REFERAT

Valea Bistritei

ul III I.F.R. ografie-Turism

An Ge

Planul referatului

1. Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu 2. Istoricul cercetarii geografice al cercetarii din domeniul turismului si al activitatilor turistice 3. Potentialul turistic natural 3.1 - potentialul tutistic al reliefului; 3.2 - potentialul tutistic al climei; 3.3 - potentialul tutistic al hidrografiei; 3.4 - potentialul tutistic al vegetatiei si faunei; 3.5 - rezervatii naturale. 4. Potentialul antropic 4.1 Muzee; 4.2 Biserici si manastiri; 4.3 Case memoriale; 4.4 Constructii cu valoare deosebita; 4.5 Elemente etno-folclorice. 5. Valorificarea potentialului turistic 5.1 Infrastructura turistica: 5.1.1 – baza de cazare; 5.1.2 – baza de alimentatie 5.1.3 – cai de acces; 5.1.4 – baza de agrement. 5.2 Fluxurile de turisti ( Circulatia turistica ) 6. Tipuri si forme de turism 7. Propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice 8. Concluzii 9. Bibliografie

2

Neamt pe care il strabate de la NV la SE pana la varsarea in Siret in Judetul Bacau. si cea mai interesanta din punct de vadere turistic. in Jud.1. În cuprinsul zonei montane se remarca sectorul cel mai impresionant. Valea si Cheile Bistritei avandu-si izvoarele in Muntii Rodnei. Istoricul cercetarii geografice al cercetarii din domeniul turismului si al activitatilor turistice 3 . aceasta nestemata a Carpatilor romanesti formeaza o vale cu adevarat pitoreasca. atat prin ingustimea vaii (de la 150 m la 20 m). Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu Valea Bistritei este situata in cea mai mare parte.100 m fata de Muntii Giumalau sau Rarau). 2. cat si prin adancimea vaii fata de muntii inconjuratori (de la 900 m la peste 1.

2 Clima Clima are caracter cotinental. Ele constituia si loc de pelerinaj pentru credinciosii de pe toate meleagurile cunoscute fiind vindecarile miraculoase prin credinta si rugaciune. la dealurile subcarpatice si pana in Lunca Siretului. In prezent exista o activitate turistica bine definita si cu o sezonalitate redusa datorita bogatiei patrimoniului turistic natural si antropic ce determina turistii sa vina pe Valea Bistritei in orice perioada din an.1 Potentialul turistic al reliefului Valea Bistritei desparte grupe de munti bine impadurite si are o latime variabila prezentand portiuni mai inguste une calea ferata se afla langa drumul national DN 15 dar si portiuni mai late ca case si chiar culturi. Bicaz) iar pe cursul ei inferior au fost amenajate o salbe de lacuri de acumulare ce maresc frumusetea locurilor. Relieful este variat si in mare parte accidentat. 3. dispus in trepte de la vest la est. de la munti reprezentati de Stanisoara (de 1531m). Potentialul turistic natural Zona strabatuta de acest rau este de o frumusete rara . Hasmas. Relevante sunt insemnarile facute in manastiri care atesta ample pelerinaje cu ocazia hramurilor din manastiri. cu variatii mari in functie de treptele de relief. XX fiind descoperite numeroase situri arheologice. (la 35km de Piatra Neamt). cu vanturi predominante din directia nord-vest si vest dar care are un caracter mai moderat in depresiuni si culoare. in spatele unui baraj inalt de peste 120m. Bogatia elementelor naturale alterneaza cu cele antropice formand o zona de interes turistic deosebit. Lacul “Izvorul Muntelui”-Bicaz. Dupa iesirea din munti valea se largeste mult si odata cu aceasta scade si atractivitatea zonei. unele cu o vechime de peste jumatate de veac. Cercetarile geografice s-au intensificat in sec. compartimentati prin vai longitudinale). 3.Pe Valea Bistritei intalnesti la distante relativ mici unele de altele o salba de manastiri. un adevarat munte 4 .3 Potentialul turistic al hidrografiei Raul Bistrita aduna mai multi afluenti din zona montana pe care o strabate ( Tarcau. multi spun ca e mai frumoaa decat Valea Oltului. etc. 3. Bistrita (de 1864m). si cred ca are si de ce sa fie. Strabatand valea este foarte usor sa intalnesti portiuni insorite alternand cu cele de ploaie sau ceata. Tarcau. Aici veneau sa-si gaseasca linistea sufleteasca marii domnitori ai Moldovei si numai. Ceahlau (cu vf. 3. descoperiri de natura geologica care ulterior s-au transformat in rezervatii. lac de acumulare format pe Bistrita. Ocolasul Mare de 1907m )-“Olimpul Moldovei”.

Parcul Natural Ceahlau (7742 ha) Masivul Ceahlau-(la 40 km vest de Piatra Neamt}. 3. de 1907 m). fiind reprezentata prin cococsul de munte (Tetrao urogallus) si de mesteacan (Lyrurus tetrix). Bistra Mare).Cantemir). rasi (Lynx lynx).).5 Rezervatii naturale Piatra Teiului-rezervatie geologica. denumit si “piatra nestemata a Moldovei”(D. 3. “urias cu fruntea-n soare” (G. cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali.). ienupar pitic (Juniperus sibirica Loud.artificial.). lupi (Canis lupus) si iepuri (Lepus europaeus).Karst si Picea excelsa Link). pastravul curcubeu (Salmo irideus). astfel aici se gasesc: ursul brun (Ursus arctos). Lumea pasarilor este foarte variata. mistreti (Sus scrofa). de castel urias ruinat de vanturi.). veverite (Sciurus vulgaris). pe timp senin se vede de la departari enorme. boistean (Phoxinus phoxinus) si mai rar apare lostrita (Hucho hucho). gainusa (Tetrastes bonasia). Cozla.Forma lui. Turnul Sihastrului). zada (Larix decidua Mill. de ploi si ape. include molizi. capriori si caprioare (Capreolus capreolus). lipan (Thymallus tymallus).Vlahuta).Cosbuc). chei si cascade (Duruitoare. Statuile. “batranul rege al Carpatilor Moldovei” (Al. Pentru 5 . merisor (Vaccimium vitis-idaea L. Rezervatii geologice-Cernegura. jderi (Martes martes). polonica). cerbi si ciute (Cervus elaphus). gaita de munte (Nucifraga caryocatactes).Ocolasul Mare.). urias bloc de calcar format prin eroziune. La altitudinile de 1500-1600 m incep tufarisurile de jneapan. pinul (Pinus silvestris L.Se pot face plimbari cu vaporasul. Vaduri. Alte lacuri pe care se poate practica pescuitul dar si inchiria salupe sau hidrobiciclete mai sunt: Pangarati. afin (Vaccinium myrtillus L. cheama irezistibil la drumetie. componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. dar mai apar si bradul (Abies alba Mill. brazi si fagi seculari.Ceahlaul formeaza o entitate geografica bine individualizata si.-var. de dimensiuni impresionante.Este alcatuit din piramide si turnuri (Detunatele. ienupar (Juniperus communis Loud. constituie o atractiva zona de agrement. vulpi (Canis vulpes). se pot inchiria salupe. desi are inaltimi moderate (Vf. “ marea de sub Ceahlau”. cinteza alpina (Montifringilla nivalis). mreana (Barbus barbus). la 65 km de Piatra Neamt). In padurile de rasinoase predomina molidul (Picea abies L.4 Vegetatie si fauna Vegetatia acestor locuri completeaza pitorescul reliefului. Padurea Gosmanu-rezervatie forestiera din Muntii Tarcau. clean (Leuciscus cephalus). Pietricica. Apele paraurilor mici din cele doua masive si apele raurilor Bistrita si Moldova reprezinta locuri favorabile pentru pastravul indigen (Salmo trutta fario).). (langa Poiana Teiului. Fauna este asemanatoare celei intalnite in toti Carpatii romanesti.Cu o lungime de cca 35km. corbul (Corvus corax).

Periodic. din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă. Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei.1 Muzee Muzeul de Artă Piatra-Neamţ Deţine bogate colecţii de pictură. Stahi. Ion Ţuculescu. costumul popular românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului. 4. rod al unor strădanii de obşte.). îndeosebi). C. care nu copleşesc prin monumentalitate dar încântă prin simetrie şi printr-un dezvoltat simţ al proporţiilor. sculptură şi tapiserie. în imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu. Aurelia Ghiaţă. semnate de artişti români renumiţi: Lascăr Vorel. Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra-Neamţ Au fost organizate în anul 1992. flora şi fauna munţilor Neamţului (Ceahlăul. ţesutul.2 Biserici si manastiri Valea Bistriţei este zona cu cele mai numeroase monumente. Deţine o colecţie de peşti fosili unică în lume. Găzduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani. sălile muzeului găzduiesc expoziţii temporare ale unor artişti din ţară şi străinătate. cojocăritul etc. Turnul lui Butu si Ana (Butu-viteaz ostean al domnitorului Alexandru cel Bun) 4. grafică.fiecare stanca (interesant modelata de natura) exista cate o frumoasa legenda: Dochia (fiica regelui dac Decabal care…). în incinta lor funcţionând şi librăria Humanitas. Mihai Ciobanu. Iulia Hălăucescu ş. Nicolae Tonitza. alături de construcţii modeste. ca urmare a iniţiativei dr. multe dintre ele ctitorii domneşti.a. 6 .D. dar şi exponate rarisime din geologia. MUZEE DE ETNOGRAFIE Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei. La distanţe relativ mici se succed aşezăminte cu un bogat trecut istoric. Aurel Băieşu. MUZEE DE ŞTIINŢELE NATURII Muzeul de Ştiinţele Naturii Piatra-Neamţ A luat fiinţă în anul 1960.

ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta.. Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Piatra-Neamţ.prin care acest lăcaş era pus pe picior de egalitate cu Mănăstirea Neamţ. pentru a-i fi loc de veşnică odihnă. o dovedeşte şi actul din 7 ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Muşat .năpraznicele încercări ale istoriei. sărbătorit la 15 august ISTORICUL MĂNĂSTIRII Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul acestei ţări. de peste 30 m lungime. şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian. 7 . După tradiţie.cu acordul voievodului . la asfinţit de secol XIV. numărându-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale. pentru a o transforma într-un adevărat stâlp de susţinere a edificiului tânărului stat feudal independent. când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn. Mănăstirea Bistriţa a dăinuit timp de peste şase veacuri la adăpostul culmilor împădurite care o înconjoară. adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din istoria şi viaţa spirituală a poporului nostru. prin osteneala ieromonahului Pafnutie. domn al Ţării Moldovei. în persoana preotului chir Domentian: Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei. de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa. înfruntând .o frumoasă biserică de piatră. stabilindu-se o conducere comună a acestor două aşezăminte.ca toate lăcaşurile noastre de credinţă şi cultură . înscriinduse pe linia preocupărilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe. Că Mănăstirea Bistriţa ocupa un loc important în sistemul religios şi instituţional creat de Alexandru cel Bun. începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat. Alexandru cel Bun a zidit .în 1402 . lui şi familiei sale. cu pronaos. în comuna Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun). gropniţă. cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări.. naos şi altar. Mănăstirea Bistriţa ocupă un loc deosebit. pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele. În locul acesteia. Io Alexandru Voievod.Manastirea Bistrita • Hramul: "Adormirea Maicii Domnului". mănăstirea vlădiciei mele. Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplător.

sfârşeşte în faţa complexului de clădiri al Sanatoriului Bisericani. într-un loc retras şi îndepărtat. care. după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei: Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod. după un îndelung pelerinaj prin Locurile Sfinte. ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate şi moşii. şi a copiilor lor. în 1498. 13 zile. Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis. timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogăţie şi ca forţă spirituală cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistriţa.De-a lungul mai multor ani. se reîntoarce în fruntea unui grup de anahoreţi ce-l însoţiseră în anii petrecuţi acolo. Maria. Dar nu după 8 . încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale acestuia. la sud de dealurile Crucii şi Grecului şi Varnava la nord. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la Bârlad şi Tazlău. O veche tradiţie consemnează sosirea la Bistriţa a monahului Iosif care. fiul lui Bogdan Voievod. mărginit la apus de muntele Pietrosul. una dintre cele mai importante mănăstiri din această zonă. întâlnim la doar circa 10 km de oraş un drum lateral cu un traseu sinuos care. aici pare să fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistriţa. sărbătorit la 23 aprilie ISTORICUL MĂNĂSTIRII Urmând firul de asfalt al şoselei Piatra Neamţ . a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa. zece "coloane de grâu" şi tot atâtea postavuri de Cehia. cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei. iar în timpul lui Ilie Vodă şi pe cea de la Bacău. pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale. în luna lui septembrie. Suficient să amintim că numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi biserica de la Bohotin împreună cu zece butii de vin. în anul 7006 (1498). Mănăstirea Bisericani • Hramul: "Buna Vestire". întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă. în fiecare an. asigurându-i şi alte surse de venituri. La sfârşit de veac. şi tot în anul acela le-a şi săvârşit. Acolo se mai păstrează amintirea şi o parte din construcţiile Mănăstirii Bisericani. la o altitudine de aproximativ 650 m. Iniţial. putem să ne facem o imagine mai clară cu privire la forţa economică la care ajunsese mănăstirea în decurs de numai trei decenii. la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit.Bicaz (DN 15). După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii.

Un roi de case acoperă terasa mai înaltă a Bistriţei şi coastele din jur. dar cum nu dispuneau decât de propriile mijloace.multă vreme. Se pare că primul schit de lemn s-a ridicat aici încă din vremea lui Alexandru cel Bun. în nopţile de miercuri spre joi şi sâmbătă spre duminică. Mai târziu. o înzestrează cu terenurile din jur. Abia în timpul lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527). Toate aceste date sunt consemnate într-un istoric al mănăstirii de la începutul veacului trecut. Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu s-au înscris şi ei printre ctitorii-donatori. de două ori pe săptămână. sihăstria Bisericanilor se transformă într-un schit a cărui biserică se afla pe propria sa moşie şi care va obţine deplină autonomie în raporturile sale cu Mănăstirea Bistriţa. terminând biserica. călugării de la Bisericani reuşesc . adăpostindu-se în scorburi şi rugându-se într-o peşteră printre stânci. denumire ce s-a extins şi asupra aşezării monahale pe care ei au întemeiat-o după părăsirea Mănăstirii Bistriţa.cu ajutorul acestuia . acesta făcând şi primele donaţii. Ştefăniţă Vodă. Ştefăniţă Vodă fiind acela care a ridicat prima biserică de zid. şoseaua (DN 15) se desfăşoară dintr-o serpentină în alta şi. sărbătorit la 21 noiembrie ISTORICUL MĂNĂSTIRII Trecând de Bicaz. Căci anahoreţii lui Iosif. ci şi în necesitatea de a respecta ritualul oriental al slujbelor religioase neîntrerupte pe care-l deprinseseră la Sfintul Mormânt. iar pe fundalul acestui decor mirific se profilează silueta zveltă şi strălucitor de albă a strămutatei biserici a fostei Mănăstirii Buhalniţa.să-şi ridice lăcaş trainic de piatră. dar cercetările recente impun o serie de corecturi. după ce urcă pintenul de deasupra "golfului" Potoci. Mănăstirea Buhalniţa • Hramul: "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". adăugând multe alte decenii la vechimea aşezământului. acest călugăr Iosif şi tovarăşii săi se retrag în munţi. slujeau şi se rugau fără întrerupere făcând de veghe. Şi tot Ştefăniţă. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus "bisericoşi" sau "bisericani". având hramul "Intrarea în Biserică". în ciuda protestelor pe care i le adresează obştea monahală de la Bistriţa. se avântă spre Buhalniţa. Pe la 1498. Ştefan cel Mare. nepotul lui Ştefan cel Mare. Iosif şi toţi ceilalţi închinători de la Bisericani au început să-şi ridice biserică. se osteneau fără prea mare spor. Cu aceasta. 9 . Cauza care i-a determinat să părăsească Mănăstirea Bistriţa nu trebuie căutată doar în dorinţa lor de a duce o existenţă cu totul izolată.

după cum ne informează inscripţia din pridvor: Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Decăderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoită să le întreţină aşezarea monahală de la Durău. cu bagoslovirea Preasfinţitului Mitropolit Veniamin.. Pete de aur se aprind pe coamele codrilor... după 1970. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind ca nişte glasuri pe sub pământ. În 1830. la Schitul Durău. existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. Soarele scapătă spre asfinţit. cu ajutorul domnilor ce i-au năstăvit Duhul Sfânt.şi ieşim în luminiş.scrie Alexandru Vlahuţă . care se încheie în 1835. în larga fâneaţă de la poalele Ceahlăului. Un Pomelnic de la Durău menţionează la 1822 că schitul de la poalele Ceahlăului se afla sub ascultarea "mănăstirii cea de piatră din vale". prin osârdia cuvioşiei sale părintelui Ghervasie şi a neguţătorilor dumnealor fraţi Gheorghe şi Ioan Prosie şi Vasile Iliovici .. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul veacului următor s-au construit în jurul bisericii mai multe case călugăreşti. Mănăstirea Durău • Hramul: "Buna Vestire". Şi această urmare şi facere am pus domnia mea a fi nerăşuită în veci întru a noastră din nou zidită mănăstire de mai sus numită Hangul. Toaca răsună limpede în pacea cuprinsului. una dintre clauzele contractuale prevedea şi construirea unei noi biserici la Durău.1835. cu prilejul construirii Staţiunii climaterice 10 .. Început-am a zidi şi am făcut biserica aceasta. în locul ce se cheamă Hangul.. biserica de pe moşia cu acest nume este ctitorită de Miron Barnovschi Voievod aşa după cum el însuşi mărturiseşte în aşezământul din 25 martie 1627: . fantastic se ridică-n faţa noastră. De altfel. Pionul bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei. Măreţ. sărbătorit la 25 martie ISTORICUL MĂNĂSTIRII . marea majoritate a acestora fiind demolate. a început construcţia bisericii actuale. Urcăm un tăpşan întunecat de brazi .Pomenită vreme îndelungată sub numele de Mănăstirea Hangu. Actuala biserică de la Durău s-a ridicat în locul unui vechi schit de maici. când în 1830 egumenia Schitului Hangu este arendată protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani. zidită în zilele preaînălţatului Domn Mihail Grigore Sturdza Voievod. care iaste în partea apusului depărtet şi întru deosebită pustie. ca un dom uriaş. După aproape două secole maicile s-au risipit şi în locul lor au sosit călugări de la Schitul Hangu. pe cheltuiala unor negustori înstăriţi din târgul Piatra.

Mihail Sadoveanu erau oaspeţi obişnuiţi ai Durăului. un aşezământ de veche tradiţie de pe valea Bistriţei. fiul lui Alexandru cel Bun. un drum colateral urcă până în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru. Se pare că în timpul expediţiei lui Mahomed II din vara anului 1476 şi obştea monahală de la Pângăraţi a trecut prin momente de grea încercare. a cărui reşedinţă se mai păstrează şi astăzi.Durău. unde se află un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanţă. Ca şi Palatul Cnejilor. Şi va reuşi . Şi aici. Gane. Durăul a constituit un preferat loc de întâlnire şi de popas pentru numeroase personalităţi ale vieţii politice. Caragiale. Mănăstirea Pângăraţi • Hramul: "Sfântul Dumitru". căruia i se atribuie constituirea acestei sihăstrii.conform tradiţiei .ca şi Iosif la Bisericani . uzând de toată influenţa sa pentru înfrumuseţarea şi dezvoltarea mănăstirii. Probabil că un podgheaz turcesc răzleţit după pradă în această parte a dat foc bisericii. sărbătorit la 26 octombrie ISTORICUL MĂNĂSTIRII Nu departe de Bisericani. Barbu Delavrancea. urmând şoseaua Piatra Neamţ Bicaz (DN15). Aici. trecând apoi în Transilvania unde au rămas până la încetarea războiului. Aurel Băeşu.şi-a petrecut aici timp de 20 de ani toate vacanţele. la răsărit de Muntele Botoşanu. jurist şi gazetar . Istoricul Mănăstirii Pângăraţi este în multe privinţe asemănător cu cel al Bisericanilor. pe malul stâng al pârâului Pângăraţi. s-a constituit o veche sihăstrie a unor călugări veniţi de la Mănăstirea Bistriţa în timpul scurtei domnii a lui Iliaş Voievod. se află Mănăstirea Pângăraţi. Alexandru Vlahuţă zăboveau îndelung pe prispele caselor mănăstireşti sau pe potecile Ceahlăului. în primii ani de domnie ai acestuia.cu ajutorul lui Ştefan cel Mare. Mitropolitul Veniamin Costache. pe coasta dealului Păru. literare şi cultural-artistice.să ridice o biserică de lemn după obiceiul deja împământenit. construind lăcaşul pe locul unde se află şi astăzi. dar schitul a continuat să fiinţeze din moment ce la 1560 Alexandru Lăpuşneanu ridică la Pângăraţi biserică de piatră. pe care constructorii l-au străpuns cu un tunel de aducţiune lung de aproape 5 km. Emil Gârleanu. iar Gheorghe Panu cunoscut om politic. Monahul Simion. iar călugării s-au ascuns în munţi. sărbătorit la 26 iunie ISTORICUL MĂNĂSTIRII 11 . s-a străduit . Mănăstirea Tarcău • Hramul: "Duminica Tuturor Sfinţilor". Nu se ştie dacă Ştefan cel Mare a ajutat la ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate. N.

au înzestrat schitul cu loturi de pădure. numărul călugărilor s-a mai redus şi Schitul Tarcău a trecut sub ascultarea Mănăstirii Bistriţa. La aceste manastiri se adauga o lista intreaga de schituri si biserici la care vai aminti doar numele: Biserica Domnească Biserica Dărmăneşti Biserica "Sf. Neculai" Schitul Draga (Cozla) Biserica din Văleni Schitul Doamna Biserica din Sarata Biserica din Vânători 4.. o poiană deschisă la margine de pădure formează cadrul natural al Mănăstirii Tarcău. la anul 1833.Pe valea Tarcăului.3 Case memoriale Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" Piatra-Neamţ Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii române Calistrat Hogaş. Ctitorii şi alţii care le-au urmat. de către ieroschimonahul Avramie şi alţi donatori. fâneţe şi mori pe Tarcău.. Din Pomelnicul ctitorilor scris în limba română cu litere chirilice. Kiria Kir Veniamin. funcţionează chiar în casa în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii. cu bagoslovenia preasfinţitului arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei. Nicolae Pavlovici. în zilele binecredinciosului marelui domn şi împărat a toată Rusia.. la mai mult de 15 km de confluenţa acestui râu cu Bistriţa. între localităţile Brateş şi Ardeluţa. spaţiile muzeale oferă vizitatorului ambianţa casei de la început de secol XX.4 Constructii cu valoare deosebita 12 . suficiente surse de venit pentru cei aproximativ 20 de călugări care vieţuiau aici. Ulterior. aflăm că biserica s-a construit . 4. Reamenajate pe baza consemnărilor Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului). de care a depins până în anul 1990 când a obţinut statut de mănăstire..

după cum rezultă din cercetările arheologice întreprinse între anii 1954-1955. unde de altfel s-a şi amenajat un punct muzeal) şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă. era acoperită cu o boltă semicilindrică din cărămidă şi comunica cu coridorul printr-o uşă prinsă în stâlpi de piatră cioplită. Stolnicii şi Faurii pe Bistriţa. este greu de estimat alcătuirea constructivă a acestui ansamblu arhitectural. acestea realizându-se abia după 1480. dincolo de Schitul şi cartierul Doamna. pe o prelungire nordică a muntelui eponim. Coridorul (lung de 11 m) era şi el acoperit cu o boltă din cărămidă şi blocheţi de tuf calcaros. cuprinzând o încăpere de acces. se înalţă ca o strajă a lacului de acumulare construit prin amenajarea hidroelectrică a văii Bistriţei. Este o înălţime izolată (457 m. rolul ei s-a diminuat. treptat. Pivniţa este împărţită în travee prin patru arcade de piatră sprijinite pe stâlpi. Cetatea Bâtca Doamnei La 4 km de centrul oraşului Piatra-Neamţ. hotarul ocolului său este deja stabilit şi. spre apus. un coridor lung şi patru galerii. Datorită faptului că din vechile edificii nu s-au mai păstrat decât puţine elemente. putem considera că începuturile Curţii Domneşti de la Piatra se situează între anii 1468 şi 1475. ţinând cont că unul dintre satele ocolului este dăruit încă din 5 februarie 1468.Curtea Domneasca Piatra Neamt Situată pe un mic platou ce domină centrul oraşului. Săpăturile au scos la iveală colţul de nord-vest al pivniţelor palatului.). Curtea Domnească de la Piatra este amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491. Încăperea. când Ştefan cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate "Zăneştii. Bâtca Doamnei. Curtea şi-a îndeplinit funcţiile specifice până în secolul al XVIIlea apoi.. smulsă din lanţul 13 . Se poate presupune că iniţial construcţiile nu au fost de mare amploare. / care au fost din ocolul curţilor noastre de la Piatra". dreptunghiulară. În pivniţă se pătrundea printr-un gârlici cu 12 trepte de stejar.. S-au mai putut identifica o parte din pivniţele casei domneşti (lângă clădirea Colegiului "Petru Rareş". Se pare că totuşi ea este anterioară acestei date.5 Elemente etnofolclorice Deşi acest veritabil muzeu nu face parte din Complexul Muzeal Judeţean. astăzi distrusă. cunoscut colecţionar pasionat dar şi creator de artă populară autentică. mai jos de gura Cracăului / . nu putem să nu menţionăm colecţia enofolclorică a lui Nicolae Popa din Târpeşti. 4. deoarece într-un act din 7 mai 1475.

unde s-au descoperit ruinele Cetăţii Dacice de pe Bâtca Doamnei. 5.2 Baza de cazare si alimentatie Aceasta sa diversificat mult in ultimii ani prin construirea de noi pensiuni si moteluri impanzire relativ uniform pe cuprinsul Vaii Bistritei. Valorificarea potentialului turistic Zona prezinta un potential turistic urias dar care este insuficient exploatat deoarece ne aflam in plin proces de reabilitare a infrastructurii turistice. accesibilă doar dinspre sud. De aici. In orasul Piatra Neamt se afla doua hoteluri mari de 2-3 stele dar si altele mai mici. Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite de către neobositul cărturar şi cercetător Constantin Matasă. 5. unde un drum modernizat înaintează până la poalele stâncoase. un drum improvizat urcă lin până pe creastă. fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ. In Durau se afla urmatoarele unitati de cazare: Cabana Baraj .categorie cabana trei stele .tarif 41 lei noi/persoana -durata 1 zi .tip camera dubla .muntos. 5.1 . una dintre cele mai interesante şi mai comentate fortificaţii antice din Moldova. care în urma unor sumare investigaţii făcute în 1928. cu pante prăpăstioase spre apă. semnalează într-un context neolitic-cucutenian şi existenţa elementelor La Tene.masa fara masa Cabana Izvorul Muntelui -categorie cabana doua stele -tarif 30 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla -masa fara masa Hotel Bistrita -categorie hotel doua stele -tarif 28 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla -masa fara masa Hotel Bradul -categorie hotel trei stele -tarif 41 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla 14 .

10. diferentele in privinta confortului ar fi urmatoarele: . in pensiunile unde nu se poate servi masa.Confortul este cel obisnuit pentru o cabana de munte. unde se poate face acest lucru. 15 . putandu-si prepara singuri hrana in cazul in care opteaza pentru o astfel de varianta. . Cabana Dochia este statia terminus a celor mai multi turisti. Cele mai multe pensiuni sunt clasificate la categoria 2M sau stele. in cele mai multe dintre pensiuni se poate servi si masa. singurele camere care au toaleta proprie sunt cele de 2 persoane de la parter. Pe traseul ce urca de la Durau spre Toaca se afla si cabana Fantanele.2006 pana la 15. 12 sau chiar mai multe persoane. ..01.Pe Ceahlau exista mai multe posibilitati de cazare. Tot in Izvoru Muntelui se afla si un camping si cabana Izvoru Muntelui.pot fi cazuri in care se ofera o pensiune turistica independenta de cea a gazdei. In cazul pensiunilor de 3 si 4M sau stele. piscina etc.turistii au in majoritatea pensiunilor acces la bucataria gazdei. Nu departe de cabana Dochia se afla si un mic camping pentru amatorii de cort care pot campa pe platoul de la Piatra Lata.unele pensiuni ofera mancaruri traditionale si alimente proaspete din gospodaria proprie. . .cea mai confortabila solutie sunt hotelurile din Durau si casele particulare din Izvoru Muntelui. ceea ce inseamna ca pot oferi conditii bune si foarte bune pentru majoritatea categoriilor de turisti: . pensiune completa (PC).002 lei noi/camera -durata 3 nopti -tip camera dubla -masa pensiune completa Hotel Brandusa -categorie hotel doua stele -tarif 34 lei noi/persoana -durata 1 zi -tip camera dubla -masa fara masa Preturile sunt valabile de la 1.-masa fara masa Hotel Bradul 3* -categorie hotel trei stele -tarif 1. . Farcasa. Majoritatea pensiunilor se concentreaza in Ceahlau .camerele de inchiriat sunt de doua locuri si chiar daca au toaleta comuna cu gazda sau cu ceilalti turisti. la cabana Fantanele (pe traseele dinspre Durau) sau la cabana Dochia (la finalul oricarui traseu). acces internet. . demipensiune (DP). aceasta are apa rece curenta si apa calda permanent.Durau. Piatra Neamt.majoritatea pensiunilor pot oferi locuri de parcare a autoturismelor proprii ale turistilor in curte. in una dintre cele trei variante: mic dejun (MD). . cu posibilitati de cazare destul de bune.exista un grup sanitar comun pentru cel mult doua camere.2006.in multe cazuri intrarea in pensiune poate fi comuna cu cea a gazdei.intrarea este separata de cea a gazdei. insa majoritatea au grup sanitar propriu. sau pe munte.pensiunile tip vila au sauna. La baza muntelui. Vaduri. 5. Viisoara. .bucataria este numai a turistilor in cazul in care doresc sa-si prepare mancarea. Ea poate gazdui turisti in camere de 2. se pot da recomandari catre locurile apropiate.intotdeauna exista curte si posibilitate de parcare. Cabane . in Durau sau in Izvoru Muntelui. . Si evident.

Masivul Ceahlău . Dinspre Vatra Dornei drumul national DN 17 B urmareste intocmai cursul Bistritei pana la coada lacului unde se intersecteaza cu DN15 care se continua spre Borsec. Frumusetea locului si a muntelui se îmbina în chipul cel mai fericit cu clima montana creand un loc de maxima atractie turistica. barci cu motor. 16 . la poalele Masivului Ceahlau (la 430 m altitudine).(la 28 km vest de Piatra Neamt). salupe). de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporase. centru turistic situat într-o pozitie pitoreasca. 5. Poate fi denumit si "portul Bicaz". iar dinspre Targu Neamt ajunge pana la intersectia cu DN 15 drumul national 15 B. drum ce strabate Cheile Bicazului.1.1. Drumul national DN 15 merge pana la Bicaz aproape paralel cu calea ferata iar de aici urmareste traseul lacului Izvorul Muntelui. De la Gheorghieni vine drumul national 12C pana in Bicaz.Schiţa traseelor turistice.4 Baza de agrement Bicaz .3 Cai de acces Drumurile ce strabat aceasta zona sunt in mare parte modernizate putandu-se ajunge cu masina cam peste tot iar cu trenul se poate ajunge chiar si cu Sageata Albastra pana in Bicaz.5. prin asezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui "marea Bicazului".

pana sus. accesul facandu-se din DN17: după Dorna Candrenilor se ia la dreapta pe un drum de tara.Ousoru. pe raul Bistrita si-a facut aparitia o pereche de egrete Parapanta Vf. conic si usor de reperat. apoi se urca pana intr-o sa de unde mai avem 30 min. Se poate zbura indiferent de directia vantului iar aterizarea este facila datorita prisacilor lungi. sau in amonte. a fost gazda unei editii a Campionatului National de Deltaplanism. Cele mai dificile locuri sunt cheile Zugreni la 20 km în aval de Vatra Dornei. Este foarte aproape de Vatra Dornei. De cativa ani. Gradul de dificultate este in general 2 dar poate urca pana la 3-4 in anumite zone dupa ploi semnificative. care acum nu se mai pot parcurge datorita unor fier betoane uitate de la constructiile din preajmă si Toancele la 35 km în aval de Vatra Dornei. In cazul in care sariti la dublu cu un parapantist profesionist acesta va va asigura 17 . datorita încalzirii planetare.Rafting Se poate practica pe raul Bistrita în aval de Vatra Dornei cand apa este mare. De jos sunt 3-4 ore.

se pot construi o multime de trasee.transportul pana in varf cu ATV-ul. ATV ATV-ul sau Quad-ul este un vehicul mic de teren pentru 1-2 persoane. rape sau valcele. mai epuizanta si mai frumoasa impune urcarea în masivul Suhard. unul din cele mai lungi din tara. in Pasul Rotunda şi Calimani sunt ceva posibilitati daca nu va deranjeaza să urcati pe jos. cu urcare pe la Toplita şi coborare pe vale Ilvei. Pe muntii Suhard. facut de austro-ungari. Mountainbike Exista o multitudine de trasee. O alta varianta foarte frumoasa. este traversarea masivului Caliman pe Drumul Maria Theresa. traversarea culmii somitale si coborare pe la turbaria de la Poiana Stampei. La Vatra Dornei si in Pasul Tihuta sunt lifturi iar la Durau. Cel care inchiriaza ATV-uri pune la dispozitie si un ghid. reprezinta o varianta frumoasa. ATV-ul reprezinta una dintre cele mai placute modalităti de a cunoaste o zona. Pentru amatorii de downhill. Se pot urca pante foarte abrupte si parcurge portiuni de teren deosebit de accidentate. O tura mult mai lunga. prin hatisuri. de 2 zile. iar la intoarcere se poate petrece ceva timp pe aleile din parcul Runcu. de la cele mai usoare la adevarate ture de forta. Alpinism Schi Sunt multe locuri unde se poate schia iarna în acesti munti.Dornei. Cum vremea in zona este foarte schimbatoare este bine să aveti mai multe variante pentru ziua de zbor. Orice munte care are un platou este o destinatie pentru ATV. O plimbare cat se poate de lejera şi de frumoasa de 2-3 ore este pe Drumul Tatarilor de langa Vatra Dornei. Cum muntii din zona sunt foarte salbatici şi plini de asa ceva. cu 4-6 roti sau cu senile. 18 . Zborul depinde foarte mult de conditiile atmosferice. O alta varianta urca Mtii Caliman pe la Toplita si coboara pe valea Ilvei la Lunca Bradului. Un alt traseu traverseaza Mtii Bistritei din Valea Bistritei la Bilbor pe la manastirea Darmoxa.. Caliman si Rodnei se poate practica schiul de tura iar in Caliman si Rodnei exista cateva culoare şi fete cu adevarat extreme. Off road Masina de teren bine strunita poate merge pe oriunde este o vaga urma de caruta. partia Dealul Negru care serpuie printre salasurile localnicilor pe sub telescaunul din V. Daca vremea este frumoasa se poate zbura peste o ora intr-un peisaj de vis.

dirt track. Cei mai multi turisti vin aici vara si iarna. 6. 5. hramuri. parapanta. pe muntele Cozla. Colibita. recreere.Paste) datorita a doi factori (servicii tot mai bune si cadrul natural deosebit) apoi turismul de “pelerinaj” la manastiri sau biserici prilejuite de diferite sarbatori. Traseul in general uneste 2-3 puncte de interes deosebit. Intr-una din zile se traverseaza un rau sau un lac cu o pluta pe care trebuie sa o construiti iar mancarea este asigurata din ceea ce se pescuieste cu undite artizanale. etc. la fel ca si gradul de discomfort. pescuit. avand ca tel final dezvoltarea coeziunii grupului. prin programul SAPARD. la Piatra Neamţ urmează să se amenajeze. ture cu barca si sporturi nautice pe lacurile Izvorul Muntelui. Acest gen de activitate este din ce in ce mai apreciat atat de pasionatii de aventura cat si de catre firmele de Team Building. catarare. Tipuri si forme de turism Se poate afirma ca turismul de masa este absent in aceasta zona pitoreasca. calarie. Pe termen mediu. premize excelente pentru organizarea unor ture complexe tip Eco Challenge de mai multe zile. Distantele se parcurg pe jos. cum comunica membrii grupului pentru asigurarea supravietuirii. ture de munte de vara sau de iarna. tir cu arcul. In afara de week-end. paintball. Din bani europeni. cel mai dezvoltat fiind turismul alternativ care implica familia sau grupuri de prieteni si care prefera sa-si organizeze programe dupa gustul si puterea economica a fiecaruia. in concedii se mai dezvolta forma de agroturism valorificata cu orice prilej. în zone foarte frumoase. edilul-şef vrea să implementeze o serie de proiecte pe linie turistică. Se remarca in ultimii ani o pondere tot mai mare de turisti straini care de obicei vin prin Cheile Bicazului. (mai ales in concedii vara si la sarbatorile de iarna. o pîrtie de 19 . Propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice Primarul Gheorghe Ştefan speră ca în scurt timp localitatea să devină un concurent serios pentru staţiunea Poiana Braşov. Acestea urmaresc modul in care un grup se descurca cu rezerve limitate in anumite conditii. 7. vanatoare. Alte activitati: snowmobil (iarna). functie de ceea ce se doreste: team building sau tura de aventura.Ture complexe de munte Muntii din zona sunt plini de salbaticie si de locuri frumoase în acelasi timp. canioning. In celelalte zile se fac alte activitati descrise: rafting. Se adauga turismul individual in week-end si mai ales drumetiile pe munte.2 Fluxurile de turisti Marea majoritate a turistilor ce viziteaza zona vin dinspre Bucuresti pe E85 si apoi de la Bacau pe DN15 cu autoturismele dar si cu autocare sau pe calea ferata. Gradul de aventura poate creste mai mult sau mai putin. cu ATV-ul sau cu jeep-ul iar noaptea se doarme in cort sau la stana. etc.

Bineinteles mai sunt multe de facut pana va ajunge sa concureze cu Valea Prahovei. făcînd o tură completă pe parcursul unei ore. în special ruşi.ro • alte surse 20 . 8. în care era un restaurant. Putem face aşa ceva şi la Piatra Neamţ". caile de acces modernizate . cei doi munţi. Avem numeroase oferte din partea unor afacerişti care doresc să realizeze astfel de proiecte în Piatra Neamţ". Sa speram ca peste cativa ani “ trenurile zapezii” vor trece si pa Valea Bistritei. "În felul acesta vom putea atrage şi cetăţeni din judeţele limitrofe.schi. Bibliografie • http://www. Acea pălărie se învîrtea într-un ritm lent. Concluzii Valea Bistritei se constituie ca o zona de o frumusete fermecatoare unde odata ce ai ajuns iti doresti sa revii cat mai des posibil. care aleg Poiana Braşov pentru a-şi petrece sfîrşitul de săptămînă.neamt. Iar pentru ca serviciile să fie complete. cetăţenii străini. vor fi legaţi de o telegondolă asemănătoare celei inaugurate pe litoral în vara acestui an: "Am contactat deja firma care a realizat telegondola de la Mamaia. ne-a spus dl Ştefan. pe care se afla o pălărie uriaşă. am văzut în Finlanda un turn. un minihotel şi un restaurant. Şi Spania s-a dezvoltat astfel. ar putea să se oprească la Piatra Neamţ. Aceste proiecte trebuie să fie prioritare". pe un vîrf de munte. Apoi. natura a oferit cadrul necesar dar mai trebuie lucrat la mijloacele de semnalizare rutiere si turistice. Cei care luau masa în restaurant puteau astfel să urmărească întreaga privelişte a zonei. D-sa doreşte să valorifice la maximum potenţialul turistic al municipiului: "Cu ocazia unui meci al echipei României.servicii de o mai buna calitate si o mai mare diversitate a posibilitatilor de agrement.evenimentul.ro • http://www. Pietricica şi Cozla. Prin turism putem creşte nivelul de trai al pietrenilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful