Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prezentarea relatiilor internationale din perioada Razboiului Rece

INTRODUCERE

Termenul de “război rece” este folosit pentru a denumi perioada de timp cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi începutul anilor ’90. Această perioadă este marcată de o rivalitate accentuată între Occident şi Orient, cele două având scopuri şi obiective antagonice şi fiind separate de o “cortină de fier”. Fiecare dintre cele două “lumi” încearca să îşi extindă influenţa şi să îşi impună doctrina şi de aici derivă o adevărată luptă pentru putere, care s-a desfăşurat pe parcursul a aproape jumătate de secol. Actorii principali ai războiului rece sunt SUA şi URSS. Între cele două se dezvoltă un conflict, deoarece URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar SUA doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Războiul rece nu constă în conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia. Războiul rece, şi-a pus amprenta asupra colaborării şi relaţiilor între ţările din întreaga lume. Războiul rece a determinat ample evenimente la nivel mondial, care au atras atenţia numeroşilor scriitori, care au încercat să le expună şi să le explice în cărţile lor. Una din cele mai ample lucrări ce au ca temă războiul rece este cea a lui Andre Fontaine, Istoria războiului rece, apărută în 4 volume la Editura Militară, Bucureşti în anul 1993. De asemenea, o analiză detaliată se regăseşte în cartea lui Martin McCauley, Rusia, America şi Războiul Rece 1949-1991, publicată de Editura Polirom Iasi în anul 1999. O altă lucrare importantă este Împărţirea lumii-Istoria războiului rece, scrisă de Wilfried Loth şi tipărită la Editura Saeculum Bucureşti, în 1997. Peter Calvocoressi a tratat războiul rece în 2 cărţi importante, Rupeţi rândurile! Al doilea război mondial şi configurarea Europei postbelice şi, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, ambele apărute la Editura Polirom Iaşi în anul 2000 şi respectiv 2003.

Pagina 1 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

O formă sintetizată a evenimentelor din perioada războiului rece se regăseşte în 3 cărţi, Pascal Boniface, Relaţiile Est-Vest 1945-1991, Pascal Fontaine, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre şi Philippe Moreau Defarges, Relaţii internaţionale după 1945. Toate cele 3 cărţi au apărut la Editura Institutul European, primele două în anul 1998 şi cea din urmă în 2001. Prezentarea detaliată a evenimentelor războiului rece, galerie foto şi documente, se regăsesc pe internet la site-ul dedicat acestui eveniment, la adresa www. coldwar.org. Prezenta lucrare îşi propune să analizeze, pe parcursul a trei capitole, relaţiile internaţionale în perioada războiului rece, atât la nivel politic şi militar, cât şi din punct de vedere economic. Prima parte a capitolului I defineşte termenul de “război rece” şi descrie cele 4 perioade principale ale acestuia. Ultima parte a primului capitol evidenţiază caracteristicile războiului rece şi teoriile ce au fost emise pe seama opiniilor internaţionale asupra acestuia. Capitolul II tratează războiul rece din punct de vedere al relaţiilor politice şi militare. Sunt prezentate cele mai importante evenimente, dintre care, războiul din Coreea, criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba, războiul din Vietnam şi cel din Afganistan. Toate acestea au stat sub semnul împărţirii lumii între două superputeri rivale- SUA şi URSS. În ultimul capitol sunt descrise relaţiile economice desfăşurate pe parcursul războiului rece, relaţii ce s-au concretizat în crearea Comunităţii Europene şi a unor organizaţii regionale, menite să apere interesele ţărilor.

Pagina 2 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capitolul I Declanşarea Războiului Rece

1.1 Definirea Războiului Rece

Expresia “război rece” datează din secolul XIV, când scriitorul spaniol Don Juan Manuel a utilizat-o pentru a descrie conflictul dintre creştinătate şi islam. El a observat ca războaiele reci şi cele fierbinţi se disting în principal prin modul în care se sfârşesc: “Războiul care este extrem de crud şi foarte fierbinte se sfârşeşte fie cu moarte, fie cu pace, în timp ce un război rece nu aduce nici pace şi nici nu conferă onoare acelora care l-au iniţiat”.1 După sfârşitul celui de-al II lea Război mondial, în lume se conturează 2 poli ai puterii-SUA şi URSS. Dispariţia alianţelor la sfârşitul războiului, pun faţă în faţă cele două puteri. Statele europene, slăbite după război şi incapabile să îşi susţină apărarea prin mijloace proprii, devin miza rivalităţii între doi coloşi cu şanse total diferite.2 Se dezvoltă astfel un conflict de lungă durată, cunoscut sub numele de “Război Rece”. În viziunea lui Stalin, războiul rece “ nu este ca acela din trecut. Oricine ocupă un teritoriu îşi impune şi propriul său sistem social. Fiecare îşi impune propriul sistem până unde înaintează armatele sale.”3 În sens strict, începutul războiului rece este marcat de întâlnirea dintre Winston Churchill şi Harry Truman, la 5 mai 1946, când Churchill a afirmat următoarele: ”De la Strettin la Marea Baltică şi până la Triest în Adriatica, o cortină de fier a coborât în mijlocul continentului.”4 Democraţia şi libertatea trebuiesc instalate cât mai repede, pentru a stopa intenţia sovietică de a-şi extinde nelimitat puterea şi doctrina. Războiul rece se organizează după principiul “război improbabil, pace imposibilă”. Războiul este improbabil pentru că descurajarea nucleară împiedică superputerile să transforme războiul rece în conflict real. Pacea este imposibilă pentru că scopurile celor doi actori sunt antagonice. URSS vrea să pună bazele comunismului la scară mondială, iar lumea
1 2

Martin McCauley;Rusia,America si Razboiul Rece 1949-1991,Editura Polirom,Iasi,1999,p33 Philippe Moreau Defarges;Relatii internationale dupa 1945;Editura Institutul European,2001,p4 3 Florin Constantiniu,De la razboiul fierbinte la razboiul rece,Editura Corint,Bucuresti,1998 4 Pascal Boniface;Relatiile Est-Vest 1945-1991,Editura Institutul European,Iasi,1998

Pagina 3 din 46

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

occidentală doreşte dispariţia ameninţării socialiste. Nu există un conflict armat direct, acesta fiind izolat în lumea a treia.

1.2. Perioadele principale ale Războiului Rece

Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade principale.5 Prima perioadă este plasată în ultimii ani ai lui Stalin, până la moartea sa în 1953. Politica externă rusă în timpul acestor ani a fost de risc scăzut sau contrară riscului. Urmează apoi a doua perioadă, una de pericol şi de confruntare, de la moartea lui Stalin, până la evidentul interval de destindere care începe brusc în 1969. Caracteristică acestei perioade este diplomaţia riscantă practicată de Hruşciov, care era mult prea încrezător în puterea crescândă a URSS. A treia perioadă este una de destindere şi de manifestare a dorinţelor ambelor superputeri de a-şi normaliza relaţiile şi de a reduce riscul confruntării. Această perioadă se încheie cu invazia sovietică în Afganistan în 1979. Aceasta este considerată cea mai gravă greşeală a politicii externe sovietice. În perioada a patra, supranumită şi “al doilea Război Rece”, a avut loc o accelerare a cursei înarmărilor şi o ridicare a temperaturii politice. Acest proces este stopat de Mihail Gorbaciov, care dorea o reevaluare a obiectivelor politicii externe şi negocierea unui nou tip de relaţie cu America. Prin urmare, Moscova nu mai sprijină comunismul şi mişcările de eliberare naţională din lume. URSS nu mai suporta povara economică de a fi o superputere şi a suferit un fenomen de implozie. Prin politica sa, Gorbaciov şi-a distrus propriul stat şi beneficiile au revenit SUA. Unii specialişti consideră că anul 1917 marchează începutul Războiului rece, an în care bolşevicii au înfiinţat primul stat comunist.6 Încă din anul 1918, Lenin căutase să stabilească un mod de convieţuire cu lumea capitalistă, fiind convins că supravieţuirea puterii sovietelor este elementul esenţial în promovarea revoluţiei mondiale. Datorită acestui fapt, până la izbucnirea celui de al II-lea Război Mondial, politica externă sovietică a fost defensivă. Cu toate acestea, Stalin a agreat doctrina marxistă, conform căreia războiul dintre capitalism şi comunism era inevitabil, aşa
5 6

Martin McCauley,op. cit.,p.33 Ibidem

Pagina 4 din 46

în 1946. incluzând rezervele în aur. În iunie 1950 au intervenit noi victorii comuniste în Asia.dar să nu încerce să preia puterea. Ministrul britanic al Afacerilor Externe. Al II-lea Război mondial a transformat URSS în cea mai mare putere militară din Europa. cea socialistă şi cea capitalistă. a convins mulţi europeni că “tăvălugul” comunist se deplasează către Vest.Vizitati www. astfel. Datorită acestei convingeri precum şi a prezumţiei că eventualele războaie vor fi purtate pe teritorii străine. pentru a câştiga un astfel de conflict.ro ! Arhiva online cu diplome. conform căreia experţii săi ar trebui să aibă acces la date strategice de mare importanţă. Consolidarea puterii comuniste în estul şi sud-estul Europei. care începe în 1948. Blocada Berlinului. anticomunist convins. Ernest Bevin. la solicitarea Vest-europenilor. era îngrijorat de sporirea influenţei comuniste. doctrina militară sovietică a fost ofensivă . înaintea acordării oricărui împrumut. decât a unor manevre ale Moscovei. O consecinţă directă a blocadei a fost înfiinţarea Germaniei de Vest şi. Pagina 5 din 46 . încât URSS trebuia să devină suficient de bine pregatită din punct de vedere militar. Stalin nu dorea ca Occidentul să înţeleagă cât de precară era situaţia economică a URSS în 1945. Stalin nu dorea să provoace un conflict cu SUA şi a ordonat partidelor comuniste din Europa să participe la guvernare acolo unde era posibil.tocilar. Preluarea puterii de către comunişti în Cehoslovacia în februarie 1948. Moscova a avut satisfacţia de a vedea lumea împărţită în două tabere antagonice. s-a dovedit a fi prea mult pentru Moscova. cursuri si referate postate de utilizatori. Ca urmare a războiului. mai mult datorită unei greşeli a politicienilor locali. Singurul său rival real era America şi. prevederea FMI. Un parteneriat pentru pace părea posibil în 1945. Cu toate acestea. El era pregătit să accepte divizarea Europei încă din 1946. imediat după aceea. în Vietnam. dar trebuia să fie evident că ruşii sunt de condamnat pentru aceasta. Constituirea Republicii Populare Chineze în octombrie 1949 a dat naştere unui al doilea potenţial gigant comunist. Moscova a jucat un rol esenţial în negocierile care au dus la înfiinţarea FMI şi a Băncii Mondiale. Ca ripostă la aceeaşi situaţie a fost creat NATO. finalizată prin înfrângerea acestora la Dien Bien Phu în 1954 . precum invazia Nordcoreeană în Coreea de Sud şi ofensiva comunistă împotriva francezilor. relaţia cu Washington-ul a căpătat o importanţă vitală pentru Moscova. precum şi eventualitatea câştigării de către comunişti a războiului civil din Grecia. au condus în cele din urmă la Doctrina Truman şi Planul Marshall. a turnat gaz pe foc. a Republicii Democrate Germane (RDG) în Est.

Cu ocazia vizitei lui Hruşciov în America. Stalin a fost un negociator de risc scăzut. Moartea lui Stalin în 1953. care credea în iminenta victorie a comunismului. compromis datorită faptului că un avion american de recunoaştere fusese doborât de către ruşi. care a adus lumea aproape de izbucnirea unui război nuclear. la Summit-ul de la Paris.Vizitati www. stabilindu-se o linie permanentă de comunicare între Moscova şi Washington. optimismul a dispărut curând şi. dar Moscova a rămas fidelă ţelului său în ceea ce privea o Germanie unită şi neutră până în 1958. Sovieticii s-au declarat de acord să părăsească Austria. în iulie 1953 şi în Indochina în 1954. în 1963 a fost semnat un tratat de interzicere a testelor nucleare. în 1959. Pe fondul unei noi stări de spirit. care era hotărât să pună capăt războiului coreean. Cel mai primejdios eveniment s-a dovedit a fi criza rachetelor cubaneze. cea din urmă determinându-i pe ruşi să ameninţe cu intervenţia militară în favoarea Egiptului. în urma experimentării reuşite a primei sale bombe atomice. Rusia a dorit o Germanie unită şi neutră. când Hruşciov a declarat că realizările socialiste ale RDG nu puteau fi irosite. Austriei. au marcat o fază de negocieri între Est şi Vest şi sfârşitul primului război rece. în timp ce Hruşciov era un negociator de risc ridicat. Kosâghin a devenit negociator şef şi întâlnirile au continuat până în 1967. A fost semnat un armistiţiu în Coreea.tocilar. din octombrie 1962. au avut loc negocieri între Est şi Vest în 1954 şi 1955. Coreea şi Vietman au rămas de asemenea divizate. Kennedy. asupra Germaniei. neânregistrându-se vreo modificare de scor în întrecerea dintre capitalism şi comunism. precum şi în faptul că îl putea înfrunta pe John F. mai optimiste. deşi era capabil de mişcări de repliere atunci când se confrunta cu o situaţie critică. Moscova lansase deja “doctrina coexistenţei paşnice” în 1952. Atunci când Hruşciov a fost îndepartat în 1964. relaţiile dintre Est şi Vest devenind extrem de fragile. în 1960. în cadrul unui tratat de pace care descria Austria ca stat neutru. a început o nouă perioadă de negocieri şi astfel s-a născut “spiritul de Camp David” (o variantă timpurie a perioadei de destindere) între el şi Eisenhower. Pagina 6 din 46 . Coreei şi Indochinei. Criza din Cuba a avut în final efectul de a calma lucrurile şi. Revolta maghiară şi invazia anglo-franceză în Egipt au survenit în 1956. precum şi alegerea preşedintelui Eisenhower. perioada 1953-1969 a fost marcată de o politică “pe marginea prăpastiei” şi de conflicte primejdioase.ro ! Arhiva online cu diplome. Acesta a luat sfârşit brusc. idee la care sau opus Germania de Vest şi Franţa. Nu a existat nici un acord referitor la Germania. cursuri si referate postate de utilizatori. Această situaţie a rezultat din optimismul exagerat al lui Hruşciov. Cu toate acestea.

Vizitati www. şi în acest timp s-au semnat numeroase acorduri internaţionale. URSS era ridiculizată şi descrisă ca o întruchipare a Pagina 7 din 46 . în vreme ce ambele părţi vorbeau de nevoia de a fi pregatite pentru război în cazul în care cealaltă parte atacă. folosirea forţei în relaţiile internaţionale devine legitimă. Această perioadă a fost marcată de o creştere rapidă a cheltuielilor militare. Existau stări de încordare peste tot în lume. Cuba şi Nicaragua. Războiul devine din ce în ce mai mult o alternativă. Această epocă de politică “pe marginea prapastiei” s-a sfârşit cu alegerea preşedintelui Nixon în 1969. Influenţa militară sovietică asupra politicii de securitate mondială era. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru a promova valorile occidentale.tocilar. preşedintele Reagan promitea să restabilească supremaţia militară. Al doilea Război Rece a durat din perioada ocupării Afganistanului până în martie 1985. în prima parte a conducerii lui Brejnev. URSS şi SUA. fără precedent. în mod inevitabil. Sovieticii au răspuns cu aceeaşi monedă şi. Acordurile de la Paris au permis SUA să-şi retragă trupele din Indochina şi să încheie astfel un capitol nefericit din istoria lor. Sovieticii şi-au atins un scop-recunoaşterea inviolabilităţii graniţelor stabilite în Europa după 1945-dar au acceptat faptul că drepturile omului sunt o problemă de preocupare internaţională. De asemenea a avut drept consecinţă scindarea şi chiar dezintegrarea unor partide comuniste din Occident şi. Conferinţa asupra Securitătii şi Cooperării în Europa (CSCE) din 1975 a avut ca rezultat semnarea Actului final de la Helsinki. cum ar fi Libia. Destinderea s-a sfârşit în 1979 cu invazia sovietică în Afganistan. Recunoaşterea de către SUA a faptului că acestea şi URSS erau pregatite în mod egal din punct de vedere nuclear a condus la semnarea acordului SALT I în 1972. numită “destindere”. Această fază a durat din 1969 până în 1979. sprijinindu-i fiecare pe câte unul din oponenţi. pe lânga altele au instalat proiectile SS20 în Europa de Est. a diminuat atractivitatatea socialismului de tip sovietic. În 1965 SUA a luat fatala decizie de a interveni în Vietnam şi în Republica Dominicană. Intensitatea polemicilor dintre Est şi Vest în timpul acestei perioade amintea de primul Război Rece. după care a început o perioadă de negocieri intense.ro ! Arhiva online cu diplome. Prin urmare. manifestându-şi în mod deschis disponibilitatea de a interveni în ţări ale lumii a treia. Al treilea război israeliano-arab a izbucnit în 1967. Preşedintele american a mărturisit că invazia i-a deschis ochii asupra adevăratei naturi a URSS. În SUA. Invazia Cehoslovaciei în 1968 de către trupele Tratatului de la Varşovia-după ce preşedintele Johnson asigurase Moscova că ţara era în sfera acesteia de influenţă a răspândit teama în Germania de V şi a ridicat tensiunea internaţională. Această acţiune a fost rezultatul a două erori de calcul sovietice: aceştia au crezut că operaţiunea va dura numai câteva săptămâni şi că americanii nu vor ridica obiecţii importante. odată cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov.

p39 Pagina 8 din 46 .p38 Martin McCauley. op. el a acordat întâietate politicii externe şi a vorbit de o nouă gândire politică. Alegerea lui Mihail Gorbaciov ca lider sovietic în martie 1985 a inaugurat o schimbare categorică a naturii relaţiilor internaţionale. Gorbaciov a lansat o “ofensivă a farmecului” şi a cucerit întreaga lume occidentală. Relaţiile superputerilor au devenit un joc de sumă zero: dacă URSS obţinea un avantaj oriunde în lume. la Madrid în legătură cu CSCE(Conferinţa asupra Securitaţii şi Comunicării în Europa) şi la Viena pentru reducerea reciprocă şi echilibrată a forţelor militare în Europa.. s-au retras de la Olimpiada de la Moscova din 1980. Convingerea sa că mişcarea pentru pace era destul de puternică pentru a sili guvernul Vest-german să-şi reconsidere politica de instalare a rachetelor Pershing şi Cruise era greşită.tocilar. La ultimul summit de la Moscova din mai-iunie 1988. care propunea reducerea la jumătate a arsenalului nuclear al superputerilor. Africa şi America Centrală. Aceasta confirma faptul că securitatea internaţională nu poate fi atinsă numai prin mijloace militare. op. dezbaterile Est-Vest au continuat la Geneva. că toate statele sunt interdepedente. Unul din motivele pentru care s-a ajuns la această situaţie era valul de state comuniste sau procomuniste care au luat fiinţa în şi după anul 1974 în Orientul Mijlociu. soldându-se cu un acord de eliminare a tuturor categoriilor de arme nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune. de asemenea era acuzată de susţinerea terorismului internaţional şi chiar de tentativa de a-l asasina pe Papă. SUA pierdea şi invers. Convins că ţara sa era secătuită de cursa înarmărilor. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Cu toate acestea. Cu toate acestea. Faptul că Andropov a preluat puterea în 1982 a scos la iveală prea puţine schimbări în atitudinea URSS. pentru negocierea reducerii armamentului nuclear cu rază medie de acţiune şi a celui strategic. s-a finalizat cu o declaraţie comună. ”imperiului răului” de către preşedintele Reagan şi. Întâlnirea următoare a avut loc la Reykjavik în octombrie 1986.8 Prima sa întâlnire cu preşedintele Reagan. cit. au 7 8 Martin McCauley .7 Washington-ul a început să vadă mâna Moscovei în tulburările care aveau loc pretutindeni în lume. Împreună cu ministrul său de externe.Vizitati www.. că armele nucleare ar trebui abolite până în anul 2000 şi că ideologia ar trebui exclusă din elaborarea strategiilor de politică externă şi de securitate internaţională. Eduard Şevardnatze. Al treilea summit de la Washington.cit. a fost istoric. SUA au folosit boicotarea comerţului ca pe o armă şi de asemenea. dar de această dată nu a putut fi depăşit dezacordul asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. Reagan şi Gorbaciov au semnat Tratatul armelor nucleare cu rază medie de acţiune(INF). SUA şi aliaţii lor s-au decis să redreseze balanţa. din decembrie 1987. la Geneva în 1985.

dar s-a extins ulterior şi în Asia. de îngrădire (containment) şi renunţare la izolaţionism. El a menţinut căi de rezolvare deschise asupra problemei statului german şi dorea o Germanie unită. În pofida acestui fapt. Din această cauză. cu Gorbaciov încercând fără rezultat să obţină împrumuturi mari din Occident pentru susţinerea vechiului sistem. a fost cel referitor la retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Blocada Berlinului a reconfirmat îngrijorarea Occidentului în legătură cu expansiunea sovietică. Relaţiile URSS cu preşedintele Bush au fost bune şi au condus la semnarea a două acorduri istorice: Tratatul CFE (Tratatul asupra forţelor convenţionale în Europa).U. Cei doi preşedinţi nu au discutat asupra Iniţiativei de Apărare Strategică. Politica dublă adoptată de SUA faţă de URSS în Războiul Rece.ro ! Arhiva online cu diplome. a lumii în două tabere. 1. Occidentul a judecat greşit puterea şi intenţiile URSS. neutră şi binevoitoare. ca nereprezentând o ameninţare la securitatea lor şi apoi. dezacordul manifestat de persoanele aflate la conducerea URSS a subminat Tratatul CFE. privind-o ca pe o ameninţare groaznică. continuat să existe mari dificultăţi. precum şi negocieri cu totul nesemnificative între Est şi Vest.Vizitati www. semnat în 1990 şi Tratatul START semnat în iulie 1991. deşi Stalin a promovat Pagina 9 din 46 . a avut scopul ”de a face lumea sigură pentru democraţie”. cursuri si referate postate de utilizatori. începând cu modul în care SUA percepeau Moscova.N. Stalin dorea o înţelegere cu Occidentul.tocilar. în cele din urmă. Războiul Rece s-a sfârşit pentru că URSS a devenit un solicitant.3. Unul din acordurile la care s-a ajuns la Geneva în februarie 1989. Conflictul a fost iniţial localizat în Europa. Caractericticile Războiului Rece În perioada primului Război Rece s-a înregistrat o adevărata cursă a înarmărilor. dar nu şi integrarea în capitalismul occidental şi ar fi preferat soluţia finlandeză-neutralitatea. sovieticii admiţându-şi eşecul. Aceasta isterie a dus la apariţia doctrinei cunoscută sub numele de ” McCarthysm “ şi a denaturat profund dezbaterea până în momentul în care URSS a încetat să mai existe. divizarea Europei şi. Europa de Vest era slăbită după 1945 şi temătoare în privinţa atractivităţii prezentate de soluţiile marxiste şi intenţiile sovietice. în special în ceea ce priveşte controlul asupra implementării tratatului. URSS a boicotat pentru un timp chiar O. iar dezmembrarea acesteia a stopat evolutia Tratatului START.

URSS împărtăşea convingerea că a recuperat decalajul şi că este capabilă să pună America în umbră. vizitând Asia şi. În parte. Este o ironie a sorţii faptul că în momentul în care SUA au recunoscut echilibrul. Africa părea să primească foarte bine comunismul ( de exemplu Angola. paritatea nucleară. în mod special India şi Orientul Mijlociu şi oferind peste tot soluţia alternativă la capitalismul occidental. pe măsură ce Moscova începea să se implice în lumea a treia procomunistă. influenţa înarmării sovietice s-a amplificat. a primit întotdeauna răspunsuri de circumstanţă. datorită acestui optimism. Hruşciov căuta o soluţie la problema Berlinului (Berlinul de Vest ar fi urmat să intre treptat sub controlul comuniştilor) şi apoi a acceptat planul RDG de a clădi Zidul Berlinului. prin amplasarea rachetelor sovietice în Cuba.tocilar. Occidentalii care avertizaseră asupra expansiunii sovietice. Conducătorii sovietici au susţinut mai târziu că ei au autoritatea de a lansa o lovitură nucleară împotriva SUA dacă vor observa că sunt ţinta unui atac nuclear.ro ! Arhiva online cu diplome. când el a declarat că bazele societăţii comuniste (nivel de viaţă foarte ridicat pentru toţi) vor fi puse până în 1980. imprevizibilă şi el a fost foarte dornic să se servească de arsenalul nuclear sovietic ca argument în cursul tratativelor. pentru a cere pregătire defensivă de mai mare amploare. politica sovietică sub Hruşciov a devenit. Mai târziu. într-o mai mare măsură. La începutul perioadei postbelice. datorită ameninţărilor americane.Vizitati www. Reprimarea violentă a “Primăverii de la Praga”. SUA au fost puterea economică dominantă şi. a constituit Pagina 10 din 46 . Către mijlocul anilor ’50. a fost silit să caute ajutor şi protecţie la Moscova. acesta devenind în schimb o ameninţare de natură militară şi împotriva securităţii. prin faptul că. monolitul comunist a început să crape. pentru un scurt interval. în 1962. Al II-lea Război Rece a fost diferit de primul. s-au bucurat de supremaţia nucleară. Occidentul nu mai privea cu teamă comunismul ca ideologie. Revoluţia cubaneză din 1959 nu a fost comunistă la origine. Perioada de destindere a marcat apogeul puterii sovietice. sub conducerea lui Hruşciov. pentru prima dată. Rusia şi-a început declinul economic. La sfârşitul anilor ’70. Cu toate acestea. cursuri si referate postate de utilizatori. criza rachetelor cubaneze a fost rezultatul dorinţei lui Hruşciov de a face faţă dominaţiei americane în ceea ce priveşte rachetele balistice intercontinentale. Mozambicul şi Etiopia). au folosit prilejul creat de invazia din Afganistan din 1979. Teoria utopică a lui Hruşciov a ieşit la iveală în 1961. permanent dialogul şi a avansat mai multe propuneri asupra Germaniei. dar Castro. Acest fapt este evidenţiat de conflictul chino-sovietic. De asemenea el a extins raza de acţiune a politicii externe sovietice.

Din nou resposabilitatea este atribuită acţiunilor unui singur stat. care făcea parte integrantă din ideologia marxist-leninistă. Acest lucru le-a conferit numeroase avantaje.ro ! Arhiva online cu diplome. SUA au apelat la cerinţele unui tratament egal şi şanse egale pe toate pieţele. exponent al capitalismului agresiv şi expansionist.Editura Saeculum.Bucureşti. cursuri si referate postate de utilizatori. Se considera că sistemul capitalist implică producţia militară şi confruntarea pentru a supravieţui.Vizitati www. 9 Wilfried Loth. devenind în scurt timp o certitudine pentru opinia publică americană şi Vest-europeană. ca rezultat al unei lupte de clasă universale.1997.p10 Pagina 11 din 46 .tocilar. cu Washington-ul privit ca o sursă a răului. iar aceasta preamărea victoria mondială a socialismului asupra capitalismului. reuşind să-şi extindă influenţa şi să-şi impună voinţa în sistemul economic mondial. semnalul ce anunţa moartea marxismului. perioada următoare fiind caracterizată de campanii de propagandă. Aceasta este o imagine similară celei anterioare. în timp ce partea opusă face eforturi pentru a evita conflictul militar. Această teorie susţine că toate conflictele şi crizele au fost iniţiate de URSS şi au fost produse de expansionismul rusesc. de către consilierul american George Kennan. Prin urmare un stat este blamat pentru toate problemele care se ivesc în relaţiile internaţionale.9 Teza revizionistă-imperialismul american Această teorie a fost emisă de adversarii politicii externe a administraţiei Truman şi a fost intens dezbătută în lucrări şi discuţii publice. pentru a avea acces nelimitat la materii prime şi schimb de produse şi servicii.4. 1.Împărţirea lumii-Istoria Războiului Rece . Teorii asupra cauzelor Războiului Rece Teza tradiţională-ameninţarea rusească A fost formulată încă din 1946/1947.

cursuri si referate postate de utilizatori. Teoria Nord-Sud Susţinătorii acestei teorii considerau că principalul conflict din lume este cel dintre Nord şi Sud. Din această cauză stoparea cursei înarmărilor şi promovarea dezarmării erau considerate de o importanţă capitală. Teoria superputerilor Dezvoltată de către chinezi în perioada anilor ’60 pentru a demonstra îndepărtarea Moscovei de adevărata cale marxist-leninistă.tocilar. Teoria cursei înarmărilor Construirea armelor nucleare atinsese proporţii care lăsau impresia că fenomenul scăpase de sub control. dintre naţiunile bogate şi cele sărace. care. în schimb. Teoria Vest-Est Pagina 12 din 46 . având drept scop dominarea lumii. Responsabilitatea aparţinea atât Estului cât şi Vestului.ro ! Arhiva online cu diplome. alarmează Rusia. teoria are în vedere o aşa-numită înţelegere tacită şi competiţie acerbă între superputeri. fiind în acelaşi timp o expresie a insecurităţii chineze. Aceasta subliniază ruptura dintre Beijing şi Moscova. În lumea a treia competiţia pentru poziţia dominantă este văzută ca sursă a tuturor conflictelor. În perioada anilor ’70 survine o apropiere faţă de Moscova. dintre statele dominante şi cele dominate. Această teorie se bucura de popularitate în special în rândul statelor înscrise în mişcarea pentru pace.Vizitati www.

Conflictul dintre capitalism şi comunism se manifestă prin tensiunile care apar între superputeri. Politicienii folosesc anumite conjuncturi şi evenimente internaţionale pentru a rezolva tensiunile interne şi pentru a obtine avantaje în faţa competitorilor lor naţionali în lupta internă pentru putere.ro ! Arhiva online cu diplome. op. Japonia şi UE. care este cel dintre SUA.tocilar. Teoria intrastatală Politica internă a statelor determină politica lor externă. de apariţia unor noi insuficienţe economice şi de modificări ale structurii sociale. inevitabil şi superputerile în conflict.. cursuri si referate postate de utilizatori. Tensiunea este produsul declinului şi expresia revoluţiei sociale. 10 10 Martin McCauley. Politica mondială este dominată de conflicte între statele capitaliste bogate. Conflictul ruso-american reprezintă doar o perdea de fum menită să ascundă adevaratul conflict.p42 Pagina 13 din 46 . Mişcarea revoluţionară din lumea a treia implică. Schimbările în politica externă sunt legate de modificări ale raportului forţelor interne. cit. De asemenea aceste conflicte între statele capitaliste bogate favorizează şi agravează conflictele din interiorul lumii a treia. Teoria conflictului de clasă Această teorie este clădită pe analiza marxistă a conflictului de clasă ca promotor al schimbării.Vizitati www.

11 Pascal Boniface. masacre. Franţa aproape întreaga suprafaţă portuară şi o parte din căile ferate. La pierderile umane ale războiului se adugă imense pierderi materiale.tocilar. din care jumătate civili (10% din populaţia totală a ţării). Franţa 600. Viaţa economică şi socială în Europa este afectată de deficitul natalităţii. mai ales militari. Yugoslavia 1. Ca urmare a războiului se înregistrează mari deplasări de populaţii.5 milioane (80% civili). URSS a pierdut 20 milioane de oameni. URSS a pierdut 100. Se reduce mâna de lucru. În urma efectelor financiare dezastruoase ale războiului. Producţia industrială scade cu 50% din 1939. Pagina 14 din 46 . datoria publică a ţărilor creşte semnificativ. Yugoslavia 60 % din potenţialul agricol. Din bilanţul total de 50 milioane morţi şi dispăruţi.ro ! Arhiva online cu diplome. Trebuie luat în considerare şi bilanţul moral al războiului. a potenţialului industrial.iar toate aceste orori au culminat cu lagărele de exterminare ale Germaniei hitleriste. op. Polonia 80% din industrie şi mijloace de transport.000 colhozuri şi 6 milioane case. ţarile au fost nevoite să recurgă la împrumuturi.Vizitati www. Germania a înregistrat 5 milioane morţi. La acestea se adaugă pierderile indirecte. cit. iar populaţia activă trebuie să suporte cheltuielile pentru întreţinerea persoanelor în vârstă.000. creşterea impozitelor şi utilizarea tot mai mult a biletelor de bancă.000. 35 milioane sunt europeni11. având în vedere că pentru distrugerea adversarului s-a apelat la violenţe monstruoase. în principal civili (15% din populaţia ţării). Italia 500. iar în locurile unde caută refugiu. Prin urmare. scăderea speranţei de viată cu 8 ani în Franta) şi de disproporţia între sexe şi vârste. total lipsite de resurse. Italia 50% din reţeaua feroviară. CAPITOLUL II Relaţiile politico-militare Est-Vest 2. jafuri. Polonia 5. poduri şi canale. Distrugerea forţelor armate. cursuri si referate postate de utilizatori. legate de scăderea numărului de naşteri.8 milioane. producţia agricolă cu 1/3 în Europa Occidentală şi cu mai mult de ½ în Europa Centrală şi Orientală. nu găsesc decât ruine şi foamete. creşterea mortalităţii-toate drept consecinţă a restricţiilor alimentare.1 Situaţia Europei după război Cu toate că cel de-al II-lea Război Mondial a durat mai mult în Asia. bombardamente aeriene. copiilor şi invalizilor. tot Europa a fost cea mai afectată.

op. Basarabia română. 2. Extinde cu 200 Km spre Vest frontiera germano-poloneză fixată de fluviile Oder şi Neisse. ci stimulat de război.2 SUA Avantajul SUA este că pe teritoriul său nu au avut loc lupte. 2. care este demilitarizată şi împărţită în 4 zone de ocupare.12 Stalin este obligat să respecte drepturile şi suveranităţile popoarelor eliberate. pe Stalin.ro ! Arhiva online cu diplome.1. Carelia finlandeză.tocilar. Noile puteri ale lumii. pentru a evita un nou conflict armat. Îşi păstrează cuceririle realizate între 1939-1941 (Tările Baltice.Conferinţa de la Yalta Conferinţa de la Yalta. la 4-11 februarie 1945. 2. iar pierderile umane au fost de 300. Un acord vag de împărţire a influenţei. 80% din Bulgaria. Totuşi obţine câştiguri teritoriale substanţiale. ţara distrusă şi pierderi economice evaluate la 6 ani de PNB.3. Potenţialul industrial nu este afectat. Ungaria.2. în timp ce Yugoslavia urma să fie dominată în proporţie de 50-50%. iar Regatul Unit 90% din Grecia. Rusia albă poloneză) şi anexează Nord-ul Prusiei orientale şi Rutenia cehoslovacă. Pagina 15 din 46 .000 oameni. care este considerată “simbolul împărţirii Europei între ruşi şi americani”. cit. Roosevelt nu acceptă acordul anglo-rusesc.Vizitati www.3. fusese făcut între Churchill şi Stalin în octombrie 1944: URSS-90% din Romania. i-a adus faţă în faţă.3. Roosevelt şi Churchill. Ocupă în principal întreaga Europa de Est şi se constituie într-o zonă de securitate înainte de a o transforma într-un bloc ideologic şi militar. dar acceptă dezmembrarea Germaniei. URSS Uniunea Sovietică plăteşte un tribut greu celui de-al II-lea Război Mondial : 26 milioane morţi.URSS şi SUA 2. PNB se 12 Philippe Moreau Defarges. cursuri si referate postate de utilizatori.

La 5 martie 1945. deopotrivă.Cehoslovacia este singurul stat din Europa de Est. Churchill a afirmat într-un discurs public următoarele: “de la Strettin. cursuri si referate postate de utilizatori. la Trieste. de ţările occidentale.. ocupă primul loc în toate sectoarele producţiei. solicită controlul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele şi susţine un război de gherilă comunistă în Grecia. de la care aşteaptă sprijin economic. Armata Roşie ocupă. părţile de Est ale Austriei şi Germaniei. cit. în Polonia şi Cehoslovacia. Armata Roşie este prezentă aici în calitate de 13 14 Florin Constantiniu .. prin dreptul învingătorului. op. SUA deţine 2/3 din flota comercială mondială. pe malul Balticii. Împărţirea Europei 2.”13 După 1945.4. SUA renunţă la izolaţionism. pe Adriatica. o cortina de fier a coborât în mijlocul continentului european”. p. intervenind pentru a evita ca Europa să fie dominată de o singură putere şi pentru crearea unui echilibru de forţe. După 1945. dolarul devine moneda schimburilor internaţionale. aflate sub dominaţie sovietică.tocilar. România. Stalin nu doreşte totuşi să rupă legaturile cu Occidentul. dublează şi reprezintă aproape ½ din producţia mondială.1. este prima putere militară şi are monopolul armei atomice.14 Această “cortina de fier” separă ţările din Estul Europei. 2. op. din 1944.4.12 Pagina 16 din 46 . vlăguite de 6 ani de conflict armat. îşi impune. contând pe oboseala democraţiilor occidentale.Vizitati www. Ea este prezentă în calitate de aliată şi cobeligerantă. Elimină opozanţii comunismului prin alegeri trucate.102 Pascal Boniface. Controlează mijloacele de informare şi intervine în instituţiile şi sistemele politice ale ţărilor în reconstrucţie. Stalin ocupă parţial Iranul după război. Lovitura de la Praga.ro ! Arhiva online cu diplome. p. Stalin intenţionează să-şi extindă influenţa cât mai mult posibil. Blocul sovietic Stalin a declarat că “cine ocupă un teritoriu. fiind ajutaţi de faptul că aceste ţări nu au tradiţii democratice. propriul său sistem social şi că fiecare îşi impune sistemul pe cât de departe înaintează armata sa. cit. Bulgaria. care a avut o democraţie liberală înainte de război. Prin Acordul de la Bretton Woods.

Orice partid comunist care refuză să se supună orbeşte Moscovei. cit.tocilar. pentru a pregăti lovitura împotriva lui Tito. al cărui scop constă în a submina imperialismul.neavând influenţă directă. Prin acesta. încearcă să-l condamne pe Tito prin intermediul comuniştilor iugoslavi. Benes. iar guvernul înfiinţat în 1945. al cărui ministru de interne este comunist.2. iar pe de altă parte.. care instalează un guvern anti-fascist. Blocul occidental 15 Philippe Moreau Defarges. în urma refuzului preşedintelui E. critică la adresa URSS.Vizitati www.4. se formează miliţii armate.tabăra imperialistă antidemocrată. eliberatoare a Cehoslovaciei. acesta dorind ca ţara să treacă direct la comunism. Stalin doreşte de fapt regruparea partidelor comuniste. astfel Cehoslovacia transformându-se într-o democraţie populară. Yugoslavia este eliberată de partizanii lui Tito. Finlanda este eliberată de URSS. Jdanov emite un comunicat ce conţine următoarele:” În lume s-au format două grupuri: pe de o parte. care are ca scop esenţial instaurarea dominaţiei mondiale. Preşedintele Benes demisionează în iunie şi vine la putere comunistul K. Stalin. în a întări democraţia. Doctrina Jdanov-La 22 septembrie 1947-URSS creează Kominformul (Biroul de Informare Comun al Partidelor Comuniste Europene). dizolvat în 1943.15 Ţările occidentale judecă această iniţiativă ca fiind reconstrucţia Kominternului (Internaţionala Comunistă). în a lichida urmele fascismului”. Opozanţii partidului comunist sunt închişi sau executaţi. 2. este ocupat în proporţie de 1/3 de comunişti. este pus la stâlpul infamiei.tabăra antiimperialistă democratică. Dominaţia sovietică nu reuşeşte să se impună. În februarie 1948 se cere plecarea miniştrilor non-comunişti şi.ro ! Arhiva online cu diplome. Finlanda obţine retragerea trupelor sovietice în schimbul unui tratat de prietenie. cursuri si referate postate de utilizatori.p 15 Pagina 17 din 46 . dar regim politic asemănător cu cele occidentale. dar cu o politică externă non-aliată. care este considerat a fi prea independent faţă de Moscova. Yugoslavia rămânând comunistă. Finlanda are o politică externă asemănătoare cu cea sovietică. Gottwald. op.

Preşedintele american considera că după un război lung şi costisitor împotriva lui Hitler. deoarece a perceput intenţiile SUA ca ostile. Planul Marshall a fost acceptat de 16 ţări din Europa de Vest. SUA adopta faţă de URSS o atitudine de “îndiguire”. Primele beneficiare ale acestuia sunt Turcia şi Grecia. Truman. iar forţele monarhiste obţin în final victoria. democraţiile occidentale nu mai trebuie să cedeze în faţa unei noi ameninţări. Editura Institutul European. care au beneficiat de un ajutor total de aproape 13 miliarde $. 16 Berstein Serge. Planul Marshall-La 5 iunie 1947. Intervenţia americană conduce la o stabilizare în Europa de Sud şi Orientul Apropiat. Aceasta politică americană nu încerca să-i facă pe sovietici să dea înapoi de pe poziţiile care le-au dobândit.ro ! Arhiva online cu diplome. Planul Marshall este destinat tuturor ţărilor europene.tocilar. astfel că vrea să plaseze SUA “în fruntea lumii libere”. pe termen lung. Istoria Europei. inclusiv URSS-ului şi “ nu este îndreptat împotriva nici unei ţări. americanii iau locul britanicilor. Truman afirma: “ Cred că SUA trebuie să susţină popoarele libere care rezistă tentativelor de aservire de către minoritaţi armate sau presiuni venite din exterior. unde partizanii comunişti au reluat lupta împotriva guvernului monarhist susţinut de Regatul Unit. generalul George Marshall. Secretarul american G. ci să împiedice orice intenţie a URSS de a încălca interesele unei lumi paşnice şi stabile. în cadrul unui discurs ţinut la Harvard “un ajutor frăţesc”. cum este dominaţia comunistă.Vizitati www. răbdătoare şi fermă şi urmărind cu atenţie tendinţele expansioniste ale Rusiei. prea ocupaţi de problemele lor interne pentru a mai susţine “lumea liberă” . ultimul refugiu comunist. la rândul său. Stalin. a crezut că Planul Marshall urmăreşte izolarea ţării sale şi privarea acesteia de sfera de influenţă dobândită. Mussolini şi a Japoniei. destinat să combată “foamea. URSS a respins planul. Trebuie să ajutăm popoarele libere să-şi făurească destinul cu propriile lor mâini . cursuri si referate postate de utilizatori. fiind ocupat în octombrie 1949.5. În Grecia. încurajat şi de britanici. nici unei doctrine”. de pe muntele Grammos. Marshall a crezut că dictatorul sovietic asteaptă prăbuşirea economică a Europei Occidentale pentru a o comuniza şi. considera că statele Europei de Vest sunt prea vlăguite de război pentru a rezista singure lui Stalin. sărăcia. vol. disperarea şi haosul”. Iasi. 1998 Pagina 18 din 46 . propune."16 Truman propune un ajutor masiv din partea SUA pentru ţările care vor să-şi păstreze libertatea. La 12 martie 1947.

Luxemburg. Situaţia Germaniei după război În 1945 Germania pierde ¼ din teritoriile recunoscute a fi germane prin Tratatul de la Versailles din 1919. Franţa. dreptatea. NATO – La 4 aprilie 1949 este semnat Tratatul Atlanticului de N de către SUA. Ţările semnatare sunt URSS. fiind puse unele condiţii. Polonia. Astfel SUA are avantaje şi un control indirect al economiilor care beneficiază de Planul Marshall. În iunie 1948.tocilar. Belgia. Danemarca şi Islanda.ro ! Arhiva online cu diplome. sovietic. 2. Pagina 19 din 46 . introducând o nouă monedă-“deutsche Mark”-şi convoacă o adunare pentru întreaga parte Occidentală a Germaniei. situate în zona de ocupaţie sovietică. În realitate. elaborarea unui plan comun de redresare şi crearea unor instituţii economice care să repartizeze şi să gestioneze ajutorul (OECEOrganizaţia Europeană de Cooperare Economică şi Uniunea Europeană a Plăţilor). Ca reacţie la NATO. Romania. cursuri si referate postate de utilizatori. Pactul Atlanticului are ca principiu de bază libertatea popoarelor.5. Meritul Planului Marshall este că a finanţat efortul de reconstrucţie şi retehnologizare al Europei şi a împiedicat-o să se îndrepte spre comunism. cum ar fi reducerea barierelor vamale. Cehoslovacia şi RDG. Turcia şi Grecia au aderat în 1952 şi Germania în 1955. Americanii sunt în favoarea creării unei administraţii centrale în Germania. Portugalia. Italia. cu sediul la Berlin. Fosta capitală a Reich-ului este împărţită simbolic în 4 sectoare. englezii şi americanii îşi unifică zona economică. considerat contra Cartei ONU. URSS semnează Pactul de la Varşovia în 1955. Acesta prevede ca în caz de agresiune armată împotriva unei ţări membre. Canada. numai cu acordul părţilor. Olanda.Vizitati www. britanic şi francez. asistenţa aliaţilor să fie automată . refuzul de a folosi forţa în rezolvarea neânţelegerilor internaţionale şi întreprinderea unor acţiuni armate pentru restabilirea securitaţii. planul nu este acordat fiecărui stat în mod bilateral. Marea Britanie. bunăstarea populaţiei. dar francezii refuză. Albania (care se retrage în 1961). Aliaţii o conduc prin intermediul unei comisii de control compusă din comandanţi-şefi american. Norvegia.

Americanii organizează un “pod aerian” pentru a aproviziona oraşul. capitală a celui de-al III-lea Reich. Moscova reacţionează şi reuneşte Berlinul de Est. proclamând la 7 octombrie 1949 “RDG”. op. au 2 consecinţe:-Germania de V înţelege că salvarea Berlinului se datorează SUA. Germania de V este instituită ca stat independent prin “legea fundamentală de la Bonn”. ministrul francez al Afacerilor Externe. La 8 mai 1949. însă nu poate stopa podul aerian fără a deturna avioanele şi a lua iniţiativa unei confruntări. Blocada permite reabilitarea politică a germanilor faţă de democraţiile apusene şi reintegrarea ţării lor în tabăra occidentală. Berlinul fiind situat în zona sovietică. sub tutelă rusească. 17 Florin Constantiniu. pentru ca orice război să fie de neconceput dar şi imposibil de realizat din punct de vedere material. Este deci o blocadă. devine emblema luptei pentru libertate în faţa URSS. cit. reuşind să elimine disputa seculară care condusese Franţa şi Germania la 3 războaie. susceptibilă de a se întoarce din nou împotriva lor. Robert Schuman.Sovieticii nu sunt ostili unei împărţiri a Germaniei. care sunt în măsură să garanteze securitatea oraşului faţă de URSS -Berlinul. comandantul şef al forţelor sovietice în Germania. Blocada şi ridicarea ei datorită podului aerian. Moscova poate bloca căile terestre şi feroviare. este vorba de a-i obliga pe occidentali să părăsească oraşul şi de a reunifica fosta capitală a celui de-al III-lea Reich. ce are o înaltă autoritate supranaţională. Ea reuneşte pe lângă Franţa şi Germania şi Italia. Planul său consta în trecerea întregii producţii francogermane de cărbune şi oţel sub o autoritate comună. Obiectivul reunificării nu este abandonat. La 12 mai 1949 sovieticii pun capăt blocadei. După blocada Berlinului se merge spre o oficializare a împărţirii Germaniei. Planul Schuman creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). creând mai întai o solidaritate de fapt “. simbol al agresivităţii germane. La 31 martie 1948. Ei consideră că au câştigat totul prin împiedicarea reapariţiei unei puteri în Europa. cărbunele şi oţelul erau materii prime înalt strategice. Blocada Berlinului. care controlează Berlinul de Vest.Vizitati www. Berlinul de V este iarăşi alipit Germaniei occidentale prin şosea şi cale ferată. propune realizarea construcţiilor europene prin intermediul “relaţiilor concrete. cursuri si referate postate de utilizatori. hotărăşte să controleze din punct de vedere militar toate relaţiile între zonele occidentale din Berlin şi Germania Orientală. începând cu 1870.tocilar. Pagina 20 din 46 .ro ! Arhiva online cu diplome. mareşalul Vladimir Sokolovski. În acea perioadă.17 La 5 mai 1950.

RFG-ul nu ar avea forţă naţională. Lumea era văzută ca fiind bipolară: Rusia şi America.Vizitati www. Politica americană asupra Războiului Rece-NSC-68 La începutul anilor ’50. războiul din Coreea. Belgia. NSC-68 evidenţia ameninţarea sovietică şi dădea şi o soluţie: America trebuia să preia conducerea în construirea unei politici şi a unui sistem economic viabil pretutindeni în lumea non-comunistă . Proiectul CEA este respins la 30 august 1954.6. Documentul a avut o influenţă determinantă asupra modului în care America s-a angajat în Războiul Rece în toată acea perioadă. de vreme ce echilibrul forţelor era de aşa natură încât ruşii nu puteau fi constrânşi să facă vreo concesie. creată sub egida unei Comunităţi Europene a Apărării (CEA). cursuri si referate postate de utilizatori. Ţelul liderilor sovietici era extinderea absolută şi eliminarea oricărei opoziţii. Eşecul CEA implică integrarea Germaniei în NATO. În schimb. Francezilor le este teamă să susţină în continuare reconstrucţia militară germană şi ar dori o armată germană mai puternică decât armata sovietică dar mai slabă decât armata franceză. în scopul păstrării suveranităţii naţionale. Ministrul francez al Apărării. Marea Britanie refuză. care a fost făcut public abia în cursul anilor ’70. Războaiele locale. care a durat până la relaxarea climatului internaţional. Olanda şi Luxemburg. Ameninţarea sovietică în Europa. dar unităţile sale ar fi integrate într-o armată europeană.tocilar. Planul leagă reânarmarea germană de construcţia politică europeană şi ar permite lăsarea Germaniei în afara NATO. ceea ce este imposibil. biologice şi chimice. 2.ro ! Arhiva online cu diplome. ca şi conflictul din Indochina îi stimulează pe occidentali să cheme Germania în vederea participării la o apărare comună. propune crearea unei armate europene în care să fie inclusă Germania. conflictele militare limitate erau astfel justificate dacă slujeau atingerii obiectivului Americii.Pleven. America trebuie să se pregătească pentru posibile confruntări Pagina 21 din 46 . Ce trebuia să facă SUA ? Negocierea cu Moscova nu ar fi avut nici un rost. după ce aceasta renunţă la armele atomice. Documentul lua în calcul scenariul cel mai nefavorabil pentru SUA. Partidele politice franceze se opun dizolvării armatei naţionale în una europeană. A fost elaborat un document cu denumirea NSC-68. preşedintele Truman a însărcinat Consiliul Naţional de Securitate (NSC) să întreprindă o reeveluare fundamentală a politicilor americane în legătură cu Războiul Rece. R.

Coreea de N a invadat S-ul. de vreme ce ruşii erau perfect capabili să o fabrice şi ei. armate.20 18 19 Martin McCauley. trebuie formate alianţe puternice. pentru a creşte forţa de apărare a SUA. dictatorul din S. În ţară au fost formate guverne separate în 1948. Deoarece Coreea avea graniţă cu Rusia. Washington-ul a considerat teritoriul Coreei ca fiind în afara “perimetrului defensiv” al SUA. era înlocuită de ideea că puterea comunistă trebuie înfruntată şi respinsă. Prin urmare administraţia avea nevoie de un eveniment cu adevarat dramatic. Bomba cu hidrogen trebuie să fie disponibilă până în 1954. Coreenii au început să primească instruire militară atât de la ruşi. Înarmarea cu arme convenţionale urma să se extindă cu repeziciune. în cele din urmă. iar în 1949 a fost luată decizia de retragere a trupelor americane. Situaţia s-a schimbat: ”Coreea a venit şi ne-a salvat”. La 25 iunie 1950.tocilar.Vizitati www. Syngman Rhee. Istoria războiului rece. Societatea americană trebuie mobilizată pentru a face sacrificiile necesare realizării acestor ţeluri şi. Războiul din Coreea Coreea s-a aflat sub dominaţie japoneză din 1905 până în 1945. pentru ca transpunerea documentului în practică să fie imperios necesară. cit. p. Ţelul final era subminarea comunismului în interiorul Rusiei şi împiedicarea dominaţiei ei asupra Americii. Bucureşti.19 2. vol 3. Editura Militară. nu se bucura de popularitate şi ar fi fost posibilă apariţia unei Coree comuniste unite. după retragerea americană. pentru a face faţă efectivelor militare costisitoare. cursuri si referate postate de utilizatori. Teoria anterioară care accepta faptul că Rusia nu reprezenta o ameninţare pe termen lung pentru SUA. op. sub conducere americană.7. Taxele trebuie mărite. 1993.18 Starea de spirit oficială se schimbase radical în America. Cu toate acestea. cât şi de la americani.p 51 Ibidem 20 Andre Fontaine. când aceasta a fost înlăturată de către ruşi şi americani. nemaivorbind de taxe sporite. a admis Acheson.ro ! Arhiva online cu diplome. ameninţă să facă din NSC-68 o hârtie fără acoperire. Aversiunea americanului obişnuit pentru plata taxelor. secretar de stat american. Stalin a vrut să se asigure că nu se va mai ivi vreo ameninţare de acolo.15 Pagina 22 din 46 .. pretutindeni în lume. Coreenii vroiau să fie independenţi şi respingeau o nouă ocupaţie. fără a se recurge la arsenalul nuclear.

au fost ignorate ameninţările lor de a interveni în Coreea. într-o confruntare cu agresiunea rusească. Invazia lui Kim a fost privită de unii ca o agresiune şi. el avea să avanseze şi alte ţări urmau să cadă pradă comunismului. ca urmare s-a considerat că ar fi de datoria ONU să-i pedepsească pe agresori. Stalin i-a aprovizionat pe Nord-coreeni cu armament ofensiv. Administraţia Truman a profitat din plin de această oportunitate. Faptul că Rhee a fost înfrânt de Kim Ir Sen a schimbat situaţia. Chinezii erau consideraţi slabi şi astfel. Totul evidenţia lipsa de interes a americanilor în inevitabilul război civil coreean.. recunoscut de către Moscova la 12 octombrie 194822 ) a invadat Sud-ul înainte ca Syngman Rhee să-şi adune forţele pentru a invada Nord-ul. cât şi armata şi politica americană îl aşteptau. promovând astfel invazia Sudului. cit.ro ! Arhiva online cu diplome.21 Declanşarea războiului civil coreean a fost inevitabilă. Kim Ir Sen ( şef al guvernului în Coreea de Nord. Dominat de autoritatea armatei americane. care a ruinat Rusia şi a contribuit la colapsul comunismului în 1991. Confruntarea dintre marile puteri s-a extins. op. Conflictul a înrăutăţit relaţiile dintre marile puteri. Administraţia Truman a decis ocuparea Nord-ului. 21 22 Martin McCauley. că era mai bine să se aştepte până când recomandările conţinute de NSC-68.tocilar. Coreea trebuia să fie salvată de comunism şi acesta s-a dovedit a fi evenimentul potrivit pe care administratia Truman. Rusia s-a retras în timpul votului decisiv din Consiliul de Securitate. Se consideră că “războiul coreean a stimulat un cancer care a subminat funcţiile vitale ale omenirii pentru 40 de ani”. De asemenea a dat startul cursei înarmărilor. cursuri si referate postate de utilizatori.coldwar. Forţele ONU intră în război la 2 octombrie 1950. conduse de generalul McArthur şi reuşesc să-i pună pe fugă pe comunişti în 3 luni. presupunând că Stalin îl va abandona de teamă să nu declanşeze al III-lea Război Mondial.org Pagina 23 din 46 . dar a estimat total eronat reacţia americanilor. vor fi implementate. cu toate că şi-ar fi putut exprima votul. cuprinzând întreaga lume şi au fost construite vaste arsenale de arme nucleare. dacă Stalin nu era oprit în Coreea.Vizitati www. Ideea era că. amânând perioada de destindere. Invadarea Nord-ului de către Rhee ar fi avut ca rezultat o Coree comunistă unită. La Washington au existat voci discordante care susţineau că nu era momentul potrivit pentru a risca un război cu Rusia. Consiliul de Securitate al ONU a votat pentru intervenţia în Coreea. Invazia lui Kim a constituit primul test real al capacităţii de luptă americane.p 53 www.

NATO avea nevoie de mai multe trupe europene. Australia şi Noua Zeelandă. pe lângă Filipine.8. Războiul a schimbat şi soarta Japoniei. unii europeni devenind îngrijorati de tentativa comunistă de a uni Coreea prin intermediul forţei şi de faptul că ei ar putea încerca să facă acelaşi lucru în Germania. America şi-a creat convingerea că poate înfrânge Rusia şi îşi poate urmări interesele acţionând cu agresivitate. În acest mod. Grecia şi Turcia s-au alaturat NATO. treptat. Stalin a furnizat echipament militar Chinei. deoarece. Stalin nu s-a implicat direct în conflict. Aceasta s-a alăturat ţărilor anticomuniste şi a semnat. datorită reţelelor de spionaj cunoştea faptul că America nu intenţiona să invadeze China. războiul coreean a condus la decizia de remilitarizare a Germaniei de V. Chinezii au capătat impresia că după ce îi vor înfrange pe comunişti în Coreea. astfel că. astfel erau nevoiţi să utilizeze doar informaţiile din New York Times pentru a cunoaşte intenţiile americane. Criza Berlinului (1958-1962) Criza Berlinului din 1958-1962 a fost provocată de Hruşciov. iar chinezii au fost alungaţi. În septembrie 1951 a fost semnat la San Francisco un acord de pace. În calitatea sa de unic conducător al naţiunii ruse. pacte de neagresiune cu Washington-ul.Vizitati www. care furnizase materiale necesare forţelor ONU în Coreea. care fixa retragerea americană pentru 1952. Războiul coreean a alimentat anticomunismul. Generalul Dwight Eisenhower a fost numit comandant suprem al forţelor aliate din Europa. În consecinţă trebuiau luate măsuri pentru a preveni acest fapt.tocilar. americanii se vor îndrepta către China. forţele ONU au primit ordin de luptă. care puteau fi furnizate de Germania de V.ro ! Arhiva online cu diplome. să sporească securitatea Rusiei şi să asigure răspândirea comunismului în Pagina 24 din 46 . Ei nu aveau legături directe cu SUA şi. Trupele chineze au invadat în octombrie Coreea şi în noiembrie. la un preţ pe care chinezii l-au considerat exorbitant. Nord-coreenii şi chinezii au înregistrat pierderi considerabile datorită supremaţiei aeriene a SUA. dar nu le-a asigurat protecţia aeriană pe care le-o promisese. Mao şi liderii chinezi erau puşi în încurcătură. Stalin a devenit înconjurat de tot mai multe state aliate SUA 2. cursuri si referate postate de utilizatori. el avea 3 obiective: să asigure un ritm cât mai rapid de dezvoltare a economiei ruse.

lume. În septembrie 1959. în detrimentul investiţiilor în celelalte sectoare ale economiei. au provocat iniţial teama că toate căile de acces vor fi blocate. ca urmare. Marea Britanie şi Franţa şi ulterior RDG a fost recunoscută de Occident şi Germania de Vest. Berlinul de Vest a fost complet izolat printr-un zid..115 Pagina 25 din 46 .23 Problema care prima era securitatea Rusiei şi. Fidel Castro cere şi obţine ajutor de la URSS. Editura Corint. Prin urmare. în 6 luni. La 3 septembrie 1971. Criza rachetelor din Cuba Spre deosebire de criza Berlinului. americanii au acţionat ferm. în 3-5 august 1961. care a ameninţat rareori să se transforme într-un nou conflict mondial. cu preşedintele Eisenhower au rezolvat unele diferende şi Hrusciov şi-a retras ultimatum-ul. 2. s-a horărât separarea Berlinului de Vest de cel de Est.67 Jean-Louis Dufour. SUA. op. un oraş liber.tocilar. p. cit. în viaţa căruia nici un stat.p. Ca răspuns la inţiativa americană. Ameninţările lui Hruşciov şi intervenţiile sovietice în traficul aerian din coridorul către Berlinul de Vest. la 13 august 1961. La 27 noiembrie 1958. în urma unui război civil. 2002. iar. reuşeşte să obţină puterea în Cuba. Cu toate acestea. Toate drepturile politice ruseşti urmau să fie transferate RDG. Fidel Castro. La Summit-ul Pactului de la Varşovia. Acest aspect determină îngrijorarea SUA. suspendă orice sprijin financiar şi importurile de zahăr.9.…să nu aibă drept de imixtiune”. Berlinul de Vest urma să devină “entitate politică independentă. criza cubaneză a fost diferită prin faptul că a adus omenirea foarte aproape de un război nuclear.24 23 24 Martin McCauley. URSS a lansat primul său ultimatum.ro ! Arhiva online cu diplome. Bucureşti. care decid să rupă legăturile diplomatice. militant revoluţionar şi naţionalist. În 1959. Tratativele de la Camp David.Vizitati www. Crizele Internaţionale. considerând că negocierea este cea mai bună metodă de dezamorsare a tensiunilor. Aliaţii au refuzat să negocieze şi Hruşciov a ameninţat că folosirea forţei în Berlin ar putea duce la declanşarea celui de-al III-lea Război Mondial. cursuri si referate postate de utilizatori. cheltuielile militare sporeau continuu. Hruşciov a fost primul conducător sovietic care a vizitat SUA. a fost semnat Acordul cvadripartit de către URSS.

Hruşciov i-a telegrafiat lui Kennedy pentru a-şi exprima disponibilitatea de a începe negocierile.p 168-169 Pascal Boniface. op. Preşedintele Kennedy a fost nevoit să negocieze cu Fidel Castro eliberarea prizonierilor. SUA arătau clar că vor ataca înainte ca rachetele să devină operaţionale. care dispuneau de arme nucleare tactice. Preşedintele a declarat că urma să facă acest lucru după terminarea crizei. Cubanezii infiltraţi de Castro în CIA au intrat în posesia unui document care afirma că vor fi luate măsuri extrem de dure dacă până în octombrie 1962. intensificându-şi ameninţările. vase ruseşti ce navigau spre Cuba au fost deturnate. SUA aveau dovezi certe că ruşii construiau amplasamente pentru rachete în Cuba şi. a ordonat să fie făcute pregătirile necesare pentru a face posibilă invazia Cubei la 20 octombrie. care l-a informat că îndepărtarea rachetelor americane din Turcia.25 La 30 noiembrie 1961 preşedintele Kennedy a autorizat operaţiunea Mongoose. În Cuba existau trupe rusesti (42..ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Castro nu va fi înlăturat. R. America încerca să convingă Moscova să-şi dezamorseze rachetele sale cu rază medie de acţiune. care a încurajat acţiunea. în Golful Porcilor. acestea erau deja instalate. medicamente şi aparatură medicală. Întregul episod a fost un dezastru. cit. Se concepeau planuri concrete pentru un atac aerian la 29-30 octombrie. cit. 25 26 Martin McCauley. La 25 octombrie 1962. dar nu ne vom retrage din faţa acestui risc în fiecare moment în care va trebui să-l luăm în considerare”. cu focos nuclear. în ciuda faptului că a fost informat că misiunea avea şanse reduse de reuşită.. op. deoarece 300 de cubanezi au fost ucişi şi 1113 capturaţi. l-au avertizat pe Hruşciov că un atac din Cuba va fi considerat de americani un atac din partea URSS. La 26 octombrie.tocilar. Kennedy a declarat : ”Nu ne expunem prematur şi fără a fi necesar. riscurilor unui război mondial. la 22 octombrie. o grupare de exilaţi cubanezi. aflate la dispoziţia comandanţilor ruşi locali.000). Robert McNamara. Procesul a durat 20 de luni şi a fost plătită o răscumpărare de 53 milioane $. pentru a ajuta Cuba să răstoarne regimul comunist. au eşuat în încercarea de a-l înlatura pe Fidel Castro. cursuri si referate postate de utilizatori. ar putea contribui la rezolvarea conflictului. în alimente.26 S-a încercat impunerea unei blocade pentru a împiedica expedierea proiectilelor nucleare către Cuba. În aprilie 1961. Kennedy s-a întâlnit cu Anatoli Dobrinin. ministrul apărării. sprijiniţi de CIA. În realitate. În aceeaşi seară.p34 Pagina 26 din 46 . De acest eşec se face vinovat preşedintele Kennedy.

27 La 28 octombrie. fusese cedată comuniştilor. evitarea conflictelor şi destinderea relaţiilor internaţionale. Treptat în interior s-au infiltrat trupe ofensive. S-a emis ipoteza că URSS a instalat rachete în Cuba pentru a determina SUA să retragă rachetele din Turcia.ro ! Arhiva online cu diplome. Acesta ar fi dus cu siguranţă la izolarea SUA în opinia publică şi.28 Şocul acestei crize a schimbat natura relaţiilor ruso-americane.Vizitati www. S-a stabilit o linie directă Washington-Moscova. 1993. Ţinta:America. ei au respectat această întelegere. efectivele militare americane prezente în Vietnam erau de peste 16. ruşii au reuşit să doboare un avion american de recunoaştere U-2. p278. În aceeaşi zi. O altă ipoteză ar fi că URSS dorea să provoace SUA să declanşeze un atac împotriva Cubei.cit.tocilar. când artileria antiaeriană cubaneză a atacat fără succes două avioane ce faceau parte din Divizia Tactică de Recunoaştere a Aviaţiei Militare Americane. în noiembrie 1963. Criza rachetelor din Cuba a avut în interpretarea internaţională mai multe cauze. op. Acesta a hotărat rezolvarea conflictului pe cale diplomatică. Deşi americanii nu au declarat că nu vor invada China. Kennedy a sporit numărul consilierilor americani din Vietnam şi le-a permis să se angajeze în lupte. În plus. Rachetele americane Jupiter urmau să fie dezasamblate şi mutate din Turcia. s-a dovedit că acţiunea militară sovietică în Cuba a fost prost organizată. acţiune care a fost considerată o greşeală de către Hruşciov. La momentul asasinării lui Kennedy.000. pentru a preveni răspândirea comunismului. p. 279 28 Stefano Guzzini. 27 Steven Zaloga. 2. Hruşciov a anunţat că ordonase dezafectarea rachetelor ofensive şi expedierea lor în Rusia. cu deficienţe tehnologice şi lipsită de un camuflaj adecvat.140 Pagina 27 din 46 .Uniunea Sovietică şi armele strategice. Editura Elit. Bucureşti. pentru a se evita dificultăţile anterioare de comunicare dintre conducătorii celor două naţiuni. dar cu certitudine a fost punctul cel mai fierbinte al războiului rece.10. Războiul din Vietnam Regiunea vietnameză aflată la Nord de paralela 17. cursuri si referate postate de utilizatori. în continuare. să folosească napalmul şi să distrugă pădurile.. Singurele confruntări din timpul acestei crize au avut loc la 27 octombrie. Se dorea. dar restul teritoriului trebuia să rămână neschimbat. astfel URSS ar fi avut cale liberă spre Berlinul Occidental.

În mai 1970. dar care nu se bucura de credibilitate politică în rândurile poporului. către Vietnamul de Sud. desfăşurate în Nord. Hanoi-ul a trebuit să accepte un acord de pace la sfârşitul anului 1972. a promis să pună capăt conflictului. pentru că doreau să închidă căile de aprovizionare dinspre Vietnamul de Nord. a învrăjbit ţara. În acel moment Nixon părăsise deja Casa Albă. Washington-ul a ales un lider dintre generalii vietnamezi care concurau pentru putere. devenind astfel oraşul Ho şi Min. au extins războiul în Laos. SUA erau văzute ca un agresor ce încerca să se impună asupra unui Vietnam sărac şi subdezvoltat. În februarie 1971. ales în această perioadă. Sud-ul a refuzat însă să îl accepte şi războiul a continuat. americanii angajându-se în bombardamente de mare amploare. cursuri si referate postate de utilizatori. Deoarece URSS şi China doreau să-şi îmbunătăţească relaţiile cu SUA. Preşedintele Nixon. economică şi socială. ca victimă a scandalului Watergate (scandal desfăşurat în perioada 1972-1974. sprijinite de aviaţia americană. folosind toată forţa considerată necesară pentru stăvilirea comunismului în Asia de Sud-Est. Johnson a oprit bombardarea N-ului.ro ! Arhiva online cu diplome. când Saigonul a căzut în mâinile comuniştilor. furnizând totodată Sud-ului. În august 1964 Nord-vietnamezii au atacat un distrugător american în Golful Tonkin. forţele Sud-vietnameze. din nou cu rezultate dezastruoase. Americanii au considerat acest război o greşeală. enorme cantităţi de material de război. a subminat economia şi credinţa în justeţea unei cauze. În ciuda acestui fapt. Dorinţa americanilor a fost de a-i înfrânge pe comunişti prin forţa militară. În mai 1968 au fost iniţiate convorbiri de pace între Washington şi Hanoi şi. adevăratele bătălii din Sud-ul Vietnamului au fost de natură politică. în octombrie. Acest eveniment i-a oferit preşedintelui Johnson ocazia de a ataca Nord-ul. Vietnamul a însemnat un dezastru pentru americani. dar nu dorea să devină primul preşedinte american care se declara învins. iar în lume.tocilar. SUA s-au implicat în război fără o declaraţie prealabilă şi fără o declaraţie de război. declanşat de o scurgere de informaţii despre războiul din Vietnam şi publicarea de documente secrete ale Departamentului de Aparare). Ofensiva finală a avut loc în martie 1975. SUA au invadat Cambodgia. dar i-a determinat pe politicienii americani să fie mai prudenţi în folosirea forţei. care era neutră. Prin urmare au dispărut şi promisiunile făcute sudvietnamezilor. SUA s-au retras în 1973.Vizitati www. Această acţiune a dat naştere unui război civil . Bombardarea Vietnamului de Nord a început în februarie 1965 şi a provocat o amplă mişcare de protest. Pagina 28 din 46 .

Au fost încheiate acorduri de cooperare în domeniul sănătaţii şi al spaţiului cosmic şi cele 2 părti au convenit asupra unor principii de bază care să le guverneze relaţiile. cercetării mărilor şi oceanelor şi un acord general privind contractele. lângă Washington şi la San Clemente. în iunie 1973. puteau fi benefice. SALT I – Acordul de limitare a armelor strategice (1972) Eforturile administratiei Nixon de a dezvolta sisteme defensive antirachetă (rachete de interceptare) a îngrijorat Moscova. A fost semnat şi un acord referitor la pricipiile de bază ale tratativelor ulterioare pentru limitarea armelor strategice ofensive. Pagina 29 din 46 . la Camp David.tocilar. tehnicii. transporturilor. încă din 1969. Aceste întâlniri s-au soldat cu acorduri referitoare la colaborarea în domeniul agriculturii. Convorbirile pentru Limitarea Armelor Strategice (SALT). Primul acord SALT a fost semnat de Brejnev şi Nixon la Moscova în mai 1972.Vizitati www. învăţământului şi culturii. ruşii nu voiau să fie siliţi să-şi folosească resursele pentru a intra în competiţie. Nixon reuşise să se apropie de cei doi adversari ai naţiunii americane: China şi Rusia. El era mai mult preocupat de impactul politic al unui astfel de acord.ro ! Arhiva online cu diplome. nefăcând progrese deosebite în privinţa celor ofensive. Prima vizită a lui Brejnev în America a fost urmată şi de alte întâlniri cu Nixon. Nixon era prea puţin interesat de detaliile negocierilor asupra limitării înarmării. schimburile şi colaborarea în domeniul ştiinţei. S-a convenit contactarea reciprocă în cazul în care una din părti este ameninţată sau este victima unui atac nuclear. dar ele s-au blocat în repetate rânduri. S-au mai purtat discuţii în mod nesistematic. datorită detaliilor tehnice. cursuri si referate postate de utilizatori.11. în California. Acesta limita (îngheţa pentru 5 ani armele strategice existente) dezvoltarea sistemelor defensive antirachetă. stabilind cadrul pentru convorbirile SALT II. Deoarece era un domeniu în care americanii erau mult mai avansaţi. 2. incluzând o declaraţie de principii în vederea extinderii cooperării pentru evitarea unei confruntări militare. care ar fi constituit un semnal cert că superputerile au evoluat de la confruntare la dialog. precum şi reguli de conduită comună pentru rezolvarea eventualelor situaţii de criză. Rusii erau multumiţi deoarece americanii făcuseră concesii şi recunoscuseră în mod oficial egalitatea din punct de vedere al pregătirii şi dotării nucleare.

în iunie 1979. asediul durând 14 luni.tocilar. Acestea au constituit un mare pas înainte. în conformitate cu cele convenite în cadrul acordului semnat la sfârşitul crizei. Solicitarea sa a fost refuzată de Brejnev. l-a determinat pe Carter să retragă tratatul. se făcuseră prea multe concesii URSS-ului. începute la Geneva în iunie 1982.cit. Decizia de intervenţie a fost luată de către Biroul Politic. precum şi alte trupe erau prezente în insulă din timpul crizei rachetelor cubaneze. însă.29 2. de vreme ce acum superputerile discutau despre reducerea arsenalelor. Intervenţia sovietică în Afganistan Moscova a intervenit în Afganistan pentru a restabili puterea comunistă instaurată în aprilie 1979 şi respinsă de populaţie. Ulterior. precum şi depăşirea unei bariere psihologice. Un proiect al acordului SALT II se aflase pe masa de lucru a întâlnirii din 1974 dintre Ford şi Brejnev. politica sovietică a lui Carter “a dat faliment”. Brejnev la Viena . ambasada americană a fost cucerită şi au fost luaţi ostatici. 29 Martin McCauley.13. Datorită presiunilor dreptei americane. au primit numele de Convorbiri pentru reducerea armelor strategice-START. de dragul destinderii. Următoarele dezbateri.92 Pagina 30 din 46 .. s-au înregistrat progrese nesemnificative datorită acuzaţiilor că. Acest conflict inutil a făcut destul de mult zgomot în vara şi toamna lui 1979. în frunte cu şeful KGB Iuri Andropov. Această situaţie a pus SUA într-o poziţie umilitoare. în decembrie 1979.Invazia rusă în Afganistan. la 12 decembrie 1979. Carter a cerut evacuarea brigadei. în Iran. 2.12.din decembrie 1979. care fusese depus spre ratificare în ianuarie 1980. cursuri si referate postate de utilizatori. op. p. SALT II A fost semnat de J Carter şi L.ro ! Arhiva online cu diplome. astfel că. În noiembrie 1979. Carter şi Brejnev au avut o dispută în legătură cu prezenţa unei brigăzi de luptă sovietice pe teritoriul Cubei. Aceasta.Vizitati www.

Moscova a considerat că dacă nu ar fi venit în ajutorul comuniştilor în Afganistan. În mai 1988. nu ar aduce beneficii nici uneia dintre părţi. aşa că acesta trebuie evitat cu orice preţ . op. a catalogat URSS-ul drept un “imperiu al răului”.tocilar. care va întoarce Orientul Mijlociu împotriva URSS. Noul preşedinte american. Aceştia au căzut de acord că un război nuclear sau convenţional. tot în urma semnării unui acord. care s-ar fi putut afla sub influenţa Chinei sau a SUA. URSS-ul a devenit din ce în ce mai mult dispus să facă concesii şi. Primul pas pentru normalizarea relaţiilor Est-Vest a fost întâlnirea dintre Reagan şi Gorbaciov la Geneva în noiembrie 1985.95 Martin McCauley. 30 Martin McCauley. considerând acţiunea rusească drept “cel mai serios pericol pentru pace din 1945”. s-ar fi interpretat că ea nu este capabilă să facă faţă americanilor.cit. op.31 2. p.95 31 Pagina 31 din 46 . evitarea folosirii forţei şi respectarea valorilor universale comune.cit.14. care a revoluţionat politica externă sovietică..30 Washington-ul a oprit derularea unui contract de export de cereale cu Moscova şi a sugerat sportivilor americani să nu participe la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova. lucru ce i-a jignit profund pe ruşi. Noua gândire politică şi sfârşitul Războiului Rece Conceptul “noua gândire politică” a apărut pentru a defini sistemul de lucru adoptat de Mihail Gorbaciov şi ministrul de externe Eduard Şevardnaze. Noul preşedinte al URSS considera lupta dintre superputeri neproductivă şi susţinea căutarea unor soluţii comune pentru rezolvarea problemelor. Ruşii au crezut că preşedintele Carter nu se va implica în acest conflict. cursuri si referate postate de utilizatori. aceasta a dus la semnarea în decembrie 1987 a unui acord privind eliminarea focoaselor nucleare transportate de rachete cu rază medie de acţiune (cca 2500). Cu toate acestea. dar acesta a luat atitudine.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Ronald Reagan. începând cu anul 1985. motivată de teama apariţiei unui nou lider local. p. Conducătorii ruşi şi-au asumat intervenţia în Afganistan. ruşii nu au apreciat corect efectul negativ pe care îl va produce această invazie. a început retragerea trupelor sovietice din Afganistan.

condusă chiar de oamenii lui Gorbaciov. chiar dacă noul preşedinte american George Bush. În august 1991 are loc o tentativă de lovitură de stat. ales în ianuarie 1989. cit. S-a convenit iniţierea unui tratat asupra fortelor convenţionale în Europa (CFE) şi pentru viitor pregătirea unui tratat START. Tratatul START este pregătit pentru a fi semnat şi Tratatul referitor la regimul forţelor convenţionale în Europa fusese înaintat Senatului pentru ratificare.tocilar. Gorbaciov şi Bush menţin relaţii constante. începând cu 1 iulie 1990. cele două state semnează tratatul de unificare economică. cunoscută sub numele de “puciul moscovit”. În iunie 1991. Gorbaciov îi cere asigurarea lui Bush că trupele americane vor părăsi Kuwait-ul după ce vor exercita presiune militară asupra lui Saddam Hussein. marca germana (DM) devine moneda comună.ro ! Arhiva online cu diplome..Gorbaciov este nemulţumit de valoarea ajutorului american. pentru cumpărarea de cereale. s-a propus unificarea acesteia. bani care s-au strâns foarte uşor şi sugerează că s-ar putea găsi banii necesari şi pentru sprijinirea planului de redresare financiară şi trecere la economia de piaţă a URSS . cursuri si referate postate de utilizatori. Reunificarea are loc la 3 octombrie 1990. este la început reticent şi suspicios în ceea ce priveşte atitudinea conciliantă a lui Gorbaciov. Ultima întâlnire dintre G. Şevardnaze a afirmat că cele două ţări “au îngropat războiul rece în adâncurile Mediteranei”.5 miliarde $.32 În ceea ce priveşte situaţia Germaniei. În noiembrie 1989 cade Zidul Berlinului şi cancelarul german Helmut Kohl. SUA aprobă creditul pentru URSS. de 1.Vizitati www. La 1 august 1990 izbucneşte războiul din Golf ( Saddam Hussein invadează Kuwaitul) şi. monetară şi socială şi. E. op. SUA susţinând încercarea lui Gorbaciov de a transforma URSS într-o federaţie democratică. Aceasta conduce în decembrie la 32 Martin McCauley. El aduce în prim plan faptul că războiul din Golf a costat 100 miliarde $. având în vedere că Irakul era stat aliat. având în vedere că necesităţile URSS erau mult mai mari. Bush şi Gorbaciov are loc în iulie 1991 şi este marcată de satisfacţii pentru ambele părţi. Politica externă a lui Gorbaciov a avut efecte pozitive şi a schimbat radical imaginea URSS în lume. lansează un plan de zece puncte pentru reunificarea Germaniei.115 Pagina 32 din 46 . Relaţiile ruso-americane au continuat să se dezvolte lent. prin integrarea RDG în Germania de Vest. Prin aceasta. Aceasta din urmă se afla în pragul colapsului financiar şi aştepta ajutor de la SUA. Gorbaciov încearcă să evite agravarea conflictului. Partidul lui Kohl câştigă alegerile din Germania de Est. p.

Republicilor sovietice Estonia. cursuri si referate postate de utilizatori. Boris Elţân preia puterea în Rusia. Pagina 33 din 46 . cu toate acestea au reuşit să se redreseze şi şi-au păstrat supremaţia şi titlul de prima superputere din lume. destrămarea URSS şi crearea Comunităţii Statelor Independente.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Letonia şi Lituania le este recunoscută independenţa. SUA se confruntau cu probleme economice şi sociale în urma administraţiei Reagan şi costurilor imense ale războiului din Golf. succesoarea Uniunii Sovietice.tocilar. Destrămarea URSS marchează încheierea Războiului Rece şi declararea SUA ca învingătoare.

Iasi. ulterior. CAPITOLUL III Relaţiile economice 3. actul prin care s-a înfiinţat Comunitatea Economică Europeană. Editura Polirom. progresul economic şi social al popoarelor lor şi să elimine barierele ce divizează Europa -să desemneze ca scop esenţial al eforturilor lor ameliorarea constantă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale popoarelor lor -să consolideze unitatea economiilor lor şi să asigure dezvoltarea armonioasă a acestora reducând decalajele între diferitele regiuni şi întârzierile celor mai puţin favorizate -să consolideze prin constituirea unui ansamblu de resurse. servicii.tocilar. precum şi o politică agricolă comună şi. sunt prevăzute trei scopuri esenţiale urmărite: crearea uniunii vamale şi comerciale. extinderea Comunităţii prin acceptarea de noi membri. să se asocieze efortului lor. capital şi forţă de muncă. cooperarea economică. Olanda. Comunitatea Europeană avea ca rol iniţierea cooperării economice în vederea obţinerii de beneficii şi emitea pentru viitor ideea creării unui stat unic şi atotputernic.ro ! Arhiva online cu diplome. Obiectivul principal.33 În Tratatul de la Roma. Luxemburg. cursuri si referate postate de utilizatori. Iaşi. uniunea economică şi integrarea politică. Era vizată crearea pieţei comune pentru bunuri.14 34 Peter Calvocoressi . Construcţia Europeană de la 1945 până în zilele noastre.2003. p. Prin intermediul Comunităţii Economice Europene. sub o conducere comună.Vizitati www. se realiza prin extinderea producţiei şi reducerea costurilor. Editura Institutul European. Italia.1 Comunitatea Europeană Comunitatea Europeană fost înfiinţată în 1957. p.177 Pagina 34 din 46 . Europa de la Bismarck la Gorbaciov. 1998. statele se angajează: -să stabilească fundamentele unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene -să asigure. Belgia. printr-un tratat semnat de 6 state – Franţa. salvgardarea păcii şi libertăţii şi îndeamnă celelalte popoare ale Europei care le împărtăşesc idealul. printr-o acţiune comună. RFG-aceleaşi care erau membre ale CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului).34 Organismele Comunităţii Europene sunt : 33 Pascal Fontaine.

Comunitatea ajungând la un numar de 320 milioane consumatori . până în momentul în care s-a ajuns supraproducţie şi majoritatea bugetului era cheltuit pentru achiziţionarea surplusurilor. cu sediul la Strasbourg -Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi -Comitetul Economic şi Social Aceste organisme au puteri legislative sau executive. Cu toate acestea. În continuare. În acest an au devenit membre încă 3 ţări. Comunitatea Europeană s-a extins începând cu anul 1973. care a însemnat reducerea terenurilor utilizate în agricultură şi a subvenţiilor. dar nu şi o uniune economică şi financiară. Aceasta presupunea stabilirea preţurilor pentru produsele agricole-de către Comisia Europeană de la Bruxelles-peste preţurile mondiale. multe state doreau o piaţă comună. tarif vamal extern unic şi libera circulaţie a capitalului şi forţei de muncă . recomandări. Ele reglementează activităţile pentru funcţionarea pieţei comune şi elaborează acte legislative aplicabile în ţările membre. Pentru a-şi lărgi sferele de colaborare.Vizitati www. în 1986 Spania şi Portugalia. Comunitatea a întâmpinat numeroase impedimente. cu sediul la Luxembourg -Parlamentul European. Din aceasta cauză. format din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre -Comisia Europeană -Consiliul de Miniştri -Curtea de Justiţie. prin eliminarea barierelor vamale.tocilar. p. Cel mai important a fost neâncrederea statelor şi teama că ar putea pierde suveranitatea şi identitatea naţională. al căror statut era stabilit prin tratate pe termen scurt.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru a asigura producătorilor un trai decent şi cumpărarea surplusurilor. În 1981 a aderat Grecia. Reglementările legislative constau în reglementări cu caracter obligatoriu. În ceea ce priveşte agricultura. dar şi cu zone cu resurse strategice.181 Pagina 35 din 46 . op. S-a stabilit crearea uniunii vamale în decursul unei perioade de 12 ani. finanţări şi acorduri comerciale preferenţiale . statele europene 35 Peter Calvocoressi. Acest plan a avut iniţial succes. În ceea ce priveşte uniunea economică şi integrarea politică. sau au rol de control şi consultanţă. -Consiliul European. Comunitatea avea şi membri asociaţi. cu unele ţări care necesitau un impuls pentru dezvoltare. pentru a-i echilibra bugetul a fost necesară creşterea contribuţiei suplimentare a membrilor.. Aceştia beneficiau de împrumuturi. PAC a suferit mari dezechilibre şi. cursuri si referate postate de utilizatori. a fost elaborată Politica Agricolă Comună (PAC).35 Pe lângă membrii cu drepturi depline. directive şi avize. Pentru a contracara acest efect s-a propus o reformă.cit.

Chiar dacă iniţial au existat probleme care au întârziat integrarea (crize economice. cursuri si referate postate de utilizatori. au înţeles în scurt timp ca integrarea într-un organism supranaţional nu le afectează suveranitatea şi că pot obţine mai multe avantaje dacă se află în cadrul Comunităţii decât în afara ei. Reglementarile americane pentru exporturi s-au înăsprit. să implementeze obiectivele politicii externe şi să interzică exporturile care afectau securitatea naţională. Britanicii şi francezii au respins listele americane cu restricţii şi au întocmit liste proprii. care considera că apartenenţa la Comunitate îi afectează interesele naţionale). Paul Hoffman.ro ! Arhiva online cu diplome. în valoare de 50 miliarde $. Acesta permitea fluctuarea cursurilor monedelor în mică masură. statele europene şi-au unit forţele pentru a implementa politicile financiare şi monetare integrate. În 1949 au introdus Legea Controlului Exporturilor.Vizitati www. în 1986. care. anunţa crearea unei monede de rezervă-ECU-a cărei valoare era stabilită pe baza unităţii cursurilor europene şi a unei rezerve centrale de aur şi valută. prin care se dorea finalizarea unificării comerciale până la sfârşitul anului 1992. în 1978. rolul cel mai important fiind jucat de Franţa şi RFG 3. Problemele economice din anii ‘70-’80 au determinat creşterea şomajului şi instabilitatea cursurilor de schimb. Cu toate acestea. Buna funcţionare a SME. care a funcţionat până în 1969 . pentru a obţine de la acestea acordul în privinţa îngrădirii exportului pentru anumite bunuri. a condus la semnarea. Pagina 36 din 46 . au fost acceptate.2 Relaţiile SUA-Europa de Vest SUA dorea să interzică exportul articolelor care erau deficitare în ţară. în urma dezbaterii Consiliului Securităţii Naţionale. a fost desemnat de către Departamentul de Stat să poarte tratative cu ţările implicate în Programul de Reconstrucţie. Pentru a corecta această criză. SUA trebuia să obţină acordul voluntar al ţărilor. opoziţia Marii Britanii. şeful Adminstraţiei Europene pentru Cooperare.tocilar. deoarece semnarea unor tratate de îngrădire mutilaterală a exporturilor era ilegală şi contravenea Cartei ONU. a Actului Unic European. a fost înfiinţat Sistemul Monetar European (SME).

Alţii erau însă.. cu dobândă de 2%. Editura Ashgate. Editura Bic All. Din acest motiv. lucru ce implica şi Marea Britanie. 2000. SUA accepta intrarea ţărilor în acest bloc.37 SUA dorea să creeze. Au existat numeroase investiţii britanice în SUA şi un volum crescut al comerţului . de care depindea mult refacerea economică a Marii Britanii. inclusiv China şi Japonia. Belgiei. colaborarea s-a menţinut constantă. p.135 38 Alan Farmer. cu îndeplinirea condiţiei de renunţare la sferele de interes şi chiar dorea ca marile puteri europene să fie obligate să renunţe la colonii. cursuri si referate postate de utilizatori. Armand Cleese.75 miliarde $.Vizitati www.56 Patrick O’Brien. Reprezentanţii Marii Britanii. SUA a întrerupt derularea Acordului de Împrumut şi Concesionare. p. sub conducerea sa. odată cu semnarea Acordului de Împrumut şi Concesionare (Lend-Lease Agreement).ro ! Arhiva online cu diplome.38 36 37 Alan Farmer. Relaţiile SUA – Marea Britanie Interesele Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii au fost mereu mai degrabă complementare decât antagonice. Ei considerau că americanii intenţionează să îşi îmbunătăţească situaţia economică pe seama britanicilor. un bloc economic care să includă Americile. Dependenţa financiară a Regatului Unit faţă de SUA creşte mult. au considerat colaborarea cu SUA esenţială pentru refacerea economică a Marii Britanii. cum ar fi Winston Churchill. Two Hegemonies. a datoriilor din contul Acordului Lend-Lease (datoriile totalizau 21 miliarde $) şi un împrumut de 3. cit. tot mai îngrijoraţi de creşterea dependenţei faţă de americani şi le era teamă că Marea Britanie va ajunge un satelit al Americii.tocilar. Britanicii au insistat foarte mult pentru a schimba hotărârea americanilor.36 Legăturile dintre SUA şi Marea Britanie s-au adâncit odată cu alierea lor în lupta împotriva Germaniei şi a Japoniei în cel de-al II-lea război mondial . În cele din urmă au reuşit să obţină scăderea. ce consta în renunţarea ţărilor la sferele lor de interese. p. Marea Britanie trebuia să renunţe la sistemul preferenţial care favoriza ţările din imperiu şi să oblige toţi deţinătorii de depozite să-şi convertească lirele în dolari. Marea Britanie:Politica externă şi colonială. op. SUA a cerut un preţ ridicat pentru ajutorul ei şi a emis un plan de reconstrucţie a ordinii economice internaţionale . Italiei şi Olandei s-au întâlnit la Paris în 1949 şi au convenit să adopte integral lista anglo-franceză. Marea Britanie şi mare parte din Asia de Est.57 Pagina 37 din 46 . În august 1945. 2002. Unii politicieni britanici. Franţei. cu 650 miliarde $.

cit. văzând avantajele restabilirii lirei sterline ca monedă de schimb internaţională. Guvernul SUA era divizat între cei care favorizau o relaţie specială cu Marea Britanie. Această divergenţă de opinii nu a favorizat negocierile de după război şi de aceea multe planuri economice nu au fost realizate. Povara cheltuielilor economice şi supraevaluarea monedei. pentru a permite acesteia să fie un competitor abil în expansiunea noii lumi economice. 39 Patrick O’Brien.39 Ca primă superputere.ro ! Arhiva online cu diplome. Marea Britanie favoriza o perioadă de tranziţie.Vizitati www. Marea Britanie a beneficiat de un ajutor de aproape 3 miliarde $ în cadrul Planului Marshall.Armand Cleese . cursuri si referate postate de utilizatori. au fost amânate. SUA a lansat în 1947 Planul Marshall pentru a ajuta reconstrucţia economiei europene şi prevenirea atragerii ţărilor în sfera de influenţă sovietică. op.p 136 Pagina 38 din 46 . Cu toate acestea parteneriatul a fost mereu inegal.. cu scopul de a clădi o ordine economică internaţională stabilă şi cei care erau împotriva emiterii oricăror concesii faţă de Marea Britanie.tocilar. Aceştia erau sceptici în privinţa faptului că ordinea ar putea fi restabilită pe baza vechilor principii universale. Speranţele într-un comerţ multilateral şi convertibilitatea monedelor. au contribuit la neglijarea investiţiilor pe termen lung. în care să-şi elibereze treptat sferele de influenţă şi să fie în continuare capabilă să menţină controlul asupra unei mari părţi din imperiul său colonial. Marea Britanie a sprijinit intenţia americană de a crea un comerţ multilateral. reconstruirea serviciilor financiare şi de asigurare şi a portofoliului de investiţii britanic. Deoarece tentativa de a introduce convertibilitatea şi relaţiile economice multilaterale a eşuat iniţial si nu a putut fi realizată decât la începutul anilor ’60. Contrar acestei viziuni. Economia britanică nu a fost reorganizată cu succes. Cu toate acestea. Marea Britanie s-a confruntat mai mult cu dezavantajele decât cu avantajele de a fi o putere economică. Marea Britanie a menţinut legături strânse cu SUA. Englezii prezentau un ataşament ridicat faţă de menţinerea unei sfere de influenţă ridicate. atât în sfera economică cât şi militară. Viziunea britanică era diferită. Americanii se opuneau îndepărtarii de la principiile financiare clasice şi susţineau reintroducerea standardului aur. SUA susţinea liberalizarea completă a relaţiilor economice internaţionale. ca fundament al ordinii economice internaţionale. Acest standard elimina incoerenţa în acordarea creditelor către ţările aflate constant în deficit. Delegaţiile britanică şi americană de la Bretton Woods au înaintat planuri total diferite şi înţelegerea finală a fost emisă mai mult pe baza ideilor americane decât a celor britanice.

materiale din domeniul energiei atomice.Vizitati www. Relaţiile SUA-Europa de Est Relaţiile economice SUA-URSS s-au întrerupt brusc în 1945.40 3. pe lângă faptul că era un posibil stimulent economic. incluse în “Lista Aprobată”.tocilar. produselor destinate Blocului Sovietic. luând decizia de a nu acorda licenţă de export. americanii au interzis acordarea de asistenţă oricărei ţări care exportă produse cu potenţial militar Blocului Sovietic. SUA a adoptat Legea cu privire la îngrădirea asistenţei mutuale pentru aparăre. dar Departamentul de Stat s-a opus. La începutul anului 1951. muniţie.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru faptul că depindeau de comerţul cu Blocul Sovietic şi se temeau de represalii militare. Mai mult.140. era considerat de URSS o compensaţie financiară pentru efectivele sale militare din cadrul forţelor aliate de război. precum şi din industria petrolului şi a transporturilor. Bruce Courtney.. prin faptul că acest embargo ar determina cu siguranţă apropierea ţărilor Est-europene de URSS. cele 2 departamente americane au ajuns la un compromis. p. care includea un embargo pentru exportul de arme. prin anularea de către americani a Acordului de Împrumut şi Concesionare ( Lend-Lease Agreement). cursuri si referate postate de utilizatori. op. Departamentul de Stat şi-a motivat opinia.economică sau financiară din partea SUA.4 Asia şi Occidentul 40 Joseph Harrington. Această hotărâre se aplică unui număr de 200 de bunuri. Multe din ţările din Europa de Vest nu erau dispuse sa coopereze la acest embargo. care puteau fi folosite la fabricarea unor materiale de război. Tot în 1951. Acest împrumut. legea interzicea exportarea oricăror produse de o deosebită importanţă strategică. Ca urmare a izbucnirii războiului din Coreea şi a conştientizării faptului că Europa Occidentală nu sprijină eforturile SUA pentru îngrădirea exporturilor. Aceste restricţii erau impuse tuturor naţiunilor care primeau asistenţă militară. Ulterior.cit. considerând această cerere echivalentă cu un embargo. URSS avea mare nevoie de acest împrumut şi anularea lui a fost percepută ca agresivă.142 Pagina 39 din 46 . Departamentul Comerţului a cerut licenţă pentru toate exporturile către Blocul Sovietic.

tocilar. reprezentat în mod special de SUA. O extindere asemănătoare a comerţului s-a produs mai întâi între Asia şi lume şi apoi în interiorul Asiei. Coreea de Sud. Dezvoltarea rapidă a economiei asiatice elimină teoria anterioară care identifica bogăţia cu Occidentul şi subdezvoltarea cu tot ceea ce este non-occidental. deoarece. Indonezia în 17 ani. conferă ţărilor asiatice convingerea că au demonstrat superioritatea morală şi culturală. Taiwan. Coreea de S în 11 ani şi China în 10 ani. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. Procesul de dezvoltare economică s-a extins la “tigrii asiatici” (Hong Kong. p149 Pagina 40 din 46 . în SUA 47 de ani. manifestându-se şi la Filipine. a reuşit să se modernizeze cu succes şi să devină dezvoltată din punct de vedere economic. Americanii considerau China aliatul cheie în Asia. Singapore) şi apoi la China. În 1945 China s-a numărat printre învingătorii celui de-al doilea Război Mondial şi a obţinut un mandat de membru permanent în Consiliu de Securitate al ONU. Dezvoltarea şi modernizarea Japoniei s-a făcut prin împrumutarea tehnicilor. aceasta fiind considerată pentru o perioadă de timp o excepţie. Dublarea venitului pe cap de locuitor a durat în Marea Britanie 58 de ani. adaptate cu succes la tradiţionala cultură japoneză. Bucureşti. ca ţară non-occidentală. Thailanda şi Indonezia.ro ! Arhiva online cu diplome. Această performanţă economică asiatică a fost în contrast cu modesta creştere sau chiar stagnare a economiilor europene . însă aceasta s-a îndreaptat spre comunism. în 1949 41 Samuel Huntington. Editura Antet.Vizitati www. 8-10%. Dezvoltarea economică a Asiei a constituit unul dintre cele mai semnificative evenimente din a doua jumătate a secolului XX. 1998. practicilor şi instituţiilor occidentale. India şi Vietnam. Japonia este o ţară solitară şi tendinţa sa de a-şi ţine pieţele închise împiedică oarecum dezvoltarea mai amplă a comerţului intra-regional în Asia de Est.41 Dezvoltarea economică asiatică modifică echilibrul puterilor între Asia şi Occident. în timp ce Japonia a reuşit această performanţă în 33 de ani. Aceste ţări au avut o perioadă de aproximativ un deceniu rate de creştere medii anuale de cca. Societăţile asiatice devin din de în ce mai puţin sensibile la cererile şi interesele SUA şi din ce în ce mai mult capabile să reziste presiunii venite din partea SUA şi a altor ţări occidentale. Cu toate acestea. în anii ’50. Malayesia. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest proces a început în Japonia. Bogăţia şi puterea obţinute prin dezvoltarea cu succes a economiei.

se declanşează o dispută intensă şi acesta din urmă este asasinat. fiind proclamată Republica Populară Chineză. În aprilie 1951 Mossadiq este numit prim ministru şi Şahul acceptă să promulge legea naţionalizării şi refuză arbitrajul propus de britanici.ro ! Arhiva online cu diplome.152 Andre Fontaine. însă aceasta eşuează şi Marea Britanie retrage toate facilităţile comerciale oferite Iranului şi întoarce din drum transporturile destinate acestuia. la aproape 30%.42 La începutul anilor ’90. Opinia publică iraniană a reacţionat prin numeroase manifestaţii..I. comerţul între ţările zonei culturale chineze (ASEAN. China s-a definit ca ţară socialistă pe cont propriu. de dublare a redevenţelor sale şi a declanşat o campanie pentru naţionalizarea industriei hidrocarburilor. Taiwan.cit.). p. Ulterior.I. cit.tocilar..Vizitati www. op. patriot devotat. Truman încearca o conciliere. op. Coreea de Sud şi China) a crescut de la mai puţin de 20% în 1970.O. o nouă conducere a reorientat China spre capitalism. fiind dezamăgită de lipsa ajutorului american şi l-a numit pe Mossadiq. 42 43 Samuel Huntington. care susţine naţionalizarea prin orice mijloace a petrolului şi Razm Ara. 3. Rafinăria este obligată să îşi închidă porţile.205 Pagina 41 din 46 . responsabil al negocierilor cu A.5 Crizele petrolului Prima criză a petrolului s-a declanşat în 1950. Această companie transforma-se Iranul în principalul producător de petrol şi a construit la Abadan cea mai mare rafinărie din lume. Ali Razm Ara. care considera că ţara nu poate exploata singură petrolul. Între Mossadiq. spre sfârşitul anilor ’70.I. când noul prim-ministru al Iranului.C.O.C. după ce a obţinut promisiunea de ajutor din partea americanilor. aceştia invocând acordul petrolier din 1933.O. a redeschis negocierile cu Anglo-Iranian Oil Company (A. p.C. deoarece tehnicienii britanici nu se supun noii companii naţionale iraniene.43 Parlamentul de la Teheran a refuzat oferta A. Cu toate acestea. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest fapt a fost determinat de eşecul comunismului de a genera creştere economică şi succesul capitalismului în Japonia.3. vol. Importul din Uniunea Sovietică a avut câştig de cauză asupra celui din Occident. care nu i se supune şi ar putea opune rezistenţă. iar URSS-ul a devenit îngrijorat la apariţia unui nou pol de putere comunistă. Comerţul acestor ţări cu Japonia a scăzut de la 23% la 13%. Hong Kong.

intervenind prin manevre militare şi diplomatice.C. Ca răspuns. Iraq. care să servească drept atu. Mossadiq reuşise să obţină puteri depline din partea Parlamentului de la Teheran şi hotărăşte să rupă complet relaţiile diplomatice cu Regatul Unit.I. prim-ministrul Egiptului denunţă tratatul încheiat în 1936 cu Marea Britanie.Vizitati www. Mossadiq pierde sprijinul armatei şi.46 Criza petrolului din 1973 este rezultatul unui război teritorial. britanicii trimit trupe în apropierea Iranului.tocilar. Acestea decid un embargo al ţiţeiului brut destinat SUA. în cadrul unor negocieri ulterioare. Preţul ţiţeiului explodează şi SUA caută să negocieze cât mai repede reglementarea acestei crize. care.cit. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. iar reacţia ţărilor arabe.p213 46 www. în baza tratatului sovieto-persan putea invada Nord-ul ţării. La 6 octombrie 1973. Criza este soluţionată în cele din urmă în 1954. 44 45 Andre Fontaine. Estul şi Vestul reacţionează imediat. producătoare de petrol. regele Iordaniei. şi vânzarea petrolului stocat.44 Marea Britanie doreşte cu orice preţ să păstreze rafinăria de la Abadan şi se teme că pierderea acesteia ar putea duce la dispariţia prezenţei britanice în Orient. britanicii 40% şi francezii 6%. Pentru a-şi proteja investiţiile. prin care aceasta are dreptul să-şi menţină trupe în zona canalului Suez. Truman acordă un împrumut de 23 milioane de dolari Iranului şi încearcă să-l ajute pe Churchill să intervină pentru obţinerea compensaţiilor pentru A.I.O. În toamnă. ulterior postul de primministru. însă acestea nu debarcă. nu întârzie să apară. SUA furnizează armament şi materiale de război Israelului. Având în vedere importanţa strategică a zonei. pentru a-şi oferi reciproc asistenţă în caz de agresiune în regiune.Turcia. Mossadiq expulzează tot personalul britanic al rafinăriei.info/history Pagina 42 din 46 .C. Atacarea Iranului putea declanşa intervenţia URSS-ului. Ibidem.O. op. Iran şi Pakistan semnează Pactul de la Bagdad. când este semnat un acord între National Iranian Oil Company (N. pornit de egipteni împotriva Israelului.coursework. Acest eveniment este urmat de numeroase manifestaţii şi atacuri împotriva britanicilor la Cairo. devotat britanicilor este asasinat. datorată existenţei petrolului.) şi un consorţiu în care americanii deţin 40% din acţiuni. Încercând să se impună autorităţii Şahului. În cadrul acestui acord Iranul primeşte jumătate din profituri. Între timp. cu scopul de a obţine avantaje teritoriale.45 În 1955. În vara anului 1951. egipteni şi sirieni atacă Peninsula Sinai şi Înălţimile Golan.

cursuri si referate postate de utilizatori.47 47 Jean-Louis Dufour. op. cit.. Criza se încheie la 26 octombrie.128 Pagina 43 din 46 . URSS face presiuni asupra ţărilor arabe pentru încetarea luptelor şi ameninţă cu o intervenţie directă.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. p.Vizitati www.

acest eveniment ce a marcat sfârşitul secolului XX. Pentru o perioadă lungă de timp. Cea de-a doua perioadă este una de risc şi confruntare.Vizitati www. Editura Routledge. criza Berlinului. semnarea acordului SALT I de către preşedintele sovietic Brejnev şi preşedintele SUA. criza rachetelor din Cuba şi războiul din Vietnam. Nixon şi SALT II de către Brejnev şi Carter. poate fi văzut chiar ca o confruntare între bine şi rău. A world without meaning. se încearcă destinderea şi normalizarea relaţiilor internaţionale. supranumită şi “al doilea război rece”. URSS nu mai este capabilă să susţină confruntarea cu SUA şi ajunge într-o stare de colaps. în funcţie de intensitatea tensiunilor ce s-au dezvoltat între blocul Occidental şi cel de Răsărit. în anul 1991. p15 Pagina 44 din 46 .48 Războiul rece poate fi împărţit în patru perioade. cursuri si referate postate de utilizatori. Germaniei şi conflicte regionale sângeroase. Pe parcursul a aproape jumătate de secol. Au loc numeroase întâlniri şi negocieri. ce generează în final destrămarea imperiului sovietic.ro ! Arhiva online cu diplome. libertate şi îngrădire. Acestea au devenit miza rivalităţii între SUA şi URSS. care începe în 1969. Războiul Rece a determinat transformări la scară largă. social şi cultural. CONCLUZII Perioada cuprinsă între sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi până la destrămarea URSS. este cunoscută sub numele de “Războiul rece”. Aceasta a însemnat cheltuieli importante. Acest interval de timp stă sub semnul rivalităţii între Occident şi Orient.tocilar. la moartea lui Stalin şi este considerată o perioadă de risc scăzut. până în 1953. 1998. materializându-se într-o luptă a “orgoliilor politice”. Războiul Rece a schimbat ordinea mondială. În definitiv. Ultima perioadă. cum ar fi : decolonizarea lumii a treia. la nivel politic. creşterea puterii economice a Japoniei. prin care intenţionează să pună capăt rivalităţii dintre cele 2 superputeri. este caracterizată de o accelerare a cursei înarmărilor. care se finalizează cu venirea la putere în URSS a lui Mihail Gorbaciov. economic. 48 Zaki Laidi. Acesta lansează conceptul “noua gândire politică”. socialism şi capitalism. Prima perioadă se întinde de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. creştere economică pentru SUA şi colaps pentru Uniunea Sovietică. în care se desfăşoară evenimente ca războiul din Coreea. ce s-a răsfrânt asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi mai ales asupra lumii a treia. În cea de-a treia perioadă.

Originea istorică a Războiului Rece. Geografia politică şi economică a Războiului Rece a fost caracterizată folosind termenii de “blocuri” sau “lumi”. Analizând şirul evenimentelor de pe toată perioada războiului rece. în funcţie de evenimentele ce au apărut în diversele puncte strategice ale lumii. Bulgaria şi Ungaria.de a se înarma cu arme moderne de distrugere în masă. pentru a avea acces la minereuri de importanţă strategică şi coridoare de transport. mai întâi în Polonia şi apoi în Cehoslovacia. Fiecare bloc avea un scop precis şi bine delimitat.tocilar. De asemenea. “Lumea I” promova capitalismul. cursuri si referate postate de utilizatori. evoluând parcă de la o luptă privată a două naţiuni mândre.din motive de securitate interesele militare au fost mereu prezente. Finalul de an 1989 a însemnat pentru ţările fostului bloc comunist o perioadă de frământări sociale şi politice majore. Premisa colapsului uneia dintre puteri determină tensiune continuă. Totuşi . Regimurile socialiste au căzut treptat. În sens strict sfârşitul războiului rece este marcat de destrămarea URSS. care erau văzute ca fiind relativ fixe şi impermeabile şi care erau separate de aşa numita “cortină de fier”. deoarece balanţa se putea înclina în orice moment în favoarea unuia dintre competitori. precum piesele unui domino. 49 Conflictul a devenit subiectiv. putem observa o schimbare permanentă a echilibrului între interesele militare şi cele economice. acest eveniment poate fi văzut ca cea mai completă şi formală încercare de “a adăuga înţeles puterii”. Efectele imediate au fost agravarea şi dramatizarea confruntării. Dramatismul conflictului provine şi din prezenţa factorului nuclear. Sfârşitul războiului rece a fost anticipat de prăbuşirea regimurilor comuniste în ţările Blocului Sovietic. ambele oferind “cheia modernităţii”.Cel mai 49 Ibidem Pagina 45 din 46 . Organizaţiile de comerţ aliate cu Washington-ul sau cu Moscova. de a deţine supremaţia în stabilirea ordinii mondiale. folosindu-si toate resursele disponibile pentru îndeplinirea acestuia. Fiecare dintre acestea se lupta să dezvolte alianţe cu naţiunile din lumea a treia. Un aspect important al geopoliticii Războiului Rece este rivalitatea dintre uniunile de comerţ internaţional. au dezvoltat o intensă rivalitate şi şi-au definit sfere vaste de influenţă în întreaga lume. derivă cu siguranţă din capacitatea celor doi lideri supremi-URSS şi SUA.Vizitati www. Mobilizarea permanentă era obligatorie. în timp ce “lumea aIIa” promova socialismul.ro ! Arhiva online cu diplome. la testarea a două universalităţi. care a devenit incapabilă să mai susţină cursa cu SUA.

Politica de colaborare iniţiată de Gorbaciov şi întâlnirile sale cu George Bush. Acesta a avut loc în 1991 şi a condus la crearea unei Comunităţi de state independente.tocilar. a fost căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989. dar nu au schimbat iminentul colaps al URSS.Vizitati www. reuşind să-şi menţină supremaţia şi titlul de primă superputere. SUA sunt cele care au câştigat acest război. cursuri si referate postate de utilizatori. Prin urmare. Pagina 46 din 46 . important eveniment ce a marcat începutul sfârşitului pentru comunism şi implicit pentru războiul rece.ro ! Arhiva online cu diplome. au fost un pas înainte.