PARTEA

A I-A

CURSUL 1

POZITIA GEOGRAFICA A ROMANIEI SI CONSECINTELE MAJORE DE MEDIU CARE DECURG DIN ACEASTA; GRANITE SI VECINI.

Romania este o tara europeana de talie mijlocie fig.1.1, cu o suprafata de 238391 Km2, adica de 5 ori mai mare decat Elvetia sau Olanda si de 3 ori mai mare decat Cehia si cu o populatie de 21.680.000 locuitori.(conform recensamantului din 2002). A. Asezare pe glob: Romania apartine emisferei de nord a Pamantului, astfel ca, latitudinal, paralela 45oN traverseaza tara, valori extreme fiind 43037`N la Zimnicea, in sudul extrem si 48o15`N Horodistea, in nordul Moldovei (diferenta latitudinala este de 4o38`, cu consecinte evidente in peisaj) Din punct de vedere longitudinal, meridianul de 25oE traverseaza aproape central tara, valorile extreme fiind : la est 20o15`E, Sulina, iar la vest 29o41`E, Beba Veche. Apare deci o diferenta de aproximativ ~ 9o long E si una de timp de 38` intre localitatile extreme ale tarii (de vest si de est). ♦ Asezare pe continent: Romania se afla in sud-estul Europei Centrale

(fig.1.2), la distante aproape egale (2400 - 2900Km) fata de Capul Nord, Muntii Ural, Capul Finisterre si la cca 900 Km de Marea Mediterana. (fig.1.3) B. Consecintele geografice ale asezarii Romaniei pe glob si pe

continent sunt :
♦ apartenenta la climatul temperat continental de tranzitie, de tip central european ;
1

♦ existenta influentelor climatice colaterale: scandinavo-baltice, oceanice, mediteraneene sau est-europene care determina anumite nuantari ale climei de baza fie in nord-estul tarii, fie in vest sau sud ; ♦ existenta a doua limite fitogeografice de referinta europeana (fig.1.2; 1.3) ce ating Romania: • limita de est a padurii specifice climatului temperat propriu zis • limita de nord a vitei de vie (fig.1.3) ; ♦ prezenta a numeroase specii si subspecii de vegetatie sau de fauna cu evolutie enclavica in teritoriu sau, din contra, proprii numai spatiului geografic al Romaniei. ♦ din punct de vedere al reliefului major european (fig.1.4), Romania este: • o importanta tara dunareana (1075 Km din cei 2860 Km ai fluviului Dunarea ating tara – 38%) ; • o importanta tara carpatica (2/3 din intreg lantul se afla in tara) ; • o tara pontica (245 Km la Marea Neagra) ; • o tara situata la contactul a doua structuri geologice euroasiatice distincte: orogen (V) si platforma (E), ceea ce a condus la insasi "contorsionarea" Carpatilor Romanesti fata de directia V-E a celorlalti munti tineri din Europa. C. Granite si vecini : Lungimea lor totala este de peste 3000 Km (fig.1.5). ♦ Granita de Nord - se desfasoara intre Horodistea sau Darabani la est si Halmeu la vest si este cea mai complexa, urmand culmi si rauri sau linia unei granite trasate. Separa Romania de Ucraina pe o lungime de 649,9Km. ♦ Granita de Sud - se desfasoara intre Bazias la vest si Vama Veche la est, urmand cursul Dunarii de la Bazias si pana la Ostrov ; de aici si pana la Vama Veche granita este trasata limitand, spre sud, Dobrogea. Tarile vecine la sud: ex-Iugoslavia, intre Bazias si Pristol (la gura Timok-ului) si Bulgaria intre Timok si Vama Veche. ♦ Granita de Vest - este trasata (in cea mai mare parte) intre localitatile Halmeu la nord si Bazias la sud, fiind foarte sinuoasa, iar tarile vecine sunt Ungaria, intre Halmeu si Beba Veche si ex-Iugoslavia, intre Beba Veche si Bazias. ♦ Granita de Est - este cea mai complexa si are trei sectoare naturale: - de la Darabani la Galati - Valea Prutului ;
2

- de la Galati, pe Dunare si apoi pe bratul Chilia pana la varsarea acestuia in Marea Neagra ; - de la gura bratului Chilia pana la Vama Veche - litoralul romanesc al Marii Negre (245Km). Tarile vecine la est sunt : Republica Moldova, prin intermediul Prutului (681,3km) si Ucraina, prin intermediul Dunarii si bratului Chilia. "Vecina" la est trebuie considerata si Marea Neagra, pe un sector de 245 Km lungime de tarm. Intre aceste granite de stat, traiesc aprox. 22,68 mil. locuitori intr-un spatiu geografic romanesc de 238.391 Km2, deosebit de complex si minunat de armonios dispus, in cadrul partii de sud-est a Europei Centrale (fig.1.2 si 1.3).

Fig. 1.1 Europa- Harta Politica

3

2 Europa Centrala –Harta Fizica si Politica Fig.Fig. 1. 1.3 Asezarea Geografica a Romaniei in Europa in raport cu coordonatele geografice (paralela de 45˚ N si meridianul de 25˚ E) 4 .

1.4 Europa – Marile Lanturi Muntoase Fig. 1.Fig.5 Granitele si vecinii Romaniei 5 .

Podisul Getic.se leaga de intreaga Europa si decurg din modificarile scoartei terestre sub actiunea factorilor endogeni si exogeni si in timpurile geologice si in prezent. Romania are doua mari diviziuni de relief si anume: I. cutat. respectiv : Podisul Moldovei. modul in care sunt dispuse stratele geologice (structura lui) c. cu pante accentuate. format din Carpati. Subcarpati. II. 6 . Campia Romana si Campia de Vest a tarii.CURSUL 2 MARILE UNITATI GEOGRAFICE SI CARACTERELE GENERALE ALE RELIEFULUI ROMANIEI (cu o scurta prezentare a evolutiei paleogeografice a Europei si a Romaniei) Marile diviziuni de relief ale Romaniei se stabilesc de catre geografi tinand seama de : a. Podisul Mehedinti si Podisul Dobrogei de Nord. Depresiunea Colinara a Transilvaniei. framantat. unitatea de PLATFORMA care cuprinde formele de relief cu strate geologice necutate sau slab cutate. Sa urmarim pe scurt : A. formele de relief caracteristice (morfologia lui) Conform acestor date initiale. unitatea de OROGEN care cuprinde relieful inalt. Etapele formarii pamantului romanesc sau evolutia paleogeografica a acestuia: . modul in care s-a nascut un teritoriu (geneza lui) b.

numit HERCINIC. astazi.cele de mai sus au surprins succint ceea ce geologii numesc edificarea unei " MEZOEUROPA " . care a structurat al doilea sistem montan european. aceste blocuri erau formate din sisturi cristaline necutate si din intruziuni vulcanice. fac parte Muntii Scotiei si Alpii Scandinavici. ea detinea numai doua blocuri continentale rigide. din Dobrogea.de retinut ca. numite SCUTUL BALTIC – in nord si PLATFORMA EST-EUROPEANA – in est . numit CALEDONIAN. tot de atunci. dateaza si miezul dur al sisturilor cristaline din axul Carpatilor. . in Podisul Cehiei. • la INCEPUTUL PALEOZOICULUI : . reinglobat si recutat intr-o viitoare orogeneza. Din el. . in Muntii "pitici" ai Macinului din nordul Doborgei noastre.In aceasta prima faza. • la SFARSITUL PROTEROZOICULUI : . • In MEZOZOIC SI NEOZOIC : 7 .♦ Momentele majore de timp geologic ale constituirii Europei si implicit ale Romaniei se regasesc: • in ARHAIC si PROTEROZOIC cand se contura: . care acum se afla la mare adancime in fundamentul Podisului Moldovei."PALEO-EUROPA" . in Muntii Vosgi si Padurea Neagra.a avut loc OROGENEZA CALEDONIANA. in Podisul Malopolska si. a avut importanta si urmari numai marginea Platformei Est-Europene. pentru ROMANIA. extins din Franta pana in sud-estul Romaniei. In Romania acestui momnet geologic s-au recutat sisturile verzi ale Podisului Casimcei. . in Podisul Renan. in sfarsit. necutate. care a structurat primul sistem montan al Europei.a avut loc OROGENEZA HERCINICA. care a cutat sisturile verzi din Podisul Casimcei de azi.a avut loc OROGENEZA BAIKALIANA. In prezent se mai pastreaza resturile lui care se gasesc in : "tocitul" Podis Central Francez. • la SFARSITUL PALEOZOICULUI : .

. a Carpatilor Meridionali.au avut loc succesive transgresiuni si regresiuni marine in cadrul geosinclinalului sud-european in urma carora s-au constituit noi depozite sedimentare. care a inceput in MEZOZOIC (cretacic) si s-a incheiat in CUATERNAR. printr-o scufundare lenta. numite: 1. in Romania.. Muntii Carpati au cunoscut trei inaltari majore. Caucazul si Himalaia. ultima dintre ele numindu-se "POSTGLACIAR".s-a definitivat NEOEUROPA. Podisul Moldovei. RAU–SES la h 1200 – 1600 m 3. cu Dealurile Vestice. 8 . urmata de umplerea sa cu sedimente carpatice pana cand a devenit si el uscat (bazinul Transilvaniei). de 1000m. in timpul orogenezei alpine. Mentionam ca citirea se face din josul paginii spre partea ei de sus. etc. GORNOVITA (sau PREDEALULUI) la h 1000 m Cea mai importanta inaltare a avut loc la inceputul CUATERNARULUI si a afectat Carpatii Meridionali (cu cca. identificate astazi prin cele trei « nivele de platforma » sau de eroziune. BORASCU la h 2000 m 2. Campia de Vest si Campia Romana. . Ele au fost exondate in timpul OROGENEZEI ALPINE. Acestei orogeneze ii apartin : Muntii Pirinei. De precizat ca. s-au edificat Carpatii si Subcarpatii si s-a intregit uscatul de azi cu portiuni din Podisul Dobrogei. la sfarsitul Neozoicului au avut loc activitati vulcanice. se prezinta mai jos scara geocronologica.1000m). BAZINUL TRANSILVANIEI : . Muntii Alpi si Alpii Dinarici.In ROMANIA.s-a format sincron cu ultima inaltare. Podisul Getic.in Cuaternar s-au succedat "glaciatiuni" si "interglaciatiuni". • In CUATERNAR : . Muntii Carpati si Balcanii. De interes facultativ.

9 .

10 . ♦ proportionalitatea dintre principalele trepte de relief. a formelor majore de relief in spatiul tarii. • 35% campiile si luncile tarii.: ♦ imbinarea armonioasa. fig. unica in Europa.B. • 33% dealurile si podisurile cu inaltimi cuprinse intre 700 si 200 m. Caracterele generale ale reliefului Romaniei sunt urmatoarele.1. 2. dupa cum urmeaza: • 32% muntii si dealurile de pana la 700 m inaltime.

pacurei. se afla dealurile Subcarpatice. are o infatisare variata. cu izvoarele in Carpati si varsarea in Dunare sau in Tisa. ♦ gradul de locuire. in trepte aproape concentrice. iar in SE extrem Podisul Dobrogei ca element de asimetrie. fig. care reprezinta 80% din Carpatii de Sud-Est ai Europei. dar simetrica: munti. iar cele sezoniere chiar pana la 1800 m. Toate comunica lesnicios intre ele prin intermediul unei retele hidrografice radiare. dupa cum urmeaza : • in centru se afla o unitate de podis cu inaltimea medie de 500 m. 11 . numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei. vinului. etc. • asternute la poalele arcului carpato-subcarpatic se afla marile podisuri: Podisul Moldovei. • in jurul acesteia se inalta cununa carpatica formata din siruri de munti mijlocii ce numai local depasesc 2000 m. 2. din ce in ce mai joase. In concluzie: Relieful Romaniei.). spre exterior. de umanizare este maxim. campii si lunci. toate oranduite de la mijloc catre margini. Podisul Getic. • bordand Carpatii. ♦ dispunerea reliefului Romaniei este aproape concentrica. drumul lemnului. dealuri.♦ complementaritatea ca trasatura ce decurge din diversitatea formelor de relief si implicit a resurselor naturale pe care oamenii le-au exploatat si pus in circulatie (cum ar fi: drumul sarii. granelor. dar partial si spre Podisul Transilvaniei. Sunt Carpatii Romanesti. iar spre vest Dealurile Vestice.1200 m in munti.2. asezarile permanente desfasuranduse din Delta Dunarii pana la altitudini de 1000 . (Cabanele depasesc aceasta limita). Acest caracter unitar al teritoriului geografic al Romaniei a asigurat conditiile favorabile dezvoltarii poporului roman. oierilor. • treapta cea mai joasa este alcatuita din Campia Romana si Campia de Vest a tarii carora li se adauga luncile Dunarii si Siretului si in final Delta Dunarii. podisuri.

2 Romania – Harta fizica 12 . 2.Fig.1 Romania – Harta Unitatilor de relief Fig. 2.

2663m) si in Fagaras (Vf. pe o lungime de peste 1500Km. ♦ intre capete. dar este cu mult mai mica in unitatile numite Carpatii Mici sau Carpatii Albi si cu mult mai mare in masivul Tatra (Vf. Moldoveanu 2544m). • limita sudica : Valea Timokului care ii separa de Balcani.1) .CURSUL 3 LANTUL MUNTILOR CARPATI IN EUROPA. ♦ se desfasoara intre 45o si 50o lat. ♦ inaltimea sa medie nu depaseste 1500m. ♦ intre aceste doua limite se desfasoara marele lant carpatic. • limita vestica : Valea Dunarii (in dreptul bazinului Vienei) care ii separa de Alpi. Tatra. fiind cel mai nordic lant european tanar. fiind amplasati intre Alpi si Balcani (fig. deci de orogeneza alpina. ♦ latimea maxima a lantului este de 140 Km in Carpatii Orientali. de forma unui semn de intrebare. Lantul muntilor Carpati in Europa 1) Asezare. Depresiunea Panonica si pe cea a Transilvaniei. grupa nordica. ♦ Cuprinde. limite: ♦ Muntii Carpati apartin Europei Centrale. in marea sa arcuire. 13 .N. CARPATII ROMANIEI SI SUBDIVIZIUNILE LOR. lantul montan masoara 500Km. CARPATII ORIENTALI (I) I. iar cea minima este de 27-30 Km in grupa sudica a acelorasi Carpati Orientali ai Romaniei. dominand relieful deluros de podis sau de campie. in afara Romaniei. din jur.

fata de Alpi.2) Geneza si structura petrografica: ♦ Carpatii apartin orogenezei alpine. 4) Subdiviziunile lantului european al Carpatilor (fig. etc. in Carpati acestea aparand numai la inaltimi mai mari de 2000m. intre Dunare la Viena si pasul Orlov sau Dukla la est (dupa V. ♦ au un grad pronuntat de fragmentare. Mihailescu. • roci sedimentare cretacico-paleogene pe rama externa • roci vulcanice neogene pe rama lor interna (vulcanii sunt insa stinsi). Himalaia.3. sunt constituiti din roci flisoide si lipsiti de 14 . 3) Trasaturi generale ale lantului carpatic european : ♦ sunt munti de talie si masivitate mijlocie. dominati de masivul Tatra. Balcani. la latitudinile temperate.1) ♦ Carpatii de Nord-vest. 1963). Au 500 – 1500 m altitudine absoluta. ♦ nu au ghetari actuali deoarece nu ating limita zapezilor permanente. . Balcani. care. este de 3000m altitudine. in schimb. Caucaz. ♦ au numeroase trecatori de vale si pasuri de culme accesibile. Alpi. ♦ au numeroase depresiuni intra si submontane.. • Carpatii au acelasi sistem de cute rasturnate spre exterior ca si celelalte lanturi montane aparute in aceleasi faze de incretire ce tin din mezozoic pana in neozoic). de aceea au aceeasi structura petrografica si anume : • sisturi cristaline in fundament. etc. ♦ Carpatii de Mijloc supranumiti si Muntii Beschizi. extinderea formelor de relief glaciar este redusa comparativ cu Alpii sau Caucazul. fata de Alpi si Caucaz . se afla intre pasul Orlov sau Dukla la vest si linia Rica-Swica la est – sud-est. ♦ extinderea nivelelor de platforma este aproximativ mare. alaturi de Muntii Pirinei. majoritatea pana la 1000m inaltime . cea mai intinsa fiind Depresiunea colinara a Transilvaniei .

♦ Carpatii Meridionali – intre Valea Prahovei si Culoarul Timis-CernaBistrita. III. cu repercursiuni in mersul vremii si in nuantarea climei zonelor dominante de ei. in cadrul intregului lant carpatic. 80% din lungimea lor situandu-se in Romania. ♦ Carpatii de Sud-Est se afla intre linia Rica – Swica la nord-vest si Valea Timokului la sud de Dunare.3. Latimea lor este de numai : 50-60Km. in Carpatii de Curbura. II. in "Curbura beschido-maramuresana" si a doua oara in "Cotul Vrancei". Carpatii Romanesti si subdiviziunile lor: Definire: Carpatii Romanesti reprezinta acea parte a grupei Carpatilor de Sud-Est ai Europei care se desfasoara intre limitele de stat ale Romaniei (si constituie aprox. iar fragmentarea este maxima. (fig.contraste hipsometrice. Compartimente : Se subdivid in trei sectiuni si anume : ♦ Carpatii Orientali – intre granita de nord si Valea Prahovei. ♦ Carpatii Occidentali – intre Culoarul Timis-Cerna si vaile Somesului si Barcaului. Carpatii Orientali – caracterizare fizico-geografica 1) Asezare. • Carpatii de sud-est au o forma dublu arcuita : prima data in nord.3. masivitate si complexitate. Aceasta a treia subdiviziune a lor se impune prin lungime.granita de stat a Romaniei 15 .1).3) Carpatii Orientali sunt dispusi cvasimeridianal conform geologiei locului si se desfasoara intre : la ♦ nord . 3.fig. precum si culmile ce se afla la sud de Dunare pana la racordarea cu Muntii Balcani. A treia oara flexarea este in sens invers primelor si antreneaza Muntii Banatului. limite : (Fig. 80% din Carpatii de Sud-est) .2. • constituie un obstacol real in calea maselor de aer in miscare in stratul atmosferic sol – 2500m.

Valea Prahovei ♦ vest . ♦ Au fost afectati de glaciatiunea cuaternara numai in masivele inalte din nord (Rodna). unde orientarea este diversa. ♦ Intre valea Bicazului si valea Trotusului exista o "lasare" altitudinala carpatica. adica in a doua jumatate a Neogenului). (Lantul vulcanilor stinsi. 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Orientali (fig. spre exemplu.3. din vestul Carpatilor Orientali a aparut recent. varfurile nedepasind aici decat rar 1600-1700m.Podisul Sucevei urmat de Subcarpatii Moldovei si de Subcarpatii Curburii 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format (ca intregul lant carpatic) in cadrul orogenezei alpine (care a tinut din Mezozoic – Cretacic pana in Neozoic – Cuaternar). dar si cea mai mica. ♦ Sunt alcatuiti din (fig. 3. ♦ Au un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE. cu exceptia sectiunii sudice.♦ sud ♦ est . 2279 m in Ineul Rodnei si 2100m in Pietrosul Calimanului (grupa nordica fiind ce mai inalta). la pasul Oituz. dar ating punctiform inaltimi absolute de 2303m in varful Pietrosul Rodnei. dar numai pana la 1895m sau 1954m in varful Ciucas.Depresiunea Colinara a Transilvaniei . 16 . ♦ Au inaltimea medie de 1000 m.4) : • roci cristaline (sisturi) in zona axiala.3) ♦ Au cea mai mare desfasurare in lungime si latime dintre toti Carpatii Romanesti (130 – 140Km latime in nord. dar si in sectorul lor sudic. ♦ In Muntii Ciucasului si ai Baiului din sudul Carpatilor Orientali spre valea Prahovei inaltimea lor creste iar. 27 .30Km). pana la obarsia Trotusului • roci vulcanice – pe rama vestica • roci sedimentare cutate numite generic "flis" sau roci flisoide pe rama estica.

partial sau total. Predeal 1040m. Casin. morene si lacuri glaciare (Lala). Bratocea. Trotus. Sicas 1000m. Muresul. • vaile sunt : Iza. Putna. Bistrita. ♦ Sunt traversati sau strabatuti in lung.♦ Au urme glaciare numai in grupa nordica. • pasurile sunt : Setref 817m. Buzau. vai glaciare. • depresiunile sunt (de la foarte mici la foarte mari) : Maramuresului. Oituz 866. Tihuta 1201m. de numeroase vai si depresiuni . Oltul. Oas. Bilbor. Moldova. etc. Suceava. Viseul. Muntii Rodnei remarcanduse printr-un relief glaciar tipic: creste ascutite. Mestecanis 1096m. Prislop 1416m. circuri. Raul Negru. Bucin 1273m. fiecare cu numerosii sai afluenti. Borsec. Ciuc-Giurgeu. etc. Brasovului. 17 . Intorsura Buzaului. Dornelor. Tusnad 1301m. Somesul Mare (curs superior).

III.Carpatii de SE (IIIa. IIIbCarpatii Mewridionali.Carpatii de NV.Fig. 3.1 Marile diviziuni geografice ale Carpatilor (dupa V.Mihailescu) I. II-Carpatii de mijloc. IIIc-Carpatii Occidentali) 18 .Carpatii Orientali.

Fig. 3.2 Carpatii romanesti 19 .

Fig. 3.3 Carpatii Orientali 20 .

Fig. 3.4 Carpatii Orientali – Formatiunile geologice principale

21

CURSUL 4

SUBDIVIZIUNILE CARPATILOR ORIENTALI (II)
În funcţie de caracteristicile reliefului, de orientarea culmilor, etc., geografii disting trei subunităţi ale Carpaţilor Orientali si anume: Grupa Nordică, Grupa Centrală si Grupa Sudică sau a Curburii. A. Grupa nordica a Carpatilor Orientali. Delimitare: ♦ la nord ♦ la sud - hotarul de stat al tarii cu Ucraina. - asa-numitul "Culoar al Bargaelor", sau, mai detaliat, aliniamentul : Pasul Tihuta – Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis - Depresiunea Campulung Moldovenesc şi Gura Humorului. - Depresiunea Colinara a Trasnilvaniei prin subunitatile sale: Campia Somesului (in nord) si Podisul Somesan (spre sudul grupei). - Podisul Sucevei, subdiviziunea de nord-vest a Podisului Moldovei.

♦ la vest

♦ la est

Prezentarea componentelor grupei: Intrucat relieful este complex, vom lua ca reper geografic Depresiunea intramontana a Maramuresului (D.M.) fata de care, culmile muntoase se dispun astfel (fig.4.1): ♦ la vest de Depresiunea Maramuresului (D.M.): • la vest de D.M. se dispun muntii vulcanici, cu forme conice (si bogatii de subsol): Oas, Gutai si Tibles, cu inaltimi cuprinse intre 825 si 1835m in Vf.Tibles. ♦ la sud de Depresiunea Maramuresului:
22

• in continuarea muntilor vulcanici, bordand la sud D.M., se află Muntii Rodnei formati din sisturi cristaline dure cu inaltimi mari ce ating 2303m in Varful Pietrosul Rodnei. • la sud de Muntii Rodnei se afla muntii mici ai Bargaului ce abia ating 1611m, dar cu o structura geologica complexa: marne şi gresii flisoide strapunse din loc in loc de iviri vulcanice (cum ar fi Varful Heniu, 1611m) cu aspect conic sau de claie de fan, data fiind provenienta lui vulcanica. ♦ la est de Depresiunea Maramuresului: • se afla Muntii Maramuresului constituiti, predominant, din sisturi cristaline dar prezentand si cu intruziuni vulcanice (Toroioaga 1930m) sau adaosuri sedimentare flisoide (Stogu 1657). • in continuarea Muntilor Maramuresului, spre sud, se afla culmea Suhardului constituita tot din sisturi cristaline in predominanta, la sud de Valea Bistritei Aurii. ♦ Obcinele Bucovinei flancheaza la est Muntii Maramuresului, fiind a treia mare subdiviziune a grupei nordice. Obcinele Bucovinei apar drept culmi domoale, prelungi, orientate NV-SE, impadurite, ca niste valuri impietrite, cu inaltimi cuprinse între 1200m şi 1483m. • Obcina Mestecanis, cea mai vestica si cea mai inalta, se afla intre Bistrita Aurie si apa Moldovei; este alcatuita din sisturi cristaline, dar si din depozite de flis. • Obcina Feredeului se afla intre apa Moldovei si Moldovita si este flisoida. • Obcina Mare este cea mai estica si cea mai marunta, constituita tot din roci flisoide (cca.1200m inaltime) . ♦ Zona de lasare Campulung – Dorna – Bargau este formata, pornind dinspre Moldova, din depresiunile intramontane Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Depresiunea Dornelor dar si din versantii muntilor marunti ai Bargaului conectati si traversati din toate partile prin pasuri de culme, satele urcand pe ei pana la inaltimi de peste 1000m si pastrand pana azi obiceiurile din vechime.
23

B.♦ Depresiunea Maramuresului este cea mai intinsa depresiune intramontana complet inchisa de munti (in afara de Depresiunea Brasovului). o depresiune intramontană. fanete si multe asezari umane noi.Depresiunea Brasovului ♦ la vest . intre muntii Oas si Gutai se afla celebra Tara a Oasului. scaldata de Iza. de fapt. porumb. Mara. Toate varfurile lor sunt cratere stinse cu latimi ce depasesc 10km. Se numeste "Vatra Maramuresului". 24 . Gurghiu (Saca 1776m) si Harghita (1800m) cu mai multe cratere vizibile. este bogata in livezi.4. Delimitare (fig.Campulung . avand cca. avand cca. Aceasta depresiunea are doua trepte altitudinale si anume: • cea joasa. 800m altitudine medie. • cea inalta. 500m altitudine medie in centrul depresiunii. ovaz. Viseu si Tisa. Masivele Muntoase Prezentarea lor se poate face clar numai raportand masivele muntoase la depresiunile intramontane longitudinale Ciuc-Giurgeu. Grupa centrala a Carpatilor Orientali. marginala. pe rama vulcanica a Gupei Nordice.depresiunile Dornelor . intens locuita si in care traditiile populare starnesc si astazi interesul lumii occidentale.).2): ♦ la nord .Subcarpatii Moldovei Prezentarea componentelor grupei: I.Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la est . Dintre cele 7 cratere intregi numai unul. de la nord la sud. dupa cum urmeaza: ♦ la vest de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se dispun. muntii vulcanici Caliman (2100m in Pietrosu C. De adaugat ca. aici gasindu-se sate stravechi ce practica agricultura si cresterea animalelor: culturi de cartof.culoarul depresionar Bistrita Pasul Tihuta .Gura Humorului ♦ la sud .

Muntii Giurgeu (sisturi cristaline) .Muntii Hasmasu Mare (sisturi cristaline+calcare) .numit Ciomatu (sau Ciumatu) poarta apele unicului lac vulcanic din Romania numit Sfanta Ana. . Toaca.Muntii Ciucului (flisuri) Acestia .pana in nordul depresiunii Comanesti . de 1200-1400m. 984m. NV-SE: . 1864m c) (sisturi cristaline + calcare) -Muntele Ceahlau cu Vf. paduri alternand cu fanete pana sus pe culmi. 1662m ( sisturi cristaline) de est: alcatuit din culmi marunte. • Mai la sud formatia vulcanica se separa in doua fasii pe care Oltul le sectioneaza in defileele de la Tusnad si Racos pierzandu-se apoi in adancime.Culmea Berzuntului. constituiti din roci flisoide care patrund ca niste degete in Depresiunea Transilvaniei.Muntii Nemira (flisuri) b) bordeaza la est Depresiunea Ciuc – Giurgeu central: . vai populate. . Grindus. .Muntii Bistritei . continuati de • Muntii Persani. Se disting totusi 3 siruri paralele orientate NV-SE dispuse in trei aliniamente: a) de vest: . 25 . Acestia au structuri geologice diferite dar aspect asemanator.Vf.pana in Valea Bistritei Moldave .Culmea Gosmanului. 1531m.Muntii Tarcaului – Vf. ♦ la est de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla asa numitii "Munti ai Moldovei". 1442m.Culmea Stanisoarei. Baraolt si Bodoc. adica au culmi marunte.flancand la est depresiunea Comanesti Toti au structura flisului. 1904m (sisturi cristaline + flisuri) . semanand cu Obcinele Bucovinei.Budacu.

II. poate. in Cuaternar. Unitatile depresionare din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali ♦ Depresiunile Giurgeului si Ciucului. predominant flisoizi c) la est : .♦ la sud de Depresiunea Ciuc-Giurgeu: • se afla. rasfirati de la vest la est. de aceea. deci dupa inaltarea lantului vulcanic din vest. ♦ Alte depresiuni inchise: • depresiunea Bilbor si depresiunea Borsec (intre muntii vulcanici si cristalini) • depresiunea Ghimes (in flis) • depresiunile Praid si Varsag (intre culmi vulcanice) • depresiunile Racos si Baraolt (intre depozite vulcanice si flisoide) 26 . De retinut: Ceahlaul este cel mai iubit munte al Moldovei. dupa vulcanism. • comunica cu exteriorul numai prin defilee.Muntii Persani b) in centru: .Muntii Bodoc dar din care apar iviri de sisturi cristaline si bazalte in Persani. ca Toplita – Deda sau prin pasuri . • au altitudini medii de 750m – Depresiunea Giurgeului si 600 – 700m – Depresiunea Ciuc. • sunt formate pe depozite sedimentare (aluviuni si pietrisuri carate de raurile muntilor din jur. orientate N-S intre muntii vulcanici la vest si cei cristalini sau flisoizi la est: • au luat nastere ca depresiuni de baraj vulcanic. sau de roci vulcanice in Baraolt si Bodoc. Alecu Russo l-a numit: "domn intre toate magurile ce alcatuiesc in juru-i o straja de onoare".Tusnad. sunt impadurite si intens locuite.Muntii Baraolt. urmatorii munti: a) la vest: . de sedimentare a aerului. se vede de la Iasi in zilele senine si reci. • au o clima rece.

1954m • Muntii Baiului sau Garbova intre Valea Doftanei si Valea Prahovei • Muntii Intorsurii sau ai Barsei spre Depresiunea Brasovului • Muntele Piatra Mare • Muntele Postavaru II. pe rama sud-estica a grupei. Bodoc si Nemira . cu Vf.Subcarpatii Curburii Prezentarea componentelor grupei: I. Grupa sudica a Carpatilor Orientali. pe Basca Mare 27 .3): ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest ♦ la est . 1785m • Muntii Buzaului intre Basca Mica si Teleajen. Depresiunile Grupei Sudice a Carpatilor Orientali ♦ depresiuni interne: • Comandau.Carpatii Meridionali la vest de Valea Prahovei . Baraolt. cu Vf. cu Vf.Subcarpatii Curburii . Goru.extremitatile sudice ale muntilor Persani. 4. C. Masivele Muntoase De la NE cate SE fata de Depresiunea Brasovului.• Depresiunea Comanesti si Casin in flis.Ciucas. intre Valea Oituzului si a Prahovei se dispun: • Muntii Casin intre Valea Oituz si Valea Putna • Muntii Vrancei intre Valea Putnei si Basca Mica. 1772m • Muntii Ciucas intre Teleajen si Valea Doftanei. Penteleu. Delimitare (fig.

situata in nordul grupei acesteia.• Intorsura Buzaului. De retinut: datorita contorsionarii componentelor sale montane (din cauze tectonice impuse de placile marginale) aceasta Grupa Sudica a Carpatilor Orientali se mai numeste si Grupa Carpatilor de Curbura sau "Cotul Vrancei" sau "Marea Curbura". 4. Fig.1 Carpatii Orientali – Grupa nordica (schita de lucru) 28 . pe Buzau ♦ Marea depresiune intracarpatica a Brasovului .

Fig. 4.2 Carpatii Orientali – Grupa centrala (schita de lucru) 29 .

3 – Carpatii de Curbura (schita de lucru) 30 .Fig. 4.

desi mult mai blanda decat pe varfuri. Nemira vant rece local de NE in Depresiunea Braşovului.+8oC. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 4) Clima Carpatilor Orientali : ♦ este tipic montana. in Carpatii de 31 .01. ♦ precipitatiile medii anuale sunt cuprinse : intre 800 si 1200mm dar ating si 1400m in grupa nordica. desprinsa altitudinal din clima temperat continentala de tranzitie a tarii. cu temperaturi medii anuale de +6oC la baza si 0o…-1oC pe varfurile muntilor. Clima depresiunilor intramontane este asadar specifica. foehn (vant cald de vest) . dar si in masivele Rarau – Giumalau. ♦ vanturi puternice de vest. cu ierni foarte reci si precipitatii bogate. adeseori atinge valori termice concrete cu mult mai scazute decat pe varfuri.. VEGETATIE SI FAUNA. • influente temperat oceanice – in muntii vulcanici ai grupei nordice unde climatul este intr-adevar moderat termic. ♦ este o clima racoroasa. SOLURI. de un climat al muntilor josi. ♦ influente climatice colaterale: • influente baltice – in Obcine.5oC in 25. dar aici au loc inversiuni termice (de sedimentare) care au condus la atingerea minimei absolute a tarii de -38. ♦ in depresiunile intramontane temperatura medie anuala este de +7. de munti mijlocii. • In afara influentelor climatice colaterale se mai poate vorbi aici de o realitate unica. ZONE OCROTITE. APE. dar este foarte umed.CURS 5 CARPATII ORIENTALI (III) (CLIMA.1942.in Obcine.

5) Apele Carpatilor Orientali I. din directia lor predominanta. adesea sunt mineralizate. ca in toti muntii. Bistrita cu Bistricioara si Bicazul si Tarcaul. Apele de adancime . etc. Lapusul . III. "Cotul" carpato-subcarpatic este o adevarata bariera terestra pentru aerul care vine din directia vest – nord-vestica. Viseul care se varsa in Tisa (si face granita tarii pe cca. 60Km. oprindu-i precipitatiile pe versantii expusi si favorizand foehnul pe versantii opusi directiei de miscare a aerului.Bistrita de la Bicaz pana la varsare . desi fara continuitate . ♦ Multe au potential hidroenergetic valorificat: . Trotusul. cea vestica.afluent al Somesului langă Baia Mare. Apele freatice – exista.lipsesc. in prezent. Homorodul. sau chei : Bicazul la cheile Bicazului. Oltul la Tusnad si Racos. Rauri . etc. Ramnicu Sarat si Buzaul – afluenti directi sau indirecti ai Siretului. este chiar bine valorificata. de exemplu : ♦ de pe rama vestica a Carpatilor Orientali izvorasc : Somesul Mare cu Salauta. Apele de suprafata : 1. Moldova cu Moldovita.Curbura. fie prin gaze (borvizurile de pe rama vestica). Tarnava Mica si Tarnava Mare.Buzau – Lacul Siriu 32 .numeroase. ♦ de pe rama nordica izvorasc Iza cu Mara. II. fie prin saruri continute. ♦ Unele rauri taie defilee ca: Muresul la Toplita – Deda.Doftana – Lacul Paltinu . Muresul cu Nirajul. cu Ucraina). Reprezinta o reala bogatie naturala care. unde intervin multe modificari locale datorita rolului de ostacol fizic al acestora in calea maselor de aer. Milcovul. ♦ de pe rama estica izvorasc : Suceava cu Sucevita.

este dispusa etajat.de la cca. conform conditiilor pedoclimatice si de relief oferite de Carpatii Orientali. Sunt prezente doua etaje si anume: etajul padurii de munte si etajul alpin.Sf. in amonte de cheile Bicazului.in Muntii Rodnei ♦ lacuri vulcanice: . ♦ lacuri pe masive de sare: . pana la limita vegetatiei subalpine. Ana in masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghita.lacul Poiana Uzului (grupa centrala) 6) Vegetatia Carpatilor Orientali : . astfel: ♦ lacuri glaciare: . unicul lac de crater vulcanic din tara. 12 lacuri incepand cu Izvorul Muntelui (33Km2) ♦ pe Doftana ♦ pe Buzau ♦ pe Firiza ♦ pe Uz .lacul Firiza pentru apa potabila in Maramures .lacul Siriu . iar in amestec si mai sus. dupa origine.1200m. ce a aparut in 1837 prin prabusirea unui pinten muntos care a barat valea.Costiui si Ocna Sugatag in Maramures b) Lacurile antropice – sunt numeroase.2. 33 . ♦ lacuri de baraj natural: . cele mai cunoscute fiind: ♦ pe raul Bistrita cca. ♦ Etajul padurii de munte incepe de la baza pantei si se termina unde isi face aparitia vegetatia subalpina. Lacurile Carpatilor Orientali: a) Lacurile naturale – sunt cu mult mai putine decat in Carpatii Meridionali si se impart.lacul Paltinu . Se succed astfel: • Subetajul fagului.de la baza pantei pana la inaltimi de 1200m.Lacul Rosu de pe Valea Bicazului. • Subetajul padurilor de conifere .

caprioara. etc. veverita. Siriu si Ciucas (este relict glaciar tarziu). ♦ In apele de munte traiesc: 34 . ursul.mistretul si viezurele. cerb.. dar apare si bradul. . etc. vulpea. Acest etaj este cel mai bine reprezentat in Muntii Rodnei.capra neagra. gainusa de mesteacan ♦ Pentru etajul alpin: . jderul. pisica salbatica. . in literatura se mentioneaza si acvila de munte. pinul sau zada si tisa. de mentionat si animale sau pasari de interes cinegetic: . lupul. ♦ Pentru padure in ansamblu. dar realitatea actuala nu o certifica.Cele doua etaje sufera interferente de tipul versant . iar cele de clima rece coborand pa vai umbrite. cocosul de mesteacan. prin repopulare in Muntii Rodnei. care este un relict glaciar. 7) Fauna Carpatilor Orientali : . cocosul de munte. cocos de mesteacan (numai in Carpatii Orientali). cinteza. astfel: ♦ pentru padurea de fag si alte foioase asociate fagului ii sunt specifice: .urs.se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera ii hrana si adapost. esentele termofile urcand pe pantele insorite. ras. ♦ pentru padurea de conifere sunt specifice: .vale din cauze climatice. de unde si numele de "stepa rece de munte". dar si specii patrunse din etajul coniferelor. ♦ Etajul vegetatiei alpine : are doua subetaje: cel subalpin (in care stepa rece este stropita cu jnepenisuri sau arbori pitici) si cel alpin cu vegetatia herbacee pitica.predomina molidul.se adauga o mare varietate de pasari: ciocanitoarea.

9) Zone ocrotite in Carpatii Orientali : . Tinovu Gaina. coloanele de bazalt de la Racosu. Pietrele Doamnei. 35 ♦ Rezervatii de flora si fauna: ♦ Rezervatii de peisaj si flora: ♦ Rezervatii forestiere: ♦ Rezervatii speologice: ♦ Rezervatii geologice: . cleanul. ♦ Etajul alpin are: • Soluri alpine brune acide de climat rece si umed. lostrita (numai in Carpatii Orientali . etc. Bilbor..lostrita).Codrul secular Slatioara si Muntele Ceahlau .sunt cele specifice padurii si vegetatiei alpine. cu vegetatie de pajiste. Tulghes . numite spodosoluri. mreana. numite argiloiluvisoluri. fie alpina). fie impadurita.Pietrosu Mare din Muntii Rodna .Cheile Bicazului .Creasta Cocosului in grupa nordica. numite spodosoluri (acestea apar deci in zona montana inalta. • Soluri brune si brune acide numite cambisoluri (formate in conditii de precipitatii mai abundente si temperaturi mai scazute). mlastina de la Sancraieni. cele mai sarace in humus si care apar in etajul padurii din muntii moderat de inalti ai Carpatilor Orientali.Pestera Izvorul Tausoarelor .sunt numeroase si pentru considerente diferite. Baile Tusnad. • Soluri podzolice. toate insa ocrotesc cate ceva valoros din mediu. 8) Solurile Carpatilor Orientali : . astfel: ♦ Etajul padurii are: • Soluri cenusii si brune argilo-iluviale in muntii nu prea inalti. Lacul Rosu. astfel: ♦ Rezervatii floristice: .Tinovu Mare de la Poiana Stampei.pastravul.

M-tii Maramures.Moinesti. Borsec. Bilbor. Carhaga. etc.(Gutai).: denumirile lor ecologic-administrative actuale vor fi prezentate la cursul de "Arii protejate". Dornei . Ghelinta (singurul loc din din Carpatii Orientali) • roci de constructie . SangeorzBai. etc. Covasna. Depresiunea Maramures .) • ape minerale carbogazoase: .Ocna Sugatag . andezit.Gutai . (bazalt. Asau .langa V. in trecut insa foarte bogate): • Minereuri neferoase • minereuri complexe • mangan • sulf • aur. argint • sare • minereu de Fe • carbune brun • petrol . Tusnad.Vatra Dornei.Caliman . Borsec.Racos.Comanesti. Obcinele Bucovinei .la Lueta in M-tii Harghita . travertin. etc. Harghita.rezervatia de lostrita de pe Bistrita Aurie Obs. 36 . caolin. etc. Purcareni .♦ Rezervatii paleontologice: ♦ Rezervatii piscicole: .Cozla. 10) Resurse naturale in Carpatii Orientali : ♦ Resurse de sol: • padurea 40% din fondul forestier romanesc • pasuni si fanete naturale • pajisti de munte obtinute prin defrisare • potentialul hidroenergetic al raurilor ♦ Resurse de subsol (astazi diminuate. Biborteni.

11) Gradul de umanizare : ♦ Carpatii Orientali fiind intens fragmentati si usor de strabatut au gazduit asezari omenesti inca din vechime. Resursele naturale variate au dat perenitate asezarilor chiar daca multe dintre ele au evoluat inchis dupa cum o dovedeste numele lor: „Tara Barsei”, „Tara Vrancei”, „Tara Dornelor”, „Tara Maramuresului”. ♦ Satele si orasele sunt numeroase in depresiuni unde densitatea este de 100-150 loc./Km2. Ele urca insa pana la inaltimi de 1200m, iar cele sezoniere si mai sus.

37

CURSUL 6 CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I) 1) Asezare, limite : Carpatii Meridionali se delimiteaza astfel (fig.6.1) : ♦ la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei ♦ la sud - Podisul Mehedinti (in SV), Subcarpatii Curburii intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Subcaraptii Getici intre Valea Dambovitei si Valea Motrului. ♦ la vest si nord-vest - Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra ♦ la est - Valea Prahovei ; Valea Cerbului si Barsa Gorsetului ; delimitarea, aici si in cazul precedent, se face prin : abrupturi, rupturi tectonice. 2) Geneza si structura petrografica : ♦ Carpatii Merdionali s-au format, ca intreg lantul carpatic, in cadrul orogenezei alpine, ultima lor ridicare avand loc la inceputul Cuaternarului. ♦ Nu au componenta vulcanica de relief (cum au Carpatii Orientali si Occidentali). ♦ Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar din loc in loc poarta o cuvertura de calcare vechi si conglomerate calcaroase. Muntii Bucegi in extermitatea estica si Muntii Mehedinti si Cerna in cea de vest sunt structurati cu precadere din calcare si conglomerate calcaroase, generand un relief specific (mai ales pesteri si chei). ♦ Sunt muntii cei mai afectati de glaciatiunile cuaternare, dupa cum o dovedesc formele de relief caracteristice, la inaltimi mai mari de 2000m. ♦ Nu exista ghetari actuali.

38

3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Meridionali ♦ Carpatii Meridionali au cea mai mare inaltime dintre toti Carpatii Romanesti (2544m in Vf. Moldoveanu si 2535m in Vf. Negoiu). ♦ Sunt cei mai putin fragmentati de vai, comparativ cu Orientalii si Occidentalii. ♦ Desi nu au decat maximum 70Km latime si ocupa o suprafata de trei ori si jumatate mai mica decat Carpatii Orientali, sunt cei mai unitari dintre toti Carpatii Romanesti. ♦ Sunt intens cutati (in panze de sariaj, adica cute de mari dimensiuni rasturnate unele peste altele). ♦ Au trei lasari axiale : in dreptul vaii transversale a Oltului, a Jiului si in lungul Culoarului Rucar-Bran, lasari care conduc la o impartire geografica anume pe grupe de munti, diferita in unele cazuri de cea geologica. ♦ Au bine evidentiate cele trei etaje de platforma, numite nivele de eroziune si anume: • Platforma Borascu – 2000m inaltime, cu pajisti alpine largi, folosite vara la pasunat. • Platforma Rau-Ses – 1200-1600m inaltime. • Platforma Gornovita – 1000m inaltime, cu fanete si asezari, cu Sarmizegetusa Regia in Muntii Orastiei din nord-vestul Muntilor Sureanu. ♦ Prezinta cel mai bogat relief glaciar, cu creste ascutite, vai si circuri glaciare, morene si majoritatea lacurilor glaciare din tara. ♦ Sunt traversati numai de valea transversala a Oltului, intre Turnu Rosu la nord si Cozia la sud. Jiul ii traverseaza partial, iar celelalte rauri care izvorasc din Carpatii Meridionali nu au reusit sa decupeze depresiuni sau vai largi, ca in Carpatii Orientali. ♦ Drept urmare, Carpatii Meridionali au putine depresiuni si anume : • „Tara Lovistei” • „Tara Hategului” - depresiune butoniera pe valea transversala a Oltului - in NV lantului, intre Retezat la
39

4) Subdiviziunile Carpatilor Meridionali : .540m . ♦ Au.2020m. intre Valea Prahovei si a Dambovitei.756m . putine pasuri dintre care citam : • pasul Predeal . in Fagaras).in estul lantului. se mai numeste si Alpii Transilvaniei (denumire data pentru prima data de Emmanuel de Martonne.din punct de vedere geografic se disting patru grupe de munti. Grupa Muntilor Bucegi .sud.1240m • pasul Urdele (in Parang) .309m . de asemenea. la inceputul secolului XX).intre Jiu.intre Dambovita si Valea Oltului C.2): A. Strei D. Muntii Orastiei la est si Poiana Rusca la vest (acest ultim masiv apartinand Carpatilor Occidentali) • Depresiunea Petrosani . datorita semetiei lor. Grupa Fagarasului .intre Olt si Jiu.450m Retezat. Grupa Parangului . Valcan si Parang ♦ Au. Strei si Culoarul Timis-Cerna-Bistra 40 . delimitate de raurile care le separa si anume (fig. cateva trecatori joase : Grupa Muntilor Fagaras.de la izvoarele Jiului este decupata intre masivele Sureanu.6.400m . a aliniamentului de varfuri de peste 2000m altitudine (pana la 2544m in Moldoveanu si 2535m in Negoiu. B. cel mai inalt din Carpatii Romanesti (se mai numeste si „Pasul Romanilor”) • Merisor • Domasnea • Turnu Rosu • Cozia (pe Olt) • Lainici (pe Jiu) .1040m • pasul Giuvala (sau Bran) . Grupa Retezat-Godeanu . in schimb.

la inaltimi montane de 1200-1400m. cum ar fi Babele si Sfinxul. ♦ Apartin grupei Bucegi si sunt situati intre Culoarul Branului la est si Valea Dambovitei la vest.6. chei (Tatarului.). pesteri. 41 . prelunga. aceasta creasta are spinarea ingusta cat o poteca. c) Muntii Piatra Craiului ♦ Apar ca o creasta structurala. ♦ Inaltimea maxima este de 2507m in Vf. din calcare jurasice. Zanoagei. fara pitorescul Bucegilor.Bucegii si Leaota au impreuna forma unei potcoave. au abrupturi. peretii abrupti si incarcati de grohotisuri. etc.Leaota) masoara 2133m. Omu.3) d) Culoarul Rucar – Bran ♦ Poate fi considerat o asociere de interfluvii modelate in formatiuni geologice eterogene.este eterogena din punct de vedere geologic si se compune (fig. fiind una dintre podoabele Carpatilor. . care atinge 2239m in Vf. delimitata de falii laterale. ca dovada estica a ridicarii Carpatilor Meridionali cu 1000m la sfarsitul orogenezei alpine. ♦ Celebru este abruptul prahovean al Bucegilor. b) Muntii Leaota: intre valea Ialomitei si a Dambovitei ♦ Sunt alcatuiti in mare pare din sisturi cristaline care dau forme greoaie. Grupa Muntilor Bucegi : . ♦ Reprezinta un paradis al ecologilor. ♦ Masivul Leaota apare ca un horst. Varful cu acelasi nume (Vf. sau forme ciudate ale eroziunii eoliene diferentiate.(fig.6. avand aspect de platforma din care tasnesc ici-colo varfuri calcaroase. „La Omu” .A.3) din : a) Muntii Bucegi intre valea Prahovei si valea Ialomitei ♦ Sunt alcatuiti predominant din conglomerate calcaroase.

b) Culmi orientate N-S ♦ Din culmea dispusa latitudinal a Fagarasului parca se desprind digital si se orienteaza spre sud culmile: • Papusa • Iezer • Ghitu • Frunti • Cozia ♦ „Tara Lovistei” . ♦ Astazi. Subcarpatii Sudici la sud.1622m .1668m . Muntii Lotrului si Capatanii la vest. B. pe langa rolul de culoar de tranzit transcarpatic. ♦ La Bran si Podu Dambovitei se gasesc dovezi ale scurtei sederi aici a Cavalerilor Teutoni. .este cea mai unitara grupa a Carpatilor romanesti .se desfasoara intre (fig. orientata E-V pe cca. 42 Separate de numeroase vai afluente Argesului si Oltului c) Unitati depresionare: d) Particularitati geografice ale grupei: .3): Depresiunea Fagarasului la nord.avand marginea vestica intre Culmea Fagarasului si Culmea Cozia la est. datorita cheilor (Dambovicioarei). 60Km lungime.6. dintre care Moldoveanu atinge 2544m. Grupa Fagarasului: . prezinta si o mare atractivitate turistica. pesterilor sale dar si peisajului sau variat si straniu. loc de trecere fiind si astazi intre centrul si sudul tarii.1534m . urmata spre vest de: . iar Negoiu 2535m. in secolul XIII.6. sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline.♦ Culoarul Rucar Bran este un mozaic morfologic umanizat. ♦ A fost loc de trecere intre Tara Barsei si Tara Romaneasca. a) Fagaras – culme nordica (fig. nestrapunsa de nici un rau.1) ♦ Exista o culme nordica numita culmea Fagaras.in estul grupei. Aceasta culme are 6 piscuri de peste 2500m.2462m . Valea Oltului la vest si Valea Dambovitei la est.

Sambata. etc.1 Carpatii Meridionali 43 . Fig. Arpas. ♦ Numeroase rauri izvorasc din aceasta grupa. Capra. ♦ Vidrarul (pe Arges) ♦ Transfagarasanul hidrocentrala si implicit lac de acumulare transporturi (aici se afla singurul sector transalpin al unei sosele nationale numit „Transfagarasan”.. circuri si numeroase vai glaciare ♦ Peste 25 de lacuri glaciare dintre care cele mai cunoscute sunt: Balea. Raul Doamnei. iar • in sud: Topolog. 6.♦ Peisaj alpin tipic. Argesul si Argeselul. Valsan. cu creste. Podragul. Raul Targului etc. astfel: • in nord se afla afluenti ai Oltului: Cartisoara.

6.2 Carpatii Meridionali – subdiviziuni 44 .Fig.

3 a Grupa Muntilor Bucegi 45 .Fig. 6.

Fig. 6.3 b Grupa Muntilor Fagaras 46 .

custuri. din care se desprind: ♦ spre Olt ♦ spre Cibin .Depresiunea Colinara a Transilvaniei .Muntii Lotrului (2142m) .Muntii Capatanii (2124m) .Muntii Sureanu (2130m) 3.7. din punct de vedere geologic sunt alcatuiti preponderent din: ♦ roci cristalino-mezozoice cu intruziuni granitice. ♦ Numai rama sudica a Muntilor Capatanii este calcaroasa. ♦ Urmele glaciatiunii cuaternare sunt spectaculoase: vai glaciare.Masivul Candrel (2244m) ♦ intre Sebes si Strei . 47 . cu urmari in peisaj. circuri si numeroase lacuri glaciare in Parang si izolat in Sureanu. 4. se desfasoara intre: ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest .Valea Jiului si a Streiului ♦ la est . ♦ Nu sunt ghetari actuali. de aici linia domoala a culmilor. ca si cum ar izvori dintr-un castel de ape. se compune din: (fig.1) ♦ Masivul central PARANG (2519m).CURSUL 7 CARPATII MERDIONALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (II) C.Subcarpatii Getici . Apele grupei: a) Raurile care izvorasc de aici: ♦ Alcatuiesc o retea circulara. morene la 1200-1600m inaltime. Grupa Parangului: 1.Valea Oltului 2.

♦ Sunt vijelioase si valoroase energetic. Gugu. Tauri.2) ♦ la nord ♦ central .Muntii Poiana Rusca (prin culoarul Bistritei) . ♦ Relieful domol a favorizat viata pastorala mai mult decat oriunde in Carpati: (in trecut oierii ridicau adevarate catune pastorale la limita pajistilor alpine). foarte asemanatori cu masivul Retezat si prezentand acelasi interes ecologic.Podisul Mehedinti si depresiunile Subcarpatilor Getici .Godeanu: 1. 48 2.Muntii Godeanu. ♦ Culmile pornesc radiar din Parang orientandu-se spre est. se desfasoara intre: ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest ♦ la est . Aspectul general al grupei: ♦ Grupa muntilor Parang are aspectul unui nod orografic lat de cca. Pasarea (din cele 20 existente aici) ♦ In Sureanu: Iezerul Mare si Mic 5.Grupa Parangului (prin valea Jiului si a Streiului superior). Cele mai cunoascute sunt: • Cibinul si Sadu. sud-vest si nord. ca si Lotrul impreuna cu Latorita (in nordul si estul grupei) • Spre sud se afla Oltetul cu afluentii sai si Gilortul cu afluentii sai b) Lacurile glaciare: ♦ In Parang: Galcescu.Culoarul Timis-Cerna . cu 2291m in Vf.Muntii Tarcu – Muntele Mic (1802m →2190m) . afluenti ai Oltului. au culmile tesite si foarte largi. cu cele mai frumoase pajisti alpine din Carpati. . Grupa Retezat . ♦ Muntii nu sunt semeti. 80Km. D. se compune din : (fig7.

. Ei se desprind din Masivul Godeanu.Masivul Retezat. cu o lungime de 45Km. mojdrean. 2509m Vf. Este un nod orografic.Muntii Valcan (Vf. unite la Petrosani. ceea ce se reflecta in vegetatia locului . Unitatile depresionare componente : (fig 7.Muntii Cernei. : pinul negru de Banat. ♦ la vest ♦ la est 3. dar plini de salbaticie prin relieful carstic renumit : Cheile Runcului si ale Corcoaiei.1) ♦ Depresiunea Petrosani : • de origine tectonica. • este drenata de Jiul de Est si de Vest.la N prin Pasul Merisor (759m) cu Depresiunea Hateg . . Sunt atinsi de influente climatice mediteraneene. ex.♦ la sud . • Predomina sisturile cristaline • Prezinta numeroase urme glaciare (lacul Bucura. etc. Cioaca cu brebenei. carpinita. situati intre Cerna la sud si Raul Rece al Timisului la nord. 1868m) si Mehedinti sunt cei mai marunti. Carbunii apartin sedimentarului vechi depus ulterior rupturii tectonice. • Cea mai larga depresiune din Carpatii Meridionali. lacul Zanoaga) • Ofera un peisaj unic prin maretie si salbaticie • Din 1930 este Parc National (Emil Racovita).la S prin Pasul Lainici (450m) cu Subcarpatii Getici ♦ „Tara Hategului”: • Situata intre Muntii Retezat si Sureanu la sud si est si Muntii Poiana Rusca (a Carpatilor Occidentali) la vest. Peleaga – este cel mai impozant masiv al grupei. scumpia si chiar liliacul salbatic. 49 . • Comunica cu zonele vecine numai prin pasuri si anume: . • Are o mare rezerva de carbuni (mai ales huila). Straja. sunt aproape impracticabili deoaece impaduriti si au versanti abrupti.

Taul Negru si Taul Mare la peste 2000m inaltime. • Galesul situat la 2270m inaltime. – targul Cailor) 4. • Este in istorie un model de economie rurala inchisa (15 sept. ♦ Pe vai insa. au forme greoaie. astfel: rocile cel mai des intalnite sunt sisturile cristaline si granitele. masive. pot fi: 50 . ♦ De aici izvorasc: • Cerna. 5. ♦ Mai exista lacuri glaciare in Muntii Godeanu si Tarcu. Zanoaga. longitudinale si un regim de scurgere de tip mediteranean: cu un maxim de toamna tarzie (decembrie) si un altul de primavara tarzie (mai – iunie). Raul Rece si Bistra ce curg spre vest • Raul Mare. Structura petrografica : ♦ Grupa Retezat –Godeanu are o structura petrografica complexa. Apele grupei: a) Raurile: ♦ Au cursuri drepte.sunt discontinui si nu sunt intens valorificate energetic.• Este locuita din vechime (imperiul roman – vestigii). in Muntii Mehedinti si partial in Valcan apar calcarele care se impun printr-un relief carstic cautat: exista si urme ale glaciatiunii cuaternare in muntii mai inalti de 1800m. afluent al Streiului ( Olt) ce curge spre nord • Motrul si alti afluenti pe dreapta ai Jiului ce curg spre sud • Jiul de Vest ce curge spre est b) Lacurile: ♦ Sunt foarte numeroase si mai ales glaciare. De aceea. c) Apele de subsol: . • Bucura. Numai in Retezat sunt 57 (dupa unii autori chiar 83).

51 . ♦ Este fragmentat puternic de vai longitudinale. dar si mai ridicata in depresiuni (7. etc. grupele Carpatilor Meridinali (de la est la vest) sunt: . procese actuale. este mai scazuta pe varfurile de peste 2200m (-2. ♦ Prezinta o mare diversitate de peisaj. aunei unitati de relief.grupa Retezat–Godeanu. Aspectul general al grupei: ♦ Pare un triunghi cu un varf la Dunare. prezentata in Cursul 7. deoaerce este inconjurata din toate partile de zone joase. dar si marturii ale framantarilor geologice trecute. 6. ca si culmile pe care le delimiteaza. apele (pct. • in depresiuni au loc inversiuni de sedimentare. ♦ Desi nu este. Sa recapitulam. vegetatia si fauna (pct. • Temperatura medie anuala : cuprinsa intre 0o si 6o. Asadar! 5) Clima Carpatilor Meridionali: ♦ este tipic montana : racoroasa si cu precipitatii abundente.5oC). cea mai vestica si cea mai complexa.♦ freatice ♦ de adancime Este de remarcat existenta izvoarelor termal-radioactive de la Herculane.grupa Bucegilor prezentata in Cursul 6 .Carpatilor Meridionali in general.grupa Parangului prezentata in Cursul 7 .5). ♦ Culmile inalte au urme ale glaciatiunii cuaternare tipice. conform aceleiasi scheme. un altul la Caransebes si al treilea la Petrosani.grupa Fagarasului prezentata in Cursul 6 . flora. fauna.6). aceasta grupa pare cea mai inalta din Carpatii Meridionali. Ele au fost prezentate la punctul 4) „Subdiviziuni” al schemei didactice clasice de tratare geografica generala. deci dispuse in lungul paralelelor. In urmatoarele pagini vom trata:clima (pct.7). iar la inaltimi de peste 2000m este clima alpina.8oC)..

Parang. ♦ foehnul Carpatiilor Meridionali. Gura Apei (pe Rau Mare).Oltul. Arges. ♦ Exista influente mediteraneene in sud-vestul lantului (in Mehedinti si Cernei). exista putine izvoare minerale – Baile Herculane. ♦ Antropice:. cu ierni blande. Sebes. la Lainici ♦ Taie chei: Ialomita. etc. Ages.Jiul. Olt. in Fagaras: Avrig. Raul Mare. Apele de adancime – lipsesc aproape complet. Sadu (afluenti ai Oltului in Transilvania) .in Retezat (vezi Retezatul). afluenti ai Muresului. Oltet. Lotru. etc. II. Vidraru (Arges). b. ♦ Taie defilee: . in Parang: Calcescu. ca in toti muntii. Dambovita. Urlea. Lotru. Cibin. Balea. cu ploi de toamna si de primavara. Negovanu (pe Sadu). dar discontinuu . Capra. ♦ Sunt valorificate energetic: Ialomita. la Turnu Rosu – Cozia . Jiu cu toti afluentii lor . Apele de suprafata : a. Dambovita. Sebes. Oasa.Scropoasa (Ialomita). Sugag Petris (pe Sebes). Vidra (Lotru). Raurile : Sunt numeroase rauri care izvorasc de aici : ♦ Ialomita. Sadu. 52 . Podragul Mare. Lacurile Carpatilor Meridionali: ♦ Naturale: glaciare . III.♦ Precipitatiile medii multianuale totalizeaza 800mm in Retezat. 6) Apele Carpatilor Meridionali (subterane si de suprafata) I. Apele freatice – sunt prezente. numit „Vantul Mare”– este specific Depresiunilor Fagaras si Sibiu. Strei (+ Raul Mare).

7) Vegetatia Carpatilor Meridionali : . zada .. 8) Fauna Carpatilor Meridionali : . firuta. afin. • Intre ele exista padurea de amestec. si numeroase pasari. visin turcesc.este dispusa in doua etaje biogeografice si anume: Padurile de munte Vegetatia etajului alpin ♦ Etajul padurilor de munte are : • Subetajul padurilor de fag . alun turcesc.la peste 1800m. merisor. veverita.intre 800m si 1200m altitudine. • Exista elemente termofile (vezi grupa Retezat) ♦ Vegetatia pajistilor alpine are doua subdiviziuni: • Treapta subalpina cu tufisuri si arbusti pitici ca: ienupar. ♦ Pentru padure. lupul. iarba vantului si numeroase iviri de stanci (stancarii) • Exista si elemente termofile in Muntii Mehedinti si Cernei: mojdrean. specifice sunt: . pin. capriorul. Pentru pajistea alpina: 53 . viezurele. salcie pitica.molid + brad. presarate in cadrul vegetatiei ierboase • Treapta alpina sau „stepa rece” cu plante herbacee ca: parusca. • Subetajul padurilor de conifere .mistretul. carpinita si chiar liliacul salbatic. etc. precum si inversarile de etaje din cauze climatice. jneapan.se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera hrana si adapost. vulturica. pin negru de Banat.

Turnu Rosu . mreana ♦ Pentru padure in ansamblu.capra neagra (relict glaciar tarziu) prin repopulare . Iezerul Sureanu . Tecuri. etc.Pestera Ialomicioarei.Piatra Craiului..Sinaia.Valea Balei . dintre pasari. Pesterile: Muierii. clean.Bucegi.pastrav. 10) Zone ocrotite in Carpatii Meridinali : ♦ Masivul Retezat: unic Parc National din 1930 ♦ Rezervatii floristice: ♦ Rezervatii de flora si fauna: ♦ Rezervatii de peisaj si flora: ♦ Rezervatii forestiere: ♦ Rezervatii speologice: ♦ Rezervatii geologice: ♦ Rezervatii paleontologice: . Cisnadioara. de mentionat animalele de interes cinegetic: . cerbul. rasul. Parang .cocosul de munte.scorpionul. vipera cu corn. ♦ Elemente termofile – in sud-vestul Carpatilor Meridionali se intalnesc: . dintre mamifere. Muntele Cozia. 11) Resurse naturale in Carpatii Meridionali : ♦ Resursele mai importante de sol sunt: • padurile • pasunile si fanetele de padure si depresionare • pajistile provenite din defrisare – foarte productive 54 . . broasca testoasa de uscat.Bahna.ursul. gainusa de alun. Valea Mare. . ♦ In apele de munte: .vezi solurile Carpatilor Orientali. Sura Mare. 9) Solurile .acvila de munte (rarissima). Domogled . Closani.

Pe versantii montani ai Carpatilor Meridionali insa. densitatea populatiei este sub 25 loc. Arges.• potential hidroenergetic insemnat al raurilor – folosit pe raurile: Ialomita. ♦ Totusi. marmura . In Depresiunea Petrosani densitatea depaseste 100 loc./Km2. asezarile umane sunt stravechi. iar catunele sezoniere chiar mai sus (in Candrel. . mica .in Muntii Valcan 55 . Sadu ♦ Resurse subsolului sunt mult mai reduse decat in Carpatii Orientali. Lotru. Sureanu) ♦ Omul s-a asezat acolo unde muntele i-a oferit nu numai adapost si hrana. ex. Olt.: • huila . in Valea Ialomitei la Lespezi./Km2.in Valea Prahovei la Comarnic.in Hateg la Alun si Porumbacu (spre Depresiunea Fagaras). in depresiunile „Tara Lovistei” sau „Tara Hategului”. ♦ Satele urca in unele grupe pana la 1000 – 1200m altitudine. dar si resurse pentru activitatile sale economice. Sebes.pe valea Lotrului • izvoare termale radioactive la Herculane • antracit 12) Gradul de umanizare : ♦ Carpatii Meridionali sunt cel mai putin locuiti dintre Carpatii Romanesti.se gaseste in Depresiunea Petrosani • roci de constructie: calcare .

1 Grupa Muntilor Parang 56 . 7.Fig.

2 Grupa Muntilor Retezat 57 .Fig. 7.

58 . De aceea sisturile cristaline au o distributie insulara desi constituie baza petrografica a Carpatilor Occidentali. astfel : in Banat ele au o arcuire spre SV.8. ca toti Carpatii ♦ Au o mare varietate petrografica . ♦ Nu exista ghetari actuali.Dealurile si pe alocuri direct Campia de Vest a tarii .1) : ♦ la nord ♦ la sud ♦ la vest ♦ la est . limite : Carpatii Occidentali sunt amplasati in vestul Romaniei avand ca limite (fig.Valea Barcaului si Valea Somesului .CURSUL 8 CARPATII OCCIDENTALI : CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I) 1) Asezare. 2) Geneza si structura petrografica : ♦ S-au format in cadrul orogenezei alpine. ♦ Toata aceasta „impestritare” de roci. predomina sisturile cristaline rupte si prabusite.Carpatii Meridionali grupa Retezat – Godeanu si Depresiunea Colinara a Transilvaniei (in continuare) pana in cotul Somesului. de linii tectonice si de structuri diferite dau Carpatilor Occidentlai un relief variat intr-un perimetru geografic redus. Acestea au dat loc aparitiei rocilor vulcanice sau celor sedimentare.Dunarea (intre Bazias si varsarea Cernei) . ♦ Orientarea cutarilor este la fel de diferita ca petrografia zonei. mai ales calcare. pe cand la nord de Mures se ramifica in toate directiile.

♦ „golfuri” de campie ajunse direct la baza Muntilor Apuseni. multe culmi fiind sub 1000m. pe sectoare (ultima faza a orogenezei alpine). drept prelungiri spre est ale Campiei Vestice a tarii (pe liniile de falie ce se intretaie rectangular cu limita muntilor). ♦ Datorita inaltimii lor reduse. prezinta o cadere in trepte altitudinale spre vest si nord-vest. Muntii Apuseni. fie ele marunte si raspandite peste tot. 1849m in Apuseni – Bihor). ♦ Exista totusi o mare varietate a formelor de relief: culmi largi pe sisturi cristaline unde satele urca la 1200-1400m. generata de : ♦ largi culoare despartitoare ca Valea Muresului sau culoarul Lugojului . spre sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului. ♦ Sunt cel mai putin inalti (1446m in Semenic – Banat. dar si cu siluete conice izolate in zonele vulcanice. 59 . Muntii Banatului. ♦ Culoarele tectonice Timis-Cerna si Bistra precum si unele depresiuni de contact ii delimiteaza de unitatile natuarle din jur. dinter toti Carpatii Romanesti. culmile ultimei trepte montane. fie ele largi. B.3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Occidentali : ♦ Reprezinta cel de-al treilea sector (cel vestic) al Carpatilor Romanesti . vestice a Carpatilor Occidentali mai poarte numele de „Muncei” (situandu-se intre 500 si 800m). pe alocuri cu povarnisuri stancoase si creste zimtate in calcare. chiar cu unele scufundari locale. Muntii Poiana Rusca. ♦ Asadar fragmentarea lor se datoreaza inaltarii inegale. numeroase sunt si depresiunile. ♦ Prezinta o evidenta discontinuitate intre grupele sale de munti. numite si „golfuri” avand deschidere spre Campia de Vest (a caror prelungire si sunt). 4) Subdiviziunile Carpatilor Occidentali recunoscute atat de geografi cat si de geologi sunt urmatoarele. C. de la sud la nord: A.

Muntii Almajului (Vf.2) : Sunt amplasati intre culoarul tectonic Timis-Cerna la est si Defileul Dunarii la sud.separati intre ei prin largi culoare. ♦ Muntii Docnecei cu minereu de fier exploatat din vechime. A. taindu-si cheile cu acelasi nume intre Muntii josi ai Locvei la sud si Aninei la nord. ♦ Muntii Locvei intre Defileul Dunarii si Cheile Nerei. 60 . oamenii cresc aici vite de rasa si livezi de pomi fructiferi de calitate superioara. cu nuante mediteraneene evidente. Desi sunt putin inalti. Depresiunea are un climat de adapost. cum ar fi : Muntii Locvei la sud. intre Bazias si Bocsa care separa muntii de Dealurile Vestice.8. 1224m) si Muntii Semenicului (Vf. Groznei. spre vest. Svinecea Mare. apoi cea de stejar alternand cu fanete deoarece povarnisurile sunt domoale. cu doar 500-700m altitudine. sunt despartiti de depresiunea locuita a Almajului sau Bozovici. avand o limita foarte sinuoasa la vest. Muntii Banatului (fig. 1445m) sunt formati din sisturi cristaline si fasii de calcare vechi orientate N-S . Muntii Almajului si Semenicului au culmile golase cu pasuni montane asemanatoare celor alpine. Iata cateva trasaturi ale unor componente importante: .Depresiunea Bozovici. . . mai cunoscuta dupa ultimul nume. urmate de cativa „Muncei” spre vest. Este una dintre cele mai salbatice vai prin chei din Romania. Muntii Aninei central si Muntii Docnecei in nord-vestul grupei. Sunt formati din doua culmi ceva mai inalte in rasaritul grupei si anume: Almajului -1224m si Semenicului -1446m. ♦ Depresiunea Caras – Ezeris intre Muntii Aninei la est si Docnecei la vest. Este vorba despre: ♦ Muntii calcarosi ai Aninei – langa Muntii Semenic. dintre cele doua culmi.„Muntii marunti” sau „Munceii” completeaza grupa Muntilor Banatului cu o treapta mai joasa. Nera o strabate. ♦ Depresiunea Oravitei intre Muntii Locvei la sud si Aninei la est. Mai jos se intinde padurea de fag. este inchisa aproape din toate partile.

raurile sculptandu-l numai partial si radial. Muntii Poiana Rusca: (fig. livezi . Sunt formati din sisturi cristaline si numai partial din calcare vechi . sau marmura si minereul de plumb de la Ruschita (in sud) sunt de interes national. s-a format prin ruptura tectonica. Este strabatut de cale ferata si sosea moderna. La cumpana de ape intre Cerna si Timis se afla „Poarta Orientala” sau pasul de vale Domasnea. bogate. 61 . B.Defileul Dunarii intre Bozovici si Valea Cernei (cu o lungime de cca. Culoarul are asezari mari. Culoarul Timis-Cerna Este orientat N-S si aproape rectiliniu . Timis + afluenti). cu fanete. monolit. Aspectul sau este colinar. ca in cazul Muntilor Banatului.2) Sunt amplasati intre Culoarul Bistritei la sud si al Muresului la nord. au in vest Campia Lugojului si in est Depresiunea Hategului. pasuni. cu o altitudine de 540m (pe vremea romanilor se numea „Porta Orientalis”). astazi intrate in domeniul Lacului de Acumulare de la Portile de Fier I ale hidrocentralei de mare putere cu acelasi nume. Se constituie intr-un singur masiv muntos bombat. cresc liber specii mediteraneene. 2Km.100Km) este : Cea mai lunga vale transversala din Europa Are ingustimi de numai 150-170m (intre peretii povarniti a caror inaltime este de 300-400m). fierul de la Ghelar . dar si largiri de cca. In albia fluviului sunt praguri sau gropi adanci numite „Cazane”. coline domoale alternand cu lunci sau vai largi (Cernei. Inaltimea maxima este de 1374m in Vf. fara a-l rupe.Teliuc. din amonte de Turnu Severin.8. Padesu. Este flancat de munti ce depasesc 2000m la est sau 1000m la vest.

Culoarul Bistritei apare pe o ruptura tectonica supusa ulterior eroziunii apelor curgatoare. Muntii Apuseni: (fig 8. apar frecvent calcarele. Dealurile de Vest si izolat Campia de Vest a tarii – la vest si cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei . Culoarul Muresului. ♦ Muntii grupei se dispun in jurul masivului central. care ii separa de Muntii Poiana Rusca . In cadrul sau se afla „Poarta de Fier a Transilvaniei”.3) Reprezinta grupa Carpatilor Occidentali amplasata la nord de Mures. Culmile Muntilor Apuseni se dispun in jurul unui masiv central.la est. Grupa Bihor ♦ Este grupa centrala a Apusenilor. In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla : II. un pas de 700m altitudine care leaga Valea Timisului cu Depresiunea Hategului. Este cea mai extinsa grupa din Carpatii Occidentali.la sud. generand: pesteri. chei. dupa cum urmeaza : I. Este o zona foarte locuita si cu traditii populare. in cadrul careia.Muntele Mare de 1826m • la nord . desi nu au pasuri sau trecatori decat marginal. astfel : • la est . alaturi de sisturi cristaline si granite. cu celebrul „targ de fete”. fiind un con vulcanic stins • Muntele Gaina de 1467m. Bihorul. (La Voislava se gaseste mica). (fig.la nord.Sunt locuiti si circulati pana pe culmi. Se invecineaza cu : Vaile Barcaului si Somesului .1) C.Trascaului 62 . Grupa Muntilor Metaliferi .Muntele Vladeasa de 1836m. 1849m. avenuri. • Muntele Gilau se prelungeste in directia nord-estica a Bihorului.

• In Muntii Trascaului (dintre Ampoi si Aries) pitorescul este sporit de ivirile de calcare. geologic (sedimentar. Grupa Muntilor Crisurilor este formata din : ♦ Muntii Zarandului. la sud si Crisul Repede. numai punctiform atingand 836m in Vf. conici ca niste vulcani stinsi ce sunt. • au forma de culme cu spinarea lata ca un pod la 400-600m altitudine.d. Plesu. • sunt eterogeni d. Vulcanismul tertiar ofera tot aici Detunata. situati: • intre Mures la sud si Crisul Alb la nord. la nord. se afla podgoria Aradului. de aici bogatia in minereuri neferoase (auroargentifere). poarta pe povarnisurile lor foarte line ogoare si fanete accesibile. Drocea. ♦ Muntii Codru – Moma.♦ Muntii Metaliferi si ai Trascaului se afla la sud de grupa Bihor. stanca formata din coloane verticale de bazalt (monument al naturii).v. situati : • intre Crisul Negru. • aici se afla celebrele pesteri : Meziad si Vadu Crisului. la nord. • au inaltimi reduse si sunt sculptati de ape in depresiuni locuite. Au numeroase iviri vulcanice tertiare din cadrul formatiunilor sedimentare cutate. Muntii Metaliferi. III. Curiozitati : ”Tara Motilor” reprezinta : masivele muntoase ale grupei Bihor. pe un tapsan ingust.p. • sunt cei mai inalti dintre toti „munceii” Crisurilor. dar si Muntii Metaliferi si ai Trascaului. ♦ Muntii Padurea Craiului. calcare la nord si roci vulcanice la sud). la Moneasa si Vascan se exploateaza calcare ornamentale. atingand 1112m in Vf. valea Ariesului fiind numai axa acestei „tari”. situati: • intre Crisul Alb. • apar ca un abrupt impunator spre Campia de Vest • la poalele lor. 63 • . la sud si Crisul Negru.

Culoarul Muresului comunica prin pasul Bucium. dispuse astfel de la sud spre nord: . • sisturi cristaline si netezimi de campie. pe valea Crisului Negru .Depresiunea Vad comunica prin pasul Ciucea cu Depresiunea Huedin . Ultimele subunitati ale Muntilor Apuseni. de 461m inaltime.central : Depresiunea Beius.la sud : Depresiunea Zarandului. pe valea Crisului Repede Aceste depresiuni situate in vestul Muntilor Apuseni comunica prin pasuri cu depresiunile interioare de mici dimensiuni. astfel: . prelungiri ale Campiei de Vest.la nord : Depresiunea Vad. 64 . la sud si Valea Barcaului.♦ Muntii Plopis. cu Depresiunea Brad. De retinut ca: . Este vorba despre Magura Simleului de 597m inaltime si de Culmea Mezesului. doar geologia lor asigurandu-le apartenenta la orogen.Depresiunile Beius si Zarand comunica cu Depresiunile Gurahont si Brad . ambele incluzand la nord si est Depresiunea Simleului. la nord.intre subunitatile Muntilor Crisurilor se afla urmatoarele depresiuni ”golf”. au aspect de maguri putin inalte pierdute parca in Podisul Somesan. pe valea Crisului Alb . sau Borod. situati : • intre Crisul Repede. cu valea Ariesului si prin Pasul Valisoara. de 725m inaltime. spre nord.

1 Carpatii Occidentali – Prezentare generala (schita de lucru) 65 . 8.Fig.

Fig.2 Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca 66 . 8.

8.Fig.3 Munti Apuseni 67 .

68 . dar sunt lipsite de continuitate. de munte. Asadar. • In Muntii Banatului sunt evidente influentele mediteraneene prin doua varfuri cantitative de precipitatii : toamna si primavara. Vladeasa si Muntele Mare temperaturile medii anuale sunt negative. dar si prin ierni blande. II.CURSUL 9 CARPATII OCCIDENTALI (II): (CLIMA. 6) Apele Carpatilor Occidentali I. III. mai calda decat cea a Carpatilor Orientali sau Meridionali. O dovedesc valorile termice medii anuale. Numai pe varfurile masivelor Bihor. ca in toata zona de munte. Carpatii Occidentali au cea mai blanda clima montana din toti muntii Romaniei. este deci o clima de munte mai blanda. lacurile (sunt numeroase si au cursuri semipermanente. Apele de suprafata – raurile. VEGETATIE SI FAUNA. cuprinse intre 6 si 9oC si precipitatiile de 800 – 1200mm/an. APE. iernile lungi si verile scurte. ♦ Influente colaterale : • In Muntii Poiana Rusca si in Muntii Apuseni se resimte influenta vestica. Apele freatice – sunt prezente. ZONE OCROTITE. RESURSE NATURALE SI GRAD DE UMANIZARE) 5) Clima Carpatilor Occidentali: ♦ Desprinsa din clima generala a tarii (temperat-continental de tranzitie) este specifica muntilor josi. Apele de adancime – lipsesc. moderat termic. SOLURI. In depresiuni si vai se produc inversiuni termice. care asigura un climat umed. oceanica.

in bazinul superior al Somesului Mic la Tarnita. Multe rauri taie chei: . 69 . Raurile : ce izvorasc din Carpatii Occidentali sunt tributare fie Dunarii. dar si .pe Dunare la Portile de Fier I . celebrul afluent afluent al Muresului. Rameti si Les. Apuseni .pe Barzava la Valiug si Secu .a.Somesul Mic prin ramurile sale Somesul Cald si Somesul Rece.Campia Turzii si Campia Rameti in Apuseni .Nera si Carasul. mai ales: . .Lacul Dracului si Ochiul Beu – M. ♦ Din Muntii Apuseni izvorasc : . . care se varsa direct in Dunare.Barcaul. b. Fantanele si Gilau . Somesului sau Crisurilor. ♦ Din Muntii Poiana Rusca izvoraste Bega ♦ Din Muntii Banatului izvorasc: .Ariesul.Ighiu si Varasoaia – M. toate Crisurile (Repede. fie Muresului. . Almasul. care strabate strabate Depresiunea Tara Motilor. Banatului ♦ Antropice: acestea sunt numeroase si constituite mai ales in scopuri energetice. Lacurile Carpatilor Occidentali: ♦ Naturale: sunt putine si apar pe calcare.Campia Nerei si Campia Minisului in Muntii Banatului De retinut ca Vaile Muresului si Dunarii sunt de mentionat deoarece ele sunt limite naturale in cadrul Carpatilor Occidentali.Timisul cu afluentul sau Barzava. Negru si Alb).pe Crisul Repede si afluentii sai la Astileu.

Carpatii Occidentali reprezinta un adevarat castel de ape asigurand raurilor un debit permanent si potential energetic. porcul salbatic.Trei Ape . • In apele de munte: pastrav. datorita altitudinii lor modeste. 7) Vegetatia Carpatilor Occidentali : . etc. clean. ♦ Animale de interes cinegetic: . • Pentru etajul de conifere: caprioara. 8) Fauna Carpatilor Occidentali : ♦ se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ii asigura hrana si adapostul. etc. la poalele Muntilor Poiana Rusca . • Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoarea. in timp ce esentele de clima mai rece coboara pe vaile umbrite sau in depresiuni. ba chiar se inverseaza in depresiuni.pe Cerna. astfel: • pentru etajul padurii de foioase sunt specifice: mistretul. etc. viezurele. • Patrunse din alte etaje sunt: iepurele – din silvo-stepa. In concluzie : .Apartine: Etajului fagului pana la 1200m Etajului fag + rasinoase la si peste 1200m Etajului rasinoaselor – cel mai putin dezvoltat din toti Carpatii. veverita. esentele termofile urcand pe versantii insoriti. cinteza. vulpea. De retinut ca aceste etaje de padure se interfereaza altitudinal.Cincis (sau Teliuc). cerbul.pe Timis .ursul. caprioara si veverita – din etajul de conifere. mreana 70 .Exista si alcuri antropice pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a unor asezari: . lupul . functie de conditiile locale de biotip.

Cetatea Devei in Muntii Poiana Rusca .Cheile Turzii in Muntii Apuseni . alternand cu primele iar mai sus.Pestera Vantului. apar spodosolurile.Muntele Vulcan. Pestera Ursilor si Cetatile Ponorului in Muntii Apuseni. Vadu Crisului. Detunatele si Bratca. Meziad.9) Solurile Carpatilor Occidentali : ♦ In etajele padurii: argiluvisoluri (adica soluri cenusii si brun-roscate). 10) Zone ocrotite in Carpatii Occidentali : ♦ Rezervatii floristice: ♦ Rezervatii de peisaj si flora: .Cazane in Muntii Banatului . ♦ In muntii si munceii Carpatilor Occidentali: cambisoluri (adica soluri brune si brune acide). amestec. . adica soluri podzolice.Dealul cu Melci ♦ Rezervatii forestiere: ♦ Rezervatii speologice: ♦ Rezervatii geologice: ♦ Rezervatii paleontologice: 11) Resurse naturale in Carpatii Occidentali : ♦ Resurse de sol: • padurile de foioase. pe culmi.Padurea Bejan in Muntii Poiana Rusca .Intregalde in Muntii Apuseni . prin defrisare • resurse hidorenergetice 71 . lipsite de humus. Ighiu. in Muntii Apuseni . Pestera Comarnic in Muntii Banatului. conifere • pasunile • fanetele si pajistile de munte.

Brad. Moneasa si Vascau • Andezit • Calcar 12) Gradul de umanizare : ♦ Sunt cei mai populati munti din Romania pentru ca: ♦ Sunt usor de strabatut ♦ Au spatii largi de locuit ♦ Au climat bland ♦ Au resurse bogate si variate de sol si subsol ♦ In depresiuni densitatea populatiei depaseste 100 loc/Km2. Zam • Marmura si calcare metamorfozate .Ghelar si Teliucul Inferior . iar pe muntii propriu-zisi este de 25 loc/Km2.Deva . Baia de Aries (auroargentifere). Rosia Poieni . forestiera sau mixta.Sandulesti ♦ Satele sunt mici. sau de tip rasfirat pe vai si depresiuni (aici fiind de dimensiuni mijlocii) ♦ Orasele apar numai in depresiuni: Anina. ♦ Asezarile rurale au fie functie agricola.Baita . fie miniera. unde se atinge recordul carpatic) .Ruschita. Beius. Vascau (in Muntii Apuseni) ♦ Orasele au mai ales functie miniera. (in Muntii Banat). Campeni. 72 .Branisca . Resita-100000loc. Abrud. ♦ Asezarile permanente urca pana la 1500-1600m (in Apuseni. de tip risipit pe munte. Huedin.Izvorul Ampoiului .Zlatna.Savarsin.♦ Resurse de subsol: • Minereuri de fier • Minereuri complexe • Mercur • Molibden si wolfram • Bazalt • Granit .

♦ Caracteristicile acestuia reprezinta rezultatul evolutiei pliocencuaternare a scoartei terestre anterior constituite in aceste locuri si iata cum: • Din punct de vedere structural in fiecare unitate deluroasa exista un fundament vechi peste care. 18% podisurile. in timp ce Dobrogea de Nord are in fundament orogen hercinic (predominand rocile metamorfice si de eruptiv vechi paleozoic.10.a CURS 10 DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (I) PUNEREA PROBLEMEI. al Dobrogei Centrale si de Sud. deci alpin. ulterior. datand din Precambrian (adica din Arhaic si Proterozoic) in cazul Podisului Moldovei. Atat despre fundamentul adanc.1). ♦ Din suprafata de 238391Km2 a Romaniei. Fundamentul Subcarpatilor. precum si in cazul Podisului Getic.PARTEA a II. mai ales granitele). SUBCARPATII (prima parte) Punerea problemei ♦ Sub denumirea din titlul cursului sunt reunite toate formele de relief colinar cu altitudini cuprinse intre 200 si 900-1000m. al Podisului Mehedinti dar si al Dealurilor Vestice apartine insa orogenului carpatic. considerate ca apartinand treptei a doua de relief a Romaniei. adica 42%. iar cea de-a treia campiile(fig. dealurile si podisurile ocupa 100000 Km2. prima fiind muntii. sa urmarim acum: 73 . din care 24% dealurile. ♦ Ambele forme de relief fac trecerea intre munte si campie apartinand reliefului de talie mijlocie (200 – 1000m) al tarii. s-a depus o suprastructura sedimentara de varste si grosimi diferite • Fundamentul amintit apartine unor unitati geostructurale de platforma stravechi.

dar care se va prezenta in cadrul unitatii naturale careia ii apartine in mod natural. vor fi prezentate in cadrul tratarii unitatilor componente de deal si podis deoarece sunt specifice acestora si nu pot fi generalizate multumitor. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA 1) Asezare. incepand din Valea Moldovei la nord si sfarsindu-se in Valea Motrului la sud-vest (fig. fauna. calcare depuse in . clima. Vom incepe cu: B. Seriile depozitelor sedimentare Neozoice evoca. nisipuri. limite : Subcarpatii reprezinta o unitate de orogen situata pe flancul exterior al Muntilor Carpati. exista o singura “secventa” subcarpatica interna.cel al sedimentelor neozoice care alterneaza ca momente geocronologice (revezi scara geocronologica din prima parte a cursului de fata). al doilea . Pe rama interna a Carpatilor Orientali.10. corelatia cu treapta reliefului montan imediat superioara. ape. 74 . intr-un ultim “val” al Orogenezei Carpatice. ulterior. marne. prin ritmul lor. etc.peste acestea exista un strat superficial format din depozite nisipoargiloase si loessoide depuse ulterior de agenti externi.gresii. vegetatie. simetrica subcarpatilor Moldovei (fata de axa carpatica).argile. 2) Caractere generale ale reliefului : • Trasaturile de relief ale Subcarpatilor exprima bine apartenenta lor la o regiune de incretire atasata genetic Muntilor Carpati.Miocen .• Suprastructura sedimentara depusa.1). pietrisuri si tufuri vulcanice – Pliocen . DEALURILE SUBCARPATICE. ea are doua “nivele de timp geologic” diferit in care s-au depus si anume: primul al sedimentelor paleozioco – mezozoice care apar discontinuu. peste fundament. Celelalte caracteristici de relief sau de . argile. astfel: . secventa spatio-temporala a Orogenezei Alpine. deci in interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.

dealurile fiind dezvoltate deci pe anticlinale. avand un “relief caracteristic conform”. argilele nisipurile. • Fiecare subdiviziune majora a Subcarpatilor are alte caracteristici distincte. Teleaga. gresiile. • In general relieful subcarpatic este adaptat la structura geologica. culmile alterneaza cu depresiuni pe un singur aliniament in cazul Subcarpatilor Moldovei sau pe doua aliniamente in cazul Subcarpatilor Getici si ai Curburii.2) : • Subcarpatii Moldovei intre valea Moldovei si a Trotusului • Subcarpatii Curburii inter valea Trotusului si a Dambovitei • Subcarpatii Getici intre valea Dambovitei si a Motrului 75 . Exemple: la Targu Ocna. spre exterior. astfel : 3) Subdiviziunile Subcarpatilor sunt (fig. pietrisurile.10. Subcarpatii au altitudini mari : 1018m Magura Matau. ceea ce ii face comparabili cu muntii mijlocii. Ocnele Mari. 996m in Magura Odobesti sau 911m in Culmea Plesu. iar depresiunile pe sinclinale (exista insa si exceptii !) • O alta trasatura caracteristica este aceea ca. Slanic. marnele. etc. incepand de la contactul cu muntele. dispuse in structuri cutate (anticlinale si sinclinale). • Rocile predominante sunt: conglomeratele. Uneori anticlinalele sunt patrunse din adanc de samburi de sare formand ceea ce geologii numesc“cute diapire”.• Astfel.

603m.10. • Dealul Corni. cele pliocene aparand. 915m.3) Se caracterizeaza printr-un singur sir de culmi si o singura serie de depresiuni. • Dealul Barboiu. intre Saua Girov si Valea Bistritei. 740m. • Culmea Pietricica. numai in sud.4) 76 . intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului unita cu a Trotusului. a Cracaului si a Bicazului inferior. este situata intre Valea Moldovei si Valea Ozanei. ♦ Aliniamentul depresiunilor subcarpatice. Carpatii Orientali la vest si Podisul Moldovei la est. dar si ai altor afluenti mici pe dreapta ai Siretului. in petice. • Dealul Bahna (sau Runcu). Sunt alcatuiti cu precadere din roci miocene. in aceeasi dispunere de la nord la sud : • Depresiunea Neamt pe Valea Ozanei sau a Neamtului. 515m. Subcarpatii Curburii (fig. prin vestul exterm al Luncii Siretului. 504m. Aceasta deprsiune trebuie considerata de trecere intre Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Curburii. • Depresiunea Cracau Bistrita pe Valea Bistritei. in dispunere nord-sud : • Culmea Plesului. ♦ Aliniamentul culmilor subcarpatice. Subcarpatii Moldovei (fig. B. • Depresiunea Tazlau – Casin pe Valea Tazlaului unit cu Trotusul.A. dar si pe Valea Casinului (cea mai populata).10. intre Valea Bistritei si Valea Tazlaului. intre Saua Baltatesti si Valea Cracaului. Limitele : Valea Moldovei la nord si valea Trotusului la sud. deoarece limita ei sudica formata de Culmea Ousorul (783m) si Platforma Zabrant se afla in Subcarpatii Curburii.

Dilma. care apartine zonei de tranzitie la Subcarpatii Moldovei. creand aici o “interferenta” Carpati– Subcarpati. cu inaltimi de cca. Dealul Blajeni. urmand marea curbura carpatica in celebrul “Cot al Vrancei” (care se refera deci la deformarea globala a unitatii montane si submontane). Patarlage si Chiojd (aceasta din urma fiind limitata la est de Pintenul Ivanetu). urmat de Salcia si Ciolanu cu inaltimi in jur de 700m. Toate culmile si depresiunile Subcarpatilor de Curbura sunt deformate pe directia NE-SV. • Al doilea sir de culmi (E) exterioare : Magura Odobesti (996m). Muntii Carpati la vest si Campia Romana la est. 800900m. Contactul cu muntele este ezitant. caracterizat prin doua aliniamente de culmi si doua de depresiuni. in domeniul subcarpatic. Depresiunea Niscov si Depresiunea Podeni. Blidisel. Depresiunea Mera.Depresiunea Soveja. Ele se dispun de la nord la sud astfel: . intre munte si primul aliniament de culmi subcarpatice): . edificatoare fiind in acest sens patrunderea pintenului muntos din roci flisoide.Depresiunea Vidra. Dealul Istrita (numit si Dealul Mare. urmata la sud de Depresiunea Vrancei. Lopatari. etc.Aceste depresiunji sunt adapostite spre est de 77 . apoi de Depresiunile Neculele. Depresiunea Dumitresti. Dealul Bucovel. ♦ Aliniamentul culmilor Subcarpatilor Curburii : • Primul sir de culmi (V) interioare: Ousoru. . Depresiunea Policiori. Bisoca. • Depresiunile intracolinare reprezinta al doilea aliniament depresionar. Limitele : Valea Trotusului la nord si valea Dambovitei la sud-vest. ♦ Aliniamentul depresiunilor Subcarpatilor Curburii : De la vest la est se succed doua siruri de depresiuni si anume: • Depresiunile submontane (in vestul grupei. Dealul Deleanu. 700m. Rachitas. Raiuti. numit Pintenul Ivanetu (de inaltime 1021m).Reprezinta cel mai complex sector subcarpatic. Gurbaneasa. numai intre culmile Subcarpatice. etc. 749m).

.Depresiunea Valenii de Munte are iviri diapire la Slanic Prahova.Depresiunea Vrancei – apare ca o “cetate naturala”. precum si datorita patrunderii in domeniul lor a Campiei Ploiestilor . De retinut (fig. Loc de rezonanta istorica.Magura Odobesti si Dealul Istrita (sau Dealul Mare) sunt cunoscute pentruu podgoriile si vinurile sale de calitate.10. . Depresiunea Campina pe valea Prahovei si Depresiunea Pucioasa pe valea Ialomitei.cel de-al doilea sir de culmi subcarpatice (Magura Odobesti.intre Teleajen si Dambovita depresiunile au un caracter intracolinar si se desfasoara astfel dinspre est spre vest: Depresiunea ampla Valenii de Munte. strabatuta de cursul Putnei si al afluentului sau. succesiunea culmilor si a depresiunilor se simplifica datorita ingustarii Subcarpatilor.In Depresiunea Policiori – apar celebrii vulcani noroiosi. cunoscut fiind “Muntele de sare”de aici. Zabala.4) ca: . pe valea Teleajenului. etc). . intre munte la vest si dealurile Raiutu si Rachitis la est. . 78 . Particularitati ale naturii locului in aceste depresiuni : .la vest de Teleajen.

Ielenicz) Fig.1 Romania – Unitatile majore de relief (dupa M.2 Subcarpatii romanesti – Harta hipsometrica (dupa M. 10. 10.Fig.Ielenicz) 79 .

Fig.1 Subcarpatii Moldovei (schita de lucru) 80 . 10.

4 Subcarpatii curburii (schita de lucru) 81 .Fig. 10.

CURSUL 11

DEALURILE SI PODISURILE ROMANIEI (II) SUBCARPATII (continuare) C. Subcarpatii Getici (fig.11.1)
Reprezinta cea de a treia subdiviziune a Subcarpatilor Romaniei. Se caracterizeaza printr-o delimitare neta fata de Carpatii Meridionali, dar si printr-o adevarata “sudura” a lor la Podisul Getic (fig.1). De aceea, unele dealuri ca: Dealul Negru, Dealul Barzei, Dealul Bran reprezinta marginea sudica a Subcarpatilor si, totodata, inceputul Podisului Getic. Limitele: Valea Dmabovitei la est, Valea Motrului la vest, Carpatii Meridionali la nord si Podisul Getic la sud. Culmile si depresiunile se succed similar Subcarpatilor Curburii si anume doua siruri de dealuri si doua de depresiuni, dupa cum urmeaza (de la est la vest): ♦ Primul aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul “Dealurilor Subcarpatice Interioare” se remarca prin : • Magura Matau • Dealul Carlige • Magura Slatioarei - 1018m inaltime - 871m - 767m

• Dealurile Gorjului sau Subcarpatii Gorjului enumerate de la est spre vest. ♦ Al doilea aliniament al culmilor Subcarpatilor Getici, numit sirul “Dealurilor Externe” are urmatorele culmi mai semete: • Dealul Negru de 581m (in apropierea orasului Rmnicu Valcea) • Dealul Barzei de 560m inaltime si
82

• Dealul Bran, desi are numai 333m, sare semet deoarece se afla in marginea de nord a Podisului Getic. ♦ Primul aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici – se consituie din depresiuni de separatie, adica depresiuni submontane fata de Carpatii Meridionali, si sunt foarte populate inca din vechime. De la est la vest, ele sunt : • Depresiunea Campulung Muscel • Depresiunea Arefu - pe Arges • Depresiunea Jiblea - pe stanga Oltului • Depresiunea Horezu – pe dreapta Oltului • Depresiunea Novaci – pe Oltet • Depresiunea Tismana – pe Motru ♦ Al doilea aliniament al Depresiunilor Subcarpatilor Getici este format numai din depresiuni intracolinare, situate intre dealurile subcarpatice, cele mai mari fiind cunoscute sub numele de: • Depresiunile intracolinare dintre Arges si Dambovita (la est de Olt) • Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare (pe Jiu si afluentii sai confluente in aceasta depresiune) De precizat: Doua sunt marile depresiuni ale Subcarpatilor Getici si sunt situate la extrermitatile acestora, astfel : - Depresiunea Campulung, pe raul Targului si pe raul Argesel, la adapostul Muntilor Iezer si avand la sud Magura Matau (1018m). Depresiunea este plana, are aspectul unui camp intins, lung, axat pe Raul Targului (Campulung Muscel a fost prima capitala a Tarii Romanesti). - Depresiunea Targu Jiu – Campu Mare, dezvoltata pe Jiu si afluentii lui, se afla la adapostul Dealurile Subcarpatice ale Gorjului in nord, la sud fiind limitata de Dealul Bran, slab cutat. In vest ea se desfasoara pana aproape de Motru, iar in est pana aproape de Gilort. Are o planeitate
83

- pe vaile Argeselului si a Targului

remarcabila (vezi numele) ; este intens locuita, Targu Jiu fiind orasul ei cel mai important. Concluzii : Subcarpatii reprezinta cea mai diversa si cea mai fragmentata unitate de relief a Romaniei, dar si cea mai intens valorificata de catre om, dupa cum o dovedeste istoria tarii. 4) Clima Subcarpatilor (date generale) : • Desprinzandu-se din clima tarii (temperat continentala de tranzitie), clima subcarpatica este clima treptei mijlocii de relief, a dealurilor, dar cu o multitudine de nuantari locale ale acestuia. • Doua sunt nuantarile meteo-climatice cel mai des intalnite si anume: blandetea termica in unele locuri si prezenta unor vanturi specifice, mai des decat a celor generale in altele. Asadar, este vorba de “efectul de adapost” si de “efectul de canalizare” a aerului pe anumite directii impuse de vai sau culmi (vezi foehnul subcarpatic de la Clima Romaniei). • Mersul multianual temperaturii aerului se incadreaza intre 8oC in Subcarpatii Moldovei si 10oC in Subcarpatii Getici. • Iarna temperatura medie lunara este intotdeauna mai mare in Subcarpati decat in Campia Romana, datorita adapostirii lor de catre Carpati si inaltimii lor care-I fereste de inversiunile termice din Campia Romana. • Precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 600 si 800-900 mm/an (Subcarpatii de Curbura se situeaza insa sub aceste valori medii). • Vanturile : - Crivatul este un vant rece de NE-E, care afecteaza uneori, iarna, Subcarpatii Moldovei. - Vanturile de Vest creaza foehnul Subcarpatilor Moldovei si de Curbura, iar cele de nord creaza foehnul Subcarpatilor Getici In concluzie, daca vom considera clima Subcarpatilor drept o clima de tranzitie intre cea a muntilor si cea a podisurilor, atunci vom distinge doua etaje climatice si anume:
84

85 . Lacurile: ♦ Naturale: . b. Bistrita (cu Cracaul) si Moldova (cu Ozana) ca limita nordica a Subcarpatilor. Raul Targului.in masive de sare: Slanic. Buzaul (cu Slanicul si Basca). Trotus (cu Tazlau. ape subterane. Milcov. a. cu Oltetul si afluentul acestuia Cerna. fie in Siret (Buzau. ♦ Antropice: . Telega. Putna (cu Zabala.: Elementele climatice se modifica pe etaje dupa cum s-a precizat in cadrul cursului de « Meteorologie si Climatologie ». Ocnele Mari) sau cu proprietati curative (Baltatesti.-etajul dealurilor inalte (> 500m) cu o clima mai racoroasa si -etajul dealurilor joase si a depresiunilor subcarpatice (<500m) cu o clima de adapost. Obs. pana la Curtea de Arges si pe Olt – lacuri hidroenergetice. Apele subterane: ♦ Se impart in freatice si de adancime. Bistrita si Moldova). ♦ cele mai cunoscute rauri care traverseaza Subcarpatii sunt : Jiul cu Motru si Gilortul.Ceauru (hidroamelioratii) . de unde mai primesc numai afluenti minori. Teleajen si Cricovul Sarat). Casin si Oituz).Vidraru – pe Arges. Trotus. lacuri. Ocnele Mari. Rm. ♦ dintre aceste rauri. Argesul cu afluentii sai Valsan. Oltul cu Topologul sau. Ramna). uneori sulfuroase (Pucioasa). alteori sarate (Slanic. cele mai importante se varsa fie in Dunare (Jiu. ♦ tot atat de cunoscute sunt: Ialomita (cu afluentii sai Cricovul Dulce si Prahova unita cu Doftana. Susita. majoritatea traverseaza Subcarpatii. Raurile : izvorand din Carpati. Raul Doamnei. Ramnicul Sarat. ♦ Sunt abundente. Sarat. Argesel si Dambovita (la extremitatea estica a Subcarpatilor Getici). Susita. c. Arges si Ialomita). 5) Apele Subcarpatilor : Subcarpatii dispun de cele trei surse naturale de apa: rauri. Olt. Baile Govora si Baile Olanesti).

etc. etc.urca din campie pana la inaltimi de 500m . De retinut ca specii specifice foioaselor: mistretul. in mare masura. cinteza. este discontinua. vita de vie.cambisoluri: soluri brune si brune acide. . 86 .pe vai. vulpea. ocupand totusi o fasie ingusta la contactul cu campia (unde este cazul) sau se dispune pe dealuri si in depresiuni. etc. etc. mreana.a fost aproape total inlocuit de culturi. daca nu ar fi fost anulata de om. din silvostepa apare iepurele. la fel ca mai sus.♦ Acviferul freatic se alimenteaza preponderent din precipitatii.. cerul si garnita (specii termofile) dar si stejar pedunculat . cartof. teiul. veverita. 6) Vegetatia Subcarpatilor Vegetatia naturala. 7) Fauna Subcarpatilor ♦ In linii mari este fauna padurilor de foioase. vegetatie de lunca si elemente sudice: liliac slabatic. 8) Solurile Subcarpatilor In corelatie cu vegetatia. ♦ In rauri are conditii favorabile cleanul. viezurele. ♦ Etajul stejarului . urca gorunul in asociatie cu carpenul. lupul.argiluvisoluri: soluri brun roscate si cenusii. astfel: . ea este insa diminuata de interventia omului.apartine Subcarpatiilor de Curbura. iar la vest de Olt sau enclavic in Subcarpatii Curburii. etc. astfel: ♦ Etajul fagului . ♦ Vegetatia azonala. ♦ Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoare.spre munte. migdalul. etc. iar din padurea de conifere coboara caprioara. dar apare si pe dealurile inalte ale celorlalti Subcarpati. etc. pe substrat argilos si . permitand culturile de pomi fructiferi. se disting: . pe dealurile mai inalte si impadurite Aceste doua tipuri prezinta fertilitate medie. de aceea nivelul sau poate avea fluctuatii mari (vezi Subcarpatii Curburii). ulmul. stejar balcanic. ♦ Padurea de amestec (fag+stejar) – intre 400 si 600m. s-ar fi etajat dupa nevoile de caldura si umiditate. clima si roca.spre sud.

Subcarpatii constituie un teritoriu de populare straveche. • Sare . 9) Zone ocrotite ♦ Rezervatii de flora si fauna: . teritoriu in care astazi exista asezari omenesti de referinta.. Beresti la limita cu Podisul Getic.in toate unitatile.Buzau) ♦ Rezervatii geologice si paleontologice: . chiar si in conditiile actuale. • Gaze asociate . Satele sunt de asemenea mari.Ocnele Mari.. Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Mici (jud. • Potasiu . sau in zona Alunu. de la Ticleni pana la Moinesti. mari orase.in bazinul Arges – Buzau. in unele depresiuni (cernoziom levigat).in toate unitatile • Lignit .Pietricica si Cozla (paleontologice) ♦ Rezervatii geologice: . in care densitatea este de 100 – 150loc/Km.In Subcarpatii Moldovei:.In Subcarpatii Curburii:. cu functiuni mixte. 87 .Albesti (calcarele de Albesti) langa Campulung Muscel 10) Resurse naturale ♦ Resurse subterane: • Petrol .molisolurile se intalnesc rar. continua.. activitatea economica fiind vizibila . fond funciar • Climat de crutare – deci potential climato-turistic • Obiective turistice – naturale si culturale 11) Gradul de umanizare Datorita conditiilor naturale foarte favorabile. dar si datorita resurselor importante.Slanic (carst in Muntele de Sare).Tazlau • Ape minerale ♦ Resurse de suprafata: • Resurse forestiere. Targu Ocna.In Subcarpatii Getici: . Slanic.

11.1 Subcarpatii Getici (schita de lucru) 88 .Fig.

Carpatii Occidentali 3) Geologia Dealurilor de Vest: 89 . limite : Dealurile de Vest poarta acest nume datorita pozitiei geografice in cadrul tarii. ♦ Dealurile de Vest constituie o unitate de tranzitie intre munte si campie. de unde vine si discontinuitatea Dealurilor de Vest amintita anterior. cu dealuir domoale. adica la poalele Muntilor Banatului si Muntilor Apuseni : ♦ limita nordica ♦ limita sudica ♦ limita vestica ♦ limita estica 2) Relieful Dealurilor de Vest: ♦ Dealurile de Vest prezinta un relief usor ondulat. aceasta din urma patrunzand uneori pana la poalele Carpatilor Occidentali.Valea Somesului . rar depasind ultima valoare. Sunt dispusi . .granita tarii cu Yugoslavia : . precum si datorita genezei lor diferite de cea a Subcarpatilor (cu toate ca fac parte din aceeasi treapta de relief: dealurile).ca o bordura deluroasa – in vestul Carpatilor Occidentali. Apar ca o bordura deluroasa (a Carpatilor Occidentali) de latimi variabil si pe alocuri discontinua. cu altitudini de 150-300m.CURSUL 12 DEALURILE DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare.Campia de Vest .

toamnele sunt ploioase.12.intre Crisul Negru la nord si Crisul Alb la sud . Dealurile Oradei. dar evident nuantata. dar cea mai mare parte a Dealurilor de Vest sunt alcatuite din straturi sedimentare recente .intre Crisul Repede la nord si Crisul Negru la sud . dar si ivirea unor roci vulcanice.1 de la nord spre sud dupa cum urmeaza ♦ Dealurile Salajului (dupa unii autori) . ♦ Predomina rocile moi (in principal molasa argilo-nisipoasa pliocena) : argile.intre Mures la nord si raul Bega la sud ♦ Dealurile Buziasului (368m) si Dealurile Tirolului flancheaza la nord si vest Muntii Banatului 5) Clima Dealurilor de Vest: Desprinzandu-se din clima generala a tarii (care este temperat continentala de tranzitie). pietrisuri. avand un maxim de toamna tarzie si un altul de primavara. a unor “maguri ” de roci dure permo-mezozoice sau miocene ce ies la zi din substratul cristalin. iar precipitatiile anuale altfel repartizate. gresii. ♦ Dealurile dintre Mures si granita sudica beneficiaza de influentele climatice mediteraneene si de aceea temperaturile sunt mai ridicate.intre Somes si Crasna ♦ Dealurile Crasnei. nisipuri.intre Somes la nord si Crisul Repede la sud ♦ Dealurile Ghepisului . apar ca o treapta larga la poalele Muntilor Padurea Craiului ♦ Piemontul Codrului . Iernile sunt blande. marne. din loc in loc. 4) Subdiviziunile Dealurilor de Vest: se pot urmari in fig. dupa cum urmeaza : ♦ Dealurile dintre Somes si Mures resimt substantial influentele oceanice si de aceea au un climat umed si moderat termic. unele portiuni constituie depuneri piemontane. iar 90 . aduse de rauri din timpul Neogenului pana in timpuri recente.♦ Din punct de vedere geologic. ♦ Caracteristica este prezenta. clima Dealurilor Vestice este tipica pentru treapta dealurilor. apar ca o treapta ingusta la poalele Muntilor Codru-Moma ♦ Dealurile Lipovei . Dealurile Salajului .

spre campie (cernoziom. cu un grad mare de fertilitate). 91 . etc. cernoziom levigat.Dintre lacuri. spre exemplu. Barzava. pe aliniamentul Timosoara – Oradea – Satu-Mare. Barcaul. Raurile : ♦ Sunt numeroase si permanente raurile care. apele si clima locului.Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 600 – 700 mm. Negru si Alb).molisoluri .primavara este cu 10-14 zile mai timpurie decat in Subcarpatii Moldovei. 7) Solurile : In stransa corelatie cu roca.Vanturile dominante sunt cele de vest – nord-vest. traverseaza de la est spre vest Dealurile Vestice. Apele subterane: ♦ Cele cu caracter termal si mineral. Carasul. . . Bega. c. Lacurile: . 6) Hidrografia in Dealurile de Vest: a. Crisurile (Repede. .de lunca. solurile Dealurilor de Vest sunt de urmatoarele tipuri: . aducatoare de precipitatii in toata partea de vest a Romaniei. apar in zona faliilor.predominante (brun roscate de padure pe dealuri). valorile crescand de la nord spre sud. b. dar si cu vegetatia care le-a creat. sere. cel mai cunoscut este lacul termal Petea. . termoficare. ♦ Foarte cunoscute sunt cele bicarbonatat sulfurate de la Baile Felix si Baile 1 Mai. . Timisul. adica la limita dintre Dealurile de Vest si Campia de Vest. Muresul.Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 9 si 10oC.numai in depresiuni si pe treptele joase ale unitatii. ♦ Cele mai cunoscute sunt : Somesul. izvorand din Muntii Carpati.argiluvisoluri . de langa Oradea. ♦ Apele termale folosesc la terapie.soluri azonale .

).. cu 25 – 50 loc. 92 . 9) Fauna : respectiv: mistret. densitatea medie in Dealurile Oradei este de 100 150 loc. • Lignit . 10) Zone ocrotite . decese si mai ales emigrari).in Dealurile Oradei (la Suplacu de Barcau)./Km2 (din natalitate scazuta.Nu exista insa orase (ele fiind marginale – vezi Baia Mare. lup./Km2. cu extindere mai mare spre est. insular. apartine padurii (de stejar. Este cea a padurii de foioase acolo unde.Buzias ♦ Resurse de suprafata: sol fertil. .8) Vegetatia : Desi zona este aproape integral luata in folosinta. Varzari. vulpe. dar numeroase.in Dealurile Lipovei (la Lucaret). Singura exceptie: Dealurile Banatului. 11) Resurse naturale ♦ Resurse de subsol: • Petrol . spre exemplu.Date fiind conditiile naturale foarte bune si resursele bogate.in bazinul Barcaului (la Voivozi. cu >150000loc. Borumlaca) • Bazalt . Satele sunt mici si mijlocii (500 loc. omul a populat Dealurile de Vest inca din trecutul indepartat. dar si silvostepei care patrunde tentacular dinspre campie (vezi prezenta Stejarului pufos si a celui brumariu in silvostepa). viezure. . ea. initial. padure. spre munte). de tip rasfirat printre gradini si vii. ea mai exista. 500 – 1500 loc.rezervatia de flora si fauna de la Baile 1 Mai. Din domeniul silvostepei mentionam iepurele si numeroase specii de pasari. clima buna 12) Gradul de umanizare . • Ape minerale .).Astazi.

Fig.1 Dealurile si Campia de Vest (schita de lucru) 93 . 12.

Au versantii povarniti. inaltate ulterior si fragmentate. desi aceasta apartin unitatilor de deal. in sud-estul exterm al Romaniei..S-au constituit pe structuri geologice tabulare.Fragmentarea reliefului actual este moderata (adica raportul intre suprafata podurilor interfluviale si culoarele vailor este in favoarea podurilor !). PODISUL MEHEDINTI Punerea problemei : Cu exceptia Podisului Transilvaniei. .CURSUL 13 UNITATEA DE PODIS EXTRA SI INTRACARPATIC PUNEREA PROBLEMEI. . . Elemente definitorii pentru cele cinci unitati de podis: . etc.Au interfluviile extinse si plate. comparativ cu unitatile de deal. atribuirea unor asemenea denumiri intervine numai prin extinderea de sens a unei notiuni de baza (cea de podis) deoarece nu ne vom apleca acum asupra tuturor acestor cazuri. Astfel. De retinut : In denumirile geografice locale apare adesea numele de „podis” pentru unele mici suprafete plane. 94 . Podisul Mehedinti si Podisul Getic se afla in sudul lantului CarpatoSubcarpatic. toate celelalte unitati de podis sunt extracarpatice (vezi figura cu relieful tarii). iar Podisul Moldovei la est de acesta. ci se afla „peste Dunare”. care este situat in centrul tarii (si ocupa 78% in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei careia ii apartine). Singur Podisul Dobrogei nu se plaseaza ca treapta „imediata” de relief in jurul lantului amintit. iar energia majora de relief este > 100m. cum ar fi „Podisul Lipovei”. monoclinate de eroziune veche sau pe vechi campii acumulative piemontane. mai ales.

Podisul Mehedinti dovedeste ca apartine unitatii de orogen a tarii.1) 1) Asezare.Valea Motrului su Subcarpatii Getici 2) Apartenenta geologica : ♦ Fiind constituit din sisturi cristaline si calcare.13. din care rasar numai cateva maguri calcaroase. 800m.Topolnita si Cosustea • pesteri : . de tipul: • vai cu chei : .Platforma Strehaia a Podisului Getic: ♦ la vest . 95 . 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Podisul Mehedinti are un pitoresc unic prin formele de relief specific rocilor majoritare. ♦ Geologia lui impune o geomorfologie unica. cu inaltimi de cca. toate cele cinci mari podisuri (cel de-al cincilea in cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei). asadar este un produs al orogenezei alpine. cu inaltimi de 500-600m. din punct de vedere fizico-geografic.Muntii Mehedinti (printr-un abrupt de sute de metri) ♦ la sud . A.Valea Dunarii ♦ la est . ♦ Mica depresiune a Severinului si Dealurile Cosustei despart Podisul Mehedinti de Platforma Strehaia (apartenenta la Podisul Getic) (fig. avand ca limite : ♦ la nord .13.Topolnita (printre cele mai mari din Romania) • poduri naturale : . PODISUL MEHEDINTI(fig. limite : Aceasta unitate geografica este bine individualizata in sud-vestul Romaniei.Ponoare • depresiuni carstice si sohodoluri (vai ale caror ape dispar in subteran) ♦ Podisul Mehedinti are un aspect de platou adanc fragmentat de ape.1). frecvente fiind formele carstice.Cursurile urmatoare vor trata.

fapt specific structurilor carstice sau cristaline. Expresive sunt si valorile termice. dar cu o nuantare neta mediteraneana. evidenta mai ales in regimul precipitatiilor. Asadar el nu furnizeaza alimentare unor rauri de suprafata. Bahna (in Dunare). 7) Fauna: 96 .4) Clima: Este temperat continentala de tranzitie.) c. acesta inscriindu-se astfel in zonele cu cele mai mari temperaturi medii anuale din Romania. cu doua maxime : de toamna si de primavara. existand o alternanta a gorunetelor cu fagetele. Raurile : Cu exceptia fluviului Dunarea (din limita vestica) si a raului Motru (din limita estica). Specificitati : cunosc o mare extindere tufarisurile. . 6) Vegetatia: Podisul Mehedinti se inscrie in domeniul natural al padurii de foioase. sau Cosustea (in Motru). de regula.. caracteristica treptei de relief a dealurilor inalte. carpinita. etc. Apele subterane: ♦ Sunt discontinue. dar si mai mare de 10oC in sudul Podisului Mehedinti. Podisul Mehedinti este strabatut de rauri mici : Topolnita. dupa cum s-a mentionat anterior. blande iarna dar destul de indraznete vara. din Muntii Mehedinti. in decembrie si mai. astfel : -Temperatura medie anuala este de 9 – 10oC. care izvorasc. mojdreanul. 5) Apele: a. Lacurile: ♦ Naturale: de tip carstic cu caracter temporar: Zatonul ♦ Antropice: marginal Portile de Fier I (care nu apartine P. etc.Precipitatiile medii anuale sunt de 700-800 mm (descrescand valoric spre Podisul Getic) cu doua maxime. alcatuite din elemente termofile : liliacul salbatic (apare ca o adevarata padure in apropierea podului natural de la Ponoare).M. b.

/Km2 si Depresiunile Bahna si Severin. 97 . broasca testoasa./Km2. vipera cu corn.Punctul fosilifer de la Bahna 10) Grad de umanizare: Exista discrepante intre podisul propriu-zis. deoarece interactiunea componentelor proprii de mediu este tributara influentelor meteoclimatice mediteraneene. intre care : ♦ rezervatie speologica . numeroase pasari. necesitand ingrasaminte si agrotehnica speciala. In loc de concluzii: Podisul Mehedinti este una dintre cele mai interesante unitati naturale din Romania. vulpea.Fauna naturala ar fi cea apartinand padurii de foioase: mistretul. unde densitatea este de 100-150loc. viezurele. cu o fertilitate mijlocie.Pestera Topolnita ♦ rezervatie de peisaj si flora . Specificitati actuale : traiesc liber elemente termofile ca : scorpionul.Podul natural de la Ponoare impreuna cu padurea de liliac din aceasta zona ♦ rezervatie paleontologica . 9) Zone ocrotite: In Podisul Mehedinti exista cateva rezervatii naturale. lupul. respectiv solurile cenusii si brun roscate.. unde densitatea este de 25-50 loc. etc. 8) Solurile: Predomina argiluvisolurile. mai pregnante aici decat oriunde. Zona de podis este in declin demografic de decenii. etc.

13.Fig.1 Podisul Mehedinti 98 .

nisipuri. pietrisuri.Valea Dambovitei 2) Geologie : Stratele sedimentare de rezistenta diferita (argile. in continua retragere in acea perioada – este vorba de “pietrisuri de Candesti” 3) Caracterele generale ale reliefului: ♦ Intregul podis are o inclinare lina pe directia nord-sud. Limitele Podisului Getic sunt : ♦ la nord . PODISUL (PIEMONTUL) GETIC 1) Asezare.Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti (in sud-vestul extrem) ♦ la sud . pe alocuri linia de demarcatie fiind greu de stabilit datorita continuitatii cuverturii pietrisurilor de Candesti (cuaternare) mai groase intre Dambovita si Oltet.14. stratele de carbune) s-au depus in ultima parte a Pliocenului pe un fundament cristalin. gresii moi. limite : Podisul sau Piemontul∗ Getic.CURSUL 14 B. Toate aceste sedimente sunt acoperite cu pietrisuri. depuse de raurile care se varsau in lacul Campiei Romane.Valea Dunarii si Campia Romana intre Dr. Tr. denumirea mai recenta de “Piemont Getic” exprima direct anumite particularitati morfogenetice ale acestei unitati geografice de podis. situat la sud de Subcarpatii Getici este strans legat de acestia.Campia Romana de la Drobeta Turnu Severin-Craiova-SlatinaPitesti-Gaesti ♦ la vest . fig. Severin si Plenita (Campia Blahnitei) ♦ la est . marne.1. ♦ Inaltimea lui medie este de 600-700m in nord si de 200-300m in sud. ∗ 99 .

In rest este evidenta interferenta circulatiiilor atmosferice de vest. avand valori termice anuale usor mai ridicate decat in Subcarpati.Platforma (Piemontul) Oltetului (>640m in nord) intre Olt la est si Gilort la vest. est si sud. 4) Clima: Podisul (Piemontul) Getic se inscrie in domeniul climatului de dealuri.Platforma (Piemontul) Candesti (745m) situata intre Dambovita la est si Arges la vest. care este temperat continentala de tranzitie). b) la vest de Olt : .Platforma (Piemontul) Strehaia (cea mai putin inalta subunitate avand cca. strabatuta median de raul Oltet. iar precipitatii ceva mai scazute decat acestia. prin ploi de toamna si de primavara. . este situata intre Motru la est si Campia Blahnitei la vest (aceasta din urma fiind o subunitate a Campiei Romane). . Jietul.Platforma (Piemontul) Argesului (772m) intre raul Arges la vest si Argesel la est.Platforma (Piemontul) Cotneana (657m) intre raul Arges la est si Olt la vest. Raul Targului. .♦ Vaile care il strabat: Argesul cu Valsanul. precipitatiile scazand de la vest la est. (climat desprins din clima generala a tarii. cu spinari domoale.Platforma (Piemontul) Jiului sau “Dealurile Jiului” (>417m in nord) intre raul Gilort la est si Motru la vest. Gilortul) il divizeaza in dealuri alungite. Argeselul. 400m in nord) cu doua subunitati : platforma (Piemontul) Husnitei si al Balacitei . astfel distingandu-se: Subdiviziunile : a) la est de Olt : . . astfel dupa cum reiese din: temperatura medie anuala : 10 – 11oC precipitatiile medii anuale : 500 – 700 mm/an In vestul extrem se resimt influente climatice mediteraneene. Raul Doamnei. 5) Apele: 100 . prin ierni blande. precum si Jiul cu Motru.

care seaca vara. Sunt si numeroase pasari. vulpea . Arges cu afluentii sai : Argesel. ca si in cazul Podisului Mehedinti (liliacul salbatic.nu exista ♦ Antropice: . Sunt frecvente elementele floristice termofile. din silvostepa : iepurele. 7) Fauna: Este cea care tine de domeniul padurii : mistretul. Oltet si Cerna lui.a. etc. in mare parte tinand de padurea de foioase si de silvostepa si poate fi astfel caracterizata: in nord a fost domeniul padurii de foioase (amestec). Amaradia (pe stanga). .sunt numeroase. Desnatui. Lacurile: ♦ Naturale: . Jiul cu afluentii sai : Gilort. Oltul cu afluentii sai : Topolog.). Raurile : Sunt numeroase raurile care traverseaza unitatea si anume : Dambovita in extremitatea estica . viezurele. etc. in rest silvostepa cu palcuri de stajar pufos si brumariu. Apele freatice: Grosimea mare a depozitelor. negara. 8) Solurile: 101 . Raul Doamnei. Tismana si Motru. Raul Targului. Valsan. Bratia (cu o piata de adunare a apelor la Pitesti) . iar la est de acesta si pana la Arges practic sa lipseasca. 6) Vegetatia: Vegetatia este naturala. mojdrean. in scopuri energetice sau de de folosinta locala c. Pajistile silvostepei sunt alcatuite in special din graminee : colilia. etc. Vedea. Luncavat. etc. precum si permeabilitarea lor buna face ca apele freatice sa fie slab reprezentate (din lipsa unui strat continuu de argila) la vest de Olt. Teleorman. etc.. b. Exista unele rauri mici care izvorasc din Podisul Getic si anume : Cotmeana.

la contactul cu Campia Romana. cu totul accidental. Fig. adica cenusii./Km2 (mai mare la est de Jiu) concentrarile acestea valorice fiind pe vai. 14. cernoziomuri.1 Podisul Getic 102 . Pe interfluvii densitaeta este mai mica (sub 50 loc. caroara li se adauga solurile brune si.Predomina argiluvisolurile./Km2). brun roscate. 9) Grad de umanizare: Populatia are o densitate cuprinsa intre 75-150 loc.

iar apoi de aici spre sud Subcarpatii Moldovei ♦ la est . ♦ Peste aceste vechi structuri geologice profunde s-au depus sedimentele neogene ale Marii Sarmatice. 103 . cu „scutul moldo-podolic” – format din cele mai vechi roci: in baza granite precambriene.granita de stat ♦ la sud . 1) Asezare. PODISUL MOLDOVEI Podisul Moldovei este cel mai intins podis al Romaniei.15.1) 2) Geneza si petrografie : Peste un fundament stravechi si complex s-au depus starturi sedimenare neozoice : ♦ Fundamentul cel mai vechi se afla in nordul Podisului Moldovei. limite : Podisul Moldovei se afla in estul tarii (fig. avand urmatoarele limite : ♦ la nord .CURSUL 15 C. realizand impreuna o adevarata „stiva” de straturi orizontale. peste care s-au depus straturi paleozoice si mezozoice.Campia Romana (prin subunitatile sale Campia Siretului Inferior si Campia Covurlui) ♦ la vest .15.1). care s-a retras continuu spre sud. ceea ce explica si inclinarea tuturor stratelor neozoice superficiale ale Podisului Moldovei in aceeasi directie sudica. ♦ Fundamentul partii sudice este constituit dintr-o prelungire scufundata a ariei hercinice nord-dobrogene (datand din paleozoic).Valea Prutului (fig.Grupa nordica a Carpatilor Orientali pana la Valea Moldovei.

la nord de Dealul Mare si Saua Ruginoasa tot pe stanga Siretului. ♦ Depresiuni : Depresiunea Radauti intre Dealul Zaranca si Podisul Sucevei. dupa cum urmeaza : ♦ Inseuari : Saua Bucecea pe stanga Siretului. 3) Caracterele generale ale reliefului: Podisul Moldovei. marne. ♦ Caracteristica este. Are inaltimi cuprinse intre 450 si 600m. dispuse de la nord spre sud astfel : ♦ Dealurile Zaranca sau Dragomirnei (522m) in nord. orientate invers inclinarii straturilor (vezi cursul de „Geomorfologie ”). Vaile Sucevei si Siretului compartimenteaza acest podis in mai multe unitati deluroase care alterneaza cu depresiuni sau lunci largi. in legatura cu aceasta inclinare. apa Moldovei la Sud. Intre aceste culmi deluroase se afla inseuari de relief. prezinta aspecte fizico-geografice diferite in cuprinsul sau. de aceea ele pot fi prezentate numai separat. sunt roci moi care permit alunecari de teren si o eroziune de suprafata intensa. gresii. dar trece de valea Siretului la Est (fig. adica de povarnisuri in panta mare.♦ Rocile straturilor superficiale sunt: argile. Pe partea stanga a Siretului se afla culmile Dealul Mare . pe subdiviziuni : a) Podisul Sucevei se afla intre Carpatii Orientali la vest.Harlau (593m) care apartin tot unitatii numite Podisul Sucevei. ♦ Raurile mari ale Podisului Moldovei au o directie NV-SE si curg aproape paralel unele cu altele. urmate de dealurile Podisului propriu-zis al Sucevei care atinge 688m in Dealul Ciungi.15. Aceasta a doua unitate deluroasa se afla intre apa Moldovei la nord si cea a Moldovei la sud. dar in sudul Dealului Mare. 104 . succesiunea de cueste. nisipuri. calcare . depresiuni sau culoare largi de vai. cel mai intins podis al tarii.1). intre valea Siretului si valea Sucevei.

Reprezinta subunitatea cea mai joasa a Podisului Moldovei.Vegetatia specifica naturala a fost cea a silvostepei.Precumpanesc argilele si marnele.Este situata in estul Podisului Sucevei. . scunde.) .Are nisip cuartos la Miorcani. impropriu unei subdiviziuni de podis. la extermitatea sudica a Podisului Moldovei.Implicit. etc. la Suceava se conserva ruinele unei cetati inaltate in secolul XIV.Podisul Sucevei. . . . . de aceea dealurile sunt tesite. iar in timpul iernii. b) Campia Moldovei (Jijiei) . . . aici existau codrii vestiti de fag. solurile silvostepei sunt fertile.Pe vremea lui Cantemir. numai in Dealul Cozancea si in Dealul Ibanesti depasindu-se inaltimea campiei – de 200m. loc de iernat pentru oi.In sec. Este leaganul vechii «Tari a Moldovei ». . aici fiind primele ei capitale : Baia si apoi Suceva. .Clima este mult mai secetoasa decat in Podisul Sucevei.Este foarte bine populat si gospodarit de bucovineni. 105 . precum si culoarul Moldovei.Este o zona agricola importanta pentru Moldova.Apele care o strabat seaca vara.♦ Culoare de vai : Culoarul vaii Suceava si Culoarul Siretului intre componentele sale colinare.Este formata din dealuri line. Baseul. Campia Moldovei era o pasune uriasa pentru herghelii de cai imense. XIX a fost luata in cultura. dand impresia unei campii usor ondulate. . oprindu-se in cuesta nordica a Podisului Barladului. de aceea. odinioara. In afara acestora au fiintat cetati vechi si orase de resedinta. de unde si numele sau. avand un climat local mai rece si mai umed dect restul unitatii si anume de nuanta scandinavo-baltica este favorabil fagului. ca Siretul si Harlaul . fata de restul Podisului Moldovei. iar la sud trece de apa Bahluiului. . creand functionalele „iazuri” (Sitna. astazi palcurile de padure fiind rare. . iar vaile largi. la nord avand limita Prutul. pe Prut si tot in malul Prutului are gips si calcar. motiv pentru care locuitorii le-au stavilit din timpuri vechi.

Ulterior inaltimile descresc spre sud pana la 200m in Podisul Covurluiului (numit si Dealurile Berestilor). in continuarea Dealurilor Falciului si nu au decat inaltimi de 200-228m. De retinut : Toate cele trei subunitati tratate a. ♦ Dealurile Falciului se afla intre valea Barladului la vest si Depresiunea Elanului la est. .Subunitatile Podisului Barlad dispuse de la nord la sud sunt : ♦ Podisul Central Moldovenesc se desfasoara intre cuesta Iasului la nord si latitudinea Vasluiului in sud. situata intre Dealurile Falciului la vest si valea Prutului la est. gresii si argile in partea sa nordica mai inalta. la nord aflandu-se Podisul Central Moldovenesc. ♦ Depresiunea Elanului este urmatoarea subunitate spre sud. numit si Dealurile Berestilor. ♦ Podisul Covurlui.1) . ♦ Colinele Tutovei se afla intre valea Barladului la est si valea Siretului la vest. 4) Clima: 106 . .Este situat in sudul primelor doua si este cel mai extins ca suprafata. .b. la nord fiind tot Podisul Central Moldovenesc. Astazi padurile se mai impun in peisaj numai in zona sa nordica numita si Podisul Central al Moldovei.Podisul Barladului este o regiune greu de taversat. . in sud facandu-si aparitia din ce in ce mai mult nisipurile.c) Podisul Barladului (fig. aici existand un aliniament de cueste.c sunt entitati fizico-geografice nete ale unei singure unitati mari de podis din Romania. cu urcusuri grele si o circulatie anevoioasa intre interfluviile sale inalte si vaile cu pereti abrupti. . se afla la sud de Beresti.In trecut Podisul Barladului era intens impadurit. anume Podisul Moldovei.Este mai inalt in nordul sau atingand 561m in Dealul Dorosan.15. desi prezinta multe diferentieri de peisaj. Aici predomina inaltimi de 400-500m datorita prezentei unor roci mai dure.Este alcatuit din roci variate : calcare oolitice.

afluent sudic al Prutului. Beresti). care are o vale larga si un debit mare. Racaciuni. adunand afluenti ca Suceava cu Sucevita si Moldova cu Moldovita si alti mici afluenti. ♦ Campia Jijiei (Moldovei) este strabatuta de Jijia. ♦ Podisul Barladului este udat de apa Barladului si a afluentilor sai. partea nordica si de vest a Podisului Moldovei sunt mai umede si mai reci. de Bahlui. de Baseu si de Siha.5oC. ele sunt foarte numeroase. etc. scurti si semipermanenti ca: Vaslui. In schimb Podisul Sucevei are influente baltice. sub 500mm/an . fie pentru regularizare a debitului unor rauri: Bucecea (pe Siret) si Stanca Costesti (pe Prut). in timp ce partea estica si de sud sunt mai uscate din punct de vedere climatic. si de paraul Elan. Zeletin. 107 . 5) Apele: a. care se exprima specific pe fiecare treapta altitudinala de relief : munte. de tip central european. partea cea mai sudica a Podisului Barladului are caracteristici mai evidente ale unui climat de campie (adica nuanta de ariditate. Raurile tes aici o retea relativ bogata. iar precipitatiile anuale sunt de 800 mm. de aceea temperatura sa medie multianuala este de 8. Temperatura medie anuala : 8 – 9oC Precipitatii medii anuale : 500 – 700 mm/an Exista nuantari evidente. de continentalism este evidenta). Crasna.Podisul Moldovei are climatul treptei altitudinale a dealurilor joase (este deci un climat temperat de tranzitie. Tutova. In concluzie. fie pentru necesitatile comunitatilor – iazuri. campie). Lacurile: ♦ Naturale:. astfel : Campia Jijiei (a Moldovei) are precipitatii de campie. deal. afluent al Jijiei. b. Racova. cel mai cunoscut fiind iazul Dracsani.lipsesc ♦ Antropice sunt constituite fie in scopuri energetice. 222 m3/s. ca cele de pe Siret (Galbeni. culeasa de Siret sau de Prut ♦ Podisul Sucevei este taiat longitudinal de Siret.

ambele fiind in mare parte inlocuite acum prin campuri de culturi sau prin fanete. din Podisul Sucevei (floristice) si Dealul Repedea si Malusteni.cernoziomuri levigate. 11) Grad de umanizare: 108 .Vegetatia forestiera este apartenenta etajului stejarului.In rest predomina cambisolurile. .Silvostepa este caracteristica Campiei Moldovei.In Campia Moldovei (Jijiei) si in sudul Podisului Barladului. dar si subunitatilor de sud si de est ale Podisului Barladului . propice pentru agricultura. pe de alta parte. ca in toate unitatile de podis. .Sunt bine reprezentate solurile de lunca dar si saraturile. cele de suprafata fiind : intinse terenuri. 9) Zone ocrotite: Padurea Frumoasa si Padurea Bosanci. in Podisul Barladului (paleontologice). care are conditiile naturale necesare padurii de fag. de fertilitate mai redusa – soluri cenusii. 10) Resurse naturale: Podisul Moldovei nu dispune de o gama bogata de resurse de subsol.specifica celor doua formatii vegetale (vezi alte podisuri). fertile.c. 6. Apele de adancime si freatice – sunt prezente. . . 7) Fauna: . este formata din asociatii de graminee si palcuri de padure cu stejar pedunculat sau pufos. exista molisoluri . Vegetatia Vegetatia naturala (initiala deci) apartine silvostepei pe de o parte si padurii de foioase. exceptand Podisul Sucevei. 8) Solurile: .

Podisul Moldovei este o zona de straveche locuire. 109 .Densitatea populatiei este maxima in Podisul Sucevei si in Culoarul Siretului. astazi numarandu-se printre regiunile bine populate ale tarii. ./Km2. atingand in zonele urbane 100-150 loc..

1 Podisul Moldovei (schita de lucru) 110 .Fig. 15.

dar si depuneri sedimentare noi. prin altitudine si aspect colinar apartine clasei podisurilor. iar in sud neted ca un platou.Masivul Dobrogei de nord . intre : ♦ Dunare . calcare vechi. din punct de vedere geologic. inaltimea lui fiind de 100m in partea centrala si de maximum 467m in nord. inclusiv loess cuaternar.CURSUL 16 D. ♦ Numai in nord-vest are aspectul unor munti pitici. limite (fig. intruziuni vulcanice.este situat in sudul extrem al tarii. mai vechi.mai inalt.la nord si vest ♦ Bulgaria (prin granita trasata intre Ostrov si Vama Veche)-la sud ♦ Marea Neagra . 1) Asezare. PODISUL DOBROGEI Podisul Dobrogei este cel mai vechi pamant romanesc. la mijloc este insa neted ca o campie. 111 . mai complex ca alcatuire geologica.la est 2) Alcatuire geologica : Este cel mai vechi pamant romanesc (care contine reminiscentele catenelor muntoase baikaliene si hercinice) este si cel mai complex ca alcatuire petrografica. ♦ Datorita marii sale diversitati structurale nu poate fi caracterizat unitar din punct de vedere geomorfologic.16. ci pe subdiviziuni : . toate acestea regasindu-se in varietatea formelor de relief. In structura sa petrografica exista sisturi verzi.1) : . 3) Caracterizarea generala a reliefului: ♦ In general.

Podisul Dobrogei de sud . ♦ Dealurile Tulcei : . ♦ Podisul Babadagului: .este situat intre Valea Slava la nord si versantul sudic al raului Casimcea la sud (intre Harsova si Capul Midia). a) Masivul Dobrogei de nord: . cele mai vechi formatiuni geologice ce apar la suprafata in Romania si are un relief mai accentuat decat podisul Babadagului si se termina spre Lacul Razim prin Prispa Hamangia.se afla la sud de Muntii Macinului si Dealurile Tulcei. terminandu-se ca o peninsula intervenita intre mlastinile Deltei la nord si laguna Razim. La sud spre aceasta din urma se identifica o ultima treapta numita Prispa Agighiol. supus fiind unei eroziuni indelungate si fragmentat tectonic.Subunitatile componente sunt: ♦ Muntii Macinului : .se afla la est de subunitatea Macin. fiind inconjurat din toate partile de ape prezinta o reala maretie montana. . Cu toate acestea. se prezinta sub forma unei culmi inguste. Este alcatuit din sisturi verzi.Datorita structurii geologice dure si foarte vechi (de origine baikaliana sau hercinica). respectiv depozite sedimentare depuse peste un sector al Platformei Moesice ca fundament. b) Podisul Dobrogei de sud : 112 . fostul masiv muntos are acum inaltimi de dealuri. ♦ Podisul Casimcei: . iar cea maxima este de 341m si are o inclinare evidenta dinspre vest spre est.cu altitudine mai mica. desi nu depasesc 467m. prezinta doua culmi despartite de Valea Taitei si anume: Culmea Pricopanului (cu 467m in Varful Greci) si Culmea Niculitelului cu 363m inaltime maxima. . aproximativ intre valea Taitei la nord si valea Slavei la sud. cu relief si alcatuire geologica mai simpla. paralele cu bratul Sf. Aspectul sau este colinar. aceasta culme este modelata in calcare si scade treptat in altitudine dinspre vest spre est.situati in nord-vestul extem.Intre Muntii Macinului si Dealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant bine populata si cu un climat de adapost fata de vanturile de nord – nord-est. inaltimea minima este sub 200 m.. Gheorghe al Dunarii .

determinand versanti abrupti sau chiar iviri de stanci. . pana la hotarul de sud al tarii. . este fragmentat de afluentii Dunarii. au un regim torential si ating maximul in iunie.Partea sa cea mai joasa este Valea Carasu.. Ploile sunt rare. Litoralul are climat specific : ierni mult mai blande si veri mai putin 113 . sunt : ♦ Podisul Medgidiei (numit in trecut Podisul Tortomanului).Are un fundament de calcare si gresii sarmatice.In general Podisul Dobrogei de Sud nu depaseste decat pe alocuri 200m inaltime. ♦ Podisul Negru Voda : cu 192m inaltime medie.Se desfasoara la sud de aliniamentul : Harsova . relieful Podisului Dobrogei de sud este usor ondulat. pe vremuri mlastinoasa. ♦ Fasia litorala cu inaltimi de 36 – 60m fata de nivelul marii. . ♦ Podisul Oltinei cu inaltimiea maxima de 196m . 4) Clima: Desprinsa din clima temperat continentala de tranzitie a Romaniei.In rest. Procesele actuale de tarm sunt remarcabile si se studiaza la cursul de Geomorfologie. exceptand subunitatea Macin unde cad 400-500 mm/an si izolat chiar peste 500 mm/an. se afla in estul Dobrogei de sud. . intre lacul Siutghiol si granita de sud a tarii. Tarmul propriu-zis al Dobrogei de sud la Marea Neagra este de tip faleza adapostind plaje cu nisip fin. . in sud-vest. de numai 109m inaltime. clima Podisului Doborgei este cea a dealurilor joase si a campiilor.Capul Midia. peste care se afla o cuvertura groasa de loess.Subunitatile sale componente.Pe alocuri din depozitele de loess ies calcarele. si chiar peste 11oC (in sudul extrem) Precipitatiile medii anuale sunt usor sub 400 mm/an. astazi parte a Canalului Dunare – Marea Neagra. cu o nuantare aparte de accentuare a continentalismului. dispuse de la nord la sud. • Temperatura medie anuala este de 10 – 11oC. .

etc. au ape temporare si se varsa mai ales in lacuri. 114 . Lacurile: . Golovita. Sinoe si lacul Siutghiol situat mai la sud. b. Raurile Peceneaga. Babadag. conform pregnantei unei reale nuante de continentalism climatic. astfel :Telita si Taita se varsa in lacul Babadag. formate prin bararea gurilor de varsare de catre aluviunile Dunarii. cel mai mare lac natural romanesc. aceste lacuri s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor parauri sau rauri de catre cordoane de nisip marin sau fluviomarin.sunt numeroase ♦ Naturale: • Limanuri fluviatile: Oltina. Tasaul. – reprezinta o mare bogatie cantonata. mai ales stejerete. format din lacurile Razim (415Km2). Raurile : sunt mici. Apele freatice si de adancime 6) Vegetatia: Pentru Dobrogea de Nord este specifica vegetatia de silvostepa si.toride decat podisul propriu-zis. sau numai maritime: Agighiol. c. Zmeica. pe arii restranse. Casimcea in lacul Tasaul . Vederoasa. • Lagune: se constituie intr-un intreg complex. sursa de exploatat in viitor. In restul Podisului Dobrogei verile sunt toride. • Limanuri fluvio-maritime. ♦ Antropice: .iazuri piscicole sau lacuri de agrement in preajma statiunilor litorale. Marleanu. Techirghiol (acesta din urma cu apa sarata si namoluri curative). lacul Mangalia (cu ape sulfuroase). iar iernile geroase si vantoase. cea a padurii de foioase.Topologul si Bugeacul se varsa in Dunare si curg de la E la V. Slava in lacul Golovita. aceste rauri curg de la V-NV catre E-SE.. 5) Apele: a. Agigea.

iar in Podisul Casimcei chiar sub 25loc. 8) Solurile: Datorita varietatii reliefului si rocilor.Apar specii termofile in padurea Maciu si Babadag : stejar brumariu. Valul lui Traian si Aliman (rezervatii paleontologice) 10) Grad de umanizare: Desi Podisul Dobrogei este o zona de veche locuire. dunele marine de la Agigea (rezervatie de flora si fauna) si deschiderile : Seimenii Mari. etc.50loc. invelisul de sol este eterogen. popandaul. daca mai exista. si speciile colonizate : fazanul. 7) Fauna: Predomina cea de stepa cu specii adaptate peisajului modificat de agricultura : iepurele. garnita. astfel : predomina cernoziomurile si solurile balane dobrogene. etc. veverita. etc. sau cele termofile mediteraneene (broasca testoasa a locului). lupul. Numai in nord apar solurile cenusii si brune roscate de padure. muflonul. In rest. din grupa molisolurilor. In domeniul forestier se intalnesc speciile caracteristice padurii : caprioara. 9) Zone ocrotite: In Dobrogea de nord : Padurea Luncavita. vulpea. Pentru restul Podisului Dobrogei caracteristica a fost vegetatia de stepa pontica cu graminee (colilia. 115 . cu o fertilitate mai redusa (cambisoluri). etc. este protejata prin lege). paius. inlocuita insa de mult cu plante de cultura.150loc. iar in Dobrogea de sud : Basarabi (rezervatie floristica).. deci fertile.). numai pe litoral sau in Tulcea si imprejurimi densitatea populatiei este de 100 . mistretul. soarecii de stepa. ea este de numai 25 ./Km2 . Pasari ca : prepelita. potarnichea. dihorul. cer. bogate in humus. Pestera Gura Dobrogei si muntele Macin – rezervatie geologica. pufos./Km2 ./Km2 . dropia (care.

1 Podisul Dobrogei 116 . 16.Fig.

resursa aflata astazi in exploatare (la Ocna Mures. etc). 17. calcare si gresii. Praid.2) : 117 . In pragul Cuaternarului intreaga Depresiune a Transilvaniei a devenit uscat. s-a pus in evidenta pe trei laturi ale depresiunii o fasie de cute diapire cu strate ridicate pana la verticala aducand din adancuri samburi de sare. astfel : ♦ Carpatii Orientali prin sirul muntilor sai vulcanici in est .1) : Ocupa interiorul arcului carpatic. limite (fig. sare gema si gipsuri. 3) Caracterizarea generala a reliefului si subdiviziuni (fig. mai ramasesera lacuri ce aveau sa fie drenate mai tarziu. PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA Depresiunea Colinara a Transilvaniei este unitatea fizico-geografica centrala a tarii noastre. Dealul Mare si Dealul Preluca) in vest . nisipuri. 2) Geneza si alcatuire geologica : Catre sfarsitul erei Mezozoice. Giurgeu. In ultima faza. Numai pe margini si in unele depresiuni intramontane (Brasov. Regiunea a fost invadata de ape si indelung sedimentata cu argile. cand a inceput orogenenza alpina. a bazinului Transilvaniei. limitele sale exterioare fiind bine evidentiate de abrupturile celor trei ramuri muntoase. in Cuaternarul inferior. Ciuc). datorita eforturilor de cutare si ridicare a acestora s-a produs o scufundare lenta de pana la 4500m adancime. Dealul Prisnel. Ocna Dej. sisturi bituminoase. Un mare avantaj al zonei este ca in formatiunile sedimentare amintite se gasesc intercalatii de carbuni. ♦ Carpatii Occidentali prin grupa Muntilor Apuseni si jugul intracarpatic (muntii Meses. care s-a prelungit pana la inceputul Cuaternarului.17. marne.CURS 17 DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI. ♦ Carpatii Meridionali in sud . in paralel cu ridicarea Carpatilor. 1) Asezare.

832m). iar in marginile sale sudice si de vest se afla depresiuni submontane formate prin eroziune si acumulari piemontane. Dumitra. Praid. se afla depresiunile : Almas si Iara (inchisa la est de Dealul Feleacului . • Are in general altitudini de 500-600m. in cuprinsul carora s-a acumulat gazul metan. Becheci. la marginea dinspre munte se afla depresiunile submontane Hoghiz. 118 . Voivodeni. ♦ Podisul Transilvaniei propriu-zis constituie zona din interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei limitata de depresiunile submontane amintite. astfel : ♦ In sud se afla Depresiunea Fagaras. la contactul cu Muntii Apuseni. avand in jur de 600m. care se apropie sau trec de 1000m altitudine. inchise de alte maguri ca Dealul Homat. Ambele depresiuni au o treapta de relief mai inalta (600-900m) cu aspect colinar. Magura Rez. • Este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale. drenata de Olt si apoi Depresiunea Sibiu sau „Tara Cibinului”. cele doua fiind despartite prin cateva coline inalte. iar la vest de inaltimile deluroase mentionate se afla o alta serie de depresiuni cu caracter intercolinar : Cristuru Secuiesc. apoi depresiunile Alba Iulia – Turda si mai la sud Culoarul Muresului. ♦ Pe latura rasariteana. ♦ In cadrul acestei structuri de tip subcarpatic. Magherani-Atid. unde s-a inaltat in Neogen sirul muntilor vulcanici (ce se termina printr-un platou vulcanic de o remarcabila netezime) s-au individualizat doua aliniamente depresionare despartite prin inaltimi asemanatoare celor subcarpatice : Nadascut. drenata de Cibin. Sinioara. Odorhei. pe latura sudica la contactul cu Muntii Fagaras si Candrel si o treapta mai joasa cu aspect de campie. Atid si altele de peste 800m altitudine. una din principalele bogatii ale tarii. Homoroade.. desi se intalnesc si inaltimi de numai 300m sau de peste 700m. Dealurile Siclodului. unde apar o serie de depresiuni si dealuri submontane marginale. Bistrita. un afluent al Oltului. etc. Valenii de Mures. sau „Tara Fagarasului”.Depresiunea Colinara a Transilvaniei prezinta un relief mai proeminent pe latura sa estica. boltite pe alocuri sub forma de domuri. In centru este evidenta o zona de podis. ♦ Pe latura vestica.

Are ca limite: in nord Valea Muresului. Podisul Secaselor in sud-vest. cu aspect mult mai neted si Podisul Hartibaciului. un substat argilo-marnos si este brazdata de vai largi. Constituie o regiune mai joasa.) c) Podisul Tarnavelor: constituie sectorul cel mai extins al Podisului Transilvaniei. aceasta regiune a fost denumita de localnici „campie”. (In cuprinsul ei exista numeroase lacuri antropice. aici dealurile sunt mai inalte (peste 600m). este strabatut de Tarnava Mare si Tarnava Mica de unde-i vine si numele. a) Podisul Someselor : aflat intre culoarul celor doua Somese (Mare si Mic) la sud si jugul intracarpatic la nord. In cadrul sau se individualizeaza trei subunitati denumite dupa raurile ce le strabat. Mures si confluenta Ariesului) si cele doua Somese (intre Cluj-Napoca. iar culmile cu versantii mai abrupti si acoperita cu paduri. datorita pozitiei in interiorul arcului carpatic si totodata primind influente oceanice. in mare parte acoperit de culturi agricole. Campia Transilvaniei la mijloc si Podisul Tarnavelor la sud. 119 . astfel: Podisul Tarnavelor propriu-zis in nord. la sud. Dej si Nasaud) despart Podisul Transilvaniei in trei subdiviziuni si anume: Podisul Someselor la nord. mai inalt si mai impadurit. iar in sud depresiunile Sibiu si Fagaras. iazuri. 4) Clima: Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare parte de dealuri joase. respectiv un climat umed si moderat termic. b) Campia Transilvaniei : este situata intre cele doua Somese la nord si Valea Muresului la sud. dar si de dealuri inalte) avand iarna un climat de adapost.. formata din dealuri scunde.• Vaile largi ale Muresului (intre Tg. are in general relief colinar. Datorita pantelor line pe care se intind ogoare precum si datorita absentei padurilor. in trecut chiar „Campia Painii” si reprezinta o importanta zona agricola. avand in medie 500m inaltime. Spre deosebire de Campia Transilvaniei.

este principalul rau din Depresiunea Transilvaniei. Primeste afluenti mai importanti pe stanga: Tarnava (formata la Blaj. ♦ Oltul .se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei. 5) Apele: a. b. fiecare primind o serie de mici afluenti. colectate de trei mari cursuri de apa : Somesul si Muresul care apartin grupei de vest si Oltul care apartine grupei de sud. fiind mai scazute (chiar sub 600 mm/an) in Campia Transilvaniei si in partea de vest.strabate Depresiunea Transilvaniei la sud. Turda. unde ating chiar 1000mm/an. Alti afluenti ai Muresului sunt Gurghiul si Nirajul. adica in Podisul Someselor. Lacurile: . Praid. iar pe dreapta are ca afluenti mai importanti Homoroadele (Mare si Mic) si Cibin cu afluentul sau Hartibaciu. atat cele naturale cat si cele antropice ♦ Naturale: sunt de origine salina. care vine din Muntii Apuseni. 120 . prin umirea Somesului Mic (cu izvoarele in Muntii Apuseni) cu Somesul Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei). ♦ Muresul . pe care o strabate din directia NE in directia SV. adunand pe stanga toate raurile scurte ce coboara pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. iar pe dreapta are ca principal afluent Ariesul. ♦ Somesul . formate pe masivele de sare cum sunt cele de la: Ocna Sibiului (Lacl fara fund). Iarna se acumuleaza pe fundul depresiunii mase de aer rece. unde se manifesta fenomenul de foehn si sunt mai ridicate in est dar mai ales in nord. Secasul. Sovata (Lacul Ursu). fiind mai scazute in est si mai ridicate in vest. prin unirea Tarnavei Mari cu Tarnava Mica).sunt numeroase. Ocna Dej. Precipitatiile medii anuale insumeaza 600-800 mm/an. ceea ce determina inregistrarea unor temperaturi foarte scazute. spre Muntii Apuseni. Sebesul. in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantul Mare (de tip foehn). Raurile : In Depresiunea colinara a Transilvaniei exista o bogata retea de rauri.Temperaturile medii anuale se mentin intre 7 si 9oC. Predomina vanturile de vest .

bogate in humus si cu fertilitate ridicata. apar in restul Depresiunii Colinare a Transilvaniei fie sub vegetatia de padure. iar la partea superioara din gorun. Apar. Solurile sunt caracteristice etajului padurii. 9) Zone ocrotite: Fanetele Clujului. Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului. Vulcanii noroiosi de la Hasag. din categoria celor argiloiluviale. apoi etajul padurii de amestec stejar si fag si chiar etajul padurii pure de fag. mai sarace in humus si de fertilitate mai redusa (cele podzolice se intanesc sub padurile de fag si de rasinoase) . Astazi padurea este redusa mult prin defrisari. etc. Taga. 10) Gradul de umanizare: Depresiunea Colinara a Transilvaniei reprezinta o zona de straveche locuire. precum si soluri podzolice. Lacul fara fund. fie in zonele defrisate pentru a fi luate in agricultura. 8) Solurile: Cele mai raspandite sunt cernoziomurile levigate din categoria molisolurilor. Zau.♦ Antropice: cele mai numeroase sunt iazurile. prezente indeosebi in Campia Transilvaniei: Ceaca. unde se inregistreaza si sub 25 loc/Km2. prezente in Campia Transilvaniei. 6) Vegetatia: Etajul de vegetatie naturala propriu acestei zone este cel al padurii de foioase si anume : etajul stejarului. Rapa Rosie. inscriindu-se in regiunile intens populate ale tarii. din grupa spodosolurilor. 121 . dar este redusa in Podisul Hartibaciului si in Podisul Secaselor. Densitatea populatiei este mare in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase. de asemenea. soluri brune si brune acide numite cambisoluri. Catina. Padurea Mociar. 7) Fauna: Este cea specifica etajelor de vegetatie prezentate. alcatuit la partea inferioara din specii termofile. respectiv soluri cenusii.

Fig.1 Depresiunea colinara a Transilvaniei (schita de lucru) 122 . 17.

17.2 Depresiunea colinara a Transilvaniei (harta de atlas) 123 .Fig.

relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Intre aceste limite Campia Romana apare ca o mare depresiune. ajungand in partea de est la grosimi considerabile. peste aceste depozite sedimentare s-a depus ulterior loessul. disparnd la sfarsitul Cuaternarului . Din punct de vedere tectonic. CAMPIA ROMANA CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare.PARTEA a III – a CURSUL 18 A. avand ca limite : ♦ Podisul Moldovei. puternic sedimentata. Specifica pentru aceasta unitate a tarii este cuvertura de loess care acopera interfluviile. ea formandu-se prin acumulare de sedimente (pietrisuri. in unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente. Subcarpatii Curburii si Podisul Getic la Nord si ♦ Lunca Dunarii la Sud si Est. 2) Alcatuire geologica. reprezentate prin calcare. in contrast cu inaltarea produsa la un moment dat in Carpati si Subcarpati. limite (fig. In fundament se afla trei sectoare ale Platformei Moesice. Stratele sedimentare de deasupra calcarelor ating grosimi de pana la 3000 – 4000m.1): Campia Romana este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra. care continua si in timpurile noastre (cunoascuta si sub numele de zona de lasare de la Namoloasa. marne. argile) in marele lac. care exista aici si care s-a retras treptat spre est. subsidente.18. cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului inferior. 124 . situata in sudul tarii. nisipuri.

are inaltimi cuprinse intre peste 300m in nord-vest si 10-20m in extermitatea nord-estica. ca niste platouri netede. Sunt cele mai inalte unitati ale Campiei Romane.1): evaluata dimensional. etc. Toate dunele au fost fixate prin culturi sau plantatii forestiere. ♦ Subdiviziuni : cea mai cunoscuta subdiviziune geografica este urmatoarea: • O fasie de campii piemontane la nord. de regula cu peste 300m si au deasupra o cuvertura subtire de pietrisuri. asadar in zona in care intre Subcarpati si Campia Romana nu se interpune altceva.♦ Caracterizarea generala a reliefului (fig. a) Campiile piemontane au intindere mica. aparand ca un brau ingust la poalele Subcarpatilor Curburii. Netezimea acestora este intrerupta numai de mici denivelari circulare sau ovale numite „crovuri”. pe stanga Jiului in Campia Romanatilor. • Partea ce mai joasa de 10-20m altitudine se afla pe Siretul inferior. pe un teritoriu de lenta scufundare.1). cele mai multe aflandu-se in sudul Olteniei: de-a lungul Dunarii. • La margine sudica se afla Lunca Dunarii. numite „campuri”. • O zona de subsidenta aproape continua intre Arges si Siretul inferior cu rauri divagante . in estul Campiei Romane sub forma unor fasii de-a lungul Ialomitei si Calmatuiului si in zona de confluenta a Barladului cu Siretul (dunele de la Hanul Conachi). Exista urmatoarele campii piemontane : 125 . cum ar fi Podisul Getic mai la vest. cu largi si netede interfluvii intre vai .18. • Relieful Campiei Romane se carcaterizeaza prin vai largi si interfluvii. joasa si umeda mai tot timpul anului. precum si de la vest la est (dupa cum sau retras apele lacului cuaternar). • O alta nota specifica o constituie prezenta nisipurilor cu microrelief de dune. • O zona intinsa a campiilor tabulare. in evantai. Campia Romana are urmatoarele caracteristici : • 600Km lungime pe directia est-vest si 140Km latime pe directia nord-sud. unde s-a format o mare zona de confluenta. • Are o inclinare de la nord la sud – sud-est.18. (fig. in zona sa centrala . de catre apele stagnante. formate prin tasare. viticultura. avand o cuvertura subtire de pietrisuri . spre care se recurbeaza raurile.

separate de Jiu.18. Calmatui. Campia tabulara are urmatoarele subimpartiri : In partea de vest se afla : Campia Olteniei (la vest de Olt) (fig. Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului .1). mai joasa. Campia Buzaului. Ea se continua cu Campia Mostistei pana la meridianul confluentei Mostistei cu Dunarea. orasul Bucuresti. b) Zona subsidenta a Campiei Romane. cuprinde campii joase cu rauri divagante. Campia Siretului inferior. fixate cu plantatii de vita de vie si pomi fructiferi sau numai salcami. are de asemenea lacuri sarate. ca un platou. care au fost insa defrisate. celebrii Codri ai Vlasiei. alcatuite din largi interfluvii („campuri”). iar de-a lungul Dunarii si Jiului are siruri de dune.Campia Pitestilor. in trecut acoperita de paduri. ramanand numai unele petice. c) Campiile tabulare. indeosebi in jurul capitalei. in ansamblu. care si-au scimbat albiile in timpuri recente. campuri care sunt separate prin vai rare si putin adanci. separate de raul Vedea. Exista urmatoarele astfel de campii : Campia Titu. Aceasta campie a constituit cu veacuri in urma o zona de adapost in care au aparut asezari si s-au dezvoltat. drenata de Dambovita si Colentina. Intre Olt si Arges se afla Campia Boianului si Campia Gavanu-Burdea (ambele in nord). la o mare rascruce de drumuri. deosebit de neteda. 126 . Partea estica a Campiei Romane este. marginita la nord-est de valea longitudinala a paraului Calnistea. Campia Gherghitei. mai larga si are siruri de dune depuse pe dreapta raurilor Ialomita. acoperite de straturi de loess tot mai groase de la vest catre est. caracterizata prin scufundari lente. Cuprinde doua subunitati : Campia Bailestilor si Campia Romanatilor. Buzau si Siret . iar la sud Campia Burnazului. Campia Targovistei. Se disting urmatoarele subunitati : Campia Vlasiei la est de Arges. Campurile acestea sunt mai inalte la vest de Arges si mai joase la est de acesta. care reprezinta partea cea mai inalta si ingusta a Campiei Romane si coboara in trepte de la nord la sud.

intre luna cea mi calda si cea mi rece fiind cea mai mare amplitudine din cadrul unitatilor geografice ale tarii. cele mai ridicate valori din tara. aluvionara. Pe aceste intinse campuri se intalnesc crovuri. 127 . 1983) . de interferenta intre influentele vestice oceanice. sudice mediteraneene si cele estice – nord-estice respectiv continentale.Campia Baraganului se afla la est de Campia Vlasiei si a Mostistei.1 are o prezenare aparent diferita de Baragane). Lunca Dunarii este cea mai sudica unitate a Campiei Romane.400-600mm/an si secete frecvente. largindu-se din ce in ce mai mult spre est. vaile care le delimiteaza sau le strabat creand abrupturi de 10-30m. devenita astazi Insula Mare a Brailei. In iulie. Prezinta aspecte diferite pe parcursul ei. in care s-au instalat lacuri. temperatura medie anuala este de 22o – 23oC. luna cea mai calda din an. In cadrul Campiei Romane se manifesta trei influente climatice colaterale: mediteraneene – in Campia Olteniei. care inchid baltile candva inundabile. acum indiguite si desecate. 3) Clima: Desprinzandu-se din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie. Interfluviile Baraganelor sunt largi si netede. cu ploi de toamna si ierni blande (vezi Ecaterina Ioan Bordei.campie. cu medii termice anuale ridicate. dar cu precipitatii reduse . care scad de la 600mm in vest la mai putin de 500mm in Baragan.Bogdan [1]) si Campia Brailei care se mai numeste Baraganul brailean (pe harta nr. indeosebi in partea de nord. vizibil mai ales in domeniul precipitatiilor. Ea reprezinta portiunea cea mai joasa. Se constata o accentuare a tendintei de continentalism climatic dinspre vest spre est. adeseori cu ape sarate. a vaii Dunarii care sta sub actiunea directa actuala a fluviului sau a bratelor acestuia. de 10o – 11oC. clima Campiei Romane este cea a treptei de relief . subdiviziunile acesteia sunt : Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului care poate include (conform O. indeosbi in aval de Calarasi. de unde Dunarea se desparte in doua brate principale. La nord de Baragan se afla Campia Tecuciului.

Ramnicul. limanuri fluviatile: in lungul Dunarii (Mostistea). Herastrau. Lacul Sarat de langa Braila. in aval de Slatina. Vedea. Baneasa. Dambovita (impreuna cu afluentul sau Colentina. apoi Ialomita cu afluentul Prahova si Calmatuiul brailean. sunt : Jiul. Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (si in foarte mica masura nivala sau subterana). culese de Dunare sau de Siret si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati . lacuri de crov. • ♦ Lacuri antropice: numeroase lacuri de agrement amenajate pe Colentina. etc. unele chiar secand vara (Calmatuiurile. Raurile : Campia Romana este strabatuta de raurile grupei sudice si de cateva din grupa estica. Sabar. 1988). Movila Miresii. Cernica.in Campia Romana exista numeroase lacuri naturale: ♦ Lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii): • • mai cunoscute – Lacul Brates de langa Galati (amenajat). Plopul. de la vest la est. de interes energetic: pe Olt. Ianca. Tei. La ploi torentiale se produc inundatii. Din grupa estica Siretul (raul cu cel mai mare debit – 222m3/s. iar iarna temperaturile usor mai ridicate decat in est. Vedea. Vedea sau Calmatuiul teleormanean izvorasc din Podisul Getic. in lungul Buzaului (Balta Alba). 4) Apele: a. 128 . dar si lacuri de acumulare.).). Lacurile: .Zona de interferente climatice se afla intre Olt la vest si Mostistea la est (vezi Nicolae Ion Bordei. acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit. Oltul cu afluentul sau Oltet. prezente mai ales in Baragan si in Campia Brailei: Amara. Principalele rauri. Strulesti. dintre cursurile interioare) primeste Buzaul. Milcovul cu Putna. consecinte ale continentalismului climatic. b. numai cateva parauri scurte de campie ca : Desnatuiul. in lungul Ialomitei (Snagov). in capitala si in imprejurimi: Mogosoaia. Floreasca. Arges cu afluentii Neajlov. etc. Aici precipitatiile sunt mai mari decat in estul Campiei Romane.

c. 6) Fauna: Se refera la speciile caracterisitice stepei si silvostepei. 5) Vegetatia: Vegetatia naturala. etc. popandaul.stepa. . datorita evaporatiei intense de vara. in unele locuri cu valoare terapeutica. atat stepa cat si silvostepa s-au transformat. caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan). tei. potarnichea (tot mai rare) : dropia fiind ocrotita de lege. cuprinde pajisti stepice cu graminee (paiusul. ce urca si in etajul forestier. prepelita. silvostepa si padurea de stejar. apele freatice se afla la adancimi relativ mari (20-25m).silvostepa. ulm. iar in partea superioara din gorun. apartine la trei mari formatiuni : stepa. etc. dand nastere la saraturi. din stejar pedunculat. cu pajisti stepice si palcuri de padure cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu. Ulterior. indeosebi in luncile Dunarii. 7) Solurile: Predomina cernoziomurile. si cernoziomurile levigate tipice pentru silvostepa. . ambele tipuri 129 . iar dintre pasari. atat de intens transformata astazi. cum este Baraganul. caracteristice stepei. aceste ape antreneaza in miscarea lor ascensionala sarurile din stratele sedimentare. cu zavoaie de salcii. devenite importante zone agricole. Siretului. dropia.) . etc. orbetele.. speciile sunt rozatoarele : iepurele. alcatuita la partea inferioara din specii de stejar termofil (cerul si garnita). Ialomitei. negara. in cea mai mare parte inlocuita de culturi. pirul. harciogul. In zonele bantuite de secete. Se adauga si alte specii de foioase : carpen. Apele subterane : Sub depozitele de loess sau aluvionare ale „campurilor”. plopi. astfel ca azi nu mai cuprind decat resturi ale formatiunilor initiale impestritate cu alte ierburi (stepa secundara). avand o mare raspandire in Campia Vlasiei . Apele de adancime exista si au adeseori caracter ascensional sau artezian.Padurea de stejar. colilia. Are o larga dezvoltare vegetatia de lunca.

dar sunt de bun randament agricol. cca. Lacul Sarat de langa Braila (flora si fauna). 9) Grad de umanizare: Campia Romana are o densitate medie mica sub 50 loc/Km2 . au deci o mare fertilitate. De asemenea. se intalnesc soluri saraturate (halmorfe). Padurea Izvoru (fauna). De mentionat ca pe campurile interfluviale densitatea este si mai mica. Ploiesti. Padurile Spataru si Ciornuleasa (forestiere). Dunele Hanul lui Conachi. au rams putine zone naturale ocrotite : padurile Comana si Snagov. Pitesti. Exceptie fac numai zonele de urbanizare Bucuresti. 8) Zone ocrotite: Datorita introducerii masive sub cultura a terenurilor.fac parte din categoria molisolurilor. Focsani si orasele din Lunca Dunarii unde densitatea se situeaza intre 100 si 150 loc/Km2. Craiova. Baraganul si Campia Burnazului au cele mai mici densitati medii. Buzau. sunt bogate in humus. Siretului si Buzaului. 25 loc/Km2. (mai frecvente in Baragan) si lacovisti (soluri hidromorfe) indeosebi in luncile Dunarii. 130 . Exista insa areale intinse cu soluri brun roscate de padure (formate sub celebrii Codrii ai Vlasiei). Tiglina (geologice). care au o fertilitate mai redusa si care necesita ingrasaminte pentru a fi cultivate.

Fig. 18.1 Campia Romana (schita de lucru) 131 .

132 . iar in holocen campiile joase si luncile. din nisipuri. acolo unde patrunde la ei prin depresiunile „golf”. ♦ Caracterizarea generala a reliefului : • Altitudinea medie a Campiei de Vest este de aproximativ 100m. ♦ la sud .varsarea Nerei in Dunare . Gutai). Ea a devenit uscat treptat si succesiv respectiv in pleistocen campiile inalte. iar cea minima de 80m pe cursul inferior al Timisului.CURS 19 B. relief si subdiviziuni : ♦ Alcatuire geologica : Este alcatuita. ♦ in vest . In mod direct se margineste pe o mica portiune cu Carpatii Occidentali. la suprafata. pietrisuri.granita de vest. la poalele Carpatilor Occidentali si a Dealurilor de Vest ca trepte majore de relief. Campia de Vest s-a format prin sedimentarea Marii Panonice cu sedimente aduse de rauri in timpul Neogenului si pana in timpurile recente. in functie de patrunderea ei in zona dealurilor. loess si aluviuni recente. • Are o latime variabila : 20-60-80Km. CAMPIA DE VEST CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. sau cu Muntii Apuseni direct. a tarii .se margineste cu Dealurile de Vest. ♦ la est . se afla in vestul exterm al Romaniei. 2) Alcatuire geologica. trasata.marginea submontana a Carpatilor Orientali (Oas. 19. cea maxima fiind de 174m in Campia Vingai. in dreptul Muntilor Zarandului. limite (fig.1) : Campia de Vest a tarii. Are ca limite : ♦ la nord . dupa cum o arata si numele.

piemontan. • Campia Gataiei – in continuarea Dealurilor Tirolului. la contactul cu Muntii Zarandului (unde Dealurile de Vest lipsesc) se dezvolta podgoria Aradului . Campia Careilor. • Exista si aici. cu ape ratacitoare. din care cauza raurile au cursuri meandrate. . dezvoltat pe acumulari de nisip si pietris peste care s-a depus loess . formand chiar sectoare mai 133 . in Banat • Campia Lugojului – care patrunde pe Timis intre Muntii Banatului si Poiana Rusca.campii piemontane: Campia Vingai. • Campia Vingai are un aspect colinar aparand ca o prelungire evidenta a Dealurilor Lipovei. Campia Miersigului). consituindu-se in urmatoarele subdiviziuni: a) Campiile inalte : formate din acumulari de loess. indeosebi in nordul Campiei Crasna. divagante. Campia Crisurilor si Campia Timisului.campii de subsidenta: Campia Somesului. Ier). de unde caracterul usor inclinat. datorita fenomenului de subsidenta (coborare) pe care il suporta suprafata terenului (raurile isi schimbau succesiv directiile. . sunt neinundabile : • Campia Careilor (143 m) reprezinta o mare acumulare de nisip. • Campia Miersigului – dispusa in prelungirea Dealurilor Ghepisului.• Are o inclinare foarte redusa. in prezent cu plantatii viticole . pietris si nisip. b) Campiile joase : au fost zone mlastinoase. cu frecvente iesiri din albie. cu relief de dune. se continua dincolo de granita. • Campia Aradului. • Pentru o retinere mai usoara le putem imparti in campii inalte si joase. Campia Cermeiului. asemanator Campiei Romane: . de asemenea inalta (112m) are un relief aparent neted.campii tabulare: Campia Aradului. divagante. • Campia Cermeiului – in continuarea a Piemontului Codrului.

desecate. datorita pozitiei campiei in calea maselor de aer venite dinspre vest. a climatului (fara maxime sahariene vara si minime siberiene iarna). Campia Ierului). mai redusa decat in Campia Romana.joase. rezulta de aici o diferenta (amplitudine) de 22 – 23oC. 4) Apele: a.Predomina vanturile de vest. pe alocuri. moderata termic si care resimte influente oceanice (pe cea mai mare intindere) sau influente submediteraneene (la sud de Bega). . Crisul Repede. Timis. iar in sud bate Austrul. Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 22oC in sud si de 21oC in nord.Campia Crisurilor (pe Crisul Negru si Alb) • in sud . mai insemnate decat in zonele similare din tara. Crisul Negru.Temperatura medie anuala este de 11oC la sud si 9oC la nord. pe fondul climatului temperat de campie. 3) Clima: Desprinsa din clima generala a tarii care este temperat continentala de tranzitie.Campia Somesului. o nuantare oceanica in nord si centru si una mediteraneana in sudul Campiei de Vest. ceea ce arata o nuanta mai oceanica. Exista. La precipitatii mari. Crasna. aceste campii sunt inundabile. 134 . Crisul Alb. Aceste campii sunt : • in nord . Bega. sub raport termic. Barcau. transformate in terenuri agricole sau. datorita pozitiei si oscilatiei panzei freatice.Campia Timisului (pe Timis si Bega). . . • in centru . iar a celei mai reci este de -1oC in sud si de -2oC in nord .Precipitatiile medii anuale sunt de 630mm/an. Raurile : Principalele rauri sunt : Somes. o componenta mediteraneana. in incinte piscicole (de exemplu lacul Cefa) inca din secolul XVIII. clima Campiei de Vest este cea a treptei de relief careia ii apartine . este deci o clima de campie. Mures. Campiile joase erau supuse la inmlastinari si saraturi. Au fost indiguite. de legatura intre bazine hidrografice (de exemplu.

Timisul primeste in campie ca afluenti pe Poganis si Barzava Toate aceste rauri au fost vulnerabile in primavara anului 2005 pe fondul unor precipitatii mari. silvostepei si padurilor de stejar : rozatoare. silvostepei si etajului padurii de stejar pe campiile inalte. cu humus si fertilitate ridicata. Campia de Vest este puternic transformata antropic. 7) Solurile: predominante sunt molisolurile (cernoziom. In lungul luncilor este o vegetatie specifica. pentru termoficare si incalzitul serelor. Apele de adancime sunt prezente aproape pe intreaga intindere a Campiei de Vest (de la Timisoara.• Somesul este al patrulea rau ca debit . cernoziom levigat). Lacurile: sunt relativ putine: exista lacuri cu apa dulce sau sarata in Campia Careilor si Campia Timisului si amenajari piscicole in Campia Crisurilor (Cefa). iar in Campia Careilor plantatii de salcam. 135 . soluri de lunca si soluri nisipoase (Campia Careilor). apa industriala. in extermitatea vestica a campiei. 6) Fauna: este cea caracterisitica stepei. 5) Vegetatia: naturala apartine stepei pe o mica intindere. • Crisurile au debite relativ egale intre ele . au un caracter termal. pasari. • Muresul are un debit (179 m3/s) sensibil egal cu al Oltului . lacovisti (soluri hidromorfe). Arad la Oradea si Satu Mare). c. etc. b. • Bega este canalizat si permite circulatia unor nave mici . la inundatiile din 1970 si 1975 a ajuns la debite foarte mari (jumatate din debitul Dunarii la Bazias). unele fiind bicarbonatate-sulfurate ca la Felix sau 1 Mai si Tinca. Local apar soluri saraturoase (halomorfe). Apele subterane : Sunt bogate si continue. apele termale au utilizari variate : terapeutic.

Timis. fauna piscicola). 136 . Caras Severin).8) Zone ocrotite: cea mai cunoascuta : Baile 1 Mai (flora si Fauna) si Satchinez (fauna). Campia de Vest a reprezentat un teritoriu de straveche si continua populare umana. 10) Grad de umanizare: Datorita conditiilor naturale favorabile. ape geotermale. unde se inregistreaza valorile cele mai scazute din tara (sub 1%) si ceva mai ridicat in nord (judetele Bihor. In prezent. resurse funciare (soluri. pasuni. densitatea medie este de 75-100loc/Km2. mai ridicata (peste 150loc/Km2) in jurul oraselor mari. resurse de apa dulce (pentru irigatii). Lucrarile de amenajari funciare in zone mlastinoase sunt cunoscute din secolul 18. elemente de fauna (fauna cinegetica. Sporul natural este redus in partea de sud (judetele Arad. Satu Mare). propice locuirii umane si agriculturii. paduri). 9) Resurse naturale: ale Campiei de Vest sunt : resurse energetice (indeosebi petrol si gaze asociate).

19.1 Campia de Vest (schita de lucru) 137 .Fig.

CURSUL 20 DELTA DUNARII CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA GENERALA 1) Asezare. sistemul de grinduri conjugate din Delta : Letea.1): Delta Dunarii. se bifurca in celelalte doua brate ale Dunarii : Sulina si Sfantul Gheorghe. este situata in partea de est a tarii. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul 138 . 2) Geneza : Delta Dunarii s-a format intr-un fost golf marin (ce includea si teritoriul Deltei si al lagunei Razim – Sinoe) datorita aluviunilor aduse de Dunare si depuse in mare. cea mai joasa si cea mai noua regiune de campie. la est de Tulcea. La aceasta a contribuit foarte mult curentul circular al Marii Negre care a creat in Pleistocen.20.In Delta este inclus si complexul lagunar Razim – Sinoe. Saraturile. limite (fig. dincolo de bratul Chilia la nord si nord-vest ♦ Podisul Dobrogei la Sud si Sud-Vest ♦ Marea Neagra la Est.1): prima bifurcare se produce la vest de Tulcea. aici despartindu-se spre nord bratul Chilia si spre mijlocul Deltei un alt brat care. Caraorman. 20. la varsarea Dunarii in Marea Neagra intre: ♦ Campia Buceagului. ♦ Bratul Chilia – situat in nordul Deltei are lungimea cea mai mare si debitul cel mai ridicat (poarta 60% din volumul apelor fluviului). care se edifica continuu si sub ochii nostri. la Patlageanca. 3) Bratele Deltei : Dunarea se desparte in cele trei brate principale. astfel (fig. .

cuprinde. „Delta secundara a Chiliei”. Dranov. care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an. dar pe teritoriul Ucrainei. „bara de la Sulina”. insulele Sacalin. deoarece este aproape rectiliniu. Cernovca). sunt terenuri inundabile si numai partial indiguite si desecate (in partea de vest a Deltei). pentru diminuarea acestui efect a fost construit un dig in lungime de 12Km. Tataru si Babina. ♦ Bratul Sulina – este cel mai scurt. garle (de exemplu : Litcov. 4) Relieful Deltei: .grindurilor Stipoc.). ♦ Terenurile inalte sunt neinundabile (13% la cele mai mari ape). intre grinduri . la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii. Matita. Merhei. 139 . in general grinduri. care indeparteaza spre larg aluviunile aduse. Exista grinduri longitudinale (fluviale). Cernovca) . brate secundare (Tataru. Obretin. cum ar fi ostroavele Cernovca. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor. Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare (adica despletire in mai multe cursuri secundare). lacuri (Isac. La varsarea in mare a Chiliei se creaza in prezent o Delta secundara. de exemplu bratele secundare Tataru si Cernovca includ in interior ostroave. ♦ Bratul Sfantul Gheorghe. etc. La varsarea sa se produce o acumulare continua de nisip care s-a consituit intr-un sir de insule. Dunavat). prin care se relizeaza legatura cu laguna Razim. Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat. este foarte meandrat.sud-est. transversale (fluvio-maritime) si continentale (Chilia si Stipoc). care are tendinta de a bloca gura de varsare. terenuri joase si terenuri inalte : ♦ Terenurile joase cuprind mlastini. ostroave (Tataru. formandu-se o bara de aluviunipe brat. de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un pescaj de 7 m). Babina. Din bratul Sf. A fost regularizat si canalizat in urma cu aproape un secol. cu directia dominanta nord-vest . in regim natural.

Grindul Stipoc (3m) este mult erodat. ♦ Precipitatiile sunt foarte reduse (sub 400 mm anual). 140 . Grindul Chilia (cu altitudinea de 6. Grindul Saraturile. • Grindurile continentale sunt Chilia si Stipoc. temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 22o-23oC. Pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare – Letea. ♦ Temperatura medie anuala este de 10o-11oC. • Grindurile transversale fluvio-maritime au fost formate de aluviuni aduse de fluviu si de mare prin curentii circulari ai Marii Negre .• Grindurile longitudinale fluviale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. cu un relief de dune . ♦ Bat frecvent crivatul (din nord-est) si brizele diurne. Grindul Caraorman (cu altitudinea maxima de 8 m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. formeaza pe tarm cea mai intinsa plaja din tara. aceste grinduri sunt Letea. ocrotita prin lege. dispus in fasii aproape paralele. de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia este acoperit cu loess. 5) Clima: Clima Deltei Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica a tarii.interdune. iar a lunii celei mai reci (ianuarie) de -2oC. Caraorman.5m) este o portiune a uscatului predeltaic (al Campiei Bugeacului. Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. cu cel mai fin nisip. Ivancea si Crasnicol. situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare. Saraturile. sub forma unui evantai. unde predomina climatul temperat continental de tranzitie cu nuante de ariditate evidente.

nisetru). crap.la Patlageanca debitul Dunarii este de 6470 m3/s (egal cu cel al Volgai). ♦ Dunarea : . Cele trei brate duc volumul apelor fluviului astfel : Chilia 60%.2%. etc. ♦ Lacurile : Un specific peisagistic si hidrografic este dat de suprafetele lacustre . Debitul solid este de 58. egrete. Golovita. pasari (280 de specii dintre care amintim speciile de pelicani. adancimi mici (pana la 2. Isac. Fortuna. garlite. asa numitii „ pesti fara oase ” mentionati in antichitate de Herodot. Rosu.8% si Sfantu Gheorghe 21. la care se adauga padurile de stejar Letea si Caraorman. Sulina 18. caras. cormorani. cel mai mare complex lacustru (700 Km2).7 mil. vidra). 7) Vegetatia: Vegetatia Deltei este o vegetatie de lunca. cega. pastruga. 141 . mamifere de apa (bizamul. Puiu. Matita. 8) Fauna: Cuprinde animale tereste (iepure. Are ape salmastre. Merhei. Sinoe. doua insule (Popina. cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din Delta propriu-zisa). este rezervatie de fauna). Suprafetele de balti. stiuca. fiind mai inalta. baltile si mlastinile.t aluviuni/an dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt transportate in mare. Bogdaproste.) si sturioni (morun. E format din lacurile Razim (415 Km2). platica. Printre arbori predomina esentele moi (plop. In sudul Deltei se afla situata laguna Razim – Sinoe. Puiulet. vulpe. mlastini si partial cele lacustre sunt acoperite cu stuf.8 m).) si o fauna acvatica cuprinzand pesti comuni (somn. etc. garlele si tesatura canalelor de legatura intre lacuri si brate si in final lacurile. salcie). cu numeroase specii adaptate excesului de umiditate.6) Apele: reprezinta o componenta de baza a Deltei : exista bratele fluviului. mistret. Smeica. Gorgova. Este despartit de mare prin grindurile Chituc si Perisor (sectionate la Gura Portitei si Periboina). etc). cainele enot.

satele Letea. numeroase particularitati.9) Solurile: Predomina solurile aluviale. Orasul Tulcea nu este situat in Delta. Sfantu Gheorghe. datorita conditiilor fizico-geografice./Km2 in jumatatea vestica si sub 25 loc. nisipoase (pe grinduri) si numai pe o mica portiune. cernoziom. solurile hidromorfe (lacovisti). Chilia Veche (1200 loc. dar coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei. fiind de 25-50 loc. Invelisul de soluri este sarac. Caraorman. Singurul oras din Delta este Sulina (~4000 loc. In asezarile rurale au predominat activitati legate de pescuit si agricultura. Alte localitati sunt Patlageanca. are fertilitate redusa si este partial inundabil. fiind declarata rezervatie a biosferei (detalierea se face la disciplinele ecologice). Maliuc.). 10) Zone ocrotite: Delta Dunarii este in ansamblul ei protejata la scara mondiala. situate in lungul bratelor fluviului./Km2 in est. Mila 23. pe grinduri. Populatia este concentrata in asezarile rurale.) . In primul rand datorita intinderilor mari de ape densitatea populatiei are valori reduse. 142 . pe grindul Chilia. 11) Gradul de umanizare: Populatia si asezarile omenesti au. cum ar fi satul Crisan sau. cu aspect linear.

20.Fig.1 Delta Dunarii (harta de atlas) 143 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful