e. Panele cu zabrele Panele cu zabrele se folosesc in cazultraseelor de lungime mare (peste 12 m) ale halelormetalice.

Suntgrinzi cu zabrele cu talpiparalele, cu intaltimea de regula, egala cu lungimea fermei pe reazem (fig 21.27).

Fig 21.27 Pana se prinde de talpa superioara a fermei cu fig (21.27,b)

Panele cu zabrele se aseaza totdeauna vertical, avand rigiditate mica la incovoiere in afara planului lor.Realizarea constructivasi alegerea sectiunilor panelor cu zabrele se face ca la grinzile cu zabrele. Talpile superioare ale panelor cu zabrele sunt solicitate si la incovoieresi de aceea ele se executa continue si lucreaza ca grinzi continue pe reazeme elastice. In figura 21.28 sunt date detalii de noduri ale planelor cu zabrele.

Fig 21.28

Panele cu zabrele sunt simplu rezmate pe ferme. Legatura cu talpa superioara a fermei se face ca in fig 21.26

Calculul panelor cu zabrele se face ca la orice grinda cu zabrele. Talpa superioara fiind solicitata la compresiune cu incovoiere se calculeaza cu relatia :

In care: este coeficientu minim de flambaj al barei talpii; A este aria sectiunii tansversale a talpii; Wn este modului de rezistenta net al talpii; N este efectul de din talpa determinat ca la grinzi cu zabrele; maxim din bara talpii Mmax=0,66Mo;

Mmax este momentul

Mo este momentulal unei grinzi simplu rezmate avind deschiderea egala cu lungimea panoului ( ); Restul barelor panei sunt solicitate numai la eforturi axiale si se calculeaza in consecinta. Sageata se verifica cu aceleasirelatiica la grinzile cu zabrele. f. Pane cu dispunere alternativa Un sistem modern de asezare a panelor il constituie dispunerea lor alternative si anume la una din travei la partea superioara si la cele vecine la partea inferioara (fig 21.29). Pentru reducerea momentelor in lungul panelor, cele de la partea superioara se executa cu de capetele carora se suspenda panele de la partea inferioara prin intermediul unor tiranti (fig 21.29).

Din punct de vedere al pozitieilui fata de axa halei.30. luminatoarele se impart: .25) au dezavantajul ca favorizeaza aglomerarile de zapada si praful industrial. Luminatoarele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.luminatoarele realizate ca niste constructii independente de invelitoare care se fixeaza de ferme si au rol de iluminare si ventilare (fig 21.29 Panele de la partea inferioara sunt grinzi continue cu trei deschideri. Fig 21. luminatoarele sunt: .a) folosite la hale mici unde nu este necesara ventilarea spatiilor de lucru.30.2.4 Luminatoare metalice Luminatoarele metalice sunt elemente ale acoperisului halelor industrial ce au rolul de a asigura o iluminare naturala necesara procesului de productie si de a asigura in unele cazuri ventilarea spatiului. Din punct de vedere al pozitieilor fata de invelitoare.b). Geamurile de luminat se dispun vertical.Fig 21. marind incarcarile. 21. Tipul acesta de pane cat si cele cu tiranti (fig 21.luminatoare in planul invelitor (fig 21.30 .

a) .e) Fig 21.31 Dupa forma lor. Geamurile luminatoarelor pot fi vertical sau inclinate.32.31. .b) Fig 21.b) sau grinda cu zabrele (fig 21.d) Future (fig 21.31.32.c) (fig 21.luminatoare longitudinale care au axa paralela cu axa halei (fig 21.32.32 Latimea luminatoarelelo se ia de obicei: Inaltimea luminatoarelor se determina in functie de suprafata de iluminare necesara.a) sub forma de cadru(fig 21. de obicei se ia: In care Lh este deschiderea halei.32.32.luminatoare transversale care au axa perpendiculara pe axa halei (fig 21. luminatoarele lingitudinale pot fi: Triunghiulare (fig 21.

34 21.La luminatoarele care trebuie sa asigure si venitlarea a spatiului. Cadrele formate din ferme si stalpi care alcatuiesc structura de rezistenta a halelor metalice pot fi cu una sau mai multe deschideri.34. Articulatiile se realizeaza cu ajutorul Fig 21.33.1 Structuri cu ferme si stalpi Fermele si stalpii unei hale metalice formeaza cadre care se aseaza transversal halei. La luminatoarele cadru se executa in asa fel incat sa respecte schema static a de cadru dublu articulate (fig 21.3.b).33 unei piese sub forma de pana sudata de talpa fermei.a) sau cu o placa intermediara (fig 21. Sunt foarte des utilizate la alcatuirea halelor metalice deoarece prezinta unele avantaje si anume: .b) Imbinarea intre stalpii si rigla luminatorului se face prin sudura cap la cap (fig 21. Fig 32. suprafata ochiurilor mobile trebuie sa fie minim 1% din suprafata halei.33.3 Structura de rezistenta a halelor metalice 21. Structuri cu o deschidere si legaturi rigide intre ferme si stalpi.a). Legaturile intre ferme si stalpi se pot realiza articulate sau rigid. a.34. Talpa stalpului luminatorului are sudate pe ea placutute laterale ce joaca rol de opritori si este prinsa cu surbuburi de ferma (fig 21. La luminatoarele care sunt concepute ca gringzi cu zabrile se respecta regulile de executie ale grinzilor cu zabrele.

deformatiile cadrului sunt mai mici.35.b se arata legaturi articulate intre ferma si stalpi. In fig 21. alte gusee ce se prind cu bul de talpa stalpului (fig 21. .fortele orizontale dau moment mai mici la buzele stalpilor decat in cazul legaturilor articulate. datorita dinmensiunilor mari ce se impun fermei si stalpilor in zona de legatura. Guseele nodurilor de capat ale fermei au sudate perpendicular pe ele. De exemplu. etc. Fig 21. In acest caz se impugn o serie de alte masuri constructive ca : prevederea de contravanturi longitudinal la nivelul acoperisului.35.stalpi). in dreptul nodurilor de capat ale fermei se introduc inimi intre elementele stalpului. legatura rigida intre ferme si stalpi nu mai are efect asupra deformatiilor si modului de preluare a sarcinilor orizontale. legaturile rigide intre ferme si stalpi nu mai apar rationale.35 Daca stalpul are sectiunea formata din elemente departate.legaturile rigide duc la o repartizare mai buna a eforturilor in elementele structurii (ferme. solidarizate intre ele. La alcatuirea fermelor si stalpilor se va tine seama de cele aratate la capitolele 12 si 20. Prinderea fermei de stalpi se face astfel ca sa poata transmite toate eforturile rezultate din calculsi sa permita un motaj usor. In unele cazuri insa. la hale cu inaltimea mare in raport cu deschiderea .a). Inaltimea fermei in zona de prindere de stalpi se allege astfel ca sa asigure o legatura rigida. . ..

Prinderile fermei de stalpi precum si bazele fermei din zona reazmelor se dimensioneaza tinand seama de momentele maxime (M1max si M2max). Rigla cadrului se considera asezata la jumatatea inaltimii fermei pe reazem (fig 21. La determinarea eforturilor in cadru se folosesc pentru stalpi si ferma. . Momentul de inertie al riglei este echivalent cu momentul de inertie al fermei pe reazem.b).a) sau cadru dublu articulate (fig 21. apar pe capetele fermei momentele M1min si M 2min (fig 21.Pentru calcului eforturilor in ferma si stalpi se considera ca schema static cadru dublu inconstrat (fig 21.37.36. Fig 21. momente de inertie rezultate dintr-o predimensionare sau de la structuri similare.a) daca se tine seama de faptul ca o parte din incarcaturi (p1) sunt preluate de ferma ca simplu rezemata. Considerand legatura rigida intre ferma si stalpi pentru tpate incarcaturile (p).37.36. restul barelor fermei se dimensioneaza la momentele minime (M1min si M2min).). se tine seama de faptul ca legatura rigida intre ferma si stalpi se realizeaza intr-o anumita faza a montajului si deci o parte din incarcaturi sunt preluate de ferma ca simplu rezemata.36 La calculul eforturilor in diferite sectiuni ale cadrului.36.a). apar pe capetele fermei momentele M 1max si M2 max (fig 21.

38): Fig 21. Rezultanta acestora in general nu trece prin centrul de greutate al imbinarii.a) sau minime (fig 21.37. . ceea ce face sa apara . .Fig 21. Verificarea prinderii fermei de stalpi.37 Ferma cadrului este actionata de urmatoarele incarcari (fig 21.38 .reactiunile vertical V1 si V2 rezultate din considerarea fermei ca simplu rezmata care se dau integral nodurilor de reazem ale fermei. Verificarea sudurii de prindere a guseului de placa transversal (fig 21. consta in verificarea sudurii ce leaga guseul de capat cu placa transversala si legatura acesteia cu stalpul. centrarea bazelor se face la fata stalpului si nu in axa lui Stalpii se dimensioneaza la eforturile ce le revin din calcului cadrului sub actiunea incarcarilor exterioare.incarcaturile exterioare. Pentru guseele de capat ale fermei sa fie cat mai reduse. se mentioneaza ca momentele M1 si M2 pot fi momente maxime (fig 21.37.momentele de incovoiere pe capetele fermei rezultate din efectul cadru (M1 si M2) si care se inlocuiesc prin cupluri de forte orizontale (H1M si H2M) ce actioneaza la nivelul talpilor fermei.39) se face la eforturile din barele fermei.b).

39.39 Pentru verificarea prinderii placii transversal de stalp se are in vedere faptul ca reactiunea vertical este preluata integral de prag.26) se Datoriata existentei pragului care preia reactiunea V. .40) Fig 21. sudura intre eclise si stalp este calculate la eforturile unitare tangentiale date de H si M =He.b) in care n este numarul Guseul nodului de capat al fermei se poate prinde de stalp prin intermediul a doua eclise fara placa transversala( fig 21.40 Verificarea sudurii dintre eclise si guseu se face cu relatia (21.22) in care determina cu relatiile (21.19) (21. care se verifica la efortul local: Bulranele de prindere a placii transversal de stalp sunt solicitate la intindere.21) iar momentul cu relatia: M=He-Ve (21.20) (21. Efortul in tija celui mai solicitat este (fig 21.Fig 21.

41). b.42 . Structura cu o deschidere si legaturi articulate intre ferme si stalpi. In acest caz.27) Se mentioneaza ca determinarea eforturilor in elementele cadrului care servesc la dimensionarea fermelor.42 .41 Daca in planul acoperisului exista contravantuiri . Fig 21. stalpilor si legaturilor intre ele se face in mai multe ipoteze de incarcare obtinute prin gruparea diferitelor actiuni din care se aleg cele mai defavorabile. care reazema pe placa de capat a stalpului (2) prin intermediul unei placute de centrare a reactiunii (3) asa cum se vede in figura 21. Pentru realizarea articulatiei se sudeaza pe guseul de capat al fermei o placa orizontala (1). structurile cu legaturi articulate intre ferma si stalpi lucreaza bine si sunt economice. ferma reazema pe capetele stalpilor care pot avea sectiuni constante sau variabile(fig 21.Rezulta : (21. Sunt foarte des utilizate la alcatuirea halelor metalice. Fig 21.

Rigla cadrului care este o grinda cu zabrele are o rigiditate foarte mare la incovoiere in raport cu cea a stalpilor datorita inaltimii mari de constructie a ei. Placuta de centrare a reactiunii se sudeaza de ferma iar pentru preluarea reactiunilor orizontale se prevad placute (6) ce se sudeaza de stalp si suruburile (7). Pentru preluarea reactiunilor orizontale. ferma se prind de stalpi se face cu si se sudeaza si placute (fig 21.42). Pentru calculul eforturilor in elmentele cadrului se considera cadru dublu articulat care este o data static nedeterminat (fig21. arata ca in fig 21. Schema statica a cadrului format din doi stalpi si ferma prinsa articulat de acestia. cat si pe capul stalpului (5). Din aceasta cauza se poate considera ca momentul de inertie al riglei este infinit de mare. Determinarea eforturilor se face de regula prin metoda eforturilor. In aceasta situatie apar unele simplificari si anume: -in rigla apar numai eforturi axiale .43 . se prevad placute de rigidizare atat pe guseul de capat al fermei (3).In dreptul placutei de centrare a reactiunii fermei. variatii de lungime si deci deplasarile capetelor celor doi stalpi sunt egale.41). Fig 21.43.

28) si (21. Fig 21.28) Dar : 1 H x 11 1  H H 2 Deplasarile spre dreapta se considera pozitive iar cele spre stanga .30) 22 este deplasarea punctului 1 pe directia necunoscutei .44 este aratat sisitemul de baza. Din relatiile (21.Sistemul este odata static nedeterminat iar ca necunoscutra se alege efortul axial din rigla X1 . In figura 21.29) 1p 11 H H 2p (21. negative.44 H H 1 ! H 2 (21.29). Ecuatia de conditie pentru rezolvarea cadrului este data de egalarea deplasarilor punctelor 1 si 2. obtinem: H ! x H 1 H 11   1p H 22 x H 1 1p (21.

44. 1 H 1p si H 2 p sunt deplasarile punctelor 1 si 2 pe directia necunoscutei x 1 din incarcari exterioare. 1 1 H 22 este deplasarea punctului 2 pe directia necunoscutei x 1 cand in 2 actioneza x =1 .31) devine : I c si expresia c ij Integrarea se face pe portiuni cu moment de inertie constant.32) devine : EI c H ij ! ´ h1 0 mm I I i j Rapoartele momentelor de inertie se aleg intre urmatoarle limite : I I 1 2 ! 1 5 1 10 ¡ I H ´ l i j 0 I I c dx c 1 dx  ´ h2 h1 mm I I i j c 2 dx (21.x cand in 1 actioneaza x =1 .31) Se alege un moment de inertie de comparatie (21.34) .33) (21. Deplasarile de mai sus se determina prin metoda Maxwell-Mohv. expresia (21. pentru cadrul din figura 21. integrand cu regula Veresceaghin. H ij ! ´ l mm i j 0 EI dx (21. Astfel .

45 deplasarile date de reactiunile fermei sunt : Fig 21. Pentru cadrul din fig 21.De obicei se alege I =I c 1 .45 EI c H 11 ! EI c H 22 ! EI H c 1p 1 3 I I .

35) ! EI H c 2p ! V e. h h I I 1 1 3 1 1 2 1 2 2 3 2  3 h1 h 2  3 h1 h2 2 2 1 2 (21.

se dimensioneaza stalpii cadrului structurii de rezistenta si legatura stalpilor cu fundatiile. .M pe stalpii cadrului.T.30) se determina necunoscuta x.36) 2 2 2 2 Folosind relatia (21. Avand efoturile .46). incarcatile care se iau in considerare sunt toate incarcarile exterioare. Dupa determinarea necunoscutei x .  2h  h hV e ! h 2 h h (21. se verifica barele din panourile 1 de capat ale fermai tinand seama de influenta acesteia (fig 21. Se traseaza apoi diagramele N. 1 Ferma se dimensioneaza considerand-o simplu rezemata pe stalp .

si de nivelul la care se aseaza fermele in deschiderea halei. rezulta si schema statica a structurii. In fig 21.Fig 21.46 Daca dupa dimensionare stalpilor raportul momentelor de inertie I 1 I difera cu mai mult de 30% fata de raportul ales. In functie de acestea. Structura cu mai multe deschideri Structurile cu mai multe deschideri au forme variate in functie de modul de asezare a fermelor pe stalpi. c. Fig 21.47 sunt aratate doua tipuri de hale cu mai multe deschideri si schema statica a structurii de rezistenta a lor.47 . se recalculeaza 2 cadrul. de legatura intre ferme si stalpi.

48).49 Fig 21.49) In aceste cazuri se folosec de obicei ferme de forma trapezoidala. Legaturile intre ferme si stalpi pot fi srticulate sau rigide. Fig 21.48 Sunt situatii cand procesul tehnologic ce se defasoara in hala cere ca deschiderile sa aiba fermele asezate la nivele diferite(21. Forma fermei corespunde modului de variatie a momentelor incovoietoare din sarcini verticale. Fig 21.Structura de rezistenta a halelor cu doua deschideri se poate realiza cu ferme trapezoidale prinse rigid de stalpii marginali si cu un reazem simplu intermediar(fig 21.50 .

50). Legaturile rigide intre ferme si stalpi reduc deformatiile transversale. stalpii marginali si ferme sa fie legaturi articulate (fig 21.In general. Fig 21. .51). In cazul halelor cu deschideri multe si cu latime mare.52 .51 Cand alaturi de deschiderile mari. se urmareste ca prim introducerea unor legaturi rigide si articulate sa se obtina avantaje constructive. cu forte orizontale importante sunt legate deschideri mai joase. legatura rigida ferma-stalpi duce la solicitari dezavantajoase la stalpii marginali.Structurile halelor cu mai multe deschideri cu scurgere laterala se executa din ferme cu talpi paralele(fig 21. economice si usurarea calculului static. Fig 21.52). legatura intre structura inalta si cea joasa se face articulat (fig21. mai ales atunci cand acestiaau sectiune dezvoltata in planul cadrului.

se prind fereme pe ambele parti ale lui. prinderea se face ca in fig 21.1).53.53.10 .53 21. Avand in vedere fig 21. daca nodul superior al fermei este la acelasi nivel cu capatul stalpului. Pentru determinarea eforturilor in elmentele cadrului.53 sunt aratate deferite moduri de prindere a fermelorde stalpul centralL prindere articulata (fig 21. I 4 ! 10- 40 1 I . ferma se asimileaza cu o rigla cu moment de inertie echivalent.2 Structuri cu grinzi longitudinale Exista situatii cand procesele tehnologice care se defasoara in hala.5- I 3 . Fig 21.35 (stalpul fiind central.47 se recomanda sa se foloseasca urmatoarele rapoarte ale momentelor de inertie : I I 1 2 ! 5. cer un spatiu liber mare si din aceasta cauza este necesar ca .40 (21. I 3 ! 1. I rigla 1 I ! 25 . prindere rigida cu nodul superior al fermei pe capatul stalpului (fig 21.Calculul eforturilor in elementele structurii se face avand in vedere schema statica .3.b). In fig 21.37) 1 Alcatuirea legaturilor intre ferme si stalpi se face ca in cazul structurilor cu o deschidere . se lucreaza cu rapoartele momentelor de inertie ale lor.

54 Structura de rezistenta transversala s halei este si in acest caz.7 fig 21.55 .54) .distanta intre stalpii sirurilor centrale. sa fie mai mare decat cea dintre stalpii sirurilor marginale. Grinzile longitudinale asigura si o buna rigiditate longitudinala halei. cadrele complete sunt asezate la distante de cel mult 48 m intre ele. In acest caz. Fig 21.4. rezemarea fermelor de acoperis se face pe granzi logitudinale cu zabrele. pentru a asigura o rigiditate transversala halei. o structura campleta cu stalpi si ferme (axele 1. Fig 21. care la randul lor se reazema pe stalpii sirului central (fig 21.54).

55. Reazemul feremelor pe grinda longitudinala este un reazem simplu asa cum se vede in figura 21.57 . Feremele se pot aseza pe talpa siperioara a granzii longitudinala (fig 21.56 Fig 21. Fig 21. imediat sub talpa superioara a acesteia.Pentru a spor rigidiatetea transversala a halelor se prevad si contravantuiri longitudinale mai dezvolatete.56) sau pe ei.55. iar legatura intre ferme si stalpi poate fi articulate sau rigida ca in fig 21.

in cazul din fig 21.58. De aceea se recomanda grinzi longitudinale cu rigiditate spatiala ( cu sectiune inchisa) sau doar grinzi cu zabrele .Daca fermele sunt simplu rezemate pe grinda longitudinala. in cazul din fig 21.59 .56.57. cealalta se prinde printr-o gaura care sa permita deplasari. Prinderea talpilor inferioare ale fermelor se arata in fig 21. Fig 21.58 Fig 21. Rezemarea fermelor la partea superioara a grinzilor longitudinala poate incarcari excentrice care sa conduca la de prinderea stabilitatii. se leaga o singura talpa superioara. se renunta la eclisa de continuitate(1) .

61.60 si fig 21. sa nu se intalneasca in acelasi nod. Fig 21. Legatura intre grinda longitudinala si stalp este aratat in fig 21.Grinzile longitudinale cu zabrele sunt grinzi cu talpi paralele sistem triunghiular cu suplimentari sau sistem dreptunghiular. Grinzile longitudinale sunt in general simplu rezemate.60 . Se urmareste ca intotdeauna diagonalele grinzii longitudinale si ale fermelor ce reazema pe ea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful