Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prezentarea relatiilor internationale din perioada Razboiului Rece

INTRODUCERE

Termenul de “război rece” este folosit pentru a denumi perioada de timp cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi începutul anilor ’90. Această perioadă este marcată de o rivalitate accentuată între Occident şi Orient, cele două având scopuri şi obiective antagonice şi fiind separate de o “cortină de fier”. Fiecare dintre cele două “lumi” încearca să îşi extindă influenţa şi să îşi impună doctrina şi de aici derivă o adevărată luptă pentru putere, care s-a desfăşurat pe parcursul a aproape jumătate de secol. Actorii principali ai războiului rece sunt SUA şi URSS. Între cele două se dezvoltă un conflict, deoarece URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar SUA doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Războiul rece nu constă în conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia. Războiul rece, şi-a pus amprenta asupra colaborării şi relaţiilor între ţările din întreaga lume. Războiul rece a determinat ample evenimente la nivel mondial, care au atras atenţia numeroşilor scriitori, care au încercat să le expună şi să le explice în cărţile lor. Una din cele mai ample lucrări ce au ca temă războiul rece este cea a lui Andre Fontaine, Istoria războiului rece, apărută în 4 volume la Editura Militară, Bucureşti în anul 1993. De asemenea, o analiză detaliată se regăseşte în cartea lui Martin McCauley, Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, publicată de Editura Polirom Iasi în anul 1999. O altă lucrare importantă este Împărţirea lumii-Istoria războiului rece, scrisă de Wilfried Loth şi tipărită la Editura Saeculum Bucureşti, în 1997. Peter Calvocoressi a tratat războiul rece în 2 cărţi importante, Rupeţi rândurile! Al doilea război mondial şi configurarea Europei postbelice şi, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, ambele apărute la Editura Polirom Iaşi în anul 2000 şi respectiv 2003.

Pagina 1 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O formă sintetizată a evenimentelor din perioada războiului rece se regăseşte în 3 cărţi, Pascal Boniface, Relaţiile Est-Vest 1945-1991, Pascal Fontaine, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre şi Philippe Moreau Defarges, Relaţii internaţionale după 1945. Toate cele 3 cărţi au apărut la Editura Institutul European, primele două în anul 1998 şi cea din urmă în 2001. Prezentarea detaliată a evenimentelor războiului rece, galerie foto şi documente, se regăsesc pe internet la site-ul dedicat acestui eveniment, la adresa www. coldwar.org. Prezenta lucrare îşi propune să analizeze, pe parcursul a trei capitole, relaţiile internaţionale în perioada războiului rece, atât la nivel politic şi militar, cât şi din punct de vedere economic. Prima parte a capitolului I defineşte termenul de “război rece” şi descrie cele 4 perioade principale ale acestuia. Ultima parte a primului capitol evidenţiază caracteristicile războiului rece şi teoriile ce au fost emise pe seama opiniilor internaţionale asupra acestuia. Capitolul II tratează războiul rece din punct de vedere al relaţiilor politice şi militare. Sunt prezentate cele mai importante evenimente, dintre care, războiul din Coreea, criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba, războiul din Vietnam şi cel din Afganistan. Toate acestea au stat sub semnul împărţirii lumii între două superputeri rivale- SUA şi URSS. În ultimul capitol sunt descrise relaţiile economice desfăşurate pe parcursul războiului rece, relaţii ce s-au concretizat în crearea Comunităţii Europene şi a unor organizaţii regionale, menite să apere interesele ţărilor.

Pagina 2 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitolul I Declanşarea Războiului Rece

1.1 Definirea Războiului Rece

Expresia “război rece” datează din secolul XIV, când scriitorul spaniol Don Juan Manuel a utilizat-o pentru a descrie conflictul dintre creştinătate şi islam. El a observat ca războaiele reci şi cele fierbinţi se disting în principal prin modul în care se sfârşesc: “Războiul care este extrem de crud şi foarte fierbinte se sfârşeşte fie cu moarte, fie cu pace, în timp ce un război rece nu aduce nici pace şi nici nu conferă onoare acelora care l-au iniţiat”.1 După sfârşitul celui de-al II lea Război mondial, în lume se conturează 2 poli ai puterii-SUA şi URSS. Dispariţia alianţelor la sfârşitul războiului, pun faţă în faţă cele două puteri. Statele europene, slăbite după război şi incapabile să îşi susţină apărarea prin mijloace proprii, devin miza rivalităţii între doi coloşi cu şanse total diferite.2 Se dezvoltă astfel un conflict de lungă durată, cunoscut sub numele de “Război Rece”. În viziunea lui Stalin, războiul rece “ nu este ca acela din trecut. Oricine ocupă un teritoriu îşi impune şi propriul său sistem social. Fiecare îşi impune propriul sistem până unde înaintează armatele sale.”3 În sens strict, începutul războiului rece este marcat de întâlnirea dintre Winston Churchill şi Harry Truman, la 5 mai 1946, când Churchill a afirmat următoarele: ”De la Strettin la Marea Baltică şi până la Triest în Adriatica, o cortină de fier a coborât în mijlocul continentului.”4 Democraţia şi libertatea trebuiesc instalate cât mai repede, pentru a stopa intenţia sovietică de a-şi extinde nelimitat puterea şi doctrina. Războiul rece se organizează după principiul “război improbabil, pace imposibilă”. Războiul este improbabil pentru că descurajarea nucleară împiedică superputerile să transforme războiul rece în conflict real. Pacea este imposibilă pentru că scopurile celor doi actori sunt antagonice. URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar lumea
1 2

Martin McCauley;Rusia,America si Razboiul Rece 1949-1991,Editura Polirom,Iasi,1999,p33 Philippe Moreau Defarges;Relatii internationale dupa 1945;Editura Institutul European,2001,p4 3 Florin Constantiniu,De la razboiul fierbinte la razboiul rece,Editura Corint,Bucuresti,1998 4 Pascal Boniface;Relatiile Est-Vest 1945-1991,Editura Institutul European,Iasi,1998

Pagina 3 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

occidentală doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Nu există un conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia.

1.2. Perioadele principale ale Războiului Rece

Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade principale.5 Prima perioadă este plasată în ultimii ani ai lui Stalin, până la moartea sa în 1953. Politica externă rusă în timpul acestor ani a fost de risc scăzut sau contrară riscului. Urmează apoi a doua perioadă, una de pericol şi de confruntare, de la moartea lui Stalin, până la evidentul interval de destindere care începe brusc în 1969. Caracteristică acestei perioade este diplomaţia riscantă practicată de Hruşciov, care era mult prea încrezător în puterea crescândă a URSS. A treia perioadă este una de destindere şi de manifestare a dorinţelor ambelor superputeri de a-şi normaliza relaţiile şi de a reduce riscul confruntării. Această perioadă se încheie cu invazia sovietică în Afganistan în 1979. Aceasta este considerată cea mai gravă greşeală a politicii externe sovietice. În perioada a patra, supranumită şi “al doilea Război Rece”, a avut loc o accelerare a cursei înarmărilor şi o ridicare a temperaturii politice. Acest proces este stopat de Mihail Gorbaciov, care dorea o reevaluare a obiectivelor politicii externe şi negocierea unui nou tip de relaţie cu America. Prin urmare, Moscova nu mai sprijină comunismul şi mişcările de eliberare naţională din lume. URSS nu mai suporta povara economică de a fi o superputere şi a suferit un fenomen de implozie. Prin politica sa, Gorbaciov şi-a distrus propriul stat şi beneficiile au revenit SUA. Unii specialişti consideră că anul 1917 marchează începutul Războiului rece, an în care bolşevicii au înfiinţat primul stat comunist.6 Încă din anul 1918, Lenin căutase să stabilească un mod de convieţuire cu lumea capitalistă, fiind convins că supravieţuirea puterii sovietelor este elementul esenţial în promovarea revoluţiei mondiale. Datorită acestui fapt, până la izbucnirea celui de al II-lea Război Mondial, politica externă sovietică a fost defensivă. Cu toate acestea, Stalin a agreat doctrina marxistă, conform căreia războiul dintre capitalism şi comunism era inevitabil, aşa
5 6

Martin McCauley,op. cit.,p.33 Ibidem

Pagina 4 din 46

O consecinţă directă a blocadei a fost înfiinţarea Germaniei de Vest şi. Consolidarea puterii comuniste în estul şi sud-estul Europei.ro ! Arhiva online cu diplome. încât URSS trebuia să devină suficient de bine pregatită din punct de vedere militar. doctrina militară sovietică a fost ofensivă . Ministrul britanic al Afacerilor Externe. la solicitarea Vest-europenilor.dar să nu încerce să preia puterea. anticomunist convins. care începe în 1948. Ca ripostă la aceeaşi situaţie a fost creat NATO. a convins mulţi europeni că “tăvălugul” comunist se deplasează către Vest. decât a unor manevre ale Moscovei. astfel. pentru a câştiga un astfel de conflict. au condus în cele din urmă la Doctrina Truman şi Planul Marshall. Constituirea Republicii Populare Chineze în octombrie 1949 a dat naştere unui al doilea potenţial gigant comunist. Stalin nu dorea să provoace un conflict cu SUA şi a ordonat partidelor comuniste din Europa să participe la guvernare acolo unde era posibil. imediat după aceea. Ernest Bevin. a turnat gaz pe foc. Moscova a avut satisfacţia de a vedea lumea împărţită în două tabere antagonice. în Vietnam. Pagina 5 din 46 . cursuri si referate postate de utilizatori. finalizată prin înfrângerea acestora la Dien Bien Phu în 1954 . înaintea acordării oricărui împrumut. incluzând rezervele în aur. Ca urmare a războiului. conform căreia experţii săi ar trebui să aibă acces la date strategice de mare importanţă. a Republicii Democrate Germane (RDG) în Est.tocilar. Cu toate acestea. dar trebuia să fie evident că ruşii sunt de condamnat pentru aceasta. Singurul său rival real era America şi. în 1946. În iunie 1950 au intervenit noi victorii comuniste în Asia. precum invazia Nordcoreeană în Coreea de Sud şi ofensiva comunistă împotriva francezilor. Preluarea puterii de către comunişti în Cehoslovacia în februarie 1948. Datorită acestei convingeri precum şi a prezumţiei că eventualele războaie vor fi purtate pe teritorii străine. Al II-lea Război mondial a transformat URSS în cea mai mare putere militară din Europa.Vizitati www. Blocada Berlinului. s-a dovedit a fi prea mult pentru Moscova. cea socialistă şi cea capitalistă. precum şi eventualitatea câştigării de către comunişti a războiului civil din Grecia. relaţia cu Washington-ul a căpătat o importanţă vitală pentru Moscova. Moscova a jucat un rol esenţial în negocierile care au dus la înfiinţarea FMI şi a Băncii Mondiale. El era pregătit să accepte divizarea Europei încă din 1946. prevederea FMI. Stalin nu dorea ca Occidentul să înţeleagă cât de precară era situaţia economică a URSS în 1945. era îngrijorat de sporirea influenţei comuniste. Un parteneriat pentru pace părea posibil în 1945. mai mult datorită unei greşeli a politicienilor locali.

asupra Germaniei. Kosâghin a devenit negociator şef şi întâlnirile au continuat până în 1967. în 1959. cea din urmă determinându-i pe ruşi să ameninţe cu intervenţia militară în favoarea Egiptului. în 1960. a început o nouă perioadă de negocieri şi astfel s-a născut “spiritul de Camp David” (o variantă timpurie a perioadei de destindere) între el şi Eisenhower. A fost semnat un armistiţiu în Coreea. idee la care sau opus Germania de Vest şi Franţa. când Hruşciov a declarat că realizările socialiste ale RDG nu puteau fi irosite. precum şi în faptul că îl putea înfrunta pe John F.ro ! Arhiva online cu diplome. care a adus lumea aproape de izbucnirea unui război nuclear. neânregistrându-se vreo modificare de scor în întrecerea dintre capitalism şi comunism. Cu toate acestea. Revolta maghiară şi invazia anglo-franceză în Egipt au survenit în 1956.tocilar. compromis datorită faptului că un avion american de recunoaştere fusese doborât de către ruşi. Pe fondul unei noi stări de spirit. Moscova lansase deja “doctrina coexistenţei paşnice” în 1952.Vizitati www. Criza din Cuba a avut în final efectul de a calma lucrurile şi. Cu ocazia vizitei lui Hruşciov în America. Stalin a fost un negociator de risc scăzut. au avut loc negocieri între Est şi Vest în 1954 şi 1955. Austriei. deşi era capabil de mişcări de repliere atunci când se confrunta cu o situaţie critică. Nu a existat nici un acord referitor la Germania. din octombrie 1962. în 1963 a fost semnat un tratat de interzicere a testelor nucleare. în timp ce Hruşciov era un negociator de risc ridicat. Pagina 6 din 46 . în cadrul unui tratat de pace care descria Austria ca stat neutru. Cel mai primejdios eveniment s-a dovedit a fi criza rachetelor cubaneze. care credea în iminenta victorie a comunismului. la Summit-ul de la Paris. au marcat o fază de negocieri între Est şi Vest şi sfârşitul primului război rece. stabilindu-se o linie permanentă de comunicare între Moscova şi Washington. Această situaţie a rezultat din optimismul exagerat al lui Hruşciov. în iulie 1953 şi în Indochina în 1954. cursuri si referate postate de utilizatori. relaţiile dintre Est şi Vest devenind extrem de fragile. Acesta a luat sfârşit brusc. Sovieticii s-au declarat de acord să părăsească Austria. Rusia a dorit o Germanie unită şi neutră. Coreea şi Vietman au rămas de asemenea divizate. Moartea lui Stalin în 1953. perioada 1953-1969 a fost marcată de o politică “pe marginea prăpastiei” şi de conflicte primejdioase. optimismul a dispărut curând şi. Atunci când Hruşciov a fost îndepartat în 1964. Kennedy. precum şi alegerea preşedintelui Eisenhower. mai optimiste. Coreei şi Indochinei. în urma experimentării reuşite a primei sale bombe atomice. dar Moscova a rămas fidelă ţelului său în ceea ce privea o Germanie unită şi neutră până în 1958. care era hotărât să pună capăt războiului coreean.

Conferinţa asupra Securitătii şi Cooperării în Europa (CSCE) din 1975 a avut ca rezultat semnarea Actului final de la Helsinki. cum ar fi Libia. Recunoaşterea de către SUA a faptului că acestea şi URSS erau pregatite în mod egal din punct de vedere nuclear a condus la semnarea acordului SALT I în 1972. Existau stări de încordare peste tot în lume. pentru a promova valorile occidentale.ro ! Arhiva online cu diplome. fără precedent. în vreme ce ambele părţi vorbeau de nevoia de a fi pregatite pentru război în cazul în care cealaltă parte atacă. manifestându-şi în mod deschis disponibilitatea de a interveni în ţări ale lumii a treia. Această epocă de politică “pe marginea prapastiei” s-a sfârşit cu alegerea preşedintelui Nixon în 1969. şi în acest timp s-au semnat numeroase acorduri internaţionale. Influenţa militară sovietică asupra politicii de securitate mondială era.tocilar. Sovieticii au răspuns cu aceeaşi monedă şi. Intensitatea polemicilor dintre Est şi Vest în timpul acestei perioade amintea de primul Război Rece. folosirea forţei în relaţiile internaţionale devine legitimă. cursuri si referate postate de utilizatori. Al treilea război israeliano-arab a izbucnit în 1967. Sovieticii şi-au atins un scop-recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor stabilite în Europa după 1945-dar au acceptat faptul că drepturile omului sunt o problemă de preocupare internaţională. sprijinindu-i fiecare pe câte unul din oponenţi. Războiul devine din ce în ce mai mult o alternativă. numită “destindere”. Al doilea Război Rece a durat din perioada ocupării Afganistanului până în martie 1985. Prin urmare. URSS era ridiculizată şi descrisă ca o întruchipare a Pagina 7 din 46 . pe lânga altele au instalat proiectile SS20 în Europa de Est.Vizitati www. a diminuat atractivitatatea socialismului de tip sovietic. Acordurile de la Paris au permis SUA să-şi retragă trupele din Indochina şi să încheie astfel un capitol nefericit din istoria lor. În 1965 SUA a luat fatala decizie de a interveni în Vietnam şi în Republica Dominicană. Cuba şi Nicaragua. în prima parte a conducerii lui Brejnev. Invazia Cehoslovaciei în 1968 de către trupele Tratatului de la Varşovia-după ce preşedintele Johnson asigurase Moscova că ţara era în sfera acesteia de influenţă a răspândit teama în Germania de V şi a ridicat tensiunea internaţională. Această acţiune a fost rezultatul a două erori de calcul sovietice: aceştia au crezut că operaţiunea va dura numai câteva săptămâni şi că americanii nu vor ridica obiecţii importante. în mod inevitabil. Această perioadă a fost marcată de o creştere rapidă a cheltuielilor militare. odată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Preşedintele american a mărturisit că invazia i-a deschis ochii asupra adevăratei naturi a URSS. În SUA. după care a început o perioadă de negocieri intense. Destinderea s-a sfârşit în 1979 cu invazia sovietică în Afganistan. De asemenea a avut drept consecinţă scindarea şi chiar dezintegrarea unor partide comuniste din Occident şi. URSS şi SUA. preşedintele Reagan promitea să restabilească supremaţia militară. Această fază a durat din 1969 până în 1979.

La ultimul summit de la Moscova din mai-iunie 1988. el a acordat întâietate politicii externe şi a vorbit de o nouă gândire politică. Împreună cu ministrul său de externe. din decembrie 1987. op.8 Prima sa întâlnire cu preşedintele Reagan. Relaţiile superputerilor au devenit un joc de sumă zero: dacă URSS obţinea un avantaj oriunde în lume. SUA şi aliaţii lor s-au decis să redreseze balanţa. Întâlnirea următoare a avut loc la Reykjavik în octombrie 1986. Cu toate acestea. Al treilea summit de la Washington. Gorbaciov a lansat o “ofensivă a farmecului” şi a cucerit întreaga lume occidentală. de asemenea era acuzată de susţinerea terorismului internaţional şi chiar de tentativa de a-l asasina pe Papă.tocilar.cit. Convins că ţara sa era secătuită de cursa înarmărilor.7 Washington-ul a început să vadă mâna Moscovei în tulburările care aveau loc pretutindeni în lume.p38 Martin McCauley. că armele nucleare ar trebui abolite până în anul 2000 şi că ideologia ar trebui exclusă din elaborarea strategiilor de politică externă şi de securitate internaţională. Unul din motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie era valul de state comuniste sau procomuniste care au luat fiinţa în şi după anul 1974 în Orientul Mijlociu. că toate statele sunt interdepedente. SUA pierdea şi invers. ”imperiului răului” de către preşedintele Reagan şi.. Faptul că Andropov a preluat puterea în 1982 a scos la iveală prea puţine schimbări în atitudinea URSS. soldându-se cu un acord de eliminare a tuturor categoriilor de arme nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune. Convingerea sa că mişcarea pentru pace era destul de puternică pentru a sili guvernul Vest-german să-şi reconsidere politica de instalare a rachetelor Pershing şi Cruise era greşită. op. la Madrid în legătură cu CSCE(Conferinţa asupra Securitaţii şi Comunicării în Europa) şi la Viena pentru reducerea reciprocă şi echilibrată a forţelor militare în Europa. pentru negocierea reducerii armamentului nuclear cu rază medie de acţiune şi a celui strategic.ro ! Arhiva online cu diplome. la Geneva în 1985. care propunea reducerea la jumătate a arsenalului nuclear al superputerilor.. au 7 8 Martin McCauley . a fost istoric. p39 Pagina 8 din 46 . Reagan şi Gorbaciov au semnat Tratatul armelor nucleare cu rază medie de acţiune(INF). dezbaterile Est-Vest au continuat la Geneva. cit. s-au retras de la Olimpiada de la Moscova din 1980. Aceasta confirma faptul că securitatea internaţională nu poate fi atinsă numai prin mijloace militare.Vizitati www. Africa şi America Centrală. SUA au folosit boicotarea comerţului ca pe o armă şi de asemenea. dar de această dată nu a putut fi depăşit dezacordul asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. cursuri si referate postate de utilizatori. s-a finalizat cu o declaraţie comună. Eduard Şevardnatze. Cu toate acestea. Alegerea lui Mihail Gorbaciov ca lider sovietic în martie 1985 a inaugurat o schimbare categorică a naturii relaţiilor internaţionale.

Blocada Berlinului a reconfirmat îngrijorarea Occidentului în legătură cu expansiunea sovietică. Stalin dorea o înţelegere cu Occidentul.N. Aceasta isterie a dus la apariţia doctrinei cunoscută sub numele de ” McCarthysm “ şi a denaturat profund dezbaterea până în momentul în care URSS a încetat să mai existe. iar dezmembrarea acesteia a stopat evolutia Tratatului START. Occidentul a judecat greşit puterea şi intenţiile URSS. Caractericticile Războiului Rece În perioada primului Război Rece s-a înregistrat o adevărata cursă a înarmărilor. semnat în 1990 şi Tratatul START semnat în iulie 1991. El a menţinut căi de rezolvare deschise asupra problemei statului german şi dorea o Germanie unită. privind-o ca pe o ameninţare groaznică. dezacordul manifestat de persoanele aflate la conducerea URSS a subminat Tratatul CFE. sovieticii admiţându-şi eşecul.tocilar. În pofida acestui fapt. a fost cel referitor la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. a lumii în două tabere. de îngrădire (containment) şi renunţare la izolaţionism. cursuri si referate postate de utilizatori. divizarea Europei şi. Unul din acordurile la care s-a ajuns la Geneva în februarie 1989. începând cu modul în care SUA percepeau Moscova. 1. dar s-a extins ulterior şi în Asia. Europa de Vest era slăbită după 1945 şi temătoare în privinţa atractivităţii prezentate de soluţiile marxiste şi intenţiile sovietice.U. precum şi negocieri cu totul nesemnificative între Est şi Vest. ca nereprezentând o ameninţare la securitatea lor şi apoi. dar nu şi integrarea în capitalismul occidental şi ar fi preferat soluţia finlandeză-neutralitatea. Relaţiile URSS cu preşedintele Bush au fost bune şi au condus la semnarea a două acorduri istorice: Tratatul CFE (Tratatul asupra forţelor convenţionale în Europa).Vizitati www.3. în cele din urmă. URSS a boicotat pentru un timp chiar O. în special în ceea ce priveşte controlul asupra implementării tratatului. cu Gorbaciov încercând fără rezultat să obţină împrumuturi mari din Occident pentru susţinerea vechiului sistem. a avut scopul ”de a face lumea sigură pentru democraţie”. Din această cauză. Politica dublă adoptată de SUA faţă de URSS în Războiul Rece. deşi Stalin a promovat Pagina 9 din 46 . Conflictul a fost iniţial localizat în Europa. neutră şi binevoitoare.ro ! Arhiva online cu diplome. continuat să existe mari dificultăţi. Războiul Rece s-a sfârşit pentru că URSS a devenit un solicitant. Cei doi preşedinţi nu au discutat asupra Iniţiativei de Apărare Strategică.

influenţa înarmării sovietice s-a amplificat. monolitul comunist a început să crape. Cu toate acestea. Revoluţia cubaneză din 1959 nu a fost comunistă la origine. Acest fapt este evidenţiat de conflictul chino-sovietic.tocilar. datorită ameninţărilor americane. Occidentalii care avertizaseră asupra expansiunii sovietice. Este o ironie a sorţii faptul că în momentul în care SUA au recunoscut echilibrul. Mai târziu. vizitând Asia şi. Occidentul nu mai privea cu teamă comunismul ca ideologie.Vizitati www. a fost silit să caute ajutor şi protecţie la Moscova. SUA au fost puterea economică dominantă şi. a primit întotdeauna răspunsuri de circumstanţă. în 1962. Hruşciov căuta o soluţie la problema Berlinului (Berlinul de Vest ar fi urmat să intre treptat sub controlul comuniştilor) şi apoi a acceptat planul RDG de a clădi Zidul Berlinului. imprevizibilă şi el a fost foarte dornic să se servească de arsenalul nuclear sovietic ca argument în cursul tratativelor. Rusia şi-a început declinul economic. acesta devenind în schimb o ameninţare de natură militară şi împotriva securităţii. Reprimarea violentă a “Primăverii de la Praga”. într-o mai mare măsură. URSS împărtăşea convingerea că a recuperat decalajul şi că este capabilă să pună America în umbră. în mod special India şi Orientul Mijlociu şi oferind peste tot soluţia alternativă la capitalismul occidental. Către mijlocul anilor ’50. paritatea nucleară. Mozambicul şi Etiopia). În parte. La începutul perioadei postbelice. politica sovietică sub Hruşciov a devenit. Africa părea să primească foarte bine comunismul ( de exemplu Angola. La sfârşitul anilor ’70. pe măsură ce Moscova începea să se implice în lumea a treia procomunistă. a constituit Pagina 10 din 46 . Teoria utopică a lui Hruşciov a ieşit la iveală în 1961. când el a declarat că bazele societăţii comuniste (nivel de viaţă foarte ridicat pentru toţi) vor fi puse până în 1980. Perioada de destindere a marcat apogeul puterii sovietice. s-au bucurat de supremaţia nucleară. pentru un scurt interval. Conducătorii sovietici au susţinut mai târziu că ei au autoritatea de a lansa o lovitură nucleară împotriva SUA dacă vor observa că sunt ţinta unui atac nuclear. datorită acestui optimism. De asemenea el a extins raza de acţiune a politicii externe sovietice. Al II-lea Război Rece a fost diferit de primul. pentru a cere pregătire defensivă de mai mare amploare. dar Castro. sub conducerea lui Hruşciov. prin faptul că.ro ! Arhiva online cu diplome. au folosit prilejul creat de invazia din Afganistan din 1979. prin amplasarea rachetelor sovietice în Cuba. permanent dialogul şi a avansat mai multe propuneri asupra Germaniei. criza rachetelor cubaneze a fost rezultatul dorinţei lui Hruşciov de a face faţă dominaţiei americane în ceea ce priveşte rachetele balistice intercontinentale. pentru prima dată. cursuri si referate postate de utilizatori.

ca rezultat al unei lupte de clasă universale. în timp ce partea opusă face eforturi pentru a evita conflictul militar. Prin urmare un stat este blamat pentru toate problemele care se ivesc în relaţiile internaţionale. care făcea parte integrantă din ideologia marxist-leninistă. Din nou resposabilitatea este atribuită acţiunilor unui singur stat.p10 Pagina 11 din 46 . SUA au apelat la cerinţele unui tratament egal şi şanse egale pe toate pieţele.Editura Saeculum. devenind în scurt timp o certitudine pentru opinia publică americană şi Vest-europeană. Aceasta este o imagine similară celei anterioare. iar aceasta preamărea victoria mondială a socialismului asupra capitalismului.Vizitati www. semnalul ce anunţa moartea marxismului. perioada următoare fiind caracterizată de campanii de propagandă.Bucureşti. reuşind să-şi extindă influenţa şi să-şi impună voinţa în sistemul economic mondial. cursuri si referate postate de utilizatori.4. Teorii asupra cauzelor Războiului Rece Teza tradiţională-ameninţarea rusească A fost formulată încă din 1946/1947. cu Washington-ul privit ca o sursă a răului. 9 Wilfried Loth.ro ! Arhiva online cu diplome.1997. Acest lucru le-a conferit numeroase avantaje. Această teorie susţine că toate conflictele şi crizele au fost iniţiate de URSS şi au fost produse de expansionismul rusesc.tocilar.Împărţirea lumii-Istoria Războiului Rece . pentru a avea acces nelimitat la materii prime şi schimb de produse şi servicii. 1.9 Teza revizionistă-imperialismul american Această teorie a fost emisă de adversarii politicii externe a administraţiei Truman şi a fost intens dezbătută în lucrări şi discuţii publice. de către consilierul american George Kennan. exponent al capitalismului agresiv şi expansionist. Se considera că sistemul capitalist implică producţia militară şi confruntarea pentru a supravieţui.

Teoria Nord-Sud Susţinătorii acestei teorii considerau că principalul conflict din lume este cel dintre Nord şi Sud. alarmează Rusia. fiind în acelaşi timp o expresie a insecurităţii chineze. În lumea a treia competiţia pentru poziţia dominantă este văzută ca sursă a tuturor conflictelor. dintre statele dominante şi cele dominate. Responsabilitatea aparţinea atât Estului cât şi Vestului.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. care. Din această cauză stoparea cursei înarmărilor şi promovarea dezarmării erau considerate de o importanţă capitală. Teoria superputerilor Dezvoltată de către chinezi în perioada anilor ’60 pentru a demonstra îndepărtarea Moscovei de adevărata cale marxist-leninistă. dintre naţiunile bogate şi cele sărace. Teoria Vest-Est Pagina 12 din 46 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. având drept scop dominarea lumii. Această teorie se bucura de popularitate în special în rândul statelor înscrise în mişcarea pentru pace. în schimb. Aceasta subliniază ruptura dintre Beijing şi Moscova. teoria are în vedere o aşa-numită înţelegere tacită şi competiţie acerbă între superputeri. Teoria cursei înarmărilor Construirea armelor nucleare atinsese proporţii care lăsau impresia că fenomenul scăpase de sub control. În perioada anilor ’70 survine o apropiere faţă de Moscova.

tocilar. Conflictul ruso-american reprezintă doar o perdea de fum menită să ascundă adevaratul conflict. Politica mondială este dominată de conflicte între statele capitaliste bogate. cit. cursuri si referate postate de utilizatori.p42 Pagina 13 din 46 . Politicienii folosesc anumite conjuncturi şi evenimente internaţionale pentru a rezolva tensiunile interne şi pentru a obtine avantaje în faţa competitorilor lor naţionali în lupta internă pentru putere. Teoria conflictului de clasă Această teorie este clădită pe analiza marxistă a conflictului de clasă ca promotor al schimbării.. Conflictul dintre capitalism şi comunism se manifestă prin tensiunile care apar între superputeri.ro ! Arhiva online cu diplome. De asemenea aceste conflicte între statele capitaliste bogate favorizează şi agravează conflictele din interiorul lumii a treia. Japonia şi UE. inevitabil şi superputerile în conflict. Schimbările în politica externă sunt legate de modificări ale raportului forţelor interne. Tensiunea este produsul declinului şi expresia revoluţiei sociale.Vizitati www. 10 10 Martin McCauley. de apariţia unor noi insuficienţe economice şi de modificări ale structurii sociale. Mişcarea revoluţionară din lumea a treia implică. care este cel dintre SUA. op. Teoria intrastatală Politica internă a statelor determină politica lor externă.

La acestea se adaugă pierderile indirecte. URSS a pierdut 100. Italia 500. Franţa aproape întreaga suprafaţă portuară şi o parte din căile ferate. în principal civili (15% din populaţia ţării). iar în locurile unde caută refugiu. Trebuie luat în considerare şi bilanţul moral al războiului. Germania a înregistrat 5 milioane morţi. scăderea speranţei de viată cu 8 ani în Franta) şi de disproporţia între sexe şi vârste. legate de scăderea numărului de naşteri. având în vedere că pentru distrugerea adversarului s-a apelat la violenţe monstruoase. Prin urmare. masacre.iar toate aceste orori au culminat cu lagărele de exterminare ale Germaniei hitleriste. Franţa 600.8 milioane. jafuri. Yugoslavia 1.1 Situaţia Europei după război Cu toate că cel de-al II-lea Război Mondial a durat mai mult în Asia. 11 Pascal Boniface. Italia 50% din reţeaua feroviară.ro ! Arhiva online cu diplome.000. Yugoslavia 60 % din potenţialul agricol. cursuri si referate postate de utilizatori. total lipsite de resurse. mai ales militari. În urma efectelor financiare dezastruoase ale războiului. CAPITOLUL II Relaţiile politico-militare Est-Vest 2. op. Ca urmare a războiului se înregistrează mari deplasări de populaţii. creşterea impozitelor şi utilizarea tot mai mult a biletelor de bancă. ţarile au fost nevoite să recurgă la împrumuturi. URSS a pierdut 20 milioane de oameni.000. producţia agricolă cu 1/3 în Europa Occidentală şi cu mai mult de ½ în Europa Centrală şi Orientală. bombardamente aeriene. a potenţialului industrial. nu găsesc decât ruine şi foamete.tocilar. din care jumătate civili (10% din populaţia totală a ţării). Pagina 14 din 46 . Polonia 5. cit. tot Europa a fost cea mai afectată. Viaţa economică şi socială în Europa este afectată de deficitul natalităţii. poduri şi canale. creşterea mortalităţii-toate drept consecinţă a restricţiilor alimentare. datoria publică a ţărilor creşte semnificativ. copiilor şi invalizilor. Producţia industrială scade cu 50% din 1939. 35 milioane sunt europeni11.5 milioane (80% civili). Polonia 80% din industrie şi mijloace de transport. La pierderile umane ale războiului se adugă imense pierderi materiale.Vizitati www. Se reduce mâna de lucru.000 colhozuri şi 6 milioane case. Din bilanţul total de 50 milioane morţi şi dispăruţi. iar populaţia activă trebuie să suporte cheltuielile pentru întreţinerea persoanelor în vârstă. Distrugerea forţelor armate.

2 SUA Avantajul SUA este că pe teritoriul său nu au avut loc lupte. iar Regatul Unit 90% din Grecia. fusese făcut între Churchill şi Stalin în octombrie 1944: URSS-90% din Romania. URSS Uniunea Sovietică plăteşte un tribut greu celui de-al II-lea Război Mondial : 26 milioane morţi. i-a adus faţă în faţă.Conferinţa de la Yalta Conferinţa de la Yalta. ţara distrusă şi pierderi economice evaluate la 6 ani de PNB. în timp ce Yugoslavia urma să fie dominată în proporţie de 50-50%. pentru a evita un nou conflict armat.2. Ocupă în principal întreaga Europa de Est şi se constituie într-o zonă de securitate înainte de a o transforma într-un bloc ideologic şi militar. Totuşi obţine câştiguri teritoriale substanţiale. cursuri si referate postate de utilizatori. op. Un acord vag de împărţire a influenţei. care este considerată “simbolul împărţirii Europei între ruşi şi americani”. 2. Extinde cu 200 Km spre Vest frontiera germano-poloneză fixată de fluviile Oder şi Neisse. dar acceptă dezmembrarea Germaniei. 2. 80% din Bulgaria.1. Roosevelt nu acceptă acordul anglo-rusesc.3. Ungaria.Vizitati www. la 4-11 februarie 1945. Carelia finlandeză. Noile puteri ale lumii. care este demilitarizată şi împărţită în 4 zone de ocupare. pe Stalin. Îşi păstrează cuceririle realizate între 1939-1941 (Tările Baltice. Basarabia română.3.tocilar.000 oameni.ro ! Arhiva online cu diplome. cit. 2. ci stimulat de război. PNB se 12 Philippe Moreau Defarges. iar pierderile umane au fost de 300.3.12 Stalin este obligat să respecte drepturile şi suveranităţile popoarelor eliberate.URSS şi SUA 2. Pagina 15 din 46 . Rusia albă poloneză) şi anexează Nord-ul Prusiei orientale şi Rutenia cehoslovacă. Potenţialul industrial nu este afectat. Roosevelt şi Churchill.

părţile de Est ale Austriei şi Germaniei. pe Adriatica. fiind ajutaţi de faptul că aceste ţări nu au tradiţii democratice. După 1945. propriul său sistem social şi că fiecare îşi impune sistemul pe cât de departe înaintează armata sa.12 Pagina 16 din 46 . Stalin ocupă parţial Iranul după război. Armata Roşie ocupă. Lovitura de la Praga. Stalin intenţionează să-şi extindă influenţa cât mai mult posibil. vlăguite de 6 ani de conflict armat. SUA deţine 2/3 din flota comercială mondială. pe malul Balticii.4. Blocul sovietic Stalin a declarat că “cine ocupă un teritoriu.ro ! Arhiva online cu diplome. 2. p.”13 După 1945. deopotrivă.. Împărţirea Europei 2. cit. La 5 martie 1945. îşi impune. dolarul devine moneda schimburilor internaţionale.14 Această “cortina de fier” separă ţările din Estul Europei. intervenind pentru a evita ca Europa să fie dominată de o singură putere şi pentru crearea unui echilibru de forţe. în Polonia şi Cehoslovacia. cit. contând pe oboseala democraţiilor occidentale. SUA renunţă la izolaţionism. cursuri si referate postate de utilizatori.4. Bulgaria. o cortina de fier a coborât în mijlocul continentului european”.. ocupă primul loc în toate sectoarele producţiei. p. care a avut o democraţie liberală înainte de război. Armata Roşie este prezentă aici în calitate de 13 14 Florin Constantiniu . la Trieste.tocilar. Prin Acordul de la Bretton Woods. Controlează mijloacele de informare şi intervine în instituţiile şi sistemele politice ale ţărilor în reconstrucţie. prin dreptul învingătorului. dublează şi reprezintă aproape ½ din producţia mondială.Vizitati www. din 1944. Elimină opozanţii comunismului prin alegeri trucate. solicită controlul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele şi susţine un război de gherilă comunistă în Grecia. Ea este prezentă în calitate de aliată şi cobeligerantă. este prima putere militară şi are monopolul armei atomice. Churchill a afirmat într-un discurs public următoarele: “de la Strettin. op. România.Cehoslovacia este singurul stat din Europa de Est. Stalin nu doreşte totuşi să rupă legaturile cu Occidentul. de la care aşteaptă sprijin economic. op. aflate sub dominaţie sovietică.102 Pascal Boniface. de ţările occidentale.1.

care instalează un guvern anti-fascist. În februarie 1948 se cere plecarea miniştrilor non-comunişti şi. Yugoslavia este eliberată de partizanii lui Tito. Stalin doreşte de fapt regruparea partidelor comuniste.. Doctrina Jdanov-La 22 septembrie 1947-URSS creează Kominformul (Biroul de Informare Comun al Partidelor Comuniste Europene).p 15 Pagina 17 din 46 . 2.15 Ţările occidentale judecă această iniţiativă ca fiind reconstrucţia Kominternului (Internaţionala Comunistă).Vizitati www. Finlanda are o politică externă asemănătoare cu cea sovietică. astfel Cehoslovacia transformându-se într-o democraţie populară.neavând influenţă directă. în urma refuzului preşedintelui E. Preşedintele Benes demisionează în iunie şi vine la putere comunistul K. Benes. pentru a pregăti lovitura împotriva lui Tito. dar regim politic asemănător cu cele occidentale. iar guvernul înfiinţat în 1945.tabăra antiimperialistă democratică. critică la adresa URSS. Prin acesta. Finlanda obţine retragerea trupelor sovietice în schimbul unui tratat de prietenie. acesta dorind ca ţara să treacă direct la comunism.tabăra imperialistă antidemocrată. Gottwald. care este considerat a fi prea independent faţă de Moscova. se formează miliţii armate. Orice partid comunist care refuză să se supună orbeşte Moscovei.tocilar. dizolvat în 1943. Opozanţii partidului comunist sunt închişi sau executaţi. în a lichida urmele fascismului”. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. este pus la stâlpul infamiei. Stalin. cit. dar cu o politică externă non-aliată.2.4. al cărui scop constă în a submina imperialismul. Yugoslavia rămânând comunistă. Jdanov emite un comunicat ce conţine următoarele:” În lume s-au format două grupuri: pe de o parte. op. eliberatoare a Cehoslovaciei. Blocul occidental 15 Philippe Moreau Defarges. încearcă să-l condamne pe Tito prin intermediul comuniştilor iugoslavi. al cărui ministru de interne este comunist. Finlanda este eliberată de URSS. în a întări democraţia. iar pe de altă parte. care are ca scop esenţial instaurarea dominaţiei mondiale. este ocupat în proporţie de 1/3 de comunişti. Dominaţia sovietică nu reuşeşte să se impună.

americanii iau locul britanicilor. SUA adopta faţă de URSS o atitudine de “îndiguire”. iar forţele monarhiste obţin în final victoria. Truman. Istoria Europei. Stalin. deoarece a perceput intenţiile SUA ca ostile.Vizitati www. Planul Marshall este destinat tuturor ţărilor europene.ro ! Arhiva online cu diplome. Editura Institutul European. a crezut că Planul Marshall urmăreşte izolarea ţării sale şi privarea acesteia de sfera de influenţă dobândită. în cadrul unui discurs ţinut la Harvard “un ajutor frăţesc”. vol. Mussolini şi a Japoniei. astfel că vrea să plaseze SUA “în fruntea lumii libere”. cursuri si referate postate de utilizatori. propune. pe termen lung. În Grecia. Truman afirma: “ Cred că SUA trebuie să susţină popoarele libere care rezistă tentativelor de aservire de către minoritaţi armate sau presiuni venite din exterior.5. sărăcia. 1998 Pagina 18 din 46 . generalul George Marshall. prea ocupaţi de problemele lor interne pentru a mai susţine “lumea liberă” . considera că statele Europei de Vest sunt prea vlăguite de război pentru a rezista singure lui Stalin. Secretarul american G. răbdătoare şi fermă şi urmărind cu atenţie tendinţele expansioniste ale Rusiei. Aceasta politică americană nu încerca să-i facă pe sovietici să dea înapoi de pe poziţiile care le-au dobândit. Preşedintele american considera că după un război lung şi costisitor împotriva lui Hitler. disperarea şi haosul”. Marshall a crezut că dictatorul sovietic asteaptă prăbuşirea economică a Europei Occidentale pentru a o comuniza şi. cum este dominaţia comunistă. Intervenţia americană conduce la o stabilizare în Europa de Sud şi Orientul Apropiat. ultimul refugiu comunist. încurajat şi de britanici."16 Truman propune un ajutor masiv din partea SUA pentru ţările care vor să-şi păstreze libertatea. nici unei doctrine”. fiind ocupat în octombrie 1949. inclusiv URSS-ului şi “ nu este îndreptat împotriva nici unei ţări. Planul Marshall a fost acceptat de 16 ţări din Europa de Vest. Planul Marshall-La 5 iunie 1947. destinat să combată “foamea. de pe muntele Grammos. unde partizanii comunişti au reluat lupta împotriva guvernului monarhist susţinut de Regatul Unit. democraţiile occidentale nu mai trebuie să cedeze în faţa unei noi ameninţări. URSS a respins planul. Iasi. care au beneficiat de un ajutor total de aproape 13 miliarde $. Primele beneficiare ale acestuia sunt Turcia şi Grecia. La 12 martie 1947. ci să împiedice orice intenţie a URSS de a încălca interesele unei lumi paşnice şi stabile. Trebuie să ajutăm popoarele libere să-şi făurească destinul cu propriile lor mâini .tocilar. la rândul său. 16 Berstein Serge.

Franţa. Americanii sunt în favoarea creării unei administraţii centrale în Germania. 2. În realitate. bunăstarea populaţiei. Aliaţii o conduc prin intermediul unei comisii de control compusă din comandanţi-şefi american. refuzul de a folosi forţa în rezolvarea neânţelegerilor internaţionale şi întreprinderea unor acţiuni armate pentru restabilirea securitaţii. Romania. cu sediul la Berlin. Acesta prevede ca în caz de agresiune armată împotriva unei ţări membre.tocilar. sovietic. Meritul Planului Marshall este că a finanţat efortul de reconstrucţie şi retehnologizare al Europei şi a împiedicat-o să se îndrepte spre comunism. englezii şi americanii îşi unifică zona economică. Albania (care se retrage în 1961). Cehoslovacia şi RDG. Turcia şi Grecia au aderat în 1952 şi Germania în 1955. Danemarca şi Islanda. Italia. Pactul Atlanticului are ca principiu de bază libertatea popoarelor. britanic şi francez. elaborarea unui plan comun de redresare şi crearea unor instituţii economice care să repartizeze şi să gestioneze ajutorul (OECEOrganizaţia Europeană de Cooperare Economică şi Uniunea Europeană a Plăţilor). Fosta capitală a Reich-ului este împărţită simbolic în 4 sectoare. Astfel SUA are avantaje şi un control indirect al economiilor care beneficiază de Planul Marshall. Belgia. cum ar fi reducerea barierelor vamale. În iunie 1948. considerat contra Cartei ONU. Ţările semnatare sunt URSS. Pagina 19 din 46 . dar francezii refuză.Vizitati www. introducând o nouă monedă-“deutsche Mark”-şi convoacă o adunare pentru întreaga parte Occidentală a Germaniei. numai cu acordul părţilor.5. Ca reacţie la NATO. NATO – La 4 aprilie 1949 este semnat Tratatul Atlanticului de N de către SUA.ro ! Arhiva online cu diplome. Olanda. Norvegia. planul nu este acordat fiecărui stat în mod bilateral. fiind puse unele condiţii. URSS semnează Pactul de la Varşovia în 1955. Portugalia. Situaţia Germaniei după război În 1945 Germania pierde ¼ din teritoriile recunoscute a fi germane prin Tratatul de la Versailles din 1919. cursuri si referate postate de utilizatori. dreptatea. Marea Britanie. situate în zona de ocupaţie sovietică. asistenţa aliaţilor să fie automată . Luxemburg. Canada. Polonia.

care sunt în măsură să garanteze securitatea oraşului faţă de URSS -Berlinul. mareşalul Vladimir Sokolovski. pentru ca orice război să fie de neconceput dar şi imposibil de realizat din punct de vedere material. reuşind să elimine disputa seculară care condusese Franţa şi Germania la 3 războaie. La 8 mai 1949. au 2 consecinţe:-Germania de V înţelege că salvarea Berlinului se datorează SUA. La 12 mai 1949 sovieticii pun capăt blocadei. ce are o înaltă autoritate supranaţională. devine emblema luptei pentru libertate în faţa URSS. Moscova poate bloca căile terestre şi feroviare. Moscova reacţionează şi reuneşte Berlinul de Est. susceptibilă de a se întoarce din nou împotriva lor. cărbunele şi oţelul erau materii prime înalt strategice. După blocada Berlinului se merge spre o oficializare a împărţirii Germaniei. Ea reuneşte pe lângă Franţa şi Germania şi Italia. ministrul francez al Afacerilor Externe.tocilar.Sovieticii nu sunt ostili unei împărţiri a Germaniei. Berlinul de V este iarăşi alipit Germaniei occidentale prin şosea şi cale ferată. capitală a celui de-al III-lea Reich. Ei consideră că au câştigat totul prin împiedicarea reapariţiei unei puteri în Europa. comandantul şef al forţelor sovietice în Germania. Planul său consta în trecerea întregii producţii francogermane de cărbune şi oţel sub o autoritate comună. cit. Blocada şi ridicarea ei datorită podului aerian. Este deci o blocadă.ro ! Arhiva online cu diplome. Americanii organizează un “pod aerian” pentru a aproviziona oraşul. La 31 martie 1948.17 La 5 mai 1950. însă nu poate stopa podul aerian fără a deturna avioanele şi a lua iniţiativa unei confruntări. Berlinul fiind situat în zona sovietică. Robert Schuman. Obiectivul reunificării nu este abandonat. Germania de V este instituită ca stat independent prin “legea fundamentală de la Bonn”. cursuri si referate postate de utilizatori. sub tutelă rusească. proclamând la 7 octombrie 1949 “RDG”. Blocada permite reabilitarea politică a germanilor faţă de democraţiile apusene şi reintegrarea ţării lor în tabăra occidentală. 17 Florin Constantiniu. Pagina 20 din 46 . este vorba de a-i obliga pe occidentali să părăsească oraşul şi de a reunifica fosta capitală a celui de-al III-lea Reich.Vizitati www. op. Blocada Berlinului. hotărăşte să controleze din punct de vedere militar toate relaţiile între zonele occidentale din Berlin şi Germania Orientală. care controlează Berlinul de Vest. Planul Schuman creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). propune realizarea construcţiilor europene prin intermediul “relaţiilor concrete. începând cu 1870. creând mai întai o solidaritate de fapt “. simbol al agresivităţii germane. În acea perioadă.

Ţelul liderilor sovietici era extinderea absolută şi eliminarea oricărei opoziţii. Olanda şi Luxemburg.Pleven. după ce aceasta renunţă la armele atomice. conflictele militare limitate erau astfel justificate dacă slujeau atingerii obiectivului Americii. Planul leagă reânarmarea germană de construcţia politică europeană şi ar permite lăsarea Germaniei în afara NATO. propune crearea unei armate europene în care să fie inclusă Germania. Ameninţarea sovietică în Europa. dar unităţile sale ar fi integrate într-o armată europeană. Documentul a avut o influenţă determinantă asupra modului în care America s-a angajat în Războiul Rece în toată acea perioadă. A fost elaborat un document cu denumirea NSC-68. Lumea era văzută ca fiind bipolară: Rusia şi America. ceea ce este imposibil. care a durat până la relaxarea climatului internaţional. creată sub egida unei Comunităţi Europene a Apărării (CEA).ro ! Arhiva online cu diplome.6. NSC-68 evidenţia ameninţarea sovietică şi dădea şi o soluţie: America trebuia să preia conducerea în construirea unei politici şi a unui sistem economic viabil pretutindeni în lumea non-comunistă . America trebuie să se pregătească pentru posibile confruntări Pagina 21 din 46 . Proiectul CEA este respins la 30 august 1954. R. Francezilor le este teamă să susţină în continuare reconstrucţia militară germană şi ar dori o armată germană mai puternică decât armata sovietică dar mai slabă decât armata franceză. Partidele politice franceze se opun dizolvării armatei naţionale în una europeană. 2. Belgia. de vreme ce echilibrul forţelor era de aşa natură încât ruşii nu puteau fi constrânşi să facă vreo concesie. ca şi conflictul din Indochina îi stimulează pe occidentali să cheme Germania în vederea participării la o apărare comună. Eşecul CEA implică integrarea Germaniei în NATO.tocilar. biologice şi chimice. Documentul lua în calcul scenariul cel mai nefavorabil pentru SUA. În schimb. Războaiele locale. Marea Britanie refuză. Ministrul francez al Apărării. în scopul păstrării suveranităţii naţionale. care a fost făcut public abia în cursul anilor ’70. RFG-ul nu ar avea forţă naţională. Politica americană asupra Războiului Rece-NSC-68 La începutul anilor ’50.Vizitati www. preşedintele Truman a însărcinat Consiliul Naţional de Securitate (NSC) să întreprindă o reeveluare fundamentală a politicilor americane în legătură cu Războiul Rece. cursuri si referate postate de utilizatori. Ce trebuia să facă SUA ? Negocierea cu Moscova nu ar fi avut nici un rost. războiul din Coreea.

Deoarece Coreea avea graniţă cu Rusia. după retragerea americană. de vreme ce ruşii erau perfect capabili să o fabrice şi ei. pentru a creşte forţa de apărare a SUA.Vizitati www. trebuie formate alianţe puternice. nu se bucura de popularitate şi ar fi fost posibilă apariţia unei Coree comuniste unite. Coreenii vroiau să fie independenţi şi respingeau o nouă ocupaţie.18 Starea de spirit oficială se schimbase radical în America.15 Pagina 22 din 46 .. În ţară au fost formate guverne separate în 1948. în cele din urmă. p. cursuri si referate postate de utilizatori.19 2.7. cât şi de la americani. Ţelul final era subminarea comunismului în interiorul Rusiei şi împiedicarea dominaţiei ei asupra Americii. armate. nemaivorbind de taxe sporite. Înarmarea cu arme convenţionale urma să se extindă cu repeziciune. a admis Acheson. Războiul din Coreea Coreea s-a aflat sub dominaţie japoneză din 1905 până în 1945.tocilar. cit. Editura Militară. fără a se recurge la arsenalul nuclear. vol 3. op. Stalin a vrut să se asigure că nu se va mai ivi vreo ameninţare de acolo. Taxele trebuie mărite. dictatorul din S. iar în 1949 a fost luată decizia de retragere a trupelor americane. pentru a face faţă efectivelor militare costisitoare. Situaţia s-a schimbat: ”Coreea a venit şi ne-a salvat”. Bomba cu hidrogen trebuie să fie disponibilă până în 1954. Bucureşti. secretar de stat american. când aceasta a fost înlăturată de către ruşi şi americani. Coreea de N a invadat S-ul. Prin urmare administraţia avea nevoie de un eveniment cu adevarat dramatic. 1993. Istoria războiului rece.p 51 Ibidem 20 Andre Fontaine. Aversiunea americanului obişnuit pentru plata taxelor. ameninţă să facă din NSC-68 o hârtie fără acoperire. era înlocuită de ideea că puterea comunistă trebuie înfruntată şi respinsă. Teoria anterioară care accepta faptul că Rusia nu reprezenta o ameninţare pe termen lung pentru SUA. Cu toate acestea. pentru ca transpunerea documentului în practică să fie imperios necesară. Washington-ul a considerat teritoriul Coreei ca fiind în afara “perimetrului defensiv” al SUA. Societatea americană trebuie mobilizată pentru a face sacrificiile necesare realizării acestor ţeluri şi.20 18 19 Martin McCauley. sub conducere americană.ro ! Arhiva online cu diplome. Syngman Rhee. Coreenii au început să primească instruire militară atât de la ruşi. pretutindeni în lume. La 25 iunie 1950.

. Stalin i-a aprovizionat pe Nord-coreeni cu armament ofensiv. presupunând că Stalin îl va abandona de teamă să nu declanşeze al III-lea Război Mondial. cit. vor fi implementate. dar a estimat total eronat reacţia americanilor. dacă Stalin nu era oprit în Coreea. Administraţia Truman a profitat din plin de această oportunitate. cuprinzând întreaga lume şi au fost construite vaste arsenale de arme nucleare. Rusia s-a retras în timpul votului decisiv din Consiliul de Securitate. Invazia lui Kim a fost privită de unii ca o agresiune şi. Administraţia Truman a decis ocuparea Nord-ului. Faptul că Rhee a fost înfrânt de Kim Ir Sen a schimbat situaţia. Chinezii erau consideraţi slabi şi astfel. au fost ignorate ameninţările lor de a interveni în Coreea.ro ! Arhiva online cu diplome. el avea să avanseze şi alte ţări urmau să cadă pradă comunismului. Coreea trebuia să fie salvată de comunism şi acesta s-a dovedit a fi evenimentul potrivit pe care administratia Truman. Dominat de autoritatea armatei americane. cursuri si referate postate de utilizatori. într-o confruntare cu agresiunea rusească. Invazia lui Kim a constituit primul test real al capacităţii de luptă americane. recunoscut de către Moscova la 12 octombrie 194822 ) a invadat Sud-ul înainte ca Syngman Rhee să-şi adune forţele pentru a invada Nord-ul. ca urmare s-a considerat că ar fi de datoria ONU să-i pedepsească pe agresori. Se consideră că “războiul coreean a stimulat un cancer care a subminat funcţiile vitale ale omenirii pentru 40 de ani”.21 Declanşarea războiului civil coreean a fost inevitabilă. Consiliul de Securitate al ONU a votat pentru intervenţia în Coreea.p 53 www.tocilar.org Pagina 23 din 46 . Totul evidenţia lipsa de interes a americanilor în inevitabilul război civil coreean. De asemenea a dat startul cursei înarmărilor. promovând astfel invazia Sudului. Conflictul a înrăutăţit relaţiile dintre marile puteri. La Washington au existat voci discordante care susţineau că nu era momentul potrivit pentru a risca un război cu Rusia. conduse de generalul McArthur şi reuşesc să-i pună pe fugă pe comunişti în 3 luni. Ideea era că. cu toate că şi-ar fi putut exprima votul. Confruntarea dintre marile puteri s-a extins. care a ruinat Rusia şi a contribuit la colapsul comunismului în 1991. 21 22 Martin McCauley. Kim Ir Sen ( şef al guvernului în Coreea de Nord. op. cât şi armata şi politica americană îl aşteptau. Forţele ONU intră în război la 2 octombrie 1950. că era mai bine să se aştepte până când recomandările conţinute de NSC-68. amânând perioada de destindere.coldwar. Invadarea Nord-ului de către Rhee ar fi avut ca rezultat o Coree comunistă unită.Vizitati www.

Mao şi liderii chinezi erau puşi în încurcătură. În acest mod. Grecia şi Turcia s-au alaturat NATO. În calitatea sa de unic conducător al naţiunii ruse. Stalin a furnizat echipament militar Chinei. Australia şi Noua Zeelandă. Nord-coreenii şi chinezii au înregistrat pierderi considerabile datorită supremaţiei aeriene a SUA. care fixa retragerea americană pentru 1952. pacte de neagresiune cu Washington-ul. Ei nu aveau legături directe cu SUA şi. În consecinţă trebuiau luate măsuri pentru a preveni acest fapt. Stalin a devenit înconjurat de tot mai multe state aliate SUA 2. astfel că. forţele ONU au primit ordin de luptă. cursuri si referate postate de utilizatori. În septembrie 1951 a fost semnat la San Francisco un acord de pace. Criza Berlinului (1958-1962) Criza Berlinului din 1958-1962 a fost provocată de Hruşciov. care puteau fi furnizate de Germania de V. Războiul coreean a alimentat anticomunismul. iar chinezii au fost alungaţi. dar nu le-a asigurat protecţia aeriană pe care le-o promisese. unii europeni devenind îngrijorati de tentativa comunistă de a uni Coreea prin intermediul forţei şi de faptul că ei ar putea încerca să facă acelaşi lucru în Germania.Vizitati www. care furnizase materiale necesare forţelor ONU în Coreea. America şi-a creat convingerea că poate înfrânge Rusia şi îşi poate urmări interesele acţionând cu agresivitate. pe lângă Filipine.8. deoarece. astfel erau nevoiţi să utilizeze doar informaţiile din New York Times pentru a cunoaşte intenţiile americane. NATO avea nevoie de mai multe trupe europene.tocilar. Chinezii au capătat impresia că după ce îi vor înfrange pe comunişti în Coreea. datorită reţelelor de spionaj cunoştea faptul că America nu intenţiona să invadeze China. Generalul Dwight Eisenhower a fost numit comandant suprem al forţelor aliate din Europa. războiul coreean a condus la decizia de remilitarizare a Germaniei de V. Stalin nu s-a implicat direct în conflict.ro ! Arhiva online cu diplome. treptat. Aceasta s-a alăturat ţărilor anticomuniste şi a semnat. Războiul a schimbat şi soarta Japoniei. să sporească securitatea Rusiei şi să asigure răspândirea comunismului în Pagina 24 din 46 . Trupele chineze au invadat în octombrie Coreea şi în noiembrie. el avea 3 obiective: să asigure un ritm cât mai rapid de dezvoltare a economiei ruse. la un preţ pe care chinezii l-au considerat exorbitant. americanii se vor îndrepta către China.

considerând că negocierea este cea mai bună metodă de dezamorsare a tensiunilor. în urma unui război civil. s-a horărât separarea Berlinului de Vest de cel de Est. La 3 septembrie 1971. Ameninţările lui Hruşciov şi intervenţiile sovietice în traficul aerian din coridorul către Berlinul de Vest. La 27 noiembrie 1958. care decid să rupă legăturile diplomatice.24 23 24 Martin McCauley. au provocat iniţial teama că toate căile de acces vor fi blocate. Cu toate acestea. ca urmare. Fidel Castro. La Summit-ul Pactului de la Varşovia. în 6 luni. suspendă orice sprijin financiar şi importurile de zahăr.ro ! Arhiva online cu diplome. Acest aspect determină îngrijorarea SUA. SUA. Ca răspuns la inţiativa americană. În septembrie 1959. op. Toate drepturile politice ruseşti urmau să fie transferate RDG. Berlinul de Vest a fost complet izolat printr-un zid. la 13 august 1961. În 1959. cit. p. Fidel Castro cere şi obţine ajutor de la URSS.115 Pagina 25 din 46 . cu preşedintele Eisenhower au rezolvat unele diferende şi Hrusciov şi-a retras ultimatum-ul. în viaţa căruia nici un stat. criza cubaneză a fost diferită prin faptul că a adus omenirea foarte aproape de un război nuclear. în detrimentul investiţiilor în celelalte sectoare ale economiei. 2.…să nu aibă drept de imixtiune”.Vizitati www. a fost semnat Acordul cvadripartit de către URSS. Criza rachetelor din Cuba Spre deosebire de criza Berlinului. în 3-5 august 1961. Marea Britanie şi Franţa şi ulterior RDG a fost recunoscută de Occident şi Germania de Vest. un oraş liber. URSS a lansat primul său ultimatum.. americanii au acţionat ferm. cursuri si referate postate de utilizatori.p.9.tocilar. Hruşciov a fost primul conducător sovietic care a vizitat SUA. Prin urmare. Bucureşti. Tratativele de la Camp David. care a ameninţat rareori să se transforme într-un nou conflict mondial.23 Problema care prima era securitatea Rusiei şi. Aliaţii au refuzat să negocieze şi Hruşciov a ameninţat că folosirea forţei în Berlin ar putea duce la declanşarea celui de-al III-lea Război Mondial. Crizele Internaţionale.67 Jean-Louis Dufour. cheltuielile militare sporeau continuu. reuşeşte să obţină puterea în Cuba. 2002. lume. Berlinul de Vest urma să devină “entitate politică independentă. militant revoluţionar şi naţionalist. iar. Editura Corint.

sprijiniţi de CIA. medicamente şi aparatură medicală. op. cit. În Cuba existau trupe rusesti (42. De acest eşec se face vinovat preşedintele Kennedy.. în alimente. La 26 octombrie. 25 26 Martin McCauley. a ordonat să fie făcute pregătirile necesare pentru a face posibilă invazia Cubei la 20 octombrie. la 22 octombrie. Kennedy s-a întâlnit cu Anatoli Dobrinin.26 S-a încercat impunerea unei blocade pentru a împiedica expedierea proiectilelor nucleare către Cuba. Hruşciov i-a telegrafiat lui Kennedy pentru a-şi exprima disponibilitatea de a începe negocierile. Robert McNamara. în Golful Porcilor. deoarece 300 de cubanezi au fost ucişi şi 1113 capturaţi. La 25 octombrie 1962. care l-a informat că îndepărtarea rachetelor americane din Turcia.ro ! Arhiva online cu diplome. în ciuda faptului că a fost informat că misiunea avea şanse reduse de reuşită.. Preşedintele Kennedy a fost nevoit să negocieze cu Fidel Castro eliberarea prizonierilor. În aprilie 1961. acestea erau deja instalate. aflate la dispoziţia comandanţilor ruşi locali. au eşuat în încercarea de a-l înlatura pe Fidel Castro. În realitate.p34 Pagina 26 din 46 . cursuri si referate postate de utilizatori. cu focos nuclear. pentru a ajuta Cuba să răstoarne regimul comunist. cit. care a încurajat acţiunea. Procesul a durat 20 de luni şi a fost plătită o răscumpărare de 53 milioane $. vase ruseşti ce navigau spre Cuba au fost deturnate. Castro nu va fi înlăturat.25 La 30 noiembrie 1961 preşedintele Kennedy a autorizat operaţiunea Mongoose. Întregul episod a fost un dezastru. Se concepeau planuri concrete pentru un atac aerian la 29-30 octombrie. intensificându-şi ameninţările. SUA aveau dovezi certe că ruşii construiau amplasamente pentru rachete în Cuba şi. Preşedintele a declarat că urma să facă acest lucru după terminarea crizei.000). Kennedy a declarat : ”Nu ne expunem prematur şi fără a fi necesar.p 168-169 Pascal Boniface. ar putea contribui la rezolvarea conflictului. o grupare de exilaţi cubanezi. l-au avertizat pe Hruşciov că un atac din Cuba va fi considerat de americani un atac din partea URSS. America încerca să convingă Moscova să-şi dezamorseze rachetele sale cu rază medie de acţiune. care dispuneau de arme nucleare tactice. ministrul apărării. op.Vizitati www. Cubanezii infiltraţi de Castro în CIA au intrat în posesia unui document care afirma că vor fi luate măsuri extrem de dure dacă până în octombrie 1962. SUA arătau clar că vor ataca înainte ca rachetele să devină operaţionale. riscurilor unui război mondial. În aceeaşi seară.tocilar. R. dar nu ne vom retrage din faţa acestui risc în fiecare moment în care va trebui să-l luăm în considerare”.

Războiul din Vietnam Regiunea vietnameză aflată la Nord de paralela 17. Se dorea. Ţinta:America. p278.. S-a stabilit o linie directă Washington-Moscova. 2. astfel URSS ar fi avut cale liberă spre Berlinul Occidental.000. să folosească napalmul şi să distrugă pădurile. Hruşciov a anunţat că ordonase dezafectarea rachetelor ofensive şi expedierea lor în Rusia. când artileria antiaeriană cubaneză a atacat fără succes două avioane ce faceau parte din Divizia Tactică de Recunoaştere a Aviaţiei Militare Americane. 279 28 Stefano Guzzini.10. Acesta ar fi dus cu siguranţă la izolarea SUA în opinia publică şi. La momentul asasinării lui Kennedy. pentru a preveni răspândirea comunismului. s-a dovedit că acţiunea militară sovietică în Cuba a fost prost organizată.Vizitati www. p.tocilar. Deşi americanii nu au declarat că nu vor invada China. Treptat în interior s-au infiltrat trupe ofensive. în noiembrie 1963. O altă ipoteză ar fi că URSS dorea să provoace SUA să declanşeze un atac împotriva Cubei. cursuri si referate postate de utilizatori. op. efectivele militare americane prezente în Vietnam erau de peste 16. pentru a se evita dificultăţile anterioare de comunicare dintre conducătorii celor două naţiuni. dar restul teritoriului trebuia să rămână neschimbat.28 Şocul acestei crize a schimbat natura relaţiilor ruso-americane. În aceeaşi zi. Bucureşti. Kennedy a sporit numărul consilierilor americani din Vietnam şi le-a permis să se angajeze în lupte. S-a emis ipoteza că URSS a instalat rachete în Cuba pentru a determina SUA să retragă rachetele din Turcia. 1993. ei au respectat această întelegere. Criza rachetelor din Cuba a avut în interpretarea internaţională mai multe cauze. dar cu certitudine a fost punctul cel mai fierbinte al războiului rece. fusese cedată comuniştilor. Singurele confruntări din timpul acestei crize au avut loc la 27 octombrie. Editura Elit.Uniunea Sovietică şi armele strategice.cit. ruşii au reuşit să doboare un avion american de recunoaştere U-2. acţiune care a fost considerată o greşeală de către Hruşciov.140 Pagina 27 din 46 . evitarea conflictelor şi destinderea relaţiilor internaţionale. 27 Steven Zaloga. în continuare. Rachetele americane Jupiter urmau să fie dezasamblate şi mutate din Turcia. În plus.27 La 28 octombrie. Acesta a hotărat rezolvarea conflictului pe cale diplomatică.ro ! Arhiva online cu diplome. cu deficienţe tehnologice şi lipsită de un camuflaj adecvat.

adevăratele bătălii din Sud-ul Vietnamului au fost de natură politică. către Vietnamul de Sud. ca victimă a scandalului Watergate (scandal desfăşurat în perioada 1972-1974. dar i-a determinat pe politicienii americani să fie mai prudenţi în folosirea forţei. pentru că doreau să închidă căile de aprovizionare dinspre Vietnamul de Nord. desfăşurate în Nord. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. au extins războiul în Laos. SUA au invadat Cambodgia. Pagina 28 din 46 . În august 1964 Nord-vietnamezii au atacat un distrugător american în Golful Tonkin. SUA s-au retras în 1973. a promis să pună capăt conflictului. În februarie 1971. Dorinţa americanilor a fost de a-i înfrânge pe comunişti prin forţa militară. Vietnamul a însemnat un dezastru pentru americani. iar în lume. din nou cu rezultate dezastruoase. folosind toată forţa considerată necesară pentru stăvilirea comunismului în Asia de Sud-Est. SUA erau văzute ca un agresor ce încerca să se impună asupra unui Vietnam sărac şi subdezvoltat. Bombardarea Vietnamului de Nord a început în februarie 1965 şi a provocat o amplă mişcare de protest. În mai 1968 au fost iniţiate convorbiri de pace între Washington şi Hanoi şi. Sud-ul a refuzat însă să îl accepte şi războiul a continuat. Americanii au considerat acest război o greşeală. devenind astfel oraşul Ho şi Min. dar nu dorea să devină primul preşedinte american care se declara învins. Deoarece URSS şi China doreau să-şi îmbunătăţească relaţiile cu SUA. sprijinite de aviaţia americană. Johnson a oprit bombardarea N-ului. Acest eveniment i-a oferit preşedintelui Johnson ocazia de a ataca Nord-ul.ro ! Arhiva online cu diplome. în octombrie. În acel moment Nixon părăsise deja Casa Albă. În mai 1970. Hanoi-ul a trebuit să accepte un acord de pace la sfârşitul anului 1972. economică şi socială. Această acţiune a dat naştere unui război civil . care era neutră.Vizitati www. Washington-ul a ales un lider dintre generalii vietnamezi care concurau pentru putere. SUA s-au implicat în război fără o declaraţie prealabilă şi fără o declaraţie de război. americanii angajându-se în bombardamente de mare amploare. declanşat de o scurgere de informaţii despre războiul din Vietnam şi publicarea de documente secrete ale Departamentului de Aparare). enorme cantităţi de material de război. În ciuda acestui fapt. când Saigonul a căzut în mâinile comuniştilor. Ofensiva finală a avut loc în martie 1975. ales în această perioadă. Prin urmare au dispărut şi promisiunile făcute sudvietnamezilor. a subminat economia şi credinţa în justeţea unei cauze. a învrăjbit ţara. Preşedintele Nixon. forţele Sud-vietnameze. dar care nu se bucura de credibilitate politică în rândurile poporului. furnizând totodată Sud-ului.

Prima vizită a lui Brejnev în America a fost urmată şi de alte întâlniri cu Nixon. încă din 1969. El era mai mult preocupat de impactul politic al unui astfel de acord. lângă Washington şi la San Clemente. Pagina 29 din 46 . A fost semnat şi un acord referitor la pricipiile de bază ale tratativelor ulterioare pentru limitarea armelor strategice ofensive. nefăcând progrese deosebite în privinţa celor ofensive. S-a convenit contactarea reciprocă în cazul în care una din părti este ameninţată sau este victima unui atac nuclear. stabilind cadrul pentru convorbirile SALT II. Nixon era prea puţin interesat de detaliile negocierilor asupra limitării înarmării. dar ele s-au blocat în repetate rânduri.11.tocilar. transporturilor. la Camp David. datorită detaliilor tehnice. incluzând o declaraţie de principii în vederea extinderii cooperării pentru evitarea unei confruntări militare. cercetării mărilor şi oceanelor şi un acord general privind contractele. Acesta limita (îngheţa pentru 5 ani armele strategice existente) dezvoltarea sistemelor defensive antirachetă. Convorbirile pentru Limitarea Armelor Strategice (SALT). ruşii nu voiau să fie siliţi să-şi folosească resursele pentru a intra în competiţie. cursuri si referate postate de utilizatori. Aceste întâlniri s-au soldat cu acorduri referitoare la colaborarea în domeniul agriculturii. învăţământului şi culturii. în California. Primul acord SALT a fost semnat de Brejnev şi Nixon la Moscova în mai 1972. în iunie 1973. Au fost încheiate acorduri de cooperare în domeniul sănătaţii şi al spaţiului cosmic şi cele 2 părti au convenit asupra unor principii de bază care să le guverneze relaţiile.ro ! Arhiva online cu diplome. tehnicii. care ar fi constituit un semnal cert că superputerile au evoluat de la confruntare la dialog.Vizitati www. Deoarece era un domeniu în care americanii erau mult mai avansaţi. schimburile şi colaborarea în domeniul ştiinţei. puteau fi benefice. Rusii erau multumiţi deoarece americanii făcuseră concesii şi recunoscuseră în mod oficial egalitatea din punct de vedere al pregătirii şi dotării nucleare. precum şi reguli de conduită comună pentru rezolvarea eventualelor situaţii de criză. 2. SALT I – Acordul de limitare a armelor strategice (1972) Eforturile administratiei Nixon de a dezvolta sisteme defensive antirachetă (rachete de interceptare) a îngrijorat Moscova. S-au mai purtat discuţii în mod nesistematic. Nixon reuşise să se apropie de cei doi adversari ai naţiunii americane: China şi Rusia.

care fusese depus spre ratificare în ianuarie 1980. în decembrie 1979. astfel că. începute la Geneva în iunie 1982. op. ambasada americană a fost cucerită şi au fost luaţi ostatici. însă. Următoarele dezbateri. Acest conflict inutil a făcut destul de mult zgomot în vara şi toamna lui 1979. asediul durând 14 luni. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. SALT II A fost semnat de J Carter şi L. s-au înregistrat progrese nesemnificative datorită acuzaţiilor că.cit. Intervenţia sovietică în Afganistan Moscova a intervenit în Afganistan pentru a restabili puterea comunistă instaurată în aprilie 1979 şi respinsă de populaţie. 29 Martin McCauley.ro ! Arhiva online cu diplome. în Iran.29 2. Brejnev la Viena .92 Pagina 30 din 46 . Datorită presiunilor dreptei americane. p. precum şi alte trupe erau prezente în insulă din timpul crizei rachetelor cubaneze. se făcuseră prea multe concesii URSS-ului. l-a determinat pe Carter să retragă tratatul.. Un proiect al acordului SALT II se aflase pe masa de lucru a întâlnirii din 1974 dintre Ford şi Brejnev.13. Carter şi Brejnev au avut o dispută în legătură cu prezenţa unei brigăzi de luptă sovietice pe teritoriul Cubei. în conformitate cu cele convenite în cadrul acordului semnat la sfârşitul crizei. 2. la 12 decembrie 1979.Invazia rusă în Afganistan.Vizitati www. Aceasta. În noiembrie 1979.12. Ulterior. precum şi depăşirea unei bariere psihologice. Decizia de intervenţie a fost luată de către Biroul Politic. de dragul destinderii. Carter a cerut evacuarea brigadei. de vreme ce acum superputerile discutau despre reducerea arsenalelor.din decembrie 1979. au primit numele de Convorbiri pentru reducerea armelor strategice-START. în iunie 1979. Solicitarea sa a fost refuzată de Brejnev. politica sovietică a lui Carter “a dat faliment”. Acestea au constituit un mare pas înainte. în frunte cu şeful KGB Iuri Andropov. Această situaţie a pus SUA într-o poziţie umilitoare.

Ruşii au crezut că preşedintele Carter nu se va implica în acest conflict. tot în urma semnării unui acord. 30 Martin McCauley.Vizitati www. Noul preşedinte american. nu ar aduce beneficii nici uneia dintre părţi. Cu toate acestea. Ronald Reagan. Moscova a considerat că dacă nu ar fi venit în ajutorul comuniştilor în Afganistan. URSS-ul a devenit din ce în ce mai mult dispus să facă concesii şi. care s-ar fi putut afla sub influenţa Chinei sau a SUA. începând cu anul 1985. a început retragerea trupelor sovietice din Afganistan.95 Martin McCauley.31 2. ruşii nu au apreciat corect efectul negativ pe care îl va produce această invazie. Noua gândire politică şi sfârşitul Războiului Rece Conceptul “noua gândire politică” a apărut pentru a defini sistemul de lucru adoptat de Mihail Gorbaciov şi ministrul de externe Eduard Şevardnaze. În mai 1988.cit.14. Aceştia au căzut de acord că un război nuclear sau convenţional. aşa că acesta trebuie evitat cu orice preţ . op. Primul pas pentru normalizarea relaţiilor Est-Vest a fost întâlnirea dintre Reagan şi Gorbaciov la Geneva în noiembrie 1985. cursuri si referate postate de utilizatori. Noul preşedinte al URSS considera lupta dintre superputeri neproductivă şi susţinea căutarea unor soluţii comune pentru rezolvarea problemelor. op. lucru ce i-a jignit profund pe ruşi.cit.ro ! Arhiva online cu diplome. dar acesta a luat atitudine..tocilar. Conducătorii ruşi şi-au asumat intervenţia în Afganistan. s-ar fi interpretat că ea nu este capabilă să facă faţă americanilor. care a revoluţionat politica externă sovietică.95 31 Pagina 31 din 46 . care va întoarce Orientul Mijlociu împotriva URSS. a catalogat URSS-ul drept un “imperiu al răului”.30 Washington-ul a oprit derularea unui contract de export de cereale cu Moscova şi a sugerat sportivilor americani să nu participe la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. evitarea folosirii forţei şi respectarea valorilor universale comune. p. considerând acţiunea rusească drept “cel mai serios pericol pentru pace din 1945”. motivată de teama apariţiei unui nou lider local. aceasta a dus la semnarea în decembrie 1987 a unui acord privind eliminarea focoaselor nucleare transportate de rachete cu rază medie de acţiune (cca 2500). p.

Tratatul START este pregătit pentru a fi semnat şi Tratatul referitor la regimul forţelor convenţionale în Europa fusese înaintat Senatului pentru ratificare. s-a propus unificarea acesteia. cursuri si referate postate de utilizatori. SUA aprobă creditul pentru URSS. pentru cumpărarea de cereale. op. Gorbaciov încearcă să evite agravarea conflictului. În noiembrie 1989 cade Zidul Berlinului şi cancelarul german Helmut Kohl.tocilar. Şevardnaze a afirmat că cele două ţări “au îngropat războiul rece în adâncurile Mediteranei”. Relaţiile ruso-americane au continuat să se dezvolte lent. Prin aceasta.Gorbaciov este nemulţumit de valoarea ajutorului american. de 1.Vizitati www. este la început reticent şi suspicios în ceea ce priveşte atitudinea conciliantă a lui Gorbaciov. În iunie 1991. Reunificarea are loc la 3 octombrie 1990. În august 1991 are loc o tentativă de lovitură de stat. monetară şi socială şi. cunoscută sub numele de “puciul moscovit”. Gorbaciov şi Bush menţin relaţii constante.ro ! Arhiva online cu diplome. începând cu 1 iulie 1990. chiar dacă noul preşedinte american George Bush. E.. bani care s-au strâns foarte uşor şi sugerează că s-ar putea găsi banii necesari şi pentru sprijinirea planului de redresare financiară şi trecere la economia de piaţă a URSS . Ultima întâlnire dintre G.5 miliarde $. cit. S-a convenit iniţierea unui tratat asupra fortelor convenţionale în Europa (CFE) şi pentru viitor pregătirea unui tratat START. Politica externă a lui Gorbaciov a avut efecte pozitive şi a schimbat radical imaginea URSS în lume. cele două state semnează tratatul de unificare economică. având în vedere că Irakul era stat aliat. ales în ianuarie 1989.115 Pagina 32 din 46 . prin integrarea RDG în Germania de Vest. lansează un plan de zece puncte pentru reunificarea Germaniei. p. Bush şi Gorbaciov are loc în iulie 1991 şi este marcată de satisfacţii pentru ambele părţi. Aceasta conduce în decembrie la 32 Martin McCauley.32 În ceea ce priveşte situaţia Germaniei. El aduce în prim plan faptul că războiul din Golf a costat 100 miliarde $. având în vedere că necesităţile URSS erau mult mai mari. SUA susţinând încercarea lui Gorbaciov de a transforma URSS într-o federaţie democratică. marca germana (DM) devine moneda comună. condusă chiar de oamenii lui Gorbaciov. Partidul lui Kohl câştigă alegerile din Germania de Est. La 1 august 1990 izbucneşte războiul din Golf ( Saddam Hussein invadează Kuwaitul) şi. Aceasta din urmă se afla în pragul colapsului financiar şi aştepta ajutor de la SUA. Gorbaciov îi cere asigurarea lui Bush că trupele americane vor părăsi Kuwait-ul după ce vor exercita presiune militară asupra lui Saddam Hussein.

Republicilor sovietice Estonia.tocilar. Pagina 33 din 46 .ro ! Arhiva online cu diplome. cu toate acestea au reuşit să se redreseze şi şi-au păstrat supremaţia şi titlul de prima superputere din lume. cursuri si referate postate de utilizatori. succesoarea Uniunii Sovietice. Destrămarea URSS marchează încheierea Războiului Rece şi declararea SUA ca învingătoare. destrămarea URSS şi crearea Comunităţii Statelor Independente.Vizitati www. Boris Elţân preia puterea în Rusia. Letonia şi Lituania le este recunoscută independenţa. SUA se confruntau cu probleme economice şi sociale în urma administraţiei Reagan şi costurilor imense ale războiului din Golf.

ulterior. Iasi. Europa de la Bismarck la Gorbaciov.177 Pagina 34 din 46 . Era vizată crearea pieţei comune pentru bunuri.2003. se realiza prin extinderea producţiei şi reducerea costurilor. Comunitatea Europeană avea ca rol iniţierea cooperării economice în vederea obţinerii de beneficii şi emitea pentru viitor ideea creării unui stat unic şi atotputernic. Prin intermediul Comunităţii Economice Europene. statele se angajează: -să stabilească fundamentele unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene -să asigure.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.14 34 Peter Calvocoressi . capital şi forţă de muncă.33 În Tratatul de la Roma. p. RFG-aceleaşi care erau membre ale CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). uniunea economică şi integrarea politică. Iaşi. sub o conducere comună. Construcţia Europeană de la 1945 până în zilele noastre. p. CAPITOLUL III Relaţiile economice 3. sunt prevăzute trei scopuri esenţiale urmărite: crearea uniunii vamale şi comerciale. Obiectivul principal. să se asocieze efortului lor. 1998. cooperarea economică. Belgia. printr-un tratat semnat de 6 state – Franţa. progresul economic şi social al popoarelor lor şi să elimine barierele ce divizează Europa -să desemneze ca scop esenţial al eforturilor lor ameliorarea constantă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale popoarelor lor -să consolideze unitatea economiilor lor şi să asigure dezvoltarea armonioasă a acestora reducând decalajele între diferitele regiuni şi întârzierile celor mai puţin favorizate -să consolideze prin constituirea unui ansamblu de resurse. printr-o acţiune comună. Luxemburg.1 Comunitatea Europeană Comunitatea Europeană fost înfiinţată în 1957. precum şi o politică agricolă comună şi. extinderea Comunităţii prin acceptarea de noi membri. Editura Polirom. Editura Institutul European. Olanda.34 Organismele Comunităţii Europene sunt : 33 Pascal Fontaine. servicii. salvgardarea păcii şi libertăţii şi îndeamnă celelalte popoare ale Europei care le împărtăşesc idealul. cursuri si referate postate de utilizatori. actul prin care s-a înfiinţat Comunitatea Economică Europeană.tocilar. Italia.

dar şi cu zone cu resurse strategice. Comunitatea avea şi membri asociaţi. Din aceasta cauză. Pentru a-şi lărgi sferele de colaborare. Pentru a contracara acest efect s-a propus o reformă. În ceea ce priveşte agricultura. cursuri si referate postate de utilizatori. Reglementările legislative constau în reglementări cu caracter obligatoriu.Vizitati www. În continuare. până în momentul în care s-a ajuns supraproducţie şi majoritatea bugetului era cheltuit pentru achiziţionarea surplusurilor. În acest an au devenit membre încă 3 ţări. tarif vamal extern unic şi libera circulaţie a capitalului şi forţei de muncă . care a însemnat reducerea terenurilor utilizate în agricultură şi a subvenţiilor. Ele reglementează activităţile pentru funcţionarea pieţei comune şi elaborează acte legislative aplicabile în ţările membre.ro ! Arhiva online cu diplome. cu sediul la Luxembourg -Parlamentul European. Cu toate acestea. statele europene 35 Peter Calvocoressi. -Consiliul European. recomandări. directive şi avize. format din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre -Comisia Europeană -Consiliul de Miniştri -Curtea de Justiţie. pentru a-i echilibra bugetul a fost necesară creşterea contribuţiei suplimentare a membrilor. PAC a suferit mari dezechilibre şi. multe state doreau o piaţă comună. al căror statut era stabilit prin tratate pe termen scurt. Acest plan a avut iniţial succes. S-a stabilit crearea uniunii vamale în decursul unei perioade de 12 ani. cu sediul la Strasbourg -Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi -Comitetul Economic şi Social Aceste organisme au puteri legislative sau executive. a fost elaborată Politica Agricolă Comună (PAC).181 Pagina 35 din 46 . În ceea ce priveşte uniunea economică şi integrarea politică. finanţări şi acorduri comerciale preferenţiale . în 1986 Spania şi Portugalia.. pentru a asigura producătorilor un trai decent şi cumpărarea surplusurilor. cu unele ţări care necesitau un impuls pentru dezvoltare. sau au rol de control şi consultanţă.cit. Aceasta presupunea stabilirea preţurilor pentru produsele agricole-de către Comisia Europeană de la Bruxelles-peste preţurile mondiale. p. Comunitatea a întâmpinat numeroase impedimente. prin eliminarea barierelor vamale.35 Pe lângă membrii cu drepturi depline.tocilar. dar nu şi o uniune economică şi financiară. Aceştia beneficiau de împrumuturi. op. Cel mai important a fost neâncrederea statelor şi teama că ar putea pierde suveranitatea şi identitatea naţională. Comunitatea ajungând la un numar de 320 milioane consumatori . În 1981 a aderat Grecia. Comunitatea Europeană s-a extins începând cu anul 1973.

ro ! Arhiva online cu diplome. care a funcţionat până în 1969 . Reglementarile americane pentru exporturi s-au înăsprit. şeful Adminstraţiei Europene pentru Cooperare. a condus la semnarea. au fost acceptate. În 1949 au introdus Legea Controlului Exporturilor. pentru a obţine de la acestea acordul în privinţa îngrădirii exportului pentru anumite bunuri. au înţeles în scurt timp ca integrarea într-un organism supranaţional nu le afectează suveranitatea şi că pot obţine mai multe avantaje dacă se află în cadrul Comunităţii decât în afara ei. să implementeze obiectivele politicii externe şi să interzică exporturile care afectau securitatea naţională. Pagina 36 din 46 . prin care se dorea finalizarea unificării comerciale până la sfârşitul anului 1992. care considera că apartenenţa la Comunitate îi afectează interesele naţionale). Problemele economice din anii ‘70-’80 au determinat creşterea şomajului şi instabilitatea cursurilor de schimb. Pentru a corecta această criză. statele europene şi-au unit forţele pentru a implementa politicile financiare şi monetare integrate. a fost desemnat de către Departamentul de Stat să poarte tratative cu ţările implicate în Programul de Reconstrucţie. deoarece semnarea unor tratate de îngrădire mutilaterală a exporturilor era ilegală şi contravenea Cartei ONU. SUA trebuia să obţină acordul voluntar al ţărilor. opoziţia Marii Britanii. în urma dezbaterii Consiliului Securităţii Naţionale. în valoare de 50 miliarde $. care. Britanicii şi francezii au respins listele americane cu restricţii şi au întocmit liste proprii. în 1986. a fost înfiinţat Sistemul Monetar European (SME). Chiar dacă iniţial au existat probleme care au întârziat integrarea (crize economice. rolul cel mai important fiind jucat de Franţa şi RFG 3.tocilar. Cu toate acestea. Acesta permitea fluctuarea cursurilor monedelor în mică masură. anunţa crearea unei monede de rezervă-ECU-a cărei valoare era stabilită pe baza unităţii cursurilor europene şi a unei rezerve centrale de aur şi valută.2 Relaţiile SUA-Europa de Vest SUA dorea să interzică exportul articolelor care erau deficitare în ţară. cursuri si referate postate de utilizatori. Paul Hoffman. Buna funcţionare a SME. a Actului Unic European. în 1978.Vizitati www.

Au existat numeroase investiţii britanice în SUA şi un volum crescut al comerţului .ro ! Arhiva online cu diplome. a datoriilor din contul Acordului Lend-Lease (datoriile totalizau 21 miliarde $) şi un împrumut de 3. Britanicii au insistat foarte mult pentru a schimba hotărârea americanilor. tot mai îngrijoraţi de creşterea dependenţei faţă de americani şi le era teamă că Marea Britanie va ajunge un satelit al Americii. Alţii erau însă. 2000. 2002. Franţei. cit. lucru ce implica şi Marea Britanie. Unii politicieni britanici. de care depindea mult refacerea economică a Marii Britanii. cu 650 miliarde $.75 miliarde $. p. SUA a întrerupt derularea Acordului de Împrumut şi Concesionare. cu dobândă de 2%. cu îndeplinirea condiţiei de renunţare la sferele de interes şi chiar dorea ca marile puteri europene să fie obligate să renunţe la colonii. Editura Ashgate.tocilar. Belgiei. odată cu semnarea Acordului de Împrumut şi Concesionare (Lend-Lease Agreement). Armand Cleese. Dependenţa financiară a Regatului Unit faţă de SUA creşte mult. SUA accepta intrarea ţărilor în acest bloc. Din acest motiv.56 Patrick O’Brien. p. p. cursuri si referate postate de utilizatori.38 36 37 Alan Farmer. Ei considerau că americanii intenţionează să îşi îmbunătăţească situaţia economică pe seama britanicilor. Reprezentanţii Marii Britanii. op. au considerat colaborarea cu SUA esenţială pentru refacerea economică a Marii Britanii. ce consta în renunţarea ţărilor la sferele lor de interese. Two Hegemonies. cum ar fi Winston Churchill.36 Legăturile dintre SUA şi Marea Britanie s-au adâncit odată cu alierea lor în lupta împotriva Germaniei şi a Japoniei în cel de-al II-lea război mondial . un bloc economic care să includă Americile. Editura Bic All. Relaţiile SUA – Marea Britanie Interesele Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii au fost mereu mai degrabă complementare decât antagonice. În cele din urmă au reuşit să obţină scăderea. inclusiv China şi Japonia.. În august 1945.57 Pagina 37 din 46 . sub conducerea sa. Italiei şi Olandei s-au întâlnit la Paris în 1949 şi au convenit să adopte integral lista anglo-franceză.37 SUA dorea să creeze. colaborarea s-a menţinut constantă. SUA a cerut un preţ ridicat pentru ajutorul ei şi a emis un plan de reconstrucţie a ordinii economice internaţionale . Marea Britanie trebuia să renunţe la sistemul preferenţial care favoriza ţările din imperiu şi să oblige toţi deţinătorii de depozite să-şi convertească lirele în dolari.135 38 Alan Farmer. Marea Britanie şi mare parte din Asia de Est.Vizitati www. Marea Britanie:Politica externă şi colonială.

reconstruirea serviciilor financiare şi de asigurare şi a portofoliului de investiţii britanic. op. Cu toate acestea. Acest standard elimina incoerenţa în acordarea creditelor către ţările aflate constant în deficit. Marea Britanie a sprijinit intenţia americană de a crea un comerţ multilateral. Viziunea britanică era diferită. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.cit. Marea Britanie a beneficiat de un ajutor de aproape 3 miliarde $ în cadrul Planului Marshall. Marea Britanie s-a confruntat mai mult cu dezavantajele decât cu avantajele de a fi o putere economică. Deoarece tentativa de a introduce convertibilitatea şi relaţiile economice multilaterale a eşuat iniţial si nu a putut fi realizată decât la începutul anilor ’60. Englezii prezentau un ataşament ridicat faţă de menţinerea unei sfere de influenţă ridicate. ca fundament al ordinii economice internaţionale. pentru a permite acesteia să fie un competitor abil în expansiunea noii lumi economice. Speranţele într-un comerţ multilateral şi convertibilitatea monedelor.tocilar. Delegaţiile britanică şi americană de la Bretton Woods au înaintat planuri total diferite şi înţelegerea finală a fost emisă mai mult pe baza ideilor americane decât a celor britanice. Marea Britanie favoriza o perioadă de tranziţie. în care să-şi elibereze treptat sferele de influenţă şi să fie în continuare capabilă să menţină controlul asupra unei mari părţi din imperiul său colonial.. SUA a lansat în 1947 Planul Marshall pentru a ajuta reconstrucţia economiei europene şi prevenirea atragerii ţărilor în sfera de influenţă sovietică. SUA susţinea liberalizarea completă a relaţiilor economice internaţionale.Vizitati www.39 Ca primă superputere. Americanii se opuneau îndepărtarii de la principiile financiare clasice şi susţineau reintroducerea standardului aur. au contribuit la neglijarea investiţiilor pe termen lung. au fost amânate. Guvernul SUA era divizat între cei care favorizau o relaţie specială cu Marea Britanie. Această divergenţă de opinii nu a favorizat negocierile de după război şi de aceea multe planuri economice nu au fost realizate. cu scopul de a clădi o ordine economică internaţională stabilă şi cei care erau împotriva emiterii oricăror concesii faţă de Marea Britanie. văzând avantajele restabilirii lirei sterline ca monedă de schimb internaţională. Economia britanică nu a fost reorganizată cu succes.Armand Cleese . 39 Patrick O’Brien. Cu toate acestea parteneriatul a fost mereu inegal. Povara cheltuielilor economice şi supraevaluarea monedei. Contrar acestei viziuni. Aceştia erau sceptici în privinţa faptului că ordinea ar putea fi restabilită pe baza vechilor principii universale.p 136 Pagina 38 din 46 . Marea Britanie a menţinut legături strânse cu SUA. atât în sfera economică cât şi militară.

era considerat de URSS o compensaţie financiară pentru efectivele sale militare din cadrul forţelor aliate de război. pe lângă faptul că era un posibil stimulent economic. cele 2 departamente americane au ajuns la un compromis.tocilar. muniţie.cit. considerând această cerere echivalentă cu un embargo. Aceste restricţii erau impuse tuturor naţiunilor care primeau asistenţă militară.140. pentru faptul că depindeau de comerţul cu Blocul Sovietic şi se temeau de represalii militare. care includea un embargo pentru exportul de arme.ro ! Arhiva online cu diplome. incluse în “Lista Aprobată”. p. prin anularea de către americani a Acordului de Împrumut şi Concesionare ( Lend-Lease Agreement). materiale din domeniul energiei atomice. Acest împrumut.40 3. Relaţiile SUA-Europa de Est Relaţiile economice SUA-URSS s-au întrerupt brusc în 1945.economică sau financiară din partea SUA. americanii au interzis acordarea de asistenţă oricărei ţări care exportă produse cu potenţial militar Blocului Sovietic. Mai mult. URSS avea mare nevoie de acest împrumut şi anularea lui a fost percepută ca agresivă. dar Departamentul de Stat s-a opus. luând decizia de a nu acorda licenţă de export. legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanţă strategică. Multe din ţările din Europa de Vest nu erau dispuse sa coopereze la acest embargo. cursuri si referate postate de utilizatori. Bruce Courtney. Ulterior. care puteau fi folosite la fabricarea unor materiale de război. Tot în 1951. Departamentul de Stat şi-a motivat opinia. Această hotărâre se aplică unui număr de 200 de bunuri.Vizitati www. prin faptul că acest embargo ar determina cu siguranţă apropierea ţărilor Est-europene de URSS. precum şi din industria petrolului şi a transporturilor. op. produselor destinate Blocului Sovietic.4 Asia şi Occidentul 40 Joseph Harrington.142 Pagina 39 din 46 .. SUA a adoptat Legea cu privire la îngrădirea asistenţei mutuale pentru aparăre. La începutul anului 1951. Ca urmare a izbucnirii războiului din Coreea şi a conştientizării faptului că Europa Occidentală nu sprijină eforturile SUA pentru îngrădirea exporturilor. Departamentul Comerţului a cerut licenţă pentru toate exporturile către Blocul Sovietic.

adaptate cu succes la tradiţionala cultură japoneză. a reuşit să se modernizeze cu succes şi să devină dezvoltată din punct de vedere economic. Acest proces a început în Japonia. Thailanda şi Indonezia. Aceste ţări au avut o perioadă de aproximativ un deceniu rate de creştere medii anuale de cca. Indonezia în 17 ani. ca ţară non-occidentală. Societăţile asiatice devin din de în ce mai puţin sensibile la cererile şi interesele SUA şi din ce în ce mai mult capabile să reziste presiunii venite din partea SUA şi a altor ţări occidentale. Bucureşti. În 1945 China s-a numărat printre învingătorii celui de-al doilea Război Mondial şi a obţinut un mandat de membru permanent în Consiliu de Securitate al ONU. Bogăţia şi puterea obţinute prin dezvoltarea cu succes a economiei. Singapore) şi apoi la China. Americanii considerau China aliatul cheie în Asia. Taiwan. în SUA 47 de ani. manifestându-se şi la Filipine. Coreea de S în 11 ani şi China în 10 ani. deoarece. Editura Antet. Cu toate acestea. Dublarea venitului pe cap de locuitor a durat în Marea Britanie 58 de ani. Procesul de dezvoltare economică s-a extins la “tigrii asiatici” (Hong Kong. Dezvoltarea economică a Asiei a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din a doua jumătate a secolului XX. Dezvoltarea rapidă a economiei asiatice elimină teoria anterioară care identifica bogăţia cu Occidentul şi subdezvoltarea cu tot ceea ce este non-occidental. în timp ce Japonia a reuşit această performanţă în 33 de ani.Vizitati www. 1998. O extindere asemănătoare a comerţului s-a produs mai întâi între Asia şi lume şi apoi în interiorul Asiei. în 1949 41 Samuel Huntington. Această performanţă economică asiatică a fost în contrast cu modesta creştere sau chiar stagnare a economiilor europene . practicilor şi instituţiilor occidentale. în anii ’50.tocilar. Japonia este o ţară solitară şi tendinţa sa de a-şi ţine pieţele închise împiedică oarecum dezvoltarea mai amplă a comerţului intra-regional în Asia de Est. p149 Pagina 40 din 46 . însă aceasta s-a îndreaptat spre comunism. cursuri si referate postate de utilizatori. aceasta fiind considerată pentru o perioadă de timp o excepţie. reprezentat în mod special de SUA. 8-10%. India şi Vietnam.41 Dezvoltarea economică asiatică modifică echilibrul puterilor între Asia şi Occident. conferă ţărilor asiatice convingerea că au demonstrat superioritatea morală şi culturală. Malayesia. Coreea de Sud. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale.ro ! Arhiva online cu diplome. Dezvoltarea şi modernizarea Japoniei s-a făcut prin împrumutarea tehnicilor.

Ulterior.O.C. care nu i se supune şi ar putea opune rezistenţă. p.I.205 Pagina 41 din 46 . Comerţul acestor ţări cu Japonia a scăzut de la 23% la 13%. o nouă conducere a reorientat China spre capitalism. aceştia invocând acordul petrolier din 1933. Hong Kong.42 La începutul anilor ’90. de dublare a redevenţelor sale şi a declanşat o campanie pentru naţionalizarea industriei hidrocarburilor. când noul prim-ministru al Iranului. p.3.152 Andre Fontaine.O. Acest fapt a fost determinat de eşecul comunismului de a genera creştere economică şi succesul capitalismului în Japonia. comerţul între ţările zonei culturale chineze (ASEAN. Ali Razm Ara.C. care susţine naţionalizarea prin orice mijloace a petrolului şi Razm Ara.I.. China s-a definit ca ţară socialistă pe cont propriu. vol. după ce a obţinut promisiunea de ajutor din partea americanilor. Opinia publică iraniană a reacţionat prin numeroase manifestaţii. fiind proclamată Republica Populară Chineză. fiind dezamăgită de lipsa ajutorului american şi l-a numit pe Mossadiq. patriot devotat. la aproape 30%.cit.). însă aceasta eşuează şi Marea Britanie retrage toate facilităţile comerciale oferite Iranului şi întoarce din drum transporturile destinate acestuia.43 Parlamentul de la Teheran a refuzat oferta A. iar URSS-ul a devenit îngrijorat la apariţia unui nou pol de putere comunistă.Vizitati www. 42 43 Samuel Huntington. a redeschis negocierile cu Anglo-Iranian Oil Company (A.tocilar. op. Taiwan.O. Între Mossadiq. Rafinăria este obligată să îşi închidă porţile.ro ! Arhiva online cu diplome. op. se declanşează o dispută intensă şi acesta din urmă este asasinat.C. care considera că ţara nu poate exploata singură petrolul. Cu toate acestea. cursuri si referate postate de utilizatori. spre sfârşitul anilor ’70. deoarece tehnicienii britanici nu se supun noii companii naţionale iraniene. Această companie transforma-se Iranul în principalul producător de petrol şi a construit la Abadan cea mai mare rafinărie din lume. Truman încearca o conciliere. Importul din Uniunea Sovietică a avut câştig de cauză asupra celui din Occident. cit. În aprilie 1951 Mossadiq este numit prim ministru şi Şahul acceptă să promulge legea naţionalizării şi refuză arbitrajul propus de britanici.I. responsabil al negocierilor cu A. Coreea de Sud şi China) a crescut de la mai puţin de 20% în 1970.5 Crizele petrolului Prima criză a petrolului s-a declanşat în 1950. 3..

44 Marea Britanie doreşte cu orice preţ să păstreze rafinăria de la Abadan şi se teme că pierderea acesteia ar putea duce la dispariţia prezenţei britanice în Orient.C. Pentru a-şi proteja investiţiile.cit. Ibidem.O. intervenind prin manevre militare şi diplomatice. Mossadiq reuşise să obţină puteri depline din partea Parlamentului de la Teheran şi hotărăşte să rupă complet relaţiile diplomatice cu Regatul Unit. pentru a-şi oferi reciproc asistenţă în caz de agresiune în regiune. şi vânzarea petrolului stocat. În cadrul acestui acord Iranul primeşte jumătate din profituri. Acestea decid un embargo al ţiţeiului brut destinat SUA. însă acestea nu debarcă.C. prim-ministrul Egiptului denunţă tratatul încheiat în 1936 cu Marea Britanie.p213 46 www. care să servească drept atu. nu întârzie să apară. când este semnat un acord între National Iranian Oil Company (N. În toamnă. producătoare de petrol.tocilar. prin care aceasta are dreptul să-şi menţină trupe în zona canalului Suez. Mossadiq pierde sprijinul armatei şi. Mossadiq expulzează tot personalul britanic al rafinăriei. SUA furnizează armament şi materiale de război Israelului. devotat britanicilor este asasinat. Truman acordă un împrumut de 23 milioane de dolari Iranului şi încearcă să-l ajute pe Churchill să intervină pentru obţinerea compensaţiilor pentru A. Preţul ţiţeiului explodează şi SUA caută să negocieze cât mai repede reglementarea acestei crize. datorată existenţei petrolului. cu scopul de a obţine avantaje teritoriale. Între timp. Încercând să se impună autorităţii Şahului. Iraq. Iran şi Pakistan semnează Pactul de la Bagdad. britanicii trimit trupe în apropierea Iranului. Estul şi Vestul reacţionează imediat. Având în vedere importanţa strategică a zonei. regele Iordaniei.) şi un consorţiu în care americanii deţin 40% din acţiuni.I. în baza tratatului sovieto-persan putea invada Nord-ul ţării.info/history Pagina 42 din 46 .coursework. în cadrul unor negocieri ulterioare. op. care. La 6 octombrie 1973.O. În vara anului 1951. Acest eveniment este urmat de numeroase manifestaţii şi atacuri împotriva britanicilor la Cairo. Atacarea Iranului putea declanşa intervenţia URSS-ului. pornit de egipteni împotriva Israelului. britanicii 40% şi francezii 6%.Turcia.45 În 1955. iar reacţia ţărilor arabe.Vizitati www.46 Criza petrolului din 1973 este rezultatul unui război teritorial. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.I. Ca răspuns. egipteni şi sirieni atacă Peninsula Sinai şi Înălţimile Golan. ulterior postul de primministru. Criza este soluţionată în cele din urmă în 1954. 44 45 Andre Fontaine.

tocilar. URSS face presiuni asupra ţărilor arabe pentru încetarea luptelor şi ameninţă cu o intervenţie directă. op. Criza se încheie la 26 octombrie.47 47 Jean-Louis Dufour. cursuri si referate postate de utilizatori. cit..Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.128 Pagina 43 din 46 . p.

prin care intenţionează să pună capăt rivalităţii dintre cele 2 superputeri. poate fi văzut chiar ca o confruntare între bine şi rău. care se finalizează cu venirea la putere în URSS a lui Mihail Gorbaciov. Pe parcursul a aproape jumătate de secol.48 Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade. Prima perioadă se întinde de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. creşterea puterii economice a Japoniei. În cea de-a treia perioadă. p15 Pagina 44 din 46 . până în 1953. social şi cultural. la nivel politic. libertate şi îngrădire. Editura Routledge. Nixon şi SALT II de către Brejnev şi Carter. Războiul Rece a determinat transformări la scară largă. 1998. URSS nu mai este capabilă să susţină confruntarea cu SUA şi ajunge într-o stare de colaps. Au loc numeroase întâlniri şi negocieri. cursuri si referate postate de utilizatori. materializându-se într-o luptă a “orgoliilor politice”. supranumită şi “al doilea război rece”. Pentru o perioadă lungă de timp.Vizitati www. în care se desfăşoară evenimente ca războiul din Coreea. la moartea lui Stalin şi este considerată o perioadă de risc scăzut. este cunoscută sub numele de “Războiul rece”. semnarea acordului SALT I de către preşedintele sovietic Brejnev şi preşedintele SUA. în funcţie de intensitatea tensiunilor ce s-au dezvoltat între blocul Occidental şi cel de Răsărit. în anul 1991. Ultima perioadă.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. socialism şi capitalism. care începe în 1969. creştere economică pentru SUA şi colaps pentru Uniunea Sovietică. Germaniei şi conflicte regionale sângeroase. Acesta lansează conceptul “noua gândire politică”. este caracterizată de o accelerare a cursei înarmărilor. A world without meaning. CONCLUZII Perioada cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi până la destrămarea URSS. criza Berlinului. cum ar fi : decolonizarea lumii a treia. Acest interval de timp stă sub semnul rivalităţii între Occident şi Orient. Acestea au devenit miza rivalităţii între SUA şi URSS. Războiul Rece a schimbat ordinea mondială. acest eveniment ce a marcat sfârşitul secolului XX. 48 Zaki Laidi. economic. se încearcă destinderea şi normalizarea relaţiilor internaţionale. Aceasta a însemnat cheltuieli importante. Cea de-a doua perioadă este una de risc şi confruntare. criza rachetelor din Cuba şi războiul din Vietnam. În definitiv. ce generează în final destrămarea imperiului sovietic. ce s-a răsfrânt asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi mai ales asupra lumii a treia.

Bulgaria şi Ungaria.tocilar. Totuşi . cursuri si referate postate de utilizatori. De asemenea. Fiecare bloc avea un scop precis şi bine delimitat. Un aspect important al geopoliticii Războiului Rece este rivalitatea dintre uniunile de comerţ internaţional. Organizaţiile de comerţ aliate cu Washington-ul sau cu Moscova. deoarece balanţa se putea înclina în orice moment în favoarea unuia dintre competitori. Finalul de an 1989 a însemnat pentru ţările fostului bloc comunist o perioadă de frământări sociale şi politice majore. evoluând parcă de la o luptă privată a două naţiuni mândre. Geografia politică şi economică a Războiului Rece a fost caracterizată folosind termenii de “blocuri” sau “lumi”. 49 Conflictul a devenit subiectiv. în timp ce “lumea aIIa” promova socialismul. mai întâi în Polonia şi apoi în Cehoslovacia. Sfârşitul războiului rece a fost anticipat de prăbuşirea regimurilor comuniste în ţările Blocului Sovietic. Dramatismul conflictului provine şi din prezenţa factorului nuclear. ambele oferind “cheia modernităţii”. folosindu-si toate resursele disponibile pentru îndeplinirea acestuia. pentru a avea acces la minereuri de importanţă strategică şi coridoare de transport. Originea istorică a Războiului Rece.de a se înarma cu arme moderne de distrugere în masă.Cel mai 49 Ibidem Pagina 45 din 46 . în funcţie de evenimentele ce au apărut în diversele puncte strategice ale lumii. derivă cu siguranţă din capacitatea celor doi lideri supremi-URSS şi SUA. acest eveniment poate fi văzut ca cea mai completă şi formală încercare de “a adăuga înţeles puterii”. de a deţine supremaţia în stabilirea ordinii mondiale. “Lumea I” promova capitalismul.din motive de securitate interesele militare au fost mereu prezente. Mobilizarea permanentă era obligatorie. Analizând şirul evenimentelor de pe toată perioada războiului rece. putem observa o schimbare permanentă a echilibrului între interesele militare şi cele economice. Premisa colapsului uneia dintre puteri determină tensiune continuă.Vizitati www. au dezvoltat o intensă rivalitate şi şi-au definit sfere vaste de influenţă în întreaga lume. care erau văzute ca fiind relativ fixe şi impermeabile şi care erau separate de aşa numita “cortină de fier”. Regimurile socialiste au căzut treptat. În sens strict sfârşitul războiului rece este marcat de destrămarea URSS. Fiecare dintre acestea se lupta să dezvolte alianţe cu naţiunile din lumea a treia.ro ! Arhiva online cu diplome. precum piesele unui domino. care a devenit incapabilă să mai susţină cursa cu SUA. la testarea a două universalităţi. Efectele imediate au fost agravarea şi dramatizarea confruntării.

Politica de colaborare iniţiată de Gorbaciov şi întâlnirile sale cu George Bush.tocilar. au fost un pas înainte.ro ! Arhiva online cu diplome. dar nu au schimbat iminentul colaps al URSS. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 46 din 46 . Prin urmare. Acesta a avut loc în 1991 şi a condus la crearea unei Comunităţi de state independente. reuşind să-şi menţină supremaţia şi titlul de primă superputere. a fost căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989.Vizitati www. important eveniment ce a marcat începutul sfârşitului pentru comunism şi implicit pentru războiul rece. SUA sunt cele care au câştigat acest război.