Cuprins

Întroducere............................................................................................................3 Capitolul I. Comerţul exterior : evoluţie, concept şi structură.........................5 1.1. Evoluţia comerţului exterior al RM....................................................5 1.2. Structura pe grupe de ţări....................................................................8 1.3. Analiza exportului RM......................................................................14 1.4. Analiza importului RM......................................................................17 Capitolul II. Problemele şi perspectivele dezvoltării comerţului exterior.......19 2.1. Balanţa de plăţi a RM, structura şi conţinut.......................................19 2.2. Deficitul balanţei de plăţi a RM şi sursele de acoperire ale acesteia..20 2.3. Strategii de dezvoltare a comerţului exterior a RM............................31 Concluzii şi propuneri...........................................................................................33 Bibliografie. Anexe.

Întroducere „ Activitatea de pregătire şi de realizare a comerţului exterior beneficiază de serviciile pieţelor internaţionale financiare şi de credit contractînd credite în valută, scontînd titluri de credit sau asigurîndu-şi bunurile exportate şi creditele” Paul Bran Cele trei mari diviziuni istorice ale muncii (separare creşterii animalelor de agricultură, separarea meşteşugarilorşi apariţia unui singur grup - cel a negustorilor) a condus la apariţia comerţului exterior. Secole d-ea rîndul comerţul exterior s-a dezvoltat nu numai cantitativ , ci şi calitativ. Treptat, din sfera de circulaţie a mărfurilor comerţul exterior s-a transformat într-o parte foarte importantă a procesului de producţie. În prezent comerţul exterior a devenit o componentă indispensabilă a economiei mondiale revenindu-i un rol semnificativ în dezvoltarea acestuia. Comerţul exterior constituie totalitatea schimburilor comerciale externe (export, import şi reexport ) ale unei ţări cu restul lumii. El include atît fluxurile de bunuri materiale, cît şi serviciile. Comerţul cu servicii, care alcătueşte circa 20% din valoarea totală a comerţului internaţional este adeseori numit comerţ invizibil. El include: transportul, turismul, telecomunicaţiile, asigurările internaţionale, transferurile curente etc. Comerţul cu mărfuri şi comerţul invizibil se influenţează direct şi reciproc. Orice ţară, dezvoltată sau în curs de dezvoltare, este cointeresată de extinderea acestei importante sfere a economiei.Această sferă stimulează creşterea economică, oferă posibilitatea de utilizare a noilor realizări tehnologice ale altor naţiuni, stimulează activitatea companiilor străine de investiţie a capitalului, contribuie la obţinerea mărfurilor care nu se produc în ţară, ridică nivelul cerinţelor

3

consumatorilor şi finalmente, contribuie la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei autohtone. RM la fel ca alte state, este cointeresată de extinderea comerţului exterior. Obiectivul ţării este de aşi găsi locul în diviziunea internaţionlă a muncii şi a deveni un participant real al Pieţei Mondiale. Interesul RM faţă de comerţul exterior este evident, reeşind din rolul pe care îl are acesta în economia naţională. Importanţa comerţului exterior şi problemele sale pentru dezvoltarea economiei RM mau influenţat să scriu această lucrare. Tema lucrării este destul de actuală, interesantă şi sper ca conţinutul acestei lucrări să fie la un nivel cît mai înalt. Scopul lucrării constă în analiza ştiinţifică şi propunerea recomandărilor de minimizare a problemelor comerţului exterior al RM, care caracterizează schimbările profunde în politica economică a statului. Pornind de la scopul urmărit , sarcinile cercetării sunt:
• •

se analizează schimbările radicale în geografia comerţului exterior; se trasează direcţiile şi tendinţele de dezvoltare ascendentă a comerţului

exterior al RM; • se trasează căile care ar contribui la soluţionarea problemelor comerţului exterior al RM întîlnite în dezvoltarea sa; • se propun măsuri pentru schimbarea structurii comerţului exterior al RM, precum şi înaintarea unor recomandări pentru aplicarea în practică a acestora. Structura lucrării este determinată de scopul şi problemele cercetate şi constă din introducere, două capitole , concluzii şi propuneri, bibliografie şi anexe. În primul capitol „Comerţul exterior: evoluţie, structură şi perspective” încerc să descriu evoluţia comerţului exterior al RM şi să analizez exportul şi importul. În capitolul II „Problemele şi perspectivele dezvoltării comerţului exterior” este analizată structura şi conţinutul balanţei de plăţi a RM şi deficitul ei. În acest capitol de asemenea descriu strategiile de dezvoltare a comerţului exterior în RM.

4

volumul fizic şi valoric al exporturilor şi importurilor. Evaluarea structurii comerţului exterior presupune calcularea ponderii diferitelor grupuri de mărfuri în volumul total al exporturilor sau importurilor. nu-şi poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din producţia proprie. Astfel. Comerţul exterior: evoluţie. indiferent de mărimea sau bogăţiile sale. ci şi de nivelul preţurilor pe diferite pieţe externe. structura şi perspective. din 5 . Schimbarea volumului valoric al comerţului exterior al unei ţări poate fi condiţionată nu numai de modificarea volumului său fizic. 3.  Exportul.Capitolul I. exprimat în preţuri o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vînd în alte ţări. structura geografică (sau teritorială) aexporturilor şi a importurilor. În scopul comparaţiilor internaţionale. El vizează deci fluxurile de mărfuri şi servicii ale unei economii naţionale cu străinătatea. cît şi în dolari americani sau euro. Ca urmare. 2. În epoca noastră. nici o ţară.reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care Pentru evaluarea comerţului exterior sînt utilizaţi trei indicatori de bază: 1.1 . constante. Astfel. a scăzut substanţial ponderea produselor de bază. structura pe grupuri de mărfuri a importurilor şi exporturilor. 1. Comerţul exterior constituie exporturile şi importurile unei ţări. Formele tradiţionale de comerţ exterior sunt:  Importul. în ultimele decenii. datorită utilizării unor noi tehnologii şi ca urmare a reducerii consumului de materie primă şi combustibil necesar pentru confecţionarea unei unităţi de produs. fiecare ţară este nevoită să desfăşoare o activitate de comerţ exterior.care reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care se cumpără mărfuri din alte ţări şi se aduc în ţară pentru consumul productiv şi neproductiv. toate ţările lumii calculează volumul comerţului exterior atît în valuta ţării. Evoluţia comerţului exterior a RM.

6 . care se micşorează văzînd cu ochii. care a adus Moldova în situaţia dată. Pentru a înţelege profunzimea problemelor cu care se confruntă Moldova în acest domeniu trebuie examinate procesele şi evenimentele. ca urmare d diminuării veniturilor populaţiei. Republica Moldova are o piaţă cu o capacitate de absorbţie redusă. după cum observăm din diagramă.1937 pînă în 2010. Diagrama 1 Dinamica comerţului exterior în perioada 1999-2005 mln dolari SUA 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Volumul comerţului Exportul Importul Aşadar. ponderea materiei prime în structura exportului mondial a scăzut de la 31% la 4%. cît şi pe plan extern şi care în mod direct au determinat eficienţa relaţiilor comercial-economice ale Moldovei. prin care a trecut ţara pe parcursul ultimilor ani atît pe plan intern. începînd cu anul 1999 şi pînă în prezent comerţul exterior al RM se află într-o reştere permanentă. Potrivit datelor furnizate de Eurobank. RM se plasează pe unul din ultimele locuri din Europa. dar nu singura cauză. În aceeaşi perioadă s-a redus şi ponderea produselor alimentare: de la 23% la 7%. după puterea de cumpărare. atît a importului cît şi a exportului de mărfuri. Comerţul exterior în RM este în cădere liberă. Criza financiară a fost principala.

însă această creştere a fost condiţionată cel mai mult de majorarea importurilor.7% mai mult faţă de anul 2004. dar.Exporturile în anul 2005 au însumat 1091 mln. dolari SUA sau cu 29. Această tendinţă se va menţine şi pe parcursul viitorilor ani. prin urmare ponderea exporturilor în PIB constituind 37. fiind o ţară mică cu o economie deschisă. care determină cererea la bunurilemoldoveneşti etc. reflectă evoluţia volumului comerţului exterior în viziunea serviciilor vamale moldoveneşti şi servesc drept temelie pentru luarea unor decizii economice şi politice la cel mai înalt nivel. Concomitent. s-a mărit circuitul de mărfuri. În export sunt prioritare produsele agroalimentare. însă baza agricolă se degradează şi se epuizează. Astfel s-a constatat că conflictul din Caucaz a fost profitabil pentru Moldova. le vom utiliza şi pe viitor. este vulnerabilă la evenimentele economice ce au loc în afara hotarelor ei.5%. dolari SUA şi au sporit cu 10. Comercianţii din Rusia şi din alte ţăr pleacă după mărfuri în Turcia trecînd prin teritoriul Moldovei. servicii şi turişti care au trecut prin RM. Fiind în mare măsură dependentă de partenerii comerciali din CSI. Republica Moldova.p. Importul în raport cu PIB a înregistrat 78. Drept consecinţă comerţul exterior a crescut. de progresul realizat de acestea în privatizare şi restructurare.4 p.4%. această proporţie majorîndu-se cu 11. comparativ cu anul precedent. deoarece nu dispunem de alte date. care a depăşit cu mult ritmul de creştere al exporturilor. În anul 2005 s-a accentuat şi mai mult dezechilibrul în comerţul exterior care a foct cauzat de creşterea consumului intern şi modificarea preferinţelor consumatorilor. De la începutul conflictelor în Caucaz. volumul total al importurilor a însumat 2312 mln. de capacitatea lar de a plăti salariile. deşi aproximativ. Terenurile sunt împărţite ţăranilor însă din lipsa de tehnică. Cifrele de mai sus. 7 . Aceste cifre nu pot fi acceptate drept bază documentară pentru efectuarea unor cercetări teoretice serioase. îngrăşăminte.8% comparativ cu anul 2004. Moldova depinde de ritmul redresării economice în aceste ţări. care este influenţat de capacitatea lor de a atrage investiţii străine directe.

În consecinţă. destul de considerabilă. prin fenomenul economiei subterane care. se intensifică şi procesul reorientării teritoriale a schimburilor comerciale ale R. anume această evoluţie a şi condiţionat sporirea continuă a volumului exportului şi importului. reducînd volumul comerţului reciproc şi cu URSS. Cehia. Structura pe grupe de ţări.chimicale. Slovacia. în căutarea unor pieţe mai stabile şi mai competitive precum şi a unui nou suport politic. În aceşti ani s-a produs şi o necorelaţie între dinamica PIB şi dinamica comerţului exterior. În anul 1992. deja după diyolvarea Uniunii Sovietice. Această necorelare. Ca urmare. apoi a URSS fostele ţări socialiste din Europa. Acest proces fusese facilitat de faptul că preţurile interne in aceste ţări erau mult mai mici decît cele mondiale. luat în calcul. Deşi potrivit nivelului potenţialului său economic RM mai poate fi considerată şi astăzi o ţară industrial-agrară. sau sporit să-şi sporescă volumul comerţului lor cu Occidentul. cît şi la import este similară ţărilor agrare. 1. în numai trei ani. 1989-1991. poate fi explicată. dacă în anul 1988 Moldova exporta peste hotarele URSS 6% din produsele sale. o parte tot mai mică din mărfurile produse de întreprinderile autohtone se comercializează pe piaţa internă. şi-au dublat exporturile către ţările cu economie de piaţă.M. apoi deja 8 . Astfel. ne demonstrează că în anii 1999-2005 PIB n-a scăzut. fenomence n-a fost însă înregistrat de statistica oficială. atît la export. sumă mult prea mare pentru un gospodar obişnuit. Probabil. în primul rînd.1. ci a crescut. Romînia şi Bulgaria). structura comerţului său exterior. Ungaria. ţările Europei Cenrale şi Orientale (Polonia. Pentru plantarea doar a unui hectar de de vie sau de livadă sunt necesari circa 10 mii de dolari. Îndată după dezvoltarea CAER-ului. mijloace financiare aceştia defrişează viile şi livezile. precum şi Noile State Independente. În ierarhia concordanţei dintre dinamica producţiei materiale şi cea a comerţului exterior un loc de seamă aparţine şi reducerii categorice a puterii de cumpărare a populaţiei.

2 9 2002 4 350.M.1 -262.78 161. iar de la comercializarea mărfurilor.5 593.4 765.2 430 2003 5 423.4 409 -584. Pe pieţele ei se comercializa circa 80% din vinurile.5 204. spre ţările Occidentale este evidentă. ponderea comerţului cu ţările care nu fac parte din cadrul CSI a crescut pînă la 33%.5 -343 .3 340.în anul 1993. Tabelul 1 Repartizarea comerţului exterior pe grupe de ţări mln dolari SUA 1 CSI Export Import Balanţa comercială OECD Export Import Balanţa comercială 2000 2 276 260 163. cînd relaţiile economice externe ale Moldovei erau dirijate în mod cenralizat principalul spaţiu de desfacere a produselor moldoveneşti a fost Rusia. după anul 1991.3 2001 3 344. fructele şi legumele proaspete.3 244.1 589 -342.3 -170 246. avînd la temelie o diminuare considerabilă a volumului operaţiilor de import-export cu fostele republici unionale. În cadrul URSS. Întrucît enorma dependenţa faţă de Rusia avea consecinţe economice şi politice inderizabile.M.1 132 346. Reorientarea geografică a comerţului exterior al R. deveniseră mai mari decît preţurile mondiale.3 -2214.1 41. Cu atît mai mult cu cît preţurile la materia primă şi la resursele energetice importate din Rusia şi Ucraina. mărfuri care în perioada interbelică se exportau doar pe pieţele Europei Occidentale.3 370.a început să-şi reorienteze relaţiile sale economice către Occident. competitive pe pieţele din Occident. ea obţinea adeseori un profit dublu faţă de eventualul profit obţinut în CSI.5 687.7 2004 6 502. Moldova îşi exporta de asemenea în Rusia întrega producţie a industriei sale militare. R. iar în 2005 a crescut cu 64%.

Dar dependenţa de o singură piaţă. dar acest lucru l-au făcut cu mai multă îndrăzneală nu numai ţările Europei Centrale şi Orientale.4 Continuare la tabelul 1 4 5 6 171. face comerţul nostru exterior foarte vulnerabil şi ineficient.5 -176. s-a reorientat spre Occiden.2 581.1 -284.8 1 Uniunea Europeană Export Import Balanţa comercială 124 280. o piaţă nu prea mare.3 296.54 425 117.M.2 -94. apropiindu-se de „standardele mondiale”. În schimb.5 211 505. dar bine cunoscută şi care apreciază destul de înalt produsele moldoveneşti. Evident.3 -353. S-au intensificat tranzacţiile comerciale cu România.7 136. R. orientarea teritorială a importurilor devine mai echilibrată.1 -156. structura geografică a exporturilor rămîne aceeaşi. relativ nestabilă şi imprevizibilă. Aşa este.3 141 317.7 Principalii parteneri comerciali În cei 14 ani de independenţă.6 2 3 -225. care fuseseră întrerupte o perioadă de peste jumătate de secol.8 Europa Centrală şi de Est Export Import Balanţa comercială 471. Este absolut indispensabil faptul de a avea şi pe viitor poziţii puternice pe piaţa Rusiei.6 199. cei mai însemnaţi parteneri economici au rămas Rusia şi Ucraina.2 356. ci şi cele mai multe din fostele republici sovietici.3 -294. fapt care a fost demonstrat cu prisosinţă în vara anului 10 .4 105.8 -754 620 115 -529 980 133.1 -934. Pentru RM ca şi două-trei decenii în urmă.-208. Au fost restabilite legăturile comerciale cu o serie de state din Uniunea Europeană.7 -185.

1998.3 98 99 164.1 152. în ţările dezvoltate.8 45. ci a condus la devalorizarea valutei naţionale şi la o reducere însemnată a PIB. reprezintă una din cele mai atractive pieţe pentru Moldova.2 64. 11 .5 136.8 87.3 39 41 56. Relaţiile cu Uniunea Europeană. dintre care 3% reprezintă contribuţia aderării ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi ţărilor Balcanice în 2004.8 153.7 90.2 309.7 436.4 131. Tabelul 2 Principalii parteneri comerciali ai RM mln dolari SUA Rusia Ucraina România Belarus Italia 2001 export import 246. cu unele mici excepţii. ponderea comerţului Moldovei cu UE s-a majorat de la 10% la aproximativ 30% în 2004.4 2002 export import 238.4 64. cînd criza financiară din Rusia a provocat nu numai reducerea categorică a exporturilor.3 212.3 116. În ţările UE această pondere este şi mai mică – circa 15%.5 37. Astfel. Redirecţionarea geografică a comerţului exterior al Moldovei către UE a devenit de o importanţă crucială pentru ţara noastră. a devenit dominantă.9 57. Piaţa de desfacere a UE.6 64.3 2004 import export import 183 353.2 41 82.1 90. ponderea Rusiei în comerţul exterior se menţine mereu la un nivel foarte înalt – de 50-60%.6 58.4 30 38.1 50.6 56.3 203.7 2003 export 308.6 În lumea contemporană accentul se pune pe diversificarea relaţiilor economice externe ale unei ţări cu restul lumii. În ultimii ani tendinţa sporirii volumului comerţului exterior cu ţările occidentale. ponderea primului partener comercial nu depăşeşte 20 la sută din volumul total al comerţului exterior. Relaţiile comerciale dintre UE şi Moldova au evoluat într-un ritm foarte lent. În cazul Moldovei însă.9 93. datorită gradului înalt de dezvoltare şi de asemenea proximităţii geografice.9 143.4 61. În perioada 1997-2004.4 56.

în perioada 1997-2004. în timp ce importurile au crescut de 2 ori. exporturile au crescut de 2. comparativ cu anul 2003 şi de 2. în timp ce exporturile către UE10 au crescut doar cu 20% faţă de 1997.în mare parte datorită introducerii sistemului de verificare dublă a exporturilor de fier şi oţel.1 mln dolari SUA (30. Conform datelor statistice ale Moldovei. în creştere cu 40.03%.3%. ceea ce se datorează ponderii foarte mici iniţiale a exporturilor către UE comparativ cu cea potenţială. pe cînd importurile din UE au crescut cu aproximativ 50% în 2004.Rata de creştere a exporturilor către UE a fost mai mare decît rata de creştere a importurilor. exporturile destinate ţărilor Uniunii Europene în 2004 s-au cifrat la 297. Cît priveşte exportul.5 ori. importurile din noile 10 membre ale UE au crescut cu un ritm mai rapid decît importurile din ţările membre ale UE15. constatăm o schimbare a tendinţei – rata de creştere a importurilor depăşind-o pe cea de creştere a exporturilor. situaţia este complet diferită: exportul către UE15 aproape că s-a triplat în comparaţie cu 1997. Importurile de mărfuri din ţările UE25 în anul 2004 s-au majorat cu 15. în comparaţie cu perioada pînă la aderare. În ultimii opt ani.0 ori – faţă de anul 1997. exporturile moldoveneşti către UE au crescut cu 40%.1% din total exporturi). În ciuda faptului că media tarifului a devenit mai mică pentru ţările UE10. în special. iar exporturile UE către Moldova au reprezentat doar 0. cele originare din Transtristria. Pentru Uniunea Europeană ponderea atît a importurilor cît şi a exporturilor din /în Moldova a fost foarte redusă – mai puţin de 1%. ponderea exporturilor în UE a scăzut la 28.5 ori – în raport cu anul 1997. În ultimii 5 ani. 12 . În prima jumătate a anului 2005.06% din totalul exporturilor UE. avînd o pondere de 33% din total importuri.8% faţă de anul 2003 şi de anul 2003 şi de 2. Trebuie de menţionat faptul că.8%. acest fapt nu a ajutat Moldova să-şi promoveze exporturile pe piaţa UE lărgită. ponderea medie în totalul importurilor UE a fost de 0. În 2004. în timp ce noile membre ale UE şi-au fortificat poziţiile pe piaţa Moldovei. Analizînd creşterea anuală.

2 mln dolari SUA. prin import am devenit mai dependenţi de această categorie de ţări. Destul de neechilibrate şi conjuncturale au fost în ultimii ani şi relaţiile economice cu România. în ultimii ani mărfurile noastre n-au devenit mai competitive pe pieţele Uniunii Europene. exporturile destinate ţărilor UE25 sau cifrat la 222. România a trecut pe locul întîi la schimburi comerciale. În prezent 99% din produsela petroliere sunt importate din România.37% din total importuri. echipamente electrice – 23%. constituind 32. constituind (28. cauciuc şi articole din acestea – 7%. principalele produse exportate către UE sunt din 4 grupe majore de mărfuri: 1) materii textile şi articole din acestea – 39%. piei tăbăcite şi articole din acestea – 21%. Astfel. 13 . bnăuturi. ceea ce constituie o creştere considerabilă aşezînd România pe unloc fruntaş. 4) materiale plastice. 2) articole textile – 17%. 3) produse chimice – 13%. 4) produse alimentare.3 mln dolari SUA. fiind reprezentată de 5 grupe de produse care deţin aproximativ 60% din totalul importurilor din UE. Repartizarea geografică a comerţului a suferit mari schimbări în ultimul an.Exporturile Moldovei sunt extrem de concentrate pe cîteva mărfuri care cuprind mai mult de jumătate din exporturile către UE. Pentru prima oară. În ianuarie – septembrie 2005. în schimb. O mare parte din aceste mărfuri sunt cele pentru care Moldova are o capacitate destul de limitată de producţia la nivel local cum ar fi: 1) maşini şi aparate.2% faţă de primele nouă lumi ale anului precedent. înregistrînd o creştere de 25. Deficitul balanţei comerciale pentru nouă luni constitue 284. tutun – 9%.1 mln dolari SUA. în cursul anului 2000.3% faţă de ianuarie – septembrie 2004. Importurile din UE au constituit 506. Pentru 2004. majorînduse cu 3. Volumul comerţului exterior cu România a crescut în ultimul an cu 47% iar în ultimul an au fost înregistrate în Moldova 280 de întreprinderi mixte cu capital românesc. 3) produse vegetale – 10%.7% din total exporturi). 2) piei crude. Relaţiile cu Romînia. Cît priveşte importurile situaţia este similară.

şi anume RM are un avantaj comparativ în producerea şi exportul produselor agroalimentare. Polonia (2. Deci după cum vedem între România şi RM s-au stabilit nişte relaţii comerciale obişnuite şi foarte conjuncturale. Trecînd la caracteristica structurii exportului subliniem ponderea înaltă a produselor agroalimentare. cu fiecare an ea devine tot mai mică.2%). bazat pe doterea ţării cu factorul abundent – solul fertil. volumul. în timp ce volumul importurilor s-a majorat cu 86% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această situaţie se explică în baza teoriei clasice a comerţului internaţional. România (10. Mai mult deşi mai persistă „mitul” despre imensitatea pieţei ruseşti. totodată Republica are dezavantaj bazat pe lipsa de resurse minerale.5 mln SUA. Astăzi însă şi probabil. caracteristic pentru RM şi care poate să aducă în declin în orice an. 1.4%).5%). SUA (3. Germania (4. Turcia (2. structura materială şi orientarea geografică a comerţului exterior al RM depinde în cea mai mare măsură de perspectivele relaţiilor ei cu Rusia. Ucraina (9. pentru o perioadă încă destul de îndelungată. volumul exportuilor constituind doar 4. În anul 2005 exporturile s-au concentrat în proporţie de 82. Exportul – reprezintă totalitatea operaţiunilor cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ţară se vînd în alte ţări. din ce în ce mai puţin atractivă. Analiza exportului Republicii Moldova.3%).1%). în export. Italia (12. această piaţă va rămîne nesigură.2%).Totuşi. 14 . Acast export întotdeauna este însoţit de un risc mare legat de factorul mediului ambiant.3%) (tabelul 3).2.3%). Relaţiile cu Rusia .Exportul în România s-a micşorat considerabil. Belarus (6. Exportul agroalimentar ne evidenţiază pe noi în primul rînd ca o ţară slab dezvoltată.9%).2 la sută către 9 ţări: Rusia (31.

18 30.2 10. 2004 Din tabel observăm că principala piaţă de desfacere este Rusia.02 25.3 110. în creştere cu 10.97 45.76 58.4mln SUA.12 789.3 97.28 42.93 308.5%.8 133.6% (anexa 1).93 54.02 40.27 1091. În anul 2005 ponderea acestora a constituit 53.4 2. din care 93.65 4. s-au majorat livrările în Belarus – cu 21.8% din total exporturi şi a înregistrat o diminuare a cotei cu 4.91 71. De asemenea.83 56. valoarea lor totală fiind de 71.47 7. care a absorbit 31.26 643.70 6.41 82.07 56.94 2. din care circa 68% .14 34.2 9. livrările au însumat 347.86 56.24 985.33 136.55 12.66 12.5 4.79 238.3 2.23 56.71 61.48 25.43 98.5% au fost bunuri agroalimentare Tradiţional mai mult de jumătate din exporturi sunt produse agroalimentare.92 mln SUA.18 33.9 154.48 246.18 353.vinuri şi băuturi alcoolice.01 46.80 24.06 1.3 3.1 puncte procentuale faţă de anul 2004.5 87. însumînd 582.8 98.92 64.3%.44 111.Tablul 3 Principale ţări în efectuarea exporturilor Ponderea Anul în totalul 2005 2001 2002 2003 2004 2005 anului 2005 mln SUA Total din care Rusia Italia România Ucraina Belarus Germani a SUA Polonia Turcia 565.81 112.40 90.0 ori % faţă de an.9 ori 2.2 6.3 121.8 3.67 2.16 mln dolari.26 100 347.48 31.36 39.43 37.44 37.16 47.67 4.66 99.13 41.3 66. 15 .65 71.

alcool etilic – 34. dintre care: fontă.5%). 16 . blănuri 6.1%.56 mln SUA.5% faţă de anul precedent. oţel şi articole din aceste metale 22.47 mln SUA.6%.8% din exporturi au însumat 193.47 mln SUA (s-a diminuat cu 13.2%). a însumat 48. Exporturile de tutunuri brute au fost aproximativ la nivelul anului precedent şi au însumat 8.72 mln SUA. De asemenea sunt de remarcat exporturile de ghips.91 mln SUA. Producătorii şi exportatorii în domeniu afirmă că în următorii ani valoarea exportului de nuci ar putea creşte de 10 ori. ipsos în valoare de 15.97 mln SUA.55 mln SUA (s-au majorat cu 11. sucuri de fructe şi legume 22.65 mln SUA (s-au majorat cu 28.47 mln SUA (s-a majorat cu 10. 1.46 mln SUA.1%).95 mln SUA. anhidrit. O pondere semnificativă a obţinut secţiunea piei brute. Secţiunea metale comune a avut o pondere de 4. conserve şi preparatele din legume şi fructe (fără sucuri) – 23. uleiul din floarea-soarelui – 35. În Moldova la momentul de faţă activează 25 de asociaţii raionale ale cultivatorilor de nuc.4. sporind cu 14.Printre subgrupele semnificative sunt: vinurile 279. importurile din CSI au însumat 901. În anul 2005 importurile de bunuri au crescut faţă de anul precedent cu 31.1%). tăbăcite. încălţăminte şi părţi ale acestora 26.26 mln SUA .19 mln SUA (s-au majorat cu 11. fier.9%. aluminiu şi articole din aluminiu 15.9 mln SUA. în cazul în care autorităţile centrale vor susţine în continuare promovarea acestei culturi.alune) – 30.31% şi au atins valoarea de 2296. sporind cu 40. RM este unul din cei mai mari exportatori de miez de nucă din lume. Materiale textile cu o cotă de 17.17 mln SUA. Analiza importului în Republica Moldova. astfel în 2005 a exportat nuci şi miez în valoare de 30 mln SUA.08 mln SUA (preţuri FOB). recipiente din sticlă folosite pentru ambalare şi conserve14.2%).24 mln SUA. fructe cu coajă (nuci. din restul lumii – 1394.9%. sporind cu 18. porumbul 23.5% în total exporturi.4%). înregistrînd un spor considerabil de 63.02 mln SUA (s-a majorat cu 44.

Franţa.1% au sporit cu 43. Rusia.7% (sporind cu 30. Produsele chimice cu o cotă de 10.1% din total au fost bunuri importate de 9 parteneri comerciali: Ucraina.5%: indicele valorii unitare – 104%. struguri.2%. pentru radiodifuziune/ televiziune. pentru telefonie sau telegrafie.6%: indicele valorii unitare fiind 103 la sută. ţigarete şi băuturi nealcoolice. cota lor reprezentînd 12. congelatoare. iar indicele volumului fizic – 115%). pentru prelucrarea şi transportarea datelor.0% (s-au majorat cu 43.6% (indicele valorii unitare – 108%. Un motiv de indignare şi îngrijorare esta faptul că în ţara noastră agrară creşte importul de produse de provenienţă agricolă care au sporit cu 24.8% din achiziţiile externe (s-au majorat cu 19.09 mln SUA. brichete – 9. secţiunea ocupând în total importuri ponderea de 13. peşte.0%. Italia.94 mlnUSD. din care: uleiuri din petrol sau minerale – 298.7%. 17 .2% (indicele valorii unitare a fost 103%) ( anexa 2 ). iar indicele volumului fizic – 138%). Aceste creşteri se datorează calităţii proaste a mărfurilor noastre.2%. iar metalele comune – 7. însumând 504. până la 72. castraveţi. Structura importurilor şi în anul 2005 a fost cea tradiţională.5%: indicele valorii unitare – 104 la sută. care nu sunt în stare să concureze cu cele de import. până la 46.95 mln SUA. legume şi fructe conservate. se evidenţiază creşterile importurilor de produse farmaceutice – cu 49.66 mln SUA.Conform BNS. Produsele minerale au avut o cotă de 22. 78. România. au crescut faţă de anul precedent cu 50. Cele mai simţitoare creşteri au fost înregistrate la importul de produse ootehnice.7% (indicele valorii unitare a fost 122%). a crescut cu 16. gazul natural – 107.3%. Polonia. Germania. iar indicele volumului fizic – 127%). erbicide – cu 81. insecticide.55 mln SUA au crescut cu 2. iar indicele volumului fizic – 133%).6% (indicele valorii unitare a fost 129%). Printre maşinile şi aparatele procurate au predominat frigidere. maşini pentru spălat vesela. Turcia. cărbune. Belarusia.68 mln SUA. Materialele textile au constituit 7.

concomitent s-au majorat cantităţile importate de gaze naturale – cu 12. Volumul fizic de cărbune importat s-a diminuat comparativ cu anul precedent cu 10. Rusia – 26. de păcură – cu 33. benzine auto – cu 1. Belarus – 7.5%.1. cu 38.Statistica vamală a înregistrat în anul 2005 importuri de produse energetice în valoare de 425. combustibil diesel – cu 3.0% mai mult comparativ cu anul precedent. creştere determinată în special de majorarea preţurilor. 18 .86 mln SUA.01%. 2. România – 31. Cei mai importanţi furnizori de energie au fost: Ucraina cu o cotă de 32.Gazele naturale procurate au fost de origine rusă. structura şi conţinut.5%. Problemele şi perspectivele dezvoltării comerţului exterior.7%. Capitolul II.3%. Balanţa de plăţi a Republicii Moldova.0%.1%.0% din total.8%.

de regulă 1an (rezidenţi – agenţii naţionali sau străini care trăesc şi desfăşoară activităţi în cadrul unei ţări. aceasta reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă .M. constituind 40. care înregistreză sistematic ansamblul fluxurilr reale . reflectată în agregatele balanţei de plăţi. editat de FMI. În zilele noastre. Gradul de deschidere a economiei naţionale a crescut semnificativ cu 11 p. reprezenta acel concept teoretic ce asigură relaţia între analiza econimică la scară naţională şi schimburile cu străinătatea. Ponderea soldului comercial în PIB s-a majorat cu 11.Noţiunea de balanţă. Conform definiţiei de referinţă internaţională din „Balance of Pazments Manuel”. Putem menţiona că deficcitul comercial în valoare absolută a depăşit exporturile cu bunuri cu 86.8 p.8 mln SUA. ceea ce denotă dependenţa tot mai mare de sectorul extern. ediţia a 4-a (1977). a fost determinată de ritmurile înalte de creştere a importurilor ca răspuns la majorarea cererii interne şi de sporire a consumului final. balanţa de plăţi a devenit un instrument care furnizează o multitudine de informaţii indispensabile analizei situaţiei economiceîn toate ţările. 19 2003 2004 2004 ..8% (tabelul 4).4 mln SUA. lansată de mercantilişti ai secolului al XVII-lea. Decalajul în evoluţia importurilor şi exporturilor a determinat acumularea unui deficit al baloanţei comerţului exterior cu bunuri în valoare de 1190. ceea ce este cu 57. Tabelul 4 Evoluţia balanţei camerciale de bunuri U.9% mai mult faţă de anul precedent. inclusiv filialele şi sucursalele societăţii străine).p.p. financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii. Evoluţia sectorului extern al economiei naţionale. în cursul unei perioade.

dolari SUA sau de 1.2 mln. că în comparaţie cu perioada similară a anului trecut exportul a crescut cu 10 la sută. care în aceeaşi perioadă a constituit 595. Creştere importurilor Export / PIB Import / PIB Soldul balan.8 Comerţ exterior cu bunuri mln SUA Creşterea exporturilor % faţă de an preced.4 112. Practica internaţională arată că o ţară cu un sold negativ al balanţei comerciale care se menţine de mult timp nu poate să-şi păstreze suveranitatea sa economică. Deja în 7 luni ale anului 2005 deficitul comercial a constituit aproape 600 mln.5 122.1 116.Export bunuri Import bunuri Soldul balanţei comerc.0 137.36 -1428.07 1104. De menţionat.16 -754.6 ori (cu 220. dolari SUA) mai mare decît în perioada similară a anului trecut.1 131. iar în Moldova deficitul comercial este în creştere începînd cu anul 1994.09 -623.1 -31. dolari SUA. mln SUA mln SUA mln SUA 805. Deficitul comercial (nivelul de acoperire a importului de către export în comerţul exterior) tinde să devină problemă primordială a politicilor macroeconomice a Moldovei în anii 2005-2006.3 -67. % % % 56. totuşi.6 40.80 2742.0 3399.9 105.7 -40.19 122. Comerc/PIB Gradul de acoperire a importurilor exporturi Gradul de deschidere a economiei % prin % % faţă de an preced.5 Pentru Moldova cel mai mare sold pozitiv al balanţei comerciale îl are cu Rusia.5 48. 2. Deficitul balanţei comerciale a Republicii Moldova. dar spre regret.4 38.10 -1748. Acest deficit a depăşit deja volumul exportului.7 56. care rămîne principalul importator de bunuri moldoveneşti.17 -1190.3 37.01 2233.5 994.2.6 -72.31 123.7 mil.3 -29.52 111.24 -2295.9 -78. importul a crescut de trei ori mai 20 .

7 mln. dolari SUA) si Italia (+4. Deficitul comercial creşte stabil începînd cu anul 1994.comparativ cu cel acumulat in anul 1997. Şi cele mai simţitoare creşteri au fost înregistrate la importul de produse zootehnice. 2002.cu 17 la sută mai mult decît anul trecut.mult .5 la sută din totalul livrărilor externe ale Moldovei. Conform datelor Departamentului de Statistică şi Sociologie în anul 2004 deficitul comercial a ajuns la 787. ţigarete şi băuturi nealcoolice. iar cel mai mare deficit comercial l-am înregistrat în comerţul cu Ucraina (-371. Germania (-79.9 mln. dolari SUA). dolari SUA. dolari SUA (+28. peşte. cu 175. adică piaţa internă nu poate face faţă cererii. dolari SUA. ba impune bariere la livrarea producţiei fitotehnice.6 mln. iar recent a făcut prima testare înainte de a limita importul de vinuri din Moldova. dolari SUA (de 2.8). S. (– 384).9 la sută şi a constituit 1 milrd.7 ori) . dolari SUA). dolari SUA). Un motiv de indignare şi îngrijorare este şi faptul că în ţara noastră agrară creşte şi importul de produse de provenienţă agricolă . dolari SUA). 2001. 1998. România (-65. (-327) si (-386) milioane dolari SUA. (-391. (–234).305. Astfel că nivelul de acoperire a importului prin export este mai mic de 50 la sută – 49.5 mln.5 la sută. (+13.5 21 .cu 29.8 la sută în perioada similară a anului trecut. În anii 1995. 1996. Ele nu pot concura nici pe pieţele externe.2 mln. Franţa (-41.2 mln. Iar acest „partener”în ultimul timp tot mai îndrăzneţ îşi foloseşte această pîrghie pentru a menţine Moldova „la picior”: ba stopează importurile de carne.A. 194 mln.6%) mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2003 şi cu 490. Aceasta înseamnă că după preţ şi calitate mărfurile noastre nu sunt în stare să concureze cu cele de import.7 mil. cînd acesta scăzuse cu 77. dolari SUA). deficitul balanţei comerciale a constituit (– 55). 2000.3 mln.8 la sută faţă de 58. Puţinele ţări cu care în anul 2004 Moldova a avut balanţă comercială pozitivă au fost Rusia (+137.1 mln. 2). de aceea sîntem dependenţi de pieţele CSI şi în special de cea a Rusiei – principalul nostru „partener” comercial care consumă 36. dolari SUA).0 mln. excepţie constituind doar anul 1999. struguri.U. 1997. Turcia (-57. (. castraveţi. legume şi fructe conservate.

Exporturile de textile spre UE sînt reglementate de acorduri în domeniul de textile. Polonia (-38. Deficitul comercial se datorează în special creşterii culminante a importului şi exportului nesemnificativ. fiind centrată preponderent pe trei categorii de produse – produsele alimentare şi băuturile. De exemplu. dolari SUA). dolari SUA). Nici o concesie nu a fost încă acordată exportului de fructe şi legume proaspete. Importul sporeşte graţie cererii de consum a cetăţenilor care primesc bani de peste hotare. Din păcate acest sistem aproape că nu scuteşte de taxe produsele agroalimentare. legumele şi textilele. dolari SUA). lipseşte ţara de resurse pentru achitările la timp şi duce la deprecierea leului şi la şomaj. Toate acestea sînt greu de comercializat pe pieţele vestice chiar dacă Moldova beneficiază din anul 1999 de Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) (scutire parţială sau totală de impozite vamale) oferit de Uniunea Europeană. Mulţi exportatori nici nu utilizează GSP din cauza costului înalt de confirmare a originii bunurilor şi altor rigori impuse de pieţele din Vest. cu ei se procură mărfuri de import apoi ei pleacă înapoi peste hotare pentru a asigura importul unor noi partide de mărfuri. În prezent.mil. exporturile de vin spre UE nu beneficiază de schema GSP. dolari SUA). Banii vin de peste hotare. Kazahstan (-33. Alt factor ar fi baza de export foarte restrînsă. deficitul balanţei comerciale va creşte pînă la 770 milioane dolari SUA! Balanţa comercială negativă sporeşte dependenţa statului de exportatorii externi.8 mln. Bulgaria (-24. Iar în anul 2005 după cum anterior prognozase fostul ministru al Economiei şi actualul Preşedinte al Parlamentului Marian Lupu. pentru care nu există cote la exportul de textile spre UE.2 mln. În plus pe aceleaşi 22 .4 mln. dolari SUA).1 mln. China (-37. Moldova este unică ţară din CSI.

a cerinţelor excesive de licenţiere. Un studiu al Băncii Mondiale a arătat că iniţierea unei afaceri în Moldova este o acţiune destul de costisitoare din cauza mitelor mari oferite oficialilor. controlul excesiv din partea statului. sectorul energetic (35 la sută din totalul investiţiilor). din CSI – 24 la sută. comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (16 la sută din totalul investiţiilor). Întreprinderile au nevoie de acces la finanţare. Orice ţară pentru a favoriza comerţul şi investiţiile trebuie să dezvolte sectorul real. infrastructura slab dezvoltată şi conflictul transnistrean. industria de procesare (27 la sută din totalul investiţiilor). Printre factorii care îndepărtează investitorii experţii numesc corupţia. Pînă în prezent în Moldova s-a investit doar în sectoarele care necesită investiţii reduse sau asigură o recuperare rapidă a investiţiile cum ar fi. Volumul investiţiilor în PIB este foarte mic şi insuficient pentru revigorarea economiei. tehnologii şi servicii de afaceri. dimensiunile şi ambalajul mărfurilor noastre sînt puţin competitive nu numai în Occident dar şi pe pieţele din CSI. De aceea este important să creăm condiţii favorabile pentru antreprenori. 23 . fiind sub standardele altor producători. Cele mai multe investiţii au venit din Uniunea Europeană – 40 la sută din volumul investiţiilor străine directe. a procedurilor vamale îndelungate şi costisitoare şi nu în ultimul rînd. La acest capitol însă stăm destul de rău.pieţe Moldova trebuie să concureze şi cu alte ţări din Europa de Est care au acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană. În opinia unor experţi barierele nontarifare substanţiale impuse firmelor şi tuturor celor care doresc să iniţieze vre-o afacere comercială precum şi lipsa unui climat adecvat pentru investiţii ar fi chiar principalele probleme în calea dezvoltării comerţului. Fără întreprinderi dinamice nici o ţară nu va putea profita de oportunităţile comerţului şi investiţiilor. Experienţa arată că aspectul. transportul şi telecomunicaţiile (12 la sută din totalul investiţiilor). în special pentru acei care produc bunuri destinate exportului. spre exemplu. a procedurilor complicate de înregistrare a întreprinderii. iar mărfurile noastre nu sînt întotdeauna de o calitate impecabilă.

Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare (BERD) în anii 1999 şi 2002 a efectuat paralel în mai multe ţări din fosta Uniune Sovietică. SUA şi Uniunea Europeană.din cauza inspecţiilor prea dese. De asemenea. De asemenea. instruirea sectorului privat. În Republica Moldova acest program urmăreşte două obiective: de a reduce costurile netarifare de comerţ şi transport şi de a preveni activităţile de contrabandă şi corupţia la hotare. proiectul mai presupune perfecţionarea mecanismelor de colaborare dintre sectorul privat şi cel public la nivel naţional. Toate acestea s-au făcut pentru a asigura proceduri vamale mai operative. finanţarea infrastructurii şi echiparea unor puncte de trecere a hotarului. În direcţia soluţionării problemelor menţionate se mizează mult pe Programul Facilităţilor de Comerţ şi Transport în Europa de Sud-Est (TTFSE) iniţiat în anul 2003 de ţările din Europa de Sud-Est în colaborare cu Banca Mondială. Studiul a arătat că circa o treime din oamenii de afaceri din Moldova chestionaţi au raportat regulat fapte de corupţie. importului şi operaţiunilor de tranzit. un mediu mai transparent şi reducerea corupţiei şi contrabandei la frontiere. Proiectul urmează să dureze pînă în anul 2007. cele mai corupte instituţii fiind vama. susţinerea reformei vamale. exportul este marcat de corupţie şi restricţii. lipsesc serviciile de susţinere a afacerilor. un control mai eficient al exportului. Turcia şi Europa de Est un sondaj cu scopul de a genera soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii guvernării. În acelaşi timp toate regulamentele au fost armonizate cu standardele europene. climatului investiţional şi mediului competitiv. În aceleaşi scopuri în anul 2004 a fost computerizat Departamentul Vamal şi implementat sistemul ASYCUDA (Sistemul Automat pentru Baza de Date Vamale) astfel încît din ianuarie 2005 Departamentul Vamal aplică acest sistem de înregistrare şi prelucrare automată a informaţiei. pentru ca în final să se îmbunătăţească mediul afacerilor şi dezvoltarea economiei. 24 . oficiile fiscale şi autorităţile care eliberează permise. regional şi local.

Iată care este în acest sens opinia unui grup de experţi internaţionali independenţi din SUA. Aprecierea continuă a leului moldovenesc începînd cu debitul anului 1994 către primul trimestru al anului 1998 a avut ca efect un declin al exporturilor. plus majorarea investiţiilor publice. cînd Guvernul Moldovei a fost încurajat să aplice o politică de liberalizare generală a comerţului. deşi nicăieri nu este stipulat că BNM ar trebui să se ocupe de inflaţie. În opinia acestor experţi problema deficitului comercial îşi are originile încă la începutul tranziţiei la economia de piaţă. monetare şi ale ratei de schimb pentru a stimula o creştere mai rapidă. Marea Britanie. totuşi. bazat pe potenţialul economiei naţionale. Raportul menţionat este o analiză profundă a celor 15 ani de tranziţie a Republicii Moldova la economia de piaţă. fiind important şi din considerentul că pentru prima dată un studiu de acest gen a fost realizat de o echipă de experţi din afara Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional. Şocul unei liberalizări rapide a comerţului a fost amplificat de politica privind rata de schimb aplicată în aceşti primi ani ai tranziţiei. Apoi criza financiară din Rusia a fost sursa unui alt şoc care a condus la prăbuşirea ratei de schimb leu-dolar. Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi-a asumat sarcina de a administra rata de schimb. va dura mult mai mult. căci buna înzestrare tehnică nu întotdeauna îi poate apăra eficient pe vameşi de ispita solicitării şi luării de mită. ar complementa efectul de expansiune al transferurilor de peste hotare şi ar crea o strategie de tranziţie la un cadru de dezvoltare mai sigur. Şi nu în ultimul rînd exportul şi în general creşterea economică în ţară au fost descurajate de greşelile de politica macroeconomică făcute de guvernele ţării şi de Banca Naţională a Moldovei. Aplicarea unor politici fiscale. care a avut drept rezultat inevitabil faptul că producţia internă a devenit necompetitivă cu importurile. Instrumentul principal pe care l-a folosit pentru a realiza această sarcină a fost rata 25 . autori ai raportului „Republica Moldova: Politici de creştere economică. creare a locurilor de muncă şi reducere a sărăciei”.Dar reforma vamală. Italia.

care ar intensifica exporturile şi în final ar contribui la reducerea sărăciei. Guvernul Moldovei şi autorităţile sale monetare ar putea aplica fără complicaţii o politică a ratelor mici ale dobînzii fără a provoca inflaţie. Pentru Moldova cu deficitul ei enorm al comerţului extern această problemă este foarte gravă.dobînzii stabilită de ea. Chiar dacă implementare acestei politici va fi însoţită de o inflaţie moderată sub 10 la sută şi sînt puţine motive că inflaţia să se majoreze. Moldova a demonstrat o stabilitate considerabilă a preţurilor. cu excepţia perioadei în care a suportat şocul crizei financiare din Rusia. pentru că hiper-inflaţia a fost un fenomen temporar generat de schimbarea regimului economic de planificare centralizată cu unul de piaţă. Alunecarea ţării spre un deficit comercial masiv s-a datorat parţial şi acestei aprecieri. studiile sugerează că nu există vreo relaţie între ratele de creştere şi inflaţia de pînă la 40 la sută. rata durabilă poate fi estimată ca fiind de 4 la sută. La fel de important ca ratele mari ale dobînzilor este şi comportamentul ratei de schimb. După o perioadă lungă de stabilitate. Efectul unei aprecieri reale în continuare ar putea submina 26 . şi nu este sensibilă la ratele dobînzilor. Experţii în cauză califică rata de bază a BNM drept un instrument inadecvat pentru a lupta cu inflaţia. începînd cu anul 1999 şi pînă în anul 2003 leul s-a apreciat din a doua jumătate a anului 2003 pînă în anul 2005 cu 15 la sută. Efectul unei asemenea politici este stimularea creşterii. În baza creşterii din anii 2000 – 2004. Experienţa ilustrează că inflaţia în Moldova este un fenomen structural care rezultă din constrîngerile interne şi fluxurile de transferuri. Aceasta a rezultat în valori reale înalte comparabile cu rata BNM şi a cauzat majorarea ratelor dobînzilor la băncile comerciale. După hiper-inflaţia de la începutul anilor nouăzeci. Dar debitorii privaţi s-au confruntat cu rate comerciale de patru ori mai mari. Singura explicaţie credibilă a aprecierii sînt transferurile de peste hotare. operate în mare parte neoficial.

Principiile de funcţionare ale BNM ar trebui modificate în conformitate cu mandatul său de a menţine o rată de schimb competitivă. Majorarea cheltuielilor guvernamentale ar putea fi asigurată printr-un deficit bugetar mai mare. Sistemul Rezervei Federale a Statelor Unite oferă un asemenea model. crearea locurilor de muncă şi direcţionarea resurselor pentru reducerea sărăciei. Guvernul trebuie să se axeze asupra investiţiilor publice. Guvernul trebuie să utilizeze cheltuielile publice în proporţie mai mare pentru serviciile economice şi pentru investiţiile publice. 6. Iată sfaturile experţilor menţionaţi ce ţin de nivelul macroeconomic. Bugetul public al Moldovei trebuie pus în slujba accelerării creşterii economice. 4. transparenţa şi responsabilitatea în activitatea BNM. luînd în consideraţie supra-evaluarea leului ca urmare a fluxurilor de transferuri. Trebuie fortificate mecanismele ce asigură monitorizarea publică. fie prin monetizarea datoriei publice. Guvernul ar trebui să analizeze oportunitatea modificării legii care reglementează relaţia sa cu BNM pentru a include mecanisme de responsabilitate directă a BNM în faţa Parlamentului şi cetăţenilor acestei ţări. O majorare a cheltuielilor guvernamentale va intensifica creşterea economică.performanţele exporturilor. Operaţiunile Băncii Naţionale suferă de absenţa unor mecanisme instituţionalizate de responsabilitate care există în aproape toate ţările europene. 3. 5. 2. va favoriza populaţia săracă şi va atrage investiţii private în Moldova. reducînd în continuare profitabilitatea producătorilor existenţi şi descurajînd apariţia unor producători noi. Este necesar un management mai ofensiv al ratei de schimb. Nici una din aceste metode de finanţare nu va genera o creştere substanţială a inflaţiei. finanţat fie din contul vînzării obligaţiunilor către populaţie. în special în infrastructura economică. Investiţiile publice reprezintă un stimulent semnificativ pentru creşterea economică pentru că investiţiile publice corect direcţionate pot atrage sau stimula investiţiile private. 1. O mare parte din această infrastructură s-a deteriorat şi aceste investiţii sînt extrem de necesare. 27 .

ci de bunuri solicitate pe piaţă. Dar să vedem care este miza statului în dezvoltarea şi stimularea comerţului exterior care.A. în Uniunea Europeană produsele organice constituie 5 la sută din totalul de produse agroalimentare. Cele mai multe ţări occidentale nu pot satisface cererea de produse ecologice din considerente de ordin economic. Pentru a ajuta economia să concureze în mediul contemporan. În anul 2003 Guvernul a aprobat Conceptul naţional al agriculturii organice.Pentru a avea succes pe pieţele externe. ţara are nevoie nu simplu de a produce multe bunuri calitative. produsele organice ar putea prezenta interes pentru producătorii din sectorul agricol al Moldovei. la operaţiunile de asamblare a aparatelor electronice). sectorului de producţie şi al naţiunii întregi.) a evaluat la cererea Guvernului nivelul de contaminare a produselor. orientată spre export. suprafeţelor de sol. însă pentru realizarea lui sînt necesare investiţii substanţiale. Aceste activităţi pot deveni punct de reper pentru industrializarea ulterioară. În această direcţie trebuie efectuat un studiu minuţios al conjuncturii pieţei. devenit lege. Moldova însă ar putea să se folosească de această breşă. În anul 2002 SGS (Societe Generale de Surveillance S. climateric etc. Disponibilitatea unei forţe de muncă ieftine şi bine calificate. În prezent. predetermină abilitatea de a concura pe plan internaţional în domeniile ce utilizează un volum mare de muncă (în sectorul producţiei de încălţăminte. nu este suficient să ne axăm numai în direcţia promovării pe pieţele externe a bunurilor şi serviciilor existente. de altfel sînt principalele elementele ale politicii comerciale şi au drept obiective principale orientarea sectorului de producere spre pieţele externe de desfacere şi extinderea relaţiilor comerciale în comerţul exterior. De exemplu. Se impune dezvoltarea exportului în scopul obţinerii unor avantaje competitive de durată la nivelul întreprinderilor. rezultatele fiind destul de încurajatoare pentru implementarea unui program de stat pentru producerea produselor alimentare ecologice. apei de irigare şi fertilizanţii utilizaţi în agricultura noastră. În una din 28 .

Concomitent. construcţia maşinilor şi echipamentelor. Promovarea exporturilor va fi efectuată de guvern prin "promovarea producţiei industriale prin intermediul paginii comerciale a Republicii Moldova”. Iar pentru protejarea pieţei interne urmează a fi întreprinse o serie de măsuri direcţionate spre diminuarea importurilor.1297 din 27 noiembrie 2001 cu privire la intensificarea activităţii de protejare a consumatorilor. protejarea pieţei interne. precum şi aşa sectoare inovatoare cum sînt telecomunicaţiile. în caz de necesitate. Conform actului normativ nominalizat.alocuţiunile sale Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat că pentru o creştere economică de proporţii este nevoie de a dezvolta în primul rînd sectoarele industriale ale economiei. industria agroalimentară etc. consolidarea imaginii Republicii Moldova. promovarea exporturilor. inclusiv prelucrarea metalelor. Guvernul este dispus să acorde consultaţii agenţilor 29 . industria uşoară. La 10 februarie 2005 Guvernul a aprobat un plan de acţiuni pentru diminuarea deficitului balanţei comerciale. a Hotărârii Guvernului nr. elaborarea de programe privind promovarea vinurilor moldoveneşti pe pieţele internaţionale şi de dezvoltare a producţiei divinurilor. industria farmaceutică. direcţiile prioritare în schimbarea calitativă a situaţiei din comerţul exterior sînt diminuarea complexităţii procedurilor de export. a producţiei industriale autohtone pe pieţele externe si asigurarea cadrului normativ stimulator extinderii pieţelor de desfacere a produselor autohtone. Guvernul va elabora un program naţional "de substituire a importurilor" şi va elabora mecanismul pentru realizarea unui act normativ adoptat in anul 2001. Complexitatea procedurilor de export urmează a fi diminuată prin stabilirea unor reguli stricte şi transparente privind procedurile de export si prin minimizarea pachetului de documente necesar pentru efectuarea tranzacţiilor comerciale externe. software etc. elaborarea planurilor de acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii producţiei vitivinicole şi de promovare a produselor agricole ecologice. cum ar fi stoparea importului de mărfuri. a unor măsuri de salvgardare.. care nu corespund cerinţelor actelor normative in vigoare şi introducerea.

În anul curent urmează a fi operate modificări în actele normative. Norvegia. ale celor cu un potenţial sporit la export. Federaţia Rusă. Letonia. Bunăoară în Strategia de promovare a exportului pentru anii 2000-2005 au fost stabilite obiectivele şi priorităţile în evoluţia comerţului exterior. Guvernul preconizează să asigure un cadru normativ stimulator. Pentru diversificarea şi extinderea pieţelor de desfacere a produselor autohtone.economici referitor la cerinţele standardelor internaţionale. Turkmenistan. instrumentele si elementele de promovare a exportului. Lituania şi vor fi negociate acorduri privind cooperarea de producţie cu Uzbekistan. În SCERS. de asemenea au fost stipulate aceleaşi obiective. 30 . Din păcate aceste acţiuni nu au o acoperire financiară adecvată şi nu au fost prevăzute elementele şi mecanismele de funcţionare a sistemului de stimulare a exporturilor. prin crearea "Liniei fierbinţi" in cadrul Institutului Naţional de Standardizare si Metrologie. Kazahstan. Conform planului de acţiuni. care reglementează certificarea productiei la export cu scopul eliminării certificatelor din lista documentelor necesare pentru prezentarea în vamă. in special. Totodată în anii 2005-2006 este preconizată semnarea unor acorduri de colaborare în industrie cu Regatul Belgiei. Austria. europene şi ale altor ţări pentru produsele respective şi. un rol aparte pentru consolidarea imaginii Republicii Moldova îl are "extinderea ariei geografice şi a listei invitaţilor la Sărbătoarea Vinului". Pentru consolidarea imaginii Republicii Moldova şi promovarea producţiei industriale autohtone pe pieţele externe sînt preconizate o serie de măsuri promoţionale (expoziţii internaţionale şi expoziţii economice permanente in cadrul ambasadelor republicii) şi organizaţionale (completarea cu cadre a secţiilor comercial-economice ale misiunilor diplomatice). În acest context experţii locali remarcă faptul că şi anterior s-au planificat un şir de mĂsuri ce presupuneau relansarea comerţului exterior.

Pentru Moldova problema cardinală este reducerea dependenţei de import a produselor de import a produselor minerale şi diversificarea acestui import.3. Adunarea Generală a ONU convocînd o sesiune specială pe aceste probleme a constatat că combaterea sărăciei într-o mare măsură va spori dacă vor fi atinse obiectivele. Oare e posibilă o cale de prosperare economică cu ajutorul comerţului exterior a RM asemănătoare cu cea a ţărilor dezvoltate. Strategii de dezvoltare a comerţului exterior în Republica Moldova. Aici deacum avem ceva exemple .2. care include şi problema interacţiunii comerţului şi mediului ambiant. este dezvoltarea durabilă. Astăzi domeniul prioritar de dezvoltare a RM. cît şi a tuturor ţărilor. biomasei) pentru reducerea ponderii energiei nerenovabile. Aici e necesar să menţionăm faptul că RM e o ţară săracă. Moldova nu dispune de resurse naturale pentru dezvoltarea industriei. Conform datelor Departamentului de Analize statiatice şi sociologice al RM venitul mediu lunar disponibil pe o persoană în anul 2004 a acoperit valoarea coşului minim de consum numai la mai puţin de 4% din populaţie. iar preţurile sunt mult mai ridicate în comparaţie cu cele ale mărfurilor convenţionale corespunzătoare. Pentru complexul agroalimentar al republicii ar fi bine trecerea treptată spre majorarea în mare măsură a ponderii produselor ecologic curate. soarelui. Totodată producerea energiei renovabile reprezintă un proces ecologic curat. În această direcţie ar fi bine venită dezvoltarea în republică a unui sistem industrial de producere a utilajului staţiilor de energie renovabilă (vîntului. ce însumă 80% din resursele energetice avînd o pondere de numai 20% din populaţia de pe pămînt. E potrivit momentul să subliniem faptul că astăzi ţările vest-europene produc mărfuri agroalimentare ecologic curate numai 1% din volumul total. 31 .

care echilibrează economia naţională contribuind la ridicarea nivelului de 32 . Criza calităţii mediului ambiant evidenţiază exact alegerea greşită a modelului de dezvoltare socioeconomică a Republicii Moldova. Concluzii şi propuneri În urma analizei lucrării se poate de menţionat următoarele concluzii:  Comerţul exterior este un puternic factor al creşterii economice . poate să se dezvolte numai pe baza creşterii calitative ale economiei. Această cale va conduce şi la dezvoltarea comerţului exterior durabil al Republicii Moldova. Situaţia ecologică dezastruasă în republică (deforestierea. deficitul de apă) ne luminează numai p singură cale de ieşire din impas – calea dezvoltării durabile. ca ţară mică şi cu un potenţial relativ ridicat al volumului de producţie.O altă cale este conştientizarea populaţiei şi a politicienilor cu ideia că în RM. Deci ţările în curs de dezvoltare care vor porni pe calea dezvoltării comerţului cu aceste mărfuri au mare şanse să se stabileze pe unele verigi ale pieţii mondiale. care şi costă mai scump decît cele tradiţionale ( tabelul 5 ) Tabelul 5 Preţurile comparative pe piaţa Franţei Produsul alimentar Mere/kg Pere/kg Căpşune/kg Găină/unitate Jambon/kg Carne miel/kg Tradiţional (FF) 7-9 11 15-18 18 110-130 75 Ecologic curate (FF) 16-18 19 28 56 180-220 99 Piaţa mondială se găseşte acuma numai la începutel etapei de saturaţie cu mărfuri ecologice curate şi tehnologii de protecţie a mediului. Etalonul calităţii astăzi îl reprezintă produsele ecologic curate. solul degradat şi poluat.

 Comerţul exterior al RM este în cădere liberă. conflictul transnistrrne Propuneri: Pentru a stimula agenţii econamici – exportatorii şi guvernul Republicii Moldova trebuie să întreprindă următorii paşi: 33 . controlul excesiv din partea statului. ca: .  Pentru RM ca şi două – trei decenii în urmă cei mai însemnaţi parteneri economici au rămas Rusia şi Ucraina.  În dezvoltarea comerţului exterior RM se confruntă cu mai multe probleme.o pierdere în calea exporturilor este reducerea productivităţii în industrie . care face producţia moldovenească mai puţin solicitată pe piţele externe altă cauză este corupţia .  Conform datelor statistice ale Moldovei în primele luni a anului 2005 nu se observă o creştere semnificativă a exporturilor Moldovei către Uniunea Europeană. Ponderea Rusiei în comerţul exterior se menţine la un nivel foarte înalt – de 50-60%.o cauză principală constă în ineficienţa sistemului existent de subvenţionare a sectorului economiei naţionale . obţinerea mărfurilor care nu se produc în ţară. o creştere mai semnificativă este caracteristică importurilor din Uniunea Europeană astfel înregistrînd o creştere în deficitul balanţei de plăţi.gradul redus de competivitate a producţiei şi serviciilor autohtone. astfel Moldova depinde de ritmul redresării economice în celelalte ţări – fiind influenţată de capacitatea lor de a atrage investiţii străine directe. ridicarea nivelului cerinţelor consumatorilor .  În RM se constată deficitul balanţei comerciale şi nivelul insuficient al investiţiilor. infrastructura slab dezvoltată. condiţionat de consumurile ridicate şi managemen ineficient.trai al populaţiei.

„ Curs de teorie economică ”. 3.7. 7. pregătirea recomandărilor. Editura ARC 34 . crearea condiţiilor favorabile pentru antreprenori. 8. 17 februarie 2006. 3. eliminarea restricţiilor pentru exportatori. Bibliografie 1. 9. în special pentru cei care produc bunuri destinateexportului. atragerea investiţiilor . 5. Dumitru Moldovan . susţinerea iniţiativelor şi a propunerilor în domeniul colaborării internaţionale. „ Dezvoltarea ”. combaterea corupţiei şi birocraţiei care împiedică dezvoltarea comerţului exterior. producerea bunurilor solicitate pe piaţă. crearea climatului investiţional potrivit. 2. diminuarea ratei dobînzii pînă la un nivel real de 4-5 la sută şi reglarea mai strictă a puterii pieţii private. 6. Nr.1. implementarea politicii defensive orientată să modereze impactul importului asupra economiei Moldovei. 4.6 (304). p. „ Anuar statistic de comerţ exterior ” 2.

Nr. p. 4. 301-314.119-155.4 (35).Chişinău 2006. Chişinău 1999. Dumitru Moldovan 5. p. Nr.„ Comerţ internaţional ”. . p. . Valentin Osadcii 10. Editura ASEM. www.388-391. p. „ Economica ”.165-173.1 (53).144-148. Editura ARC. 2006. septembrie 2005.bnm. Chişinău 1999. 6. pe principalele secţiuni 35 . Chişinău 1999. p. p. 7.89-96.„ Relaţiile valutar financiare ale RM ”. . 8. Chişinău 1997. p. Editura ARC.„ Economia relaţiilor externe ”. Ion Borş 9. Dumitru Moldovan . „ Energia ”. ANEXE Anexa 1 Exportul de bunuri.11-12.md.„ Tranziţia : interdependenţa transformărilor sistematice şi a integrării în economia mondială ”.

76 106.1 91.58 2.95 15.6 142. băuturi.96 26.6 85. Produse alimentare. Produse ale regnului vegetal. tăbăcite.9 12. Grăsimi şi uleiuri alimentare sau veget.11 36. cauciuc şi articole.5 91.60 1.4 129.32 8. Piei brute.1 109.Ponderea An.1 104.5 66.89 71. Produse ale industriei chimice.28 28.19 37.57 8. Încălţăminte.32 11.14 21.41 11.80 3. Materiale textile.4 2003 2004 2005 în total faţă de 2004 8 110.3 1.4 169.9 18.5 643. Produse minerale.60 1.8 395.19 8.39 20.77 77.8 789.60 20.29 0.9 11. Materiale plastice.27 15. Pastă de lemn. tutun.8 78.04 11.1 1091.57 5.hăîrtie carton.81 28.55 10.2 91.2 100 36 .6 170.46 23.71 3.2005 2001 2002 1 Total Animale vii şi produse ale regnului animal.0 3.61 8.9 6.29 9.2 64.1 114.83 1.8 114.97 9. pălării.21 1.9 985.4 147. Lemn şi produse din lemn.35 44.57 5.9 251.98 1.83 1.25 119.2 8.49 0.16 17.3 345.5 267.51 7.24 16.8 an.8 2.1 6.36 20.27 15.1 107.2005 2 3 4 5 6 7 565.11 2.3 314.91 41.27 5.9 131. 1 3.1 17.1 193.0 121.61 30.

70 14.15 88.18 22.1 Anexa 2 37 .01 19.6 3. vase şi echipamente auxiliare de transport.05 7.7 109.49 24.19 5.1 30.1 0.2 117.19 8.74 4. Perle.2 10.73 1.81 15.31 39.5 163.83 30.37 11.16 0.7 159. monede Metale comune şi articole din acestea. 6. pietre preţioase sau semipreţioase.7 1.08 15.39 29.02 6.aeronave.Articole din piatră.30 46.72 4.84 17. Maşini şi aparate. Instrumente şi aparate optice.08 0. ciment.2 13. fotorafice. echipamente electrice Vehicule.4 67.31 7.17 0.92 17.11 0.22 4.30 1.16 18. ceramică.55 13.89 48. Altele.39 7.6 98.92 8.18 4.19 0.

03 12. Produse alimentare. carton.50 82.80 49.46 92.Importul de bunuri.20 38 2004 % 8 129.64 237. pe principalele secţiuni (preţuri CIF) 2001 2002 2003 2004 2004 Ponderea An.13 22.1 131. Materiale plastice.43 .62 6. băuturi.28 7.1 139.1 133.24 36.6 161. Piei brute.6 105.6 8 5.tăbăcite.78 57.18 3 3.57 33.5 121. 1768 9 23.5 2.4 9.2005 în totalul faţă de an.6 mln SUA 2 3 4 5 892. cauciuc şi articole din acestea.46 16.52 69.7 119.8 10.2 1037.98 43. Materiale textile.31 63.5 128. Lemn şi produse din lemn.7 72.5 88.42 82. tutun.40 6 115.7 3 132.42 sau 23.54 65.4 129.4 384.9 3.8 504. Produse minerale.98 297.6 Încălţăminte. Produse ale industriei chimice. hîrtie.4 22 10. Grăsimi şi uleiuri alimentare vegetale.0 80.pălării 4.07 78.88 242.85 24. 34.6 7.8 147.8 232. 1402. Produse regnului vegetal. Pastă de lemn.2005 1 TOTAL Animale vii şi produse regnului animal.5 6.47 3.34 69.95 13.2 147.2 95.01 7.1 3 1.89 0.02 2.5 72.3 140.8 34.8 0.75 44.19 73.84 3 ale 6 2292 7 100 38.2 101.25 150.5 179.5 138.79 ale 37.1 143.32 91.06 16.

15 39 .8 64.4 172.72 52.4 2 7. Altele. Metale comune şi articole din acestea. Instrumente şi aparate optice.47 21.0 13.16 44.05 3.5 8 4.9 1.89 1.71 56. vase şi ecipamente.Articole din piatră.37 67.7 143. Vehicule.7 312.aeronave.53 2 2.22 19.88 26.8 6.7 5.28 2.5 239.52 30.2 152. 11.88 95. ceramică.5 130.98 100.69 14.9 50.9 7.2 1. Perle.95 146.petre peţioase sau semipreţioase.78 123.9 129.41 91.9 160.86 13.0 20. ciment.3 15.3 70.71 43.fotografice.22 28.38 118.9 104.72 22.07 48.5 2.82 37.95 130. Maşini şi aparate.26 214.6 135.43 0.98 75.71 111.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful