Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prezentarea relatiilor internationale din perioada Razboiului Rece

INTRODUCERE

Termenul de “război rece” este folosit pentru a denumi perioada de timp cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi începutul anilor ’90. Această perioadă este marcată de o rivalitate accentuată între Occident şi Orient, cele două având scopuri şi obiective antagonice şi fiind separate de o “cortină de fier”. Fiecare dintre cele două “lumi” încearca să îşi extindă influenţa şi să îşi impună doctrina şi de aici derivă o adevărată luptă pentru putere, care s-a desfăşurat pe parcursul a aproape jumătate de secol. Actorii principali ai războiului rece sunt SUA şi URSS. Între cele două se dezvoltă un conflict, deoarece URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar SUA doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Războiul rece nu constă în conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia. Războiul rece, şi-a pus amprenta asupra colaborării şi relaţiilor între ţările din întreaga lume. Războiul rece a determinat ample evenimente la nivel mondial, care au atras atenţia numeroşilor scriitori, care au încercat să le expună şi să le explice în cărţile lor. Una din cele mai ample lucrări ce au ca temă războiul rece este cea a lui Andre Fontaine, Istoria războiului rece, apărută în 4 volume la Editura Militară, Bucureşti în anul 1993. De asemenea, o analiză detaliată se regăseşte în cartea lui Martin McCauley, Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, publicată de Editura Polirom Iasi în anul 1999. O altă lucrare importantă este Împărţirea lumii-Istoria războiului rece, scrisă de Wilfried Loth şi tipărită la Editura Saeculum Bucureşti, în 1997. Peter Calvocoressi a tratat războiul rece în 2 cărţi importante, Rupeţi rândurile! Al doilea război mondial şi configurarea Europei postbelice şi, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, ambele apărute la Editura Polirom Iaşi în anul 2000 şi respectiv 2003.

Pagina 1 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O formă sintetizată a evenimentelor din perioada războiului rece se regăseşte în 3 cărţi, Pascal Boniface, Relaţiile Est-Vest 1945-1991, Pascal Fontaine, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre şi Philippe Moreau Defarges, Relaţii internaţionale după 1945. Toate cele 3 cărţi au apărut la Editura Institutul European, primele două în anul 1998 şi cea din urmă în 2001. Prezentarea detaliată a evenimentelor războiului rece, galerie foto şi documente, se regăsesc pe internet la site-ul dedicat acestui eveniment, la adresa www. coldwar.org. Prezenta lucrare îşi propune să analizeze, pe parcursul a trei capitole, relaţiile internaţionale în perioada războiului rece, atât la nivel politic şi militar, cât şi din punct de vedere economic. Prima parte a capitolului I defineşte termenul de “război rece” şi descrie cele 4 perioade principale ale acestuia. Ultima parte a primului capitol evidenţiază caracteristicile războiului rece şi teoriile ce au fost emise pe seama opiniilor internaţionale asupra acestuia. Capitolul II tratează războiul rece din punct de vedere al relaţiilor politice şi militare. Sunt prezentate cele mai importante evenimente, dintre care, războiul din Coreea, criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba, războiul din Vietnam şi cel din Afganistan. Toate acestea au stat sub semnul împărţirii lumii între două superputeri rivale- SUA şi URSS. În ultimul capitol sunt descrise relaţiile economice desfăşurate pe parcursul războiului rece, relaţii ce s-au concretizat în crearea Comunităţii Europene şi a unor organizaţii regionale, menite să apere interesele ţărilor.

Pagina 2 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitolul I Declanşarea Războiului Rece

1.1 Definirea Războiului Rece

Expresia “război rece” datează din secolul XIV, când scriitorul spaniol Don Juan Manuel a utilizat-o pentru a descrie conflictul dintre creştinătate şi islam. El a observat ca războaiele reci şi cele fierbinţi se disting în principal prin modul în care se sfârşesc: “Războiul care este extrem de crud şi foarte fierbinte se sfârşeşte fie cu moarte, fie cu pace, în timp ce un război rece nu aduce nici pace şi nici nu conferă onoare acelora care l-au iniţiat”.1 După sfârşitul celui de-al II lea Război mondial, în lume se conturează 2 poli ai puterii-SUA şi URSS. Dispariţia alianţelor la sfârşitul războiului, pun faţă în faţă cele două puteri. Statele europene, slăbite după război şi incapabile să îşi susţină apărarea prin mijloace proprii, devin miza rivalităţii între doi coloşi cu şanse total diferite.2 Se dezvoltă astfel un conflict de lungă durată, cunoscut sub numele de “Război Rece”. În viziunea lui Stalin, războiul rece “ nu este ca acela din trecut. Oricine ocupă un teritoriu îşi impune şi propriul său sistem social. Fiecare îşi impune propriul sistem până unde înaintează armatele sale.”3 În sens strict, începutul războiului rece este marcat de întâlnirea dintre Winston Churchill şi Harry Truman, la 5 mai 1946, când Churchill a afirmat următoarele: ”De la Strettin la Marea Baltică şi până la Triest în Adriatica, o cortină de fier a coborât în mijlocul continentului.”4 Democraţia şi libertatea trebuiesc instalate cât mai repede, pentru a stopa intenţia sovietică de a-şi extinde nelimitat puterea şi doctrina. Războiul rece se organizează după principiul “război improbabil, pace imposibilă”. Războiul este improbabil pentru că descurajarea nucleară împiedică superputerile să transforme războiul rece în conflict real. Pacea este imposibilă pentru că scopurile celor doi actori sunt antagonice. URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar lumea
1 2

Martin McCauley;Rusia,America si Razboiul Rece 1949-1991,Editura Polirom,Iasi,1999,p33 Philippe Moreau Defarges;Relatii internationale dupa 1945;Editura Institutul European,2001,p4 3 Florin Constantiniu,De la razboiul fierbinte la razboiul rece,Editura Corint,Bucuresti,1998 4 Pascal Boniface;Relatiile Est-Vest 1945-1991,Editura Institutul European,Iasi,1998

Pagina 3 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

occidentală doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Nu există un conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia.

1.2. Perioadele principale ale Războiului Rece

Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade principale.5 Prima perioadă este plasată în ultimii ani ai lui Stalin, până la moartea sa în 1953. Politica externă rusă în timpul acestor ani a fost de risc scăzut sau contrară riscului. Urmează apoi a doua perioadă, una de pericol şi de confruntare, de la moartea lui Stalin, până la evidentul interval de destindere care începe brusc în 1969. Caracteristică acestei perioade este diplomaţia riscantă practicată de Hruşciov, care era mult prea încrezător în puterea crescândă a URSS. A treia perioadă este una de destindere şi de manifestare a dorinţelor ambelor superputeri de a-şi normaliza relaţiile şi de a reduce riscul confruntării. Această perioadă se încheie cu invazia sovietică în Afganistan în 1979. Aceasta este considerată cea mai gravă greşeală a politicii externe sovietice. În perioada a patra, supranumită şi “al doilea Război Rece”, a avut loc o accelerare a cursei înarmărilor şi o ridicare a temperaturii politice. Acest proces este stopat de Mihail Gorbaciov, care dorea o reevaluare a obiectivelor politicii externe şi negocierea unui nou tip de relaţie cu America. Prin urmare, Moscova nu mai sprijină comunismul şi mişcările de eliberare naţională din lume. URSS nu mai suporta povara economică de a fi o superputere şi a suferit un fenomen de implozie. Prin politica sa, Gorbaciov şi-a distrus propriul stat şi beneficiile au revenit SUA. Unii specialişti consideră că anul 1917 marchează începutul Războiului rece, an în care bolşevicii au înfiinţat primul stat comunist.6 Încă din anul 1918, Lenin căutase să stabilească un mod de convieţuire cu lumea capitalistă, fiind convins că supravieţuirea puterii sovietelor este elementul esenţial în promovarea revoluţiei mondiale. Datorită acestui fapt, până la izbucnirea celui de al II-lea Război Mondial, politica externă sovietică a fost defensivă. Cu toate acestea, Stalin a agreat doctrina marxistă, conform căreia războiul dintre capitalism şi comunism era inevitabil, aşa
5 6

Martin McCauley,op. cit.,p.33 Ibidem

Pagina 4 din 46

decât a unor manevre ale Moscovei. Singurul său rival real era America şi. Constituirea Republicii Populare Chineze în octombrie 1949 a dat naştere unui al doilea potenţial gigant comunist. care începe în 1948. anticomunist convins.dar să nu încerce să preia puterea. la solicitarea Vest-europenilor. Blocada Berlinului. înaintea acordării oricărui împrumut. finalizată prin înfrângerea acestora la Dien Bien Phu în 1954 . s-a dovedit a fi prea mult pentru Moscova. Moscova a jucat un rol esenţial în negocierile care au dus la înfiinţarea FMI şi a Băncii Mondiale. a turnat gaz pe foc. au condus în cele din urmă la Doctrina Truman şi Planul Marshall.tocilar. mai mult datorită unei greşeli a politicienilor locali. El era pregătit să accepte divizarea Europei încă din 1946. dar trebuia să fie evident că ruşii sunt de condamnat pentru aceasta. astfel. Ca urmare a războiului. Moscova a avut satisfacţia de a vedea lumea împărţită în două tabere antagonice. În iunie 1950 au intervenit noi victorii comuniste în Asia. Un parteneriat pentru pace părea posibil în 1945. a convins mulţi europeni că “tăvălugul” comunist se deplasează către Vest.ro ! Arhiva online cu diplome. Stalin nu dorea să provoace un conflict cu SUA şi a ordonat partidelor comuniste din Europa să participe la guvernare acolo unde era posibil. Cu toate acestea. doctrina militară sovietică a fost ofensivă . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Stalin nu dorea ca Occidentul să înţeleagă cât de precară era situaţia economică a URSS în 1945. Pagina 5 din 46 . Ernest Bevin. imediat după aceea. era îngrijorat de sporirea influenţei comuniste. Preluarea puterii de către comunişti în Cehoslovacia în februarie 1948. Consolidarea puterii comuniste în estul şi sud-estul Europei. Ca ripostă la aceeaşi situaţie a fost creat NATO. în 1946. pentru a câştiga un astfel de conflict. prevederea FMI. conform căreia experţii săi ar trebui să aibă acces la date strategice de mare importanţă. Al II-lea Război mondial a transformat URSS în cea mai mare putere militară din Europa. precum invazia Nordcoreeană în Coreea de Sud şi ofensiva comunistă împotriva francezilor. încât URSS trebuia să devină suficient de bine pregatită din punct de vedere militar. O consecinţă directă a blocadei a fost înfiinţarea Germaniei de Vest şi. în Vietnam. Datorită acestei convingeri precum şi a prezumţiei că eventualele războaie vor fi purtate pe teritorii străine. Ministrul britanic al Afacerilor Externe. a Republicii Democrate Germane (RDG) în Est. incluzând rezervele în aur. relaţia cu Washington-ul a căpătat o importanţă vitală pentru Moscova. precum şi eventualitatea câştigării de către comunişti a războiului civil din Grecia. cea socialistă şi cea capitalistă.

care era hotărât să pună capăt războiului coreean. Revolta maghiară şi invazia anglo-franceză în Egipt au survenit în 1956. A fost semnat un armistiţiu în Coreea. Moscova lansase deja “doctrina coexistenţei paşnice” în 1952. stabilindu-se o linie permanentă de comunicare între Moscova şi Washington. au marcat o fază de negocieri între Est şi Vest şi sfârşitul primului război rece. Atunci când Hruşciov a fost îndepartat în 1964. asupra Germaniei. Cu toate acestea. Sovieticii s-au declarat de acord să părăsească Austria. Stalin a fost un negociator de risc scăzut. precum şi alegerea preşedintelui Eisenhower. care a adus lumea aproape de izbucnirea unui război nuclear. în cadrul unui tratat de pace care descria Austria ca stat neutru. optimismul a dispărut curând şi. relaţiile dintre Est şi Vest devenind extrem de fragile. Kennedy. perioada 1953-1969 a fost marcată de o politică “pe marginea prăpastiei” şi de conflicte primejdioase. neânregistrându-se vreo modificare de scor în întrecerea dintre capitalism şi comunism. Pe fondul unei noi stări de spirit. Cel mai primejdios eveniment s-a dovedit a fi criza rachetelor cubaneze. în urma experimentării reuşite a primei sale bombe atomice. în iulie 1953 şi în Indochina în 1954.Vizitati www. dar Moscova a rămas fidelă ţelului său în ceea ce privea o Germanie unită şi neutră până în 1958. când Hruşciov a declarat că realizările socialiste ale RDG nu puteau fi irosite. Austriei. Coreei şi Indochinei. Moartea lui Stalin în 1953. au avut loc negocieri între Est şi Vest în 1954 şi 1955. mai optimiste. Acesta a luat sfârşit brusc. Pagina 6 din 46 . cea din urmă determinându-i pe ruşi să ameninţe cu intervenţia militară în favoarea Egiptului. Cu ocazia vizitei lui Hruşciov în America. Criza din Cuba a avut în final efectul de a calma lucrurile şi. idee la care sau opus Germania de Vest şi Franţa. compromis datorită faptului că un avion american de recunoaştere fusese doborât de către ruşi. în 1963 a fost semnat un tratat de interzicere a testelor nucleare. precum şi în faptul că îl putea înfrunta pe John F. la Summit-ul de la Paris. în 1959. a început o nouă perioadă de negocieri şi astfel s-a născut “spiritul de Camp David” (o variantă timpurie a perioadei de destindere) între el şi Eisenhower. în timp ce Hruşciov era un negociator de risc ridicat. în 1960. Rusia a dorit o Germanie unită şi neutră. care credea în iminenta victorie a comunismului.ro ! Arhiva online cu diplome. Nu a existat nici un acord referitor la Germania. deşi era capabil de mişcări de repliere atunci când se confrunta cu o situaţie critică. cursuri si referate postate de utilizatori. Kosâghin a devenit negociator şef şi întâlnirile au continuat până în 1967. Această situaţie a rezultat din optimismul exagerat al lui Hruşciov. din octombrie 1962.tocilar. Coreea şi Vietman au rămas de asemenea divizate.

Prin urmare. cum ar fi Libia. URSS şi SUA. Cuba şi Nicaragua. în prima parte a conducerii lui Brejnev. odată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Această acţiune a fost rezultatul a două erori de calcul sovietice: aceştia au crezut că operaţiunea va dura numai câteva săptămâni şi că americanii nu vor ridica obiecţii importante.Vizitati www. Al doilea Război Rece a durat din perioada ocupării Afganistanului până în martie 1985. după care a început o perioadă de negocieri intense. În SUA. cursuri si referate postate de utilizatori. în vreme ce ambele părţi vorbeau de nevoia de a fi pregatite pentru război în cazul în care cealaltă parte atacă. Războiul devine din ce în ce mai mult o alternativă. Această fază a durat din 1969 până în 1979. În 1965 SUA a luat fatala decizie de a interveni în Vietnam şi în Republica Dominicană. sprijinindu-i fiecare pe câte unul din oponenţi. De asemenea a avut drept consecinţă scindarea şi chiar dezintegrarea unor partide comuniste din Occident şi. a diminuat atractivitatatea socialismului de tip sovietic. Intensitatea polemicilor dintre Est şi Vest în timpul acestei perioade amintea de primul Război Rece. Acordurile de la Paris au permis SUA să-şi retragă trupele din Indochina şi să încheie astfel un capitol nefericit din istoria lor. Invazia Cehoslovaciei în 1968 de către trupele Tratatului de la Varşovia-după ce preşedintele Johnson asigurase Moscova că ţara era în sfera acesteia de influenţă a răspândit teama în Germania de V şi a ridicat tensiunea internaţională. Recunoaşterea de către SUA a faptului că acestea şi URSS erau pregatite în mod egal din punct de vedere nuclear a condus la semnarea acordului SALT I în 1972. Sovieticii şi-au atins un scop-recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor stabilite în Europa după 1945-dar au acceptat faptul că drepturile omului sunt o problemă de preocupare internaţională. Conferinţa asupra Securitătii şi Cooperării în Europa (CSCE) din 1975 a avut ca rezultat semnarea Actului final de la Helsinki. şi în acest timp s-au semnat numeroase acorduri internaţionale.ro ! Arhiva online cu diplome. manifestându-şi în mod deschis disponibilitatea de a interveni în ţări ale lumii a treia. URSS era ridiculizată şi descrisă ca o întruchipare a Pagina 7 din 46 . în mod inevitabil.tocilar. preşedintele Reagan promitea să restabilească supremaţia militară. Preşedintele american a mărturisit că invazia i-a deschis ochii asupra adevăratei naturi a URSS. Al treilea război israeliano-arab a izbucnit în 1967. Această perioadă a fost marcată de o creştere rapidă a cheltuielilor militare. fără precedent. numită “destindere”. folosirea forţei în relaţiile internaţionale devine legitimă. Influenţa militară sovietică asupra politicii de securitate mondială era. Sovieticii au răspuns cu aceeaşi monedă şi. Această epocă de politică “pe marginea prapastiei” s-a sfârşit cu alegerea preşedintelui Nixon în 1969. pentru a promova valorile occidentale. pe lânga altele au instalat proiectile SS20 în Europa de Est. Existau stări de încordare peste tot în lume. Destinderea s-a sfârşit în 1979 cu invazia sovietică în Afganistan.

dezbaterile Est-Vest au continuat la Geneva. Împreună cu ministrul său de externe. Gorbaciov a lansat o “ofensivă a farmecului” şi a cucerit întreaga lume occidentală. că armele nucleare ar trebui abolite până în anul 2000 şi că ideologia ar trebui exclusă din elaborarea strategiilor de politică externă şi de securitate internaţională. Relaţiile superputerilor au devenit un joc de sumă zero: dacă URSS obţinea un avantaj oriunde în lume. Convingerea sa că mişcarea pentru pace era destul de puternică pentru a sili guvernul Vest-german să-şi reconsidere politica de instalare a rachetelor Pershing şi Cruise era greşită. Eduard Şevardnatze. op. a fost istoric. că toate statele sunt interdepedente. SUA pierdea şi invers. ”imperiului răului” de către preşedintele Reagan şi.cit. soldându-se cu un acord de eliminare a tuturor categoriilor de arme nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune..p38 Martin McCauley.ro ! Arhiva online cu diplome. la Geneva în 1985. La ultimul summit de la Moscova din mai-iunie 1988. Cu toate acestea. Al treilea summit de la Washington. de asemenea era acuzată de susţinerea terorismului internaţional şi chiar de tentativa de a-l asasina pe Papă. dar de această dată nu a putut fi depăşit dezacordul asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. s-a finalizat cu o declaraţie comună.. au 7 8 Martin McCauley . Alegerea lui Mihail Gorbaciov ca lider sovietic în martie 1985 a inaugurat o schimbare categorică a naturii relaţiilor internaţionale. pentru negocierea reducerii armamentului nuclear cu rază medie de acţiune şi a celui strategic. la Madrid în legătură cu CSCE(Conferinţa asupra Securitaţii şi Comunicării în Europa) şi la Viena pentru reducerea reciprocă şi echilibrată a forţelor militare în Europa. Reagan şi Gorbaciov au semnat Tratatul armelor nucleare cu rază medie de acţiune(INF). din decembrie 1987. Convins că ţara sa era secătuită de cursa înarmărilor.7 Washington-ul a început să vadă mâna Moscovei în tulburările care aveau loc pretutindeni în lume. el a acordat întâietate politicii externe şi a vorbit de o nouă gândire politică. Faptul că Andropov a preluat puterea în 1982 a scos la iveală prea puţine schimbări în atitudinea URSS. care propunea reducerea la jumătate a arsenalului nuclear al superputerilor. Cu toate acestea. Întâlnirea următoare a avut loc la Reykjavik în octombrie 1986. s-au retras de la Olimpiada de la Moscova din 1980.tocilar. SUA şi aliaţii lor s-au decis să redreseze balanţa.8 Prima sa întâlnire cu preşedintele Reagan. Unul din motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie era valul de state comuniste sau procomuniste care au luat fiinţa în şi după anul 1974 în Orientul Mijlociu.Vizitati www. p39 Pagina 8 din 46 . op. cit. SUA au folosit boicotarea comerţului ca pe o armă şi de asemenea. Africa şi America Centrală. cursuri si referate postate de utilizatori. Aceasta confirma faptul că securitatea internaţională nu poate fi atinsă numai prin mijloace militare.

URSS a boicotat pentru un timp chiar O. semnat în 1990 şi Tratatul START semnat în iulie 1991. Din această cauză. El a menţinut căi de rezolvare deschise asupra problemei statului german şi dorea o Germanie unită. Europa de Vest era slăbită după 1945 şi temătoare în privinţa atractivităţii prezentate de soluţiile marxiste şi intenţiile sovietice. divizarea Europei şi.Vizitati www. Conflictul a fost iniţial localizat în Europa.N. neutră şi binevoitoare. În pofida acestui fapt. ca nereprezentând o ameninţare la securitatea lor şi apoi. Războiul Rece s-a sfârşit pentru că URSS a devenit un solicitant. a avut scopul ”de a face lumea sigură pentru democraţie”. iar dezmembrarea acesteia a stopat evolutia Tratatului START. Unul din acordurile la care s-a ajuns la Geneva în februarie 1989. în special în ceea ce priveşte controlul asupra implementării tratatului. a lumii în două tabere. a fost cel referitor la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. dar s-a extins ulterior şi în Asia.ro ! Arhiva online cu diplome. deşi Stalin a promovat Pagina 9 din 46 . de îngrădire (containment) şi renunţare la izolaţionism. 1. Politica dublă adoptată de SUA faţă de URSS în Războiul Rece. privind-o ca pe o ameninţare groaznică. Occidentul a judecat greşit puterea şi intenţiile URSS.U. Aceasta isterie a dus la apariţia doctrinei cunoscută sub numele de ” McCarthysm “ şi a denaturat profund dezbaterea până în momentul în care URSS a încetat să mai existe. Stalin dorea o înţelegere cu Occidentul. precum şi negocieri cu totul nesemnificative între Est şi Vest. Relaţiile URSS cu preşedintele Bush au fost bune şi au condus la semnarea a două acorduri istorice: Tratatul CFE (Tratatul asupra forţelor convenţionale în Europa). începând cu modul în care SUA percepeau Moscova. în cele din urmă. cursuri si referate postate de utilizatori. continuat să existe mari dificultăţi.tocilar. Caractericticile Războiului Rece În perioada primului Război Rece s-a înregistrat o adevărata cursă a înarmărilor. sovieticii admiţându-şi eşecul. Blocada Berlinului a reconfirmat îngrijorarea Occidentului în legătură cu expansiunea sovietică. cu Gorbaciov încercând fără rezultat să obţină împrumuturi mari din Occident pentru susţinerea vechiului sistem.3. Cei doi preşedinţi nu au discutat asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. dezacordul manifestat de persoanele aflate la conducerea URSS a subminat Tratatul CFE. dar nu şi integrarea în capitalismul occidental şi ar fi preferat soluţia finlandeză-neutralitatea.

a primit întotdeauna răspunsuri de circumstanţă. au folosit prilejul creat de invazia din Afganistan din 1979. a fost silit să caute ajutor şi protecţie la Moscova. SUA au fost puterea economică dominantă şi. pentru a cere pregătire defensivă de mai mare amploare. monolitul comunist a început să crape. Revoluţia cubaneză din 1959 nu a fost comunistă la origine. Rusia şi-a început declinul economic. Occidentalii care avertizaseră asupra expansiunii sovietice.Vizitati www. pe măsură ce Moscova începea să se implice în lumea a treia procomunistă. criza rachetelor cubaneze a fost rezultatul dorinţei lui Hruşciov de a face faţă dominaţiei americane în ceea ce priveşte rachetele balistice intercontinentale. permanent dialogul şi a avansat mai multe propuneri asupra Germaniei. Perioada de destindere a marcat apogeul puterii sovietice. pentru prima dată. Către mijlocul anilor ’50.tocilar. când el a declarat că bazele societăţii comuniste (nivel de viaţă foarte ridicat pentru toţi) vor fi puse până în 1980. în 1962. a constituit Pagina 10 din 46 . Reprimarea violentă a “Primăverii de la Praga”. Acest fapt este evidenţiat de conflictul chino-sovietic. De asemenea el a extins raza de acţiune a politicii externe sovietice. Este o ironie a sorţii faptul că în momentul în care SUA au recunoscut echilibrul. sub conducerea lui Hruşciov. influenţa înarmării sovietice s-a amplificat. imprevizibilă şi el a fost foarte dornic să se servească de arsenalul nuclear sovietic ca argument în cursul tratativelor. Africa părea să primească foarte bine comunismul ( de exemplu Angola. Mai târziu. în mod special India şi Orientul Mijlociu şi oferind peste tot soluţia alternativă la capitalismul occidental. Al II-lea Război Rece a fost diferit de primul. paritatea nucleară. prin faptul că.ro ! Arhiva online cu diplome. În parte. cursuri si referate postate de utilizatori. politica sovietică sub Hruşciov a devenit. datorită ameninţărilor americane. pentru un scurt interval. URSS împărtăşea convingerea că a recuperat decalajul şi că este capabilă să pună America în umbră. prin amplasarea rachetelor sovietice în Cuba. vizitând Asia şi. Hruşciov căuta o soluţie la problema Berlinului (Berlinul de Vest ar fi urmat să intre treptat sub controlul comuniştilor) şi apoi a acceptat planul RDG de a clădi Zidul Berlinului. Mozambicul şi Etiopia). s-au bucurat de supremaţia nucleară. datorită acestui optimism. Teoria utopică a lui Hruşciov a ieşit la iveală în 1961. dar Castro. Conducătorii sovietici au susţinut mai târziu că ei au autoritatea de a lansa o lovitură nucleară împotriva SUA dacă vor observa că sunt ţinta unui atac nuclear. într-o mai mare măsură. La începutul perioadei postbelice. acesta devenind în schimb o ameninţare de natură militară şi împotriva securităţii. Occidentul nu mai privea cu teamă comunismul ca ideologie. La sfârşitul anilor ’70. Cu toate acestea.

semnalul ce anunţa moartea marxismului.1997. Din nou resposabilitatea este atribuită acţiunilor unui singur stat.ro ! Arhiva online cu diplome.9 Teza revizionistă-imperialismul american Această teorie a fost emisă de adversarii politicii externe a administraţiei Truman şi a fost intens dezbătută în lucrări şi discuţii publice. reuşind să-şi extindă influenţa şi să-şi impună voinţa în sistemul economic mondial. 1. pentru a avea acces nelimitat la materii prime şi schimb de produse şi servicii.Bucureşti. devenind în scurt timp o certitudine pentru opinia publică americană şi Vest-europeană. în timp ce partea opusă face eforturi pentru a evita conflictul militar. cu Washington-ul privit ca o sursă a răului. Prin urmare un stat este blamat pentru toate problemele care se ivesc în relaţiile internaţionale.4. 9 Wilfried Loth. perioada următoare fiind caracterizată de campanii de propagandă. ca rezultat al unei lupte de clasă universale.tocilar. Aceasta este o imagine similară celei anterioare. Teorii asupra cauzelor Războiului Rece Teza tradiţională-ameninţarea rusească A fost formulată încă din 1946/1947. iar aceasta preamărea victoria mondială a socialismului asupra capitalismului. cursuri si referate postate de utilizatori. SUA au apelat la cerinţele unui tratament egal şi şanse egale pe toate pieţele. Se considera că sistemul capitalist implică producţia militară şi confruntarea pentru a supravieţui. exponent al capitalismului agresiv şi expansionist. Această teorie susţine că toate conflictele şi crizele au fost iniţiate de URSS şi au fost produse de expansionismul rusesc.Vizitati www.Editura Saeculum. Acest lucru le-a conferit numeroase avantaje.p10 Pagina 11 din 46 . de către consilierul american George Kennan.Împărţirea lumii-Istoria Războiului Rece . care făcea parte integrantă din ideologia marxist-leninistă.

dintre statele dominante şi cele dominate. Teoria Vest-Est Pagina 12 din 46 . alarmează Rusia.Vizitati www. fiind în acelaşi timp o expresie a insecurităţii chineze.ro ! Arhiva online cu diplome. dintre naţiunile bogate şi cele sărace. Această teorie se bucura de popularitate în special în rândul statelor înscrise în mişcarea pentru pace. Teoria cursei înarmărilor Construirea armelor nucleare atinsese proporţii care lăsau impresia că fenomenul scăpase de sub control. Aceasta subliniază ruptura dintre Beijing şi Moscova. având drept scop dominarea lumii. care. În perioada anilor ’70 survine o apropiere faţă de Moscova.tocilar. Responsabilitatea aparţinea atât Estului cât şi Vestului. în schimb. În lumea a treia competiţia pentru poziţia dominantă este văzută ca sursă a tuturor conflictelor. Teoria superputerilor Dezvoltată de către chinezi în perioada anilor ’60 pentru a demonstra îndepărtarea Moscovei de adevărata cale marxist-leninistă. Din această cauză stoparea cursei înarmărilor şi promovarea dezarmării erau considerate de o importanţă capitală. cursuri si referate postate de utilizatori. teoria are în vedere o aşa-numită înţelegere tacită şi competiţie acerbă între superputeri. Teoria Nord-Sud Susţinătorii acestei teorii considerau că principalul conflict din lume este cel dintre Nord şi Sud.

Teoria intrastatală Politica internă a statelor determină politica lor externă. Politica mondială este dominată de conflicte între statele capitaliste bogate.tocilar. Conflictul dintre capitalism şi comunism se manifestă prin tensiunile care apar între superputeri. op. cursuri si referate postate de utilizatori. Conflictul ruso-american reprezintă doar o perdea de fum menită să ascundă adevaratul conflict. De asemenea aceste conflicte între statele capitaliste bogate favorizează şi agravează conflictele din interiorul lumii a treia. Schimbările în politica externă sunt legate de modificări ale raportului forţelor interne. 10 10 Martin McCauley. care este cel dintre SUA. cit.ro ! Arhiva online cu diplome. Tensiunea este produsul declinului şi expresia revoluţiei sociale. de apariţia unor noi insuficienţe economice şi de modificări ale structurii sociale. inevitabil şi superputerile în conflict.. Mişcarea revoluţionară din lumea a treia implică. Teoria conflictului de clasă Această teorie este clădită pe analiza marxistă a conflictului de clasă ca promotor al schimbării. Politicienii folosesc anumite conjuncturi şi evenimente internaţionale pentru a rezolva tensiunile interne şi pentru a obtine avantaje în faţa competitorilor lor naţionali în lupta internă pentru putere.Vizitati www.p42 Pagina 13 din 46 . Japonia şi UE.

bombardamente aeriene. total lipsite de resurse. scăderea speranţei de viată cu 8 ani în Franta) şi de disproporţia între sexe şi vârste. La pierderile umane ale războiului se adugă imense pierderi materiale. În urma efectelor financiare dezastruoase ale războiului. Germania a înregistrat 5 milioane morţi. jafuri. legate de scăderea numărului de naşteri. Polonia 80% din industrie şi mijloace de transport. cit.000. producţia agricolă cu 1/3 în Europa Occidentală şi cu mai mult de ½ în Europa Centrală şi Orientală. ţarile au fost nevoite să recurgă la împrumuturi.000. Ca urmare a războiului se înregistrează mari deplasări de populaţii.tocilar. 35 milioane sunt europeni11. Pagina 14 din 46 . din care jumătate civili (10% din populaţia totală a ţării). Viaţa economică şi socială în Europa este afectată de deficitul natalităţii. Prin urmare. cursuri si referate postate de utilizatori. iar în locurile unde caută refugiu. masacre.000 colhozuri şi 6 milioane case. Distrugerea forţelor armate. Trebuie luat în considerare şi bilanţul moral al războiului.5 milioane (80% civili). Yugoslavia 60 % din potenţialul agricol. Din bilanţul total de 50 milioane morţi şi dispăruţi. a potenţialului industrial. tot Europa a fost cea mai afectată.8 milioane. Franţa aproape întreaga suprafaţă portuară şi o parte din căile ferate. datoria publică a ţărilor creşte semnificativ. La acestea se adaugă pierderile indirecte. Yugoslavia 1. în principal civili (15% din populaţia ţării). Franţa 600. Italia 500. nu găsesc decât ruine şi foamete. Producţia industrială scade cu 50% din 1939. mai ales militari.1 Situaţia Europei după război Cu toate că cel de-al II-lea Război Mondial a durat mai mult în Asia. URSS a pierdut 100. Italia 50% din reţeaua feroviară. creşterea mortalităţii-toate drept consecinţă a restricţiilor alimentare. Polonia 5. copiilor şi invalizilor. creşterea impozitelor şi utilizarea tot mai mult a biletelor de bancă.ro ! Arhiva online cu diplome. op. iar populaţia activă trebuie să suporte cheltuielile pentru întreţinerea persoanelor în vârstă. poduri şi canale.Vizitati www. URSS a pierdut 20 milioane de oameni. Se reduce mâna de lucru. având în vedere că pentru distrugerea adversarului s-a apelat la violenţe monstruoase. 11 Pascal Boniface.iar toate aceste orori au culminat cu lagărele de exterminare ale Germaniei hitleriste. CAPITOLUL II Relaţiile politico-militare Est-Vest 2.

2. Îşi păstrează cuceririle realizate între 1939-1941 (Tările Baltice. op. Basarabia română.2 SUA Avantajul SUA este că pe teritoriul său nu au avut loc lupte.Conferinţa de la Yalta Conferinţa de la Yalta.000 oameni. care este considerată “simbolul împărţirii Europei între ruşi şi americani”. 2. în timp ce Yugoslavia urma să fie dominată în proporţie de 50-50%.ro ! Arhiva online cu diplome. fusese făcut între Churchill şi Stalin în octombrie 1944: URSS-90% din Romania. la 4-11 februarie 1945. 2. pentru a evita un nou conflict armat.3.12 Stalin este obligat să respecte drepturile şi suveranităţile popoarelor eliberate. pe Stalin. Rusia albă poloneză) şi anexează Nord-ul Prusiei orientale şi Rutenia cehoslovacă. cit.2. Extinde cu 200 Km spre Vest frontiera germano-poloneză fixată de fluviile Oder şi Neisse. Noile puteri ale lumii. Potenţialul industrial nu este afectat. dar acceptă dezmembrarea Germaniei.tocilar. Totuşi obţine câştiguri teritoriale substanţiale. Roosevelt şi Churchill. Un acord vag de împărţire a influenţei. iar Regatul Unit 90% din Grecia.3. URSS Uniunea Sovietică plăteşte un tribut greu celui de-al II-lea Război Mondial : 26 milioane morţi.1. ţara distrusă şi pierderi economice evaluate la 6 ani de PNB. Roosevelt nu acceptă acordul anglo-rusesc.3.URSS şi SUA 2. ci stimulat de război. Carelia finlandeză. i-a adus faţă în faţă. Ocupă în principal întreaga Europa de Est şi se constituie într-o zonă de securitate înainte de a o transforma într-un bloc ideologic şi militar. Pagina 15 din 46 . 80% din Bulgaria. Ungaria. cursuri si referate postate de utilizatori. iar pierderile umane au fost de 300.Vizitati www. care este demilitarizată şi împărţită în 4 zone de ocupare. PNB se 12 Philippe Moreau Defarges.

2. dolarul devine moneda schimburilor internaţionale.4.14 Această “cortina de fier” separă ţările din Estul Europei. SUA deţine 2/3 din flota comercială mondială. din 1944. Lovitura de la Praga.Vizitati www. cit.4. îşi impune. o cortina de fier a coborât în mijlocul continentului european”. de ţările occidentale.102 Pascal Boniface.”13 După 1945. de la care aşteaptă sprijin economic. pe malul Balticii. cit. op. deopotrivă.tocilar. Prin Acordul de la Bretton Woods. Stalin intenţionează să-şi extindă influenţa cât mai mult posibil. România. care a avut o democraţie liberală înainte de război.12 Pagina 16 din 46 . dublează şi reprezintă aproape ½ din producţia mondială. aflate sub dominaţie sovietică.ro ! Arhiva online cu diplome. Blocul sovietic Stalin a declarat că “cine ocupă un teritoriu. Împărţirea Europei 2. la Trieste. ocupă primul loc în toate sectoarele producţiei. p. intervenind pentru a evita ca Europa să fie dominată de o singură putere şi pentru crearea unui echilibru de forţe. în Polonia şi Cehoslovacia. Stalin ocupă parţial Iranul după război. Armata Roşie este prezentă aici în calitate de 13 14 Florin Constantiniu . vlăguite de 6 ani de conflict armat. Armata Roşie ocupă. contând pe oboseala democraţiilor occidentale. solicită controlul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele şi susţine un război de gherilă comunistă în Grecia. prin dreptul învingătorului. pe Adriatica.Cehoslovacia este singurul stat din Europa de Est.. După 1945.. părţile de Est ale Austriei şi Germaniei. Bulgaria. propriul său sistem social şi că fiecare îşi impune sistemul pe cât de departe înaintează armata sa. cursuri si referate postate de utilizatori. Ea este prezentă în calitate de aliată şi cobeligerantă. Elimină opozanţii comunismului prin alegeri trucate. Churchill a afirmat într-un discurs public următoarele: “de la Strettin. La 5 martie 1945. Stalin nu doreşte totuşi să rupă legaturile cu Occidentul. op. fiind ajutaţi de faptul că aceste ţări nu au tradiţii democratice. SUA renunţă la izolaţionism.1. Controlează mijloacele de informare şi intervine în instituţiile şi sistemele politice ale ţărilor în reconstrucţie. p. este prima putere militară şi are monopolul armei atomice.

Yugoslavia rămânând comunistă. în urma refuzului preşedintelui E. încearcă să-l condamne pe Tito prin intermediul comuniştilor iugoslavi. Finlanda este eliberată de URSS. dar regim politic asemănător cu cele occidentale. se formează miliţii armate.tabăra imperialistă antidemocrată. Prin acesta. Blocul occidental 15 Philippe Moreau Defarges.15 Ţările occidentale judecă această iniţiativă ca fiind reconstrucţia Kominternului (Internaţionala Comunistă). Stalin doreşte de fapt regruparea partidelor comuniste. Opozanţii partidului comunist sunt închişi sau executaţi. care are ca scop esenţial instaurarea dominaţiei mondiale.2.neavând influenţă directă. Finlanda obţine retragerea trupelor sovietice în schimbul unui tratat de prietenie.tocilar. În februarie 1948 se cere plecarea miniştrilor non-comunişti şi..4. al cărui scop constă în a submina imperialismul. cit. dizolvat în 1943. iar guvernul înfiinţat în 1945. Stalin. Yugoslavia este eliberată de partizanii lui Tito. Gottwald. Finlanda are o politică externă asemănătoare cu cea sovietică. Dominaţia sovietică nu reuşeşte să se impună.tabăra antiimperialistă democratică. 2. iar pe de altă parte. al cărui ministru de interne este comunist. în a întări democraţia. critică la adresa URSS. care instalează un guvern anti-fascist.ro ! Arhiva online cu diplome. op. Jdanov emite un comunicat ce conţine următoarele:” În lume s-au format două grupuri: pe de o parte. acesta dorind ca ţara să treacă direct la comunism. Benes. Preşedintele Benes demisionează în iunie şi vine la putere comunistul K. pentru a pregăti lovitura împotriva lui Tito. care este considerat a fi prea independent faţă de Moscova. Doctrina Jdanov-La 22 septembrie 1947-URSS creează Kominformul (Biroul de Informare Comun al Partidelor Comuniste Europene). eliberatoare a Cehoslovaciei. cursuri si referate postate de utilizatori. este ocupat în proporţie de 1/3 de comunişti. în a lichida urmele fascismului”.p 15 Pagina 17 din 46 . este pus la stâlpul infamiei.Vizitati www. dar cu o politică externă non-aliată. astfel Cehoslovacia transformându-se într-o democraţie populară. Orice partid comunist care refuză să se supună orbeşte Moscovei.

pe termen lung. 1998 Pagina 18 din 46 . nici unei doctrine”. cum este dominaţia comunistă. considera că statele Europei de Vest sunt prea vlăguite de război pentru a rezista singure lui Stalin. la rândul său. Marshall a crezut că dictatorul sovietic asteaptă prăbuşirea economică a Europei Occidentale pentru a o comuniza şi. La 12 martie 1947. Iasi. care au beneficiat de un ajutor total de aproape 13 miliarde $. disperarea şi haosul”. unde partizanii comunişti au reluat lupta împotriva guvernului monarhist susţinut de Regatul Unit. în cadrul unui discurs ţinut la Harvard “un ajutor frăţesc”.ro ! Arhiva online cu diplome.5. americanii iau locul britanicilor. ultimul refugiu comunist. Intervenţia americană conduce la o stabilizare în Europa de Sud şi Orientul Apropiat. generalul George Marshall. URSS a respins planul. Editura Institutul European. Planul Marshall-La 5 iunie 1947. inclusiv URSS-ului şi “ nu este îndreptat împotriva nici unei ţări. 16 Berstein Serge. Trebuie să ajutăm popoarele libere să-şi făurească destinul cu propriile lor mâini . Mussolini şi a Japoniei. Truman. democraţiile occidentale nu mai trebuie să cedeze în faţa unei noi ameninţări. a crezut că Planul Marshall urmăreşte izolarea ţării sale şi privarea acesteia de sfera de influenţă dobândită. Stalin. sărăcia. astfel că vrea să plaseze SUA “în fruntea lumii libere”. răbdătoare şi fermă şi urmărind cu atenţie tendinţele expansioniste ale Rusiei."16 Truman propune un ajutor masiv din partea SUA pentru ţările care vor să-şi păstreze libertatea. propune. Planul Marshall este destinat tuturor ţărilor europene. de pe muntele Grammos. Secretarul american G. fiind ocupat în octombrie 1949. Planul Marshall a fost acceptat de 16 ţări din Europa de Vest.tocilar. Aceasta politică americană nu încerca să-i facă pe sovietici să dea înapoi de pe poziţiile care le-au dobândit. încurajat şi de britanici. SUA adopta faţă de URSS o atitudine de “îndiguire”. iar forţele monarhiste obţin în final victoria.Vizitati www. ci să împiedice orice intenţie a URSS de a încălca interesele unei lumi paşnice şi stabile. Truman afirma: “ Cred că SUA trebuie să susţină popoarele libere care rezistă tentativelor de aservire de către minoritaţi armate sau presiuni venite din exterior. prea ocupaţi de problemele lor interne pentru a mai susţine “lumea liberă” . cursuri si referate postate de utilizatori. Preşedintele american considera că după un război lung şi costisitor împotriva lui Hitler. destinat să combată “foamea. deoarece a perceput intenţiile SUA ca ostile. vol. În Grecia. Primele beneficiare ale acestuia sunt Turcia şi Grecia. Istoria Europei.

NATO – La 4 aprilie 1949 este semnat Tratatul Atlanticului de N de către SUA. Marea Britanie. Cehoslovacia şi RDG. Canada. Ca reacţie la NATO. Italia. numai cu acordul părţilor.ro ! Arhiva online cu diplome. Romania. introducând o nouă monedă-“deutsche Mark”-şi convoacă o adunare pentru întreaga parte Occidentală a Germaniei. dar francezii refuză. fiind puse unele condiţii. Astfel SUA are avantaje şi un control indirect al economiilor care beneficiază de Planul Marshall. Aliaţii o conduc prin intermediul unei comisii de control compusă din comandanţi-şefi american. În realitate.Vizitati www. asistenţa aliaţilor să fie automată . cu sediul la Berlin. situate în zona de ocupaţie sovietică. refuzul de a folosi forţa în rezolvarea neânţelegerilor internaţionale şi întreprinderea unor acţiuni armate pentru restabilirea securitaţii. Acesta prevede ca în caz de agresiune armată împotriva unei ţări membre. cursuri si referate postate de utilizatori. cum ar fi reducerea barierelor vamale. Polonia. Pagina 19 din 46 . dreptatea.5. URSS semnează Pactul de la Varşovia în 1955. planul nu este acordat fiecărui stat în mod bilateral. Luxemburg. Olanda. bunăstarea populaţiei. Franţa. Meritul Planului Marshall este că a finanţat efortul de reconstrucţie şi retehnologizare al Europei şi a împiedicat-o să se îndrepte spre comunism. 2. considerat contra Cartei ONU. sovietic.tocilar. Portugalia. elaborarea unui plan comun de redresare şi crearea unor instituţii economice care să repartizeze şi să gestioneze ajutorul (OECEOrganizaţia Europeană de Cooperare Economică şi Uniunea Europeană a Plăţilor). Pactul Atlanticului are ca principiu de bază libertatea popoarelor. Ţările semnatare sunt URSS. Belgia. Turcia şi Grecia au aderat în 1952 şi Germania în 1955. britanic şi francez. Americanii sunt în favoarea creării unei administraţii centrale în Germania. În iunie 1948. Albania (care se retrage în 1961). Norvegia. englezii şi americanii îşi unifică zona economică. Danemarca şi Islanda. Situaţia Germaniei după război În 1945 Germania pierde ¼ din teritoriile recunoscute a fi germane prin Tratatul de la Versailles din 1919. Fosta capitală a Reich-ului este împărţită simbolic în 4 sectoare.

După blocada Berlinului se merge spre o oficializare a împărţirii Germaniei. Pagina 20 din 46 . Blocada şi ridicarea ei datorită podului aerian. mareşalul Vladimir Sokolovski.Vizitati www. care sunt în măsură să garanteze securitatea oraşului faţă de URSS -Berlinul. Berlinul fiind situat în zona sovietică. pentru ca orice război să fie de neconceput dar şi imposibil de realizat din punct de vedere material. este vorba de a-i obliga pe occidentali să părăsească oraşul şi de a reunifica fosta capitală a celui de-al III-lea Reich. Germania de V este instituită ca stat independent prin “legea fundamentală de la Bonn”. simbol al agresivităţii germane. ce are o înaltă autoritate supranaţională. Americanii organizează un “pod aerian” pentru a aproviziona oraşul. În acea perioadă. Blocada Berlinului. începând cu 1870. hotărăşte să controleze din punct de vedere militar toate relaţiile între zonele occidentale din Berlin şi Germania Orientală. care controlează Berlinul de Vest. ministrul francez al Afacerilor Externe. Moscova reacţionează şi reuneşte Berlinul de Est. La 12 mai 1949 sovieticii pun capăt blocadei. proclamând la 7 octombrie 1949 “RDG”. sub tutelă rusească. capitală a celui de-al III-lea Reich.ro ! Arhiva online cu diplome. Blocada permite reabilitarea politică a germanilor faţă de democraţiile apusene şi reintegrarea ţării lor în tabăra occidentală. susceptibilă de a se întoarce din nou împotriva lor. au 2 consecinţe:-Germania de V înţelege că salvarea Berlinului se datorează SUA. devine emblema luptei pentru libertate în faţa URSS. comandantul şef al forţelor sovietice în Germania. Planul său consta în trecerea întregii producţii francogermane de cărbune şi oţel sub o autoritate comună. însă nu poate stopa podul aerian fără a deturna avioanele şi a lua iniţiativa unei confruntări. cărbunele şi oţelul erau materii prime înalt strategice. Moscova poate bloca căile terestre şi feroviare. Berlinul de V este iarăşi alipit Germaniei occidentale prin şosea şi cale ferată.tocilar. creând mai întai o solidaritate de fapt “. Este deci o blocadă.Sovieticii nu sunt ostili unei împărţiri a Germaniei. 17 Florin Constantiniu. cit. Obiectivul reunificării nu este abandonat.17 La 5 mai 1950. La 8 mai 1949. op. Planul Schuman creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). La 31 martie 1948. Robert Schuman. reuşind să elimine disputa seculară care condusese Franţa şi Germania la 3 războaie. Ea reuneşte pe lângă Franţa şi Germania şi Italia. cursuri si referate postate de utilizatori. propune realizarea construcţiilor europene prin intermediul “relaţiilor concrete. Ei consideră că au câştigat totul prin împiedicarea reapariţiei unei puteri în Europa.

de vreme ce echilibrul forţelor era de aşa natură încât ruşii nu puteau fi constrânşi să facă vreo concesie. America trebuie să se pregătească pentru posibile confruntări Pagina 21 din 46 . Marea Britanie refuză. Francezilor le este teamă să susţină în continuare reconstrucţia militară germană şi ar dori o armată germană mai puternică decât armata sovietică dar mai slabă decât armata franceză. Olanda şi Luxemburg. ceea ce este imposibil.ro ! Arhiva online cu diplome. În schimb. în scopul păstrării suveranităţii naţionale. ca şi conflictul din Indochina îi stimulează pe occidentali să cheme Germania în vederea participării la o apărare comună. R. conflictele militare limitate erau astfel justificate dacă slujeau atingerii obiectivului Americii. preşedintele Truman a însărcinat Consiliul Naţional de Securitate (NSC) să întreprindă o reeveluare fundamentală a politicilor americane în legătură cu Războiul Rece.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. după ce aceasta renunţă la armele atomice. Ce trebuia să facă SUA ? Negocierea cu Moscova nu ar fi avut nici un rost. dar unităţile sale ar fi integrate într-o armată europeană. Planul leagă reânarmarea germană de construcţia politică europeană şi ar permite lăsarea Germaniei în afara NATO. Ameninţarea sovietică în Europa. Ministrul francez al Apărării.6. care a durat până la relaxarea climatului internaţional.tocilar. biologice şi chimice. Proiectul CEA este respins la 30 august 1954. A fost elaborat un document cu denumirea NSC-68. 2. NSC-68 evidenţia ameninţarea sovietică şi dădea şi o soluţie: America trebuia să preia conducerea în construirea unei politici şi a unui sistem economic viabil pretutindeni în lumea non-comunistă . creată sub egida unei Comunităţi Europene a Apărării (CEA). Documentul lua în calcul scenariul cel mai nefavorabil pentru SUA. Războaiele locale. Belgia. Politica americană asupra Războiului Rece-NSC-68 La începutul anilor ’50. RFG-ul nu ar avea forţă naţională.Pleven. Partidele politice franceze se opun dizolvării armatei naţionale în una europeană. războiul din Coreea. Eşecul CEA implică integrarea Germaniei în NATO. care a fost făcut public abia în cursul anilor ’70. propune crearea unei armate europene în care să fie inclusă Germania. Documentul a avut o influenţă determinantă asupra modului în care America s-a angajat în Războiul Rece în toată acea perioadă. Ţelul liderilor sovietici era extinderea absolută şi eliminarea oricărei opoziţii. Lumea era văzută ca fiind bipolară: Rusia şi America.

Societatea americană trebuie mobilizată pentru a face sacrificiile necesare realizării acestor ţeluri şi. pretutindeni în lume. În ţară au fost formate guverne separate în 1948. în cele din urmă. nemaivorbind de taxe sporite.19 2. după retragerea americană. pentru a creşte forţa de apărare a SUA. Situaţia s-a schimbat: ”Coreea a venit şi ne-a salvat”. 1993. iar în 1949 a fost luată decizia de retragere a trupelor americane.p 51 Ibidem 20 Andre Fontaine.15 Pagina 22 din 46 . Înarmarea cu arme convenţionale urma să se extindă cu repeziciune. Ţelul final era subminarea comunismului în interiorul Rusiei şi împiedicarea dominaţiei ei asupra Americii. de vreme ce ruşii erau perfect capabili să o fabrice şi ei. Bomba cu hidrogen trebuie să fie disponibilă până în 1954. Bucureşti.20 18 19 Martin McCauley. Prin urmare administraţia avea nevoie de un eveniment cu adevarat dramatic. op. cursuri si referate postate de utilizatori. cit. dictatorul din S. Coreea de N a invadat S-ul.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru ca transpunerea documentului în practică să fie imperios necesară. Istoria războiului rece. Taxele trebuie mărite. Editura Militară. pentru a face faţă efectivelor militare costisitoare. Cu toate acestea. Coreenii au început să primească instruire militară atât de la ruşi. Teoria anterioară care accepta faptul că Rusia nu reprezenta o ameninţare pe termen lung pentru SUA. Stalin a vrut să se asigure că nu se va mai ivi vreo ameninţare de acolo. a admis Acheson. vol 3. cât şi de la americani. când aceasta a fost înlăturată de către ruşi şi americani. Aversiunea americanului obişnuit pentru plata taxelor. La 25 iunie 1950. secretar de stat american. sub conducere americană. Syngman Rhee. nu se bucura de popularitate şi ar fi fost posibilă apariţia unei Coree comuniste unite. trebuie formate alianţe puternice.Vizitati www. p. fără a se recurge la arsenalul nuclear..7. ameninţă să facă din NSC-68 o hârtie fără acoperire.18 Starea de spirit oficială se schimbase radical în America. era înlocuită de ideea că puterea comunistă trebuie înfruntată şi respinsă. Washington-ul a considerat teritoriul Coreei ca fiind în afara “perimetrului defensiv” al SUA.tocilar. Coreenii vroiau să fie independenţi şi respingeau o nouă ocupaţie. Deoarece Coreea avea graniţă cu Rusia. armate. Războiul din Coreea Coreea s-a aflat sub dominaţie japoneză din 1905 până în 1945.

Kim Ir Sen ( şef al guvernului în Coreea de Nord. Faptul că Rhee a fost înfrânt de Kim Ir Sen a schimbat situaţia. într-o confruntare cu agresiunea rusească. La Washington au existat voci discordante care susţineau că nu era momentul potrivit pentru a risca un război cu Rusia.21 Declanşarea războiului civil coreean a fost inevitabilă.p 53 www. Administraţia Truman a decis ocuparea Nord-ului. Confruntarea dintre marile puteri s-a extins.org Pagina 23 din 46 . Consiliul de Securitate al ONU a votat pentru intervenţia în Coreea.tocilar. că era mai bine să se aştepte până când recomandările conţinute de NSC-68. presupunând că Stalin îl va abandona de teamă să nu declanşeze al III-lea Război Mondial. recunoscut de către Moscova la 12 octombrie 194822 ) a invadat Sud-ul înainte ca Syngman Rhee să-şi adune forţele pentru a invada Nord-ul. Stalin i-a aprovizionat pe Nord-coreeni cu armament ofensiv. Totul evidenţia lipsa de interes a americanilor în inevitabilul război civil coreean. Se consideră că “războiul coreean a stimulat un cancer care a subminat funcţiile vitale ale omenirii pentru 40 de ani”. Coreea trebuia să fie salvată de comunism şi acesta s-a dovedit a fi evenimentul potrivit pe care administratia Truman. cit. care a ruinat Rusia şi a contribuit la colapsul comunismului în 1991. cât şi armata şi politica americană îl aşteptau. conduse de generalul McArthur şi reuşesc să-i pună pe fugă pe comunişti în 3 luni. au fost ignorate ameninţările lor de a interveni în Coreea.. ca urmare s-a considerat că ar fi de datoria ONU să-i pedepsească pe agresori. amânând perioada de destindere. 21 22 Martin McCauley. promovând astfel invazia Sudului. cu toate că şi-ar fi putut exprima votul. dar a estimat total eronat reacţia americanilor.Vizitati www. vor fi implementate. Rusia s-a retras în timpul votului decisiv din Consiliul de Securitate. el avea să avanseze şi alte ţări urmau să cadă pradă comunismului. Ideea era că.ro ! Arhiva online cu diplome. Conflictul a înrăutăţit relaţiile dintre marile puteri. cuprinzând întreaga lume şi au fost construite vaste arsenale de arme nucleare. op. Invazia lui Kim a fost privită de unii ca o agresiune şi. Forţele ONU intră în război la 2 octombrie 1950. De asemenea a dat startul cursei înarmărilor. Chinezii erau consideraţi slabi şi astfel. dacă Stalin nu era oprit în Coreea. cursuri si referate postate de utilizatori. Dominat de autoritatea armatei americane.coldwar. Invadarea Nord-ului de către Rhee ar fi avut ca rezultat o Coree comunistă unită. Administraţia Truman a profitat din plin de această oportunitate. Invazia lui Kim a constituit primul test real al capacităţii de luptă americane.

Nord-coreenii şi chinezii au înregistrat pierderi considerabile datorită supremaţiei aeriene a SUA. iar chinezii au fost alungaţi. Stalin a furnizat echipament militar Chinei. Generalul Dwight Eisenhower a fost numit comandant suprem al forţelor aliate din Europa. el avea 3 obiective: să asigure un ritm cât mai rapid de dezvoltare a economiei ruse. Stalin nu s-a implicat direct în conflict. Trupele chineze au invadat în octombrie Coreea şi în noiembrie. Stalin a devenit înconjurat de tot mai multe state aliate SUA 2. Mao şi liderii chinezi erau puşi în încurcătură. Chinezii au capătat impresia că după ce îi vor înfrange pe comunişti în Coreea. pe lângă Filipine.tocilar. care furnizase materiale necesare forţelor ONU în Coreea. americanii se vor îndrepta către China. care fixa retragerea americană pentru 1952.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceasta s-a alăturat ţărilor anticomuniste şi a semnat. la un preţ pe care chinezii l-au considerat exorbitant. În consecinţă trebuiau luate măsuri pentru a preveni acest fapt. Criza Berlinului (1958-1962) Criza Berlinului din 1958-1962 a fost provocată de Hruşciov. să sporească securitatea Rusiei şi să asigure răspândirea comunismului în Pagina 24 din 46 . datorită reţelelor de spionaj cunoştea faptul că America nu intenţiona să invadeze China. unii europeni devenind îngrijorati de tentativa comunistă de a uni Coreea prin intermediul forţei şi de faptul că ei ar putea încerca să facă acelaşi lucru în Germania. În septembrie 1951 a fost semnat la San Francisco un acord de pace. cursuri si referate postate de utilizatori. America şi-a creat convingerea că poate înfrânge Rusia şi îşi poate urmări interesele acţionând cu agresivitate. care puteau fi furnizate de Germania de V. În calitatea sa de unic conducător al naţiunii ruse. astfel că. NATO avea nevoie de mai multe trupe europene.Vizitati www. astfel erau nevoiţi să utilizeze doar informaţiile din New York Times pentru a cunoaşte intenţiile americane. deoarece. pacte de neagresiune cu Washington-ul. Războiul a schimbat şi soarta Japoniei. Grecia şi Turcia s-au alaturat NATO. Războiul coreean a alimentat anticomunismul.8. Ei nu aveau legături directe cu SUA şi. forţele ONU au primit ordin de luptă. În acest mod. Australia şi Noua Zeelandă. treptat. războiul coreean a condus la decizia de remilitarizare a Germaniei de V. dar nu le-a asigurat protecţia aeriană pe care le-o promisese.

Criza rachetelor din Cuba Spre deosebire de criza Berlinului. în 6 luni.23 Problema care prima era securitatea Rusiei şi.9. la 13 august 1961.tocilar. În 1959. Crizele Internaţionale.p. Ca răspuns la inţiativa americană. La 3 septembrie 1971. Aliaţii au refuzat să negocieze şi Hruşciov a ameninţat că folosirea forţei în Berlin ar putea duce la declanşarea celui de-al III-lea Război Mondial. considerând că negocierea este cea mai bună metodă de dezamorsare a tensiunilor.ro ! Arhiva online cu diplome. 2002. În septembrie 1959. au provocat iniţial teama că toate căile de acces vor fi blocate. Cu toate acestea. un oraş liber. Berlinul de Vest a fost complet izolat printr-un zid. care decid să rupă legăturile diplomatice. suspendă orice sprijin financiar şi importurile de zahăr. ca urmare.24 23 24 Martin McCauley. SUA. op. La 27 noiembrie 1958. în 3-5 august 1961. în detrimentul investiţiilor în celelalte sectoare ale economiei. cheltuielile militare sporeau continuu. Hruşciov a fost primul conducător sovietic care a vizitat SUA. criza cubaneză a fost diferită prin faptul că a adus omenirea foarte aproape de un război nuclear. Bucureşti. cu preşedintele Eisenhower au rezolvat unele diferende şi Hrusciov şi-a retras ultimatum-ul. s-a horărât separarea Berlinului de Vest de cel de Est. cursuri si referate postate de utilizatori. Berlinul de Vest urma să devină “entitate politică independentă. în urma unui război civil. Ameninţările lui Hruşciov şi intervenţiile sovietice în traficul aerian din coridorul către Berlinul de Vest. URSS a lansat primul său ultimatum. a fost semnat Acordul cvadripartit de către URSS.Vizitati www. Acest aspect determină îngrijorarea SUA.…să nu aibă drept de imixtiune”. p. 2. Tratativele de la Camp David. reuşeşte să obţină puterea în Cuba.67 Jean-Louis Dufour. La Summit-ul Pactului de la Varşovia. americanii au acţionat ferm. Editura Corint. Prin urmare. iar. Marea Britanie şi Franţa şi ulterior RDG a fost recunoscută de Occident şi Germania de Vest.115 Pagina 25 din 46 . în viaţa căruia nici un stat. cit. Toate drepturile politice ruseşti urmau să fie transferate RDG. Fidel Castro. lume. militant revoluţionar şi naţionalist. care a ameninţat rareori să se transforme într-un nou conflict mondial.. Fidel Castro cere şi obţine ajutor de la URSS.

pentru a ajuta Cuba să răstoarne regimul comunist.. deoarece 300 de cubanezi au fost ucişi şi 1113 capturaţi. aflate la dispoziţia comandanţilor ruşi locali.p 168-169 Pascal Boniface. a ordonat să fie făcute pregătirile necesare pentru a face posibilă invazia Cubei la 20 octombrie. La 25 octombrie 1962. Castro nu va fi înlăturat. vase ruseşti ce navigau spre Cuba au fost deturnate. care dispuneau de arme nucleare tactice. în Golful Porcilor.p34 Pagina 26 din 46 .25 La 30 noiembrie 1961 preşedintele Kennedy a autorizat operaţiunea Mongoose. acestea erau deja instalate. Preşedintele a declarat că urma să facă acest lucru după terminarea crizei. care l-a informat că îndepărtarea rachetelor americane din Turcia. au eşuat în încercarea de a-l înlatura pe Fidel Castro. R. În aceeaşi seară.000). la 22 octombrie. în alimente. l-au avertizat pe Hruşciov că un atac din Cuba va fi considerat de americani un atac din partea URSS. America încerca să convingă Moscova să-şi dezamorseze rachetele sale cu rază medie de acţiune. Preşedintele Kennedy a fost nevoit să negocieze cu Fidel Castro eliberarea prizonierilor. La 26 octombrie. riscurilor unui război mondial. SUA aveau dovezi certe că ruşii construiau amplasamente pentru rachete în Cuba şi. De acest eşec se face vinovat preşedintele Kennedy. o grupare de exilaţi cubanezi.26 S-a încercat impunerea unei blocade pentru a împiedica expedierea proiectilelor nucleare către Cuba. Hruşciov i-a telegrafiat lui Kennedy pentru a-şi exprima disponibilitatea de a începe negocierile. Întregul episod a fost un dezastru. op. ministrul apărării.ro ! Arhiva online cu diplome. medicamente şi aparatură medicală.. în ciuda faptului că a fost informat că misiunea avea şanse reduse de reuşită. Procesul a durat 20 de luni şi a fost plătită o răscumpărare de 53 milioane $. Se concepeau planuri concrete pentru un atac aerian la 29-30 octombrie. op. În Cuba existau trupe rusesti (42. ar putea contribui la rezolvarea conflictului. În realitate. În aprilie 1961. cu focos nuclear. Kennedy a declarat : ”Nu ne expunem prematur şi fără a fi necesar.tocilar. Kennedy s-a întâlnit cu Anatoli Dobrinin. Cubanezii infiltraţi de Castro în CIA au intrat în posesia unui document care afirma că vor fi luate măsuri extrem de dure dacă până în octombrie 1962. care a încurajat acţiunea. cit. cursuri si referate postate de utilizatori. 25 26 Martin McCauley. sprijiniţi de CIA. cit.Vizitati www. Robert McNamara. dar nu ne vom retrage din faţa acestui risc în fiecare moment în care va trebui să-l luăm în considerare”. SUA arătau clar că vor ataca înainte ca rachetele să devină operaţionale. intensificându-şi ameninţările.

evitarea conflictelor şi destinderea relaţiilor internaţionale. În aceeaşi zi. Războiul din Vietnam Regiunea vietnameză aflată la Nord de paralela 17.ro ! Arhiva online cu diplome. Criza rachetelor din Cuba a avut în interpretarea internaţională mai multe cauze. pentru a preveni răspândirea comunismului. Rachetele americane Jupiter urmau să fie dezasamblate şi mutate din Turcia. Acesta ar fi dus cu siguranţă la izolarea SUA în opinia publică şi.140 Pagina 27 din 46 . dar restul teritoriului trebuia să rămână neschimbat. ei au respectat această întelegere. să folosească napalmul şi să distrugă pădurile.tocilar.Uniunea Sovietică şi armele strategice.Vizitati www. astfel URSS ar fi avut cale liberă spre Berlinul Occidental. Singurele confruntări din timpul acestei crize au avut loc la 27 octombrie.cit.10.000. op. Deşi americanii nu au declarat că nu vor invada China. Treptat în interior s-au infiltrat trupe ofensive.27 La 28 octombrie. Hruşciov a anunţat că ordonase dezafectarea rachetelor ofensive şi expedierea lor în Rusia. 279 28 Stefano Guzzini. Kennedy a sporit numărul consilierilor americani din Vietnam şi le-a permis să se angajeze în lupte. Bucureşti. În plus. fusese cedată comuniştilor. Se dorea. O altă ipoteză ar fi că URSS dorea să provoace SUA să declanşeze un atac împotriva Cubei. 2. S-a emis ipoteza că URSS a instalat rachete în Cuba pentru a determina SUA să retragă rachetele din Turcia. La momentul asasinării lui Kennedy..28 Şocul acestei crize a schimbat natura relaţiilor ruso-americane. ruşii au reuşit să doboare un avion american de recunoaştere U-2. dar cu certitudine a fost punctul cel mai fierbinte al războiului rece. efectivele militare americane prezente în Vietnam erau de peste 16. 27 Steven Zaloga. acţiune care a fost considerată o greşeală de către Hruşciov. Ţinta:America. când artileria antiaeriană cubaneză a atacat fără succes două avioane ce faceau parte din Divizia Tactică de Recunoaştere a Aviaţiei Militare Americane. în noiembrie 1963. în continuare. s-a dovedit că acţiunea militară sovietică în Cuba a fost prost organizată. pentru a se evita dificultăţile anterioare de comunicare dintre conducătorii celor două naţiuni. p278. Acesta a hotărat rezolvarea conflictului pe cale diplomatică. cursuri si referate postate de utilizatori. Editura Elit. S-a stabilit o linie directă Washington-Moscova. cu deficienţe tehnologice şi lipsită de un camuflaj adecvat. 1993. p.

În ciuda acestui fapt.ro ! Arhiva online cu diplome. SUA s-au implicat în război fără o declaraţie prealabilă şi fără o declaraţie de război. enorme cantităţi de material de război. dar i-a determinat pe politicienii americani să fie mai prudenţi în folosirea forţei. din nou cu rezultate dezastruoase. a subminat economia şi credinţa în justeţea unei cauze. În februarie 1971. folosind toată forţa considerată necesară pentru stăvilirea comunismului în Asia de Sud-Est. Ofensiva finală a avut loc în martie 1975. iar în lume. adevăratele bătălii din Sud-ul Vietnamului au fost de natură politică. dar care nu se bucura de credibilitate politică în rândurile poporului. dar nu dorea să devină primul preşedinte american care se declara învins. când Saigonul a căzut în mâinile comuniştilor. au extins războiul în Laos. în octombrie. Hanoi-ul a trebuit să accepte un acord de pace la sfârşitul anului 1972. În august 1964 Nord-vietnamezii au atacat un distrugător american în Golful Tonkin. SUA s-au retras în 1973. Americanii au considerat acest război o greşeală. Deoarece URSS şi China doreau să-şi îmbunătăţească relaţiile cu SUA. În acel moment Nixon părăsise deja Casa Albă. devenind astfel oraşul Ho şi Min. declanşat de o scurgere de informaţii despre războiul din Vietnam şi publicarea de documente secrete ale Departamentului de Aparare). Prin urmare au dispărut şi promisiunile făcute sudvietnamezilor. a învrăjbit ţara. către Vietnamul de Sud. economică şi socială. Pagina 28 din 46 . Vietnamul a însemnat un dezastru pentru americani. SUA erau văzute ca un agresor ce încerca să se impună asupra unui Vietnam sărac şi subdezvoltat. Bombardarea Vietnamului de Nord a început în februarie 1965 şi a provocat o amplă mişcare de protest. cursuri si referate postate de utilizatori. SUA au invadat Cambodgia. Sud-ul a refuzat însă să îl accepte şi războiul a continuat. Washington-ul a ales un lider dintre generalii vietnamezi care concurau pentru putere. desfăşurate în Nord.tocilar. În mai 1968 au fost iniţiate convorbiri de pace între Washington şi Hanoi şi. În mai 1970. sprijinite de aviaţia americană. Dorinţa americanilor a fost de a-i înfrânge pe comunişti prin forţa militară. pentru că doreau să închidă căile de aprovizionare dinspre Vietnamul de Nord. a promis să pună capăt conflictului. Johnson a oprit bombardarea N-ului. furnizând totodată Sud-ului. forţele Sud-vietnameze. ales în această perioadă. Preşedintele Nixon.Vizitati www. Această acţiune a dat naştere unui război civil . americanii angajându-se în bombardamente de mare amploare. Acest eveniment i-a oferit preşedintelui Johnson ocazia de a ataca Nord-ul. care era neutră. ca victimă a scandalului Watergate (scandal desfăşurat în perioada 1972-1974.

2. Prima vizită a lui Brejnev în America a fost urmată şi de alte întâlniri cu Nixon. învăţământului şi culturii. schimburile şi colaborarea în domeniul ştiinţei. în iunie 1973. Primul acord SALT a fost semnat de Brejnev şi Nixon la Moscova în mai 1972. stabilind cadrul pentru convorbirile SALT II. nefăcând progrese deosebite în privinţa celor ofensive. ruşii nu voiau să fie siliţi să-şi folosească resursele pentru a intra în competiţie. Acesta limita (îngheţa pentru 5 ani armele strategice existente) dezvoltarea sistemelor defensive antirachetă. Nixon era prea puţin interesat de detaliile negocierilor asupra limitării înarmării. SALT I – Acordul de limitare a armelor strategice (1972) Eforturile administratiei Nixon de a dezvolta sisteme defensive antirachetă (rachete de interceptare) a îngrijorat Moscova. în California. dar ele s-au blocat în repetate rânduri. lângă Washington şi la San Clemente. care ar fi constituit un semnal cert că superputerile au evoluat de la confruntare la dialog. S-a convenit contactarea reciprocă în cazul în care una din părti este ameninţată sau este victima unui atac nuclear. Rusii erau multumiţi deoarece americanii făcuseră concesii şi recunoscuseră în mod oficial egalitatea din punct de vedere al pregătirii şi dotării nucleare. incluzând o declaraţie de principii în vederea extinderii cooperării pentru evitarea unei confruntări militare. A fost semnat şi un acord referitor la pricipiile de bază ale tratativelor ulterioare pentru limitarea armelor strategice ofensive. încă din 1969. Pagina 29 din 46 . El era mai mult preocupat de impactul politic al unui astfel de acord. Nixon reuşise să se apropie de cei doi adversari ai naţiunii americane: China şi Rusia. cercetării mărilor şi oceanelor şi un acord general privind contractele. Convorbirile pentru Limitarea Armelor Strategice (SALT). datorită detaliilor tehnice.Vizitati www. puteau fi benefice. la Camp David. transporturilor. precum şi reguli de conduită comună pentru rezolvarea eventualelor situaţii de criză. Au fost încheiate acorduri de cooperare în domeniul sănătaţii şi al spaţiului cosmic şi cele 2 părti au convenit asupra unor principii de bază care să le guverneze relaţiile. tehnicii.tocilar.11. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. S-au mai purtat discuţii în mod nesistematic. Deoarece era un domeniu în care americanii erau mult mai avansaţi. Aceste întâlniri s-au soldat cu acorduri referitoare la colaborarea în domeniul agriculturii.

Vizitati www. Decizia de intervenţie a fost luată de către Biroul Politic. Un proiect al acordului SALT II se aflase pe masa de lucru a întâlnirii din 1974 dintre Ford şi Brejnev. se făcuseră prea multe concesii URSS-ului. de vreme ce acum superputerile discutau despre reducerea arsenalelor. Solicitarea sa a fost refuzată de Brejnev. p. Carter şi Brejnev au avut o dispută în legătură cu prezenţa unei brigăzi de luptă sovietice pe teritoriul Cubei. Brejnev la Viena . ambasada americană a fost cucerită şi au fost luaţi ostatici.din decembrie 1979. precum şi alte trupe erau prezente în insulă din timpul crizei rachetelor cubaneze. în decembrie 1979. Acest conflict inutil a făcut destul de mult zgomot în vara şi toamna lui 1979. asediul durând 14 luni. în Iran.12.Invazia rusă în Afganistan. însă.ro ! Arhiva online cu diplome. în iunie 1979. care fusese depus spre ratificare în ianuarie 1980.29 2. l-a determinat pe Carter să retragă tratatul. SALT II A fost semnat de J Carter şi L. Aceasta.92 Pagina 30 din 46 . 29 Martin McCauley. au primit numele de Convorbiri pentru reducerea armelor strategice-START. Carter a cerut evacuarea brigadei. În noiembrie 1979. s-au înregistrat progrese nesemnificative datorită acuzaţiilor că. cursuri si referate postate de utilizatori. precum şi depăşirea unei bariere psihologice. 2. Datorită presiunilor dreptei americane. Următoarele dezbateri.13. de dragul destinderii. Acestea au constituit un mare pas înainte.cit.tocilar. politica sovietică a lui Carter “a dat faliment”. începute la Geneva în iunie 1982.. Această situaţie a pus SUA într-o poziţie umilitoare. Ulterior. Intervenţia sovietică în Afganistan Moscova a intervenit în Afganistan pentru a restabili puterea comunistă instaurată în aprilie 1979 şi respinsă de populaţie. astfel că. în frunte cu şeful KGB Iuri Andropov. op. la 12 decembrie 1979. în conformitate cu cele convenite în cadrul acordului semnat la sfârşitul crizei.

ro ! Arhiva online cu diplome. p.tocilar. Noul preşedinte american. Aceştia au căzut de acord că un război nuclear sau convenţional. motivată de teama apariţiei unui nou lider local. care va întoarce Orientul Mijlociu împotriva URSS. op. ruşii nu au apreciat corect efectul negativ pe care îl va produce această invazie. Cu toate acestea. s-ar fi interpretat că ea nu este capabilă să facă faţă americanilor. p. tot în urma semnării unui acord. aceasta a dus la semnarea în decembrie 1987 a unui acord privind eliminarea focoaselor nucleare transportate de rachete cu rază medie de acţiune (cca 2500). lucru ce i-a jignit profund pe ruşi. care s-ar fi putut afla sub influenţa Chinei sau a SUA. Ronald Reagan.cit.14. op. începând cu anul 1985. Noul preşedinte al URSS considera lupta dintre superputeri neproductivă şi susţinea căutarea unor soluţii comune pentru rezolvarea problemelor.. care a revoluţionat politica externă sovietică.cit. a început retragerea trupelor sovietice din Afganistan. 30 Martin McCauley.31 2.95 31 Pagina 31 din 46 . evitarea folosirii forţei şi respectarea valorilor universale comune. URSS-ul a devenit din ce în ce mai mult dispus să facă concesii şi. În mai 1988. nu ar aduce beneficii nici uneia dintre părţi.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Moscova a considerat că dacă nu ar fi venit în ajutorul comuniştilor în Afganistan. a catalogat URSS-ul drept un “imperiu al răului”. aşa că acesta trebuie evitat cu orice preţ . Noua gândire politică şi sfârşitul Războiului Rece Conceptul “noua gândire politică” a apărut pentru a defini sistemul de lucru adoptat de Mihail Gorbaciov şi ministrul de externe Eduard Şevardnaze.30 Washington-ul a oprit derularea unui contract de export de cereale cu Moscova şi a sugerat sportivilor americani să nu participe la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. considerând acţiunea rusească drept “cel mai serios pericol pentru pace din 1945”.95 Martin McCauley. Conducătorii ruşi şi-au asumat intervenţia în Afganistan. dar acesta a luat atitudine. Ruşii au crezut că preşedintele Carter nu se va implica în acest conflict. Primul pas pentru normalizarea relaţiilor Est-Vest a fost întâlnirea dintre Reagan şi Gorbaciov la Geneva în noiembrie 1985.

chiar dacă noul preşedinte american George Bush. Gorbaciov încearcă să evite agravarea conflictului. Reunificarea are loc la 3 octombrie 1990. cursuri si referate postate de utilizatori. Partidul lui Kohl câştigă alegerile din Germania de Est. cit.Vizitati www. În august 1991 are loc o tentativă de lovitură de stat. Gorbaciov şi Bush menţin relaţii constante. Bush şi Gorbaciov are loc în iulie 1991 şi este marcată de satisfacţii pentru ambele părţi. La 1 august 1990 izbucneşte războiul din Golf ( Saddam Hussein invadează Kuwaitul) şi. de 1. s-a propus unificarea acesteia. E. Gorbaciov îi cere asigurarea lui Bush că trupele americane vor părăsi Kuwait-ul după ce vor exercita presiune militară asupra lui Saddam Hussein.ro ! Arhiva online cu diplome.Gorbaciov este nemulţumit de valoarea ajutorului american. cunoscută sub numele de “puciul moscovit”. este la început reticent şi suspicios în ceea ce priveşte atitudinea conciliantă a lui Gorbaciov. pentru cumpărarea de cereale.32 În ceea ce priveşte situaţia Germaniei. monetară şi socială şi. Şevardnaze a afirmat că cele două ţări “au îngropat războiul rece în adâncurile Mediteranei”.tocilar. cele două state semnează tratatul de unificare economică.115 Pagina 32 din 46 . Ultima întâlnire dintre G. având în vedere că Irakul era stat aliat.5 miliarde $. În noiembrie 1989 cade Zidul Berlinului şi cancelarul german Helmut Kohl. prin integrarea RDG în Germania de Vest. Prin aceasta. În iunie 1991. condusă chiar de oamenii lui Gorbaciov. începând cu 1 iulie 1990. ales în ianuarie 1989. SUA susţinând încercarea lui Gorbaciov de a transforma URSS într-o federaţie democratică. lansează un plan de zece puncte pentru reunificarea Germaniei. El aduce în prim plan faptul că războiul din Golf a costat 100 miliarde $. Tratatul START este pregătit pentru a fi semnat şi Tratatul referitor la regimul forţelor convenţionale în Europa fusese înaintat Senatului pentru ratificare. S-a convenit iniţierea unui tratat asupra fortelor convenţionale în Europa (CFE) şi pentru viitor pregătirea unui tratat START. SUA aprobă creditul pentru URSS. Relaţiile ruso-americane au continuat să se dezvolte lent.. având în vedere că necesităţile URSS erau mult mai mari. marca germana (DM) devine moneda comună. bani care s-au strâns foarte uşor şi sugerează că s-ar putea găsi banii necesari şi pentru sprijinirea planului de redresare financiară şi trecere la economia de piaţă a URSS . p. op. Aceasta din urmă se afla în pragul colapsului financiar şi aştepta ajutor de la SUA. Aceasta conduce în decembrie la 32 Martin McCauley. Politica externă a lui Gorbaciov a avut efecte pozitive şi a schimbat radical imaginea URSS în lume.

Letonia şi Lituania le este recunoscută independenţa.Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. SUA se confruntau cu probleme economice şi sociale în urma administraţiei Reagan şi costurilor imense ale războiului din Golf. cursuri si referate postate de utilizatori. cu toate acestea au reuşit să se redreseze şi şi-au păstrat supremaţia şi titlul de prima superputere din lume. Republicilor sovietice Estonia. Destrămarea URSS marchează încheierea Războiului Rece şi declararea SUA ca învingătoare. succesoarea Uniunii Sovietice. Pagina 33 din 46 . Boris Elţân preia puterea în Rusia. destrămarea URSS şi crearea Comunităţii Statelor Independente.

Obiectivul principal. capital şi forţă de muncă. Construcţia Europeană de la 1945 până în zilele noastre. Iaşi. Luxemburg. Italia.Vizitati www. Era vizată crearea pieţei comune pentru bunuri. sub o conducere comună.14 34 Peter Calvocoressi . uniunea economică şi integrarea politică.ro ! Arhiva online cu diplome. ulterior. Iasi. 1998. statele se angajează: -să stabilească fundamentele unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene -să asigure.177 Pagina 34 din 46 . Belgia. actul prin care s-a înfiinţat Comunitatea Economică Europeană. Editura Polirom. să se asocieze efortului lor. se realiza prin extinderea producţiei şi reducerea costurilor. salvgardarea păcii şi libertăţii şi îndeamnă celelalte popoare ale Europei care le împărtăşesc idealul.tocilar. RFG-aceleaşi care erau membre ale CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). Comunitatea Europeană avea ca rol iniţierea cooperării economice în vederea obţinerii de beneficii şi emitea pentru viitor ideea creării unui stat unic şi atotputernic. p. Europa de la Bismarck la Gorbaciov.2003. printr-o acţiune comună. cursuri si referate postate de utilizatori. precum şi o politică agricolă comună şi. CAPITOLUL III Relaţiile economice 3. extinderea Comunităţii prin acceptarea de noi membri. Editura Institutul European. cooperarea economică. progresul economic şi social al popoarelor lor şi să elimine barierele ce divizează Europa -să desemneze ca scop esenţial al eforturilor lor ameliorarea constantă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale popoarelor lor -să consolideze unitatea economiilor lor şi să asigure dezvoltarea armonioasă a acestora reducând decalajele între diferitele regiuni şi întârzierile celor mai puţin favorizate -să consolideze prin constituirea unui ansamblu de resurse. servicii.1 Comunitatea Europeană Comunitatea Europeană fost înfiinţată în 1957.34 Organismele Comunităţii Europene sunt : 33 Pascal Fontaine.33 În Tratatul de la Roma. printr-un tratat semnat de 6 state – Franţa. p. sunt prevăzute trei scopuri esenţiale urmărite: crearea uniunii vamale şi comerciale. Prin intermediul Comunităţii Economice Europene. Olanda.

Reglementările legislative constau în reglementări cu caracter obligatoriu.35 Pe lângă membrii cu drepturi depline. op. recomandări. format din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre -Comisia Europeană -Consiliul de Miniştri -Curtea de Justiţie. dar şi cu zone cu resurse strategice.ro ! Arhiva online cu diplome. dar nu şi o uniune economică şi financiară. Pentru a-şi lărgi sferele de colaborare. Din aceasta cauză. În acest an au devenit membre încă 3 ţări. Acest plan a avut iniţial succes. Aceştia beneficiau de împrumuturi. p. directive şi avize. Aceasta presupunea stabilirea preţurilor pentru produsele agricole-de către Comisia Europeană de la Bruxelles-peste preţurile mondiale. În continuare. În 1981 a aderat Grecia. Ele reglementează activităţile pentru funcţionarea pieţei comune şi elaborează acte legislative aplicabile în ţările membre. tarif vamal extern unic şi libera circulaţie a capitalului şi forţei de muncă . Cu toate acestea. -Consiliul European. În ceea ce priveşte agricultura. cu sediul la Luxembourg -Parlamentul European. prin eliminarea barierelor vamale. în 1986 Spania şi Portugalia. al căror statut era stabilit prin tratate pe termen scurt.181 Pagina 35 din 46 . statele europene 35 Peter Calvocoressi..cit. În ceea ce priveşte uniunea economică şi integrarea politică. Comunitatea avea şi membri asociaţi. PAC a suferit mari dezechilibre şi. până în momentul în care s-a ajuns supraproducţie şi majoritatea bugetului era cheltuit pentru achiziţionarea surplusurilor. cu unele ţări care necesitau un impuls pentru dezvoltare. pentru a-i echilibra bugetul a fost necesară creşterea contribuţiei suplimentare a membrilor. Cel mai important a fost neâncrederea statelor şi teama că ar putea pierde suveranitatea şi identitatea naţională. Comunitatea ajungând la un numar de 320 milioane consumatori . finanţări şi acorduri comerciale preferenţiale . Pentru a contracara acest efect s-a propus o reformă. S-a stabilit crearea uniunii vamale în decursul unei perioade de 12 ani. a fost elaborată Politica Agricolă Comună (PAC). Comunitatea Europeană s-a extins începând cu anul 1973. Comunitatea a întâmpinat numeroase impedimente. cu sediul la Strasbourg -Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi -Comitetul Economic şi Social Aceste organisme au puteri legislative sau executive. cursuri si referate postate de utilizatori. sau au rol de control şi consultanţă.tocilar.Vizitati www. care a însemnat reducerea terenurilor utilizate în agricultură şi a subvenţiilor. pentru a asigura producătorilor un trai decent şi cumpărarea surplusurilor. multe state doreau o piaţă comună.

statele europene şi-au unit forţele pentru a implementa politicile financiare şi monetare integrate.tocilar. şeful Adminstraţiei Europene pentru Cooperare. anunţa crearea unei monede de rezervă-ECU-a cărei valoare era stabilită pe baza unităţii cursurilor europene şi a unei rezerve centrale de aur şi valută. Acesta permitea fluctuarea cursurilor monedelor în mică masură. Britanicii şi francezii au respins listele americane cu restricţii şi au întocmit liste proprii. cursuri si referate postate de utilizatori.2 Relaţiile SUA-Europa de Vest SUA dorea să interzică exportul articolelor care erau deficitare în ţară. în urma dezbaterii Consiliului Securităţii Naţionale. Paul Hoffman. în 1986. a Actului Unic European. rolul cel mai important fiind jucat de Franţa şi RFG 3. care considera că apartenenţa la Comunitate îi afectează interesele naţionale).ro ! Arhiva online cu diplome. Reglementarile americane pentru exporturi s-au înăsprit. opoziţia Marii Britanii. să implementeze obiectivele politicii externe şi să interzică exporturile care afectau securitatea naţională. au fost acceptate. care a funcţionat până în 1969 . prin care se dorea finalizarea unificării comerciale până la sfârşitul anului 1992. Chiar dacă iniţial au existat probleme care au întârziat integrarea (crize economice. deoarece semnarea unor tratate de îngrădire mutilaterală a exporturilor era ilegală şi contravenea Cartei ONU. Cu toate acestea. SUA trebuia să obţină acordul voluntar al ţărilor. în valoare de 50 miliarde $. Problemele economice din anii ‘70-’80 au determinat creşterea şomajului şi instabilitatea cursurilor de schimb. pentru a obţine de la acestea acordul în privinţa îngrădirii exportului pentru anumite bunuri.Vizitati www. au înţeles în scurt timp ca integrarea într-un organism supranaţional nu le afectează suveranitatea şi că pot obţine mai multe avantaje dacă se află în cadrul Comunităţii decât în afara ei. care. a condus la semnarea. În 1949 au introdus Legea Controlului Exporturilor. Pagina 36 din 46 . în 1978. Buna funcţionare a SME. Pentru a corecta această criză. a fost desemnat de către Departamentul de Stat să poarte tratative cu ţările implicate în Programul de Reconstrucţie. a fost înfiinţat Sistemul Monetar European (SME).

sub conducerea sa. lucru ce implica şi Marea Britanie. colaborarea s-a menţinut constantă. Ei considerau că americanii intenţionează să îşi îmbunătăţească situaţia economică pe seama britanicilor. Marea Britanie:Politica externă şi colonială. Dependenţa financiară a Regatului Unit faţă de SUA creşte mult. de care depindea mult refacerea economică a Marii Britanii. odată cu semnarea Acordului de Împrumut şi Concesionare (Lend-Lease Agreement).38 36 37 Alan Farmer. În august 1945.75 miliarde $. Unii politicieni britanici. cit. p. Britanicii au insistat foarte mult pentru a schimba hotărârea americanilor. SUA a întrerupt derularea Acordului de Împrumut şi Concesionare. Armand Cleese. cu 650 miliarde $. Alţii erau însă. au considerat colaborarea cu SUA esenţială pentru refacerea economică a Marii Britanii. tot mai îngrijoraţi de creşterea dependenţei faţă de americani şi le era teamă că Marea Britanie va ajunge un satelit al Americii. 2000..57 Pagina 37 din 46 . Din acest motiv. p.56 Patrick O’Brien. a datoriilor din contul Acordului Lend-Lease (datoriile totalizau 21 miliarde $) şi un împrumut de 3. p. ce consta în renunţarea ţărilor la sferele lor de interese.36 Legăturile dintre SUA şi Marea Britanie s-au adâncit odată cu alierea lor în lupta împotriva Germaniei şi a Japoniei în cel de-al II-lea război mondial .135 38 Alan Farmer. un bloc economic care să includă Americile. Two Hegemonies. Editura Ashgate.ro ! Arhiva online cu diplome. 2002. Relaţiile SUA – Marea Britanie Interesele Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii au fost mereu mai degrabă complementare decât antagonice. Editura Bic All. Au existat numeroase investiţii britanice în SUA şi un volum crescut al comerţului . cu dobândă de 2%. SUA a cerut un preţ ridicat pentru ajutorul ei şi a emis un plan de reconstrucţie a ordinii economice internaţionale .37 SUA dorea să creeze. inclusiv China şi Japonia. op. cu îndeplinirea condiţiei de renunţare la sferele de interes şi chiar dorea ca marile puteri europene să fie obligate să renunţe la colonii. Belgiei. Marea Britanie şi mare parte din Asia de Est. cursuri si referate postate de utilizatori. Reprezentanţii Marii Britanii. cum ar fi Winston Churchill.tocilar. SUA accepta intrarea ţărilor în acest bloc. Franţei. Marea Britanie trebuia să renunţe la sistemul preferenţial care favoriza ţările din imperiu şi să oblige toţi deţinătorii de depozite să-şi convertească lirele în dolari.Vizitati www. Italiei şi Olandei s-au întâlnit la Paris în 1949 şi au convenit să adopte integral lista anglo-franceză. În cele din urmă au reuşit să obţină scăderea.

Marea Britanie favoriza o perioadă de tranziţie. Povara cheltuielilor economice şi supraevaluarea monedei. cu scopul de a clădi o ordine economică internaţională stabilă şi cei care erau împotriva emiterii oricăror concesii faţă de Marea Britanie.cit. op. Marea Britanie a menţinut legături strânse cu SUA. reconstruirea serviciilor financiare şi de asigurare şi a portofoliului de investiţii britanic. Delegaţiile britanică şi americană de la Bretton Woods au înaintat planuri total diferite şi înţelegerea finală a fost emisă mai mult pe baza ideilor americane decât a celor britanice. Economia britanică nu a fost reorganizată cu succes. Acest standard elimina incoerenţa în acordarea creditelor către ţările aflate constant în deficit. Marea Britanie a sprijinit intenţia americană de a crea un comerţ multilateral. Viziunea britanică era diferită. Americanii se opuneau îndepărtarii de la principiile financiare clasice şi susţineau reintroducerea standardului aur. Cu toate acestea. Cu toate acestea parteneriatul a fost mereu inegal.. Englezii prezentau un ataşament ridicat faţă de menţinerea unei sfere de influenţă ridicate. Această divergenţă de opinii nu a favorizat negocierile de după război şi de aceea multe planuri economice nu au fost realizate.Armand Cleese . Deoarece tentativa de a introduce convertibilitatea şi relaţiile economice multilaterale a eşuat iniţial si nu a putut fi realizată decât la începutul anilor ’60.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Marea Britanie s-a confruntat mai mult cu dezavantajele decât cu avantajele de a fi o putere economică. văzând avantajele restabilirii lirei sterline ca monedă de schimb internaţională. pentru a permite acesteia să fie un competitor abil în expansiunea noii lumi economice. Guvernul SUA era divizat între cei care favorizau o relaţie specială cu Marea Britanie. ca fundament al ordinii economice internaţionale. au contribuit la neglijarea investiţiilor pe termen lung. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. în care să-şi elibereze treptat sferele de influenţă şi să fie în continuare capabilă să menţină controlul asupra unei mari părţi din imperiul său colonial.39 Ca primă superputere. 39 Patrick O’Brien. Speranţele într-un comerţ multilateral şi convertibilitatea monedelor. SUA a lansat în 1947 Planul Marshall pentru a ajuta reconstrucţia economiei europene şi prevenirea atragerii ţărilor în sfera de influenţă sovietică. SUA susţinea liberalizarea completă a relaţiilor economice internaţionale. Marea Britanie a beneficiat de un ajutor de aproape 3 miliarde $ în cadrul Planului Marshall. atât în sfera economică cât şi militară. au fost amânate.p 136 Pagina 38 din 46 . Contrar acestei viziuni. Aceştia erau sceptici în privinţa faptului că ordinea ar putea fi restabilită pe baza vechilor principii universale.

La începutul anului 1951.142 Pagina 39 din 46 . SUA a adoptat Legea cu privire la îngrădirea asistenţei mutuale pentru aparăre.. Relaţiile SUA-Europa de Est Relaţiile economice SUA-URSS s-au întrerupt brusc în 1945. precum şi din industria petrolului şi a transporturilor. Departamentul de Stat şi-a motivat opinia. produselor destinate Blocului Sovietic.cit. care includea un embargo pentru exportul de arme. prin anularea de către americani a Acordului de Împrumut şi Concesionare ( Lend-Lease Agreement). prin faptul că acest embargo ar determina cu siguranţă apropierea ţărilor Est-europene de URSS. Tot în 1951.4 Asia şi Occidentul 40 Joseph Harrington. Ulterior. considerând această cerere echivalentă cu un embargo. cele 2 departamente americane au ajuns la un compromis. Acest împrumut. materiale din domeniul energiei atomice.140. Multe din ţările din Europa de Vest nu erau dispuse sa coopereze la acest embargo.economică sau financiară din partea SUA. p.tocilar. Mai mult. Această hotărâre se aplică unui număr de 200 de bunuri. era considerat de URSS o compensaţie financiară pentru efectivele sale militare din cadrul forţelor aliate de război. muniţie. Aceste restricţii erau impuse tuturor naţiunilor care primeau asistenţă militară. op. incluse în “Lista Aprobată”. pe lângă faptul că era un posibil stimulent economic. Ca urmare a izbucnirii războiului din Coreea şi a conştientizării faptului că Europa Occidentală nu sprijină eforturile SUA pentru îngrădirea exporturilor. Bruce Courtney. americanii au interzis acordarea de asistenţă oricărei ţări care exportă produse cu potenţial militar Blocului Sovietic. care puteau fi folosite la fabricarea unor materiale de război. legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanţă strategică. Departamentul Comerţului a cerut licenţă pentru toate exporturile către Blocul Sovietic. pentru faptul că depindeau de comerţul cu Blocul Sovietic şi se temeau de represalii militare. luând decizia de a nu acorda licenţă de export.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. dar Departamentul de Stat s-a opus.40 3. URSS avea mare nevoie de acest împrumut şi anularea lui a fost percepută ca agresivă. cursuri si referate postate de utilizatori.

8-10%. Malayesia. Această performanţă economică asiatică a fost în contrast cu modesta creştere sau chiar stagnare a economiilor europene . p149 Pagina 40 din 46 . adaptate cu succes la tradiţionala cultură japoneză. în 1949 41 Samuel Huntington. în timp ce Japonia a reuşit această performanţă în 33 de ani. India şi Vietnam. manifestându-se şi la Filipine. Procesul de dezvoltare economică s-a extins la “tigrii asiatici” (Hong Kong.ro ! Arhiva online cu diplome. Cu toate acestea. Taiwan. În 1945 China s-a numărat printre învingătorii celui de-al doilea Război Mondial şi a obţinut un mandat de membru permanent în Consiliu de Securitate al ONU. cursuri si referate postate de utilizatori. practicilor şi instituţiilor occidentale. Japonia este o ţară solitară şi tendinţa sa de a-şi ţine pieţele închise împiedică oarecum dezvoltarea mai amplă a comerţului intra-regional în Asia de Est. Bucureşti. Indonezia în 17 ani. în anii ’50. Editura Antet. reprezentat în mod special de SUA. aceasta fiind considerată pentru o perioadă de timp o excepţie. conferă ţărilor asiatice convingerea că au demonstrat superioritatea morală şi culturală. Thailanda şi Indonezia.tocilar. Dezvoltarea economică a Asiei a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din a doua jumătate a secolului XX. Coreea de Sud.41 Dezvoltarea economică asiatică modifică echilibrul puterilor între Asia şi Occident. ca ţară non-occidentală. Acest proces a început în Japonia. Aceste ţări au avut o perioadă de aproximativ un deceniu rate de creştere medii anuale de cca. în SUA 47 de ani. a reuşit să se modernizeze cu succes şi să devină dezvoltată din punct de vedere economic. Americanii considerau China aliatul cheie în Asia. 1998. deoarece. O extindere asemănătoare a comerţului s-a produs mai întâi între Asia şi lume şi apoi în interiorul Asiei. Dezvoltarea şi modernizarea Japoniei s-a făcut prin împrumutarea tehnicilor.Vizitati www. Coreea de S în 11 ani şi China în 10 ani. Dezvoltarea rapidă a economiei asiatice elimină teoria anterioară care identifica bogăţia cu Occidentul şi subdezvoltarea cu tot ceea ce este non-occidental. însă aceasta s-a îndreaptat spre comunism. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Dublarea venitului pe cap de locuitor a durat în Marea Britanie 58 de ani. Bogăţia şi puterea obţinute prin dezvoltarea cu succes a economiei. Singapore) şi apoi la China. Societăţile asiatice devin din de în ce mai puţin sensibile la cererile şi interesele SUA şi din ce în ce mai mult capabile să reziste presiunii venite din partea SUA şi a altor ţări occidentale.

205 Pagina 41 din 46 . 3. Opinia publică iraniană a reacţionat prin numeroase manifestaţii.tocilar. fiind dezamăgită de lipsa ajutorului american şi l-a numit pe Mossadiq. p.I.43 Parlamentul de la Teheran a refuzat oferta A. Taiwan. Comerţul acestor ţări cu Japonia a scăzut de la 23% la 13%.152 Andre Fontaine. care nu i se supune şi ar putea opune rezistenţă. când noul prim-ministru al Iranului.5 Crizele petrolului Prima criză a petrolului s-a declanşat în 1950.C. care susţine naţionalizarea prin orice mijloace a petrolului şi Razm Ara. patriot devotat. care considera că ţara nu poate exploata singură petrolul. după ce a obţinut promisiunea de ajutor din partea americanilor. comerţul între ţările zonei culturale chineze (ASEAN. spre sfârşitul anilor ’70.I.ro ! Arhiva online cu diplome.O. Ali Razm Ara. o nouă conducere a reorientat China spre capitalism. vol. responsabil al negocierilor cu A. cit. Importul din Uniunea Sovietică a avut câştig de cauză asupra celui din Occident.).C..3. op. aceştia invocând acordul petrolier din 1933.O. Între Mossadiq.I. iar URSS-ul a devenit îngrijorat la apariţia unui nou pol de putere comunistă. Truman încearca o conciliere. fiind proclamată Republica Populară Chineză.42 La începutul anilor ’90.C. însă aceasta eşuează şi Marea Britanie retrage toate facilităţile comerciale oferite Iranului şi întoarce din drum transporturile destinate acestuia. Rafinăria este obligată să îşi închidă porţile. China s-a definit ca ţară socialistă pe cont propriu. Coreea de Sud şi China) a crescut de la mai puţin de 20% în 1970. de dublare a redevenţelor sale şi a declanşat o campanie pentru naţionalizarea industriei hidrocarburilor.Vizitati www. Această companie transforma-se Iranul în principalul producător de petrol şi a construit la Abadan cea mai mare rafinărie din lume. se declanşează o dispută intensă şi acesta din urmă este asasinat. a redeschis negocierile cu Anglo-Iranian Oil Company (A.. Ulterior. Hong Kong. Acest fapt a fost determinat de eşecul comunismului de a genera creştere economică şi succesul capitalismului în Japonia.O.cit. la aproape 30%. op. În aprilie 1951 Mossadiq este numit prim ministru şi Şahul acceptă să promulge legea naţionalizării şi refuză arbitrajul propus de britanici. Cu toate acestea. 42 43 Samuel Huntington. deoarece tehnicienii britanici nu se supun noii companii naţionale iraniene. cursuri si referate postate de utilizatori. p.

coursework. care.45 În 1955. Iraq. care să servească drept atu. Încercând să se impună autorităţii Şahului. În vara anului 1951.C. iar reacţia ţărilor arabe. Ca răspuns. Estul şi Vestul reacţionează imediat.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru a-şi proteja investiţiile. în baza tratatului sovieto-persan putea invada Nord-ul ţării. nu întârzie să apară. Criza este soluţionată în cele din urmă în 1954. Între timp. Acestea decid un embargo al ţiţeiului brut destinat SUA. pornit de egipteni împotriva Israelului. În cadrul acestui acord Iranul primeşte jumătate din profituri. Mossadiq expulzează tot personalul britanic al rafinăriei.O. ulterior postul de primministru.I. regele Iordaniei. britanicii trimit trupe în apropierea Iranului. şi vânzarea petrolului stocat.C. 44 45 Andre Fontaine. Având în vedere importanţa strategică a zonei. Ibidem. La 6 octombrie 1973.Vizitati www.Turcia. producătoare de petrol. Mossadiq pierde sprijinul armatei şi. prin care aceasta are dreptul să-şi menţină trupe în zona canalului Suez. prim-ministrul Egiptului denunţă tratatul încheiat în 1936 cu Marea Britanie. SUA furnizează armament şi materiale de război Israelului. intervenind prin manevre militare şi diplomatice.p213 46 www. însă acestea nu debarcă.I.tocilar. Mossadiq reuşise să obţină puteri depline din partea Parlamentului de la Teheran şi hotărăşte să rupă complet relaţiile diplomatice cu Regatul Unit. pentru a-şi oferi reciproc asistenţă în caz de agresiune în regiune.info/history Pagina 42 din 46 . devotat britanicilor este asasinat. în cadrul unor negocieri ulterioare. datorată existenţei petrolului. Atacarea Iranului putea declanşa intervenţia URSS-ului.44 Marea Britanie doreşte cu orice preţ să păstreze rafinăria de la Abadan şi se teme că pierderea acesteia ar putea duce la dispariţia prezenţei britanice în Orient. În toamnă. cu scopul de a obţine avantaje teritoriale.O.cit. Preţul ţiţeiului explodează şi SUA caută să negocieze cât mai repede reglementarea acestei crize. egipteni şi sirieni atacă Peninsula Sinai şi Înălţimile Golan. Truman acordă un împrumut de 23 milioane de dolari Iranului şi încearcă să-l ajute pe Churchill să intervină pentru obţinerea compensaţiilor pentru A. britanicii 40% şi francezii 6%.46 Criza petrolului din 1973 este rezultatul unui război teritorial. Acest eveniment este urmat de numeroase manifestaţii şi atacuri împotriva britanicilor la Cairo. Iran şi Pakistan semnează Pactul de la Bagdad. op. când este semnat un acord între National Iranian Oil Company (N. cursuri si referate postate de utilizatori.) şi un consorţiu în care americanii deţin 40% din acţiuni.

URSS face presiuni asupra ţărilor arabe pentru încetarea luptelor şi ameninţă cu o intervenţie directă. op.128 Pagina 43 din 46 .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar. Criza se încheie la 26 octombrie. cursuri si referate postate de utilizatori. cit. p.47 47 Jean-Louis Dufour..

la moartea lui Stalin şi este considerată o perioadă de risc scăzut.ro ! Arhiva online cu diplome. URSS nu mai este capabilă să susţină confruntarea cu SUA şi ajunge într-o stare de colaps. în care se desfăşoară evenimente ca războiul din Coreea. cum ar fi : decolonizarea lumii a treia. Au loc numeroase întâlniri şi negocieri. cursuri si referate postate de utilizatori. semnarea acordului SALT I de către preşedintele sovietic Brejnev şi preşedintele SUA. Cea de-a doua perioadă este una de risc şi confruntare. Acesta lansează conceptul “noua gândire politică”. prin care intenţionează să pună capăt rivalităţii dintre cele 2 superputeri. În cea de-a treia perioadă. Prima perioadă se întinde de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. ce s-a răsfrânt asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi mai ales asupra lumii a treia. Acest interval de timp stă sub semnul rivalităţii între Occident şi Orient. în funcţie de intensitatea tensiunilor ce s-au dezvoltat între blocul Occidental şi cel de Răsărit. la nivel politic. CONCLUZII Perioada cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi până la destrămarea URSS. criza Berlinului. Germaniei şi conflicte regionale sângeroase. Pentru o perioadă lungă de timp. Aceasta a însemnat cheltuieli importante. Pe parcursul a aproape jumătate de secol. A world without meaning. creştere economică pentru SUA şi colaps pentru Uniunea Sovietică. Războiul Rece a schimbat ordinea mondială. Editura Routledge. libertate şi îngrădire.48 Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade. economic. socialism şi capitalism. 48 Zaki Laidi. În definitiv. se încearcă destinderea şi normalizarea relaţiilor internaţionale. supranumită şi “al doilea război rece”. Războiul Rece a determinat transformări la scară largă. materializându-se într-o luptă a “orgoliilor politice”. este caracterizată de o accelerare a cursei înarmărilor. Nixon şi SALT II de către Brejnev şi Carter.tocilar. creşterea puterii economice a Japoniei. acest eveniment ce a marcat sfârşitul secolului XX. criza rachetelor din Cuba şi războiul din Vietnam. până în 1953. poate fi văzut chiar ca o confruntare între bine şi rău. p15 Pagina 44 din 46 . Ultima perioadă. social şi cultural. este cunoscută sub numele de “Războiul rece”. ce generează în final destrămarea imperiului sovietic. în anul 1991. 1998.Vizitati www. care începe în 1969. Acestea au devenit miza rivalităţii între SUA şi URSS. care se finalizează cu venirea la putere în URSS a lui Mihail Gorbaciov.

“Lumea I” promova capitalismul.tocilar.Vizitati www. derivă cu siguranţă din capacitatea celor doi lideri supremi-URSS şi SUA. pentru a avea acces la minereuri de importanţă strategică şi coridoare de transport. 49 Conflictul a devenit subiectiv. la testarea a două universalităţi.Cel mai 49 Ibidem Pagina 45 din 46 . mai întâi în Polonia şi apoi în Cehoslovacia. în timp ce “lumea aIIa” promova socialismul. Bulgaria şi Ungaria. cursuri si referate postate de utilizatori. Organizaţiile de comerţ aliate cu Washington-ul sau cu Moscova. Dramatismul conflictului provine şi din prezenţa factorului nuclear.ro ! Arhiva online cu diplome.de a se înarma cu arme moderne de distrugere în masă. De asemenea. folosindu-si toate resursele disponibile pentru îndeplinirea acestuia. Originea istorică a Războiului Rece. deoarece balanţa se putea înclina în orice moment în favoarea unuia dintre competitori. Efectele imediate au fost agravarea şi dramatizarea confruntării.din motive de securitate interesele militare au fost mereu prezente. care erau văzute ca fiind relativ fixe şi impermeabile şi care erau separate de aşa numita “cortină de fier”. Totuşi . ambele oferind “cheia modernităţii”. Finalul de an 1989 a însemnat pentru ţările fostului bloc comunist o perioadă de frământări sociale şi politice majore. Sfârşitul războiului rece a fost anticipat de prăbuşirea regimurilor comuniste în ţările Blocului Sovietic. Geografia politică şi economică a Războiului Rece a fost caracterizată folosind termenii de “blocuri” sau “lumi”. În sens strict sfârşitul războiului rece este marcat de destrămarea URSS. Premisa colapsului uneia dintre puteri determină tensiune continuă. evoluând parcă de la o luptă privată a două naţiuni mândre. în funcţie de evenimentele ce au apărut în diversele puncte strategice ale lumii. acest eveniment poate fi văzut ca cea mai completă şi formală încercare de “a adăuga înţeles puterii”. de a deţine supremaţia în stabilirea ordinii mondiale. Regimurile socialiste au căzut treptat. care a devenit incapabilă să mai susţină cursa cu SUA. au dezvoltat o intensă rivalitate şi şi-au definit sfere vaste de influenţă în întreaga lume. putem observa o schimbare permanentă a echilibrului între interesele militare şi cele economice. Analizând şirul evenimentelor de pe toată perioada războiului rece. Mobilizarea permanentă era obligatorie. Fiecare dintre acestea se lupta să dezvolte alianţe cu naţiunile din lumea a treia. precum piesele unui domino. Un aspect important al geopoliticii Războiului Rece este rivalitatea dintre uniunile de comerţ internaţional. Fiecare bloc avea un scop precis şi bine delimitat.

a fost căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989. Politica de colaborare iniţiată de Gorbaciov şi întâlnirile sale cu George Bush. Pagina 46 din 46 . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.Vizitati www. reuşind să-şi menţină supremaţia şi titlul de primă superputere. dar nu au schimbat iminentul colaps al URSS. au fost un pas înainte. SUA sunt cele care au câştigat acest război. Prin urmare. Acesta a avut loc în 1991 şi a condus la crearea unei Comunităţi de state independente. important eveniment ce a marcat începutul sfârşitului pentru comunism şi implicit pentru războiul rece.