Disciplina: ARBITRAJ COMERCIAL Curs 1+2 Introducere în studiul arbitrajului comercial

Concepte cheie:

- comer - arbitraj comercial - izvoarele arbitrajului comercial

1.1. No iunea de arbitraj comercial Activitatea comecială este una dintre cele mai vechi activită i desfăşurate în cadrul rela iilor economice de către om, fiind strâns legată de dreptul de proprietate, care este baza comer ului. Comercian ii au apărut dispunând şi valorificând munca lor - de opera iuni efectuate cu mărfuri - ca pe o ocupa ie, o îndeletnicire profesională. Dezvoltarea şi progresul activită ii de comer a condus implicit şi la apari ia a diverse diferende între comercian i, care au căutat solu ii optime pentru rezolvarea conflictelor ivite printr-o justi ie privată, care să ofere o alternativă la rigorile impuse de aplicarea cu stricte e a justi iei etatice. Această justi ie privată constă într-o modalitate de libertate a formelor juridice cât mai coerentă, mai deschisă nevoilor şi posibilită ilor de continuare a comer ului pe bazele încrederii şi parteneriatului reciproc. Arbitrajul are deci o origine contractuală, iar func ia sa este jurisdic ională. Arbitrajul este mult mai complex decât pare şi mult mai dificil decât este profesat uneori. Complexitatea şi dificultatea arbitrajului provin îndeosebi din două dintre condi iile sale de existen ă: păr ile îşi aleg judecătorii şi, respectând câteva limite, inerente de altfel existen ei lor juridice în societate, ele îşi organizează judecata, din dorin a de a trata cu discre ie un diferend considerat solu ionabil şi de a între ine speran a în spiritul pacifist; justi ia etatică nu este cu totul înlăturată, ci intrevine numai pentru a desăvârşi arbitrajul sau a îi corecta erorile. În ultima vreme se constată astfel o revitalizare a arbitrajului, oferind noi perspective de abordare şi solu ionare a problemelor arbitrabilită ii, prin aplicarea sa din ce în ce mai răspândită. Arbitrajul comercial reprezintă o modalitate alternativă de solu ionare a litigiilor comerciale de către persoane sau organisme alese şi investite de către păr i, care, prin voin a lor înlătură în privin a respectivului litigiu competen a instan elor judecătoreşti şi

aceştia să poată cunoaşte şi alege încă de la stabilirea rela iilor contractuale regimul căruia i se supune contractul încheiat. În plus. persoanele sau organismele men ionate solu ionează litigiul printr-o sentin ă obligatorie. 1.aplicabilitatea procedurilor na ionale. In baza investirii primite de la păr i. cât şi a procedurilor şi termenelor de solu ionare. menite să contureze un cadru legislativ coerent. de solu ionare a diferendelor şi disputelor în domeniu. 1/1971 în vederea desfiin ării monopolului asupra comer ului exterior a reprezentat un moment cheie pentru liberalizarea comer ului.2 Cadrul legislativ al arbitrajului în România 1. rela iile comerciale implică şi necesită în mod imperios celeritate şi eficien ă în reglementarea disputelor. . reală. devenit normal. şi care sunt de natură să corespundă intereselor comercian ilor. Abrogarea Legii nr. în măsura să răspundă noilor necesită i şi dezvoltări ale rela iilor comerciale interne şi interna ionale.2. Institu ia arbitrajului comercial interna ional ca modalitate actuală şi modernă de solu ionare a litigiilor vine să răspundă unor neajunsuri implicate de diversitatea prevederilor sistemelor de drept ale unor state diferite. Arbitrajul – ca metodă de solu ionare a litigiilor – este uzitat cu precădere în rela iile comerciale interna ionale care necesită mecanisme eficiente şi specifice de rezolvare a eventualelor diferende de natură să asigure încrederea păr ilor cu privire la regimul de drept aplicabil. precum şi jurisdic ia competen ă. Datorită considerentelor mai sus învederate şi a avantajelor ce vor fi prezentate în continuare. conferind păr ilor posibilitatea ca în absen a unor reglementări interna ionale unitare şi a unei jurisdic ii interna ionale unice cunoscute de către to i participan ii. Cunoaşterea regimului juridic şi a jurisdic iei încă din momentul încheierii contractului este de natură să ofere păr ilor implicate o pozi ie mai confortabilă şi o mai mare încredere în consecin ele afacerii încheiate. care a condus la necesitatea impunerii unor principii şi reglementări moderne care să faciliteze şi încurajeze desfăşurarea raporturilor comerciale în cadrul unei economii de pia ă libere.1 Izvoare interne După anul 1989 institu ia arbitrajului comercial interna ional a fost martora unei noi reglementări. precum şi a oricăror probleme apărute în legătură cu executarea contractelor şi desfăşurarea afacerilor în general. arbitrajul s-a impus ca un mod.

Conform acestui act normativ Camerele de Comer şi Industrie sunt entită i teritoriale independente. 13 se înfiin ează Curtea de Arbitraj Comercial Interna ional func ionând pe lângă Camera de Comer şi Industrie a României (CACIR). după cum urmează: a) Capitolul I – Dispozi ii generale. Decretul lege nr. Cartea a IV-a – “Despre Arbitraj” este structurată în 11 capitole. Prevederile sunt inspirate din reglementări similare ale ărilor vest europene (in special codul de procedură civilă francez şi elve ian). corespunzător cerin elor economiei de pia ă. i) Capitolul IX – Executarea hotărârii arbitrale. Cuprinsul cererii de arbitrare. Acestea au personalitate juridică şi dreptul de a organiza arbitraj la cererea persoanelor interesate. Termenul şi locul arbitrajului. Cererea reconven ională. destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comer ului şi industriei. h) Capitolul VIII – Desfiin area hotărârii arbitrale. Întâmpinarea. c) Capitolul III – Arbitrii. g) Capitolul VII – Hotărârea arbitrală. precum şi din Legea Model a UNCITRAL şi Regulamentul de arbitraj UNCITRAL din 1976. d) Capitolul IV – Sesizarea tribunalului arbitral. b) Capitolul II – Conven ia arbitrală. . j) Capitolul X – Arbitrajul interna ional. Constituirea tribunalului arbitral. e) Capitolul V – Procedura arbitrală. ca organism fără personalitate juridică. k) Capitolul XI – Recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale străine. Cartea a IV-a a Codului de Procedură Civilă din 1948 cu modificările ulterioare. în baza art. autonome.Principalele prevederi legale referitoare la procedura şi modul de func ionare a arbitrajului se regăsesc în următoarele acte normative: A. În plus. B. f) Capitolul VI – Cheltuielile arbitrale. fiecare dintre acestea con inând prevederi cu privire la diferite aspecte care in de organizarea şi procedura arbitrală. 139 din 12 Mai 1990 privind Camerele de Comer şi Industrie din România con ine prevederi referitoare la structura şi organizarea arbitrajului comercial şi comercial interna ional.

181 din Lege acestea sunt aplicabile şi sentin elor arbitrale străine. Normele privind taxele arbitrale şi onorariile arbitrilor se aprobă de organul de conducere al Camerei de Comer şi Industrie a României. . 3/10 septembrie 1999. 105/1992. 5 lit. C. care aprobă regulile de procedură conform cărora se solu ionează de către arbitri Cur ii litigiile comerciale supuse de către păr i arbitrajului institu ionalizat organizat de către Curte. . j. proceduri sau verificări de fond suplimentare. 11 şi art. art.Reguli de procedura arbitrală (denumite în continuare Reguli) emise în baza prevederilor art.Modul de organizare şi func ionare a Cur ii de Arbitraj Comercial Interna ional este stabilit de Adunarea Generală a Camerei de Comer şi Industrie a României. fără alte formalită i. precum şi suportării altor cheltuieli necesare func ionării Cur ii. Curtea este condusă de un colegiu. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept interna ional privat. De asemenea considerăm că prezintă ”. 139/1990 privind Camerele de Comer şi Industrie din România şi aprobate de colegiul Cur ii de Arbitraj prin Decizia nr. precum şi Sec iunea a 5-a “ ” – aplicabile cazului în care păr ile încheie în străinătate o tranzac ie judiciară în fa a unei instan e arbitrale.Regulamentul privind organizarea şi func ionarea CACIR (denumit în continuare Regulament). plă ii onorariilor arbitrilor şi documentării acestora. Taxele arbitrale sunt destinate suportării cheltuielilor legate de activitatea de solu ionare a litigiilor. Curtea de Arbitraj Comercial Interna ional de pe lângă Camera de Comer şi Industrie a României (din Bucureşti) – denumită în continuare CACIR. prevăzut în statut. având în vedere faptul   £ & ¡ ¤ ( ¡  ¨ interes şi dispozi iile din Sec iunea a 4-a “ că în baza art. Dintre prevederile Legii nr. Reglementările privind arbitrajul comercial ale principalei Cur i de arbitraj institu ionalizat din România. 13 ale Decretului-lege nr. Hotărârile Cur ii de arbitraj sunt titluri executorii şi se execută în România. inclusiv de secretariat. interesante în materia arbitrajului sunt cele ale  ©  ¡       ¤ £ ¡ ¥ '  ¡ £ & ¡ ¤  ¤  ¥ ¨ %  ¥ £   ¨ ¡    ¤ £  ! ¨ ¥  ¥  $  ¡ #    £ ¤  ¡  ¥ £ ¥ £  ! ¤ ¡ £   © ¤  §  ¡ £ ¦ © ¤   ¨  £  © £ ¡  ¨ © ! § ¥ ¦  0 ¥ ©  ¡ ¤ ¥ £  ¡ £ ¢ ) ¡ ¡  Sec iunii a 6-a “ ¤   ¥  " ¥ ¡ § ©  !  ¡  ” şi a Capitolului ”. Avem în vedere următoarele reglementări ale acesteia: . pe baza unei simple investiri cu formulă executorie. D. Legea nr.

ele sunt obligate să recurgă la arbitrajul revăzut în art. iar avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată. modificate începând cu data de 1 noiembrie 2000. care va desemna trei avoca i din barou. Precizăm că în privin a acestor două reglementări au existat numeroase discu ii invocându-se nelegalitatea şi neconstitu ionalitatea arbitrajului obligatoriu pe care îl reglementează. Oficiul de arbitrare este gratuit. 13 alin. avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului. Dacă nici concilierea nu stinge litigiul dintre păr i. În caz de nesolu ionare a litigiului pe cale amiabilă. 13 din 14. în termen de cel mult 20 de zile.Reguli de conciliere facultativă. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe prevede în art.Statutul profesiei de avocat adoptat de către Consiliul Uniunii Avoca ilor din România în temeiul art. con ine în art.Norme privind taxele şi cheltuielile arbitrale emise în baza prevederilor art.10. 48 prevederi similare cu cele din Statutul profesiei de avocat sus-men ionate. 23 din statut se prevede că toate neîn elegerile dintre avoca i privind formele de exercitare a profesiei urmează a fi rezolvate pe cale amiabilă. In art. 122 că în cazul în care încheierea unui contract pentru retransmiterea prin cablu nu . arbitrii putând fi numai avoca i definitivi din baroul respectiv.01. dintre care păr ile vor alege un arbitru. . 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi publicat în Monitorul Oficial nr. 237 din 17. cu sprijinul celorlal i avoca i care fac parte din respectiva forma de exercitare a profesiei. 58 alin. . conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului. ele îl vor sesiza pe decan. b) din Legea nr.. cu cel pu in 10 ani vechime în profesie.Legea nr.2000. 340-370 din Codul de procedură civilă. ar fi: Reglementări referitoare la arbitraj din legi vizând domenii variate cum . .Statutul Uniunii Na ionale a Notarilor Publici din România republicat în Monitorul Oficial nr. În cazul în care păr ile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului.1995. 1 lit. 139/1990 şi aprobate de Comitetul Executiv al Camerei de Comer şi Industrie a României în şedin a din 29 noiembrie 1999. Dacă păr ile nu cad de acord asupra unuia dintre aceştia. cauza va fi solu ionată de tribunalul arbitral compus din to i cei trei avoca i desemna i de decan. E.5 şi 6 ale Decretului-lege nr.

altul desemnat de către sindicatele reprezentative sau de către reprezentan ii salaria ilor. 186 din 24 iulie 1961 cu rezerva aplicării numai diferendelor rezultate din raporturi de drept contractual sau necontractual. In ceea ce priveşte sentin ele provenind din state necontractante Conven ia se va aplica numai pe baza reciprocită ii stabilite prin în elegerea dintre păr i.. medierea (art. care se compune din 3 arbitrii: unul desemnat de către conducerea unită ii. conduce la refuzarea recunoaşterii sau executarii. în cazul respectivei sentin e arbitrale străine. este în sarcina păr ii care se opune executării sau recunoaşterii să probeze că.poate fi convenită între păr i. 32. arbitrii fiind desemna i cu respectarea dispozi iilor Codului de procedură civilă. păr ile pot hotărî prin consens ca revendicările formulate să fie supuse arbitrajului unei comisii. 17-25). Conform art. Comisia de arbitraj se pronun ă în termen de 5 zile de la încheierea dezbaterilor printr-o hotărâre irevocabilă. Conven ia de la New York Conven ia de la New York privind recunoaşterea şi executarea sentin elor arbitrale străine a fost adoptată la 10 iunie 1958. In baza conven iei de la New York o sentin ă arbitrală străină va fi recunoscută sau executată în România (cu rezervele la care ne-am referit mai sus) prin simpla prezentare a originalului sentin ei. cea a Bursei de Mărfuri etc.2 Tratate interna ionale multilaterale A. care vor fi prezentate în cadrul analizei Cur ilor de arbitraj din România. - Alte asemenea prevederi din legi diverse care merg chiar până la constituirea unor institu ii de arbitraj cum ar fi Camera Arbitrală a Bursei de Valori. este incidentă una dintre situa iile care. în baza Conven iei. . Pe cale de consecin ă. 1. iar de la data pronun ării hotărârii conflictul de interese încetează. 26-31) arbitrajul (art. 168/1999 privind solu ionarea conflictelor de muncă. care face parte din contractul colectiv de muncă. iar cel de al treilea de către Ministerul Muncii. care sunt considerate comerciale de către legisla ia română. la New York în cadrul unei conferin e interna ionale privind arbitrajul comercial interna ional şi a fost ratificată de către România prin Decretul nr. .Legea nr. în legătură cu conflictele de interese reglementează şi astfel distinge concilierea (art. 32-39). acestea pot apela la arbitraj. Conven ia urmează să se aplice în ceea ce priveşte recunoaşterea şi executarea sentin elor pronun ate pe teritoriul celorlalte state contractante. Regulamentul procedurii de lucru se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii si al ministrului justi iei.2.

Conven ia se referă la solu ionarea diferendelor referitoare la investi ii dintre statele contractante şi resortisan ii altor state contractante. 332 din 6 februarie 1985 privind recunoaşterea şi executarea unei sentin e arbitrale străine pronun ate la Londra într-un arbitraj între o persoană de drept libanez şi o persoană de drept român. Grecia etc. 1. care a reglementat institu ia arbitrajului între statele membre CAER. Conven ia de la Moscova În trecut România a fost parte la Conven ia de la Moscova din 1972 privind reglementarea prin arbitraj a litigiilor apărute în legătură cu rela iile de cooperare economică şi tehnico . care a fost ratificată de către ara noastră prin Decretul nr. Tunisia. fiind creat în acest sens Centrul Interna ional de Solu ionare a Diferendelor referitoare la Investi ii (CISDI). Conven ia de la Washington Încheiata la Washington în 1965.In practica judecătorească.Conven ia din 26 septembrie 1927 pentru executarea sentin elor arbitrale.Protocolul din 24 septembrie 1923 privitor la clauzele de arbitraj. referitoare la comer .ştiin ifică. naviga ie. S-au încheiat asemenea tratate bilaterale cu state ca Maroc. Această Conven ie. 281/ 25 iunie 1963.3 Tratate bilaterale România a încheiat de asemenea o largă serie de tratate interna ionale bilaterale. este în prezent expres abrogată prin Legea nr. Întrucât obiectul Conven iei este redus la litigiile comerciale interna ionale. care con in de regulă o . care con in prevederi vizând în special recunoaşterea şi executarea sentin elor arbitrale străine pronun ate pe teritoriul unuia din statele contractante. Fran a. .2. De asemenea tot la Geneva în anul 1961 s-a adoptat Conven ia Europeană asupra Arbitrajului Comercial Interna ional. Conven iile Europene Sub auspiciile fostei Societă i a Na iunilor s-au încheiat la Geneva două conven ii multilaterale în materie de arbitraj: . Italia. instan ele române au făcut aplicarea Conven iei de la New York şi cităm cu titlu de exemplu Hotărârea Cur ii Supreme de Justi ie – Sec ia Civilă – nr. 202/12 aprilie 1997. România a ratificat această Conven ie prin Decretul nr. 62/7 iunie 1969. B. C. singura organiza ie de arbitraj comercial interna ional institu ionalizat din România. D. principalele ei prevederi sunt puse în practică în special de către CACIR. asisten ă juridică şi altele.

clauză devenită standard. Coreea de Sud şi altele. In domeniul protejării investi iilor România a încheiat tratate cu majoritatea statelor vest-europene. . ce prevede că fiecare stat contractant va recunoaşte şi executa sentin ele arbitrale provenind din celalalt stat în condi ii similare cu cele prevăzute în Conven ia de la New York. majoritatea acestor tratate con inând recomandarea adresată celor două state contractante de a rezolva disputele cu privire la investi ii pe calea unui arbitraj echitabil. precum şi cu Statele Unite ale Americii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful