic :in vederea cxercharii unei presiuni psiholegice asupra indivizilor unui grupsi care influenteaza aotiunea intr ... un sens determinat, Propaganda ideologies ~i comerciala este 0 forma particulara a presiunii sociale care actioneaza asupra atitudinilor §.i modu- . lui de. viata ale indivizilor; Prin incuba .. rea psihologica pe care 0 creeazs propaganda tinde sa aduca psihologiile individuate Itt omogenitatea primitiva. Ea interiorizeaza presiunea social! si izbuteste sa identifiee acesteia aspiratiile individuale. Cu totul aImI este rezultatul in cazul unei persoane care se vede silita, sa adere Ia modele de comportament explicit ce nu concorda 'eu sistemele "valoare ,...atitudme" pe care si le .. a elaborat pe baza experientelor sate anterioare, Rezultatul unor asemenea nepotriviri se vede foarte bine In indivizii nevoiji s,a se adapteze la conditii culturale in rapida schimbare, Acest lucru este si mai evident 10 cazul celor care; incepandu-~i viata mtr .. c eultura, inc,earca &a se adapteze ulterior la alta cultnra, Acestia sunt "oameni marginali", Daca nu soot i'ntarite printro exprimare constants mtr-un eompor .. tament explicit, sistemele valoare .. atitndine anterior stabilite ale aeestor indivizi sUlbesc, si sunt inUiturate. Totodata, se pare ca. ele sunt arareori pur ~i simplu eliminate, fiindmai de ... graba ialocuite de sisteme noi, adecvate

diului 1 al'" ·k· ....

me iu in en turai In carle trebuie sa

actioneze indi vidul, Individul acuhurat poate invita sa aetioneze si chiar s,a gand,easca in termenii eulturii noii societa·p in care se. aft a, dar el nu poate inva,a sa simta in acest spirit. De fie ..

d ...... d i ". decizi

care ata can r se cere! sa ta 0 .' ecrzie,

el se vede Iipsit de, puncte dereper. Deci

lizare I :asle~te egra final

faptul cil normele de personali ' difera de la 0 societate la alta pnate explicat prin experienta diferita pe care 0' dobanoesc membrii acestor $ocjem~ i din contactul lorcu culturile respective,

icidenta contradiotiei resimtita intre - dealurile teoretice afirmate putemic .,1 alitip duce la tulburiiri de personalitanascute in procesele de "individuaizare" ~i dezertare soeiala in 'care se =as,e~te individul incapabil de a se rein-

gra oorect jntr .. un grup, c) Obieetul ,.,. al al aculturatiei n reptezinti va-

rile. Fiecare sistem social, fiecare titutie, este pm1ator de valori care mot in ultimii analiza conceptii relative adevar, Ia bine.la frumos sau la just, entru intreaga societate valorile sunt rganizate intr-un sistem coerent care . e dezvolta dupa dialectics sa proprie: , _,ea valorilor este un reflex al nevoi ..

or grnpului dar valorile, ele inse~e ca ~i judecajile, credintele, comportanien .. e miturile si simbolurile care Ie sunt

~ orelative eonstituie la randul10r .nevoi entru indivizii ~i grupurile integrate ih cietate, Sistemul de valeri este fune ..

. I...· 'II '" ibui I

o _R m sensui ID care contnt me a

istenta si la eontimntatea structurilor timp ee contrar, in constiinta indi ... .. ilor aeeste structuri par a fi in servi ... , "ill valoriler, Daea societatea cuprinde

. stemul de 'valori in -mtegritatea sa, _ - purile componente si indivizii dupli . rlurile lor; pun 'aecentul asupra unor . ecte determinate, Prin aceasta, ei due 0 imagine a culturii globale,

- _" .

- ceste diferente de accent si de speeia-

re pot provoca tensiuni, eonfliete, Oar antagonisme daca diferentele vin - compromit! coerenta sistemului, pele, avand disfunctionalitati din met de vedere al structurii globale 1 opune siatemulu] general de valori

.s. liiilPz1JP IIIP§8H8iiIOH

si m incompatibil cu acesta: este

1 1 °",1'" •• ...

!J ciase or sociale a carol' con~tnntA

e e dominant! ~i a caror f011a de . egrare 0 depa~e~te pe cca a, societatii globale, Valorile in foam aceste cazuri constituie culturi ~i asimilarea lor conform obiectivului ~i nevoiler grupelor este scopul explicit ~i rezultatul proceseler deaculturatie, Antropologia sociala a degajat mai multe tip uri de culturd: - cultura indeplinirii (desavsrsirii) , cultura momentului prezent, cultura participarii la 0 edificare (poate fi exemplificat eu societatea "novatoa .. re"), cultura lucrurilor (societatile industriali zate),

NEOCULTURATIA

in raportul dintre orban '~i rural

Aculturatia este 0. urmare fireasca a dezvoltarii urbane ~i 3. migratiilor, .. Integrarea culturalat'achizitie" ~i "inte ... riorizare" de norme si valori, Interculturatie este prezenta in procesul de modernizare a satului romanesc, Industrializarea, modernizarea agriculturii si urbanizarea determina 0 ampla mobilitate demografica spatiaHi si socioprofesionala jntre zonele, judetele $i localitatile tru"ii. Toate aceste procese sociale trebuie stap£triite, planificate ,~i dirijate de societate, pentru a putea fi integrate organic in ansamblul trans formarilor societatii noastre si pentru a fi evitate sau ameliorate efectele lor negative. Eliminarea raporturilor de subordonare dintre sat ~i oras §i stabiUrea unor raporturi de coordonare $i colaborare - bazate p..e complementaritatea funotiilor ~i sarcinilor - impun,

Enciclopedia marilor p'ersonalitali

76

.reconsiderarea termenilor implicati si a oferta ~i fenomenul migratiei esre metodologiei de cercetare, Este nece- influentat §i de structura pe profesiuni a sara in primul rand reelaborarea con- fortei de munca, Realitatea sociala este ceptului de urbanizare, ale carui cono- in_Si\ mai complexa ,$i procesul migratatii sunt legate de epoca subordonarii . , pilar odata declansat ia 0 forma irever-

_ A _ .

ruralului fata de urban. In acest sens, sibila, datorita interventiei unor factori,

subliniem utilitatea generalizarii COD- mai ales de ordin subiectiv, daca nu este ceptului de modernizare care ar satis-. dirijat §i stapanit. Ruralul ~i urbanul, face atdt exigentele ruralului, cat si ale migratia sau mobilitatea sociala trebuie urbanului. Foarte valoroasa esteideea definite in functie de natura relatiilor valorificarii elementelor pozitive atat umane preponderente, a rnodnrilor de din rnodelele cultnrale urbane, cat §i din viata implicate. Date-a in actul migratiei cele rurale si construirea unor noi nu sunt antrenate earecteristiclle sociomodele culturale, potrivit exigentelor culturale §i afective, migratia ramane 0

- A

societatil actuale, Dezvoltarea urbana si simpla deplasare geografica. - Ins~~i

migratiile sunt insotite de un profund deeizia de a migra odata, luata constimie proces de aeulturatie, atilt in zona de 0 "ruptura de echilibru" In personalita .. influenta, cat ~i in perimetrul strict tea viitorului migrant. In zilele noastre urban. Sub acest aspect ne propunem sa "explozia' urbapi,. en aparitia de noi ~i analizam fenomenul aculturatiei, noi ora~e. in. pI.ina zona rurala, cu constiMigratia 0 vom intelege aici in accep- tuirea demari aglomeratii san prin tiunea de' "deplasare in spatiul social", lIjnghitire'f~1 de intinse terenuri agricole, adica 0 trecere a individului sau familiei creeaza reale probleme referitoare la dintr ... o colectivitate sociala in alta, viitorul raporturilor rural", urban. Apro.diferita sub raportul principalelor pierea nivelului de civilizatie, dezvoldimensiuni umane ... "semn" al moder- tare ~i modernizare a satului ae celal nizarii satului, migratia constituie unul orasnlui va determina 0 reducere a din procesele cere mai controversate in migratiilor rural ~ urban. Conservarea randul sociologilor, proiectantilor, foru- satului, pe de 0 parte, ca parte constirilor de decizie, Principalele cauze ale tutivaa realitatii sociale §i a. elemenmigratiilor de Ia sat Ia oras sunt de fapt telor socio ... culturale rurale, pe de' ,alta consecinte ale industrializarii ~i meca- parte" ca paqi constitutive in noile nizarii agriculturii, Ne referim aici la modele culnrrale, 'in construetie, pe cresterea excedentului de forti de masura exigentelor societatii noastre, munca in agrieultura ~i a excedentului consntuie 0 necesitate in evolutia sociede locuri de munca in industrie si servi- titii, ceea c·e inseamna atat dezvoltarea cii, Dar, modificarea raportului dintre "omuhn' . cat §ia "spatiului social. n cerere ~i oferta de forti\.' de munca, este Referindu-ne Ia celalalt aspect al determinataatat de procesele indus- integrarii urbane, nu prin expansiunea trializarii, tertiarizarii si ale mecanizarii orasului ca excedent de civilizatie, ci agricuiturii, c,at si de factorii demo- prin asimilarea migrantilor rurah venin gratiot in~i~i, adica.de ritmurile diferite Ia oras mai ales din motive economice, de =e= a populatiei in sateei in simaria aculturativs apare §i mai evierase. In fine, raportul dintre cerere si denti. Pare and 0 anunnta faza- acul ..

76

turariva, prin absenta unui sistem de refer-rota,. SHU mai bine zis prin ignorarea celui originar, care nu .. i mai ajuta in eforturile lor de ajustare Ia 0 noua colecnvitate ~i Ia exig,ente sponte ~i inedite, se ajunge la 0 preadaptare preliminara, in care sincretismul apare ea 0 faza de compromis, Din totdeauna a existat !,'un mod de vials rural n §i "nn mod de via,ta urban n, descifrate In manierele de a ,gandi ~i simji, in opinii, atitudini ~i comportamente, Revolutiile industriaie sun! cele care au dat la ivea1a aeeste : elemente, elemente care au evoluat aproape Imperceptibil multa vreme, Incepiod cu societaple tradi .. '~icmale se constata c'a din punct de vedere cultural, confruntarea economica rural - urbana §i "cucerirea U de catre citadini a unor Intinse terennri agricole 8,eneteazi mai devreme sau mai tarziu 0 confruntare intremodelele de viaia ~i civilizatie ale satului ~i orasului, un adanc proces de aculturatie, Odata en migrentii rurali in erase p,atrond, ,~i "semnele' materials :§i,j cultursle ale satului, ,in: ciuda deosebirilor dintre soeietatile Industriale san post. .. industriale §i cele traditioaale, lucrurile se petrec la rei ~i astazi, Revolutia indus .. triala a. iusemnat ,i ~'inghitirea n indus ... triilor artizanale de catre mareaindustrie urbana far urmarea fireasca a fast transfcnnarea ruralulni intr-o uz·ona. de enIi~afie" iar astazi, de' "emigrant! curopenf'.P:roces.el,e ~i schimbarile tot mal amplificate si mati complexe, care marChe(lZ8 ultimele decenii, sintenzate teoretic in conceptnl de revolutie tehnica,-·~.tijntifi,ca, :poarti tot mai mult amprenta unui punct de "rascruce" Ia care a ajuns civihzatia moaema si care "a schimbat din temeliistructura tradi .. tionaUi. a societatii." Ca proces civiliza ..

-

77

Enci ipedia marilor personalitiili

.

u a.

·,te

raer ..

..

m,

ste L11,

.

el

Do

,.

~1

,

te

tor, actuala revolntie tehnico-stiintifica e alcaruita dintr-o serie de procese care

~ ~ ~

se uncruciseaza, se suprapun sau se

compeaseaza'', Care patrund in joate dunensiunile viepi rurale, afectandu-i structurile si nuantandu .. i continutul. ~a cum am mai ararat satul se transfonna §i el, Nu numai munea taranilor~ dar ~i modul Ior de viata se transforma, Ruralul sufera 0 puternica intluenta din partea industrializarii si a urbanizarii, Relapile economice si culturale dintre rural ~i urban se dezvolta tot mai mult datorita mijloaeelor moderne de transport. Dar, taranul .. muncitor industrial care face naveta spre oras trece printr-un proces cultural complex. Este verba de faptul ca transformarea ~,i asi ... milarea unor elemente ale "confortului

b rr Co r.::;' ,,.. u .',..,

ur an nu. se poate race lara' eron ..

Bxista totodats perieolul pierderii unor valori ireeuperaoile in etapele viitoare. Existenpi proprietatii private face posihi! 03 urbanizarea simodernizarea sate ... lor Sa se fadi in mod complex; satul ~i orasul i~~ eonserva elementele Ior specifice urmarindu-se prin aceasta interesul general al societatii, "Fenomenul urban U contemporan nu poate fi mteles §i explieat independent de fenomenele economice §i cele demografice, de evolutia sectoarelor aetivitatii umane ~i de 0 serie de factori soeioculturali care influenteaza depla ... sarile de populatie din rural in urban.

e ·1!· Ie urbane exerci ...

entrete sizone e urr ane exercita DU

numai 0 influenta economics, ci ~i culturala, Emigratia fireasca este 0 accentuare ~i 0 amplifieare a mobilitatii ,spatiale si soeioprofesionale, Cea mai mare parte a populatiei este cuprinsa intr .. o forma san alta a acestui proces social, fie prin intermediul scolii sau a calificarii la locul de munca, fie prin

Enciclopedia marilor persollalitali

78

migrarea directs spre alte centre rezidenjiale ~i mai ales spre alte centre economice, de productie rnairecent In alte lari europene, Dupa Placide Ramband Inva.t.~mantuleste aculturatie. E1 se intreaba cum e posibi] sa se poata vorbi astazi despre faptul ca, Uinteligen~' 13 ruralilor san eel putin capacitatile lor spar ca diferite daca nu inferioare celei urbane?' referindu-se la faptul ci ruralii achizitioneaza "prin ~cQala 0 cultura care presupune astazi 0 aculturatie urbana" datorata contradietiei intre cultura §coladi si cea original a, ca apel de a renunta la unapentru alta. Comportamentul ruralilor in acest caz nu apare astfel, datorit atat inadaptarii metodelor pedagogice si cunostintelor impuse, nu atat faptului ca invat~lmanrul nu sustine ~ii nu cultiva proiectul profesional" cat urba.nizarii si difuzarii modelelor urbane, care fac sa creases dorinta de Instruetie, aparand ca 0 soli ... da anticipate a viitorului vietii profesionale, Spre a ne putea mentine la obiect vom ciroumscrie sfera integrarii urbane unui aspect particular al procesului expansiunii urbane si anume modalitatea in care ruralii venind in contact ell modelele urbane si le insusesc mai mult sau mai putin potrivit, adecvandu~i compertamentul cerespunzator, en ~i modalitatea in care 'se poate vorbi despre rurali ca, SlIDt urbanizaji in urma preluarii acestor modele. Asa cum am mai ariitat, este verba aici de un proces ell dublu sens, in care influentele ~i

- -

perspectivele sunt reciproce, ruralii

aducand la randullor civilizatiei care ii domina, modelele ~i structurile lor proprii, adecvandu-le civilizatiei urba-

. -

ne, Antropologii sunt de parere en acul-

. ...... dl";

tural~a. ~~I pune a me amprenta asupra

intregii evolutii a locuhii de primire,

Coneeptul de _ interiorizare - este folosit "in carol unei asimilari profunde a normelor ~i conduitelor ~i deci 0 inte ... grate avansata. Integrarea culturala se realizeaza deci prin dona forme ealitativ diferite: prin II achrzitie" ~j prin "interiorizare" de norme si valori, Nu se poate vorbi de caracteristici unitare si uniforme ale culturii celor dona tipuri de

• 11' L. d "

comunitate, rurare §I umane, - .ar, ]0

aeelasi timp exista pentru fie care tip de cultura, -U:O anumit sistem det:eferin~a.l,a care seraporteaza sistemul de valori, nonne ~i comportamente ale grupului cemuniter, Cu referire la .aculmratia inijiala ca impact al celor Ido'Ua tipuri de culturi, vedem diferite grade de inten .. sitate ale aculturatiei in difenite zone rurale in functie de intensitatea procesului de modernizare pare' are loc in zona. Astfel ecntactulcultaral realizandu-se prin intermediul diferitelor eanale de comunicare intrecare eomunicatiile de masa Intretin 0 forma noua de cOl~.tiintii comuna, ducfmd la 0 cultura masiflcata, expansiunea urbana" domi .. nanta tehnologiei ~.i economiei urbane, sistemul de instructie, edueatie ~j profesionalizare.jurisrnul, vizitele, contactele personale, acceptarea inovatiilor termiee in sat si alte clemente, au 08 rezultat .acelasi tip derestructurare reciproca, in care dominatia modelelor urbane asupra celor rurale apare clar, Faza finaUi a acultnratiei apareastfel ea neoculturatie, mai Iarga. decat soeializarea intrucat cuprinde toate sferele civilizatiei de care depind procesele soeiale. Aceasta faza corespunde acelei stari complexe ~.i globale identifieabila eu integrarea urbana. ~nmediul urban, ca si m mediul rural, aculturatia este mai intii matcriala ~i apoi eulturala in)elegan~u- e in ambele eazuri nu 0

tree ahs

se ~

dul va~ ind

As

-

_....~'d a urbanulni m rural, ceea ce ar fi §i imposibil, ci 0 'prezenta a j in urban, prin ceea ce are mad

rin ceea ce corespunde pregresi cerintelor societatii aeruale, -'_"~ tatul contactului cultural rural_ este faptul lea, nici unul din ___ ... Iele eulturale implicate nu mai

~i nu mai este acelasi; apar '-="""_:1.-. sociale si modele eulturale. noi, ~",,","_"'iI·A conservand insa ceeace Ii este .,._,....._,-'T-. ~i definitoriu, Putem vorbi de C) .,...",.,..,.,.-, sten ta leu Iturala reci proca; orasul '~~PI~te unele Donne ~i valori rurale :)i e altora; satul, la randullui,pri~~e unele Donne si valori urbane Si rezis ta- in fata altora, Teoriile contem. __ .-......e rel eva , in primul rana, "Caracde grup, colectiv al culturii, Inculrarati a ~:i dezvoltarea cultural a- indivia este reglementata de sistemul

one pregatit de, societate si in care _ ividul trebuie. sa s'e integreze, _ emenea reglementare culturala, in ""ietitile dezvoltate, poarta 0 purer_a tlenti stiintifica, rationals, care duce pe individ in rezolvarea inilor seciale, it ajuta in infel.egerea justificarea situatiilor ce solicits

,tUnta ~i operationalitate, in epoca ntemporana, cultura cap,at!. astfel un

entuat caracter functionalo .. formal; rdonator si semnalizator, determinat rolut si necesitatea pro gresului _. tifie si tehnic, Progresul culturii

ntemporane nu se poate realize, Ia . ensinnile aetuale, independent de odernizarea integral! a satului, "Polia eulturala" de stat, este unconcept al ocii moderne, Aceasta politica cultu .. ,

, la, implies atit cunoasterea, dirijarea si organizarea elementelor de. cultura existente, valorificatea critica a mostenirii culturale, cat si 0 aetiune prospec-

ti a care sa permita previziunea direetillar de dezvoltare viitoare a culturii in sand romsnesc, apt sa fie "european",

,CONCLUZII

- Aeulturatia, (concept eu .0 larga utilizare in antropologie, sociolo gie, psihologie, pedagogic, etnologie) reprezinta studiul precesului ce se produce cand doua culturi se gasesc in contact ~i actioneaza si reaetioneaza una asupra altcia ... Termenul o.apata 0 raspandire rapida Ia hreeputul secolului XX Incepand sa fie folosit intersanjabil cu notiunile de difuzare, acomodare, asi .. milare, imprumut. .. Cea care i~i ia in sarcina inca de la inceput studiul faptelor de .aculturatie este antropologia cultnrala dar valorizand notiunea de cultura ill detrimentul eelei de II socie .. tate", Dineolo de limite, antropologia culturala De ofera 0 masa considerabila de observatii ,~:i de monografii, asupra civilizatiilor indigenilor, asupra asimi ... larii populatiei colonizate, asupra societiltii pluraliste, asupra efectelor de

~ integrare a minoritatilor etnice in natiunile pe cale de dezvoltare, Conceptele, ipotezele, metodele de lucru puse in lumina de catre antropologia culturala, mai ales- dupa 1930, constituie inca ~i azi baza teoretics si practice a oricarei eercetari in aces! domeniu, .. Sociologia, la randul. ei, a adus §i impus noi COD-cepte: competitie, acomcdare, intcgrare scciala.vcare aveau sa faciliteze intelegerea si folosirea notiunii de aculturatie iar prin introducerea variabilei "siste ... mele sociale de contact! I' va rope cu ten .. dinta spre culturalism ~i asigura inteler-ea interculturalitatii.: .. Procese sociale

E '. I d'" ·1 · 1- ... ~ tsncu: opec fa marl or persona.ltall

80

aditionale fenomenului aculturatie sunt cele de' adaptare - acomodare as imilare " .. Atunci cand aculturatia apar'e ca rezul .. tat al contactului preliminar intre doua culturi prin care Bominanta uneia duce laperturbari.in structurile celeilalte mra a fi yorba de 0 asimilare propriu-zisa at uncia de catre alta, rezulta sincretism, - ell referire la fenomenul de urbanizare, aculturatia se realizeaza in lnsus;

'"

procesul integrarii urbane. In aeeasta

directie apare mai potrivit termenul de interculturatie .... Dezvoltarea urbana ~i migratiile sunt insotite de un profund proces de "aculturatie", atitin zona 'de influenta, c'at ,i in perimetrul strict urban, .. Aculturatia reprezinta expresia cea mai putemica a confruntarii, selectiei ~i fuzionarli modelelor culturale, ... Aculturatia migrantului rural nu trebuie in1eh~asa ca 0 asimilare pasiva in me .. diul de primire urban. Ruralii manifesta in contact eu eultura urbana, cu normele si comportamentele din t1Z0n3 de

. 'II .~~ w '. folosind

pnnure " 0 rezistenta aotiva, .lOlosm· u-

se de propriile lor valori, norme si traditii pentru a-§i eonserva identitatea ~i un anume statut afectiv - Aculturatia genereaza fenomene secundare in primul rand "contraacultnratia' (respingerea culturii urbane de citre rurali si a culturii rurale de catre citadini) si II coexistenta celor doua culturi" in acelasi mediu social. Procesul propriuzis de aculturajie se reahzeaza prin conservarea elementelor pozitive din ambele culruri si integrarea lor Intr-o eultura noua, materializata ~i exteriorizata in opinii, atitudini, me.ntaHtati §i cemportamente "urbane" potrivit exigentelor si normelor cerute.- Proeesul aculmratiei TIU poate fi inleles si explicat independent de procesele economiee care- au avut loc in zona §i la nivel

global. In contextele aetualespecifice pentru modenrizarea Romaniei si integrarea sa europeans, se impun noi repere pentru evolutiaculturala in mediului rural. Bibliogra:fi,e: x X X, "Dictionary of Sooiology"; Littlefield, Adams, 1965; 'G., Duncan Mitchell, "A Dictio ... nary of Sociology" London Routledge & Ke,gan Paul, 1968; Emilie Willems, "Dictionar de sociologic", Paris, f970; XXX, "Encyclopedia Universalis"; France Editeur, a Pari's, 19,6:8,; volume I; Virgil Constaminescu, \' Curs. de Sociologie rural - urbana" Universitatea Bucuresti; J. M. Herskowits, 'llLes bases de 11 Anthropologie culturelle", Payor, Paris, 1967; Idem" "Man and his works u,New York, 1948; Idem, "The Myth of the Negro Past", 1941; Idem "Cultural Dynamics (abridged from cultural anthropology)"; AlfredA" Knop .. Publisher; New 'York." 1976; Roger Bastide, "Les religions africaines au

B· "} '. ,., .. d . "1"

rest .. interpenetranens .•• es crvs isa-

tions" Paris, PUF 1.96·"0'· Idem "Les

. _., ., ,..,. -,

Ameriques noires, Les civilisatiens Africaines dans le Nouveau Mende 'II ,

# -

Paris Payot, 1967.; Idem, "Etat actuel et

perspectives ... des recherches afroamericaines''; Journal de Ia Societel'l americaine, LVIll( 1.969), 1971; Idem, "Initiation, aUK recherches sur l'inter .. penetrations de civilisation, "Paris CD.U.; 1'948; G. Balandier, "Sociologie actuelle de l'Afrique Noire" 1963; Idem, "La situation colcniate ; approche theeorique "; €"ahi,ers, Internationanx de Soeiologie, XI/1951; Idem, "Desequili .. bres socio-culturels et modernisation de's pays, sous-developpes", Cahiers Internationaux de Sociolo gie, XXI ] 956- W. F. Wertheim ; "'La societe et lies conflicts entre systemes de: valeurs"; Cahiers Intemationaux- de Sociologic,

Eneici ~f!dia marilor personalitiili'

-~VIn/1960;, v Lanternari, "The relis of the oppressed: a study of new sianic cults"; New York, 1963; I} "Desintegration culturelle et - essus d'acculturation"; Cahiers ~ mationaux de Sociologic, XLI 6; Jean Poirier, "Dependanees et enation: de la situation colonialea la

,tion condominiale"; Cahiers Inter .. . onaux de Soeiologie, XL I 1966; M. Timasheff, "The basic concepts of ciology"; American Journal of Socio ..

:.- 211952;, XXX, "American Anthro .. ogis t" , 66 11964; Michel de Coster, '_,cculturationl",;, Diogene 73/1971; A. rtfand ; J.S.Vaniver §,i altii, "A rural - iology"; New York, 1944, Philo so .. . cal Library; x x x, "Memorandum - the study .of Acculturation" Ameri ..

Anthropologist, 38/1936; 1. W. el, "Introduction ta the study or

ian, Languages'!'; Washington; 1880; "",""LJL.O-L Gillin, liThe Ways of Men '1; New rk, 1948; B. l. Siegel; R.Beals, onflict and factionalism. disputes"

umal of the Royal Anthr, Inst, 1960;, M.K. Opler, "Culture and. ental health; cross-cultural studies"; _ .ew York, 1'9$9; Bronislaw MaHowski, "Les dinamiques de I'evolution - tureile ; Recherche sur Ies relations ialesen Afrique"; Payot, Paris,

970' J. Cazeneuve, "L'ethnologie"; ibrairie Larcusse,1967'; Henri Janne, e systeme social; Essai de theorie ; ,eratel"'.; Bruxelles; M. Wachtel, "La -isien des vaincus, Les Indiens de

erou devant la c,onqu@te espagnole ";

Paris, Gallimard, 1971 ; William Ogburn Meyer F. Nimkoff, "Sociology'l. Boston, 1950,; R'ene Duche" liLa

- ,

sociologie des migrations aux Etats~

Unisu" Paris, 19'74; Gino-Germani, "Migrarea ~i integrarea culturala" - Manuel de larecherche soeiale dans des zones urbaines, UNESCO; 43. Werner S .Landeker, "Les types d'integration et leur mesure" ; Anne-Marie Rocheblanc, "Notiunea de rol: c,ateva problema con .. ceptuale"; Antologia: "Sociologic fran ...

, ..... ,'. e-,t· c, '" .. xu, K E- p. k E W·"

ceza con emporana., .'. .. ar, '. ..

Burgess, "Intraduction to. the science of sociology"; Chicago, _ 1921; Fr. Clie ..

alj-. "L 'Am -' '- L . - D It' d' v _ er, ~ , .menque Latme. e m 'e-

pendanee ,a nos Jours"; Nouvelle Clio; G .. Levy-Strauss, "Les structures tHe ..

'. f-~" . d la . - ~~II up. UF· 1- ·9·4' 9

meUI.41reS ,.·e' parenl&' . r . " .... ;

Magnus Morner, "Le metissage dans l'histoire de l'Amerique Larine", Paris, Fayard, 1971; Itene 'B,erger" "Mutatia seimelor", Ed, Meddiane" Bueuresti, 1978; Placido Rambaud, "Seciete rurale et urbanisation", coll. Esprit, Bditions du Seui1;1'9:68, Paris; Vasile Miftode', "Mi-gratiile ,~i dezvoltatca urbana", Ed. Junimca, Iasi, 1978;. At Tanase, "Introdueere in filezofia culturii", Ed. Stiintitlea,. Bucuresti, 1968; Dan Cruceru "Caracterul dinamic al culturii in socielism", E.$,.E. BucU're~tl, 1978; Gh. Florea, "Procesul integrarii urbane. Studii §i cercetari ale tineriler socioIogi"; Universitatea Bucuresti, 1970; H. Riehta §i altii, "Civilizatiala ras'cmce''', Ed. Politica, Bueuresti, 1970.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful