Cronologie 271 Retragerea Aureliana.

Teritoriul Daciei este parasit de administratia romana, însa crestinismul începuse deja sa se raspândeasca, chiar daca era o religie persecutata 286 Prima împartire a Imperiului Roman între Diocletian si Galeriu 313 Edictul de la Milan, dat de împaratul Constantin, prin care religia crestina este permisa în imperiu 325, 381 Primele doua Sinoade Ecumenice ale Bisericii în care se compune Crezul 364 A doua împartire între Valentinian (Apusul) si Valens (Orientul) 379-395 Teodosie cel Mare este ultimul împarat al întregului Imperiu 395 Ultima împartire a Imperiului între Honorius si Arcadius 447, 589 Sinoadele de la Toledo, unde apare adaosul „Filioque“ în simbolul de credinta-Crezul 451 Sinodul IV Ecumenic (Calcedon) largeste jurisdictia Constantinopolului asupra Pontului si a Traciei 476 Imperiul Roman de Apus dispare 472-519 Schisma acachiana (prima ruptura a celor doua Biserici) 527-565 Împaratul Justinian recucereste o parte din vechiul Imperiu de Apus. Imperiul Bizantin e la apogeu 602 Marea invazie avaro-slava; structura populatiei din Balcani se modifica radical 610 Sunt chemati sârbii de împaratul Heraclie la granita de vest a Imperiului 672 Bulgarii hanului Asparuh trec Dunarea si supun triburile slave 692 Sinodul Trulan II stabileste egalitate onorifica si în drepturi între patriarhiile Roma si Constantinopol 731-732 Împaratul Leon III Isaurul trece Iliricum Oriental, Italia de Sud, Creta si Sicilia sub jurisdictia Constantinopolului, spre marea nemultumire a Romei 800 Papa Leon al III-lea încoroneaza un rege franc, pe Carol cel Mare, ca „împarat“ al Imperiului Roman de Apus, ceea ce era o jignire adusa împaratului din Constantinopol 860 Rusii din Kiev ataca Constantinopolul 861-863 Disputa dintre Patriarhul ecumenic Fotie si Papa Nicolae I în privinta dorintei de suprematie a Papei peste toata Biserica (primatul papal). Papa excomunica pe Patriarhul Fotie si clerul ortodox 863-886 Actiunea de misionarism ortodox întreprinsa de Kiril si Metodie în spatiul slav (sârbi, bulgari si slavi vestici). Cei doi compun alfabetul glagoritic si pe cel chiril, precum si Liturghia în slava 864 Crestinarea bulgarilor sub hanul Boris, devenit Mihail I 866 Conflictul Roma-Bizant pentru crestinarea bulgarilor (desi crestinati oficial de Constantinopol, Papa Nicolae I le trimite si el misionari). Actiunea Papei este condamnata de Patriarhul Fotie, care îl excomunica pe Nicolae I 893 Se reiau legaturile dintre cele doua scaune patriarhale 896 Ungurii ajung în Câmpia Panoniei si a Tisei 927-969 În timpul tarului Petru I, împaratul bizantin recunoaste un patriarh bulgar, dar acesta nu este validat de Biserica Constantinopolului 953 Gyula, al doilea demnitar al hanului maghiar, e crestinat la Constantinopol. El se întoarce în regiunea pe care o controleaza, Alba Iulia, cu un episcop ortodox – Ierotei. Fiica lui Gyula, Sarolta, se casatoreste cu Gheza si din casatoria lor se naste Vajk (Stefan cel Sfânt al Ungariei) 988 Cneazul Vladimir al Kievului, casatorit cu sora împaratului bizantin Vasile al II-lea, îi crestineaza pe rusi 997-1038 Stefan cel Sfânt al Ungariei introduce ritul latin 1025 Taratul bulgar dispare, cucerit de împaratul bizantin Vasile al II-lea 1054 Schisma cea Mare: Patriarh ecumenic era Mihail Cerularie, iar Papa, Leon IX. Anatema a fost data de Cardinalul Humbert de Silva Candida asupra Patriarhului ecumenic, asupra clericilor si credinciosilor ortodocsi. Câteva zile mai târziu, Cerularie a rostit o anatema similara împotriva

Bisericii Romane. Abia în 1965, printr-o declaratie comuna, Papa Paul al VI-lea si Patriarhul Atenagora I au ridicat blestemele rostite în urma cu 900 de ani 1071 Batalia de la Manzikert, în care armata bizantina e înfrânta zdrobitor de turcii selgiucizi. Acestia patrund în Asia Mica 1096 Încep cruciadele. Caderea locurilor sfinte sub controlul necrestinilor a tulburat lumea crestina, iar la initiativa împaratilor bizantini, sprijiniti de papa, cavalerii occidentali au început o serie de razboaie sfinte numite cruciade. Doar prima cruciada si-a atins tinta fiind recucerit pentru o vreme Ierusalimul 1186 Rascoala fratilor Petru si Asan în Balcani împotriva Imperiului Bizantin. Apare cel de-al doilea Tarat Bulgar 1191 Regele maghiar începe colonizarea sasilor în Transilvania 1187 Ierusalimul cade si în mâinile sultanului Saladin. Va urma cruciada a III-a 1197-1207 Ionita Caloian, ajungând la conducerea Taratului Bulgar si dorind titlul de împarat si un patriarh pentru vlaho-bulgari, încheie o unire cu Roma în 1204, revocata ulterior 1204 Cruciada a IV-a e deturnata catre Constantinopol. Apare Imperiul Latin (1204-1261), împaratul bizantin si patriarhul se retrag la Niceea 1234 Scrisoarea Papei Grigore IX catre regele maghiar Bela al IV-lea despre existenta în episcopia cumanilor a unor clerici greci care îl încurca pe episcopul catolic 1235 Este recunoscuta Patriarhia bulgara de la Târnovo de catre patriarhul ecumenic; aceasta patriarhie dispare în 1393, când e cucerita de turci 1241 Marea invazie tatarasca 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti, în care sunt mentionate formatiunile prestatale dintre Carpati si Dunare 1330 Batalia de la Posada. Basarab I îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou câstigând independenta tarii sale 1347 Dragos e trimis sa înfiinteze o marca de aparare la est de Carpati. Aici e nucleul viitoarei Moldove 1359 Urmasul lui Basarab, Nicolae Alexandru, muta mitropolia de la Vicina la Curtea de Arges, iar Iachint devine primul mitropolit al Tarii Românesti 1359 Bogdan I fuge din Maramures în Moldova, unde pune bazele statului medieval moldovean 1401 Dupa îndelungi tratative care au început cu Petru I Musat, Patriarhia de la Constantinopol recunoaste Mitropolia Moldovei în timpul lui Alexandru cel Bun.

Preview referat Istoria romanilor - cronologie 1.Civilizatia si istoria geto-dacilor -82-44 i.Hr.=Burebista -50-48 i.Hr.=razboiul civil dintre Cezar si Pompei -48=lupta de la Pharsalos -81-96 d.Hr.=Domitian -87=prima batalie de la Tapae;romanii il au in frunte pe Cornelius Fuscus -87-106=Decebal(Diurpaneus) -88=a doua batalie de la Tapae;romanii il au in frunte pe Tettiue Iulianus -89=pacea cu caracter de compromis si avantajoasa pentru daci -96=Domitian este asasinat de liberti -98-117= Marcus Ulpius Traian -25 martie101-102=primul razboi dacic -iarna dintre 101-102=diversiunea moesiana organizata de Decebal

-102=Decebal cere pacea dictata de romani -103-104=este ridicat podul de la Drobeta -105-106=al doilea razboi dacic 2.Etnogeneza romaneasca -sec.I i.Hr.-sec.I d.Hr.=etapa contactelor preliminare -106-271(276)=romanizarea propriu-zisa -271(276)-sec.VII=desavarsirea procesului de romanizare; =retragerea stapanirii romane din Dacia romana 3.Romanii intre sec.IX-XIII -sec.VII=tratatul militar bizantin Strategikon -sec.IX=geografia armeana a lui Moise Chorenoti =cronica turca Oguzname -sec.X=C-tin al VII-lea Porfirogenetul in Despre administrarea imperiului -sec.XI=Sfaturile si povestirile lui Kekaumenos =Podoaba istoriilor -sec.XII= istoricul bizantin Ioan Kynnamos -sec.XIII=in corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Papa =cronica notarului anonim al regelui Ungariei Bela al III-lea,Gesta Hungarorum(Faptele Ungurilor) -sec.IX-Xi=Gesta Hungarorum aminteste urmatoarele formatiuni: -voievodatul lui Glad,in Banat,cu centrul la Cuvin -voievidatul lui Gelu,in zona centrala a Transilvaniei-Dabaca -voievodatul lui Menumorut,in Crisana-Biharea -sec.XI=Legenda Sf. Gerard mentioneaza alte doua formatiuni: -voievodatul lui Gyla in centrul Transilvaniei-Balgrad -voievodatul lui Ahtum in Banat -1241-1242=marea invazie mongola Transilvania-1001=Vaik se crestineaza si isi ia numele de Stefan -1111 si 1113=mentionarea in documente a unui “Mercurius Princeps Ultrasilvanus” reflecta tendinta regalitatii maghiare de a inlocui structurile politice traditionale romanesti -1176=documentele il consemneaza pe Leustachiu -1211=regele Andrei al II-lea a instalat Ordinul Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei cu dublu scop: stavilirea invaziei cumanilor si crearea premiselor expansiunii maghiare in tinuturile extracarpatice -Tara Romaneasca-1247=Diploma cavalerilor Ioaniti aminteste cinci formatiuni: -cnezatul lui Farcas in Oltenia -cnezatul lui Ioan in Oltenia -voievodatul lui Seneslau intre Arges si Dambovita -cnezatul lui Litovoi intre Tismana ai Olt -Tara Severinului -1272-1279=Litovoi refuza suzeranitatea maghiara,se infrunta si moare in 1277.Fratele sau Barbat,se vede nevoit sa recunoasca din nou suzeranitatea Ungariei -1291=anihilarea autonomiei Fagarasului de catre regele Andrei al III-lea a coincis cu trecerea muntilor de catre Negru Voda,care intemeiaza statul Tara Romaneasca,avand capitala la Campulung -1310-1352=Basarab I uneste formatiunile statale,refuza sa recunoasca suzeranitatea regelui Ungariei -9-12 noiembrie 1930=Posada -1352-1364=Nicolae Alexandru -1359=Nicolae Alexandru isi ia titlul de domn autocrat si este recunoscuta Mitropolia Tarii Romanesti,dependenta de Patriarhia de la Constantinopol

-1364-1377=Vladislav Vlaicu -1370=Vladislav instituie al doilea scaun mitropolitan la Severin Moldova-1359-1365=Bogdan I -1352-1353=in timpul luptelor impotriva tatarilor cand regalitatea maghiara intemeiaza o marca cu centrul la Baia si inlatura urmasii lui Dragos -1359=Bogdan opune rezistenta lui Balc si inlatura urmasii lui Dragos -1365-1374=Latcu care stabileste raporturi cu papalitatea -1376-1391=Petru Musat bate moneda si infiinteaza Mitropolia Moldovei cu sediul la Suceava -26 septembrie 1387=Musat inaugureaza traditia depunerii juramantului cu credinta fata de regele Poloniei,Vladislav Jagello -1392-1394=Roman I 4.Biserica si Domnia -1222=Bula de Aur -1359=intemeierea mitropoliei de la Arges sub Nicolae Alexandru -1370=intemeierea mitropoliei de la Severin sub Vladislav Vlaicu -1401=recunoasterea Mitropoliei Moldovei sub Alexandru cel Bun 5.Mircea cel Batran(1386-1418) -1388=integreaza Dobrogea -1389=participa la batalia de la Kossovopolje -10 decembrie 1389=la Radom se semneaza un tratat cu regele Poloniei impotriva Ungariei -20 ianuarie1390=tratatul de la Radom este ratificat la Lublin -7 martie 1395=la Brasov se incheie un tratat intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg -17 mai 1395=lupta de la Rovine -1396=Mircea participa la o cruciada organizata de regele Ungariei -26 septembrie 1396=batalia de la Nicopole -20 iulie 1402=batalia de la Ankara -1413=Mehmed devine sultan -31 ianuarie 1418=Mircea cel Batran moare 6.Alexandru cel Bun(1400-1432) -12 martie 1402=recunoasterea suzeranitatii Poloniei -1410=lupta de la Grunwald -1422=lupta de la Marienburg -15 martie 1412=tratatul de la Lublau -31 decembrie 1432=Alexandru cel Bun moare 7.Iancu de Hunedoara (1441-1456) -18 martie 1442=batalia de la Santimbru -22 martie 1442=batalia de langa Sibiu -2 septembrie 1442=pe raul Ialomita are loc o noua victorie -1443-1444=campania cea lunga -iulie 1444=pacea de la Segedim -10 noiembrie 1444=batalia de la Varna -1445=organizeaza o noua campanie pe Dunare -1446-1453=guvernator al Ungariei -17-19 octombrie 1448=batalia de la Kossovopolje -1453=caderea Constantinopolului -4-21 iulie 1456=asedierea Belgradului -11 august 1456=rapus de ciuma la Zemun,moare

“regi”..Hr. arme.Stefan cel Mare(1457-1504) -4 aprilie 1459=tratatul de la Overchelauti -1465=cucereste Chilia -noiembrie 1467=Matei Corvin trece Carpatii pe la Oituz -15-16 decembrie 1467=Baia este atacata -1475=turcii hotarasc sa transforme tara in pasalac -1475=turcii cuceresc cetatile Caffa si Mangop -12 iulie 1475=semneaza tratatul cu Matei Corvin -10 ianuarie 1475=batalia de la Podul Inalt (Vaslui) -26 iulie 1476=batalia de la Valea Alba (Razboieni) -14 iulie 1484=pierderea Chiliei -5 august 1484=pierderea Cetatii Albe -15 septembrie 1485=a depus omagiul de vasalitate regelui polon Cazimir.atacand cetatile si orasele turcesti -16-17 iunie 1462=atacu nocturn asupra taberei sultanului -1475=se indreapta catre Transilvania unde este arestat -noiembrie-decembrie 1476=obtine tronul pentru ultima oara. roata olarului si moneda.la Colomeea -16 noiembrie 1485=confruntarea cu turcii de la Catlabuga -6 martie 1486=confruntarea cu turcii de la Scheia -1487=accepta sa plateasca tribut de 2000 de galbeni turcilor -1497=Moldova este atacata de polonezi -26 octombrie 1497=batalia de la Codrii Cosminului -12 iulie 1499=tratatul de la Harlau -2 iulie 1504=Stefan moare bolnav Geto-dacii erau organizati in triburi conduse de sefi militari.. Contactele geto-dacilor cu lumea mediteraneana Getii intra in legatura cu lumea mediteraneana prin intermediul coloniilor grecesti. getii din dobrogea au luptat. impotriva scitilor.Hr. Callatis (Mamgalia). Centrul statului dac se afla in zona Muntilor . -in anul 514 i. al VI lea i. Se stabilesc relatii comerciala intense care determina progresul economic al geto-dacilor.Hr. -in anul 335 i..Hr. dar lupta impotriva lui Alexandru Cel Mare in 335 i. podoabe din aur si argint.. Resedinta fiecarui trib era reprezentata de o asezare ortificata.Hr. Dispuneau de o forta militara remarcabila. monede. imparatul persilor.Vlad Tepes(1448. -in anul 339i.Hr. Coloniile grecesti In secolele al VII lea.8. impotriva lui Darius. asupra civilizatiei acestora. getii din Dobrogea au luptat. Geto-dacii sunt creatorii unei civilizatii infloritoare in nordul Dunarii. Coloniile grecesti devin puternice centre economice si culturale. Regalitate si religie/Dacia de la Burebista la Decebal In sec.fiind asasinat de boieri 9. Geto-dacii preiau de la greci noi tehnici metalurgice. In plan military getii lupta alaturi de greci impotriva scitilor in anul 339 i..Hr.Hr. Din punct de vedere politic si military. a avut loc expeditia lui Alexandru Cel Mare la nordul Dunarii si confruntarea cu getii.Hr) creaza regatul dac stapanind toate triburile geto-dace. – 44 i. Tomis (Costanta). alaturi de coloniile grecesti.1476) -1461-1462=campania de la Dunare. dovedita prin descoperirile constand in unelte. In aceasta actiune a fost ajutat de mare preot Deceneu. i. grecii intemeiaza [pe litoralul Marii Negre coloniile Histria.Hr. Au relatiii comerciale cu getii si exercita influente in plan economic si cultural. getii sunt aliatii coloniilor grecesti in 339 i. Burebista (82 i.1456-1462.

n-Proconsulul Macedoniei C Scribonius Curio atinge linia Dunarii undeva in Banat. Gebeleizis si un zeu al razboiului. 61 i.n:Amestecul lui Burebista in conflictul intern roman dintre Caesar si Pompeius. 335 i. provincie a imperiului Roman.n-Guvernarea lui Burebista.e. 74 i. Relatiile dacilor cu romanii se agraveaza in sec.n:Guvernatorul macedoniei M. 326 i. dar ulterior este infrant.e.n-Regatul celtic de la Tylis din Tracia.. 341 i.-dezastrul campaniei gubernatorului Traciei Zopirion in “Stepa getica’’. Burebista il invinge pe celti si cucereste apoi toate cetatile grecesti de pe litoralul pontic.n-Campaniile lui Burebista impotriva triburilor celtice ale boiilor si tauriscilor 55-52 i. Decebal incheie pacea cu Domitian si in urma ei Dacia devine regat clientar al Romei. recunoscand dependenta fata de Imperiul Roman in schimbul unor avantaje militare si economice. incheiat cu pacea din 102 in conditii foarete grele pentru daci.e. Organizata ca provincie imperiala. In cadrul unei politici externe active.e.-Expeditia nereusita a regelui persan Darius impotriva scitilor.conflict in care au fost implicati si getii (Herodot).n-Perioada clasica a societatii geto-dace. invinge in 87 armata romana. regele Macedoniei. Confruntarile reincep in timpul imparatului Traian.e.n-rascoala coloniilor grecesti si a getilor din dobrogea 60 i. 44 i. Cca 200 i.n. Remarcabile sunt sanctuarele (locuri de cult in care se desfasoara ritualurile) construite la Sarmezegetusa. Religia geto-dacilor Geto-dacii au avut o religie politeista (credeau in mai multi zei). 100 ien-106 e. 278-218i. Integrarea geto-dacilor in lumea romana Dacia devine romana. 48 I..e. iar Decebal client al Romei.e. .n-Luptele uniunii lui Oroles din Moldova de nord si centrala contra bastarnilor. Regale dacilor.-campania lui Alexandru Macedon impotriva triburilor geto-dace a tribalilor de la sud de Dunare. In 101-102 are loc primul razboi daco-roman..e. Dacia era condusa de un “legatus augusti” Capitala Daciei romane era Ulpia Traiana Sarmizegetusa. I d.conflict armat intre uniunea de triburi geto-daca de sub conducerea lui Dromichaites si regele Traciei Lisimah. Decebal (87-106).n.n. stapanirea sa se destrama. In Muntii Orastiei ( Sebesului) ramane centrul de putere al geto-dacilor. Dupa moartea lui Burebista. 82(70)-44 i.e. In anii 105-106 are loc al doilea razboi daco-roman in urma caruia Dacia este cucerita si o parte a ei devine provincie romana.nCucerirea de catre burebista a oraselor-colonii grecesti de pe litoralul oraselor colonii grecesti de pe litoralul nord-vestic al Marii Negre. 514 i.e.e. in timpul imparatului Domitian.n:Asasinarea lui Caesar.n. Romanizarea-procesul istoric prin care popoarele cucerite de Imperiul Roman au preluat civilizatia si limba Latina-incepe anterior formarii provinciei Dacia.Hr.e. asasinarea lui Burebista.e. Terentius Varo Lucullus impune oraselor colonii grecesti tratate de alianta.n.Orastiei.e. 72-71 i.cucerirea teritoriilor de la sud de Dunare de Filip al II-lea. 300(292)i. reprezenta doar o parte din statul dac.e. Principalele divinitati erau Zamolxis/Zalmoxis.

15 e. . 88:Consulul Tettius Iulianus obtine victoria asupra dacilor in batalia de la Tapae.n:Guvernatorul macedoniei M..e. Licinius Crassus (sprijinit de regele get Roles ) a regatelor din Dobrogea.n.e. -patrunderea influentelor scitice in spatiul carpato.n Paleoliticul .vest:Apollonia.n. 85/86 e.n-650/600 i. Cca 200 i.-campania lui Alexandru Macedon impotriva triburilor geto-dace a tribalilor de la sud de Dunare. 278-218i. 100 ien-106 e. Divizarea Moesiei in Superior si Inferior. 1200/1250i..n epoca bronzului .e.n. 335 i.e.e.n. Sinope. a II-a varsta a fierului(La Tene).8-18 e.pe litoralul Marii negre se fondeaza orasele-colonii grecesti:sud:Trapezus.n:cucerirea de catre proconsulul Macedoniei M.n epoca pietrei .n.Tyras. 650/600 i. 1000 000 – 10 000 i.Ofensiva triburilor marcomane in Pannonia 1000 000 – 4500 i.e.e. Histria.n.e. sec6 i.Guvernatorul Oppius Sabinus este infrant si ucis.n.n-Perioada clasica a societatii geto-dace. 87-106:Guvernarea lui Decebal.Deplasarea imparatului Domitian pe frontul din Moesia. –106 e.n Mezoliticul .conflict in care au fost implicati si getii (Herodot).cucerirea teritoriilor de la sud de Dunare de Filip al II-lea. 10/8 000-7500/6500 i.e.n-Luptele uniunii lui Oroles din Moldova de nord si centrala contra bastarnilor.Callatis .Bizantinion.n-Regatul celtic de la Tylis din Tracia.n.n-Proconsulul Macedoniei C Scribonius Curio atinge linia Dunarii undeva in Banat. regele Macedoniei.-dezastrul campaniei gubernatorului Traciei Zopirion in “Stepa getica’’.n Invazia dacilor si a aliatilor lor in Moesia.dunarean 514 i. 300(292)i.e.n-epoca fierului.e.n :crearea provinciei romane Moesia.e. 341 i.Herakleia Pontica.e.Mesembria.nord:Olbia. 2000/1800-1200/1050i.Panticapeon.7-9 i.e.29-27 i. sec. 87:Infrangerea expeditiei militare a generalului Cornelius Fuscus. . 72-71 i. 74 i. 326 i.n-106 e.e. 4500/4000-2000/1800i.e.e.Phanagorea s.Dionisopolis.e.Tomis .a. Odessos .conflict armat intre uniunea de triburi geto-daca de sub conducerea lui Dromichaites si regele Traciei Lisimah. 1200-1050 i.n Neoliticul . Terentius Varo Lucullus impune oraselor colonii grecesti tratate de alianta.n.e.e.-Expeditia nereusita a regelui persan Darius impotriva scitilor.n:Exilul poetului roman Ovidius la Tomis.n prima varsta a fierului(Hallstatt).e..

Divizarea Moesiei in Superior si Inferior. 102(vara/toamna):Reluarea ofensivei romane in Dacia . 113. 101(primavara):Ofensiva armatelor romane in Dacia si victoria lui Traian la Tapae.n-rascoala coloniilor grecesti si a getilor din dobrogea 60 i. .n-Guvernarea lui Burebista.Ofensiva triburilor marcomane in Pannonia. 106 . 15 e. 101-102:Primul razboi dacic al imparatului Traian. 44 i. 61 i. 105(primavara): Se incheie constructia podului de piatra peste Dunare la Drobeta condusa de arhitectul Appolondor din Damasc. 88:Consulul Tettius Iulianus obtine victoria asupra dacilor in batalia de la Tapae. 107. Licinius Crassus (sprijinit de regele get Roles ) a regatelor din Dobrogea. 101/102 Atacul dacilor si al aliatilor lor in dobrogea.e. a iazygilor si a roxolanilor in Dacia 119:Dupa potolirea tulburarilor noul imparat roman Hadrianus (117-138) imparte Dacia in Superior si Inferior. 123-124:A doua impartire administrativa a Daciei(Superior.n :crearea provinciei romane Moesia.8-18 e.e.n:Exilul poetului roman Ovidius la Tomis. 48 I.e.Regele dac se recunoaste clientelar al Romei. asasinarea lui Burebista.e. 87-106:Guvernarea lui Decebal. 105(iunie)-106(vara) Al doilea razboi dacic.Deplasarea imparatului Domitian pe frontul din Moesia.nCucerirea de catre bur 353y244d ebista a oraselor-colonii grecesti de pe litoralul oraselor colonii grecesti de pe litoralul nord-vestic al Marii Negre.e.Guvernatorul Oppius Sabinus este infrant si ucis.82(70)-44 i.12 mai:La Roma este inaugurata columna lui Traian. 11 august:Diploma militara de la Porolissum atesta pentru prima data constituirea provinciei romane Dacia.Inferior. 109:Inaugurarea in Dobrogea la Adamclisi a monumentului Tropaeum Traiani. 29-27 i.e.n Invazia dacilor si a aliatilor lor in Moesia.n-Campaniile lui Burebista impotriva triburilor celtice ale boiilor si tauriscilor 55-52 i.Batalia de la Adamclisi.e. 85/86 e. 106-271:Stapanirea romana in Dacia. 89:Incheierea pacii intre Decebal si Domitian. 98-117:Guvernarea imparatului romanTraian.n:cucerirea de catre proconsulul Macedoniei M.n:Amestecul lui Burebista in conflictul intern roman dintre Caesar si Pompeius. 117-118:Rascoala dacilor de curand supusi si invaziile dacilor liberi. 87:Infrangerea expeditiei militare a generalului Cornelius Fuscus.Porolissensis) .Triumful de123 de zile a imparatului Traian la Roma.n:Asasinarea lui Caesar..

1241 Marea invazia tataro-mongola. Sec4:Raspandirea crestinismului in limba latina de factura populara pe teritoriile nord. 313:Prin edictul de la Milan imparatul Constantin cel Mare(306-337) recunoaste oficial religia crestina. Sec8:putina populatie de origine slava de la nord de dunare este treptat asimilata de populatia protoromana. Sec. 679-681:Infrangerea bizantinilor in razboiul cu protobulgarii de sub conducerea hanului Asparuh si recunoasterea primului tarat bulgar. 375:Nimicirea regatului ostrogot si primele invazii ale hunilor.VI/secX:Lupta voievodatelor lui Glad . 1111:Prima mentiune documentara a principelui transilvanean Mercurius ca reprezentant al regelui ungar. 271-275:Sub presiunea popoarelor migratoare imparatul Aurelianus (270-275) abandoneaza Dacia.Gelu.gepizi. 271-376: Continuitatea daco-romana in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic in conditiile dominarii nominale a triburilor germanice ale ostrogotilor. 1277/1279:conflictul dintre Litovoi si regele ungar Ladislau al4-lea. 602:frontiera bizantina pe Dunare se prabuseste sub presiunea slavilor. 376-602:Continuitatea daco-romana in conditiile presiunilor popoarelor migratoare (huni.12-13:Poemul medieval german pomeneste de ducele Ramuc din tara valaha.longobarzi).Ioan si Farcas.dunarene.168:A treia impartire administrativa a Daciei(Apulensis.Procesul de formarea poporului roman si a limbii sale intra in faza definitiva.550-551-ele pentru I oara ierneaza la sud de Dunare. Seneslau .Malvensis. Sec. 245/247:Cele mai puternice razboaie ale carpilor cu imparatul roman Filip Arab. Sec.avarilor si altor popoare migratoare.Munumorut impotriva expansiunii maghiare. secVI(deceniileII-III) Primele incursiuni ale triburilor slavilor vechi(antii si sclavinii) cu aliatii lor protobulgari contra imperiului Romano-Bizantin. 1222Regele Ungariei Andrei al III-lea acorda nobilimii Bula de Aur.11:Conflictele voievozilor transilvaneni Ahtum si Gyla cu regale ungar Stefan I.avari. 1247:Diploma Ioanitilor confirma prezenta formatiunilor politice românesti la sud de Carpati in frunte cu Litovoi. . 1211:Invitarea in Tara Barsei a cavalerilor teutoni. Sec7:migratia triburilor slavilor vechi la sud de Dunare si colonizarea teritoriilor pana la Marea Egee. 1310-1352:Domnia lui Basarab I.Porolissensis) 171:Invazia costobocilor in provinciile romane la sud de Dunare. SecVI(deceniileVI-VIII) Instaurarea unor triburi slave in spatiul Carpato-dunarean si invaziile lor impotriva Bizantului.. 1234:Mentionarea romanilor in bula Papei de la Roma Grigore al 11-lea.

1410:Batalia de la Grunwald. trece in Moldova. 1426:Alexandru cel Bun reintoarce Chilia..Semnarea tratatului de pace pe un termen de 10 ani. 1395:Tratatul antiotoman incheiat intre Mircea cel Batran si regele Sigismund. 1352-1364:Domnia lui Nicolae Alexandru.Caderea Imperiului Bizantin. 1430-1431:Conflictul moldo-polon si aderarea lui Alexandru la ducele Lituaniei Svidrigiello.Bogdan. 1420:Primul atac al turcilor asupra Moldovei. 1359:recunoasterea Mitropoliei Tarii Romanesti. 1453:Cucerirea Constantinopolului de catre turci. 1412:Tratatul polono-ungar de la Lublin. 1442:Batalia de la Santimbru.1388:Petru I recunoaste suzeranitatea regelui polon Vladislav al III lea Jagello si-i acorda un imprumut de 3000 ruble. 1364-1377 Domnia lui VladislavI(Vlaicu-Voda. 1441:Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei. 1365-1374:Domnia lui Latcu. 1443-1444:Campania cea lunga a lui Iancu de Hunedoara. 1359-Voievodul din Maramures. 1388:Prima mentiune a orasului cetate Suceava drept capitala a Moldovei.infrangerea despotului Serbiei Lazar. 1437-1438:Rascoala taranilor din Transilvania(Bobalna).Infrangerea lui Iancu peste o saptamana este transformata in victorie. 1451:Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea de catre fratele sau Petru Aron. 1394:Batalia de la Rovine. 1386-1418:Domnia lui Mircea cel Batran.Ostile lui Tamerlan il infrang pe Baiazid. 1389:Batalia de la Cosovopolie. Batalia de la Varna. 1396:Cruciada de la Nicopole.1330:Campania regelui ungar Carol Robert in Transilvania. 1399-1432:Domnia lui Alexandru cel Bun. 1375-1391:Domnia lui Petru I Musat. 1402:Alexandru cel Bun recunoaste suzeranitatea regelui polon Vladislav al doilea Jagello.il alunga pe Balc si este recunoscut de populatia locala ca domn si voievod/(1358-1365). 1401:Patriarhul de la Constantinopol recunoaste pe Iosif Mitropolit al Moldovei . 1402:Batalia de la Ankara. urmasul lui Bogdan . 1415:Mircea accepta plata tributului turcilor ca semn de rascumparare a pacii. 1433-1457:Lupte interne intre pretendenti la tronul Moldovei.). 1387. . 1446:Iancu de Hunedoara devine guvernator al Transilvaniei.9-12 noiembrie-batalia de la Posada. fiul lui Basarab I. 1456:Victoria de la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara.

Batalia de la Baia.regele polon.Inscaunarea lui Laiota Basarab. 1498:Campania lui Stefan cel Mare in Polonia. 1497: campania polona de sub conducerea lui Ioan Albert. 1467:Campania regelui ungar Matei Corvin in Moldova. 1470:Batalia de la Lipnic. 1461-1462:Refuzul lui Tepes de a plati tribut si campania la sud de Dunare Invazia lui Mahomed in Tara Romaneasca 1462:Primul atac al lui Stefan cel Mare asupra Chiliei.)Batalia de la Valea Alba(Razboieni). 1495-1508:domnia lui Radu cel Mare in Tara Romaneasca.fiul lui Iancu. 1459:Stefan se recunoaste vasal al lui Cazimir al IV-lea. 1475(10ian.1456-1462(1476):Domnia lui Vlad Tepes. 1489:Tratatul de pace moldo-turc si plata tributului de 3000 galbeni. 1469:Pedepsirea lui Petru Aron. 1484:Cucerirea de catre turci a Chiliei si Cetatii Albe. 1476:Reinscaunarea si uciderea lui Vlad Tepes.Victoria lui Stefan asupra tatarilor. Perioada antica • • • • • • • • Tracii Geto-dacii Cetatile geto-dace Regatele getilor Statul Dacia Influenta romana in spatiul Carpato-Nistrean Surse Cronologie . 1463:Cetatea Hotin este reintoarsa Moldovei de catre polonezi. 1471-1473:Luptele dintre Stefan cel Mare si Radu cel Frumos.)Batalia de la Vaslui(Podul Inalt) 1475:Tratatul antiotoman moldo-ungar.Victoria lui Stefan cel Mare in batalia din Codrii Cosminului. 1465:Stefan cucereste cetatea Chilia. 1457:Expeditiile lui Tepes in Ardeal. 1476(26 iul. 1499 Tratatul de pace moldo-polon. 1457-1504:Domnia lui Stefan cel Mare 1458-1590:Guvernarea in Ungaria a lui Matei Corvin.

inclusiv pe malul stang. care in final a fost invesnicit chiar de catre invingatori prin doua monumente impresionante ale antichitatii: Tropaeum Traini si Columna lui Traian. cele mai multe cetati geto-dacice se aflau in partea centrala si de nord a spatiului Carpato-Nistrean. Poezia traca.) etc. RM). cantec. toti de origine traca. civilizatia tracica este atestata incepand cu secolele XVIII-XVI a. cele din urma fiind nominalizate de catre bastinasi DAVE. In acest context. O buna parte din aceste fortificatii se afla de-a lungul raului Nistru. cel putin. cum sunt cele de Costesti. Virtutile geto-dacilor. Rascov. alcatuit din capitala Daciei. Asezarile geto-dace erau de doua tipuri: asezari nefortificate si asezari fortificate . Cetatile geto-dace.• Ilustratii Cele mai vechi triburi cunoscute dupa izvoarele scrise in spatiul Carpato-Nistrean sunt tracii . .n. tracii sunt mentionati de catre Homer in nemuritorul poem "Iliada" la sfarsitul mileniului II a. Racatau (jud. Pentru prima data. In aceasta regiune sant cunoscute peste 160 cetati geto-dacice. Saharna. Geto-dacii. dans. RM).n. Incepand cu secolul II i. Dubasari. iar in sec. Limba geto-dacilor se deosebea de limba tracilor de sud. in rand cu cantecul si dansul au influentat substantial inceputurile poeziei elene si au determinat aparitia teatrului. iar cea de daci de catre romani.e. Geto-dacii din punct de vedere etno-lingvistic reprezentau un popor unitar. Hunedoara). Reni. in sec.n. Geto-dacii. RM).e. Rom.e. Lapusna. Neamul tracilor era de origine indo-europeana si facea parte din sirul celor mai vechi popoare din Europa. Piatra-Rosie. Iasi. dupa cum remarcau insasi autorii antici. un dialect aparte. cu o deosebita putere s-au manifestat in diferite perioade ale istoriei getodace: in sec. Ucr.cetati. reprezentau un popor cu calitati morale inalte si virtuti deosebite. Butuceni. in luptele cu regele Darius I al Persiei. Civilizatia tracilor ocupa spatiul carpato-balcano-ponic. aceleasi obiceiuri si credea in aceleasi zeitati. inclusiv in Grecia si Roma. parintele istoriei Herodot i-a numit pe geti "cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci".n. Conform "Istoriei" lui Herodot. au avut-o cetatile din Carpatii de sud-vest. de regula. (jud.e.). RM). Tracii. tracii reprezentau unul dintre cele mai numeroase popoare din antichitate. Pe parcursul secolelor VII i. Rom. Blidaru. din munti Orastiei (jud. Bacau. Rudi. In secolele VI-III i. aceste semintii au reusit sa-i stranga in jurul lor pe toti tracii septentrionali. Galati. mai mult de 30 denumiri de rauri (hidronime). Trebujeni-Potarca (jud. Aceste calitati. Conform datelor arheologice insa.sec. avand drept axa centrala fluviul Dunarea. Soroca. Cele mai cunoscute cetati geto-dacice din acest spatiu sunt: Cotnari-Catalina (jud. Cunicea. Orfeu. VI a. . Rom.cei mai indepartati stramosi ai romanilor. IV-III in luptele cu regele macedonean Lisimah. circa 1150 antroponime si 160 cuvinte folosite in vorbirea curenta. cetatile geto-dacice se concentreaza in muntii Carpati. Numele acestor doua triburi cu timpul au devenit generice pentru toti tracii de nord. Mediul geografic a determinat impartirea lumii trace in doua grupari mari: tracii de sud si tracii de nord. Rom.Chr.Chr. Aceste caracteristici ale geto-dacilor erau cunoscute departe de hotarele Daciei. Brad. Botosani. curajosi. Poiana (jud. iubitori de libertate.). Stancesti (jud. care a fost cel mai mare stat al tracilor din toate vremurile. Dintre tracii de nord cele mai dezvoltate sau dovedit a fi triburile getilor si dacilor. Tracii erau un popor cu o cultura deosebita.). Caterinovca. avea aceeasi provenienta. I a. Orlovca (reg.). a diferitor stiinte etc. care vorbea aceeasi limba. Mateuti. Din limba geto-dacilor la etapa contemporana s-au pastrat cateva sute de denumiri de localitati (toponime). Linos si Tamiris. in luptele contra expansiunii romane cand geto-dacii au demonstrat un sacrificu enorm.Chr. Ei erau cinstiti. Din timpurile stravechi ei erau slaviti drept oameni iubitori de poezie. Banita. care ii considera drept intemeietori ai poeziei grecesti pe Musaios. constituind. de catre greci. Hansca (jud. Influenta traca asupra civilizatiei grecesti este consemnata de mitologia antica. O importanta deosebita in secolul I i. II p.Chr. Aici se gasea un mare centru militaro-politic si religios.Chr. formand statul Dacia. Orhei. Sarmizegetusa si o serie de fortificatii. Denumirea de geti era folosita. Iorjnita (jud.

Chr. care trecea prin zona spre Scitia din nordul Marii Negre. . Primul razboi a fost purtat de imparatul Domician in anii 85-89.Chr. autorii antici Diodor din Sicilia.Chr. Pelendava.Chr. de la Muntii Balcani pana la muntii Tatra gurile Bugului.inceputul sec. Piroboridava .Chr. etc. Buridava. ca in sec. In a doua jumatate a sec. au remarcat moralitatea inalta a lumii getice. unul dintre cei mai puternici carmuitori ai lumii elenistice. Dromichaites ii invinge in doua razboaie consecutive pe macedoneni si il captureaza in prizonierat chiar pe regele Lisimah. In a doua jumatate a sec. printre care: Clepidava. Statul Dacia. este pomenit in contextul luptelor cu regele scitilor Ateas. Dacia s-a dezmembrat in cateva regate separate.in Carpati etc. II. ingloband toate triburile geto-dace din nordul si sudul Dunarii. In perioada lui Burebista. Comosicus.Chr. Strabon. care ocupa spatii vaste la rasarit si sud de Carpati. I a. Incepand cu mijlocul mileniului I a. transformandu-se in cel mai puternic oponent al Romei. ca sa imbine in continuare mecanismele diplomatice cu politica fortei. Inceputul domniei lui Alexandru Macedon in anul 335 a.Chr. era marcat prin invadarea teritoriului unei formatiuni getice din stanga Dunarii.). Despre locul si rolul formatiunilor getice marturisesc unele informatii scrise parvenite de la autorii antici. Imperiul Roman. I a. Sucidava. I p. era regatul din spatiul intracarpatic cu centru politic si religios la Sarmizegetusa. Deosebit de impresionante sunt cetatile getice de la rasarit de Carpati.Capalna etc. dupa moartea lui Burebista. In acest context. Ramidava . la rasarit si la sud de Carpati existau un sir de formatiuni militaro-politice. Cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman.Chr. tinand cont de puterea crescanda a dacilor a fost nevoit sa-si schimbe politica fata de Dacia. Regatele geto-dace uneau unul sau cateva triburi conduse de un rege. apar formatiuni politice desemnate de catre autorii antici drept regate.sec. numit de catre greci basileu. iar in timpul lui Octavian August. In lucrarile autorilor greci si romani au fost pomenite cateva zeci de cetati geto-dacice. in urma procesului de descompunere a relatiilor gentilice.Chr. din care cauza staul roman a fost obligat sasi schimbe prioritatile politicii externe si sa declanseze o expansiune deschisa contra dacilor. Duras si Decebal. la triburile geto-dace. Acest centru la inceputul erei noastre a reprezentat inima Daciei unde au carmuit cei mai de seama regi. numarul lor crescuse la cinci regate. I p. .Chr. in sudul spatiului Pruto-Nistrean getii s-au remarcat prin distrugerea unei armate macedonene alcatuita din 10 mii de ostasi sub conducerea generalului Zopirion. In anii 300-292 a. I . care pe la anul 514 a. pe timpul regelui Burebista (82-44 a. IV-III a. Drept rezultat al acestei politici sunt cele trei razboaie sangeroase de la sfarsitul sec. care in multe cazuri se caracterizeaza prin dimensiuni enorme si multiple valuri de aparare. I p. Cea mai remarcabila formatiune getica din perioada elenistica a fost Regatul condus Dromichaites.. Pe la anul 327 a. a opus o rezistenta darza regelui Persiei Darius I.Chr. Dacia a fost reunificata sub o singura autoritate.in regiunea Nistrului superior.Chr. iar spre sfarsitul aceluiasi secol atinge apogeul dezvoltarii sale. Scorilo. Cumidava . Cu concursul roman.Chr. In contextul acestor evenimente. Regatele getilor. care inglobau zeci de asezari fortificate. dorinta acestora de a duce un mod de viata pasnic si de a avea relatii bune cu vecinii. In perioada respectiva Dacia a atins o intindere maximala. Mettonium . formand staul Dacia cu capitala la Sarmizegetusa. triburile getodace au fost unificate sub o singura putere.in Muntenia.in bazinul Siretului. Dacia devine un rival foarte serios al Romei. iar celelalte doua de catre imparatul Traian in anii 101-102 si . un puternic regat getic aflat la gurile Dunarii pe la anul 339 a. Dupa datele lui Starbon la inceput existau patru regate dacice. Petrodava. Cel mai vechi regat getic cunoscuta dupa surse scrise poate fi considerata formatiunea militaropolitica a getilor de la gurile Dunarii. unde au carmuit ilustrii regi Deceneu. Datele arheologice demonstreaza. La inceputul sec. Ce-a mai importanta formatiune politica dacica in a doua jumatate a sec.

carmuite de catre sefi locali . Teritoriul de la est de Carpati a constituit in sec. in apropierea Dunarii de Jos.D. (63 B. adauga el. (c. Cronologie: . a scris despre gindirea getilor in lucrarea Charmides. Apararea eroica a dacilor condusi de catre regele Decebal s-a finalizat cu infrangerea totala a dacilor si includerea Daciei in sistemul imperiului roman.). tot astfel nici trupul nu poate fi insanatosit fara suflet. despre care se zice ca stapinesc mestesugul de a te face nemuritor.105-106. care nu sunt altceva decat parti din asa-zisele "stipendii" romane platite conducatorilor locali pentru serviciile aduse Imperiului Roman. iar daca acestuia nu-i merge bine. arata ca dupa cum nu trebuie sa incercam a vindeca ochii fara sa vindecam capul. Platon. Olteniei) si Moesia Inferior (Dobrogea si sudul Moldovei). Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani…". In partea de sud a spatiului Carpato-Nistrean. scrie despre razboaiele daco-romane in lucrarea sa Istoria Romana in 80 de carti. Banatului. asupra carora.D. care era istovit de razboaie dese.). unul dintre medicii lui Zalmoxis. pentru protejarea provinciei Moesia Inferior. II-IV un spatiu intermediar dintre Imperiul Roman si restul lumii barbare. care in sec. iar de aici spre raul Tiras si Marea Neagra. cu o lungime de 124-136 km. Aceste sisteme fortificate au fost construite in regiunea de stepa. Charmides. a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. (427-347 B. Printre aceste fortificatii se evidentiaza doua sisteme grandioase: Valul de Jos al lui Traian (vadul lui Isac-Bolgrad-lacul Catlabuga) si Valul de Sus al lui Traian (Leova-Tighina). romanii au construit un puternic sistem de fortificatii. III-IV era adoptata masiv de catre populatia locala din tinutul extracarpatic. in citiva ani. Din aceasta pricina. ori capul fara sa sinem seama de trup. Aceasta e pricina pentru care medicii helleni nu izbutesc sa vindece cele mai multe boli: ei nu se ridica pina la intregul de care ar trebui sa se ingrijeasca."prieteni si ai aliati ai poporului roman". stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Influenta romana in spatiul Carpato-Nistrean. Strabon. istoric grec si om politic roman. • "… Lasind la o parte trecurul indepartat al getilor. incit. Aceste regiuni erau supravegheate de catre romani si incadrate efectiv in sistemul sau economic. Surse: • "… Tot asa e. 155-236 A. O importanta capitala pentru spatiile dacice libere in perspectiva unei incadrari reale in sistemul civilizatiei romane l-a constituit religia crestina. Spatiul CarpatoNistrean era divizat in multiple formatiuni politice.C. Un indice serios care indica asupra prezentei romane in aceste tinuturi il reprezinta multiplele tezaure monetare romane din sec. . Valurile lui Traian. nominalizate de catre populatia bastinasa drept Valurile lui Traian. a scris despre geto-daci in lucrarea sa Geografia. de la curbura de sud-est a Carpatilor spre raul Prut. L-am deprins acolo in tabara de la un thrac. Si spunea thracul acesta ca medicii helleni pe buna dreptate iau seama la cele pe care tocmai le pomeneam. era un bun luptator si se pricepea sa foloseasca izbinda. care e zeu. getul Burebista l-a inaltat atit de mult prin exercitii. istoric si geograf grec. filosof si poet helen. dar si sa iasa cu bine dintr-o infringere. Civilizatia romana a patruns adanc in mediul dacic liber. Dio Cassius.21 A. multa vreme a fost un dusman de temut pentru romani…". si cu descintecul nostru. in vremea aceea. II-III. domnea Decebal foarte priceput la planurile de razboi si iscusit la infaptuirea lor. abtinere de la vin si ascultare fata de porunci. alcatuite din valuri de pamant.). care erau sustinute financiar de catre autoritatile romane. rgele nostru. intimplarile din vremea noastra sunt urmatoarele: ajungind in fruntea neamului sau. numai ca Zalmoxis. din care cauza cultura materiala si spirituala din aceasta regiune practic a capatat un caracter provincial roman.C. • "… Cel mai insemnat razboi de atunci al romanilor a fost cel impotriva dacilor. nici partea nu se poate insanptosi…". Ce-a mai mare parte din teritoriul dacic a fost inclus in Imperiului Roman in componenta a doua provincii: Dacia (teritoriile Transilvaniei. Dibaci in a intinde curse.

C. .C. Gradual formation of the Geto-dacian tribes amongst the Tracians • 6th century .C. care isi trage originea din vechea latina. la elementele etnolingvistice de baza s-au adaugat si influente venite din partea unor neamuri migratoare. Romanii reprezinta un popor de origine daco-romana. Tomis and Callatis by the Greek on the western shores of the Black Sea. Nistru.D. perioada clasica a civilizatiei geto-dace • 82/70-44 B. In cazul romanilor. au jucat acelasi rol ca si germanii in cazul popoarelor romanice occidentale.patrunderea influentelor scitice in regiunile carpato-dunarene • c.C. slavii.C. dat fiind ca au imprimat etnosului romanesc o coloratura specifica.106 A. 800-450/350 B. Marfurile si monedele grecesti patrund adinc in teritoriile geto-dace de-a lungul riurilor: Dunare.perioada de maxima dezvoltare a culturii geto-dace.C. the daughter of the Getic King Co-thelas. Prut.• c. .C. din care invigator iese regele getilor • c.C. 200 B.patrunderea bastarnilor.an alliance is concluded between the Getae and the Macedonians to drive the Scythians from Dobrogea. inceputul evului mediu. . . . Poporul roman apartine de marele grup etnolingvistic indoeuropean. 100 B.106 . etc.the establish of the colonies of Histria.the Getae are mentioned for the first time in written sources by Herodotus. 7. populatie de origine germanica.the first Iron Age (Hallstatt).conflictul intre uniunea de triburi geto-dace conduse de Dromichaites si regele tra-ciei Lysimachos. to Philip II of Macedon • 335 B. 450/350 .C. In perioada medievala timpurie. in spatiul carpato-balcanic in rezultatul evolutiei istorice s-a format un etnos nou . care locuieste in spatiul sau de geneza de peste doua milenii.C .) north of the Danube • 340/339 B.the Getae are mentioned in connection with the campaign of Alexander the Great in the Danube region • 326 B. Limba romana reprezinta un idiom romanic. 9-18 . impotriva Olbiei sufera esec undeva in "stepa getica" la nordul Dunarii • 300-292 B.D.the reign of King Burebista who unites the Geto-Dacian tribes • A.poporul roman. fiind unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa. in Moldova de nord si centrala • c. .campania guvernatorului Traciei. . Generalitati La sfarsitul antichitatii. 4. Generalitati Romanizarea geto-dacilor Formarea poporului roman si a limbii romane Societatea veche romaneasca Surse Cronologie Ilustratii I. in connec-tion with the expedition of the Persian King Darius I (521-486 B.the second Iron Age (Latene) • 7-6 centuries B. in special din partea slavilor vechi. 5.C. 3. Fiind o . 6. consecrated by the marriage of Meda. Zopirion. Siret. • 514 B.the reign of King Decebal in Dacia Etnogeneza romanilor Autor: Gh. . Postica 1. format in rezultatul simbiozei traco-geto-dacilor cu romanii. .the Roman poet Ovidius is exiled to the city of Tomis on the Black Sea by the Roman Emperor Augustus • 87-106 . 2. .

Chr. apartine in acelasi timp de marele grup al limbilor neolatine din care mai fac parte italiana. limba si constiinta lui nationala. Prin crestinism romanii au devenit un etnos profund spiritual. A doua premisa a rezultat din incadrarea traco-geto-dacilor in sec. . din care cauza anume ea. In epoca migratiunilor. a pastrat in toate timpurile amintirea descendentei neamului de la vechii romani. Procesul etnogenezei romanilor s-a inceput din momentul declansarii expansiunii civilizatiei romane in Dacia si s-a sfarsit odata cu consolidarea daco-romanilor pe o baza etnolingvistica calitativ noua. II-I a.sec. care se intindea de la Campia panonica pana in Transnistria si de la Carpatii nordici pana in partea centrala a muntilor Balcani. franceza. Cea de-a treia premisa a etnogenezei romanilor a fost integrarea geto-dacilor in sec. I a. In acest context. fara a avea dialecte regionale. VII-VIII p. Prin factorul roman. La baza procesului de etnogeneza a romanilor s-au aflat trei premise fundamentale. Prima premisa a constituit-o civilizatia traco-geto-daca.). Factorii etnogenezei reprezinta elemente care determinata caracterul noului popor. In cadrul marelui ocean al neamurilor migratoare din Europa de sud-est romanii reprezentau unicul popor de origine romana. care servit drept teren al etnogenezei romanilor.sec.Chr. In dependenta de conditiile istorice pot fi evidentiati diferiti factori ai etnogenezei. Timpul etnogenezei romanilor reprezinta o perioada indelungata de restructurari etnoculturale. care se gaseste in legatura stransa cu limba si numele etnic. limba romana. . care in opozitie cu migratorii se concepeau pe sine drept urmasi ai slavitei Rome si respectiv succesori a unei civilizatii stralucite. strainii. in raport cu alte limbi neolatine. limba romana este unitara in tot spatiul etnic romanesc.Chr. si limita superioara sec.popor si "nyme" . IV p. Influentele eline au format conditiile necesare pentru distantarea traco-getodacilor de lumea barbara si apropierea lor de valorile civilizatiei antice. lingvistice si spirituale. care corespundeau pamanturilor tracilor de nord (geto-dacilor) si partial ale tracilor de sud.Chr. un etnos religios. calitati care in mare masura au contribuit la pastrarea fiintei romanice a neamului. In perioada medievala. iau desemnat pe romani prin aloetnonimul (alt etnonim) Vlah (Blah. limitat de doua cetati naturale uriase formate din muntii Carpati si Balcani.Chr. includerea tracogeto-dacilor in sistema civilizatiei romane a creat cele mai favorabile conditii pentru desfasurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor si de constituire a unei noi etnii. In fine. In acelasi timp. Constiinta etnica a romanilor.Chr. Premisele etnogenezei reprezinta conditiile care au generat noul etnos. spre deosebire de alte limbi romanice. Spatiul de etnogeneza al romanilor avea drept axa centrala bazinul Dunarii de Mijloc si de Jos. Spatiul etnogenezei romanilor a cuprins teritorii intinse din Europa de sud-est.Chr. etc. desfasurate pe parcursul a circa 900 ani. se gaseste in cea mai apropiata relatie cu latina antica. In cazul etnogenezei romanilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natura spirituala: romanitatea si crestinismul. poporul roman a devenit un etnos romanofon. spaniola si portugheza.II-I a.limba romanica de rasarit. Olah. in sistema valorilor antice grecesti. etapa finala (sec. Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic al poporului roman. etapa primara (sec. in cadrul civilizatiei antice de tip roman. spiritualitatea. avand drept limita inferioara sec.) cand se formeaza comunitatea romanica de rasarit (daco-romanii) 2. . Etnonimul Roman reprezenta o forma lingvistica evoluata a etnonimului Romanus.V p. Civilizatia traco-geto-daca a constituit materialul primar al etnogenezei romanilor.nume) se gaseste in legatura directa cu numele vechilor romani. Crestinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului romanesc. Etapele etnogenezei ilustreaza fazele de constituire a noului etnos Procesul etnogenezei romanilor cuprinde doua etape de baza: 1. datorita conditiilor specifice de evoluare. VI-VIII) cand se constituie poporul roman propriu-zis. Numele etnic propriu al romanilor sau etnonimul (de la "etnos" . romanii reprezinta unicul popor neolatin care si-a pastrat numele de origine pana la etapa actuala. Voloh. limba romana. a conservat cele mai multe elemente arhaice. spatiul etnogenezei poporului roman s-a restrans la teritoriul Carpato-DanubianoNistrean. VII-II a. unitatea si continuitatea lui in conditiile migratiunii popoarelor. Dintre toate acestea.

etc. etc. a traco-geto-dacilor si a romanilor. si etapa finala din perioada antica tarzie. etc. asezari civile daco-romane. Factorii romanizarii. Moesia Superior.II-I a. scoli romane. Calea oficiala a romanizarii reprezenta politica de stat a Romei Antice de asimilare a altor popoare. Procesul romanizarii traco-geto-dacilor a avut o durata cronologica destul de mare si o raspandire teritoriala foarte larga. etc.Chr. atat regiunile incluse in cadrul provinciilor romane (Dacia. asezari rurale de tip roman. au contribuit direct la atragerea geto-dacilor in sistema de valori romane si in fine la romanizarea lor. Romanizarea traco-geto-dacilor a insemnat imbinarea civilizatiei romane cu civilizatia autohtona din spatiul carpato-balcanic.) erau cele mai efective nuclee de iradiere a romanizarii romane. Calea populara a romanizarii reprezenta procesul de implementare a civilizatiei romane. Procesul romanizarii geto-dacilor. au creat familii mixte daco-romane.. Procesul romanizarii s-a desfasurat in trei etape de baza: etapa preliminara din sec. gradul inalt de compatibilitate dintre civilizatia traco-geto-daca si cea romana. V. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a derulat concomitent prin intermediul mai multor focare din provinciile romane Dacia. cultele religioase romane. valorile culturale si morale romane. Fenomenul romanizarii a decurs pe doua cai de baza: oficiala si populara. urbanizarea. educatia de tip roman. Timpul romanizarii cuprinde perioada dintre sec. care reprezentau nuclee de iradiere a civilizatiei romane: orase si targuri romane. centre religioase romane. preluarea de catre bastinasi a culturii de tip roman. Moesia Inferior. . s-au infiltrat in mediul autohton. Orasele din provinciile dunarene (Ulpia Traiana. Etapele romanizarii. In procesul romanizarii a fost antrenat tot spatiul geto-dacic. Caile romanizarii. centre administrative romane. Romanizarea a cuprins doua faze consecutive: asimilarea economico-culturala si asimilarea lingvistico-spirituala. in mediul traco-geto-dacic. Romanizarea geto-dacilor Esenta romanizarii. dupa informatiile unor autori antici.106 p. asezarile rurale romane. dreptul roman. care in dependenta de timp. Romanizarea reprezenta procesul asimilarii de catre imperiul roman a unor popoare antice. sistema administrativa provinciala. constituind retele inchegate si bine organizate. Scithia Minor. institutia cetateniei romane.Chr. a structurilor sociale. Romanizarea traco-geto-dacilor s-a realizat datorita unor factori. religia crestina. Colonistii romani au creat in Dacia centre economice si religioase. inclusiv regiunile dacilor liberi si jumatatea de nord a Traciei balcanice. Colonistii. etc. au adus aici limba latina si spiritualitatea romana. Acest proces in Dacia s-a desfasurat oficial.Chr. Printre factorii de baza ai romanizarii traco-geto-dacilor pot fi evidentiati urmatorii: limba latina. Moesia Inferior. Procesul colonizarii masive si organizate a Daciei a fost declansat de catre imparatul Traianus si continuat cu aceiasi ravna de urmasii sai. printre care se evidentiaza: originea comuna. Drobeta. Dierna. Factorii hotaratori ai romanizarii au fost limba latina si crestinismul. armata romana. includerea traco-geto-dacilor in sistema relatiilor de tip antic prin intermediul lumii grecesti. Colonizarea provinciilor dunarene a reprezentat un factor esential al romanizarii geto-dacilor. Romanizarea traco-geto-dacilor a avut la baza un sir de premise favorabile. IV-V p. economice... Premisele romanizarii. Napoca.) cat si regiunile dacilor liberi. Tropaeum Traiani. colonizarea romana. sistemele de aliante cu dacii liberi. de la retragerea administratiei romane din provincia Dacia in anul 275 pana la definitivarea procesului de formare a comunitatii dacoromane. gradul relativ inalt de dezvoltare al civilizatiei traco-geto-dace. etapa decisiva din perioadei de existenta a provinciei Dacia intre anii 106-275 p.Chr. si sec. Apullum. Potaisa. tabere militare romane. Focarele romanizarii. centre economice. in sec. relatiile economico-comerciale.Chr. spatiu si alte conditii au contribuit la asimilarea relativ rapida a traco-getodacilor. iar spatiul romanizarii include intregul teritoriu al Daciei istorice. inclusiv a limbii latine. indo-europeana. casatoriile mixte dacoromane. II-I a. au fost adusi in Dacia pentru "a popula orase si a cultiva ogoare". In cadrul oraselor romane erau concentrate . spirituale romane si a limbii latine ca mijloc de comunicare. ramase in afara limesului roman. cu participarea intregului aparat de stat. inclusiv a traco-geto-dacilor. limesul dacic. Noviodunum.II.

Chr. pecenegi. in educatie. Cel mai important factor a romanizarii geto-dacilor din perioada de dupa anul 275 a fost religia crestina. in centrele religioase. dat fiind ca titlul de cetatean al Romei deschidea numeroase drepturi de ordin social. scoli. III. etc. In sec. In acelasi timp. Procesul etnogenezei romanilor s-a desfasurat in conditiile Marii Migratii a Popoarelor. etc. in instante judiciare.romana.) a generat interferente etnoculturale.a. Rolul slavilor in etnogeneza romanilor. pacat (pecatum). etc. inclusiv populatiei dacice a reprezentat un eveniment crucial pentru procesul de romanizare a populatiei autohtone din Dacia. care a parcurs practic aceleasi etape si a cuprins aceiasi durata de timp. Institutia cetateniei romane a reprezentat unul dintre cele mai efective instrumente ale romanizarii. etc. slavi. Odata cu incheierea etnogenezei s-a finalizat si procesul formarii limbii romane. in conditiile presiunii tot mai puternice din partea diferitor popoare migratore. rugaciune (rogatio) s. duminica (Dies Dominica). care au lasat amprente si asupra procesului etnogenezei romanilor. huni. Raspandirea rapida a limbii latine printre daci s-a datorat faptului ca latina era unicul mijloc de comunicare in administratie. gepizi. care in spatiul Carpato-Danubian spre deosebire de alte regiuni ale Europei a durat o perioada de peste o mie de ani. bulgari. avari. cumani. Migratiunea popoarelor si etnogeneza romanilor au rprezentat fenomene paralele. Limba latina a reprezentat principalul factor al romanizarii. Semnarea de catre imparatul Caracala a decretului din anul 212 privind acordarea cetateniei romane tuturor oamenilor liberi din imperiul roman. la nord de Dunare are loc un proces de generalizare etnoculturala si etnolingvistica a populatiei romanice. VI-VII. Tabere militare romane au reprezentat un alt nucleu important al romanizarii. Formarea poporului roman si a limbii romane Impactul migratorilor asupra etnogenezei romanilor. cruce (Crux. Limba romana dupa caracterul sau este o limba romanica sau neolatina. In sec. ii vor asimila pe slavii ramasi in regiunea Carpato-Danubiano-Nistrean si vor sfarsi cu formarea unei etnii noi. Extinderea acestor triburi in Balcani. in secolele urmatoare vor supravietui in valtoarea migratiunilor. inclusiv a episcopilor Ulfila. Dintre toate poarele migratore numai slavii au reusit sa influenteze partial procesul etnogenezei romanilor. unguri. Populatia slava veche a migrat in spatiul CarpatoDunarean in sec. in relatiile comerciale. Finalizarea etnogenezei romanilor. Crestinarea masiva a daco-romanilor a sporit in secolele IV-V prin activitatea unor misionari. romanicii sud-dunareni se vor pierde in cea mai mare parte in masa slavilor si vor pastra doar unele insule izolate in diferite regiuni ale peninsulei Balcanice. a poporului roman. uzi. crestin (Christianus). In acest context se finalizeaza procesul etnogenezei si profilarii poporului roman. Dar pe o scara mai larga noua religie se raspandeste aici in prima jumatate a secolului al IV-lea d. Prin intermediul crestinismului din limba latina au patruns in limba romana principalii termeni crestini: Dumnezeu (Domine Deus). IV-VI latina populara din regiunile dunarene a evoluat pe fundalul lingvistic autohton si s-a transformat in final intr-o limba romanica deosebita . cu anumite tangente mai mult sau mai putin pronuntate. popor nou cu trasaturi distincte si originale. VII-VIII. Teritoriile provinciilor Dacia si Scithiei Minor erau impanzite cu tabere militare romane de tip castrum si castella si asezari civile ale familiilor ostasilor romani de tip canabae. Perindarea prin spatiul Carpato-Danubian a multiplelor popoare migratoare (sarmati. Unii dintre ei fiind executati au devenit martiri pentru crestini. politic. Audias. Martin. Aparitia limbii romane. Cruis). care reprezentau in acelasi timp factori fundamentali ai romanizarii: administratia. marile centre religioase. pastrand din fondul lingvistic traco-geto-dacic . care patrunde la nordul Dunarii in mod sporadic inca in timpul stapanirii romane. goti. etc. economic. Romanicii nord-dunareni (daco-romanii). instantele judiciare. in unitati militare. a avut drept consecinta divizarea lumii romanice orientale in doua parti distincte: romanici nord-danubieni si romanici sud-dunareni. Limba romana s-a format din latina populara (vulgara) raspandita in provinciile romane dunarene si preluata de catre traco-geto-daci. teatre. congregatii mestesugaresti.majoritatea institutiilor purtatoare a procesului de romanizare. fara insa ai schimba esenta.

care au constituit nucleele viitoarelor state medievale romanesti. Pe parcursul perioadei migartiilor. care au format uniuni de obsti. Venea pe cai salbatici.inceputul expansiunii economice a romanilor in Dacia Sec. civilizatia veche romaneasca s-a constituit ca o civilizatie pur agrara. • "In tara ardealului nu lacuiesc numai unguri. 4-12 p.etapa finala a etnogenezei romanilor sec. de mai multu-i tara latita de romani decitu de unguri… Romanii.106 p. . VI-VIII p. adica rimlean. includerea ei in componenta regatului Odris. iar in cele razboinice se concentrau in regiunile de deal.sec. Surse • "Traian i-a invins pe dacii lui Decebal si a transformat in provincie romana teritoriul Daciei de dincolo de Dunare. .Chr.Chr. padurile si muntii. ca si sasi peste sama de multi si romani peste tot locul. II-I a. Sburau sirepii lor.etapa finala a romanizarii 74-72 a. In comparatie cu civilizatiile agrourbane din Europa Occidentala. al tarilor acestora. care stapinea In tara vlachilor.formarea provinciei romane Moesia . II-I a. . Erau buni calareti! Precum le era firea se se si purtau eroii indrazneti. . carora zic vloh… Cum vedem ca. vlachi ca gindul de repede zburau Pe caii lor cei ageri. Poloni. Grigore Ureche. Letopisetul Tarii Moldovei. . numele vechiu si mai dreptu este ruman. fiind legati puternic de pamantul stramosesc. De neamul moldovenilor. de la Roma… Iara streinii si tarile imprejur le-au pus acestu nume vlah. . cum s-au mai pomenit. dar in timpul imparatului Gallienus ea a fost pierduta. cu sapte sute ostasi. Cronologie: Sec.Chr. .Chr. V p. au reprezentat factorii de baza in ocrotirea poporului roman. Rufius Festus a scris in anul 372 A.Chr. tot de la strein sintu puse aceste nume.Chr. Miron Costin. . volosin.Chr.Chr." Mentionarea romanilr in Cintecul nibelungilor sub denumirea de vlachi.circa 160 cuvinte. greci destui erau. duceau un mod de viata sedentar. valios.D. . sau tari. . o civilizatie a obstilor satesti alcatuite din tarani liberi. • "Asa si neamul nostru. . iar Aurelian. olah.Chr.Chr.inceputul expansiunii militare a romanilor la Dunare 29-28 a. de la un loc sintu cu moldovenii si toti de la Rim sa trag…". IV-V p. de pe vloh.cucerirea Dobrogiei de catre romani.etapa primara a etnogenezei romanilor Sec. Satul reprezenta locul unde se concentra viata romaneasca si se conservau traditiile etnolingvistice si etnoculturale.etapa decisiva a romanizarii 275 . IV. de pre Italia. citi se afla lacuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu. valascos. o civilizatie taraneasca. a creat doua dacii in regiunile Moesiei si Dardaniei …". Societatea veche romaneasca In perioada medievala timpurie.Chr. Insusi Ramune hertegul. macara sa ne raspundem acum moldoveni iara nu intrebam : "stii moldoveneste? ". de care scriem.Chr. despre situatia din Dacia post-romana in lucrarea sa Scurta istorie a poporului roman • "In ceata cea pestrita rusi. de codru si la munte. romanii. In vremurile pasnice romanii se extindeau in largul stepei. Civilizatia veche romaneasca purta un caracter profund rural. . dupa ce I-a mutat de acolo pe romani.etapa preliminara a romanizarii 106-275 p. ce "stiiromaneste ?"…". Ei locuiau in cadrul unor asezari rurale. II-I a.primele expeditii militare romane la nord de Dunare 15 p. aceasta era de jur imprejur un million de pasi.sec.

mentionarea romanilor in Transilvania de catre Cronica veche ungara 915 . Banat si Transilvania.formatiunea militaro-politica din Dobrogea in frunte cu jupanul Dimitrie 1185 . . Hesychios s. Porphyrious.formarea provinciei romane Dacia Sec. ci vor merge si vor trai vesnic.dominatia uzilor in Bugeac 1067 .46 p.includerea Dobrogei in componenta provinciei Moesia 57-67 p.prima mentiune scrisa a unei Tari romanesti la Moisei Chorenati 976 .Cucerirea de catre romani a teritoriului din sudul Moldovei si a orasului Tiras 85-89 .formarea unor formatiuni prestatale romanesti la est si sud de Carpati Sec.Chr.finalizarea etnogenezei romanilor Sec. formarea statului ungar 898 . o fiinta divina (daimon. IX . adica este vorba de credinta in imortalitatea sufletului.voievodatele romanesti din Crisana.stabilirea in spatiul nord-dunarean a dominatiei cumanilor 1228 .Stabilirea ungurilor in Panonia.al II-lea razboi daco-roman dintre Decebal si Traian 106. pe care unii il cred a fi acelasi cu Gebeleizis". Enea din Gaza. Lucian.voievozii romani Ahtum si Gyla Sec. IX .I razboi daco-roman dintre Decebal si Traian 105-106 .stabilirea dominatiei mongole in spatiul romanesc Sec.stapanirea avariilor in Panonia 650 . sub conducerea lui Menumorut.formatiunea militaro-politica a tivertilor 943 . XI .sec. Conform acestei doctrine pe lumea cealalta pleaca sufletul si nu trupul. XI . Strabon. La acelasi autor remarcam sunt semnificative cele trei ipostaze sub care ne este prezentata zeitatea suprema a geto-dacilor: theos (zeu). Figuri notorii ale filozofiei antice cum ar fi Herodot. El ii invata pe oameni ca nici ei si nici urmasii lor nu vor muri.formarea episcopiei catolice a cumanilor 1234 . Glad si Gelu Sec. VIII-XI . X . . Hecateu.cele mai vechi atestari ale unor antroponime romanesti 602 . VI-VIII . VII-VIII . IX . Musteata Religia a constituit un element care a caracterizat sub mai multe aspecte originalitatea culturalspirituala a geto-dacilor.Migratia slavilor Sec.prima mentiune scrisa despre romani la sud de Dunare 1048-1065 . intemeiata pe cultul lui Zalmoxis: "credinta lor este ca ei nu mor si ca cel care piere se duce la Zalmoxis. .caderea limesului bizantin la Dunare.instaurarea dominatiei pecenegilor la est de Carpati sec.Chr.sec.razboiul daco-roman dintre Decebal si Domitian 86 p.formatiunile din Dobrogea sub conducerea lui Tatos.cea mai veche atestare scrisa a limbii romane Sec. revenirea dominatiei bizantine la gurile Dunarii 896 .a au dedicat capitole insemnate din operele lor acestui subiect. Diodor din Sicilia.individualizarea limbii romane Sec. Iordanes.formarea I Tarat Bulgar la sud de Dunare 971-1018 .Chr. deplasarea in masa a slavilor la sud de Dunare 562-796 . Oridene. Platon. Din surse putem observa doctrina pe care a promovat-o Zalmoxis. 11 august . . Moartea este doar un prilej de eliberare a sufletului.prima mentiune scrisa despre episcopi romani de rit ortodox la sud-est de Carpati 1241 . Iulian. Arrian. VII . Cele mai relevante si cele mai multe date despre religia geto-dacilor insa le intilnim in Istoria lui Herodot care vorbeste despre credinta getilor in nemurire "ei se cred nemuritori". VI-VII .migratia bulgarilor la Dunarea de Jos 681 .caderea I Tarat Bulgar. Sestlav si Szata Religia geto-dacilor Autor: S. X .Formarea provinciilor romane Moesia Inferior si Moesia Superior 101-102 . daimon (intre zeu si om) si antropos ca muritor de rind.

religioase sau intemeietorul unui cult misteric. Indirect. reflectand o notorietate a Antichitatii. Proportia riturilor este reprezentata diferit. . care ar fi fost locul de retragere al lui Zalmoxis si despre care scrie Strabon. fluviilor. Sursele scrise indica prezenta la geto-daci a cultului izvoarelor. printre zeitatile geto-dacilor am mai putea mentiona si un zeu al soarelui. Aceasta a dus la faptul ca astazi.Luind ca baza cele expuse de Herodot putem vorbi despre Zalmoxis mai degraba ca despre reformator al religiei geto-dace si ca intemeietorul unei doctrine noi. Necropolele plane nu au nici un semn la suprafata solului spre deosebire de cele tumulare care pot fi observate cu ochiul liber datorita movilelor de pamint ce s-au pastrat pina astazi cu o inaltime de la 0. poate si ca zeita magiciana.Kogaionon. adica era caracteristic biritualismul. Prezenta contradictorie a lui Zalmoxis in surse a suscitat discutii in ceea ce priveste definirea caracterului religiei geto-dacilor. in general. ca zeita a lunii. mentionind ca getii ii jertfeau prizonieri prinsi in razboi socotind ca zeul razboaielor trebuie impacat prin varsare de singe omenesc. divinitati cu siguranta de origine geto-daca din secolele II-IV d-Hr. O interpretare exigenta a surselor de care dispunem ne pune in drept sa afirmam ca Zalmoxis a fost o divinitate chtonian-agrara. capatind treptat si atribute uranianosolare. care si-a avut propriul cult in Dacia Romana. henoteist. Virgiliu ne spune ca. consacrate zeilor. In concluzie putem rezuma ca Zalmoxis a fost un personaj real care mai apoi a fost divinizat/zeificat. obiecte de aur. protector al vegetatiei. Uneori zeita Bendis era identificata de romani cu Diana. Ceea ce vine sa confirme caracterul politeist al religiei geto-dacilor este prezenta si a altor divinitati. Unele descoperiri presupun existenta la geto-daci a cultelor familiale: cultul focului si cultul stramosilor. si cel al Cavalerilor danubieni. Viata religioasa a geto-dacilor a cunoscut diverse forme de organizare. pe Zamolxis al getilor si pe Moise al evreilor. Recunoasterea contributiei aduse de Zalmoxis la tezaurul religios universal se concretizeaza in textul lui Diodor din Sicilia care citeaza trei mari profeti ai omenirii: pe Zarathrusta al persilor. La acesta se mai adauga si cultul Cavalerului trac. asemanator celui grecesc sau roman. eroilor. insa predomina incineratia. La fel se atesta existenta unui cult al locurilor inalte a "muntelui sfint". Pentru geto-daci era caracteristic ritul funerar care imbina incineratia cu inhumarea. sarbatorite de comunitati in sanctuare. Pe linga aceste divinitati geto-dacii mai cinsteau pe zeita Atemis sub numele de Bendis. o proiectie a credintelor si mentalitatii oamenilor despre "lumea de dincolo". Desi accente s-au pus si pe caracterul dualist. Astfel. o divinitate a naturii salbatice si a primaverii. pe Columna lui Traian imaginea zeului Danubius are imprumuturi din iconografia Nilului si a lui Pater Tiberius. Aceasta conceptie. argint si bronz. care actualmente este in preeminenta fata de cele expuse mai sus. aici aflindu-se dupa toate probabilitatile acel Munte-Sfint .5 m pina la 4-5 m. sustine existenta unui panteon religios geto-dacic. patronind in genere magia. vindecator si vraci. monoteist. precum si a unor culte publice. in marele dictionare de mitologie sa citim numele lui Zalmoxis. Obiceiurile si practicile funerare reprezinta. Necropolele geto-dace sunt de doua tipuri: plane si tumulare. iar Ovidiu ne vorbeste despre getii inchinatorii lui Mart. Despre existenta lor putem judeca in baza anumitor reprezentari iconografice. parintele Mart ar pazi ogoarele getilor. Despre Marele-Zeu si Marea-Zeita la geto-daci lipsesc informatii scrise. marea majoritate a cercetatorilor s-au axat in jurul teoriei politeiste. Iordanes ne vorbeste despre Zeul razboiului (echivalent lui Ares sau Marte). in care Zalmoxis isi ocupa locul sau prioritar. al carui cult este atestat la traci inca din epoca bronzului. padurilor si a farmecelor. In legatura cu cultul marelui zeu al geto-dacilor sunt puse unele constructii de cult de la Sarmizegetusa. un zeu al fertilitatii si vegetatiei. riurilor. O dovada in acest sens sunt constructiile descoperite la Sarmizegetusa si alte asezari care au o menire religioasa.

Traian declanşează un nou război daco-roman. I d. renunta la ritul inhumatiei. 275 Grupuri de daci liberi pătrund în Oltenia. În fruntea geto-dacilor se afirmă Burebista. atitudinea traco-geto-dacilor fata de univers a caror parte componenta erau. cele mai vechi sanctuare sunt cele de la Butuceni si Dolineanu datate in sec. 275 Începe ultima etapă a romanizării. insa unii specialisti considera ca. O mare parte a Daciei este transformată în provincie romană. sa intelegem ce forte i-au influentat in activitatea lor. 117 Înflorirea vieţii urbane în provincia Dacia. Zona istro-pontică (spaţiul danubiano-pontic) este inclusă în graniţele statului roman. „cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia”. V-III i.Hr. aristocratia getica in sec. 81 d. 106 Inaugurarea. in esenta.Hr. I î. 303304 Domnia împăratului Constantin cel Mare.Hr. 87-89 d.Hr.Cercetarile arheologice din ultimele decenii au evidentiat un numar 30 de sanctuare in cadrul a 20 de asezari din arealul de locuire geto-dacic.Hr.Hr. 105 d. 44 î. II-III Monumentele funerare cu însemne paleocreştine de la Potaissa. Moartea lui Burebista. înălţată de Apollodor din Damasc. spre ce virtuti au aspirat. Decebal reuneşte formaţiunile neocupate de romani. 87 d. Hr. Decebal preia tronul regatului dac (numit de N. I î. .Hr. IV-III i. Prima unificare politică a geto-dacilor I î. II i.Hr. 101-102 d. Izvoarele latine (Caesar) îi menţionează pentru prima dată pe daci. Primul război daco-roman din timpul împăratului Traian. Iorga „noua confederaţie dacă”). Marcus Ulpius Traianus devine împăratul Romei. 284 Prin edictele emise de Diocleţian se atinge apogeul reprimării creştinismului în Imperiul Roman. 106 d.Hr. după 275 Diocleţian organizează provincia Scythia Minor în Dobrogea.Hr. ce credinte si prejudecati i-au dominat.Hr. deci. Pătrunderea primelor elemente de civilizaţie romană în spaţiul locuit de daco-geţi (spaţiul dacomoesian intră în orbita civilizaţiei romane). mentionat de Herodot si ilustrat de descoperiri arheologice din sec.Hr.Hr. Apulum. CIVILIZAŢIA ŞI ISTORIA GETO-DACILOR. III Împăratul Aurelian retrage armata şi administraţia romană din Dacia. si epoca romana. la Roma. mijlocul sec. Astfel. Micia şi Căşeiu. Studierea fenomenelor legate de ritul si ritualul funerar ne ajuta. a Columnei lui Traian. Începutul celei de a doua faze a romanizării (romanizarea organizată). II î. Cronologic sanctuarele geto-dace.Hr.Hr. a doua jumătate a secolului I î. 271-275 Se încheie a doua etapă a romanizării. Începe etapa preliminară a romanizării.I p. în dreapta Dunării.Hr.Hr. 87 d. I d. mijlocul sec. 89 d. 106 În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din întreaga lume romană. Decebal acceptă statutul de rege clientelar Romei (Dacia devine regat clientelar). Începe epoca clasică a civilizaţiei geto-dace. Cercetarile arheologice din ultimele decenii au imbogatit considerabil cunostintele despre dezvoltarea comunitatilor geto-dace. La conducerea Imperiului Roman urmează Domiţian. 46 d. 98 d. Primele campanii militare ale statului roman la Dunărea de Jos. 82 î.Hr. alaturi de alte marturii. in majoritatea lor sunt incadrate intre sfirsitul secolului al II-lea i.Hr. in ce spatiu spiritual si afectiv si-au dus existenta. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ Începe romanizarea propriu-zisă a teritoriilor nord-dunărene (stânga Dunării).Hr. Hr.Hr. 113 Se încheie domnia lui Marcus Ulpius Traianus.Hr. Sfârşitul etapei preliminare a romanizării. Domiţian iniţiază primul război daco-roman. mijlocul sec. In domeniul funerar schimbarile deosebite se petrec la intersectia secolelor III-II a. 306-337 .Hr.

IV Creştinarea masivă a daco-romanilor.VII-XI Autohtonii nord-dunăreni încep să fie menţionaţi în izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit.XI În cronica sa. VIII-IX Formarea adstratului slav al limbii române. mijlocul sec. ungurii i-au găsit pe „blachi. sec. ideea originii romane a românilor intră definitiv în circui¬tul ştiinţific european. VII-VIII Cultura Dridu evidenţiază încheierea. sec. sec.VII În tratatul militar Strategikon al împăratului bizantin Mauricius se regăseşte prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor. adică păstorii romanilor”. în linii generale. 602 Trecerea masivă a slavilor la sud de Dunăre. cronicarul maghiar Simon de Keza nota că.XII În corespondenţa dintre Ioniţă cel Frumos şi Papa Inocenţiu al III-lea. 565 În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche. Începutul sec.XIII În Gesta Hunnorum et Hungarorum. sec. la Sucidava. Sf. V La Drobeta este atestată o nouă Basilică. X ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR La Brateiu. VI-VII Rupere romanităţii balcano-carpatice (prăbuşirea limesului danubian). după 602 Încheierea. sec. IX-X Se încheie asimilarea slavilor rămaşi în spaţiul carpato-danubiano-pontic. IV Împăratul Theodosius interzice cultele păgâne (creştinismul devine religie de stat). V Secolul din care datează piesele paleocreştine de la Biertan („Ego Zenovius votum posui”). care au fost păstorii şi agricultorii romanilor” au rămas de bunăvoie în Pannonia. prima jumătate a sec. 560-570 Se încheie domnia lui Justinian.XIII Odată cu lupta antiotomană a Ţărilor Române. împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul utilizează termenul de romani pentru autohtonii nord-dunăreni.XI În tratatul Podoaba istoriilor.sec.Edictul de la Mediolanum (Milan) acordă libertate de cult creştinismului.VII Geografia armeană a lui Moise Chorenati aminteşte „ţara Balak – Valahia”. cumpăna sec. 391 Este construită o nouă Basilică. devenit papă sub numele de Pius al II-lea. VI În spaţiul extracarpatic şi intracarpatic pătrund slavii (migraţia slavilor). la sosirea lor în Pannonia. mijlocul sec.sec. creşte interesul umaniştilor europeni faţă de originea şi istoria românilor. sec.X-XI În Sfaturile şi povestirile lui Kekaumenos sunt menţionaţi vlahii care trăiau în apropierea Dunării şi pe Sava (Saos).XV-prima jumătate Flavio Biondo firmă despre români că „invocă cu mândrie originea lor romană”.XV .IX Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili). începutul sec. Sf. Poian şi Alba Iulia sunt atestate obiecte aparţinând autohtonilor romanici nord-dunăreni. în vremea lui Attila „vlahii. autorul bizantin Ioan Kynnamos confirmă originea latină a românilor.XV Odată cu Enea Silvio Piccolomini. 527 Reinstaurarea temporară a autorităţii imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian. geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”. a procesului de formare a poporului român (etnogeneza). a procesului de formare a limbii române. ideea romanităţii românilor ocupă un loc central. V-VI În fruntea Imperiului Roman de Răsărit se afirmă Justinian. notarul anonim al regelui Ungariei Bela afirmă că.X Informaţia despre originea latină a românilor se regăsesc în corespondenţa împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul.XIV-XV Poggio Bracciolini este unul dintre primii umanişti italieni care afirmă originea romană a românilor.IX În Despre administrarea imperiului. Sec.XII În cronica sa Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor). 313 Reinstaurarea temporară a autorităţii imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Constantin cel Mare. IV-V Este atestată Basilica de la Slăveni. sec. în linii generale. Sec.

preciza că „din legiunile şi din coloniile duse în Dacia de Traian şi ceilalţi împăraţi s-au tras românii”. si dupa mine regele sau s-a numit cu drept cuvant. marcată de trecerea prehominizilor la Homo sapiens. Epocă de trecere. Caracterul şi numele acestor epoci este în directă legătură cu gradul de dezvoltare al omului în acea perioadă şi originea uneletelor folosite. afirmă originea latină a românilor. de tip gentilic. Paleoliticul mijlociu (100. Sec. şi primele aşezări – sate apărate de o reţea de garduri şi şanţuri.XV Antonio Bonfini. Comunitaţile umane se dezvoltă pe baza extinderii agriculturii şi creşterii animalelor domestice. este perioada hotărâtoare a procesului de antropogeneză.000 – 40. diferitele grupări mişcându-se spre noi teritorii necunoscute până atunci.000. În jurul anilor 600.000) se caracterizeaza prin apariţia primelor unelte şi descoperirea focului.000 – 5. VECHEA CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ PELASGII MOTO: "Eu sunt Pelasg. Cea mai veche epocă. mijlocul sec. cercetările au împărţit istoria străveche în mai multe epoci.(Supplices) Descoperirile arheologice au dat posibilitatea istoricilor de a periodiza evoluţia omului. episcop de Gnezno. Organizaţi în cete de culegători – vânători – pescari se adăpostesc în peşteri sau refugii sub stânci. unde află despre „descendenţa româ¬nilor din colonişti romani”. grec stabilit în Italia. Sec.XV-a doua jumătate Filippo Buonaccorsi.Laonic Chalcocondil. numindu-i „daci” pe cei din nordul Dunării şi „vlahi” pe cei din sudul fluviului.000) marchează dispariţia omului de Neanderthal. semnalează originea romană a moldovenilor. Pentru a putea delimita momentele distincte în care se afla omul în cursulevuluţiei lui.000) este perioada culturii omului de Neanderthal şi al primelor comunităţi mai mari.000 – 100. Marile comunităţi gentilice se divizeaeză. Paleoliticul superior (40. Uneltele şi armele sunt calitativ mai perfecţionate. Apare tribul ca o formă superioară de organizare. Aceste activităţi obligă gintele la sedentarizare şi la amenajarea unor locuinţe durabile.XV-a doua jumătate Jan Laski. în mod enigmatic. în apropierea cursurilor de apă şi a zonelor bogate în hrană. consilier la curtea iagellonă. 1514 I. rudă mult inferioară fiziologic. Epoca Mezoliticului (10. pe termen cât mai lung. extins pe o perioadă cuprinsă între 1000000 – 10000. a călătorit în Moldova. domnul acestei tari. numită şi epoca pietrei vechi. exprimându-şi totodată admiraţia pentru modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei printre români”. mezoliticul face loc neoliticului (5500 – 2500) – epocă a pietrei şlefuite -. vorbind în Conciliul din Lateran despre Moldova.000 se naşte Pitecantropus erectus. acordându-se o atenţie deosebită . gintea pelasgilor ce stapaneste acest pamant" Eschil . perioadă zdruncinată de mari mutatii în viaţa omului primitiv. nascut din Terra (Gaea). practicându-se în altare şi sanctuare primitive. Cultul zeilor părăseşte marile spaţii ale stepelor şi pădurilor. Omul primitiv foloseşte ca unealtă şi armă o combinaţie simplă între lemn şi piatră cioplită. fiul lui Palaechtin (Marte). Epoca paleoliticului cuprinde trei subdiviziuni : Paleoliticul inferior (1.500) marchează sfârşitul perioadei glaciare şi îmblânzirea climei.000 – 10. trăind la curtea regelui Ungariei. destinul omenirii va fi continuat de Homo sapiens. Paleoliticul.

Medzamor era un centru industrial al epocii. Se lucra aici arama.000 de ani (!) s-au găsit obiecte din bronz. bronzul. Karnas şi Luxor au lucrat cu ciocane de lemn şi piatră.Hr. brăţări. suliţe.Hr. plumbul. Ele aunt puţin mai recente. Şi. datâd numai … de acum 3. Epoca fierului (800 î. Topitoria avea o serie de cuve tăiate în stâncă unde minereul sfărâmat. de unde s-a răspândit. Epoca fierului.. cu două milenii mai înainte se topeau ustensile de oţel ! Este eretic cel ce susţine contrariul ! ‘’ (Robert Charroux) Oamenii mezoliticului trăiau rudimentar folosindu-se de unelte de lemn şi piatră cioplită pentru a supravieţui .S. regatul Hitit. Armenia. cositorul. săgeţi.S. iar cei care au sculptat dala de la Palenque şi poarta Soarelui din Bolivia nu cunoşteau fierul. Dar despre ce este vorba ? ‘’ La Medzamor în Armenia sovietică (în momentul descoperirii.Hr. Si de asemenea oţelul. încă aparţinea de imperiul sovietic – N. totuşi foloseau SCRISUL ! Ridicându-se cu greu din starea de semisălbăticie constuiau totuşi sanctuare strict orientate după poziţia astrelor ! . bronzul sau arama ! Cum este posibil că în mormintele descoperite în Europa. ferul.000 de ani ! Patruzeci de varietăţi de bronz erau topite în uzine şi destinate diferitelor industri. fără drept de apel. Expertize riguroase fac să urce construcţia sa la 5. Astfel perioada anilor 2500 – 1800. inele. Anglia şi Germania. Transformările profunde din rândul comunităţilor umane sunt cauzate şi de schimburile culturale. Korioun Meguertchian a scos la lumină cea mai veche uzină metalurgică din lume. – sec. cu două – trei mii de ani înainte de bronzul şi arama preistoricilor ! S-a găsit la Medzamor vase şi obiecte metalice. neolitică . În adevăr s-au găsit acolo. cleşti de oţel. aur. cade. Mai mult de 200 de cuptoare ar fi îngropate.Hr. În scurt timp uneltele şi armele din piatră vor fi înlocuite cu similare din bronz şi aramă. n-au modificat unghiul de vedere al preistoricilor.. ) aduce cu ea profunde modificări în cadrul comunităţilor umane ale acelor timpuri. zise în derâdere. epoca bronzului rămân ceea ce erau …chiar dacă. cei care au tăiat pietrele de la Abydos.) Dr. Rolul revoluţionar în accelerarea dezvoltării societăţilor umane îi revine însă fierului. este perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului (1800 – 800). spălat. cuţite. dar 25 au fost scoase. aici se trata metalul de import. Metalurgia fierului se consideră că ar fi apărut în Asia Mică.R. Metalurgia bronzului adusă din Orient (după unii istorici). analoage cu pensetele noastre de depilat. A. care era pe urmă prelucrat şi distribuit popoarelor din Orientul Apropiat.danubian. aurul. în jurul anilor 1500 î. Acesta este schematic modelul folosit de către cercetători şi. controlate de cele din Statele Unite. zincul. din toate metalele cunoscute. fine şi încă strălucitoare. periat. învăţat în şcoală de către copiii noştri.000 de ani ! Să ne amintim de crearea metalurgiei fierului pe teritoriul Asiei Mici şi atribuită hitiţilor. Şi iată cum o dogmă susţinută cu dinţii. se curăţa şi se îmbogăţea până la obţinerea metalului pur. manganul etc.000 de ani. autentificate de Institutele stiinţifice din U. Asia. I d. răsturnând întregul eşafodaj migălos construit de-a lundul timpului şi prezentat cu ’’precizie stiinţifică’’ în toate cărţile de specialitate. datate acum 10. Franţa. totuşi . America. agrafe. Aceste descoperiri verificarte. platină şi oţel inoxidabil ! Iată cum apoca bronzului este împinsă înapoi cu numai 6. arsenicul. rezulte in urma penetraţiei triburilor străine sau a mişcărilor de populaţii.finisării şi diversificării lor. după anul 1200 î. nu este chiar aşa! Dacă se aplică această schemă şablonizată ar rezulta că cei care au construit piramidele. capătă amploare. etc. si spre spaţiul carpato.

(. mult prea comozi să încercăm să ne modificăm anumite mentalităţi. Perioada de care ne vom ocupa mai în amănunţit este mai apropiată nouă. au întemeiat sate şi oraşe au format cele dintâi state. caren însemnau mai mult decât semănatul.În Vechea Europă nu existau fortificaţii elaborate şi nici arme de luptă.). 1. care prin prefaţa cărţii ei ne obligă la o gândire plină de respectă pioşenie: ’’ România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă. au dat supuşilor lor legi şi au introdus modul lor de viaţă mai blând. Dar aceasta este cu totul altă poveste. Absenţa reprezentărilor privind societatea războinică sau condusă de bărbaţi reflectă o structură socială în care femeile aveau rolul principal şi în care atât bărbaţii cât şi femeile activau în mod egal întru binele comun.. ale Marijei Gimbutas cu intuiţa genială a lui Nicolae Densuşineanu. care . Trebuie ca de acum încolo să recunoaştem realităţile şi modul de viaţă al epocilor neolitică şia cuprului. asociate datărilor cu radio – carbon. Iată cum se leagă scrierile recente bazate pe multiple dovezi arheologice. Cam astfel a fost cazul Geticei lui Vasile Pârvan.’’ De ce apar aceste discrepanţe uriaşe între cărţile actuale. ) Uluitoarele descoperiri făcute în România şi în alte ţări învecinate după cel de-al doilea război mondial. mai bogată în date şi mărturii şi anume cea de acum 9000 de ani (adică 7000 î. .000. în parte şi argumentate. limita paleoliticului este împinsă înapoi în timp DOAR cu aproximativ 800.Hr. culesul. . şi la ora actuală studiate doar ca simple ciudăţenii şi nu omologate ca realităţi istorice.000. noile descoperiri arheologice ? Pentru că în general noi oamenii avem tendinţa de a fi dogmatici. prin munţi şi păduri. măcinatul şi coacerea pâinii ori ridicarea caselor ( . lucrare genială care se va citi pentru Pârvan.Hr.. ) ( pelasgii )au fost cei dintâi care au adunat în societate familiile şi triburile răspândite prin caverne. o cultură a unei societăţi de agricultori. Dar pentru a avea o mai multă înţelegere asupra acestei epoci ne vom folosi de scrierile doamnei Marija Gimbutas. jud.) ’’. să poată fi verificate. . ce ei întru adevăr l-au meritat prin darurile lor fizice şi morale. Monumentala lui carte se cuvine a fi studiată pentru că este un izvor de informaţie nesecat şi nu putem şti că poate mâine printr-o mică descoperire documentară sau arheologică să se confirme multe alte prezumţii ale istoricului. parţial luate în râs. consacrate ale unor istorici şi .atât de superioară în concepţiuni. aşa cum am învăţat până acum. o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î. au făcut posibilă înţelegerea importanţei începuturilor culturii vechi europene. nu începe la Sumer. puternică în voinţă şi în fapte. pelasgii erau ’’ cei mai vechi oameni de pe pământ ’’. şi nu pentru adevărurile sale. A devenit de asemenea evidentă că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. Vâlcea. . teocratică. paşnică. . Istoria începe aici în spaţiul Carpato – pontic. atât de nobilă în moravuri încât tradiţiunile şi poemele graceşti atribuiau tuturor pelasgilor epitetul de – dioi – divini.’’ Şi iată că istoria. Iată cum termenul general de Veche Civilizaţie Europeană îşi recapătă numele legitim cel de civilizaţie pelasgă. eminentă profesoară a Universităţii California din Los Angeles. adevăruri an de an tot mai îndoielnice.000 de ani(!). care a precedat societăţile indo – europenizate patriarhale de luptători din epocile bronzului şi fierului ( . A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii. Trebuie să-i dăm dreptate lui Mircea Eliade când afirmă atât de tranşant că : ‘’ Sunt unele cărţi care necesită atât de lungă maturizare încât se învechesc şi sunt depăşite de ştiinţă înainte chiar de apariţie. cu crezul de o viaţă al marelui nostru mitologist şi istoric Nicolae Densuşianu legat de existenţa poporului pelasg: ’’ ( . . Rasa lor li se părea atât de arhaică. care nu intră oarecum în cuprinsul acestei lucrări. în tara Geei (generatoare a matriarhatului ca formă de conducere)şi a lui Pelasgos cel născut din pământ negru. Au fost necesari ani ca ideile parţial uitate ale lui Densuşineanu. ) Pentru poporul grec. Refuzăm să credem că înaintea actualei civilizaţii a existat o altă civilizaţie care a putut să strălucească prin grandoarea şi cuceririle ei. Şi urme ale ecestei civilizaţii sunt răspândite peste tot pe pământ. iubitoare şi creatoare de artă. . axată pe o societate matriarhală . Aceste date fac imposibilă ipoteza conform căreia civilizaţia războinică şi violentă a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.Prin descoperirea fosilei umane se la Bugiuleşti. Şi pentru a fi şi mai concret completăm cuvintele Marijei Gimbutas. dar.

prin creşterea animalelor (iniţial oi apoi vite) obligându-l la mari deplasări.aşa-zisă protolatina ! Sunt convins că această afirmaţie va părea şocantă. Şi totodată cum apar şi realţiile interumane dintre diversele comunităţi. Şi totoşi care ar fi putut fi motivele generatoare ale unei mari civilizaţii în această zonă. opere de artă neegalate. hrană suficientă şi bună sub formă animală. începând cu vestigii ale unor aşezări paşnice. un bărbat. după ce a început să domnească a fost cel dintâi care a învăţat pe oameni să-şi construiască colibe. Ne folosim din nou de afirmaţiile unor iluştrii istorici. Cele mai dezvoltate culturi din ambele Americi au apărut în regiuni de munte ţşi pe platouri. În acest sens ne este uşor să argumentăm existenţa unei populaţii predacice – pelasgă – pe teritoriul României. Astfel cultura sumerienilor din Mesopotania a fost creată de oameni veniţi din ţinuturile muntoase. Extinderea pelasgilor nu s-a limitat la teritoriul României.’’ Iar ca o completare folosim si afirmaţia lui Jaques de Launay : ‘’civilizaţia se dezvoltă în zonele temperate caracterizate prin ierni aspre şi veri cu căldură normală. construcţii megalitice. fructe sau diverse rădăcini.’’ Şi astfel se concretizează un sumum de factori determinanţi în geneza Vechii Civilizaţii Europene. Dar aveau un ascendent moral. acea limbă unică cu specific vechi european. N.Jirov concluzionează în celebra sa carte ’’ Atlantida ’’ ca: ’’ Civilizaţiile primare au fost cele de munte. factorii de mediu geografici şi climatic. cu buruien i cu rădăcini ( . prin legende.’’ Iată cum este explicată de antici. apă curată atât de vitală existenţei fiinţei umane. dar în cursul acestei lucrări voi încerca să argumentez cât mai precis această afirmaţie întradevăr riscantă la prima vedere. ). a ploilor şi a căldurilor . modalitatea de formare a primelor comunităţi umane. după cum ne spune Pausanias. Urme şi dovezi ale existenţei lor apar şi în Ucraina şi actuala Republică Moldovă. le-a interzis să se mai nutrească şi mai departe cu frunze. sau vegetală din diferite plante. Italia şi Sudul Franţei.astăzi ar părea banale sau fantaste. sanctuare şi obiecte de cult. . Şi iată cum începe marea epocă a agricultorilor.J. o limbă prelatină. prin frumuseţea şi puterea figurei sale şi care întrecea pe toţi ceilalţi muritori prin facultăţile spiritului său. pentru a se apăra de incomodităţiile frigului. Dar cel mai important lucru rămas de la ei este limba. Conducătorii acestor grupări formate ştiau că îşi asumă o responsabilitate enormă: viaţa şi existenţa semenilor săi şi prin aceasta propria lor existenţă. rezultată din vânat şi pescuit. că el a învăţat pe oameni să-şi facă haine din piei de oaie . o experienţă asemănătoare a omului conducător – primar. câmpii care l-au făcut să viseze la sedentarizare. că acest Pelasg. popor pastoral şi viteaz. sub conducerea unor oameni dotaţi intelectual şi spiritual s-au extins paşnic şi spre alte zone ale Europei. în primul rând prin necesitatea schimbului de produse specifice zonei de habitat (băştinaşii montani cu cei de la câmpie). coastele Mediteraniene ale Spaniei. căci cel dintâi om născut pe pământ a fost Pelasg. Acum mă voi referi la o afirmaţie foarte edificatoare care se găseşte în Vechiul Testament (geneza) legată de momentul construirii turnului Babel: ‘’ Tot pământul avea o singură . Marile zone de păşune au împins omul spre ideea de a-şi asigura un trai mai sigur. obiecte de muncă şi de luptă. . Zonele montane şi înaltele platouri ofereau peşteri în care oamenii se puteau adăposti . Dar eceste realţii nu se limitează doar cu atât ci ele converg spre forma mai complexă facilitând apariţia unor mari grupări umane care. ocazie cu care a descoperit marile câmpii sudice si estice. cetăţi şi ziduri de apărare. piatră şi lemn ca material de construcţii pentru case şi sanctuare. ţinând cont de varietatea şi complexitatea formelor de relief existente. care se distingea prin mărimea. Cultura chineză şi cea indiană au fost întemeiate de asemenea de triburi muntene. Inventarele arheologice care relevă existenţa lor sunt imense. întreagă zona Balcanică inclusiv Grecia şi insulele limitrofe. oaie – capră – vite – porc – câine şi ulterior şi cal. aşa dupăă cum ne este relatată de acelaşi Nicolae Densuşineanu: ’’Arcazii. care învaţă din instinc să supravieţuiască folosindu-se de un complex de plante şi animale: grâu – orez. zonele de coastă ale Asiei Mici. sau la cel imediat următor. Ungaria şi sudul Slovaciei.

Limba vorbită era o limbă semită din care s-au format ulterior limbile arabe şi ebraice actuale şi vechile limbi feniciene. arameice. o limbă comuna. în primul rând gramatical.’’ După ce am prezentat termenii de indo-europeni şi de euro-indieni. de un popor de origine asiatică. Gonzi etc. care nu se pot explica decât printr-o unitate lingvistică genuină. motiv pentru care apare mai justificată expresia de euro-indieni în locul celei vechi de indo-europeni. civilizaţia dravidiană de la Mohenjo-Daro. Khonzi. vorbind dialecte din aşa numitul grup Munda de limbi. abisiniene. japoneză şi celelalte din zonă au un fond comun. coboară dim marea familie a irano-indienilor formată pe platourile Himalaiei. fără dubiu : ’’ Limbile indo – europene evidenţiază numeroase apropieri. Chiar antropologic descendenţii grupului irano-indieni sunt total diferiti de cel european (arian). asemănători rasiali cu noi Europenii şi total deosebiţi de Dravizii localnici. Coeurdoux etc. Arianii din Europa s-au răspândit mai mult pe continent şi mai puţin în India. coreană. Deci ele au fost generate de o limbă unică. Chia dacă majoritatea istoricilor refuză să mai creadă în mitul ‘’ popoarelor indo-europene ’’ totuşi mai folosesc acest termen perimat şi greşit dintr-un automatism lingvistic. în jungle inaccesibile. s-au născut marile ramuri ale familiei europene străvechi. . în adevărate focare. pe care aveau să-l denumească Arya. E foarte simplu de observat că limbile chineză.Hr.C. iar în india. în ideea de a fi împăciuitor între partizanii teoriei populaţiilor indo-europene şi contedtatari propune şi susţine termenul de ’’ populatie euro-indiana’’ argumentând : ’’ Din această mare unitate euro-indiană.Drăgan. Să încercăm să facem puţină ordine în gândirea noastră şi să încercăm să judecăm. iar mai târziu ‘’om de origine nobilă sau stăpân’’. Vechea civilizaţie a Indusului. Teoria prin care se afirmă că Europa ar fi fost invadată. populaţiile irano – indiene (dravidiană) formate pe podişurile munţilor Himalaia. Concluziile istoricilor în acest sens sunt unanime. ceea ce înseamnă ‘’străin’’. la un moment dat de în istorie. Normal ca această populaţie să fi folosit iniţial aceeaşi limbă. de unde s-au extins circumferic : astfel în Asia. vă voi prezenta şi originea numelui de arieni care desemnează de altfel aceeaşi populaţie. să-i confere o nouă identitate. şi răspândită în Asia Centrală şi de Vest prin mişcări succesive. ce presupune o patrie comună şi un popor iniţial ’’. atât de diferită de dialectele locale ? Cercetătorii nu reuşşesc să se pună de acord pentru a soluţiona problema. Civilizaţiile umane vechi au apărut în diferite zone ale Pământului. compusă din populaţii vorbind o limbă comunăla origini.Crişan – Spiritualitatea geto–dacilor ). egiptene. habitaţi în zonele retrase ale Indiei. civilizaţia născută pe malurile Tigrului şi ale Eufratului. teză susţinută şi argumentată de de numeroţi lingvişti precum : Boppe. Să încercăm să ne explicăm această afirmaţie simplu şi fără prea multe deducţii. mongolă.limbă şi aceleaşi cuvinte’’. această civilizaţie va fi invadată de un popor de rasă albă. civilizaţia chino – mongolă născută pe platourile Tibetane s-au extins în întreaga Asie Centrală şi de Est. Impactul dintre cele două civilizaţii a creat actualul popor indian. Nu a existat niciodată o limbă indo-europeană care să infuzeze spiritualitatea lingvistică a “neoliticului’’ şi. La ora actuală exstă puţini descendenţi ai acestei mari civilizaţii. Limba folosită de această populaţie nu are legătură cu grupul de limbi ariene. prin puţinii aşa-zişi Brahmani (şef politici religioşi). având o pigmentaţie a pielii mai închisă (brună) şi o statură scundă. În jurul anilor 1500 î.H. nu poate fi nici dovedită şi nici argumentată. asiro – babiloniană a generat apariţia popoarelor din Orientul Mijlociu. Aceste mici comunităţi mane ce supravieţuiesc timpului sunt organizate în triburi cu identitate proprie şi nume propriu : Santali. De altfel I. s-au extins apoi în zona peninsulei indiene şi a Asiei de Vest. De unde veneau aceşti arieni Ce limbă vorbeau ei. (!) ( I. Invazia euro-indiană s-a extins până în Mesopotania prin Sumer şi până în Iran.

Bărbaţii erau medii de înălţime. nasul drept (roman!). ochi mari denotând vivacitate şi inteligenţă. Un alt argument important. găsind din abundenţă hrană şi apa necesară organismului. ) Pelasgii ne apar după vechile tradiţiuni istorice ca una şi aceeaşi populaţie cu neoliticii. culturali şi mai ales geografici. animale domestice. de condiţiile necesare desfăşurării funcţiilor fiziologice minimale ale organismului uman. . Aceasta a fost civilizaţiunea morală şi materială a rasei pelasge şi care a deschis un vast câmp de activitate a genului omenesc. Hr. Termenii de populaţie ‘’indo-europeana’’ si ‘’euro-indiana’’ sunt termeni moderni fără nici o legătură cu adevărul istoric. Dar nici termenul euro-indieni adoptat ad-hoc. arienii infuzând doar această civilizaţie. Influenţele acestor trei culturi pelasge au fost decisive.’’ Concluzie : Rasa albă s-a născut în spaţiul carpato-danubiano-pontic extins până în zona caucaziană. Din puct de vedere antropologic pelasgii sunt diferiţi de greci şi egipteni : având chipul oval. de la începutul timpului istoric. Ori un asemenea popor întins pe o suprafaţă atât de mare nu avea cum să dispară peste noapte. (!) pelasgii aveau o scriere proprie . E timpul să nu mai alăturăm doi termeni complet contrarii. Vă veţi întreba de ce m-am oprit la termenul de ‘’ pelasgi’’ ? Pentru că mi se pare cel mai corect din punct de vedere istoric. În mileniul VII î. pentru soarta muritorilor de pe acest pământ. existenţa în exces a sării. Orientul Apropiat şi India au fost invadate de triburi de Arieni care veneau din Europa. pentru a crea o populaţie utopică. deosebit de . pentru că ei i-au cunoscut. este un fapt istoric dovedit că Asia Mică. . carnaţie albă contrastând puternic cu părul bogat blond sau castaniu. iar spaţiile ocupate de ei să devină pusti. iar femeile mignone. Hr. alungit. şi. nu putea să se afle în stadiul de neolitic. de către cercetători. Să ni-l reamintim pe Nicolae Densuşineanu al crez de o viaţă a fost că : ‘’Înainte de civilizaţiunea gracă şi egipteană. Cum arătau aceşti pelasgi ne-o spun reprezentările de pe vase ceramice şi statuetele descoperite. delicate. indiferent dacă grecii şi egiptenii i-au numit ‘’pelasgi’’ iar dravidienii ‘’arieni’’. Să rămânem mai bine la termenii folosiţi de antici. puternici. Prezenţa acestei civilizaţii pe teritoriul ţării este confirmată şi de existenţa marilor construcţii megalitice care păzesc Carpaţii. fruntea înaltă. cultura cerealelor şi o artă industrială mai prograsată. au fost în directă legătură. Pelasgii au fost adevăraţii fondatoriai stării noastre actuale ( . nu este corect. mai corect spus. da .Să ne amintim de afirmaţiile Marijei Gimbutas în legătură cu Vechea Civilizaţie Europeană. din bazinul carpatopontic. cari introduc în Europa cele dintâi elemente ale civilizaţiunii. de unde s-a răspândit apoi prin mişcări succesive în întreaga Europă. cercetătorii au îmbrăţişat cu frenezie noţiunea de indo-european dintr-o oarecare intuiţie. Invers. foarte agili. existenţa fizică a grupurilor de oameni depinde de factori sociali. scria şi-şi contabiliza viaţa de zi cu zi. Deoarece atâta timp cât s-a pedalat pe teoria că Europa a fost invadată de un popor asiatic. deoarece civilizaţia indiană s-a format pe scheletul comunităţii irano-indiene . cea care va genera apoi alfabetele antice şi cele moderne. cu preponderenţă în jurul bazinului mediteranian. substanţă fără de care nici un mamifer nu poate trăi. respectiv Europa. bărbia retrasă. care nu a existat niciodată. fapt care le-a adus şi supranumele de ‘’popoare ale mării’’ Care sunt argumentele afirmaţiei de mai sus ? În primul rând. este. Omul a trăit din cele mai vechi timpuri pe teritoriul carpatic. cândva’’din Asia şi a fost generatoarea popoarelor europene. dar fără nici un support arheologic. După cum ne spune Eschyl ginta pelasgilor a stăpânit iniţial acest pamânt. Nu există nici o dovadă că rasa albă a venit ‘’de undeva. Ori un popr care în jurul anilor 6000 î. o civilizaţiune mult mai veche se revarsă asupra Europei.

Hr.500 de dialecte (!). ori.Hr. Asia şi Grecia continentală.Hr. De altfel ei etichetau ca limbă barbară toate dialectele populaţiilor de rasă pelasgă. unică. – 870 d. zvelt. indiferent că erau din Spania. viaţă. Isidor din Sevilla ne spune că cea mai veche limbă latină a fost numită lingua prisca. Univers. Asia Mică şi Africa circumediteraneană generând istoria preantică. apare curios dacă este comparat cu imaginea general admisă despre omul din neolitic şi chiar antic ( . .) . specific. din Sud-Estul Europei (. afirmând el însuşi că a devenit un poet get. adică mai pe înţeles – spaţiul carpatopontic ! ! ! Şi această fantastică civilizaţie pelasgă s-a extins în întreaga Europă. Diferenţele lingvistice dintre ele au fost cauzate de aşezarea geografică şi influenţele produse de popoarele care au venit ulterior. fin. Romanii nu au reuşit să romanizeze limba dacă în 165 de ani. popor de origine pelasgă ). la care se adaugă diferenţele majore privind însăşi concepţiile despreom. Şi nu credem că dacii cei ’’ mândrii şi nemuritori’’ s-au servit de latine împăratului ! Putem afirma cu toată convingerea şi în conformitate cu concluziile trase de iluştri istorici.Hr. VII – VI î. . adică. . Pe parcursul istoriei această limbă ‘’bătrână’’ îşi va păstra unitatea. Iată cum în sec. Ovidiu şi-a compus ultimele versuri apelând la latina barbară a geţilor. Iar la rândul lor. – 395 d.frumoase şi suple. Concluzie clară : Sud-Estul Europei. dialogul dintre solii daci şi împărat se face fără translatori. ori. romanii erau consideraţi de graci vorbitori de limbă barbară. unele litere sau silabe. Şi care era această limbă ? Grecii afirmă la venirea lor în Europa. rezultate nu din romanizarea lor cu romanii. spaniolă şi portugheză au suferit influenţe germanice. într-o Europă dominată de un Homo sapiens aflat în epoca pietrei (după cum afirmă marii cercetători ai istoriei). Gallia. mult diferită de a lor. că limba civilizaţiei pelasge a fost o PROTOLATINA. că pelasgii vorbeau o limbă BARBARĂ . se obţinea vorbirea barbară. religie etc. pe greci în 641 de ani (146 î. se adaugă la cuvintele latine. în deplină înţelegere. dacă. rămânând deschise doar două posibilităţi : emigrarea unei populaţii necunoscute din Asia Mică. ) Locul de unde a venit populaţia respectivă (care a adus cu ea şi obişnuinţa folosirii metalelor neferoase) rămâne încă incert. Un alt argument important în susţinerea acestei afirmaţii este de ordin geografic.Hr). par să excludă Orientul Mijlociu.Planeta Vieţii. a cretanilor. limba bătrână. ci. Astfel după unii autori. sau altfel zis o latină vulgară. Hr. pe maltezi în 1088 de ani (218 î. Spaţiul sud-european de la vest la est este ocupat de popoare de limbă latină (cu mici enclave). vorbind despre cretani. care a dat naştere ulterior la o mare parte a limbilor europene. Este normal ca un asemenea popor să aibă şi o limbă proprie. limba barbară avea caracterele unei limbi latine vulgare sau rustice. Caracteristicile antropologice elimină Africa. pe parcursul istoriei. primitiv şi sălbatic îşi afirmă prezenţa un tip antropologic deosebit. se lăsau pe dinafară. ‘’ Un asemenea tip uman. Oricum.) .)’’ ( Dan Apostol în Terra .). . deşi unele trăsături se întâlnesc şi la alte popoare mediteraneene. fără să-i amintească caracterul. pe britanici în 400 de ani şi mai ales nu au reuşit să creeze o limbă unitară în propria lor Italie. în stadiul incipient. franceză. după cum este evident şi pe Columna lui Traian. Germania sau Tracia. iar printre popoarele din Orientul Mijlociu nu se numărau prea multe de navigatori în mileniul al III-lea î. . societate.Hr. pe evrei în 325 de ani (70 d. Dacia. – 395 d. Hr. în contact. odată ce există 1. fiind suportul pe care se vor construi limbile latine europeene. – 395 d.Hr. argumente de ordin istoric şi cultural. atât de apropiată de latina literară .Hr. De altfel. Astfel limbile : italiană. Care este caracterul acestei limbi ni-l comunică Quintilian afirmând că. din originea lor comună pelasgă. Cicero numeşte limba poporului lui ca o limbă barbară coruptă – Barbaries domestica. precum nu au reuşit să romanizeze pe egipteni în 425 de ani (30 î.

datorită faptului că-şi incinerau morţii (obicei arian indian). pomeniţi de cronicile Văii Indusului ca Arieni – Arya “strain !”. Nu . domnul lumii. RAMANI! In alt spatiu geografic în jurul anilor 1250 – 1100 î.Hr. Termenul Scitia defineste o provincie istorica si mai putin o regiune locuita de sciti.000 de distihuri si care prezinta epopeea printului Rama descrie in mod clar si distinct aceaste masive miscari de populatii dinspre zona Carpatilor si a Caucazului catre alte spatii. împrejmuiri şi şanţuri de apărare. vor construi în jurul aşezărilor ziduri. în anul 1221 î. Palestina şi ajung până în Egipt unde cu mare greutate sunt respinşi de către Merneptah. Miscarea este masiva. numite de către istorici ’’ triburile câmpurilor de urne ‘’.Schure – Marii Initiati) Iata cum a fost considerata chiar si in India influenta civilizatoare pelasga asupra populatiilor bastinase. se vede nevoită să se apere. spre sud-est în Sumer (ducând cu ei scrierea care va fi etichetată ca ’’sumeriana’’). Asiei Mici şi Orientale. civilizaţia pelasgă se vede nevoită să-şi schimbe structura socială. Gimbutas). slavone. trec în Asia Mică. pelasgii cucerind Caucazul. Fenicia. determinate de sporul de populaţie şi necesitatea de noi spaţii. organizează o campanie împotriva triburilor greceşti – aheene. Celebra epopee sanscrita “ Ramayana “. Atacatorii vor fi repede înfrânţi şi alungaţi. În mileniul al III-lea î. tatal si mama supusilor sai. pelasgii vor învăţa să-şi facă propriile lor arme. Ori numele de Scitia era in antichitate denumirea unui spatiu care cuprindea o parte din Dacia (Doborgea) sub numele de Scitia Mica si stepele nord – pontice. în jurul anilor 1500. puternic înarmat şi călare. Angrenând în această mişcare şi treiburile doriene. Ceea ce se cunoaşte este puţin şi trebuie să ne bazăm pe intuiţie pentru a putea discerne realitatea istorică. Se pare că multe informaţii despre ei se află în mitologia greacă şi egipteană ş informaţii care se cer a fi descriptate.Hr. Iranul. Demn de amintit este numele printului si al poporului lui: RAMA. el a stiut sa uneasca toate fiintele intr-un lant unic al iubirii” ( E. triburi ilire. provenite probabil din Asia. permiţându-le să ocupe mare parte a Europei.Hr. scrisa in secolul IV iHr. stapanul sufletului sau si dragostea oamenilor. si alcatuita din 24. parte din subcontinentul Indian şi Africa de Nord (Egiptul) . Spre nordul Africii (cârja încârligată a păstorilor carpatici este prezentă în mâinile faraonilor ilustraţi pe pereţii piramidelor). Istoria pelasgilor este puţin cunoscută din textele antice.Hr.iar româna. Aceste mişcări ale populaţiei pelasge au fost ciclice. Rama isi va duce adeptii spre India. Începând cu anii 4400 î. poporul pelasg se va angrena în mari mişcări şi deplasări de populaţii : spre sud. se răspândesc în Grecia insulară. regatul Hitit. In urma unor divergente intre conducatorii pelasgi. Spre India. repetându-se la anumite intervale. Obligaţi să facă faţă unui duşman crud. spre noi teritorii. culminând cu trecerea puterii decizionale în mâinile bărbaţilor. ocupând Asia Mică şi insulele Mării Egee (aşa se poate explica cum a ajuns alfabetul carpatic pelasg în Creta). să folosească calul ca mijloc de război. distrug lumea aheeană (revanşa) din Grecia peninsulară. trace şi predacice. In urma unei revelatii divine Rama ajunge conducatorul spiritual al poporului sau. India si Ceylonul. Rama este prezentat nu ca si un cuceritor. În faţa pericolului au loc profunde modificări de ordin social. populaţii pelasge din nordul Balcanilor. Atacartă dinspre Est de valuri succesive de triburi nomade (numite Kurgan de M. Demn de remarcat in aceasta epopee ca printul Rama este identificat ca “preot scit”. Care a fost scopul acestei invazii ? Unul singur : reluarea în stăpânire a ceea ce le-a aparţinut mai înainte. (multe legături spirituale s-au descoperit între civilizaţiile europeene şi cea indiană). dornic de expansiune ci ca si “conducator al poparelor. Ne-au rămas puţine relicve de la ei pentru a putea cunoaşte această mare civilizaţie uitată. sub numele de Scitia Mare.

Hr. Pierre Lévêque în cartea sa ‘’ Aventura greacă ‘’ despre condiţiile geografice şi climatice din sudul Balcanilor : ‘’ Dintre marile peninsule mediteraneene. se pare că originea lor este din stepele pontice ce mărginesc coastele de Nord – Est ale Mării Negre. teritoriul ţării noastre de la Nord la Sud şi nu s-a oprit decât în partea de Sud a Peninsulei Balcanice . nu oferă decât locuri pentru păşunatul din timpul verii. De unde veneau aceste triburi seminomade de ahei şi ionieni ? După ultimele cercetări efectuate de arheologi şi istorici. care necesita un spaţiu vital. La Atena. sau o creştere bruscă a numărului populaţiei. această nenorocire funciară nu-i îngăduie să somnoleze într-o viaţă plină de înlesniri. Între câmpie şi munte. acoperind cu terase coastele dealurilor. Vara. traversarea podişului anatolian şi trecerea Mării Egee. a doua cale a fost ocolirea Mării Negre pe la Est.) nu oferă un mediu complemetar propice vieţii omului :versantele. Pe solurile mai puţin sărăcăcioase se cultivă cereale (cu precădere orz în detrimentului grâului.degeaba cronicile greceşti numesc această campanie de recucerire -’’ întoarcerea Heraclizilor ’’. Vânturile contribuie şi ele la asprimea climei. Cert este că în migraţia lor au urmat două căi : prima care a traversat întregul nord al Mării Negre. Mileniul II î. ( . . sărăcăcioase intinderi acoperite cu tufe de pipernicite de fistic. ) La est de Pind. iar coamele Parnasului sunt înzăpezite până în iunie. va fi mileniul în care marele imperiu pelasg se destramă. Muntele în mare parte despădurit încă din antichitate (. verile călduroase. gato-daci în Daci . Se cuvine a face aici o mică paranteză legată de atributul acordat pelasgilor ’’heraclizi’’. toţi vorbitori de latină barbară. Solul ei sterp. ca nişte stepe arzătoare peste care vântul ridică vârtejuri de praf. . mai ales în Atica). să născocească alte expediente. iar pe cele pietroase viţă de vie şi măslini. Ce anume a determinat aşezarea lor în acestă zonă sudică a Balcanilor şi nu mai la nord ? Dar să dăm citire la ceea ce scrie un reputat elenist. temperatura variază în medie de o la 19 la maximum 38o. Nu se cunosc motivele care au generat o migraţie de asemenea proporţii : posibil o presiune din partea altor popoare din zonă asupra lor. populaţia scindându-se în triburi. defrişând pădurea. Iată cum recunosc grecii că cel mai celebru erou al mitologiei ’’lor’’ a fost pelasg. ) Iernile sunt aspre. Bogăţii minerale nu se găsesc nici ele în prea mare măsură. caracterul excesiv al climei sunt prea puţin prielnice agriculturii. cu identitate diferită determinată de spaţiul geografic de habitat. Iarna. Dar în însăşi indigenţa aceasta. II. traci şi ilari în Balcani . iar egiptenii nu uită să specifice că atacatorii au fost – ’’popoarele mării’’. mătură Marea Egee şi alternează adesea cu răbufnirile arzătorului sirocco. (. Tesalia şi Beoţia se prezintă vara. Îngustimea câmpiilor. . Câteva neînsemnate zăcăminte de fier şi cupru’’.. căci din iunie până în septembrie nu plouă niciodată. cu feluriţi arbuşti. un popor curajos găseşte o salutară constrângere .. rafale violente de vânt răcesc brusc atmosfera. Mai târziu va fi nevoie pentru a supravieţui. cu crini şi zambile sălbatice iar ici acolo câte un stejar pietros : domeniu predilect al caprelor şi oilor. . etrusci şi latini în Italia . dincolo de Peninsula Crimeia în sudul Rusiei. dând naştere vânturilor de nord care devastează lanurile. aduc asupra Vechii Civilizaţii Europene o nouă ameninţare : invazia grecilor. CONFRUNTAREA Anii 2000 – 1950 î. capriciile climei sunt deosebit de neprielnice pentru agricultură baza celor dintâi aşezări umane. Fixat pe un sol ingrat. numai munţii cei mai înalţi se bucură de precipitaţii mai bogate – Olimpul e acoperit de brazi şi castani. arimani în Germania. dar.Hr. gali în Franţa. dar regiunile joase cunosc o lungă şi neîndurătoare epocă de secetă. roase de puhoaie. De aici înainte izvoarele antice îi vor trata pe descendenţii poporului pelasg cu denumiri zonale : iberi în Spania . presiunea scăzută a Mediteranei aspiră aerul Balcanilor. de mirt. adică urmaşi ai lui Hercule. munceşte din greu pentru a-l pune în valoare. Grecia e cea mai săracă. .

colocyntha . Grecii distrug totul în drumul lor. Şi totuşi grecii s-au aşezat aici după un drum chinuitor de lung pe care numai un popor hotărât şi curajos putea să-l facă. Confruntarea dintre cele două civilizaţii. Motivul este foarte simplu. roditoare. pe care au subjugat-o un regim mai dur. specifică Greciei (măslin. pelasgii au creat aici bazele unei vieţi economice şi spitrituale infloritoare. după toate aparenţele împrumutate din ‘’pelasga’’ (de la pelasgi. Ei au ocupat. este una din cele mai strălucite civilizaţii ale Europei mileniilor 3 şi 2 î.smochina . Legat de aceasta să-l cităm din nou pe Pierre Leveque : ‘’ s-a observat că majoritatea cuvintelor graceşti care ţin de domeniul agriculturii nu se pot explica prin limba greaca (astfel spus nu au corespondente indo-europene). întreaga Grecie continentală şi Peloponezul. credinţa într-un zeu numit Ion. de legături cultrale cu Asia Mică. învăţând de la aceştia cultura pământului. Înfrânţi de populaţia pelasgă .trandafir .narcisa . dar de data aceasta localnicii învăţaseră arta războiului şi o foloseau în beneficiul lor. pisos mazare .castravete . Ne stau mărturie construcţiile lor monumentale. Primii invadatori au fost ionienii. dezvoltarea meşteşugurilor. olynthos . Şi subliniază cât se poate de bine tot ceea ce au învăţat grecii de la populaţiile pe care le-au subjugat. denumire pe care grecii le-au dat-o celor dintai locuitori ai tarii lor). Iată câteva exemple tipice: sitos – grau . Prima invazie greacă are loc în jurul anilor 2000 – 1950 î.’’ Se poate vedea foarte bine cine au fost primii invadatori de neam grecesc. Ion.Un adevărat peisaj deyolant şi terifiant. pe teritoriul ţării noastre se retrafg spre sud. Darurile solului şi subsolului nu se poate să nu le fi făcut cu ochiul : hrană din belşug. viţă-devie. destul de laşi. Cadrele sociale – împărţite în patru triburi – care îi caracterizează în epocile următoare. insulă situată la jumătatea distanţei dintre Grecia peninsulară. care recunoşteau drept stăbun eponim un zeu fluvial tămăduitor. numai bune de cultivat. Să remarcăm doar două lucruri care rezultă foarte simplu din acest text : atât troienii cât şi cretanii erau civilizaţii pelasgice care vorbeau aceeaşi limbă prelatină. limbă care trebuie să fi fost comună anatolienilor din Grecia şi Creta. păşuni întinse şi grase adevărată mană pentru caii lor obosiţi. elaion . Ne se poate să nu fi fost atraşi de clima blândă şi temperată propice activităţii umane.Ce putem înţelege din acest citat : în primul rând un fapt foarte important despre religia acestor triburi . ne-am obişnuit cu toate aceste afirmaţii. Şi dacă ne amintim şi acelaşi scris. şi nu lăsată la discreţia tuturor prezumţiilor şi ipotezelor care mai de care fantastice. narcissor . identic de pe tăbliţele din Tărtăria şi Creta. aceeaşi ca şi dintre pelasgi şi vechile popoare kurgane.untdelemn . par să fi existat chiar de la aşezarea lor în Grecia. sunt.zambila . Primii greci sunt ionienii. fără să impună populatiei preelene. materiale de construcţii nelimitate. fără îndoială. triburi seminomade şi războinice. Grecia şi Egipt. un ţinut cu o populaţie mai rară datorită condiţiilor de mediu. de către populaţiie pelasge care trăiau paşnic în acele zone. . De ce au ales aceste zone sălbatice şi sărace. Beneficiind de condiţii pedoclimatice favorabile. de la care îşi iau numele şi nu Zeus. când în drumul lor au cunoscut bogăţia şi splendoarea arcului Carpatic. Tovărăşia puţinilor locuitori ai acestei zone le va fi benefică.Hr. smochin) şi mai ales artă ceramică. el este de natură umană : grecii au fost alungaţi de pe aceste teritorii după care au jinduit. într-un mod.dovleac .’’ Nu ni se mai pare şocant. podişuri înalte ferite de eroziunea apelor de primăvară. Iată ce ne spune despre acestea Pierre Leveque : ‘’ Se impune totuşi o analiză mai nuanţată. Istoria trebuie înţeleasă şi judecată. de la care ar fi păstrat temperamentul lor impetuos (cuvântul ionian ar fi avut semnificaţia de înflăcărat). Cuvintele acestea. câmpiile Pontice întinse. Este şi normal ca o dată bătuţi şi izgoniţi din nord să se aşeze pentru a-şi trage sufletul într-o zonă aproape pustie. meşteşugărească şi artizanală.Hr. plecaţi în căutarea unui spaţiu vital nu au ocupat aceste zone bogate ale ţării noastre şi s-au mulţumit cu sărăcia din sudul Peninsulei Balcanice. a fost teribilă. Ne punem întrebarea de ce oare un popor războinic şi sălbatic cum erau grecii la acea oră. resurse minerale la discreţie. Această mare comunitate minoică din Creta. rodon . În al doilea rând artitudinea lor conciliatoare în momentul ocupării Greciei. hyacinthos . Asia Mică şi Egipt. localnica. sicyos .

devenind un micromozaic de culturi. Troia. trecându-i pe verii lor. dacii. Drumul lor spre Europa urmează cele două căi deja cunoscute. textile destinate comerţului cu Grecia. aheii greci. tursenii din zona cuprinsă între Italia. Şi totuşi grecii le-au învăţat obiceiuile şi cunoştiinţele. alţi vorbitori de limbă barbară ca : ilirii şi macedonienii din zona Balcanică. Siria . meşteşugăreşti şi de depozitare a mărfurilor. dar în drumul lor au făcut un popas de mai lungă durată la sud –vest de Dunăre (pe teritoriul actual al Serbiei). Completând tot el. împrumutând de la barbari chiar şi elemente de limbă. Alte triburi de ahei pătrund prin Anatolia ajungând la coastele asiatice ale Mării Egee. reţea de drumuri şi poduri de piatră. cerând sprijinul şi ajutorul lui Latinus şi a latinilor. remarcabil este faptul că după distrugerea cetăţii. Corsica. port şi specific de limbă. În magaziile palatelor erau adăpostite grâne. oscilând între 1183 după Eratostene şi 1280. anii următori năvălirii triburilor aheene nu aduc pace populaţiilor pelasgice din nord. La începutul epocii (2000 – 1600) este iniţiată construcţia celebrelor palate din Cnossos. galii. mărfurile cretane vor fi descoperite şi în îndepărtata Mesopotamia. a vilelor sau a caselor cu unul sau două etaje. ulei. aduc asupra lor a nouă nenorocire : invazia unui popor războinic şi crud.Hr. Data distrugerii Troiei este incertă. nu va mai reconstrui vechile palate. altă comunitate pelasgică. Egipt. . lemn. vin. În jurul anului 1000 î. traci sau romani. Este suficient să dăm citire concluziilor lui Horia C. precum Enea. fildeş. Dar tot acum comunităţile pelasgice din întreaga Europă îşi definesc identitatea ca popoare. dar totodată şi centre administrative. Anii 1400 – 1200 î. să ceară ajutor de la un neam şi de un sânge cu el. grupul de supravieţuitori conduşi de Enea ajung în Italia. Nu am putea afirma că relaţiile dintre dorieni şi băştinaşi au fost idilice. Matei în caracterizarea acestei civilizaţii pentru a ne da seama de superioritatea spirituală a pelasgilor în ansamblu. Să-l cităm pe Densuşianu pentru a vedea că ‘’Zeii cei mari’’ (Uranus. de lângă Rhodan şi iberii din peninsula de apus ’’. getulii.Hr. Acum va avea loc distrugearea altei comunităti pelasge înfloritoare. colchii. Este şi normal ca un conducător foarte inteligent şi conştient de soarta oamenilor lui. ocupând mare parte din Grecia. remarcabil progres în construcţia navală. dar păstrând fondul original. care mai vorbeau şi în timpul lui August o limbă rustică latină : locuitorii din Bosporul cimeric. implicit acelor de pe teritoriul ţării noastre. Sardinia şi Sicilia. Dar cel mai important lucru este că au luat de la pelasgi baza religiei şi mitologiei lor. de cult. hiperboreii. sub dominaţia lor.Hr. cretani. iar pe vorbitorii ei barbari. Cele trei grupări vor da naştere în timp poporului grec şi a unei civilizaţii antice strălucite. Lovindu-se puternic de comunitatea care trăia în zona carpatică se retrag spre sud. fie că au fost troieni. Grecii au considerat din totdeauna această limbă. Povestea Troiei este cunoscută. Gaeea. trece cel de-al treilea val al emigraţiei greceşti: dorienii care se deplasaseră din stepele asiatice odată cu aheii. Phaistos. sisteme de canalizare. odată ce şi aceştia sub presiunile populaţiei pelasgice se retrag spre sud.construcţiilor de nave care îi transformă în adevăraţi prim cuceritori ai mărilor. Zeus ) au fost zeii ocrotitori ai băştinaşilor. Populaţia puternic lovită. Apariţia în Europa a cestui popor se produce în jurul anilor 1580 î. Saturn. vulgară. arimanii din Germania. ’’Descoperirile aeheologice atestă un înalt nivel de civilizaţie materială si spirituală : oraşe şi sate prospere. de aducţie a apei sau de desecari. latinii şi etruscii din peninsula Italică. ligurii din Galia. produse meşteşugăreşti din ceramică. ionienii. Mallia ca reşedinţe principale. Este necesar să înţelegem comunitatea acestor limbi europene prin acest simplu mecanism care le-a creat şi nu invers. ’’ Dar toate acestea vor fi distuse de două cutremure survenite în jurul anilor 1700 şi apoi 1400. Să dăm citire uneia din concluziile lui Nicolae Densuşianu în a sa carte ’’Dacia preistorică’’ :’’Iata aici o listă de popare barbare. aur. dată pe care o propune Herodot. turdetanii din Spania. începând să se diferenţieze prin tradiţii. Dar să revenim la cronologia istorică. deplasând şi ocupând cele două populaţii –ionică şi aheeană.Informaţii despre aceasta ne dă chiar Homer în opera sa Iliada. cunoştinţe arhitectonice ilustrate de somtuozitatea palatelor.

Dentu .armele. piele şi blănuri devin mărfuri de schimb necesare atât coloniştilor cât şi băştinaşilor. Se pare că aceste aşezări greceşti de pe malul pontic au fost tolerate şi aprobate de către băştinaşi. ca un mijloc de a-şi procura unele obiecte necesare sau a vinde din abundenţă produsele lor. colonii populate de Latini. Iberici? Traian a transportat in Dacia coloni “ex toto orbi romano”[Eutropius. uleiul. mierea şi ceara. cerealele.Hr. Celti. Paranduni-se ca opera lui Felix Colson prezinta un interes cu totul special pentru istoria neamului nostru.[lucrarea sa afost publicata in 1980]. anul 657 î. afirmatiile istoricului francez.cartea a VIIIa. o alta. dupa aproape un sfert de veac. niciodata calcat de picior de soldat roman. de data aceasta propunandu-si sa puna in lumina adevarata nationalitate a vlahilor:…”voi incerca sa dovedesc nationalitatea lor antica…oare se va recunoaste unitatea rasei. destul de cunoscuta istoricilor romani. In lucrarea sa din 1862 Felix Colson se simtea dator sa-si desavarseasca opera din tinerete. Mauri. despre viitorul Principatelor Moldovei si Valahiei. romani sau traci. se va observa vocatia unei natiuni[moldo-vlahe] printre tandarile coloniilor formate de Traian. ceramica pictată. colonie care ca şi următoarele vor încerca să faciliteze comerţul şi schimbul cultural între cele două civilizaţii. din motive lesne de inteles . Începând din acest moment în istoria universală poporul de nord de Dunăre va purta numele de geţi în izvoarele greceşti şi de daci în izvoarele romane. Felix Colson. fara a mai lua in consideratie 86% din teritoriul ei. Astfel Istros şi puţin mai târziu Callatis şi Tomis devin porturi comerciale importante în care vinul. In “Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului roman” Mircea Musat il citeaza in capitolul v:Spiritualitatea geto-dacilor”. evident.85] fara a aprofunda . . ”Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”. publicata in 1839. cunoscut istoric francez romanofil. publica la Paris. Germani. Egipteni. obiecte de lux şi podoabă. când potrivit tradiţiei.Adriano] Oare nu ar trebui sa cautam in alta parte originea vlahilor din MoldoVlahia ?” Opera lui Felix Colson a fost. la librarul –editor E. cu jumătatea sudică. panteonul zeiltăţilor a fost acelaşi.De aceea pentru o jumătate de Europă. O poveste inventata de istorici: cucerirea lingvistica a Daciei de catre romani In 1862. fie că oficianţii lor s-au numit greci. respectiv 14% din teritoriul Daciei. ne permitem sa publicam traducera paginilor privitoare la mult discutata chestiune a preexistentei limbii dace pe teritoriul ce avea sa fie “cucerit” de romani. in paragraful referitor la limba si scrierea geto-dacilor[pag. Odată cu ultimul val grec apare menţionată şi cea mai veche dată cunoscută din istoria poporului nostru. lucrare ce venea sa completeze . Dorienii înfiinţează prima colonie greacă de pe litoralul Mării Negre cu numele de Istros.

al sefului care i-a condus in Latium? Oare nu se numea el Italicus sau Italius? Pelasgii invinsi pe malurile Tibrului inferior. numele comun de latini. El a fost vorbit si in muntii Pindului. a caror consanghinitate cu pelasgii este atestata de toate istorisirile. Sa imprumutam un alt citat de la Jules Michelet. Mai avem si alte dovezi istorice de trecut in revista. ca troienii lui Eneas. Civilizatia nu s-a nascut nici de la populatia iberiana a ligurilor.II. Sub Augustus. si ca limba latina n-a incetat niciodata sa fie limba lor comuna. numit latin? Niebuhr {vol.I} adauga: in interiorul peninsulei. Aceste vestigii se numesc Acherentia. cu cateva secole inainte de . al regelui sub care ei s-au dedicat agriculturii.Herodot ii numea tesalieni si originari ai acestui tinut pe pelasgii care au colonizat Italia Este evident ca descendentii pelasgilor care locuiesc in numar de mai multe sute de mii. ca siculii se numeau latini. cu invingatorii lor. Sa ne amintim ca pelasgii. un singur popor . enotrienii .al printului care i-a facut sa renunte la starea de pastori. Niebuhr se mira de usurinta cu care pelasgii din Panonia se familiarizasera cu folosirea limbii latine. cu mai mult de o suta de ani inaintea cuceririi lui de catre soldatii lui Traian. au adoptat cu indigenii din Latium. tirenienii. cei care populeaza fosta Dacie. latina era deja raspandita printre ei . siculii. a caror nume nu s-a pastrat. Argyppa. Pare sa se fi uitat ca mai multi autori i-au desemnat pe pelasgi sub numele de Italici. ocupate de pelasgi. Grumentium. Ei vorbeau o limba proprie .diferenta care separa limba lui Demostene de aceea a Iliriei si Traciei. vorbesc inca limba nationala.110]. Sipontium. Nu este decat o asertiune. Telena. italietii. nici macar din coloniile elenice .care nu era greaca si pe care elenii o calificau drept barbara. in muntii care au fost leaganul rasei lor antice. Malaventum . dialectul vlah nu a fost imprumutat de la stapanii lumii. el s-a format de treizeci de secole. Care a fost numele regelui legislator al pelasgilor . Dimpotriva.…”Care a fost dialectul vorbit de vlahi? Filologii l-au considerat ca find importat de la romanii cuceritori. al italietilor. Stim de la Herodot . numele de locuri si a numeroase vestigii dovedesc prezenta natiunii pelasgice. pe care Eschil o numeste Pelasgia. cu atat mai putin din slavii veneti sau venzi. putin fondata.care distingea elenii de pelasgi. al siculilor. in Pelasgonia. formau natia italilor. care in Italia a dat nastere limbii latine.’’in omnibus Pannoniis non disciplinae tantummodo sed quoquae linguae. ca acestia din urma formau o natiune diferita. formeaza adevarata Italie. notitia Romanae’[[Villejust. care. Totusi nu exista intre dialectul lor si limba greaca . Idiomul vlahilor este acela al pelasgilor.nu vor fi compus . in Macedonia de sus. romanii vorbeau limba pelsgilor. Tinutul care se intinde de la o mare la alta si pe care sunt imprastiate orasele. dupa cea mai mare semnificatie indigena a acestui cuvant. nici de la celtii cambrieni.In Peonia. foarte putin timp dupa ce populatia acestui tinut a fost supusa de Roma. supusi de o natiune straina coborata din Abruzi . in cantoanele din Epir si din Tesalia.

din Macedonia. vorbeau greaca in Italia. reluand inca odata si pentu totdeauna dialectul pelasgic vlah. in Panonia si pe Pind. Nu am citit nici intr-o istorie ca dacii ar fi fost constransi de invingatori sa adopte limba latina.s-au stabilit in sud . iar victima ei e mai vioaie ca oricand.Ei au trait departe de taberele si coloniile ridicate de romani. Persecutati de saptesprezece secole. Putem chiar avansa ideea ca in afara de cetati. din Epir.ea pare sa aiba ca principal autor aceasta rasa de pelasgi. ba chiar i-au mentinut folosinta. ca pelasgii brutieni din Tesalia. Se pare ca pelasgii au adus in Italia piatra caminului domestic [Hestia Vesta ] si piatra de hotar [Zeus Herkeios]. Un fapt ne-a frapat pe parcursul acestui studiu. ei au abandonat aceasta limba straina.prin insasi constitutia lor. transplantati pe punctele limite si fortificate ale regatului lui Decebal.el s-a revelat spontan in Dacia.acum cateva secole turcii si germanii din Austria decapitau tinutul Madjarelor si-i trageau in teapa pe crestini. raporturile cu romanii s-au limitat la acelea pe care invinsii le-au avut cu publicanii. Nu ne mai este permis sa ne indoim ca natiunile pelasgice nu au fost poporul latin . Traian a supus intraga natie a dacilor? Vom incerca sa dovedim ca o mare parte dintre pelasgi s-au sustras dominatiei romane. nici de la colonii razboinici .ei sunt inca asa cum au fost reprezentati pe columna lui Traian. Nu putem admite ca denazalizarea se poate implini intr-un timp atat de scurt! S-a scurs un secol de cand Rusia loveste Polonia. Sa chemam istoria in ajutorul nostru. odata cu lanturile. Pe aceasta dubla baza s-a ridicat edificiul dreptului civil.sora mai mare a rasei elenice.El nu a fost importat nici de la legiunile romane. de masa natiunii dace. Ei erau invinsi si au trait ca toti invinsii imperiului. pe pamantul natal.fundament al proprietatii.Este incontestabil ca pelasgii au contribuit la fondarea Romei. ca pelasgii panonieni.care au fost foarte atasati de traditiile lor nationale.era crestina. Intorsi in Tesalia. ca Roma ar fi avut gandul de a extirpa idiomul lor.Suntem intru adevar avansand ideea ca a fost imposibil in saizeci de ani sa se distrga idiomul dacilor. sclavi.S-a stabilit prin date istorice ca saizeci de ani s-au scurs de la Caracalla la Aurelian. A subzistat mai ales in toate partile tarii care nu au fost ocupate de cuceritori. De ce sa ne miram atunci ca un mare numar de autori. Doar sub Caracalla masa natiunii a inceput sa se gaseasca in contact cu romanii. Acestia au trait aproape un secol dincolo de Dunare. mare si distincta originalitate a Italiei. Presupunand. Pelasgii. Imediat dupa cucerirea romana .Totul concura spre a dovedi ca dialectul lor a devenit limba latina .care s-au numit brutieni.pelasgica valaha.. Dialectul vlah preexista. ar fi lipsit timpul pentru a desavarsi aceasta marsava opera .niciodata aceste doua imperii nau fost mai aproape de ruina . Este incontestabil ca dialectul national era vorbit de aceste grupuri ramase independente. ceea ce nu se poate. ca pelasgii din Dacia au vorbit si pastrat dialectul lor national. Fideli . aproape complet izolati. care a purtat in Italia numele de latina A fost suficienta prezenta vulturilor romani pentru a revela lumii existenta dialectului pelasgic valah in Dacia.Plugarul moldo -valah a conservat in toata puritatea sa tipul invinsilor gravati in bronzul triumfal al romanilor.

diferită de a lor.. Pentru toţi aceşti autori pelasgii erau un popor ales. stapanii lor. descendenţi din vechii atlanţi. se lăsau pe dinafară unele litere sau silabe. ori.pelasgii vlahi poarta sandale[opinci]. aparţinând rasei europene. dorind să convingă un ţăran bătrân că svastica este un semn străin. Vasile Lovinescu redă o mărturie de o valoare excepţională în această direcţie: un domn educat din perioada interbelică. Herodot. dialogul dintre solii daci şi . Acest mister nu a fost elucidat pâna acum şi bineînţeles că nu a fost dat publicităţii.boneta de piele de miel [ caciula] ceea ce a facut sa fie numiti” Pileati domiti. la venirea lor în europa. Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate şi propice dezvoltării şi sporului demografic. numele Ion. atît de apropiată de latina literară şi a afirmat că el însuşi a devenit un poet get. importat din afară (se ştie că nemţii l-au preluat în propoganda lor de la hinduşi). unică. în vestita sa lucrare Istorii. A fi trebuit ca istoria sa inregistreze povestea despre colonii care au adus in Dacia limba latina. îl avem de pe vremea uriaşilor. Acest mare imperiu avea centrul administrativ. care era părintele eponim al pelasgilor se regăseşte numai la dacoromâni şi la basci. Pausanias. Pelasgii aveau o limbă comună. Grecii afirmau. că pelasgii vorbeau o limbă barbară. Quintilian aminteşte că. Nordul Africii şi o parte din Asia. Poetul Ovidiu şi-a compus ultimele versuri apelând la latina barbară a geţilor. spune că pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei şi Italiei. care aveau preocupări şi purtări înalte. In acest scop scriitorii au inventat povestea sangeroasa a exterminarii natiunii dace de catre Traian! Civilizaţia dacică: Pelasgii.dispretuit de mandrii romani. politic. Doar cei eliberati isi puteau pune caciula in zilele de Saturnale. religios în regiunea Munţilor Carpaţi. ca ne datorăm lor limba şi civilizaţia actuală) pentru că ne-am extinde prea mult. prin Rama. părinţii geto-dacilor Istoricul Anonim scrie " În perioada 2. în Asia Mică şi chiar în India.moravurilor parintilor lor . Apollodor. mai mult. ei purtau de asemenea vesta .costum al invinsilor. În textele grecilor antici se vorbeşte despre titani sau uriaşi care trăiau în Ţara Zeilor (identificată cu ţinutul carpato-dunăran) şi.umil vesmant secular . Această populaţie autohtonă a rămas cunoscută în miturile scriitorilor antici sub numele de pelasgi. Herodot. şi chiar numeroase. probabil cu precădere în Ardeal şi avea o vastă întindere: Europa. ajungând în Nordul Africii. Romanii înşişi erau etichetaţi de către greci ca vorbitori de limbă barbară. o limbă prelatină. Hesiod. N. aşa-zisa protolatina. Pe Columna lui Traian. unde a fost creată cetatea pelasgă Uxama. a primit replica următoare: Ba nu. e de aici. se obţinea vorbirea barbară. H. având ca cei mai veritabili urmaşi în Occident pe bascii de astăzi.pantaloni si haina de piele de oaie . limba barbară avea carcterul unei limbi latine vulgare sau rustice. Nu intrăm acum în amănunte pentru a dovedi contrariul a ceea ce afirmă istoricii oficiali (care ne „învaţă” că suntem în primul rând urmaşii romanilor. H.700 î. Pelasgii sunt descrişi în lucrările a numeroşi autori antici. regii lor fiind consideraţi zei. Diodor din Sicilia.”invinsii purtau caciula de piele. cercetătorii au descoperit în zilele noastre schelete de oameni care măsurau între 2 şi 4 metri. În plus. Crearea Imperiului Pelasg a avut loc după glaciaţiunea Wurm. în spaţiul carpato-danubian are loc etnogeneza popoarelor vest-europene. Felix Colson afirmă că: „toţi dacii erau pelasgi”. Erau veniţi din nordul Dunării. Miturile elene îi considerau pe aceşti pelasgi ca fiind „dioi” (divini) şi „primii locuitori ai pământului”.700-1. Densuşeanu afirmând că pe la anul 6. care şi-au tras rădăcinile din populaţia autohtonă. După unii autori. dar există în această direcţie dovezi.000 î. dintre care amintim pe Homer. populând Europa. Eschil. dacă se adaugă la cuvintele latine. în Spania.

Cea mai arhaică religie. Uranus i-a învăţat pe oameni să construiască colibe din lut. El afirmă că munţii Carpaţi era muntele cel sfânt al pelasgilor. numele lui Uranus a fost înlocuit cu Saturn.e. După încetarea din viaţă a lui Uranus. la fel cum nu au reuşit să-i romanizeze nici pe greci în 600 de ani.2). Acesta este de asemenea unul dintre cei mai mari regi ai ginţii pelasge. cutreiera gheţurile hiperboreene şi Tanais (Donul) acoperit de gheţuri.63/58 î. Originea acestei cosmogonii era considerată în epoca clasică a Greciei ca fiind barbară. După cum ne spune Diodor din Sicilia. când pe pământ dominau justiţia şi buna-credinţă. Vergilius Maro (70-19). pe evrei în 300. pe care l-au găsit la vechii locuitori. cel mai important argument este acela că romanii nu au reuşit să-i romanizeze pe daci în 165 de ani. merite pentru care oamenii l-au divinizat. Sub imperiul lumesc al lui Saturn este identificat paradisul terestru al Bibliei. care i-a determinat pe oameni să părăsească viaţa sălbatică. Nicolae Densuşeanu consideră Sfinxul ca o reprezentare a lui Saturn. o legătură a omului cu Cerul. De altfel. numit şi Omul. iar Pământul prin Geea sau Gaia. După Hesiod. îi adună în societate. care erau aceleaşi. Saturn era la geţi acelaşi cu Zamolxis. pe care egiptenii spun că nu le cunosc. în deplină înţelegere. Saturn este acela. Nicolae Densuşianu remarcă faptul că majoritatea popoarelor civilizate din vechea Europă au împrumutat în religa lor panteonul pelasgic. cel de la munte.c. Eruditul poet grec Pindar (c. nenumărate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean. ţinutul zeilor era zona hiperboreeană. muntele Olimp din mitologia greacă. Strabon (c. pe egipteni în 400. unde se vorbesc 1500 de dialecte. În secolul al treilea. la nord de Istru.. o reprezintă adorarea Cerului şi a Pământului. după cum spun tradiţiile vechi.c.518-c. şi câmpiile niciodată fără zăpadă.) consemna: "Primii care au descris diferitele părţi ale lumii spun că hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagră) şi a Istrului" (Geografia XI. pe maltezi în 1000 de ani şi cum nu au reuşit să creeze o limbă unitară nici chiar în Italia. Toate limbile cu caracter latin rezultă din originea lor veche pelasgă şi nu din romanizare. . în lucrarea sa Theogonia.438) afirmase că Apollo. după zidirea Troiei.. în antichitate. omenirea face un progres enorm pe calea civilizaţiei. domnia marelui Imperiu Pelasg va trece la fiul său.21/25 e. Saturn. cel dintâi om care a guvernat lumea. Dar. Uranus era fiul Geei sau. Cerul ne apare sub denumirea de Kerus sau Cerus Manus (Magnus). Denumirea sa înseamnă Munteanul. Şi nu putem crede că „dacii cei mândri şi nemuritori” s-au servit de latina împăratului. Cultul lui Saturn era răspândit în special în nordul Istrului şi în nordul Italiei.. sau Atlas.es Istron elaLnon" (Olymp VIII. expresie identică cu Megas Uranus întâlnit la Hesiod.6. după alte tradiţii al Istrului. Acest munte nu era altul decât lanţul Carpatic. Apollonius din Rhodos arătase în Argonautica că hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei. Acesta nu era un om obişnuit. Cerului i sau dedicat cele mai mari înălţimi muntoase şi pe teritoriul Daciei ne stau mărturie monumentele megalitice din Carpaţii Meridionali. le dă legi şi i-a învăţat agricultura. dar poate şi cea mai înaltă şi profundă de până acum. s-a reîntors în patria sa de pe Istru (Dunăre). în jurul munţilor Riphei (Carpaţi). întreaga regiune nordvestică era considerată ca imperiul religiei lui Saturn.împărat se face fără translatori. ci unul cu deosebite calităţi şi înzestrări divine. Denumirile din Bucegi: Caraiman şi Omul nu sunt altceva decât Cerus Manus al romanilor şi Saturn. de la pelasgi. 47). acele secole pline de abundenţă. La romani. Sub domnia lui Saturn. pentru antici. După cum amintea Vasile Lovinescu. El este începătorul şi propagatorul fericirii omeneşti. vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: "Singuratec. înainte de era creştină. Grecii personificau Cerul prin Uranus. Herodot ne spune că grecii au primit numele divinităţilor. la hiperboreeni: "x nthon epeigen. Dar cine este Uranus? Textele vechi ni-l prezintă ca pe primul monarh al marelui Imperiu Pelasg. Astfel în cadrul ritualurilor.

arăta: "ei sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci" (Istorii IV. 93). transmiţându-se până la noi în colinde şi tradiţiile păstrate în teritoriile româneşti. Chiar Sarmisegetuza după unele opinii este reşedinţa lui Hermes. fiind fiul lui Saturn. La geţi vom găsi o spiritualitate nealterată. 213). la sciţi Armes. Durata Imperiului pelasg condus de regii-zei este considerată ca fiind de aproximativ 1500 de ani. El a domnit. astăzi numită Insula Şerpilor. odată cu domnia lui Typhon. Există în Dacia şi oraşul Apullum. Marte ne apare ca fiind domnitor peste egipt. Zeus era de asemenea la loc de frunte printre regii-zei ai pelasgilor. Hermes era considerat ca întemeietorul tuturor ştiinţelor divine şi umane. 45). conform lui Herodot şi peste Scyţia. Marcelline. tu pleci acum ca să iei pe umerii tăi cerul hiperborean şi astrele Polului getic": "Miles. Leuce. având ca centru cultural. Martial (40-104) îi scria lui Marcellin: "soldat Marcellin. După Saturn. el numeşte triumful lui Domiţian asupra dacilor: "hyperboreus triumphus" (Epistulae VIII.. Templul cel renumit al lui Apollo Hyperboreul se află în insula cea sfântă de la gurile Dunării. Una dintre acestea unii cercetători consideră că era sacrificiul uman. Herodot. Despre Marte se spune că i-a învăţat pe oameni să fabrice arme din metal. 78). Apollo era adorat cu deosebită onoare în toate regiunile Pontului Euxin. Apollo era hyperboreu de la nord de Istru şi Diana. imediat după Typhon şi Horus. ne spune poetul Pindar că petrecea în ţara de la Istru. În Dacia Hermes a rămas ca Armis sau Sarmis. În cele mai vechi texte egiptene. succesiunea la tronul imperiului pelasg trece la Marte. Marte este numit „ducele oamenilor celor drepţi”.. mereu modest. figurează în listele egiptene Apollo ca domnitor al pelasgilor. După Hercule. Hermes se spune că a domnit în acea perioadă de început al declinului. Era privit ca izvorul cugetării. el a refuzat triumful pe care-l merita şi n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor" (Epistulae VIII. Ca origine.pe care antichitatea le numea hiperboreene": Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. La Homer. iar oamenii cei mai drepţi ai antichităţii au fost geţii. introdus mai târziu în tradiţia geţilor. sora sa. marele imperiu începe să decadă şi să se destrame. hyperboreos modo.Intr-o frumoasă epigramă. După domnia lui Hermes. Apollo. Macrobiu (activ c. închinat lui. paloşul şi măciuca (buzduganul). Revenind. În epistole. protectorul câmpiilor getice. că a înfiinţat oşti armate şi i-a învăţat tehnici de luptă. ca divinitate a soarelui este reprezentat adeseori pe monedele naţionale ale dacilor cu numele Aplus şi Lucu. zeul războiului se născuse la ei. După Marte urmează la tron Hercule. El era considerat ca un rege vechi naţional al geţilor şi dacilor. întemeietorul dinastiei Scyţilor. După Herodot. În tradiţiile istorice ale antichităţii. pe care grecii îl numeau Ares. triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli" (Epigrame IX. remarcându-se ulterior doar anumite tendinţe care amintesc de epoca decadenţei care va urma. care domnise peste ţinuturile de lângă Mureş şi a lui Scythes. Reşedinţa lui se află în munţii geţilor şi este. Iată cum toate divinităţile găsite în mitologiile popoarelor antice îşi au originea în aceste meleaguri. Armele sale obişnuite erau cele din vechea Dacie: arcul. comentând: "De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic. la egipteni Thot şi la fenicieni Taaut. Iordanes scrie că geţii era aşa renumiţi încât se spune că Marte. politic şi spiritual tot regiunea din nordul Istrului. de trei ori şi-a scăldat calul în zăpada geţilor. identificaţi cu hyperboreii. Hercule apare ca fiind părintele lui Agathyrsus. tradiţia lor fiind continuată de către geto-daci. La Herodot. conform lui Virgilius. regii din Thracia îl venerau pe Hermes ca fiind strămoşul şi începătorul dinastiei lor. . 50). Clement din Alexandria (mort în jurul anului 215) îi atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV. Scriind despre geţi.400) amintea de "regiunile udate de Don şi Dunăre. supranumit "părintele Istoriei".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful