BILANTUL CONTABIL - DOCUMENT DE SINTEZA IN TEORIA SI PRACTICA INTERNATIONALA

1.1 Dimensiuni istorice privind bilantul contabil 1.2 Abordari contabil contemporane privind bilantul

1.2.1 Bilantul contabil in sistemul anglo-saxon (SUA) Europeana 1.2.2 Bilantul contabil in Uniunea 1.2.3 Bilantul contabil in tara noastra 1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1) – Prezentarea Situatiilor Financiare 1.4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international 1.5 Componentele bilantului contabil 1.5.1 Bilantul 1.5.2 Contul de profit si pierdere 1.5.3 Anexa 1.5.4 Raportul de gestiune

BILANTUL CONTABIL DOCUMENT DE SINTEZA IN TEORIA SI PRACTICA INTERNATIONALA 1.1 Dimensiuni contabil istorice privind bilantul

Desi contabilitatea in partida dubla are o existenta de mai bine de o jumatate de mileniu, abia in secolul al XIX-lea, prin marile intreprinderi industriale si comerciale, incepe sa se realizeze si sa se masoare periodic patrimoniul, cu ajutorul bilantului, si rezultatul, cu ajutorul contului de profit si pierdere, deci, sa se faca distinctia care deriva de aici intre capital si venit. O astfel de practica, remarca Bernard Colasse1), isi gaseste explicatia prin cateva fenomene: numarul societatilor pe actiuni se multiplica, se separa conducerea intreprinderilor de proprietari, conducatorii fiind obligati sa informeze periodic asupra modului in care au gestionat patrimoniul si activitatea; contabilul apare ca mediator intre proprietari si conducatori, ramanand subordonatul acestora din urma; cateva dintre principiile actuale isi au obarsia in practica de intocmire a documentelor de sinteza, din secolul trecut (continuitatea activitatii si interdependenta exercitiilor, in special). Pana in secolul al XIX-lea, conform lui Basil Yamey, lui Pollard, lui Pollard si lui Richard Brief2), exista adesea tendinta de a confunda, in procesul contabil, bunurile intreprinderii cu cele ale proprietarilor sai. Incepand cu acest secol, se poate vorbi de actiunea principiului entitatii in contabilitate. Intr-o formula generala, deci simplificatoare, bilantul a fost si este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la un moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica sau juridica, patrimoniul definit ca ansamblul drepturilor si obligatiilor acestui comerciant. De asemenea, bilantul a fost, si mai este inca, recunoscut ca un instrument static. Viziunii statice despre bilant i s-a opus, o data cu opera genialului profesor german Eugen Schmalenbach (Dynamische Bilanz, 1920), o viziune diametral opusa. Viziunii traditionale despre bilant, asmilat unui inventar patrimonial condensat, Schmalenbach i-a opus conceptia sa referitoare la un bilant ca reprezentare a fortelor intreprinderii. El a constatat ca este mult mai important pentru conducatorul intreprinderii sa masoare sanatatea intrepinderii lor decat sa cunoasca valoarea intrinseca a elementelor care compun activul si pasivul.

Iata ce scria Schmalenbach1) in acest sens: „pentru a lua decizii utile, seful unei intreprinderi trebuie sa stie daca afacerea sa prospera, daca bate pasul pe loc sau daca ea este in declin… Cu ocazia fiecarei mari crize, economistii au putut observa ca foarte multe falimente sunt datorate pur si simplu unei cunoasteri prea tardive a declinului afacerilor lor… Dar noi nu avem nevoie numai de a determina rezultatul, atunci cand o întreprindere incepe sa fie in primejdie; este indispensabil sa luam cunostinta de prosperitatea sa. Un sef capabil trebuie sa profite de o astfel de perioada de inflorire, indiferent ca ea este provocata de conjunctura sau de structura economica. Nu putem lasa sa treaca vanturile favorabile fara sa ridicam panzele, caci ele (vanturile) nu vor sufla totdeauna”, citat regasit si in Controverse contabile ( Niculae Feleaga, Editura Economica, 1996, paginile 114-115). Admirator al lui Schmalenbach, Jacques Richard (Comptabilites et practiques comptables, Dalloz, 1996) contrapune cele doua tipuri de contabilitati: (i) o contabilitate care, pentru a construi bilantul, nu tine decat valorile corespunzatoare lichidarii intreprinderii: contabilitate statica; (ii) o contabilitate care tine cont de valorile in miscare, independent de ce se intampla cu ele in caz de lichidare a intreprinderii: contabilitatea dinamica, si pledeaza pentru o contabilitate de tip dinamic. Lucrarea „Bilantul dinamic” a generat un alt mod de a gandi contabilitatea. Multe dintre ideile lui Schmalenbach au constituit puncte de plecare pentru reflectii ulterioare. In definitiile date astazi elementelor care compun bilantul este prezenta sintagma „ avantaje economice viitoare”.

1.2 Abordari contemporane privind bilantul contabil
In literatura de specialitate contemporana si in practica se intalnesc trei grupe de abordari privind bilantul contabil si anume: 1. O prima grupa de abordari sunt centrate pe conceptul de patrimoniu, unde „patrimoniul este format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat”1).

2. O a doua grupa de abordari sunt centrate pe finalitatea bilantului, de a raspunde nevoilor analizei economicofinanciare. 3. O a treia grupa de abordari sunt de origine anglosaxona.

1.2.1 Bilantul contabil in sistemul anglosaxon (SUA)
In modelul anglo-saxon bilantul este document de sinteza care prezinta situatia financiara a intreprinderii. Aici sunt excluse judecatile patrimoniale. Luat drept exemplu bilantul practicat de majoritatea firmelor americane, se constata ca pot fi definite trei mase valorice: (i) Assets (bunurile sau activele); (ii) - Liabilities (datorii); (iii) Shareholders equity (capitaluri proprii) – prezentate fie in formatul orizontal, fie in formatul vertical. Spre deosebire de multe tari europene, in care activul bilantier este prezentat in ordinea crescatoare a lichiditatilor lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatilor lor, in Statele Unite, firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea descrescatoare a lichiditatii, respectiv exigibilitatii lor. Aceasta clasificare denota un element al culturii contabile de tip american, accentul pus pe elementele pe termen scurt: lichiditatile si exigibilitatile imediate, prezentate ca prime elemente ale structurilor bilantiere. In ceea ce priveste prezentarea verticala, aceasta are o natura accentuat juridica. Ea pune in evidenta partea creditelor intreprinderii: tertii care au o prioritate legala in fata proprietarilor. Situatia neta (capitalurile proprii) este considerata, deci, o parte reziduala. Conform acestei forme (verticale), ecuatia de baza a bilantului este: Active Datorii .

In general. se afirma ca. activele si pasivele sunt prezentate in ordinea descrescatoare a lichiditatii lor.= Situatia neta (capitaluri proprii) Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma o intreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. se afirma ca. regizate prin Directiva a IV-a. Totodata. respectiv exigibilitatii lor. la intervalul de timp necesar pentru ca o datorie sa fie achitata. criteriile de clasificare a activelor si pasivelor sunt lichiditatea si exigibilitatea. se poate proceda la o analiza a bilantului prin prisma lichiditatii/exigibilitatii si flexibilitatii financiare cu care se confrunta intreprinderea. cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. Flexibilitatea financiara reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a lua masuri necesare. Pentru aceasta. cu cat flexibilitatea financiara este mai mare. pentru o intreprindere. pentru o intreprindere. Cat priveste bilantul consolidat. care prefera ordonarea dupa criteriul naturii economice si al surselor de provenienta. cu cat lichiditatea si exigibilitatea sunt mai mari. in millions Assets (active) Current assets (Activ circulant) (in milioane) 1995 1996 Cash and cash equivalents (Disponibilitati) . In general. iar exigibilitatea. in vederea modificarii valorilor si calendarului miscarilor de trezorerie. Spre deosebire de modelele europene. astfel incat sa se poata face fata nevoilor si situatiilor neprevazute. spre deosebire de multe tari ale Europei continentale. acesta este prezentat in format lista. Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ sa fie realizat sau convertit in disponibilitati.

plant and equipment (Imobilizari corporale) Land (Terenuri) Buildings and leasehold improvements(Constr. plant. instalatii de lucru) Total property.Short – term investments (Plasamente pe termen scurt) Accounts and notes receivable (Creante) Inventories (Stocuri) Finished goods (Produse finite) Purchesed parts and fabricated assemblies (Materii prime si productie neterminate) Other current assets (Alte active circulante) Total currents (Activ circulant – TOTAL) Property.TOTAL) Liabilities and shareholders’equity (Pasiv) Current liabilities (Datorii pe termen scurt) Notes payable and short term borrowings (Efecte de platit si imprumuturi pe termen scurt) Accounts payable (Furnizori) Employee compensation and benefits (Sume cuvenite salariatilor) Taxes on earnings (Impozite asupra beneficiilor) . utilaje. equipment(Imobilizari corporale-total) Accumulated depreciation (Amortizari cumulate) Long-term receivables and other assets(Creante pe termen lung si alte active) Total assets (Activ. & amenajari) Machinery and equipment(Masini.

827.000 in 1996) (Actiuni ordinare si prime de emisiune (autorizate:600. in special pentru societatile cu raspundere limitata si societatile pe actiuni. si mai ales prima dintre ele.000 in1997 si 252. fiecarui stat membru ii revine obligatia de a le incorpora in legislatia nationala.000. issued: none) (Actiuni preferentiale. valoare nominala de 1$ (autorizate: 300.000.713.000 shares.000. emise:zero) Common stock and capital in excess of $1 par value (authorized: 600. Directiva a VII-a din 13 iunie 1983 a avut ca obiect armonizarea intocmirii conturilor consolidate.Deferred revenues (Venituri constatate in avans) Other accrued liabilities (cheltuieli de platit) Total current liabilities (Datorii pe termen scurt – total) Long term debt (Datorii pe termen lung) Other liabilities (Alte obligatii) Shareholders’equity (Capital) Preferred stock $1 par value (authorized:300. nu au condus la o .2 Bilantul contabil in Uniunea Europeana Eforturile facute de Uniunea Europeana pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate si a intocmirii rapoartelor societatilor comerciale s-au concretizat in directivele la care sunt supuse statele membre. issued and outstading: 254.000.2. directivele a IV-a si a VII-a.000. Directiva a IV-a din 25 iulie 1998 a vizat coordonarea dispozitiilor nationale cu privire la structura si continutul conturilor anuale si ale raportului de gestiune. emise 254.000.713. cat si la publicarea acestor documente.000.000 in 1997 and 252. Odata cu finalitatea lucrarilor directivelor.827. In pofida naturii prescriptive a textelor lor. modurile de evaluare.000 in 1996) Retained earnings (Rezerve) Total liabilities and shareholders’equity (Pasiv – TOTAL) 1.

ansamblul rubricilor este notat de la A la L. mai intai. nevarsat B. Conturi de regularizare F. Datorii D. apoi. care incep cu expresia „statele membre vor putea autoriza…”. Capitaluri proprii B. Cheltuiri de constituire C. Directiva a prevazut doua scheme pentru bilant: Schema descrisa de articolul 9. subscris . Cheltuieli de constituire C. directivele nu sunt legi care sa aiba un impact direct asupra societatilor interesate si. +i aceasta. activul putand fi descompus in 6 rubrici.prezentare identica a conturilor anuale ale societatilor statelor membre. pentru ca. ACTIV A. Activ imobilizat D. notate de la A la E. In cadrul directivei a IV-a.Capital nevarsat PASIV A. Activ circulant E. in 5 rubrici. Activ circulant . prezentarea conturilor este tratata in articolele 3-30. pentru ca ele lasa statelor membre un numar mare de optiuni si de dispozitii. Capital subscris … A. iar pasivul. Provizioane pentru riscuri si cheltueli C. Pierderea exercitiului - Schema descrisa de articolul 10. Conturi de regularizare E. Beneficiul exercitiului B. notate de la A la F. care prezinta bilantul sub forma de lista si permite calculul fondului de rulment. care prezinta bilantul sub forma bilaterala (de cont). Activ imobilizat D.

Se constata superioritatea formei liste. Conturi de regularizare F. respectiv. Capitaluri proprii In comparatie cu structura bilantiera acceptata in tara noastra: Directiva lasa posibilitatea inscrierii creantei privind capitalul subscris nevarsat. totdeauna. cheltuielile de constituire sunt cumulate cu cheltuielile de cercetaredezvoltare. Activul circulant (inclusiv E) care depaseste datoriile cu durata reziduala ami mica sau egala cu un an H. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an J. ca prima rubrica a activului (asa cum rezulta din schema descrisa de articolul 9) sau ca un element component al activului circulant (explicit in structura detaliata).E. Totusi. Directiva prezinta beneficiul sau pierderea ca ultima rubrica a pasivului. Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui an G. inaintea activului imobilizat. in structurile rubricii A din pasiv. ea lasa posibilitatea legislatiilor nationale de a inscrie. prin deschiderea mai pronuntata a modelului respectiv. in timp ce. in bilantul romanesc nu este prevazuta decat a doua solutie. spre analiza financiara: prezentarea . elemente de activ fictiv. aceste elemente. Aceasta solutie poate crea unele dificultati in analizele financiare. Schema lista nu este prevazuta ca altenativa in sistemul contabil romanesc. dar directiva lasa si posibilitatea inscrierii lor ca un element component al imobilizarilor necorporale. a activului bilantier. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli K. cu semne diferite. Conturi de regularizare L. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoare reziduala nu este reziduala unui an I. In modelul romanesc de bilant. Cheltuielile de constituire sunt inscrise distinct. optiune retinuta de normalizatorii romani.formand un singur post. deoarece cheltuielile de constituire sunt considerate.

conform destinatiei economice.2. Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. deoarece excedentul sau insuficienta resurselor pe termen lung influenteaza solvabilitatea. Apelul la criteriile destinatie economica . si partea dreapta. normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti – partea stanga numita activ.datoriilor pe doua categorii de exigibilitate. De asemenea. Pentru o analiza financiara riguroasa. Elementele patrimoniului intreprinderii sunt clasificate in activ si in pasiv. se impun reclasificari pe termene. activele sunt clasificate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor. in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor. lichiditatea si rentabilitatea.3 Bilantul contabil in tara noastra Procedand la o reforma inspirata de experienta franceza. iar pasivele. prin rata: Capitaluri permanente Capitaluri investite 1. Determinarea optimala a capitalurilor permanente este o problema de prima importanta. Criteriile de lichiditate-exigibilitate sunt numai criterii secundare de clasificare: in interiorul structurilor definite de primul criteriu. a avut ca scop initial sa orienteze informatia bilantiera spre cerintele nationale si ale . in acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene. bancile pot calcula gradul de acoperire a capitalurilor investite. ca principale criterii de clasificare. numita pasiv. pe baza criteriilor de lichiditate-exigibilitate. respectiv dupa provenienta (natura juridica).natura juridica. prezenta unor indicatori precum „necesarul in fond de rulment” (rubrica G) si „capitalurile permanente” (rubrica E). aspect realizat cu ajutorul celui de-al treilea cont anual: anexa.

in general. intregul ansamblu al documentelor de sinteza) cu un grad diferentiat de detaliere. unitatile patrimoniale mici si mijlocii urmau sa intocmeasca conturile anuale in sistem simplificat. In acest mod. Criteriile de delimitare intre cele doua categorii de intreprinderi respectau dispozitiile Directivei a IV-a europene. Prin aceasta conceptie. in fapt. Normele contabile din tara noastra lasau agentilor economici posibilitatea sa intocmeasca bilantul contabil (si. mai ales. (iii) numarul mediu de salariati permanenti. fluxurile de resurse si de utilizari. (ii) cifra de afaceri. au determinat o renuntare (sau o amanare). de gestiune. Starea de tranzitie. financiare). in functie de marimea intreprinderii. Intr-o forma rezumativa. restructurarea permanenta a tesutului economic romanesc si. in sistem de baza. de la un an la altul. caracterul discutabil al pragurilor primilor doi indicatori (criterii). hiperinflatie) atinse de economia tarii noastre. Astfel. bilantul (si anexa) este mai putin traducerea unica si generala a situatiei intreprinderii. s-ar fi permis sa se urmareasca. iar cele mari. Totusi. Ele se refereau la: (i) totalul bilantier. la practica diferentierii sistemelor documentare in functie de marimea intreprinderilor.analizei financiare externe. ci o baza de date pe care fiecare poate sa o prelucreze conform opticii si necesitatilor sale (juridice. bilantul intreprinderilor romanesti prezinta urmatoarele structuri: Bilant incheiat la… Exercitiul ACTIV financiar N-1 N PASIV Exercitiul financiar N-1 N . acest avantaj al modului de clasificare a structurilor bilantiere nu pare sa fi avut ecoul scontat in contabilitatea romaneasca. in conditiile cotelor inalte de inflatie (in fapt. deci sa se determine si sa se valorifice informatiile aferente unui tablou de finantare de tipul tabloului de utilizari si de resurse.

Total II PROVIZIOANE PENTRU CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE III Conturi de regularizare si Asimilate .Total .ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale CAPITALURI PROPRII Capital social Prime legate de capital Diferente din reevaluare Imobilizari financiare Rezerve I Active imobilizate Total Rezultatul reportat Rezultatul ezercitiului Fonduri Subventii pentru investitii Provizioane reglementate ACTIVE CIRCULANTE Stocuri RISCURI SI CHELTUIELI Alte active circulante II Active Total circulante DATORII Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti – creditori Alte datorii III Datorii – Total I Capitaluri proprii .

elementele sunt prezentate la valoare neta. informatiile bilantiere se refera la doua exercitii consecutive: sfarsitul exercitiului precedent si sfarsitul exercitiului recent incheiat. deprecierea si valoarea neta . modelul bilantier practicat in Franta conserva cele trei informatii – valoarea bruta. pentru sistemul romanesc. rezultata din valoarea bruta corectata cu deprecierile constatate pe parcursul exercitiului.3 Standarde Contabilitate (IAS 1) Financiare Internationale de Prezentarea Situatiilor Acest Standard International de Contabilitate revizuit inlocuieste IAS 1. mai ales pe linia analizelor financiare. Informatiile ce trebuie prezentate in situatiile financiare.la nivelul exercitiului recent incheiat. 1. Este si aceasta o proba suplimentara a concluziei ca in proiectarea modelelor de documente de sinteza nu s-au avut in vedere aspectele legate de valorificarea informatiilor contabile. si IAS 13.CONTURI REGULARIIV PRIME DE RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR ZARE SI ASIMILATE DE IV Conturi de regularizare si Asimilate – Total TOTAL PASIV (I+II+III+IV) TOTAL (I+II+III+IV ACTIV Dupa cate se poate constata. Prezentatre activelor curente si a datoriilor curente. Apelul in exclusivitate la valorile nete micsoreaza valentele bilantului. Prezentarea politicilor contabile. Valorile brute se dovedesc extrem de utile in cazul intocmirii unui tablou de finantare de tipul tabloului de utilizari si de resurse. Dimpotriva. In schimb. IAS 5. . In privinta activului. utilizarea valorilor brute implica recursul la informatiile din anexa. care au fost aprobate de Consiliul IASC in iulie 1997.

inclusiv castigurile si pierderile. . capitalul propriu.Obiectivul acestui Standard este de a stabili baza pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general. pentru a asigura comparabilitatea. politicile contabile si notele explicative. contul de prfit si pierdere. situatiile financiare ofera informatii despre: activele. fluxurile de numerar ale intreprinderii. performanta si fluxurile de numerar ale unei intreprinderii. rezultateale gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioadele precedente. Responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului de administratie si/sau altui organ de conducere a intreprinderii. cat si situatiile financiare ale altor intreprinderi. datoriile. situatia fluxurilor de numerar. Situatiile financiare prezinta. Pentru a atinge acest obiectiv. Obiectivul situatiilor financiare cu scop general este de a oferi informatii despre pozitia financiara. Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente: bilantul. veniturile si cheltuielile. osituatie care sa reflecte fie: 1. toate modificarile capitalului propriu. de asemenea. modificarile capitalului propriu. altele decat acelea provenind din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirii catre proprietari. fie 2.

Alte elemente-randuri. (h) datorii comerciale si de alta natura. urmatoarele valori: (a) terenuri si mijloace fixe.Bilantul trebuie sa cuprinda elementele-randuri care prezinta. (k) datorii pe termen lung purtatoare de dobanda. . f) sig)). (g) numerar si echivalente de numerar. dupa natura sa. Fiecare element trebuie subclasificat. Impozit pe profit. (f) creante comerciale si de alta natura. cel putin. (m) capital emis si rezerve. (l) interes minoritar. (i) datorii si active fiscale asa cum sunt cele cerute de IAS 12. (d) investitii financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta. fie in bilant. (b) active necorporale. clasificate intr-o maniera corespunzatoare activitatii intreprinderii. iar sumele de platit sau de incasat da la intreprinderea mama. (c) active financiare (fara valorile de la d). fie in notele la acesta alte subclasificari ale elementelor-randuri prezentate. atunci cand este cazul. O intreprindere trebuie sa prezinte. filiale si intreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuie prezentate separat. (j) provizioane. titluri si subtotaluri trebuie prezentate in bilant atunci cand un Standard International de Contabilitate o cere sau cand o astfel de prezentare este necesara pentru a prezenta fidel pozitia financiaraa intreprinderii. (e) stocuri.

• • - descrierea naturii si scopului fiecarei rezerve din cadrul capitalului propriu. o reconciliere a numarului actiunilor existente la inceputul si la sfarsitul anului. drepturile. valoarea nominala pe actiune sau faptul ca actiunile nu au valoare nominala. preferentiale cumulative - O intreprinder fara capital social. preferintele si restrictiile atasate fiecarei categorii de interes de capital. preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile aspra repartizarii dividendelor si repeartizarii capitalului. si emise dar nevarsate integral. . • • • • numarul actiunilor emise si pastrate integral. • numarul de actiuni autorizat. actiunile in intreprindere detinute de intreprinderea insasi sau de filiale sau societati asociate ale intreprinderii. valoarea dividendelor care au fost propuse sau declarate dupa data bilantului. inclusiv termenele si sumele. si actiuni rezervate pentru emisiune in baza optiunilor de conversie si contrectelor de vanzare. precum si drepturile. evidentiindu-se miscarile pe parcursul perioadei pentru fiecare categorie de participatie la capitalul propriu. valoarea dividendelor nerecunoscute. dar inaite ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru depunere. cum ar fi societatile de persoane. trebuie sa prezinte informatii achivalente celor cerute mai sus.Intreprinderile trebuie sa prezinte in bilant sau in note urmatoarele informatii: pentru fiecare clasa de capital social.

fie in contul deprofit si pierdre. (g) elementele extraordinare. o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura chetuielilor. si (i) profitul net sau pierdera neta a perioadei. Fiecare element din bilant. fie pe functia lor in cadrul intreprinderii. (b) rezultatele activitatii de exploatare. (c) costurile de finantare. dar care sunt necesare pentru o prezentare fidela. (d) partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si in perticipatie contabilizata prin metode punerii in echivalenta. si (c) Sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in situatiile financiare. (e) cheltuielile cu impozitul pe profit. Notele la situatiile financiare trebuie prezentate intr-un mod sistematic. contul de profit si . elemente-randuri care sa prezinte alte valori: (a) venituri. cel putin. (h) interesul minoritar. fie in notele la contul de profit si pierdere.Contul de profit si pierdere trebuie sa includa. Intreprinderile trebuie sa prezinte. (f) profitul sau pierdrea din activitatile curente. (b) Sa prezinte informatiile cerute de Standardele Internationale de Contabilitate care nu sunt prezentate in alta parte in situatiile financiare. Notele la situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie: (a) Sa prezinte informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile specifice selactionate si aplicate pentru tranzactii si evenimente semnificative.

Grupul de lucru insarcinat cu aceasta misiune a publicat in 1995 un proiect de enunt de principii pentru care se rezerva un spatiu destinat marilor sale orientari. relative la situatiile financiare ale intreprinderii. . incepand cu 1 ianuarie 1975. incepand cu 1 ianuarie 1981. IASC a intreprins un proiect privind elaborarea unei noi norme referitoare la prezentarea situatiilor financiare. 1. „Prezentarea activului pe termen scurt si a pasivului pe termen scurt”: data de aplicare. trebuie sa faca trimitere la toate informatiile aferente din note. in general. Cele trei norme. prezentarea si comunicarea informatiilor. „Publicarea normelor contabile”: data de aplicare. incepand cu 1 ianuarie 1977. Deci. norma 13 (IAS 13). apoi. contul de profit si pierdere si anexa. devenite mai mult sau mai putin istorice. se refereau la: norma 1 (IAS 1). prin lansarea proiectului de norma „ Prezentarea situatiilor financiare” (1995). norma 5 (IAS 5). continutul celor trei norme este repus partial in cauza prin publicarea cadrului conceptual si prin recenta revizuire a normelor care a condus la cresterea considerabila a listei informatiilor de furnizat de catre intreprinderile care aplica normele internationale. la evaluarea. mai intai odata cu elaborarea cadrului contabil conceptual al IASC (1989) si. In fata proliferarii volumului de informatii de publicat de catre marile intreprinderi deschise fluxurilor financiare internationale. Trei dintre ele au avut o implicare directa asupra structurilor informationale prezentate de situatiile financiare traditionale: bilantul.4 Norme sistemul privind bilantul contabil in international Normele contabile internationale se refera.pierdere si situatia fluxurilor de numerar. „Informatiile pe care intreprinderea trebuie sa le furnizeze in situatiile sale financiare”: data de aplicare. Toate trei au devenit partial desuete.

acesta isi propune in paragraful 47-81 sa defineasca si sa caracterizeze elementele care compun situatiile financiare. El de refera la active. drepturile de proprietate) sau pot rezulta dintr-o situatie de fapt ( paragraful 57) ele au fost achizitionate in mod oneros sau gratuit (paragraful 59) (ii) (iii) b) Datoriile Definitie (paragraful 49b) : o datorie este o obligatie actuala a intreprinderii care provine din evenimente trecute .dupa natura lor : (i) activele pot avea o forma fizica (terenuri. un cont de profit si pierdere. datorii si capitaluri proprii.Situatiile financiare se vor referi. cladiri.) sau necorporala (brevete. a) Activele Definitie (paragraful 49a): un activ este o resursa controlata de intreprindere care provine din elemente trecute si este purtatoare de avantaje economice viitoare ce trebuie sa fie benefice intreprinderii. un tablou al fluxurilor de trezorerie si notele explicative. la: un bilant. o data cu aceasta norma. Cat priveste cadrul contabil conceptual. licente etc. Elementele constitutive legate direct de evaluarea situatiei financiare (deci de bilant) se regasesc in paragraful 47. Notiunea de avantaje economice : avantajul economic legat de un activ corespunde potentialului prin care acest activ contribuie. Referirile pentru acest subparagraf se vor opri la bilant. echipamente etc. direct sau indirect. la un flux de lichiditati sau de echivalente de lichiditati benefice intreprinderii (paragraful 53).) ( paragraful 56) ele pot fi asociate drepturilor legale (cel mai adesea. Caracteristicile activelor .

de societati in nume colectiv si de diverse tipuri de intreprinderi cu caracter public. c) Capitalurile proprii Definitie (paragraful 49C) : Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii. indiferent care este forma sau natura activitatii lor (paragraful 68). cu ocazia platii sale. industriale si economice sunt exercitate adesea sub forma de intreprinderi individuale. costul actual. de o anumita maniera. valoarea realizabila (de . Cadrul conceptual al IASC defineste si caracterizeaza. (ii) De asemenea.si care trebuie sa antreneze. o iesire de resurse (active) generatoare de avantaje economice. o datorie este constatata in bilant. Aceasta definitie se aplica tuturor categoriilor de intreprinderi. Notiunea de obligatie : Obligatia este datoria sau responsabilitatea de a actiona sau de a face ceva. adesea. de cel aplicabil societatilor pe actiuni. dincolo de perioada contabila in curs si costul acestui activ sa fie masurat de maniera fiabila. criteriile de recunoastere a elementelor situatiilor financiare. Cadrul legal si reglementar al acestor intreprinderi difera. Astfel: (i) un activ este constatat in bilant. atunci cand este probabil ca avantaje economice viitoare sa fie benefice intreprinderii. statutara sau legala. totodata. cadrul analizeaza criteriile specifice diferitelor elemente. El recomanda costul istoric. atunci cand este probabil ca o pierdere de resurse ce reprezinta avantaje economice sa rezulte din plata obligatiei actuale si marimea acestei plati sa fie masurata de o maniera fiabila. Dincolo de criteriile generale. Activitatile comerciale. Ea poate sa aiba o baza contractuala.sa rezulte din practici comerciale curente sau din vointa intreprinderii de a conserva bune relatii de afaceri sau de a actiona de maniera echitabila. dupa deducerea tuturor datoriilor. cadrul analizeaza sistemele de masurare utilizate in evaluarea elementelor situatiilor financiare.

Interese minoritare (Minority interest)1) 5. cadrul releva ca baza cel mai des adoptata de intreprinderi. Active imobilizate (Fixed assets): (i) Active corporale (Tangible assets) (ii) Active necorporale (Intangible assets) (iii)Active financiare (Financial assets) 2. costul istoric este combinat cu alte baze de evaluare. este costul istoric. in vederea intocmirii situatiilor financire. In mod obisnuit.decontare) si valoarea actuala. Capital-actiuni reserves): si rezerve (Share capital and (i) Capital (actiuni ordinare) (Ordinary equity capital) (ii) Rezerve (Reserves) (iii)Capital (actiuni privilegiate) (Preference capital) 4. Active circulante (Current assets): (i) Stocuri (Inventories) (ii) Creante (Receivables) (iii)Lichiditati si echivalente de lichiditati (Cash and cash equivalents) (iv)Alte active financiare (Other financial assets) (v) Conturi de regularizare-activ si alte active circulante (Accruals and other current assets) 3. Desi refuza sa privilegieze vreuna din bazele de evaluare. acesta prevede urmatoarea structura minimala a bilantului: 1. Datorii (Liabilities) . Cat priveste proiectul de norma referitor la prezentarea situatiilor financiare (1995).

interese minoritare si datorii. Se constata ca prezentarea este apropiata de cea din bilantul frantuzesc sau romanesc si ca el nu este bazat pe formula „active-datoriiscapitaluri proprii”. Grupul de lucru privind proiectul de norma nu propune nici clasificarea elementelor activului circulant dupa lichiditatea lor. prezentat sub forma de cont. activele circulante. Pasivul bilantului trebuie sa fie impartit intre capitaluri proprii. Grupul de lucru al IASC prefera ca bilantul sa distinga activele cvasipermanente ale intreprinderii (constructii. pe functia reala a activelor respective.5 Componentele bilantului contabil . Pentru bilant. in mod clar. 1.) de celelalte elemente care pot sa fie mai mult sau mai putin considerate ca apartinand fondului de rulment. si nu pe scadenta lor. Cu toate ca in contabilitatile anglo-saxone se separa datoriile pe termen scurt de cele pe termen lung. plasamente pe termen lung etc. De asemenea. asa cum se procedeaza in contabilitatile anglo-saxone. proiectul de norma respinge aceasta uzanta. fie in anexa. proiectul de norma propune un model care distinge activele imobilizate. se constata ca.(i) Imprumuturi purtatoare de dobanzi (Interest-bearing loans) (ii) Creditori (Creditors) (iii)Provizioane (Provisions) (iv)Credite pe termen scurt (Cash equivalents) (v) Conturi de regularizare-pasiv si alte datorii (Accruals and other liabilities) Detaliile privind aceste posturi pot sa fie furnizate fie in bilant. daca datoriile curente (pe termen scurt) nu sunt separate. Rezulta ca separarea activelor imobilizate de activele circulante este bazata. instalatii tehnice. capitalurile proprii si datoriile. nu putem sa le deducem din activele circulante.

ceea ce se . în totalitatea si structuralitatea sa ii împreuna cu rezultatul exercitiului. Patrimoniul.5. elemente patrimoniale. Bilantul contabil se întocmeste obligatoriu anual.1 Bilantul Bilantul furnizeaza informatii despre situatia financiara a intreprinderii si. în spiritul conceptiei economico-juridice. a drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unitatii patrimoniale la un moment dat. este constituit din totalitatea bunurilor corporale si necorporale. referitoare la resursele economice pe care ea le controleaza. iar fiecare dintre ele are o anumita structura sau mai multe diviziuni care sunt denumite. Bilantul contabil constituie. Aceste componente sunt denumite în mod firesc elemente patrimoniale. o reprezentare a utilizarilor si resurselor unitatii patrimoniale. Anexa la bilant si Raportul de gestiune. la datorii si la efectele tranzactiilor. precum si în situatia fuziunii sau încetarii activitatii agentilor economici. Orice întreprindere sau agent economic dispune de un anumit patrimoniu care. în totalitatea si structuralitatea sa. de asemenea. prin intermediul bilantului contabil. in special. totodata. El se compune din: Bilant Contul de profit si pierdere Anexe la bilant 1. Patrimoniul pe care îl detine agentul economic se prezinta pentru informare si analiza. se regaseste în obiectul contabilitatii financiare. Fiecare element patrimonial trebuie sa fie exprimat în bani.Documentele contabile de sinteza se compun din Bilant sau Contul situatiei patrimoniului. ceea ce îi confera valoare pecuniara. evenimentelor si circumstantelor susceptibile sa modifice resursele si datoriile. Contul de Profit si pierdere. care constituie lucrarea contabila de închidere a exercitiului financiar.

pentru pasiv: modul de finantare sau natura juridica si exigibilitatea (crescatoare). activ si pasiv. care cuprind: Cladiri si constructii speciale. Alte imobilizari necorporale si Imobilizari necorporale in curs. respectiv:Titluri de participare. sunt delimitate doua subgrupe si anume: ACTIV = PASIV . b) Imobilizari corporale. a caror lichiditate se extinde la o perioada mai mare de un an. care se refera la valorile economice de consum si circulatie a caror lichiditate este mai mica sau cel mult egala cu un an. In grupa activelor circulante. este structurata sau divizata avându-se in vedere cate doua criterii si anume: pentru activ: modul de utilizare sau natura economica si lichiditatea (crescatoare). sunt delimitate urmatoarele subgrupe: a) Imobilizari necorporale. In functie de criteriile de mai sus elementele patrimoniale de activ se divizeaza in doua grupe si anume: Active imobilizate Active circulante In grupa activelor imobilizate.realizeaza prin intermediul activului si respectiv pasivului sau. sub forma unei egalitati permanente ce se exprima astfel: UTILIZARI = RESURSE Fiecare dintre cele doua parti ale bilantului contabil. c) Imobilizari financiare. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Alte titluri imobilizate si Creante imobilizate. unde se incadreaza: Cheltuielile de constituire. Alte imobilizari corporale si Imobilizari corporale in curs. Masini si utilaje.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se refera la urmatoarele doua elemente patrimoniale: Provizioane pentru riscuri si Provizioane pentru cheltuieli. care se refera la finantarea sau resursele asigurate de terti. Actionari-capital subscris si nevarsat. are in componenta sa patru elemente patrimonale si anume: Imprumuturi si datorii asimilate: Furnizori si conturi asimilate. care sunt constituite din: Avansuri acordate furnizorilor. In grupa capitalurilor proprii. Subventii pentru investitii. In pasivul bilantului este delimitata in plus cea de a IV-a grupa. Alte creante. care reprezinta finantarea proprie sau resursele proprii. (III) Datorii. Obiecte de inventar. Casa si Acreditive. (ii) Prime privind rambursarea obligatiunilor. sunt incadrate urmatoarele elemente patrimoniale: Capitalul social sau individual. Provizioane reglementate. Alte datorii. Rezerve. Diferente din reevaluare. Titluri de plasament. Clienti si conturi asimilate. In cadrul activului bilantier sunt delimitate inca doua grupe si anume: (i) Conturi de regularizare si asimilate.a) Stocuri. Materialele consumabile. Marfuri si ambalaje. (II) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Rezultatul raportat. care se refera la cheltuielile inregistrate in avans si la diferentele de activ generate de conversia creantelor si datoriilor in devize. Avansuri primite de la clienti. La randul lor. elementele patrimoniale de pasiv se divizeaza in trei grupe. Prime legate de capital. dupa cum urmeaza: (I) Capitaluri proprii. Productia in curs de executie si produse. Grupa datoriilor. denumita „Conturi de regularizare si asimilate” in structura careia se regasesc veniturile inregistrate in avans si . Conturi la banci. din care: Capitalul subscris varsat. b) Alte active circulante. unde se incadreaza: Stocurile de materii prime. Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Fonduri. Animale. Baracamente.

sub forma de lista (schema verticala). administrator. Contul de profit si pierdere.sub forma de tablou bilateral sau forma de cont (schema orizontala). Contul de „Profit si pierdere” se poate prezenta: . . cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii: cheltuieli si venituri din exploatare.5.2 Contul de profit si pierdere Contul de profit si pierdere este o alta componenta a bilantului contabil. cheltuieli si venituri exceptionale. ca o necesitate a informarii oricarui manager. al organelor de decizie privind sursele de profit si structura cheltuielilor unitatii patrimoniale pentru exercitiul financiar incheiat. Contul de profit si pierdere s-a introdus ca o necesitate a controlului respectarii interesului fiscal al statului si in acelasi timp.diferentele de pasiv provenite din conversia creantelor si datoriilor in devize. . Prin structura pe care o are. In ambele cazuri. cheltuieli si venituri financiare. asigura detalierea sau cunoasterea modalitatii de constituire a rezultatului obtinut prin compararea valorilor privind vanzarile – denumite generic venituri – cu cele referitoare la consumurile sau utilizarile de resurse aferente veniturilor obtinute – denumite cheltuieli – dupa ecuatia: VENITURI – CHELTUIELI=REZULTAT SAU VENITURI=CHELTUIELI ± REZULTAT Ca forma. 1.

Rezultatul exercitiului poate fi favorabil. cu grad mare de anormalitate fata de activitatile ordinare. alte venituri financiare. atat veniturile cat si cheltuielile. Totodata. venituri din productia stocata. cheltuielile cu lucrarile si serviciile primite. se delimiteaza in trei grupe si anume: dintde exploatare. In raport cu natura activitatii. cheltuieli cu impozitele si taxele. fiind denumit profit sau nefavorabil si denumit pierdere. cheltuieli cu dobanzile. ca de altfel in ansamblul contabilitatii financiare. cheltuieli cu personalul. in bilant sau contul de profit si pierdere. precum si rezultatul exercitiului. La randul lor. veniturile si cheltuielile sunt prezentate in functie de cate doua criterii si anume: pentru venituri: natura activitatii si natura rezultatelor. alte venituri din exploatare. in functie de natura rezultatelor se delimiteaza in: venituri din vanzari. financiare. materialele si marfurile. venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si de capital. Veniturile obtinute. pentru cheltuieli: natura activitatii si natura resurselor utilizate. Avandu-se in vedere faptul ca se face o delimitare riguroasa intre activitatile de exploatare curenta.Separarea cheltuieli si venituri exceptionale de cele curente este necesara pentru ca utilizatorii conturilor sa poata cunoaste incidenta regulilor fiscale derogatorii de regulile contabile sau a unor operatii de natura neobisnuita. In cadrul Contului de profit si piedere. rezultatul cumulat al activitatilor de exploatare si financiare constituie rezultatul curent al exercitiului. cheltuieli cu amortizarile si provizioanele. venituri din dobanzi. cheltuielile efectuate in raport cu natura resurselor utilizate sunt structurate astfel: cheltuieli cu materiile prime. financiare si . venituri din productia de imobilizari. alte cheltuieli financiare. dupa cum veniturile sunt mai mari decat cheltuielile si respectiv cheltuielile mai mari decat veniturile. venituri din amortizari si provizioane. exceptionale. cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune si de capital.

remisele putin rabaturile. Pentru modelul Contului de profit si pierdere adoptat in actualul Sistem contabil din Romania prezinta interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare. cat si pentru toate cele trei grupe. vanduta mai Cifra de afaceri = Vanzarile de marfuri mai + Productia putin rabaturile. inclusiv grupa privind impozitul pe profit. Contul de profit si pierdere este structurat in cate doua grupe pentru fiecare dintre acestea – o grupa de venituri si o alta grupa pentru cheltuieli. Rezultatul obtinut (profit sau pierdere) se determina in mod distinct pentru fiecare din cele trei grupe de activitati si in mod cumulat atat pentru primele doua grupe (rezultatul curent).exceptionale. in vederea obtinerii rezultatului final al exercitiului. si risturnele acordate risturnele acordate Productia exercitiului = Productia + Productia + Productia vanduta imobilizata stocata Venituri din = Productia + Subventii de + Alte venituri + Venituri din exploatare privind exploatare exercitiului provizioane exploatare din exploatarea Cheltuieli = Costul + Cheltuieli + Lucrari si + Impozite + Cheltuieli + si pentru marfurilor cu materiale servicii taxe .

trebuie sa fie sintetica si limitata la aspecte importante. pentru a putea fi inteleasa. succinta.varsaminte asimilate exploatare vandute personalul de terti executate + Alte cheltuieli + Amortizari de exploatare si provizioane Rezultatul din = Venituri din . Prin urmare. dupa bilantul propriuzis si contul de profit si pierdere este anexa la bilant. considerata deci parte integranta a lucrarilor de sinteza si raportare contabila anuale. Sub aspectul structurii sale. anexa la bilant trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: sa fie la indemana unui numar mare de utilizatori si de aceea informatiile furnizate nu trebuie sa fie abundente sau excesiv de tehnice. Anexa la bilant reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare si explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere. .5.Cheltuieli pentru exploatare exploatare exploatare 1. precum si o prezentare sub forma de text privind regulile si metodele contabile si de date complementare. sa furnizeze toate datele semnificative ce au importanta relativa pentru unitate sau terti. informatiile cuprinse in anexa la bilant se grupeaza astfel: informatii despre anumite posturi de bilant. sa fie clara si. Informatia financiara cuprinsa in anexa la bilant.3 Anexa A treia componenta a bilantului anual. in acelasi timp.

obiecte de inventar. marfuri si ambalaje etc. creditorilor. creditelor bancare si a obligatiilor fata de buget. grupate pe feluri de provizioane si elemente patrimoniale la care se refera. Impozite. Primele doua tipuri de informatii sunt concretizate in diverse situatii cu caracter obligatoriu. Date informative (cod 25) ce se refera la rezultatele inregistrate. alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare. regularizarile cu bugetul statului si investitiile straine in Romania. produse. varsamintele. respectiv despre anumite posturi de bilant. bugetele locale. Situatia altor provizioane (cod24) care reda situatia provizioanelor la inceputul si sfarsitul anului ca si constituirea si anularea lor in cursul anului. grupate in functie de termenele de lichidare al creantelor si termenele de exigibilitate a datoriilor. Platile restante (cod 26). evolutia creditelor. fondurile speciale si TVA de recuperat. sunt: Situatia stocurilor si productiei in curs de executie (cod 22) care prezinta valorile brute de la finele si inceputul anului ale existentelor de stocuri ca: materii prime. taxe si obligatii datorate si varsate (cod 27) – o situatie ce cuprinde datoriile. situatia unor indicatori. grupate pe urmatoarea structura: bugetul de stat. . situatie ce cuprinde referiri la platile restante provenite din neachitarea la timp a furnizorilor. intr-o anumita structura. productie in curs de executie. prezentate sub forma de tablouri. Formularele ce cuprind informatii din prima categorie. sumele ramase de varsat ori varsate in plus aferente unor obligatii fiscale sau fondurilor speciale. materiale consumabile.informatii privind rezultatul exercitiului. Celelalte informatii furnizate pot fi obligatorii sau nu si sunt prezentate sub forma de lista. Situatia creantelor si datoriilor (cod 23) care cuprinde soldul la sfarsitul anului al creantelor si datoriilor.

acoperirea pierderilor din anii precedenti. 1. Informatiile privind rezultatele exercitiului. cota managerului. . a amortizmentelor si provizioanelor. fond de participare la profit. deci cele din a doua grupare a indicatorilor din anexa la bilant. Raportul de gestiune contine. urmatoarele: prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila. sunt cuprinse in formularul Repartizarea profitului (cod 21). In sfarsit in a treia categorie de informatii ce fac parte din anexa la bilant este cuprinsa anexa „Alte informatii privnd regulile si metodele contabile si date complementare” (fara cod) ce ofera informatii privind metodele utilizate in evaluarea elementelor patrimoniale. dividende etc. amortizari si provizioane pentru depreciere. si contine la fel ca si anexa la bilant. participatie de capital la alte unitati. ce cuprinde destinatiile date profitului unitatii economice obtinut in exercitiul financiar cum sunt: rezerve legale. fiind intocmit de administratorii unitatii.5. derogari de la principiile generale ale contabilitatii. fond de investitii. angajamente financiare reflectate in conturi in afara bilantului si alte informatii semnificative. Raportul de gestiune Raportul de gestiune insoteste lucrarile de sinteza si raportare contabila anuala. informatii relevante privitoare la activitatea unitatii. necuprinse in Bilant sau Contul de profit si pierdere. in principal. elementele deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheierea exercitiului. corporale si financiare cu referire la valoarea lor bruta.4.Situatia activelor imobilizate (cod 28) care ofera informatii privind soldurile si miscarile anuale ale imobilizarilor necorporale.

1) Bernard Colasse „Contabilitate generela”. 1991 1) Niculae Feleaga. alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a fi inscrise in raportul de gestiune. 1988 1) Pierre Jouanique „En relisant Schmalenbach … ou l’histoire du plan comptable. Editura Economica. la revue du tresor” No. Traducere realizata de Niculai Tabara. 1993. octobre. Editia a 4-a. . septembre. aout-septembre. volumul I.activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si ale altor subunitati proprii. activitate de cercetare-dezvoltare. 1995 2) Bernard Colasse”Les trois ages de la comptabilite” Revue Francaise de Comptabilite. pag 71 1) Post specific numai conturilor consolidate. Editura Moldova. 8-9. Ion Ionascu „Contabilitate financiara”.

Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi înstrăinarea de active pe termen lung. instalaţii şi echipamente. Exemplu: acţiuni. Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderii. obligaţiuni. şi datoriilor unei întreprinderi. Fluxurile de numerar sunt intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia. active necorporale şi alte active pe termen lung. Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care sunt uşor convertibile în numerar şi al căror risc de schimbare a valorii este mic.Numerarul cuprinde disponibilităţi băneşti şi depozitele la vedere. comisioane. Exemplu: titluri de participare. credite şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung. d)rambursările în numerar ale unor sume împrumutate. b)plăţile în numerar către acţionar pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile întreprinderii. Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activităţi de investiţii. d)plăţi în numerar către angajaţi. Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activităţile de exploatare este indicatorul cel mai important pentru activitatea întreprinderii. este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au fost făcute pentru resurse menite a genera venituri şi fluxuri de numerar în viitor. obligaţiuni. c)veniturile în numerar din emisiunea de bonuri de tezaur. concesiuni. Activităţile de finanţare sunt activităţi ce constau în schimbări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii. . b)încasări în numerar provenite din redevenţe. precum şi alte activităţi ce nu sunt investiţii sau finanţări. Exemple de fluxuri de numerar din activitatea de exploatare: a)încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii. c)plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi şi interesele în asocierile în participaţie Activităţi de finanţare presupun prezentarea separată a fluxurilor de numerar deoarece este folositoare în estimarea fluxurilor de numerar viitoare pe care finanţatorii întreprinderilor trebuie s-o asigure. Exemplu de fluxuri de numerar provenite din activităţi de investiţii: a)plăţi în numerar pentru achiziţia de terenuri şi mijloace fixe. c)plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii. precum şi alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. O întreprindere trebuie să prezinte fluxuri de trezorerie aferente activităţii de exploatare făcând apel: -fie la metoda directă conform căreia informaţiile furnizate se referă la încasări şi plăţi brute. e)plăţile în numerar ale locatarului ca obligaţii legate de o operaţiune de leasing financiar. active necorporale şi alte active pe termen lung. b)încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri. Exemple: a)veniturile din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capitaluri proprii.

. Metoda directă presupune operarea directă în fluxuri monetare. pe care le grupează în diferite categorii de încasări şi plăţi. Norma internaţională nu face referire la categoriile ce trebuie constituite.-fie la metoda indirectă conform căreia rezultatul net este corectat pentru a ţine cont de: 1. 3. elementele de venituri sau cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizează investiţiile sau finanţarea. de orice raport sau regularizare a încasărilor sau plăţilor trecute sau viitoare presupuse de exploatare. IAS 7 recomandă întreprinderilor utilizatoare metodei directe pentru că această metodă permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie. 2. influenţa operaţiilor care nu au caracter monetar. fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte.

standardele britanice prevăs faptul că amortizarea începe de ladata achizişiei pe o durată de maxim cinci ani.Imobilizări necorporale.chiar dacă activul s-a apreciat sau a fost reevaluat. „investment properties”. sunt evidenţiate rezultatul net înainteadividendelor exerciţiului.conform IFRS. Reguli de evaluare Societăţile comerciale britanice sunt obligate să întocmească şi să ăublicesituaţiile financiare anuale. Normele britanice prevădfaptul că o reevaluare completă a elemntelor de activ corporal trebuie să fie efectuatăc e l p u ţ i n d i n c i n c i î n c i n c i a n i . sau prezentarea încont. structura detaliată a acestuia fiind următoarea: Capital apelat nevărsatImobilizări . operaţiile de reevaluare ale activelor ce afectează rezerva din reevaluare. Astfel.Prime din emisiune .Stocuri.contul deprofit şi pierdere şi anexe. Astfel.Imobilizări corporale. Metoda de amortizare trebuie săreflecte modul în care beneficiile . Norma SSAp 19 impune prezentareaa c e s t o r a c t i v e l a v a l o a r e a l o r d e p i a ţ ă l a f i e c a r e d a t ă a b i l a n ţ u l u i f ă r ă a f i î n s ă amortizate. iar costurile dedezvoltare pot fi recunoscute ca active dacă sunt îndeplinite criterii stricte ce pot ficomparate cu cele enunşate de norma IAS 38. În ambele modele de prezentare a bilanţului contabil. vertical.”Financial Reporting Standards”. costurile decercetare pură şi aplicată trebuie recunoscute drept cheltuieli. Î n c e e a c e p r i v e ş t e a m o r t i z a r e a i m o b i l i z ă r i l o r corporale.Capital.Disponibilităţi Cheltuieli constatate în avans şi venituri de primitCreditori cu scadenţă sub un anActiv net curentActivul totl – datorii curenteCreditori cu scadenţă mai mare de un anProvizioane pentru riscuri şi cheltuieliCheltuieli de plătit şi venituri constatate în avansCapitaluri proprii .Imobilizări financiare Activ curent .Rezerva din reevaluare.Titluri de plasament. criteriile declasificare a elemnetelor vor fi abordarea funcţionlă pentru posturile de activ şi gradulde exigibilitate pentru posturile de pasiv.impune publicarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie pentru a asigura astfelobiectivul imaginii fidele.Debitori. Legea socităţilor comerciale prevede faptul că un e t complet de conturi anuale trebuie să cuprindă în mod obligatoriu bilanţul. orizontal. Astfel. accesorii.În ceea ce priveşte imobilizările corporale trebuie menţionat faptul că existătrei mari categorii şi anume terenuri şi clădiri. imobilizările corporale se recunoasc iniţial la costul lor. amortizareaîncepe în momentul în cre activul devien gata de utilizare. responsabilitatea întocmirii şi prezentării acestorar e v e n i n d administratorilor. instalaţii tehnice şi utilaje.A l t e r e z e r v e .Rezultate r e p o r t a t e Contabilitatea britanică prezintă anumite politici şi opţiuni contabilecaracteristice în ceea ce priveşte posturile din bilanţul contabil.Întocmirea situaţiilor financiare anuale. Norma FRS 3 impune societăţilor comerciale britaniceîntocmirea şi publicarea unui tablou al tuturor câştigurilor şi pierderilor contabilizatedirect în capitalurile proprii.ulteior întreprinderea având posibilitatea de a le reevalua. normele prevăd faptul că aceasta trebuie să ie recunocută ca o cheltuială.Societăţile comerciale britanice au optat pentru prezentarea bilnaţului contabilîn formatul listă. O diferenşă reprezentativă faţă deIAS/IFRS o constituie momentul începerii amortizării activelor necorporaleachizişionate.Legea britanică a societăţilor comerciale prevede pentru întocmirea bilanţuluicontabil două modele şi anume prezentarea în format listă.În bilanţul contabil. În contabilitatea britanică o situaşie aparte este constiutiă decategoria terenuri şi construcţii deţinute pentru potenţialul investiţional şi nu pentruneviole întreprinderii. în timp ce.Norma de comunicare financiară FRS 1. precum li impactul variaşiilor cursurilor monetare asupra investişieinete în străinătate.echipamente şi mobilier.

d a t o r i i l e p e t e r m e n l u n g i n c l u d c r e d i t e l e d e l a b ă n c i . lavaloarea lor justă din momentul încheierii contractului de leasing.în notele explicative trebuie dezvăluite informaţii cu privire la numărul de acşiunia d m i s e spre emisiune. Şi în ceea ce priveşte posturile de capital. datoriile sunt reflectate mai detaliat. metoda unităţilor deproduţie Norma SSAP 21 prevede faptul că activele care fac obiectul unui contract deleasing financiar vor fi contabilizate în activele din aceeaşi lasă ale locatarului. Formatul de prezentare a contului de profit şi pierdere avândcheltuielile analizate după funcţia lor. răspunde nevoii de determinare a marjei brute.rezervele create pe contul profitului pentru acoperirea obligaţiilor curente.î n t i m p c e p r e z e n t a r e a a c e s t u i a c u o a n a l i z ă a c h e l t u i e l i l o r d u p ă n a t u r a l o r . capitalul suplimentar din reevaluare. e s t e orientat spre determinarea indicatorului producţia exerciţiului. cambiile spre plată. viitoare şicondiţionate. pentru contul de profit şipierdere.Normalizatorii britanici conferă o mai mare utilizare modelului de prezentaresub formă de listă. metoda degresivă cu cotă fixă. s u m a capitalului investit. condiţiile de stingere şi procentul dobânzii.cu analiza cheltuielilor după funcţia lor. În notele explicative vor fir e f l e c t a t e s e p a r a t d a t o r i i l e c a r e v o r f i s t i n s e i n d e c u r s d e p e s t e c i n c i a n i î n r a t e . Metodele de amortizare folosite în contabilitatea britanicăsunt metoda liniară.C o n t u l d e p r o f i t ş i p i e r d e r e p o a t e f i î n t o c m i t c u a n a l i z a c h e t u i e l i l o r d u p ă funcţie sau după natură. dividendele amânate. calculul amortizării contabile neavând nici un fel de influenţăasupra rezutatului fiscal.A s t f e l . etc. numaărul de acşiuni emise şi aflate în circulaţie. a v a n s u r i l e p r i m i t e . datoriile faţă de alte companii.În Marea Britanie. metoda Softy. în bilanţul contabil. structura acestuia fiind următoarea: • Cifra de afaceri ( Turnover) • Costul vânzărilor( Cost of sales ) • Marja brută ( Gross profit or loss) • Cheltuielile de distribure( Distribuţion costs) • Cheltuielile administrative( Administrative expenses) • Alta venituri din exploatare( Other operating income) • Veniturile generate de acţiunile deţinute în întreprinderilegrupului( Income from shares in group undertakings) • Venituri din participaţii( Income from participating interests) • Venituri din alte imobilizări financiare( Incom from other fixed assetinvestments)12 • Alte venituri financiare( Other interest receivable and similar income) . Valoarea amortizabilă a imobilizărilor corporale sedetermină ca diferentă între costul activului sau valoarea reevaluată a acestuia şivaloarea reziduală.rezultate din urma exploatării imobilizărilor corporale sunt consumate.

abordarea britanică a tabloului fiindinspirată din contabilitatea americană Franta In present. a informaţiilor relative la contul de profit şi pierdere. Formatul standardizat de utilizare generala este urmatorul: 1. capitalului propriu si datoriilor. fapt ce a fost reflectat in PCG (PlanulContabil General).Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea elementelor financiare( Amounts written off investtments) • Dobânzi de plătit şi alte cheltuieli similare( Interest payable and similacharges) • Rezultatul activităţii ordinare înainte de impozitare( Profit or lossordinary activities before taxation) • Impozitul asupra activităţilor ordinare( Tax on profit or loss on ordinaryactivities) • Rezultatul activităţii ordinare după impozitare( Profit or lossordinary activities after taxation) • Venituri extraordinare( Extraordinary income) • Cheltuieli extraordinare( Extraordinary charges) • Rezultatul extraordinar( Extraordinary profit or loss) • Impozitul asupra rezultatului extraordinar( Tax on extraordinary profit or loss) • Alte impozita şi taxe neincluse în rubricile precedente( Other taxes notshown under the above intems) • Rezultatul net al exerciţiului( Profit or loss for the financial year) • Dividende( Dividends) • Transferări la ( reluări) rezerve ( Transfer to/from reserves) • Rezultate reportate( Profit and loss account brought Forward) • Rezultate de reportat( Profit and loss account carried forward)Prin legea britanică asocietăţilor comercilae se impune publicrea în anexe ainformaţiilor cu privire la prezentarea politicilor contabile. formatul si continutul raportarii financiare in Franta suntdeterminate de Directivele IV si VII ale UE. a informaţiilo relative labilanţ. Cash Flow Statements. Bilantul contabil de format orizontal si reflectareaobligatory a activelor. Raportul cu privire la rezultatele financiare ale . impune societăţilor britanice şiprezentarea tabloului fluxurilor de trezererie.2. precum şi prezentareaaltor informaţii suplimentare Norma FRS 1.

Trasatura caracteristica a planului de conturi este urmatoarea: .Informarea de tip legalist.contabilizarea si inregistrarea lor in anexa nu erau obligatorii. adica mediul si finalitatea sistemului de informatii contabileexista o relatie. In sistemul de codificare zecimalacifrele finale0 si 9 in conturi si subconturi au o anumita valoare economica.Exista deci diferente de contabilizare pentru acelasi eveniment in functie desistemul de referinta contabil ales. veniturile. factorii care sunt legati de functionarea organismelor denormalizare si. Cele trei finalitati ale sistemului de informatii identificate in lucrarilelui Luder sunt:Informarea publicului. de procesul de normalizare contabila adoptata dediferitele tari. in consecinta. • pe de alta parte.u n n i v e l d e c l a s i f i c a r e m a i i n a l t c u u n numar de doua cifre. u l t i m a c i f r a f i i n d 9 . conturi analitice de ordinal intai si doi. care reflecta sumeledetaliate privind operatiile. Factorii care influenteaza contabilitatea sunt de doua tipuri: • pe de o parte..3 . istoric si economic.Codificarea conturilor se efectueaza conform sistemului zecimal.formatuluiorizontal ( cheltuielile.Informarea g e s t i o n a r i l o r . Importanta relativa a . a d o u a f i i n d c i f r a 9 . Conturilecare se termina cu 0 reflecta marimea totala a operatiilor economice omogene. In Planul de Conturi al Frnatei se evidentiaza: conturile principale. Acum cativa ani in Franta.Aceste doua exemple ilustreaza faptul ca sistemul contabil este contingent.in dreapta) sauvertical. organizatii profesionale).C o n t u r i c u d o u a c i f r e .Fiecare cont separate poate fi impartit in cateva conturi cu adaugarea uneicifre. etc.Alt exemplu.iar conturile 1-18 sunt prevazute pentru evident unor surse de mijloace proprii. Iar variabilele care definesc contextual national sunt:1. amortizarea. contul 10 reflecta marimea totala a capitalului si rezervelor intreprinderii. Acestexemplu arata ca practica contabila evolueaza in timp pentru aceeasi categorie desocietati.adica este o functie cu un anumit numar de factori sau variabile care il influenteaza. firmele trebuiesa mentioneze in anexele starilor lor financiare angajamentele pe care si le-au luat fatade salariatii lor si este posibil( darn u obligatoriu deocamdata) de a scrie in in pasivulbilantului aceste angajamente prin intermediul provizioanelor pentru pensii.Conturi cu trei cifre. factorii care sunt legati de mediul specific al unei tari sau regiuni . Acum. alte provizioane care reflectamicsorarea valorii activelor. ultimile fiind 1-8. la care trebuie adaugat rolulpe care il joaca diferitii actori (piete financiare.realitatea economica fiind astfel privilegiata sub forma juridical a operatiunii..sunt deci factori de ordin cultural. De17 exemplu. A l t e f o r m e d e r a p o r t a r e f i n a n c i a r a . u t i l i z a t e p e n t r u formarea provizioanelor privind datoruia dubioasa (datoriileclientilor). cazul provizioanelor de pensii. u t i l i z a t e i n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r pentru alcatuirea bilantului contabil si determinarearezultatului activitatii intreprinderii.. c a r e p r e z i n t a conturi opuse conturilor subgrupei respective.Conform abordarii teoretice al lui Klaus Luder intre variabilele care definesccontextual national.in stanga.C o n t u r i l o r c u t r e i c i f r e . subconturide ordinul intai si doi. i n c l u s i v e a n e x e l e s i comentariile la ele. suma totala acarora estep r e z e n t a t a i n t r . In fiecareclasa de conturi nu pot fi mai mult de zece conturi. Practica contabila este diferita deci in spatiu.C o n t u r i c u d o u a c i f r e . franceze consolidate bunurile sunt contabilizate in conturile societatii utilizatoare..

De exemplu. Locul contabilitatii este in cadrul dreptului. deoarece trebuie facuta diferentaintre conturile sociale care au o finalitate juridical si fiscala importanta siconturile consolidate. prin comparative. Aceasta a doua variabila se ocupade sistemul legal care face referinta ori la sistemul de drept scris de tarilelatine si germanice. a pietelor financiare. aactionarilor sia pietelor financiareInformatie pentrufisc. In Franta. care au o optica mai economica orientate catreinformarea actionarilor si a pietelor financiare. a gestionarilor sau a statului) si diferitelevariabile care orienteaza sau influenteaza aceste finalitati. in Anglia. Asa se explica faptul ca25 .3. a actionarilor. stat. inMarea Britanie normalizarea contabila revine in sarcina profesiunii contabile. ori la sistemul anglo-saxon de drept cutumier. Situatia este mai complexa.tertilor. a statului si agestionarilor interni. In acest mod.2.normalizarea contabila intra in atributiunile statuluiAnsamblul acestor variabile care caracterizeaza contextul permite clasareasistemelor de informatii contabile astfel: M O D D E N O R M A L I Z A R E O B I E C T I V E Codificare decatre legeInfluentaorganismelor profesionale(auditori. mai importanti decat ceilalti utilizatori si influenteazaastfel finalitatea informatiilor financiare si contabile in functie de propriile lor 24 nevoi. pietele financiare si actionariisunt. oriceproba de dreptInformatie pentrugestiunea internaI m p o r t a n t a PuternicaS l a b a F r a n t a ( c o n t u r i consolidate)Franta (conturisociale)S l a b a P u t e r n i c a A n g l i a S l a b a F r a n t a ( c o n t a b i l i t a t e a de gestiune)Acest tabel pune in evidenta relatiile care exista in finalitatea informatieifinanciare si contabile( in directia tertilor. Cea de-a treia variabila integreaza rolul si influenta profesionistilor contabilitatii si ai auditului dezvoltarii normelor contabile.experticontabili)Informareatertilor.pe cand in Franta si pentru majoritatea tarilor europene continentale.

Daniela Artemisa Calu. Sisteme contabilecomparate.tarile unde codificarea contabilitatii este facuta in mare parte de lege si doar putininfluentata de organismele profesionale au o contabilitate orientate mai curand catre oinformatiew de tip macroeconomic si juridic. Bucuresti. Editura CECCAR. Lavinia Olimid. Este cazul Angliei. Bibliografie Mihai Ristea.Pe de alta parte. Este cazul Frantei cu conturile sociale. codificarea de catre lege a contabilitatii este slabasi unde influenta organismelor profesionale este puternica. vor avea o contabilitateorientate mai curand catre o informatie financiara externa. unde. tarile. 2006 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful