EJ ~

=.
en D
..

::D "
c::.
c: en
!!!!!I!it
c:: n '"
-I ~
N c: Z
-
2: ::a a
:III c::
-
c: ~
.., -
l-
e: III
=-
- "'
• ci CI ca
+ CI
... z- EJ ..,
WI =
:a 8 _ .
....., CD
i: -
I
a-
'-II ..... CUPRINS

stru<:tunl et~ din ~on ..",..,

T I proiectului.

I. em . t1ementeJor structurale.

2. PrtdimtnSlOoarea

2 1 Introducere . .. d .. ditate

dimension are pe cntem e ngi

2 2 Pre . e criterii de rezistenp, Planseu peste parter,

"J PrechmenslOoare p .

-. 23 I. Evsluarea incarcarilor ~lan~euIUl peste parter

2.3 2 Predimensionarea pl~cl~:

2JJ Predimensionarea gnnzu secundare. 23.4 Predimenslonareagrinzii pri~cipale.

24 Predimensionarea grinzii de acopens,

2 5 Predimensionarea s!alpjl~r. .

2.51 EvaJuarea incarcanlor din acopens 2.52. Evaluarea fbrtelor axiale in stilpi .

26. Predimensionarea fundapilor izolate sub stalpi,

3. Prniectarea plieD.

J I Evaluarea incArciirilor planseului peste parter 31 Schema de caleul.

3 3 Calcului momentelor lncovoietoare

1 4 Dimensionarea armatuni de rezistenta,

3.5. Reguli constructive de alcatuire a plaoilor de beton annat

36. AJegerea armMurii.

37. Plan cofraj ~i armare planseu peste parter Extras de materiale

4. Proiectarea grillzii secundare eurente GZ. 4.1 Schema &tabca

42 Evaluarea incAl-carilor. 4 J Calculul eforturilor.

44. Calculul amtaturii longitudinale. 45 Calculul annaturii transversaJe. 4.6. Prevederi c{)nstructive,

4.61 Armaturi longitudinaie. 4.62 Annaturi transversale. 46J Ancoruea ann~turilor 4.64 Innadirea artnaturilor . 4 5

S. C e.s Grosimea stratulUl de acoperire eu beton aI armaturilor

alculu) cadruJui trao:wersal.

5 I Schema de calcul

5 2. ~1ITacterislici geomelriee bare. S 3 lncMcan pc gnnzi

53.1 Di5tribu~a' ar - '1

532. inca.- . !~C can o~ pe placa la grinzile planseului

53] in ~ ulllform dlstnbuite pe grinzi.

5 4 ~cAri concentrate

. ipotel.e de IncMcare

· .. 6

.. 9 ... 9 ... 10 ... 10 .•. 10 ... 11 ...13 . .. IS .. 17 ... 18 ... 18 . .. ]8 . .. 12 .. 24 ... 24 ... 24 ... 2S . .. 26 ... 27 . .. 29 ... 31

. .. 33 ... 33

. .. 33 ... 34 ... 35 .. 39 ... 41 ..41 ...43 .. .43

. . .45 .. .47 ...48 .. A8

. . .49 ... 50 ... 50 ...51 .. 51 ... 52

----

,4. -;:=-:- ---

~lH'd. ~'''''' __

... -- ...... - T. Postelnlcu & D. N/slorYScu

6. Dimensionarea $i arm area griozii principale, 6. I Calculul annaturii longItudmaie

6.2 Preveden construcnva

6.2 1 ~onditii privind alcatuirea ~I dispunerea armsturilor indmate 6.2.2. lntreruperea armaturilor longitudinale drepte si inclinare

6 3 Caleulul armaturu transversale

6.4. Calculul etrierilor de suspeodare.

6.5. Plan cofraj ~i armare griada principala

7. Dimensionarea ,i armarea stiilpilor. 7 I Armarea longitudinal!

7.2. Armarea transversal!

7.3 Prevederi constructive pentru siruPI

8. DimensioDarea fundaliilor.

8 I Fundatia stilpului central

8.1 I Dimensionarea blocului de beton simplu 8 1.2. Dunensionarea cuzmetulul

8 I 3 Armarea cuzinetului.

8.2 Fundatia stlilpului marginal.

82.1 Dimensionarea bloculw de beton simplu. 8.2.2. Dimensionarea euzinenilui,

8 2.J Armarea cuzinetului

8 3 Prevederi constructive.

Anexa A. Valorile lafimii active a lalpii comprimate la sectium T. Anexa B. Coeficienu pentru caJculul eforturilor 18 grinda continua

cu 5 descbideri egale.

Anexa C. Rezistente de calcul in elernente de beton annat.

Anexa D. Diametrele ~i ariile sectiunilor transversale ale armaturiJor. Anus E. Fisa elementului prefabricat EP 6 :I 1.5.

Anexa F. Indicatii privind utilizarea programului P-FRAME. Anesa G. Extrase de arrnatura

Bibliografie

Plansa I: Sectiunea transversala A - A Plansa 2: Sectiunea longitudiDala B - B

Plan a 3: Plan cofraj ~j armare planseu peste parter Plansa 4: Plan cofraj ~i annare grinda G2 250 1500 Plan~a 5: Plan cofraj $i armare grinda GS 400 J: 1000 Plansa 6: Plan cofraj $i armare stalpi

Plansa 7: Detalii fUDdatii

..60 ... 60 ... 67 ... 67 ... 68 ... 75 . .. SJ .•. 85 . .. 87 ... 87 ... 89 ... 91 . .. 94 .. 94 ... 94

. 96 ... 96 ..98 ...98

..99 ... 100 .. 101 .• J03

... 106

.. 107 ... 108 ... 109 ... 110 ... 123 ... 125

Tlmll pro/9CIiJ/.JJ

1. TEMA PROIECTUlUI

. tului structurii de rezistenta pentru 0 cladire industrial!

S mtoClIDfea proiec Ul • uI H d

e, cere , ,. (p + IE) Constructia este amplasata m oras une oars.

cu doua niveluri, parter ~I eta]. l: N .

. d arfuri lncarcarea utilii este p = 15 - Cladirea este

~i are funcliunea de depozrt em. . m 1

, e rin rosturi transversale de dilerare-contracue

impArfit§ In 3 tronsean ~ I aI al· ladirii Sectiunea transversala curenta

Proiectul se refera la transonu centr c . t'

este prezentatl in plansa I

1.1. Date geometr;ce:

• Ln!l~ (libere) de nivel: H poTter = Hptaj = 4,20 rn ;

• dunensiuni in plan'

o transversal: 3 deschideri egale: 3 L = 3 9.00 = 27.00 m;

a longitudinal' 6 travei egale, 6 1= 6·6,00 = 36.00 rn ,

1.2. Alc~tuirea clfldirii.

1.2.1 Date privind so/uria de arhitecturii

Functiunea de depozit a cliidirii impune in interior spatii .libere pe suprafet~ reJativ marl Separarea unor categorii de marfuri face necesara inchiderea a doua spapl de 9,00 x 12,00 m2, amenajate in deschiderea central!, pe cite doua travei, la fiecare din extremitatile tronsonului: intre axele longitudinale 2 $i 3 ~j axele transversale H :ji K, respecnv axeJe M ~i 0 inchiderea acestor spatii se face cu zidarie de clramidli eu grosimea de 25 em (veri figura I I).

Circulatia pe verticalli ~1 functiunile auxiliare (vestiare, grupuri samtare, mici ateliere mecanice) sunt adaposrite de 0 anexa separatA prin rost de eladirea principal a a depozitului. Aducerea $i evacuarea rniirfurilor se realizeaza prin cele doua tronsoane marginale ale cladirii,

Peretii de inchidere suat realizati din ra.,ii orizontale de BeA, cu deschiderea de 6,00 rn Pardoseala de la parter ~i etaj este realizata din rnozaic pe sapa, Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Finisajele sunt de tip curent Acoperisul este terrnoizolat co 5 cm de polistiren, iar hidroizolapa este de tip curent cu straturi de carton ~I bitum.

U.2 Dale privind strucrura de 7etisten(ii.

. Plan~ peste p~rte~ este realizat din beton annat monolit, cu grinzi principale

d~puse transversal ~I gnnzi secundare longitudinale. Planseul de acoperis este alcatuit drn elemente de beton armat prefabric.at, cu grinzi principale dispuse transversal ~i clemente secundare de tip cheson

Structura verncala de rezistentA pentru incArclri verticale este constituitii dill ~e ~an~versa1e ~i longitudi~e d~ beton annat in solutie rruxta. Statpii cadreJor sunt ealizati dID beton armat monolit Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile

8.

~ .. PIOIecWe- T. PO$lWnku 6. D. NJsIOi!UCU

principale $i grinzile secundare care se descarca direct pe stalpi Legaturile dintre aceste grinzi si slaIpi sunt de tip nod rigid

Riglel~ cadrului la etaj sum constituite de gnnzile principale in directie transversal! $1 de ansru;nblul elementelor secundare in directie longitudinala, Legatunle riglelor de capatul stalpllor sunt de tip articulatie

Nuc1eele realizate de conlucrarea peretilor de zidarie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua in intregime fortele laterale (cutremur san vant). in acest scop zidaria este !nlanta cu samburi de beton armat. Este de mentionat ca zona seisrnica F este zona in care intensitatea seismica de calcul este cea mai mica de pe tentoriul Romiiniei (vezi Normativ P-I00-92).

Pentru Hunedoara intensitatea normata. a incArcarii data de zapada este: kN

p"': =0.96 -2 . [7]

. m

Fundatiile sunt realizate sub fonna de blocuri de beton sirnplu ~i cuzineti de beton armat pentru Simpi ~i sub fonna. de t!lpi din beton armat in cazul peretilor din zidarie, Fundarea se poate face Incepand cu adancimea de 1,20 m de la fata terenului natural, intr-un strat de argila cu presiunea conventional! de calcul in gruparea

N fundamentals PCCTn' = 0.3 -_

mrn2

1.3. Conpnutul proiectului.

Obiectut protectului tl constitute planseul de beton armat peste parter ~i cadrul transversal curent din axul L, neafeetat de legaturi cu peretii de zidarie. Proiectul se va baza pe calculul eforturiJor ~ dimensionarea eIementelor la starea limitl de rezistema, in gruparea fundament alii. Ca urmare a particularitatllcr de alcatuire a c1adirii la dimensionare se ia in considerare nwnai actiunea incarcarilor verucale.

Proiectul va cuprinde:

A - piese sense:

1 predimensionarea elementelor;

2. evaluarea eforturilor sectionale;

3. dimensionarea placii, grinzii seeundare ~i a cadrului transversal din axu1 L al constructiei;

4 dimensionarea fimdatiei.

B - piese desenate:

sectiune transversal A si longitudinala;

2 plan cofraj ~i armare planseu peste parter; 3 plan cofra] ~i armare grinda secundara;

4. plan cofraj ~i armare grinda principala;

5 plan cofraj ~j armare staIpi;

6. plan cofraj ~i armare fund ape.

1.5. Materiale utilizate:

o beton Be 25 (pentru struetura de rezistenta):

o beton Bc 20 (pentru fundatii);

o otel PC 52 (pentru armarea longirudinala); a otel OB 37 (pentru arrnarea transversals).

IndrumMor d. pIOI8C1lU8 - r. PosalInlcu & D. NlstorNcu

·7·

TfltmJ pro/liClulul

.-

co ~- -

--.~ ~ .......

• .. 0
g
'"
~ . Z
8
.0
• --t- ~
§
,.0
-. ,_.)
- -'-_

=
< ;;
• ::.t:
I • . - •
W
.J
<t
U
~
cr
w
>
w • • ~.
..J
~
::l
"""
U
::J
0:::
""" • - -- •
C/)
W
t- ~ 1I
z i
w -<
:!: ~
w j
.J
W • '"
.,
W ~
cr ~ l
<t
z
a
i=- !"
N .- ~
a • - •
a.. •

9.00

I

I

~.OO

91)0

..L J

'-

2

Figura J.I PO'lilloJlarca clcmcntclor structurale vcrucaie.

lm1nnnItor de prolectarv - T. Postainicu 8. O. Nisrorescu

s

'"I

I ....,

2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

2.1. Introducere.

Predimenslo~area (proiectarea prelimmara) este UD ansamblu de operatii pnn care se stabilesc, mrr-o prim! aproximatie, dimensiunile sectiunilor de beton ale elementelor structurale.

Cu cat aprecierea initiala a dimensiwulor necesare ale elenrentului este mai buna, cu at at modificarea lor in fazele urmatoare ale proiectani va Ii mai PU\IO insemnatA, la hnuta nula.

Predimensionarea secpunilor de beton este necesara din mai multe motive StructuriJe de beton armat, asa curl! este cea care face obiecrul acesnn proiect, sum de regula. static nedetemunate In consecinta, di tributia ~I valorile efortunlor depind de rigiditatile elementelor, respectiv de dimensiunile acestora, m8.1 exact de rapoartele de rigiditati ale elementelor structurale

2, La dimensionarea elernentelor structurale prin metoda aproxunativa de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 conditii (2 ecuatii de echilibru) in cazul solicitaru de incovoiere cu sau tara fort! axialrt ~I de numai una, in cam I solicitani de fOT1a taietoare. Numarul de ecuatii ar fi prea mic, dacA n~rul de necunoscute if cuprinde ~l dimensiunile sectiunii de beton ale elementelor Ca urmare acestea trebuie sa fie apreciate in prea1abil.

3. Una dintre incarcarile care actioneaza structura este greutatea proprie a elementelor structurale. De aceea aceasta incarcare trebuie sa fie cat mai bine apreciata inca din fazele de inceput ale proiectarii

Predimensionarea se poare baza pe doua categorii de criterii ~i anume:

• pe criteru de rigiditare minima, in vederea linutarii deformatiilor elementelor sub cele admise pentru exploatarea normala a cladirii, criteriile simplificate din aceasta categorie se exprirna ca rapoarte millime intre inaltimea sectiunii ~i deschidere, stabilite funcjie de natura elementelor (placi, grinzi principale si secundare).

• pe criterii de rezistenta, in vederea obtinerii unei solutii economice, caracterizate de procente de annare pctrivite functiei si marima e1ementelor in faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza carora se determinf preliminar dimensiunile secpunilor transversale ale elememelor se face pe scheme simplificate de mcarcare.

in tema s-a indicat modul general de alcannre a planseului peste parter inainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia este necesar sa se detalieze conceppa de alcatuire a acestuia.

o solutie rationals de alcatuire a planseului") pnntr-o retea de stilpi eu traveea de 9,00 x 6,00 m este de a dispune grinzi pnncipale pe direqia uansversala (pe deschiderea de 9,00 m) ~i 0 serie de grinzi secundare longitudinale care reazerna pe grinzile principale,

Pentru a fi economic. Ja deschiderile !jci incarc!rile utile cum sunt cele indicate in tema, deschiderile placilor trebuie sa fie cupnnse intre 2 00 - 2, 'i0 m. Procedand in acest fel, se prevad grinzi secundare la deschideri intent de 2,28 m conform schitei din Iigura 2 I Prin aceasta placa este impaqitfl in panouri la CMe raportul laturilor este mal

4<) Conceptia ~ criteriilc de alcaruire a planseelor sc smdiaza in cadrul cursulm de "Coll.SlJ'\lqli din beton annat" [ll]

IndruII'IMOr de ptrJJectaI8 - T. PomInku & O. NIl'_'

.~

Predlmens/onare elemenra

SlrUclunl eraJal1i din bolon armal

PradlmenslotJlfft OIIemenre

incarcarile de calcul se determina multiplicand valorile normate ale incarcarilor cu coeficientu incarcarilor, care difera in functie de natura incarcarilor [9).

Qb5en'alie In cele ce urmeaza, intreg calculul se va face utilizand numai incardiri de calcul De aceea pentru simplificare, se renunta la indicele "

2.3.2 Predimensionarea pliicii.

_j

. b • carcari venicale uniform distribuite este de tip cilindric,

mare ca 2 Deformata su m . . I

." .' carcarilor pe 0 Simrura directie, paralela cu atura scurta

C\ ldenpmd transnulerea ID ~., ~ d . -

I" rnesc placi armate pe 0 singura directie, arm .. lura e rezistenta

Asc.menea p aCI se nu s _ ';' .

fiind dispusi nurnai pe directia ill care se rransporta mcarcanle catre reazem.

2.2 Predimensionar'e pe criterii de rigiditate.

Se cunosc: - traveea I =" m ,

- deschiderea I = 9 m

Placa,

e noteaza cu do lumina intre grinzrle secundare

I «; 103511111l '8 1

f=-= =,).,,"11

Y ,; 35

La cladm mdustnaie se recomanda hp 280 III In Crinz] secuodare.

I 6000 111 ill

,. =--- =500L600 1I>.lrl

g. 10+]2 10+12

~ lip =60 nlln

in concluzie. Ihp =80 mm

Asa eum s-a ararat anterior placa planseojui i~1 transmite inc~rcaflle la grinzile longltudinale. Din aces! motiv placa se po ate schernatiza sub forma unei gnozl a\ and Inil~mea egala eu grosimea placii si care reazema la capete ~i intermediar pc grinzile secundare

Calculul se poate face penrru 0 Ia;;ie de placa de ) m.. rezultarul dimensionarii fiind prevazut apoi in toara placa planseuhn

Schema de calcul a placii rezulta astfel 0 grinda continua cu 12 deschideri egale Deoarece pentru grinzile eu mat mull de 5 deschideri, eforturile maxime din desehiderile centrale sunt practic aceleasi, este suficient sa se ia in considerare 0 grinda cu numai 5 deschideri

1.00 1

- -,f-

.., e.

=:> hq• = 500 mm

. =:> 'l--b-q-,-,--h-g-,-2-S-0-X-S-0-0--

bn =_!!__=500m,n=200+2S0 111m

.r 2+3 1+>

La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se adopts, de regula, multiplu de 50 rn u» pentru h s 800 In m si multiplu de /00 m{1I pentru II .> 800'111 111 Grinzi principale,

L 9000mm

h~ =--= = 750.;. 900 r1101

,,. 10+12 10+12

~ hgp =900 )fun

~ Ir-b-g-p-x-'-!g-p-"-OO-X-' ':1-00---'

r h 900 (fill.

J~p =-, =---=300+50{) 111m

2+J 2+3

Stalpi:

Se aleg initial sccliuni de 500 x 500 (pentru stalpii marginaJi ~i de colt) si secnuni de 6{J(Jx (j{JO (pentru stlilpii centrali)

2.3,

Predimensionare pe criter;; de rezistenfa. 2.3.1. Eva/uflTea fnciircari/or plan~ehlui peste parter.

Incarcari Gruparea fundamentals
Trpul incarcarii norm ale 6ncarcari de calcul)
qa fkJ\flm2r n q< =ri-q"
inca-cki Pf!Fmanente Tabclul2.1
greillate propie 0,08·25_
il:Haca de 8 ern (1101 2,00 1 10 2,200
paldoseala (l!-, I 1.00 1,30 1,300
TOTAl. Ill) fl.:.., m21 3,500
lnckc~i ternpor.,e.
incarcare utili! CDI 15,()(j 1.20 18,000
TOTAl. GENERAL I q ) fkN/m'l I 21,500
10· Indru~,o, de proiecrarv _ r. Posteln/cu , I D. NIl!rof'Gscu

...... _-.

.-

II--

.., - r-- ,..... ..

Or",," prBlQ'JI.ll r-

,-':----- -n ;;

I =-o-i:::r---i- ~-:....1 ----J~.

1,---

~ I

l__--1 _

, )

~, C'!-.---

o_

N

- ~-

~ 0'

o e

Figura 2.1. Schema de alcanure a unui planseu eu grinz: pnncspalc ~ seeundare, ell panouri de plm::1 armate pe 0 diTCC!IC

Pentru elementele secundare de planseu, placa si grinzile secundare, deschiderea de calcul se ia egala eli deschiderea libera (lumina) / = d n [I I]

In conformitate eu prevederile ST AS 1010711 - "Plansee curente dill placi ~I grinzi din beton annal ~j precomprimat", in cazul in care raportul dintre valoarea incarcarilor temporare de lunga durats ~I a celor totale este mai mare de () ~5 este

1 Calculul in domeruulplasuc ar putea duce in a",,:sl em. pnn posibuc JiIercnlc man irure dJslribul1i1e momcntelor adoptatc i' cdc corespcnzatoarc componaru clasucc, lu 0 stare de Iisurare inacceptabrla in cxpleatare 12J 110]

·11.

indrumator do proloctare - T. Posteln/cu '" D. NlstfNfISCu

strlJl:wd era/affl din belon annar

Predlmenslonareelemenle

~ .,.pUd/f! I*"".,_t _

, d eli ensionare sa se obtinli printr-un cal cui in domeniul

al etortunlor e m - '.

necesar ca \ aarea . I face obit'Ctul acestui protect la care acest raport este

I ic") E 'Ie cazul plall~eu UJ care ..

e asnc !> •••• il ormate si de calcul sunt cele din tabelul 2. I

~ ~ lI.Sl~. "ruonle rncarcan or n 'i

]t)

. • d ed' nsionare valorile momentelor incovoietoare se pot aproxima

III taza e pr miensiouare, • d i d al

. . h d calcul din fizura 2 2. q • reprezentan incarcarea e C cui

prm cele dan 5C erna e -...

lotala iar I lungJmea de calcul afiecerei deschideri de placa

23.2.1.

s.h,m a st ";~ 1_I'+Yo,

~-~--~

q./l 21.5.2.0JS! . .•

,1/, = -9- = --,-) '" 10,068/, \ III = Ifl.OI)l!·I11 \ 11'/.1

Acoperirea cu beton de calcul se considera II = p+(/12 ~ 10+10/2 = 15", Il' • Ordinea operatiilor este urmatoarea *)

. . fi . 1 d . Prna., 0,75

se alege pe cnteru econorruce coe crentu e armare maxim ~ = 100 = 100 .

- • xl' I . .. flo 11.75 JOO 0

se detennlfla rnamrnea re auva a zonei compnmatc. ~ = =t: = IiiO IS = .15,

se detennina lnaltimea utila necesara a sectiunii

• b < d
is.. :& 2$ EO
20f t 103 -+ 2.03 t

:;s:

10,068·10' =6955 '/I'",

"1000 0.15

IJ·R ·:·ll-~) ·15·0,15·(1- -)

(. 2 2

• se stabileste inalfimea secjiunii hp -/~+o -69.55+15=8·U5 fill II , valoare care e

rotunjeste la rnultiplu de 10 "'frll -,

Se adopts grosimea placii 1 hI> = 90 mm·1

Pentru groslmea de placa stabilita se deternuna lncarcarea totala de calcul pe

k1\ .

unitatea de suprafata. f) = 21,775 -2 (vezi tabelul 3.1 ). )/"1

EO

2.00

.II

2.03

'i·e II

Fi£llTa 2.1. Schema stauca ~ alura diagramei ~r.iloarc de momcnte lncovoictoarc la 0 placa armata pc 0 dircclie in stadiul clastic 19 «Pl. Valonle aproximauvc ale mcmcntelor lncov oietoare

maxime.

La dunensionarea grnsrmii plflcii trebuie sa se tma seama ca procentul mediu de armare sa se incadreze limite eecnomice Perrtru placile de beton annat pe a direcne procentul de armare trebuie sa se situeze in domeniul 0,3 - 0,8 0/0. Adoptand valoarea maXlDl3 .3 procentului de armare in seepunea de moment maxim din primul reazem mtermedlar, automat procentele de annare din restul pl~cii se vor situa in dorneniul recomandal

1 .. U.2. Seqiunea de calcul a placii .

·I:~~

~------------------------------_j. ~~

Figura U. Sectiunea de calcul a placii pcntru zona de reazem

2.3.3. Predimen~innarea grinzii secundare;

incarcarile grinzii secundare rezulta din schema de descarcare a incarcarilor din

-r-

r

--+ .-

. .

t

Se cunose f'. rezisr I I

- .' ell a a ~ompres1Une a betonuhn If, '" I ~ ,\ II r "I" (beton Be 25),

p. ~ re~1 tenta la IOtmdere a ofelului P, ~ 300 \ I mill Z (aiel PC 52)

S IJ - M!lmea de calcul a pJacij I} = I I" '

e determllla If.· momentul de calcul in seC1iunea d I' •

t' e anga reazemul I)

btrumIfCH' de prol«:We - r. P0<5lelnlcu & D. N/$lDfSSClJ

. '-r -. I"

Fij!Ur3 2.~. Transmuerea incarcarilor don placa la gnnzitc sccuudarc

.l Sc adoptll nounulc ~I rnodul de orgamzarc al calculuhn din 1101

{ndrum4for dill prolect;lre - T Poslalnku & D. NlstotNcu

13


LS :& LS: LS ::& 2SO b..
t 5,65 t 5,60 +- 5,60 5,60 -+- 5,60
I ~""teja. definite prin linii inclinate la 45°, pornite din colturile

Plae! Is reazeme e a.,_ . , . d .~" A

.. • "'_ d P ,e"'mensionare se poate admire In mo acopentor \4 lntreaga

P'Aell In lilL<l e r w .' . .. . d'-X A fi

. I"" nsrnite numai gnnzn secundare, asa cum se III 1\;4 In gura 2.4.

meArcare a P .. ell se .

1.33.1. Evafuarea fnciirt:tfrilor.

Aria aferenta pentru [) grinda secundar! curenta se deduce dupa 0 schema ca cea

2,03 2,03 2

din figura l~: ~.I =6,00'(-2-+0,25+-2-)-13,68 m

Aal 13,68 kN

• dlllplaJl~r q._=21.715.--=49,65-

I 6.00 In

• din greutalea proprie a grillZII seculldare (250 x 500): kN bg •. (fog. -hpl-1b '1.l=O.25.(O.5-0.09)·25·U= 2,82 --r;;

kN .::) 99< = 52,47 -

. m

Om aceleasi considerente (lncarcare temporara relativ mare in raport cu incarcarea totalli.) calc:u1u1 grinzii secundare se va face in stadiuJ elastic.

~i in CIIZl.II grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale ell "lumina", adica disteoja dintre fetele interioare ale grinzilor principale, care constituie reazemele. Rezulta IISlfel schema din figura 2.5.

2.3.3.2. Schema stalicii.. ~

IiiI''' Ii '!lllllilil j 1/.~IIIIII1! II! III,' I: 11! I (II!! hi II ill i III!"

q ./1 q II /2 [2

~ ~ ~ qgB' qg8·12

~ 11 11 -1-1 - --1-1 -

~c::::J~'-.__/~' r/L-c---c:?"'-'5' A~d~A-?--~~A\_~---r-0

l~ 2 "-........._..

qq' . qg ·1 qgo ./2 qqo ·rl 9 l2 l2

-1-2 - --14- U 14 g:~ qg;;

Fi.llUI"lI 2.5. Schema stauca pemru grinda securuIari! i aJ . . A

inCO\loietoarc Val" " ~ ura diagramei m~toarc de momeme

. on e apraomatrve ale momentelor Incovoietoare IJUlXImc.

Valorile momentelor lneovoieroare se obJi b ". .

2. 5 ~i exprimd valori aproximative entru n pe aza expresiilor indicate in figura

dispunerea inc.arcanJor temporare A p . "J maxIm.ele acestor momente rezultate din

L " In pozitn e cele mal defavorabile

a gnnzile de beton annat mon lit f . .

curent procentul de armare I' 0 e care ac parte din plansee de tip

'. raportar a secpunea utilii a " . (bl ) '.

mcadreze din considerente economi • I' . mimn '-0 trebuie sa se

ce In inutele 0,8 ... 1,8 %.

-14-

lndrumM~ do _- T

,..~ - . P03!IJln/cu & D. NJatonncu

2.3.3.3. Secpunea de calcul a grimli:

Fi~rn 2.6 Forma ~unii de calcul pemm zona de reazem a grtozii secundare

• • •

.

---

~I

Se cunosc:

R", ~300 Nlmml

Rc:15Nlmml b-250 l'l'"lm

qg •. 11 5247.562

M - momentul de caJcul: M = -- = • , = 164 55 kN m = IM,5S .106 r rnm •

10 10 .

Acoperirea cu beton de calcul se considera: a = 25+ 20 .. 35 mm . 2

Ordinea operatiilor este urrnaroarea

se alege pe criterii economice coeficientul de armare. tJ. = .f!_ = UO 100 100'

se determina inaipmea relatlva a zonei comprimate: ~ = Ra. = 1.20 . 300 = 0 2~ .

'> Rc lOO 15 • ,

• se obpne inaltimea utila necesara a sectiunii.

AI 164,550106

n, =;; 2 =455.81 mm

b.Rc.~.O-2} 250,15,0,24,(1-\4)

se stabileste inaltimea sectiunii. "gs = hi! +a. = 455.81 + 35 = 490.91 mom, valoare care

se rotunieste la multiplu de 50 mrn =>1 hg~ = 500 m:m·1

Deci, pentru grinzile secundare se adoptll secpunea 250 x 500.

2.3.4. Predimensionar:ea grinzji principal.e.

Incarcarile grinzii principale rezulta din schema de descarcere a incarcarilor din planseu (figura 2 1). in faza de predunensionare, se poate admite in mod simplificat ca indrclrile planseului transmise concentrat grinzii principale prin reactiunile grinzilor secundare sa fie aproximate prin incarcAri uniform distribuite.

2.3.4.1. Evahuuea incfucariloT,

kN • din planseu q. t = 21,77S·6 = 130,65 - In

• din greutate proprie a grinzi! pnncipale (400:r 900).

I.·N bgp .(hgp -hpJ Yb'U =0.40·(0,90 -0.09)·2S·U=R,91 m

• din greutatea praprie 0 gnnzilor secnndare (25V:r 'iVO):

t 6 kN

n ·0 ·(h -h I) Yb '1,1._=3.0,25.(0 • .5-0,09).25.1,1.-=5,64 -

qs '1' !IS 'P D 9 TTl

lndmrMlor de proJecr.,. - T. Posle/nlW & D. NJstonJs~u

.15-

~T _- - ~ - \

,

I L

Figura 2.7 Aria arerentA de placa pentru grinda principala, 1.1.4.2 SchenwslaJicii.

'l<n> L~ 16

"!Jp-L~ 16

t

L=\lm L=9m

-- t- ----i

Figura 2.8. ~hc~ Slatica a cadruhu transversal ~ alum diagramet lnmn.'"tt d

mCO\Qlctoan: pentru gnnda principal~ .~,. care e momente

proiect ~::!~~de beton armat av~d c~nfigura~a celui care face obiectul prezentului

, e maxime, care se InregJstreaza in seqiunile de pe reazemele

intermediare (ligura 2.8), au valori in jurul qgT" L2

10

.,,-

~th~_ T. PonWnlcu & D. NbJl","w

------------------

Struetu~ elajiIlll din belon fUmJI

2.1.4.3. Sectiunea de calcul a grinzii.

q [2 1

M-momenluldecalcul M-~ 145.20.9 =1 176 iz I.. Nil =1176,12.100 Nrnro.

10 10 '

Acoperirea ell beton de calcul se considers. a '" 50 rnm.

I: • • I

Figura 2.9. Forma secuunii de caleul a gnnzii prmcipale pentru zona de moment maxim.

Ordinea operatiilor este urmatoarea

• se a1ege pe criterii econornice coeficientul de armare 11 = l~ - ~.: ;

d ... XII' x - - Ra 140 300

se etermm .. illllltmIea re auv ... a zonei compnmate. S = jL·_=-'----",U.2lI,

R.. 100 15

• se obtine inMtimea utila necesarll a sectiUnll M

1176.12.106 = 902 24 J ,

028 . nrr;

400·15·0,28'(1 • ) 1.

• se stabileste inal~mea sectiunii, hyp = fLo +u = 902.N+ 50 = 952,24 mm , valcare care

se rotunieste la multiplu de 100 mm ::0>1 hill' = 1000 7nm.1

Pentru grinzile principale se adepts sectiuni cu dimensiunile 0100 x /000.

2.4. Predimensionarea grinzii de acoperi§.

InilJiroea grinzii prefabricate de acoperis se ia: h =.!:_ +!::.. Panta grinzii rezulta 12 14

adoptiind 0 inalpme de grinda variabili!i cuprinss in Limitele mentionate anterior. Grinda prefabricata se realizeaza prin tumare la fata locuhn

Grinzile de acoperis se executa. in tipare fixe. Din aceasta cauza fetele laterale se prevad cu 0 panta de circa 1 % pentru a impiedica blocarea la decofrare datorita eventualelor neplaneitati locale ale fetelor larerale ale tiparului. Latimea talpii superioare este diotata de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus laiimea monolitizArii dintre ele

Cunoscand caracteristicile geometrice ale grinzii in secpunile I-I $i 2-2 (vezi figura 2 10), greutatea grinzii rezulta astfel

C I, L/2 I t r -I ",45 7 ~ k ,,=2· 'Yt =2'-1-'("1 +, Z +V'~ -, 1) Yb =2· 3- -(0.19+0.1 +,,0,19·0,17) 2500,40 -

__. ~ ... btlOllM11VlI

. ta volumul grinzii de acopens.

in care - V repr~ parenti pentru betonul arrnat. - }'b densitatea a

ELEVATlE

-

.2-2

1 - I

• din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis (l ea = 1'''0 '" ~o kJ\ •

• din greutatea proprie a staIpului la etajul 1· b-b -H .,Yb .1.1=0.60.0,60.4,20.25.1.1 = H58 leA .

• din incarcarile planseuhn peste parter q ·J·L = U775 6,00 9.00 = 1175,85 ":1\

• din greutatea proprie a grinzilor secuadare de la planseul peste parter (fiS. 2.11)' nil" -bg6 (hg• -hpJ·yo .1,1./- 4.0,25.(0.50-0.09) ·2:5. 1,1·6,00 =67,65 k1\ ,

• din greutatea proprie a grinzilor principaJe de la planseul peste parter ngp .bgp .(hgp -1"-p hb ·I,I·L = 1·0,4'(1.00-0,09).25 .1.1.9.00 = 90,09 kl\' ,

• din greutatea proprie a stiilpului la parter:

b·h·(H -hp)'Yb ·U=O,60.0,60·(4.20-0,09).25.U =-10,69 kN

0'

'g,

Figura 2.10. Orinda prefabricata de acoperilj (clevalie ~ sectiuni).

TOTAL:

,Y "'1695 kV

~-.

1

AI c 0.19~3 Q)'

2.5. Predimensionarea stlJlpilor,

25.1. Evaluarea frrciirclirilor acoperisului:

VaIorile incarcarilor normate ~i de calcul sum cele din tabelul2.2

fncartaJi Gruparea fundamentaJA
tnc::an:area nomtate dncArcari de caJcu~
qD fkN/m2] n "-=n·q"
Izolatii ~ 0.50 0.60
1.20
tennoizol~i
Spatiu tehnic 0.40 1.30 0.52
~ 0.96 1.70 1.63
TOTAL (q,) fkN/m2J 2.75 Tabelul 2.2.

2.5.2.2, Stfdpull1Ulrginal.

Se apreciaza cA dimensiunile stalpului sunt SOo I 500 [mm] incirc8rile afereote staJpului marginal provin:

• din inclrcarile planseului de aeoperis: go. .l.!:. = 2,75.6.00. 9.00 = 74,25 kN;

2 2

• din greuratea proprie a elementelor secundare de acoperis: n ,CEP = 3-15 = 45 kN;

• din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis: rl .G" = i ·40 = 20 kJ\' ;

1.5.2. ElJalu{JJ'ea/ol1e/or axiale In atiUpi.

2.5.1.1. ,'lIMpul central,

Se .apr~a:za irurial ca dimensiunile staJpului sunt 600 .I 660 [m m]. IncMc8:rile aferente staIpulw central provin (vezi pl~ 1)'

• d~IncArchileplan~euJuideacoperi~(fig 2.12) L.t·ga =9,OO.6,OO.1,75=148,5kN,

• dm greutatea proprie a elementelor secundare de acopen~. n.G £P = 6.1 S = 90 kN

-1~

~'or IH prolKWe - T. POSIe/llieu " D. NistMUscu

Figura 2.11 AriiJe aferente de inearcare pcntru st.Upi. la nivcIul planscuhn peste parter

TndrumJror de proIeclJlr8 - t: PoslelnJcu & D. NIstoreM:u

·t~

. reutatea proprie a stalpul w la etajul 1 , .

• dlIl,g/-l."t.1.I:0,50.0,50.4.20.25.1.I=28,S7 k\,

b-! . L .' 9,00 = 587.92 kN

. I esteparter: q.,._"" 21775 6.00 1 '

• din incarcarile plan~eu UI P 2

. . ilor secundare de la planseu' peste parter

• din greutateapropneagnllZlt_2 -.025.(0.50-0,09) 25.1.1.6,00=42.28 ««, .b .(Il -h )'rb 1.1. - ,) .

1190 g.' g. P I art .

. . a gri nzilor priocipale de la plan~eu peste P er:

• dm greutatea propne . 9 00

h) ~1 L _1.040'(l00-009)-25·U.-'-=45,04 kill,

l1qp .b'lf .(11'11' - p 'h' '2" - . " 2

• din greutatea propne a stalpului Ia parter' . r

b.1l .(H -hp)'Yb II = 0,5·0,5·(4,2 -0,09)·25·1.1 = 28.26 kJ\

• din greutatea elementelor de inchidere

1.1 H ~ '1 ·ll=0.20.6.oo·6,40·0.8.8.U=54,07 kN.

u- tollll . "goluT' br.n

TOTAL:

kN /\'",925- m

2.5.2.3. Stfilpul de col~

Se apreciaza ca dirnensiunile stalpului sunt 500 x 500 [mm]. Incarcarile aferente stalpului de coil provin.

• din incarcarile planseului de acoperis : q .!::...!.. =2 75· 9,00 . 6,00 =37,12 kN

.. 2 2 ' 2 2

L--

,1-----1. ~

--..I._ ~---. _

,...._ '_"-_ #' - !.!_-_

H

T

~ra 2.12. Anile afcrentc de incarcare pemru staJ . I

pi, a nivclul pla~ui peste acopens.

20·

~1Ie~_ T. ~lcu & D. NII/wascQ

Slruc!ur" etaJilla dIn belOO arma.

ProoJ~_

din greutatea proprie a elementelor ecundare de acopens

(' {;f P J IS.I.lO = 22.5 I: \ 2

din greutatea proprie a grinzilor pnncipale de acopens Lc, ~ ~ll /... \ . 2

din greutatea proprie a stalpulur la etajul I

O·/, .H··(~ ·1.1:0,50·0.50·4 20·25·1.1 =28.87 J..- v ,

din incarcarile planseului peste parter q !...!l..: 21.115. 6,00 9.00 ~ 291.96 l: \

2 2 ~ 2

din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planseul peste parter

jig, ·b.,. (hq5 -hp}-"(' I.l f=2.5.0,25.(0.50-0.09).2S.11. 6.~ = 2U~ l: v din greutatea proprie a gnnzrlor principale de la planseul peste parter.

b ~ 900

,., qp' 1P '(" iJl' -"p) 'fb . U·-:, - 1·0.40· (lOO-0.09) 25·1.1·-'- = 45.05 I..- \ •

~ 2

dm greutatea proprie a stalpului la parter

1.1./1·(11 hi') t, ·1.1=0.5 0.5·(+.2-0.07)·25·\,1=28.26/.. \

din greutatea elementelor de inchidere

f D 6 00 9.00 .

b·("2+1)·H,o,cl' I'gnlun . .,.~<" .1.1=0.20'1-2-+-2-) 6.4O.o.s·8 l.1=b7.)8 J.:\ .

TOTAL:

!:>taIpil strueturii sunt sohcitati la cornpresiune excentnca in faza preliminara a proiectului se apreciaza dimensiurule necesare ale stalpilor pe baza unui calcul simplificat la compresrune centrica Pentru a fine seama de efeetul momeotelor incovoietoare, cu valon necunoscute in aceasta faza, de a intinde partial sectiunile stalpilor, se considera 0 rezistenta mfenoara celei efecnve Valorile echivalente ale rezrstentelor la compresiune se tau: OA ·R" la stalpli eentrali ~l (u· R, , la sullpl; marginali ~i de colt. pentru a tine seama de ponderea diferita a momentelor in cazul eelor douii caregorn de stalpi

Secpunile stalpilor rezultii astfel

, ~ {1695.10)

• stalp central: b =" = -n = V : .570.93 '" 1/'

~ n· " O,~·13

600"'l" 6IJU

:::>

L- ...J

. r-\-'- {n5.to3

stalp margmal: I}= h = _ - =, --- = 487,U1 u u n

, (l.R, IU·IJ

. P;; 565·10'

stalp de calf" II = I. = -R : --- = 380.62 1n1ll

"'c 0.3 ·11

-> I 500 1\00

-400 ~oo

Rezistenta de calcul. fl,. folosita poe cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat, de dimensiunea cea mal rmca a seeuunii ~I de pozitia de turnare a elementului (anexa C "Rezistente de cal cuI in elemente de beton annat")

Pentru asigurarea unei rezeman cal mai bune a grinzilor de acoperis pe capatul stalpilor ~i pentru a evita realizarea in acest seep a unei console, rna; dificil de realizat la stalpii monolip, stalpul de col! se va realiza cu acclcasi dimen iuni ca si sralpul marginal (500 x 500)

;ndllJlnijtor de projects", - T. Postelnku & D N3torescu

21

. fundafii10r ;zQJate sub stalpi.

2.6. Predimenslonarea

• . . teaza sub forma de bloc din beton simplu ~

Fundapile lZolate sub stalP! se pro1eceti rturile de la baza stalpilor se transmit la cuzmet din beton annat. In a~ srstem, nsfer la baza cuzmetului pe talpa canna se pot

espectiv pnntr-un transn ." transf I

reren in doua trepte, r rta betonuJ simplu ~I apoi pnntr-un er a

den-aha presiuni pe c.u:e le poat: SU~Ose pot dezvolta presiuru pe care Ie po ate SUPOrta talpa blocului de beton sirnplu, su car

terenul

W

J~3

~ '. ': " ;_' __ I J

z,

COlJdilii eonstructt .... e:

H~.j.()()mm h ~300 mm

Le = (0,55 .. ·0,65)· L

t: ~0.25 Le

tgp=hll~2i3 (rccomandabil z I)

tga= HI L. ~ 1

__ L ---I

Figura 2.13. Reguli de alclituire ale fundatiilcr co bloc din beton simplu $i euzinet de beton annat

incarcarea gravitationad la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza: N I 0; 1,2· N • pentru a ~ne seama de greutatea pro pie a funda~~i ~i d~ neuniformitatea distributiei presiunilor pe talpa fundatiei, ca efect at momentului mcovoretor.

Cunoscand din tema Pronv = 0,3 ~. latura blocu1ui de beton simplu se mom

determins din relatia L = ~ N / . La stabilirea in!il~mii blocului de beton simplu se

Peon"

tine seams ~i de adancimea minima de fund are, astfel Incat cota fimdatiilor izolate sub Slaipi va fi - 1,50 rn:

La a1clituirea fundatiilor se vor respeeta regulile de alcatuire constructiva prevazute in P10 - 86 [13]. 0 parte din aceste reguf sunt reproduse in chenarul din figura 213

Operatiile de dimensionare ale elementelor fundatiilor celor trei tipuri de stalpi sunt prezentate in continuare intr-o maniera succinta

2.6.1. Pumuqm sfliJpului central

-22·

~or de pro/KfM"8 - r. Postfllnlcu &; o. Nl!Jloreseu

. ditia j 11 II

• dm con rna 190::- ;<: I ~ =800 H).m ;

• 11

diti I It I

• dinconltla9P=-~I:::::> 1=500 a" 11 {

(,00 4l{) I 600 I
T "1
r I
+--- uoo -+ F'l!:Ura 2.14, Fundatia stalpului central

2700

2.6.2. Funda(ia stlilp.dui marginal;

N=925kN => Nj=1,2.N=1,2.925=IIlOkN; {1ll0.1Q3

L~ = =1923,5 mm -::::> L=2,oo m;

~ 0,30

Le =(0,55· .. 0,65) B=1100· .. 130 min => rezulta /=300 rnra ~I 1. =450 Iflm,

din condipa tga-!!_?l => H=900 mm;

L,

din condipa Igp=~?1 => h =400 mm.

Figura 2.15. Pundapa staJpului marginal,

SOO 300

2000

Pentru stalpul de colt se adopta aceeasi fundatie ca ~i pentru stalpul marginal Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operapile de predimensionare sunt indicate in plansa I, care reprezinta sectiunea transversals pnn cladire ~ cum se va vedea In continuare dimensionarea finala a structurii nu a unpus modificarea dimensiunilor stabilite in faza de predimensionare

-

3. PROIECTAREA pLACl1

• c" .. ,.JCn'Jor placi; plan§eulu; peste parter. 3.1. Evaluarea In <I,..,a

lnclJCari GrupaAaa tundamentalll
Tipuli~ni normae ~0Catt:ari de caJcul)_
q" [kN/m2] n qC _n.qD
jnclidtf~
greutate propie 0.09·25= 1.10 2,475
Iclacil de 9 an (IZ,) 2,25
parOOsealli (21) 1,00 1,30 1,300
TOTAL (g) (kN/m2] 3,IT5
l~tetrportP.
incarcare utilA (ll) 15.00 1,20 18,000
TOTAL GENERAL ( q) [kN/m2J 21.n5 Tabclul 3.1.

3.2. Schema de calcul.

Pentru stabilirea solicitarilor maxime se tine seama de faptul ca incarcarea permanents ectioneaza dupa 0 singura schema ~i anwne aceea cu valoarea integral! uniform distribuita pe toata lungimea grinzii inlocuitoare, Iar tncarcarea temporara actioneaza dupa orice schema posibila

fiJ:Ura 3.1. Scheme de indrcare pemru plaea annata pc 0 d:l'P<'li tree ... c.

·24·

IlIIIrumlfor de ptDIec,.,. - T. PosIainku " D. Nlsrorucu

Momentele incovoietoare maxime in sectiunile caractenstrce, se determina adunand pe rand valorile produse de incarc8rile permanents, cu valorile cele mai mati produse in fiecare sectiune considerata de lncarcarea util!., dispusa In ipoteza cea mal acoperitoare ( figura 3.l ).

in sectiunile din carnpuri intereseaza atiit mornentele maxirne pozitive cat ~i negative. pe ciind In reazeme intereseaza • pracnc, numas val on Ie maxime negative.

3.3. Calculuf momenteJor incovoietoare.

Valorile maxime in valori absolute ale momentelor Incovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenli, folosind rela~ii de forma:

M:.rr- : (a.g+b.p)-tl (3.1)

M;'-.=(a.g+c.p)./l (3.2)

in aceste relatii g ~i p reprezintii. lncarcarile permanente ~I temporare pe m2 de placa, iar t deschiderea de calcul. Coeficientii de influenta au fost notati cu a. b. c. Coefieientul a care introduce efectul incarcarilor perrnanente ~i coeficientii b ~i C, care introdue efectul incarcarii temporare se pot gasi anexa B

Valorile numerice ~i semnele coeficientilor de influenta pentru grinda eu cinci deschideri egale precum ~i valorile rnaxime ale momentelor incovoietoare sunt date in tabelul 3,2.

Tabclul32

~ Inc&carea lncarcarea Wm.rJlI. M;;,OJ!.
~ Coc&icn~ de influcn\i permanenta lrmpo!lllll (a·g+b·p)·f I(a.g+c.p). ,}
.~ decalcul (g) (P)
g
(/) b ImJ [kN/m2] [kN/m2] fkNm/m) [kNm/ml
a c
1 om 0009 -0026 2::035 3Tl5 18.00 8.505 -U_813
b -0,105 0,014 -0,120 2.032 3 TIS 18.00 -0596 .10,555
2 0033 0079 -0(0) 2.030 3.TlS 1 &.00 6.373 ·2899
c .{J079 01132 ..0 III Tmo 3,m 18.00 1145 ·9,463
3 0,046 0,00 ..o(D9 2,030 3T15 18,00 7021 ·2,177 S-au notat cu litere sectiunile din dreptul reazemelor ~i eu eifre sectiunile din mijloeul deschiderilor. Schema grinzii este datA in figura 3.2.

a b c d e f 'X'
.c;: LS: 2 2S J 2i " Ls: 5 zs: :zs: -
1
t 2,03 s t 2,03 t 2,03 t 2,03 t 2.00 1 2,00

Figura 3.1. Nota\ii!c folositc pcntru sectiunile earacteristice 13 grioda cu 5 deschiden. La grinzile continue eu mai mult de 5 deschideri egale se procedeaza dupa cum urmeaza,

• pentru primele doua desehideri de la margine (secpunile I, 2 ~i b) valorile momentelor incovoietoare se iau ca la grinda eu 5 deschideri egale;

• pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzatoare deschiderii mijlocii a grinzii eu 5 deschideri egale (secjiunile c ~i 3J.

indrumllor de prolac:t.rv - T. Po5I91n/cu " D. Nfstotucu

- 25·

PIO/&etarea ~I

SfnICIUd .u;.tA dl/llMtOil wmaI -

. . e calcul nu sunt egale Intre ele ci difera cu. pana la 20 %,

Daca desc~denle d . ozitive '" negative se determina eu aceia~

I . covOletoare manme p r . _

rnomente.e in .' a B) eu urmatoarele preclzan;

coeficienp de influenJA (vezi ~ ane"eazem intermediar se determina pentru 0 deschidere

ntul incovoletor pe un r ul . cti .

c marne edi d hiderilor adiacente reazem UI respe IV,

de calcul egala cu ~ 18. esc camp se determine pentru rnarimea efectiva a

[J momenrul incovOietor mIT-un . .

deschiderii respedive . • d .

, I crinzile secundare s-au considerat tn rno acopentor ca

In ealculul momente or, & .. .....u •

reazeme simple ideale, neglijilndu-se rezistenta la torsrune a acestora.

3.4. Dimensionarea armilturii de reZis~enrJj.

Acoperirea cu beton de calcul se considera. a = 10+'2 '" 15 rnm

Se cunosc: R, - rezistenja la compresiune a betonului: Rc = 15 N I mm: (bcton Be 25); Ra - rezistenta la intindere a otelului: Ra, =300 N t mm? (ote1 PC 52);

b - latimea de calcul a placii: b = i m ,

h - grosimea placii. h = 90 mm ;

h. - in!llimea utila a seqiunii; ho = h -a = 90-15 = 75 mril

3.4.1. Sec(i.unea a.

Valoarea momentului incovoietor de la extremitatea placii, datorita lmpiedicarii partiale a rotirii Iibere prin legatura cu grinda de margine se considera aeoperitor la valoarea:

.\1 = (g+ P)·t2 21, 775.2,0352 3.757 kNm

H 24

Sectiunea de calcul este cea din figura 2.3, Se determina E, dintr-o ecuatie de echilibru a momentelor [10J

~=I_ I 2.~'il ~1-

b.ho··Rc

Carnitatea de armAturA se obtine dintr-o ecuatie de proiectie pe axa elementului: -\, =b·~ ~ .:&_=lOOO.75.0().J5S6'~=1708j mm2

p... • 300 •

Armarea efectiva si caJculul pentru celelalte sectiuni semruficative, ee se desf'3¥>ara in mod asemanator, sunt prezentate in tabelul 3 4.

3.4.2. Armarea pfiicii lit camp fa momeme negative.

v . Deoareee inearcarea. te~porar:a este mare apar momente negative in campuri ( ez_t. t~l .32). In zonele ~w carnpun eu momente incovoietoare la partea superioara a pJA~l SO~lcltarea d~ incovolere este preluata numai de betonul simplu Capacitatea de rezistenia a secnunu de bcton simplu este data de relatia:

M -cpl H I·Rt

unde: It f - modulul de rezisten·~ la f aI "

!<' surare sectiunii, calculat considersnd zona

intima integral plastificata;

(3.1)

SVuctunl el'1ala din ""Ion .rmal

Cpl - coeficient prin care se nne searna de plasticizarea parpala a zonei intinse a sectiunii, a carui valoare este I pentru 0 InalJ.ime a sectiunii J. s 100 u s t i»

in cazul sectiunilor dreptunghiulare sau in forma de T, se admite sa se determine Wf cu 0 relatie simplificara: "I = 1 75 II,. in care ", este modulul de rezistenta in stadiul

1000.902 •

elastic Asadar: If =1·t75· '1.1 =2598750\mm = 2.60 k,vrn

6

Se observa ca doar in sectiunea 1 (primul camp intermediar) momentul produs de solicit area de incovoiere este mai mare decat momentul capabil al seetiunii de beton sirnplu Va trebui ca in aceasta sectiune sa se dispuna armituTa la partea supenoara pentru preluarea acestui moment

3.4.3. Sectiunea 2 (armata la moment negativ].

Se cunoaste momentul de calcul in valoare absoluta If = 2,9U kll Ii1

=- ~ = 1- 1 2· .11 = 1 /1 2.2,90.106 = U 03~98

IJ I~ .h,/ ~ 1000.15-752 '

'\, b I R 15 I

=:> • = . !o'::_'-< =1000 75·0.034>98·-=131.11 mm

. P'o 100

Se alege: Aa = lSI mm' ( 1981 rnl ) ~I Aa = 142 nun' ( j.t> 6 / ml ) pentru vananta !lim bare inclmate (a se vedea § 3.5)

Dimensionarea armaturilor de la partea superioara in sectiunile din campu! placilor, pe baza valonlor momentelor din mijlocul descniderii poate aparea ca neacoperitoare, lntrucat la stanga sau la dreapta acestor sectiuni mornentele negative au val on absolute mai mari Se procedeaza in acest mod pentru ca in realitate valorile momentelor negative sunt mai rruci decat eele luate in cal cui, ca urmare a efectelor favorabile a rigiditatir la torsiune a grinzilor secundare, care consutuie reazemele placii (figura 3 3).

Tq I I

InTT

-------~-----~

Figura 3.3. Duercnta AJ! 10m: momemele de calcul ~i rnomcntele reale

3.5. Regut; constructive de aic:atrrire a pliiciJor de betan arme:

Placa se armeaza eu bare montate individual din olel laminat, formand plase legate eu siinna. Pentru placile cu grosunea /1 i''::' ,00 II' i". in zonele inti~se._ num~l minim de bare estc de 5 bare I m Iumarul maxim de bare 1m recomandar. In camp ~I pe reazem este de 12 bare I m Diametrele mimme admise pentru armaturile de rezistenta ~i pemru cele de reparntie lint dale in tabelul 33

f Diamatre minima (mm) pentru Bnm'ilurile de
Rezlslt1n"
Tipuri de ann:ltun Barele dreJiB de Ie Berele inchnate ~i Repartilie
partee infefioara a barele de la parlea
cI~cij superioam
Bare PC 52 peso 6
r lalllloate 6 6
os 37 8
~Ie Tlllldul3.3

umarul de bare De metru trebuie stabilit astfel ca distantele intre bare sA fie intr-o succesrune ordon~ta, pentru a srmplifica montajul ~i controlul pozi~onArii artnsturilcr De aceea num!rul de bare pe metro din aceeasi placa trebuie sa fie multip1u de un rnodull~ 5, 3, 3,5, 4 etc) in cazul de faJA s-a va folosit un modul de 3 bare 1m

i cazul curent aI aJ1I1WiJ cu bare cu diametre paoli la 10 nun inclusiv, care se IMeazA n colaci de lungirru man, este preferabil ca barele drepte de 1a partea inferioara . ce e ndicate sa ~ realizeze coenaue (dmtr-o bucats) pe (oalli Iungimea planseului, c mp elate pe reazeme cu bare locale (cllw-e~) Fasonarea barelor inclinate se face in caz tata Iocului pe cofrajul plikii

1,/4

~I

) 1./ ,I ~

;::;;J : ~1/5 '..1) 15 J
"1 ~2
\.,. f'II. j D!spunerea dlillqJlor $1 barelor incurule JD seqiunea de reazem I pi eli

t\rmatunJe de la partea su""'no" I" '

d ,,- ara a p <lCII, pentru preluarea momentelor

t 1: e pe reazeme, se prelungese de 0 parte ~J de alta a reazemului a tfel ca ~X

per trea - d ""

ga z na e m mente n ganve Daca TIU se face un calcul ill lungimii l.:

recesare ( ezi figura J 4) se va lua de fiecare parte a reazemului :: 1/ din cea mai

e d e lummile f v L - 1 d h d

...... 1; '0(1") a e esc J enlor adlac.entc - pl~clk cu mcarcan

man m rapon cu mcArcanle _ I

permaneme a care 001 mterveni momente

negal e In campun prevad I .

ungirrn coresplJnultnare mai man decaf

e mien PUtindu-se Junge ~ I

sdm e ca armar Ia p a 0 armarc contrnu la panea penoara a

ea panes u pen oar! s d .

d IlegAlJ e d n d pr va a numai pe portrunile In

La ( P ep sese mom ntul c p bil &.l secpumi n armate,

man d hrd r I

Ina

"

Slruclunl olaj"t/l din bal"" annal

respect iva), pentru ca barele inclinate sa poata fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3.4).

Perpendicular pe directia armaturilor de rezistentA se dispun armaturi numite de "repartitie" sau de "montaj" Aceste armaturi au roluri multiple

c impreuna cu barele armaturii de rezistenta formeaza 0 retea (plasa) indeplinind un rol de montaj,

o rep:utize'aZ! e~entual~le ,i'ncArci!.ri locale concentrate la 0 lalime mai mare de placa;

c p~ela~ eforturile de intindere produse de momentele incovoietoare pozitive de pe directia paralela eu latura lungll. a placii,

o lirrutea.zA deschiderea fisurilor produse de contractia betonului sau de variatiile de temperatura.

~a placile annale pe. 0 directie (vezi figura 3 5) se prevad pe direqia perpendiculars pe tea a arrnaturilor de rezistenra armaturi construetrve:

• in zonele intinse din camp ~I de pe reazeme, 0 armatura de repartitie avand sectiunea pe metru egala cu eel putin 15 % din seetiunea pe metru a armaturii de rezistenta, la planseele obisnuite ~i 25 % la cele cu incarca.n concentrate man, dar eel putin 4 q, 6 mm zm:

• pentru preluarea momentelor locale de incastrare pe reazemele de continuitate de pe directia laturu man a placli ~I}I calare~i prelnngiti de 0 parte ~1 de alta a reazemelor

eu ( ~) I 4 ) de regula 5 ¢I 8 I m daca sunt din OB 37 si 5 <II 6 I m dad sunt din PC 52 sau PC 60.

jT )

~ t...2) I ~ jl I
R !
Ropanl~<
r - '"
.
S.'l')'" 1-

Lr- \ FijllJ a 3.5. Dispuncrea armaumlcr constructh e 13 plilClk armatc pc 11 Wl'CC'\1C

3.6. Alegerea armaturii.

e propun douu ~olutiJ de lim re

• 0 solutio in c re s 010 e c bare in iinatc;

• o. olutie in care t 10 e numai bar drcpte, oluti recomandabila, pe

c n iderente de simplicuate a e ecupci, 18 pi CI cu de chideri mici

3

Alia -
'" < fit:. Bare/ml TIp
.. ho A .. b ,.,.,. Pd"%
e 2·M Rd (rom2)
:l ~ = I- I- b R~ Ito' [1IIlJI1J
i [mm] (Wmj 85 H6 cAlareti -
rn
170,87 151 31>8 tncllnate 0.31
a 15 3,7fJl 0,046 236 3'8+3.6 total
302 H8+H8 drepte -

399,27 lSI US Indinate 0,60
1 75 8,505 0,1116 453 9'8 total
387 H8+UJO calareS"
502,84 151 3t8 Inelinate 0,72
b 75 10.555 0,134 538 6'8+3.10 total
151 HoB dr8.[lt_e
0,079 294.85 151 US Inclinate 0,40
2 75 6,373 302 U8 total
302 368+H8 calare~
0119 447,22 151 H8 inclinate 0,60
c 75 9,463 453 9tH total
238 HIO CIUaf~
I 3 75 7,021 0,087 326,21 151 31>8 In eli nate 0,52
387 3'8+3'10 total
Tabelul3.4
in tabelele 3 4 si 3 5 sunt prezentate seetiunile armaturile alese in cele doua
lutii. in figurile 3 6 ~i 3.7 sunt indicate schemele celor doua solutii de armare,
3+6/mI(V HJO/ml G 3~8/ml Q 6~8/m1 0
,----, G)
)~8/ml
-, J_j8/ml 0
/ / /
3*8/ml (2) 3 ~ 10/ml G)
, CD I
3+81m1
Figura 3.6. Solutia dc armare aleasa pentru placa armata pe a singura direcJic
.6.1. Armareo pliicii fora bare inC/ina/e.
. La placile .cu_ d:schid~n pana la 2 m se recomanda annarea mai simpla, tara bare
nclinate Se prezmta In contmuare spre exempliticare armarea placii tara bare in eli nate
care s-a adoptat urmatoare solutie de armare,
5 81m1 G) 5~lO/ml G) 5+10/00 G) 5~ IO/ml CD
.....---.., CD
596/ml
54> 101m] (0 l
fiprl 3.7. Sol,*, de armare pcntru placa annaU! pc 11 SlJI .. . gura duccpc III vanama flra bare inclinatc

in tabelul 3 5 .

se prezmta caJculul corespullZAtor acestei solulii de armare.

S!Tucwnt .. rajat' dJn baton lU'mal

<Il ho M Rc Aria
c 2·M Ao = b-ho- q' lin
::> Bare/ml lip Per ,%
..,.. [mm] [kNnt ~=I- 1--- [motl
u b·Re hQ' lmotl
C1l
(J]
a 75 3.757 0,046 170,87 251 5~8 caJirireCi 0,33
1 75 8,505 0,106 399,27 393 5<j110 drEf1e 0,52
b 75 10,555 0,134 502,84 535 54110+ 5",6 caJareti 0,71
2 75 6,373 0,079 294,85 393 5",10 d~e 0,52
c 75 9,463 0,119 447,22 535 5*10+5<>6 catAre\i 0,71
3 75 7,021 0,087 326,21 393 S", 10 drape 0,52 Tabelul3.5

3.7_ Plan cofraj ~j armare plan§eu peste parter.

PlanuI de cofraj reprezinta planul care indica forma, dimensiunile ji pozitiile tuturor elementelor structurale, in cazul de fa~ ale planseuhn peste parter Planul de cofraj al planseului reprezinta vederea de JOS in sus a structurii acestuia de la nivelul unei sectiuni orizontale prin elernentele verticale ale structurii, in acest caz a stalpilor situan sub planseu,

in acest plan elementele sectionate sunt reprezentate hasurat sau posat, iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor, desenate cu 0 linie mai groasa decal cea folosita pentru liniile de cota asa cum apar acestea in vederea mentionata Planul de cofraj se completeaza prin sectiuni verticale prin planseu, care indica ~i inaltimea elementelor structurale, in cam I planuhn de cofraj al planseului din proiect, a plaeH, gnnzilor secundare ~I a grinzilor principale

1ntr-o acceptiune apropiata cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea In desen a muchiilor cofrajuhn in care se executa planseul, intr-o vedere de deasupra inainte de tumarea betonului.

Daca peste planul de cofraj se deseneaza rabatute in planul desenului ~i armaturile, planul devine plan de cofraj ~i armare.

In cazul structurilor complicate, cele doua planuri, de corra] ~i respecriv se deseneaza separat,

Planul de cofraj indica dimensiunile care nu mai sunt reproduse in planul de armare, pentru a se obtine spatule libere necesare pentru indicarea detaliats a arrnarii

Planul este completat de extrasuJ de arrnattri. al plaeii. Extrasul de armAtwi reprezinta un tabel in care sunt date pnncipaleJe caracteristici ale tuturor tipuriJor de armaturi (marcilor) diametrul armaturii, lungimea de taiere, numarul armaturilor identice, calitatea otelului

lndrumMOI' de pI'OIecfMU T.""hIInIcu & D. Nl8Iwwt:u

-3t

StnJclura .Isjsli! din b.lon srmat

C.'CUIU/gt1r1EII socundare

~~~~~' ~~

$IIJIdl1d lungimile tuturor armaturilor de un anunti, di

in label sunl in_s~lated olel utilizate. Extrasul furnizeaza in final C3nti '

te calitatl e e J) lat~ de

separat pentnl toa . t (diarnetru ~i lip ote . .

old lotala ~ pe soJ1lllle~ e 1 amtare al pl~cii pJanseulUl pes!e parter este preze0lat.

. Planul de cofraj ~. tinut seama de toate regulile constructive en ill

-I: ... ea lUI 5-3 .... Ublate ~

J~ 1 La re-

Ppunctull5 ezentate schematic modurile de dispunere a annatu ..

f figura 3. 8 sun! pr ., nl lit

n .,. . caractensbce.

rezisteniA in ditente eazun .

, ,M_

,10.0.....,

~

~--~----------------

b

r----...,

r- __ ... ,

~

Fi2JIr1l3.8, Maduri de dispunere 3 annAturii de rezistcnta-

~ -

~-- - r. Post4/nICIJ &

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2

4.1. Schema statica.

Grinda secundara este 0 grinda contmua eu desehidcri egale, care reazerna pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema stanca este cea reprezentata in figura 4 I. S-au notat eu litere secjiunile distincte din dreptul reazemelor si cu cifre sectiunile distincte din mijlocui deschiderilor.

a

b c -xx
c
2S 2 :zs: 3 2S 3 2S 2
5.60 5.60 T 5.60 f 5.60 S.65

b

a

LS.

2S

5.65

Figura 4.1. Schema statica a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea incarcarllor.

incar-clirile grinzii sccundare provin din greutatea proprie ~l dm incarcarile permanentc ~J tempo rare ale placii, pe zona afcrcnta a grinzn (. t "I)' asa cum se mdica in figura 4.2.

I 2 5,60+ (5,60- 2,00) 2.00 025 560 -10 6 ~

::=> .I 11/ = . 2 "z+ ~ -, - I In

r - -

~"'~

r";~~

1 ,

1 '

, I I

2.~ ~ 2,031' 25:,...... ~..,~' JOO •• 13

~~~~~~~~~~ I Sf

11_

~-

• I,

~T-
,
- j
t-
.'j- -- -
..=-
<- - 'I < - , .21- ~ '='"
--0
v., ....
, I ><
.....
II ... '"
'"
I o
-~: fil!UTll 4.2 Aria aterenta de calcul pcntru grindu secundara

indrumllor ds pro/scIara - T. PoshJltJlclJ & D. Nislorescu

·33·

II CU U 9"nlf'saCUrtdar ..

!~~~~.~W~.~~6~n~M~wn~vm~a~, ------------------------------ ____

Raulta UI111atolfclc valori ale inc3rdlrilor iocin:area permuDcntii (g).

• dtn greuldle placn + pardoscalii:

incafcarea temporars (p). k \'

.• Ac] 10,60 -)40 /.:,' => p-3408

'. dmlnciircareautJla: P't-b~p =18,00.""'5,6-' m - . --;;;-

in conformitate eu prevedenlc STAS 10107/2 - "Plansee curcnte din placi ~i gnnzi din betoa annat ~i precomprimat", in cazul in care raportul dintrc valoarea incarcarilor tempo rare de lunga durata ~i a celor totale estc mal mare de O. 75 CSIC

ecesar ca valcarea efortunlor de dimensionare sa se obtmfl pnntr-un calcul m domeniul elastic, E te cazul grinzilor secundarc care fac obiectul prezenrului proicct la care acest 34.08 rupert esie --: 0 ]7

44.~
4.3. Calcu{ul eforturilor.
Ca ~i in cazul placn, calculul eforturilor de dimensionare se bazcaza pe valonle
maxime ale diagramelor de eforturi, in acest caz rnomente incovoietoare si forte
taietoare, corespunzstoare grinzii ell 5 deschiden cgale.
Valorile mornentelor Incovoietoare eorespunzatoarc secuunilor de la margmca
reazemelor ~i din mijlocul desehidenlor se pot detenmna cu ajutorul coeficientilor de
intluenta, folosind relatii de forma:
st: :(0 g+b p) I' ~I .\1- .... ~(u. g+C'p).(2 (4.1 )
In accsie relatii g ~I P rcprezmta incarcarile permanente si temporare pe unitarea
de lungirne, iar l deschiderea de calcul, Coeficientii de mfluenta au fast notati ell a, b, c.
Valorile nurnence Si scrnnele cocficirntilor de influenta pcntru grinda eu cinci
deschiden ega Ie, precum ~I valorile rnaxune ~i minime ale mornentelor incovOletoare
sum date in tabelul .; I
I'l Oesch Ide rea lnd!rcarea Incarcarea M~, M~
.,
c Coef'clenti de Influenla permanent~ lemporara
2
<J de calcul (g) (p) (u 1/ ti) Jll (2 (0 u+! fJl I
"
(/) a b c [m) [kNfm] (kN1ml
[kNmJ (kNmJ
1 0072 0.099 -0.026 5.650 9960 34.04
130.470 -5.360
b -o 105 0014 -0120 5625 9.960
3404 -18.011 -162.335
2 0033 0079 -0046 5600
9,960 34.04 94639 -38797
c -o 079 0032 -0111 5.600 9960
3 0046 0.085 34 04 9,485 -143.167
-0039 5600 9 Y60
3404 105.105 -27264 StrucllJrA orB)sliJ din baton arm,r

C.lculul grlnzJi secunda",

La grinzilc continue cu mai mult de 5 desehideri egale se eonsidera:

• pentru desehiderilc de margine (sectiuni de tip 1) si pentru primele deschideri interioare (secnuni de lip b :).i 2) se iau aceleasi valon ca la gnnda CU 5 deschideri egale;

• pentru toatc cclelaltc deschideri interioare se iau valorile corespunzatoare deschiderii mijlocu a grinzii eu 5 desehideri egale (scctiuni de tip c ~i 3)_

Daca dcschiderile de caleul nu sunt egalc intre ele ci difera eu pana la 20 %, momentele Incovoietoare maxime pozitrve ~i negative se determina cu aceiasi coeficienti de influenla (VCZl ~i anexa B) eu urrnatoarele precizari:

n rnomentul lncovoietor pe un reazem intermediar se determina pentru 0 descbidere de cal cui egala eu media desehiderilor adiacente reazemului respectiv;

o momentul incovoietor Intr-un camp se determine penlru rnarimca efectiva a deschiderii respective.

Valonle maxime ~i mimme ale foqelor taietoare se pot determine cu ajutorul coeficicntilor de mfluenta, folosind relatii de forma:

Q:'""" =(o.'g+~ p) 1 si Q~ ..... =(0.·9+Y· pH (4.2)

in aceste relatii g ~l P reprezinta incarew-ilc pennanente ~i temporare pe unitatea de lungimc, iar l deschrderea de calcul, Coeficientii de influenta au fost notati en a, ~, y.

Valorile numerice ~i sernnele cocficicntilor de influent! pentru grinda cu cmci deschiden egale, precurn si valorile maxims ~I rmrume in sectiunile de la fata reazcmelor, ale forte lor taietoare sunt date in tabclul 4.2.

Tabclul42

en Deschiderea 1 ncarc:area lncarcarea: Q!". q;_
(J) CoeJicienti de influenta permanenla temporara
c:: (a·g+ppH (o.'g+y.p)-l
.2 decalwl (g) (p)
u
Q) [kN/m] (kNlm] [kNm) [kNmJ
(/) a ~ y [m]
a 0.395 0,447 -0.053 5,65 9.96 34.04 108.20 12.03
bst -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -3108 -151.93
bdr 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61
cst -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6,81) -136.43
cdr 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 140.55 10.54 4.4. Calculul armaturii longitudinale.

SI! exemplified In continuare calculul unci grinzi sccundare cureute G2 25 x 50. in zonele solicitate la moment negariv (care intmd fibre supcricara a grinzii). sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara, jar In zone le solicitate la mornentc poziuvc (care intind fibra infcrioara) ~i in care placa se anA in zona cornprirnata, sectiunea de caleul are forma T.

Acopenrea eu beton de cnlcul se consider" in camp, a = 25 + !pI'!. '" )S mm, iar in reazem a-50 nllII

Ohserva(ie: Acepci irea la partca superioara a armarurilor din grinda sccundara s-a luat mal mare decal cea muum necesara pentru a penmte montarea arrnaturilor la iruerscctia cu grinda princapala. lntrucar, asa cum sc \'3 vedea, armlilurile de pe primul rand al grinzii pnncrpalc .unt de diarnctru '!.5 film. S-3 adoptat 0 iniUlimc de interior a ramurii vorticalc a ctricrului de 420 rum

Indrum"or de prolect.,. - J: Postelnlcu & D. N'.~u

35·

StruCt<lnl eta}8la din 0<'''''' ",,"0'

SITuclu"';' .laJaM din baton aTmar

Se cunosc. ., .'

• zrste ta la eompresiune a betonului: R,. '" 15 .\ 1111 m. - [beton Be 25):

.J t., - rezls t:n, . 2

R _ llstCllta la !ntmdere a otelului: R" = 300 ,'' I III m (otcl PC 52);

~ ,re ,

:J /. - graslmea placu, "pi = 90 11' ,It ,

u },D-inalpmeaullla: /'0 ",It-n ",SOO-35 = 465 IIml (In camp) :::l I: - latllnea sccnurui: IJ = 250 IIllil .

in mod acopcntor la dimension are nu se line seama de aportul armaturilor

situate in zona comprimata.

".-1. I. Sectiunet: a.

Figura -1.3. Secpunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de rcazem,

• • •

I •

b

Momentul de calcul se eonsidera. 1/ :0 19 + p) 11 44,04 5,652 = 58 58 J.. V lit

N 24 '

Se determma ~, inai1imea relativa a zonei eomprimate:

2M =1- 1 2 58,58,106 ",0,080

b- iI. ~ . R. 250· 4502 ·15

• R 15,

A,;b h. ; --'-=250450·0.080·-=452.1 mm:

R. 300

Sc alege: .1"(<11=402+113=515 "",," (2Q16+1¢12)

';=1-

-1.4.2. Sectiunea 1.

Latimea activa a placii b, la sectiuni eu talpa in zona comprimata se derermina astfel-

I}. s () + 2·Ap, incarc8p::; {, 16, iar I, -= 0,8·, o '" 0,8·5650 = 4520 rom =:.' 6p ~ I, 16 - 45201 Ii = 753,3 mm ~ °1, :::; 250 -r 2753,3 '" 1750 mm

( vezi Anexa A )

Figura 4.4. Secuunea de calcul a grinzii secundarc ntru zona de c.imp rnargmal

'\p= 750

Latimea activa a placii b, rezulta astfel: !?
[ ~ I
/)1'::; b + 2·6p, in care Ap ~ I 16, ..<:< I
iar t; = 0,61u = 0,6·5600 = 3360 mro
=- 8.[> s: ',./6 = 3360/ 6 ~ 560 mm 0 or,
0 <> ~
"' '" -t
'<> :::;> 0" S 250 + 2·560 -:: 13 70 mm :,_
.. ""'-
I ..::.
, ..<:
..::. Flguru 4.5. Scc~iune.a de calcul a gnnzii sccundare
.c
A, pentru zona de camp iniermediar. • • • ~-- fo-
• • • .,., ~f- _-'f-
,.,
~ u : 250 ,
"
b= 250 {,.,drumfltor do pro/eela,,, - T. POB'"/nicu & D. NIS toroseu

o o

'"

• 36·

Deschiderca de calcul cstc 'n = 5,65 "' t , Sectiunea de calcul esie data in figura 4.4, unde sunt prezentate ~1 relatiile din STAS 10107':1.-90, pe baza carora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). La stabilirca latimli active a placii s-a tinut seama ca h1' I h = 90 I 500 = 0,18> 0,10 ~J [)p nu s-a plafonat prin alte conditu.

Momentul de calcul cste in acest caz: .\! ~ 130,41 k \ '" .

Se determine rnornentul capabil '\/1' corcspunzator situatiei in care Inalprnea zonei comprimate w = It".

I! J 90

u ; =b".hp.Ro·(I'o--}l=1750.90 15,(465-2):992,25 k\'rn

Deoarece M fl >.\1 :::;>..c < h" .

Rezolvarea se efectueaza ca pentru sectiuni dreptunghiulare snnplu armate cu Hilimea c;

Se determina ~~l- 2M ~I_ 1_ 2.130,47106 =O,OD

b I 2 R 1750.4051 1$

1" <0 !

A" =0 ·/'o·e· R" =1750·465 O,023.~=946,n lHIJI'

[> • R" 300

Se alcgc .1,,(1) '" 201+ 760 = 961mnl 2 (I cjlI6 + 2 ~ 2~)

4.4.3, Sec(iutlea h.

Sectiunea de caicul este cea din figura 4.3.

Mome~tul de calcul este in acest caz: .l! = 162,33 k V I rt .

Se determina 1;'

{=I- 1_ 2·M =1_11 2-162.33.106 =0,243

b.ll/ ·R, \ 250 4501.15

R 15 2

A =b·', ~ _£=2S0·450·0,243·_",13661l1n1

Q • RQ 300

Se alege: A,,(bl '" 1520 )Jl1J\ 2 ('; 9 22 )

').=1370

4.4.4. Sectiunea 2.

\.= 560

b= 250

~ = 560

, .

{,.,drum.,or de prolecrare - T. PO;g'u/tl;CU & D. Hls'orescu

-37·

Struclur. etl/,tJI din IXIton "mtt

--

Slruc!UrB araJate din beton erma!

. 4 'i Momentul de calcul este in aces! caz:

Sertlunea de calcu] estc cea din figura .-.

1/ = q.j.tH J.:,' ,n , 90

_~)=IJ70.90.15 H65-,)=776.79 kv tr!

1/ ",II .ltp·Rc·(ho , -

p r -

Deoarece .If p > II :::::>.l < lip. .'

Ii pentru sectiuni dreptunghlUlare sirnplu armate cu

Rezoh'area e efectueaz Cll 6

2· If = I _ 1_ 2 94,64 . ! 0 '" 0,0215

1!!t.imeab".Sedelerrnl\1il.~=I- I' R 1370·465' 15

up 10• c

R 15 '

I,,=up lto.c,T=1370.4b5.0,02IS'JOO=685,8 rn m "

n

Se alege -l".(h) '" -102+380=782 mm2 (2 cjI16 + I ell 22)

4.:1.5. SecpUllea c.

Sec!tUnea de calcul este cea din figura 3.2.

Momentul de caleul este In acest caz: M = 143,17 k,V Ill.

Se determina 1;,.

I 2·M

;=1- I 1 =1-

V b-h; ·R,.

I _ 2· 143,17 . lOti '" 0,210 250.4501 ·15

Rc 15 1

A =bh ,¢,.-=250·450·0.110·-=1180 mm

" • R. 300

Se alege: ..1,*) = 1140 rmn 1 (3 $ 22 )

.J..J.6. Sectiunea 3.

Secnunea de caleul este cea din figura 4.5. Momentul de calcul este In acest caz:

If",: 05,1 k: \' ITt

IIp 90

\J p =bp .hp R< (ho --) = 1370·90·15·(465--) = 776 79 kN.,II

2 2'

Deoarece JI p > \1 ~ T7 < flp •

Rezolvarea se efectueaza ea pentru sectruni drcptungmulare simplu armate eu

lallmea bp. Se determma E "')_ 1_ 2 .11 _I I 2 t 05,1·) 06

• ,- - - = 0 0243

bl'·"'o··R, 13704652.15'

~. dJ ·1, .c. R, -1370 465 00243 15 2

, po.., f' - . " ·-~77396 mill

'u 300"

Se alege lam'" 804 fin n 2 ( 4 {I 16 )

4.4.7. Armaren grim;;i ~'eCUlldare ill 'camp la mOI/lell/1! negative.

. Deoarece incBrcarea tcrnporara cste mar . . .

(H:zllabc! 4.2). In zonele din c' e afar momente negative m campuri

pllicil solicitarca de incovOJcrea~SlPeupn cill ~~mcntc mCOVOleloarc la partes supenoara a

. c re uata numat d btl .

rezt tenIa a seqiunn \.Ie betun simplu t d a d e e onu sirnplu, Capacitalca de

es cat" e relaua.

·38

Indrum.tor de prolect.,. T P I I

. ~ e nleu " D. Nis/aroseu

JV=CJlL 1I'f R, (43)

unde: 11', - modulul de rezistcnta 18 fisurarc al sectiunii, calculat considerand zona intinsri integral plastificata;

C pL - coeficicnt prin care se [me seama de plasticizarca partiala a zonci lntinse a sectiunii si ale carui valor! se iau din tabelul 4.3 in functie de inaltimea sectiunii h (pentru valori intermediare intre cele date in tabel, se interpoleaza liniar).

lnaltirnea sectiunii, h :5 100 200 500 ~ 1000 I
(10m)
Cpl 1,00 0,85 0,70 0,67 ! Tabelul4.3

in cazul sectnmilor dreptunghiulare sau 1n forma de T, se admite sa se determine 11', cu 0 relatie simplificata: 11'/ = 1,75 I1'~, In care We este modulul de rezistenta In stadiul

elastic.

250.5002

Asadar: M=O,7·I,75 -- 1,1=14036458 Nrnln=14,OJ kl\'lH

6

Se observa ca in sectiunile 2 ~i 3 momentul produs de solicitarea de incovoiere este mal mare decat momentul capabil al seetiunii de beton simplu. Va trebui ca in aeeste sectiuni sa se dispuna armatura la partea supcrioara pentru preluarea acestui moment.

In mod acoperitor calculul se face considerand sectrunile ea fiind sectium

dreptunghiulare simplu armate,

4.4.8. Sectiunea 2 (primul camp intermedlar annat la momente negative).

Se cunoaste momentul de calcul in valoare absolute: JI =38,8 I.:Nm .

~ q=l_ I 2·M =1- I 238,8.106 =0,0525

b.iI/.R, 2504502.)5

R 15 1

""'* AQ = b-h •. q.-L ~ 250·450 0,0525 -;: 295 mm

RQ 300

Sc alcgc: la = 339 rmrt1 (3 ¢ 12 ).

4.4.9. Seqiunea 3 (ciimpul intermedlar armat La momente negative).

Se cunoaste momentul de calcul in valoare absoluta: .11 = 21,3 k.l\'/Il.

=> ~;:l- 1 2 M =1-/' 2·27,JI06 =0,0366

b·ha2·R, V 2504502.15

R 15 2

~ .-l =b ·1I0·':·-L = 250 450 0,0366·- '= 206 mm

• R. 300

ScaJege:,I. =226 mm1 (2$12).

4.5. Cafculul armiHurii transversale.

Avand 111 vedcrc dirnensiunile si solicitarilc grinzii, se adopts 0 armare transversala nurnai cu etncn

Valorilc fortclor talctoarl' de calcul sunt celc din tabclul-t.J. Sc cunosc:

indromillar de pro/.clare - T. Po,leInicu & D. Nisrore$cu

·39·

stTuCCIII1J .UIIC'''. ",fj, _ ...... .-,.- ~

Calculul grlnzli secundare>

SlrocluroJ alaja!a din

armlll

, b I lui' R '" 1,10 Y I film 2 (beton Be 25)

, R - rezistenta la mrmderc a e onu . I ~ ,2 ,

iJ /. I alurii uansversale: R" '" 210 "11111'1 (ole. OB 17)

:J Ra - rezistenta de calcu a anu

-1.5.1. Secti'lllea a.

Forts taretoare de calcul este in acest caz: Q = )0&,2 kX. . Ordinea operatiilor este urmatoarea: [&] [10]

- Q 108,~·IOJ -0874

• Q=bho,R, -250·450·1,1 '

Daca Q 5 0,50 => nu este necesar calcuJul etrierilor. _

Daca Q> -I :=} se rnareste secnunea de beton sau c1asa betonului astfel ca Q:5 4.

I . di I' ..Iu(m) 100 0/. unde:

• procentul de annare ongitu Ina a: p = -_. 0, .

b·"o

-1,,/ m - suma ariilor barelor drepte din zona intinsli, intersectate de fisura inelinata din sectiunea de veriflcare m (la grinzile continue, in zonele de reazem se considers barele drepte de la partea superioara).

=> =A*)'IOOo/""~IOO%=0457%

P b .Jlo 250·450 '

• procentul de armare transversala necesara coresponeator etrierilor:

-2

Q R, 0,874 1,10

p,=-,=::-·-·IOO%= r.:;:-:;:::; ·_·100%=0185%

3.2 ",P Ro 3,2.,,0,457 210 '

s 100 Cp P •

• se verifica: -!.. = __:j£. _"_I s 25m care s t 1 -

he P. 0,8 Ru " , es e ungimea proiectiei pe

orizontala.a fisurii inclinatc de rupere (fisurii eritiee).

Daca lungirnea proieeliei fisurii entice este mai mare decal 2,5 hn se ia s, = 2,5, ''10 .

5, 100 frJ:457 110

:::::> y;;= 0,185 '0.8:210 =1,546<2,5 ¥

~ valnarea necesara p~ dcterminata anterior este core eta Dad p < 0.1 % se ia p '" 1" ,= a I .,

r .J(-rrl1n • 70.

• se aleg etrieri ~ 8 cu aria secliunii unci bare' I _ 50 3 '

• f - ., 'fJl-,t"

• se propune 7', = 2 (numarul de brate vcrticale ale unui ctrier)

• distdJ11a inlre etrieri 0 < 100'11 A. 100· 2· 50,3

• - P, -b 0,185 250 217mm

DistanleJe mallime admise mire etrieri (vezi § 4 62)'

o II,:!> IS·d (rl - dlametrul mmnn al a,'1 ""

J u < 300. arm tun Or longnudmale din zona eomprimatA)'

- rn ir, 1 ,

CJ rl S }_/,

• <I

Din cele aratate mal sus.

II, SI5·d=1516=240 IlIilt(penlruzonader~a2em)

v, ::: 300 """ }

u, :5 ~500 = 375 111111 => II, S 300 111/" (pentru zona de Camp)

-40

fndrum~/o, de P I

ro ectal'll - T. Postelllicu & 0 NI t

- s aIi9~C'u

• se adopta: Of = 200 rtlll! ;.1; 8/200 1

./.5.2. Sectiunea h.

Forta taietoare de calcul este in acest caz: Q = 152,61 k.V.

Etapele calcululut sunt identiee eu cele indicate in carol sectiunii a;

• - Q 152,61 103 Q=bh. R, =250,450.1,1=1,23

A.~) 1520

• p=--·IOO %=--100%=1,35%

b.h. 250.450

-2

Q R, 100"' 1,232 1,10

P. =--_._. '.'" -·100 %=0213%

3,2 JP Ra 3,2.Jlj5 2 to'

s, 100 JIj5 110

- = . --' - = I 88 < 1 5

110 0,213 0,8 210 ' -,

se aleg etneri $ 8 cu aria scctiunii unci bare: ..I, = 50,3 mm 1 se propune n, = 2 (numarul de braje verticale ale unui ctrier)

di " " 100'/1 A 100·2·503

rstanta mtre etnen o. :!:: L. , 188 mm

p.·b 0,213·250

se stabileste : fI f = 150 n nn ;.1 ¢8/ /50 1

4.5.3. Sectiunea c.

Forta taieroare de calcul estc in aces! caz: Q -140,55 kN.

Se parcurg urmatoarele etapc:

• Q= Q 140,55.103 = 1,1-l

b·h. ·R, 250·450'1,1

A.(e) 1140

• p=--·IOO %=---·100 %= 1.01%

b fro 250·450

-2

Q R 114 2 110

P =---·-.!..·IOO %= ' ·_'-·Joo %=0212%

e 3,2· JP Ro 3,2.J1.Ol 210 '

2= IOO·.JI:OI ~ ",),76<2,5 -/

110 0,212 0,8·210

sc aleg etrieri q, 8 eu ana scctiunii unei bare: . ~ = 50,3 til HI 2 se propune fie :< 2 (numarul de brate verticale ale unui etrier)

d' • .. 100'11, ·A, 100·2·50,3 189

istanta mtre etnen 0, S ' = min

p.·b 0,212·250

se stabileste a., = 200 Illl/l => I if 8 1175 1

4.6. Prevederi constructive.

./.6.1, Armiiruri longttudinale.

Diamctrul minim pentru armaturile longitudinale de rezistcnta: 10 mm,

indrumdtor de pmleclare - T. Postvlnlcu & D, Nlstorescu

~41

Sensul de

2:50mm

~ 30 nun ~dr

Figura 4.6. Dtstanrele libere intre bare ~I grosunea minima a stratului de acopcrire,

in figura 4.6. sunt aratate regulile ce trcbuie respcetate in ceea ee pnveste distantele intre armamri pe llitimea grinzii si drstantelc pe miiltimea grinzi Intre barele suprapuse cand armaturile se dispun pc mai multe randun, pentru a permite patrunderea In bune conditn a betonului intre armaturi, 18 tumare.

Distantele libere intre bare (figura 4.6.) trebuie sli fie eel punn egale eu diamctrul barelor si eel PU\ID ega le eu 30 rnrn pentru armaturile de la fata superioara (fata prin care se toarna bctonul) ~I 25 mm pentru armaturile de la fata mferioara. Unul din spatiile dintre barele de la partea superioara (de preferinta in axul grmzii) se maJoreaza la eel putin 50 mm, pentru a permite introducerea pervibratorului.

Se recomanda ca armaturile sa fie dispuse pe eel mult doua randuri. in cazurile speciale cand sunt necesare si arrnaturi pe al treilca rand, acestea se dispun ea in figura 4.6., la distante din ax in ax duble [alA de cele adrrnse pentru barele de pe prirnele doua randuri, Totodata in figura 4.6. sunt date grosirnile minime adrmse pentru stratul de acopenrea eu beton a arrnaturilor, in cazul grinzilor realizate monolit din bctoane de clasa ~ B< 20 (vezi & 4 6.5).

Barele de pe randunle 2 ~i 3 vor fi dispuse in acelasi plan vertical eli cele de pc primul rand, ca in figura 4.6. Se mterzice dispuncrea alternants ea in figura 4.7.

Figura 4.7. Modul gresu de dispunere altemarivs a barelor,

·42·

{ndrumllor de pro/ecl<Jra - T. PaslGln/ell & D. N/sforoscll

S(rucl .. rj "tajala din betall arm.'

C.lculUl Ilnnzll 5oculIdiI,.

Distanta intre axele barelor, in zonele intinse, de regula, trcbuie ~ fie de maxim 200 mm, Proeentul minim de arrnare in zonele intinse pentru grinzi este: P",. "0.100,.

La grinzi obisnuite se recomanda ca arrnarea longitudinala sa fie realizata din bare drepte, lara bare inclinate. Se rccomanda sa se foloseasca numai 2, eel mull 3 diametre diferite de bare.

In portiunile in care grinzile nu necesita armaturi longitudinale de rezistema la partea superioara, se prevad armaturi de montaj, ~i anurne cate 0 barn la fiecare colt de etrier, La grinzile cu inliltime peste 700 rum, pe fe~ele laterale ale acestora se prevad armaturi de rnontaj interrnediare, la distante de eel mult 400 rnm pe ina1limea grinzii. legate intre ele prin agrafe transversale, dispuse d~n dot in ~oi etrien,

Diamctrele mini me admise ale arrnaturilor longitudinale de montaj date in tabelul4.4 nu vor fi mai mici decal diarnetrul etrierilor.

Tnbclul4.4

Carcase legate cu sanna
execulate din otel tip:
Pozltla armaturilor PC 60, PC 52 I OB 37
Diametrele minime ale armaturilor
tongitudinale de monlaj (mm)
13cp_artea superioara a qririzil 8 I 10
Ipe felele lalerale ale Qrinzii 6 I a in unul si acelasi element, in cazul in care se. re~lizeaza pe santier, este recomandabil sa se utilizcze nurnai doua, eel mull trci diametre d!.fente, pentru armatura principala de rezistenta, in scopul evitari unor confuzii la montarea armaturilor.

4.6.2. Armatllri transversale. •

Diametrele mimme ale etncnlor la carcasele legate eu sarma }.> d 14 din diametrul maxim al armaturilor longitudinale;

}-- 6 ~nm penlru grinzi eu h s 800 mm;

Ji;> 8 {nm pentru grinzi eu h > 800 /II If!.

La grinzilc eu Hirime peste .JOO min se prevad etricri eu minimum patru

ramuri. Se prevad etrieri inchisi: . _

• pe toata lungimea grinzilor Independente, tara placa la talpa superioara; .. ,

• An zonele in care existS armaturi de rezistenta ~I la partea supcnoara grinzilor care [fae parte din plansee, sau au placa la ta.lp~ superioara (seC!IUOl in forma de T),

Distantele maxime admise intre etnen: . . .

"1 care exista armatura compnmatil rezultata din calcul: 8< 51) cl (in

o pe poruum e pc . _. . a

care cl cstc diamctrul minim al armaturilor longitudinalc din zona compnmat ),

c H,:'!: 300 u u n ;

3

c a,::; .tc .

4

4.6.3. AA"corQre~aaarrmm~ttu"~~:~;' respeetn intreruperca armaturilor, trebuie sA fie ~cuta in

ncorarc .. , ( . § 6 ') 2 m ~I

. ., , aeord cu diagrama de mornentc in~~un'lloare vezl ,_. preeu

pnncrpru In

6.5.2.7 din ST AS 10 I 07/0-90),

Indrum'ror d. pro/K~{8 - T. Postelnlcu & D. HI.ranlS!;U

sltlJ'lun e~J~11 din~be~IO~n'~rm~al~~ __ ~_--------_--=.:::::: derent la incarcan gravltationaJe, in cazul'

. li citate prepon I' IlJ c~

La grinzl so J. a a amJarii longitudma e cu dJagrama infa. .

lare nguroas . feri - ,1lI'iI1

re31izeaza 0 core . bare Ie de la partea III enoara se prelungesc pe re .

. mod a copentor :aztT!'t

mORlcnte, 111 -" calare'ii, se prelungesc dincolo de falG teazelll I

d 18 Partea supert0314, I u ~I v,

!larch: e . ..

. lib ra (lumina) 3 grmzlI.

din descblden:a I e arlitat modul de ancorare al armatllnior riglelor

in figura 4.~. eS~~t uonale pentru Ull reazern de capat ~l unul intennedj~:

Slllicitate 18 incarcan gnl\ t a. ' .

l

J

J

1

IT

F:jgura 4.8. Ancorarea armaturilor pentru reazernul de capat si intcrmediar.

Pentru arrnaturile din bare laminate la cald, Iungimea de ancorare ~e; dincolo de sectiunea in care sunt solicitate maximal, se calculeaza cu relapa:

I. '" A. .a III

o (i - diametrul armaturii;

, ~ ~

o "n '= "one 'R;+Auo

o R; ~I R,- rezistenl,a la intindcre a otelului ~i respectiv a betonului;

'J ('"".}i )..,0 - coefic:ienli in functie de conduule de aderenta ~i de soliriUTtl! vedea tabeluI23 din STAS 10107/0-90). . . ~~ Penlru armaturile intinse ale elemenlelor din beton arm at obismnt, III cucurente, i. din reialla de mai Sus poate fi determinat direct din tabelul 4.5.

T JbtlulV

rc eo

Condit1i de aderent{l !j.i de Solicilare

8c15

30

45

30

35

40

50 55

~1cN' d. n_'-_._ ... u ........ ,. - T. Po stein leu & D. N/storeseu

Slroclura .tajaliJ din belon ann.t

Cafculul grinzil sec;uncNlII

Necesitatea prevcdcrii de carlige la capctele barelor de annalllra ~i mooul cum se iau in considerate la deterrninarea lungimii de ancoraj necesare '0 se stabilesc astfel.

• pentru arrnaturile din otcl PC 60 ~I PC 51, prcvcdcrca de carligc nu estc obligalonc; dad se prevad totusi carlige, lungimca lor desfa~urata se include in I" calculata eu relatia de mai sus;

• pentru armaturile din otel DB 37 solicitate la Intindere, se prevad la capete carlige, a carer lungime desfa!J.urala nu sc include in l" calculata cu relatia de mar sus;

• nu se prevad carlige la barele cu rol de armatura de montaj:

Formele de carlige utilizate sunt indicate in figura 4.9: o cu indoire la 1800 pentru barcle din otel OB 37;

a cu 'indoire la 900 pentru barele din otel PC 60 ~i PC 52.

r If.- 1

R.Z.5d

, 'I

I r

Fjgura 4.9. Formele de carligc pemru 08 37 ,I PC 52 (PC60).

Pentru etneri ~l agrafe ancorarea se realizeaza prin carlige (figura 4-10) indonc la 1350 sau la 1800 in cazul etricrilor din OB 37 si numat la 135° in cazul celor din PC 52 sau PC 60.

Portiunile curbe ale carligelor Irebuie contmuate pnn portiuni rectilinu de lungime eg~M cu eel putin 5 d (d = diametrul etrierului) ~j eel putin 50 mm.

Fi(:Llra -1.9. Ancorarea etricrilor din 08 J7 ~1 PC 52 fP(60). 4.6.4. innadirca armaturllor,

innadlrea armatunlor sc realizeaza, de regul~. prin suprapuncr: lara sudura sau prin sudare, innlidirea prin sudura este obligatoric in cazul barelor cu diametre ~ 32 mm

StroclrJri ell!la(j dm belon armal

c.Jcu/ul grlnzJI seeundare

Cafr::ulul grlnzll secundo.t --si se recornanda ~i pentru barelc de diametre ~ 25 nun: . u se innadesc prin sudur1i. bare

cu diarnetrul ub 10 rnm, .

Pentru annaturile din bare laminate la cald, lungirnea de suprapunere neccsar~ se

delemun1i cu relajia:

I = ks la (3.6)

I~ conform relatiei (J..I);

k ; = 1+0,5· r pcntru innadiri in zone intmse;

1.:. ~ 1+0,25·", pcntru innadiri in zone comprimate.

r raportul mire aria armaturilor innadite In sectiunea i si aria tuturor

armaturilor din acceasi secriune,

SvucllJ,-;! • laJa la' dIn baloll armal

4.6.5. Gro imea stratului de aceperire eu beton a armaturtlnr,

in !abelu.1 4.6 este data clasificarea clementelor structurale dupa gradul de expunere la actrunea intemperiilor ~l a umidhatii, in conditii obisnuite de mcdiu conform STAS 10107/0·90, paragrafuI6.1.2. .

Tabelul ~.6

Cate orta

Definire

Innadirile se decaleaza, astfel ca sa se rcspecte conditia n S 0,25 pentru armaturile din 00 37 si ,. SO,50 pentru cele din PC 60 ~i PC 52.

Pentru armaturile Innadite in zone Ie care sub orice grupare de Incarcari raman solicitate la cornpresiune, lungimea de innadire pnn suprapunere trebuie sa fie de 30 rJ in cazul elementelor din betoane de clasa < Be 25 si 20 d in eazul celor din betoane de clasa 2: Be 25.

Inn1i.direa arrnaturilor prin sudnra se face cu proeedeele de sudare obisnuite, conform reglementarilor tehnice speeifice referitoare la sudarea arrnaturilor din otelbeton, in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale eordoanelor de sudura Dimensionarea eordoanelor de sudura se face in acelasi mod ea pentru irnbinarilc sudate ale constructiilor rnetalice.

lnnadiri~e se amplaseaza, de regula, in zonele eu efort minim in arrnaturi. La elementele verticale (stalpi) se admire innadirea deasupra nivclului fiecarui planseu,

in figura 4.1? ~ste ?r1i.tat exemplul unei grinzi continue, nepartieipante la structura annseisrruca ~I ell meareare utila mare in raport eu lncarcarea permanents :are pot aparea ~I mornente negative in eampuri. in figura sunt reprezentate ' ~fli~~r~toare ale ~omentelor maxirne pozitive ~i negative ~i pozi iile 0 time

Innadmle armatunlor longitudinale eorespuntiitoare. t p

.-----__J

~Elemente situate 'n spslii lnehrse (fe\ele spre mtenor ale elementelor structurale din cladlri civile sl hale induslnale inchlse. cu umldita~ relabve inlerioare < 75 %). Elsmenle in contact Cl.I e:o:tenOIUI, dac:a sura protejate prin teneuire sau nntr-un att strat de rotec ie echivalenl

Flgurl4.IO in Ad 'I To'

• n In e dnnalunlOI de fCl1slcn' a :

... In zoncle de efon rmnim.

48·

IlIfIrumdlor d. P'OIet:lllfO - T. POSlllln/cu &. 0 NIsI

• oresC(I

II

Elemente situate in aer liber. neprotejate. cu eXCep\ia calor expuse la inghe\ ii dezghe\ in stars umezila.Elementa aflate in spa~i 'nchlse co umiditate relabw intarioara este 75 %,

III

Elements situate in aer Iiber, expuse ta inghel ~i dezghe\ In stare umezita. Elemenle situale in spa Iii inchise in hale Ie induslrle1e co cndens letlnologic Fe ele elementelor in contact eu a a sau cu alte lichide nut! a resivttate

IV

Fetela In contact cu pamanlul ale elementelor din beton armat monolil tumale di rect in sa aluri.

in functie de incadrarea in eategoriile J - IV din tabelul 4.6, in tabelul 4.7 sun! date pentru clemente din betoane de clasa ~ Be 20 grosimile nunime adrnise pentru stratul de acoperire cu beton a armaturilor, conform STAS 10107/0·90. in cazul elementelor din Be 10 sau Be 15, valorile millime date in tabel se sporesc cu 5 mm. Totodata, In toate cazunle grosimea acoperirii cu beton a armaturilor longitudinale va fi eel putm 1,2 d (d - diametrul armaturilor),

Tabelul4.7

Grcsimea minima a stratului de acopenre, Tn mm, pen elemente din betoane de dasli ~ Be 20

I II

Annaturi

Tipul de elemen!

monolite prefabricate monolite prefabricate

III IV

sau

sau

pretornate uzlnate

prelurnale uzinate

Pllrici plane ~i curbe.

Nervuri dese cu IAlima s 10 10

15 15

20

2030

15

30 45

10

20

25

35

30

25

Fundurile

rezervoarelor §i ale

cuvelor caslelelor de a .

35

45

T I EIMeri. Bale transversale

ransversa e ale carcaselor sudale .

20

25

10

15

15

15

Indrumltor d. pro/ecllll'8 - T. PosIlllnlCrJ & D. NI.lDtNcu

5.1.1. Tipuri de bare.

5.1. Schema de calcul.

transversal din axul L (vezi si plansa 1) este ...

Configuralia cadrului '""

. figura 51 reprezentaril 10

--

.....- ,
I
,
,
,

• 300
~ , )00
~ 2511 l 2!O ... -r

--

9.00

9.00

9,00

Figura 5.1. Seqiunea transversala a cladirii

Schema de calcul a cadrului, cu nodurile ~i barele numerotate este reprezeot IJ in figura 5.2 Legaturile riglei parterului cu stalpii structurii sunt de tip nod ri~d, ill timp ce legamrile intre riglele etajului ~i stiilpi sunt de tip articulatie. Legaturile strupilor eu fundatille se schematizeaza prin incastrari perfecte Lungimile barelor core5punl distantelor dintre axele elementelor,

10

11

..

C .r:
"'I.
G G Q:D l~
FI [2] 6 0 0 8
7
EJ [2] [~J ~
I
..... 2 I
9.00 - .... J .. I-
_- ... "

...

~.()O

--~--

Figura S 1 Sch .

. ema Sialic!! a cadrulul transversal,

,48.

~or de JNOIec1are

- T. Poslelnlcu & D. Nistor&scu

12

CD 0 0
0 [2] [9
CD 0 0
~ ~ Figura 5.J. NUmerotare .. pun de secuurn

5.2. Caracteristici geometriee bare .

5.2.1. Bara de tip J [grinda cadrului).

Pentru gnnzile cu sectiune T, momentul de mertie al seetiunii echivalente se determma ca moment de inertie aI sectiunn brute de beton la care latimea aClIva de placa este jumatate din valoarea prevazuta in STAS 10]07/0 - 90 (vezi Anexa A). Astfel se considers ca grinzile conlucreaza cu fa~u de placa de cate 3 "r- de fiecare parte

9-10

Lajimea aCtiV8 a piacii bp rezulta astfel bp $ bp TtO'= f =6000 nun

bp S b + 2·6p , in care ~p ~ t; /6

. I {0.8.L=0.8 9000=72()Q'IIIII lar r: =

0,6. L = 0.6·900(1 = ,.wei t u rr«

De asemenea, trebuie Indeplinite conditiile

A p S 1800 1m il (jumatate dm lumina libera ) ( 1 )

Ap~6hp=540mm (2) Dicteaza conditia (2) -=:> tJ. p = 6·1t p

( ,ezi Anexa A )

3 It, E 270 400 3 h, 270 " t- ~ •

Fil';Ura SA. Seqiunca tn a nsversala penrru barn de lip I, utili/.mAla calcu1uJ caractensucilor gcomcincc 1= L L, =+0 !OO~2·27·9=5026 CliI1-502600 nlin1

-2·~5 5·27·9

._- -- - -140 (' III ~ -44 il1l1)

.J.0·lOO+2·27·9 .

I 40·1003 2 27.9·' 7 • ~ 6 t

!I =-1-2-+(·W.IOO)'-l- .. w +12+2.(27.9) .. 11,1- --l-23J369.!l (',/I =42333.7·10 i u n :

5.2.2. Bara de tip 2 (stolp 500 x 500).

A = 50·50 = 2500 (' In 2 = 1511000 t t t III 2

50·~o3 J

J = ---- = 5208JJ.3 (' 1/' = 52Cl8J· 106 1/ I" I 1 12

500

FigUrll;;.5 Sectumea uansversala pcntru bera de op 2

fndrumMOI' de prolecure - T Posrt>lnlcu & D. NlstOfMCIJ

. J (SIt1iP 600 x 600), 5.2.3. Bartl de up

1", 60 ·60'" '\600 (' 11,2 = 360000 rn 111 2

J _ 60-603 =1080000 c m" =10800.106 i~ ~

12 tnt

Figura 5.ti. Sectrunea transversals pcntru bara de tip J

_ ~ __ -t

5,3. incfJfcari pe grinzi.

Distributia illcarciiriJor pe placii fa grilJ(j/e planseului:

.11.3.1. I'

r~---.--

..J____ I

I

- -""'--

o

FiRUra 5.7. TransmI' - .

teres lUdtrdnlor pe grinda cadrului IrallS\"crsal.

Se deterrnina h

~ 2'1 pe sc ema din figura 5.7 _ ariile aferente AI, A2, A3 ~i A.l

~2·T+-U'""2"2.x 1/,1

indrum410r d. proIlICti1f8 - T. PosleJn/cu & o. Hl8r-cu

Structunl .etajata din 001011 armal

o

5,60 5.60 2.00 -'H- - )

1 2 2 1 2 2.00 015 5,60 ,

,= . - -+ .. --5.3(1)1-

2 2 2

5.60 5,60 U)J

- +( --)

I 2 2 2 2,m 5.60 _. ,

·l =2· '-+0.25·-=:-.1) rft-

1 2 2

5.60 5.6U 2.035

-+(- - )

I - 2 2 2 2.0~5 0 zs ;,60 301 1

- 4 - 2 '-2-+ . ,- 2' = . ".

o

o

5.3.2. inciirciiri uniform dlstribuite pe grinzi.

Cea mai mare parte a incarcarilor planseului se aplica riglei cadrului prin forte concentrate, reprezentand reactiunile gnnzii secundare Incircanle aplicate pI: suprafetele AI se echivaleaza pnn incarcari uniform distribuite

5.3.2 l.incarcarr permanente.

• din placa + pardoseala

/..:,\ ,I 'I: \

3.775- ·2.8 t u : -~5.285-

,./,1 l/n III

• din greutate proprie:

k\ k\

O,-l 111·,1.00 )/1 0.091/1)·25·--. 1.1= 10.01-

'''~ 'Ii

5.3.2 2 incfrrciirl temporare.

/.:\ g=15.2'15 -

"I

• din incarcarea utila

" \ 2 l /,; v

18- ·2.8 III . -=25.1-

1113 2,)"1 III

k\ p-25.2 - )11

5.3.3. lllci1rciiri concentrate.

5,3. 3. l.inciirciiri concentrate permanente.

,.. Forta G2.

• dm placa + pardoseala:

/.:\

3.775--, .106 ,,,1 ="()(II~ /.:\

," -

J..:.\ 5.60,n

1·0,251/1 ·(0.5 II' -009 ,,,)·25--·--·1.1 = I~ 1~ I.: \

In3 2

• din greutate proprie

;- Forta G~.

/..:'\

\77" --; ·11l 1/11 - 40 l<) I.. ,

"'

~ ·0.25 II' .(0.5 Tf)

k \ 5.60/11 0.0'1111)·15-- - '-,- ·1,1 = '·U5 f.: \ II'

"-',V 1

:1.775 1.6.06 111 ~22.87k\

III I

/..:1\ 5.60 m

,. II (0 ~ O! - 0.09 Ill)' 25--) '-2-'1,1= 14.3S 1.:\

2·0.'<) / .- (II .

. _ " COllCelllro1e lemporare. j. 3. 3.1.lllearCun

r Forla P2:

• din incarcarea utila:

J...-\'

1&-'-, ·10.7 1111 =J92,H.\

'" .

> p] =192,H\

18~ 6.06 Jill = 109.0Sk\

1 In

5.4. Ipoteze de incarcare.

ril a1 . me se considera cit

Pentru stabilirea eforturi or secpon e maxi .

permanents actioneaza in toate ipotezele, iar incarcarea remporara p~at~ acp.on~ once schema posibilil Ipotezele de incarcare semmficatwe, res?ecuv ~pote~e e conduc Ia \ alorile infa~uratoare de eforturi sunt cele prezentate tn. contmuar al ipoteze pot fi identiticate din exammarea liniilor de influenti a efortunlor sectIon e

5.4.1. lpotet» 1.

O~--------~O~--------~O~----------o

'l '1 '1 "1 "I "1 't "j. 't·,

Gl ('1 r~l ~'l 0'1 Coli G't 0'1 011

SIroctUt3 eta/alII din heron arm,,!

ca/cuM cadrulul uansvatSa'

Furnizeaza momentele maxime in sectiunile grtnzu, In zonele de reazem pe stalpii interiori, fortele Uiietoare maxi me in aceleasi sectiuni ~i implicit reactiumle maxirne In acesti stalpi Schema desenats corespunde ipotezei care conduce La eforturi maxime in zona de rezemare pe stalpul 5 (vezi figura 5 2 )

5.4.2. Ipoteza 2

Fumizeaza momentele maxime ill campurile I si 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal si momentele maxirne in sectiunile de reazem pe stalpii exteriori Acestei scheme de incarcare ii corespund si valorile minime (momentele negative rnaxime ill valoare absolura) din campul central, precum si valorile maxirne ale momentelor, pentru unul din cele doua sensuri, din stalpii structurii

o 9 9~--------O

p =

P'l P'! P'l PIli r'2 Pll! Pl P'! P.~ P r P

°1 °1 GIl G,! G'i ~'i G~ °'1 G·l G,I GJi G'l ~g

f 1.15 t 2.15 t 2.25 t l.ll

~ 2.2~ t 2.2S t l.n ~

Figura 5.9. lpoteza de incarcare numaru! 2

5.4.3. Ipoteza 3.

Furnizeaza momentele maxime In carnpul central al grinzii peste parter ~i momentele nurume 10 campurile margmale, precum ~i momentele maxrme in stalpii interiori, avand sernne cont rare celor corespunzatoare ipotezei 2.

O~--------~9~--------~O~----------O

: r, 11 P'1 P'1 P, 1. p ~ r ~ :

u'11l'l~'1111 ~'~II'~'I!IIIlII:~ 111"!1111I11111I1IUIII'li~lllI~iVIII~i'~III~I!IIHI.~

: ~ 2'~: 2 1~ 1 2.2~ ; 1.2~ 1 2 l~ ,=:' 2 2~ + l.2' t us t 2.2, .0

t D~ ~ w t 2.l. t '.', T - T - - -

5.4.4, Ipote;.a 4.

Aceasta schema eorespunde unei dispozitii a ~nca~earii ~til~ .Jn oglinda" fala de

inot I fu ..... izand valorile inf8curatoare rue eforturilor In secpuru aflate, de asemenea.

ipo eza , ".......... v.., . 1

,,in oglinda' fata de ectiunile eu efortun maxrrne din ipoteza

9 0 0 0

. p,z! P't Pl! P'! p'i P'l P'l P'! p~t

Gi G'! G'! GJ! G·l 0:1 O,! G'l u:l °'1 o'l G'l ~l

g

2J512.2~

! 2.n t 2,15 T 2.25 ~

Figura S.11.1poteza de lncarcare numarul .j.

Calculul se efectueaza cu programul automat de cal cuI P-Frame furnizeaza infa~ratoarea de momente incovoietoare pentru fiecare bara din' celor 4 ipoteze (vezi Anexa F),

in tabe.lul 5.1 se dau valorile absolute ale momentelor incovoietoare si trueto~e de dlmens~o~e i~ s~~urule de la reazemele elementelor structurale e!ortun.se,determ]~~ In sectlU~iJe de la fata reazemelor pe baza relatiilor de calcul (5 I ~I (5.2) indicate rna! J05 (vezi ~ figura 5 12).

Pentru evitarea acestui neajuns se consld!'J h

figura 5.2. adica cu deschideri de I I • • er 0 se ema de ealcul ca cea

. d . ca ell pana In axul el I

lone] no ului ca fiind riglda Eli 'I ernente or dar eu con .

d· . ortun e secllOnaJe Sf d t . ~ I

pentru ImenSlOnar.:a armaturi' . e ermma a nodul teoretic

J se pne seama de valorile de la fata reazemului '

54.

fndtumMor de fJIO/Kta T

,.., - • Postelnlcu .& D. Nl&tonascu

Presupunand cunoseute valorile eforturilor .1/, < si fl . in nodul teorenc, determinate cu deschiderile mterax, se determina valorile lor de la tala reazernului cu relatiile:

(5 I)

(52)

b2
Q ! r f~ t t ! 1/ i I~,

~~I
II. e,.
q
q= Fi!;:ura S.l2. Dctcrminarea efortunlor ta rala reazcmului

o b este Ifqimea elementului de reazem;

o g este incarcarea uniform distribuita care actioneaza asupra grinzii pe 1!'Jlirnea reazernului,

o Q f este forta concentrate aplioata din nod

Daca din relatiile (5 I) ~i (52) rezulta reduceri ale eforturilor sectionale la rata reazemuhn mai man de 15 % fata de eele determinate in ax se limiteaza acoperitor la eel rnult 15 %

(5.3)

(5,,))

Observatie: . .

Rezolvarea cadrului transversa! se poate face eonsiderand zonele de Ja

intersectia grinzilor ~i stalpilor ca zone infinit rigide Aceasta abor~are prezinta avantajul obtinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare

in continuare e prezinta diagramele inJa~urAtoare pentru momentele

incovoietoare si fortele tluetoare ale barelor I. 2, 4 ~i 5 ( ezi figurile 5 13 "!- 20)

indromdto, d. proIeetanl - r. P.,.telnlcu & 0 Nl&fDlW,cu

$.

-------r==~============~====~~ro~~~-----

.1218
t1815
.aiZ
.689 j
.48'
• 113
HI
-ll3
-486
-68'l -+
-812 1
-1815
II .9 1.S 'SS8
+448
'3311
+2211
+1111
~ '11

a-UII
p
~-nll
-nil
- ....
-5511
-ue
II ~ +J.225
~ "l05e
I .. .s?'S
r .. ~ +'109
.. :12:1
~~ "
0 +359
..
e
n .. .1'15
t
b ~ .. II
M -.1'15
,J -3:59
,
, ~I,t. -525
, IIIttt~
6.3 7.2 9.1 ,
-'109
0 .9
Distance .. e-t-ers Figura 5.13. Diagrama inra~ri!loarc de momcntc inCO\Oletoare pentru barn I (deschiderea marginalA a gnnzu pnneipale).

.,

2.'1'

5.4

6.3

1.it

8.1

1.S

3.6

4.5

fiaara 5.14. Dia&rama j •

(dcscbi nta~atoarc de forte raietoarc pcntru oor.J 1 dcrca margmala a grinzu principalcl

'600
"48"
+360
+0140
+1211
S +0
h

a. -1211
r
~ -2411
-360
-4811
-680
-?2O
Q' 1.145.44')

=::!~

4-

[..0 ... 41. Cas ..

50U.4')5 Mini ......... MOMent

4.:1

:1.4

7.2

0.1

Di:s:tanao Meters

Figura S.15. Diagrama infl~uraloare de momente Iucovcietoare pentru bara 2 (dcscludcrca centrals a grinzii prineipale).

il Load Ca ....

4 Load e;..,. ..

'J

Di .... t .. nc ... "-et~:rs

.9

J. .• O

5.4

11.1

6.3

7.2

2.'1

DIS e anee Me t ee-s

Figura ~.]6. Diagrams infasuratoare de fO'1e nuctoarc pcntru barn 2 tdcsctndcrca ccntrula a grinzii pnncipalc),

indromMor de p10lectare - T. PoslaInku & D. NIatanNIcu

.;a1il3
+174
+145
+116
.81
II
: +.5'8
e
~ .29
h .9
.. -as
-58
-87
-1.16
" / / ..

.36 .7:1

1.1 1.46 l.B2 2.19 a.'56 a.92 3.211 3.65

SlrVcrur.l etalelli din beton .. rmat

Ca/calul cadrulul InInSVllfSal

Distance lI!IIe te:rS

FIgura 5.17. DI3grama inI3.!iucltoare de momenic incovoietoare pentrubara a (stalpul marginal).

+144.
.HIS
+72
+:16
+9
'"
:! -36
..
n -72
t
~ -11l8
-144
-189
216
-2:12
9 L39.9J.2 "'~M1MU.M Mo .. ent

-,

3.&5 Di.s.t:a.nc • ..ete:J-'5

-18

-27

-12

-11

.36

.73

1.1 1.46 I.B2 2 . .1.9 2.56 2.92 3.28 3.65

II

.73

1.46 1.82 2.19 2.56 2.92 3.28

Distanolt" Me-tl!':r5

FIgura 5.19. Dragrania jnffi~r.l.toare de momcme incovoieteare pentru bara 5 (stalpul central).

+105
+99
+15
+69
+45
~ +39
..
... +J.5
..
~ • iii
-1:1
-31i1
-45
-60
Ii! 97.537 MiOt:lMUJIII ShIP ....

1.1

Ih"SO:t no(: Me toZ"!;

f'lgOr. 5.18. Diagra .

Istal ma Infl~r~loarc de forte tarctoarc pcntru barn * puI marginal)

-57.25 "Inl_ She-.r

.36

.73

1.1 1.46 1.0.2 2.19 2.:16, 2.92 3.28 3.65

Figura 5.20. Diagrama infasuratoare de torte talctoan: pcntru bara :; (slllIpul central)

6. DIMENSIONAREA $1 ARMAREA GRINZn PRINCIPALE

6.1. Calcu/UI arm~turii longitud;nale.

1 Bara 1 ( climp ). 6.1. .

Upmea actM. a pllicii bp• se stabileste pe baza condipilor din STAS 1010710_ 90 (vezi an~xa A):

• " =0.8.L = 0,8·9000 = 7200 mm ;

I 7200 00 - •

• A ::£,=-=12 mm. (L)

p 6 6

• pennu grinzi fficand parte d~ plansee, rigidizate prin nervuri transversale_I distante mai mici decit deschiderea acestora,

o AI" :-;;jumlitate din lumina libera a placii intre nervurile transversale:

~!J. S;.!..2000=lOOO mm'

p 2 '

a Ap~6.hp :::>Ap ~6·90:560 mm ,

• b;,al =!...!. =6000 mm. 2

In acest caz, dicteazA conditia ( ii ). care conduce la cea rnai mica latime ac:tiva·

bp =b+2.!J.p =400+2·1000= 2400 mm (vczifignnl

Momentul de calcul este: M =914,76 kNm (venJignnH

Acoperirea cu beton de calcul ( distanta de la centrul de greutate at arm~turiij

la marginea lntmsa a seqiunii ) se considera: a", 50. m m Se cunosc: o Ro - rezistenta la compresiune a betonului: R, = 15 N I mml; Q R .. - rezistenta la intindere a otelului: Ra = 300 N I mrn 2;

IJ hp - grosimea pllicii: hp = 90 mm ;

o h.. - inAI' .

tuneautlla. h~ =h-u,=lOOO-SO=950 1nm

. Se determina rnomentul capabil M p coresounzator situatiei in care inAljintea ZODe! compnmate x = hl': *)

IJ Oob.h R hp

"P p p' ,-(h --) -2400 90 90 0) k\m

o 2 - .. 15.(950--)=2932,2.106 Nrnrn =293~

Deoarece ~J 2

p>M =:> x<hp

+ 11100 t

I 400 + 1000 +

C-C:======t~~~~~======~~t

.,!

~

I .c

o ""' '" e

..!

-!:..

~

'-- c~

Jlpra6.1 ~: .....

• ""'1'UIICa de calcul a _.. ~ . . [IlII

*) lie ........ i gImzll pnnClpale pcntru zona de camP nULrgJ

-JI141101ati11e

• ._, tt llIOdulde or ,;.:;:::~-.-~,....,....,....... __

• garul&l! al calCUlului din [HI).

. Rezolvarea s~ efectueaza ca pentru sectiuni dreprunghiulare sirnplu annate cu

latimea bp. Se determina

~ =1- 1 2·M I 1 2.914,76-106

.., = - =0,02856

bp . he' .e, 2400.9501.15

A -b' R~ IS

.. - p' 1.0'1;.-=2.400.950.0,02856.-=32.5584 ro.m":

Ra. 300"

Se a1ege:1 A.. = 3436 mm2 (7.25) I

Modul de dispunere al barelor in seetiune este indicat in figura 6.2

ho =h-a=lOOO-S8.22=9U,78 mm

4-2,5·2454+97 5·982

a 58.22 mill

3436

I A, 1 + 2S

'f1t~·-· .. :

Figura 6.2. Dispunerea armaturii pentru campul marginal aJ grinzii pnncipalc

Valoarea efectiva a acoperirii de calcul, "a" • este mai mare decit cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii, ca atare calcu1ul efectuat este usor neacoperitor Totusi, asemenea mici abateri intre ipotezele de calcul ~i realitate sunt admise in proiectare.

Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea mornentulur capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.

in~pmea zonei comprimate rezulta x ~ A,. ·R" 3436-300 = 28.63 rn m. hp .u, 2400·15

~. 2863

Mc,,-p = Au, ·Ra ·(ho -'2) = 34-36-300.(9H78--t-")= 956.03 k Vm > AI =9U,76 kNm -/

Momentul capabil corespunzAtor unci bare este aproxirnativ.

Mca.p McapO~25)=-7;136,57 kNrn .

6.1.2. Bara 2 (climp).

Utimea activA a pli!.cii bp rezulta parcurgand urmil.toarele etape: ( vezi ancxa A 1

• to =O,6·L=0.6·9000=5600 1TITTl ,

lc 5600 ...

Il.p ="6=-6-=900 rltm, (i)

• grind a fiind ngldizati transversal pnn grinzi secundare situate la distante mai mid decal deschiderea lor-

a 6p:O; jurnatate din lumina LiberA a placii Intre nervurile transversale.

I

~ Il.. s-·2000=lOOO nnn,

,J 2

( u )

-111-

( iii)

• bual =~"'6000 nllll

~CleazA ~eci in acest caz conditia ( i ), care conduce 1a cea mai mica latim.e activil

b - b+ 2.A = 400+2·900 = 2200 mm. (vezlfigurn 6.3)

p - p

Momentul de calculeste: M = 696.03 kNm (vczi figura 5 15)

Se determina momentuJ capabil Mp corespunzator situatiei in care inallimea zonei comprimate x = hp•

h 90

If =b h R .(h -__!..) = 2200·9Q·15·(950--J =2687.85 kNrn.

'l> P P c '''0 2 2

Deoarece Mp > M => x<hp .

+ 900 -100 t 900 t

Figura 6.3. Seetiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de camp central.

Rezolvarea se efectueazli ca pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate UiJimea!>p. Se determina:

~-l I 2·M 1 1 2.696,03.106 0

'> - - - = - = 02365

bp ·ho 2 .Ro 2200.9501 15 '

I - b h no 15

..... - p' O'I;'-R =2200.950·0.02365·-=2471,42mm1

" 300

Se alege:1 A,. = 2945 mm1 (6 ~ 25) I

Armatura efeetiva se dispune in sectiune, ca in figura 64

ho = h -a = 1000-42.5 ~ 957.5 mm

~._._.-._' _._._J ~ *

Fi~ra 6.4 Dispuncrca ~_A ..

. ~ .... tum JICIl1IU campu] cenlral al '." . .

gnru;u pnnClpaic.

-82·

~orde""""_'_-

... _ - T. PoatOln/cu & D. Nl$tOlUCU

In' ," . '. -l.. ·Ra 2945·300

41p.mea zonei compnmate rezulta .r=-b R = - 26.77 nvn

p ' c 2200 15

R } x 26,77 •

Mca.p =,4,.. 00'( 10 -"2)=2945.300.(957.5--2-1=8J4,12 kNm >.V =696,03 kNr« -/

Momentul capabil corespunzstor unei singure bate este aproximauv:

,I.,

Mca.pO+25) = :u.P =139.02 kNm

6.1.3. Bara 1 (reazem stanga)

in zonele de reazem, solicitate la moment negativ (care intind libra supenoara a grinzii), sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara Pentru determinarea armaturii necesare de Ja partea superioara a grinzii, :1 ... este necesar cunoasterea armaturii comprirnate de la partea inferioara a grinzii, .4.,', care a fost determinata dintro etapa de calcul anterioara, Tinand seama de faptul ca 0 parte din armaturile de 18 partea inferioara a grinzii se ridica in dreptul reazemelor, pentru reducerea numarului de iteratii se poate admire iII mod acoperitor sa nu se tina seama de aportul annaturu din zona comprimata

Se cunosc.

[J momentul de cal cul. M = 260,34 kNm ; (vCl.i lig. 5.13 ~ tabelul 5 II [J a' - distants de la centrul de greutate aI armaturii ,i,,', la marginea ccmprimata a

sectiunii, a'= 58,22 mm , (\'CZi figura 6 J)

a ho inaltimea utila ho = h - a = 1000 - 35 = 965 m rn •

Q A a' - armature din zona comprirnata. A:, = 7 4> 15 (J·n6 m m 2 ) , (vezi ligura 6. 19)

=:::> ""'- =""'--a'= 96.5-58.22 =90678·mm .

T

Se verifica dacA armature comprimata A a' ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculeaza momentuJ capabil corespunzator situatiei X = 2·a'.

A,'

M" =2·b·Q'·Rc{ho~')+A("R<> 'hr;t =

= 2 .400·S8,22·15,(965-511.221-t34J6,lOO.906,78 .. =1568,22 kNm">M =260,34 k Nrn

1

Deoarece .r < 2'0:', armatura intinsa rezultil Aa~_Jl_I_- 260)4 100 ~95101 1(111'·

ROo .s, 300 906.78

Figunl. 6,S. 5ectiunca de calcuJ pcn1rU reazcmul stanga al barei I Se alege: I A" = 982 Tn m 2 (2+25) I

Se dispune armarura alesa in secpune, ca in figura urmatoare

D-

-I· ----. -r; -1- ~

l-~-~ I --.

._________ _J

FiltUra 6.6. Dispuncrca armaruril pemru reazemul din slfuJga al . -. . . gnnzu pnnclpalc.

Momentul capabil a1 sectiunii este: .

,\leap =.4" Ra ·ha =982 300·899,28= 264,93 kNm >M = 260,34 kNm

Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare'

t ~~ .

,\ enpl1¢125} =-2-= 132.46 k Nrn

6.1.4. Bora J (reazem dreapta)

Se cunosc:

o momentuJ de calcul M = 1029,3 k Nrn

(vezi fig. 5 13 ~i tabeluJ 5.1

o o o

a = 70 mm ~i a'=42.5 mm; ho=h-a=lOOO-70=930 mm;

A:, = 3 ~ 25 (1473 m m 2 ); (o parte din armaturile de Ia partes inferioarii a se ridica in zona reazernului, vezi figura 619);

ha = ho -a'= 930-42,5: 887,5 mm .

o

T

Se verificli dacli armsrura comprimatA A,,' 8JU 1a curgere. Pentru aceasta se calculeaza momen capabil corespunzator situapei a: = 2· Q' -

g

'"

Ma = 2-b.a'-Rc{ho-u')+Aa'·R" .ho =

= 2.400. 42.5·IS-(930-42,5}+ 1473·300·887.5= =s.w,8 kNm <It! =1029,3 k'Vm

=> .r z z-«' ~i icr,,1-Ra

"

N

..

I

'"

1

A,'

-

b 400

01 di dreapta al barci 1.

FigurJl 6.7 S<cpunea de calcul pentru reazem n

Succeslunea operatiilor este unniitoarea.

39218 lOb Nmtrl =39218 kNm,

~fl = la'RI) '/'a _1473 300·8875= .. '

structurl 61aJatil din be!Oll ,"mat

• M2 = M -MI = 1029,3-392,18 = 637J2 kNm;

I 2.637,12·106

- :OJ314

400.9302 ·15

• Au2=b.ho·c,·Rc =400.930.01314'~=2+14l7mml.

R" . 300 ' . ,

• Aa =Aal +Aa2 =1473+2444,17=3917,17 mml .

Sf; a1ege:1 An"" 3921·mm 2 ( 8 ~ 25 ) I

Se dispune armatura alesa in sectiune, ca in figura 6.8

--:rJ.

•••••

• 0 0 • r-;:;-""",~

a = 42,5 2945+97,5·982

3927 56.25 m.rn

h" =h-a=lOOO-56,25=943,1S rn.m h", = ho -0;.'= 943.75-42,5 = 901,25 mm

_,_,--_ ---

... ...

Figura 6.8. Dispuncrea arrMluril pentru reazcmul din dreapta a1 barei 1

Observatie: in sectiune S-3U indicat si barele ridicate la rata reazemului pentru preluarea fortei taietoare (vezi figura 617). Contributia acestor bare la preluarea mornentelor incovoietor in sectiunea de la [ala reazemului este mica ~i se neglijeaza

Se determine inliltimea zonei comprirnate.

X= 1.,_-A.z'.R" ~3927-1473.300=122.7 mm.

b n, 400 15

Mornentul capabil al sectiunii;

x UD

VO<1P = b':I;' Rr .(ho -2')+A.x -n; .t., =400·122,7 -15.(943.75--2-l+1.J73.JOO 901,25 =

=1047,88 kNm >M =1029.3 kNm. ./

Contributia fiecarei bare reprezinta un moment' 1047.88

Me"p(l+25)=-S-=130,98 kNrn.

6.1. 5. Bara 2 (reazem stlingo).

Se eunosc:

o momentul de calcul .If = 913.6) kN 17' • [J n = 70 TlnTl ~i 0'= 42.5 mnl ;

o hn=h-a=IOOO-10=9JOmm. [J A" '" 2 ~ 25 (982 mill 1 ) ,

o ha =ho-a'=930 42.5=887.5 Innt

(vczi fig 5.15 ~ wbclul 5 I)

(yen figura 6.19)

IndrvmItw de proI8cIattt - T. PoatMrlev & D. NIItarwcu

• HJ$f«R"U

r

....

A .. '

Ma = 2·b.a'·Re {ha-a')+Aa'Ra. ·ha :=

= 2·400 ·42,5·15 ·(930 -42,5)+982·300.887,5 '= = 714,08 kNm < M = 973,63 kNm

1

Figura 6.9 Sccti unea de calcu1 peatru reazemuJ Ibn stanga aI barci 2.

Succesiunea eperatiilor este urmatoarea:

MI =A" "Ra ·hl] =982·300·887,5= 26~46·106 Nrnrri = 261,46 kNm; M2 =M-MI ",973.63-26L-Hl=712,17 kNm;

~=1- 1- 2 . .112 =1- I 2.712.17.106 =0.1482;

. b.h/ -R, 400.9302 ·15

.4 b h R, 15

"a2= • o'~'-R =400.930·0,J482·-=275689~m2.

o 300' ". ,

.4, = ·J,,1 + A.. 2 = 982 + 2756.89 '" 3738,89 mm 1;

Se alege: I A Cl = 3927 mm 2 _ (8 ~ 25) I

Se dispune annltura alesa in sectiune;

- J~~~-. 0 •

--. . . .

-

a = 42.5·1963+97.5,1963

3927 70 m

ho =h -a=IOOO-70=930 mllt no := flo -0'=930-42,5 = 887,5

li'igurail.lO DispunClCaann.1turii

ArmII.' pcntru reazemul din slJinga al barei 2

turile ne~nlte nu prei • .

au moment mcovoietor.

Se det ·~x •

. emu"" 1na1tunea zonei COm .

pnmate.

.r := ,l.. - A,,' . R" _ 3927 - 982 300

b R, -wo'~ = 147.25 mm

·118 •

Strut1ur;t et.jatJJ din beton amrat

Momentul capabil al sectiunii

M GOp = b-zr Rc ·(ho - ~ )+A,. -.Ra -u; = 400'147.25'15.(930-l4-~2S)+982.300.887.S0 =

= 1018 k Nrn > M = 973,63 kNm ./

Se calculeaza momentul capabil pentru fiecare bara: 1018

MettP(!~25)=-8-=127.25 kNm

6.2. Prevederi constructive.

6. 2.1. Condi(ii privind alcUJuirea ~j dispunerea armiiturilor inelinate:

in acest paragraf se prezinta 0 serie de prevederi destinate alcatuirii armarii grinzilor principale, puternic solicitate, in completarea prevederilor date la § 4.6. valabile pentru toate grinzile.

Pe linia cerintelor de reducere a consumului de manopera la monrajul armaturdor, tendinta actuala este de a se desfiinra sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare inc1inate, realizandu-se de cate ori este posibil annarea transversals numar eu etrieri, Armarea cu bare inclinate se explicA in special la grinzile cu deschideri man ~i incarcAri importante, pe considerente de economicitate a solutiei. intr-adevar, barele 'inclinate pot indeplini tiel roluri: preluarea momentelor lncovoietoare pozitive in campuri, a momentelor negative pe reazerne, precurn ~i a forte lor tAietoare. in cazul armarii cu bare individuale formsnd carcase legate eu sarma, barele inclinate, avand de regula unghiul de inelinare 45°, trebuie sa respecte urmatoarele reguli

Distanta de la fata reazemului pana la inceputul primei bare inclinate nu trebuie sa depa~easc! 50 mID (veri figura 6.11).

S50rnm sb :SISh

,+ + ' t

: i[RRJJ{J II J

Fi~nl6.11. Distanlc recomandate de la fala reazemuhn pfuia la barele inclmatc.

• Distantele pan! la urmatoarele seetiuni de tnclinare se stabilesc pe baza verificaru Iii fOlla tmetoare, respect and conditia ca 0 fisma Illclinata sA intersecteze intotdeauna arrnaturile transversale necesare pentru preluarea forte.i tlletoare in sectiunea respectivli Se recomanda ca, indiferent daca barele incfinate rezulta sau nu Decesare din caleulul 18 forti taietoare, distante intre prima ~l a doua sectiune de inclinare incepand de 18 reazem sA nu fie mai mare decat inilJimea grinzii,

• Incepiind de la at treilea rand de bare inclinate (pomind de la reazem) se poate mli.ri aceasta distan~a pana la 1,5 II

·61·

• Se reeomanda ca ana arrnarurii inclina~e sa fie ee~ putin 11 3 d~ aria tOtal! armaturii longitudinale ~i eel mult 2f 3 din aceasra ane. Se vo~ .mentme drepte . la reazeme ~i se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la intindere putin 11 3 din armaturile din camp.

• Nu se adm..ite folosrrea de armaturi inclinate sub forma de bare "tlotb..ite" (\ figura 5.12)

in conditiile respectarii regulilor de dispunere a armaturilor ridicate, prezea mai sus, se poate accepta ipoteza simplificatoare ~I acoperitoare ca fisurile en· (fisurile potentiale de rupere) interseeteaza numai cate un plan de asemenea anna Aceasta ipoteza permite simpliflean ale calculului la fortA taietoare, in secf inclinate ,

Dispunerea arm!iturilor inclinate in seetiuni va urmari 0 montare u~ara nestanjenita a ansamblului armaturilor, Astfel in situatia in care armaturile se dispun ~ mai multe randuri, pentru bare inclinate situate in acelasi plan vertical cu eel aI . se vor adopta solutii ca in figura 6.13.a ~i se vor evita cele din figura 6.13.b. in care doua bare ar trebui adunate in plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe r cealaltA.

Din acelasi motiv, ciilarepi (barele drepte care se dispun pe reazeme) VOl situate pe randul I, deasupra barelor tnelinate ca 10 figura 6.13 c

Cnrect II, G~it Rr
// t.
Ita R. // R.
Ra
7
II, II,
a) b) c)

FiJ!OrD 6.13. Rcguli privind dispunerea ann.1turilor inclinate in seqiuru.

6.2.2.1ntTt!1'Uperea amuiJUril(JT longitudinale drepte ~i inc/inaJe.

Barele indinate provm din acele bare longitudinale de la partea inferioara c nu rnai sunt necesare la preluarea momentulur incovoietor pozitiv din camp Locul] care 0 bar~ sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determina prin cal t.inind seama sirnultan de cerintele de rezistenta la incovoiere ~i 1a forti t~et Punctele de ridicare ale armatunlor inclinate ~i a celor care se opresc in zona intinsA. determina in raport cu diagrama inta~ratoare a momentelor lncovoietoare.

-88-

indnnnMot d8 pnJ/KtMe - T. Postelnlr:u & D. Nl&roruscu

Structu~ 6tajs1A rfIn !>atOll arm.,

Obara longitudinala care se intrerupe san se inclinll (se ,.ridicl" sau se "coboara") trebuie sa rrunana activa cu intreaga ei capacitate de rezistenta paoli la 0 distant! egala eu b I 2 dincolo de sectiunea in care este integral necesara din calculul de moment incovoietor in secpuni normale, pentru a acopen sporul de efort datorat efectului fisurii inelinate. [10] De aceea, pentru stabilirea sectiunii de unde se poate intrerupe sau inclina 0 bara este practic ca in locul diagramei inf8~urltoare a momentelor i:ncovoietoare maxime sa se raporteze pozitiile armaturilor la 0 diagrarna de momerne, oblinuta. prin corectarea ("dilatarca") diagramei ~ri.toare a momentelor maxime, prin deplasarea abciselor ei co fl 12 dinspre seetiunea de moment maxim. in figura 6.15 se exemplifica modul de obpnere a diagramei dilatate pentru cam! analizat in proiect.

in figura 6.14, a ~i b sunt definite conditiile care determina punctul de unde poate fi inclinatii sau intrerupta 0 bar! in raport cu diagrama de momente incovoietoare, iar in figura 6.14, C, pentru 0 bar! inc1inata, punctul de unde poate Ii intrerupta in raport cu seetiunea 10 care este necesara din calcululla forta taietoare

, , ,

t

OP <D

, ,

, ,

r ,

r ,

, ,

L---f'---7--tt '2 t,

Lka_j

T T t.:!fw

t' ,

aJ

c)

Figura 6.14. Conditii de ancorare ale armaturilor tongitudinale $i condilii privind seqiunile de inclinare ale aeestor bare

S-au facut urmatoarele notatii:

I - sectiunea in care bara este integral necesari din calculul la incovoiere, in raport cu diagrama de rnomente "dilatata";

II secjiunea in care, in raport cu aceeasi diagrama de momente dilatata, b?I8 nu mill este necesara din calculul 1a incovoiere (momentul incovoietor este preluat integral de

restul barelor din secpune);

ltn - distanta intre sectiunile I ~i IT, masurata in proiectie pe a.x.ul grinzii, pe lungimea eareia se admite c~ aportul barei care se intrerupe descreste Iiniar de la solicitarea maxima pani!. la zero;

r. -lungimea de ancoraj (30 .. .40 d); (vezi § 4.6.3)

tl - distanta de la sectiunea I p8nii la sectiunea de inclinare a barei;

fndtumIror de pmIeetar8 - T. PoaIeInIcu & D. ~

-5-

5I1IJCliri __ dIlI,*on~"""~t _-----------:.:.:.::::

. . b ~ l' t . structtml arajatA din betoo annat Ol~ grtlrzII ~

I xtrenutatea uner are me rna e, care trebute sa 6 1- -'-_

. dreaptfi de a e A e~

11 - porfJUlle8 I mprimate respecnv 20·d ill zonele in care

. d in zonee co • POI iN;

eel pupn 10·. . ~

eforturi de intlndere,

~unea I pans. Ia extremitatea barei. , _lungimea totalA de 18 sec

. p ann!luri inclinate necesare din calculul la forti taiet

Obserllape. entrudit-iB suplimentara indicata in figura 6.14.c. Oirt

necesar sa Sf respecte con t' •

SO 60 SO

'"
'"
®
~
~
;g
so sr

~ M"PPOlS)

~ I MoopO 01i) u.;

8'

Mup(I025)

Mup(102S,

--_

t;

Mup(IOllj

> M<Ip(l02S}
i
M<lptl O"S)
0. -
,
:; ~()02S) Mcop(1IHl)

Mc,p(IOllj

-

-- - _-

rJ&Dra6.IS. ~

ftd!lat.ata" il ilponul ficdlrei bare la momcntul capabil.

Sectiunile de tipul I pentru fiecare bar! care se intrerupe sau se iodin! se determina modul urmator (figura 6.15)

in sectiunea de moment maxim se determina momentul capabil, cu armstura efectiv prevAzuta $i se marcheaza printr-o linie orizontala pe deasupra diagramei de mornente capabile.

se admite in mod simplificat ea aportul barelor la mornentul capabil sa fie considerat ca proportional eu nurnarul lor, daca diametrele sunt egale, sau eu ariile sectiunilor lor daca diametrele sunt diferite;

A ... (Lbara)

M.a.pObara)0:: L 1>100.1'

A,.(lofa a)

sau, pentru m bare de diametre egale JI.0.1' MC0.1'(lbu7·a)",-m

Jr,====""..,"=2=~ ="""'="."".,....~ .... ~. ="~'==:lt-l J F 'j=1 II ='<,.~='="".:.~=D=i:=:=r:=: =r=.=r;nr!'alo." cI. mOlD eate

1 'T I~ din inc.rc&~il.e de c:.l~DI

T'/ ---, J

N

I ~I

....

b 20 H

<D 2 0 25 " . rt

L- -=:;::- _" I ~ -.1. 20 lS

0~02S . I

Figura 6.16. Stabilirea pozitiilor punctelor de inclmarc peatru barcle inclinatc.

-71

• cu aceasta simplificare, momentele capabile in sectiunile cu rnai putine bare determina imp!J1ind ordonata Me." din secpunea de moment maxim in parp se (daca barele sunt de acelasi diarnetru) sau proportional cu anile seqiunilor b ~ daca suot de diametre diferite; contributia armaturilor la preluarea mome:~ incovoietoare apare reprezentata prin linii orizontale de latime constanta,

• ducand din punctele respective linii orizontale, la intersectiile acestora cu diagr: de momente dilatata se gasesc sectiunile de tipul I pentru fiecare bar! sau gru'~

bare. P

Mcap

T

in aceasta schema, barele se reprezinta in ordinea in care sunt intrerupte, respecuv inclinate, pomind de la linia orizontala care reprezinta momentul capabil al sectiunii.

Sectiunea de tipul II pentru 0 bara coincide cu sectiunea I a barei inclinate in pozitia urmatoare,

in figura 6}6 se anlt! stabilirea pozitiilor punetelor de inclinare pentru barele indinate. In deschiderea marginala grinda este armata in camp cu 7 bare de diametre egale, din care trei rmnan drepte paoli in reazemul central (marca <!l), doua. se inclina in prima secjiune dinspre reazern (marca @) $i inca doua in a doua seetiune (rnarca @)

Mcap

Mcap

4

+

d

in figura 6 17 se arata moduJ de stabilire a pozitiilor punctelor de intrerupere a barelor drepte pentru armarurile de pe reazemuJ central al grinzii principale Grinda este armata. in reazem eu 10 bare (cate 8 de fiecare parte a stalpului participa la preluarea momentului negativ care intinde fibra superioara a grinzii) Doua din aceste bare (9) nu se intrerup fiind dispuse pe toata lungimea deschiderii centrale Celelalte bare se intrerup in diferite sectiuni, urmarind utilizarea cat mal economica a cal!retilor in functie de forma diagramei dilatate. Pentru barele intrerupte, lungimea cu care aeestea gau prelungit dineolo de sectiunea 1. s-a considerat ea fiind egala cu 10", 4O·cl ( § 461 )

in figura 6.17 este marcata prin linu grease, reduccrea capacitatii la incovoiere a grinzii corespunzatoare lmreruperii, respectiv inclinArii fiecarei bare Prin insumarea capacitatii de preluare in fiecare sectiune din desehiderea gnnzn a .mome~el?r ineovcietoare de catre fiecare bar! se obpne diagrama de momente capabile a gnnzu Condina de siguran~ este ca diagrama de momente cap~bi1e, sA fie e:cterio~a. diagr:unei de momente ~ratoare. 0 solutie de armare economica mseamna ca distanta dintre cele doua diagrame sA fie cit mai mica.

in figura 6.18 se prezintli solutia ccmpletf in ceea ce pnveste diagrams infl~ura.toare a momentelor maxime ~in incarcan ~e. calcul, diagrama co~ta ( .. dilatats") cu 0,5 h., barele drepte ~i inchnat~ p~ecum ~I diagrama de momenre capabile corespunzatoare acestor bare pentru grinda principals

+

Figura 6.11. Stabilirea po7iJ,iilor puncrclor de intreruper b I

c (I arc or drepte.

·72·

~ de proIecrvv - T. POSlelnlcU " D. Nistorascu

-73-

6,3. Calculul a'm~turi/ transversale.

(""

I~ 1 I

<D 2025

Di,a",rn. inf ... u .. ~dt ..... ""

I _ ... - -

{' .. -~''''''''

liT T

e

DilSraDlB d.l m 0"' D~ 'C!ll.lala" .~ ,

1itBn6.1I.Dia

IlllUna mCllllClllelor ""I.'

ca.,...,ilc pcmru grinda prinClpaHI..

-- ... ~

- T. Po.r.lnlcu & D. NlstorucU

_l

~I

::II

_1

Dispozi~a adoptatft pre!inunar pent~. barele longitudinale, pe baza dimensionarii la momentel~ .U1covOletoare ~J ~ respectarii prevederilor constructrve, este aratam in figu~ de ~ JOs. Se const.ata ~. pe == dintre nervuri, unde forta taietoare variazA relativ putm s-a adoptat 0 dispozitie uniforma a barelor iodinate

Figura 6.19, Dispozitia a.rm1turilor longitudinale pentru gTinda principala,

Calculul la forta tiiietoare urmareste in acest C8Z nurnai dimensionarea etrierilor Calculul se face pentru jumatate dio grinda principals ~i anume in sectiunile semnificative pentru dimension are. Sunt identificate urmatoarele tipuri de sectiuni

• Secpunea de tipul (0) de la reazemul din stanga al grinzii (unde armarea este realizata numai eu etrieri);

• Sectiunea de tipul (A) de langll staIpul central,

• Sectiunea de tipul (B) careia II corespunde 0 fisura inclinata care intersecteazA al doilea plan de armaturi inclinate;

• Sectiunea de tipul (C) din zona central It a grinzii unde rof? taietoare este mult mm micA decal in zonele de reazem

Fisurile inclinate se identifies prin secpunile "piciorului fisurii" situate la partea inferioara a grinzii

lndrumltOr d. pro/ee1N8 - T. PoatWnIaJ , 0. ~

·75·

S ..... n D 'arfllare ell etrieri). 6.1.1.1. eC(lu,,- I'

Se CU1Iosc: I . R N I 2-

. 18 intindere a betonu Ul t = 1,10 771m, n..._ ,

o R 1- rellstenf.a . _ 2 • , .... <l1li u;

_ rezislenla de calcul a etnenloL Ra ... 210 N I m m , (Olel ():

Q R • ... li te: R - 300 N I 2

o R - rezislenta de calcul 11 armaturu me na e. a - mm ; (Ole!:;

D a: acoperirea cu beton de calcul: a =42.5 mrn; (vezi atma.realong

D h -lnAltimea utila ho'" h - a = 1000 - 42,5 = 957,5 mm .

D Forja ~!ieloare de calcuJ este in acest caz: Q = 473,8 kN Ordinea operatiilor este urmatoarea [8]:

- _ __!!_ = .113,8 ]03 =1,125 ;

• Q-b.ho·Rt_ .ij)O·9S7,5·1.1

DacA Q:!:O,50 ::::> nu este necesar calculul etrierilor

Dacs Q > 4 :::) se mar~e sectiunea de beton sau c1asa betonuJui astfel ca Q s 4

• proce[Jtul de armare lengimdinala: »= b~h ·100 %, unde.

o

I~ - suma ariilor secpunilor barelor drepte din zona intinsa, intersectale de f inclinata din sectiunea de verificare;

.-I,,=982mm1 (2$25) ~ P 982 1000/. 0156%

... 4-00.957,5 . 0 =, 0

• procentul de armare transversals necesara corespunzator etrieri1or. -2

_ Q RI G l.US2 l,10

P1--. r:'-R ·100*,= ·-·IOO%--0409%>p =010/.

3.2.yp a 3,2 • .J0j56 210 ' rnuo' 0

• 00·· Sj JIOO' Cp p

seve ca: - = --.J1!.... ,_"_I s; 2 5

~ p~ o,S.Ra. ,.

Dac.a lungimea proietti . fi .. "

r---;::=,--_I'_eJ_sum entice este mai mare decat zs.n; se ia Si =2.S·h,

::::> ..2_ = 100· ..[ci;256 1,10

ho 0,409·'ii.8TtO =0,90 < 2,5 ,;'

::::> P. calculat anterior este corect

Daca p <0.1 % se ia P. "" 0,10/0.'

• se a1ege etrier H cu ....

• se ana secpunu unei ramuri. A = 50 3 mm 2.

propune 71, == 4 (numarul db' (, ,

. . e rate verncale ale unui etrier);

• dlstan,.· I '

I" mIre etrieri 11 S OO·n. ''''1. 100'4.503

0' • Pe -b = 0 4(l9'4~ -122,98 rnm,

b lamelrele minime al '. '

au regulilor detahte in e etnerilor ~i distantele max:ime intre a~tia se aleg

Astfel a s 15 d paragrafuI4.6.2.

, . ;15·25==375 rnm

0. s~oo min }

0, $4.1000=750 mrn ::::;. a. S;300 mm

• se stabil

eote 0 -100

• - lnm ==:> W /100.]

6.3.1.1. Sec(iunea C

Se cunosc

Q a .. 58.2 mn.

CI ho = h «« = 1000-58,2 = 941.8 m m Forta taietoare de calcul este in aces! caz Q; 1.13,27 kl\

Se parcurg unna.toarele etape-

Q=. Q 143,27.103

• b. h" R t 400. 94 ~8 .1,1 0,345 « 050 ~ armatura transversals se dispune con truetl\

( 'Czi armarea ICDgIllld1l'la~)

• se stabileste a, = 300 m 1/1 => I ;8/300 I

6.3. Z. B(UQ 1 (,.eazem dreapta).

6.3.2.1. SecriufteJJ A (armare cu etneri p bare illC/illa/e),

Se cunosc

CI a "" 56.2'1 mrn (vezi armarea longltudl1lata)

a ho =h-cr",IOOO-56,25=-94J75 mm

Valorile fortelor lAietoare de calcul se gasesc in diagrama illfA~ur!toare de forte tatetoare din figura 5.14 Forte taietoare de calcul este 0" =6010,5 t:

in cazul gnnzilor obisnuite din cladirile civile ~I industriale, prm respectarea regulilor constructive curente privind distantele Intre punctele de coborare a armaturilor inclinate de la fata reazemelor (vezi figura 6 11), se poate adrnite ell fi. ura indinat! cea mai periculoasa intersecteaza un singur plan de armatun inclinate (ipoteza acopentoare), aceasta fisura fiind eea in lungul careia se obtine eapacitatea minima betonului ~i etrierilor «(.I.b). Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton ~I etnen este

Qc~ ",Q Q, =Q- ta ,Ral·sina,

in care A"" reprezinta suma ariilor sectiunii barelor inclinate aflate intr-un plan Inc linat eu unghiul a la axa grinzii

In continuare, calculul etrierilor se face pe schema aratat! anterior la secpunile eu armare transversals fonnata exclusiv din etrien

Ordinea operatiilor este urmatoarea [8, IOJ

• Se calculeaza: Q, : A", ·Ru.I·sina ::;982·0.8·300·0,707::; 166.63 kN

• Rezulta: Q.b =Q-Qi =640,5-166.63=",,73,87 kN

• Q= Q'b 473,87.101 =1,141 O,su<Q<-I.

b .n, .s, 400·943.75· u

• P = 1\'(A) 100 %, unde.

b.ho

;1,.(,1) = 1927 mm 2 (8 ¢> 25) (barele de mardi -l 5,6.8)

=> = 3927 .100 %= LO~ %

P ",,00·943,75

.77

Figun 6.20. Suma anilor barelor dreptc ~i inchnatc luate to considerare pentru calculul la foI);l liieloare din secuunea A..

• procentul de armare transversals necesara corespunzator etrie .

(/ H, I)·U· 1I0 100 e -020".' 0 I."

Jl =--·_·100%=·--- _. V.-." ,0> , '0.

, U.JP Ro 1,2·J1ji4 210

rifi~" .~', lOO • .jJJ;i 1.10 l792 • 25 -/

• Sf ve ...... -= .-- = ",

. h, 0,208 0,& 210

::> p. calculat anterior este corect

• se aleg etrieri ~ 8 cu aria sectiunii unet ramun. A-50,) 111m 1.

• se propune ,. = 4 (numarul de brate verticale ale unui etrier);

,,:~. . lOO,1t ·AII 100·4503

• eistanta mtre etnen (tfS • =- -_. =241.8] min;

p ·b 0,208·-100

• se stebileste a ~ 201l rn (I :::;.1 ; 81100. I

6.3.2. Z Secl1unea 8 (armare eli etrieri }i bare fnclinate).

Se CUIlQSC

'.J tr "42,5 «(I m , (\\:71 armarea Ion .

:l ,,= I, -(f = 1001) :12,5 - 957,5 rura ,

:l Q -'i(I21 k:

Se parcurg urmAtoarele etape

Se calculeaza Q - t R), smo = 982.0.8 1(j(J 0.707 ~ 166,63 /..:1\ ,

• RezultA Q" - (h, -II, - (,1'2" [(,(, i>J - HS,67 J.:/Ii ,

f/=_!j '_' _ ~5~ _

f,,, Il, 41.(1 (in ~ 11- 117,

I f 29-1 S 1("0 I

( r, ¢ 2~) (bare.le de mardi 5. 6 K),

1e

SlrucluriJ e(l/o" dln !>eton ."".,

J = J\..,B) 100 %= 2945 .100 % = ° 169 %

~} b n; 400·957,5 "

2.30

l 1

\

I

,......_ B,

Figura 6.:11. Suma ariilor barelor drepte ~ inclinatc lnate in considcrare pentru caleul ul 13 fortlllAieLoare din seetiunea B.

..

_ _L.!i_ 100%= I.lJ72 .lJO.1OO%=O.241 %>0,1%;

P _ 3,2.'[p Ra 3,2 .[rfi69 210

.s., 100.JP._!!t_ = IlOo JO,769.~ = l611! <2,5

II. - P. 0,8 R.. V- 0,241 0.8·210

~ p. calculat anterior este corect . 2

• se aleg etrieri 4> 8 ell aria sectiunii unci ramun. A.. =~.J '.n In

• Sf: propune n. = .. (numarul de urate verticale ale umn etrier);

. • . 100 n, . ~ 100·"·50,3 = 208 mlfl •

• distanta Intre etnen a. s .. - o 241·-l00

P •. " ~__::..c-_-,

• se stabileste: a, = 200 mm ~ 1,81200. I

6,3.1.). 8ec(iunea C (armare eu eJrieriJ.

Q

Se cunosc

(I ",30 ~j 2,55=5112 nil/I, 2 7

[J ho = It -(' = 1000- 58.2 = 94L8 .nn[J Q=lll.% i»,

Se parcurg urrn!lIoarele crape

Q Q _~I~=\l.m •

b."o II, - .wo.94 1,8·11

.. ~

: ", . ," -, :. ::' '.':' , .. ~ .. - . '. ... -,

.4.atn (I _ 3436

P=_·l00 Y.- -WQ.941,8 ·100 %:oO,!lll" .

l 7 ~25) ~ b·llo ~

1 ,,3436 111 III I

• '<1(r,

-2 R 0.153' .~.lOO%=O,097 %;

_~._!....lOO%"'~ 210

• P.-11.,fP Ro. __ =~---

IOO'.fP Rt _ IOO·jQ9Ji.~ = 2,54- > 2.5 ,

5, -'-R - 0097 0,8·210

• se verificl: h'" P, 0.8 a •

o C ~0.912

- 'IJ').5o.R, (0,153---)·50.1,1

(Q-~2,3 _ 2,5 = 0097 I

P - - 210 ' < P .... 'o

• se ia ", =1.5 ~.- Ra

ho

• se ia P. = 0.1 %, l' _'

. J. 8 cu I - 50,3 mal ~I n, - 4- ,

• se aleg etnen 't' ... -

. loo,n,'A. _IOO.4.S0,3_503rmn,

• di stan!R mIre etnen (I.. 5 Pc . b 0.1· 400

• se alege (I., = 300 mm :::> I ~ 8/300 J

6.3.3. Bora 2 (reazem stanga).

6.3.3.1. &c(iune1J A (ormaTe cu drieri fi hare inclinate).

Se cunose:

a a ,,56,25 mm, a no =h-a =1000-56,25=943.75 mrn;

a Q = 584.J k'V

Ordinea operatiilor este urmatoarea.

• Q = .4"" R", -sinc = 982·0,R ·300·0,707 = 166,6JkN , Q.~ =Q,j -Q "S84,3-166,6J=U7,67 kN;

Q- . Q.b 411,67 ·IO}

=-_- -1.006

fJ'ho . R, 400 ·943,75.1,1 -

·l..IA) = ]927 inr« 2 ( g ~ 25) (barele de mardi 3, 4-, 6. 8) ;

~ p= ~~l 100% 3927

b-i»; (I'" ·100%=1,04 %

v "",,·943.15 '

7t R "...,.2

• p,=_._1 .1000/.- ~""" 1,10

),2.,fP Ru 0- 3,2.Jij( 110 ·100 %=0,162 %> Pemm =0,1 %,

• ~ = 11OO.,fP.-.!L _ 100 . ./lW 1,10

Ito \ fl, o,S·Ra - ~0,iTt0=:1.,73<2,S ."

=4 P. calculat anterior este corect

• se aleg etrieri ~ 8 cu aria scchurU' •

• se '" Illnelramun. A ::503 mm1.

propune fl, 0: 4 (nlllltArul db' •. . ,

d'. e rate verncale ale unui etrier);

• lstant~.... et'· IO()·., '

... unre nen a, ~~_IOO'4'50.3

• sestabil P.·b - 0.162.4(1() =310,5 mm.;

~te 0, efectiva 11 _]

r- OOrr'm =:>[t8/300 I

(VC-ll armarea !ongibll

·80·

~de~_T

. Pa«tlnlcu & D. Nlst4rescu

MOl --.

I 8025

\

L

'A

Figur-a 6.22. SnIDa arulor barelor dreptc ~ intimate luatc in considerate penuu caJcululla forja taietoarc run sceuunea A.

6.3.3.2. Secpunea B (armare cu etneri ii bare inC/inate).

o

Se cunosc: 2,42,5+4·9'7,5

11:: 6

79,1/ mftl;

Q ho =h -(1 = 1000-19.17 = 920,83 mm; a Q=548,1 kN

Ordinea operatiilor este urmatoarea.

Q - t . R t • sin ~ = 982·0 g 300·0,701 = 166.63 kN ,

~ 0.\ a '

Q.L =Q8-Q, =548,1-166.63 = 38J,H kN;

Q = Q.b = 381,-1/.103 =0.9-11,

b·lla .n, 400·920,83,ll

A..(B) = 2945 mm 2 ( 6 .jJ 25) (b<mlc de marea J, -1:, 8) :

-=> _'t..(11)'I00% 2945.100%=0.799%,

p- b-h. 400 920,83

o

-_f__'..&-'loo%= 0.9422 .1,10.\00%=0.162%;

p, - 3,2.'/p Ra 3.2 JO,m 210

.~, _ 100 . ..JP _&_ _ lOO . .JO,m'.~ -e- 1.90 <2.5

ho --:;;:- O,g·!?", - 0,162 0,8 210

=> p. calculat anterior este corect . ,

• se aJeg etrieri ~ 8 eu aria sectninii unei ramun: .4" = 5~.J m, /1

I (nurnarul de brate verticale ale umn etner), • se propune no = ..

. • . )00·«, ."" _100·~SO,3 -310.5"".",

• distants mtre etnen r., ~ L 0 162 .-100

p, . . ~------.

se stabileste n. efectiv~ (1, = 300 IIlII' =>1; 81 )00 I

·81·

2.30

, 640 ,

\

,

I I I I ..l

~)

Figura 6.23. Surna ariilor barelor drepte ~ lnclinate lnate in considerare pentru c:aJculul la fortA l!ietoare din secpunea B

6.3.3.3. Seqiuneo. C (armare numai cu drieri).

Se cunosc:

Q a=·U.,5 mm,

o flo =h-a=IOOO-42.5=951,5 mm

o Q = 255.78 k.\ .

Se parcurg urmatoarele etape

Q= Q 255,78'JO] =0607'

b·ho·Rt ~OO·957,5·U ' ,

(vezi armarea Jongittldit4

• 04<1«(") = 29~5 mm 2 ( 6 oil 25 )

A".(C) 2945

.:» p=--·IOO%=-- ·100%=0

b.h-o '*00·957,5 '

-2

Q RI • 0,6072 UO

P£ =--_. ~·IOO Yo= ·_·100 %=0068 %.

3.2.# Ro 3.2.,f0j69 210 .,

se verifica: i-_ lOO./P I~ fOO.JO,769 .I:lO

..... ---.--= ·---=291>25

h., P. O,8.~ 0,068 0.8·210 • .,

(Q- _ .Jp).50.R/ JO.769

25 (0,607 - is ).50·1,1

---=:.::.=----- %'" %=0,067 %.

n; 210

se ia p. =0,1 'Yo,

se aleg etrieri ~ 8 cu A, = 50.1 rn m 2 si flo = .t ,

d • . - 100 ". ·,1 IOO·~·50J

istanta mtre etnen at :; - - -- = ' - :;03 "un

p. ·b 0.1·400

se stabileste « 300""" =.:-1;8/300 I

StniCWrlll.ajatil dln _on arma(

2,30

g~O -t

6025

,___

Figura 6.24. Suma ariilor barclor drepte luate in considerare pentru calculul la CartA tAietoarc din seepunea C.

6.4. Calculul etrlerilor de suspendare.

Deoarece grinzile secundare nu transmit incarc8rile aferente la st9.lpi sau pereti, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare 0 tendinta de despicare a inimii grinzii principale si de desprindere a p!rtll inferioare a acesteia [10] Pentru a evita 0 astfel de cedare este necesara suspend area incArcarii aduse de grinda secundara de zona superioara a grinzii principale. in prezentul proiect aceasta suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimenlan dimensionati la in?n~ere centrica pentru a prelua reactiunea maxima a grinzii secundare. Zona in care etneru se consider! activi se precizeaza in figura de mai jos.

• ;c I (j'!.l1/i",5,--_

Fiv;ura 6.25. Lungunca s = 1·1>+ 2· All , pe care se dispun ctricrii suplimcotan

in fi 6 19 s-au identificat 4 zone distincte in care e prevad etrieri de

suspend are ~:ac~iunea maxima se detemunli. din diagrama inf7t~urAloare de forti

fndrumltor 1M proIoc_- r. PostrIInJcu & D. ~tU

83-

Dlm8ll$/onaraa gT1rrZ/1

. . dif nta dintre valorile fortele taietoare de la

tAietoare a grinzii principale, ca I ere

dreapta unei nervuri.

6.4.1. Zona 1.

Se cunosc:

o I' ;: 146 kN (reacpiunea maxima); . .

c A '" 50 3 m m 2 (aria unci ramuri pentru etnen Ql8); a ,;, = 4 (numarul de brate verticale ale unui etrier).

o R I = 168 ~ (rezistenta de calcul a etrierilor).

a rnm :

s Etrierii se dimensioneaza la intindere centrica: V -n.·.4., ·Rat·-. a.

n •. ..t,..R.t .. ~.50,3.168.J665=228,78 mm

::::) [f. V 2-16000

Pe zona activa de suspendare se lnsumeaza etrierii suplimentari cu cei calculul obisnuit la forta taietoare.

_I_=_I_+_I_ => a!Dla! = 79,98 mm

a:atl11 122,98 228.78

Se aleg etrieri $ 10 cu aria unei ramuri: A,. = 78,5 m:m 2. Se reface foqa t!ietoare din sectiunea de tip D, cbtinandu-se etrieri ; 10 /150.

Pentru etrierii suplimentari se obpne: 4·785·168

a. . ·1665=357 mm;

246000

_I_ = _1_+_1_ lolal _

a !"tal 191,93 357 ~ a. - 124,81 rnm ,

• pe lungimea s se dispun etrieri I ; 10/100.

6.4.2. Zona 2.

Se cunoa$e reacpunea maxima' I' '" 198 kN

11,·A,.·Ra.t 4·503.168 .

:::)Cl, V ·s= J9~ .1665=284.24mm,

Pe zona activa de SUspend are se insumeaza etrierii suplimentari eu cei calculul obisnuit la forta tiiietoare.

1 I 1

-=-+-

a,lotal SO) 284,24

=> pe Jungimea s se dispun etrieri Gs 81150 ]

=> u;otal =181,61 mm

6.4.1. Zona 1.

Se cuno~te reacpunea maxima: V", 246 kN

:::::>([ =Y!r·lr·Ra.t .j,SO,J·168

, l ·s: 246000 1665=228,78 rnrn

Pe zona activii de suspendare •

calculul obj~uilla forta laietoarc. se msumeaza etrierii suplimentari eu eel

·84·

Indtumltwde ~

- T. Posle/rrlcu " O. Nistorascu

Strocllml .rajala din bOlon ermal

Dlme"s/orraru gnnzJl prt"c/~1e

I I 1

--=-+-- :::::> 0.:°101 =108.95 In'm

a:u101 208 228,78

=> pe lungimea s se dispun etrieri [¢ 8/ J 00.

6.4.3. ZOlla 4.

Se cunoaste reactiunea maxima- r '" 246 kN .

n.~ . ..t, ,Ra, 4.503.168

=>0, V s- 246000 ·1665=228,78,lIn,

Pe zona activa de suspcndare se lnsumeaza etrierii suphmentan cu eel din calculul obisnuit la forta !aietoare.

_1_=_I_+_I_ ::::) a:01nl =131,7 Inm

0:°101 310,5 228.78

::::) pe lungimea s se dispun etrieri I ;8/125

Asa cum se poate vedea in figura 6.25 annarea transversala neccsara, rezultata sine! din calcul, variaza relativ mult pe diferitele zone ale grinzii.

Din considerente de simplificare a armarii in praetica se rceurge de rnulte on la unifonnizarea armarii pe zone cat mai intinse.

A~a s-a procedat ~i in cazul prezentului proiect unde in plansa S s-a adopta1 0 armarc mai simpls, evident acopentoare.

11!tJ12.1l.75

>I

Figura 6.25: Schi~ de armare transversals a grinzii principalc

Tndrum',a, do pro/act.re - T. Paslvlnlcu oS D. Nlsr_u

·86·

Dimenslon.re. grim II Prine/

6.5. Plan cofraj §i armare grinda principalii.

" d' I grinzii se prezintz in plansa S, unde se dau

Dlspollria arrnarn IOD~ru, ma e a

.' I gnnzu

secpunile caraetensnee ~ e, ' aceea i forma se noreaza cu 0 cif:ra care, de

Barele de acela~1 .dlametrU ~~. ~ Ie de marc!" a bare! , constituind

• ~1 care pOi:IJ L<1 nume "

se pune mIT·un cere ,~

identificator al ann!itum. • I $a 6 mi'1reiie 1 ... 8, constituie

in planul de armare prezenla! in ~ an. '. .. de bare'

longitudioalli principals de rezistenla alc!itUIta din trei categom .

" 1 2) care sunt totdeauna in numar de eel putin doua,

I bare drepte (de marca sau , . . ..

anurne cele de la colpirile infenoare ale secnunu transversale a gnnzu,

indeplinesc si rolul de arrnaturi de montej; .' .

• bare indinate la 45° fa~li de axa elementului (de marca 3, 4, 5 ~l 6) car: se ndlc! sectiunile in care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului

pozitiv din cfunpul grinzii; .

• cal!reli (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de 0 parte ~: d~, a reazemelor intermediate, "rnc!ilecand reazemul"), la partea supertoara a gnnzlJ mard 7 ~i 8) care preiau momentul incovoietor negativ ~i care au de asemenea rol de montaj.

Pe Jangii armaturile principale de rezistenta, in grinda se dispune si 0 de montaj (marca 9) cu rolul de legare a etrierilor in partea lor superioara, in formant unei carcase cu legaturi de sarma moale. Etrierii care impreuna cu tnclinate formeazll armamra transversals, au forma de cadre deschise sau inehise si alaI rol de rezistenta cat ~i de montaj.

Totalitatea armll.turilor din grinda formeaza 0 carcasa spafialll indeformabila unnare a solidarizarilnr barelor intre ele la intersectii,

Respectarea regulilor privmd distantele rnaxime intre armaturi a condus adoptar:a u~ei ~ll.ri. CD bare dj~puse pe doua randuri Prin madul d~ dispunere armii.tu~lor In secpuni s-a urmarit sii se rcalizeze 0 montare simpla a arrnamri respectandu·se indicapile date la § 6.2.

~a cum s-a ararat anterior fiecare marcli este caracterizata de forma

lungimea fiecann tronso '1 .' ! '

. " . n, ~l ungimea tota II a barei care consriruie lungimea de taiere

dannlitu~~. Lungimile partlale se determina prin relatii geometrice simple tinand

e pozillB armaturii (- d 1 . . , t

aecperirea de bet ran u[ P~I car~ se dispunej, distanta intre riindurile de bare

distanta intcrioara o(~nunaa . arm) • tutrn or. . In'1 cazu.' barelor longitudmale cotele se refers

In e ramun .e etrieruhn,

In figura de mai jos se exemplifiea did

unci bare atlate pe nindul d' . . mo_ u e calcul allungimii zonei

01 pe reazem §I pe randul un in camp.

lndrum'tor da proleclllffl- T, Postelnlcu & D. NI.ro""w

-11'

Struc1um alajatJI din baton .171>.,

Dlmenslo".,.. glln211 prfncl"..

"

"

Figura 6,26. Modul de calcul a l\lDgunii tronsonulur lnclmat ai unei bare laclinate.

In planul dc armare se vor indica ~i lungunile partiale ~I finale ale etnenlor.

Cotele care apar in dreptul fiecarui tronson al etrierului dau Jungimile partiale ale acestuia, reprezentand lumina intre ramurile etrierului (figura 6,27),

Figurll 6.27. Modul de cotare al etrierului

NAREA C::j ARMAREA STALPILOR

7. DIMENSIO ~

7.1. Armarea longitudina{a.

1"' . la comprcsiune excentndi. Stalpi]

Slalpii snucruru sunt so !Cltd~tl nsioncazA in seetlunea cea mai

. a constanta se ime . fl

secriunea $1 artnare . , . t maxim Aceasta eSle secttunea a aUi

nzatoare mcmentului mCOVOIe or .

corespulU4

sub grind3 plan~eului peste parter.

7.1.1. Stiilpul nlargitlal ( 500 x 500).

I' . t de calcul: If -= 153 86 kN (vezi [lgum 5.17 ~i tabeJuI5.1)

Momentu mcovore or . . ,

t . ~'- 925- 54.07 -28 26", 870 k: \' (veri prcdimcnsionare)

Forta a.'Jall!. corespunzlitoare es e. ' - 2 '

. b t d calcuJ se considera: a", a' = 2S .z , 35 /nIH . Se cunosc:

Acopenrea cu e on e . 2

CI R; - rezistenta la eompresiune a betonului: H, = 13 j\" I mm 1 (beton Be 25); CI R" - rezistenta la lntmdere a oteluhn: ROo = 300 N I mm 1 (aiel PC 52);

a /In-inalrimeautila: ho",h-u=500-35=465 mm;

c Co - excentricitatea aditionala: e" = ~ <! 20 mm => eO. = 20 (11m;

u lle - momentuJ corectat: .If e = M +;\ r!u = 164,48.,..870 0,02 = 181,88 k, V f'1I •

Figura 7.1. Schema de calcul a scctumii stalpului,

Deoareee se considera cazul armarn simetrice .-1" "'.{,' • lnal{imea

comprimate, .r, rezulu din ecuatia de proiecne pe axa barei: *)

.r = _"_ 870 I oj

I fJ (7.U => x=---=13385 mm

). " 500 13 ' .

Aria necesara de armaturn rezulta dm ecuatia de mornente in [aport eu

.. Mc+ \ .1", -b:» Ii .(It _:r::.)

armatum lnnnse: rI"',,, ~ '" 2 c" 2

R" ·f ....

18l88·J06 +870· 10' ·~-500.133,85 .\3 (465- 133,85)

I" '", I,. '" 2 2

300 ·430 '" 175,15 n,,"

.) Se adopU notallilc ad I d .

r m u e org:UII.zare al calculUlui din (8) ~I (10].

-88-

'''drum'lor d. Pro/ftCl.,. - T. P05lelnlr:u & D NI t

• S oroscu

SlrIIcltml otaj.'11 dtn b"on armal

DlmensiD".rea stJJpllor

Procentul minim de armare pc fiecare latura a sectiunii, conform STAS 1010710- 90 este 0,10 % (vezi ~i § 7.3):

P=~100%=Ol% (7.3) => A _0,[.500465_')3'>,5 2

b·Il,,' ,,~ 100 - •• ((un.

Se alege: ,I" = .1. '= 515 'Y/ •. m1 (2 ~J6 + I ¢ 12 ).

Aria de armatura aleasa se dispune pc toate laturile, Drspozitia barelor in sectiunea transversals este prezentata in figura 7.2.

Procentul total de armare trebuie sl!. fie mai mare de 0,32 % (vezi § 7.3.3.).

,1,,(lol"/J 1256

p= />./1. 100% (7.4) => p=---100%=0,50%>0,32%

500 500

500

Figura 7.2. Dispozijia armanirilor longirudinale in sectiunea rransversala a stilpulw marginal.

S-au adoptat armaturi mal groase dedit cele strict rezultate din calcul, pentru a se obtine 0 carcasa de armaturi mal puun deforrnabila la rnanipulari si montaj.

7.1.2. Sliilpu/ central (600 x 600).

Momentullncovoictor de calcul: Ii", 201.9 kN. (vezi figurn 5.19 ~1 tabelul 5.1) Forta axiala corespunzatoare este: . V = 1695 - 40,69 .. 1655 k: N .("ezi predimensionarc)

Acoperirea eu heron de calcul se considera: a = 0'., 25 + %" 35· rl1 m .Se cunosc:

IIo =11 -0 =600-35:0565 min; Q h"",ho-o'=565-35=530trlln; II

:J C ,,-~ 20 rri n: ~ ('(I = 20 .nTIl ;

" )0

a Me = ,Ii + \' ·e" = 201,9+16550.02 = 235 ",\'m.

Rezulta succesiv:

X-=~=~=212,lg lYllH;

. b R, 600·13

530 212,18

"35 I06+1655,lOJ --600 212,18·13 (565--2-) ,

• - 2 ,,-540,4 ,fUI";

\. ".{. = 300·530

fndromalor de protect.,. - T. Post.lnlcu & D. NI._U

,Dlmf1nslol1area sl.l

I 't dinalll nu este necesarll.. hetonul sunplu pUland Prt Rezulta eA annlitura ongi u

I "area de compresiune excentncli.

so Ie). A 0,1600·565 _ 339 (II (111.

p=_O_.IOO %",0,1 % ~ ,1" ~ 100 -

lJollo

Sealege Ap=.lo,,.628 mllll (2¢116+2~J1l.

Ana de armatura aleas!!. se dispune pe toate latunle. Dispozitia barelor

secpunea rransvcrsala este prezenlata in figura 7.3. .

Procentul total de arrnare trebuie sa fie mai mare de 0,32 % (vezi § 7.3.3).

_ Au(lolal) '100.%=~·IOO.%=0,47.%>0.32'% ./

p= b-i: 600·600

Elricr+6115

Figura 7.3. Dispozitia armaturilor longitudinale in scctiunea transversals a slilpu\ul central.

7.2. Armareatransversala,

7.1.1. Slolpullnargilla{ ( 500 x 500).

Se cunosc:

Q R,- rezi~tenta la intindere a betonului: R, =0,95 N I m.m 2 (belen Be 25); a Ro +renstenta de calcul a armaturii: R.. = 210 A Im.m 1 (olelOB 37)'

•. La ~I~men~ele compnmate excenrnc, rezistenta de calcul ~

latindere, ullhzata in calcululla fortA Uhetoare se determina astfel:

R,'" R, (1 + 0,5· n) , (7.5) unde: n. = _11_'_.

b.h·Rc'

betonului

:::;) 870·10)

H - 500 500 13" 0,27 => R, '= 0,95·(1 + 0,50,27) = 1,078 IV

F . 'mrrt1'

orta tlilctoare de calcuJ este: Q = 79 28 k V ( .

o di .. " . vezi figura 5.18)

_ r mea operatnlor este urmatoarea- [8], [10]

• Q; Q _ 79,2810}

b h". aj' 500.465 1,078 '" 0.3 16 < 0,50 ~ nu este necesar calculul etnerilor

-90-

Indrum"or d I

It pro eclara - T. Poslolnlcu &. D. Nistarescu

Structur4i eliJJ.'~ din baton Innal

Armature transversala se dispune construcnv, Pe directra fiecarci laturi procentul de ~ar~ transversala trebuie sli fie ~ 0, I %. Se alege un ctner perimetral • ~ ( I. = 50,3 mrr. -) ~l un etner Interior ~ 6 ( I, = 28.3 ,nrn 2 ).

• nurnarul de brate verticale ale umn etner: {n = 2 (pentru etnerul penrnetral)

fl. '" 1.41 (pentru etnerul ncperimetral)

• procentul de armare transversals: p, ,,'\ (lb' 100 % <: 0,1'. (76)

rr,

• distants intre etnen, corespunzatoare pmceniului rmnim de armare: 100· 'l, _.j, 100·(2·50,3 + 1,41 28,3)

n S b - - lSI ,.,1Ir1 (.i)

p, . 0.1·500

Distantele maxime adrnise intre etrien:

a distanta intre etnen pe inliltlmea stalpunn trebuie sl!. fie s15 d (d este diametrul

minim al armarurilor longitudmalc): ~ (J, s 15 d = 15·12 -180 fillll ; (ii]

a la stalp: dm clasa C (vezi § 7.3 I), din zona seisrmca F: 0, S 300 nil" . (iii)

Dicteaza deci conditia (ii), care conduce la eea mai mica dislanla: a, = 150 IIW' .

7.2.2. StDlpu{ central ( 600 x 600 ).

Forta taietoare de calcul este: Q = 97,54 kV (vez. figura 520).

Se urmareste aceeasi ordme a operatiilor ca la stalpul marginal:

1655.10) ,v

• n =0,35 => 1<,'=0.95 (1+0,5·0,35)=1,12 --2

600.600 13 ,om

• Q Q 97,54 10) = 0,257 < 0,50 ~ nu este necesar calculul etrierilor

b h" R!' 600·565·1,12

Armatura transversals se dispune construcnv. Pe directia fiecarei laturi,

procentul de armare transversals lrcbuie sa fie <!: 0,1 %. Se alege un etrier perimetral ~ 8 ( I, ~ 50,3 m m 1 ) ~i un etrier intenor ~ 6 (.If = 28.3 m m 1 ).

• nurnarul de orate verticale ale unui etrier:{ IIr = 2 (pentru etrierul perimetral)

o[ = 2 (pentru etneru neperimctrali)

• procentul de armare transversall'i: Pc = .-\ . ,'It-b ·100 % ~ 0.1 %

a,

. • ., 100'(1, ·At _100.(2 50J+2 2&,J) =262rnm (i)

• distanta mire etnen Ct, S p, .b - 0,1 600

Distantele maxime adrnise lntre etrieri:. .

o distanta intrc etrieri pe inaltimca stalpului trebuie sa fie s IS·d (d este diamctrul

I (ij)

minim al armil.turilor longitudinale) :::;:. n, S Is·d = 15 12 = 180 mm ;

(iii)

a la sralpi din clasa C (vezi § 7.31), din zona seismica F (I, 5300 film.

Dicteazil. dec! conditia (ii). care conduce la cea mai nncil. distantd. (I. = 150 1/11" •

fndrumitlor de proillCla'" - T. PostWnicu & D. HlslCllNcu

- 91 -

Dimens/onara'l ,

7.3. Prevederi constructive pentru sUI/pi.

7.3.1. Close de ,alpi.

J • graf se refera la stalpri eu efortun ax

Prevederile prezentu UI para

.r 0 05 ) In aces! paragraf se prezmta, numai preveden

semnificative (Ii = b ".1\ ;?:, • • .

. I' I strueturi seismice (stalpllor din c1asa C).

speeifice stalpiior neparncipan I a

7.3,2, Seqiuuea de beton.

Dirnensiunile laturilor sectiunilor la stalpii eu se~~iunea dreptunghiulara sau aire fonne ortogonale CL, T, cruce) trebuie sa fie multiplu de 50 mm. ~lmens~ . minime: 250 mm pentru stalpi monoliti ~i 200 rnrn pentru eel prefabncati eu solic: reduse,

7.3.3, Armiiturile tangitudinale,

Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 si 14 mm pen bare din OB 37. Dtametrele rnaxime recomandate: 28 mm pentru stalpi: din beton . agregate obisnurte,

Distanta Iibera rnirnrna mire bare: 50 mm. Distanta maxima intre axele barel 250 mm (vezi figura 7.4). Se admite armarea eu numai 4 bare dispuse la col sectiunii, la staipi avand laturile sectiunii ;S; 400 rnm.

S 25D

_f mm S 250 mrn
1 '1
~. ~
..,
It. •
l • _.
Figura 7.4, DislaJlle maxime admisc mire axele armaturile longltudinale

ProcentuJ total de armare longitudinalap,

P .-Ia(tota')

= ·100 %

. b h

'1 proccntele de armars pe fiecaTe Jatura trebui • •

• procentul total de a b . e sll se inscne In urmatoarele limite:

rrnare Ire ure sa nu fie d I" .

• procenlcle totale de a . ' e regu il. mal mare de 2,5 %;

• procentul '. rmare mm.me, confonn tabelului 7.1;

munrn de annare pe fiecare latura a sectlUnii 0,20 %.

Stru=llJnI etajaIA din beton armat

D,mension.,.. ."'pIIoT

Tabplul7 I

Grupa de stalp
A B C
Felul stalpulu] Arm1ilura longitudinal::. din otel \ij);_
PC 60 I PC 52 OB37 PC 60, PC 521 0837 PC 60, PC 521 08 37
Procent tolal de armare minim p%
interior 0.50 I 0.60 0.80 0.50 1 0.60 1 050
marginal 0.60 I 0.70 0.90 0.60 J 0.70 0.40
decalt 0.70 1 0.80 1.00 070 I aBO in cazurile cand, din monve de asigurarc a rigiditatri Decesare la deplasan laterale sau din alte motive justificate, sectiunea de beton a stalpilor este majorata fatA de cea impusa de dimenSlOnarea la cornpresiune cxcentnca, astfel incat arrnatura longitudinala rezulta dimensionata construcnv, procentclc totale de armare pot fi rcdusc eu 20 % fata de cele minime date in tabelul 7.2, ell eODdi{13 ca proccntul de armare pe fiecare latura sa nu scads sub 0,10 %.

7.1.4. Al'lIIiiturile transversale.

Distanta maxima intre etneri pe inilirimea stftlpului se stabilesc, la fiecare mv el separat pentru

[J zona curenta a stdlpului;

[J zonele cu etnen indesin la una sau 1a ambele extremitati.

A- Zona curenta. Disranta maxima intre etnen 15·d (rJ - diarnetrul minim al armaturilor longirudmale), dar eel mult 200 mm la stalpi: din clasa A ~i eel mult 300 mm la eel din clasele B ~I C.

B- Zona cu etrieri lndesui. lndesirca etnerilor rezulra necesara la stalplI neparncipann la structuri antlseismi~e in zonele de innadire a barelor longrtudinale (de regul~: la cxtremitatea inferioara a stalpului, la fiecare ruvel), pentru imbunatatirea con?ltJ~lor de transrmtere a efortunlor intre barele care se lnnadcsc ~I preluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lor.

c- iniillimile zone/or cu etrieri indesitt. _ •. ..

Pentru stalpri din clasa C, etnern se indesesc pe mMflmca. lungimii de

(I 40 I) Pentru stalpii din clasele A ~l B. care nu fac obiecrul acesnn suprapunere ,,= . ( .

protect indesirea etnenlor se face conform STAS 10107/0-90.

D- Dlstantele lntre etrieri! tndesiti vor respects condinilc: a s B·d (el ~ diarnetrul minim' al armaturu longitudinale), a. s h 15 (If - dimensiunea Iaturii man a secuuan stalpului) si 0, ~ tOO ITI If' •

•• J • .', trebuie sA fie ~ 1/4 din diamcrrul maxim al

Diametru! mtntm a etrtert ar . di trul etrierilor

armaturilor longitudinale. dar eel putin b It' 1(', eu cxccptia tame UI

penmctrali ai stalpilor din grupa A care trebuie sa fie eel punn 8 IIItP •

-92-

Indrum',or de pro/OClara _

~ 200 nun

~
I
/ ..
I- ." /)
-,- ..._ ___ L ___ '-_ . . ---- a

Figura 7.S. Necesitatea utilizarii etrierilor neperimetrali.

150

8

se

I

- 1.50

,..

Dimensionarea blocului de beton simp/fl.

." . rilor neperimetrali se stabil~te ~Inand

utili=arll eme

!VeresitoleO

nnatoarele: 1 'tudinaH:i, trebuie sA fie legata de un colI de etn

U d egulA t1ecare bara ondgtre ca barele longitudmale sa fie legate din d tt

• e r ' 7 5 ) Se a IDI • OUi,'

amra (figure . a. d m"lIta (figura 7.5 b) daca dlstanta intre d

a:>-- r sau e agra ~l .. OUl

caitlin de etne este :$; 200 rnm. La sta pll nepartieipanli Ie

Ie acestora . .. .

consecutive a ." se prevadA numai etnen penmetrali, ill afar.

e admlte sa . a

antiseismiC~ 5 e laturile eu marimea s 400 m~~ eu trei bare pe latura;

plasllce polt;nl1sie, P vad etrieri nepenmetrah In cazunle eand au pesl la sliilpil din clasa C sedpr~a marimea laturii man a sectiunii este > 400 rnrn!

• . dale pe latufll, a x..; I .. .

long1tu 10 • dl ale pe [arura, dad rnanmea atum man a sCCJiuru

te 4 bare longltu LD I

au pes

mrn.

Procentul de armare transversals pe directia unei laturi b a seetiunii ~tSlr': calculeaza eu rei alia:

At ·n, 0

P. =--·100 V.

u, ·b

J I, ana sectiunii unei ramuri de etrier;

!J n, - numarul de ramun de etrien intersectate de un plan paralel eu latllfl.b o a - distanta intre etrieri pe lnalpmea stalpului.

SIruclura erajalli din betou arma:

Dime,nianaua [und4f1ilDr

8. DIMENSIONAREA FUNDATIILOR

,

in prezenrul capitol se exemphfics calculul si drmensionarea fundatulor corespunzatcare stalpilor cadruhn transversal din axul L, lie canu eforturi scctionale au fast determinate in capiro luI 5.

Cota de fundare cstc -1,50 m fali de cola ± 0,00 care cste cola pardoselii finite J parterului, Jar stratul de fundare este ccnstituit dill nisip prafos eu indesare medie. Valoare presiunii conventionale de calcul corespunzstoarc arcstui strat este: =300 kP{I.

8.1. Fundaria stalpului central.

Stalpul central are sectiunea de 600 x 600, iar la baza sa actioneaza 0 forta axiall! de cal cui \ = 1695 kN (vezi predimensionare) $1 un moment lncovoietor ,\1 = 118,5 k.V

",0.00

,..

600 450. 600 •

b

(

~

..r=oo=_"_~.;- :5

~II'I

, in care:

111,,+, N,

Q ... .!_ __

-,-,-2.7_0 __

s
'-Q
0,
or •
.,.
r ~~
g 0
.....
.'" M
I oi
'"
... Prccenml de armare transversala., p<> pe directia fiecarei [aturi, la class C trebuie s5 fie ~ 0,10 %.

I_

l

.J5Q.' 600 ... 4~, bOO 2.70

ngurll 8.1. Fundatia slilpulUi central

D{mendonore(J Iii"

SrruclUr4 BID ·alil din bcton amtOr

. .1 cuzinetului ~J ale blocului de beton simplu

(vezi figura 5,19). Dlfl1cnSiUni e

di f de redimeru.lOnare (vezi figura S.I). .

In azacon~iderand coeficienwl de incarcare .'.~ = 1,2 ~~,greutatea volumiea

normala a betonului din fundajie ~i a umplulunJ ., = 20 01 J ' se calculeazg &feu

propne a fundatiei. ,;

c _12.270,270-150,20=262,44k\ "'26J1.,./\

'1- 'r 1 I ,

Incarcarea totala uansrnisa pe teren rczultA: ,\' 1 - N ~ C 1 = 1695 + 263 '" 1958 /,. " .

Momentullncovoictor la nivelul talpll fundapei:

.If I" M +Q.(J/ +h) = 118.5+97,54 (0.8+0,5) '" 245,3 k_\'.

Relatiile de verificare, la solicitari excenlrice dupa 0 directie, dimensiunile fundatiei sunt:

PI = p':j s 1,2 . POOnl

( 8.1 ) P2 = ).J;'}" t> 0 (recomandabrlj

D S - suprafata lalpii fundatiei, L fiind dimensiunca pe directia de mornentului incovoietor, iar B dimensiunea pe directia normals;

n _r - lncarcarea aXlala de calcul transmisa de stalp ~i provenita din fundamentals;

o C1 greutatea proprie de cal cui a fundatiei si a pamantului de umplutura;

n \~ - momentul de incovoiere Ia nivelul fundatiei, rezultat din lncarcarile de din gruparea fundamentals,

a Jl' - modulul de reZlstenf.!i in directia solicitarii M 1 (11' '" L2 ~ B );

a t: - excentricuatea in directia solicitarii If, (e" __!!_j__ ).

. "+Cj

Presiunea medic efectrva pe teren rezulta:

p:"'d ~~= 1958 kN

} L.B 270.270 = 268,6-2 = 268,6 kPa s 300 kPcr

" rn.

Excentncitatea inclirciirii este: _ ,If 1 245,3

e-T=I9si=0,121/1.

Valorile r . 'I. f

P esiuru or efective pe teren la extremitaliie fundatiei rezulta:

Pu 1958 (I± 6·0,12

2,70·2,70 2,7 )

{ _ l1Wl k\'

P, - p'} '" 340,2 -- = 3402 kl? 12

In2 • rt<, P<o,.,=360kPa

p - """ kll

2 - fl'l = 196.96 -2 '" 197 /..:p(! > a

rn

SlrUClura eJajolil din beton armat

Conditia (8.1) de nedep~ITc '

indeplinita ~i in consecinta drmensiumte a pres turn lor ~on\cn!lOnale de calcul, estc unpuse blo UIUI de fundatie corespund,

8.1.2. Dimenslonarea cuzinetului.

Greutatea cuzinelului este:

Co "''' IJ·IJ It, ~ -I' I 50 I

• ",,10 .. - .• , 50·0.5 25".14 k \

Incarcarc,a tctala tran misa blocului de beton simplu cs~: '\ r- = _\ +L., '" 1958+34 = 1729 k \

Excentncitatea corespunzatoare acestci \nciire~n este:

_ ,1/, If fl b 16727 .

{, --= ---- . 0096

\, v, -1729=' "'-

Valonle extreme ale tensnmilor (presumilor) la mvelul talpii cuzinctului se calculeaza astfcl.

{ 1.:\ N \

1729 60,096 0'. =1063,5 -2 -1,07 --2 < n; =b.5--

P.,l =,---·(I±---) => ,/11 /"11' 1110,,2

1,50 ·1,50 1,50 1.:1\'

cr2 :473,4 _:> 0 Ibetcn BI:' 10)

1112

Avand in vcdere ca nu apar eforturi unitare de intmdere intre cuzmet $1 blocul de b~ton sirnplu, nu se efectueaza calculul armatuni de ancoraj, dispunandu-se construcn cate 2 bare cillO pe fiecare directie.

8.1.1. Armarea cuzinetului:

Pentru determinarea armsturii din talpa cuzinetului se recalculeaza presiuoilc, lara greutatea propne a cuzmetului Gn obtinandu-se:

.Vc t67,27

(01 =-=---0097m

N, 1695 '

J..\' P1 =1046-2 III

k\ P2 =461-·-_ III

Pentru calculul armaturii din cuzinet sc incarca talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenita din incarcarile exterioare, con iderata ca reacuune. Talpa cuzinetului se descompune in patru console, delimitate de conturul fundatiei si de patru drepte, dusc din colturile sectiunii stalpului, care includ eu laturile acestuia unghiuri de 45". Cele patru console se consider! incastrate in sectiunile de la marginea stalpului, momentele incovoietoare date de reactiunile terenului calculandu-se in aceste sectiuni.

Pentru cuzinetul de forma pAtralA, sub un stalp cu scctiune pl'stratli solicitat 18 sarcini excentrice dupa 0 directie, momentelc incovoietoarc, eu ajutorul carora se calculeaza armatura dm talpa fundatici dupa cele doua directii, se pot determine cu forrnulele (8.2) de mai JOs (vczi ~i figura 8.2):

{If fJ.'/ 1./ (

I ,00--' -·(2 PI + )10)--' PI + Po)

6 6

:J / 1

\/2 = J m,,{· 11 .(2 Be +h)

6

1695 I 6 0,097 {

P1.2 = 1,50-1,50'( ±l:5O) =:;>

(82)

, in care:

din beton (lrfllOt . .[ de calcul p3na la marginea cuzinetului;

I _ distanlelc de la secIJun1 e

a ~ y \ ~~

JlI - P2 _ _!_ ;

a p",,,j:~ - lJ/

B, -Ir (p _p,) . a Po O:Pl +-n-' I •

o

(8.4)

~
.e 12 ::::
"
~_.::.
l'
~ I
_,
Lr
.--- pz

Figura 8.2. Fundalie patrati sub stalp cu secpune solicitat la sarcini excentnce dupA 0

PI

_ 1046+ 461 -754 kS .

Pm<d - 2 - 2 •

In

=461+ 1,50-0,45 (1046-461)",8705 kN .

Po 150 • 1 '

, in

f ~50.0.452 045!

III - ·(2 1046+870,5)--'-·(1046+870,5):120.9 kNm

=> 6 6

l 754 0,452

M2 = 6 ·(2·1,50+0.60)=91.6 kJ\ m

ImiJlimiJe utile ale seeuunn de beton a cuzinetului rezulta:

d ]0

hO;r =h-(J -2= 500-35-2' = 460 rllYn

I d 10

I!J =h-Cl--=500-40--=455 1Ion

2 2

Aria de armatUr3 pe direetia ~~ este:

If, 120,9 106 _ 2

~",. 0,875 h1)T .1'" 0,875 460 300 -1001 rn u«

Numarul de bare in dirccua , rezulta: (l = _1~ - 6 16 b S 1 13

.r 100 250 -... are. e a eg

¢ 10' .. . ."

cu ana I, = 1021 /lUIi 1 . Procentul de armare rczull!:

1021

/) .=--- IOI)"~ ==

Structu,a c/o}o/iJ din beton armat

Dimensionarea fundapilor

Aria de armatura pe directia y este:

91.6 I . I 06 _ . 1

0,875.455.300 - 767,11111

Numarul de bare In direcua jj rezulta: 'fly "'~ = 6 ... 16 bare Se aleg 10 bare 100 ... 250

<P 10 cu ana ~,,= 785 mm 2 • Procentul de arrnare rezulta:

785

p % = ·100 %=0,115 % > Pmiu %=0.05%

455-1500

8.2. Fundafia stafpulu; marginal.

Stalpul marginal are secpunea de 500 x 500, iar la baza sa actioneaza 0 farla axiala de calcul /\ =925 kN ~i un moment incovoietor M =96 f..:Nm (vezi figura 5.(7) Dimensiunile cuzinetului ~i ale blocului de beton simplu se eunose din faza de predimensionare.

8,2.1. Dimellsiollarea bloeului de beton simplu;

300 450 1 ± 0.00

I rr r- ~~ ~!

" r· . J?i .~~

___.___ .r:._

1.10

~

;!: - 1,50
~'--
-t
~.
~r
~. Q
"
",'
I
·~t
;
"
::; 1.- 2.20_

I \

S50 1300 • 500 • lOll t }SQ •

220

rd lo'ala din bdoll arl1la/

Suudu e

lunu'cll medic nonnala a betonului din fun . greutatea vo

Cuno cand I' = 1.1. ~I d ' .

k.\ I lcazli grcutatca proPTJC a fun atier:

,. '0 _ secacu

si a umplutunr y = /. ) •

• n'

c ,,1,2,2,00 2,00 1,50 20 = 144 J,; V .

/ , ! pe reren rezulta:

incarcarea tata}! tranSITl~S 144 '" 1069 k,\

1\ =,+C/=92.+ .

/ . I ' lui ta:lpii fundallcl:

Momentul incovOIctor a nrve (09 + 0 '4) = 199 k: tV .

,If =MtQ·(H+h)=96+79,28., , . . .

.. / if la solicilari cxcentnce dupli a directie, Pet

Relatllie de ven Icare, ..

dirocnsiunil~ fundatiei sun! cele din relatll1e (8.1!.

Presiunea medie efecllVa pe teren rezulla.

mId -~=267.2 kN =267,1 kPo S300kP({

P'I - 2,00.2,00 m 2

.. ,\If 199_

. . ." earn este: e--=---0,19m,

Excentricitatea mc"r lUI • - N 1079

/

Valorile presiunilor efective pe teren la extremitatile fundatiei rezulta:

1069 6.0,19 {PI =P':j =419,6 k,; =419,6 kPa>I,2'Pcom =]60k

])1.2 =--- (I±--) => m

2,00·2,00 2,0 kN

P -P'"'fn=1149-",115 kPa>O

2 - e 'm1

Conditiile (8.1) nefiind verificate se maresc laturile blocului de beton sunplu la 2,00 m pana la 2,20 m (vezi figura 8.3), dimensiune ce venfica (8,1).

{PI:; P;j = 335,3 kPa < 1,2· PCOT,V :; 360 kPel

1069 .(l± 6 0,19) => miD

PI,2 2,20'2,10 2,20 jJ2~P'f ~106,4kPa>0

Conditia (8 1) de nedepasire a prcsiunilor conventionale de calcul, indt'phnil11. si in conseointa dimensiunile impuse bloeului de fundatie corespund,

8.1.2. Dbnellsionarea cutinetulul;

Greutatea cuzinetului este:

• Cc = u-b-b-]: "("f!on ~ 1,2'1,10 1,10 0,4·25", 14,5 kN.

Incarcarea totallllransmisll bloeului de beton simplu este:

. V, = \'+Cr "'925+14,5:.940 J..,Y

Excentricitatea corespunzatoare acestei inearciiri este: _ M +0 II 96+79,2g·04 1277

(--}'-',- = 940 ' 94~ = 0,JJ5 ITl.

Valorile extreme al t . " (p

e ensiuni or rcsiunilor) la nivelu) talpn cuzinetului caJculead astfel:

940 . 0

flu, =_ (I±~)

1.10,1,10 1,10

~{

kJ\' 1\ V

crl =1349-=135_<R :;6,5 _, __

m1 • 1')/1,2 l' 1

HUn. k,\,

0'2 = 205 -_ > ° (beton Be 10)

in2

.00-

fndromltot de prolKWT8 - T Posllllnlr:u & 0. NlatorNcu

Indtum.,o, de

SrruclurtJ etajuf<l din betQ" ",mal

DimrnslQIIIlMI/llrula(iilor

A vand in vedere eli un apar eforturi unitare de int' . '.

beton simplu, nu se efeetueazl'l ealculul armatuni md~e ,mire ~nel ~I blocul de cate 2 bare ~ 10 pe fiecarc directie. de ancoraj. dlspunandu-se consirueuv

8,2.3, ATI1lU,.eu cuzilletului.

Penlru delenninarea armatu .. di tal . .

. . m In pa CuzmetulUI 51:: rcealculeaza prcsiurnle

far! greutatea propnc a CUzlnetuiui Ce, obtinandu-se: '

.I/+Q h 127.7

e v 925=0,1)8.n

925 60138

JIll =---,(I±-'_) =:;.

'1,10·1,10 1,10

Caleulul momentelor incoYOIetoare care apar in cuzinet, daiorita reactiurui blocului de bcton simplu se efectueaza utilizand relatiile (8.1), (8.3) ~I (8.4)

. 1340+189 kN

Asadar: Pn« r1 = = 765 - ;

2 In)

Po = 189 + 1,10- 0,30 ·(1340-189) = 1026 ~.

1.10 rill'

1,10-0,302 030)

-'--6-'-- (2·1340+ 1026) --'-6--(1340+ 1026) = 50,S k.\' /I'

765.0,302 --6-'--,(2'1,10+0,50)=31 kVm

inallimile utile ale secttunii de beton a cuzinetului rezulta:

d 10

ho =h -0--=400-35--=360 rnm

;r 2 2

d 10

Ito "'/I-u--_400-40--=355/11111

!J 2 2

Aria de armature pe directia r este:

.111 50,5.106 "34 2

~ - =J nun.

• .r - 0,875.hO,1 Ra 0,875·360 300

Numarul de bare in directia x rerulta: 11 s: = ~ = S ... 11 bare. Se aleg 7 bare ~

, 100 .. ,250

10 eu aria A" = 550 1/1 m) _ Procentul de armare rezulta:

p%= 550 100%=0,14%> Pm,,%=O,05% .

360·1100

Aria de armatura pe directia lJ este:

JIll 31.106 333rllrH2.

.I"y = 0,875 h~1 R" 0,875355,300

Nurnarul de bare in dlrectia!J rezulta: "v = I~~~SO = 5...11 bare, Sc aleg 5 bare ~ 10 eli ana .1" = 393 mill' . Procentul de annare rezulta:

01 393 100 % = 0,10 D. > p...., 0. = 0,05 0/0.

P I. = 355 I 100

B.3. Prevederi constructive,

d . onslruclive pentru alcatuirea fundaliiior I Celc mai Importan1c preve ~ Carte din ele sc dctaliaza In contmuarc odall

sub sililpi au fos: prezeotale § 2.6. P

prezentarea altora.

. I oate fi alcalull din 1. .. 3 trepte, astfel alese in~

. .Blocul d~ beton Simp :o~e a presiunilor pe teren. Clasa betonului din blOC1.ll

a5lgur: 0 rep~*e ficoreslPunz:! Be 3 5 in eazul cand cuzinetuJ nu este ancorat in bl~

funda\le trebUie ~ te ce PUlLO . ,

cel putin Be 7.5. ciind este ancorat.

inallimea H a fundalicl trebuie aleas~ in asa fel, indi.t sa asigure 0 rigid suficienta a fun datiei in raport cu tercnul de fundare. pen~ .a putea ~Onsl rcpartizarca plan hniara a preslunilor efective pe teren. Aceasta ngldltate sc aSlgura

rcspcctarea valorilor minime pentru tg a din tabelul 8.1:

Iga ",,!!2..2 (ly n] min (8S)

i;

o H.- inaJlimea blocului de fundatie sau a unci trepte;

o L. _ deschiderea in con sols a bloeului de fundatie san a unei trepte

inAllimea total A H a bloeului de fundatie cu a singura treapta va fi de eel 400 mm. Daca blocul este format din doua sau trei trepte inaltimile fiecaret trcpte ' de eel putin 300 mm.

TabeluI8.1.

Prsslunea Varori minime ale lullg Cl penlru beton de clasa
maxima pe teren
[l<Pal Be3.5 Be 5 Be 7,5
200 1.30 1.20 110
250 150 130 1.20
300 1.60 1.40 1.30
350 170 1.50 1.40
400 1.80 1.60 1,50
600 - 1.60 ~imensiumle in plan ale cuzmetului ( i; Be) se aleg pe econorruce, cu satisfacerea urmatoarelor valori ale raportului Le I L, respecnv niB

o 4._ ~

L - 0,55 ... 0,65 pentru bloeul eu o si ""

singura treapta;

o ~-

• L - 0.40 ... 0,50 pentru blocul en 2 - 3 trepte.

Inaltimea h a cuzinetu lui .

ccnditnlc: • care nu va f mal mIca de 300 nun trebuie sa

Igp=!.!..>~.

I J'

"

I: > 0,25.

SITue/UTIi do'ulii <Ii" be/on Qrmur

<>

K._~ -,

1'- L

L

L

Figura 8.4. ~undalle Izotalll cu bloc din beton sirnplu ~i cuzinet din beton annat

/1 .

Daca Iyp = T 21 , nu mal este necesara venticarea la foJ'\11 ~ieloare.

B.eto.nuI ~tilizat I~ cuzinet trebuic sa aiba clasa mimm Be 7.5 ~i patul la clasa belonu.IUI din stalp. Cuzmc~1 se armcaza 13 partes inferioara cu 0 plasa alcatuita dm bare dispuse paralel cu latunle pe cele doua directu Distanta maxima dintre bare estc 25 em, iar proccntul de minim de armare, pe fiecare direcne, are aloarea 0,05 0/0•

in cazul in care din uncle ipoteze de incarcarc, apar eforturi unitare de Inundere intre cuzmet ~l blocul de fundane, dar zona activa a liilpll cuzinetului reprezinta eel pupn 80 % din ana lolala a acesteia, calculul armaturn de ancorarc a cuzinelulUl in

blocul de beton simplu nu este necesar.

Daca i:ns~ zona activa rezulta lntre 70 ... 80 % din aria totala a talpii euzmetului, acesta va fi an coral In bloeul de beton simplu prin armatun capabile sa preia rezultanta eforturilor urutare de intmdere. Arrnatunle de ancorare se dimenslOneaza considerand secnunea de la baza euzinetului ca fiind 0 secuune din beton annat solicllatil la compresiune excentrica si introduca.nd in calcul rezistcntele de calcul ale bctonului

simplu din blocul de fundatie.

_ ~MlnIcu & O. H/.IfOIHCCI

Stru<fLlr;J of"J"t~ din beton armat

VALORILE LATIMII ACTIVE A rALf'1I COM PRIMATE LA SECTIUNIIN FORMA DE T

,

AI. Lllimea activa bp a lalpii. care se ia in considerare in calculu! element

. ... d T I· . I" I clol

seclJunea In lonna f. ,eu P sea In zona c~mpnma~, este ega a eu la~lInea r

piaclI, dar eel mull llillmca care rezulta ad~ugand 18 llillmea b a mimii de fiec cali dp'" I, I 6 (figura I), in care Ie este distanta intre doua secfluni consecutive de are

incovoietor nul ~i care se poate detemlina dupa cum unneazA (vezi figura 2);

• pentru grinzi simplu rezemate. Ie ~ I;

• pentru grinzi incastrate la un capat ~i simplu rezemate la celalalt capat: Ie

• pentru grinzi dublu incastrate: t, = 0.5 /

• pentru grinzi continue:

in deschiderile marginale: Ie

in deschiderile mterioare: l. =

0,8 I;

0,6 I, unde I este deschiderea de calcul,

__ 0' __ 1""_"-- -I

-1

~.

Figura 1 Stabilirea IX' ..

• U~ anmn active a placii

0,&

~u:;:

a.a I

- ,

1\ J

. ,

. _/;,_ '-'-

161

__ _i

L

Figura 2. Dislanta I •

, IJUte punctel e d

e momenr nul ale grinzii,

L~ I J

Trebuie sa se mal resp . "'" .... '"

ecte ~! canditiile:

a). Pentru grinzi independ

(cum sunt grinzile prefab . ente, la care talpa camp 0

u ncate ca nrnata ic ..

o daca hp I h ~ 0,10 atu 0 re nu fac parte dintr-u I so In consola [ali de imma

, net: A S6./, 0 n planseu):

a daca 0,05 S" ,I h < 0 lOP . 7"

1 " atune]: Il s 3 I

o dad h. .. I h < 0 05 . 1" 1 I' ;

I' "atune!: 6 ~O

p - .

t

l1igura 3. Grinzi independ I

en e sau cu placa in console,

b). Pentru grinzi Iacand parte d I

care distanta intre aceste In p ~n~ee, nerigidizate prin nervu .

longitudinale, d: nervun este mai mare dec·t d' n lrans~ersale sau 1a

a rstanta mtre grinzilc

n daca 11.1,1 It < 0,10, atunei: 6 s 6 It 0 a daca It I h ~ 0 I . P P ,

P , 0, atunci AI' nu se plafcneaza prin alte

-r--~- __

j C

I

-,

F'

rgura 4. Grinzt de plansee nerigidizate,

c). Pentru gr~nzi facand parte din plansee, rigidizate rin .

n 6p::S: jurnatate din lumina libera a tac'" p neo!'"un transversale la distante d:

o A ~ 6.h P 1\ intre nervurile transversale'

PI" '

, l, 1 L ':"1

Figura S Grinzi de plansee rigidizate

.. 104 ~

Indromlror d :.:~:::::-;::-=-- J

e prolOClare

- T. Posrelnlcu , 0"'1 t

., S Ofascu

IndromltlH' do pro/eelaN - T. PMl9Jn/cu & 0 HI.rorucu

.. 105

.---------------------------------------------~---------------=~~~~~~~~~~J~----~s~~~~~~~1/~c,:m,:r~d~e=m~af_4_d_m __ be_l_al_J_ar_m_a_' ------ ~~~n~~~B

- btl/on ItTllal

. a astfel (vezi figura 6):

reaM a pHl.cij se determm LAtIJuea

b .. •

b ..-ol=(b,., 0:)1 Z

" - ---<

_- ,...,---.,-,--~-

~-1:·r-

'-"

b.

-~

u

I L

br

Q.)

b.)

- RZJ Beand parte din plansee;

. 6 r 'limea n:al~ a pla.cii: 3_) pentru ~ d ndente sau eu placa in conscla.

Figura ...... b.} pentru gnnn In epe

azutA vute la valorile 6.p detenninate

in cazurile cand ~Iaca este :eva latl;~a teo~tica a vutei b,,' (figura 7), punctelcr a, b, c de mal sus sc ~ ug .

marimea ce mai mica dintre valonle b, ~I 3 hu,

~------~--------I~ -+I

I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I L.. I

1

. .c

Figura 7, Ulimea aCliva a talpii carol plaeilor cu vute,

i

A.2. in cazuri speCIale (elemente cu deschiden mari) pot fi unlizate metode exacte pentru deternunarea IliJimii active bp, eu luarea in considerare a detormabile placil.

Observa(ie. in cazuriIe curente de gnnzi de plansee la care axa neutrli intra in placl veriflcarea rezisteolei, se permite sa se ia in considerare in toate cazurile vaiorile Ik grutzile indepeodente.

GRINDA CONTINUA cu 5 DESCHIDERI EGALE, tncarcata cu sarcini uniform distribuite permanente ~i temporare

Grinda se sOCOle~le impw,ilio in so de patti egale, rtazemelc grinzii fiind in drepml scc\iunilor 0, 10 20,30, 40 ~i 50.

, Tabelul I d~ valoarea rnomemelor incovol~tOarc ~i a fO!,)elor ~ietoare IlIlIXlrnl1 ~i minime in

fiecare zecirne a fiecarei dcschideri, pentru sarcinilc unifonn dislribuile permanente ls.) ~i lcrnparare (Pl. Grinda fiind sirnetrica, !lIbelul se Opre~le la scc\iunea 25 GUmlilalea grinziij,

So dau de asemenea reaqiunile ma:l:jme ~i mi~ime V .. V,n ~J V211 (in dreptul seqiunilor O. 10 il 20) precum ~i distantele punClelor fixe.

' Pcntru .ieterminarea valoriJor rnomenlelor inCOvQieloare se folosesc rela\iile:

MIt1a>, :(a·g+b-p).f

Mnun =(a·g+c.p) P-

Pentru delcmunarea va1oriJor fO!,)clor laieloare se folosesc relatiile:

Qrna< = (a..gt-13·p) t

Qrnrn =(a g+y.p) l ,unde:',=! =t ='.7 _I

r Momenta in::owieloare ~el~ieloare
Seqkrtea InIlve_l1 a lei g IrtI~lup Irtk.ot_" a Iu_g_ Irdlueo!a hi II
B b e a ~ T
0,000 0.000 O,DOQ 0395 0,447 -0.053
r 0 0,354 -0,059
0,030\ 0,040 -0.005 0.295
1 0.195 0,273 -0,078
0,059 0,069 -0,010
2 0.089 -0,016 0.095 0,204 -0.109
0.073
3 0.099 -0.021 ·0.005 0.147 -0,152
4 0,078 -0,026 -0.105 0.102 -0,207
5 0,072 0,099 0.067 -0.272
-0,032 -0.205
6 0.057 0,088 0,042 -0,347
·0.037 -0.305
7 0.031 0,068 0.026 -0.431
-0.004 0.038 -0,042 ·0.405
e 0.017 -0,522
0,018 ·0,068 -0.505
9 -0.050 0.Q14 -0.620
·0.105 0,014 -0.120 -0.605 -0.072
10 0,526 0.598
-0,105 0.014 -0,120 -0.075
10 ·0,072 0.426 0,502
11 -0.058 0.014 0.414 -0,088
-0.050 0,326
12 -0.020 0.030 0,336 -o.rra
-0.049 0,226
13 0.008 0.056 0.270 -0.143
-0,047 0.126
14 0,025 0,073 0.215 ·0.188
-0.046 0,026
15 0,033 0.079 0.171 -0.245
-0,045 -0.074
16 0,030 0,075 0,139 -0.316
0.062 -0.043 -0.174 -0,392
17 0,016 -0.043 -0.274 0.118
18 -0.004 0,039 ·0,374 0,106 ·0.480
-0.037 0.026 -0,065 -0.474 0,103 -O.5n
19
-0.079 0.032 -0.111 0.591 -0.091
20 0,032 -0.111 0,500 -0,094
20 -0.079 D.400 0.494
0.290 -0.063 -0.106
21 ·0.034 0.300 0,406
·0.040 -0.128
22 0.001 0,042 0.200 0.328
0.026 0.065 -0.039 0,100 0,260 -0.160
23 -0.039 ·0.204
24 0,041 0.080 -0,039 0.000 0,204
25 0.045 0.085 Reaetiuni:

VOnwt =0,395·g·t-tO,447·p·(

VOmm = O,395'g.I-O,053 -p- c VIOIlUJI =1,1)2 g-L+I,218 P , VlOmm =I,132·g·I-O,086 p-

V -0974'g- +1,167 p·l

20nw. - ,

V =0974·g·'-O,194 p «,

IOmln '

Punctele fire. bl =as =0,2113·

112 =b~ =0,2000- b2 = a~ -0,2113· aj=b) =0,2105 '

,106·

fndrum"or de profec'llrs - r. Poslelnlr:u & 0 NI.torescu

-107-

T Pos rwfnlcu & O. HI"0f85CU irrdrum.tor de proleel.", - -

Ane.oca C ---------_

SU1/clUra olaj.16 din boton Qrmal

1E ~ <'i "" ..... 0:. 0:> 00 ~l
:J I]: ('I Ol ,_ IX} a r-, IX) <0 6!; ...., ~ ..., a
~ '" <"l 10 CO C!> <0 ~~
e~ c:i "I It> Ol "f C!> - cr,
0 0 0 0 ,_ IX) 00 N) 0-,
G ;- - N N <'1
<t <0 t- O>
..
~E' 'l) (0 0 ('oj
~,.§ <0 ;:! <0 <0 0 e- •
;- ,_ ,_ ,_ <'I '" .,., CO N <0 0
<'". "" <'1 ...., "f
0 I
(;) \0 N ('oj II"> 0 0> 0 "f ,_ 00 e-, "I <0 ~l
..- 0) 0;) Or CO "" ..., ~ s 0 0 ..... r-
,_ N Il'l ..... ,_ I() 0 00 Ol ;- 3 -
,_ ,_ ... '" '" ...., "f <D 00 ~
(0 ;;:r; ('oj <0 ..... '" Ol 0 r- ,_ t- ;- 00 0 O"l
OJ r- "" 0 ,_ <lC 0 Ol <', <'"I ,_ ~ M iD 0
,_ ('oj =r I'- a ,., <X) ". <0 ~ "f N '"
;- ,_ ,_ '" N <r "" ,._ 0; ;-
;-
I'- <0 N co ;g .... ee "'1M ,_ <0 <0 "l ...., I"l
Q) I() ('oj 0 ('oj ..., 0 M ,_ 3 N N 01 ;! I()
~ ('oj ... 1.0 0> N \0 o "" OY C1l ~ 0
;- ;- '" N I"l '" "'l co 0
;-
i"" ..... r- ,_ & ,_ r-, t- <0 C1l 0 <0 0 en It'> <0
<") 0> ""'. Ol t- o Ol !D '" ;;:; '" N 0>
~ ~ .., t- o <r ..... .... !D ~ <0 t: r-
.s ,_ ,_ ;- N N "q" "" 0:>
t- O> ;- t: 0:> M <0 <0 6!; 0 Il'l :& 10 r- Ol
~\O ;- <0 0 I'- ('oj 0 N co ~ N a <"l
~ ..- .... (") ..,. 10 m '" 10 00 ('I <£J 00 ;- I()
.n ;- ;- ;- '" N ..., "f <D I'-
!:&q r-, IC) tD ;- N
.50.0 0 I.t) r- <"'I N . , . . ,
;- .- N ..,. so
C
~ ,_ .... 1 N It'> Ol Il'l N 0 0 ~ '" N 0> "l
00 0 l"- t- 0 r- <X) <.0
., LO CJ) ..,. "" Ol fD fD 0 N It) 0> ~ 0 0 0 N
- ('oj (") I,[) I'- e- ... ,_ r- <'l ..,. It) <D
"'iii
'"
~o.o 0:- r- <D (") co , ,
,.. . 0;) N N I,[) a .
III"" .- N ...., .....
s .... !D 0 ..., .., 10 ;- II}
"- co .. ) ;- ;! N I() ~ ... I() N <D <0 e-' r-, N
~1I:f ... 0 "" a; 0 N ..... Ol ;::!; N 0 0
r- .... N (Y) "l" co ;- ;- ,_ ,_ ...., .q Ii)
C
:J
., II"> ;! I() ,
ulll! co co r-: C1l .
<1>(1') <D 0> ... N <'l
III
«I <:) N t- N «) 0>
"C 0 II) Ol ;- «) ...., '" "f .... ~ ,.... "" <0
C;«(') co ~ I,[) <"l <"l <0 0 ID :1, ;- ::!' "f a ,...
I,() ;- ('II <"l ..,. <0 ,_ ;- ;- N ..., <'l
Ill! 0 I,[) <0 N , , . .
en N 0> co . .
N .q r- ,... .,... N
, -(0 co ~ <'"l
<D ,... N '" <:) <0 "" 0 (¥) ...
0 [fi 0 0 co N ID N 'D 0 II)
N C1> <D 0 N '<f I() ID r- (jJ ... .,... '" N
<"l I.t) ... ... N <'1
fD N 0> <D
u~ N .- 0) t- to
e-- 0) ...
<"l <'"! Ii') '<T 0 a I() ~ 0 lO
<0 <'l (") ,.... :}; ~ eo C1> ~ N
.... en co 0 co .- If) 0 "" <"1 "f <0 '" .,... ~
... N "" ,... .- e- ("~ '"
4> 00 '" <D 0
-;''E <D <.0 co <'I ", <'I <'l "" '<T
0 N ~ ~ ~ N N N
~I.§. lO 10 eo .,... ,_
I
0 "f

E Z

-

~

~ ct <t

z o IW OJ

Z o W IZ w :E IJJ ...J UJ

Z

. -

o It'>

0'

It)

,.:

u III

o o •• j

o 0 C> C> 0 <:> M .... M V V ....

o co M ....

o o M '';

o g g '"

v -"I

z o IIJJ c:c

:::::I

" I-

Z W D..

...J :::::I (J ...J <t (J

w o

W 1-.

Z W Im

~

~

:J "5 ~

"

E

" 0;

III

e

III

E .a

.. "D

" E0-

N o Q..

(

T PosIe/nICII' 0 NfslOl95l:U 'nd,umatar de prof tell,.. - .

IndtllmllCif ~ prof.cla,,, _ T

---

N W Z .:;)

i=o w rn

<> ..,

!!:

·110-

flldromi lor d. I

pro &etara - T. Paslalnlcu & O. Nistorescu

INfGJ

p

, CAlCULUl C

CU PROGRAMUL" pADRUlUI TRANSVERSAL -FRAME .)

N

.

...
.-
LIJ
;;Z
::I .. - -
i=- ~ - -
0
LIJ
In
--
Z
::t
III
~
QI
..
III
.,J
:J
4l
100
Cl
_,
~
~
)(
'"
a.
UJ
t- In
< ;:J
o In
W e
C2 0 ~
ID w III
< 0:: "
w 0
U. 0 "C
e
UJ W J:
> "
a:: e
11. :::>
I- ~
Z
UJ
~
UJ
.J
W ~ Presupunfmd ~ P-FRAME este . I

mS!alat pe s

contme P-FRAME-ul, apclarca se face lansa d ll>temut de caleut, din directorul care

n camanda: pframe.exe.

in urrna apelani apare ecranul din FIgura 1

':3

oct z

is ::::l !::

C!) z

9

w 0::

UJ c

~

P-F'R

Release 1.05 AM E Moo 06

Figura 1. Lansarea in CllCCU!le a programului P.FRAME.

Prin ~pasarca tastei <~3> se va deschide Iereastra de initializare a programuhn P-FRAME, m care se vor mtoduce: numarul slructuru ce urmeaza a se rczolva, descrierea cadrului ~i alegerea sistemului de umlAtl de masura in care va luera programul (metric). DU_Pi1 mtroducerea acestor date se va intra in meniul programului care guvemeaza pracnc toate comenzile orivmd introducerea datelor, modificarea acestora, efectuarea calculelor ~l afisarea rezultatelor

Pe monitor sunt afisate blocurile de operatii ale prcgramului Cu tastele sage\1 orizontale se realizeaza deplasarea cursorului intre blocun iar cu sagetile verticale la operatiile din cadrul blocului. Pentru afisarea operatiilor dintr-un bloc 5t" va apasa pe tasta <,J..> (sageata jos). Executarea operatiilor marc ate este comandata prin tasta <Enter>, dupa care se revine in programul principal, in aceeasi pozine, Tasta <Fl> permite afisarea mesajului HELP specific fiecarei operatii.

Tabloul blocunlor ~i operatiilor din meniul principal (master) el programului "C recomanda a fi parcurs in urmatoarea ordine:

o de la stanga spre dreapta;

o de sus in jos,

Succesiunea operatiilor men~ionata mai sus nu este obligatorie, iar ~ce:tea pot fj reluate de mai multe ori, fiind admise modificari ale datelor inrroduse. Optlun~le lru~l~le

t f hi b A • l': a- de calcul daca rezultatele nu sunt cele mal potnvitc

po 1 sc rm ate in once tal 1

aplicatiei rulate (mclusiv dupa afisarea sau tiparirea rezultatc or).

Modul de operare in fiecare bloc ~l operatic este detaliat in conlinuare.

.. esare calculului sllUclUni considerate.

"') Prezenrul capitol delalivA doar IOfOJlDal111e nee

·111·

I & 0 Nl&totescu

indrumllor de prO/Klare· T. Post. mcu .

. strllcturii

Geometrt' .. J' all' parametrii structurii inaintea IntroducAn'

b· I'mlla 11 ~ I ~.

ME In: me ""

in p.fRA, .'

. labelele ullel10ate

~rem bl'

• trU editare ta e e.

[ ... bina!ii de taste p,n • inleriorul celulelor

0 .. ' '1 cdltarea m di " ..

C I"> + .(E> pennI e " clerc m nmpul e rtarn.

a)':: tr· 'erea peste c ~ . . ,

bl -clns> pre' me sen emlite afi~rea ecranulUl vecm, .

C I;. ~ si .([If];> +-- p.' fi ultimului ecran al tabe. l.uIUl,

d.( rr enlllte a I~area .' N d '

d) <Clrl> + <pgDn> P, set de taste Fn in Geometne 0 uri.

e) <flO> comutd un extro

, entru editare tabele:

AclJUllea mouse·lul PI' lntr-o coloana sau celula se scrie I

dre t al mOuse- Ul va 0area

a) Apasind butoDU] P

meJ)lOT8la de <F8>1' b roane se obline 0 celuia goala (= O). Elibereaza prima data bl Apasaod ambe e U

b~tonul snng. • la un nume Fn se executa sablonul dat, ( Fn "" Iasta

c) Apasand bulonul slang

fuDC~oDalil. F I. ,F 12 ),

__ ~~~~~~Im-""~~~"'·~t~MI""n~~,"'."fi"~CO~'~I,~",~"m.Onn~

..iii GnwEII')' li)ldl. AM )'Jt

(rI'ItaIUt... ~~~~!i ~~!1~:. (VltS :f~~::: ~~:::

CC"Y'>f(uV'lcy •. - (Vi'" ..... ,u,~I.,. ce-t-r

"" .. II

....

<1"1<

I,,,, " ". 01 ,,"'" co ,,,"00 ",.,.""

Figura Z. Meniul principal (master) ~i blocnl Geometry.

in Geometry I Initialize se introduc urmatoarele date (vczi figura 3):

• lolall'llembers • numar bare (maxim 999);

• tOla/ joints - numar noduri (maxim 700);

• tota! springs· numar legaruri elastice (maxim 200);

• total sections - oumar sectiuni (maxim 99);

• 1010/ materiols • numar matenale (maxim 25);

lo/alld cases· nUmaf cazuri de incarcare (maxim 99)"

• 100a/ld combillo( . ~ b' "

IOn . numar com man ale cazurilor de incarcare (maxim 99).

numelcDelJ'l~emen~ ~e introduc (optional) descrierea lucrari: deserierea cadrului ~i

u lzatorulul In cazul in introd • , anrik

la imprimanta. U . car~ se mtro uc aceste date vor apare in toate h~

imperial) " rmaloarele 0p!IUnI se refers la: urutatile dc masura (metric ~u mtern n~:~tzarea numcrotani (daca se introduce "Y" programul va renumerotJ inclrcarea di pentm 0 opltmllarc cficienta a analizei) ~i cazul I de incarcare ~

n grcutatea proprie at.. • I' un<

celelalte ,poteze. s ructuni (in cazul in care se acti veaza aceasta op 1

vor mcepe de la numArul 2).

~'~t2~'----------~~;;~:;.===-~~ -----

. Inllttnnllot de profile"

(8, T. Posteinlw &. D, NIstarescu

SITVclUd BI" if din be/on .rm. r

-- A-.F

----~~

Figura 3, Inlroducerca dale lor in ~

erelslrn {ni/lalize Geomellj

in Geometry / Joint se vor mtroduce: d

precum ~i gradele de libertatc ale oodului pe 'd~: ~~at~le gl~bale p~ direcllile X ~I Y, Introducerea Ilodurilor, Coordonat I :;' ~ X, y ~I Z (vezi figura 4).

ajulorul tastelor func~ionale de mai JOS. e e n unlor se pot introduce rnai usor cu

<F5> REPT - Repeta date intr-o coloana

10'''' c-oOOOI"d .. ';:'':f~4.,
....- ....... eee .. , cd fJltb :, .::.: ' .......
III' forft'b
• • •
, ~ •
! 11 •
• " •
, • ).,.
, • ).'5
1 11 J."~
I " l.IS
, • I.
10 • I.'
11 ,. I.'
U " "' Figura 4, Introducerea datelor in fereastra Join: Geometry,

<F6> GEN - Genereaza Imii de date,

<F7> ZOOM - Te duce la un nurnar de lime particular din tabel. <F8> STaR Memoreaza valoarea din drepml cursorului. <F9> ReL - Recheama si depoziteaza valoarea mernorata.

<F I 0> Comuta un extra set de taste functionale (vezi in continuare). <FS> FILL - Depozitcaza noduri echidistant intre 0 pereche de nodun. <F6> PGEN - Crcaza seturi de noduri folosind coordonate polare <F7> ROT Pcrmite 0 rotatie a unei par}l a structurii.

<F8> TRAN - Translateaza geometric nodul in oricare dire cue globala. , <F9> REFL _ Reflecta geometric nodul falA de 0 a. x a paralelli cu axa globa!.l X sau 'I.,

G d d lib t P tru un grad de libertate liber valoarea care se introduce

ra e e , ena e. en ' ..

este "I" iar pentru un grad de libertate blocat se mlroduce .. 0", In tabclul_ de mal JOs sc

prezinta'diverse reazeme ~I configuratie gradelor de libertate corespunzulOllfc acestor

reazeme,

·113 •

~ G~e del,beltale ale nodulul
r--- Y Z
Tip teaZem t- X
~ I 0 1
~ 0 1 1
~
~~ 0 1
0
~l 0 0 0
- 0 1 0
lI-~ TlibeluJ 1

P. rty se introduc (vezi figura 5):

in Geometry/ rope ecliunii transversale in mm" (data obligatorie penlru to

• X _ sectional area - ana S aIt

Li urile de calcul); . - 06 4 (d tA hr'

P . entul de inertie In I . nun a 0 igatorie pentru loa

• mom. inerlla - mom ~

ti urile de analiza); ...: bli . d "

P. d forfecare in mnf (dal.<J. 0 igatonc aca se dore~te sa t.

shear area - ana e ietoare]; Ill;

• aJ I t d'"tiorroa1iile datorate fO*1 taletoarc ,

CGuae". 6 J(d" x .

. ad ad lui de inertie in lO . mm at .... necesara pentru a obtine calculul

secnonm -m u .

eforturilor de incovoiere si axiale); . _ .

I capacity - momentuJ plastic capabil ill kNrn (data obhgatorie penlnJ

• ptasuc mom" I' h'l fi I

analiza plastica a strucrurii; mom~nlul p asnc capa 1 poate. I . uat ca produsul

tensiunii ~i modulul plastic de rezistenta; pentru celelaltc doua tipun de anahza. bma! elastica ~j stabilitate - se poate lasa celula goals).

L----------- J

FiguOl 5. JnlJoducerea dale lor in fereastra Property Geometry,

. Pentru a obtine caleulul eforturilor tangentiale in fiecare din cele trei tipuri de anaiJza, trebuie introdusa ana de forfecare pentru fiecare sectiune,

in GeQme/ry / Material se introduc (vezi figura 6)

• [::/ ~od - modulul de elasticitate (modulullui Young) in Mpa (1 MPa""I N/mmll o 'galOne pentru toate cele trei tipun de analiza};

~::;:-==--=-- -- /ndrum.'or de pro!Kl6re· T. pg,telnk;u & D. Nlsl_CU

depro/~"'8' T. POSlf!/n,:Ir:"Il_U~&'__tD~.~N~IS"_lIO~I'~e5~r:~u ....... _

.115

swellml' Qtajalil din bolton armat

• Shear Mod - modulul de elasticita AnueF

. te trans vers I .

nccesar nurnat pentru anali7.a linial"! I . a 10 MPa (modulul

s:l calculeze defonna\iile de fore e aShe!, 1iOi nllDlai daca S d de fOrfccare este

d . ecare)· e orc~te ca pro _ 1

• Density - ensitatea materialului' k.~ .,. u

daca s-a specificat in mitializa/en 1m) (valoarea densitalii est

. .. a geometric' e neccs.a.ra numai

propne a structum; aplicabila. numai i I I cazul I de ineareare '"

.rr fi . n ca culul ela ti . greutalca

• Coe» exp - coe IClcnt de dilatare (d S rc ~I plastic);

,. • Ii _x '1 at! n~cesara

ap icarea me rcan or termice atat . nUmal daca SI! inte I

. did' 'pentru anahza I' . n loneau

plastl.ca; ate e In ~ceasta coloan~ sunt irn . .ln1ara ~l~stlca cit si pentru cea

• Fy Yield - efortun de curgere in MP paqlle pnn un rrulton);

intentioncaza a se face un cal cui plaSlic).a (valoarea este necesare nurnai daca se

~~hl '- ~ ..... "1~,,__
- -. IoI;at~ =,t')t K:!~OI.~ :.tt"4 -,
, """'"
llOOQ .. • •
F')_1oI[L_1I ,.,"'''' fJ EI(II "- .1 ..... . "''''
"- " ,,,. ,'OC\ Figura 6. Introducerea datelor in fereastraMateria/ Geometry

In Connectivity Geometry se introdue (vezi figura 7):

• lower joint .- primul nod. 0 bara este definita pnn dous noduri la care ea este atasata .. Se. mtrod~ce nurnarul nodului mai mic in coloana din stanga ~l nurnarul nodului mal mare 10 coloana dm dreapta. Prin conventie numarul din colo ana stanga trebuie sa fie mai mic decat numarul din coloana dreapta.

• greater 1'0[111- al doilea nod.

• section number - numar sectiune, Fiecare barn trebuie sil aiba un numar al proprietati i sectiunii, incepand cu ,,1" pana la numarul maxim de proprietati sectiuni introduse in Initialize Geometry. 0 valoare ,,0" nu va fi derectata decal la rularea analizei.

• material number - numar material. Fiecare bani trebuic sa aiba un numar al rnaterialului, lncepand eu ,,1" pana la numarul maxim de proprietati materiale introduse in Initialize Geometry. 0 valoare ,,0" nu va fi detectata deeat la rularea calculului.

• lower end type - tip de legatur3 a primului nod. 0 valoare ,,0" cT.eea~ 0 legatura articulata la capatul bare! (momcntul lncovoietor nu este iransrms pnn nodul de legatura). 0 valoare ,,1" face capatul harei incastrat.

• greater end type - tip de legl'ituJii pcntru al doilea nod. . ." .

'b " trib t Alocarca unui numar de atribut diferitelor part I ale

• attn ute typt: - numar a n u . .

structurii 'pennite selectarea usoara a acelor pa!li din~ so afi~eazA sau tlpare~c -I; . • d ti X'esc rezultate Stergerea unei bare se poate face pnn

wagrame il can se Ipl11 . . . b . I . d

I unuiatrib t 0" Programul va ignora contributia are) a matncea e

a ocarea UDm atn u " .

rigiditate m timpuJ analizelor ulterioare.

, , . 1 I I , ,

i

1 1 1

~hi't)< ~to--" ...... ~~ .ttdbut.'

C~t;.!t ~. d~ "to".. ~

,-,A4:'" 1 1

1 1 ). 1

1 J :Ii I

I 1 1 I

1 1 1 J

.L 1 ] J

1 1 i 1

1 1 0 1

, G ~ 1

'1 e " 1

.1 -0 l 1

1 1 \ 1

1 1 1 1

: ill

• I

I ,

• ,

, I Ii

" •

"

tl

-----=-=~

F~~ tl'$l'Ol r,1(l.

1 'm fiereastrll Connectivity Geometry.

~.. rea dale or .

Figura 7. Inuuuuce

TASTE FUNCTJOlrALE .

t nodurile se poate beneficia de avanlajul UDor I ....

u numerota '. ""'It

Dep~ndeDI de cum s·a F6> GEN pot fi fbarte folositoare In acest caz,

de generare. <F5> WI 51 <

FUNCTfA REPETA <F5>'j generarea de date in jos intr-o coloana, Valorile introollSe

FWJC!J~ repe~ perml eloana sau schimba incremental. Se apasa <Ins> penlru a Sf pol repeta m JOs mtr-o co

• . <Del> penau a anula.

mcepe ~[ Pri uI "_ de linie din colo ana de date ce urmeaza a fi generatil.

FRm{: run numai

, Ult' I nurnar de linie din coloana de date ce urmeaza a fi generall

TO;]J]1U •• di I I '

(aces! numar trebuie sa fie mal mare decat valoarea In ce u a "FROM').

Pasul intre numereJe de linie succesive a date lor ce urmeaza a fi generae

(numai intregi pozitivi), .

INCREMENT: Incrementeaza sau decrementeaza valorile succesive, Data se doreste repetarea valorile, se introduc ,,0" in ceiula .Jncremeat"

STEP:

FUNCT!A GENEREAZA <F6> (From-To-Step si No. Sets)

Aceasta funclle genereaza hnn de date in setun. Celulele ,,From- To-Step" definesc setul original (ale carui valori au fast deja introduse).

FROM:

TO:

STEP:

NO SETS:

Primul numar de linie dm setul definit. Ul!imul numar de lime din setul definit.

Pasul intre numerele de Iinie succesive pentru setul definit.

NW'Tlarul de seturi ce urmeaza a f generate plus I (setul predefinit).

<Ctrl ... <E> '" Mod Editare On I Off <Esc> ~ Cclula Blank

<Ins> '= Incepe functia

Ambele butoane (In celuia) = <Esc>

I<Dcl> [editare off} = Parasite sablon I<Del> f editare on} = Sterge caracter I Butonul sting pe nurne Fn = <Ins>

I Ambele butoane (pc nurne Fn) '" <Del>

FUNCTJA GENEREAZA /F6-- (fllcremelll)

Aceasta celula defmecte I' . .

, pasu mtre pnmul numar de linic a seturilor de date sucrcSIVe

S(rUclud eta/ala din belon .rmat -

------------------ ~~~.~F

Exempfu.

FROM =' 3 l1i INCREMENT = 7.

PnJIla linie de date ee va fi gene rata va incepe \ r

Apdsand <F 1 0) se aetivcaza un all set de ta a irua ~umarull O. . I ste functIon \ . G

Singura rasta functiona a care nu apare niciada" a e In eomelne Noduri Este

k1 pe ecran, .

FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA, DB elc.)

DX incrementeazli coloana cu valori a setului pred fi .

general. e Hut pentru flecare nou set care este

incarcari.

Figura 8. Bloeul operational Loads.

In Loads Illlitialize se introduc urm1\toarele date (vezi figura 9):

• loaded joints - numarul total de nodun incarcate;

• support settlements - lasari de reazem;

• loaded members - bare incarcate.,

• describe load case - scurta deseriere a fiecarui caz de incarcare, Ea va aparea ill multiple tabele, si in cateva fcrestre de dialog.

Nu conteaza (din punet de vedere al initializarii) cate tncarcari se vor aplica pc un nod sau obara.

....------ Ifttt1l11z. LIQ,1.~ :----------,1

!:,~ io~~ :~~, ~ =:!:.

ipHtz,ll 'P'J'tU41 lPQU:U 1 JpgtCIi <4.

Figura 9. lntroducerea datelor in fereastra lllilial/;:e Loads.

. . .. Ir re entru incarcan, va aparea o fereastra

Dupa introducerea datelor de Imp8 za P f 'astra de dialog apare exista

de dialog pentru cazun de incarcart'. Cand aceaste ere '

caleva optiuni:

- "5·

117·

dIfJ ~toII .nII" , '

~__.. .... ~ e la meniul mcarcan;

_.-- , sr reVIfl .,

f"':> Anulat, aIUJI~J d . careare afisat apasaud <F3> Incepe se

as4 <: - ZUIUI e In , va

dac! se ap e III numirul c~ care potrivit. "

daril 5C aCC P 1 azului de IOcar • -"rcare ce este afisat pnn scnerea direc ••

• I tabelu C I ' de IOU>' F4> In ... a

3JUnge 11 4.rU1 calll UI, rele funclionale: < crement si <FS)

'chitnbaIe3 nUDl. d una din tas

~ '~'Iuj sau apasart

nufl1"'~

Decrement .. azurilor de incarcare in Initializare In~

'ntrodus descnerr ale c a apare deasupra in fereastra de dialog CO~d'

Daeil s-au I'd "ncarcare v· . I I . ""

UJ}.Z6lor cazuJUI e I, entale. Cand numaru cazu UI de j'ncarcar

un tidu coresp . t le func!ionale mcrem e

dill ras C • e

se Jpa~ una as!i <f3> Incep .

. f st afi~l. se ap

dortt a 0 atoarele date (vezi figura 10):

" L tis Joint se introdu.e ~ I Se introduce numarul nodului pe care se

In 0(1 • od ffil.4rca, • , x

Ii . .1 j·oinl - num .. r n .• ,,_. DaeA rnai mult decal 0 mcarcare Urmea~ a fi

• 100 ea . unet mearc ... I, . .' p )

U·oneaza aphcarea , tr due in aceeasi Iinie. rogramu nu va accep!a

mleD. . od se m 0 , S . d

l'cata unui anurmt ~ , u numarul nodului. e pot mtro uce numerele

ap~;a<i numilr de nod In colod~a earnla limp cat nu sunt duplicate.

ar~ ...,. • once or me. . _"

nodunlor incarcate iO, I d _ "ncarcarile din nod actioneaza corespUnz3tor CU

d' rtieal oa I d' . .

"omonlalloa ~I \Ie. .' ii de inciircare corespunde cu irecua axel globale

axele gJobale. Direclla POZI!JV

pozilive. ti de nod 0 incarcare pozitiva eu retire aclioneaza

torsional load - incilrcare eu ro ITe .

in sens orar,

I
_ Joi ... t.o.ods vert;ul torsi~l
.""'; 1 ..... Wirol"ul ~~ lo..:i "H
load ...
...... - j<1~ 0
0 -11&.11
I i -1 ..... 01 0
• -118.,,7 0
I , 0 -)1.41 0
J •
, •
It
(l o€U' "1IIIIE1li n 00 " """ r~ at.". •• (;[tj F1 2<01 F1IstOO rq CCl Figura IO.lntroducerea date lor in fereastraJoinl Loads.

in Loads I Member se introduc urmatoarele date (vezi figura II):

member number - numar bara Inc arcata. So introduce nurnarul barei pe care se jnteo~OlleazA a se aplica inclircarea. Daca mai mult decat un tiP de lnc~rca~ urmeaza a fi aplicata la 0 bara particulars, se introduc toate incarcarile pe acee~1 linie. Programul nu va accepta duplicarea nurnarulur de bara in coloana, , sloped UDL kNlm slope - incarearc uniform distribuita inclinata ce acponeazs Ifl dir~lia y~j se rcfern dcseon la 0 lncarcare gravitationala, incarcarea lnclmata ese

uniform distnbuit!i in lungul barei. ,

PJ:o} ~DL kNlm horiz - inclircare uniform distribU1ta orizontala cc actioneaza Ifl direclia Y, ,i se refera deseori la incarcarca din zapada.(pcrpendiculad). 0 ~ orizontala cste distribuita unifoml in lunguJ prolectlel barel pe axa barel

S!r1ICIUfll e,ajpM din bo'on urmal -

-------------------- ~Anu::::.F

X. Madar, IUD orizontala actionand pe b .

lncarc~r~a inclinala (gravitalionala). 0 ~r!aor~O~tala va avea acel~i erect ea ~i

avea DlCI un efect. '=\1 nand pe 0 bara \'enicala nu va

local UDL kNlm perp - incarcare \ocala 'f!

Aceste incarciiri sunt perpendiculare pc b ~nl orm dlstribuita (perpendiculartl)

d 1· I . ara SI sunt dlStribu'l .fj .

este intro usa re ativ a sistemul de coordo I I e um orm. Incarcarea

.. 'N d . . nate oeale ale barci

Axa X pozitiva: 0 mal nuc spre nod mal' ,

.. 90" mare.

Ax~ Y POzI,tlva: . I orar rata de axa locala X POzltiva

Incarcan partia e. Daca se dore~te introduce ' • . , .

. b itr b . f 1 . rea une, mc§rca.n numai In lungul

unei part I a arer, e Ute 0 osite noduri fictive Ele treb' 11-b

• loc~1 UDL kNlm parll - inem-care locals u~iform dis Utnl~bS .~: (pi un lCOI~)GLD (1, \, I).

, I¥' . Ut... ara e i1 Aceasta este

o inearcare axia a loll acllOneaza paralel cu axa locala a b . X D' . , .

. I X barel d . .. are; , trcctia poziuva a

axel loca e a arei este efimta. ca pomind de la od 1 . .

n u mal rmc spre nodal mal mare.

• trian~lar kN_lm -dincarcalre.a triunghiulara, Aceste Incarcan sunt perpendiculare pe bara fil sunt mtro use ,re ~lIv la sis!emul de coordonate locale ale barei, Dintr-un ca~at d~ bara (nod mal,mlc) spre al~l (nod rnai mare), distributia incaIcani creste Imiar din zero spre maxim (valoarea mtrodusa in celula).

Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare.

Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva,

jllctircar~a lrapezoidalii. Se eombina a lncarcare triunghiulara cu 0 "LUD" perpendicularii, Inciircarea triulIghiularii inl'ersa. Pentru a obtine efecrul unei incareflri triunghiulare a carei distributie creste din nodul mai mare spre nodul mai mic, trebuie introduse 0 combinatie de lncarcari munghlulara ~i perpendiculara. Se crceaza 0 incarcare triunghiularli de sens invers dar egala in valoare absoluta cu incarcarea dorita, ~i 0 Ind!.rcare perpendiculars egala cu valoarea respective.

thermal change - Illdlrcarea termica. 0 incarcare lennl.ca pozitiva va cau~ lungirea barei 'in lungul axei sale locale X. 0 valoare neganva va eauza contraena barei. Incarcarile termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate,

point {Dad - Incarcan punctuale (maxim 3 pe bali). Incar~le punctuale actioneaza in directia globala Y. Pozitia lor ill lungul barei, or~cum, nu este introdusa in concordanta ell sistemul de coordonatele, globale .. In. schlmb:. ~c introduce distanta din numarul nodului mai mic 81 baret la poziua mcarcam In Jungul barei.

________ --------~-=--J

---- - ,.1,.10) flU" J6{,f"l1 rI:tOII fI~ ntel '1 ~lP f2 t4£NU duO

• f, Mira Membc:r Leads Figul"ll II. Introduccn!iI dalelor In ere

PoIlllnmu a o. NI.IO/UCII

~~--~------i;::;:~==~--~~---- =-=-=-=-=-=-=-=-=-=-:----:::: ~m~d~~m:.ro:r~d:e~p~ro:Mc:r~.~ __ ._~ ~~ _

tncrnmiIlar de pro'ect.,. • r. Po.teJnlcu_,jLn..JIlh ........... :;-

\18

d~ ----------------------------------_~~F

SIJ1l~' ... nJ atalal' dIn 1Xi1"" "rm~t -

---

.' -. iri punclII01e:

II decOllre, ,flcar,(I. sa aibil un cod GLD (1.1,1).

• Ma; mllnoduri fictive. Ble trebUIC azuri de incarcare ~l se combing cazuril

I. Sc lolosesc. carl pcntrU difcntc cede

. troduc lOci!! -

2. Se ID . corobiDari de lncarcan. nta opTiunile (vezi figura 12):

in,;3rCarc ID . 81 Analyze prell

Blocul operatIOn ..

I calru! lilliar elasllc, finn liniar cu comportare c!asto-plastici'il mear- I I tic (elernent . ) D lim . '

plastic - calcu pas stabilitatc (stadiul II nelimar. aca se p. ureste rularea unCI

stllbiJJry - calculde I de inciircarc curent, nu trebuie sti mtroducl nie)

Iize de slab)hlate pe eazu 0

ana

incArcarc pe ba-_re_' __ -:-::::::;iiiiiiliiiiJ;;;;;;:-;;~;;;~:-c;:;r;;;;;;;;;;-l

_ __.Pb:'C}b Mtn.'1 ~tii Confiao.-'rtiQn

, ~ L(IIojt ~~':;';";-c-7-:-

.. ' I C'lrlJ..

1.1,.,.".

• 1&1t1<;. SUO'lity ••

Dupa efectuare a Figura 13_ Sistcrnul d

O· ) e rneniun (Menus)

oppuni ( pnons). . _. ant dis -. _

Ranges - Intervale. Dctermina int 'I POmblic catcva

b- x • di ena ul de ba .

com marl pentru Iagrame ~i lipanre. re, cazunlc de incarcare (niv

Display Factors - Factori Afi~ar C ele) ~I

d .. t d I ... l e. ontrolcaza" I ..

ne crorma c: ep asan or, ~I foqelor De lac am de starn ai geometriei

acuratctea dlagramelor. ascmcnca detcnninA netezimea

Display All - Afi~arc integrala Oct . SBu

~ d' . enruna. data . f ."

afi~ale In iagrame, cum ar fi incarchj d . tn ormatu suplimentarc vor Ii

Calibrated Choice - Alegerea calibrn _e '"SlTaIe, nurnere bare, rcazeme etc I

id " rn, elCCleaza calib ,.

VI eo sau unpnrnanta. Alegerea este prio ita _ .... I rarea rnodului de iesae:

- '" • d I' n fa setam din C (j

pana can se reana Izeaza strucmra. on 19urare Echipameme

Automate - Automat. Selecteaza dia"r>m I .

. di id grarne mu II - barn sau o si ra b

in grup sau in IV! uala; scalare automa1A d fi .·~ngu ara; tiparnea

selecleaza in~ur3toarca pe 0 singura barn. sau e lUlU de UtJltzalOr. De ascmenea

in Diagrams / Options / Display Factors exisla U at I '. .

nn oare e op~lUnl. (vezi figura 14):

r-----_ tl"It.p'..,- 'K'totl ~ ,,__ _

AI,(loe..t.\c 'Ic:aHt'IIjI o.f -..h1~ o:f.,..., it; 8C"t'I .... 1

=~~~~,}rC!:.~~..... .s

Fof",,, 1);.,...1. lrrt~.att=-"'l I~.l 10 Mob. Detltct'OI"/'oru rt\spl"t s.'u (0:.;:: 0 \

n "-lp n eM'll) FJ $art ro! o.t .... 1t

Figul"ll 12. Blocul operational Analyze.

Sistemul de meniur! (Menus). P-FRAME are trei meniuri: Principal (Masler), Tipanre (print) ~I Diagrame (Diagram~). La orice articol de meruu, se poate afi~a un submeruu. Selectsnd un articol din memu se va putea:

I) Ajunge la un label.

2) Tip:ui alegerea :tacut~.

3) Afisa 0 fereastra de dialog, cerand informatii sup limen tare.

4) Ajunge la un rneniu diferit (sau program, daca exist! instalat ~i Ptools).

Pentru a alege un articol de meniu (fara folosirea mouse-lui), sunt doua metode:

J) Folosirea tastelor cu slige!l,

2a) Apasarea combinatiei <Alt>+<x> unde l,x" este prima litera a meniului dorit.

2b) Dupa afisarea meniului, se apasarea tastei <x> unde .. x" estc prima litem. meniului dorit, Data mai multe artieole in meniu incep eu aceeasi li ter1'i 1 se poate ap5sa tasta <x> de doua on.

Figura H. Fereastra DIsplay Factors

Undeformed Geometry Scale Factor- Factor Scara Geornetrie Nedeformata, Acest factor scaleaza structura in forma nedeformata, Pentru a calcula distante pe ecran, se inmultesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Este necesara selectarea co recta: Alegerea Calibrarii (Cahbrated Choice),

Force Diagrams Magnification Factor - Factor Manre in Diagrame FoJ1e. Ares! factor scaleaza fortele interne pe bare (sau forma deformata) asa cum apar pe ecran Pentru a calcula marimea acestor forte, se inmuljeste co factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Este necesara selectarea corecta, Alegerea Calibrarii

(Calibrated Choice). •

Force Diagrams inregratloll Interval > lntervallnlegrare In Diagram, Forte, Un interval de integrate mie, va incetini viteza. c~ care prog~mul _ va des.ena diagramele. Netezirca este oricum lirnltata, depinzand de rczolutia .placli graticc, Prin redueerea rnanmii intervalului, se va ~tepla mal mult pani!. cand programul

d - d' I c an Daca sc alege un interval de integrate prea marc,

esencaza Jagrame e pe e r . .

informatiile grafice afisate pol f invalide in lungul barel.. • . F 1

. . I . ( ) - Deplasarc Maxima I Manmca 0* or

Max Deflection I forc~ disp ay sl.ze em imii maxime a afisarii (delta)

Afisate. Aceasta opuunc perrnrte sctarea man

l __ ""--"1..=.117:"'::' .. ~:-~~~ • ......,.,~~~l' .... ~.,. "'~. ""~" _]

=i2O:------j/Jldtum~;;;it;;:;;;;;:;==--::-:--_:__:_--------------------- fndrum410r de pral.c""· r. I'OStlln/cU' D. f{IJtaIUCu

____ 't{)rd. prolKlar. - T. POllllln'lll'ct)Lu,-,&~D • ._I!I_~~£IJ_ __.i;~

-121

__ ----------------- A ..... ~

"",.,

~~~ . .

swcfrI' tl deplasarea sau forta maxima din dia"",

p Il1l a a a . d ~"Illa Ie

. r S3U foTleior. en . care este scara din reapta sus a ecranillui ,.

depJasAJ1Jo f !OfUl de conve~le ta cclula. PentnJ a anula aceasta oPliun (Sau

inmulre~le 8C 'nlTodusa 10 aeeas e Ie

.. , cu \'8Ioarca J I 5) . d

fOil, ul18 zero. . l. All (vezi figura se mtro uce "I" d •

rev.! rnaXlrn . / Disp aY . I I . . aC4 >e

sc _ D'(Jgro/llS IOpllOIlS I ' bar~1 secliuniL matena U Ill, a atnbutuilli afi~t .

In I numarului aodu UI, fi un cal particular de incrircare. Pentru cal IQ

dore~le 8fipr~ ascmenc.a Sf poate a I~':eluri de incarcare. Nu se pot afi~a in a:IU1 lUI1gu~ bar:elclrcanJe SLIDI grupat~ pe nr materialelor in acelasi limp cu Dum ~ n('-liI1la!, in lor sectiundor san erele

. oumereJe bare ,

limp

atribulelor.

Figura 15. Fereastra Display All.

'. / O'Ptions / Calibrated Choice exist! urmatoarele oPliuni

In DIagrams .

("ell fi~ra}6): F at Video. Sc introduce ,,1" daca se doreste masurarea

• VIdeo format - orm . . 1" . I . )

" . . .-: rl I cantitativ pe ecran (numai analiza miara SI p asnca . Un O~

deplasanlor ~I 10. Ie e . _ "

• "- se pot vedea diagramele pe ecran, numai ca deplasarila sau

flU IDSeaJIU]ll ca nu .' ~ .'

t: I or apare mai mult calitative decat cantitauve,

forte e v P" d x d t ' ..

"&. t - F rmat .P", Se alege format " aca se ores e unor llpann

,P lorma 0, . . .. Ii

~an!ltaliye in mod portret. OPtiunea de Alegere a Calibrari! are e .ect pana cand se

reanalizeaza structure, moment in care programul modifica setarile asa cum sunl specificate in Configurare Echipamente .

• ,ALI + P" forma! - Format ,.A,LT +. P". ~e alege formatul .. AL~ + ~." daca se doresc tipariri cantitative in mod peisaj. Optiunea de Alegere a Calibrarii are efeel pana cAnd se reenalizeaza structura, moment in eare programul modifiea setarile ~ cum sunt specificate in Configurare Echipamente.

colll>-Itd OlotCl ..... _ -----.., ~ r ......... of W ~llawt""l fiC}o"~' (1- .... , tlo.I<l)

~: :~~,.~~.::::::::::::::: 5

etwx,.,. ',It+p' tor'llL4t 0

;:1~:;: ~~&}~~.~i~~~the~oprr

V~I, ".lH;"r;tO"::S In "'4' ....... Conft91 111. ion ."

n MIl, n c.-c .. l f) Sw.

'-XI;

Figura 16. FereaslroJ'" L

O . ~l~~~C~

[n DiagramS / ptJ011S / Automate CI. Ice

I - 10lce CXIStll

Scale mu tt member diag to frl urm:ltoarele oPI

• - - scrEen - S iurn (VCII figu \

diagramA multi-bani sli ineapll. i 1- calare autom".. A fa 7)

. n Imltele e .... IgIlra ca Ii

Ignmi reate optiunile Factori Alil~ar cranulul (sau fOil) S I lteare

. f y e exceptand . . COl area aut

Draw stng e member force envel - lnter\'alul de mle""" Ornata

l " d opes - In~ura ,,·~re.

introduce " aca se dore~le afi$3rea in tOBrc !lenlru 0 singur:l bar:l

torte pe acelea care se doresc v!zute N ~urat\)nl fOllelor. apol se I d' Se

e. . • - eta Prog I a I:ge mire

diagrame torte ~l mfa~urlltoare. Cand se afi' mrnu AU poale ~ a!i¥!Ze Sim han

se va afla in punctul din tunoul bare' I~deaza pnma dala in~Ur:lloarea. ell u I

., I b I un e apace rSON

absaluta, in mterva ul tuturor c3ZUri.lor d • cea mal mare fortA in val"'~

fini - e tnearcarc I V<U C

sunt de ue m Intervale (Rangers). ' mve c sail combml'lri asa cum

De fiecare dat~ cand se ffil~ea curse I ( .

. . . ru taste eu ~gcl )

madifica pozma cursorului In lungul barei Ii' _ \1 , programul afi!}C32a ~i

.' I ' a I~d 111 aceia .. · r t-

mmimA (in mterva ul tuturor cazurilor de inear _ -.1 Imp orta maxima ~I

eazul de lnearcare, nivelul sau eombinarea afere ~re'l nwelelor sau .combinilrilor) plus mi~c:l este determinat prin intervaluf de integra~c ~s 'ec~~~em~nI1l1 pnn care c~rsorul se

Un interval rnai mic poate genera 0 ini).o ...... toare mP' cat In OP1Illm Facton Aft~e)_

'''9UJ'' ' al exarta.,

Draw single member force diagrams - Diagramc fort . .

. d I" d li d 11 'Ie pe 0 5mgura bara. Se

nitro uce " ac se oreste a se vedea diagrarne forte . . I di

l' ,Iar apoi se a ege rntre

forte pe acelea pe care se doreste a se afisa,

Fix single member scale over rallge - Fixeaza scara pentru interval I d b· "I

. ". ueare.n

special pe~tru tiparire, a~:asUi oppune permite revcderea si compararea diagramei

penlru 0 smgura bara ~I m~uratoare in maniera vizusla, P.ira a trebm verificata seara de fiecare data. Pcntru in.ta~urn.toare fiecare barn din interval va avea aceeasi scara pentru forte. Pentru diagrame fiecare bara. din interval va avea aceeasi &Cat:a pentru forte. pentru cazuri de incareare, nivele sau combinsri.

Send a/l diagram 10 printer - Diagrame la imprimenta, Aceasta opuune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometric deformata, forte axiale, tensiuni normale etc.), Aflsare interval de bare. cazun de tncarcare, combinari de tncarcan (nivel incarcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate in Optiuni Interval.

,- ~t W-:1Ci'1 -----...,

.J:,JUI!I'IU t .... h, • ....._' {i">KHn~ (l.r'ft 0....."

l!~. ~t~l~:=.t: 1!.:,. ;!~~.' } ri~,l':1!~ •• ~.:,,: ~"':~ .. ".~

s.nJ • ., dl..,." 'I;a- F"\1""'tr .•.

Figura 17. Fereaslra Automate Choice.

122-

~ tajat'dlo beron annal

~CIV:::'.~8~ ~~~

Aneno EXTRAS DE ARMATURA GRINDA G5 400 X 1000

ARMATURA PLACA EXTRAS DE

r-~ . ·~LUNGiM~ ,-- - -
!Z .0{ ~ f:: LUNGIMI PE ¢> --1
UJ (j s
::z: ~ UNEI
W ~ ::. 0837 PC 52
...J III
UJ Q BAAE(m) .pI) 4'8 ~1O
1 25 10(1) 6 4>10 ~25
I 2 25 10.00 2 WOO
3 25 132D ~ ::!loo
4 25 1250 4 52.1Il
i 5 25 11.40 2 50m
6 25 19.9) 2 22m
~ 3900
7 25 2.40 4 9.m
I B 25 1950 2
.. 39.00
18 9 10 2.lJ 4 920
~
i~ 10 10 6.25 4 2500
<i. 11 10 9.00 2 18.00
0 12 10 1200 2 24.00
z 13 10 1000 8
ec 0000
(!) M 10 7.00 4 3120
15 8 vo 151 407.70
I 16 10 270 34 9100
17 8 240 151 :fi2.40
18 10 2.40 34 81m
, 19 6 1 000 93 74.40
'TOTAL LUNGIMI PE OIAMETRUJII1l 74.40 77010 17340 18740 29400
GREUTATI PE Ml_(kglf!1) 0.222 0.395 0617 0.617 3.853
'GREUTATE PE DlAMETRU (kg) 1652 ll4.19 1(1;99 11563 113278
GREUTATETOTALA~g) 428 1248 -.......---. ... - LUNGIMI PE ¢ ..J LUNGIMEA

;:I ~ PC 52

~ UNEI g

~ BARE (ml ID

.pl0

324

6451

9319 6973

2317

60 420

I 8 2

562

.p6 '1'>8

1092

IW r-

60 216

~ 8 2.

1993

«, 100

"3 10 18.""

3051

25 100

1-4 8 26.

184

B5 216

1-5 6 0

1458

50 972

<i1-68 1.

o 50 216

<! F-:7 10 1.

iJ 75 216

~ ra 8 3.

810

13.44

9 6 HiD 840

10 6 1.05 336

988

11 6 988.00

TOTAL LUNGIMI PE D!AMETRU (ml

0.222 0395

0.617

GREUTAn PE ML (kQ!rr.)_

2IE9 275.4

GREUTATE PE DIAMETRU (kal

1429

6252

GRElJTATE TOTALA (kgl

EXTRAS DE ARMATURA GRINDA G2 250 X 500

EXTRAS DE ARMATURA STALPI

It .J LUNGIMEA LUNGIMI PE <II
J ~
~ ~ PC52
o UNEI 0837
ct !lJ U
« ~ :)
Z ID ~8 4'10 4'12 '1'>16 .pll
/w 0 BARE(m) 27.00
f 1 22 675 .4 13.50
1 2 16 675 2
3 16 640 4 25.60
.~ 1200
~ n 640 2
I " 5 16 640 8 5120
~ 6 16 210 4 840
8 7 12 210 2 4.20
B n 170 8 29.60
« 31HO
Q 9 22 3Xl 12
z
([ 10 12 J 81J 10 3800
(!J 11 10 24'5 980
l 4
12 B 145 158 229 10
13 6 125 20 25(0
iTOTAL LUNG_1M1 PE OLAMETRU (In) 25.4 10 980 4220 98.70 i0700
GRfUT~!!PE MLJI<WrJi 0395 j 0617 0.008 1578 2984
~ATE PE DIM1ETRU_ (kg) 100 37 605 3747 15575 321ffi
~A1E [OTAlA (leaf 100 1 521 r :5 LUNGIMEA F

II i i UN" ~

, a BARE(ml

LUNGIMI PE q,

0837

P.C 52

f s;;! 1 16 5.35 4

~ 2 12 515 4

20.6

176

4>12 ¢ 16

214

,.. 3 16 445 4

s;;! 4 12 445 4

tn 5 8 2 (J) 70

178

140

ro 6 6 140 70

9B

TOTAL LUNGIMI PE DIAMETRU (ml

9B 140

38.4 39.2

(1m 0395

o OOB 1.578

GREUTATI PE ML (kq/ml

34 10 61.86

IGREUTATE PE DIAMETJW /1(01

2176 55.))

GREUTATE TalALA Ikal

77

17 e

114

I 1 16 535 4

I ~ 2 12 515 8

3 16 4.45 4

412

I ~ 4 12 4 45 708

III 7 8 235

35.6

164 5

lro 8 6 15570 TOTAL LUNGIMI PE OIAMETRU Iml

IOB5

IOB5 1~5

om 0395

6820 61 $

768 392

0888 1578

GREUTATE TOTALA (k!!l

GREUTATI PE ML (kq/ml

GREUTATE PE OIAMETRU (kQI

III

89

SECTIUNEA TRANSVERSALA A - A

EP 6 x 1 5

r ,
p= 2,5 %
: L
_.
; ..,
. = :
: I ~ element prefabricat /L
( 1+ 8,40 .
panou b ca ./1
.
201l ~OO 8,45 600 B,40 I 600 8,45 (200x60~OO 1 200
0 ! I
N
S L1 .£ S L4
Ii l!505x 500 ~500
I) Sl2 I) S L3 I J
:§f 1/6OOx6oo 1+ 4,20 600 x 600 pardoseala ( 50 mm) I
0
: (J) 0 0 / :
10 10 " .. '.
:~ ·G5400X1~ 0 I II • G5 400 X 10! I II~ I G5 400 X 10! • :
0 g' k-
..... :
I $_(~5· 1~0 in,
2,00 ~5p 2,00 250 2,00 ;!~ 2,00 ~50 2,00 1_5,9 2,00 ~_5,0 2,00 25~ 2,00 250 2,00 250 2,00 250 2.125 5
I
1 11 -1'1 '1 'I 111 '1 0 '1 '1 r '1'1 I
I N
Lt) .,;
.....
",- ploQ bo_ sIo)o .... 10 (2C1C1 """I
-' 0:- f 1n.1 d. ruJl"'l'II ,II a. plldJl.ti (tso rI"IITI) I soca,
0 0 l±o,OQ §I 0 .;~
; 0 0 0 0
(J) LO io ,r 'if /
..--
I r;..-.-i.~~-r.-r.;:...,.r.;:~.-.;~r.-;"." ", .. ~~ .... r:"."':""':'r."' H-r:-~..-:""-~~.-.-:."'r:-.~~.-..:·f"':".-.:·~ •• ·c-t'~·f"'f'~.~m 'Io:+r..-':-~: ~1"':"'~'r-;'.-';'.r;"..t:'":.'V'":"r.-.~~"C"':"'~:..r.:: >;-;0:-:-""":.;.+1 I \ bo
# ~I , 0--' .- _, r- I
I I 18t 0 1 J I 0 I
Lt) I I
N ~ 0 0
CD Ol
~ ...>I.- --- t
~.70 2, 0 2,20
, 220 k , . < o -r:. N

rdura

~~~=~+ ~9'OO~ ~1---aot2--_f------~9~'OO~------~--~db~ __ 1 9~'OO ~

Plansa 1

SECTIUNEA LONGITUDINALA B - B

grind. p,ofabrlc:ala

'to

...

Plansa 2

:-----------~~------------------------------------~~~~~~----

PLAN COFRAJ SI ARMARE PLANSEU PESTE PART=-E-R--

I FWJ~ I F<m 0""""" ~~ I I I

;rf 1

Beton Be 25 Otel PC 52

800 -+- _ ____:::800::__

PLAN COFRAJ 81 ARMARE GRINDA G2 250 x 500

scara 1 : 50

-l

Beton Otel

Sectiunsjl3 - 3 scara 1 20

S~cllu/lea 5 - 5 seara 1 20

Sectiunea 6 - 6 scare 1 : 2(J

Sectiunea.1 -1 scara 1 : 20

Sectiunea 2 - 2 scara 1 : 20

Sectiunea 4·4 seara 1 . 20

I:J Ij

0837, L' 140

elr 138/175 @ 08 31 L'1,4C)

Be 25 PC 52 0837

Plansa 4

r--------------------------------- __

o a o

~

k I.:
1 000 , 1
'"
cti
'----'1':-- -
0 "
~ 0 _J
cti LO
II "'_
I/') 'q"
_J '"
~ G
N
~ 51 G e
N
!'.. .
.
" '"
~! .,; ~ '\.~
;Q 0 ,,- It)
., <D_
N 50. It)
::,N .,; '"
II
..J
~<-
--!-
.... III
N
~ ~ ($I
N
8=
1i! ~~ r--
'" 50 .. «t;.
0 iN '"
io \'!
.; ~
T"" = :t
(IJ a:
'--
(IJ
0 0
(/) .,.,
:il~ N
~ ;j - ~ 8 ...-
.. 0", ~ .. ~t II
i- ..J
N N 0 III
..- '"
lSI
N v
G N_
r-- tn lSI N '"

lSI ><

'" N

e@

o o <5

o

v_

x a a ..q-

L{) 19

< o

z

CC (..9

w 0::: « ~ 0::: «

U) J

c2

LL

o o

z « _J

0..

" _J

o o <5

.....

II ..J

r-v 0>0

<>

<5

...

II ..J

o

...

o '" -:

v

'0 vN

ro ..

0)..-

t: ro ::J ~ :;::::(1] Uu wen (f)

I.[) ro (f)

c CU

-

0....

o

...-

N

'0 NN

roo (1).-

ero ::J ~ :;::::(1] U 0 w en (f)

-8..-

'0 '--N

ro - wrC (I] ::J ':;::::ro u u w en (f)

,.j r
~ . II \ .,

pi OLE .~
'-I COOL 'I ~~ ~8 I
;-
. - ~\'!
-'0
~ ~; ~O
'"' -
S 8! c.
o~
" - ®. ®
~- ~
®~~ ~
:;:Q o
8 t ..
© '"
0 .. ~I ~I :0
0) ----_--------------~

PLAN COFRAJ SI ARMARE SrALPl

T

I '.8,40

s.r==

S 600 x 600 - 10 bucati

S 500 x 500 - 18 bucati scara 1 ' 50

~,

SectJunea 1 - 1 ( l' - 1 ' )

sC<!ra 1 20

scara i 50

e :ll

'" .

....

'" on

• ...

200 200

~

I I

! ~ ~ S

. .

.... ...

2'

2'

...

+

1 I

-+-

1

N

&

..

Sectiunea 2 - 2 (2' - 2' )

seara 1 20

® otr"81'OOI'~) O~37, L .1,<0

~O 0

= 01111>111110050) \::.J 0837; L. 2.00

wl!l5IHJO(tSO)

Q) 0837 l. 2.35

I'i"I ... 08/'11011!!(n \.V 0837 l1l156

1

1

Beton Bc25 Otel PC 52 OB37

Plansa 6

Detaliu pentru S 600 x 600

DETALII FUNDATII

..

= "

~
f () 1,50 0
.. ~
'1 # 1
.[E5J .. .. a
<:> =
" -
2,70 5 9x155=1395 5

52 tt I,.: I,.: " It I,. Ir [, [, it 52

r.1111111f~

I


I
,
I





II o o co

r
0
0
(D
OOl>
0
C'!
'i'l' 0
-' ....
0 0
I"- ~
(il
N .., f?l
e-
o
Q..
e scara 1 : 20

Detaliu pentru S 500 x 500

tO,OO

'"

f 600 ./ 450 \:: 600 '" 450 I.: 600 ;f
'" 'I 'I 71
2,70
1(1) 13" 10 L ~,20 I~
PC52 1,40 10 0
(D. rl.
II
_J 10 _J 0
M.
CD N
.-
~ IS}
"3' -e
300 200 "
<0> ()1,10 .
if2 ~ 01
'1 '1 0
., .~ CD I
= .. ·1,50
<:> ~ S~
~ 2,20 'l
1 '1 NOTA;

0
10
101
t oof:
Ii:
~
" 8,
0 a -
0 N ;!
101 c-i
~ lSI N
'" If!
o
0 Q..
~ @
(
~I
IO~ -+ a umplutura de pamant;

b strat de rupere a capilantatii, c placa de beton slab armata

d bidroizolane onzontala ngida din mortar de ciment cu adaos hidmfug (apastop)

II

I I I I II


, Plansa

550 ,.300 k 500 ,;300 v ~

J( 7:)j >r 71 I

2,20 i,.

-:if----- '1

Beton Be 10 Be5

IOtel PC 52

® I 7tJJ 1Dl.,I,60 J~ PC 52 1,00

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful