You are on page 1of 143

PARTEA A I-A

CURSUL 1

POZITIA GEOGRAFICA A ROMANIEI SI CONSECINTELE
MAJORE DE MEDIU CARE DECURG DIN ACEASTA;
GRANITE SI VECINI.

Romania este o tara europeana de talie mijlocie fig.1.1, cu o suprafata de
238391 Km2, adica de 5 ori mai mare decat Elvetia sau Olanda si de 3 ori mai mare
decat Cehia si cu o populatie de 21.680.000 locuitori.(conform recensamantului din
2002).

A. Asezare pe glob: Romania apartine emisferei de nord a Pamantului, astfel ca,
latitudinal, paralela 45oN traverseaza tara, valori extreme fiind 43037`N la
Zimnicea, in sudul extrem si 48o15`N Horodistea, in nordul Moldovei (diferenta
latitudinala este de 4o38`, cu consecinte evidente in peisaj)
Din punct de vedere longitudinal, meridianul de 25oE traverseaza aproape
central tara, valorile extreme fiind : la est 20o15`E, Sulina, iar la vest 29o41`E, Beba
Veche. Apare deci o diferenta de aproximativ ~ 9o long E si una de timp de 38` intre
localitatile extreme ale tarii (de vest si de est).

♦ Asezare pe continent: Romania se afla in sud-estul Europei Centrale
(fig.1.2), la distante aproape egale (2400 - 2900Km) fata de Capul Nord, Muntii
Ural, Capul Finisterre si la cca 900 Km de Marea Mediterana. (fig.1.3)

B. Consecintele geografice ale asezarii Romaniei pe glob si pe
continent sunt :
♦ apartenenta la climatul temperat continental de tranzitie, de tip central european ;

1

♦ existenta influentelor climatice colaterale: scandinavo-baltice, oceanice,
mediteraneene sau est-europene care determina anumite nuantari ale climei de
baza fie in nord-estul tarii, fie in vest sau sud ;
♦ existenta a doua limite fitogeografice de referinta europeana (fig.1.2; 1.3) ce ating
Romania:
• limita de est a padurii specifice climatului temperat propriu zis
• limita de nord a vitei de vie (fig.1.3) ;
♦ prezenta a numeroase specii si subspecii de vegetatie sau de fauna cu evolutie
enclavica in teritoriu sau, din contra, proprii numai spatiului geografic al
Romaniei.
♦ din punct de vedere al reliefului major european (fig.1.4), Romania este:
• o importanta tara dunareana (1075 Km din cei 2860 Km ai fluviului Dunarea
ating tara – 38%) ;
• o importanta tara carpatica (2/3 din intreg lantul se afla in tara) ;
• o tara pontica (245 Km la Marea Neagra) ;
• o tara situata la contactul a doua structuri geologice euroasiatice distincte:
orogen (V) si platforma (E), ceea ce a condus la insasi "contorsionarea"
Carpatilor Romanesti fata de directia V-E a celorlalti munti tineri din Europa.

C. Granite si vecini : Lungimea lor totala este de peste 3000 Km (fig.1.5).
♦ Granita de Nord - se desfasoara intre Horodistea sau Darabani la est si
Halmeu la vest si este cea mai complexa, urmand culmi si rauri sau linia unei granite
trasate. Separa Romania de Ucraina pe o lungime de 649,9Km.
♦ Granita de Sud - se desfasoara intre Bazias la vest si Vama Veche la est,
urmand cursul Dunarii de la Bazias si pana la Ostrov ; de aici si pana la Vama Veche
granita este trasata limitand, spre sud, Dobrogea. Tarile vecine la sud: ex-Iugoslavia,
intre Bazias si Pristol (la gura Timok-ului) si Bulgaria intre Timok si Vama Veche.
♦ Granita de Vest - este trasata (in cea mai mare parte) intre localitatile
Halmeu la nord si Bazias la sud, fiind foarte sinuoasa, iar tarile vecine sunt Ungaria,
intre Halmeu si Beba Veche si ex-Iugoslavia, intre Beba Veche si Bazias.
♦ Granita de Est - este cea mai complexa si are trei sectoare naturale:
- de la Darabani la Galati - Valea Prutului ;

2

- de la Galati, pe Dunare si apoi pe bratul Chilia pana la varsarea acestuia in Marea
Neagra ;
- de la gura bratului Chilia pana la Vama Veche - litoralul romanesc al Marii Negre
(245Km).
Tarile vecine la est sunt : Republica Moldova, prin intermediul Prutului (681,3km) si
Ucraina, prin intermediul Dunarii si bratului Chilia. "Vecina" la est trebuie
considerata si Marea Neagra, pe un sector de 245 Km lungime de tarm.
Intre aceste granite de stat, traiesc aprox. 22,68 mil. locuitori intr-un spatiu
geografic romanesc de 238.391 Km2, deosebit de complex si minunat de armonios
dispus, in cadrul partii de sud-est a Europei Centrale (fig.1.2 si 1.3).

Fig. 1.1 Europa- Harta Politica

3

3 Asezarea Geografica a Romaniei in Europa in raport cu coordonatele geografice (paralela de 45˚ N si meridianul de 25˚ E) 4 .2 Europa Centrala –Harta Fizica si Politica Fig. Fig. 1. 1.

Fig.4 Europa – Marile Lanturi Muntoase Fig. 1. 1.5 Granitele si vecinii Romaniei 5 .

respectiv : Podisul Moldovei. format din Carpati. Etapele formarii pamantului romanesc sau evolutia paleogeografica a acestuia: . formele de relief caracteristice (morfologia lui) Conform acestor date initiale. Podisul Getic. Subcarpati. cutat. Sa urmarim pe scurt : A. Romania are doua mari diviziuni de relief si anume: I. Depresiunea Colinara a Transilvaniei. cu pante accentuate. 6 . Podisul Mehedinti si Podisul Dobrogei de Nord. unitatea de OROGEN care cuprinde relieful inalt.se leaga de intreaga Europa si decurg din modificarile scoartei terestre sub actiunea factorilor endogeni si exogeni si in timpurile geologice si in prezent. modul in care sunt dispuse stratele geologice (structura lui) c. CURSUL 2 MARILE UNITATI GEOGRAFICE SI CARACTERELE GENERALE ALE RELIEFULUI ROMANIEI (cu o scurta prezentare a evolutiei paleogeografice a Europei si a Romaniei) Marile diviziuni de relief ale Romaniei se stabilesc de catre geografi tinand seama de : a. framantat. unitatea de PLATFORMA care cuprinde formele de relief cu strate geologice necutate sau slab cutate. Campia Romana si Campia de Vest a tarii. modul in care s-a nascut un teritoriu (geneza lui) b. II.

• la INCEPUTUL PALEOZOICULUI : ."PALEO-EUROPA" . care a structurat primul sistem montan al Europei. astazi. din Dobrogea. In prezent se mai pastreaza resturile lui care se gasesc in : "tocitul" Podis Central Francez. . in Podisul Renan. care a structurat al doilea sistem montan european. In Romania acestui momnet geologic s-au recutat sisturile verzi ale Podisului Casimcei. dateaza si miezul dur al sisturilor cristaline din axul Carpatilor. care acum se afla la mare adancime in fundamentul Podisului Moldovei. in Podisul Malopolska si.cele de mai sus au surprins succint ceea ce geologii numesc edificarea unei " MEZOEUROPA " . .In aceasta prima faza. care a cutat sisturile verzi din Podisul Casimcei de azi. in Podisul Cehiei. tot de atunci.a avut loc OROGENEZA HERCINICA. fac parte Muntii Scotiei si Alpii Scandinavici.a avut loc OROGENEZA CALEDONIANA. reinglobat si recutat intr-o viitoare orogeneza. ea detinea numai doua blocuri continentale rigide. . numit HERCINIC. • la SFARSITUL PROTEROZOICULUI : . in sfarsit. aceste blocuri erau formate din sisturi cristaline necutate si din intruziuni vulcanice. necutate. a avut importanta si urmari numai marginea Platformei Est-Europene. numite SCUTUL BALTIC – in nord si PLATFORMA EST-EUROPEANA – in est .de retinut ca. numit CALEDONIAN. • la SFARSITUL PALEOZOICULUI : .♦ Momentele majore de timp geologic ale constituirii Europei si implicit ale Romaniei se regasesc: • in ARHAIC si PROTEROZOIC cand se contura: . • In MEZOZOIC SI NEOZOIC : 7 .a avut loc OROGENEZA BAIKALIANA. extins din Franta pana in sud-estul Romaniei. pentru ROMANIA. in Muntii Vosgi si Padurea Neagra. Din el. in Muntii "pitici" ai Macinului din nordul Doborgei noastre.

a Carpatilor Meridionali. GORNOVITA (sau PREDEALULUI) la h 1000 m Cea mai importanta inaltare a avut loc la inceputul CUATERNARULUI si a afectat Carpatii Meridionali (cu cca. de 1000m. printr-o scufundare lenta. Muntii Carpati si Balcanii. 8 . BORASCU la h 2000 m 2. care a inceput in MEZOZOIC (cretacic) si s-a incheiat in CUATERNAR. Ele au fost exondate in timpul OROGENEZEI ALPINE. Muntii Alpi si Alpii Dinarici. . in timpul orogenezei alpine. Campia de Vest si Campia Romana. la sfarsitul Neozoicului au avut loc activitati vulcanice. RAU–SES la h 1200 – 1600 m 3. numite: 1. Acestei orogeneze ii apartin : Muntii Pirinei. Podisul Getic. urmata de umplerea sa cu sedimente carpatice pana cand a devenit si el uscat (bazinul Transilvaniei). . .In ROMANIA. Mentionam ca citirea se face din josul paginii spre partea ei de sus. De interes facultativ. se prezinta mai jos scara geocronologica.in Cuaternar s-au succedat "glaciatiuni" si "interglaciatiuni". identificate astazi prin cele trei « nivele de platforma » sau de eroziune.s-a definitivat NEOEUROPA. cu Dealurile Vestice. De precizat ca.au avut loc succesive transgresiuni si regresiuni marine in cadrul geosinclinalului sud-european in urma carora s-au constituit noi depozite sedimentare. Caucazul si Himalaia. in Romania. Muntii Carpati au cunoscut trei inaltari majore. Podisul Moldovei. • In CUATERNAR : .s-a format sincron cu ultima inaltare. s-au edificat Carpatii si Subcarpatii si s-a intregit uscatul de azi cu portiuni din Podisul Dobrogei. ultima dintre ele numindu-se "POSTGLACIAR". etc.1000m). ƒ BAZINUL TRANSILVANIEI : .

9 .

fig. unica in Europa. Caracterele generale ale reliefului Romaniei sunt urmatoarele.B. 10 . 2. • 35% campiile si luncile tarii. • 33% dealurile si podisurile cu inaltimi cuprinse intre 700 si 200 m. ♦ proportionalitatea dintre principalele trepte de relief.: ♦ imbinarea armonioasa. a formelor majore de relief in spatiul tarii. dupa cum urmeaza: • 32% muntii si dealurile de pana la 700 m inaltime.1.

Sunt Carpatii Romanesti. dealuri. asezarile permanente desfasurandu- se din Delta Dunarii pana la altitudini de 1000 . granelor. • in jurul acesteia se inalta cununa carpatica formata din siruri de munti mijlocii ce numai local depasesc 2000 m. dupa cum urmeaza : • in centru se afla o unitate de podis cu inaltimea medie de 500 m. • bordand Carpatii. 2.1200 m in munti. • asternute la poalele arcului carpato-subcarpatic se afla marile podisuri: Podisul Moldovei. iar cele sezoniere chiar pana la 1800 m. iar spre vest Dealurile Vestice. 11 .). iar in SE extrem Podisul Dobrogei ca element de asimetrie. toate oranduite de la mijloc catre margini. dar partial si spre Podisul Transilvaniei.2. dar simetrica: munti. podisuri. de umanizare este maxim. (Cabanele depasesc aceasta limita). pacurei. cu izvoarele in Carpati si varsarea in Dunare sau in Tisa. drumul lemnului. • treapta cea mai joasa este alcatuita din Campia Romana si Campia de Vest a tarii carora li se adauga luncile Dunarii si Siretului si in final Delta Dunarii. oierilor. Acest caracter unitar al teritoriului geografic al Romaniei a asigurat conditiile favorabile dezvoltarii poporului roman. Toate comunica lesnicios intre ele prin intermediul unei retele hidrografice radiare. etc. din ce in ce mai joase. numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei. vinului. Podisul Getic. in trepte aproape concentrice. care reprezinta 80% din Carpatii de Sud-Est ai Europei. ♦ gradul de locuire. spre exterior. In concluzie: Relieful Romaniei. campii si lunci. are o infatisare variata. ♦ dispunerea reliefului Romaniei este aproape concentrica. fig.♦ complementaritatea ca trasatura ce decurge din diversitatea formelor de relief si implicit a resurselor naturale pe care oamenii le-au exploatat si pus in circulatie (cum ar fi: drumul sarii. se afla dealurile Subcarpatice.

2 Romania – Harta fizica 12 .1 Romania – Harta Unitatilor de relief Fig. 2. 2.Fig.

iar cea minima este de 27-30 Km in grupa sudica a acelorasi Carpati Orientali ai Romaniei. • limita vestica : Valea Dunarii (in dreptul bazinului Vienei) care ii separa de Alpi. ♦ intre aceste doua limite se desfasoara marele lant carpatic. CURSUL 3 LANTUL MUNTILOR CARPATI IN EUROPA. Lantul muntilor Carpati in Europa 1) Asezare.N. lantul montan masoara 500Km. dar este cu mult mai mica in unitatile numite Carpatii Mici sau Carpatii Albi si cu mult mai mare in masivul Tatra (Vf. ♦ inaltimea sa medie nu depaseste 1500m. din jur. Tatra. fiind amplasati intre Alpi si Balcani (fig. deci de orogeneza alpina. 13 .1) . ♦ latimea maxima a lantului este de 140 Km in Carpatii Orientali. Depresiunea Panonica si pe cea a Transilvaniei. • limita sudica : Valea Timokului care ii separa de Balcani. Moldoveanu 2544m). in marea sa arcuire. limite: ♦ Muntii Carpati apartin Europei Centrale. ♦ intre capete. ♦ Cuprinde. CARPATII ORIENTALI (I) I. de forma unui semn de intrebare. CARPATII ROMANIEI SI SUBDIVIZIUNILE LOR. pe o lungime de peste 1500Km. dominand relieful deluros de podis sau de campie. in afara Romaniei. ♦ se desfasoara intre 45o si 50o lat. fiind cel mai nordic lant european tanar. grupa nordica. 2663m) si in Fagaras (Vf.

in schimb. Au 500 – 1500 m altitudine absoluta. ♦ nu au ghetari actuali deoarece nu ating limita zapezilor permanente.. dominati de masivul Tatra. ♦ au numeroase trecatori de vale si pasuri de culme accesibile. extinderea formelor de relief glaciar este redusa comparativ cu Alpii sau Caucazul. ♦ extinderea nivelelor de platforma este aproximativ mare. intre Dunare la Viena si pasul Orlov sau Dukla la est (dupa V. 4) Subdiviziunile lantului european al Carpatilor (fig.3. etc. fata de Alpi.2) Geneza si structura petrografica: ♦ Carpatii apartin orogenezei alpine. Balcani. de aceea au aceeasi structura petrografica si anume : • sisturi cristaline in fundament. • Carpatii au acelasi sistem de cute rasturnate spre exterior ca si celelalte lanturi montane aparute in aceleasi faze de incretire ce tin din mezozoic pana in neozoic). majoritatea pana la 1000m inaltime . Mihailescu. la latitudinile temperate. in Carpati acestea aparand numai la inaltimi mai mari de 2000m. ♦ au un grad pronuntat de fragmentare. fata de Alpi si Caucaz . Balcani. se afla intre pasul Orlov sau Dukla la vest si linia Rica-Swica la est – sud-est. alaturi de Muntii Pirinei. ♦ au numeroase depresiuni intra si submontane. • roci sedimentare cretacico-paleogene pe rama externa • roci vulcanice neogene pe rama lor interna (vulcanii sunt insa stinsi). sunt constituiti din roci flisoide si lipsiti de 14 . 1963). Himalaia. Caucaz. etc. 3) Trasaturi generale ale lantului carpatic european : ♦ sunt munti de talie si masivitate mijlocie. . este de 3000m altitudine. cea mai intinsa fiind Depresiunea colinara a Transilvaniei .1) ♦ Carpatii de Nord-vest. Alpi. care. ♦ Carpatii de Mijloc supranumiti si Muntii Beschizi.

3. 80% din lungimea lor situandu-se in Romania. iar fragmentarea este maxima. 3. Carpatii Romanesti si subdiviziunile lor: Definire: Carpatii Romanesti reprezinta acea parte a grupei Carpatilor de Sud-Est ai Europei care se desfasoara intre limitele de stat ale Romaniei (si constituie aprox. in "Curbura beschido-maramuresana" si a doua oara in "Cotul Vrancei". in cadrul intregului lant carpatic. II.3) Carpatii Orientali sunt dispusi cvasimeridianal conform geologiei locului si se desfasoara intre : la ♦ nord .2. cu repercursiuni in mersul vremii si in nuantarea climei zonelor dominante de ei.granita de stat a Romaniei 15 .1). III. limite : (Fig. ♦ Carpatii Occidentali – intre Culoarul Timis-Cerna si vaile Somesului si Barcaului. Carpatii Orientali – caracterizare fizico-geografica 1) Asezare. in Carpatii de Curbura. ♦ Carpatii de Sud-Est se afla intre linia Rica – Swica la nord-vest si Valea Timokului la sud de Dunare. precum si culmile ce se afla la sud de Dunare pana la racordarea cu Muntii Balcani. (fig.fig. • constituie un obstacol real in calea maselor de aer in miscare in stratul atmosferic sol – 2500m. contraste hipsometrice. masivitate si complexitate. • Carpatii de sud-est au o forma dublu arcuita : prima data in nord. Latimea lor este de numai : 50-60Km. 80% din Carpatii de Sud-est) . ♦ Carpatii Meridionali – intre Valea Prahovei si Culoarul Timis-Cerna- Bistrita. A treia oara flexarea este in sens invers primelor si antreneaza Muntii Banatului. Aceasta a treia subdiviziune a lor se impune prin lungime.3. Compartimente : Se subdivid in trei sectiuni si anume : ♦ Carpatii Orientali – intre granita de nord si Valea Prahovei.

3.30Km). (Lantul vulcanilor stinsi. varfurile nedepasind aici decat rar 1600-1700m.4) : • roci cristaline (sisturi) in zona axiala.Valea Prahovei ♦ vest . 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Orientali (fig. dar ating punctiform inaltimi absolute de 2303m in varful Pietrosul Rodnei. dar numai pana la 1895m sau 1954m in varful Ciucas. dar si in sectorul lor sudic.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ est . 2279 m in Ineul Rodnei si 2100m in Pietrosul Calimanului (grupa nordica fiind ce mai inalta). ♦ Sunt alcatuiti din (fig. la pasul Oituz. cu exceptia sectiunii sudice. ♦ In Muntii Ciucasului si ai Baiului din sudul Carpatilor Orientali spre valea Prahovei inaltimea lor creste iar. ♦ Au inaltimea medie de 1000 m. 3. dar si cea mai mica.Podisul Sucevei urmat de Subcarpatii Moldovei si de Subcarpatii Curburii 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format (ca intregul lant carpatic) in cadrul orogenezei alpine (care a tinut din Mezozoic – Cretacic pana in Neozoic – Cuaternar). ♦ Intre valea Bicazului si valea Trotusului exista o "lasare" altitudinala carpatica. din vestul Carpatilor Orientali a aparut recent. 27 . 16 .3) ♦ Au cea mai mare desfasurare in lungime si latime dintre toti Carpatii Romanesti (130 – 140Km latime in nord. ♦ Au fost afectati de glaciatiunea cuaternara numai in masivele inalte din nord (Rodna). ♦ sud . unde orientarea este diversa. spre exemplu. pana la obarsia Trotusului • roci vulcanice – pe rama vestica • roci sedimentare cutate numite generic "flis" sau roci flisoide pe rama estica. ♦ Au un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE. adica in a doua jumatate a Neogenului).

Putna. 17 . vai glaciare. Bilbor. • pasurile sunt : Setref 817m. circuri. Intorsura Buzaului. fiecare cu numerosii sai afluenti. Casin. Borsec. etc. Brasovului. Viseul. Raul Negru. • depresiunile sunt (de la foarte mici la foarte mari) : Maramuresului. de numeroase vai si depresiuni . Oituz 866. Muntii Rodnei remarcandu- se printr-un relief glaciar tipic: creste ascutite. Oltul. Mestecanis 1096m. Trotus.♦ Au urme glaciare numai in grupa nordica. Buzau. morene si lacuri glaciare (Lala). Dornelor. Bratocea. • vaile sunt : Iza. Sicas 1000m. Tihuta 1201m. Muresul. ♦ Sunt traversati sau strabatuti in lung. Predeal 1040m. Moldova. Bucin 1273m. Bistrita. etc. Prislop 1416m. Ciuc-Giurgeu. Tusnad 1301m. Somesul Mare (curs superior). Suceava. partial sau total. Oas.

Carpatii de NV.Mihailescu) I. IIIc-Carpatii Occidentali) 18 . IIIb- Carpatii Mewridionali.1 Marile diviziuni geografice ale Carpatilor (dupa V. 3. III. Fig.Carpatii de SE (IIIa. II-Carpatii de mijloc.Carpatii Orientali.

Fig. 3.2 Carpatii romanesti 19 .

3 Carpatii Orientali 20 . 3.Fig.

Fig. 3.4 Carpatii Orientali – Formatiunile geologice principale

21

CURSUL 4

SUBDIVIZIUNILE CARPATILOR ORIENTALI (II)

În funcţie de caracteristicile reliefului, de orientarea culmilor, etc., geografii
disting trei subunităţi ale Carpaţilor Orientali si anume: Grupa Nordică, Grupa
Centrală si Grupa Sudică sau a Curburii.

A. Grupa nordica a Carpatilor Orientali.

Delimitare:
♦ la nord - hotarul de stat al tarii cu Ucraina.
♦ la sud - asa-numitul "Culoar al Bargaelor", sau, mai
detaliat, aliniamentul : Pasul Tihuta – Depresiunea
Dornelor, Pasul Mestecanis - Depresiunea Campulung
Moldovenesc şi Gura Humorului.
♦ la vest - Depresiunea Colinara a Trasnilvaniei prin
subunitatile sale: Campia Somesului (in nord) si Podisul
Somesan (spre sudul grupei).
♦ la est - Podisul Sucevei, subdiviziunea de nord-vest a
Podisului Moldovei.

Prezentarea componentelor grupei:
Intrucat relieful este complex, vom lua ca reper geografic Depresiunea
intramontana a Maramuresului (D.M.) fata de care, culmile muntoase se dispun
astfel (fig.4.1):
♦ la vest de Depresiunea Maramuresului (D.M.):
• la vest de D.M. se dispun muntii vulcanici, cu forme conice (si
bogatii de subsol): Oas, Gutai si Tibles, cu inaltimi cuprinse intre
825 si 1835m in Vf.Tibles.
♦ la sud de Depresiunea Maramuresului:

22

• in continuarea muntilor vulcanici, bordand la sud D.M., se află
Muntii Rodnei formati din sisturi cristaline dure cu inaltimi mari
ce ating 2303m in Varful Pietrosul Rodnei.
• la sud de Muntii Rodnei se afla muntii mici ai Bargaului ce abia
ating 1611m, dar cu o structura geologica complexa: marne şi
gresii flisoide strapunse din loc in loc de iviri vulcanice (cum ar fi
Varful Heniu, 1611m) cu aspect conic sau de claie de fan, data
fiind provenienta lui vulcanica.
♦ la est de Depresiunea Maramuresului:
• se afla Muntii Maramuresului constituiti, predominant, din sisturi
cristaline dar prezentand si cu intruziuni vulcanice (Toroioaga
1930m) sau adaosuri sedimentare flisoide (Stogu 1657).
• in continuarea Muntilor Maramuresului, spre sud, se afla culmea
Suhardului constituita tot din sisturi cristaline in predominanta, la
sud de Valea Bistritei Aurii.
♦ Obcinele Bucovinei flancheaza la est Muntii Maramuresului, fiind a
treia mare subdiviziune a grupei nordice. Obcinele Bucovinei apar drept
culmi domoale, prelungi, orientate NV-SE, impadurite, ca niste valuri
impietrite, cu inaltimi cuprinse între 1200m şi 1483m.
• Obcina Mestecanis, cea mai vestica si cea mai inalta, se afla intre
Bistrita Aurie si apa Moldovei; este alcatuita din sisturi cristaline,
dar si din depozite de flis.
• Obcina Feredeului se afla intre apa Moldovei si Moldovita si este
flisoida.
• Obcina Mare este cea mai estica si cea mai marunta, constituita tot
din roci flisoide (cca.1200m inaltime) .
♦ Zona de lasare Campulung – Dorna – Bargau este formata, pornind
dinspre Moldova, din depresiunile intramontane Gura Humorului,
Campulung Moldovenesc, Depresiunea Dornelor dar si din versantii
muntilor marunti ai Bargaului conectati si traversati din toate partile prin
pasuri de culme, satele urcand pe ei pana la inaltimi de peste 1000m si
pastrand pana azi obiceiurile din vechime.

23

muntii vulcanici Caliman (2100m in Pietrosu C. 24 . scaldata de Iza.Depresiunea Brasovului ♦ la vest .Gura Humorului ♦ la sud . Delimitare (fig. marginala. 500m altitudine medie in centrul depresiunii. porumb. Mara. o depresiune intramontană.Campulung .culoarul depresionar Bistrita Pasul Tihuta . dupa cum urmeaza: ♦ la vest de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se dispun. De adaugat ca. Grupa centrala a Carpatilor Orientali. de la nord la sud.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la est . aici gasindu-se sate stravechi ce practica agricultura si cresterea animalelor: culturi de cartof.depresiunile Dornelor . ovaz. de fapt. intre muntii Oas si Gutai se afla celebra Tara a Oasului. Dintre cele 7 cratere intregi numai unul. ♦ Depresiunea Maramuresului este cea mai intinsa depresiune intramontana complet inchisa de munti (in afara de Depresiunea Brasovului). avand cca. Se numeste "Vatra Maramuresului".4. Gurghiu (Saca 1776m) si Harghita (1800m) cu mai multe cratere vizibile. B. Masivele Muntoase Prezentarea lor se poate face clar numai raportand masivele muntoase la depresiunile intramontane longitudinale Ciuc-Giurgeu. 800m altitudine medie. avand cca. Aceasta depresiunea are doua trepte altitudinale si anume: • cea joasa. este bogata in livezi. Viseu si Tisa. Toate varfurile lor sunt cratere stinse cu latimi ce depasesc 10km.). pe rama vulcanica a Gupei Nordice.2): ♦ la nord . intens locuita si in care traditiile populare starnesc si astazi interesul lumii occidentale.Subcarpatii Moldovei Prezentarea componentelor grupei: I. • cea inalta. fanete si multe asezari umane noi.

numit Ciomatu (sau Ciumatu) poarta apele unicului lac vulcanic din Romania numit Sfanta Ana.Culmea Berzuntului. 1904m (sisturi cristaline + flisuri) .Budacu.Muntii Ciucului (flisuri) Acestia . Toaca. continuati de • Muntii Persani.pana in Valea Bistritei Moldave . NV-SE: . ♦ la est de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla asa numitii "Munti ai Moldovei".Muntii Tarcaului – Vf.pana in nordul depresiunii Comanesti . constituiti din roci flisoide care patrund ca niste degete in Depresiunea Transilvaniei. 1531m.Culmea Gosmanului.Vf. Acestia au structuri geologice diferite dar aspect asemanator. 1662m ( sisturi cristaline) c) de est: alcatuit din culmi marunte. Grindus. . paduri alternand cu fanete pana sus pe culmi.Muntii Giurgeu (sisturi cristaline) . adica au culmi marunte. de 1200-1400m.Muntii Bistritei .flancand la est depresiunea Comanesti Toti au structura flisului. Se disting totusi 3 siruri paralele orientate NV-SE dispuse in trei aliniamente: a) de vest: . . 984m. vai populate.Muntii Hasmasu Mare (sisturi cristaline+calcare) . .Muntii Nemira (flisuri) bordeaza la est Depresiunea b) Ciuc central: .Culmea Stanisoarei. 1442m. semanand cu Obcinele Bucovinei. 25 . – Giurgeu 1864m (sisturi cristaline + calcare) -Muntele Ceahlau cu Vf. • Mai la sud formatia vulcanica se separa in doua fasii pe care Oltul le sectioneaza in defileele de la Tusnad si Racos pierzandu-se apoi in adancime. Baraolt si Bodoc.

♦ la sud de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla. Alecu Russo l-a numit: "domn intre toate magurile ce alcatuiesc in juru-i o straja de onoare". de sedimentare a aerului.Muntii Baraolt. se vede de la Iasi in zilele senine si reci. rasfirati de la vest la est. de aceea.Tusnad. dupa vulcanism. sunt impadurite si intens locuite. deci dupa inaltarea lantului vulcanic din vest. Unitatile depresionare din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali ♦ Depresiunile Giurgeului si Ciucului. urmatorii munti: a) la vest: .Muntii Bodoc dar din care apar iviri de sisturi cristaline si bazalte in Persani. ♦ Alte depresiuni inchise: • depresiunea Bilbor si depresiunea Borsec (intre muntii vulcanici si cristalini) • depresiunea Ghimes (in flis) • depresiunile Praid si Varsag (intre culmi vulcanice) • depresiunile Racos si Baraolt (intre depozite vulcanice si flisoide) 26 . • au altitudini medii de 750m – Depresiunea Giurgeului si 600 – 700m – Depresiunea Ciuc. poate. De retinut: Ceahlaul este cel mai iubit munte al Moldovei. • sunt formate pe depozite sedimentare (aluviuni si pietrisuri carate de raurile muntilor din jur.Muntii Persani b) in centru: . II. sau de roci vulcanice in Baraolt si Bodoc. • comunica cu exteriorul numai prin defilee. • au o clima rece. ca Toplita – Deda sau prin pasuri . predominant flisoizi c) la est : . in Cuaternar. orientate N-S intre muntii vulcanici la vest si cei cristalini sau flisoizi la est: • au luat nastere ca depresiuni de baraj vulcanic.

Baraolt. Grupa sudica a Carpatilor Orientali. cu Vf.Carpatii Meridionali la vest de Valea Prahovei ♦ la est .extremitatile sudice ale muntilor Persani. 4. Goru. 1785m • Muntii Buzaului intre Basca Mica si Teleajen. pe Basca Mare 27 . Penteleu. intre Valea Oituzului si a Prahovei se dispun: • Muntii Casin intre Valea Oituz si Valea Putna • Muntii Vrancei intre Valea Putnei si Basca Mica. • Depresiunea Comanesti si Casin in flis.Ciucas. Bodoc si Nemira ♦ la sud . Depresiunile Grupei Sudice a Carpatilor Orientali ♦ depresiuni interne: • Comandau. cu Vf.Subcarpatii Curburii ♦ la vest . 1954m • Muntii Baiului sau Garbova intre Valea Doftanei si Valea Prahovei • Muntii Intorsurii sau ai Barsei spre Depresiunea Brasovului • Muntele Piatra Mare • Muntele Postavaru II. Delimitare (fig.3): ♦ la nord . C. Masivele Muntoase De la NE cate SE fata de Depresiunea Brasovului.Subcarpatii Curburii Prezentarea componentelor grupei: I. pe rama sud-estica a grupei. cu Vf. 1772m • Muntii Ciucas intre Teleajen si Valea Doftanei.

• Intorsura Buzaului. pe Buzau ♦ Marea depresiune intracarpatica a Brasovului . De retinut: datorita contorsionarii componentelor sale montane (din cauze tectonice impuse de placile marginale) aceasta Grupa Sudica a Carpatilor Orientali se mai numeste si Grupa Carpatilor de Curbura sau "Cotul Vrancei" sau "Marea Curbura". 4.1 Carpatii Orientali – Grupa nordica (schita de lucru) 28 . Fig.situata in nordul grupei acesteia.

Fig. 4.2 Carpatii Orientali – Grupa centrala (schita de lucru) 29 .

Fig.3 – Carpatii de Curbura (schita de lucru) 30 . 4.

SOLURI. de munti mijlocii. foehn (vant cald de vest) . cu temperaturi medii anuale de +6oC la baza si 0o…-1oC pe varfurile muntilor. adeseori atinge valori termice concrete cu mult mai scazute decat pe varfuri. CURS 5 CARPATII ORIENTALI (III) (CLIMA. in Carpatii de 31 . desi mult mai blanda decat pe varfuri.5oC in 25. Clima depresiunilor intramontane este asadar specifica. desprinsa altitudinal din clima temperat continentala de tranzitie a tarii. VEGETATIE SI FAUNA. ZONE OCROTITE.in Obcine. • In afara influentelor climatice colaterale se mai poate vorbi aici de o realitate unica. dar si in masivele Rarau – Giumalau. dar este foarte umed. de un climat al muntilor josi. Nemira - vant rece local de NE in Depresiunea Braşovului. ♦ influente climatice colaterale: • influente baltice – in Obcine. cu ierni foarte reci si precipitatii bogate.+8oC. APE.1942. • influente temperat oceanice – in muntii vulcanici ai grupei nordice unde climatul este intr-adevar moderat termic. ♦ este o clima racoroasa.. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 4) Clima Carpatilor Orientali : ♦ este tipic montana.01. dar aici au loc inversiuni termice (de sedimentare) care au condus la atingerea minimei absolute a tarii de -38. ♦ precipitatiile medii anuale sunt cuprinse : intre 800 si 1200mm dar ating si 1400m in grupa nordica. ♦ in depresiunile intramontane temperatura medie anuala este de +7. ♦ vanturi puternice de vest.

Rauri . de exemplu : ♦ de pe rama vestica a Carpatilor Orientali izvorasc : Somesul Mare cu Salauta. unde intervin multe modificari locale datorita rolului de ostacol fizic al acestora in calea maselor de aer. Apele freatice – exista. "Cotul" carpato-subcarpatic este o adevarata bariera terestra pentru aerul care vine din directia vest – nord-vestica. Muresul cu Nirajul. sau chei : Bicazul la cheile Bicazului. Homorodul. Oltul la Tusnad si Racos.lipsesc. fie prin saruri continute. oprindu-i precipitatiile pe versantii expusi si favorizand foehnul pe versantii opusi directiei de miscare a aerului. cea vestica. ♦ de pe rama nordica izvorasc Iza cu Mara. etc. Curbura. 60Km.afluent al Somesului langă Baia Mare. Apele de suprafata : 1. Ramnicu Sarat si Buzaul – afluenti directi sau indirecti ai Siretului. Viseul care se varsa in Tisa (si face granita tarii pe cca. Trotusul. III. etc. este chiar bine valorificata. cu Ucraina).Bistrita de la Bicaz pana la varsare . adesea sunt mineralizate. ♦ Unele rauri taie defilee ca: Muresul la Toplita – Deda. ♦ de pe rama estica izvorasc : Suceava cu Sucevita. Lapusul . II. desi fara continuitate .Buzau – Lacul Siriu 32 . Bistrita cu Bistricioara si Bicazul si Tarcaul.numeroase. in prezent. Moldova cu Moldovita. fie prin gaze (borvizurile de pe rama vestica). 5) Apele Carpatilor Orientali I. Apele de adancime . Reprezinta o reala bogatie naturala care.Doftana – Lacul Paltinu . ♦ Multe au potential hidroenergetic valorificat: . din directia lor predominanta. Milcovul. ca in toti muntii. Tarnava Mica si Tarnava Mare.

dupa origine. ♦ Etajul padurii de munte incepe de la baza pantei si se termina unde isi face aparitia vegetatia subalpina.de la baza pantei pana la inaltimi de 1200m.de la cca.Sf.lacul Paltinu ♦ pe Buzau . ce a aparut in 1837 prin prabusirea unui pinten muntos care a barat valea. Lacurile Carpatilor Orientali: a) Lacurile naturale – sunt cu mult mai putine decat in Carpatii Meridionali si se impart. 12 lacuri incepand cu Izvorul Muntelui (33Km2) ♦ pe Doftana . astfel: ♦ lacuri glaciare: . Se succed astfel: • Subetajul fagului. ♦ lacuri pe masive de sare: . 33 . cele mai cunoscute fiind: ♦ pe raul Bistrita cca. in amonte de cheile Bicazului.este dispusa etajat. conform conditiilor pedoclimatice si de relief oferite de Carpatii Orientali. 2.in Muntii Rodnei ♦ lacuri vulcanice: . unicul lac de crater vulcanic din tara. ♦ lacuri de baraj natural: . iar in amestec si mai sus. Sunt prezente doua etaje si anume: etajul padurii de munte si etajul alpin.lacul Poiana Uzului (grupa centrala) 6) Vegetatia Carpatilor Orientali : .Costiui si Ocna Sugatag in Maramures b) Lacurile antropice – sunt numeroase.1200m. Ana in masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghita.lacul Siriu ♦ pe Firiza . pana la limita vegetatiei subalpine. • Subetajul padurilor de conifere .Lacul Rosu de pe Valea Bicazului.lacul Firiza pentru apa potabila in Maramures ♦ pe Uz .

Siriu si Ciucas (este relict glaciar tarziu). ♦ In apele de munte traiesc: 34 . cocos de mesteacan (numai in Carpatii Orientali). lupul. prin repopulare in Muntii Rodnei. etc. jderul.Cele doua etaje sufera interferente de tipul versant . pisica salbatica. gainusa de mesteacan ♦ Pentru etajul alpin: . pinul sau zada si tisa.vale din cauze climatice. ♦ Pentru padure in ansamblu. cinteza. dar realitatea actuala nu o certifica.predomina molidul. 7) Fauna Carpatilor Orientali : .se adauga o mare varietate de pasari: ciocanitoarea. cocosul de mesteacan. care este un relict glaciar. .mistretul si viezurele. ♦ pentru padurea de conifere sunt specifice: . dar si specii patrunse din etajul coniferelor. astfel: ♦ pentru padurea de fag si alte foioase asociate fagului ii sunt specifice: . dar apare si bradul. Acest etaj este cel mai bine reprezentat in Muntii Rodnei. de unde si numele de "stepa rece de munte". cerb. ursul.capra neagra. veverita. esentele termofile urcand pe pantele insorite. ras. . in literatura se mentioneaza si acvila de munte. etc. iar cele de clima rece coborand pa vai umbrite. cocosul de munte.urs. .caprioara.se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera ii hrana si adapost. vulpea. ♦ Etajul vegetatiei alpine : are doua subetaje: cel subalpin (in care stepa rece este stropita cu jnepenisuri sau arbori pitici) si cel alpin cu vegetatia herbacee pitica. de mentionat si animale sau pasari de interes cinegetic: .

cu vegetatie de pajiste.Cheile Bicazului ♦ Rezervatii forestiere: . Lacul Rosu. 8) Solurile Carpatilor Orientali : .Creasta Cocosului in grupa nordica.sunt numeroase si pentru considerente diferite. Bilbor. coloanele de bazalt de la Racosu. numite spodosoluri. astfel: ♦ Etajul padurii are: • Soluri cenusii si brune argilo-iluviale in muntii nu prea inalti. etc.Tinovu Mare de la Poiana Stampei. • Soluri brune si brune acide numite cambisoluri (formate in conditii de precipitatii mai abundente si temperaturi mai scazute).Codrul secular Slatioara si Muntele Ceahlau ♦ Rezervatii speologice: . . Tinovu Gaina. cleanul. 9) Zone ocrotite in Carpatii Orientali : . numite spodosoluri (acestea apar deci in zona montana inalta. cele mai sarace in humus si care apar in etajul padurii din muntii moderat de inalti ai Carpatilor Orientali.lostrita). Tulghes ♦ Rezervatii de flora si fauna: .sunt cele specifice padurii si vegetatiei alpine. Pietrele Doamnei. 35 .Pietrosu Mare din Muntii Rodna ♦ Rezervatii de peisaj si flora: . toate insa ocrotesc cate ceva valoros din mediu. fie alpina). Baile Tusnad. ♦ Etajul alpin are: • Soluri alpine brune acide de climat rece si umed.Pestera Izvorul Tausoarelor ♦ Rezervatii geologice: . • Soluri podzolice. mreana. fie impadurita. astfel: ♦ Rezervatii floristice: . mlastina de la Sancraieni.pastravul. lostrita (numai in Carpatii Orientali . numite argiloiluvisoluri.

Harghita.Caliman • aur. andezit. Biborteni. Covasna. Asau • petrol . Depresiunea Maramures • minereuri complexe . Borsec. Ghelinta (singurul loc din din Carpatii Orientali) • roci de constructie . etc. 36 .(Gutai).: denumirile lor ecologic-administrative actuale vor fi prezentate la cursul de "Arii protejate". travertin. Sangeorz- Bai.Moinesti. (bazalt.langa V. Obcinele Bucovinei • mangan . Carhaga.Cozla. 10) Resurse naturale in Carpatii Orientali : ♦ Resurse de sol: • padurea 40% din fondul forestier romanesc • pasuni si fanete naturale • pajisti de munte obtinute prin defrisare • potentialul hidroenergetic al raurilor ♦ Resurse de subsol (astazi diminuate.Ocna Sugatag • minereu de Fe .Vatra Dornei. Borsec.la Lueta in M-tii Harghita • carbune brun . etc.rezervatia de lostrita de pe Bistrita Aurie Obs. caolin.Gutai • sare . in trecut insa foarte bogate): • Minereuri neferoase .M-tii Maramures. Dornei • sulf . etc.Comanesti. Tusnad.) • ape minerale carbogazoase: . ♦ Rezervatii paleontologice: . etc.Racos. Bilbor. argint . Purcareni ♦ Rezervatii piscicole: .

11) Gradul de umanizare :
♦ Carpatii Orientali fiind intens fragmentati si usor de strabatut au gazduit
asezari omenesti inca din vechime. Resursele naturale variate au dat
perenitate asezarilor chiar daca multe dintre ele au evoluat inchis dupa
cum o dovedeste numele lor: „Tara Barsei”, „Tara Vrancei”, „Tara
Dornelor”, „Tara Maramuresului”.
♦ Satele si orasele sunt numeroase in depresiuni unde densitatea este de
100-150 loc./Km2. Ele urca insa pana la inaltimi de 1200m, iar cele
sezoniere si mai sus.

37

CURSUL 6

CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I)

1) Asezare, limite : Carpatii Meridionali se delimiteaza astfel (fig.6.1) :
♦ la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
♦ la sud - Podisul Mehedinti (in SV), Subcarpatii Curburii
intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Subcaraptii Getici intre
Valea Dambovitei si Valea Motrului.
♦ la vest si nord-vest - Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra
♦ la est - Valea Prahovei ; Valea Cerbului si Barsa Gorsetului ;
delimitarea, aici si in cazul precedent, se face prin : abrupturi, rupturi
tectonice.

2) Geneza si structura petrografica :
♦ Carpatii Merdionali s-au format, ca intreg lantul carpatic, in cadrul
orogenezei alpine, ultima lor ridicare avand loc la inceputul
Cuaternarului.
♦ Nu au componenta vulcanica de relief (cum au Carpatii Orientali si
Occidentali).
♦ Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar din loc in
loc poarta o cuvertura de calcare vechi si conglomerate calcaroase.
Muntii Bucegi in extermitatea estica si Muntii Mehedinti si Cerna in cea
de vest sunt structurati cu precadere din calcare si conglomerate
calcaroase, generand un relief specific (mai ales pesteri si chei).
♦ Sunt muntii cei mai afectati de glaciatiunile cuaternare, dupa cum o
dovedesc formele de relief caracteristice, la inaltimi mai mari de 2000m.
♦ Nu exista ghetari actuali.

38

3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Meridionali
♦ Carpatii Meridionali au cea mai mare inaltime dintre toti Carpatii
Romanesti (2544m in Vf. Moldoveanu si 2535m in Vf. Negoiu).
♦ Sunt cei mai putin fragmentati de vai, comparativ cu Orientalii si
Occidentalii.
♦ Desi nu au decat maximum 70Km latime si ocupa o suprafata de trei
ori si jumatate mai mica decat Carpatii Orientali, sunt cei mai unitari
dintre toti Carpatii Romanesti.
♦ Sunt intens cutati (in panze de sariaj, adica cute de mari dimensiuni
rasturnate unele peste altele).
♦ Au trei lasari axiale : in dreptul vaii transversale a Oltului, a Jiului si in
lungul Culoarului Rucar-Bran, lasari care conduc la o impartire
geografica anume pe grupe de munti, diferita in unele cazuri de cea
geologica.
♦ Au bine evidentiate cele trei etaje de platforma, numite nivele de
eroziune si anume:
• Platforma Borascu – 2000m inaltime, cu pajisti alpine largi,
folosite vara la pasunat.
• Platforma Rau-Ses – 1200-1600m inaltime.
• Platforma Gornovita – 1000m inaltime, cu fanete si asezari, cu
Sarmizegetusa Regia in Muntii Orastiei din nord-vestul Muntilor
Sureanu.
♦ Prezinta cel mai bogat relief glaciar, cu creste ascutite, vai si circuri
glaciare, morene si majoritatea lacurilor glaciare din tara.
♦ Sunt traversati numai de valea transversala a Oltului, intre Turnu Rosu
la nord si Cozia la sud. Jiul ii traverseaza partial, iar celelalte rauri care
izvorasc din Carpatii Meridionali nu au reusit sa decupeze depresiuni
sau vai largi, ca in Carpatii Orientali.
♦ Drept urmare, Carpatii Meridionali au putine depresiuni si anume :
• „Tara Lovistei” - depresiune butoniera pe
valea transversala a Oltului
• „Tara Hategului” - in NV lantului, intre Retezat la

39

6.intre Jiu. Valcan si Parang ♦ Au. Grupa Fagarasului .intre Dambovita si Valea Oltului C. Grupa Muntilor Bucegi . in schimb. 4) Subdiviziunile Carpatilor Meridionali : . a aliniamentului de varfuri de peste 2000m altitudine (pana la 2544m in Moldoveanu si 2535m in Negoiu. se mai numeste si Alpii Transilvaniei (denumire data pentru prima data de Emmanuel de Martonne.1040m • pasul Giuvala (sau Bran) .450m Grupa Muntilor Fagaras.400m • Cozia (pe Olt) . cel mai inalt din Carpatii Romanesti (se mai numeste si „Pasul Romanilor”) • Merisor .din punct de vedere geografic se disting patru grupe de munti. sud. putine pasuri dintre care citam : • pasul Predeal .2): A.intre Olt si Jiu. de asemenea. Grupa Parangului . Strei D. in Fagaras).de la izvoarele Jiului este decupata intre masivele Retezat.1240m • pasul Urdele (in Parang) . intre Valea Prahovei si a Dambovitei. la inceputul secolului XX).2020m. Grupa Retezat-Godeanu .309m • Lainici (pe Jiu) . Strei si Culoarul Timis-Cerna-Bistra 40 .756m • Domasnea . datorita semetiei lor. Sureanu. Muntii Orastiei la est si Poiana Rusca la vest (acest ultim masiv apartinand Carpatilor Occidentali) • Depresiunea Petrosani .540m ♦ Au. cateva trecatori joase : • Turnu Rosu .in estul lantului. delimitate de raurile care le separa si anume (fig. B.

„La Omu” . ♦ Celebru este abruptul prahovean al Bucegilor. au abrupturi.(fig. Zanoagei. ♦ Reprezinta un paradis al ecologilor.Leaota) masoara 2133m. delimitata de falii laterale. chei (Tatarului. sau forme ciudate ale eroziunii eoliene diferentiate.3) d) Culoarul Rucar – Bran ♦ Poate fi considerat o asociere de interfluvii modelate in formatiuni geologice eterogene. fara pitorescul Bucegilor. b) Muntii Leaota: intre valea Ialomitei si a Dambovitei ♦ Sunt alcatuiti in mare pare din sisturi cristaline care dau forme greoaie. ♦ Inaltimea maxima este de 2507m in Vf. A. fiind una dintre podoabele Carpatilor. prelunga.6. Grupa Muntilor Bucegi : . avand aspect de platforma din care tasnesc ici-colo varfuri calcaroase. ca dovada estica a ridicarii Carpatilor Meridionali cu 1000m la sfarsitul orogenezei alpine. 41 . Varful cu acelasi nume (Vf. etc. cum ar fi Babele si Sfinxul. care atinge 2239m in Vf. c) Muntii Piatra Craiului ♦ Apar ca o creasta structurala. din calcare jurasice. ♦ Masivul Leaota apare ca un horst.).6.este eterogena din punct de vedere geologic si se compune (fig. peretii abrupti si incarcati de grohotisuri.3) din : a) Muntii Bucegi intre valea Prahovei si valea Ialomitei ♦ Sunt alcatuiti predominant din conglomerate calcaroase. pesteri. Omu. . la inaltimi montane de 1200-1400m. ♦ Apartin grupei Bucegi si sunt situati intre Culoarul Branului la est si Valea Dambovitei la vest.Bucegii si Leaota au impreuna forma unei potcoave. aceasta creasta are spinarea ingusta cat o poteca.

♦ Culoarul Rucar Bran este un mozaic morfologic umanizat. b) Culmi orientate N-S ♦ Din culmea dispusa latitudinal a Fagarasului parca se desprind digital si se orienteaza spre sud culmile: • Papusa . 60Km lungime.avand marginea vestica intre Culmea Fagarasului si Culmea Cozia la est. loc de trecere fiind si astazi intre centrul si sudul tarii.in estul grupei.1622m Separate de numeroase vai afluente Argesului si Oltului • Frunti . nestrapunsa de nici un rau. . orientata E-V pe cca. Grupa Fagarasului: .2462m • Ghitu . dintre care Moldoveanu atinge 2544m. ♦ La Bran si Podu Dambovitei se gasesc dovezi ale scurtei sederi aici a Cavalerilor Teutoni. ♦ A fost loc de trecere intre Tara Barsei si Tara Romaneasca. iar Negoiu 2535m.se desfasoara intre (fig.este cea mai unitara grupa a Carpatilor romanesti . pesterilor sale dar si peisajului sau variat si straniu. d) Particularitati geografice ale grupei: 42 . urmata spre vest de: • Iezer . Subcarpatii Sudici la sud. Valea Oltului la vest si Valea Dambovitei la est.1) ♦ Exista o culme nordica numita culmea Fagaras. pe langa rolul de culoar de tranzit transcarpatic. a) Fagaras – culme nordica (fig. sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline.1668m c) Unitati depresionare: ♦ „Tara Lovistei” . B.6.1534m • Cozia . Muntii Lotrului si Capatanii la vest. datorita cheilor (Dambovicioarei).3): Depresiunea Fagarasului la nord. prezinta si o mare atractivitate turistica. in secolul XIII. Aceasta culme are 6 piscuri de peste 2500m.6. ♦ Astazi.

cu creste.. Argesul si Argeselul. Sambata. ♦ Numeroase rauri izvorasc din aceasta grupa. Arpas. Podragul. Valsan. circuri si numeroase vai glaciare ♦ Peste 25 de lacuri glaciare dintre care cele mai cunoscute sunt: Balea. iar • in sud: Topolog. ♦ Vidrarul (pe Arges) Æhidrocentrala si implicit lac de acumulare ♦ Transfagarasanul Ætransporturi (aici se afla singurul sector transalpin al unei sosele nationale numit „Transfagarasan”. Fig. Raul Doamnei. astfel: • in nord se afla afluenti ai Oltului: Cartisoara. etc. Raul Targului etc.♦ Peisaj alpin tipic.1 Carpatii Meridionali 43 . 6. Capra.

6.Fig.2 Carpatii Meridionali – subdiviziuni 44 .

3 a Grupa Muntilor Bucegi 45 .Fig. 6.

3 b Grupa Muntilor Fagaras 46 .Fig. 6.

Muntii Lotrului (2142m) . 4. custuri.Subcarpatii Getici ♦ la vest .1) ♦ Masivul central PARANG (2519m). Grupa Parangului: 1. de aici linia domoala a culmilor.Masivul Candrel (2244m) ♦ intre Sebes si Strei .Muntii Sureanu (2130m) 3. ♦ Numai rama sudica a Muntilor Capatanii este calcaroasa. ♦ Urmele glaciatiunii cuaternare sunt spectaculoase: vai glaciare. se desfasoara intre: ♦ la nord . se compune din: (fig. ♦ Nu sunt ghetari actuali.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la sud . morene la 1200-1600m inaltime. circuri si numeroase lacuri glaciare in Parang si izolat in Sureanu.7.Valea Jiului si a Streiului ♦ la est . cu urmari in peisaj. ca si cum ar izvori dintr-un castel de ape.Muntii Capatanii (2124m) ♦ spre Cibin . CURSUL 7 CARPATII MERDIONALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (II) C. 47 .Valea Oltului 2. din punct de vedere geologic sunt alcatuiti preponderent din: ♦ roci cristalino-mezozoice cu intruziuni granitice. Apele grupei: a) Raurile care izvorasc de aici: ♦ Alcatuiesc o retea circulara. din care se desprind: ♦ spre Olt .

Cele mai cunoascute sunt: • Cibinul si Sadu. ♦ Relieful domol a favorizat viata pastorala mai mult decat oriunde in Carpati: (in trecut oierii ridicau adevarate catune pastorale la limita pajistilor alpine).Podisul Mehedinti si depresiunile Subcarpatilor Getici ♦ la vest . se desfasoara intre: ♦ la nord . Tauri.Muntii Godeanu. au culmile tesite si foarte largi. afluenti ai Oltului.Grupa Parangului (prin valea Jiului si a Streiului superior). Gugu.Muntii Poiana Rusca (prin culoarul Bistritei) ♦ la sud .2) ♦ la nord . Aspectul general al grupei: ♦ Grupa muntilor Parang are aspectul unui nod orografic lat de cca.Culoarul Timis-Cerna ♦ la est . ♦ Sunt vijelioase si valoroase energetic. ♦ Culmile pornesc radiar din Parang orientandu-se spre est. ♦ Muntii nu sunt semeti. foarte asemanatori cu masivul Retezat si prezentand acelasi interes ecologic. se compune din : (fig7. 48 . cu 2291m in Vf.Godeanu: 1. ca si Lotrul impreuna cu Latorita (in nordul si estul grupei) • Spre sud se afla Oltetul cu afluentii sai si Gilortul cu afluentii sai b) Lacurile glaciare: ♦ In Parang: Galcescu. sud-vest si nord. cu cele mai frumoase pajisti alpine din Carpati. Grupa Retezat . Pasarea (din cele 20 existente aici) ♦ In Sureanu: Iezerul Mare si Mic 5. D. 2. 80Km.Muntii Tarcu – Muntele Mic (1802m →2190m) ♦ central .

mojdrean.la N prin Pasul Merisor (759m) cu Depresiunea Hateg . • Predomina sisturile cristaline • Prezinta numeroase urme glaciare (lacul Bucura. 2509m Vf. carpinita. • Are o mare rezerva de carbuni (mai ales huila). Peleaga – este cel mai impozant masiv al grupei.la S prin Pasul Lainici (450m) cu Subcarpatii Getici ♦ „Tara Hategului”: • Situata intre Muntii Retezat si Sureanu la sud si est si Muntii Poiana Rusca (a Carpatilor Occidentali) la vest. : pinul negru de Banat. 3. etc. Carbunii apartin sedimentarului vechi depus ulterior rupturii tectonice. ceea ce se reflecta in vegetatia locului . situati intre Cerna la sud si Raul Rece al Timisului la nord. Straja.Masivul Retezat. 49 .Muntii Cernei.Muntii Valcan (Vf. ♦ la est . Cioaca cu brebenei. • Comunica cu zonele vecine numai prin pasuri si anume: . cu o lungime de 45Km. lacul Zanoaga) • Ofera un peisaj unic prin maretie si salbaticie • Din 1930 este Parc National (Emil Racovita). Unitatile depresionare componente : (fig 7. scumpia si chiar liliacul salbatic. • Cea mai larga depresiune din Carpatii Meridionali. • este drenata de Jiul de Est si de Vest. 1868m) si Mehedinti sunt cei mai marunti. ex.1) ♦ Depresiunea Petrosani : • de origine tectonica. unite la Petrosani. Sunt atinsi de influente climatice mediteraneene. sunt aproape impracticabili deoaece impaduriti si au versanti abrupti. ♦ la vest . dar plini de salbaticie prin relieful carstic renumit : Cheile Runcului si ale Corcoaiei. Ei se desprind din Masivul Godeanu. Este un nod orografic. ♦ la sud .

astfel: rocile cel mai des intalnite sunt sisturile cristaline si granitele. • Este in istorie un model de economie rurala inchisa (15 sept. Structura petrografica : ♦ Grupa Retezat –Godeanu are o structura petrografica complexa. pot fi: 50 . Zanoaga. De aceea. au forme greoaie.sunt discontinui si nu sunt intens valorificate energetic. Raul Rece si Bistra ce curg spre vest • Raul Mare. Apele grupei: a) Raurile: ♦ Au cursuri drepte. • Bucura. • Galesul situat la 2270m inaltime. 5. afluent al Streiului (ÆOlt) ce curge spre nord • Motrul si alti afluenti pe dreapta ai Jiului ce curg spre sud • Jiul de Vest ce curge spre est b) Lacurile: ♦ Sunt foarte numeroase si mai ales glaciare. in Muntii Mehedinti si partial in Valcan apar calcarele care se impun printr-un relief carstic cautat: exista si urme ale glaciatiunii cuaternare in muntii mai inalti de 1800m. masive. ♦ Pe vai insa. ♦ Mai exista lacuri glaciare in Muntii Godeanu si Tarcu. c) Apele de subsol: . – targul Cailor) 4. longitudinale si un regim de scurgere de tip mediteranean: cu un maxim de toamna tarzie (decembrie) si un altul de primavara tarzie (mai – iunie). Taul Negru si Taul Mare la peste 2000m inaltime. Numai in Retezat sunt 57 (dupa unii autori chiar 83). ♦ De aici izvorasc: • Cerna. • Este locuita din vechime (imperiul roman – vestigii).

dar si mai ridicata in depresiuni (7. ♦ freatice ♦ de adancime Este de remarcat existenta izvoarelor termal-radioactive de la Herculane. un altul la Caransebes si al treilea la Petrosani. Sa recapitulam. ♦ Culmile inalte au urme ale glaciatiunii cuaternare tipice. In urmatoarele pagini vom trata:clima (pct.grupa Parangului prezentata in Cursul 7 . prezentata in Cursul 7. procese actuale. aceasta grupa pare cea mai inalta din Carpatii Meridionali.8oC). grupele Carpatilor Meridinali (de la est la vest) sunt: .7). dar si marturii ale framantarilor geologice trecute. ca si culmile pe care le delimiteaza. cea mai vestica si cea mai complexa. etc. deci dispuse in lungul paralelelor. este mai scazuta pe varfurile de peste 2200m (-2. • Temperatura medie anuala : cuprinsa intre 0o si 6o. • in depresiuni au loc inversiuni de sedimentare. Asadar! 5) Clima Carpatilor Meridionali: ♦ este tipic montana : racoroasa si cu precipitatii abundente. deoaerce este inconjurata din toate partile de zone joase.5oC).. flora. vegetatia si fauna (pct.grupa Retezat–Godeanu. aunei unitati de relief.Carpatilor Meridionali in general.6). apele (pct. ♦ Desi nu este. Aspectul general al grupei: ♦ Pare un triunghi cu un varf la Dunare.grupa Bucegilor prezentata in Cursul 6 . fauna.grupa Fagarasului prezentata in Cursul 6 . 51 . conform aceleiasi scheme. Ele au fost prezentate la punctul 4) „Subdiviziuni” al schemei didactice clasice de tratare geografica generala. iar la inaltimi de peste 2000m este clima alpina. 6. ♦ Este fragmentat puternic de vai longitudinale. ♦ Prezinta o mare diversitate de peisaj.5).

Raurile : Sunt numeroase rauri care izvorasc de aici : ♦ Ialomita. ♦ Sunt valorificate energetic: Ialomita.Oltul. Sebes. Balea. la Turnu Rosu – Cozia . cu ploi de toamna si de primavara. cu ierni blande. Apele de adancime – lipsesc aproape complet. Olt. Apele de suprafata : a. Sugag Petris (pe Sebes). ca in toti muntii. Lotru. dar discontinuu . Urlea. ♦ Taie defilee: . etc. 6) Apele Carpatilor Meridionali (subterane si de suprafata) I. Capra. ♦ Exista influente mediteraneene in sud-vestul lantului (in Mehedinti si Cernei). 52 . Apele freatice – sunt prezente. II. afluenti ai Muresului. in Fagaras: Avrig. Lotru. III. Raul Mare. la Lainici ♦ Taie chei: Ialomita. Sadu. Sebes. exista putine izvoare minerale – Baile Herculane. etc.in Retezat (vezi Retezatul). ♦ foehnul Carpatiilor Meridionali. Cibin. Oasa. numit „Vantul Mare”– este specific Depresiunilor Fagaras si Sibiu. Gura Apei (pe Rau Mare). ♦ Antropice:.Jiul. Dambovita. Parang. Negovanu (pe Sadu). Ages.Scropoasa (Ialomita). b. Vidra (Lotru). Vidraru (Arges). ♦ Precipitatiile medii multianuale totalizeaza 800mm in Retezat. Dambovita. Strei (+ Raul Mare). Jiu cu toti afluentii lor . Sadu (afluenti ai Oltului in Transilvania) . Lacurile Carpatilor Meridionali: ♦ Naturale: glaciare . Arges. Podragul Mare. Oltet. in Parang: Calcescu.

lupul. jneapan.este dispusa in doua etaje biogeografice si anume: ƒ Padurile de munte ƒ Vegetatia etajului alpin ♦ Etajul padurilor de munte are : • Subetajul padurilor de fag . etc.molid + brad. capriorul. zada . firuta. Pentru pajistea alpina: 53 . 8) Fauna Carpatilor Meridionali : . precum si inversarile de etaje din cauze climatice. veverita. visin turcesc. merisor. • Subetajul padurilor de conifere . afin. presarate in cadrul vegetatiei ierboase • Treapta alpina sau „stepa rece” cu plante herbacee ca: parusca. pin.la peste 1800m. • Exista elemente termofile (vezi grupa Retezat) ♦ Vegetatia pajistilor alpine are doua subdiviziuni: • Treapta subalpina cu tufisuri si arbusti pitici ca: ienupar. vulturica. • Intre ele exista padurea de amestec. specifice sunt: .. pin negru de Banat. carpinita si chiar liliacul salbatic. si numeroase pasari. viezurele. iarba vantului si numeroase iviri de stanci (stancarii) • Exista si elemente termofile in Muntii Mehedinti si Cernei: mojdrean.7) Vegetatia Carpatilor Meridionali : .se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera hrana si adapost.intre 800m si 1200m altitudine. salcie pitica.mistretul. alun turcesc. ♦ Pentru padure.

vezi solurile Carpatilor Orientali. Iezerul Sureanu ♦ Rezervatii forestiere: . rasul. vipera cu corn.cocosul de munte. . .pastrav. Tecuri. dintre pasari. 9) Solurile . Closani.capra neagra (relict glaciar tarziu) prin repopulare . clean. Sura Mare. broasca testoasa de uscat. etc. 10) Zone ocrotite in Carpatii Meridinali : ♦ Masivul Retezat: unic Parc National din 1930 ♦ Rezervatii floristice: . ♦ Elemente termofile – in sud-vestul Carpatilor Meridionali se intalnesc: .Turnu Rosu ♦ Rezervatii paleontologice: . Pesterile: Muierii. Valea Mare. Muntele Cozia.ursul. ♦ Rezervatii geologice: . dintre mamifere.Valea Balei ♦ Rezervatii speologice: . Parang ♦ Rezervatii de flora si fauna: . 11) Resurse naturale in Carpatii Meridionali : ♦ Resursele mai importante de sol sunt: • padurile • pasunile si fanetele de padure si depresionare • pajistile provenite din defrisare – foarte productive 54 . mreana ♦ Pentru padure in ansamblu. de mentionat animalele de interes cinegetic: . Domogled ♦ Rezervatii de peisaj si flora: . ♦ In apele de munte: .Bahna.Piatra Craiului.Pestera Ialomicioarei.acvila de munte (rarissima).scorpionul. cerbul. Cisnadioara.Bucegi. gainusa de alun.Sinaia.

iar catunele sezoniere chiar mai sus (in Candrel. 55 . Pe versantii montani ai Carpatilor Meridionali insa./Km2. Olt. Arges. Sebes. in depresiunile „Tara Lovistei” sau „Tara Hategului”. ex. In Depresiunea Petrosani densitatea depaseste 100 loc. asezarile umane sunt stravechi. marmura . dar si resurse pentru activitatile sale economice. Sureanu) ♦ Omul s-a asezat acolo unde muntele i-a oferit nu numai adapost si hrana. in Valea Ialomitei la Lespezi.se gaseste in Depresiunea Petrosani • roci de constructie: calcare .in Valea Prahovei la Comarnic. mica . ♦ Totusi. Lotru.in Muntii Valcan 12) Gradul de umanizare : ♦ Carpatii Meridionali sunt cel mai putin locuiti dintre Carpatii Romanesti./Km2. densitatea populatiei este sub 25 loc.: • huila . • potential hidroenergetic insemnat al raurilor – folosit pe raurile: Ialomita. Sadu ♦ Resurse subsolului sunt mult mai reduse decat in Carpatii Orientali.pe valea Lotrului • izvoare termale radioactive la Herculane • antracit . ♦ Satele urca in unele grupe pana la 1000 – 1200m altitudine.in Hateg la Alun si Porumbacu (spre Depresiunea Fagaras).

1 Grupa Muntilor Parang 56 . 7.Fig.

7.2 Grupa Muntilor Retezat 57 .Fig.

predomina sisturile cristaline rupte si prabusite.Dunarea (intre Bazias si varsarea Cernei) ♦ la vest . ♦ Nu exista ghetari actuali.Dealurile si pe alocuri direct Campia de Vest a tarii ♦ la est . De aceea sisturile cristaline au o distributie insulara desi constituie baza petrografica a Carpatilor Occidentali.Carpatii Meridionali grupa Retezat – Godeanu si Depresiunea Colinara a Transilvaniei (in continuare) pana in cotul Somesului.1) : ♦ la nord . 58 . ♦ Toata aceasta „impestritare” de roci. limite : Carpatii Occidentali sunt amplasati in vestul Romaniei avand ca limite (fig. ♦ Orientarea cutarilor este la fel de diferita ca petrografia zonei. pe cand la nord de Mures se ramifica in toate directiile. Acestea au dat loc aparitiei rocilor vulcanice sau celor sedimentare. mai ales calcare. CURSUL 8 CARPATII OCCIDENTALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I) 1) Asezare.Valea Barcaului si Valea Somesului ♦ la sud . de linii tectonice si de structuri diferite dau Carpatilor Occidentlai un relief variat intr-un perimetru geografic redus. ca toti Carpatii ♦ Au o mare varietate petrografica . astfel : in Banat ele au o arcuire spre SV.8. 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format in cadrul orogenezei alpine.

♦ Asadar fragmentarea lor se datoreaza inaltarii inegale. ♦ Sunt cel mai putin inalti (1446m in Semenic – Banat. numite si „golfuri” avand deschidere spre Campia de Vest (a caror prelungire si sunt). 59 . multe culmi fiind sub 1000m. Muntii Apuseni. culmile ultimei trepte montane. fie ele largi. ♦ „golfuri” de campie ajunse direct la baza Muntilor Apuseni. ♦ Datorita inaltimii lor reduse. Muntii Banatului. pe alocuri cu povarnisuri stancoase si creste zimtate in calcare. 4) Subdiviziunile Carpatilor Occidentali recunoscute atat de geografi cat si de geologi sunt urmatoarele. ♦ Exista totusi o mare varietate a formelor de relief: culmi largi pe sisturi cristaline unde satele urca la 1200-1400m. Muntii Poiana Rusca. de la sud la nord: A. ♦ Culoarele tectonice Timis-Cerna si Bistra precum si unele depresiuni de contact ii delimiteaza de unitatile natuarle din jur. fie ele marunte si raspandite peste tot. ♦ Prezinta o evidenta discontinuitate intre grupele sale de munti. dar si cu siluete conice izolate in zonele vulcanice. 1849m in Apuseni – Bihor). prezinta o cadere in trepte altitudinale spre vest si nord-vest. numeroase sunt si depresiunile. C. drept prelungiri spre est ale Campiei Vestice a tarii (pe liniile de falie ce se intretaie rectangular cu limita muntilor). 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Occidentali : ♦ Reprezinta cel de-al treilea sector (cel vestic) al Carpatilor Romanesti . chiar cu unele scufundari locale. B. dinter toti Carpatii Romanesti. spre sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului. pe sectoare (ultima faza a orogenezei alpine). generata de : ♦ largi culoare despartitoare ca Valea Muresului sau culoarul Lugojului . vestice a Carpatilor Occidentali mai poarte numele de „Muncei” (situandu-se intre 500 si 800m).

urmate de cativa „Muncei” spre vest. Desi sunt putin inalti. taindu-si cheile cu acelasi nume intre Muntii josi ai Locvei la sud si Aninei la nord. Mai jos se intinde padurea de fag. ♦ Depresiunea Oravitei intre Muntii Locvei la sud si Aninei la est. Svinecea Mare.Muntii Almajului (Vf. 1224m) si Muntii Semenicului (Vf. spre vest. ♦ Muntii Locvei intre Defileul Dunarii si Cheile Nerei. Este una dintre cele mai salbatice vai prin chei din Romania. ♦ Depresiunea Caras – Ezeris intre Muntii Aninei la est si Docnecei la vest. . intre Bazias si Bocsa care separa muntii de Dealurile Vestice. cu doar 500-700m altitudine. Muntii Aninei central si Muntii Docnecei in nord-vestul grupei.„Muntii marunti” sau „Munceii” completeaza grupa Muntilor Banatului cu o treapta mai joasa. cu nuante mediteraneene evidente. oamenii cresc aici vite de rasa si livezi de pomi fructiferi de calitate superioara. Iata cateva trasaturi ale unor componente importante: .2) : Sunt amplasati intre culoarul tectonic Timis-Cerna la est si Defileul Dunarii la sud. Muntii Almajului si Semenicului au culmile golase cu pasuni montane asemanatoare celor alpine. apoi cea de stejar alternand cu fanete deoarece povarnisurile sunt domoale.8. Sunt formati din doua culmi ceva mai inalte in rasaritul grupei si anume: Almajului -1224m si Semenicului -1446m. este inchisa aproape din toate partile. Nera o strabate. sunt despartiti de depresiunea locuita a Almajului sau Bozovici. 1445m) sunt formati din sisturi cristaline si fasii de calcare vechi orientate N-S . . 60 . Depresiunea are un climat de adapost. ♦ Muntii Docnecei cu minereu de fier exploatat din vechime.Depresiunea Bozovici. cum ar fi : Muntii Locvei la sud. dintre cele doua culmi. A. avand o limita foarte sinuoasa la vest. Muntii Banatului (fig. Este vorba despre: ♦ Muntii calcarosi ai Aninei – langa Muntii Semenic. Groznei. mai cunoscuta dupa ultimul nume. separati intre ei prin largi culoare.

¾ Este flancat de munti ce depasesc 2000m la est sau 1000m la vest.Teliuc. s-a format prin ruptura tectonica. cu o altitudine de 540m (pe vremea romanilor se numea „Porta Orientalis”).™ Defileul Dunarii intre Bozovici si Valea Cernei (cu o lungime de cca. 2Km. bogate. livezi . dar si largiri de cca. Timis + afluenti). fierul de la Ghelar . au in vest Campia Lugojului si in est Depresiunea Hategului. ¾ In albia fluviului sunt praguri sau gropi adanci numite „Cazane”. ¾ Culoarul are asezari mari.2) Sunt amplasati intre Culoarul Bistritei la sud si al Muresului la nord.100Km) este : ¾ Cea mai lunga vale transversala din Europa ¾ Are ingustimi de numai 150-170m (intre peretii povarniti a caror inaltime este de 300-400m). Este strabatut de cale ferata si sosea moderna. raurile sculptandu-l numai partial si radial. astazi intrate in domeniul Lacului de Acumulare de la Portile de Fier I ale hidrocentralei de mare putere cu acelasi nume. ™ Culoarul Timis-Cerna ¾ Este orientat N-S si aproape rectiliniu .8. cresc liber specii mediteraneene. Sunt formati din sisturi cristaline si numai partial din calcare vechi . Inaltimea maxima este de 1374m in Vf. din amonte de Turnu Severin. fara a-l rupe. ¾ Aspectul sau este colinar. Muntii Poiana Rusca: (fig. sau marmura si minereul de plumb de la Ruschita (in sud) sunt de interes national. coline domoale alternand cu lunci sau vai largi (Cernei. ca in cazul Muntilor Banatului. pasuni. Se constituie intr-un singur masiv muntos bombat. ¾ La cumpana de ape intre Cerna si Timis se afla „Poarta Orientala” sau pasul de vale Domasnea. monolit. Padesu. cu fanete. B. 61 .

desi nu au pasuri sau trecatori decat marginal. avenuri. (fig. (La Voislava se gaseste mica). un pas de 700m altitudine care leaga Valea Timisului cu Depresiunea Hategului. Este cea mai extinsa grupa din Carpatii Occidentali. dupa cum urmeaza : I. Grupa Muntilor Metaliferi .Muntele Vladeasa de 1836m. In cadrul sau se afla „Poarta de Fier a Transilvaniei”. Culoarul Bistritei apare pe o ruptura tectonica supusa ulterior eroziunii apelor curgatoare.3) Reprezinta grupa Carpatilor Occidentali amplasata la nord de Mures. generand: pesteri.Trascaului 62 .la nord. 1849m. Culmile Muntilor Apuseni se dispun in jurul unui masiv central. In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla : II. ♦ Muntii grupei se dispun in jurul masivului central. Dealurile de Vest si izolat Campia de Vest a tarii – la vest si cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei . Bihorul. Muntii Apuseni: (fig 8. Grupa Bihor ♦ Este grupa centrala a Apusenilor. Se invecineaza cu : Vaile Barcaului si Somesului . Culoarul Muresului. alaturi de sisturi cristaline si granite.la est. astfel : • la est . apar frecvent calcarele. Sunt locuiti si circulati pana pe culmi. fiind un con vulcanic stins • Muntele Gaina de 1467m. cu celebrul „targ de fete”. care ii separa de Muntii Poiana Rusca . • Muntele Gilau se prelungeste in directia nord-estica a Bihorului. in cadrul careia.Muntele Mare de 1826m • la nord . Este o zona foarte locuita si cu traditii populare.1) C.la sud. chei.

III. Plesu. • Muntii Metaliferi. 63 . ♦ Muntii Codru – Moma. la Moneasa si Vascan se exploateaza calcare ornamentale. la sud si Crisul Negru.v. Curiozitati : ”Tara Motilor” reprezinta : masivele muntoase ale grupei Bihor. valea Ariesului fiind numai axa acestei „tari”. situati: • intre Mures la sud si Crisul Alb la nord. la sud si Crisul Repede. situati: • intre Crisul Alb.d. calcare la nord si roci vulcanice la sud). pe un tapsan ingust. de aici bogatia in minereuri neferoase (auroargentifere). dar si Muntii Metaliferi si ai Trascaului. • apar ca un abrupt impunator spre Campia de Vest • la poalele lor. Au numeroase iviri vulcanice tertiare din cadrul formatiunilor sedimentare cutate. stanca formata din coloane verticale de bazalt (monument al naturii). • au forma de culme cu spinarea lata ca un pod la 400-600m altitudine. Drocea. Grupa Muntilor Crisurilor este formata din : ♦ Muntii Zarandului.p. atingand 1112m in Vf. • In Muntii Trascaului (dintre Ampoi si Aries) pitorescul este sporit de ivirile de calcare. situati : • intre Crisul Negru. Vulcanismul tertiar ofera tot aici Detunata. la nord. • sunt cei mai inalti dintre toti „munceii” Crisurilor. se afla podgoria Aradului. ♦ Muntii Metaliferi si ai Trascaului se afla la sud de grupa Bihor. • aici se afla celebrele pesteri : Meziad si Vadu Crisului. poarta pe povarnisurile lor foarte line ogoare si fanete accesibile. conici ca niste vulcani stinsi ce sunt. • sunt eterogeni d. geologic (sedimentar. la nord. • au inaltimi reduse si sunt sculptati de ape in depresiuni locuite. numai punctiform atingand 836m in Vf. ♦ Muntii Padurea Craiului.

situati : • intre Crisul Repede.la nord : Depresiunea Vad.la sud : Depresiunea Zarandului.central : Depresiunea Beius.Culoarul Muresului comunica prin pasul Bucium. 64 . au aspect de maguri putin inalte pierdute parca in Podisul Somesan. la sud si Valea Barcaului. de 725m inaltime. pe valea Crisului Repede Aceste depresiuni situate in vestul Muntilor Apuseni comunica prin pasuri cu depresiunile interioare de mici dimensiuni. la nord. Ultimele subunitati ale Muntilor Apuseni.Depresiunea Vad comunica prin pasul Ciucea cu Depresiunea Huedin .intre subunitatile Muntilor Crisurilor se afla urmatoarele depresiuni ”golf”. doar geologia lor asigurandu-le apartenenta la orogen. Este vorba despre Magura Simleului de 597m inaltime si de Culmea Mezesului. ambele incluzand la nord si est Depresiunea Simleului. dispuse astfel de la sud spre nord: . sau Borod. • sisturi cristaline si netezimi de campie. ♦ Muntii Plopis.Depresiunile Beius si Zarand comunica cu Depresiunile Gurahont si Brad . De retinut ca: . de 461m inaltime. pe valea Crisului Alb . pe valea Crisului Negru . cu Depresiunea Brad. prelungiri ale Campiei de Vest. astfel: . cu valea Ariesului si prin Pasul Valisoara. spre nord.

8.1 Carpatii Occidentali – Prezentare generala (schita de lucru) 65 .Fig.

2 Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca 66 .Fig. 8.

3 Munti Apuseni 67 . 8.Fig.

II. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 5) Clima Carpatilor Occidentali: ♦ Desprinsa din clima generala a tarii (temperat-continental de tranzitie) este specifica muntilor josi. iernile lungi si verile scurte. dar si prin ierni blande. • In Muntii Banatului sunt evidente influentele mediteraneene prin doua varfuri cantitative de precipitatii : toamna si primavara. APE. Carpatii Occidentali au cea mai blanda clima montana din toti muntii Romaniei. este deci o clima de munte mai blanda. moderat termic. III. Apele freatice – sunt prezente. ZONE OCROTITE. SOLURI. oceanica. de munte. cuprinse intre 6 si 9oC si precipitatiile de 800 – 1200mm/an. VEGETATIE SI FAUNA. 68 . Vladeasa si Muntele Mare temperaturile medii anuale sunt negative. In depresiuni si vai se produc inversiuni termice. Numai pe varfurile masivelor Bihor. Asadar. 6) Apele Carpatilor Occidentali I. ca in toata zona de munte. ♦ Influente colaterale : • In Muntii Poiana Rusca si in Muntii Apuseni se resimte influenta vestica. dar sunt lipsite de continuitate. care asigura un climat umed. Apele de suprafata – raurile. O dovedesc valorile termice medii anuale. lacurile (sunt numeroase si au cursuri semipermanente. Apele de adancime – lipsesc. CURSUL 9 CARPATII OCCIDENTALI (II): (CLIMA. mai calda decat cea a Carpatilor Orientali sau Meridionali.

Somesul Mic prin ramurile sale Somesul Cald si Somesul Rece. ♦ Din Muntii Poiana Rusca izvoraste Bega ♦ Din Muntii Banatului izvorasc: . Lacurile Carpatilor Occidentali: ♦ Naturale: sunt putine si apar pe calcare. celebrul afluent afluent al Muresului.pe Dunare la Portile de Fier I . Almasul. Negru si Alb). Apuseni . .Ighiu si Varasoaia – M.Lacul Dracului si Ochiul Beu – M. Raurile : ce izvorasc din Carpatii Occidentali sunt tributare fie Dunarii.Nera si Carasul. Somesului sau Crisurilor. ♦ Din Muntii Apuseni izvorasc : . fie Muresului.Timisul cu afluentul sau Barzava. .Campia Nerei si Campia Minisului in Muntii Banatului De retinut ca Vaile Muresului si Dunarii sunt de mentionat deoarece ele sunt limite naturale in cadrul Carpatilor Occidentali.pe Barzava la Valiug si Secu . 69 . a. b. care se varsa direct in Dunare. Rameti si Les.Campia Turzii si Campia Rameti in Apuseni . . toate Crisurile (Repede.pe Crisul Repede si afluentii sai la Astileu. Fantanele si Gilau . Banatului ♦ Antropice: acestea sunt numeroase si constituite mai ales in scopuri energetice. mai ales: . dar si .Ariesul. ¾ Multe rauri taie chei: .in bazinul superior al Somesului Mic la Tarnita.Barcaul. care strabate strabate Depresiunea Tara Motilor.

Carpatii Occidentali reprezinta un adevarat castel de ape asigurand raurilor un debit permanent si potential energetic. in timp ce esentele de clima mai rece coboara pe vaile umbrite sau in depresiuni. datorita altitudinii lor modeste. lupul . 8) Fauna Carpatilor Occidentali : ♦ se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ii asigura hrana si adapostul.ursul.Trei Ape . functie de conditiile locale de biotip. cerbul. esentele termofile urcand pe versantii insoriti. caprioara si veverita – din etajul de conifere. In concluzie : . la poalele Muntilor Poiana Rusca .pe Cerna. • In apele de munte: pastrav. porcul salbatic. De retinut ca aceste etaje de padure se interfereaza altitudinal. veverita. 7) Vegetatia Carpatilor Occidentali : . mreana 70 . Exista si alcuri antropice pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a unor asezari: . ♦ Animale de interes cinegetic: . • Pentru etajul de conifere: caprioara. ba chiar se inverseaza in depresiuni.pe Timis . astfel: • pentru etajul padurii de foioase sunt specifice: mistretul. vulpea. etc. etc. clean. cinteza.Apartine: ƒ Etajului fagului pana la 1200m ƒ Etajului fag + rasinoase la si peste 1200m ƒ Etajului rasinoaselor – cel mai putin dezvoltat din toti Carpatii. etc.Cincis (sau Teliuc). • Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoarea. viezurele. • Patrunse din alte etaje sunt: iepurele – din silvo-stepa.

10) Zone ocrotite in Carpatii Occidentali : ♦ Rezervatii floristice: .Pestera Vantului. ♦ In muntii si munceii Carpatilor Occidentali: cambisoluri (adica soluri brune si brune acide). Meziad. pe culmi. alternand cu primele iar mai sus. lipsite de humus. Pestera Ursilor si Cetatile Ponorului in Muntii Apuseni. Ighiu.Muntele Vulcan. adica soluri podzolice. Vadu Crisului.Cetatea Devei in Muntii Poiana Rusca . Detunatele si Bratca. prin defrisare • resurse hidorenergetice 71 .Dealul cu Melci 11) Resurse naturale in Carpatii Occidentali : ♦ Resurse de sol: • padurile de foioase. amestec.Cheile Turzii in Muntii Apuseni . Pestera Comarnic in Muntii Banatului. in Muntii Apuseni ♦ Rezervatii paleontologice: . apar spodosolurile.Cazane in Muntii Banatului ♦ Rezervatii forestiere: .Intregalde in Muntii Apuseni ♦ Rezervatii de peisaj si flora: .9) Solurile Carpatilor Occidentali : ♦ In etajele padurii: argiluvisoluri (adica soluri cenusii si brun-roscate). conifere • pasunile • fanetele si pajistile de munte. ♦ Rezervatii geologice: .Padurea Bejan in Muntii Poiana Rusca ♦ Rezervatii speologice: .

Ruschita.Savarsin.Sandulesti 12) Gradul de umanizare : ♦ Sunt cei mai populati munti din Romania pentru ca: ♦ Sunt usor de strabatut ♦ Au spatii largi de locuit ♦ Au climat bland ♦ Au resurse bogate si variate de sol si subsol ♦ In depresiuni densitatea populatiei depaseste 100 loc/Km2. Rosia Poieni • Mercur .Ghelar si Teliucul Inferior • Minereuri complexe .Deva • Calcar . Campeni. fie miniera. Beius. (in Muntii Banat). Brad. sau de tip rasfirat pe vai si depresiuni (aici fiind de dimensiuni mijlocii) ♦ Orasele apar numai in depresiuni: Anina.Branisca • Granit . Zam • Marmura si calcare metamorfozate . Resita-100000loc. ♦ Asezarile rurale au fie functie agricola. Vascau (in Muntii Apuseni) ♦ Orasele au mai ales functie miniera.Zlatna. Baia de Aries (auro- argentifere). Huedin. forestiera sau mixta. iar pe muntii propriu-zisi este de 25 loc/Km2. ♦ Asezarile permanente urca pana la 1500-1600m (in Apuseni. 72 . unde se atinge recordul carpatic) ♦ Satele sunt mici.Baita • Bazalt .Izvorul Ampoiului • Molibden si wolfram . Abrud. Moneasa si Vascau • Andezit . de tip risipit pe munte. ♦ Resurse de subsol: • Minereuri de fier .

in timp ce Dobrogea de Nord are in fundament orogen hercinic (predominand rocile metamorfice si de eruptiv vechi paleozoic. ulterior. 18% podisurile. ♦ Din suprafata de 238391Km2 a Romaniei. adica 42%. considerate ca apartinand treptei a doua de relief a Romaniei. din care 24% dealurile. precum si in cazul Podisului Getic. dealurile si podisurile ocupa 100000 Km2. iar cea de-a treia campiile(fig. Atat despre fundamentul adanc. s-a depus o suprastructura sedimentara de varste si grosimi diferite • Fundamentul amintit apartine unor unitati geostructurale de platforma stravechi.1). al Dobrogei Centrale si de Sud.10. Fundamentul Subcarpatilor. al Podisului Mehedinti dar si al Dealurilor Vestice apartine insa orogenului carpatic. mai ales granitele). prima fiind muntii. datand din Precambrian (adica din Arhaic si Proterozoic) in cazul Podisului Moldovei.a CURS 10 DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (I) PUNEREA PROBLEMEI. SUBCARPATII (prima parte) ¾ Punerea problemei ♦ Sub denumirea din titlul cursului sunt reunite toate formele de relief colinar cu altitudini cuprinse intre 200 si 900-1000m. sa urmarim acum: 73 . ♦ Caracteristicile acestuia reprezinta rezultatul evolutiei pliocen- cuaternare a scoartei terestre anterior constituite in aceste locuri si iata cum: • Din punct de vedere structural in fiecare unitate deluroasa exista un fundament vechi peste care. PARTEA a II. deci alpin. ♦ Ambele forme de relief fac trecerea intre munte si campie apartinand reliefului de talie mijlocie (200 – 1000m) al tarii.

pietrisuri si tufuri vulcanice – Pliocen . ƒ al doilea . exista o singura “secventa” subcarpatica interna. calcare depuse in . DEALURILE SUBCARPATICE. astfel: . limite : Subcarpatii reprezinta o unitate de orogen situata pe flancul exterior al Muntilor Carpati. marne. fauna.cel al sedimentelor neozoice care alterneaza ca momente geocronologice (revezi scara geocronologica din prima parte a cursului de fata).10. Celelalte caracteristici de relief sau de . argile.Miocen .peste acestea exista un strat superficial format din depozite nisipo- argiloase si loessoide depuse ulterior de agenti externi. dar care se va prezenta in cadrul unitatii naturale careia ii apartine in mod natural. • Suprastructura sedimentara depusa.1). incepand din Valea Moldovei la nord si sfarsindu-se in Valea Motrului la sud-vest (fig. Seriile depozitelor sedimentare Neozoice evoca. nisipuri. ape. vor fi prezentate in cadrul tratarii unitatilor componente de deal si podis deoarece sunt specifice acestora si nu pot fi generalizate multumitor.argile.gresii. ea are doua “nivele de timp geologic” diferit in care s-au depus si anume: ƒ primul al sedimentelor paleozioco – mezozoice care apar discontinuu. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA 1) Asezare. deci in interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. ulterior. peste fundament. simetrica subcarpatilor Moldovei (fata de axa carpatica). secventa spatio-temporala a Orogenezei Alpine. 2) Caractere generale ale reliefului : • Trasaturile de relief ale Subcarpatilor exprima bine apartenenta lor la o regiune de incretire atasata genetic Muntilor Carpati. 74 . etc. clima. corelatia cu treapta reliefului montan imediat superioara. intr-un ultim “val” al Orogenezei Carpatice. vegetatie. Vom incepe cu: B. Pe rama interna a Carpatilor Orientali. prin ritmul lor.

avand un “relief caracteristic conform”. Subcarpatii au altitudini mari : 1018m Magura Matau. culmile alterneaza cu depresiuni pe un singur aliniament in cazul Subcarpatilor Moldovei sau pe doua aliniamente in cazul Subcarpatilor Getici si ai Curburii. pietrisurile. ceea ce ii face comparabili cu muntii mijlocii. • In general relieful subcarpatic este adaptat la structura geologica. Slanic. dispuse in structuri cutate (anticlinale si sinclinale).• Astfel. • Rocile predominante sunt: conglomeratele. Ocnele Mari. dealurile fiind dezvoltate deci pe anticlinale. astfel : 3) Subdiviziunile Subcarpatilor sunt (fig.2) : • Subcarpatii Moldovei intre valea Moldovei si a Trotusului • Subcarpatii Curburii inter valea Trotusului si a Dambovitei • Subcarpatii Getici intre valea Dambovitei si a Motrului 75 . gresiile. incepand de la contactul cu muntele. marnele. argilele nisipurile. Teleaga. 996m in Magura Odobesti sau 911m in Culmea Plesu. iar depresiunile pe sinclinale (exista insa si exceptii !) • O alta trasatura caracteristica este aceea ca. etc. • Fiecare subdiviziune majora a Subcarpatilor are alte caracteristici distincte. Exemple: la Targu Ocna. Uneori anticlinalele sunt patrunse din adanc de samburi de sare formand ceea ce geologii numesc“cute diapire”.10. spre exterior.

Aceasta deprsiune trebuie considerata de trecere intre Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii. 915m. intre Saua Baltatesti si Valea Cracaului. A. intre Saua Girov si Valea Bistritei. in aceeasi dispunere de la nord la sud : • Depresiunea Neamt pe Valea Ozanei sau a Neamtului. Subcarpatii Curburii (fig. 504m. deoarece limita ei sudica formata de Culmea Ousorul (783m) si Platforma Zabrant se afla in Subcarpatii Curburii. dar si ai altor afluenti mici pe dreapta ai Siretului. cele pliocene aparand.10. 603m. • Depresiunea Tazlau – Casin pe Valea Tazlaului unit cu Trotusul. Carpatii Orientali la vest si Podisul Moldovei la est. Subcarpatii Moldovei (fig. intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului. Sunt alcatuiti cu precadere din roci miocene. prin vestul exterm al Luncii Siretului. a Cracaului si a Bicazului inferior. • Depresiunea Cracau Bistrita pe Valea Bistritei. 740m. Limitele : Valea Moldovei la nord si valea Trotusului la sud. dar si pe Valea Casinului (cea mai populata). numai in sud. este situata intre Valea Moldovei si Valea Ozanei.4) 76 .10. ♦ Aliniamentul culmilor subcarpatice. • Culmea Pietricica. ♦ Aliniamentul depresiunilor subcarpatice. in petice. • Dealul Barboiu. • Dealul Corni. 515m. B. in dispunere nord-sud : • Culmea Plesului. intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului unita cu a Trotusului. • Dealul Bahna (sau Runcu).3) Se caracterizeaza printr-un singur sir de culmi si o singura serie de depresiuni.

creand aici o “interferenta” Carpati– Subcarpati. Lopatari. in domeniul subcarpatic. Depresiunea Dumitresti. 800- 900m. Patarlage si Chiojd (aceasta din urma fiind limitata la est de Pintenul Ivanetu). Dealul Istrita (numit si Dealul Mare. Dealul Bucovel. Contactul cu muntele este ezitant. Ele se dispun de la nord la sud astfel: . Blidisel. urmata la sud de Depresiunea Vrancei. Dealul Blajeni. Gurbaneasa. Raiuti.Depresiunea Vidra.Depresiunea Soveja. edificatoare fiind in acest sens patrunderea pintenului muntos din roci flisoide. Rachitas. ♦ Aliniamentul culmilor Subcarpatilor Curburii : • Primul sir de culmi (V) interioare: Ousoru. . caracterizat prin doua aliniamente de culmi si doua de depresiuni. Depresiunea Policiori. numai intre culmile Subcarpatice. 749m). ♦ Aliniamentul depresiunilor Subcarpatilor Curburii : De la vest la est se succed doua siruri de depresiuni si anume: • Depresiunile submontane (in vestul grupei. Depresiunea Mera. • Depresiunile intracolinare reprezinta al doilea aliniament depresionar. apoi de Depresiunile Neculele. Bisoca. Dealul Deleanu. 700m. cu inaltimi de cca. care apartine zonei de tranzitie la Subcarpatii Moldovei. etc. Limitele : Valea Trotusului la nord si valea Dambovitei la sud-vest. etc. urmand marea curbura carpatica in celebrul “Cot al Vrancei” (care se refera deci la deformarea globala a unitatii montane si submontane). intre munte si primul aliniament de culmi subcarpatice): . Depresiunea Niscov si Depresiunea Podeni. Toate culmile si depresiunile Subcarpatilor de Curbura sunt deformate pe directia NE-SV. Muntii Carpati la vest si Campia Romana la est. Dilma. urmat de Salcia si Ciolanu cu inaltimi in jur de 700m. numit Pintenul Ivanetu (de inaltime 1021m). Reprezinta cel mai complex sector subcarpatic.Aceste depresiunji sunt adapostite spre est de 77 . • Al doilea sir de culmi (E) exterioare : Magura Odobesti (996m).

In Depresiunea Policiori – apar celebrii vulcani noroiosi. etc). De retinut (fig. Particularitati ale naturii locului in aceste depresiuni : . succesiunea culmilor si a depresiunilor se simplifica datorita ingustarii Subcarpatilor.Magura Odobesti si Dealul Istrita (sau Dealul Mare) sunt cunoscute pentruu podgoriile si vinurile sale de calitate. Zabala. Loc de rezonanta istorica. 78 .Depresiunea Vrancei – apare ca o “cetate naturala”. precum si datorita patrunderii in domeniul lor a Campiei Ploiestilor .4) ca: . pe valea Teleajenului. . . Depresiunea Campina pe valea Prahovei si Depresiunea Pucioasa pe valea Ialomitei.la vest de Teleajen.10.intre Teleajen si Dambovita depresiunile au un caracter intracolinar si se desfasoara astfel dinspre est spre vest: Depresiunea ampla Valenii de Munte. strabatuta de cursul Putnei si al afluentului sau.Depresiunea Valenii de Munte are iviri diapire la Slanic Prahova. . . intre munte la vest si dealurile Raiutu si Rachitis la est. cel de-al doilea sir de culmi subcarpatice (Magura Odobesti. cunoscut fiind “Muntele de sare”de aici.

10.Ielenicz) 79 . 10. Fig.2 Subcarpatii romanesti – Harta hipsometrica (dupa M.Ielenicz) Fig.1 Romania – Unitatile majore de relief (dupa M.

1 Subcarpatii Moldovei (schita de lucru) 80 .Fig. 10.

Fig.4 Subcarpatii curburii (schita de lucru) 81 . 10.

CURSUL 11

DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (II)

SUBCARPATII (continuare)

C. Subcarpatii Getici (fig.11.1)

Reprezinta cea de a treia subdiviziune a Subcarpatilor Romaniei.
Se caracterizeaza printr-o delimitare neta fata de Carpatii Meridionali, dar si
printr-o adevarata “sudura” a lor la Podisul Getic (fig.1). De aceea, unele dealuri ca:
Dealul Negru, Dealul Barzei, Dealul Bran reprezinta marginea sudica a Subcarpatilor
si, totodata, inceputul Podisului Getic.
Limitele: Valea Dmabovitei la est, Valea Motrului la vest, Carpatii Meridionali la
nord si Podisul Getic la sud.
Culmile si depresiunile se succed similar Subcarpatilor Curburii si anume doua
siruri de dealuri si doua de depresiuni, dupa cum urmeaza (de la est la vest):

♦ Primul aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul
“Dealurilor Subcarpatice Interioare” se remarca prin :
• Magura Matau - 1018m inaltime
• Dealul Carlige - 871m
• Magura Slatioarei - 767m
• Dealurile Gorjului sau Subcarpatii Gorjului
enumerate de la est spre vest.

♦ Al doilea aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul
“Dealurilor Externe” are urmatorele culmi mai semete:
• Dealul Negru de 581m (in apropierea orasului Rmnicu
Valcea)
• Dealul Barzei de 560m inaltime si
82

• Dealul Bran, desi are numai 333m, sare semet deoarece se afla in
marginea de nord a Podisului Getic.

♦ Primul aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici – se consituie din
depresiuni de separatie, adica depresiuni submontane fata de Carpatii
Meridionali, si sunt foarte populate inca din vechime. De la est la vest, ele
sunt :
• Depresiunea Campulung Muscel - pe vaile Argeselului si a
Targului
• Depresiunea Arefu - pe Arges
• Depresiunea Jiblea - pe stanga Oltului
• Depresiunea Horezu – pe dreapta Oltului
• Depresiunea Novaci – pe Oltet
• Depresiunea Tismana – pe Motru

♦ Al doilea aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici este format numai
din depresiuni intracolinare, situate intre dealurile subcarpatice, cele mai mari
fiind cunoscute sub numele de:
• Depresiunile intracolinare dintre Arges si Dambovita (la est de Olt)
• Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare (pe Jiu si afluentii sai
confluente in aceasta depresiune)

De precizat:
Doua sunt marile depresiuni ale Subcarpatilor Getici si sunt situate la
extrermitatile acestora, astfel :
- Depresiunea Campulung, pe raul Targului si pe raul Argesel, la
adapostul Muntilor Iezer si avand la sud Magura Matau (1018m).
Depresiunea este plana, are aspectul unui camp intins, lung, axat pe Raul
Targului (Campulung Muscel a fost prima capitala a Tarii Romanesti).
- Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare, dezvoltata pe Jiu si afluentii lui,
se afla la adapostul Dealurile Subcarpatice ale Gorjului in nord, la sud
fiind limitata de Dealul Bran, slab cutat. In vest ea se desfasoara pana
aproape de Motru, iar in est pana aproape de Gilort. Are o planeitate
83

remarcabila (vezi numele) ; este intens locuita, Targu Jiu fiind orasul ei
cel mai important.
Concluzii :
Subcarpatii reprezinta cea mai diversa si cea mai fragmentata unitate de relief a
Romaniei, dar si cea mai intens valorificata de catre om, dupa cum o dovedeste istoria
tarii.

4) Clima Subcarpatilor (date generale) :
• Desprinzandu-se din clima tarii (temperat continentala de
tranzitie), clima subcarpatica este clima treptei mijlocii de relief, a
dealurilor, dar cu o multitudine de nuantari locale ale acestuia.
• Doua sunt nuantarile meteo-climatice cel mai des intalnite si anume:
blandetea termica in unele locuri si prezenta unor vanturi specifice, mai
des decat a celor generale in altele. Asadar, este vorba de “efectul de
adapost” si de “efectul de canalizare” a aerului pe anumite directii impuse
de vai sau culmi (vezi foehnul subcarpatic de la Clima Romaniei).
• Mersul multianual temperaturii aerului se incadreaza intre 8oC in
Subcarpatii Moldovei si 10oC in Subcarpatii Getici.
• Iarna temperatura medie lunara este intotdeauna mai mare in
Subcarpati decat in Campia Romana, datorita adapostirii lor de catre
Carpati si inaltimii lor care-I fereste de inversiunile termice din Campia
Romana.
• Precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 600 si 800-900
mm/an (Subcarpatii de Curbura se situeaza insa sub aceste
valori medii).
• Vanturile :
- Crivatul este un vant rece de NE-E, care afecteaza uneori, iarna,
Subcarpatii Moldovei.
- Vanturile de Vest creaza foehnul Subcarpatilor Moldovei si de
Curbura, iar cele de nord creaza foehnul Subcarpatilor Getici
In concluzie, daca vom considera clima Subcarpatilor drept o clima de tranzitie
intre cea a muntilor si cea a podisurilor, atunci vom distinge doua etaje climatice si
anume:

84

Ramnicul Sarat. ♦ Sunt abundente.Vidraru – pe Arges. Argesel si Dambovita (la extremitatea estica a Subcarpatilor Getici). b.in masive de sare: Slanic. de unde mai primesc numai afluenti minori. Ramna). Trotus. lacuri. 85 . Ocnele Mari. Telega. Rm.: Elementele climatice se modifica pe etaje dupa cum s-a precizat in cadrul cursului de « Meteorologie si Climatologie ». Bistrita (cu Cracaul) si Moldova (cu Ozana) ca limita nordica a Subcarpatilor. Raul Doamnei. majoritatea traverseaza Subcarpatii. a. Obs. Apele subterane: ♦ Se impart in freatice si de adancime.-etajul dealurilor inalte (> 500m) cu o clima mai racoroasa si -etajul dealurilor joase si a depresiunilor subcarpatice (<500m) cu o clima de adapost. Trotus (cu Tazlau. c.Ceauru (hidroamelioratii) . Casin si Oituz). Olt. fie in Siret (Buzau. cele mai importante se varsa fie in Dunare (Jiu. Raurile : izvorand din Carpati. ♦ dintre aceste rauri. Putna (cu Zabala. Susita. Oltul cu Topologul sau. 5) Apele Subcarpatilor : Subcarpatii dispun de cele trei surse naturale de apa: rauri. Arges si Ialomita). ♦ tot atat de cunoscute sunt: Ialomita (cu afluentii sai Cricovul Dulce si Prahova unita cu Doftana. Raul Targului. Teleajen si Cricovul Sarat). Susita. ♦ cele mai cunoscute rauri care traverseaza Subcarpatii sunt : Jiul cu Motru si Gilortul. Baile Govora si Baile Olanesti). Bistrita si Moldova). Milcov. Argesul cu afluentii sai Valsan. Ocnele Mari) sau cu proprietati curative (Baltatesti. cu Oltetul si afluentul acestuia Cerna. Buzaul (cu Slanicul si Basca). alteori sarate (Slanic. ape subterane. uneori sulfuroase (Pucioasa). ♦ Antropice: . Lacurile: ♦ Naturale: . Sarat. pana la Curtea de Arges si pe Olt – lacuri hidroenergetice.

argiluvisoluri: soluri brun roscate si cenusii. clima si roca. din silvostepa apare iepurele. de aceea nivelul sau poate avea fluctuatii mari (vezi Subcarpatii Curburii). lupul.a fost aproape total inlocuit de culturi. viezurele. cartof. 6) Vegetatia Subcarpatilor Vegetatia naturala. se disting: . mreana. astfel: . teiul. etc. iar din padurea de conifere coboara caprioara. este discontinua.urca din campie pana la inaltimi de 500m . ♦ In rauri are conditii favorabile cleanul. veverita. etc. etc. vulpea. urca gorunul in asociatie cu carpenul. daca nu ar fi fost anulata de om. 8) Solurile Subcarpatilor In corelatie cu vegetatia. cinteza. dar apare si pe dealurile inalte ale celorlalti Subcarpati.. vegetatie de lunca si elemente sudice: liliac slabatic. stejar balcanic. etc.cambisoluri: soluri brune si brune acide. pe substrat argilos si . etc. ♦ Vegetatia azonala.pe vai. in mare masura. 86 . De retinut ca specii specifice foioaselor: mistretul. ocupand totusi o fasie ingusta la contactul cu campia (unde este cazul) sau se dispune pe dealuri si in depresiuni. vita de vie. etc. ea este insa diminuata de interventia omului.spre sud. pe dealurile mai inalte si impadurite Aceste doua tipuri prezinta fertilitate medie.spre munte. migdalul. iar la vest de Olt sau enclavic in Subcarpatii Curburii.apartine Subcarpatiilor de Curbura. . permitand culturile de pomi fructiferi. s-ar fi etajat dupa nevoile de caldura si umiditate. ♦ Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoare. astfel: ♦ Etajul fagului . la fel ca mai sus. ♦ Etajul stejarului . etc. cerul si garnita (specii termofile) dar si stejar pedunculat . ulmul. ♦ Padurea de amestec (fag+stejar) – intre 400 si 600m.♦ Acviferul freatic se alimenteaza preponderent din precipitatii. 7) Fauna Subcarpatilor ♦ In linii mari este fauna padurilor de foioase.

Satele sunt de asemenea mari.Pietricica si Cozla (paleontologice) ♦ Rezervatii geologice: .Slanic (carst in Muntele de Sare).Ocnele Mari.In Subcarpatii Getici: . • Potasiu .In Subcarpatii Moldovei:. dar si datorita resurselor importante. Slanic. in care densitatea este de 100 – 150loc/Km. sau in zona Alunu.Tazlau • Ape minerale ♦ Resurse de suprafata: • Resurse forestiere. continua.. chiar si in conditiile actuale... Subcarpatii constituie un teritoriu de populare straveche.in toate unitatile • Lignit . teritoriu in care astazi exista asezari omenesti de referinta. Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Mici (jud. activitatea economica fiind vizibila . cu functiuni mixte.molisolurile se intalnesc rar.Albesti (calcarele de Albesti) langa Campulung Muscel 10) Resurse naturale ♦ Resurse subterane: • Petrol . Beresti la limita cu Podisul Getic. Targu Ocna. fond funciar • Climat de crutare – deci potential climato-turistic • Obiective turistice – naturale si culturale 11) Gradul de umanizare Datorita conditiilor naturale foarte favorabile.in toate unitatile.In Subcarpatii Curburii:. 9) Zone ocrotite ♦ Rezervatii de flora si fauna: . in unele depresiuni (cernoziom levigat).in bazinul Arges – Buzau. de la Ticleni pana la Moinesti. • Sare .Buzau) ♦ Rezervatii geologice si paleontologice: . 87 . mari orase. • Gaze asociate .

Fig. 11.1 Subcarpatii Getici (schita de lucru) 88 .

Sunt dispusi .Campia de Vest ♦ limita estica .Carpatii Occidentali 2) Relieful Dealurilor de Vest: ♦ Dealurile de Vest prezinta un relief usor ondulat. aceasta din urma patrunzand uneori pana la poalele Carpatilor Occidentali. cu dealuir domoale.ca o bordura deluroasa – in vestul Carpatilor Occidentali. Apar ca o bordura deluroasa (a Carpatilor Occidentali) de latimi variabil si pe alocuri discontinua. 3) Geologia Dealurilor de Vest: 89 . adica la poalele Muntilor Banatului si Muntilor Apuseni : ♦ limita nordica . precum si datorita genezei lor diferite de cea a Subcarpatilor (cu toate ca fac parte din aceeasi treapta de relief: dealurile). CURSUL 12 DEALURILE DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. de unde vine si discontinuitatea Dealurilor de Vest amintita anterior. ♦ Dealurile de Vest constituie o unitate de tranzitie intre munte si campie.Valea Somesului ♦ limita sudica . cu altitudini de 150-300m. rar depasind ultima valoare.granita tarii cu Yugoslavia : ♦ limita vestica . limite : Dealurile de Vest poarta acest nume datorita pozitiei geografice in cadrul tarii.

aduse de rauri din timpul Neogenului pana in timpuri recente. apar ca o treapta larga la poalele Muntilor Padurea Craiului ♦ Piemontul Codrului . 4) Subdiviziunile Dealurilor de Vest: se pot urmari in fig. gresii. Dealurile Oradei. Iernile sunt blande. Dealurile Salajului . dar cea mai mare parte a Dealurilor de Vest sunt alcatuite din straturi sedimentare recente . ♦ Din punct de vedere geologic. toamnele sunt ploioase. avand un maxim de toamna tarzie si un altul de primavara. din loc in loc. iar 90 . pietrisuri. dar evident nuantata. ♦ Predomina rocile moi (in principal molasa argilo-nisipoasa pliocena) : argile. marne.intre Somes la nord si Crisul Repede la sud ♦ Dealurile Ghepisului . unele portiuni constituie depuneri piemontane. apar ca o treapta ingusta la poalele Muntilor Codru-Moma ♦ Dealurile Lipovei . ♦ Caracteristica este prezenta. dar si ivirea unor roci vulcanice. nisipuri. ♦ Dealurile dintre Mures si granita sudica beneficiaza de influentele climatice mediteraneene si de aceea temperaturile sunt mai ridicate. iar precipitatiile anuale altfel repartizate.intre Mures la nord si raul Bega la sud ♦ Dealurile Buziasului (368m) si Dealurile Tirolului flancheaza la nord si vest Muntii Banatului 5) Clima Dealurilor de Vest: Desprinzandu-se din clima generala a tarii (care este temperat continentala de tranzitie).intre Somes si Crasna ♦ Dealurile Crasnei. clima Dealurilor Vestice este tipica pentru treapta dealurilor.1 de la nord spre sud dupa cum urmeaza ♦ Dealurile Salajului (dupa unii autori) . a unor “maguri ” de roci dure permo-mezozoice sau miocene ce ies la zi din substratul cristalin.12.intre Crisul Repede la nord si Crisul Negru la sud .intre Crisul Negru la nord si Crisul Alb la sud . dupa cum urmeaza : ♦ Dealurile dintre Somes si Mures resimt substantial influentele oceanice si de aceea au un climat umed si moderat termic.

. izvorand din Muntii Carpati. etc.de lunca. Crisurile (Repede.Vanturile dominante sunt cele de vest – nord-vest. pe aliniamentul Timosoara – Oradea – Satu-Mare. cu un grad mare de fertilitate). . Negru si Alb). Bega. Barcaul. Muresul. traverseaza de la est spre vest Dealurile Vestice. spre exemplu. b. de langa Oradea. 91 .molisoluri . apele si clima locului. c. Lacurile: . aducatoare de precipitatii in toata partea de vest a Romaniei. solurile Dealurilor de Vest sunt de urmatoarele tipuri: . 6) Hidrografia in Dealurile de Vest: a. .Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9 si 10oC. ♦ Apele termale folosesc la terapie. Carasul. ♦ Foarte cunoscute sunt cele bicarbonatat sulfurate de la Baile Felix si Baile 1 Mai. Raurile : ♦ Sunt numeroase si permanente raurile care. spre campie (cernoziom. cernoziom levigat. Apele subterane: ♦ Cele cu caracter termal si mineral. . sere. 7) Solurile : In stransa corelatie cu roca.predominante (brun roscate de padure pe dealuri).argiluvisoluri . cel mai cunoscut este lacul termal Petea.soluri azonale . Timisul. valorile crescand de la nord spre sud. adica la limita dintre Dealurile de Vest si Campia de Vest.numai in depresiuni si pe treptele joase ale unitatii. primavara este cu 10-14 zile mai timpurie decat in Subcarpatii Moldovei. . termoficare.Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 600 – 700 mm. apar in zona faliilor. dar si cu vegetatia care le-a creat. ♦ Cele mai cunoscute sunt : Somesul. Barzava.Dintre lacuri.

Singura exceptie: Dealurile Banatului.. . clima buna 12) Gradul de umanizare ./Km2 (din natalitate scazuta. Din domeniul silvostepei mentionam iepurele si numeroase specii de pasari.rezervatia de flora si fauna de la Baile 1 Mai.). cu extindere mai mare spre est. 8) Vegetatia : Desi zona este aproape integral luata in folosinta. densitatea medie in Dealurile Oradei este de 100 - 150 loc.Date fiind conditiile naturale foarte bune si resursele bogate.Buzias ♦ Resurse de suprafata: sol fertil./Km2. padure. lup. Borumlaca) • Bazalt . insular. spre exemplu. cu >150000loc.Astazi.in Dealurile Oradei (la Suplacu de Barcau). • Lignit .Nu exista insa orase (ele fiind marginale – vezi Baia Mare. omul a populat Dealurile de Vest inca din trecutul indepartat. • Ape minerale . . 500 – 1500 loc. 92 . vulpe. 9) Fauna : Este cea a padurii de foioase acolo unde. cu 25 – 50 loc.in Dealurile Lipovei (la Lucaret). Satele sunt mici si mijlocii (500 loc. apartine padurii (de stejar.in bazinul Barcaului (la Voivozi. dar numeroase. dar si silvostepei care patrunde tentacular dinspre campie (vezi prezenta Stejarului pufos si a celui brumariu in silvostepa). decese si mai ales emigrari). 10) Zone ocrotite . viezure. Varzari. initial. ea mai exista. de tip rasfirat printre gradini si vii. ea. spre munte).). respectiv: mistret. 11) Resurse naturale ♦ Resurse de subsol: • Petrol .

12.Fig.1 Dealurile si Campia de Vest (schita de lucru) 93 .

monoclinate de eroziune veche sau pe vechi campii acumulative piemontane. . toate celelalte unitati de podis sunt extracarpatice (vezi figura cu relieful tarii). ¾ Elemente definitorii pentru cele cinci unitati de podis: . ci se afla „peste Dunare”. mai ales.S-au constituit pe structuri geologice tabulare. inaltate ulterior si fragmentate.Au versantii povarniti. in sud-estul exterm al Romaniei.Fragmentarea reliefului actual este moderata (adica raportul intre suprafata podurilor interfluviale si culoarele vailor este in favoarea podurilor !). care este situat in centrul tarii (si ocupa 78% in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei careia ii apartine). ¾ De retinut : In denumirile geografice locale apare adesea numele de „podis” pentru unele mici suprafete plane. etc. iar energia majora de relief este > 100m. atribuirea unor asemenea denumiri intervine numai prin extinderea de sens a unei notiuni de baza (cea de podis) deoarece nu ne vom apleca acum asupra tuturor acestor cazuri. desi aceasta apartin unitatilor de deal. Podisul Mehedinti si Podisul Getic se afla in sudul lantului Carpato- Subcarpatic. iar Podisul Moldovei la est de acesta. . comparativ cu unitatile de deal. 94 . CURSUL 13 UNITATEA DE PODIS EXTRA SI INTRACARPATIC PUNEREA PROBLEMEI. cum ar fi „Podisul Lipovei”.. Singur Podisul Dobrogei nu se plaseaza ca treapta „imediata” de relief in jurul lantului amintit. Astfel. PODISUL MEHEDINTI ¾ Punerea problemei : Cu exceptia Podisului Transilvaniei.Au interfluviile extinse si plate. .

Cursurile urmatoare vor trata. asadar este un produs al orogenezei alpine. Podisul Mehedinti dovedeste ca apartine unitatii de orogen a tarii. 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Podisul Mehedinti are un pitoresc unic prin formele de relief specific rocilor majoritare. din punct de vedere fizico-geografic.Ponoare • depresiuni carstice si sohodoluri (vai ale caror ape dispar in subteran) ♦ Podisul Mehedinti are un aspect de platou adanc fragmentat de ape.Topolnita si Cosustea • pesteri : . cu inaltimi de 500-600m. limite : Aceasta unitate geografica este bine individualizata in sud-vestul Romaniei.Valea Dunarii ♦ la est . din care rasar numai cateva maguri calcaroase. 95 .Topolnita (printre cele mai mari din Romania) • poduri naturale : .13. frecvente fiind formele carstice. avand ca limite : ♦ la nord .Muntii Mehedinti (printr-un abrupt de sute de metri) ♦ la sud . A. PODISUL MEHEDINTI(fig.Platforma Strehaia a Podisului Getic: ♦ la vest . toate cele cinci mari podisuri (cel de-al cincilea in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei).1). 800m. ♦ Mica depresiune a Severinului si Dealurile Cosustei despart Podisul Mehedinti de Platforma Strehaia (apartenenta la Podisul Getic) (fig. ♦ Geologia lui impune o geomorfologie unica. cu inaltimi de cca.13. de tipul: • vai cu chei : .Valea Motrului su Subcarpatii Getici 2) Apartenenta geologica : ♦ Fiind constituit din sisturi cristaline si calcare.1) 1) Asezare.

7) Fauna: 96 . Lacurile: ♦ Naturale: de tip carstic cu caracter temporar: Zatonul ♦ Antropice: marginal Portile de Fier I (care nu apartine P. Bahna (in Dunare). evidenta mai ales in regimul precipitatiilor.) c. mojdreanul. dar cu o nuantare neta mediteraneana.. fapt specific structurilor carstice sau cristaline. cu doua maxime : de toamna si de primavara. Specificitati : cunosc o mare extindere tufarisurile. acesta inscriindu-se astfel in zonele cu cele mai mari temperaturi medii anuale din Romania. Expresive sunt si valorile termice. 5) Apele: a. etc. sau Cosustea (in Motru). Apele subterane: ♦ Sunt discontinue. din Muntii Mehedinti. . 6) Vegetatia: Podisul Mehedinti se inscrie in domeniul natural al padurii de foioase. existand o alternanta a gorunetelor cu fagetele. Raurile : Cu exceptia fluviului Dunarea (din limita vestica) si a raului Motru (din limita estica).M. etc. Podisul Mehedinti este strabatut de rauri mici : Topolnita. care izvorasc. de regula. caracteristica treptei de relief a dealurilor inalte. carpinita. dar si mai mare de 10oC in sudul Podisului Mehedinti. alcatuite din elemente termofile : liliacul salbatic (apare ca o adevarata padure in apropierea podului natural de la Ponoare). in decembrie si mai. Asadar el nu furnizeaza alimentare unor rauri de suprafata. astfel : -Temperatura medie anuala este de 9 – 10oC. 4) Clima: Este temperat continentala de tranzitie. b.Precipitatiile medii anuale sunt de 700-800 mm (descrescand valoric spre Podisul Getic) cu doua maxime. blande iarna dar destul de indraznete vara. dupa cum s-a mentionat anterior.

vulpea. lupul. Fauna naturala ar fi cea apartinand padurii de foioase: mistretul..Pestera Topolnita ♦ rezervatie de peisaj si flora . viezurele. In loc de concluzii: Podisul Mehedinti este una dintre cele mai interesante unitati naturale din Romania. vipera cu corn. Zona de podis este in declin demografic de decenii. deoarece interactiunea componentelor proprii de mediu este tributara influentelor meteoclimatice mediteraneene.Podul natural de la Ponoare impreuna cu padurea de liliac din aceasta zona ♦ rezervatie paleontologica . necesitand ingrasaminte si agrotehnica speciala. broasca testoasa. mai pregnante aici decat oriunde. unde densitatea este de 25-50 loc. Specificitati actuale : traiesc liber elemente termofile ca : scorpionul./Km2. etc.Punctul fosilifer de la Bahna 10) Grad de umanizare: Exista discrepante intre podisul propriu-zis. 9) Zone ocrotite: In Podisul Mehedinti exista cateva rezervatii naturale. 97 . etc. numeroase pasari. cu o fertilitate mijlocie. respectiv solurile cenusii si brun roscate. 8) Solurile: Predomina argiluvisolurile. intre care : ♦ rezervatie speologica . unde densitatea este de 100-150loc./Km2 si Depresiunile Bahna si Severin.

1 Podisul Mehedinti 98 . 13.Fig.

marne.Campia Romana de la Drobeta Turnu Severin-Craiova-Slatina- Pitesti-Gaesti ♦ la vest . CURSUL 14 B. ♦ Inaltimea lui medie este de 600-700m in nord si de 200-300m in sud.Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (in sud-vestul extrem) ♦ la sud . in continua retragere in acea perioada – este vorba de “pietrisuri de Candesti” 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Intregul podis are o inclinare lina pe directia nord-sud. depuse de raurile care se varsau in lacul Campiei Romane. ∗ denumirea mai recenta de “Piemont Getic” exprima direct anumite particularitati morfogenetice ale acestei unitati geografice de podis. nisipuri.Valea Dambovitei 2) Geologie : Stratele sedimentare de rezistenta diferita (argile. Toate aceste sedimente sunt acoperite cu pietrisuri. situat la sud de Subcarpatii Getici este strans legat de acestia. Tr.1. gresii moi.14. fig. 99 . Severin si Plenita (Campia Blahnitei) ♦ la est .Valea Dunarii si Campia Romana intre Dr. limite : Podisul sau Piemontul∗ Getic. Limitele Podisului Getic sunt : ♦ la nord . stratele de carbune) s-au depus in ultima parte a Pliocenului pe un fundament cristalin. PODISUL (PIEMONTUL) GETIC 1) Asezare. pietrisuri. pe alocuri linia de demarcatie fiind greu de stabilit datorita continuitatii cuverturii pietrisurilor de Candesti (cuaternare) mai groase intre Dambovita si Oltet.

precipitatiile scazand de la vest la est. In rest este evidenta interferenta circulatiiilor atmosferice de vest. precum si Jiul cu Motru. avand valori termice anuale usor mai ridicate decat in Subcarpati. este situata intre Motru la est si Campia Blahnitei la vest (aceasta din urma fiind o subunitate a Campiei Romane). . est si sud. . Argeselul. prin ierni blande. Raul Targului. . prin ploi de toamna si de primavara. Gilortul) il divizeaza in dealuri alungite. cu spinari domoale. strabatuta median de raul Oltet. 400m in nord) cu doua subunitati : platforma (Piemontul) Husnitei si al Balacitei . astfel distingandu-se: ¾ Subdiviziunile : a) la est de Olt : .Platforma (Piemontul) Argesului (772m) intre raul Arges la vest si Argesel la est. .Platforma (Piemontul) Cotneana (657m) intre raul Arges la est si Olt la vest.Platforma (Piemontul) Candesti (745m) situata intre Dambovita la est si Arges la vest. (climat desprins din clima generala a tarii. 5) Apele: 100 . Jietul. 4) Clima: Podisul (Piemontul) Getic se inscrie in domeniul climatului de dealuri.Platforma (Piemontul) Oltetului (>640m in nord) intre Olt la est si Gilort la vest. care este temperat continentala de tranzitie).Platforma (Piemontul) Strehaia (cea mai putin inalta subunitate avand cca. ♦ Vaile care il strabat: Argesul cu Valsanul.Platforma (Piemontul) Jiului sau “Dealurile Jiului” (>417m in nord) intre raul Gilort la est si Motru la vest. astfel dupa cum reiese din: ƒ temperatura medie anuala : 10 – 11oC ƒ precipitatiile medii anuale : 500 – 700 mm/an In vestul extrem se resimt influente climatice mediteraneene. Raul Doamnei. b) la vest de Olt : . iar precipitatii ceva mai scazute decat acestia.

Bratia (cu o piata de adunare a apelor la Pitesti) .). Oltet si Cerna lui. . etc. in rest silvostepa cu palcuri de stajar pufos si brumariu. viezurele. etc. Teleorman. Exista unele rauri mici care izvorasc din Podisul Getic si anume : Cotmeana. negara. vulpea . precum si permeabilitarea lor buna face ca apele freatice sa fie slab reprezentate (din lipsa unui strat continuu de argila) la vest de Olt.. Raurile : Sunt numeroase raurile care traverseaza unitatea si anume : Dambovita in extremitatea estica . Jiul cu afluentii sai : Gilort. a. Valsan. Lacurile: ♦ Naturale: . Amaradia (pe stanga). b. Desnatui. Tismana si Motru. Sunt frecvente elementele floristice termofile. Pajistile silvostepei sunt alcatuite in special din graminee : colilia. etc. Arges cu afluentii sai : Argesel. iar la est de acesta si pana la Arges practic sa lipseasca. Sunt si numeroase pasari. care seaca vara. 6) Vegetatia: Vegetatia este naturala. 7) Fauna: Este cea care tine de domeniul padurii : mistretul. Vedea. etc. etc. ca si in cazul Podisului Mehedinti (liliacul salbatic. in mare parte tinand de padurea de foioase si de silvostepa si poate fi astfel caracterizata: in nord a fost domeniul padurii de foioase (amestec). Luncavat. din silvostepa : iepurele. Apele freatice: Grosimea mare a depozitelor. in scopuri energetice sau de de folosinta locala c. Oltul cu afluentii sai : Topolog.nu exista ♦ Antropice: .sunt numeroase. Raul Targului. Raul Doamnei. mojdrean. 8) Solurile: 101 .

caroara li se adauga solurile brune si. la contactul cu Campia Romana. Predomina argiluvisolurile. cu totul accidental. Fig. adica cenusii. 14.1 Podisul Getic 102 . Pe interfluvii densitaeta este mai mica (sub 50 loc./Km2 (mai mare la est de Jiu) concentrarile acestea valorice fiind pe vai. 9) Grad de umanizare: Populatia are o densitate cuprinsa intre 75-150 loc. cernoziomuri. brun roscate./Km2).

ceea ce explica si inclinarea tuturor stratelor neozoice superficiale ale Podisului Moldovei in aceeasi directie sudica.Campia Romana (prin subunitatile sale Campia Siretului Inferior si Campia Covurlui) ♦ la vest . limite : Podisul Moldovei se afla in estul tarii (fig. peste care s-au depus straturi paleozoice si mezozoice. ♦ Fundamentul partii sudice este constituit dintr-o prelungire scufundata a ariei hercinice nord-dobrogene (datand din paleozoic). avand urmatoarele limite : ♦ la nord .Valea Prutului (fig. CURSUL 15 C. ♦ Peste aceste vechi structuri geologice profunde s-au depus sedimentele neogene ale Marii Sarmatice.granita de stat ♦ la sud . cu „scutul moldo-podolic” – format din cele mai vechi roci: in baza granite precambriene. 103 . iar apoi de aici spre sud Subcarpatii Moldovei ♦ la est .15.Grupa nordica a Carpatilor Orientali pana la Valea Moldovei. realizand impreuna o adevarata „stiva” de straturi orizontale.15.1) 2) Geneza si petrografie : Peste un fundament stravechi si complex s-au depus starturi sedimenare neozoice : ♦ Fundamentul cel mai vechi se afla in nordul Podisului Moldovei. PODISUL MOLDOVEI Podisul Moldovei este cel mai intins podis al Romaniei. 1) Asezare.1). care s-a retras continuu spre sud.

nisipuri. succesiunea de cueste. gresii. 3) Caracterele generale ale reliefului: Podisul Moldovei. dispuse de la nord spre sud astfel : ♦ Dealurile Zaranca sau Dragomirnei (522m) in nord.1). depresiuni sau culoare largi de vai. Are inaltimi cuprinse intre 450 si 600m. prezinta aspecte fizico-geografice diferite in cuprinsul sau. orientate invers inclinarii straturilor (vezi cursul de „Geomorfologie ”). urmate de dealurile Podisului propriu-zis al Sucevei care atinge 688m in Dealul Ciungi. pe subdiviziuni : a) Podisul Sucevei se afla intre Carpatii Orientali la vest. Vaile Sucevei si Siretului compartimenteaza acest podis in mai multe unitati deluroase care alterneaza cu depresiuni sau lunci largi. cel mai intins podis al tarii. 104 .15. intre valea Siretului si valea Sucevei. sunt roci moi care permit alunecari de teren si o eroziune de suprafata intensa. ♦ Depresiuni : Depresiunea Radauti intre Dealul Zaranca si Podisul Sucevei. adica de povarnisuri in panta mare. marne. dar trece de valea Siretului la Est (fig. dupa cum urmeaza : ♦ Inseuari : Saua Bucecea pe stanga Siretului. ♦ Raurile mari ale Podisului Moldovei au o directie NV-SE si curg aproape paralel unele cu altele. Aceasta a doua unitate deluroasa se afla intre apa Moldovei la nord si cea a Moldovei la sud. apa Moldovei la Sud. de aceea ele pot fi prezentate numai separat.Harlau (593m) care apartin tot unitatii numite Podisul Sucevei. Pe partea stanga a Siretului se afla culmile Dealul Mare . dar in sudul Dealului Mare. in legatura cu aceasta inclinare. ♦ Caracteristica este. la nord de Dealul Mare si Saua Ruginoasa tot pe stanga Siretului. calcare . ♦ Rocile straturilor superficiale sunt: argile. Intre aceste culmi deluroase se afla inseuari de relief.

Podisul Sucevei.Este foarte bine populat si gospodarit de bucovineni. oprindu-se in cuesta nordica a Podisului Barladului. iar vaile largi. avand un climat local mai rece si mai umed dect restul unitatii si anume de nuanta scandinavo-baltica este favorabil fagului. impropriu unei subdiviziuni de podis. Este leaganul vechii «Tari a Moldovei ». Baseul. aici fiind primele ei capitale : Baia si apoi Suceva. etc. Campia Moldovei era o pasune uriasa pentru herghelii de cai imense.Este formata din dealuri line. de aceea dealurile sunt tesite.In sec. creand functionalele „iazuri” (Sitna. . la Suceava se conserva ruinele unei cetati inaltate in secolul XIV.Pe vremea lui Cantemir.Implicit. astazi palcurile de padure fiind rare. In afara acestora au fiintat cetati vechi si orase de resedinta.Apele care o strabat seaca vara. pe Prut si tot in malul Prutului are gips si calcar. .Vegetatia specifica naturala a fost cea a silvostepei. . aici existau codrii vestiti de fag. b) Campia Moldovei (Jijiei) . scunde. ca Siretul si Harlaul . . precum si culoarul Moldovei. de unde si numele sau.Precumpanesc argilele si marnele. motiv pentru care locuitorii le-au stavilit din timpuri vechi. 105 . ♦ Culoare de vai : Culoarul vaii Suceava si Culoarul Siretului intre componentele sale colinare. . la extermitatea sudica a Podisului Moldovei.Este o zona agricola importanta pentru Moldova. . la nord avand limita Prutul. numai in Dealul Cozancea si in Dealul Ibanesti depasindu-se inaltimea campiei – de 200m. iar la sud trece de apa Bahluiului. iar in timpul iernii. . odinioara.Are nisip cuartos la Miorcani. .) . dand impresia unei campii usor ondulate. solurile silvostepei sunt fertile.Clima este mult mai secetoasa decat in Podisul Sucevei. .Este situata in estul Podisului Sucevei. fata de restul Podisului Moldovei. XIX a fost luata in cultura. . de aceea.Reprezinta subunitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei. . loc de iernat pentru oi. .

.b. la nord aflandu-se Podisul Central Moldovenesc. gresii si argile in partea sa nordica mai inalta. in sud facandu-si aparitia din ce in ce mai mult nisipurile.Este situat in sudul primelor doua si este cel mai extins ca suprafata. se afla la sud de Beresti.Subunitatile Podisului Barlad dispuse de la nord la sud sunt : ♦ Podisul Central Moldovenesc se desfasoara intre cuesta Iasului la nord si latitudinea Vasluiului in sud.c sunt entitati fizico-geografice nete ale unei singure unitati mari de podis din Romania. Aici predomina inaltimi de 400-500m datorita prezentei unor roci mai dure. Ulterior inaltimile descresc spre sud pana la 200m in Podisul Covurluiului (numit si Dealurile Berestilor).Podisul Barladului este o regiune greu de taversat. aici existand un aliniament de cueste. ♦ Depresiunea Elanului este urmatoarea subunitate spre sud. situata intre Dealurile Falciului la vest si valea Prutului la est.15. numit si Dealurile Berestilor.1) . in continuarea Dealurilor Falciului si nu au decat inaltimi de 200-228m. . Astazi padurile se mai impun in peisaj numai in zona sa nordica numita si Podisul Central al Moldovei. ♦ Dealurile Falciului se afla intre valea Barladului la vest si Depresiunea Elanului la est. desi prezinta multe diferentieri de peisaj. c) Podisul Barladului (fig.Este alcatuit din roci variate : calcare oolitice. ¾ De retinut : Toate cele trei subunitati tratate a. . la nord fiind tot Podisul Central Moldovenesc. . cu urcusuri grele si o circulatie anevoioasa intre interfluviile sale inalte si vaile cu pereti abrupti. anume Podisul Moldovei. ♦ Podisul Covurlui. 4) Clima: 106 . ♦ Colinele Tutovei se afla intre valea Barladului la est si valea Siretului la vest.Este mai inalt in nordul sau atingand 561m in Dealul Dorosan. .In trecut Podisul Barladului era intens impadurit.

222 m3/s. de Bahlui. Raurile tes aici o retea relativ bogata. ele sunt foarte numeroase. Lacurile: ♦ Naturale:. Zeletin. 5) Apele: a. ƒ Temperatura medie anuala : 8 – 9oC ƒ Precipitatii medii anuale : 500 – 700 mm/an Exista nuantari evidente. de tip central european. care se exprima specific pe fiecare treapta altitudinala de relief : munte. in timp ce partea estica si de sud sunt mai uscate din punct de vedere climatic. scurti si semipermanenti ca: Vaslui. fie pentru regularizare a debitului unor rauri: Bucecea (pe Siret) si Stanca Costesti (pe Prut). partea nordica si de vest a Podisului Moldovei sunt mai umede si mai reci. cel mai cunoscut fiind iazul Dracsani. Racaciuni. Crasna. adunand afluenti ca Suceava cu Sucevita si Moldova cu Moldovita si alti mici afluenti. partea cea mai sudica a Podisului Barladului are caracteristici mai evidente ale unui climat de campie (adica nuanta de ariditate. Racova. de Baseu si de Siha. si de paraul Elan. Beresti). Tutova. sub 500mm/an . fie pentru necesitatile comunitatilor – iazuri. ♦ Podisul Barladului este udat de apa Barladului si a afluentilor sai. In concluzie. b. ca cele de pe Siret (Galbeni. Podisul Moldovei are climatul treptei altitudinale a dealurilor joase (este deci un climat temperat de tranzitie. afluent al Jijiei. afluent sudic al Prutului. ♦ Campia Jijiei (Moldovei) este strabatuta de Jijia. iar precipitatiile anuale sunt de 800 mm.5oC. de aceea temperatura sa medie multianuala este de 8.lipsesc ♦ Antropice sunt constituite fie in scopuri energetice. care are o vale larga si un debit mare. deal. culeasa de Siret sau de Prut ♦ Podisul Sucevei este taiat longitudinal de Siret. de continentalism este evidenta). astfel : Campia Jijiei (a Moldovei) are precipitatii de campie. campie). In schimb Podisul Sucevei are influente baltice. etc. 107 .

6. . . Vegetatia Vegetatia naturala (initiala deci) apartine silvostepei pe de o parte si padurii de foioase.specifica celor doua formatii vegetale (vezi alte podisuri). 10) Resurse naturale: Podisul Moldovei nu dispune de o gama bogata de resurse de subsol.cernoziomuri levigate.Vegetatia forestiera este apartenenta etajului stejarului. pe de alta parte. exista molisoluri . 9) Zone ocrotite: Padurea Frumoasa si Padurea Bosanci. in Podisul Barladului (paleontologice). care are conditiile naturale necesare padurii de fag. fertile. 8) Solurile: . din Podisul Sucevei (floristice) si Dealul Repedea si Malusteni. exceptand Podisul Sucevei. propice pentru agricultura.Sunt bine reprezentate solurile de lunca dar si saraturile. c. dar si subunitatilor de sud si de est ale Podisului Barladului . de fertilitate mai redusa – soluri cenusii. . ca in toate unitatile de podis. 7) Fauna: .In rest predomina cambisolurile. . Apele de adancime si freatice – sunt prezente.In Campia Moldovei (Jijiei) si in sudul Podisului Barladului. 11) Grad de umanizare: 108 .Silvostepa este caracteristica Campiei Moldovei. cele de suprafata fiind : intinse terenuri. ambele fiind in mare parte inlocuite acum prin campuri de culturi sau prin fanete. este formata din asociatii de graminee si palcuri de padure cu stejar pedunculat sau pufos.

Densitatea populatiei este maxima in Podisul Sucevei si in Culoarul Siretului. . atingand in zonele urbane 100-150 loc. 109 .Podisul Moldovei este o zona de straveche locuire./Km2.. astazi numarandu-se printre regiunile bine populate ale tarii.

Fig. 15.1 Podisul Moldovei (schita de lucru) 110 .

ci pe subdiviziuni : . intruziuni vulcanice. inaltimea lui fiind de 100m in partea centrala si de maximum 467m in nord. mai complex ca alcatuire geologica. la mijloc este insa neted ca o campie.la nord si vest ♦ Bulgaria (prin granita trasata intre Ostrov si Vama Veche)-la sud ♦ Marea Neagra . calcare vechi. din punct de vedere geologic. ♦ Numai in nord-vest are aspectul unor munti pitici. PODISUL DOBROGEI Podisul Dobrogei este cel mai vechi pamant romanesc.la est 2) Alcatuire geologica : Este cel mai vechi pamant romanesc (care contine reminiscentele catenelor muntoase baikaliene si hercinice) este si cel mai complex ca alcatuire petrografica. ♦ Datorita marii sale diversitati structurale nu poate fi caracterizat unitar din punct de vedere geomorfologic.este situat in sudul extrem al tarii.mai inalt. In structura sa petrografica exista sisturi verzi.Masivul Dobrogei de nord . iar in sud neted ca un platou. toate acestea regasindu-se in varietatea formelor de relief. 1) Asezare. CURSUL 16 D. prin altitudine si aspect colinar apartine clasei podisurilor. intre : ♦ Dunare . dar si depuneri sedimentare noi. 111 . 3) Caracterizarea generala a reliefului: ♦ In general. limite (fig.16. mai vechi. inclusiv loess cuaternar.1) : .

♦ Dealurile Tulcei : . fiind inconjurat din toate partile de ape prezinta o reala maretie montana. ♦ Podisul Babadagului: . se prezinta sub forma unei culmi inguste. ♦ Podisul Casimcei: . aproximativ intre valea Taitei la nord si valea Slavei la sud. .se afla la est de subunitatea Macin. a) Masivul Dobrogei de nord: .cu altitudine mai mica. .Intre Muntii Macinului si Dealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant bine populata si cu un climat de adapost fata de vanturile de nord – nord-est. cu relief si alcatuire geologica mai simpla. iar cea maxima este de 341m si are o inclinare evidenta dinspre vest spre est. supus fiind unei eroziuni indelungate si fragmentat tectonic. Este alcatuit din sisturi verzi. paralele cu bratul Sf. prezinta doua culmi despartite de Valea Taitei si anume: Culmea Pricopanului (cu 467m in Varful Greci) si Culmea Niculitelului cu 363m inaltime maxima.se afla la sud de Muntii Macinului si Dealurile Tulcei. desi nu depasesc 467m. La sud spre aceasta din urma se identifica o ultima treapta numita Prispa Agighiol. . fostul masiv muntos are acum inaltimi de dealuri. Aspectul sau este colinar. Cu toate acestea. cele mai vechi formatiuni geologice ce apar la suprafata in Romania si are un relief mai accentuat decat podisul Babadagului si se termina spre Lacul Razim prin Prispa Hamangia. inaltimea minima este sub 200 m.este situat intre Valea Slava la nord si versantul sudic al raului Casimcea la sud (intre Harsova si Capul Midia).Podisul Dobrogei de sud .Subunitatile componente sunt: ♦ Muntii Macinului : . aceasta culme este modelata in calcare si scade treptat in altitudine dinspre vest spre est. terminandu-se ca o peninsula intervenita intre mlastinile Deltei la nord si laguna Razim. b) Podisul Dobrogei de sud : 112 .Datorita structurii geologice dure si foarte vechi (de origine baikaliana sau hercinica). Gheorghe al Dunarii .situati in nord-vestul extem. respectiv depozite sedimentare depuse peste un sector al Platformei Moesice ca fundament.

sunt : ♦ Podisul Medgidiei (numit in trecut Podisul Tortomanului). . peste care se afla o cuvertura groasa de loess. ♦ Podisul Oltinei cu inaltimiea maxima de 196m . . 4) Clima: Desprinsa din clima temperat continentala de tranzitie a Romaniei. ♦ Podisul Negru Voda : cu 192m inaltime medie.Se desfasoara la sud de aliniamentul : Harsova . Litoralul are climat specific : ierni mult mai blande si veri mai putin 113 .Are un fundament de calcare si gresii sarmatice. exceptand subunitatea Macin unde cad 400-500 mm/an si izolat chiar peste 500 mm/an. se afla in estul Dobrogei de sud. este fragmentat de afluentii Dunarii. . determinand versanti abrupti sau chiar iviri de stanci. .In rest. . cu o nuantare aparte de accentuare a continentalismului. Ploile sunt rare. si chiar peste 11oC (in sudul extrem) Precipitatiile medii anuale sunt usor sub 400 mm/an. astazi parte a Canalului Dunare – Marea Neagra. dispuse de la nord la sud. relieful Podisului Dobrogei de sud este usor ondulat. pe vremuri mlastinoasa.In general Podisul Dobrogei de Sud nu depaseste decat pe alocuri 200m inaltime.Partea sa cea mai joasa este Valea Carasu. • Temperatura medie anuala este de 10 – 11oC. . Tarmul propriu-zis al Dobrogei de sud la Marea Neagra este de tip faleza adapostind plaje cu nisip fin. pana la hotarul de sud al tarii. clima Podisului Doborgei este cea a dealurilor joase si a campiilor. ♦ Fasia litorala cu inaltimi de 36 – 60m fata de nivelul marii. au un regim torential si ating maximul in iunie. Procesele actuale de tarm sunt remarcabile si se studiaza la cursul de Geomorfologie.Capul Midia. intre lacul Siutghiol si granita de sud a tarii.Pe alocuri din depozitele de loess ies calcarele. in sud-vest. .Subunitatile sale componente. de numai 109m inaltime.

mai ales stejerete. Sinoe si lacul Siutghiol situat mai la sud. b.sunt numeroase ♦ Naturale: • Limanuri fluviatile: Oltina. toride decat podisul propriu-zis. sau numai maritime: Agighiol. Apele freatice si de adancime – reprezinta o mare bogatie cantonata. format din lacurile Razim (415Km2). Tasaul. Marleanu. au ape temporare si se varsa mai ales in lacuri.iazuri piscicole sau lacuri de agrement in preajma statiunilor litorale. Zmeica. Slava in lacul Golovita. formate prin bararea gurilor de varsare de catre aluviunile Dunarii. conform pregnantei unei reale nuante de continentalism climatic. aceste rauri curg de la V-NV catre E-SE. etc. Raurile : sunt mici. • Limanuri fluvio-maritime. ♦ Antropice: . Vederoasa. In restul Podisului Dobrogei verile sunt toride. iar iernile geroase si vantoase. Casimcea in lacul Tasaul . astfel :Telita si Taita se varsa in lacul Babadag. Raurile Peceneaga. cea a padurii de foioase. aceste lacuri s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor parauri sau rauri de catre cordoane de nisip marin sau fluviomarin. 6) Vegetatia: Pentru Dobrogea de Nord este specifica vegetatia de silvostepa si. 114 . Agigea. Techirghiol (acesta din urma cu apa sarata si namoluri curative). Babadag. sursa de exploatat in viitor. 5) Apele: a. • Lagune: se constituie intr-un intreg complex. Lacurile: . lacul Mangalia (cu ape sulfuroase). pe arii restranse. Golovita. c. cel mai mare lac natural romanesc.Topologul si Bugeacul se varsa in Dunare si curg de la E la V..

dropia (care. iar in Dobrogea de sud : Basarabi (rezervatie floristica). inlocuita insa de mult cu plante de cultura.150loc.. etc. potarnichea. cu o fertilitate mai redusa (cambisoluri).50loc. este protejata prin lege). lupul. veverita. Pestera Gura Dobrogei si muntele Macin – rezervatie geologica. 115 . si speciile colonizate : fazanul. bogate in humus. 8) Solurile: Datorita varietatii reliefului si rocilor./Km2 . invelisul de sol este eterogen. 9) Zone ocrotite: In Dobrogea de nord : Padurea Luncavita. etc. ea este de numai 25 ./Km2 . Pentru restul Podisului Dobrogei caracteristica a fost vegetatia de stepa pontica cu graminee (colilia. sau cele termofile mediteraneene (broasca testoasa a locului). daca mai exista. deci fertile. astfel : predomina cernoziomurile si solurile balane dobrogene. din grupa molisolurilor. vulpea.). dunele marine de la Agigea (rezervatie de flora si fauna) si deschiderile : Seimenii Mari. paius. In domeniul forestier se intalnesc speciile caracteristice padurii : caprioara. soarecii de stepa. In rest. Valul lui Traian si Aliman (rezervatii paleontologice) 10) Grad de umanizare: Desi Podisul Dobrogei este o zona de veche locuire. garnita. dihorul. popandaul. Numai in nord apar solurile cenusii si brune roscate de padure. Apar specii termofile in padurea Maciu si Babadag : stejar brumariu. etc. muflonul. numai pe litoral sau in Tulcea si imprejurimi densitatea populatiei este de 100 . pufos. iar in Podisul Casimcei chiar sub 25loc./Km2 . etc. mistretul. Pasari ca : prepelita. 7) Fauna: Predomina cea de stepa cu specii adaptate peisajului modificat de agricultura : iepurele. cer.

1 Podisul Dobrogei 116 . 16.Fig.

Un mare avantaj al zonei este ca in formatiunile sedimentare amintite se gasesc intercalatii de carbuni. ♦ Carpatii Occidentali prin grupa Muntilor Apuseni si jugul intracarpatic (muntii Meses. Numai pe margini si in unele depresiuni intramontane (Brasov. limitele sale exterioare fiind bine evidentiate de abrupturile celor trei ramuri muntoase. sisturi bituminoase. cand a inceput orogenenza alpina. s-a pus in evidenta pe trei laturi ale depresiunii o fasie de cute diapire cu strate ridicate pana la verticala aducand din adancuri samburi de sare. 1) Asezare. ♦ Carpatii Meridionali in sud . care s-a prelungit pana la inceputul Cuaternarului. Dealul Prisnel.2) : 117 . In pragul Cuaternarului intreaga Depresiune a Transilvaniei a devenit uscat.17.1) : Ocupa interiorul arcului carpatic. CURS 17 DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. Ciuc). marne. in Cuaternarul inferior. In ultima faza. sare gema si gipsuri. etc). mai ramasesera lacuri ce aveau sa fie drenate mai tarziu. Praid. limite (fig. calcare si gresii. 2) Geneza si alcatuire geologica : Catre sfarsitul erei Mezozoice. datorita eforturilor de cutare si ridicare a acestora s-a produs o scufundare lenta de pana la 4500m adancime. in paralel cu ridicarea Carpatilor. astfel : ♦ Carpatii Orientali prin sirul muntilor sai vulcanici in est . 17. 3) Caracterizarea generala a reliefului si subdiviziuni (fig. Ocna Dej. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA Depresiunea Colinara a Transilvaniei este unitatea fizico-geografica centrala a tarii noastre. a bazinului Transilvaniei. Regiunea a fost invadata de ape si indelung sedimentata cu argile. resursa aflata astazi in exploatare (la Ocna Mures. Dealul Mare si Dealul Preluca) in vest . nisipuri. Giurgeu.

drenata de Olt si apoi Depresiunea Sibiu sau „Tara Cibinului”. se afla depresiunile : Almas si Iara (inchisa la est de Dealul Feleacului . Magura Rez. Dumitra. Ambele depresiuni au o treapta de relief mai inalta (600-900m) cu aspect colinar. avand in jur de 600m. Bistrita. boltite pe alocuri sub forma de domuri. In centru este evidenta o zona de podis. Atid si altele de peste 800m altitudine. inchise de alte maguri ca Dealul Homat. sau „Tara Fagarasului”. ♦ Pe latura rasariteana. desi se intalnesc si inaltimi de numai 300m sau de peste 700m. unde s-a inaltat in Neogen sirul muntilor vulcanici (ce se termina printr-un platou vulcanic de o remarcabila netezime) s-au individualizat doua aliniamente depresionare despartite prin inaltimi asemanatoare celor subcarpatice : Nadascut. ♦ Podisul Transilvaniei propriu-zis constituie zona din interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei limitata de depresiunile submontane amintite. • Este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale. Valenii de Mures. apoi depresiunile Alba Iulia – Turda si mai la sud Culoarul Muresului. in cuprinsul carora s-a acumulat gazul metan. etc. Becheci. drenata de Cibin. la marginea dinspre munte se afla depresiunile submontane Hoghiz. Sinioara. Praid.. la contactul cu Muntii Apuseni. cele doua fiind despartite prin cateva coline inalte. una din principalele bogatii ale tarii. 118 . ♦ In cadrul acestei structuri de tip subcarpatic. Magherani-Atid. iar la vest de inaltimile deluroase mentionate se afla o alta serie de depresiuni cu caracter intercolinar : Cristuru Secuiesc. Odorhei. pe latura sudica la contactul cu Muntii Fagaras si Candrel si o treapta mai joasa cu aspect de campie. un afluent al Oltului. • Are in general altitudini de 500-600m. Dealurile Siclodului. iar in marginile sale sudice si de vest se afla depresiuni submontane formate prin eroziune si acumulari piemontane. 832m). astfel : ♦ In sud se afla Depresiunea Fagaras. care se apropie sau trec de 1000m altitudine. Voivodeni. unde apar o serie de depresiuni si dealuri submontane marginale. Depresiunea Colinara a Transilvaniei prezinta un relief mai proeminent pe latura sa estica. ♦ Pe latura vestica. Homoroade.

Mures si confluenta Ariesului) si cele doua Somese (intre Cluj-Napoca. 119 . respectiv un climat umed si moderat termic. Constituie o regiune mai joasa. b) Campia Transilvaniei : este situata intre cele doua Somese la nord si Valea Muresului la sud. aici dealurile sunt mai inalte (peste 600m). • Vaile largi ale Muresului (intre Tg. in mare parte acoperit de culturi agricole. Datorita pantelor line pe care se intind ogoare precum si datorita absentei padurilor. iar in sud depresiunile Sibiu si Fagaras. iazuri. un substat argilo-marnos si este brazdata de vai largi. avand in medie 500m inaltime. la sud. cu aspect mult mai neted si Podisul Hartibaciului. a) Podisul Someselor : aflat intre culoarul celor doua Somese (Mare si Mic) la sud si jugul intracarpatic la nord. astfel: Podisul Tarnavelor propriu-zis in nord. iar culmile cu versantii mai abrupti si acoperita cu paduri. in trecut chiar „Campia Painii” si reprezinta o importanta zona agricola. Dej si Nasaud) despart Podisul Transilvaniei in trei subdiviziuni si anume: Podisul Someselor la nord. 4) Clima: Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase. Podisul Secaselor in sud-vest. (In cuprinsul ei exista numeroase lacuri antropice. mai inalt si mai impadurit. este strabatut de Tarnava Mare si Tarnava Mica de unde-i vine si numele. aceasta regiune a fost denumita de localnici „campie”. Are ca limite: in nord Valea Muresului. formata din dealuri scunde. Spre deosebire de Campia Transilvaniei. In cadrul sau se individualizeaza trei subunitati denumite dupa raurile ce le strabat. datorita pozitiei in interiorul arcului carpatic si totodata primind influente oceanice.. dar si de dealuri inalte) avand iarna un climat de adapost.) c) Podisul Tarnavelor: constituie sectorul cel mai extins al Podisului Transilvaniei. Campia Transilvaniei la mijloc si Podisul Tarnavelor la sud. are in general relief colinar.

ceea ce determina inregistrarea unor temperaturi foarte scazute. unde ating chiar 1000mm/an. ƒ Precipitatiile medii anuale insumeaza 600-800 mm/an. ♦ Oltul . Ocna Dej. 5) Apele: a. fiind mai scazute in est si mai ridicate in vest. Praid. colectate de trei mari cursuri de apa : Somesul si Muresul care apartin grupei de vest si Oltul care apartine grupei de sud. Iarna se acumuleaza pe fundul depresiunii mase de aer rece. atat cele naturale cat si cele antropice ♦ Naturale: sunt de origine salina.sunt numeroase. spre Muntii Apuseni. Lacurile: . Predomina vanturile de vest . prin umirea Somesului Mic (cu izvoarele in Muntii Apuseni) cu Somesul Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei). 120 .se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei. Turda. pe care o strabate din directia NE in directia SV. fiecare primind o serie de mici afluenti. prin unirea Tarnavei Mari cu Tarnava Mica). Raurile : In Depresiunea colinara a Transilvaniei exista o bogata retea de rauri. ƒ Temperaturile medii anuale se mentin intre 7 si 9oC. ♦ Somesul . adunand pe stanga toate raurile scurte ce coboara pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Sebesul. adica in Podisul Someselor. Secasul. in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantul Mare (de tip foehn). fiind mai scazute (chiar sub 600 mm/an) in Campia Transilvaniei si in partea de vest.strabate Depresiunea Transilvaniei la sud. b. care vine din Muntii Apuseni. Primeste afluenti mai importanti pe stanga: Tarnava (formata la Blaj.este principalul rau din Depresiunea Transilvaniei. formate pe masivele de sare cum sunt cele de la: Ocna Sibiului (Lacl fara fund). iar pe dreapta are ca principal afluent Ariesul. unde se manifesta fenomenul de foehn si sunt mai ridicate in est dar mai ales in nord. Sovata (Lacul Ursu). ♦ Muresul . Alti afluenti ai Muresului sunt Gurghiul si Nirajul. iar pe dreapta are ca afluenti mai importanti Homoroadele (Mare si Mic) si Cibin cu afluentul sau Hartibaciu.

7) Fauna: Este cea specifica etajelor de vegetatie prezentate. fie in zonele defrisate pentru a fi luate in agricultura. Solurile sunt caracteristice etajului padurii. Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului. 121 . Taga. 6) Vegetatia: Etajul de vegetatie naturala propriu acestei zone este cel al padurii de foioase si anume : etajul stejarului. apar in restul Depresiunii Colinare a Transilvaniei fie sub vegetatia de padure. 8) Solurile: Cele mai raspandite sunt cernoziomurile levigate din categoria molisolurilor. Lacul fara fund. Vulcanii noroiosi de la Hasag. mai sarace in humus si de fertilitate mai redusa (cele podzolice se intanesc sub padurile de fag si de rasinoase) . de asemenea. prezente in Campia Transilvaniei. precum si soluri podzolice. etc. Padurea Mociar. unde se inregistreaza si sub 25 loc/Km2. prezente indeosebi in Campia Transilvaniei: Ceaca. respectiv soluri cenusii. 10) Gradul de umanizare: Depresiunea Colinara a Transilvaniei reprezinta o zona de straveche locuire. din grupa spodosolurilor. Densitatea populatiei este mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase. Zau. bogate in humus si cu fertilitate ridicata. 9) Zone ocrotite: Fanetele Clujului. soluri brune si brune acide numite cambisoluri. din categoria celor argiloiluviale. dar este redusa in Podisul Hartibaciului si in Podisul Secaselor. Rapa Rosie. alcatuit la partea inferioara din specii termofile. iar la partea superioara din gorun. inscriindu-se in regiunile intens populate ale tarii. ♦ Antropice: cele mai numeroase sunt iazurile. Apar. Catina. apoi etajul padurii de amestec stejar si fag si chiar etajul padurii pure de fag. Astazi padurea este redusa mult prin defrisari.

Fig.1 Depresiunea colinara a Transilvaniei (schita de lucru) 122 . 17.

Fig.2 Depresiunea colinara a Transilvaniei (harta de atlas) 123 . 17.

in unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente. relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Intre aceste limite Campia Romana apare ca o mare depresiune. In fundament se afla trei sectoare ale Platformei Moesice. argile) in marele lac. in contrast cu inaltarea produsa la un moment dat in Carpati si Subcarpati. 2) Alcatuire geologica. care continua si in timpurile noastre (cunoascuta si sub numele de zona de lasare de la Namoloasa. PARTEA a III – a CURSUL 18 A. peste aceste depozite sedimentare s-a depus ulterior loessul. avand ca limite : ♦ Podisul Moldovei. marne. CAMPIA ROMANA CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. ea formandu-se prin acumulare de sedimente (pietrisuri.18.1): Campia Romana este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra. Subcarpatii Curburii si Podisul Getic la Nord si ♦ Lunca Dunarii la Sud si Est. Din punct de vedere tectonic. reprezentate prin calcare. disparnd la sfarsitul Cuaternarului . limite (fig. Specifica pentru aceasta unitate a tarii este cuvertura de loess care acopera interfluviile. 124 . Stratele sedimentare de deasupra calcarelor ating grosimi de pana la 3000 – 4000m. ajungand in partea de est la grosimi considerabile. situata in sudul tarii. subsidente. care exista aici si care s-a retras treptat spre est. cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului inferior. nisipuri. puternic sedimentata.

Toate dunele au fost fixate prin culturi sau plantatii forestiere. viticultura. ca niste platouri netede. • O zona intinsa a campiilor tabulare. spre care se recurbeaza raurile. joasa si umeda mai tot timpul anului.18. • O zona de subsidenta aproape continua intre Arges si Siretul inferior cu rauri divagante . (fig. cum ar fi Podisul Getic mai la vest. in estul Campiei Romane sub forma unor fasii de-a lungul Ialomitei si Calmatuiului si in zona de confluenta a Barladului cu Siretul (dunele de la Hanul Conachi). pe stanga Jiului in Campia Romanatilor.1). ♦ Caracterizarea generala a reliefului (fig. ♦ Subdiviziuni : cea mai cunoscuta subdiviziune geografica este urmatoarea: • O fasie de campii piemontane la nord. • Are o inclinare de la nord la sud – sud-est. in zona sa centrala . numite „campuri”. de regula cu peste 300m si au deasupra o cuvertura subtire de pietrisuri. avand o cuvertura subtire de pietrisuri . • O alta nota specifica o constituie prezenta nisipurilor cu microrelief de dune. Exista urmatoarele campii piemontane : 125 . aparand ca un brau ingust la poalele Subcarpatilor Curburii. a) Campiile piemontane au intindere mica. pe un teritoriu de lenta scufundare. • Relieful Campiei Romane se carcaterizeaza prin vai largi si interfluvii. asadar in zona in care intre Subcarpati si Campia Romana nu se interpune altceva. Netezimea acestora este intrerupta numai de mici denivelari circulare sau ovale numite „crovuri”. • La margine sudica se afla Lunca Dunarii. • Partea ce mai joasa de 10-20m altitudine se afla pe Siretul inferior. formate prin tasare. are inaltimi cuprinse intre peste 300m in nord-vest si 10-20m in extermitatea nord-estica. cele mai multe aflandu-se in sudul Olteniei: de-a lungul Dunarii. Sunt cele mai inalte unitati ale Campiei Romane. in evantai. etc.1): evaluata dimensional. precum si de la vest la est (dupa cum s- au retras apele lacului cuaternar).18. cu largi si netede interfluvii intre vai . unde s-a format o mare zona de confluenta. Campia Romana are urmatoarele caracteristici : • 600Km lungime pe directia est-vest si 140Km latime pe directia nord-sud. de catre apele stagnante.

ca un platou. Campia tabulara are urmatoarele subimpartiri : ¾ In partea de vest se afla : ƒ Campia Olteniei (la vest de Olt) (fig. in ansamblu. Campia Buzaului. mai joasa. care reprezinta partea cea mai inalta si ingusta a Campiei Romane si coboara in trepte de la nord la sud. Campurile acestea sunt mai inalte la vest de Arges si mai joase la est de acesta. care au fost insa defrisate. are de asemenea lacuri sarate. celebrii Codri ai Vlasiei.18. Campia Pitestilor. Ea se continua cu Campia Mostistei pana la meridianul confluentei Mostistei cu Dunarea. care si-au scimbat albiile in timpuri recente. Campia Targovistei. 126 . iar de-a lungul Dunarii si Jiului are siruri de dune. Calmatui. Aceasta campie a constituit cu veacuri in urma o zona de adapost in care au aparut asezari si s-au dezvoltat.1). indeosebi in jurul capitalei. caracterizata prin scufundari lente. Cuprinde doua subunitati : Campia Bailestilor si Campia Romanatilor. ƒ Intre Olt si Arges se afla Campia Boianului si Campia Gavanu-Burdea (ambele in nord). cuprinde campii joase cu rauri divagante. drenata de Dambovita si Colentina. Campia Siretului inferior. Campia Gherghitei. Buzau si Siret . separate de Jiu. mai larga si are siruri de dune depuse pe dreapta raurilor Ialomita. separate de raul Vedea. b) Zona subsidenta a Campiei Romane. iar la sud Campia Burnazului. in trecut acoperita de paduri. alcatuite din largi interfluvii („campuri”). ramanand numai unele petice. orasul Bucuresti. marginita la nord-est de valea longitudinala a paraului Calnistea. fixate cu plantatii de vita de vie si pomi fructiferi sau numai salcami. Exista urmatoarele astfel de campii : Campia Titu. c) Campiile tabulare. Se disting urmatoarele subunitati : ƒ Campia Vlasiei la est de Arges. deosebit de neteda. ¾ Partea estica a Campiei Romane este. campuri care sunt separate prin vai rare si putin adanci. la o mare rascruce de drumuri. Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului . acoperite de straturi de loess tot mai groase de la vest catre est.

127 . 1983) . cu ploi de toamna si ierni blande (vezi Ecaterina Ioan Bordei. adeseori cu ape sarate. temperatura medie anuala este de 22o – 23oC. clima Campiei Romane este cea a treptei de relief . de 10o – 11oC. In cadrul Campiei Romane se manifesta trei influente climatice colaterale: ƒ mediteraneene – in Campia Olteniei. indeosbi in aval de Calarasi. Ea reprezinta portiunea cea mai joasa. ƒ de interferenta intre influentele vestice oceanice. a vaii Dunarii care sta sub actiunea directa actuala a fluviului sau a bratelor acestuia. intre luna cea mi calda si cea mi rece fiind cea mai mare amplitudine din cadrul unitatilor geografice ale tarii. vizibil mai ales in domeniul precipitatiilor. luna cea mai calda din an. care scad de la 600mm in vest la mai putin de 500mm in Baragan. in care s-au instalat lacuri. acum indiguite si desecate. vaile care le delimiteaza sau le strabat creand abrupturi de 10-30m. Prezinta aspecte diferite pe parcursul ei. ƒ Lunca Dunarii este cea mai sudica unitate a Campiei Romane. care inchid baltile candva inundabile. devenita astazi Insula Mare a Brailei.campie. 3) Clima: Desprinzandu-se din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie. cele mai ridicate valori din tara. aluvionara. In iulie. cu medii termice anuale ridicate.400-600mm/an si secete frecvente. dar cu precipitatii reduse . ƒ Campia Baraganului se afla la est de Campia Vlasiei si a Mostistei. largindu-se din ce in ce mai mult spre est.1 are o prezenare aparent diferita de Baragane). Pe aceste intinse campuri se intalnesc crovuri. subdiviziunile acesteia sunt : Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului care poate include (conform O. ƒ La nord de Baragan se afla Campia Tecuciului.Bogdan [1]) si Campia Brailei care se mai numeste Baraganul brailean (pe harta nr. indeosebi in partea de nord. de unde Dunarea se desparte in doua brate principale. Interfluviile Baraganelor sunt largi si netede. Se constata o accentuare a tendintei de continentalism climatic dinspre vest spre est. sudice mediteraneene si cele estice – nord-estice respectiv continentale.

La ploi torentiale se produc inundatii. Floreasca. de la vest la est. Zona de interferente climatice se afla intre Olt la vest si Mostistea la est (vezi Nicolae Ion Bordei. Vedea. Strulesti. Principalele rauri. Plopul. Lacurile: . de interes energetic: pe Olt. 128 . etc. numai cateva parauri scurte de campie ca : Desnatuiul. in aval de Slatina. in lungul Buzaului (Balta Alba). Lacul Sarat de langa Braila. sunt : Jiul. Baneasa. • lacuri de crov. Ramnicul. etc.in Campia Romana exista numeroase lacuri naturale: ♦ Lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii): • mai cunoscute – Lacul Brates de langa Galati (amenajat). Vedea sau Calmatuiul teleormanean izvorasc din Podisul Getic. Arges cu afluentii Neajlov. in lungul Ialomitei (Snagov). • limanuri fluviatile: in lungul Dunarii (Mostistea). Tei. prezente mai ales in Baragan si in Campia Brailei: Amara. Herastrau. Din grupa estica Siretul (raul cu cel mai mare debit – 222m3/s. Vedea. Raurile : Campia Romana este strabatuta de raurile grupei sudice si de cateva din grupa estica. Aici precipitatiile sunt mai mari decat in estul Campiei Romane. b. Ianca. in capitala si in imprejurimi: Mogosoaia. 1988). culese de Dunare sau de Siret si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati . dar si lacuri de acumulare.). unele chiar secand vara (Calmatuiurile. Oltul cu afluentul sau Oltet. ♦ Lacuri antropice: numeroase lacuri de agrement amenajate pe Colentina. apoi Ialomita cu afluentul Prahova si Calmatuiul brailean. Dambovita (impreuna cu afluentul sau Colentina. Sabar. acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit. dintre cursurile interioare) primeste Buzaul. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (si in foarte mica masura nivala sau subterana). Milcovul cu Putna. Movila Miresii. Cernica. 4) Apele: a. consecinte ale continentalismului climatic. iar iarna temperaturile usor mai ridicate decat in est.).

ulm. plopi. iar in partea superioara din gorun. apele freatice se afla la adancimi relativ mari (20-25m). alcatuita la partea inferioara din specii de stejar termofil (cerul si garnita). Siretului. pirul. cu zavoaie de salcii. cu pajisti stepice si palcuri de padure cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu. negara. atat de intens transformata astazi. Se adauga si alte specii de foioase : carpen.Padurea de stejar. ambele tipuri 129 .) .silvostepa. datorita evaporatiei intense de vara. . in unele locuri cu valoare terapeutica. etc. astfel ca azi nu mai cuprind decat resturi ale formatiunilor initiale impestritate cu alte ierburi (stepa secundara). caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan). etc. in cea mai mare parte inlocuita de culturi. orbetele. din stejar pedunculat. avand o mare raspandire in Campia Vlasiei . In zonele bantuite de secete. Apele subterane : Sub depozitele de loess sau aluvionare ale „campurilor”. devenite importante zone agricole.. caracteristice stepei. speciile sunt rozatoarele : iepurele. Ulterior. . colilia. Apele de adancime exista si au adeseori caracter ascensional sau artezian. apartine la trei mari formatiuni : stepa. ce urca si in etajul forestier. 7) Solurile: Predomina cernoziomurile. popandaul. prepelita. atat stepa cat si silvostepa s-au transformat. iar dintre pasari. etc. aceste ape antreneaza in miscarea lor ascensionala sarurile din stratele sedimentare. cum este Baraganul. dropia. si cernoziomurile levigate tipice pentru silvostepa. harciogul. cuprinde pajisti stepice cu graminee (paiusul. 5) Vegetatia: Vegetatia naturala. Are o larga dezvoltare vegetatia de lunca. c. Ialomitei. indeosebi in luncile Dunarii.stepa. silvostepa si padurea de stejar. potarnichea (tot mai rare) : dropia fiind ocrotita de lege. 6) Fauna: Se refera la speciile caracterisitice stepei si silvostepei. tei. dand nastere la saraturi.

Buzau. Baraganul si Campia Burnazului au cele mai mici densitati medii. Focsani si orasele din Lunca Dunarii unde densitatea se situeaza intre 100 si 150 loc/Km2. 130 . Padurile Spataru si Ciornuleasa (forestiere). Ploiesti. dar sunt de bun randament agricol. Exista insa areale intinse cu soluri brun roscate de padure (formate sub celebrii Codrii ai Vlasiei). 8) Zone ocrotite: Datorita introducerii masive sub cultura a terenurilor. Tiglina (geologice). se intalnesc soluri saraturate (halmorfe). care au o fertilitate mai redusa si care necesita ingrasaminte pentru a fi cultivate. 25 loc/Km2. Pitesti. (mai frecvente in Baragan) si lacovisti (soluri hidromorfe) indeosebi in luncile Dunarii. au rams putine zone naturale ocrotite : padurile Comana si Snagov. 9) Grad de umanizare: Campia Romana are o densitate medie mica sub 50 loc/Km2 . Dunele Hanul lui Conachi. cca. Exceptie fac numai zonele de urbanizare Bucuresti. De mentionat ca pe campurile interfluviale densitatea este si mai mica. sunt bogate in humus. Padurea Izvoru (fauna). Siretului si Buzaului. Lacul Sarat de langa Braila (flora si fauna).fac parte din categoria molisolurilor. Craiova. De asemenea. au deci o mare fertilitate.

Fig. 18.1 Campia Romana (schita de lucru) 131 .

Gutai). in dreptul Muntilor Zarandului. din nisipuri.marginea submontana a Carpatilor Orientali (Oas.varsarea Nerei in Dunare . la poalele Carpatilor Occidentali si a Dealurilor de Vest ca trepte majore de relief.1) : Campia de Vest a tarii. cea maxima fiind de 174m in Campia Vingai. trasata. CURS 19 B. Ea a devenit uscat treptat si succesiv respectiv in pleistocen campiile inalte. Are ca limite : ♦ la nord . ♦ in vest . ♦ la est . loess si aluviuni recente. a tarii . la suprafata. • Are o latime variabila : 20-60-80Km. ♦ la sud . in functie de patrunderea ei in zona dealurilor.granita de vest. 19. pietrisuri. dupa cum o arata si numele. acolo unde patrunde la ei prin depresiunile „golf”. limite (fig. Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri in timpul Neogenului si pana in timpurile recente. sau cu Muntii Apuseni direct.se margineste cu Dealurile de Vest. relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Este alcatuita. In mod direct se margineste pe o mica portiune cu Carpatii Occidentali. se afla in vestul exterm al Romaniei. iar in holocen campiile joase si luncile. CAMPIA DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. 2) Alcatuire geologica. ♦ Caracterizarea generala a reliefului : • Altitudinea medie a Campiei de Vest este de aproximativ 100m. iar cea minima de 80m pe cursul inferior al Timisului. 132 .

Campia Crisurilor si Campia Timisului. pietris si nisip. . . divagante. cu frecvente iesiri din albie. • Campia Miersigului – dispusa in prelungirea Dealurilor Ghepisului. in Banat • Campia Lugojului – care patrunde pe Timis intre Muntii Banatului si Poiana Rusca. • Pentru o retinere mai usoara le putem imparti in campii inalte si joase. divagante. • Campia Cermeiului – in continuarea a Piemontului Codrului. din care cauza raurile au cursuri meandrate. • Campia Vingai are un aspect colinar aparand ca o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei. dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a depus loess . sunt neinundabile : • Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip. Campia Careilor. Campia Cermeiului. de asemenea inalta (112m) are un relief aparent neted. Ier). asemanator Campiei Romane: . in prezent cu plantatii viticole . la contactul cu Muntii Zarandului (unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului .campii tabulare: Campia Aradului.campii piemontane: Campia Vingai. indeosebi in nordul Campiei Crasna. • Campia Gataiei – in continuarea Dealurilor Tirolului. formand chiar sectoare mai 133 . Campia Miersigului). • Exista si aici. piemontan. de unde caracterul usor inclinat.campii de subsidenta: Campia Somesului. se continua dincolo de granita. consituindu-se in urmatoarele subdiviziuni: a) Campiile inalte : formate din acumulari de loess. • Campia Aradului. • Are o inclinare foarte redusa. cu relief de dune. b) Campiile joase : au fost zone mlastinoase. cu ape ratacitoare. datorita fenomenului de subsidenta (coborare) pe care il suporta suprafata terenului (raurile isi schimbau succesiv directiile.

mai redusa decat in Campia Romana. Aceste campii sunt : • in nord . Timis. 134 . Raurile : Principalele rauri sunt : Somes. . pe alocuri. sub raport termic. o componenta mediteraneana. Crisul Alb. Crisul Repede. Exista. ceea ce arata o nuanta mai oceanica. moderata termic si care resimte influente oceanice (pe cea mai mare intindere) sau influente submediteraneene (la sud de Bega). Au fost indiguite.Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Alb) • in sud . Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22oC in sud si de 21oC in nord. joase. pe fondul climatului temperat de campie. clima Campiei de Vest este cea a treptei de relief careia ii apartine .Campia Timisului (pe Timis si Bega). a climatului (fara maxime sahariene vara si minime siberiene iarna). iar in sud bate Austrul. rezulta de aici o diferenta (amplitudine) de 22 – 23oC. Crasna. datorita pozitiei si oscilatiei panzei freatice. in incinte piscicole (de exemplu lacul Cefa) inca din secolul XVIII. 3) Clima: Desprinsa din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie. este deci o clima de campie. • in centru . Mures. mai insemnate decat in zonele similare din tara. La precipitatii mari. Barcau. 4) Apele: a. desecate. Campia Ierului). . Bega.Precipitatiile medii anuale sunt de 630mm/an. o nuantare oceanica in nord si centru si una mediteraneana in sudul Campiei de Vest. Crisul Negru.Temperatura medie anuala este de 11oC la sud si 9oC la nord. iar a celei mai reci este de -1oC in sud si de -2oC in nord .Predomina vanturile de vest. datorita pozitiei campiei in calea maselor de aer venite dinspre vest. Campiile joase erau supuse la inmlastinari si saraturi. aceste campii sunt inundabile. transformate in terenuri agricole sau.Campia Somesului. de legatura intre bazine hidrografice (de exemplu. .

au un caracter termal. Arad la Oradea si Satu Mare). 5) Vegetatia: naturala apartine stepei pe o mica intindere. 6) Fauna: este cea caracterisitica stepei. In lungul luncilor este o vegetatie specifica. Apele de adancime sunt prezente aproape pe intreaga intindere a Campiei de Vest (de la Timisoara. apa industriala. c. Lacurile: sunt relativ putine: exista lacuri cu apa dulce sau sarata in Campia Careilor si Campia Timisului si amenajari piscicole in Campia Crisurilor (Cefa). soluri de lunca si soluri nisipoase (Campia Careilor). etc. • Bega este canalizat si permite circulatia unor nave mici . Timisul primeste in campie ca afluenti pe Poganis si Barzava Toate aceste rauri au fost vulnerabile in primavara anului 2005 pe fondul unor precipitatii mari. 7) Solurile: predominante sunt molisolurile (cernoziom. • Somesul este al patrulea rau ca debit . Local apar soluri saraturoase (halomorfe). Campia de Vest este puternic transformata antropic. apele termale au utilizari variate : terapeutic. • Muresul are un debit (179 m3/s) sensibil egal cu al Oltului . b. la inundatiile din 1970 si 1975 a ajuns la debite foarte mari (jumatate din debitul Dunarii la Bazias). 135 . • Crisurile au debite relativ egale intre ele . silvostepei si padurilor de stejar : rozatoare. lacovisti (soluri hidromorfe). cernoziom levigat). Apele subterane : Sunt bogate si continue. silvostepei si etajului padurii de stejar pe campiile inalte. pasari. pentru termoficare si incalzitul serelor. cu humus si fertilitate ridicata. in extermitatea vestica a campiei. iar in Campia Careilor plantatii de salcam. unele fiind bicarbonatate-sulfurate ca la Felix sau 1 Mai si Tinca.

resurse funciare (soluri. propice locuirii umane si agriculturii. 8) Zone ocrotite: cea mai cunoascuta : Baile 1 Mai (flora si Fauna) si Satchinez (fauna). pasuni. paduri). ape geotermale. 10) Grad de umanizare: Datorita conditiilor naturale favorabile. densitatea medie este de 75-100loc/Km2. elemente de fauna (fauna cinegetica. 9) Resurse naturale: ale Campiei de Vest sunt : resurse energetice (indeosebi petrol si gaze asociate). unde se inregistreaza valorile cele mai scazute din tara (sub 1%) si ceva mai ridicat in nord (judetele Bihor. Timis. fauna piscicola). resurse de apa dulce (pentru irigatii). Sporul natural este redus in partea de sud (judetele Arad. Lucrarile de amenajari funciare in zone mlastinoase sunt cunoscute din secolul 18. mai ridicata (peste 150loc/Km2) in jurul oraselor mari. Caras Severin). 136 . In prezent. Campia de Vest a reprezentat un teritoriu de straveche si continua populare umana. Satu Mare).

1 Campia de Vest (schita de lucru) 137 .Fig. 19.

la Patlageanca. Caraorman. 2) Geneza : Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul Deltei si al lagunei Razim – Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse in mare. cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie.20. la est de Tulcea. la varsarea Dunarii in Marea Neagra intre: ♦ Campia Buceagului.1): prima bifurcare se produce la vest de Tulcea. .1): Delta Dunarii. dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest ♦ Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest ♦ Marea Neagra la Est. limite (fig. 20. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul 138 . 3) Bratele Deltei : Dunarea se desparte in cele trei brate principale. care se edifica continuu si sub ochii nostri. sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea. astfel (fig.In Delta este inclus si complexul lagunar Razim – Sinoe. Saraturile. se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a creat in Pleistocen. este situata in partea de est a tarii. aici despartindu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care. ♦ Bratul Chilia – situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). CURSUL 20 DELTA DUNARII CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare.

grindurilor Stipoc. lacuri (Isac. pentru diminuarea acestui efect a fost construit un dig in lungime de 12Km.sud-est. ostroave (Tataru. Cernovca) . 139 . la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii. cu directia dominanta nord-vest . transversale (fluvio-maritime) si continentale (Chilia si Stipoc). este foarte meandrat. Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat. deoarece este aproape rectiliniu. in regim natural. etc. Matita. La varsarea sa se produce o acumulare continua de nisip care s-a consituit intr-un sir de insule. prin care se relizeaza legatura cu laguna Razim. de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). care are tendinta de a bloca gura de varsare. formandu-se o bara de aluviunipe brat. La varsarea in mare a Chiliei se creaza in prezent o Delta secundara. ♦ Terenurile inalte sunt neinundabile (13% la cele mai mari ape). in general grinduri. Merhei. garle (de exemplu : Litcov. Dunavat). care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an.cuprinde. brate secundare (Tataru.). insulele Sacalin. terenuri joase si terenuri inalte : ♦ Terenurile joase cuprind mlastini. dar pe teritoriul Ucrainei. 4) Relieful Deltei: . A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. Exista grinduri longitudinale (fluviale). Babina. sunt terenuri inundabile si numai partial indiguite si desecate (in partea de vest a Deltei). care indeparteaza spre larg aluviunile aduse. „bara de la Sulina”. ♦ Bratul Sulina – este cel mai scurt. Obretin. de exemplu bratele secundare Tataru si Cernovca includ in interior ostroave. „Delta secundara a Chiliei”. Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (adica despletire in mai multe cursuri secundare). Tataru si Babina. intre grinduri . Cernovca). La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor. Din bratul Sf. Dranov. cum ar fi ostroavele Cernovca. ♦ Bratul Sfantul Gheorghe.

Grindul Chilia (cu altitudinea de 6. • Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii Negre .5m) este o portiune a uscatului predeltaic (al Campiei Bugeacului. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip. cu un relief de dune .interdune. cu cel mai fin nisip. ♦ Temperatura medie anuala este de 10o-11oC. de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess. Grindul Caraorman (cu altitudinea maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip. iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de -2oC. formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara. • Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc. situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare. Caraorman. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. ♦ Precipitatiile sunt foarte reduse (sub 400 mm anual). Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Grindul Stipoc (3m) este mult erodat. Ivancea si Crasnicol. Grindul Saraturile. sub forma unui evantai. unde predomina climatul temperat continental de tranzitie cu nuante de ariditate evidente. ocrotita prin lege. 5) Clima: Clima Deltei Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica a tarii. • Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 22o-23oC. ♦ Bat frecvent crivatul (din nord-est) si brizele diurne. Saraturile. 140 . dispus in fasii aproape paralele. Pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare – Letea. aceste grinduri sunt Letea.

crap. salcie). garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile. Isac. mamifere de apa (bizamul. Smeica. la care se adauga padurile de stejar Letea si Caraorman. cainele enot. este rezervatie de fauna). Sinoe. 141 . mistret. 8) Fauna: Cuprinde animale tereste (iepure. ♦ Lacurile : Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre . Are ape salmastre. 7) Vegetatia: Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca. cel mai mare complex lacustru (700 Km2). cormorani. Bogdaproste.) si sturioni (morun. Suprafetele de balti. adancimi mici (pana la 2. garlite. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor (sectionate la Gura Portitei si Periboina). cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate. Matita.8% si Sfantu Gheorghe 21. Rosu. stiuca. nisetru). pasari (280 de specii dintre care amintim speciile de pelicani.7 mil. Merhei. Cele trei brate duc volumul apelor fluviului astfel : Chilia 60%. 6) Apele: reprezinta o componenta de baza a Deltei : exista bratele fluviului. Gorgova. doua insule (Popina. baltile si mlastinile.) si o fauna acvatica cuprinzand pesti comuni (somn. etc. cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din Delta propriu-zisa). vidra). In sudul Deltei se afla situata laguna Razim – Sinoe. Debitul solid este de 58. egrete. vulpe. Puiu. caras. pastruga. etc.2%.8 m). etc). platica. Fortuna. cega. Golovita.la Patlageanca debitul Dunarii este de 6470 m3/s (egal cu cel al Volgai). Printre arbori predomina esentele moi (plop. mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf. Sulina 18. fiind mai inalta. Puiulet. asa numitii „ pesti fara oase ” mentionati in antichitate de Herodot. E format din lacurile Razim (415 Km2). ♦ Dunarea : .t aluviuni/an dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt transportate in mare.

11) Gradul de umanizare: Populatia si asezarile omenesti au. nisipoase (pe grinduri) si numai pe o mica portiune.) . fiind de 25-50 loc. In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea populatiei are valori reduse. cum ar fi satul Crisan sau. Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc. solurile hidromorfe (lacovisti). 9) Solurile: Predomina solurile aluviale. dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei./Km2 in jumatatea vestica si sub 25 loc. pe grinduri.)./Km2 in est. 10) Zone ocrotite: Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala. Populatia este concentrata in asezarile rurale. cu aspect linear. datorita conditiilor fizico-geografice. Chilia Veche (1200 loc. Caraorman. Alte localitati sunt Patlageanca. Sfantu Gheorghe. satele Letea. In asezarile rurale au predominat activitati legate de pescuit si agricultura. cernoziom. numeroase particularitati. Maliuc. are fertilitate redusa si este partial inundabil. Mila 23. pe grindul Chilia. 142 . Orasul Tulcea nu este situat in Delta. fiind declarata rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice). situate in lungul bratelor fluviului. Invelisul de soluri este sarac.

Fig. 20.1 Delta Dunarii (harta de atlas) 143 .