Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prezentarea relatiilor internationale din perioada Razboiului Rece

INTRODUCERE

Termenul de “război rece” este folosit pentru a denumi perioada de timp cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi începutul anilor ’90. Această perioadă este marcată de o rivalitate accentuată între Occident şi Orient, cele două având scopuri şi obiective antagonice şi fiind separate de o “cortină de fier”. Fiecare dintre cele două “lumi” încearca să îşi extindă influenţa şi să îşi impună doctrina şi de aici derivă o adevărată luptă pentru putere, care s-a desfăşurat pe parcursul a aproape jumătate de secol. Actorii principali ai războiului rece sunt SUA şi URSS. Între cele două se dezvoltă un conflict, deoarece URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar SUA doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Războiul rece nu constă în conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia. Războiul rece, şi-a pus amprenta asupra colaborării şi relaţiilor între ţările din întreaga lume. Războiul rece a determinat ample evenimente la nivel mondial, care au atras atenţia numeroşilor scriitori, care au încercat să le expună şi să le explice în cărţile lor. Una din cele mai ample lucrări ce au ca temă războiul rece este cea a lui Andre Fontaine, Istoria războiului rece, apărută în 4 volume la Editura Militară, Bucureşti în anul 1993. De asemenea, o analiză detaliată se regăseşte în cartea lui Martin McCauley, Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, publicată de Editura Polirom Iasi în anul 1999. O altă lucrare importantă este Împărţirea lumii-Istoria războiului rece, scrisă de Wilfried Loth şi tipărită la Editura Saeculum Bucureşti, în 1997. Peter Calvocoressi a tratat războiul rece în 2 cărţi importante, Rupeţi rândurile! Al doilea război mondial şi configurarea Europei postbelice şi, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, ambele apărute la Editura Polirom Iaşi în anul 2000 şi respectiv 2003.

Pagina 1 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O formă sintetizată a evenimentelor din perioada războiului rece se regăseşte în 3 cărţi, Pascal Boniface, Relaţiile Est-Vest 1945-1991, Pascal Fontaine, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre şi Philippe Moreau Defarges, Relaţii internaţionale după 1945. Toate cele 3 cărţi au apărut la Editura Institutul European, primele două în anul 1998 şi cea din urmă în 2001. Prezentarea detaliată a evenimentelor războiului rece, galerie foto şi documente, se regăsesc pe internet la site-ul dedicat acestui eveniment, la adresa www. coldwar.org. Prezenta lucrare îşi propune să analizeze, pe parcursul a trei capitole, relaţiile internaţionale în perioada războiului rece, atât la nivel politic şi militar, cât şi din punct de vedere economic. Prima parte a capitolului I defineşte termenul de “război rece” şi descrie cele 4 perioade principale ale acestuia. Ultima parte a primului capitol evidenţiază caracteristicile războiului rece şi teoriile ce au fost emise pe seama opiniilor internaţionale asupra acestuia. Capitolul II tratează războiul rece din punct de vedere al relaţiilor politice şi militare. Sunt prezentate cele mai importante evenimente, dintre care, războiul din Coreea, criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba, războiul din Vietnam şi cel din Afganistan. Toate acestea au stat sub semnul împărţirii lumii între două superputeri rivale- SUA şi URSS. În ultimul capitol sunt descrise relaţiile economice desfăşurate pe parcursul războiului rece, relaţii ce s-au concretizat în crearea Comunităţii Europene şi a unor organizaţii regionale, menite să apere interesele ţărilor.

Pagina 2 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitolul I Declanşarea Războiului Rece

1.1 Definirea Războiului Rece

Expresia “război rece” datează din secolul XIV, când scriitorul spaniol Don Juan Manuel a utilizat-o pentru a descrie conflictul dintre creştinătate şi islam. El a observat ca războaiele reci şi cele fierbinţi se disting în principal prin modul în care se sfârşesc: “Războiul care este extrem de crud şi foarte fierbinte se sfârşeşte fie cu moarte, fie cu pace, în timp ce un război rece nu aduce nici pace şi nici nu conferă onoare acelora care l-au iniţiat”.1 După sfârşitul celui de-al II lea Război mondial, în lume se conturează 2 poli ai puterii-SUA şi URSS. Dispariţia alianţelor la sfârşitul războiului, pun faţă în faţă cele două puteri. Statele europene, slăbite după război şi incapabile să îşi susţină apărarea prin mijloace proprii, devin miza rivalităţii între doi coloşi cu şanse total diferite.2 Se dezvoltă astfel un conflict de lungă durată, cunoscut sub numele de “Război Rece”. În viziunea lui Stalin, războiul rece “ nu este ca acela din trecut. Oricine ocupă un teritoriu îşi impune şi propriul său sistem social. Fiecare îşi impune propriul sistem până unde înaintează armatele sale.”3 În sens strict, începutul războiului rece este marcat de întâlnirea dintre Winston Churchill şi Harry Truman, la 5 mai 1946, când Churchill a afirmat următoarele: ”De la Strettin la Marea Baltică şi până la Triest în Adriatica, o cortină de fier a coborât în mijlocul continentului.”4 Democraţia şi libertatea trebuiesc instalate cât mai repede, pentru a stopa intenţia sovietică de a-şi extinde nelimitat puterea şi doctrina. Războiul rece se organizează după principiul “război improbabil, pace imposibilă”. Războiul este improbabil pentru că descurajarea nucleară împiedică superputerile să transforme războiul rece în conflict real. Pacea este imposibilă pentru că scopurile celor doi actori sunt antagonice. URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar lumea
1 2

Martin McCauley;Rusia,America si Razboiul Rece 1949-1991,Editura Polirom,Iasi,1999,p33 Philippe Moreau Defarges;Relatii internationale dupa 1945;Editura Institutul European,2001,p4 3 Florin Constantiniu,De la razboiul fierbinte la razboiul rece,Editura Corint,Bucuresti,1998 4 Pascal Boniface;Relatiile Est-Vest 1945-1991,Editura Institutul European,Iasi,1998

Pagina 3 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

occidentală doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Nu există un conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia.

1.2. Perioadele principale ale Războiului Rece

Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade principale.5 Prima perioadă este plasată în ultimii ani ai lui Stalin, până la moartea sa în 1953. Politica externă rusă în timpul acestor ani a fost de risc scăzut sau contrară riscului. Urmează apoi a doua perioadă, una de pericol şi de confruntare, de la moartea lui Stalin, până la evidentul interval de destindere care începe brusc în 1969. Caracteristică acestei perioade este diplomaţia riscantă practicată de Hruşciov, care era mult prea încrezător în puterea crescândă a URSS. A treia perioadă este una de destindere şi de manifestare a dorinţelor ambelor superputeri de a-şi normaliza relaţiile şi de a reduce riscul confruntării. Această perioadă se încheie cu invazia sovietică în Afganistan în 1979. Aceasta este considerată cea mai gravă greşeală a politicii externe sovietice. În perioada a patra, supranumită şi “al doilea Război Rece”, a avut loc o accelerare a cursei înarmărilor şi o ridicare a temperaturii politice. Acest proces este stopat de Mihail Gorbaciov, care dorea o reevaluare a obiectivelor politicii externe şi negocierea unui nou tip de relaţie cu America. Prin urmare, Moscova nu mai sprijină comunismul şi mişcările de eliberare naţională din lume. URSS nu mai suporta povara economică de a fi o superputere şi a suferit un fenomen de implozie. Prin politica sa, Gorbaciov şi-a distrus propriul stat şi beneficiile au revenit SUA. Unii specialişti consideră că anul 1917 marchează începutul Războiului rece, an în care bolşevicii au înfiinţat primul stat comunist.6 Încă din anul 1918, Lenin căutase să stabilească un mod de convieţuire cu lumea capitalistă, fiind convins că supravieţuirea puterii sovietelor este elementul esenţial în promovarea revoluţiei mondiale. Datorită acestui fapt, până la izbucnirea celui de al II-lea Război Mondial, politica externă sovietică a fost defensivă. Cu toate acestea, Stalin a agreat doctrina marxistă, conform căreia războiul dintre capitalism şi comunism era inevitabil, aşa
5 6

Martin McCauley,op. cit.,p.33 Ibidem

Pagina 4 din 46

Vizitati www. dar trebuia să fie evident că ruşii sunt de condamnat pentru aceasta. Constituirea Republicii Populare Chineze în octombrie 1949 a dat naştere unui al doilea potenţial gigant comunist. în Vietnam. a turnat gaz pe foc. Blocada Berlinului. Cu toate acestea.tocilar. Moscova a avut satisfacţia de a vedea lumea împărţită în două tabere antagonice. precum şi eventualitatea câştigării de către comunişti a războiului civil din Grecia. precum invazia Nordcoreeană în Coreea de Sud şi ofensiva comunistă împotriva francezilor. a convins mulţi europeni că “tăvălugul” comunist se deplasează către Vest. doctrina militară sovietică a fost ofensivă . incluzând rezervele în aur. la solicitarea Vest-europenilor. El era pregătit să accepte divizarea Europei încă din 1946. Un parteneriat pentru pace părea posibil în 1945. care începe în 1948. În iunie 1950 au intervenit noi victorii comuniste în Asia. anticomunist convins. Ca ripostă la aceeaşi situaţie a fost creat NATO. imediat după aceea. era îngrijorat de sporirea influenţei comuniste.dar să nu încerce să preia puterea. conform căreia experţii săi ar trebui să aibă acces la date strategice de mare importanţă. Ministrul britanic al Afacerilor Externe. O consecinţă directă a blocadei a fost înfiinţarea Germaniei de Vest şi. a Republicii Democrate Germane (RDG) în Est. încât URSS trebuia să devină suficient de bine pregatită din punct de vedere militar. înaintea acordării oricărui împrumut. Ca urmare a războiului. Al II-lea Război mondial a transformat URSS în cea mai mare putere militară din Europa. Singurul său rival real era America şi. Moscova a jucat un rol esenţial în negocierile care au dus la înfiinţarea FMI şi a Băncii Mondiale. Stalin nu dorea să provoace un conflict cu SUA şi a ordonat partidelor comuniste din Europa să participe la guvernare acolo unde era posibil.ro ! Arhiva online cu diplome. relaţia cu Washington-ul a căpătat o importanţă vitală pentru Moscova. prevederea FMI. s-a dovedit a fi prea mult pentru Moscova. Consolidarea puterii comuniste în estul şi sud-estul Europei. decât a unor manevre ale Moscovei. astfel. pentru a câştiga un astfel de conflict. Pagina 5 din 46 . cursuri si referate postate de utilizatori. mai mult datorită unei greşeli a politicienilor locali. Datorită acestei convingeri precum şi a prezumţiei că eventualele războaie vor fi purtate pe teritorii străine. Preluarea puterii de către comunişti în Cehoslovacia în februarie 1948. în 1946. au condus în cele din urmă la Doctrina Truman şi Planul Marshall. finalizată prin înfrângerea acestora la Dien Bien Phu în 1954 . Stalin nu dorea ca Occidentul să înţeleagă cât de precară era situaţia economică a URSS în 1945. cea socialistă şi cea capitalistă. Ernest Bevin.

în timp ce Hruşciov era un negociator de risc ridicat. Cel mai primejdios eveniment s-a dovedit a fi criza rachetelor cubaneze. optimismul a dispărut curând şi. în 1963 a fost semnat un tratat de interzicere a testelor nucleare. în 1960. deşi era capabil de mişcări de repliere atunci când se confrunta cu o situaţie critică. Rusia a dorit o Germanie unită şi neutră. în cadrul unui tratat de pace care descria Austria ca stat neutru. Kosâghin a devenit negociator şef şi întâlnirile au continuat până în 1967. din octombrie 1962. cea din urmă determinându-i pe ruşi să ameninţe cu intervenţia militară în favoarea Egiptului. dar Moscova a rămas fidelă ţelului său în ceea ce privea o Germanie unită şi neutră până în 1958. Moartea lui Stalin în 1953. asupra Germaniei. Austriei.tocilar. Acesta a luat sfârşit brusc. precum şi în faptul că îl putea înfrunta pe John F. în iulie 1953 şi în Indochina în 1954. perioada 1953-1969 a fost marcată de o politică “pe marginea prăpastiei” şi de conflicte primejdioase. Coreea şi Vietman au rămas de asemenea divizate. Atunci când Hruşciov a fost îndepartat în 1964. la Summit-ul de la Paris. Cu ocazia vizitei lui Hruşciov în America. Moscova lansase deja “doctrina coexistenţei paşnice” în 1952. Kennedy. în 1959. A fost semnat un armistiţiu în Coreea. Sovieticii s-au declarat de acord să părăsească Austria. Stalin a fost un negociator de risc scăzut. care a adus lumea aproape de izbucnirea unui război nuclear. mai optimiste.Vizitati www. idee la care sau opus Germania de Vest şi Franţa. Nu a existat nici un acord referitor la Germania. Această situaţie a rezultat din optimismul exagerat al lui Hruşciov. relaţiile dintre Est şi Vest devenind extrem de fragile.ro ! Arhiva online cu diplome. Criza din Cuba a avut în final efectul de a calma lucrurile şi. stabilindu-se o linie permanentă de comunicare între Moscova şi Washington. compromis datorită faptului că un avion american de recunoaştere fusese doborât de către ruşi. au avut loc negocieri între Est şi Vest în 1954 şi 1955. când Hruşciov a declarat că realizările socialiste ale RDG nu puteau fi irosite. a început o nouă perioadă de negocieri şi astfel s-a născut “spiritul de Camp David” (o variantă timpurie a perioadei de destindere) între el şi Eisenhower. cursuri si referate postate de utilizatori. care era hotărât să pună capăt războiului coreean. Revolta maghiară şi invazia anglo-franceză în Egipt au survenit în 1956. au marcat o fază de negocieri între Est şi Vest şi sfârşitul primului război rece. în urma experimentării reuşite a primei sale bombe atomice. neânregistrându-se vreo modificare de scor în întrecerea dintre capitalism şi comunism. precum şi alegerea preşedintelui Eisenhower. care credea în iminenta victorie a comunismului. Cu toate acestea. Coreei şi Indochinei. Pagina 6 din 46 . Pe fondul unei noi stări de spirit.

manifestându-şi în mod deschis disponibilitatea de a interveni în ţări ale lumii a treia. În 1965 SUA a luat fatala decizie de a interveni în Vietnam şi în Republica Dominicană. în vreme ce ambele părţi vorbeau de nevoia de a fi pregatite pentru război în cazul în care cealaltă parte atacă. Această fază a durat din 1969 până în 1979. Această perioadă a fost marcată de o creştere rapidă a cheltuielilor militare. Intensitatea polemicilor dintre Est şi Vest în timpul acestei perioade amintea de primul Război Rece. folosirea forţei în relaţiile internaţionale devine legitimă. preşedintele Reagan promitea să restabilească supremaţia militară. Sovieticii şi-au atins un scop-recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor stabilite în Europa după 1945-dar au acceptat faptul că drepturile omului sunt o problemă de preocupare internaţională. fără precedent. pentru a promova valorile occidentale. în mod inevitabil. Al treilea război israeliano-arab a izbucnit în 1967. Acordurile de la Paris au permis SUA să-şi retragă trupele din Indochina şi să încheie astfel un capitol nefericit din istoria lor. Recunoaşterea de către SUA a faptului că acestea şi URSS erau pregatite în mod egal din punct de vedere nuclear a condus la semnarea acordului SALT I în 1972. Această acţiune a fost rezultatul a două erori de calcul sovietice: aceştia au crezut că operaţiunea va dura numai câteva săptămâni şi că americanii nu vor ridica obiecţii importante. odată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Influenţa militară sovietică asupra politicii de securitate mondială era. Cuba şi Nicaragua. după care a început o perioadă de negocieri intense. Invazia Cehoslovaciei în 1968 de către trupele Tratatului de la Varşovia-după ce preşedintele Johnson asigurase Moscova că ţara era în sfera acesteia de influenţă a răspândit teama în Germania de V şi a ridicat tensiunea internaţională. Preşedintele american a mărturisit că invazia i-a deschis ochii asupra adevăratei naturi a URSS. în prima parte a conducerii lui Brejnev. În SUA.ro ! Arhiva online cu diplome. Conferinţa asupra Securitătii şi Cooperării în Europa (CSCE) din 1975 a avut ca rezultat semnarea Actului final de la Helsinki. şi în acest timp s-au semnat numeroase acorduri internaţionale. numită “destindere”. Prin urmare. URSS era ridiculizată şi descrisă ca o întruchipare a Pagina 7 din 46 . URSS şi SUA. Destinderea s-a sfârşit în 1979 cu invazia sovietică în Afganistan. pe lânga altele au instalat proiectile SS20 în Europa de Est.tocilar. Războiul devine din ce în ce mai mult o alternativă. cum ar fi Libia. De asemenea a avut drept consecinţă scindarea şi chiar dezintegrarea unor partide comuniste din Occident şi. a diminuat atractivitatatea socialismului de tip sovietic. Această epocă de politică “pe marginea prapastiei” s-a sfârşit cu alegerea preşedintelui Nixon în 1969. Al doilea Război Rece a durat din perioada ocupării Afganistanului până în martie 1985. cursuri si referate postate de utilizatori. Sovieticii au răspuns cu aceeaşi monedă şi. sprijinindu-i fiecare pe câte unul din oponenţi.Vizitati www. Existau stări de încordare peste tot în lume.

din decembrie 1987. pentru negocierea reducerii armamentului nuclear cu rază medie de acţiune şi a celui strategic. Reagan şi Gorbaciov au semnat Tratatul armelor nucleare cu rază medie de acţiune(INF). op. Africa şi America Centrală. La ultimul summit de la Moscova din mai-iunie 1988. s-au retras de la Olimpiada de la Moscova din 1980. SUA şi aliaţii lor s-au decis să redreseze balanţa. SUA au folosit boicotarea comerţului ca pe o armă şi de asemenea. soldându-se cu un acord de eliminare a tuturor categoriilor de arme nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune. Convingerea sa că mişcarea pentru pace era destul de puternică pentru a sili guvernul Vest-german să-şi reconsidere politica de instalare a rachetelor Pershing şi Cruise era greşită. s-a finalizat cu o declaraţie comună..ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. SUA pierdea şi invers. care propunea reducerea la jumătate a arsenalului nuclear al superputerilor. a fost istoric. Întâlnirea următoare a avut loc la Reykjavik în octombrie 1986. Cu toate acestea. Relaţiile superputerilor au devenit un joc de sumă zero: dacă URSS obţinea un avantaj oriunde în lume.tocilar.7 Washington-ul a început să vadă mâna Moscovei în tulburările care aveau loc pretutindeni în lume. că toate statele sunt interdepedente. Faptul că Andropov a preluat puterea în 1982 a scos la iveală prea puţine schimbări în atitudinea URSS.cit. Al treilea summit de la Washington.p38 Martin McCauley. Aceasta confirma faptul că securitatea internaţională nu poate fi atinsă numai prin mijloace militare.8 Prima sa întâlnire cu preşedintele Reagan. dezbaterile Est-Vest au continuat la Geneva. ”imperiului răului” de către preşedintele Reagan şi. Eduard Şevardnatze.Vizitati www. că armele nucleare ar trebui abolite până în anul 2000 şi că ideologia ar trebui exclusă din elaborarea strategiilor de politică externă şi de securitate internaţională. cit. op. Cu toate acestea. Unul din motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie era valul de state comuniste sau procomuniste care au luat fiinţa în şi după anul 1974 în Orientul Mijlociu. Alegerea lui Mihail Gorbaciov ca lider sovietic în martie 1985 a inaugurat o schimbare categorică a naturii relaţiilor internaţionale. p39 Pagina 8 din 46 . dar de această dată nu a putut fi depăşit dezacordul asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. el a acordat întâietate politicii externe şi a vorbit de o nouă gândire politică. la Geneva în 1985. de asemenea era acuzată de susţinerea terorismului internaţional şi chiar de tentativa de a-l asasina pe Papă. au 7 8 Martin McCauley . Convins că ţara sa era secătuită de cursa înarmărilor. la Madrid în legătură cu CSCE(Conferinţa asupra Securitaţii şi Comunicării în Europa) şi la Viena pentru reducerea reciprocă şi echilibrată a forţelor militare în Europa. Gorbaciov a lansat o “ofensivă a farmecului” şi a cucerit întreaga lume occidentală. Împreună cu ministrul său de externe..

în special în ceea ce priveşte controlul asupra implementării tratatului. Cei doi preşedinţi nu au discutat asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. dezacordul manifestat de persoanele aflate la conducerea URSS a subminat Tratatul CFE. a avut scopul ”de a face lumea sigură pentru democraţie”. a fost cel referitor la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. cu Gorbaciov încercând fără rezultat să obţină împrumuturi mari din Occident pentru susţinerea vechiului sistem. Relaţiile URSS cu preşedintele Bush au fost bune şi au condus la semnarea a două acorduri istorice: Tratatul CFE (Tratatul asupra forţelor convenţionale în Europa). deşi Stalin a promovat Pagina 9 din 46 .tocilar. În pofida acestui fapt. Blocada Berlinului a reconfirmat îngrijorarea Occidentului în legătură cu expansiunea sovietică. în cele din urmă. Politica dublă adoptată de SUA faţă de URSS în Războiul Rece. URSS a boicotat pentru un timp chiar O. sovieticii admiţându-şi eşecul.Vizitati www. continuat să existe mari dificultăţi.U. Caractericticile Războiului Rece În perioada primului Război Rece s-a înregistrat o adevărata cursă a înarmărilor. Occidentul a judecat greşit puterea şi intenţiile URSS.ro ! Arhiva online cu diplome.3. dar s-a extins ulterior şi în Asia. divizarea Europei şi. Războiul Rece s-a sfârşit pentru că URSS a devenit un solicitant. ca nereprezentând o ameninţare la securitatea lor şi apoi. dar nu şi integrarea în capitalismul occidental şi ar fi preferat soluţia finlandeză-neutralitatea. Stalin dorea o înţelegere cu Occidentul. precum şi negocieri cu totul nesemnificative între Est şi Vest. cursuri si referate postate de utilizatori. începând cu modul în care SUA percepeau Moscova. semnat în 1990 şi Tratatul START semnat în iulie 1991. 1. Conflictul a fost iniţial localizat în Europa. privind-o ca pe o ameninţare groaznică. neutră şi binevoitoare. iar dezmembrarea acesteia a stopat evolutia Tratatului START. Aceasta isterie a dus la apariţia doctrinei cunoscută sub numele de ” McCarthysm “ şi a denaturat profund dezbaterea până în momentul în care URSS a încetat să mai existe. Unul din acordurile la care s-a ajuns la Geneva în februarie 1989. El a menţinut căi de rezolvare deschise asupra problemei statului german şi dorea o Germanie unită. Din această cauză.N. de îngrădire (containment) şi renunţare la izolaţionism. a lumii în două tabere. Europa de Vest era slăbită după 1945 şi temătoare în privinţa atractivităţii prezentate de soluţiile marxiste şi intenţiile sovietice.

pentru a cere pregătire defensivă de mai mare amploare. Al II-lea Război Rece a fost diferit de primul. datorită acestui optimism. în 1962. pentru un scurt interval. vizitând Asia şi. SUA au fost puterea economică dominantă şi. Reprimarea violentă a “Primăverii de la Praga”. Rusia şi-a început declinul economic. Africa părea să primească foarte bine comunismul ( de exemplu Angola. Revoluţia cubaneză din 1959 nu a fost comunistă la origine. când el a declarat că bazele societăţii comuniste (nivel de viaţă foarte ridicat pentru toţi) vor fi puse până în 1980.tocilar. prin faptul că. Occidentul nu mai privea cu teamă comunismul ca ideologie. pe măsură ce Moscova începea să se implice în lumea a treia procomunistă. monolitul comunist a început să crape. prin amplasarea rachetelor sovietice în Cuba. într-o mai mare măsură. Către mijlocul anilor ’50. paritatea nucleară. s-au bucurat de supremaţia nucleară. La începutul perioadei postbelice. au folosit prilejul creat de invazia din Afganistan din 1979. imprevizibilă şi el a fost foarte dornic să se servească de arsenalul nuclear sovietic ca argument în cursul tratativelor. Hruşciov căuta o soluţie la problema Berlinului (Berlinul de Vest ar fi urmat să intre treptat sub controlul comuniştilor) şi apoi a acceptat planul RDG de a clădi Zidul Berlinului. În parte. De asemenea el a extins raza de acţiune a politicii externe sovietice. pentru prima dată. Cu toate acestea.ro ! Arhiva online cu diplome. acesta devenind în schimb o ameninţare de natură militară şi împotriva securităţii. influenţa înarmării sovietice s-a amplificat. Acest fapt este evidenţiat de conflictul chino-sovietic. a fost silit să caute ajutor şi protecţie la Moscova. datorită ameninţărilor americane. politica sovietică sub Hruşciov a devenit. a constituit Pagina 10 din 46 . permanent dialogul şi a avansat mai multe propuneri asupra Germaniei. Perioada de destindere a marcat apogeul puterii sovietice. URSS împărtăşea convingerea că a recuperat decalajul şi că este capabilă să pună America în umbră. Mai târziu. Este o ironie a sorţii faptul că în momentul în care SUA au recunoscut echilibrul. Teoria utopică a lui Hruşciov a ieşit la iveală în 1961. Mozambicul şi Etiopia). sub conducerea lui Hruşciov.Vizitati www. La sfârşitul anilor ’70. Conducătorii sovietici au susţinut mai târziu că ei au autoritatea de a lansa o lovitură nucleară împotriva SUA dacă vor observa că sunt ţinta unui atac nuclear. a primit întotdeauna răspunsuri de circumstanţă. dar Castro. cursuri si referate postate de utilizatori. Occidentalii care avertizaseră asupra expansiunii sovietice. criza rachetelor cubaneze a fost rezultatul dorinţei lui Hruşciov de a face faţă dominaţiei americane în ceea ce priveşte rachetele balistice intercontinentale. în mod special India şi Orientul Mijlociu şi oferind peste tot soluţia alternativă la capitalismul occidental.

semnalul ce anunţa moartea marxismului.1997. iar aceasta preamărea victoria mondială a socialismului asupra capitalismului. 9 Wilfried Loth. în timp ce partea opusă face eforturi pentru a evita conflictul militar. pentru a avea acces nelimitat la materii prime şi schimb de produse şi servicii. devenind în scurt timp o certitudine pentru opinia publică americană şi Vest-europeană.4.Editura Saeculum. Se considera că sistemul capitalist implică producţia militară şi confruntarea pentru a supravieţui. ca rezultat al unei lupte de clasă universale.Vizitati www.p10 Pagina 11 din 46 . care făcea parte integrantă din ideologia marxist-leninistă.Împărţirea lumii-Istoria Războiului Rece . perioada următoare fiind caracterizată de campanii de propagandă.ro ! Arhiva online cu diplome.9 Teza revizionistă-imperialismul american Această teorie a fost emisă de adversarii politicii externe a administraţiei Truman şi a fost intens dezbătută în lucrări şi discuţii publice. Teorii asupra cauzelor Războiului Rece Teza tradiţională-ameninţarea rusească A fost formulată încă din 1946/1947. Din nou resposabilitatea este atribuită acţiunilor unui singur stat.tocilar. de către consilierul american George Kennan. SUA au apelat la cerinţele unui tratament egal şi şanse egale pe toate pieţele. reuşind să-şi extindă influenţa şi să-şi impună voinţa în sistemul economic mondial.Bucureşti. cursuri si referate postate de utilizatori. Prin urmare un stat este blamat pentru toate problemele care se ivesc în relaţiile internaţionale. cu Washington-ul privit ca o sursă a răului. exponent al capitalismului agresiv şi expansionist. Aceasta este o imagine similară celei anterioare. 1. Acest lucru le-a conferit numeroase avantaje. Această teorie susţine că toate conflictele şi crizele au fost iniţiate de URSS şi au fost produse de expansionismul rusesc.

care. Aceasta subliniază ruptura dintre Beijing şi Moscova. în schimb. dintre naţiunile bogate şi cele sărace. Teoria cursei înarmărilor Construirea armelor nucleare atinsese proporţii care lăsau impresia că fenomenul scăpase de sub control. Această teorie se bucura de popularitate în special în rândul statelor înscrise în mişcarea pentru pace. Teoria Nord-Sud Susţinătorii acestei teorii considerau că principalul conflict din lume este cel dintre Nord şi Sud. cursuri si referate postate de utilizatori. Din această cauză stoparea cursei înarmărilor şi promovarea dezarmării erau considerate de o importanţă capitală.Vizitati www. fiind în acelaşi timp o expresie a insecurităţii chineze. Responsabilitatea aparţinea atât Estului cât şi Vestului. dintre statele dominante şi cele dominate. teoria are în vedere o aşa-numită înţelegere tacită şi competiţie acerbă între superputeri. alarmează Rusia. având drept scop dominarea lumii. Teoria superputerilor Dezvoltată de către chinezi în perioada anilor ’60 pentru a demonstra îndepărtarea Moscovei de adevărata cale marxist-leninistă.ro ! Arhiva online cu diplome. În lumea a treia competiţia pentru poziţia dominantă este văzută ca sursă a tuturor conflictelor. În perioada anilor ’70 survine o apropiere faţă de Moscova.tocilar. Teoria Vest-Est Pagina 12 din 46 .

Conflictul ruso-american reprezintă doar o perdea de fum menită să ascundă adevaratul conflict.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. De asemenea aceste conflicte între statele capitaliste bogate favorizează şi agravează conflictele din interiorul lumii a treia. Schimbările în politica externă sunt legate de modificări ale raportului forţelor interne.p42 Pagina 13 din 46 . Teoria conflictului de clasă Această teorie este clădită pe analiza marxistă a conflictului de clasă ca promotor al schimbării.Vizitati www. Politicienii folosesc anumite conjuncturi şi evenimente internaţionale pentru a rezolva tensiunile interne şi pentru a obtine avantaje în faţa competitorilor lor naţionali în lupta internă pentru putere. de apariţia unor noi insuficienţe economice şi de modificări ale structurii sociale. 10 10 Martin McCauley. Conflictul dintre capitalism şi comunism se manifestă prin tensiunile care apar între superputeri. Tensiunea este produsul declinului şi expresia revoluţiei sociale. Teoria intrastatală Politica internă a statelor determină politica lor externă. inevitabil şi superputerile în conflict. Politica mondială este dominată de conflicte între statele capitaliste bogate.. care este cel dintre SUA. Japonia şi UE. Mişcarea revoluţionară din lumea a treia implică. cursuri si referate postate de utilizatori. cit. op.

scăderea speranţei de viată cu 8 ani în Franta) şi de disproporţia între sexe şi vârste. Polonia 5. op. copiilor şi invalizilor. iar în locurile unde caută refugiu. Trebuie luat în considerare şi bilanţul moral al războiului. În urma efectelor financiare dezastruoase ale războiului. 35 milioane sunt europeni11. Producţia industrială scade cu 50% din 1939. masacre. total lipsite de resurse. cit. legate de scăderea numărului de naşteri. a potenţialului industrial. URSS a pierdut 100.000.Vizitati www. datoria publică a ţărilor creşte semnificativ. La acestea se adaugă pierderile indirecte.5 milioane (80% civili). URSS a pierdut 20 milioane de oameni. Yugoslavia 60 % din potenţialul agricol. CAPITOLUL II Relaţiile politico-militare Est-Vest 2. ţarile au fost nevoite să recurgă la împrumuturi. Italia 50% din reţeaua feroviară. Din bilanţul total de 50 milioane morţi şi dispăruţi.tocilar. mai ales militari. Yugoslavia 1. producţia agricolă cu 1/3 în Europa Occidentală şi cu mai mult de ½ în Europa Centrală şi Orientală. în principal civili (15% din populaţia ţării).000 colhozuri şi 6 milioane case. Ca urmare a războiului se înregistrează mari deplasări de populaţii. Franţa 600. Franţa aproape întreaga suprafaţă portuară şi o parte din căile ferate. având în vedere că pentru distrugerea adversarului s-a apelat la violenţe monstruoase. Italia 500.iar toate aceste orori au culminat cu lagărele de exterminare ale Germaniei hitleriste.8 milioane. creşterea impozitelor şi utilizarea tot mai mult a biletelor de bancă. Germania a înregistrat 5 milioane morţi. 11 Pascal Boniface. poduri şi canale. Viaţa economică şi socială în Europa este afectată de deficitul natalităţii. creşterea mortalităţii-toate drept consecinţă a restricţiilor alimentare. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 14 din 46 . nu găsesc decât ruine şi foamete. Distrugerea forţelor armate. bombardamente aeriene. Polonia 80% din industrie şi mijloace de transport. Prin urmare. jafuri. iar populaţia activă trebuie să suporte cheltuielile pentru întreţinerea persoanelor în vârstă. din care jumătate civili (10% din populaţia totală a ţării). La pierderile umane ale războiului se adugă imense pierderi materiale. tot Europa a fost cea mai afectată.1 Situaţia Europei după război Cu toate că cel de-al II-lea Război Mondial a durat mai mult în Asia. Se reduce mâna de lucru.000.ro ! Arhiva online cu diplome.

pe Stalin. op. URSS Uniunea Sovietică plăteşte un tribut greu celui de-al II-lea Război Mondial : 26 milioane morţi. Îşi păstrează cuceririle realizate între 1939-1941 (Tările Baltice. care este considerată “simbolul împărţirii Europei între ruşi şi americani”.ro ! Arhiva online cu diplome.1. Potenţialul industrial nu este afectat.3. i-a adus faţă în faţă. dar acceptă dezmembrarea Germaniei. Roosevelt nu acceptă acordul anglo-rusesc. pentru a evita un nou conflict armat. cursuri si referate postate de utilizatori. 2. Roosevelt şi Churchill. în timp ce Yugoslavia urma să fie dominată în proporţie de 50-50%. Ungaria. Basarabia română.Conferinţa de la Yalta Conferinţa de la Yalta.000 oameni. care este demilitarizată şi împărţită în 4 zone de ocupare. 2. 80% din Bulgaria. Un acord vag de împărţire a influenţei.Vizitati www. cit.12 Stalin este obligat să respecte drepturile şi suveranităţile popoarelor eliberate. Carelia finlandeză. Ocupă în principal întreaga Europa de Est şi se constituie într-o zonă de securitate înainte de a o transforma într-un bloc ideologic şi militar.URSS şi SUA 2. ţara distrusă şi pierderi economice evaluate la 6 ani de PNB. PNB se 12 Philippe Moreau Defarges.tocilar. iar Regatul Unit 90% din Grecia. Noile puteri ale lumii.3.2 SUA Avantajul SUA este că pe teritoriul său nu au avut loc lupte. Pagina 15 din 46 .2. iar pierderile umane au fost de 300. Rusia albă poloneză) şi anexează Nord-ul Prusiei orientale şi Rutenia cehoslovacă. 2. la 4-11 februarie 1945. ci stimulat de război.3. Extinde cu 200 Km spre Vest frontiera germano-poloneză fixată de fluviile Oder şi Neisse. fusese făcut între Churchill şi Stalin în octombrie 1944: URSS-90% din Romania. Totuşi obţine câştiguri teritoriale substanţiale.

Ea este prezentă în calitate de aliată şi cobeligerantă. solicită controlul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele şi susţine un război de gherilă comunistă în Grecia. contând pe oboseala democraţiilor occidentale. op.Vizitati www. p. 2. dolarul devine moneda schimburilor internaţionale.14 Această “cortina de fier” separă ţările din Estul Europei. Armata Roşie este prezentă aici în calitate de 13 14 Florin Constantiniu .102 Pascal Boniface. prin dreptul învingătorului. Churchill a afirmat într-un discurs public următoarele: “de la Strettin.Cehoslovacia este singurul stat din Europa de Est. îşi impune. din 1944. deopotrivă.tocilar. p. pe Adriatica. Elimină opozanţii comunismului prin alegeri trucate. aflate sub dominaţie sovietică. propriul său sistem social şi că fiecare îşi impune sistemul pe cât de departe înaintează armata sa.4. intervenind pentru a evita ca Europa să fie dominată de o singură putere şi pentru crearea unui echilibru de forţe. Bulgaria.12 Pagina 16 din 46 . este prima putere militară şi are monopolul armei atomice. care a avut o democraţie liberală înainte de război. După 1945. Stalin nu doreşte totuşi să rupă legaturile cu Occidentul. La 5 martie 1945. cit.. părţile de Est ale Austriei şi Germaniei. pe malul Balticii.”13 După 1945. SUA deţine 2/3 din flota comercială mondială. de ţările occidentale. Stalin intenţionează să-şi extindă influenţa cât mai mult posibil. Blocul sovietic Stalin a declarat că “cine ocupă un teritoriu. fiind ajutaţi de faptul că aceste ţări nu au tradiţii democratice.4. SUA renunţă la izolaţionism. o cortina de fier a coborât în mijlocul continentului european”. România. Lovitura de la Praga. op. Prin Acordul de la Bretton Woods. Controlează mijloacele de informare şi intervine în instituţiile şi sistemele politice ale ţărilor în reconstrucţie. de la care aşteaptă sprijin economic. ocupă primul loc în toate sectoarele producţiei. vlăguite de 6 ani de conflict armat.ro ! Arhiva online cu diplome. cit. cursuri si referate postate de utilizatori.. în Polonia şi Cehoslovacia. dublează şi reprezintă aproape ½ din producţia mondială.1. Împărţirea Europei 2. Stalin ocupă parţial Iranul după război. Armata Roşie ocupă. la Trieste.

astfel Cehoslovacia transformându-se într-o democraţie populară. dar regim politic asemănător cu cele occidentale. Blocul occidental 15 Philippe Moreau Defarges. dar cu o politică externă non-aliată. Doctrina Jdanov-La 22 septembrie 1947-URSS creează Kominformul (Biroul de Informare Comun al Partidelor Comuniste Europene). care are ca scop esenţial instaurarea dominaţiei mondiale. Stalin doreşte de fapt regruparea partidelor comuniste. Dominaţia sovietică nu reuşeşte să se impună. al cărui ministru de interne este comunist. Finlanda obţine retragerea trupelor sovietice în schimbul unui tratat de prietenie. care instalează un guvern anti-fascist. care este considerat a fi prea independent faţă de Moscova.tabăra antiimperialistă democratică. Stalin. Finlanda are o politică externă asemănătoare cu cea sovietică.2. Jdanov emite un comunicat ce conţine următoarele:” În lume s-au format două grupuri: pe de o parte. pentru a pregăti lovitura împotriva lui Tito. este pus la stâlpul infamiei. 2. în a întări democraţia.tabăra imperialistă antidemocrată. critică la adresa URSS. Benes. Opozanţii partidului comunist sunt închişi sau executaţi. în a lichida urmele fascismului”. În februarie 1948 se cere plecarea miniştrilor non-comunişti şi. Gottwald. în urma refuzului preşedintelui E. este ocupat în proporţie de 1/3 de comunişti. se formează miliţii armate. Yugoslavia este eliberată de partizanii lui Tito. Yugoslavia rămânând comunistă. eliberatoare a Cehoslovaciei. Preşedintele Benes demisionează în iunie şi vine la putere comunistul K.15 Ţările occidentale judecă această iniţiativă ca fiind reconstrucţia Kominternului (Internaţionala Comunistă). op. al cărui scop constă în a submina imperialismul.4. încearcă să-l condamne pe Tito prin intermediul comuniştilor iugoslavi. Finlanda este eliberată de URSS. dizolvat în 1943. iar guvernul înfiinţat în 1945.ro ! Arhiva online cu diplome. acesta dorind ca ţara să treacă direct la comunism.neavând influenţă directă. Orice partid comunist care refuză să se supună orbeşte Moscovei.. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. iar pe de altă parte. Prin acesta. cit.Vizitati www.p 15 Pagina 17 din 46 .

propune. răbdătoare şi fermă şi urmărind cu atenţie tendinţele expansioniste ale Rusiei."16 Truman propune un ajutor masiv din partea SUA pentru ţările care vor să-şi păstreze libertatea. nici unei doctrine”. URSS a respins planul. cum este dominaţia comunistă. considera că statele Europei de Vest sunt prea vlăguite de război pentru a rezista singure lui Stalin. astfel că vrea să plaseze SUA “în fruntea lumii libere”. Editura Institutul European. 16 Berstein Serge. a crezut că Planul Marshall urmăreşte izolarea ţării sale şi privarea acesteia de sfera de influenţă dobândită. sărăcia. cursuri si referate postate de utilizatori. Marshall a crezut că dictatorul sovietic asteaptă prăbuşirea economică a Europei Occidentale pentru a o comuniza şi. în cadrul unui discurs ţinut la Harvard “un ajutor frăţesc”. Aceasta politică americană nu încerca să-i facă pe sovietici să dea înapoi de pe poziţiile care le-au dobândit. ultimul refugiu comunist. fiind ocupat în octombrie 1949. încurajat şi de britanici. generalul George Marshall. Secretarul american G. La 12 martie 1947. Istoria Europei. Planul Marshall a fost acceptat de 16 ţări din Europa de Vest.tocilar. inclusiv URSS-ului şi “ nu este îndreptat împotriva nici unei ţări. Truman afirma: “ Cred că SUA trebuie să susţină popoarele libere care rezistă tentativelor de aservire de către minoritaţi armate sau presiuni venite din exterior. Primele beneficiare ale acestuia sunt Turcia şi Grecia. Preşedintele american considera că după un război lung şi costisitor împotriva lui Hitler. Trebuie să ajutăm popoarele libere să-şi făurească destinul cu propriile lor mâini . În Grecia. care au beneficiat de un ajutor total de aproape 13 miliarde $. unde partizanii comunişti au reluat lupta împotriva guvernului monarhist susţinut de Regatul Unit. deoarece a perceput intenţiile SUA ca ostile. destinat să combată “foamea. vol. democraţiile occidentale nu mai trebuie să cedeze în faţa unei noi ameninţări. disperarea şi haosul”. iar forţele monarhiste obţin în final victoria.5. la rândul său. ci să împiedice orice intenţie a URSS de a încălca interesele unei lumi paşnice şi stabile. SUA adopta faţă de URSS o atitudine de “îndiguire”. Iasi. prea ocupaţi de problemele lor interne pentru a mai susţine “lumea liberă” . 1998 Pagina 18 din 46 .Vizitati www. Stalin. Truman. Planul Marshall-La 5 iunie 1947. americanii iau locul britanicilor.ro ! Arhiva online cu diplome. Planul Marshall este destinat tuturor ţărilor europene. pe termen lung. de pe muntele Grammos. Intervenţia americană conduce la o stabilizare în Europa de Sud şi Orientul Apropiat. Mussolini şi a Japoniei.

Marea Britanie. În iunie 1948. englezii şi americanii îşi unifică zona economică. introducând o nouă monedă-“deutsche Mark”-şi convoacă o adunare pentru întreaga parte Occidentală a Germaniei.5. Pagina 19 din 46 . Franţa.tocilar. elaborarea unui plan comun de redresare şi crearea unor instituţii economice care să repartizeze şi să gestioneze ajutorul (OECEOrganizaţia Europeană de Cooperare Economică şi Uniunea Europeană a Plăţilor). URSS semnează Pactul de la Varşovia în 1955.ro ! Arhiva online cu diplome. cum ar fi reducerea barierelor vamale. Ca reacţie la NATO. Canada. Norvegia. Aliaţii o conduc prin intermediul unei comisii de control compusă din comandanţi-şefi american. sovietic. fiind puse unele condiţii. Situaţia Germaniei după război În 1945 Germania pierde ¼ din teritoriile recunoscute a fi germane prin Tratatul de la Versailles din 1919. Polonia. dreptatea. Albania (care se retrage în 1961).Vizitati www. bunăstarea populaţiei. cu sediul la Berlin. cursuri si referate postate de utilizatori. Olanda. asistenţa aliaţilor să fie automată . Luxemburg. Astfel SUA are avantaje şi un control indirect al economiilor care beneficiază de Planul Marshall. numai cu acordul părţilor. Meritul Planului Marshall este că a finanţat efortul de reconstrucţie şi retehnologizare al Europei şi a împiedicat-o să se îndrepte spre comunism. NATO – La 4 aprilie 1949 este semnat Tratatul Atlanticului de N de către SUA. Americanii sunt în favoarea creării unei administraţii centrale în Germania. Cehoslovacia şi RDG. Acesta prevede ca în caz de agresiune armată împotriva unei ţări membre. În realitate. considerat contra Cartei ONU. Ţările semnatare sunt URSS. planul nu este acordat fiecărui stat în mod bilateral. Danemarca şi Islanda. Turcia şi Grecia au aderat în 1952 şi Germania în 1955. situate în zona de ocupaţie sovietică. refuzul de a folosi forţa în rezolvarea neânţelegerilor internaţionale şi întreprinderea unor acţiuni armate pentru restabilirea securitaţii. 2. britanic şi francez. Romania. Italia. Portugalia. Pactul Atlanticului are ca principiu de bază libertatea popoarelor. Belgia. Fosta capitală a Reich-ului este împărţită simbolic în 4 sectoare. dar francezii refuză.

Vizitati www. La 31 martie 1948. sub tutelă rusească. Berlinul fiind situat în zona sovietică. Robert Schuman.Sovieticii nu sunt ostili unei împărţiri a Germaniei. ministrul francez al Afacerilor Externe. care controlează Berlinul de Vest. mareşalul Vladimir Sokolovski. ce are o înaltă autoritate supranaţională. op. După blocada Berlinului se merge spre o oficializare a împărţirii Germaniei. Este deci o blocadă. În acea perioadă. însă nu poate stopa podul aerian fără a deturna avioanele şi a lua iniţiativa unei confruntări. care sunt în măsură să garanteze securitatea oraşului faţă de URSS -Berlinul. devine emblema luptei pentru libertate în faţa URSS. La 12 mai 1949 sovieticii pun capăt blocadei. Americanii organizează un “pod aerian” pentru a aproviziona oraşul. au 2 consecinţe:-Germania de V înţelege că salvarea Berlinului se datorează SUA. Pagina 20 din 46 . Ei consideră că au câştigat totul prin împiedicarea reapariţiei unei puteri în Europa. Obiectivul reunificării nu este abandonat. reuşind să elimine disputa seculară care condusese Franţa şi Germania la 3 războaie. cit. La 8 mai 1949.17 La 5 mai 1950. Moscova poate bloca căile terestre şi feroviare. Planul său consta în trecerea întregii producţii francogermane de cărbune şi oţel sub o autoritate comună. hotărăşte să controleze din punct de vedere militar toate relaţiile între zonele occidentale din Berlin şi Germania Orientală. Blocada Berlinului. Blocada permite reabilitarea politică a germanilor faţă de democraţiile apusene şi reintegrarea ţării lor în tabăra occidentală. simbol al agresivităţii germane. 17 Florin Constantiniu. Ea reuneşte pe lângă Franţa şi Germania şi Italia.ro ! Arhiva online cu diplome. este vorba de a-i obliga pe occidentali să părăsească oraşul şi de a reunifica fosta capitală a celui de-al III-lea Reich. proclamând la 7 octombrie 1949 “RDG”. Germania de V este instituită ca stat independent prin “legea fundamentală de la Bonn”. cursuri si referate postate de utilizatori. susceptibilă de a se întoarce din nou împotriva lor. propune realizarea construcţiilor europene prin intermediul “relaţiilor concrete. cărbunele şi oţelul erau materii prime înalt strategice. Planul Schuman creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). comandantul şef al forţelor sovietice în Germania.tocilar. capitală a celui de-al III-lea Reich. creând mai întai o solidaritate de fapt “. Blocada şi ridicarea ei datorită podului aerian. începând cu 1870. pentru ca orice război să fie de neconceput dar şi imposibil de realizat din punct de vedere material. Berlinul de V este iarăşi alipit Germaniei occidentale prin şosea şi cale ferată. Moscova reacţionează şi reuneşte Berlinul de Est.

Ameninţarea sovietică în Europa. Eşecul CEA implică integrarea Germaniei în NATO. RFG-ul nu ar avea forţă naţională. ceea ce este imposibil. preşedintele Truman a însărcinat Consiliul Naţional de Securitate (NSC) să întreprindă o reeveluare fundamentală a politicilor americane în legătură cu Războiul Rece. Partidele politice franceze se opun dizolvării armatei naţionale în una europeană. Ce trebuia să facă SUA ? Negocierea cu Moscova nu ar fi avut nici un rost. biologice şi chimice. care a durat până la relaxarea climatului internaţional. În schimb. 2. America trebuie să se pregătească pentru posibile confruntări Pagina 21 din 46 . după ce aceasta renunţă la armele atomice. Ţelul liderilor sovietici era extinderea absolută şi eliminarea oricărei opoziţii. A fost elaborat un document cu denumirea NSC-68. dar unităţile sale ar fi integrate într-o armată europeană. în scopul păstrării suveranităţii naţionale. propune crearea unei armate europene în care să fie inclusă Germania. NSC-68 evidenţia ameninţarea sovietică şi dădea şi o soluţie: America trebuia să preia conducerea în construirea unei politici şi a unui sistem economic viabil pretutindeni în lumea non-comunistă . de vreme ce echilibrul forţelor era de aşa natură încât ruşii nu puteau fi constrânşi să facă vreo concesie. Politica americană asupra Războiului Rece-NSC-68 La începutul anilor ’50. creată sub egida unei Comunităţi Europene a Apărării (CEA). Documentul lua în calcul scenariul cel mai nefavorabil pentru SUA. Belgia.tocilar.Vizitati www.Pleven. Documentul a avut o influenţă determinantă asupra modului în care America s-a angajat în Războiul Rece în toată acea perioadă. Lumea era văzută ca fiind bipolară: Rusia şi America. Războaiele locale. Olanda şi Luxemburg.ro ! Arhiva online cu diplome. Planul leagă reânarmarea germană de construcţia politică europeană şi ar permite lăsarea Germaniei în afara NATO. cursuri si referate postate de utilizatori. R.6. Proiectul CEA este respins la 30 august 1954. Marea Britanie refuză. ca şi conflictul din Indochina îi stimulează pe occidentali să cheme Germania în vederea participării la o apărare comună. conflictele militare limitate erau astfel justificate dacă slujeau atingerii obiectivului Americii. Ministrul francez al Apărării. care a fost făcut public abia în cursul anilor ’70. Francezilor le este teamă să susţină în continuare reconstrucţia militară germană şi ar dori o armată germană mai puternică decât armata sovietică dar mai slabă decât armata franceză. războiul din Coreea.

Războiul din Coreea Coreea s-a aflat sub dominaţie japoneză din 1905 până în 1945. fără a se recurge la arsenalul nuclear. cursuri si referate postate de utilizatori. Teoria anterioară care accepta faptul că Rusia nu reprezenta o ameninţare pe termen lung pentru SUA.19 2. în cele din urmă. Societatea americană trebuie mobilizată pentru a face sacrificiile necesare realizării acestor ţeluri şi. Editura Militară. secretar de stat american. La 25 iunie 1950.p 51 Ibidem 20 Andre Fontaine. era înlocuită de ideea că puterea comunistă trebuie înfruntată şi respinsă. 1993. cât şi de la americani.15 Pagina 22 din 46 . nu se bucura de popularitate şi ar fi fost posibilă apariţia unei Coree comuniste unite. a admis Acheson.ro ! Arhiva online cu diplome. Ţelul final era subminarea comunismului în interiorul Rusiei şi împiedicarea dominaţiei ei asupra Americii.18 Starea de spirit oficială se schimbase radical în America. sub conducere americană. În ţară au fost formate guverne separate în 1948.tocilar. pentru ca transpunerea documentului în practică să fie imperios necesară. Bomba cu hidrogen trebuie să fie disponibilă până în 1954. de vreme ce ruşii erau perfect capabili să o fabrice şi ei. Cu toate acestea. p. Taxele trebuie mărite. dictatorul din S. trebuie formate alianţe puternice. ameninţă să facă din NSC-68 o hârtie fără acoperire. Deoarece Coreea avea graniţă cu Rusia. Istoria războiului rece. pentru a face faţă efectivelor militare costisitoare. iar în 1949 a fost luată decizia de retragere a trupelor americane. op. vol 3.Vizitati www. după retragerea americană. Prin urmare administraţia avea nevoie de un eveniment cu adevarat dramatic.. Coreea de N a invadat S-ul. pentru a creşte forţa de apărare a SUA.7. Bucureşti. Înarmarea cu arme convenţionale urma să se extindă cu repeziciune. Coreenii vroiau să fie independenţi şi respingeau o nouă ocupaţie. Stalin a vrut să se asigure că nu se va mai ivi vreo ameninţare de acolo. Syngman Rhee. nemaivorbind de taxe sporite. Situaţia s-a schimbat: ”Coreea a venit şi ne-a salvat”. armate. Coreenii au început să primească instruire militară atât de la ruşi. când aceasta a fost înlăturată de către ruşi şi americani. Aversiunea americanului obişnuit pentru plata taxelor. cit. Washington-ul a considerat teritoriul Coreei ca fiind în afara “perimetrului defensiv” al SUA. pretutindeni în lume.20 18 19 Martin McCauley.

cu toate că şi-ar fi putut exprima votul. Administraţia Truman a decis ocuparea Nord-ului. Invadarea Nord-ului de către Rhee ar fi avut ca rezultat o Coree comunistă unită.21 Declanşarea războiului civil coreean a fost inevitabilă. Coreea trebuia să fie salvată de comunism şi acesta s-a dovedit a fi evenimentul potrivit pe care administratia Truman. Dominat de autoritatea armatei americane. Ideea era că. Faptul că Rhee a fost înfrânt de Kim Ir Sen a schimbat situaţia. el avea să avanseze şi alte ţări urmau să cadă pradă comunismului.coldwar.. dacă Stalin nu era oprit în Coreea. De asemenea a dat startul cursei înarmărilor. Invazia lui Kim a fost privită de unii ca o agresiune şi. dar a estimat total eronat reacţia americanilor. Invazia lui Kim a constituit primul test real al capacităţii de luptă americane. Administraţia Truman a profitat din plin de această oportunitate. Stalin i-a aprovizionat pe Nord-coreeni cu armament ofensiv. recunoscut de către Moscova la 12 octombrie 194822 ) a invadat Sud-ul înainte ca Syngman Rhee să-şi adune forţele pentru a invada Nord-ul.org Pagina 23 din 46 . cursuri si referate postate de utilizatori. cit. că era mai bine să se aştepte până când recomandările conţinute de NSC-68. op. Rusia s-a retras în timpul votului decisiv din Consiliul de Securitate. Consiliul de Securitate al ONU a votat pentru intervenţia în Coreea. amânând perioada de destindere. 21 22 Martin McCauley. cât şi armata şi politica americană îl aşteptau. Conflictul a înrăutăţit relaţiile dintre marile puteri. Confruntarea dintre marile puteri s-a extins. Chinezii erau consideraţi slabi şi astfel. conduse de generalul McArthur şi reuşesc să-i pună pe fugă pe comunişti în 3 luni. La Washington au existat voci discordante care susţineau că nu era momentul potrivit pentru a risca un război cu Rusia. Totul evidenţia lipsa de interes a americanilor în inevitabilul război civil coreean. Kim Ir Sen ( şef al guvernului în Coreea de Nord. presupunând că Stalin îl va abandona de teamă să nu declanşeze al III-lea Război Mondial.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. cuprinzând întreaga lume şi au fost construite vaste arsenale de arme nucleare. ca urmare s-a considerat că ar fi de datoria ONU să-i pedepsească pe agresori. Forţele ONU intră în război la 2 octombrie 1950. Se consideră că “războiul coreean a stimulat un cancer care a subminat funcţiile vitale ale omenirii pentru 40 de ani”. au fost ignorate ameninţările lor de a interveni în Coreea.Vizitati www.p 53 www. într-o confruntare cu agresiunea rusească. promovând astfel invazia Sudului. vor fi implementate. care a ruinat Rusia şi a contribuit la colapsul comunismului în 1991.

care puteau fi furnizate de Germania de V. care fixa retragerea americană pentru 1952.8. Mao şi liderii chinezi erau puşi în încurcătură. În calitatea sa de unic conducător al naţiunii ruse. el avea 3 obiective: să asigure un ritm cât mai rapid de dezvoltare a economiei ruse. deoarece. Chinezii au capătat impresia că după ce îi vor înfrange pe comunişti în Coreea. Nord-coreenii şi chinezii au înregistrat pierderi considerabile datorită supremaţiei aeriene a SUA.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceasta s-a alăturat ţărilor anticomuniste şi a semnat. Stalin nu s-a implicat direct în conflict. astfel că. astfel erau nevoiţi să utilizeze doar informaţiile din New York Times pentru a cunoaşte intenţiile americane. pe lângă Filipine. care furnizase materiale necesare forţelor ONU în Coreea. iar chinezii au fost alungaţi.tocilar. NATO avea nevoie de mai multe trupe europene. În consecinţă trebuiau luate măsuri pentru a preveni acest fapt. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Generalul Dwight Eisenhower a fost numit comandant suprem al forţelor aliate din Europa. Războiul a schimbat şi soarta Japoniei. treptat. În septembrie 1951 a fost semnat la San Francisco un acord de pace. Stalin a furnizat echipament militar Chinei. să sporească securitatea Rusiei şi să asigure răspândirea comunismului în Pagina 24 din 46 . războiul coreean a condus la decizia de remilitarizare a Germaniei de V. la un preţ pe care chinezii l-au considerat exorbitant. Stalin a devenit înconjurat de tot mai multe state aliate SUA 2. americanii se vor îndrepta către China. datorită reţelelor de spionaj cunoştea faptul că America nu intenţiona să invadeze China. Ei nu aveau legături directe cu SUA şi. Războiul coreean a alimentat anticomunismul. Trupele chineze au invadat în octombrie Coreea şi în noiembrie. Grecia şi Turcia s-au alaturat NATO. unii europeni devenind îngrijorati de tentativa comunistă de a uni Coreea prin intermediul forţei şi de faptul că ei ar putea încerca să facă acelaşi lucru în Germania. America şi-a creat convingerea că poate înfrânge Rusia şi îşi poate urmări interesele acţionând cu agresivitate. Australia şi Noua Zeelandă. Criza Berlinului (1958-1962) Criza Berlinului din 1958-1962 a fost provocată de Hruşciov. forţele ONU au primit ordin de luptă. pacte de neagresiune cu Washington-ul. dar nu le-a asigurat protecţia aeriană pe care le-o promisese. În acest mod.

Marea Britanie şi Franţa şi ulterior RDG a fost recunoscută de Occident şi Germania de Vest.67 Jean-Louis Dufour. Acest aspect determină îngrijorarea SUA. La 27 noiembrie 1958. op. Ameninţările lui Hruşciov şi intervenţiile sovietice în traficul aerian din coridorul către Berlinul de Vest. În septembrie 1959.…să nu aibă drept de imixtiune”. În 1959. care decid să rupă legăturile diplomatice. lume. considerând că negocierea este cea mai bună metodă de dezamorsare a tensiunilor. un oraş liber. s-a horărât separarea Berlinului de Vest de cel de Est. La 3 septembrie 1971. Tratativele de la Camp David. a fost semnat Acordul cvadripartit de către URSS. au provocat iniţial teama că toate căile de acces vor fi blocate. Aliaţii au refuzat să negocieze şi Hruşciov a ameninţat că folosirea forţei în Berlin ar putea duce la declanşarea celui de-al III-lea Război Mondial. Cu toate acestea. URSS a lansat primul său ultimatum. cu preşedintele Eisenhower au rezolvat unele diferende şi Hrusciov şi-a retras ultimatum-ul. iar. Fidel Castro. în urma unui război civil. la 13 august 1961. ca urmare. cheltuielile militare sporeau continuu. Bucureşti. 2. reuşeşte să obţină puterea în Cuba. americanii au acţionat ferm. militant revoluţionar şi naţionalist.24 23 24 Martin McCauley.9. Crizele Internaţionale. Toate drepturile politice ruseşti urmau să fie transferate RDG. 2002. care a ameninţat rareori să se transforme într-un nou conflict mondial. Hruşciov a fost primul conducător sovietic care a vizitat SUA. în 6 luni. Berlinul de Vest urma să devină “entitate politică independentă. în viaţa căruia nici un stat. în detrimentul investiţiilor în celelalte sectoare ale economiei.23 Problema care prima era securitatea Rusiei şi. suspendă orice sprijin financiar şi importurile de zahăr. La Summit-ul Pactului de la Varşovia. Berlinul de Vest a fost complet izolat printr-un zid. Ca răspuns la inţiativa americană.115 Pagina 25 din 46 . p.tocilar. SUA. în 3-5 august 1961.p.Vizitati www. Editura Corint. Prin urmare. cursuri si referate postate de utilizatori. cit. criza cubaneză a fost diferită prin faptul că a adus omenirea foarte aproape de un război nuclear.. Criza rachetelor din Cuba Spre deosebire de criza Berlinului.ro ! Arhiva online cu diplome. Fidel Castro cere şi obţine ajutor de la URSS.

În aceeaşi seară. cit. cursuri si referate postate de utilizatori. Castro nu va fi înlăturat. aflate la dispoziţia comandanţilor ruşi locali. Preşedintele Kennedy a fost nevoit să negocieze cu Fidel Castro eliberarea prizonierilor. Procesul a durat 20 de luni şi a fost plătită o răscumpărare de 53 milioane $. o grupare de exilaţi cubanezi. În aprilie 1961. pentru a ajuta Cuba să răstoarne regimul comunist. deoarece 300 de cubanezi au fost ucişi şi 1113 capturaţi. vase ruseşti ce navigau spre Cuba au fost deturnate. acestea erau deja instalate. l-au avertizat pe Hruşciov că un atac din Cuba va fi considerat de americani un atac din partea URSS. sprijiniţi de CIA. riscurilor unui război mondial. America încerca să convingă Moscova să-şi dezamorseze rachetele sale cu rază medie de acţiune. op. în ciuda faptului că a fost informat că misiunea avea şanse reduse de reuşită. În realitate. Se concepeau planuri concrete pentru un atac aerian la 29-30 octombrie. Kennedy a declarat : ”Nu ne expunem prematur şi fără a fi necesar. Robert McNamara. Cubanezii infiltraţi de Castro în CIA au intrat în posesia unui document care afirma că vor fi luate măsuri extrem de dure dacă până în octombrie 1962. Întregul episod a fost un dezastru. a ordonat să fie făcute pregătirile necesare pentru a face posibilă invazia Cubei la 20 octombrie.. op. Preşedintele a declarat că urma să facă acest lucru după terminarea crizei. cu focos nuclear. Kennedy s-a întâlnit cu Anatoli Dobrinin.000).p 168-169 Pascal Boniface. SUA aveau dovezi certe că ruşii construiau amplasamente pentru rachete în Cuba şi.Vizitati www.. La 26 octombrie. ar putea contribui la rezolvarea conflictului. R. De acest eşec se face vinovat preşedintele Kennedy. dar nu ne vom retrage din faţa acestui risc în fiecare moment în care va trebui să-l luăm în considerare”. intensificându-şi ameninţările. Hruşciov i-a telegrafiat lui Kennedy pentru a-şi exprima disponibilitatea de a începe negocierile. în alimente.p34 Pagina 26 din 46 . SUA arătau clar că vor ataca înainte ca rachetele să devină operaţionale. La 25 octombrie 1962. În Cuba existau trupe rusesti (42. au eşuat în încercarea de a-l înlatura pe Fidel Castro. care l-a informat că îndepărtarea rachetelor americane din Turcia. medicamente şi aparatură medicală. care dispuneau de arme nucleare tactice. cit.tocilar.26 S-a încercat impunerea unei blocade pentru a împiedica expedierea proiectilelor nucleare către Cuba.25 La 30 noiembrie 1961 preşedintele Kennedy a autorizat operaţiunea Mongoose. ministrul apărării. în Golful Porcilor.ro ! Arhiva online cu diplome. la 22 octombrie. care a încurajat acţiunea. 25 26 Martin McCauley.

fusese cedată comuniştilor. s-a dovedit că acţiunea militară sovietică în Cuba a fost prost organizată.28 Şocul acestei crize a schimbat natura relaţiilor ruso-americane. În plus. 2.000. p. Singurele confruntări din timpul acestei crize au avut loc la 27 octombrie.tocilar.Vizitati www. ei au respectat această întelegere.cit. 27 Steven Zaloga. în noiembrie 1963. Bucureşti. cu deficienţe tehnologice şi lipsită de un camuflaj adecvat.10. Ţinta:America. op. Acesta ar fi dus cu siguranţă la izolarea SUA în opinia publică şi. Războiul din Vietnam Regiunea vietnameză aflată la Nord de paralela 17. pentru a se evita dificultăţile anterioare de comunicare dintre conducătorii celor două naţiuni. în continuare. O altă ipoteză ar fi că URSS dorea să provoace SUA să declanşeze un atac împotriva Cubei. Editura Elit. când artileria antiaeriană cubaneză a atacat fără succes două avioane ce faceau parte din Divizia Tactică de Recunoaştere a Aviaţiei Militare Americane. Deşi americanii nu au declarat că nu vor invada China. 1993. Hruşciov a anunţat că ordonase dezafectarea rachetelor ofensive şi expedierea lor în Rusia.27 La 28 octombrie. S-a emis ipoteza că URSS a instalat rachete în Cuba pentru a determina SUA să retragă rachetele din Turcia. În aceeaşi zi. cursuri si referate postate de utilizatori. La momentul asasinării lui Kennedy. Treptat în interior s-au infiltrat trupe ofensive. efectivele militare americane prezente în Vietnam erau de peste 16. dar cu certitudine a fost punctul cel mai fierbinte al războiului rece. p278. acţiune care a fost considerată o greşeală de către Hruşciov.140 Pagina 27 din 46 .. S-a stabilit o linie directă Washington-Moscova. Acesta a hotărat rezolvarea conflictului pe cale diplomatică.Uniunea Sovietică şi armele strategice. să folosească napalmul şi să distrugă pădurile. dar restul teritoriului trebuia să rămână neschimbat. ruşii au reuşit să doboare un avion american de recunoaştere U-2. astfel URSS ar fi avut cale liberă spre Berlinul Occidental. Kennedy a sporit numărul consilierilor americani din Vietnam şi le-a permis să se angajeze în lupte. Se dorea.ro ! Arhiva online cu diplome. Criza rachetelor din Cuba a avut în interpretarea internaţională mai multe cauze. Rachetele americane Jupiter urmau să fie dezasamblate şi mutate din Turcia. evitarea conflictelor şi destinderea relaţiilor internaţionale. 279 28 Stefano Guzzini. pentru a preveni răspândirea comunismului.

devenind astfel oraşul Ho şi Min. dar i-a determinat pe politicienii americani să fie mai prudenţi în folosirea forţei.ro ! Arhiva online cu diplome. enorme cantităţi de material de război. a promis să pună capăt conflictului.tocilar. economică şi socială. Sud-ul a refuzat însă să îl accepte şi războiul a continuat. când Saigonul a căzut în mâinile comuniştilor. Pagina 28 din 46 . În august 1964 Nord-vietnamezii au atacat un distrugător american în Golful Tonkin. În mai 1970. dar nu dorea să devină primul preşedinte american care se declara învins. în octombrie. cursuri si referate postate de utilizatori. folosind toată forţa considerată necesară pentru stăvilirea comunismului în Asia de Sud-Est. au extins războiul în Laos. forţele Sud-vietnameze. Ofensiva finală a avut loc în martie 1975. Preşedintele Nixon. Deoarece URSS şi China doreau să-şi îmbunătăţească relaţiile cu SUA. care era neutră. americanii angajându-se în bombardamente de mare amploare. SUA s-au implicat în război fără o declaraţie prealabilă şi fără o declaraţie de război. Americanii au considerat acest război o greşeală. din nou cu rezultate dezastruoase. adevăratele bătălii din Sud-ul Vietnamului au fost de natură politică. ca victimă a scandalului Watergate (scandal desfăşurat în perioada 1972-1974. Dorinţa americanilor a fost de a-i înfrânge pe comunişti prin forţa militară. În ciuda acestui fapt. a subminat economia şi credinţa în justeţea unei cauze. pentru că doreau să închidă căile de aprovizionare dinspre Vietnamul de Nord. Hanoi-ul a trebuit să accepte un acord de pace la sfârşitul anului 1972. În mai 1968 au fost iniţiate convorbiri de pace între Washington şi Hanoi şi. SUA s-au retras în 1973. Washington-ul a ales un lider dintre generalii vietnamezi care concurau pentru putere. furnizând totodată Sud-ului. Vietnamul a însemnat un dezastru pentru americani. SUA erau văzute ca un agresor ce încerca să se impună asupra unui Vietnam sărac şi subdezvoltat. SUA au invadat Cambodgia. iar în lume. Prin urmare au dispărut şi promisiunile făcute sudvietnamezilor. a învrăjbit ţara. Bombardarea Vietnamului de Nord a început în februarie 1965 şi a provocat o amplă mişcare de protest. În februarie 1971. ales în această perioadă. dar care nu se bucura de credibilitate politică în rândurile poporului. Johnson a oprit bombardarea N-ului. declanşat de o scurgere de informaţii despre războiul din Vietnam şi publicarea de documente secrete ale Departamentului de Aparare). sprijinite de aviaţia americană.Vizitati www. Acest eveniment i-a oferit preşedintelui Johnson ocazia de a ataca Nord-ul. În acel moment Nixon părăsise deja Casa Albă. Această acţiune a dat naştere unui război civil . desfăşurate în Nord. către Vietnamul de Sud.

ruşii nu voiau să fie siliţi să-şi folosească resursele pentru a intra în competiţie. S-au mai purtat discuţii în mod nesistematic. 2. S-a convenit contactarea reciprocă în cazul în care una din părti este ameninţată sau este victima unui atac nuclear. El era mai mult preocupat de impactul politic al unui astfel de acord. învăţământului şi culturii. schimburile şi colaborarea în domeniul ştiinţei. stabilind cadrul pentru convorbirile SALT II. dar ele s-au blocat în repetate rânduri. Deoarece era un domeniu în care americanii erau mult mai avansaţi. puteau fi benefice. transporturilor.tocilar. SALT I – Acordul de limitare a armelor strategice (1972) Eforturile administratiei Nixon de a dezvolta sisteme defensive antirachetă (rachete de interceptare) a îngrijorat Moscova. încă din 1969. în California.ro ! Arhiva online cu diplome. Prima vizită a lui Brejnev în America a fost urmată şi de alte întâlniri cu Nixon. nefăcând progrese deosebite în privinţa celor ofensive. Primul acord SALT a fost semnat de Brejnev şi Nixon la Moscova în mai 1972. care ar fi constituit un semnal cert că superputerile au evoluat de la confruntare la dialog. Au fost încheiate acorduri de cooperare în domeniul sănătaţii şi al spaţiului cosmic şi cele 2 părti au convenit asupra unor principii de bază care să le guverneze relaţiile.11. în iunie 1973. precum şi reguli de conduită comună pentru rezolvarea eventualelor situaţii de criză. cercetării mărilor şi oceanelor şi un acord general privind contractele. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 29 din 46 . Rusii erau multumiţi deoarece americanii făcuseră concesii şi recunoscuseră în mod oficial egalitatea din punct de vedere al pregătirii şi dotării nucleare. Nixon era prea puţin interesat de detaliile negocierilor asupra limitării înarmării. A fost semnat şi un acord referitor la pricipiile de bază ale tratativelor ulterioare pentru limitarea armelor strategice ofensive. Acesta limita (îngheţa pentru 5 ani armele strategice existente) dezvoltarea sistemelor defensive antirachetă. Nixon reuşise să se apropie de cei doi adversari ai naţiunii americane: China şi Rusia. tehnicii. lângă Washington şi la San Clemente. Convorbirile pentru Limitarea Armelor Strategice (SALT). la Camp David.Vizitati www. incluzând o declaraţie de principii în vederea extinderii cooperării pentru evitarea unei confruntări militare. datorită detaliilor tehnice. Aceste întâlniri s-au soldat cu acorduri referitoare la colaborarea în domeniul agriculturii.

13. în decembrie 1979.din decembrie 1979. Următoarele dezbateri. în conformitate cu cele convenite în cadrul acordului semnat la sfârşitul crizei.Vizitati www..ro ! Arhiva online cu diplome. în iunie 1979. începute la Geneva în iunie 1982. Decizia de intervenţie a fost luată de către Biroul Politic. politica sovietică a lui Carter “a dat faliment”. astfel că. l-a determinat pe Carter să retragă tratatul. Ulterior. Această situaţie a pus SUA într-o poziţie umilitoare. 2. op. precum şi depăşirea unei bariere psihologice. s-au înregistrat progrese nesemnificative datorită acuzaţiilor că. asediul durând 14 luni. de dragul destinderii. Acestea au constituit un mare pas înainte.12. însă.Invazia rusă în Afganistan. precum şi alte trupe erau prezente în insulă din timpul crizei rachetelor cubaneze. ambasada americană a fost cucerită şi au fost luaţi ostatici. au primit numele de Convorbiri pentru reducerea armelor strategice-START.29 2. Aceasta. Carter şi Brejnev au avut o dispută în legătură cu prezenţa unei brigăzi de luptă sovietice pe teritoriul Cubei. se făcuseră prea multe concesii URSS-ului.92 Pagina 30 din 46 .tocilar. în frunte cu şeful KGB Iuri Andropov. în Iran. care fusese depus spre ratificare în ianuarie 1980. Datorită presiunilor dreptei americane.cit. În noiembrie 1979. Acest conflict inutil a făcut destul de mult zgomot în vara şi toamna lui 1979. de vreme ce acum superputerile discutau despre reducerea arsenalelor. Un proiect al acordului SALT II se aflase pe masa de lucru a întâlnirii din 1974 dintre Ford şi Brejnev. cursuri si referate postate de utilizatori. 29 Martin McCauley. SALT II A fost semnat de J Carter şi L. Brejnev la Viena . la 12 decembrie 1979. Intervenţia sovietică în Afganistan Moscova a intervenit în Afganistan pentru a restabili puterea comunistă instaurată în aprilie 1979 şi respinsă de populaţie. Solicitarea sa a fost refuzată de Brejnev. p. Carter a cerut evacuarea brigadei.

Primul pas pentru normalizarea relaţiilor Est-Vest a fost întâlnirea dintre Reagan şi Gorbaciov la Geneva în noiembrie 1985. p. În mai 1988. motivată de teama apariţiei unui nou lider local.95 31 Pagina 31 din 46 . Noul preşedinte al URSS considera lupta dintre superputeri neproductivă şi susţinea căutarea unor soluţii comune pentru rezolvarea problemelor. evitarea folosirii forţei şi respectarea valorilor universale comune. 30 Martin McCauley. a catalogat URSS-ul drept un “imperiu al răului”. care va întoarce Orientul Mijlociu împotriva URSS. p.. s-ar fi interpretat că ea nu este capabilă să facă faţă americanilor. Aceştia au căzut de acord că un război nuclear sau convenţional. op.cit. tot în urma semnării unui acord.tocilar. Conducătorii ruşi şi-au asumat intervenţia în Afganistan. a început retragerea trupelor sovietice din Afganistan. care s-ar fi putut afla sub influenţa Chinei sau a SUA. Ronald Reagan. Noul preşedinte american.31 2. începând cu anul 1985. ruşii nu au apreciat corect efectul negativ pe care îl va produce această invazie.14.95 Martin McCauley. care a revoluţionat politica externă sovietică. aşa că acesta trebuie evitat cu orice preţ . aceasta a dus la semnarea în decembrie 1987 a unui acord privind eliminarea focoaselor nucleare transportate de rachete cu rază medie de acţiune (cca 2500). cursuri si referate postate de utilizatori. considerând acţiunea rusească drept “cel mai serios pericol pentru pace din 1945”. op. Cu toate acestea. Noua gândire politică şi sfârşitul Războiului Rece Conceptul “noua gândire politică” a apărut pentru a defini sistemul de lucru adoptat de Mihail Gorbaciov şi ministrul de externe Eduard Şevardnaze.ro ! Arhiva online cu diplome. Ruşii au crezut că preşedintele Carter nu se va implica în acest conflict.Vizitati www.cit. nu ar aduce beneficii nici uneia dintre părţi. dar acesta a luat atitudine. Moscova a considerat că dacă nu ar fi venit în ajutorul comuniştilor în Afganistan.30 Washington-ul a oprit derularea unui contract de export de cereale cu Moscova şi a sugerat sportivilor americani să nu participe la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. URSS-ul a devenit din ce în ce mai mult dispus să facă concesii şi. lucru ce i-a jignit profund pe ruşi.

monetară şi socială şi. E. s-a propus unificarea acesteia. cursuri si referate postate de utilizatori. având în vedere că Irakul era stat aliat. Aceasta din urmă se afla în pragul colapsului financiar şi aştepta ajutor de la SUA.115 Pagina 32 din 46 . cele două state semnează tratatul de unificare economică. cunoscută sub numele de “puciul moscovit”. începând cu 1 iulie 1990. pentru cumpărarea de cereale. p. Bush şi Gorbaciov are loc în iulie 1991 şi este marcată de satisfacţii pentru ambele părţi. SUA susţinând încercarea lui Gorbaciov de a transforma URSS într-o federaţie democratică. La 1 august 1990 izbucneşte războiul din Golf ( Saddam Hussein invadează Kuwaitul) şi. ales în ianuarie 1989. Ultima întâlnire dintre G. prin integrarea RDG în Germania de Vest.tocilar. El aduce în prim plan faptul că războiul din Golf a costat 100 miliarde $. În august 1991 are loc o tentativă de lovitură de stat. de 1. Gorbaciov îi cere asigurarea lui Bush că trupele americane vor părăsi Kuwait-ul după ce vor exercita presiune militară asupra lui Saddam Hussein. având în vedere că necesităţile URSS erau mult mai mari. lansează un plan de zece puncte pentru reunificarea Germaniei. Reunificarea are loc la 3 octombrie 1990. cit.5 miliarde $. S-a convenit iniţierea unui tratat asupra fortelor convenţionale în Europa (CFE) şi pentru viitor pregătirea unui tratat START. bani care s-au strâns foarte uşor şi sugerează că s-ar putea găsi banii necesari şi pentru sprijinirea planului de redresare financiară şi trecere la economia de piaţă a URSS .Vizitati www. op.. Aceasta conduce în decembrie la 32 Martin McCauley. condusă chiar de oamenii lui Gorbaciov. Relaţiile ruso-americane au continuat să se dezvolte lent. În iunie 1991. marca germana (DM) devine moneda comună. Tratatul START este pregătit pentru a fi semnat şi Tratatul referitor la regimul forţelor convenţionale în Europa fusese înaintat Senatului pentru ratificare. chiar dacă noul preşedinte american George Bush. Politica externă a lui Gorbaciov a avut efecte pozitive şi a schimbat radical imaginea URSS în lume.32 În ceea ce priveşte situaţia Germaniei.ro ! Arhiva online cu diplome. Gorbaciov şi Bush menţin relaţii constante. Prin aceasta. Partidul lui Kohl câştigă alegerile din Germania de Est. Gorbaciov încearcă să evite agravarea conflictului. este la început reticent şi suspicios în ceea ce priveşte atitudinea conciliantă a lui Gorbaciov. În noiembrie 1989 cade Zidul Berlinului şi cancelarul german Helmut Kohl. SUA aprobă creditul pentru URSS.Gorbaciov este nemulţumit de valoarea ajutorului american. Şevardnaze a afirmat că cele două ţări “au îngropat războiul rece în adâncurile Mediteranei”.

tocilar. Destrămarea URSS marchează încheierea Războiului Rece şi declararea SUA ca învingătoare.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. succesoarea Uniunii Sovietice.ro ! Arhiva online cu diplome. cu toate acestea au reuşit să se redreseze şi şi-au păstrat supremaţia şi titlul de prima superputere din lume. Boris Elţân preia puterea în Rusia. destrămarea URSS şi crearea Comunităţii Statelor Independente. Pagina 33 din 46 . Letonia şi Lituania le este recunoscută independenţa. SUA se confruntau cu probleme economice şi sociale în urma administraţiei Reagan şi costurilor imense ale războiului din Golf. Republicilor sovietice Estonia.

Construcţia Europeană de la 1945 până în zilele noastre. precum şi o politică agricolă comună şi. statele se angajează: -să stabilească fundamentele unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene -să asigure. Belgia. printr-un tratat semnat de 6 state – Franţa. Editura Polirom.1 Comunitatea Europeană Comunitatea Europeană fost înfiinţată în 1957.34 Organismele Comunităţii Europene sunt : 33 Pascal Fontaine. Europa de la Bismarck la Gorbaciov. capital şi forţă de muncă.ro ! Arhiva online cu diplome. actul prin care s-a înfiinţat Comunitatea Economică Europeană.14 34 Peter Calvocoressi . Iaşi. salvgardarea păcii şi libertăţii şi îndeamnă celelalte popoare ale Europei care le împărtăşesc idealul. uniunea economică şi integrarea politică.2003. sunt prevăzute trei scopuri esenţiale urmărite: crearea uniunii vamale şi comerciale. Prin intermediul Comunităţii Economice Europene. Comunitatea Europeană avea ca rol iniţierea cooperării economice în vederea obţinerii de beneficii şi emitea pentru viitor ideea creării unui stat unic şi atotputernic. printr-o acţiune comună. RFG-aceleaşi care erau membre ale CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). p. ulterior. Editura Institutul European. să se asocieze efortului lor. p. Era vizată crearea pieţei comune pentru bunuri. extinderea Comunităţii prin acceptarea de noi membri. Luxemburg. CAPITOLUL III Relaţiile economice 3. Obiectivul principal.Vizitati www. sub o conducere comună. Iasi. cursuri si referate postate de utilizatori.177 Pagina 34 din 46 . se realiza prin extinderea producţiei şi reducerea costurilor. progresul economic şi social al popoarelor lor şi să elimine barierele ce divizează Europa -să desemneze ca scop esenţial al eforturilor lor ameliorarea constantă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale popoarelor lor -să consolideze unitatea economiilor lor şi să asigure dezvoltarea armonioasă a acestora reducând decalajele între diferitele regiuni şi întârzierile celor mai puţin favorizate -să consolideze prin constituirea unui ansamblu de resurse.tocilar. cooperarea economică. 1998. Italia. Olanda.33 În Tratatul de la Roma. servicii.

. PAC a suferit mari dezechilibre şi. S-a stabilit crearea uniunii vamale în decursul unei perioade de 12 ani. multe state doreau o piaţă comună. Pentru a-şi lărgi sferele de colaborare. În ceea ce priveşte uniunea economică şi integrarea politică. recomandări. Pentru a contracara acest efect s-a propus o reformă. finanţări şi acorduri comerciale preferenţiale . Comunitatea a întâmpinat numeroase impedimente. a fost elaborată Politica Agricolă Comună (PAC). în 1986 Spania şi Portugalia. cu sediul la Strasbourg -Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi -Comitetul Economic şi Social Aceste organisme au puteri legislative sau executive. În acest an au devenit membre încă 3 ţări. În ceea ce priveşte agricultura.Vizitati www. Aceştia beneficiau de împrumuturi. până în momentul în care s-a ajuns supraproducţie şi majoritatea bugetului era cheltuit pentru achiziţionarea surplusurilor. pentru a asigura producătorilor un trai decent şi cumpărarea surplusurilor. -Consiliul European. În 1981 a aderat Grecia. Reglementările legislative constau în reglementări cu caracter obligatoriu. Comunitatea avea şi membri asociaţi. tarif vamal extern unic şi libera circulaţie a capitalului şi forţei de muncă . pentru a-i echilibra bugetul a fost necesară creşterea contribuţiei suplimentare a membrilor. cursuri si referate postate de utilizatori. al căror statut era stabilit prin tratate pe termen scurt. care a însemnat reducerea terenurilor utilizate în agricultură şi a subvenţiilor.ro ! Arhiva online cu diplome.cit.tocilar. Comunitatea Europeană s-a extins începând cu anul 1973. statele europene 35 Peter Calvocoressi. sau au rol de control şi consultanţă.35 Pe lângă membrii cu drepturi depline. Acest plan a avut iniţial succes. dar nu şi o uniune economică şi financiară. p. Cel mai important a fost neâncrederea statelor şi teama că ar putea pierde suveranitatea şi identitatea naţională. Aceasta presupunea stabilirea preţurilor pentru produsele agricole-de către Comisia Europeană de la Bruxelles-peste preţurile mondiale. Comunitatea ajungând la un numar de 320 milioane consumatori . Din aceasta cauză. op. În continuare.181 Pagina 35 din 46 . prin eliminarea barierelor vamale. cu unele ţări care necesitau un impuls pentru dezvoltare. Ele reglementează activităţile pentru funcţionarea pieţei comune şi elaborează acte legislative aplicabile în ţările membre. Cu toate acestea. format din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre -Comisia Europeană -Consiliul de Miniştri -Curtea de Justiţie. cu sediul la Luxembourg -Parlamentul European. directive şi avize. dar şi cu zone cu resurse strategice.

pentru a obţine de la acestea acordul în privinţa îngrădirii exportului pentru anumite bunuri. Cu toate acestea. care considera că apartenenţa la Comunitate îi afectează interesele naţionale). în 1978. statele europene şi-au unit forţele pentru a implementa politicile financiare şi monetare integrate.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Buna funcţionare a SME. să implementeze obiectivele politicii externe şi să interzică exporturile care afectau securitatea naţională. Paul Hoffman.Vizitati www. în urma dezbaterii Consiliului Securităţii Naţionale. au înţeles în scurt timp ca integrarea într-un organism supranaţional nu le afectează suveranitatea şi că pot obţine mai multe avantaje dacă se află în cadrul Comunităţii decât în afara ei. Pagina 36 din 46 . SUA trebuia să obţină acordul voluntar al ţărilor. Chiar dacă iniţial au existat probleme care au întârziat integrarea (crize economice. opoziţia Marii Britanii. care a funcţionat până în 1969 . a fost desemnat de către Departamentul de Stat să poarte tratative cu ţările implicate în Programul de Reconstrucţie.tocilar. În 1949 au introdus Legea Controlului Exporturilor. a Actului Unic European. Pentru a corecta această criză. rolul cel mai important fiind jucat de Franţa şi RFG 3. Acesta permitea fluctuarea cursurilor monedelor în mică masură. Problemele economice din anii ‘70-’80 au determinat creşterea şomajului şi instabilitatea cursurilor de schimb. Britanicii şi francezii au respins listele americane cu restricţii şi au întocmit liste proprii. au fost acceptate. anunţa crearea unei monede de rezervă-ECU-a cărei valoare era stabilită pe baza unităţii cursurilor europene şi a unei rezerve centrale de aur şi valută. a fost înfiinţat Sistemul Monetar European (SME). care.2 Relaţiile SUA-Europa de Vest SUA dorea să interzică exportul articolelor care erau deficitare în ţară. prin care se dorea finalizarea unificării comerciale până la sfârşitul anului 1992. în 1986. în valoare de 50 miliarde $. şeful Adminstraţiei Europene pentru Cooperare. Reglementarile americane pentru exporturi s-au înăsprit. a condus la semnarea. deoarece semnarea unor tratate de îngrădire mutilaterală a exporturilor era ilegală şi contravenea Cartei ONU.

Armand Cleese. op. Ei considerau că americanii intenţionează să îşi îmbunătăţească situaţia economică pe seama britanicilor. Marea Britanie trebuia să renunţe la sistemul preferenţial care favoriza ţările din imperiu şi să oblige toţi deţinătorii de depozite să-şi convertească lirele în dolari. În cele din urmă au reuşit să obţină scăderea. inclusiv China şi Japonia. 2000. cit. SUA a cerut un preţ ridicat pentru ajutorul ei şi a emis un plan de reconstrucţie a ordinii economice internaţionale . Marea Britanie:Politica externă şi colonială. lucru ce implica şi Marea Britanie. Italiei şi Olandei s-au întâlnit la Paris în 1949 şi au convenit să adopte integral lista anglo-franceză. Marea Britanie şi mare parte din Asia de Est. Au existat numeroase investiţii britanice în SUA şi un volum crescut al comerţului . au considerat colaborarea cu SUA esenţială pentru refacerea economică a Marii Britanii. cursuri si referate postate de utilizatori. 2002. cum ar fi Winston Churchill.Vizitati www. ce consta în renunţarea ţărilor la sferele lor de interese. Britanicii au insistat foarte mult pentru a schimba hotărârea americanilor. Two Hegemonies. Franţei.38 36 37 Alan Farmer. cu 650 miliarde $. cu îndeplinirea condiţiei de renunţare la sferele de interes şi chiar dorea ca marile puteri europene să fie obligate să renunţe la colonii. Belgiei. În august 1945. Dependenţa financiară a Regatului Unit faţă de SUA creşte mult.75 miliarde $. un bloc economic care să includă Americile. SUA accepta intrarea ţărilor în acest bloc.57 Pagina 37 din 46 .37 SUA dorea să creeze. p. Din acest motiv. Unii politicieni britanici. Editura Bic All. Relaţiile SUA – Marea Britanie Interesele Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii au fost mereu mai degrabă complementare decât antagonice. Reprezentanţii Marii Britanii.135 38 Alan Farmer. p. SUA a întrerupt derularea Acordului de Împrumut şi Concesionare. Alţii erau însă. de care depindea mult refacerea economică a Marii Britanii.ro ! Arhiva online cu diplome.. p. colaborarea s-a menţinut constantă. a datoriilor din contul Acordului Lend-Lease (datoriile totalizau 21 miliarde $) şi un împrumut de 3. odată cu semnarea Acordului de Împrumut şi Concesionare (Lend-Lease Agreement).56 Patrick O’Brien.tocilar. Editura Ashgate.36 Legăturile dintre SUA şi Marea Britanie s-au adâncit odată cu alierea lor în lupta împotriva Germaniei şi a Japoniei în cel de-al II-lea război mondial . tot mai îngrijoraţi de creşterea dependenţei faţă de americani şi le era teamă că Marea Britanie va ajunge un satelit al Americii. sub conducerea sa. cu dobândă de 2%.

p 136 Pagina 38 din 46 . Cu toate acestea. pentru a permite acesteia să fie un competitor abil în expansiunea noii lumi economice..ro ! Arhiva online cu diplome. Marea Britanie s-a confruntat mai mult cu dezavantajele decât cu avantajele de a fi o putere economică. au fost amânate. Această divergenţă de opinii nu a favorizat negocierile de după război şi de aceea multe planuri economice nu au fost realizate. Delegaţiile britanică şi americană de la Bretton Woods au înaintat planuri total diferite şi înţelegerea finală a fost emisă mai mult pe baza ideilor americane decât a celor britanice. reconstruirea serviciilor financiare şi de asigurare şi a portofoliului de investiţii britanic. 39 Patrick O’Brien. Contrar acestei viziuni. Deoarece tentativa de a introduce convertibilitatea şi relaţiile economice multilaterale a eşuat iniţial si nu a putut fi realizată decât la începutul anilor ’60. Marea Britanie favoriza o perioadă de tranziţie. Cu toate acestea parteneriatul a fost mereu inegal.39 Ca primă superputere. SUA a lansat în 1947 Planul Marshall pentru a ajuta reconstrucţia economiei europene şi prevenirea atragerii ţărilor în sfera de influenţă sovietică. cursuri si referate postate de utilizatori. Viziunea britanică era diferită. în care să-şi elibereze treptat sferele de influenţă şi să fie în continuare capabilă să menţină controlul asupra unei mari părţi din imperiul său colonial.Vizitati www.Armand Cleese . Aceştia erau sceptici în privinţa faptului că ordinea ar putea fi restabilită pe baza vechilor principii universale. Acest standard elimina incoerenţa în acordarea creditelor către ţările aflate constant în deficit. Englezii prezentau un ataşament ridicat faţă de menţinerea unei sfere de influenţă ridicate. văzând avantajele restabilirii lirei sterline ca monedă de schimb internaţională. Americanii se opuneau îndepărtarii de la principiile financiare clasice şi susţineau reintroducerea standardului aur.tocilar. Economia britanică nu a fost reorganizată cu succes.cit. SUA susţinea liberalizarea completă a relaţiilor economice internaţionale. Marea Britanie a menţinut legături strânse cu SUA. Guvernul SUA era divizat între cei care favorizau o relaţie specială cu Marea Britanie. Marea Britanie a sprijinit intenţia americană de a crea un comerţ multilateral. au contribuit la neglijarea investiţiilor pe termen lung. cu scopul de a clădi o ordine economică internaţională stabilă şi cei care erau împotriva emiterii oricăror concesii faţă de Marea Britanie. Speranţele într-un comerţ multilateral şi convertibilitatea monedelor. ca fundament al ordinii economice internaţionale. op. Povara cheltuielilor economice şi supraevaluarea monedei. atât în sfera economică cât şi militară. Marea Britanie a beneficiat de un ajutor de aproape 3 miliarde $ în cadrul Planului Marshall.

luând decizia de a nu acorda licenţă de export. Multe din ţările din Europa de Vest nu erau dispuse sa coopereze la acest embargo.40 3.140. considerând această cerere echivalentă cu un embargo. precum şi din industria petrolului şi a transporturilor. Tot în 1951. muniţie. op.economică sau financiară din partea SUA.tocilar. Mai mult. Relaţiile SUA-Europa de Est Relaţiile economice SUA-URSS s-au întrerupt brusc în 1945. Această hotărâre se aplică unui număr de 200 de bunuri. prin faptul că acest embargo ar determina cu siguranţă apropierea ţărilor Est-europene de URSS. era considerat de URSS o compensaţie financiară pentru efectivele sale militare din cadrul forţelor aliate de război. Bruce Courtney. Ulterior. care includea un embargo pentru exportul de arme. Aceste restricţii erau impuse tuturor naţiunilor care primeau asistenţă militară. Ca urmare a izbucnirii războiului din Coreea şi a conştientizării faptului că Europa Occidentală nu sprijină eforturile SUA pentru îngrădirea exporturilor. cele 2 departamente americane au ajuns la un compromis.142 Pagina 39 din 46 .ro ! Arhiva online cu diplome. pentru faptul că depindeau de comerţul cu Blocul Sovietic şi se temeau de represalii militare. produselor destinate Blocului Sovietic. p. La începutul anului 1951. Departamentul de Stat şi-a motivat opinia. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Departamentul Comerţului a cerut licenţă pentru toate exporturile către Blocul Sovietic.4 Asia şi Occidentul 40 Joseph Harrington. Acest împrumut. legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanţă strategică. incluse în “Lista Aprobată”. pe lângă faptul că era un posibil stimulent economic. care puteau fi folosite la fabricarea unor materiale de război.cit. materiale din domeniul energiei atomice. dar Departamentul de Stat s-a opus. prin anularea de către americani a Acordului de Împrumut şi Concesionare ( Lend-Lease Agreement).. SUA a adoptat Legea cu privire la îngrădirea asistenţei mutuale pentru aparăre. URSS avea mare nevoie de acest împrumut şi anularea lui a fost percepută ca agresivă. americanii au interzis acordarea de asistenţă oricărei ţări care exportă produse cu potenţial militar Blocului Sovietic.

Dezvoltarea şi modernizarea Japoniei s-a făcut prin împrumutarea tehnicilor. manifestându-se şi la Filipine. Japonia este o ţară solitară şi tendinţa sa de a-şi ţine pieţele închise împiedică oarecum dezvoltarea mai amplă a comerţului intra-regional în Asia de Est. conferă ţărilor asiatice convingerea că au demonstrat superioritatea morală şi culturală. în SUA 47 de ani. Această performanţă economică asiatică a fost în contrast cu modesta creştere sau chiar stagnare a economiilor europene . 8-10%. Coreea de Sud. Societăţile asiatice devin din de în ce mai puţin sensibile la cererile şi interesele SUA şi din ce în ce mai mult capabile să reziste presiunii venite din partea SUA şi a altor ţări occidentale. Dezvoltarea economică a Asiei a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din a doua jumătate a secolului XX. Indonezia în 17 ani. Americanii considerau China aliatul cheie în Asia. Acest proces a început în Japonia. Malayesia. reprezentat în mod special de SUA. adaptate cu succes la tradiţionala cultură japoneză. p149 Pagina 40 din 46 .41 Dezvoltarea economică asiatică modifică echilibrul puterilor între Asia şi Occident. 1998. deoarece. Coreea de S în 11 ani şi China în 10 ani. însă aceasta s-a îndreaptat spre comunism. În 1945 China s-a numărat printre învingătorii celui de-al doilea Război Mondial şi a obţinut un mandat de membru permanent în Consiliu de Securitate al ONU. Singapore) şi apoi la China. Dezvoltarea rapidă a economiei asiatice elimină teoria anterioară care identifica bogăţia cu Occidentul şi subdezvoltarea cu tot ceea ce este non-occidental. practicilor şi instituţiilor occidentale. cursuri si referate postate de utilizatori. în anii ’50. în timp ce Japonia a reuşit această performanţă în 33 de ani.ro ! Arhiva online cu diplome. a reuşit să se modernizeze cu succes şi să devină dezvoltată din punct de vedere economic. Thailanda şi Indonezia. Procesul de dezvoltare economică s-a extins la “tigrii asiatici” (Hong Kong. Dublarea venitului pe cap de locuitor a durat în Marea Britanie 58 de ani.tocilar. India şi Vietnam. Bucureşti. Taiwan. Bogăţia şi puterea obţinute prin dezvoltarea cu succes a economiei.Vizitati www. O extindere asemănătoare a comerţului s-a produs mai întâi între Asia şi lume şi apoi în interiorul Asiei. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. ca ţară non-occidentală. Editura Antet. Cu toate acestea. aceasta fiind considerată pentru o perioadă de timp o excepţie. în 1949 41 Samuel Huntington. Aceste ţări au avut o perioadă de aproximativ un deceniu rate de creştere medii anuale de cca.

Opinia publică iraniană a reacţionat prin numeroase manifestaţii. Cu toate acestea. p.I. Acest fapt a fost determinat de eşecul comunismului de a genera creştere economică şi succesul capitalismului în Japonia.tocilar. p. vol. Această companie transforma-se Iranul în principalul producător de petrol şi a construit la Abadan cea mai mare rafinărie din lume.42 La începutul anilor ’90. cursuri si referate postate de utilizatori. a redeschis negocierile cu Anglo-Iranian Oil Company (A. op. fiind proclamată Republica Populară Chineză.5 Crizele petrolului Prima criză a petrolului s-a declanşat în 1950. care susţine naţionalizarea prin orice mijloace a petrolului şi Razm Ara. patriot devotat. se declanşează o dispută intensă şi acesta din urmă este asasinat.I.43 Parlamentul de la Teheran a refuzat oferta A. care nu i se supune şi ar putea opune rezistenţă. aceştia invocând acordul petrolier din 1933. deoarece tehnicienii britanici nu se supun noii companii naţionale iraniene. 42 43 Samuel Huntington.205 Pagina 41 din 46 . iar URSS-ul a devenit îngrijorat la apariţia unui nou pol de putere comunistă.I. după ce a obţinut promisiunea de ajutor din partea americanilor..C. Între Mossadiq. la aproape 30%. În aprilie 1951 Mossadiq este numit prim ministru şi Şahul acceptă să promulge legea naţionalizării şi refuză arbitrajul propus de britanici. Ulterior.O.). Coreea de Sud şi China) a crescut de la mai puţin de 20% în 1970. spre sfârşitul anilor ’70. op. China s-a definit ca ţară socialistă pe cont propriu. Truman încearca o conciliere.O. Hong Kong. 3.152 Andre Fontaine.O.Vizitati www. Rafinăria este obligată să îşi închidă porţile. Ali Razm Ara.ro ! Arhiva online cu diplome. însă aceasta eşuează şi Marea Britanie retrage toate facilităţile comerciale oferite Iranului şi întoarce din drum transporturile destinate acestuia. Taiwan. o nouă conducere a reorientat China spre capitalism. Importul din Uniunea Sovietică a avut câştig de cauză asupra celui din Occident.. fiind dezamăgită de lipsa ajutorului american şi l-a numit pe Mossadiq. comerţul între ţările zonei culturale chineze (ASEAN.cit. de dublare a redevenţelor sale şi a declanşat o campanie pentru naţionalizarea industriei hidrocarburilor.C.C. Comerţul acestor ţări cu Japonia a scăzut de la 23% la 13%.3. responsabil al negocierilor cu A. când noul prim-ministru al Iranului. cit. care considera că ţara nu poate exploata singură petrolul.

în baza tratatului sovieto-persan putea invada Nord-ul ţării. Ibidem. În cadrul acestui acord Iranul primeşte jumătate din profituri. Preţul ţiţeiului explodează şi SUA caută să negocieze cât mai repede reglementarea acestei crize. care să servească drept atu.p213 46 www. Încercând să se impună autorităţii Şahului. când este semnat un acord între National Iranian Oil Company (N. Truman acordă un împrumut de 23 milioane de dolari Iranului şi încearcă să-l ajute pe Churchill să intervină pentru obţinerea compensaţiilor pentru A. Pentru a-şi proteja investiţiile.Turcia. devotat britanicilor este asasinat.C. intervenind prin manevre militare şi diplomatice. datorată existenţei petrolului.I. Având în vedere importanţa strategică a zonei.44 Marea Britanie doreşte cu orice preţ să păstreze rafinăria de la Abadan şi se teme că pierderea acesteia ar putea duce la dispariţia prezenţei britanice în Orient. 44 45 Andre Fontaine. prin care aceasta are dreptul să-şi menţină trupe în zona canalului Suez. Iraq. În toamnă.ro ! Arhiva online cu diplome. Ca răspuns. şi vânzarea petrolului stocat.cit. cu scopul de a obţine avantaje teritoriale. Acestea decid un embargo al ţiţeiului brut destinat SUA. pornit de egipteni împotriva Israelului. În vara anului 1951. op. producătoare de petrol. nu întârzie să apară. în cadrul unor negocieri ulterioare. SUA furnizează armament şi materiale de război Israelului. britanicii 40% şi francezii 6%.) şi un consorţiu în care americanii deţin 40% din acţiuni.tocilar.46 Criza petrolului din 1973 este rezultatul unui război teritorial.O. cursuri si referate postate de utilizatori. Estul şi Vestul reacţionează imediat. însă acestea nu debarcă.coursework.I.45 În 1955. britanicii trimit trupe în apropierea Iranului. egipteni şi sirieni atacă Peninsula Sinai şi Înălţimile Golan. pentru a-şi oferi reciproc asistenţă în caz de agresiune în regiune. prim-ministrul Egiptului denunţă tratatul încheiat în 1936 cu Marea Britanie.info/history Pagina 42 din 46 . Iran şi Pakistan semnează Pactul de la Bagdad. regele Iordaniei. La 6 octombrie 1973.C. ulterior postul de primministru. care. Mossadiq expulzează tot personalul britanic al rafinăriei. Între timp. Mossadiq reuşise să obţină puteri depline din partea Parlamentului de la Teheran şi hotărăşte să rupă complet relaţiile diplomatice cu Regatul Unit. iar reacţia ţărilor arabe. Criza este soluţionată în cele din urmă în 1954. Atacarea Iranului putea declanşa intervenţia URSS-ului. Mossadiq pierde sprijinul armatei şi. Acest eveniment este urmat de numeroase manifestaţii şi atacuri împotriva britanicilor la Cairo.Vizitati www.O.

cit. Criza se încheie la 26 octombrie. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.47 47 Jean-Louis Dufour.128 Pagina 43 din 46 . URSS face presiuni asupra ţărilor arabe pentru încetarea luptelor şi ameninţă cu o intervenţie directă.tocilar. p.. op.ro ! Arhiva online cu diplome.

socialism şi capitalism. Au loc numeroase întâlniri şi negocieri. Războiul Rece a determinat transformări la scară largă. este caracterizată de o accelerare a cursei înarmărilor. Nixon şi SALT II de către Brejnev şi Carter. creşterea puterii economice a Japoniei. se încearcă destinderea şi normalizarea relaţiilor internaţionale. În definitiv.tocilar. A world without meaning. 1998. ce s-a răsfrânt asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi mai ales asupra lumii a treia. Acestea au devenit miza rivalităţii între SUA şi URSS. care se finalizează cu venirea la putere în URSS a lui Mihail Gorbaciov. economic.Vizitati www. în anul 1991. criza rachetelor din Cuba şi războiul din Vietnam. la moartea lui Stalin şi este considerată o perioadă de risc scăzut. Războiul Rece a schimbat ordinea mondială. Pe parcursul a aproape jumătate de secol. materializându-se într-o luptă a “orgoliilor politice”. Germaniei şi conflicte regionale sângeroase. cursuri si referate postate de utilizatori. până în 1953. URSS nu mai este capabilă să susţină confruntarea cu SUA şi ajunge într-o stare de colaps.48 Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade. criza Berlinului. acest eveniment ce a marcat sfârşitul secolului XX. Prima perioadă se întinde de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Aceasta a însemnat cheltuieli importante. social şi cultural. ce generează în final destrămarea imperiului sovietic. prin care intenţionează să pună capăt rivalităţii dintre cele 2 superputeri. 48 Zaki Laidi. libertate şi îngrădire.ro ! Arhiva online cu diplome. semnarea acordului SALT I de către preşedintele sovietic Brejnev şi preşedintele SUA. la nivel politic. CONCLUZII Perioada cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi până la destrămarea URSS. creştere economică pentru SUA şi colaps pentru Uniunea Sovietică. este cunoscută sub numele de “Războiul rece”. Pentru o perioadă lungă de timp. Ultima perioadă. în funcţie de intensitatea tensiunilor ce s-au dezvoltat între blocul Occidental şi cel de Răsărit. Editura Routledge. poate fi văzut chiar ca o confruntare între bine şi rău. Cea de-a doua perioadă este una de risc şi confruntare. În cea de-a treia perioadă. care începe în 1969. cum ar fi : decolonizarea lumii a treia. supranumită şi “al doilea război rece”. Acest interval de timp stă sub semnul rivalităţii între Occident şi Orient. Acesta lansează conceptul “noua gândire politică”. p15 Pagina 44 din 46 . în care se desfăşoară evenimente ca războiul din Coreea.

Organizaţiile de comerţ aliate cu Washington-ul sau cu Moscova.Cel mai 49 Ibidem Pagina 45 din 46 . Efectele imediate au fost agravarea şi dramatizarea confruntării. Premisa colapsului uneia dintre puteri determină tensiune continuă. deoarece balanţa se putea înclina în orice moment în favoarea unuia dintre competitori. Analizând şirul evenimentelor de pe toată perioada războiului rece. În sens strict sfârşitul războiului rece este marcat de destrămarea URSS. ambele oferind “cheia modernităţii”. folosindu-si toate resursele disponibile pentru îndeplinirea acestuia. acest eveniment poate fi văzut ca cea mai completă şi formală încercare de “a adăuga înţeles puterii”.din motive de securitate interesele militare au fost mereu prezente. mai întâi în Polonia şi apoi în Cehoslovacia. de a deţine supremaţia în stabilirea ordinii mondiale.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. care erau văzute ca fiind relativ fixe şi impermeabile şi care erau separate de aşa numita “cortină de fier”. Totuşi . precum piesele unui domino. Finalul de an 1989 a însemnat pentru ţările fostului bloc comunist o perioadă de frământări sociale şi politice majore. De asemenea. Originea istorică a Războiului Rece. Regimurile socialiste au căzut treptat. 49 Conflictul a devenit subiectiv. Fiecare bloc avea un scop precis şi bine delimitat. Un aspect important al geopoliticii Războiului Rece este rivalitatea dintre uniunile de comerţ internaţional. în funcţie de evenimentele ce au apărut în diversele puncte strategice ale lumii. care a devenit incapabilă să mai susţină cursa cu SUA. putem observa o schimbare permanentă a echilibrului între interesele militare şi cele economice. derivă cu siguranţă din capacitatea celor doi lideri supremi-URSS şi SUA. Bulgaria şi Ungaria. pentru a avea acces la minereuri de importanţă strategică şi coridoare de transport. Sfârşitul războiului rece a fost anticipat de prăbuşirea regimurilor comuniste în ţările Blocului Sovietic. Geografia politică şi economică a Războiului Rece a fost caracterizată folosind termenii de “blocuri” sau “lumi”. au dezvoltat o intensă rivalitate şi şi-au definit sfere vaste de influenţă în întreaga lume. evoluând parcă de la o luptă privată a două naţiuni mândre. Mobilizarea permanentă era obligatorie. “Lumea I” promova capitalismul. în timp ce “lumea aIIa” promova socialismul. Dramatismul conflictului provine şi din prezenţa factorului nuclear. Fiecare dintre acestea se lupta să dezvolte alianţe cu naţiunile din lumea a treia.de a se înarma cu arme moderne de distrugere în masă.Vizitati www. la testarea a două universalităţi. cursuri si referate postate de utilizatori.

ro ! Arhiva online cu diplome. important eveniment ce a marcat începutul sfârşitului pentru comunism şi implicit pentru războiul rece. cursuri si referate postate de utilizatori. au fost un pas înainte. a fost căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989.Vizitati www.tocilar. reuşind să-şi menţină supremaţia şi titlul de primă superputere. Politica de colaborare iniţiată de Gorbaciov şi întâlnirile sale cu George Bush. Acesta a avut loc în 1991 şi a condus la crearea unei Comunităţi de state independente. Prin urmare. dar nu au schimbat iminentul colaps al URSS. SUA sunt cele care au câştigat acest război. Pagina 46 din 46 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful