You are on page 1of 143

PARTEA A I-A

CURSUL 1

POZITIA GEOGRAFICA A ROMANIEI SI CONSECINTELE
MAJORE DE MEDIU CARE DECURG DIN ACEASTA;
GRANITE SI VECINI.

Romania este o tara europeana de talie mijlocie fig.1.1, cu o suprafata de
238391 Km2, adica de 5 ori mai mare decat Elvetia sau Olanda si de 3 ori mai mare
decat Cehia si cu o populatie de 21.680.000 locuitori.(conform recensamantului din
2002).

A. Asezare pe glob: Romania apartine emisferei de nord a Pamantului, astfel ca,
latitudinal, paralela 45oN traverseaza tara, valori extreme fiind 43037`N la
Zimnicea, in sudul extrem si 48o15`N Horodistea, in nordul Moldovei (diferenta
latitudinala este de 4o38`, cu consecinte evidente in peisaj)
Din punct de vedere longitudinal, meridianul de 25oE traverseaza aproape
central tara, valorile extreme fiind : la est 20o15`E, Sulina, iar la vest 29o41`E, Beba
Veche. Apare deci o diferenta de aproximativ ~ 9o long E si una de timp de 38` intre
localitatile extreme ale tarii (de vest si de est).

♦ Asezare pe continent: Romania se afla in sud-estul Europei Centrale
(fig.1.2), la distante aproape egale (2400 - 2900Km) fata de Capul Nord, Muntii
Ural, Capul Finisterre si la cca 900 Km de Marea Mediterana. (fig.1.3)

B. Consecintele geografice ale asezarii Romaniei pe glob si pe
continent sunt :
♦ apartenenta la climatul temperat continental de tranzitie, de tip central european ;

1

♦ existenta influentelor climatice colaterale: scandinavo-baltice, oceanice,
mediteraneene sau est-europene care determina anumite nuantari ale climei de
baza fie in nord-estul tarii, fie in vest sau sud ;
♦ existenta a doua limite fitogeografice de referinta europeana (fig.1.2; 1.3) ce ating
Romania:
• limita de est a padurii specifice climatului temperat propriu zis
• limita de nord a vitei de vie (fig.1.3) ;
♦ prezenta a numeroase specii si subspecii de vegetatie sau de fauna cu evolutie
enclavica in teritoriu sau, din contra, proprii numai spatiului geografic al
Romaniei.
♦ din punct de vedere al reliefului major european (fig.1.4), Romania este:
• o importanta tara dunareana (1075 Km din cei 2860 Km ai fluviului Dunarea
ating tara – 38%) ;
• o importanta tara carpatica (2/3 din intreg lantul se afla in tara) ;
• o tara pontica (245 Km la Marea Neagra) ;
• o tara situata la contactul a doua structuri geologice euroasiatice distincte:
orogen (V) si platforma (E), ceea ce a condus la insasi "contorsionarea"
Carpatilor Romanesti fata de directia V-E a celorlalti munti tineri din Europa.

C. Granite si vecini : Lungimea lor totala este de peste 3000 Km (fig.1.5).
♦ Granita de Nord - se desfasoara intre Horodistea sau Darabani la est si
Halmeu la vest si este cea mai complexa, urmand culmi si rauri sau linia unei granite
trasate. Separa Romania de Ucraina pe o lungime de 649,9Km.
♦ Granita de Sud - se desfasoara intre Bazias la vest si Vama Veche la est,
urmand cursul Dunarii de la Bazias si pana la Ostrov ; de aici si pana la Vama Veche
granita este trasata limitand, spre sud, Dobrogea. Tarile vecine la sud: ex-Iugoslavia,
intre Bazias si Pristol (la gura Timok-ului) si Bulgaria intre Timok si Vama Veche.
♦ Granita de Vest - este trasata (in cea mai mare parte) intre localitatile
Halmeu la nord si Bazias la sud, fiind foarte sinuoasa, iar tarile vecine sunt Ungaria,
intre Halmeu si Beba Veche si ex-Iugoslavia, intre Beba Veche si Bazias.
♦ Granita de Est - este cea mai complexa si are trei sectoare naturale:
- de la Darabani la Galati - Valea Prutului ;

2

- de la Galati, pe Dunare si apoi pe bratul Chilia pana la varsarea acestuia in Marea
Neagra ;
- de la gura bratului Chilia pana la Vama Veche - litoralul romanesc al Marii Negre
(245Km).
Tarile vecine la est sunt : Republica Moldova, prin intermediul Prutului (681,3km) si
Ucraina, prin intermediul Dunarii si bratului Chilia. "Vecina" la est trebuie
considerata si Marea Neagra, pe un sector de 245 Km lungime de tarm.
Intre aceste granite de stat, traiesc aprox. 22,68 mil. locuitori intr-un spatiu
geografic romanesc de 238.391 Km2, deosebit de complex si minunat de armonios
dispus, in cadrul partii de sud-est a Europei Centrale (fig.1.2 si 1.3).

Fig. 1.1 Europa- Harta Politica

3

1.2 Europa Centrala –Harta Fizica si Politica Fig.3 Asezarea Geografica a Romaniei in Europa in raport cu coordonatele geografice (paralela de 45˚ N si meridianul de 25˚ E) 4 . Fig. 1.

1.Fig.4 Europa – Marile Lanturi Muntoase Fig.5 Granitele si vecinii Romaniei 5 . 1.

6 . cutat. modul in care sunt dispuse stratele geologice (structura lui) c. Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Romania are doua mari diviziuni de relief si anume: I. Subcarpati. Etapele formarii pamantului romanesc sau evolutia paleogeografica a acestuia: . modul in care s-a nascut un teritoriu (geneza lui) b. formele de relief caracteristice (morfologia lui) Conform acestor date initiale. unitatea de PLATFORMA care cuprinde formele de relief cu strate geologice necutate sau slab cutate. respectiv : Podisul Moldovei.se leaga de intreaga Europa si decurg din modificarile scoartei terestre sub actiunea factorilor endogeni si exogeni si in timpurile geologice si in prezent. CURSUL 2 MARILE UNITATI GEOGRAFICE SI CARACTERELE GENERALE ALE RELIEFULUI ROMANIEI (cu o scurta prezentare a evolutiei paleogeografice a Europei si a Romaniei) Marile diviziuni de relief ale Romaniei se stabilesc de catre geografi tinand seama de : a. cu pante accentuate. II. framantat. Campia Romana si Campia de Vest a tarii. Sa urmarim pe scurt : A. Podisul Getic. Podisul Mehedinti si Podisul Dobrogei de Nord. format din Carpati. unitatea de OROGEN care cuprinde relieful inalt.

Din el. astazi.In aceasta prima faza.cele de mai sus au surprins succint ceea ce geologii numesc edificarea unei " MEZOEUROPA " . • la SFARSITUL PROTEROZOICULUI : . dateaza si miezul dur al sisturilor cristaline din axul Carpatilor.a avut loc OROGENEZA CALEDONIANA. In Romania acestui momnet geologic s-au recutat sisturile verzi ale Podisului Casimcei.de retinut ca. care a structurat primul sistem montan al Europei. ea detinea numai doua blocuri continentale rigide. . • In MEZOZOIC SI NEOZOIC : 7 .a avut loc OROGENEZA HERCINICA. in sfarsit. numite SCUTUL BALTIC – in nord si PLATFORMA EST-EUROPEANA – in est . tot de atunci. fac parte Muntii Scotiei si Alpii Scandinavici. aceste blocuri erau formate din sisturi cristaline necutate si din intruziuni vulcanice. in Muntii "pitici" ai Macinului din nordul Doborgei noastre. necutate. care a structurat al doilea sistem montan european. In prezent se mai pastreaza resturile lui care se gasesc in : "tocitul" Podis Central Francez. care a cutat sisturile verzi din Podisul Casimcei de azi.♦ Momentele majore de timp geologic ale constituirii Europei si implicit ale Romaniei se regasesc: • in ARHAIC si PROTEROZOIC cand se contura: . care acum se afla la mare adancime in fundamentul Podisului Moldovei. numit CALEDONIAN. pentru ROMANIA.a avut loc OROGENEZA BAIKALIANA. reinglobat si recutat intr-o viitoare orogeneza. • la SFARSITUL PALEOZOICULUI : . • la INCEPUTUL PALEOZOICULUI : . in Podisul Renan. in Podisul Cehiei. din Dobrogea. a avut importanta si urmari numai marginea Platformei Est-Europene. in Podisul Malopolska si. numit HERCINIC."PALEO-EUROPA" . . in Muntii Vosgi si Padurea Neagra. . extins din Franta pana in sud-estul Romaniei.

care a inceput in MEZOZOIC (cretacic) si s-a incheiat in CUATERNAR. BORASCU la h 2000 m 2. Podisul Moldovei. RAU–SES la h 1200 – 1600 m 3. • In CUATERNAR : . Campia de Vest si Campia Romana. cu Dealurile Vestice. . s-au edificat Carpatii si Subcarpatii si s-a intregit uscatul de azi cu portiuni din Podisul Dobrogei. . numite: 1. urmata de umplerea sa cu sedimente carpatice pana cand a devenit si el uscat (bazinul Transilvaniei). Ele au fost exondate in timpul OROGENEZEI ALPINE. De precizat ca.in Cuaternar s-au succedat "glaciatiuni" si "interglaciatiuni". la sfarsitul Neozoicului au avut loc activitati vulcanice. se prezinta mai jos scara geocronologica. a Carpatilor Meridionali. Podisul Getic. de 1000m. Muntii Alpi si Alpii Dinarici. Caucazul si Himalaia. in Romania. etc. .s-a format sincron cu ultima inaltare. identificate astazi prin cele trei « nivele de platforma » sau de eroziune. 8 . printr-o scufundare lenta.1000m). Mentionam ca citirea se face din josul paginii spre partea ei de sus. De interes facultativ. Muntii Carpati au cunoscut trei inaltari majore. Acestei orogeneze ii apartin : Muntii Pirinei. GORNOVITA (sau PREDEALULUI) la h 1000 m Cea mai importanta inaltare a avut loc la inceputul CUATERNARULUI si a afectat Carpatii Meridionali (cu cca. Muntii Carpati si Balcanii. in timpul orogenezei alpine.s-a definitivat NEOEUROPA. ultima dintre ele numindu-se "POSTGLACIAR".au avut loc succesive transgresiuni si regresiuni marine in cadrul geosinclinalului sud-european in urma carora s-au constituit noi depozite sedimentare.In ROMANIA. ƒ BAZINUL TRANSILVANIEI : .

9 .

Caracterele generale ale reliefului Romaniei sunt urmatoarele.B. • 33% dealurile si podisurile cu inaltimi cuprinse intre 700 si 200 m. 2.: ♦ imbinarea armonioasa. • 35% campiile si luncile tarii. unica in Europa.1. ♦ proportionalitatea dintre principalele trepte de relief. 10 . dupa cum urmeaza: • 32% muntii si dealurile de pana la 700 m inaltime. a formelor majore de relief in spatiul tarii. fig.

• in jurul acesteia se inalta cununa carpatica formata din siruri de munti mijlocii ce numai local depasesc 2000 m. dupa cum urmeaza : • in centru se afla o unitate de podis cu inaltimea medie de 500 m. In concluzie: Relieful Romaniei. vinului. • bordand Carpatii. campii si lunci.♦ complementaritatea ca trasatura ce decurge din diversitatea formelor de relief si implicit a resurselor naturale pe care oamenii le-au exploatat si pus in circulatie (cum ar fi: drumul sarii. pacurei. dealuri. care reprezinta 80% din Carpatii de Sud-Est ai Europei. se afla dealurile Subcarpatice. in trepte aproape concentrice. fig. granelor. dar partial si spre Podisul Transilvaniei. toate oranduite de la mijloc catre margini. Toate comunica lesnicios intre ele prin intermediul unei retele hidrografice radiare. are o infatisare variata. din ce in ce mai joase. etc. dar simetrica: munti. • treapta cea mai joasa este alcatuita din Campia Romana si Campia de Vest a tarii carora li se adauga luncile Dunarii si Siretului si in final Delta Dunarii. de umanizare este maxim. Sunt Carpatii Romanesti. cu izvoarele in Carpati si varsarea in Dunare sau in Tisa. • asternute la poalele arcului carpato-subcarpatic se afla marile podisuri: Podisul Moldovei. drumul lemnului. Podisul Getic. 2. iar in SE extrem Podisul Dobrogei ca element de asimetrie. iar cele sezoniere chiar pana la 1800 m. ♦ gradul de locuire. podisuri. numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei. asezarile permanente desfasurandu- se din Delta Dunarii pana la altitudini de 1000 . ♦ dispunerea reliefului Romaniei este aproape concentrica. Acest caracter unitar al teritoriului geografic al Romaniei a asigurat conditiile favorabile dezvoltarii poporului roman.2.1200 m in munti.). spre exterior. oierilor. iar spre vest Dealurile Vestice. 11 . (Cabanele depasesc aceasta limita).

1 Romania – Harta Unitatilor de relief Fig. 2.Fig. 2.2 Romania – Harta fizica 12 .

dominand relieful deluros de podis sau de campie. 2663m) si in Fagaras (Vf. dar este cu mult mai mica in unitatile numite Carpatii Mici sau Carpatii Albi si cu mult mai mare in masivul Tatra (Vf. • limita vestica : Valea Dunarii (in dreptul bazinului Vienei) care ii separa de Alpi. grupa nordica. fiind cel mai nordic lant european tanar. fiind amplasati intre Alpi si Balcani (fig. in afara Romaniei. Tatra. Lantul muntilor Carpati in Europa 1) Asezare.N. de forma unui semn de intrebare. deci de orogeneza alpina. Depresiunea Panonica si pe cea a Transilvaniei. Moldoveanu 2544m). • limita sudica : Valea Timokului care ii separa de Balcani. ♦ intre capete. ♦ latimea maxima a lantului este de 140 Km in Carpatii Orientali. ♦ Cuprinde. ♦ inaltimea sa medie nu depaseste 1500m. ♦ intre aceste doua limite se desfasoara marele lant carpatic. in marea sa arcuire. limite: ♦ Muntii Carpati apartin Europei Centrale.1) . CARPATII ROMANIEI SI SUBDIVIZIUNILE LOR. ♦ se desfasoara intre 45o si 50o lat. CARPATII ORIENTALI (I) I. pe o lungime de peste 1500Km. lantul montan masoara 500Km. 13 . CURSUL 3 LANTUL MUNTILOR CARPATI IN EUROPA. iar cea minima este de 27-30 Km in grupa sudica a acelorasi Carpati Orientali ai Romaniei. din jur.

in Carpati acestea aparand numai la inaltimi mai mari de 2000m. sunt constituiti din roci flisoide si lipsiti de 14 . dominati de masivul Tatra. ♦ au numeroase depresiuni intra si submontane. in schimb. ♦ au numeroase trecatori de vale si pasuri de culme accesibile.2) Geneza si structura petrografica: ♦ Carpatii apartin orogenezei alpine. Balcani. ♦ extinderea nivelelor de platforma este aproximativ mare. 4) Subdiviziunile lantului european al Carpatilor (fig. fata de Alpi si Caucaz . ♦ nu au ghetari actuali deoarece nu ating limita zapezilor permanente. Caucaz. se afla intre pasul Orlov sau Dukla la vest si linia Rica-Swica la est – sud-est. fata de Alpi. ♦ Carpatii de Mijloc supranumiti si Muntii Beschizi. Himalaia. etc. cea mai intinsa fiind Depresiunea colinara a Transilvaniei . • Carpatii au acelasi sistem de cute rasturnate spre exterior ca si celelalte lanturi montane aparute in aceleasi faze de incretire ce tin din mezozoic pana in neozoic). Balcani. care. 1963). la latitudinile temperate. Alpi. etc.1) ♦ Carpatii de Nord-vest. . de aceea au aceeasi structura petrografica si anume : • sisturi cristaline in fundament. este de 3000m altitudine. alaturi de Muntii Pirinei.. intre Dunare la Viena si pasul Orlov sau Dukla la est (dupa V. Mihailescu. extinderea formelor de relief glaciar este redusa comparativ cu Alpii sau Caucazul. Au 500 – 1500 m altitudine absoluta.3. ♦ au un grad pronuntat de fragmentare. 3) Trasaturi generale ale lantului carpatic european : ♦ sunt munti de talie si masivitate mijlocie. majoritatea pana la 1000m inaltime . • roci sedimentare cretacico-paleogene pe rama externa • roci vulcanice neogene pe rama lor interna (vulcanii sunt insa stinsi).

80% din Carpatii de Sud-est) . II. (fig. ♦ Carpatii Meridionali – intre Valea Prahovei si Culoarul Timis-Cerna- Bistrita. Compartimente : Se subdivid in trei sectiuni si anume : ♦ Carpatii Orientali – intre granita de nord si Valea Prahovei. in "Curbura beschido-maramuresana" si a doua oara in "Cotul Vrancei". 3. Carpatii Romanesti si subdiviziunile lor: Definire: Carpatii Romanesti reprezinta acea parte a grupei Carpatilor de Sud-Est ai Europei care se desfasoara intre limitele de stat ale Romaniei (si constituie aprox. contraste hipsometrice. Latimea lor este de numai : 50-60Km. • constituie un obstacol real in calea maselor de aer in miscare in stratul atmosferic sol – 2500m. iar fragmentarea este maxima. cu repercursiuni in mersul vremii si in nuantarea climei zonelor dominante de ei. Carpatii Orientali – caracterizare fizico-geografica 1) Asezare. Aceasta a treia subdiviziune a lor se impune prin lungime.2. • Carpatii de sud-est au o forma dublu arcuita : prima data in nord. in Carpatii de Curbura. in cadrul intregului lant carpatic. limite : (Fig. III.3.fig. masivitate si complexitate. A treia oara flexarea este in sens invers primelor si antreneaza Muntii Banatului. ♦ Carpatii de Sud-Est se afla intre linia Rica – Swica la nord-vest si Valea Timokului la sud de Dunare.3. precum si culmile ce se afla la sud de Dunare pana la racordarea cu Muntii Balcani.3) Carpatii Orientali sunt dispusi cvasimeridianal conform geologiei locului si se desfasoara intre : la ♦ nord .granita de stat a Romaniei 15 .1). 80% din lungimea lor situandu-se in Romania. ♦ Carpatii Occidentali – intre Culoarul Timis-Cerna si vaile Somesului si Barcaului.

♦ Intre valea Bicazului si valea Trotusului exista o "lasare" altitudinala carpatica. spre exemplu. adica in a doua jumatate a Neogenului).4) : • roci cristaline (sisturi) in zona axiala. unde orientarea este diversa.3. pana la obarsia Trotusului • roci vulcanice – pe rama vestica • roci sedimentare cutate numite generic "flis" sau roci flisoide pe rama estica. dar si cea mai mica.3) ♦ Au cea mai mare desfasurare in lungime si latime dintre toti Carpatii Romanesti (130 – 140Km latime in nord. ♦ Au un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE.Podisul Sucevei urmat de Subcarpatii Moldovei si de Subcarpatii Curburii 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format (ca intregul lant carpatic) in cadrul orogenezei alpine (care a tinut din Mezozoic – Cretacic pana in Neozoic – Cuaternar). varfurile nedepasind aici decat rar 1600-1700m. ♦ Au fost afectati de glaciatiunea cuaternara numai in masivele inalte din nord (Rodna). ♦ sud . ♦ In Muntii Ciucasului si ai Baiului din sudul Carpatilor Orientali spre valea Prahovei inaltimea lor creste iar.Valea Prahovei ♦ vest . dar si in sectorul lor sudic. (Lantul vulcanilor stinsi. 27 . 16 . ♦ Au inaltimea medie de 1000 m.30Km). dar ating punctiform inaltimi absolute de 2303m in varful Pietrosul Rodnei. 2279 m in Ineul Rodnei si 2100m in Pietrosul Calimanului (grupa nordica fiind ce mai inalta). dar numai pana la 1895m sau 1954m in varful Ciucas. la pasul Oituz. ♦ Sunt alcatuiti din (fig.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ est . din vestul Carpatilor Orientali a aparut recent. 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Orientali (fig. cu exceptia sectiunii sudice. 3.

Predeal 1040m. Casin. Putna. Brasovului. 17 . Trotus. ♦ Sunt traversati sau strabatuti in lung. Somesul Mare (curs superior). Intorsura Buzaului. Sicas 1000m. Mestecanis 1096m. morene si lacuri glaciare (Lala). Viseul. Prislop 1416m. partial sau total. Muresul. Oltul. Oas. Dornelor. Bistrita. Suceava. Borsec. • vaile sunt : Iza. etc. • depresiunile sunt (de la foarte mici la foarte mari) : Maramuresului. Raul Negru. de numeroase vai si depresiuni . Moldova. Tusnad 1301m. circuri. Bratocea. Muntii Rodnei remarcandu- se printr-un relief glaciar tipic: creste ascutite. Bucin 1273m. etc.♦ Au urme glaciare numai in grupa nordica. • pasurile sunt : Setref 817m. Oituz 866. Ciuc-Giurgeu. Buzau. fiecare cu numerosii sai afluenti. vai glaciare. Tihuta 1201m. Bilbor.

Carpatii Orientali. IIIc-Carpatii Occidentali) 18 . II-Carpatii de mijloc.1 Marile diviziuni geografice ale Carpatilor (dupa V. Fig.Carpatii de SE (IIIa.Mihailescu) I. 3. III. IIIb- Carpatii Mewridionali.Carpatii de NV.

3.Fig.2 Carpatii romanesti 19 .

3.Fig.3 Carpatii Orientali 20 .

Fig. 3.4 Carpatii Orientali – Formatiunile geologice principale

21

CURSUL 4

SUBDIVIZIUNILE CARPATILOR ORIENTALI (II)

În funcţie de caracteristicile reliefului, de orientarea culmilor, etc., geografii
disting trei subunităţi ale Carpaţilor Orientali si anume: Grupa Nordică, Grupa
Centrală si Grupa Sudică sau a Curburii.

A. Grupa nordica a Carpatilor Orientali.

Delimitare:
♦ la nord - hotarul de stat al tarii cu Ucraina.
♦ la sud - asa-numitul "Culoar al Bargaelor", sau, mai
detaliat, aliniamentul : Pasul Tihuta – Depresiunea
Dornelor, Pasul Mestecanis - Depresiunea Campulung
Moldovenesc şi Gura Humorului.
♦ la vest - Depresiunea Colinara a Trasnilvaniei prin
subunitatile sale: Campia Somesului (in nord) si Podisul
Somesan (spre sudul grupei).
♦ la est - Podisul Sucevei, subdiviziunea de nord-vest a
Podisului Moldovei.

Prezentarea componentelor grupei:
Intrucat relieful este complex, vom lua ca reper geografic Depresiunea
intramontana a Maramuresului (D.M.) fata de care, culmile muntoase se dispun
astfel (fig.4.1):
♦ la vest de Depresiunea Maramuresului (D.M.):
• la vest de D.M. se dispun muntii vulcanici, cu forme conice (si
bogatii de subsol): Oas, Gutai si Tibles, cu inaltimi cuprinse intre
825 si 1835m in Vf.Tibles.
♦ la sud de Depresiunea Maramuresului:

22

• in continuarea muntilor vulcanici, bordand la sud D.M., se află
Muntii Rodnei formati din sisturi cristaline dure cu inaltimi mari
ce ating 2303m in Varful Pietrosul Rodnei.
• la sud de Muntii Rodnei se afla muntii mici ai Bargaului ce abia
ating 1611m, dar cu o structura geologica complexa: marne şi
gresii flisoide strapunse din loc in loc de iviri vulcanice (cum ar fi
Varful Heniu, 1611m) cu aspect conic sau de claie de fan, data
fiind provenienta lui vulcanica.
♦ la est de Depresiunea Maramuresului:
• se afla Muntii Maramuresului constituiti, predominant, din sisturi
cristaline dar prezentand si cu intruziuni vulcanice (Toroioaga
1930m) sau adaosuri sedimentare flisoide (Stogu 1657).
• in continuarea Muntilor Maramuresului, spre sud, se afla culmea
Suhardului constituita tot din sisturi cristaline in predominanta, la
sud de Valea Bistritei Aurii.
♦ Obcinele Bucovinei flancheaza la est Muntii Maramuresului, fiind a
treia mare subdiviziune a grupei nordice. Obcinele Bucovinei apar drept
culmi domoale, prelungi, orientate NV-SE, impadurite, ca niste valuri
impietrite, cu inaltimi cuprinse între 1200m şi 1483m.
• Obcina Mestecanis, cea mai vestica si cea mai inalta, se afla intre
Bistrita Aurie si apa Moldovei; este alcatuita din sisturi cristaline,
dar si din depozite de flis.
• Obcina Feredeului se afla intre apa Moldovei si Moldovita si este
flisoida.
• Obcina Mare este cea mai estica si cea mai marunta, constituita tot
din roci flisoide (cca.1200m inaltime) .
♦ Zona de lasare Campulung – Dorna – Bargau este formata, pornind
dinspre Moldova, din depresiunile intramontane Gura Humorului,
Campulung Moldovenesc, Depresiunea Dornelor dar si din versantii
muntilor marunti ai Bargaului conectati si traversati din toate partile prin
pasuri de culme, satele urcand pe ei pana la inaltimi de peste 1000m si
pastrand pana azi obiceiurile din vechime.

23

De adaugat ca. Aceasta depresiunea are doua trepte altitudinale si anume: • cea joasa. o depresiune intramontană. ♦ Depresiunea Maramuresului este cea mai intinsa depresiune intramontana complet inchisa de munti (in afara de Depresiunea Brasovului). intens locuita si in care traditiile populare starnesc si astazi interesul lumii occidentale.Subcarpatii Moldovei Prezentarea componentelor grupei: I. intre muntii Oas si Gutai se afla celebra Tara a Oasului. 800m altitudine medie. Se numeste "Vatra Maramuresului".Gura Humorului ♦ la sud . Mara. Gurghiu (Saca 1776m) si Harghita (1800m) cu mai multe cratere vizibile. muntii vulcanici Caliman (2100m in Pietrosu C. avand cca. marginala. ovaz. Grupa centrala a Carpatilor Orientali.4. de la nord la sud. • cea inalta. fanete si multe asezari umane noi.Depresiunea Brasovului ♦ la vest . Masivele Muntoase Prezentarea lor se poate face clar numai raportand masivele muntoase la depresiunile intramontane longitudinale Ciuc-Giurgeu. B. Dintre cele 7 cratere intregi numai unul.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la est . avand cca.). este bogata in livezi. 500m altitudine medie in centrul depresiunii. de fapt. scaldata de Iza.depresiunile Dornelor . dupa cum urmeaza: ♦ la vest de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se dispun. Viseu si Tisa.Campulung .2): ♦ la nord . porumb.culoarul depresionar Bistrita Pasul Tihuta . Toate varfurile lor sunt cratere stinse cu latimi ce depasesc 10km. 24 . aici gasindu-se sate stravechi ce practica agricultura si cresterea animalelor: culturi de cartof. Delimitare (fig. pe rama vulcanica a Gupei Nordice.

1662m ( sisturi cristaline) c) de est: alcatuit din culmi marunte. . de 1200-1400m.Culmea Gosmanului. .Muntii Nemira (flisuri) bordeaza la est Depresiunea b) Ciuc central: . . • Mai la sud formatia vulcanica se separa in doua fasii pe care Oltul le sectioneaza in defileele de la Tusnad si Racos pierzandu-se apoi in adancime. 984m. – Giurgeu 1864m (sisturi cristaline + calcare) -Muntele Ceahlau cu Vf. vai populate. numit Ciomatu (sau Ciumatu) poarta apele unicului lac vulcanic din Romania numit Sfanta Ana.Culmea Berzuntului.Muntii Ciucului (flisuri) Acestia . adica au culmi marunte. Acestia au structuri geologice diferite dar aspect asemanator. Baraolt si Bodoc.flancand la est depresiunea Comanesti Toti au structura flisului. ♦ la est de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla asa numitii "Munti ai Moldovei".Budacu. paduri alternand cu fanete pana sus pe culmi. 1904m (sisturi cristaline + flisuri) . Toaca. 1531m.Vf.pana in Valea Bistritei Moldave .Muntii Tarcaului – Vf. semanand cu Obcinele Bucovinei.Culmea Stanisoarei.Muntii Bistritei . Grindus. continuati de • Muntii Persani.Muntii Hasmasu Mare (sisturi cristaline+calcare) .pana in nordul depresiunii Comanesti . NV-SE: .Muntii Giurgeu (sisturi cristaline) . 1442m. 25 . Se disting totusi 3 siruri paralele orientate NV-SE dispuse in trei aliniamente: a) de vest: . constituiti din roci flisoide care patrund ca niste degete in Depresiunea Transilvaniei.

Alecu Russo l-a numit: "domn intre toate magurile ce alcatuiesc in juru-i o straja de onoare". deci dupa inaltarea lantului vulcanic din vest.Muntii Bodoc dar din care apar iviri de sisturi cristaline si bazalte in Persani. ♦ Alte depresiuni inchise: • depresiunea Bilbor si depresiunea Borsec (intre muntii vulcanici si cristalini) • depresiunea Ghimes (in flis) • depresiunile Praid si Varsag (intre culmi vulcanice) • depresiunile Racos si Baraolt (intre depozite vulcanice si flisoide) 26 . • au altitudini medii de 750m – Depresiunea Giurgeului si 600 – 700m – Depresiunea Ciuc. poate. in Cuaternar. II. De retinut: Ceahlaul este cel mai iubit munte al Moldovei. sunt impadurite si intens locuite.Muntii Persani b) in centru: . sau de roci vulcanice in Baraolt si Bodoc. Unitatile depresionare din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali ♦ Depresiunile Giurgeului si Ciucului. de aceea. ca Toplita – Deda sau prin pasuri . • comunica cu exteriorul numai prin defilee. dupa vulcanism. se vede de la Iasi in zilele senine si reci. ♦ la sud de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla. de sedimentare a aerului. predominant flisoizi c) la est : .Muntii Baraolt. urmatorii munti: a) la vest: .Tusnad. • au o clima rece. orientate N-S intre muntii vulcanici la vest si cei cristalini sau flisoizi la est: • au luat nastere ca depresiuni de baraj vulcanic. • sunt formate pe depozite sedimentare (aluviuni si pietrisuri carate de raurile muntilor din jur. rasfirati de la vest la est.

1772m • Muntii Ciucas intre Teleajen si Valea Doftanei. cu Vf.Ciucas. • Depresiunea Comanesti si Casin in flis. Goru. Depresiunile Grupei Sudice a Carpatilor Orientali ♦ depresiuni interne: • Comandau. 1954m • Muntii Baiului sau Garbova intre Valea Doftanei si Valea Prahovei • Muntii Intorsurii sau ai Barsei spre Depresiunea Brasovului • Muntele Piatra Mare • Muntele Postavaru II. cu Vf. pe rama sud-estica a grupei. Bodoc si Nemira ♦ la sud . C. Grupa sudica a Carpatilor Orientali. cu Vf. 1785m • Muntii Buzaului intre Basca Mica si Teleajen.Subcarpatii Curburii Prezentarea componentelor grupei: I.Subcarpatii Curburii ♦ la vest . Penteleu. Masivele Muntoase De la NE cate SE fata de Depresiunea Brasovului. 4.Carpatii Meridionali la vest de Valea Prahovei ♦ la est .extremitatile sudice ale muntilor Persani. pe Basca Mare 27 . Delimitare (fig. intre Valea Oituzului si a Prahovei se dispun: • Muntii Casin intre Valea Oituz si Valea Putna • Muntii Vrancei intre Valea Putnei si Basca Mica.3): ♦ la nord . Baraolt.

pe Buzau ♦ Marea depresiune intracarpatica a Brasovului . 4. • Intorsura Buzaului.situata in nordul grupei acesteia. Fig.1 Carpatii Orientali – Grupa nordica (schita de lucru) 28 . De retinut: datorita contorsionarii componentelor sale montane (din cauze tectonice impuse de placile marginale) aceasta Grupa Sudica a Carpatilor Orientali se mai numeste si Grupa Carpatilor de Curbura sau "Cotul Vrancei" sau "Marea Curbura".

4.2 Carpatii Orientali – Grupa centrala (schita de lucru) 29 .Fig.

4.3 – Carpatii de Curbura (schita de lucru) 30 .Fig.

• influente temperat oceanice – in muntii vulcanici ai grupei nordice unde climatul este intr-adevar moderat termic. dar si in masivele Rarau – Giumalau..in Obcine. in Carpatii de 31 . RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 4) Clima Carpatilor Orientali : ♦ este tipic montana. de munti mijlocii. Nemira - vant rece local de NE in Depresiunea Braşovului. ♦ vanturi puternice de vest. VEGETATIE SI FAUNA. ♦ este o clima racoroasa. Clima depresiunilor intramontane este asadar specifica.+8oC.1942. APE. ♦ in depresiunile intramontane temperatura medie anuala este de +7. cu temperaturi medii anuale de +6oC la baza si 0o…-1oC pe varfurile muntilor. ♦ influente climatice colaterale: • influente baltice – in Obcine. desprinsa altitudinal din clima temperat continentala de tranzitie a tarii.01.5oC in 25. CURS 5 CARPATII ORIENTALI (III) (CLIMA. desi mult mai blanda decat pe varfuri. ZONE OCROTITE. SOLURI. cu ierni foarte reci si precipitatii bogate. foehn (vant cald de vest) . dar este foarte umed. adeseori atinge valori termice concrete cu mult mai scazute decat pe varfuri. ♦ precipitatiile medii anuale sunt cuprinse : intre 800 si 1200mm dar ating si 1400m in grupa nordica. • In afara influentelor climatice colaterale se mai poate vorbi aici de o realitate unica. de un climat al muntilor josi. dar aici au loc inversiuni termice (de sedimentare) care au condus la atingerea minimei absolute a tarii de -38.

Milcovul. este chiar bine valorificata. ♦ Unele rauri taie defilee ca: Muresul la Toplita – Deda. ♦ de pe rama nordica izvorasc Iza cu Mara. desi fara continuitate . III.numeroase. sau chei : Bicazul la cheile Bicazului. Trotusul. in prezent. fie prin saruri continute. Oltul la Tusnad si Racos. "Cotul" carpato-subcarpatic este o adevarata bariera terestra pentru aerul care vine din directia vest – nord-vestica. Homorodul. cu Ucraina). Moldova cu Moldovita. Muresul cu Nirajul. ♦ Multe au potential hidroenergetic valorificat: . Apele de suprafata : 1. Tarnava Mica si Tarnava Mare. etc. Lapusul .afluent al Somesului langă Baia Mare. Reprezinta o reala bogatie naturala care. ca in toti muntii. ♦ de pe rama estica izvorasc : Suceava cu Sucevita. unde intervin multe modificari locale datorita rolului de ostacol fizic al acestora in calea maselor de aer.Buzau – Lacul Siriu 32 . Apele de adancime . oprindu-i precipitatiile pe versantii expusi si favorizand foehnul pe versantii opusi directiei de miscare a aerului.Bistrita de la Bicaz pana la varsare .Doftana – Lacul Paltinu .lipsesc. etc. Bistrita cu Bistricioara si Bicazul si Tarcaul. Rauri . Curbura. II. 5) Apele Carpatilor Orientali I. de exemplu : ♦ de pe rama vestica a Carpatilor Orientali izvorasc : Somesul Mare cu Salauta. Viseul care se varsa in Tisa (si face granita tarii pe cca. din directia lor predominanta. fie prin gaze (borvizurile de pe rama vestica). cea vestica. 60Km. Ramnicu Sarat si Buzaul – afluenti directi sau indirecti ai Siretului. adesea sunt mineralizate. Apele freatice – exista.

12 lacuri incepand cu Izvorul Muntelui (33Km2) ♦ pe Doftana . Ana in masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghita. 33 . in amonte de cheile Bicazului.in Muntii Rodnei ♦ lacuri vulcanice: . ♦ lacuri pe masive de sare: . Sunt prezente doua etaje si anume: etajul padurii de munte si etajul alpin. pana la limita vegetatiei subalpine.de la baza pantei pana la inaltimi de 1200m.lacul Siriu ♦ pe Firiza . ce a aparut in 1837 prin prabusirea unui pinten muntos care a barat valea. conform conditiilor pedoclimatice si de relief oferite de Carpatii Orientali.Costiui si Ocna Sugatag in Maramures b) Lacurile antropice – sunt numeroase. ♦ lacuri de baraj natural: . astfel: ♦ lacuri glaciare: . unicul lac de crater vulcanic din tara. 2. dupa origine. cele mai cunoscute fiind: ♦ pe raul Bistrita cca.lacul Paltinu ♦ pe Buzau .lacul Firiza pentru apa potabila in Maramures ♦ pe Uz . ♦ Etajul padurii de munte incepe de la baza pantei si se termina unde isi face aparitia vegetatia subalpina.Lacul Rosu de pe Valea Bicazului. Lacurile Carpatilor Orientali: a) Lacurile naturale – sunt cu mult mai putine decat in Carpatii Meridionali si se impart.lacul Poiana Uzului (grupa centrala) 6) Vegetatia Carpatilor Orientali : .de la cca. Se succed astfel: • Subetajul fagului.Sf.1200m. iar in amestec si mai sus.este dispusa etajat. • Subetajul padurilor de conifere .

de unde si numele de "stepa rece de munte". prin repopulare in Muntii Rodnei. dar apare si bradul. Acest etaj este cel mai bine reprezentat in Muntii Rodnei. cocos de mesteacan (numai in Carpatii Orientali). . cocosul de munte. ♦ pentru padurea de conifere sunt specifice: . ursul.caprioara.vale din cauze climatice. cocosul de mesteacan.Cele doua etaje sufera interferente de tipul versant . vulpea. pisica salbatica. .predomina molidul. dar realitatea actuala nu o certifica. de mentionat si animale sau pasari de interes cinegetic: . esentele termofile urcand pe pantele insorite. pinul sau zada si tisa. etc. gainusa de mesteacan ♦ Pentru etajul alpin: . ras. ♦ Pentru padure in ansamblu. .urs. jderul. ♦ Etajul vegetatiei alpine : are doua subetaje: cel subalpin (in care stepa rece este stropita cu jnepenisuri sau arbori pitici) si cel alpin cu vegetatia herbacee pitica. lupul. in literatura se mentioneaza si acvila de munte. ♦ In apele de munte traiesc: 34 . cinteza. astfel: ♦ pentru padurea de fag si alte foioase asociate fagului ii sunt specifice: . Siriu si Ciucas (este relict glaciar tarziu).se adauga o mare varietate de pasari: ciocanitoarea.capra neagra. iar cele de clima rece coborand pa vai umbrite. etc.se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera ii hrana si adapost. veverita.mistretul si viezurele. cerb. dar si specii patrunse din etajul coniferelor. 7) Fauna Carpatilor Orientali : . care este un relict glaciar.

coloanele de bazalt de la Racosu. mreana. cleanul. • Soluri brune si brune acide numite cambisoluri (formate in conditii de precipitatii mai abundente si temperaturi mai scazute). 9) Zone ocrotite in Carpatii Orientali : . Tulghes ♦ Rezervatii de flora si fauna: .Creasta Cocosului in grupa nordica.Codrul secular Slatioara si Muntele Ceahlau ♦ Rezervatii speologice: .pastravul. 8) Solurile Carpatilor Orientali : .sunt numeroase si pentru considerente diferite. . etc. • Soluri podzolice. Tinovu Gaina. cele mai sarace in humus si care apar in etajul padurii din muntii moderat de inalti ai Carpatilor Orientali. Baile Tusnad. fie alpina). ♦ Etajul alpin are: • Soluri alpine brune acide de climat rece si umed. astfel: ♦ Rezervatii floristice: . 35 . numite argiloiluvisoluri. lostrita (numai in Carpatii Orientali .Cheile Bicazului ♦ Rezervatii forestiere: . toate insa ocrotesc cate ceva valoros din mediu. Lacul Rosu.lostrita).Pietrosu Mare din Muntii Rodna ♦ Rezervatii de peisaj si flora: . mlastina de la Sancraieni. Pietrele Doamnei. astfel: ♦ Etajul padurii are: • Soluri cenusii si brune argilo-iluviale in muntii nu prea inalti. Bilbor.sunt cele specifice padurii si vegetatiei alpine. fie impadurita. numite spodosoluri (acestea apar deci in zona montana inalta.Pestera Izvorul Tausoarelor ♦ Rezervatii geologice: . numite spodosoluri.Tinovu Mare de la Poiana Stampei. cu vegetatie de pajiste.

Harghita.: denumirile lor ecologic-administrative actuale vor fi prezentate la cursul de "Arii protejate". Biborteni. caolin.Gutai • sare . Sangeorz- Bai. Carhaga. etc. (bazalt. etc. Tusnad. travertin.Comanesti. Ghelinta (singurul loc din din Carpatii Orientali) • roci de constructie .la Lueta in M-tii Harghita • carbune brun . 36 .rezervatia de lostrita de pe Bistrita Aurie Obs. Asau • petrol . Borsec. ♦ Rezervatii paleontologice: .Caliman • aur. Borsec. in trecut insa foarte bogate): • Minereuri neferoase .) • ape minerale carbogazoase: .Cozla.langa V.Vatra Dornei. 10) Resurse naturale in Carpatii Orientali : ♦ Resurse de sol: • padurea 40% din fondul forestier romanesc • pasuni si fanete naturale • pajisti de munte obtinute prin defrisare • potentialul hidroenergetic al raurilor ♦ Resurse de subsol (astazi diminuate. Bilbor.(Gutai). argint . Purcareni ♦ Rezervatii piscicole: .Ocna Sugatag • minereu de Fe . Depresiunea Maramures • minereuri complexe . andezit.M-tii Maramures. Dornei • sulf . Covasna.Moinesti.Racos. etc. Obcinele Bucovinei • mangan . etc.

11) Gradul de umanizare :
♦ Carpatii Orientali fiind intens fragmentati si usor de strabatut au gazduit
asezari omenesti inca din vechime. Resursele naturale variate au dat
perenitate asezarilor chiar daca multe dintre ele au evoluat inchis dupa
cum o dovedeste numele lor: „Tara Barsei”, „Tara Vrancei”, „Tara
Dornelor”, „Tara Maramuresului”.
♦ Satele si orasele sunt numeroase in depresiuni unde densitatea este de
100-150 loc./Km2. Ele urca insa pana la inaltimi de 1200m, iar cele
sezoniere si mai sus.

37

CURSUL 6

CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I)

1) Asezare, limite : Carpatii Meridionali se delimiteaza astfel (fig.6.1) :
♦ la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
♦ la sud - Podisul Mehedinti (in SV), Subcarpatii Curburii
intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Subcaraptii Getici intre
Valea Dambovitei si Valea Motrului.
♦ la vest si nord-vest - Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra
♦ la est - Valea Prahovei ; Valea Cerbului si Barsa Gorsetului ;
delimitarea, aici si in cazul precedent, se face prin : abrupturi, rupturi
tectonice.

2) Geneza si structura petrografica :
♦ Carpatii Merdionali s-au format, ca intreg lantul carpatic, in cadrul
orogenezei alpine, ultima lor ridicare avand loc la inceputul
Cuaternarului.
♦ Nu au componenta vulcanica de relief (cum au Carpatii Orientali si
Occidentali).
♦ Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar din loc in
loc poarta o cuvertura de calcare vechi si conglomerate calcaroase.
Muntii Bucegi in extermitatea estica si Muntii Mehedinti si Cerna in cea
de vest sunt structurati cu precadere din calcare si conglomerate
calcaroase, generand un relief specific (mai ales pesteri si chei).
♦ Sunt muntii cei mai afectati de glaciatiunile cuaternare, dupa cum o
dovedesc formele de relief caracteristice, la inaltimi mai mari de 2000m.
♦ Nu exista ghetari actuali.

38

3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Meridionali
♦ Carpatii Meridionali au cea mai mare inaltime dintre toti Carpatii
Romanesti (2544m in Vf. Moldoveanu si 2535m in Vf. Negoiu).
♦ Sunt cei mai putin fragmentati de vai, comparativ cu Orientalii si
Occidentalii.
♦ Desi nu au decat maximum 70Km latime si ocupa o suprafata de trei
ori si jumatate mai mica decat Carpatii Orientali, sunt cei mai unitari
dintre toti Carpatii Romanesti.
♦ Sunt intens cutati (in panze de sariaj, adica cute de mari dimensiuni
rasturnate unele peste altele).
♦ Au trei lasari axiale : in dreptul vaii transversale a Oltului, a Jiului si in
lungul Culoarului Rucar-Bran, lasari care conduc la o impartire
geografica anume pe grupe de munti, diferita in unele cazuri de cea
geologica.
♦ Au bine evidentiate cele trei etaje de platforma, numite nivele de
eroziune si anume:
• Platforma Borascu – 2000m inaltime, cu pajisti alpine largi,
folosite vara la pasunat.
• Platforma Rau-Ses – 1200-1600m inaltime.
• Platforma Gornovita – 1000m inaltime, cu fanete si asezari, cu
Sarmizegetusa Regia in Muntii Orastiei din nord-vestul Muntilor
Sureanu.
♦ Prezinta cel mai bogat relief glaciar, cu creste ascutite, vai si circuri
glaciare, morene si majoritatea lacurilor glaciare din tara.
♦ Sunt traversati numai de valea transversala a Oltului, intre Turnu Rosu
la nord si Cozia la sud. Jiul ii traverseaza partial, iar celelalte rauri care
izvorasc din Carpatii Meridionali nu au reusit sa decupeze depresiuni
sau vai largi, ca in Carpatii Orientali.
♦ Drept urmare, Carpatii Meridionali au putine depresiuni si anume :
• „Tara Lovistei” - depresiune butoniera pe
valea transversala a Oltului
• „Tara Hategului” - in NV lantului, intre Retezat la

39

in Fagaras).intre Olt si Jiu. sud. Sureanu. cel mai inalt din Carpatii Romanesti (se mai numeste si „Pasul Romanilor”) • Merisor . Grupa Parangului . la inceputul secolului XX). Grupa Fagarasului .756m • Domasnea .6.2): A. cateva trecatori joase : • Turnu Rosu .din punct de vedere geografic se disting patru grupe de munti.1040m • pasul Giuvala (sau Bran) . de asemenea.de la izvoarele Jiului este decupata intre masivele Retezat.intre Jiu. intre Valea Prahovei si a Dambovitei. Muntii Orastiei la est si Poiana Rusca la vest (acest ultim masiv apartinand Carpatilor Occidentali) • Depresiunea Petrosani .intre Dambovita si Valea Oltului C. Strei si Culoarul Timis-Cerna-Bistra 40 .2020m. Strei D. Grupa Muntilor Bucegi . a aliniamentului de varfuri de peste 2000m altitudine (pana la 2544m in Moldoveanu si 2535m in Negoiu.in estul lantului.400m • Cozia (pe Olt) .540m ♦ Au. B. Valcan si Parang ♦ Au. 4) Subdiviziunile Carpatilor Meridionali : . putine pasuri dintre care citam : • pasul Predeal .309m • Lainici (pe Jiu) . se mai numeste si Alpii Transilvaniei (denumire data pentru prima data de Emmanuel de Martonne. Grupa Retezat-Godeanu . in schimb. delimitate de raurile care le separa si anume (fig. datorita semetiei lor.1240m • pasul Urdele (in Parang) .450m Grupa Muntilor Fagaras.

fara pitorescul Bucegilor. din calcare jurasice. aceasta creasta are spinarea ingusta cat o poteca. Omu.6.este eterogena din punct de vedere geologic si se compune (fig. A. c) Muntii Piatra Craiului ♦ Apar ca o creasta structurala.3) din : a) Muntii Bucegi intre valea Prahovei si valea Ialomitei ♦ Sunt alcatuiti predominant din conglomerate calcaroase. Grupa Muntilor Bucegi : . care atinge 2239m in Vf. . fiind una dintre podoabele Carpatilor.(fig.3) d) Culoarul Rucar – Bran ♦ Poate fi considerat o asociere de interfluvii modelate in formatiuni geologice eterogene. sau forme ciudate ale eroziunii eoliene diferentiate. ♦ Inaltimea maxima este de 2507m in Vf. avand aspect de platforma din care tasnesc ici-colo varfuri calcaroase. delimitata de falii laterale. la inaltimi montane de 1200-1400m. etc. 41 . chei (Tatarului. ♦ Reprezinta un paradis al ecologilor. ♦ Apartin grupei Bucegi si sunt situati intre Culoarul Branului la est si Valea Dambovitei la vest. Zanoagei. ♦ Celebru este abruptul prahovean al Bucegilor. Varful cu acelasi nume (Vf. „La Omu” .). ♦ Masivul Leaota apare ca un horst. b) Muntii Leaota: intre valea Ialomitei si a Dambovitei ♦ Sunt alcatuiti in mare pare din sisturi cristaline care dau forme greoaie.Leaota) masoara 2133m. peretii abrupti si incarcati de grohotisuri. pesteri.Bucegii si Leaota au impreuna forma unei potcoave. prelunga. ca dovada estica a ridicarii Carpatilor Meridionali cu 1000m la sfarsitul orogenezei alpine.6. cum ar fi Babele si Sfinxul. au abrupturi.

. iar Negoiu 2535m.6. Muntii Lotrului si Capatanii la vest. orientata E-V pe cca. urmata spre vest de: • Iezer .se desfasoara intre (fig. ♦ Culoarul Rucar Bran este un mozaic morfologic umanizat. Valea Oltului la vest si Valea Dambovitei la est. datorita cheilor (Dambovicioarei). ♦ Astazi. a) Fagaras – culme nordica (fig.in estul grupei. Subcarpatii Sudici la sud.1668m c) Unitati depresionare: ♦ „Tara Lovistei” .avand marginea vestica intre Culmea Fagarasului si Culmea Cozia la est.1534m • Cozia .1) ♦ Exista o culme nordica numita culmea Fagaras. Grupa Fagarasului: .este cea mai unitara grupa a Carpatilor romanesti . dintre care Moldoveanu atinge 2544m. pesterilor sale dar si peisajului sau variat si straniu. sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline.6. ♦ A fost loc de trecere intre Tara Barsei si Tara Romaneasca.1622m Separate de numeroase vai afluente Argesului si Oltului • Frunti . loc de trecere fiind si astazi intre centrul si sudul tarii.3): Depresiunea Fagarasului la nord. b) Culmi orientate N-S ♦ Din culmea dispusa latitudinal a Fagarasului parca se desprind digital si se orienteaza spre sud culmile: • Papusa . d) Particularitati geografice ale grupei: 42 . nestrapunsa de nici un rau. Aceasta culme are 6 piscuri de peste 2500m. ♦ La Bran si Podu Dambovitei se gasesc dovezi ale scurtei sederi aici a Cavalerilor Teutoni. pe langa rolul de culoar de tranzit transcarpatic.2462m • Ghitu . B. prezinta si o mare atractivitate turistica. in secolul XIII. 60Km lungime.

Sambata. Raul Targului etc. 6. cu creste. Raul Doamnei.♦ Peisaj alpin tipic.1 Carpatii Meridionali 43 . circuri si numeroase vai glaciare ♦ Peste 25 de lacuri glaciare dintre care cele mai cunoscute sunt: Balea. Capra. Arpas. Podragul. iar • in sud: Topolog. Argesul si Argeselul. etc. Valsan. astfel: • in nord se afla afluenti ai Oltului: Cartisoara. ♦ Numeroase rauri izvorasc din aceasta grupa.. Fig. ♦ Vidrarul (pe Arges) Æhidrocentrala si implicit lac de acumulare ♦ Transfagarasanul Ætransporturi (aici se afla singurul sector transalpin al unei sosele nationale numit „Transfagarasan”.

Fig.2 Carpatii Meridionali – subdiviziuni 44 . 6.

Fig. 6.3 a Grupa Muntilor Bucegi 45 .

3 b Grupa Muntilor Fagaras 46 . 6.Fig.

♦ Nu sunt ghetari actuali. ca si cum ar izvori dintr-un castel de ape. de aici linia domoala a culmilor. din punct de vedere geologic sunt alcatuiti preponderent din: ♦ roci cristalino-mezozoice cu intruziuni granitice. se desfasoara intre: ♦ la nord . custuri. ♦ Urmele glaciatiunii cuaternare sunt spectaculoase: vai glaciare. se compune din: (fig.Valea Jiului si a Streiului ♦ la est .Masivul Candrel (2244m) ♦ intre Sebes si Strei .7.Valea Oltului 2.Muntii Sureanu (2130m) 3. ♦ Numai rama sudica a Muntilor Capatanii este calcaroasa.Muntii Capatanii (2124m) ♦ spre Cibin . 47 .1) ♦ Masivul central PARANG (2519m). morene la 1200-1600m inaltime. Apele grupei: a) Raurile care izvorasc de aici: ♦ Alcatuiesc o retea circulara. CURSUL 7 CARPATII MERDIONALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (II) C. Grupa Parangului: 1.Subcarpatii Getici ♦ la vest . circuri si numeroase lacuri glaciare in Parang si izolat in Sureanu.Muntii Lotrului (2142m) .Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la sud . 4. din care se desprind: ♦ spre Olt . cu urmari in peisaj.

Aspectul general al grupei: ♦ Grupa muntilor Parang are aspectul unui nod orografic lat de cca. ♦ Sunt vijelioase si valoroase energetic. afluenti ai Oltului. se compune din : (fig7.Muntii Poiana Rusca (prin culoarul Bistritei) ♦ la sud . Grupa Retezat . Cele mai cunoascute sunt: • Cibinul si Sadu. Gugu.Muntii Tarcu – Muntele Mic (1802m →2190m) ♦ central .2) ♦ la nord . ♦ Culmile pornesc radiar din Parang orientandu-se spre est.Podisul Mehedinti si depresiunile Subcarpatilor Getici ♦ la vest . cu cele mai frumoase pajisti alpine din Carpati. 2. ♦ Relieful domol a favorizat viata pastorala mai mult decat oriunde in Carpati: (in trecut oierii ridicau adevarate catune pastorale la limita pajistilor alpine). D. sud-vest si nord.Muntii Godeanu. Pasarea (din cele 20 existente aici) ♦ In Sureanu: Iezerul Mare si Mic 5. au culmile tesite si foarte largi. cu 2291m in Vf.Godeanu: 1.Grupa Parangului (prin valea Jiului si a Streiului superior). foarte asemanatori cu masivul Retezat si prezentand acelasi interes ecologic. ca si Lotrul impreuna cu Latorita (in nordul si estul grupei) • Spre sud se afla Oltetul cu afluentii sai si Gilortul cu afluentii sai b) Lacurile glaciare: ♦ In Parang: Galcescu. ♦ Muntii nu sunt semeti. se desfasoara intre: ♦ la nord .Culoarul Timis-Cerna ♦ la est . 48 . 80Km. Tauri.

1) ♦ Depresiunea Petrosani : • de origine tectonica. situati intre Cerna la sud si Raul Rece al Timisului la nord. Este un nod orografic. scumpia si chiar liliacul salbatic. ex. : pinul negru de Banat. • este drenata de Jiul de Est si de Vest. ceea ce se reflecta in vegetatia locului . unite la Petrosani. dar plini de salbaticie prin relieful carstic renumit : Cheile Runcului si ale Corcoaiei. Peleaga – este cel mai impozant masiv al grupei. 49 .la N prin Pasul Merisor (759m) cu Depresiunea Hateg . cu o lungime de 45Km. • Are o mare rezerva de carbuni (mai ales huila).Masivul Retezat. Carbunii apartin sedimentarului vechi depus ulterior rupturii tectonice.la S prin Pasul Lainici (450m) cu Subcarpatii Getici ♦ „Tara Hategului”: • Situata intre Muntii Retezat si Sureanu la sud si est si Muntii Poiana Rusca (a Carpatilor Occidentali) la vest. mojdrean. carpinita. • Predomina sisturile cristaline • Prezinta numeroase urme glaciare (lacul Bucura.Muntii Cernei. Cioaca cu brebenei.Muntii Valcan (Vf. 1868m) si Mehedinti sunt cei mai marunti. ♦ la vest . Ei se desprind din Masivul Godeanu. sunt aproape impracticabili deoaece impaduriti si au versanti abrupti. ♦ la est . • Cea mai larga depresiune din Carpatii Meridionali. ♦ la sud . lacul Zanoaga) • Ofera un peisaj unic prin maretie si salbaticie • Din 1930 este Parc National (Emil Racovita). Sunt atinsi de influente climatice mediteraneene. 2509m Vf. • Comunica cu zonele vecine numai prin pasuri si anume: . Unitatile depresionare componente : (fig 7. etc. 3. Straja.

♦ De aici izvorasc: • Cerna. Apele grupei: a) Raurile: ♦ Au cursuri drepte. masive. • Este in istorie un model de economie rurala inchisa (15 sept. • Bucura. Taul Negru si Taul Mare la peste 2000m inaltime. ♦ Mai exista lacuri glaciare in Muntii Godeanu si Tarcu. De aceea. c) Apele de subsol: . – targul Cailor) 4. • Galesul situat la 2270m inaltime. in Muntii Mehedinti si partial in Valcan apar calcarele care se impun printr-un relief carstic cautat: exista si urme ale glaciatiunii cuaternare in muntii mai inalti de 1800m. afluent al Streiului (ÆOlt) ce curge spre nord • Motrul si alti afluenti pe dreapta ai Jiului ce curg spre sud • Jiul de Vest ce curge spre est b) Lacurile: ♦ Sunt foarte numeroase si mai ales glaciare. pot fi: 50 . au forme greoaie. Numai in Retezat sunt 57 (dupa unii autori chiar 83). Structura petrografica : ♦ Grupa Retezat –Godeanu are o structura petrografica complexa.sunt discontinui si nu sunt intens valorificate energetic. Raul Rece si Bistra ce curg spre vest • Raul Mare. Zanoaga. longitudinale si un regim de scurgere de tip mediteranean: cu un maxim de toamna tarzie (decembrie) si un altul de primavara tarzie (mai – iunie). astfel: rocile cel mai des intalnite sunt sisturile cristaline si granitele. 5. ♦ Pe vai insa. • Este locuita din vechime (imperiul roman – vestigii).

dar si mai ridicata in depresiuni (7. aunei unitati de relief. • in depresiuni au loc inversiuni de sedimentare.8oC). fauna. conform aceleiasi scheme. Asadar! 5) Clima Carpatilor Meridionali: ♦ este tipic montana : racoroasa si cu precipitatii abundente.6). etc. prezentata in Cursul 7.grupa Parangului prezentata in Cursul 7 . deci dispuse in lungul paralelelor. ♦ Culmile inalte au urme ale glaciatiunii cuaternare tipice. iar la inaltimi de peste 2000m este clima alpina.. grupele Carpatilor Meridinali (de la est la vest) sunt: . ♦ freatice ♦ de adancime Este de remarcat existenta izvoarelor termal-radioactive de la Herculane.grupa Retezat–Godeanu.grupa Fagarasului prezentata in Cursul 6 . cea mai vestica si cea mai complexa. • Temperatura medie anuala : cuprinsa intre 0o si 6o. ♦ Este fragmentat puternic de vai longitudinale. In urmatoarele pagini vom trata:clima (pct. 6.5oC). ca si culmile pe care le delimiteaza. Sa recapitulam. dar si marturii ale framantarilor geologice trecute. un altul la Caransebes si al treilea la Petrosani. vegetatia si fauna (pct. ♦ Desi nu este. procese actuale. apele (pct. ♦ Prezinta o mare diversitate de peisaj. este mai scazuta pe varfurile de peste 2200m (-2. aceasta grupa pare cea mai inalta din Carpatii Meridionali.grupa Bucegilor prezentata in Cursul 6 . flora. Ele au fost prezentate la punctul 4) „Subdiviziuni” al schemei didactice clasice de tratare geografica generala.7). Aspectul general al grupei: ♦ Pare un triunghi cu un varf la Dunare. deoaerce este inconjurata din toate partile de zone joase. 51 .Carpatilor Meridionali in general.5).

Vidra (Lotru). Negovanu (pe Sadu). Sadu (afluenti ai Oltului in Transilvania) . Raul Mare. ♦ Exista influente mediteraneene in sud-vestul lantului (in Mehedinti si Cernei). Parang. ♦ Taie defilee: .Jiul. 6) Apele Carpatilor Meridionali (subterane si de suprafata) I. Balea. ♦ foehnul Carpatiilor Meridionali. Sebes. Gura Apei (pe Rau Mare). Oltet. Lotru. ♦ Antropice:. Capra. Arges. dar discontinuu . Lotru. exista putine izvoare minerale – Baile Herculane. Apele freatice – sunt prezente. Apele de adancime – lipsesc aproape complet.Scropoasa (Ialomita). Oasa. cu ploi de toamna si de primavara. Cibin. Sadu. ca in toti muntii. afluenti ai Muresului. Dambovita. Vidraru (Arges). Olt. II. numit „Vantul Mare”– este specific Depresiunilor Fagaras si Sibiu.in Retezat (vezi Retezatul). Jiu cu toti afluentii lor . ♦ Sunt valorificate energetic: Ialomita. la Lainici ♦ Taie chei: Ialomita. b. etc. la Turnu Rosu – Cozia . Urlea. Sebes. Raurile : Sunt numeroase rauri care izvorasc de aici : ♦ Ialomita. in Parang: Calcescu. 52 . III. etc. Dambovita. cu ierni blande. Sugag Petris (pe Sebes). Apele de suprafata : a. ♦ Precipitatiile medii multianuale totalizeaza 800mm in Retezat. in Fagaras: Avrig. Lacurile Carpatilor Meridionali: ♦ Naturale: glaciare . Podragul Mare. Ages.Oltul. Strei (+ Raul Mare).

la peste 1800m. pin negru de Banat.este dispusa in doua etaje biogeografice si anume: ƒ Padurile de munte ƒ Vegetatia etajului alpin ♦ Etajul padurilor de munte are : • Subetajul padurilor de fag . viezurele.molid + brad. jneapan. zada .7) Vegetatia Carpatilor Meridionali : .mistretul. vulturica. pin. veverita. Pentru pajistea alpina: 53 .se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera hrana si adapost. etc. • Intre ele exista padurea de amestec. • Exista elemente termofile (vezi grupa Retezat) ♦ Vegetatia pajistilor alpine are doua subdiviziuni: • Treapta subalpina cu tufisuri si arbusti pitici ca: ienupar. iarba vantului si numeroase iviri de stanci (stancarii) • Exista si elemente termofile in Muntii Mehedinti si Cernei: mojdrean. 8) Fauna Carpatilor Meridionali : . lupul. carpinita si chiar liliacul salbatic. merisor. alun turcesc. afin. si numeroase pasari. capriorul.intre 800m si 1200m altitudine. salcie pitica.. specifice sunt: . ♦ Pentru padure. precum si inversarile de etaje din cauze climatice. • Subetajul padurilor de conifere . presarate in cadrul vegetatiei ierboase • Treapta alpina sau „stepa rece” cu plante herbacee ca: parusca. visin turcesc. firuta.

scorpionul. Sura Mare. mreana ♦ Pentru padure in ansamblu. Domogled ♦ Rezervatii de peisaj si flora: . 11) Resurse naturale in Carpatii Meridionali : ♦ Resursele mai importante de sol sunt: • padurile • pasunile si fanetele de padure si depresionare • pajistile provenite din defrisare – foarte productive 54 . ♦ Rezervatii geologice: . 10) Zone ocrotite in Carpatii Meridinali : ♦ Masivul Retezat: unic Parc National din 1930 ♦ Rezervatii floristice: .acvila de munte (rarissima).Bahna. Tecuri. gainusa de alun.Pestera Ialomicioarei.Turnu Rosu ♦ Rezervatii paleontologice: .Piatra Craiului.pastrav. Iezerul Sureanu ♦ Rezervatii forestiere: . . ♦ In apele de munte: .Valea Balei ♦ Rezervatii speologice: . vipera cu corn.capra neagra (relict glaciar tarziu) prin repopulare .vezi solurile Carpatilor Orientali.Sinaia. dintre mamifere.cocosul de munte. Muntele Cozia. Parang ♦ Rezervatii de flora si fauna: . cerbul. de mentionat animalele de interes cinegetic: . rasul. Valea Mare. Cisnadioara. broasca testoasa de uscat.ursul. clean. etc. dintre pasari. Pesterile: Muierii. Closani.Bucegi. . 9) Solurile . ♦ Elemente termofile – in sud-vestul Carpatilor Meridionali se intalnesc: .

/Km2.in Hateg la Alun si Porumbacu (spre Depresiunea Fagaras). marmura . iar catunele sezoniere chiar mai sus (in Candrel. 55 . densitatea populatiei este sub 25 loc. Pe versantii montani ai Carpatilor Meridionali insa. Arges. In Depresiunea Petrosani densitatea depaseste 100 loc. dar si resurse pentru activitatile sale economice.in Muntii Valcan 12) Gradul de umanizare : ♦ Carpatii Meridionali sunt cel mai putin locuiti dintre Carpatii Romanesti. Sureanu) ♦ Omul s-a asezat acolo unde muntele i-a oferit nu numai adapost si hrana.se gaseste in Depresiunea Petrosani • roci de constructie: calcare . Olt. • potential hidroenergetic insemnat al raurilor – folosit pe raurile: Ialomita./Km2. ♦ Totusi. ex. in Valea Ialomitei la Lespezi.pe valea Lotrului • izvoare termale radioactive la Herculane • antracit . Sebes.in Valea Prahovei la Comarnic. Lotru.: • huila . mica . Sadu ♦ Resurse subsolului sunt mult mai reduse decat in Carpatii Orientali. ♦ Satele urca in unele grupe pana la 1000 – 1200m altitudine. in depresiunile „Tara Lovistei” sau „Tara Hategului”. asezarile umane sunt stravechi.

1 Grupa Muntilor Parang 56 . 7.Fig.

2 Grupa Muntilor Retezat 57 .Fig. 7.

CURSUL 8 CARPATII OCCIDENTALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I) 1) Asezare. ♦ Nu exista ghetari actuali.Dunarea (intre Bazias si varsarea Cernei) ♦ la vest . ♦ Orientarea cutarilor este la fel de diferita ca petrografia zonei. Acestea au dat loc aparitiei rocilor vulcanice sau celor sedimentare.1) : ♦ la nord . astfel : in Banat ele au o arcuire spre SV. 58 . ca toti Carpatii ♦ Au o mare varietate petrografica .Dealurile si pe alocuri direct Campia de Vest a tarii ♦ la est .Valea Barcaului si Valea Somesului ♦ la sud . ♦ Toata aceasta „impestritare” de roci. limite : Carpatii Occidentali sunt amplasati in vestul Romaniei avand ca limite (fig. 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format in cadrul orogenezei alpine. mai ales calcare. de linii tectonice si de structuri diferite dau Carpatilor Occidentlai un relief variat intr-un perimetru geografic redus.Carpatii Meridionali grupa Retezat – Godeanu si Depresiunea Colinara a Transilvaniei (in continuare) pana in cotul Somesului.8. De aceea sisturile cristaline au o distributie insulara desi constituie baza petrografica a Carpatilor Occidentali. predomina sisturile cristaline rupte si prabusite. pe cand la nord de Mures se ramifica in toate directiile.

♦ Culoarele tectonice Timis-Cerna si Bistra precum si unele depresiuni de contact ii delimiteaza de unitatile natuarle din jur. pe alocuri cu povarnisuri stancoase si creste zimtate in calcare. Muntii Poiana Rusca. generata de : ♦ largi culoare despartitoare ca Valea Muresului sau culoarul Lugojului . 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Occidentali : ♦ Reprezinta cel de-al treilea sector (cel vestic) al Carpatilor Romanesti . fie ele largi. de la sud la nord: A. drept prelungiri spre est ale Campiei Vestice a tarii (pe liniile de falie ce se intretaie rectangular cu limita muntilor). dar si cu siluete conice izolate in zonele vulcanice. vestice a Carpatilor Occidentali mai poarte numele de „Muncei” (situandu-se intre 500 si 800m). ♦ „golfuri” de campie ajunse direct la baza Muntilor Apuseni. dinter toti Carpatii Romanesti. B. ♦ Prezinta o evidenta discontinuitate intre grupele sale de munti. numite si „golfuri” avand deschidere spre Campia de Vest (a caror prelungire si sunt). 1849m in Apuseni – Bihor). 4) Subdiviziunile Carpatilor Occidentali recunoscute atat de geografi cat si de geologi sunt urmatoarele. spre sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului. culmile ultimei trepte montane. chiar cu unele scufundari locale. C. pe sectoare (ultima faza a orogenezei alpine). ♦ Datorita inaltimii lor reduse. fie ele marunte si raspandite peste tot. Muntii Banatului. numeroase sunt si depresiunile. multe culmi fiind sub 1000m. Muntii Apuseni. 59 . ♦ Sunt cel mai putin inalti (1446m in Semenic – Banat. ♦ Exista totusi o mare varietate a formelor de relief: culmi largi pe sisturi cristaline unde satele urca la 1200-1400m. prezinta o cadere in trepte altitudinale spre vest si nord-vest. ♦ Asadar fragmentarea lor se datoreaza inaltarii inegale.

avand o limita foarte sinuoasa la vest. ♦ Muntii Docnecei cu minereu de fier exploatat din vechime.8. Este vorba despre: ♦ Muntii calcarosi ai Aninei – langa Muntii Semenic.Muntii Almajului (Vf. separati intre ei prin largi culoare. cu nuante mediteraneene evidente. Muntii Almajului si Semenicului au culmile golase cu pasuni montane asemanatoare celor alpine. ♦ Depresiunea Caras – Ezeris intre Muntii Aninei la est si Docnecei la vest. oamenii cresc aici vite de rasa si livezi de pomi fructiferi de calitate superioara. Muntii Banatului (fig. apoi cea de stejar alternand cu fanete deoarece povarnisurile sunt domoale. Este una dintre cele mai salbatice vai prin chei din Romania. 1445m) sunt formati din sisturi cristaline si fasii de calcare vechi orientate N-S . A. este inchisa aproape din toate partile. cum ar fi : Muntii Locvei la sud. Mai jos se intinde padurea de fag. mai cunoscuta dupa ultimul nume. . spre vest. Iata cateva trasaturi ale unor componente importante: . taindu-si cheile cu acelasi nume intre Muntii josi ai Locvei la sud si Aninei la nord. cu doar 500-700m altitudine. urmate de cativa „Muncei” spre vest. 1224m) si Muntii Semenicului (Vf.„Muntii marunti” sau „Munceii” completeaza grupa Muntilor Banatului cu o treapta mai joasa.Depresiunea Bozovici.2) : Sunt amplasati intre culoarul tectonic Timis-Cerna la est si Defileul Dunarii la sud. Depresiunea are un climat de adapost. 60 . Svinecea Mare. Sunt formati din doua culmi ceva mai inalte in rasaritul grupei si anume: Almajului -1224m si Semenicului -1446m. sunt despartiti de depresiunea locuita a Almajului sau Bozovici. Muntii Aninei central si Muntii Docnecei in nord-vestul grupei. ♦ Muntii Locvei intre Defileul Dunarii si Cheile Nerei. ♦ Depresiunea Oravitei intre Muntii Locvei la sud si Aninei la est. Groznei. intre Bazias si Bocsa care separa muntii de Dealurile Vestice. dintre cele doua culmi. Desi sunt putin inalti. . Nera o strabate.

ca in cazul Muntilor Banatului. bogate.2) Sunt amplasati intre Culoarul Bistritei la sud si al Muresului la nord. Este strabatut de cale ferata si sosea moderna. au in vest Campia Lugojului si in est Depresiunea Hategului. raurile sculptandu-l numai partial si radial. Timis + afluenti). Muntii Poiana Rusca: (fig. cresc liber specii mediteraneene. 2Km. cu o altitudine de 540m (pe vremea romanilor se numea „Porta Orientalis”). Sunt formati din sisturi cristaline si numai partial din calcare vechi . ¾ Culoarul are asezari mari. Inaltimea maxima este de 1374m in Vf.100Km) este : ¾ Cea mai lunga vale transversala din Europa ¾ Are ingustimi de numai 150-170m (intre peretii povarniti a caror inaltime este de 300-400m).8. s-a format prin ruptura tectonica. ¾ Este flancat de munti ce depasesc 2000m la est sau 1000m la vest. Padesu. ¾ Aspectul sau este colinar.Teliuc. sau marmura si minereul de plumb de la Ruschita (in sud) sunt de interes national. pasuni. fara a-l rupe.™ Defileul Dunarii intre Bozovici si Valea Cernei (cu o lungime de cca. fierul de la Ghelar . B. dar si largiri de cca. livezi . monolit. cu fanete. ™ Culoarul Timis-Cerna ¾ Este orientat N-S si aproape rectiliniu . astazi intrate in domeniul Lacului de Acumulare de la Portile de Fier I ale hidrocentralei de mare putere cu acelasi nume. Se constituie intr-un singur masiv muntos bombat. ¾ La cumpana de ape intre Cerna si Timis se afla „Poarta Orientala” sau pasul de vale Domasnea. din amonte de Turnu Severin. 61 . ¾ In albia fluviului sunt praguri sau gropi adanci numite „Cazane”. coline domoale alternand cu lunci sau vai largi (Cernei.

Bihorul. Grupa Muntilor Metaliferi .3) Reprezinta grupa Carpatilor Occidentali amplasata la nord de Mures. Culmile Muntilor Apuseni se dispun in jurul unui masiv central. (fig. Dealurile de Vest si izolat Campia de Vest a tarii – la vest si cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei . In cadrul sau se afla „Poarta de Fier a Transilvaniei”.la nord. avenuri. Este o zona foarte locuita si cu traditii populare.Muntele Vladeasa de 1836m. 1849m. fiind un con vulcanic stins • Muntele Gaina de 1467m. Sunt locuiti si circulati pana pe culmi. astfel : • la est . Se invecineaza cu : Vaile Barcaului si Somesului . Culoarul Muresului. Culoarul Bistritei apare pe o ruptura tectonica supusa ulterior eroziunii apelor curgatoare. ♦ Muntii grupei se dispun in jurul masivului central. generand: pesteri. care ii separa de Muntii Poiana Rusca .la sud.1) C. alaturi de sisturi cristaline si granite. desi nu au pasuri sau trecatori decat marginal.Muntele Mare de 1826m • la nord . Este cea mai extinsa grupa din Carpatii Occidentali. Grupa Bihor ♦ Este grupa centrala a Apusenilor. in cadrul careia.Trascaului 62 .la est. dupa cum urmeaza : I. cu celebrul „targ de fete”. chei. • Muntele Gilau se prelungeste in directia nord-estica a Bihorului. (La Voislava se gaseste mica). apar frecvent calcarele. In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla : II. Muntii Apuseni: (fig 8. un pas de 700m altitudine care leaga Valea Timisului cu Depresiunea Hategului.

la Moneasa si Vascan se exploateaza calcare ornamentale. ♦ Muntii Metaliferi si ai Trascaului se afla la sud de grupa Bihor. la sud si Crisul Repede. • Muntii Metaliferi. la sud si Crisul Negru. Plesu. la nord. poarta pe povarnisurile lor foarte line ogoare si fanete accesibile.p. situati : • intre Crisul Negru. Grupa Muntilor Crisurilor este formata din : ♦ Muntii Zarandului. situati: • intre Crisul Alb. • aici se afla celebrele pesteri : Meziad si Vadu Crisului.d. • sunt cei mai inalti dintre toti „munceii” Crisurilor. • In Muntii Trascaului (dintre Ampoi si Aries) pitorescul este sporit de ivirile de calcare. se afla podgoria Aradului. pe un tapsan ingust.v. stanca formata din coloane verticale de bazalt (monument al naturii). de aici bogatia in minereuri neferoase (auroargentifere). geologic (sedimentar. • au inaltimi reduse si sunt sculptati de ape in depresiuni locuite. 63 . atingand 1112m in Vf. dar si Muntii Metaliferi si ai Trascaului. Au numeroase iviri vulcanice tertiare din cadrul formatiunilor sedimentare cutate. conici ca niste vulcani stinsi ce sunt. III. Curiozitati : ”Tara Motilor” reprezinta : masivele muntoase ale grupei Bihor. calcare la nord si roci vulcanice la sud). Drocea. ♦ Muntii Codru – Moma. • sunt eterogeni d. situati: • intre Mures la sud si Crisul Alb la nord. valea Ariesului fiind numai axa acestei „tari”. Vulcanismul tertiar ofera tot aici Detunata. • apar ca un abrupt impunator spre Campia de Vest • la poalele lor. ♦ Muntii Padurea Craiului. numai punctiform atingand 836m in Vf. la nord. • au forma de culme cu spinarea lata ca un pod la 400-600m altitudine.

la nord. sau Borod. de 725m inaltime. cu Depresiunea Brad. cu valea Ariesului si prin Pasul Valisoara. dispuse astfel de la sud spre nord: . prelungiri ale Campiei de Vest.Depresiunea Vad comunica prin pasul Ciucea cu Depresiunea Huedin . 64 . • sisturi cristaline si netezimi de campie. pe valea Crisului Repede Aceste depresiuni situate in vestul Muntilor Apuseni comunica prin pasuri cu depresiunile interioare de mici dimensiuni. astfel: .Depresiunile Beius si Zarand comunica cu Depresiunile Gurahont si Brad .intre subunitatile Muntilor Crisurilor se afla urmatoarele depresiuni ”golf”.la nord : Depresiunea Vad. spre nord.central : Depresiunea Beius. la sud si Valea Barcaului. ♦ Muntii Plopis. pe valea Crisului Alb . ambele incluzand la nord si est Depresiunea Simleului.la sud : Depresiunea Zarandului. de 461m inaltime. pe valea Crisului Negru .Culoarul Muresului comunica prin pasul Bucium. De retinut ca: . au aspect de maguri putin inalte pierdute parca in Podisul Somesan. situati : • intre Crisul Repede. Este vorba despre Magura Simleului de 597m inaltime si de Culmea Mezesului. doar geologia lor asigurandu-le apartenenta la orogen. Ultimele subunitati ale Muntilor Apuseni.

8.1 Carpatii Occidentali – Prezentare generala (schita de lucru) 65 .Fig.

2 Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca 66 .Fig. 8.

Fig.3 Munti Apuseni 67 . 8.

Apele de adancime – lipsesc. oceanica. Vladeasa si Muntele Mare temperaturile medii anuale sunt negative. 6) Apele Carpatilor Occidentali I. SOLURI. Numai pe varfurile masivelor Bihor. cuprinse intre 6 si 9oC si precipitatiile de 800 – 1200mm/an. dar sunt lipsite de continuitate. care asigura un climat umed. Apele de suprafata – raurile. In depresiuni si vai se produc inversiuni termice. ♦ Influente colaterale : • In Muntii Poiana Rusca si in Muntii Apuseni se resimte influenta vestica. moderat termic. III. ca in toata zona de munte. Apele freatice – sunt prezente. II. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 5) Clima Carpatilor Occidentali: ♦ Desprinsa din clima generala a tarii (temperat-continental de tranzitie) este specifica muntilor josi. lacurile (sunt numeroase si au cursuri semipermanente. dar si prin ierni blande. Carpatii Occidentali au cea mai blanda clima montana din toti muntii Romaniei. de munte. O dovedesc valorile termice medii anuale. mai calda decat cea a Carpatilor Orientali sau Meridionali. VEGETATIE SI FAUNA. 68 . este deci o clima de munte mai blanda. ZONE OCROTITE. • In Muntii Banatului sunt evidente influentele mediteraneene prin doua varfuri cantitative de precipitatii : toamna si primavara. iernile lungi si verile scurte. Asadar. APE. CURSUL 9 CARPATII OCCIDENTALI (II): (CLIMA.

Ighiu si Varasoaia – M. Almasul.Campia Turzii si Campia Rameti in Apuseni . . care strabate strabate Depresiunea Tara Motilor. toate Crisurile (Repede. Fantanele si Gilau .pe Crisul Repede si afluentii sai la Astileu. dar si . ♦ Din Muntii Apuseni izvorasc : . Rameti si Les. fie Muresului. ¾ Multe rauri taie chei: . Somesului sau Crisurilor. ♦ Din Muntii Poiana Rusca izvoraste Bega ♦ Din Muntii Banatului izvorasc: . 69 . . care se varsa direct in Dunare.Lacul Dracului si Ochiul Beu – M. a. Apuseni . mai ales: .Nera si Carasul.pe Barzava la Valiug si Secu .Campia Nerei si Campia Minisului in Muntii Banatului De retinut ca Vaile Muresului si Dunarii sunt de mentionat deoarece ele sunt limite naturale in cadrul Carpatilor Occidentali. Lacurile Carpatilor Occidentali: ♦ Naturale: sunt putine si apar pe calcare. Raurile : ce izvorasc din Carpatii Occidentali sunt tributare fie Dunarii. celebrul afluent afluent al Muresului.pe Dunare la Portile de Fier I .Timisul cu afluentul sau Barzava. Negru si Alb). b.in bazinul superior al Somesului Mic la Tarnita.Barcaul. .Somesul Mic prin ramurile sale Somesul Cald si Somesul Rece.Ariesul. Banatului ♦ Antropice: acestea sunt numeroase si constituite mai ales in scopuri energetice.

♦ Animale de interes cinegetic: . cerbul. la poalele Muntilor Poiana Rusca .pe Timis . 7) Vegetatia Carpatilor Occidentali : . veverita. • In apele de munte: pastrav. • Patrunse din alte etaje sunt: iepurele – din silvo-stepa.pe Cerna.Trei Ape . vulpea. etc. astfel: • pentru etajul padurii de foioase sunt specifice: mistretul. in timp ce esentele de clima mai rece coboara pe vaile umbrite sau in depresiuni. caprioara si veverita – din etajul de conifere. functie de conditiile locale de biotip.Apartine: ƒ Etajului fagului pana la 1200m ƒ Etajului fag + rasinoase la si peste 1200m ƒ Etajului rasinoaselor – cel mai putin dezvoltat din toti Carpatii. In concluzie : . etc. cinteza. • Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoarea. esentele termofile urcand pe versantii insoriti. mreana 70 . Exista si alcuri antropice pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a unor asezari: . lupul .ursul. porcul salbatic. clean. viezurele. 8) Fauna Carpatilor Occidentali : ♦ se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ii asigura hrana si adapostul. etc. ba chiar se inverseaza in depresiuni. De retinut ca aceste etaje de padure se interfereaza altitudinal.Cincis (sau Teliuc). datorita altitudinii lor modeste. • Pentru etajul de conifere: caprioara.Carpatii Occidentali reprezinta un adevarat castel de ape asigurand raurilor un debit permanent si potential energetic.

apar spodosolurile. 10) Zone ocrotite in Carpatii Occidentali : ♦ Rezervatii floristice: . Pestera Comarnic in Muntii Banatului. amestec.Cazane in Muntii Banatului ♦ Rezervatii forestiere: . in Muntii Apuseni ♦ Rezervatii paleontologice: . alternand cu primele iar mai sus. Vadu Crisului.Padurea Bejan in Muntii Poiana Rusca ♦ Rezervatii speologice: .Pestera Vantului. ♦ In muntii si munceii Carpatilor Occidentali: cambisoluri (adica soluri brune si brune acide). lipsite de humus. conifere • pasunile • fanetele si pajistile de munte.9) Solurile Carpatilor Occidentali : ♦ In etajele padurii: argiluvisoluri (adica soluri cenusii si brun-roscate). pe culmi. Meziad. ♦ Rezervatii geologice: . Detunatele si Bratca.Dealul cu Melci 11) Resurse naturale in Carpatii Occidentali : ♦ Resurse de sol: • padurile de foioase.Cheile Turzii in Muntii Apuseni .Cetatea Devei in Muntii Poiana Rusca . Ighiu. prin defrisare • resurse hidorenergetice 71 . Pestera Ursilor si Cetatile Ponorului in Muntii Apuseni. adica soluri podzolice.Muntele Vulcan.Intregalde in Muntii Apuseni ♦ Rezervatii de peisaj si flora: .

Campeni. forestiera sau mixta.Branisca • Granit . ♦ Asezarile permanente urca pana la 1500-1600m (in Apuseni. Brad. Resita-100000loc.Ruschita.Savarsin. Rosia Poieni • Mercur . unde se atinge recordul carpatic) ♦ Satele sunt mici. sau de tip rasfirat pe vai si depresiuni (aici fiind de dimensiuni mijlocii) ♦ Orasele apar numai in depresiuni: Anina. Huedin. 72 . Abrud.Deva • Calcar .Zlatna. Moneasa si Vascau • Andezit . de tip risipit pe munte. Vascau (in Muntii Apuseni) ♦ Orasele au mai ales functie miniera. Zam • Marmura si calcare metamorfozate .Sandulesti 12) Gradul de umanizare : ♦ Sunt cei mai populati munti din Romania pentru ca: ♦ Sunt usor de strabatut ♦ Au spatii largi de locuit ♦ Au climat bland ♦ Au resurse bogate si variate de sol si subsol ♦ In depresiuni densitatea populatiei depaseste 100 loc/Km2.Baita • Bazalt . ♦ Asezarile rurale au fie functie agricola. ♦ Resurse de subsol: • Minereuri de fier . (in Muntii Banat). fie miniera.Izvorul Ampoiului • Molibden si wolfram . Beius. Baia de Aries (auro- argentifere). iar pe muntii propriu-zisi este de 25 loc/Km2.Ghelar si Teliucul Inferior • Minereuri complexe .

♦ Ambele forme de relief fac trecerea intre munte si campie apartinand reliefului de talie mijlocie (200 – 1000m) al tarii. SUBCARPATII (prima parte) ¾ Punerea problemei ♦ Sub denumirea din titlul cursului sunt reunite toate formele de relief colinar cu altitudini cuprinse intre 200 si 900-1000m. Atat despre fundamentul adanc. ♦ Din suprafata de 238391Km2 a Romaniei. mai ales granitele). precum si in cazul Podisului Getic. al Podisului Mehedinti dar si al Dealurilor Vestice apartine insa orogenului carpatic. datand din Precambrian (adica din Arhaic si Proterozoic) in cazul Podisului Moldovei. Fundamentul Subcarpatilor. PARTEA a II. sa urmarim acum: 73 . in timp ce Dobrogea de Nord are in fundament orogen hercinic (predominand rocile metamorfice si de eruptiv vechi paleozoic.a CURS 10 DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (I) PUNEREA PROBLEMEI. prima fiind muntii. al Dobrogei Centrale si de Sud.1). din care 24% dealurile. deci alpin. s-a depus o suprastructura sedimentara de varste si grosimi diferite • Fundamentul amintit apartine unor unitati geostructurale de platforma stravechi. ♦ Caracteristicile acestuia reprezinta rezultatul evolutiei pliocen- cuaternare a scoartei terestre anterior constituite in aceste locuri si iata cum: • Din punct de vedere structural in fiecare unitate deluroasa exista un fundament vechi peste care. 18% podisurile. iar cea de-a treia campiile(fig. ulterior. adica 42%.10. considerate ca apartinand treptei a doua de relief a Romaniei. dealurile si podisurile ocupa 100000 Km2.

ea are doua “nivele de timp geologic” diferit in care s-au depus si anume: ƒ primul al sedimentelor paleozioco – mezozoice care apar discontinuu. Vom incepe cu: B. intr-un ultim “val” al Orogenezei Carpatice. calcare depuse in . prin ritmul lor. simetrica subcarpatilor Moldovei (fata de axa carpatica). peste fundament. astfel: . vegetatie. • Suprastructura sedimentara depusa.Miocen . corelatia cu treapta reliefului montan imediat superioara. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA 1) Asezare. secventa spatio-temporala a Orogenezei Alpine.10. nisipuri. ƒ al doilea . 2) Caractere generale ale reliefului : • Trasaturile de relief ale Subcarpatilor exprima bine apartenenta lor la o regiune de incretire atasata genetic Muntilor Carpati.peste acestea exista un strat superficial format din depozite nisipo- argiloase si loessoide depuse ulterior de agenti externi. marne.gresii. limite : Subcarpatii reprezinta o unitate de orogen situata pe flancul exterior al Muntilor Carpati. pietrisuri si tufuri vulcanice – Pliocen . etc. fauna.cel al sedimentelor neozoice care alterneaza ca momente geocronologice (revezi scara geocronologica din prima parte a cursului de fata). ulterior. Celelalte caracteristici de relief sau de . Pe rama interna a Carpatilor Orientali. dar care se va prezenta in cadrul unitatii naturale careia ii apartine in mod natural. argile. clima. exista o singura “secventa” subcarpatica interna.argile. ape. vor fi prezentate in cadrul tratarii unitatilor componente de deal si podis deoarece sunt specifice acestora si nu pot fi generalizate multumitor. incepand din Valea Moldovei la nord si sfarsindu-se in Valea Motrului la sud-vest (fig. 74 . deci in interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. DEALURILE SUBCARPATICE.1). Seriile depozitelor sedimentare Neozoice evoca.

• In general relieful subcarpatic este adaptat la structura geologica. ceea ce ii face comparabili cu muntii mijlocii. argilele nisipurile. culmile alterneaza cu depresiuni pe un singur aliniament in cazul Subcarpatilor Moldovei sau pe doua aliniamente in cazul Subcarpatilor Getici si ai Curburii. iar depresiunile pe sinclinale (exista insa si exceptii !) • O alta trasatura caracteristica este aceea ca. Slanic. 996m in Magura Odobesti sau 911m in Culmea Plesu. Subcarpatii au altitudini mari : 1018m Magura Matau. incepand de la contactul cu muntele. marnele.• Astfel. avand un “relief caracteristic conform”. Exemple: la Targu Ocna. dispuse in structuri cutate (anticlinale si sinclinale).10. etc. astfel : 3) Subdiviziunile Subcarpatilor sunt (fig. Teleaga.2) : • Subcarpatii Moldovei intre valea Moldovei si a Trotusului • Subcarpatii Curburii inter valea Trotusului si a Dambovitei • Subcarpatii Getici intre valea Dambovitei si a Motrului 75 . Ocnele Mari. dealurile fiind dezvoltate deci pe anticlinale. Uneori anticlinalele sunt patrunse din adanc de samburi de sare formand ceea ce geologii numesc“cute diapire”. spre exterior. gresiile. pietrisurile. • Rocile predominante sunt: conglomeratele. • Fiecare subdiviziune majora a Subcarpatilor are alte caracteristici distincte.

intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului unita cu a Trotusului.4) 76 . A. ♦ Aliniamentul culmilor subcarpatice.10. in dispunere nord-sud : • Culmea Plesului. numai in sud. este situata intre Valea Moldovei si Valea Ozanei. ♦ Aliniamentul depresiunilor subcarpatice. • Dealul Corni. Subcarpatii Moldovei (fig. Aceasta deprsiune trebuie considerata de trecere intre Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii.10. • Culmea Pietricica. • Dealul Barboiu. cele pliocene aparand. dar si ai altor afluenti mici pe dreapta ai Siretului. Subcarpatii Curburii (fig. intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului. 515m.3) Se caracterizeaza printr-un singur sir de culmi si o singura serie de depresiuni. dar si pe Valea Casinului (cea mai populata). • Depresiunea Tazlau – Casin pe Valea Tazlaului unit cu Trotusul. 740m. in petice. 603m. Sunt alcatuiti cu precadere din roci miocene. deoarece limita ei sudica formata de Culmea Ousorul (783m) si Platforma Zabrant se afla in Subcarpatii Curburii. 504m. • Dealul Bahna (sau Runcu). intre Saua Girov si Valea Bistritei. intre Saua Baltatesti si Valea Cracaului. Carpatii Orientali la vest si Podisul Moldovei la est. Limitele : Valea Moldovei la nord si valea Trotusului la sud. 915m. in aceeasi dispunere de la nord la sud : • Depresiunea Neamt pe Valea Ozanei sau a Neamtului. • Depresiunea Cracau Bistrita pe Valea Bistritei. a Cracaului si a Bicazului inferior. prin vestul exterm al Luncii Siretului. B.

Dealul Bucovel. Contactul cu muntele este ezitant. Depresiunea Policiori. Dealul Deleanu. Toate culmile si depresiunile Subcarpatilor de Curbura sunt deformate pe directia NE-SV. Depresiunea Mera. Muntii Carpati la vest si Campia Romana la est.Aceste depresiunji sunt adapostite spre est de 77 . Raiuti. Depresiunea Dumitresti. in domeniul subcarpatic. Reprezinta cel mai complex sector subcarpatic. Bisoca. Rachitas. Ele se dispun de la nord la sud astfel: . urmata la sud de Depresiunea Vrancei. Dilma. 749m). • Al doilea sir de culmi (E) exterioare : Magura Odobesti (996m).Depresiunea Soveja. ♦ Aliniamentul depresiunilor Subcarpatilor Curburii : De la vest la est se succed doua siruri de depresiuni si anume: • Depresiunile submontane (in vestul grupei. cu inaltimi de cca. • Depresiunile intracolinare reprezinta al doilea aliniament depresionar. Blidisel. numai intre culmile Subcarpatice. etc. apoi de Depresiunile Neculele. Patarlage si Chiojd (aceasta din urma fiind limitata la est de Pintenul Ivanetu). ♦ Aliniamentul culmilor Subcarpatilor Curburii : • Primul sir de culmi (V) interioare: Ousoru. Limitele : Valea Trotusului la nord si valea Dambovitei la sud-vest. intre munte si primul aliniament de culmi subcarpatice): . caracterizat prin doua aliniamente de culmi si doua de depresiuni. numit Pintenul Ivanetu (de inaltime 1021m). etc. care apartine zonei de tranzitie la Subcarpatii Moldovei. Lopatari.Depresiunea Vidra. Dealul Istrita (numit si Dealul Mare. urmat de Salcia si Ciolanu cu inaltimi in jur de 700m. creand aici o “interferenta” Carpati– Subcarpati. Gurbaneasa. Dealul Blajeni. 800- 900m. 700m. . edificatoare fiind in acest sens patrunderea pintenului muntos din roci flisoide. Depresiunea Niscov si Depresiunea Podeni. urmand marea curbura carpatica in celebrul “Cot al Vrancei” (care se refera deci la deformarea globala a unitatii montane si submontane).

intre Teleajen si Dambovita depresiunile au un caracter intracolinar si se desfasoara astfel dinspre est spre vest: Depresiunea ampla Valenii de Munte.In Depresiunea Policiori – apar celebrii vulcani noroiosi. cunoscut fiind “Muntele de sare”de aici. . Zabala.Depresiunea Valenii de Munte are iviri diapire la Slanic Prahova.Depresiunea Vrancei – apare ca o “cetate naturala”. succesiunea culmilor si a depresiunilor se simplifica datorita ingustarii Subcarpatilor. De retinut (fig. pe valea Teleajenului. Loc de rezonanta istorica.10. cel de-al doilea sir de culmi subcarpatice (Magura Odobesti. 78 . Depresiunea Campina pe valea Prahovei si Depresiunea Pucioasa pe valea Ialomitei.4) ca: . .Magura Odobesti si Dealul Istrita (sau Dealul Mare) sunt cunoscute pentruu podgoriile si vinurile sale de calitate. intre munte la vest si dealurile Raiutu si Rachitis la est. precum si datorita patrunderii in domeniul lor a Campiei Ploiestilor .la vest de Teleajen. etc). strabatuta de cursul Putnei si al afluentului sau. . Particularitati ale naturii locului in aceste depresiuni : . .

Ielenicz) 79 . Fig. 10.2 Subcarpatii romanesti – Harta hipsometrica (dupa M.1 Romania – Unitatile majore de relief (dupa M. 10.Ielenicz) Fig.

1 Subcarpatii Moldovei (schita de lucru) 80 . 10.Fig.

10.4 Subcarpatii curburii (schita de lucru) 81 .Fig.

CURSUL 11

DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (II)

SUBCARPATII (continuare)

C. Subcarpatii Getici (fig.11.1)

Reprezinta cea de a treia subdiviziune a Subcarpatilor Romaniei.
Se caracterizeaza printr-o delimitare neta fata de Carpatii Meridionali, dar si
printr-o adevarata “sudura” a lor la Podisul Getic (fig.1). De aceea, unele dealuri ca:
Dealul Negru, Dealul Barzei, Dealul Bran reprezinta marginea sudica a Subcarpatilor
si, totodata, inceputul Podisului Getic.
Limitele: Valea Dmabovitei la est, Valea Motrului la vest, Carpatii Meridionali la
nord si Podisul Getic la sud.
Culmile si depresiunile se succed similar Subcarpatilor Curburii si anume doua
siruri de dealuri si doua de depresiuni, dupa cum urmeaza (de la est la vest):

♦ Primul aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul
“Dealurilor Subcarpatice Interioare” se remarca prin :
• Magura Matau - 1018m inaltime
• Dealul Carlige - 871m
• Magura Slatioarei - 767m
• Dealurile Gorjului sau Subcarpatii Gorjului
enumerate de la est spre vest.

♦ Al doilea aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul
“Dealurilor Externe” are urmatorele culmi mai semete:
• Dealul Negru de 581m (in apropierea orasului Rmnicu
Valcea)
• Dealul Barzei de 560m inaltime si
82

• Dealul Bran, desi are numai 333m, sare semet deoarece se afla in
marginea de nord a Podisului Getic.

♦ Primul aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici – se consituie din
depresiuni de separatie, adica depresiuni submontane fata de Carpatii
Meridionali, si sunt foarte populate inca din vechime. De la est la vest, ele
sunt :
• Depresiunea Campulung Muscel - pe vaile Argeselului si a
Targului
• Depresiunea Arefu - pe Arges
• Depresiunea Jiblea - pe stanga Oltului
• Depresiunea Horezu – pe dreapta Oltului
• Depresiunea Novaci – pe Oltet
• Depresiunea Tismana – pe Motru

♦ Al doilea aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici este format numai
din depresiuni intracolinare, situate intre dealurile subcarpatice, cele mai mari
fiind cunoscute sub numele de:
• Depresiunile intracolinare dintre Arges si Dambovita (la est de Olt)
• Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare (pe Jiu si afluentii sai
confluente in aceasta depresiune)

De precizat:
Doua sunt marile depresiuni ale Subcarpatilor Getici si sunt situate la
extrermitatile acestora, astfel :
- Depresiunea Campulung, pe raul Targului si pe raul Argesel, la
adapostul Muntilor Iezer si avand la sud Magura Matau (1018m).
Depresiunea este plana, are aspectul unui camp intins, lung, axat pe Raul
Targului (Campulung Muscel a fost prima capitala a Tarii Romanesti).
- Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare, dezvoltata pe Jiu si afluentii lui,
se afla la adapostul Dealurile Subcarpatice ale Gorjului in nord, la sud
fiind limitata de Dealul Bran, slab cutat. In vest ea se desfasoara pana
aproape de Motru, iar in est pana aproape de Gilort. Are o planeitate
83

remarcabila (vezi numele) ; este intens locuita, Targu Jiu fiind orasul ei
cel mai important.
Concluzii :
Subcarpatii reprezinta cea mai diversa si cea mai fragmentata unitate de relief a
Romaniei, dar si cea mai intens valorificata de catre om, dupa cum o dovedeste istoria
tarii.

4) Clima Subcarpatilor (date generale) :
• Desprinzandu-se din clima tarii (temperat continentala de
tranzitie), clima subcarpatica este clima treptei mijlocii de relief, a
dealurilor, dar cu o multitudine de nuantari locale ale acestuia.
• Doua sunt nuantarile meteo-climatice cel mai des intalnite si anume:
blandetea termica in unele locuri si prezenta unor vanturi specifice, mai
des decat a celor generale in altele. Asadar, este vorba de “efectul de
adapost” si de “efectul de canalizare” a aerului pe anumite directii impuse
de vai sau culmi (vezi foehnul subcarpatic de la Clima Romaniei).
• Mersul multianual temperaturii aerului se incadreaza intre 8oC in
Subcarpatii Moldovei si 10oC in Subcarpatii Getici.
• Iarna temperatura medie lunara este intotdeauna mai mare in
Subcarpati decat in Campia Romana, datorita adapostirii lor de catre
Carpati si inaltimii lor care-I fereste de inversiunile termice din Campia
Romana.
• Precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 600 si 800-900
mm/an (Subcarpatii de Curbura se situeaza insa sub aceste
valori medii).
• Vanturile :
- Crivatul este un vant rece de NE-E, care afecteaza uneori, iarna,
Subcarpatii Moldovei.
- Vanturile de Vest creaza foehnul Subcarpatilor Moldovei si de
Curbura, iar cele de nord creaza foehnul Subcarpatilor Getici
In concluzie, daca vom considera clima Subcarpatilor drept o clima de tranzitie
intre cea a muntilor si cea a podisurilor, atunci vom distinge doua etaje climatice si
anume:

84

Milcov. Ramna). Apele subterane: ♦ Se impart in freatice si de adancime. de unde mai primesc numai afluenti minori. Lacurile: ♦ Naturale: . Teleajen si Cricovul Sarat). uneori sulfuroase (Pucioasa). alteori sarate (Slanic. Telega. fie in Siret (Buzau. ♦ Antropice: . Argesel si Dambovita (la extremitatea estica a Subcarpatilor Getici). 5) Apele Subcarpatilor : Subcarpatii dispun de cele trei surse naturale de apa: rauri.Vidraru – pe Arges. Raurile : izvorand din Carpati. 85 . Sarat. Casin si Oituz). Susita. Susita. Raul Doamnei. Putna (cu Zabala. Olt. ♦ tot atat de cunoscute sunt: Ialomita (cu afluentii sai Cricovul Dulce si Prahova unita cu Doftana. c. Argesul cu afluentii sai Valsan. a. lacuri. ♦ dintre aceste rauri. Raul Targului.-etajul dealurilor inalte (> 500m) cu o clima mai racoroasa si -etajul dealurilor joase si a depresiunilor subcarpatice (<500m) cu o clima de adapost. Rm.in masive de sare: Slanic.Ceauru (hidroamelioratii) . Bistrita (cu Cracaul) si Moldova (cu Ozana) ca limita nordica a Subcarpatilor. ape subterane. pana la Curtea de Arges si pe Olt – lacuri hidroenergetice. b. Ocnele Mari. Baile Govora si Baile Olanesti). Bistrita si Moldova). cele mai importante se varsa fie in Dunare (Jiu. cu Oltetul si afluentul acestuia Cerna. Buzaul (cu Slanicul si Basca). Trotus (cu Tazlau. Oltul cu Topologul sau. Arges si Ialomita). ♦ Sunt abundente. Trotus. ♦ cele mai cunoscute rauri care traverseaza Subcarpatii sunt : Jiul cu Motru si Gilortul.: Elementele climatice se modifica pe etaje dupa cum s-a precizat in cadrul cursului de « Meteorologie si Climatologie ». Ocnele Mari) sau cu proprietati curative (Baltatesti. majoritatea traverseaza Subcarpatii. Obs. Ramnicul Sarat.

iar din padurea de conifere coboara caprioara. . se disting: . de aceea nivelul sau poate avea fluctuatii mari (vezi Subcarpatii Curburii). De retinut ca specii specifice foioaselor: mistretul.argiluvisoluri: soluri brun roscate si cenusii.cambisoluri: soluri brune si brune acide. 86 . astfel: ♦ Etajul fagului . ♦ Etajul stejarului .a fost aproape total inlocuit de culturi. iar la vest de Olt sau enclavic in Subcarpatii Curburii. ♦ Padurea de amestec (fag+stejar) – intre 400 si 600m. lupul. ea este insa diminuata de interventia omului. stejar balcanic. astfel: . etc. veverita. ulmul. in mare masura. cerul si garnita (specii termofile) dar si stejar pedunculat . etc. etc. pe dealurile mai inalte si impadurite Aceste doua tipuri prezinta fertilitate medie. etc. ocupand totusi o fasie ingusta la contactul cu campia (unde este cazul) sau se dispune pe dealuri si in depresiuni.pe vai. ♦ Vegetatia azonala. pe substrat argilos si . ♦ Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoare.spre munte. daca nu ar fi fost anulata de om.apartine Subcarpatiilor de Curbura. etc. clima si roca.. etc. vita de vie. s-ar fi etajat dupa nevoile de caldura si umiditate. cartof.spre sud. 6) Vegetatia Subcarpatilor Vegetatia naturala. viezurele. este discontinua. migdalul. cinteza. etc. teiul.urca din campie pana la inaltimi de 500m . ♦ In rauri are conditii favorabile cleanul. dar apare si pe dealurile inalte ale celorlalti Subcarpati. 7) Fauna Subcarpatilor ♦ In linii mari este fauna padurilor de foioase. mreana.♦ Acviferul freatic se alimenteaza preponderent din precipitatii. vulpea. urca gorunul in asociatie cu carpenul. vegetatie de lunca si elemente sudice: liliac slabatic. din silvostepa apare iepurele. 8) Solurile Subcarpatilor In corelatie cu vegetatia. la fel ca mai sus. permitand culturile de pomi fructiferi.

Slanic (carst in Muntele de Sare).In Subcarpatii Getici: .. mari orase. Targu Ocna. Satele sunt de asemenea mari.molisolurile se intalnesc rar. in unele depresiuni (cernoziom levigat).In Subcarpatii Moldovei:. Slanic.Tazlau • Ape minerale ♦ Resurse de suprafata: • Resurse forestiere. Subcarpatii constituie un teritoriu de populare straveche.in toate unitatile • Lignit . de la Ticleni pana la Moinesti.. dar si datorita resurselor importante. • Gaze asociate .Albesti (calcarele de Albesti) langa Campulung Muscel 10) Resurse naturale ♦ Resurse subterane: • Petrol . • Sare . 9) Zone ocrotite ♦ Rezervatii de flora si fauna: .In Subcarpatii Curburii:. fond funciar • Climat de crutare – deci potential climato-turistic • Obiective turistice – naturale si culturale 11) Gradul de umanizare Datorita conditiilor naturale foarte favorabile..in bazinul Arges – Buzau. in care densitatea este de 100 – 150loc/Km. continua.Ocnele Mari.Pietricica si Cozla (paleontologice) ♦ Rezervatii geologice: . 87 . Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Mici (jud. Beresti la limita cu Podisul Getic. teritoriu in care astazi exista asezari omenesti de referinta.Buzau) ♦ Rezervatii geologice si paleontologice: . chiar si in conditiile actuale. sau in zona Alunu.in toate unitatile. • Potasiu . cu functiuni mixte. activitatea economica fiind vizibila .

11.Fig.1 Subcarpatii Getici (schita de lucru) 88 .

Valea Somesului ♦ limita sudica . Sunt dispusi . de unde vine si discontinuitatea Dealurilor de Vest amintita anterior.Carpatii Occidentali 2) Relieful Dealurilor de Vest: ♦ Dealurile de Vest prezinta un relief usor ondulat. aceasta din urma patrunzand uneori pana la poalele Carpatilor Occidentali. Apar ca o bordura deluroasa (a Carpatilor Occidentali) de latimi variabil si pe alocuri discontinua.ca o bordura deluroasa – in vestul Carpatilor Occidentali. precum si datorita genezei lor diferite de cea a Subcarpatilor (cu toate ca fac parte din aceeasi treapta de relief: dealurile). cu dealuir domoale. ♦ Dealurile de Vest constituie o unitate de tranzitie intre munte si campie. CURSUL 12 DEALURILE DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. cu altitudini de 150-300m.Campia de Vest ♦ limita estica .granita tarii cu Yugoslavia : ♦ limita vestica . rar depasind ultima valoare. 3) Geologia Dealurilor de Vest: 89 . limite : Dealurile de Vest poarta acest nume datorita pozitiei geografice in cadrul tarii. adica la poalele Muntilor Banatului si Muntilor Apuseni : ♦ limita nordica .

intre Somes la nord si Crisul Repede la sud ♦ Dealurile Ghepisului . nisipuri. unele portiuni constituie depuneri piemontane. ♦ Caracteristica este prezenta. dar cea mai mare parte a Dealurilor de Vest sunt alcatuite din straturi sedimentare recente .1 de la nord spre sud dupa cum urmeaza ♦ Dealurile Salajului (dupa unii autori) . iar precipitatiile anuale altfel repartizate. dupa cum urmeaza : ♦ Dealurile dintre Somes si Mures resimt substantial influentele oceanice si de aceea au un climat umed si moderat termic. aduse de rauri din timpul Neogenului pana in timpuri recente. Iernile sunt blande. Dealurile Salajului .12.intre Somes si Crasna ♦ Dealurile Crasnei. iar 90 . ♦ Dealurile dintre Mures si granita sudica beneficiaza de influentele climatice mediteraneene si de aceea temperaturile sunt mai ridicate. Dealurile Oradei.intre Mures la nord si raul Bega la sud ♦ Dealurile Buziasului (368m) si Dealurile Tirolului flancheaza la nord si vest Muntii Banatului 5) Clima Dealurilor de Vest: Desprinzandu-se din clima generala a tarii (care este temperat continentala de tranzitie). a unor “maguri ” de roci dure permo-mezozoice sau miocene ce ies la zi din substratul cristalin. marne. din loc in loc.intre Crisul Negru la nord si Crisul Alb la sud . ♦ Din punct de vedere geologic.intre Crisul Repede la nord si Crisul Negru la sud . clima Dealurilor Vestice este tipica pentru treapta dealurilor. pietrisuri. gresii. ♦ Predomina rocile moi (in principal molasa argilo-nisipoasa pliocena) : argile. 4) Subdiviziunile Dealurilor de Vest: se pot urmari in fig. avand un maxim de toamna tarzie si un altul de primavara. dar evident nuantata. toamnele sunt ploioase. apar ca o treapta ingusta la poalele Muntilor Codru-Moma ♦ Dealurile Lipovei . dar si ivirea unor roci vulcanice. apar ca o treapta larga la poalele Muntilor Padurea Craiului ♦ Piemontul Codrului .

6) Hidrografia in Dealurile de Vest: a.molisoluri . 7) Solurile : In stransa corelatie cu roca. Barcaul. Negru si Alb). ♦ Apele termale folosesc la terapie. cel mai cunoscut este lacul termal Petea. Bega. valorile crescand de la nord spre sud.soluri azonale . cernoziom levigat. termoficare. apele si clima locului. Barzava. dar si cu vegetatia care le-a creat. sere. .Dintre lacuri. ♦ Foarte cunoscute sunt cele bicarbonatat sulfurate de la Baile Felix si Baile 1 Mai. aducatoare de precipitatii in toata partea de vest a Romaniei. Crisurile (Repede. . primavara este cu 10-14 zile mai timpurie decat in Subcarpatii Moldovei. spre campie (cernoziom. etc.predominante (brun roscate de padure pe dealuri). . de langa Oradea. .argiluvisoluri . adica la limita dintre Dealurile de Vest si Campia de Vest. Timisul.de lunca.Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9 si 10oC. Raurile : ♦ Sunt numeroase si permanente raurile care.Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 600 – 700 mm.numai in depresiuni si pe treptele joase ale unitatii. traverseaza de la est spre vest Dealurile Vestice. 91 . Carasul. cu un grad mare de fertilitate). c. . Muresul. Lacurile: .Vanturile dominante sunt cele de vest – nord-vest. ♦ Cele mai cunoscute sunt : Somesul. izvorand din Muntii Carpati. spre exemplu. pe aliniamentul Timosoara – Oradea – Satu-Mare. Apele subterane: ♦ Cele cu caracter termal si mineral. apar in zona faliilor. solurile Dealurilor de Vest sunt de urmatoarele tipuri: . b.

• Lignit . ea. initial. spre munte). • Ape minerale . decese si mai ales emigrari).Buzias ♦ Resurse de suprafata: sol fertil. Varzari. ea mai exista. apartine padurii (de stejar. 9) Fauna : Este cea a padurii de foioase acolo unde. cu extindere mai mare spre est. padure.). 10) Zone ocrotite . insular. densitatea medie in Dealurile Oradei este de 100 - 150 loc.Nu exista insa orase (ele fiind marginale – vezi Baia Mare./Km2 (din natalitate scazuta. respectiv: mistret. Borumlaca) • Bazalt . cu 25 – 50 loc.in Dealurile Oradei (la Suplacu de Barcau).. vulpe. cu >150000loc. Singura exceptie: Dealurile Banatului.Date fiind conditiile naturale foarte bune si resursele bogate.in Dealurile Lipovei (la Lucaret). . Satele sunt mici si mijlocii (500 loc.Astazi./Km2. . spre exemplu. lup.). 500 – 1500 loc. viezure. Din domeniul silvostepei mentionam iepurele si numeroase specii de pasari.in bazinul Barcaului (la Voivozi. dar si silvostepei care patrunde tentacular dinspre campie (vezi prezenta Stejarului pufos si a celui brumariu in silvostepa). 92 . omul a populat Dealurile de Vest inca din trecutul indepartat. clima buna 12) Gradul de umanizare . 8) Vegetatia : Desi zona este aproape integral luata in folosinta. dar numeroase. de tip rasfirat printre gradini si vii.rezervatia de flora si fauna de la Baile 1 Mai. 11) Resurse naturale ♦ Resurse de subsol: • Petrol .

12.1 Dealurile si Campia de Vest (schita de lucru) 93 .Fig.

.Au versantii povarniti.S-au constituit pe structuri geologice tabulare. ¾ Elemente definitorii pentru cele cinci unitati de podis: .Au interfluviile extinse si plate. ¾ De retinut : In denumirile geografice locale apare adesea numele de „podis” pentru unele mici suprafete plane. Astfel. 94 . cum ar fi „Podisul Lipovei”. atribuirea unor asemenea denumiri intervine numai prin extinderea de sens a unei notiuni de baza (cea de podis) deoarece nu ne vom apleca acum asupra tuturor acestor cazuri. . toate celelalte unitati de podis sunt extracarpatice (vezi figura cu relieful tarii). desi aceasta apartin unitatilor de deal. Singur Podisul Dobrogei nu se plaseaza ca treapta „imediata” de relief in jurul lantului amintit.Fragmentarea reliefului actual este moderata (adica raportul intre suprafata podurilor interfluviale si culoarele vailor este in favoarea podurilor !). PODISUL MEHEDINTI ¾ Punerea problemei : Cu exceptia Podisului Transilvaniei. monoclinate de eroziune veche sau pe vechi campii acumulative piemontane. iar Podisul Moldovei la est de acesta. ci se afla „peste Dunare”. comparativ cu unitatile de deal. mai ales.. CURSUL 13 UNITATEA DE PODIS EXTRA SI INTRACARPATIC PUNEREA PROBLEMEI. . etc. care este situat in centrul tarii (si ocupa 78% in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei careia ii apartine). iar energia majora de relief este > 100m. Podisul Mehedinti si Podisul Getic se afla in sudul lantului Carpato- Subcarpatic. inaltate ulterior si fragmentate. in sud-estul exterm al Romaniei.

Cursurile urmatoare vor trata. frecvente fiind formele carstice.Muntii Mehedinti (printr-un abrupt de sute de metri) ♦ la sud . A. din care rasar numai cateva maguri calcaroase. limite : Aceasta unitate geografica este bine individualizata in sud-vestul Romaniei. cu inaltimi de 500-600m.13.1).Platforma Strehaia a Podisului Getic: ♦ la vest . avand ca limite : ♦ la nord .Topolnita (printre cele mai mari din Romania) • poduri naturale : . ♦ Geologia lui impune o geomorfologie unica. asadar este un produs al orogenezei alpine. PODISUL MEHEDINTI(fig. toate cele cinci mari podisuri (cel de-al cincilea in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei).Valea Dunarii ♦ la est . ♦ Mica depresiune a Severinului si Dealurile Cosustei despart Podisul Mehedinti de Platforma Strehaia (apartenenta la Podisul Getic) (fig.1) 1) Asezare. 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Podisul Mehedinti are un pitoresc unic prin formele de relief specific rocilor majoritare. de tipul: • vai cu chei : . 800m.13. 95 .Ponoare • depresiuni carstice si sohodoluri (vai ale caror ape dispar in subteran) ♦ Podisul Mehedinti are un aspect de platou adanc fragmentat de ape. Podisul Mehedinti dovedeste ca apartine unitatii de orogen a tarii.Topolnita si Cosustea • pesteri : . cu inaltimi de cca.Valea Motrului su Subcarpatii Getici 2) Apartenenta geologica : ♦ Fiind constituit din sisturi cristaline si calcare. din punct de vedere fizico-geografic.

caracteristica treptei de relief a dealurilor inalte. etc. alcatuite din elemente termofile : liliacul salbatic (apare ca o adevarata padure in apropierea podului natural de la Ponoare). Asadar el nu furnizeaza alimentare unor rauri de suprafata. 4) Clima: Este temperat continentala de tranzitie. din Muntii Mehedinti. . care izvorasc. Apele subterane: ♦ Sunt discontinue. sau Cosustea (in Motru). b. Raurile : Cu exceptia fluviului Dunarea (din limita vestica) si a raului Motru (din limita estica). Podisul Mehedinti este strabatut de rauri mici : Topolnita. cu doua maxime : de toamna si de primavara. in decembrie si mai. Bahna (in Dunare).) c. 7) Fauna: 96 .Precipitatiile medii anuale sunt de 700-800 mm (descrescand valoric spre Podisul Getic) cu doua maxime. existand o alternanta a gorunetelor cu fagetele. Specificitati : cunosc o mare extindere tufarisurile. dar si mai mare de 10oC in sudul Podisului Mehedinti. 5) Apele: a. mojdreanul.M. Lacurile: ♦ Naturale: de tip carstic cu caracter temporar: Zatonul ♦ Antropice: marginal Portile de Fier I (care nu apartine P. blande iarna dar destul de indraznete vara. evidenta mai ales in regimul precipitatiilor. astfel : -Temperatura medie anuala este de 9 – 10oC. etc. acesta inscriindu-se astfel in zonele cu cele mai mari temperaturi medii anuale din Romania. de regula. carpinita.. 6) Vegetatia: Podisul Mehedinti se inscrie in domeniul natural al padurii de foioase. fapt specific structurilor carstice sau cristaline. Expresive sunt si valorile termice. dupa cum s-a mentionat anterior. dar cu o nuantare neta mediteraneana.

In loc de concluzii: Podisul Mehedinti este una dintre cele mai interesante unitati naturale din Romania. numeroase pasari. Zona de podis este in declin demografic de decenii. necesitand ingrasaminte si agrotehnica speciala. etc.Podul natural de la Ponoare impreuna cu padurea de liliac din aceasta zona ♦ rezervatie paleontologica . 9) Zone ocrotite: In Podisul Mehedinti exista cateva rezervatii naturale. unde densitatea este de 100-150loc. lupul. broasca testoasa. mai pregnante aici decat oriunde. etc./Km2. vulpea. Fauna naturala ar fi cea apartinand padurii de foioase: mistretul. 97 .Punctul fosilifer de la Bahna 10) Grad de umanizare: Exista discrepante intre podisul propriu-zis. viezurele. deoarece interactiunea componentelor proprii de mediu este tributara influentelor meteoclimatice mediteraneene. vipera cu corn./Km2 si Depresiunile Bahna si Severin. cu o fertilitate mijlocie. unde densitatea este de 25-50 loc.Pestera Topolnita ♦ rezervatie de peisaj si flora . 8) Solurile: Predomina argiluvisolurile.. respectiv solurile cenusii si brun roscate. Specificitati actuale : traiesc liber elemente termofile ca : scorpionul. intre care : ♦ rezervatie speologica .

13.1 Podisul Mehedinti 98 .Fig.

∗ denumirea mai recenta de “Piemont Getic” exprima direct anumite particularitati morfogenetice ale acestei unitati geografice de podis.Valea Dunarii si Campia Romana intre Dr. pe alocuri linia de demarcatie fiind greu de stabilit datorita continuitatii cuverturii pietrisurilor de Candesti (cuaternare) mai groase intre Dambovita si Oltet. nisipuri. stratele de carbune) s-au depus in ultima parte a Pliocenului pe un fundament cristalin. Tr. CURSUL 14 B. Limitele Podisului Getic sunt : ♦ la nord .Campia Romana de la Drobeta Turnu Severin-Craiova-Slatina- Pitesti-Gaesti ♦ la vest .Valea Dambovitei 2) Geologie : Stratele sedimentare de rezistenta diferita (argile. pietrisuri. PODISUL (PIEMONTUL) GETIC 1) Asezare. limite : Podisul sau Piemontul∗ Getic. depuse de raurile care se varsau in lacul Campiei Romane. Toate aceste sedimente sunt acoperite cu pietrisuri. situat la sud de Subcarpatii Getici este strans legat de acestia.1.Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (in sud-vestul extrem) ♦ la sud . Severin si Plenita (Campia Blahnitei) ♦ la est . fig. marne. 99 . gresii moi. ♦ Inaltimea lui medie este de 600-700m in nord si de 200-300m in sud.14. in continua retragere in acea perioada – este vorba de “pietrisuri de Candesti” 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Intregul podis are o inclinare lina pe directia nord-sud.

Platforma (Piemontul) Candesti (745m) situata intre Dambovita la est si Arges la vest. In rest este evidenta interferenta circulatiiilor atmosferice de vest. (climat desprins din clima generala a tarii. cu spinari domoale. Raul Doamnei.Platforma (Piemontul) Cotneana (657m) intre raul Arges la est si Olt la vest.Platforma (Piemontul) Strehaia (cea mai putin inalta subunitate avand cca. Jietul. strabatuta median de raul Oltet.Platforma (Piemontul) Jiului sau “Dealurile Jiului” (>417m in nord) intre raul Gilort la est si Motru la vest. 5) Apele: 100 . precipitatiile scazand de la vest la est. est si sud. 4) Clima: Podisul (Piemontul) Getic se inscrie in domeniul climatului de dealuri. . ♦ Vaile care il strabat: Argesul cu Valsanul. 400m in nord) cu doua subunitati : platforma (Piemontul) Husnitei si al Balacitei . care este temperat continentala de tranzitie). . . .Platforma (Piemontul) Argesului (772m) intre raul Arges la vest si Argesel la est. avand valori termice anuale usor mai ridicate decat in Subcarpati. astfel dupa cum reiese din: ƒ temperatura medie anuala : 10 – 11oC ƒ precipitatiile medii anuale : 500 – 700 mm/an In vestul extrem se resimt influente climatice mediteraneene. prin ploi de toamna si de primavara. Argeselul. Raul Targului. iar precipitatii ceva mai scazute decat acestia. prin ierni blande. b) la vest de Olt : . astfel distingandu-se: ¾ Subdiviziunile : a) la est de Olt : . Gilortul) il divizeaza in dealuri alungite. este situata intre Motru la est si Campia Blahnitei la vest (aceasta din urma fiind o subunitate a Campiei Romane). precum si Jiul cu Motru.Platforma (Piemontul) Oltetului (>640m in nord) intre Olt la est si Gilort la vest.

Oltul cu afluentii sai : Topolog. Raul Doamnei. . Luncavat. 7) Fauna: Este cea care tine de domeniul padurii : mistretul. Exista unele rauri mici care izvorasc din Podisul Getic si anume : Cotmeana. Raurile : Sunt numeroase raurile care traverseaza unitatea si anume : Dambovita in extremitatea estica . iar la est de acesta si pana la Arges practic sa lipseasca.nu exista ♦ Antropice: . Valsan. Lacurile: ♦ Naturale: . mojdrean. care seaca vara. Bratia (cu o piata de adunare a apelor la Pitesti) . etc. Arges cu afluentii sai : Argesel. 6) Vegetatia: Vegetatia este naturala. etc. ca si in cazul Podisului Mehedinti (liliacul salbatic. Teleorman. Jiul cu afluentii sai : Gilort. Pajistile silvostepei sunt alcatuite in special din graminee : colilia. Raul Targului. b. din silvostepa : iepurele.. Sunt frecvente elementele floristice termofile. in scopuri energetice sau de de folosinta locala c. a. negara. Desnatui. Sunt si numeroase pasari. etc. 8) Solurile: 101 .). viezurele. in mare parte tinand de padurea de foioase si de silvostepa si poate fi astfel caracterizata: in nord a fost domeniul padurii de foioase (amestec). Vedea. Tismana si Motru. etc. in rest silvostepa cu palcuri de stajar pufos si brumariu. Oltet si Cerna lui. vulpea .sunt numeroase. precum si permeabilitarea lor buna face ca apele freatice sa fie slab reprezentate (din lipsa unui strat continuu de argila) la vest de Olt. Apele freatice: Grosimea mare a depozitelor. etc. Amaradia (pe stanga).

cernoziomuri. 9) Grad de umanizare: Populatia are o densitate cuprinsa intre 75-150 loc. caroara li se adauga solurile brune si. Pe interfluvii densitaeta este mai mica (sub 50 loc. 14. Fig./Km2)./Km2 (mai mare la est de Jiu) concentrarile acestea valorice fiind pe vai.1 Podisul Getic 102 . adica cenusii. cu totul accidental. brun roscate. la contactul cu Campia Romana. Predomina argiluvisolurile.

Campia Romana (prin subunitatile sale Campia Siretului Inferior si Campia Covurlui) ♦ la vest .granita de stat ♦ la sud . limite : Podisul Moldovei se afla in estul tarii (fig.1) 2) Geneza si petrografie : Peste un fundament stravechi si complex s-au depus starturi sedimenare neozoice : ♦ Fundamentul cel mai vechi se afla in nordul Podisului Moldovei.Grupa nordica a Carpatilor Orientali pana la Valea Moldovei. realizand impreuna o adevarata „stiva” de straturi orizontale. iar apoi de aici spre sud Subcarpatii Moldovei ♦ la est .Valea Prutului (fig.15. cu „scutul moldo-podolic” – format din cele mai vechi roci: in baza granite precambriene. 103 . 1) Asezare. PODISUL MOLDOVEI Podisul Moldovei este cel mai intins podis al Romaniei. avand urmatoarele limite : ♦ la nord . ceea ce explica si inclinarea tuturor stratelor neozoice superficiale ale Podisului Moldovei in aceeasi directie sudica.15. ♦ Fundamentul partii sudice este constituit dintr-o prelungire scufundata a ariei hercinice nord-dobrogene (datand din paleozoic). peste care s-au depus straturi paleozoice si mezozoice. care s-a retras continuu spre sud. CURSUL 15 C. ♦ Peste aceste vechi structuri geologice profunde s-au depus sedimentele neogene ale Marii Sarmatice.1).

in legatura cu aceasta inclinare. ♦ Rocile straturilor superficiale sunt: argile. Intre aceste culmi deluroase se afla inseuari de relief. pe subdiviziuni : a) Podisul Sucevei se afla intre Carpatii Orientali la vest. apa Moldovei la Sud. dar trece de valea Siretului la Est (fig. sunt roci moi care permit alunecari de teren si o eroziune de suprafata intensa. Aceasta a doua unitate deluroasa se afla intre apa Moldovei la nord si cea a Moldovei la sud. intre valea Siretului si valea Sucevei. dispuse de la nord spre sud astfel : ♦ Dealurile Zaranca sau Dragomirnei (522m) in nord. la nord de Dealul Mare si Saua Ruginoasa tot pe stanga Siretului. Pe partea stanga a Siretului se afla culmile Dealul Mare . ♦ Depresiuni : Depresiunea Radauti intre Dealul Zaranca si Podisul Sucevei. de aceea ele pot fi prezentate numai separat. prezinta aspecte fizico-geografice diferite in cuprinsul sau. 104 . cel mai intins podis al tarii. ♦ Raurile mari ale Podisului Moldovei au o directie NV-SE si curg aproape paralel unele cu altele. adica de povarnisuri in panta mare. depresiuni sau culoare largi de vai. 3) Caracterele generale ale reliefului: Podisul Moldovei.15. orientate invers inclinarii straturilor (vezi cursul de „Geomorfologie ”). Are inaltimi cuprinse intre 450 si 600m.1). dar in sudul Dealului Mare.Harlau (593m) care apartin tot unitatii numite Podisul Sucevei. ♦ Caracteristica este. nisipuri. marne. gresii. succesiunea de cueste. dupa cum urmeaza : ♦ Inseuari : Saua Bucecea pe stanga Siretului. urmate de dealurile Podisului propriu-zis al Sucevei care atinge 688m in Dealul Ciungi. calcare . Vaile Sucevei si Siretului compartimenteaza acest podis in mai multe unitati deluroase care alterneaza cu depresiuni sau lunci largi.

iar in timpul iernii.Este foarte bine populat si gospodarit de bucovineni.Este formata din dealuri line. . Baseul.Pe vremea lui Cantemir. odinioara. astazi palcurile de padure fiind rare. ♦ Culoare de vai : Culoarul vaii Suceava si Culoarul Siretului intre componentele sale colinare. XIX a fost luata in cultura. . motiv pentru care locuitorii le-au stavilit din timpuri vechi.) .Podisul Sucevei.Clima este mult mai secetoasa decat in Podisul Sucevei. pe Prut si tot in malul Prutului are gips si calcar. la extermitatea sudica a Podisului Moldovei. de aceea dealurile sunt tesite. Campia Moldovei era o pasune uriasa pentru herghelii de cai imense. fata de restul Podisului Moldovei. numai in Dealul Cozancea si in Dealul Ibanesti depasindu-se inaltimea campiei – de 200m. de aceea. loc de iernat pentru oi. ca Siretul si Harlaul . iar vaile largi. creand functionalele „iazuri” (Sitna. b) Campia Moldovei (Jijiei) . precum si culoarul Moldovei. aici fiind primele ei capitale : Baia si apoi Suceva. . impropriu unei subdiviziuni de podis.Are nisip cuartos la Miorcani. . . oprindu-se in cuesta nordica a Podisului Barladului.In sec. etc. 105 . la Suceava se conserva ruinele unei cetati inaltate in secolul XIV. solurile silvostepei sunt fertile. iar la sud trece de apa Bahluiului. la nord avand limita Prutul. dand impresia unei campii usor ondulate. .Este situata in estul Podisului Sucevei. Este leaganul vechii «Tari a Moldovei ». . de unde si numele sau. scunde.Vegetatia specifica naturala a fost cea a silvostepei.Apele care o strabat seaca vara. . .Implicit. avand un climat local mai rece si mai umed dect restul unitatii si anume de nuanta scandinavo-baltica este favorabil fagului.Reprezinta subunitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei.Precumpanesc argilele si marnele. In afara acestora au fiintat cetati vechi si orase de resedinta.Este o zona agricola importanta pentru Moldova. aici existau codrii vestiti de fag. . . .

situata intre Dealurile Falciului la vest si valea Prutului la est. Astazi padurile se mai impun in peisaj numai in zona sa nordica numita si Podisul Central al Moldovei.Este situat in sudul primelor doua si este cel mai extins ca suprafata. . cu urcusuri grele si o circulatie anevoioasa intre interfluviile sale inalte si vaile cu pereti abrupti. la nord fiind tot Podisul Central Moldovenesc. anume Podisul Moldovei. ♦ Depresiunea Elanului este urmatoarea subunitate spre sud. c) Podisul Barladului (fig.b. 4) Clima: 106 .Subunitatile Podisului Barlad dispuse de la nord la sud sunt : ♦ Podisul Central Moldovenesc se desfasoara intre cuesta Iasului la nord si latitudinea Vasluiului in sud. . la nord aflandu-se Podisul Central Moldovenesc. ♦ Dealurile Falciului se afla intre valea Barladului la vest si Depresiunea Elanului la est.Podisul Barladului este o regiune greu de taversat.15. aici existand un aliniament de cueste. se afla la sud de Beresti. Aici predomina inaltimi de 400-500m datorita prezentei unor roci mai dure. ¾ De retinut : Toate cele trei subunitati tratate a.Este alcatuit din roci variate : calcare oolitice. . in continuarea Dealurilor Falciului si nu au decat inaltimi de 200-228m. Ulterior inaltimile descresc spre sud pana la 200m in Podisul Covurluiului (numit si Dealurile Berestilor).In trecut Podisul Barladului era intens impadurit.1) . in sud facandu-si aparitia din ce in ce mai mult nisipurile.c sunt entitati fizico-geografice nete ale unei singure unitati mari de podis din Romania. ♦ Colinele Tutovei se afla intre valea Barladului la est si valea Siretului la vest. numit si Dealurile Berestilor. ♦ Podisul Covurlui. desi prezinta multe diferentieri de peisaj. . gresii si argile in partea sa nordica mai inalta.Este mai inalt in nordul sau atingand 561m in Dealul Dorosan. .

Racaciuni. sub 500mm/an . 222 m3/s. Podisul Moldovei are climatul treptei altitudinale a dealurilor joase (este deci un climat temperat de tranzitie. Crasna. culeasa de Siret sau de Prut ♦ Podisul Sucevei este taiat longitudinal de Siret. care se exprima specific pe fiecare treapta altitudinala de relief : munte. 107 . campie). Racova. fie pentru regularizare a debitului unor rauri: Bucecea (pe Siret) si Stanca Costesti (pe Prut). afluent al Jijiei. ca cele de pe Siret (Galbeni. de tip central european. ele sunt foarte numeroase.5oC. ♦ Podisul Barladului este udat de apa Barladului si a afluentilor sai. deal. In concluzie. partea nordica si de vest a Podisului Moldovei sunt mai umede si mai reci. de Bahlui. adunand afluenti ca Suceava cu Sucevita si Moldova cu Moldovita si alti mici afluenti. ♦ Campia Jijiei (Moldovei) este strabatuta de Jijia. Zeletin. de Baseu si de Siha. 5) Apele: a. afluent sudic al Prutului. ƒ Temperatura medie anuala : 8 – 9oC ƒ Precipitatii medii anuale : 500 – 700 mm/an Exista nuantari evidente. scurti si semipermanenti ca: Vaslui. Beresti). cel mai cunoscut fiind iazul Dracsani. In schimb Podisul Sucevei are influente baltice. b. Tutova. astfel : Campia Jijiei (a Moldovei) are precipitatii de campie. care are o vale larga si un debit mare. de continentalism este evidenta). partea cea mai sudica a Podisului Barladului are caracteristici mai evidente ale unui climat de campie (adica nuanta de ariditate. iar precipitatiile anuale sunt de 800 mm. fie pentru necesitatile comunitatilor – iazuri. si de paraul Elan.lipsesc ♦ Antropice sunt constituite fie in scopuri energetice. Raurile tes aici o retea relativ bogata. Lacurile: ♦ Naturale:. in timp ce partea estica si de sud sunt mai uscate din punct de vedere climatic. de aceea temperatura sa medie multianuala este de 8. etc.

Sunt bine reprezentate solurile de lunca dar si saraturile. Vegetatia Vegetatia naturala (initiala deci) apartine silvostepei pe de o parte si padurii de foioase. propice pentru agricultura.Vegetatia forestiera este apartenenta etajului stejarului. 11) Grad de umanizare: 108 . de fertilitate mai redusa – soluri cenusii. .In rest predomina cambisolurile. pe de alta parte. cele de suprafata fiind : intinse terenuri.Silvostepa este caracteristica Campiei Moldovei. ca in toate unitatile de podis. . c. . 9) Zone ocrotite: Padurea Frumoasa si Padurea Bosanci. exista molisoluri . ambele fiind in mare parte inlocuite acum prin campuri de culturi sau prin fanete. care are conditiile naturale necesare padurii de fag. 6. din Podisul Sucevei (floristice) si Dealul Repedea si Malusteni. 10) Resurse naturale: Podisul Moldovei nu dispune de o gama bogata de resurse de subsol. dar si subunitatilor de sud si de est ale Podisului Barladului . in Podisul Barladului (paleontologice). exceptand Podisul Sucevei. este formata din asociatii de graminee si palcuri de padure cu stejar pedunculat sau pufos. 8) Solurile: . Apele de adancime si freatice – sunt prezente.specifica celor doua formatii vegetale (vezi alte podisuri).In Campia Moldovei (Jijiei) si in sudul Podisului Barladului. . 7) Fauna: . fertile.cernoziomuri levigate.

.Densitatea populatiei este maxima in Podisul Sucevei si in Culoarul Siretului./Km2. 109 .Podisul Moldovei este o zona de straveche locuire. astazi numarandu-se printre regiunile bine populate ale tarii. atingand in zonele urbane 100-150 loc. .

15.1 Podisul Moldovei (schita de lucru) 110 .Fig.

ci pe subdiviziuni : . 1) Asezare. inclusiv loess cuaternar. 111 .16.1) : . dar si depuneri sedimentare noi. din punct de vedere geologic. la mijloc este insa neted ca o campie. CURSUL 16 D. mai complex ca alcatuire geologica.mai inalt. PODISUL DOBROGEI Podisul Dobrogei este cel mai vechi pamant romanesc. ♦ Numai in nord-vest are aspectul unor munti pitici. toate acestea regasindu-se in varietatea formelor de relief. prin altitudine si aspect colinar apartine clasei podisurilor. 3) Caracterizarea generala a reliefului: ♦ In general. iar in sud neted ca un platou. intre : ♦ Dunare . In structura sa petrografica exista sisturi verzi. limite (fig.este situat in sudul extrem al tarii.la est 2) Alcatuire geologica : Este cel mai vechi pamant romanesc (care contine reminiscentele catenelor muntoase baikaliene si hercinice) este si cel mai complex ca alcatuire petrografica.Masivul Dobrogei de nord . mai vechi. calcare vechi. intruziuni vulcanice. inaltimea lui fiind de 100m in partea centrala si de maximum 467m in nord. ♦ Datorita marii sale diversitati structurale nu poate fi caracterizat unitar din punct de vedere geomorfologic.la nord si vest ♦ Bulgaria (prin granita trasata intre Ostrov si Vama Veche)-la sud ♦ Marea Neagra .

se prezinta sub forma unei culmi inguste. Este alcatuit din sisturi verzi. a) Masivul Dobrogei de nord: . . Cu toate acestea.se afla la est de subunitatea Macin. respectiv depozite sedimentare depuse peste un sector al Platformei Moesice ca fundament. La sud spre aceasta din urma se identifica o ultima treapta numita Prispa Agighiol.situati in nord-vestul extem. ♦ Podisul Babadagului: . iar cea maxima este de 341m si are o inclinare evidenta dinspre vest spre est.Podisul Dobrogei de sud .este situat intre Valea Slava la nord si versantul sudic al raului Casimcea la sud (intre Harsova si Capul Midia). . supus fiind unei eroziuni indelungate si fragmentat tectonic.Datorita structurii geologice dure si foarte vechi (de origine baikaliana sau hercinica). b) Podisul Dobrogei de sud : 112 . desi nu depasesc 467m. aproximativ intre valea Taitei la nord si valea Slavei la sud. cu relief si alcatuire geologica mai simpla. Aspectul sau este colinar.Subunitatile componente sunt: ♦ Muntii Macinului : . cele mai vechi formatiuni geologice ce apar la suprafata in Romania si are un relief mai accentuat decat podisul Babadagului si se termina spre Lacul Razim prin Prispa Hamangia.Intre Muntii Macinului si Dealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant bine populata si cu un climat de adapost fata de vanturile de nord – nord-est.cu altitudine mai mica. Gheorghe al Dunarii . paralele cu bratul Sf. ♦ Podisul Casimcei: . fiind inconjurat din toate partile de ape prezinta o reala maretie montana. . inaltimea minima este sub 200 m. terminandu-se ca o peninsula intervenita intre mlastinile Deltei la nord si laguna Razim. aceasta culme este modelata in calcare si scade treptat in altitudine dinspre vest spre est. fostul masiv muntos are acum inaltimi de dealuri.se afla la sud de Muntii Macinului si Dealurile Tulcei. ♦ Dealurile Tulcei : . prezinta doua culmi despartite de Valea Taitei si anume: Culmea Pricopanului (cu 467m in Varful Greci) si Culmea Niculitelului cu 363m inaltime maxima.

Ploile sunt rare. au un regim torential si ating maximul in iunie.Capul Midia. Litoralul are climat specific : ierni mult mai blande si veri mai putin 113 . ♦ Fasia litorala cu inaltimi de 36 – 60m fata de nivelul marii. sunt : ♦ Podisul Medgidiei (numit in trecut Podisul Tortomanului). 4) Clima: Desprinsa din clima temperat continentala de tranzitie a Romaniei. pana la hotarul de sud al tarii. cu o nuantare aparte de accentuare a continentalismului. pe vremuri mlastinoasa. Procesele actuale de tarm sunt remarcabile si se studiaza la cursul de Geomorfologie. intre lacul Siutghiol si granita de sud a tarii.In general Podisul Dobrogei de Sud nu depaseste decat pe alocuri 200m inaltime. determinand versanti abrupti sau chiar iviri de stanci. ♦ Podisul Oltinei cu inaltimiea maxima de 196m . .Are un fundament de calcare si gresii sarmatice. si chiar peste 11oC (in sudul extrem) Precipitatiile medii anuale sunt usor sub 400 mm/an.Subunitatile sale componente. . este fragmentat de afluentii Dunarii. astazi parte a Canalului Dunare – Marea Neagra. clima Podisului Doborgei este cea a dealurilor joase si a campiilor. peste care se afla o cuvertura groasa de loess. ♦ Podisul Negru Voda : cu 192m inaltime medie. de numai 109m inaltime. se afla in estul Dobrogei de sud. relieful Podisului Dobrogei de sud este usor ondulat. exceptand subunitatea Macin unde cad 400-500 mm/an si izolat chiar peste 500 mm/an.In rest. dispuse de la nord la sud. . . in sud-vest. .Pe alocuri din depozitele de loess ies calcarele.Partea sa cea mai joasa este Valea Carasu.Se desfasoara la sud de aliniamentul : Harsova . • Temperatura medie anuala este de 10 – 11oC. . Tarmul propriu-zis al Dobrogei de sud la Marea Neagra este de tip faleza adapostind plaje cu nisip fin. .

Topologul si Bugeacul se varsa in Dunare si curg de la E la V. Raurile Peceneaga. Marleanu. Tasaul. c. astfel :Telita si Taita se varsa in lacul Babadag. • Limanuri fluvio-maritime. sursa de exploatat in viitor. Raurile : sunt mici. pe arii restranse.iazuri piscicole sau lacuri de agrement in preajma statiunilor litorale. Agigea. Golovita. aceste rauri curg de la V-NV catre E-SE. aceste lacuri s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor parauri sau rauri de catre cordoane de nisip marin sau fluviomarin. lacul Mangalia (cu ape sulfuroase). Vederoasa.. Sinoe si lacul Siutghiol situat mai la sud. format din lacurile Razim (415Km2). ♦ Antropice: . cel mai mare lac natural romanesc. sau numai maritime: Agighiol. Babadag. cea a padurii de foioase. Casimcea in lacul Tasaul . • Lagune: se constituie intr-un intreg complex. iar iernile geroase si vantoase. Lacurile: . 114 . Zmeica. Apele freatice si de adancime – reprezinta o mare bogatie cantonata. 5) Apele: a. Slava in lacul Golovita. Techirghiol (acesta din urma cu apa sarata si namoluri curative). formate prin bararea gurilor de varsare de catre aluviunile Dunarii. In restul Podisului Dobrogei verile sunt toride. etc. conform pregnantei unei reale nuante de continentalism climatic.sunt numeroase ♦ Naturale: • Limanuri fluviatile: Oltina. toride decat podisul propriu-zis. b. au ape temporare si se varsa mai ales in lacuri. mai ales stejerete. 6) Vegetatia: Pentru Dobrogea de Nord este specifica vegetatia de silvostepa si.

iar in Podisul Casimcei chiar sub 25loc. dihorul. sau cele termofile mediteraneene (broasca testoasa a locului). pufos. iar in Dobrogea de sud : Basarabi (rezervatie floristica). Apar specii termofile in padurea Maciu si Babadag : stejar brumariu. In domeniul forestier se intalnesc speciile caracteristice padurii : caprioara. 115 . etc. dunele marine de la Agigea (rezervatie de flora si fauna) si deschiderile : Seimenii Mari. daca mai exista. din grupa molisolurilor. bogate in humus. Pestera Gura Dobrogei si muntele Macin – rezervatie geologica. potarnichea. mistretul..50loc. dropia (care. Valul lui Traian si Aliman (rezervatii paleontologice) 10) Grad de umanizare: Desi Podisul Dobrogei este o zona de veche locuire. Pasari ca : prepelita. soarecii de stepa. numai pe litoral sau in Tulcea si imprejurimi densitatea populatiei este de 100 ./Km2 .150loc. si speciile colonizate : fazanul. etc. 7) Fauna: Predomina cea de stepa cu specii adaptate peisajului modificat de agricultura : iepurele. paius./Km2 . cer. popandaul. 9) Zone ocrotite: In Dobrogea de nord : Padurea Luncavita. Pentru restul Podisului Dobrogei caracteristica a fost vegetatia de stepa pontica cu graminee (colilia. Numai in nord apar solurile cenusii si brune roscate de padure. astfel : predomina cernoziomurile si solurile balane dobrogene. veverita. etc. garnita. cu o fertilitate mai redusa (cambisoluri).)./Km2 . 8) Solurile: Datorita varietatii reliefului si rocilor. In rest. ea este de numai 25 . este protejata prin lege). deci fertile. lupul. muflonul. etc. inlocuita insa de mult cu plante de cultura. vulpea. invelisul de sol este eterogen.

1 Podisul Dobrogei 116 . 16.Fig.

sisturi bituminoase. ♦ Carpatii Occidentali prin grupa Muntilor Apuseni si jugul intracarpatic (muntii Meses. mai ramasesera lacuri ce aveau sa fie drenate mai tarziu. 1) Asezare. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA Depresiunea Colinara a Transilvaniei este unitatea fizico-geografica centrala a tarii noastre. calcare si gresii. cand a inceput orogenenza alpina. 17. Giurgeu. in paralel cu ridicarea Carpatilor. Un mare avantaj al zonei este ca in formatiunile sedimentare amintite se gasesc intercalatii de carbuni. 3) Caracterizarea generala a reliefului si subdiviziuni (fig. 2) Geneza si alcatuire geologica : Catre sfarsitul erei Mezozoice. limite (fig. Ciuc). etc). Dealul Mare si Dealul Preluca) in vest . s-a pus in evidenta pe trei laturi ale depresiunii o fasie de cute diapire cu strate ridicate pana la verticala aducand din adancuri samburi de sare. nisipuri. Praid. Dealul Prisnel. astfel : ♦ Carpatii Orientali prin sirul muntilor sai vulcanici in est . In ultima faza.1) : Ocupa interiorul arcului carpatic.17. datorita eforturilor de cutare si ridicare a acestora s-a produs o scufundare lenta de pana la 4500m adancime. ♦ Carpatii Meridionali in sud . Ocna Dej. marne. Regiunea a fost invadata de ape si indelung sedimentata cu argile. limitele sale exterioare fiind bine evidentiate de abrupturile celor trei ramuri muntoase.2) : 117 . in Cuaternarul inferior. In pragul Cuaternarului intreaga Depresiune a Transilvaniei a devenit uscat. resursa aflata astazi in exploatare (la Ocna Mures. CURS 17 DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. Numai pe margini si in unele depresiuni intramontane (Brasov. care s-a prelungit pana la inceputul Cuaternarului. sare gema si gipsuri. a bazinului Transilvaniei.

Ambele depresiuni au o treapta de relief mai inalta (600-900m) cu aspect colinar. unde apar o serie de depresiuni si dealuri submontane marginale. pe latura sudica la contactul cu Muntii Fagaras si Candrel si o treapta mai joasa cu aspect de campie. Becheci. se afla depresiunile : Almas si Iara (inchisa la est de Dealul Feleacului . iar la vest de inaltimile deluroase mentionate se afla o alta serie de depresiuni cu caracter intercolinar : Cristuru Secuiesc. in cuprinsul carora s-a acumulat gazul metan. Atid si altele de peste 800m altitudine. • Este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale. ♦ Pe latura vestica.. Homoroade. cele doua fiind despartite prin cateva coline inalte. Depresiunea Colinara a Transilvaniei prezinta un relief mai proeminent pe latura sa estica. Sinioara. Praid. sau „Tara Fagarasului”. etc. desi se intalnesc si inaltimi de numai 300m sau de peste 700m. 118 . Odorhei. la contactul cu Muntii Apuseni. Bistrita. drenata de Cibin. iar in marginile sale sudice si de vest se afla depresiuni submontane formate prin eroziune si acumulari piemontane. astfel : ♦ In sud se afla Depresiunea Fagaras. drenata de Olt si apoi Depresiunea Sibiu sau „Tara Cibinului”. apoi depresiunile Alba Iulia – Turda si mai la sud Culoarul Muresului. Magherani-Atid. Valenii de Mures. Voivodeni. boltite pe alocuri sub forma de domuri. Dumitra. • Are in general altitudini de 500-600m. In centru este evidenta o zona de podis. inchise de alte maguri ca Dealul Homat. unde s-a inaltat in Neogen sirul muntilor vulcanici (ce se termina printr-un platou vulcanic de o remarcabila netezime) s-au individualizat doua aliniamente depresionare despartite prin inaltimi asemanatoare celor subcarpatice : Nadascut. ♦ In cadrul acestei structuri de tip subcarpatic. 832m). un afluent al Oltului. la marginea dinspre munte se afla depresiunile submontane Hoghiz. care se apropie sau trec de 1000m altitudine. Magura Rez. una din principalele bogatii ale tarii. ♦ Podisul Transilvaniei propriu-zis constituie zona din interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei limitata de depresiunile submontane amintite. avand in jur de 600m. Dealurile Siclodului. ♦ Pe latura rasariteana.

. aici dealurile sunt mai inalte (peste 600m). 119 .) c) Podisul Tarnavelor: constituie sectorul cel mai extins al Podisului Transilvaniei. iar in sud depresiunile Sibiu si Fagaras. este strabatut de Tarnava Mare si Tarnava Mica de unde-i vine si numele. b) Campia Transilvaniei : este situata intre cele doua Somese la nord si Valea Muresului la sud. in mare parte acoperit de culturi agricole. • Vaile largi ale Muresului (intre Tg. un substat argilo-marnos si este brazdata de vai largi. Spre deosebire de Campia Transilvaniei. cu aspect mult mai neted si Podisul Hartibaciului. aceasta regiune a fost denumita de localnici „campie”. Mures si confluenta Ariesului) si cele doua Somese (intre Cluj-Napoca. are in general relief colinar. avand in medie 500m inaltime. Campia Transilvaniei la mijloc si Podisul Tarnavelor la sud. mai inalt si mai impadurit. Constituie o regiune mai joasa. in trecut chiar „Campia Painii” si reprezinta o importanta zona agricola. In cadrul sau se individualizeaza trei subunitati denumite dupa raurile ce le strabat. iazuri. respectiv un climat umed si moderat termic. (In cuprinsul ei exista numeroase lacuri antropice. iar culmile cu versantii mai abrupti si acoperita cu paduri. dar si de dealuri inalte) avand iarna un climat de adapost. a) Podisul Someselor : aflat intre culoarul celor doua Somese (Mare si Mic) la sud si jugul intracarpatic la nord. Datorita pantelor line pe care se intind ogoare precum si datorita absentei padurilor. datorita pozitiei in interiorul arcului carpatic si totodata primind influente oceanice. Podisul Secaselor in sud-vest. la sud. Are ca limite: in nord Valea Muresului. Dej si Nasaud) despart Podisul Transilvaniei in trei subdiviziuni si anume: Podisul Someselor la nord. 4) Clima: Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase. formata din dealuri scunde. astfel: Podisul Tarnavelor propriu-zis in nord.

ceea ce determina inregistrarea unor temperaturi foarte scazute. 5) Apele: a. Alti afluenti ai Muresului sunt Gurghiul si Nirajul. formate pe masivele de sare cum sunt cele de la: Ocna Sibiului (Lacl fara fund). prin umirea Somesului Mic (cu izvoarele in Muntii Apuseni) cu Somesul Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei). in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantul Mare (de tip foehn). ƒ Temperaturile medii anuale se mentin intre 7 si 9oC. pe care o strabate din directia NE in directia SV. Sebesul. 120 . unde ating chiar 1000mm/an. spre Muntii Apuseni.este principalul rau din Depresiunea Transilvaniei. ♦ Somesul . b. Raurile : In Depresiunea colinara a Transilvaniei exista o bogata retea de rauri. fiind mai scazute in est si mai ridicate in vest. ƒ Precipitatiile medii anuale insumeaza 600-800 mm/an. fiecare primind o serie de mici afluenti. ♦ Oltul .strabate Depresiunea Transilvaniei la sud. colectate de trei mari cursuri de apa : Somesul si Muresul care apartin grupei de vest si Oltul care apartine grupei de sud. Primeste afluenti mai importanti pe stanga: Tarnava (formata la Blaj. Predomina vanturile de vest . iar pe dreapta are ca afluenti mai importanti Homoroadele (Mare si Mic) si Cibin cu afluentul sau Hartibaciu. Turda. care vine din Muntii Apuseni. Lacurile: . fiind mai scazute (chiar sub 600 mm/an) in Campia Transilvaniei si in partea de vest. iar pe dreapta are ca principal afluent Ariesul. atat cele naturale cat si cele antropice ♦ Naturale: sunt de origine salina. ♦ Muresul . adunand pe stanga toate raurile scurte ce coboara pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Sovata (Lacul Ursu).sunt numeroase. adica in Podisul Someselor. Ocna Dej. Praid. Secasul.se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei. Iarna se acumuleaza pe fundul depresiunii mase de aer rece. prin unirea Tarnavei Mari cu Tarnava Mica). unde se manifesta fenomenul de foehn si sunt mai ridicate in est dar mai ales in nord.

prezente in Campia Transilvaniei. Astazi padurea este redusa mult prin defrisari. Taga. alcatuit la partea inferioara din specii termofile. Densitatea populatiei este mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase. Apar. 10) Gradul de umanizare: Depresiunea Colinara a Transilvaniei reprezinta o zona de straveche locuire. Padurea Mociar. inscriindu-se in regiunile intens populate ale tarii. ♦ Antropice: cele mai numeroase sunt iazurile. bogate in humus si cu fertilitate ridicata. Catina. prezente indeosebi in Campia Transilvaniei: Ceaca. din grupa spodosolurilor. mai sarace in humus si de fertilitate mai redusa (cele podzolice se intanesc sub padurile de fag si de rasinoase) . Lacul fara fund. 6) Vegetatia: Etajul de vegetatie naturala propriu acestei zone este cel al padurii de foioase si anume : etajul stejarului. fie in zonele defrisate pentru a fi luate in agricultura. 8) Solurile: Cele mai raspandite sunt cernoziomurile levigate din categoria molisolurilor. respectiv soluri cenusii. Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului. etc. 7) Fauna: Este cea specifica etajelor de vegetatie prezentate. Zau. iar la partea superioara din gorun. precum si soluri podzolice. de asemenea. 121 . unde se inregistreaza si sub 25 loc/Km2. din categoria celor argiloiluviale. Vulcanii noroiosi de la Hasag. dar este redusa in Podisul Hartibaciului si in Podisul Secaselor. apoi etajul padurii de amestec stejar si fag si chiar etajul padurii pure de fag. 9) Zone ocrotite: Fanetele Clujului. soluri brune si brune acide numite cambisoluri. Rapa Rosie. Solurile sunt caracteristice etajului padurii. apar in restul Depresiunii Colinare a Transilvaniei fie sub vegetatia de padure.

Fig.1 Depresiunea colinara a Transilvaniei (schita de lucru) 122 . 17.

Fig.2 Depresiunea colinara a Transilvaniei (harta de atlas) 123 . 17.

2) Alcatuire geologica. in contrast cu inaltarea produsa la un moment dat in Carpati si Subcarpati. situata in sudul tarii. disparnd la sfarsitul Cuaternarului . puternic sedimentata. Subcarpatii Curburii si Podisul Getic la Nord si ♦ Lunca Dunarii la Sud si Est. ea formandu-se prin acumulare de sedimente (pietrisuri. Din punct de vedere tectonic. care exista aici si care s-a retras treptat spre est. in unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente. care continua si in timpurile noastre (cunoascuta si sub numele de zona de lasare de la Namoloasa. cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului inferior. reprezentate prin calcare. marne. Specifica pentru aceasta unitate a tarii este cuvertura de loess care acopera interfluviile. argile) in marele lac. PARTEA a III – a CURSUL 18 A. limite (fig. subsidente. avand ca limite : ♦ Podisul Moldovei.1): Campia Romana este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra. peste aceste depozite sedimentare s-a depus ulterior loessul. Stratele sedimentare de deasupra calcarelor ating grosimi de pana la 3000 – 4000m. 124 . In fundament se afla trei sectoare ale Platformei Moesice. relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Intre aceste limite Campia Romana apare ca o mare depresiune. nisipuri. CAMPIA ROMANA CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare.18. ajungand in partea de est la grosimi considerabile.

♦ Subdiviziuni : cea mai cunoscuta subdiviziune geografica este urmatoarea: • O fasie de campii piemontane la nord. unde s-a format o mare zona de confluenta.1): evaluata dimensional.18. ♦ Caracterizarea generala a reliefului (fig. (fig. a) Campiile piemontane au intindere mica.1). Sunt cele mai inalte unitati ale Campiei Romane. cum ar fi Podisul Getic mai la vest. • Partea ce mai joasa de 10-20m altitudine se afla pe Siretul inferior. • Relieful Campiei Romane se carcaterizeaza prin vai largi si interfluvii. spre care se recurbeaza raurile. joasa si umeda mai tot timpul anului. cu largi si netede interfluvii intre vai . precum si de la vest la est (dupa cum s- au retras apele lacului cuaternar). • O zona de subsidenta aproape continua intre Arges si Siretul inferior cu rauri divagante . etc. • Are o inclinare de la nord la sud – sud-est. Exista urmatoarele campii piemontane : 125 . pe un teritoriu de lenta scufundare. numite „campuri”.18. • O alta nota specifica o constituie prezenta nisipurilor cu microrelief de dune. asadar in zona in care intre Subcarpati si Campia Romana nu se interpune altceva. Campia Romana are urmatoarele caracteristici : • 600Km lungime pe directia est-vest si 140Km latime pe directia nord-sud. in estul Campiei Romane sub forma unor fasii de-a lungul Ialomitei si Calmatuiului si in zona de confluenta a Barladului cu Siretul (dunele de la Hanul Conachi). viticultura. de catre apele stagnante. cele mai multe aflandu-se in sudul Olteniei: de-a lungul Dunarii. Toate dunele au fost fixate prin culturi sau plantatii forestiere. in evantai. formate prin tasare. • O zona intinsa a campiilor tabulare. de regula cu peste 300m si au deasupra o cuvertura subtire de pietrisuri. in zona sa centrala . aparand ca un brau ingust la poalele Subcarpatilor Curburii. • La margine sudica se afla Lunca Dunarii. are inaltimi cuprinse intre peste 300m in nord-vest si 10-20m in extermitatea nord-estica. pe stanga Jiului in Campia Romanatilor. Netezimea acestora este intrerupta numai de mici denivelari circulare sau ovale numite „crovuri”. avand o cuvertura subtire de pietrisuri . ca niste platouri netede.

fixate cu plantatii de vita de vie si pomi fructiferi sau numai salcami. campuri care sunt separate prin vai rare si putin adanci. Aceasta campie a constituit cu veacuri in urma o zona de adapost in care au aparut asezari si s-au dezvoltat. cuprinde campii joase cu rauri divagante.18. Campia Siretului inferior. care si-au scimbat albiile in timpuri recente. Se disting urmatoarele subunitati : ƒ Campia Vlasiei la est de Arges. celebrii Codri ai Vlasiei. b) Zona subsidenta a Campiei Romane. care au fost insa defrisate. in trecut acoperita de paduri. ƒ Intre Olt si Arges se afla Campia Boianului si Campia Gavanu-Burdea (ambele in nord). in ansamblu. Buzau si Siret . are de asemenea lacuri sarate. Cuprinde doua subunitati : Campia Bailestilor si Campia Romanatilor. marginita la nord-est de valea longitudinala a paraului Calnistea. ¾ Partea estica a Campiei Romane este. 126 . acoperite de straturi de loess tot mai groase de la vest catre est. indeosebi in jurul capitalei. mai joasa. Campia Targovistei. la o mare rascruce de drumuri. Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului . c) Campiile tabulare. separate de Jiu. Campia Pitestilor. Exista urmatoarele astfel de campii : Campia Titu. iar la sud Campia Burnazului. Campia Gherghitei. deosebit de neteda. care reprezinta partea cea mai inalta si ingusta a Campiei Romane si coboara in trepte de la nord la sud. ca un platou. Campia tabulara are urmatoarele subimpartiri : ¾ In partea de vest se afla : ƒ Campia Olteniei (la vest de Olt) (fig. Campia Buzaului. iar de-a lungul Dunarii si Jiului are siruri de dune. separate de raul Vedea.1). caracterizata prin scufundari lente. Calmatui. mai larga si are siruri de dune depuse pe dreapta raurilor Ialomita. drenata de Dambovita si Colentina. Ea se continua cu Campia Mostistei pana la meridianul confluentei Mostistei cu Dunarea. orasul Bucuresti. alcatuite din largi interfluvii („campuri”). Campurile acestea sunt mai inalte la vest de Arges si mai joase la est de acesta. ramanand numai unele petice.

Se constata o accentuare a tendintei de continentalism climatic dinspre vest spre est. ƒ La nord de Baragan se afla Campia Tecuciului.1 are o prezenare aparent diferita de Baragane). care inchid baltile candva inundabile. ƒ Lunca Dunarii este cea mai sudica unitate a Campiei Romane. largindu-se din ce in ce mai mult spre est. devenita astazi Insula Mare a Brailei. de unde Dunarea se desparte in doua brate principale. cu medii termice anuale ridicate. cu ploi de toamna si ierni blande (vezi Ecaterina Ioan Bordei. intre luna cea mi calda si cea mi rece fiind cea mai mare amplitudine din cadrul unitatilor geografice ale tarii. Pe aceste intinse campuri se intalnesc crovuri. indeosbi in aval de Calarasi. luna cea mai calda din an. clima Campiei Romane este cea a treptei de relief . cele mai ridicate valori din tara. Interfluviile Baraganelor sunt largi si netede. Prezinta aspecte diferite pe parcursul ei. aluvionara. in care s-au instalat lacuri. temperatura medie anuala este de 22o – 23oC. indeosebi in partea de nord. dar cu precipitatii reduse .campie.Bogdan [1]) si Campia Brailei care se mai numeste Baraganul brailean (pe harta nr. ƒ Campia Baraganului se afla la est de Campia Vlasiei si a Mostistei. care scad de la 600mm in vest la mai putin de 500mm in Baragan.400-600mm/an si secete frecvente. ƒ de interferenta intre influentele vestice oceanice. sudice mediteraneene si cele estice – nord-estice respectiv continentale. Ea reprezinta portiunea cea mai joasa. a vaii Dunarii care sta sub actiunea directa actuala a fluviului sau a bratelor acestuia. subdiviziunile acesteia sunt : Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului care poate include (conform O. In cadrul Campiei Romane se manifesta trei influente climatice colaterale: ƒ mediteraneene – in Campia Olteniei. vizibil mai ales in domeniul precipitatiilor. de 10o – 11oC. 127 . adeseori cu ape sarate. In iulie. 1983) . acum indiguite si desecate. vaile care le delimiteaza sau le strabat creand abrupturi de 10-30m. 3) Clima: Desprinzandu-se din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie.

Tei. unele chiar secand vara (Calmatuiurile. in capitala si in imprejurimi: Mogosoaia. Floreasca. Oltul cu afluentul sau Oltet. 4) Apele: a. Vedea sau Calmatuiul teleormanean izvorasc din Podisul Getic. Din grupa estica Siretul (raul cu cel mai mare debit – 222m3/s. Aici precipitatiile sunt mai mari decat in estul Campiei Romane. Lacurile: . Dambovita (impreuna cu afluentul sau Colentina. Cernica. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (si in foarte mica masura nivala sau subterana). etc. Movila Miresii. Principalele rauri. Vedea. Lacul Sarat de langa Braila. iar iarna temperaturile usor mai ridicate decat in est. in aval de Slatina. Raurile : Campia Romana este strabatuta de raurile grupei sudice si de cateva din grupa estica. Vedea. 1988). Herastrau. Baneasa. b.).in Campia Romana exista numeroase lacuri naturale: ♦ Lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii): • mai cunoscute – Lacul Brates de langa Galati (amenajat). in lungul Buzaului (Balta Alba). Arges cu afluentii Neajlov. sunt : Jiul.). Plopul. Ramnicul. culese de Dunare sau de Siret si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati . de interes energetic: pe Olt. de la vest la est. apoi Ialomita cu afluentul Prahova si Calmatuiul brailean. consecinte ale continentalismului climatic. • limanuri fluviatile: in lungul Dunarii (Mostistea). dar si lacuri de acumulare. 128 . Sabar. numai cateva parauri scurte de campie ca : Desnatuiul. in lungul Ialomitei (Snagov). prezente mai ales in Baragan si in Campia Brailei: Amara. etc. ♦ Lacuri antropice: numeroase lacuri de agrement amenajate pe Colentina. La ploi torentiale se produc inundatii. Strulesti. • lacuri de crov. Milcovul cu Putna. Ianca. acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit. dintre cursurile interioare) primeste Buzaul. Zona de interferente climatice se afla intre Olt la vest si Mostistea la est (vezi Nicolae Ion Bordei.

indeosebi in luncile Dunarii. si cernoziomurile levigate tipice pentru silvostepa. 6) Fauna: Se refera la speciile caracterisitice stepei si silvostepei. datorita evaporatiei intense de vara. Apele de adancime exista si au adeseori caracter ascensional sau artezian. din stejar pedunculat. potarnichea (tot mai rare) : dropia fiind ocrotita de lege. caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan). apele freatice se afla la adancimi relativ mari (20-25m).. in cea mai mare parte inlocuita de culturi. in unele locuri cu valoare terapeutica. apartine la trei mari formatiuni : stepa. Siretului. alcatuita la partea inferioara din specii de stejar termofil (cerul si garnita). Ulterior. atat stepa cat si silvostepa s-au transformat.) . dropia. ulm. silvostepa si padurea de stejar. 5) Vegetatia: Vegetatia naturala. Se adauga si alte specii de foioase : carpen. cum este Baraganul. plopi. cu zavoaie de salcii. caracteristice stepei.stepa. iar dintre pasari. etc. . cu pajisti stepice si palcuri de padure cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu. etc. popandaul. devenite importante zone agricole. colilia. iar in partea superioara din gorun. atat de intens transformata astazi.silvostepa. orbetele. dand nastere la saraturi. 7) Solurile: Predomina cernoziomurile. prepelita. negara. astfel ca azi nu mai cuprind decat resturi ale formatiunilor initiale impestritate cu alte ierburi (stepa secundara). c.Padurea de stejar. Ialomitei. ambele tipuri 129 . aceste ape antreneaza in miscarea lor ascensionala sarurile din stratele sedimentare. speciile sunt rozatoarele : iepurele. avand o mare raspandire in Campia Vlasiei . Apele subterane : Sub depozitele de loess sau aluvionare ale „campurilor”. ce urca si in etajul forestier. etc. pirul. . tei. In zonele bantuite de secete. cuprinde pajisti stepice cu graminee (paiusul. Are o larga dezvoltare vegetatia de lunca. harciogul.

Pitesti. Baraganul si Campia Burnazului au cele mai mici densitati medii. care au o fertilitate mai redusa si care necesita ingrasaminte pentru a fi cultivate. Craiova. 130 . Exceptie fac numai zonele de urbanizare Bucuresti. (mai frecvente in Baragan) si lacovisti (soluri hidromorfe) indeosebi in luncile Dunarii. Dunele Hanul lui Conachi. dar sunt de bun randament agricol. Siretului si Buzaului. De asemenea. cca. Padurile Spataru si Ciornuleasa (forestiere). 8) Zone ocrotite: Datorita introducerii masive sub cultura a terenurilor. Padurea Izvoru (fauna).fac parte din categoria molisolurilor. Tiglina (geologice). 25 loc/Km2. Lacul Sarat de langa Braila (flora si fauna). Buzau. Exista insa areale intinse cu soluri brun roscate de padure (formate sub celebrii Codrii ai Vlasiei). au rams putine zone naturale ocrotite : padurile Comana si Snagov. au deci o mare fertilitate. 9) Grad de umanizare: Campia Romana are o densitate medie mica sub 50 loc/Km2 . Ploiesti. sunt bogate in humus. Focsani si orasele din Lunca Dunarii unde densitatea se situeaza intre 100 si 150 loc/Km2. De mentionat ca pe campurile interfluviale densitatea este si mai mica. se intalnesc soluri saraturate (halmorfe).

Fig. 18.1 Campia Romana (schita de lucru) 131 .

iar cea minima de 80m pe cursul inferior al Timisului. In mod direct se margineste pe o mica portiune cu Carpatii Occidentali. relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Este alcatuita. Are ca limite : ♦ la nord . a tarii . limite (fig. ♦ la est .varsarea Nerei in Dunare . ♦ Caracterizarea generala a reliefului : • Altitudinea medie a Campiei de Vest este de aproximativ 100m. la poalele Carpatilor Occidentali si a Dealurilor de Vest ca trepte majore de relief. din nisipuri. cea maxima fiind de 174m in Campia Vingai. iar in holocen campiile joase si luncile. ♦ in vest . in functie de patrunderea ei in zona dealurilor. 19. trasata. ♦ la sud . Ea a devenit uscat treptat si succesiv respectiv in pleistocen campiile inalte.granita de vest. loess si aluviuni recente. sau cu Muntii Apuseni direct. se afla in vestul exterm al Romaniei. 2) Alcatuire geologica. CURS 19 B. Gutai). • Are o latime variabila : 20-60-80Km. la suprafata. acolo unde patrunde la ei prin depresiunile „golf”. dupa cum o arata si numele. pietrisuri. in dreptul Muntilor Zarandului.1) : Campia de Vest a tarii.marginea submontana a Carpatilor Orientali (Oas. CAMPIA DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. 132 . Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri in timpul Neogenului si pana in timpurile recente.se margineste cu Dealurile de Vest.

campii piemontane: Campia Vingai. consituindu-se in urmatoarele subdiviziuni: a) Campiile inalte : formate din acumulari de loess. sunt neinundabile : • Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip. asemanator Campiei Romane: .campii tabulare: Campia Aradului. de unde caracterul usor inclinat. piemontan. b) Campiile joase : au fost zone mlastinoase. indeosebi in nordul Campiei Crasna. . Campia Crisurilor si Campia Timisului. Campia Careilor. • Pentru o retinere mai usoara le putem imparti in campii inalte si joase. divagante.campii de subsidenta: Campia Somesului. • Are o inclinare foarte redusa. • Exista si aici. de asemenea inalta (112m) are un relief aparent neted. datorita fenomenului de subsidenta (coborare) pe care il suporta suprafata terenului (raurile isi schimbau succesiv directiile. la contactul cu Muntii Zarandului (unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului . • Campia Miersigului – dispusa in prelungirea Dealurilor Ghepisului. formand chiar sectoare mai 133 . dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a depus loess . • Campia Cermeiului – in continuarea a Piemontului Codrului. cu relief de dune. din care cauza raurile au cursuri meandrate. in Banat • Campia Lugojului – care patrunde pe Timis intre Muntii Banatului si Poiana Rusca. • Campia Gataiei – in continuarea Dealurilor Tirolului. • Campia Aradului. Ier). • Campia Vingai are un aspect colinar aparand ca o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei. Campia Miersigului). . in prezent cu plantatii viticole . cu ape ratacitoare. cu frecvente iesiri din albie. pietris si nisip. divagante. Campia Cermeiului. se continua dincolo de granita.

datorita pozitiei campiei in calea maselor de aer venite dinspre vest. Crisul Repede. este deci o clima de campie. Crisul Negru. Crisul Alb. Timis. o componenta mediteraneana. moderata termic si care resimte influente oceanice (pe cea mai mare intindere) sau influente submediteraneene (la sud de Bega). Campiile joase erau supuse la inmlastinari si saraturi. pe alocuri. datorita pozitiei si oscilatiei panzei freatice. clima Campiei de Vest este cea a treptei de relief careia ii apartine . 4) Apele: a. . Raurile : Principalele rauri sunt : Somes.Campia Somesului. • in centru . Campia Ierului). mai redusa decat in Campia Romana. joase. transformate in terenuri agricole sau.Temperatura medie anuala este de 11oC la sud si 9oC la nord. .Precipitatiile medii anuale sunt de 630mm/an. Aceste campii sunt : • in nord . Exista.Campia Timisului (pe Timis si Bega). 3) Clima: Desprinsa din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie. aceste campii sunt inundabile. 134 . pe fondul climatului temperat de campie. desecate. ceea ce arata o nuanta mai oceanica. mai insemnate decat in zonele similare din tara. sub raport termic. a climatului (fara maxime sahariene vara si minime siberiene iarna). La precipitatii mari. rezulta de aici o diferenta (amplitudine) de 22 – 23oC. iar in sud bate Austrul. Au fost indiguite.Predomina vanturile de vest. de legatura intre bazine hidrografice (de exemplu. . iar a celei mai reci este de -1oC in sud si de -2oC in nord . Mures. Bega.Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Alb) • in sud . o nuantare oceanica in nord si centru si una mediteraneana in sudul Campiei de Vest. Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22oC in sud si de 21oC in nord. in incinte piscicole (de exemplu lacul Cefa) inca din secolul XVIII. Barcau. Crasna.

In lungul luncilor este o vegetatie specifica. 135 . in extermitatea vestica a campiei. 7) Solurile: predominante sunt molisolurile (cernoziom. soluri de lunca si soluri nisipoase (Campia Careilor). • Somesul este al patrulea rau ca debit . etc. silvostepei si padurilor de stejar : rozatoare. apa industriala. Timisul primeste in campie ca afluenti pe Poganis si Barzava Toate aceste rauri au fost vulnerabile in primavara anului 2005 pe fondul unor precipitatii mari. unele fiind bicarbonatate-sulfurate ca la Felix sau 1 Mai si Tinca. • Crisurile au debite relativ egale intre ele . b. Arad la Oradea si Satu Mare). Campia de Vest este puternic transformata antropic. cu humus si fertilitate ridicata. la inundatiile din 1970 si 1975 a ajuns la debite foarte mari (jumatate din debitul Dunarii la Bazias). pentru termoficare si incalzitul serelor. Local apar soluri saraturoase (halomorfe). c. • Muresul are un debit (179 m3/s) sensibil egal cu al Oltului . Apele de adancime sunt prezente aproape pe intreaga intindere a Campiei de Vest (de la Timisoara. cernoziom levigat). iar in Campia Careilor plantatii de salcam. Apele subterane : Sunt bogate si continue. Lacurile: sunt relativ putine: exista lacuri cu apa dulce sau sarata in Campia Careilor si Campia Timisului si amenajari piscicole in Campia Crisurilor (Cefa). silvostepei si etajului padurii de stejar pe campiile inalte. 5) Vegetatia: naturala apartine stepei pe o mica intindere. lacovisti (soluri hidromorfe). pasari. • Bega este canalizat si permite circulatia unor nave mici . au un caracter termal. 6) Fauna: este cea caracterisitica stepei. apele termale au utilizari variate : terapeutic.

ape geotermale. 10) Grad de umanizare: Datorita conditiilor naturale favorabile. 136 . resurse de apa dulce (pentru irigatii). mai ridicata (peste 150loc/Km2) in jurul oraselor mari. Lucrarile de amenajari funciare in zone mlastinoase sunt cunoscute din secolul 18. resurse funciare (soluri. Caras Severin). unde se inregistreaza valorile cele mai scazute din tara (sub 1%) si ceva mai ridicat in nord (judetele Bihor. pasuni. Timis. paduri). Satu Mare). 9) Resurse naturale: ale Campiei de Vest sunt : resurse energetice (indeosebi petrol si gaze asociate). Sporul natural este redus in partea de sud (judetele Arad. In prezent. Campia de Vest a reprezentat un teritoriu de straveche si continua populare umana. propice locuirii umane si agriculturii. 8) Zone ocrotite: cea mai cunoascuta : Baile 1 Mai (flora si Fauna) si Satchinez (fauna). densitatea medie este de 75-100loc/Km2. fauna piscicola). elemente de fauna (fauna cinegetica.

Fig.1 Campia de Vest (schita de lucru) 137 . 19.

Caraorman. se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe.20. Saraturile. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a creat in Pleistocen. este situata in partea de est a tarii. 2) Geneza : Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul Deltei si al lagunei Razim – Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse in mare. cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie. ♦ Bratul Chilia – situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). la Patlageanca.In Delta este inclus si complexul lagunar Razim – Sinoe. dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest ♦ Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest ♦ Marea Neagra la Est. limite (fig. CURSUL 20 DELTA DUNARII CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. la est de Tulcea.1): prima bifurcare se produce la vest de Tulcea. sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea. astfel (fig. . Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul 138 . 20.1): Delta Dunarii. care se edifica continuu si sub ochii nostri. 3) Bratele Deltei : Dunarea se desparte in cele trei brate principale. la varsarea Dunarii in Marea Neagra intre: ♦ Campia Buceagului. aici despartindu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care.

Cernovca). pentru diminuarea acestui efect a fost construit un dig in lungime de 12Km. este foarte meandrat. A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. care indeparteaza spre larg aluviunile aduse. de exemplu bratele secundare Tataru si Cernovca includ in interior ostroave. deoarece este aproape rectiliniu. transversale (fluvio-maritime) si continentale (Chilia si Stipoc). lacuri (Isac. cum ar fi ostroavele Cernovca. terenuri joase si terenuri inalte : ♦ Terenurile joase cuprind mlastini. 4) Relieful Deltei: . care are tendinta de a bloca gura de varsare. etc. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor. ♦ Terenurile inalte sunt neinundabile (13% la cele mai mari ape). Obretin. La varsarea in mare a Chiliei se creaza in prezent o Delta secundara. Dunavat). Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (adica despletire in mai multe cursuri secundare). ostroave (Tataru. in regim natural.). Matita. Merhei. Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat. ♦ Bratul Sulina – este cel mai scurt. Tataru si Babina. „bara de la Sulina”. brate secundare (Tataru. Exista grinduri longitudinale (fluviale). formandu-se o bara de aluviunipe brat.sud-est. la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii. insulele Sacalin. 139 . dar pe teritoriul Ucrainei. intre grinduri . sunt terenuri inundabile si numai partial indiguite si desecate (in partea de vest a Deltei). Din bratul Sf.cuprinde. de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). grindurilor Stipoc. La varsarea sa se produce o acumulare continua de nisip care s-a consituit intr-un sir de insule. cu directia dominanta nord-vest . prin care se relizeaza legatura cu laguna Razim. Dranov. in general grinduri. ♦ Bratul Sfantul Gheorghe. Babina. „Delta secundara a Chiliei”. care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an. garle (de exemplu : Litcov. Cernovca) .

formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara. ♦ Precipitatiile sunt foarte reduse (sub 400 mm anual). Grindul Saraturile. cu un relief de dune . Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. unde predomina climatul temperat continental de tranzitie cu nuante de ariditate evidente. Grindul Stipoc (3m) este mult erodat. situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare. Grindul Chilia (cu altitudinea de 6. ♦ Bat frecvent crivatul (din nord-est) si brizele diurne. • Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc.interdune. aceste grinduri sunt Letea. • Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. cu cel mai fin nisip. de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess. ocrotita prin lege. 5) Clima: Clima Deltei Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica a tarii. Saraturile. 140 . Ivancea si Crasnicol. Grindul Caraorman (cu altitudinea maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip. Pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare – Letea.5m) este o portiune a uscatului predeltaic (al Campiei Bugeacului. temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 22o-23oC. iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de -2oC. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. sub forma unui evantai. ♦ Temperatura medie anuala este de 10o-11oC. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip. • Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii Negre . dispus in fasii aproape paralele. Caraorman.

caras. platica. baltile si mlastinile. doua insule (Popina. Printre arbori predomina esentele moi (plop. vidra). adancimi mici (pana la 2. etc). Debitul solid este de 58. cega. la care se adauga padurile de stejar Letea si Caraorman. nisetru). fiind mai inalta.) si o fauna acvatica cuprinzand pesti comuni (somn. 7) Vegetatia: Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca. Isac. pasari (280 de specii dintre care amintim speciile de pelicani. crap. garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile. mamifere de apa (bizamul. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor (sectionate la Gura Portitei si Periboina). cainele enot. egrete. ♦ Dunarea : . etc. stiuca. este rezervatie de fauna). 141 . garlite.7 mil. cel mai mare complex lacustru (700 Km2).) si sturioni (morun. Sulina 18. pastruga. cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate. Rosu. Puiu.la Patlageanca debitul Dunarii este de 6470 m3/s (egal cu cel al Volgai). vulpe. asa numitii „ pesti fara oase ” mentionati in antichitate de Herodot. mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf. Sinoe.2%. Are ape salmastre. cormorani. E format din lacurile Razim (415 Km2). Golovita. Cele trei brate duc volumul apelor fluviului astfel : Chilia 60%. Fortuna. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim – Sinoe.8 m). ♦ Lacurile : Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre . Gorgova. etc. salcie). Matita. Suprafetele de balti. 6) Apele: reprezinta o componenta de baza a Deltei : exista bratele fluviului.8% si Sfantu Gheorghe 21. cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din Delta propriu-zisa). Smeica. Bogdaproste. 8) Fauna: Cuprinde animale tereste (iepure. Merhei. mistret. Puiulet.t aluviuni/an dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt transportate in mare.

fiind de 25-50 loc.). 142 . Sfantu Gheorghe. cum ar fi satul Crisan sau. nisipoase (pe grinduri) si numai pe o mica portiune.) ./Km2 in est. Orasul Tulcea nu este situat in Delta. dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei. cu aspect linear. cernoziom. situate in lungul bratelor fluviului. Maliuc. Populatia este concentrata in asezarile rurale. Invelisul de soluri este sarac. are fertilitate redusa si este partial inundabil./Km2 in jumatatea vestica si sub 25 loc. In asezarile rurale au predominat activitati legate de pescuit si agricultura. Caraorman. datorita conditiilor fizico-geografice. numeroase particularitati. Chilia Veche (1200 loc. In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea populatiei are valori reduse. pe grinduri. 9) Solurile: Predomina solurile aluviale. Alte localitati sunt Patlageanca. fiind declarata rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice). Mila 23. pe grindul Chilia. satele Letea. solurile hidromorfe (lacovisti). 11) Gradul de umanizare: Populatia si asezarile omenesti au. Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc. 10) Zone ocrotite: Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala.

1 Delta Dunarii (harta de atlas) 143 . 20.Fig.