Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

-1-

PROIECT LA DISCIPLINA INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE.

Student BOTA IOSIF Anul IV I.S.E.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

-2-

CUPRINS.
1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI. 1.1 INFORMAŢII GENERALE 1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI. 2. DIMENSIONAREA INSTALAŢIE DE ILUMINAT. 2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE. 2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI. 2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES. 2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME. 2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE. 2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX. 3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE. 4. CALCULUL PUTERII CERUTE. CALCULUL RANDAMENTULUI ŞI A FACTORULUI DE PUTERE MEDIU. 5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE. 6. CALCULUL CURENTULUI CERUT. 6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE. 6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE. 7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE. 8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR. 9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI. 9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE. 9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE. 10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE PUTERE. 11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET. 12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE. 13. BIBLIOGRAFIE. RESURSE WEB. 14. ANEXE. - DIMENSIONĂRI ILUMINAT CU PROGRAMUL ELBA-LUX - DIMENSIONARE PARATRĂZNET CU PROGRAMUL INDELEC. - PLANŞE DESENATE.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

-3-

1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI.

1.1 INFORMAŢII GENERALE.
Societatea comercială SC. DEBIT SRL. Tîrgu – Mureş, jud Mureş cu sediul pe strada Materialelor nr.1 are ca principal obiect de activitate, debitarea materialelor feroase şi neferoase precum şi prelucrarea şi obţinerea de produse finite pentru industria auto. Sediul societăţii este alcătuit: - corp administrative cu sala de conducere a procesului tehnologic, - atelier de producţie. - depozit central de materiale. - magazie de produse finite. Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:  Din depozitul de materiale, cu ajutorul macaralei mobile, se pune pe banda transportoare materia prima brută sub forma de profile dreptunghiulare.  Materia primă ajunge în atelier la maşina de debitat, care taie profilele la dimensiunile cerute.  După debitare, cu ajutorul benzii transportoare profilul dimensionat ajunge la strung unde primeşte o formă primară.  După strunjire prin intermediul benzii transportoare se ajunge la freză, unde prin operaţii specifice profilul capată conturul final.  După frezare prin intermediul benzii transportoare, se ajunge la maşina de rectificat unde se face o ultima operaţie de rectificare a unor cote ale piesei auto finale.  Prin intermediul benzii transportoare, piesa auto finalizată trece pe sub o cameră de luat vederi şi un sistem de verificare a cotelor piesei pe post de CTC automat, condus din sala de procese din corpul administrativ, şi apoi piesa ajunge in magazia de produse finite unde este stivuita automat prin alunecare pe role pe etajerele existente.

1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI.
Utilizarea în instalaţia electrică pentru acest obiectiv al motoarelor electrice presupune luarea unor măsuri de compensare a factorului de putere, acest tip de consumatori avînd caracter inductiv.

h u = 3. 2. a) Determinarea înălţimii.h a .4lm 2.4lm d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.8 * 0.7m b) Determinarea indicelui încăperii. Datorită formei pătrate a atelierului şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 25 de corpuri dispuse pe 5 rînduri şi 5 coloane.6m * (8m + 5m) = 1.9lm d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat. 2. i= L*l 10 m * 10 m = h * ( L + l ) 2.DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT.851 c) Determinarea fluxului necesar.8 * 0. h = H . Φnec 61475 . h = H .1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI. = N = n*Φ 2 * 1350 lm = 17.1m – 1.8m = 2.1. Φ nec = ES * S 500 lx * 40 m 2 = M f *µ 0. Datorită formei dreptunghiulare a corpului administrativ şi sala calculatoarelor de proces şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 18 de corpuri dispuse pe 3 rînduri şi 6 coloane. a) Determinarea înălţimii.8 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a corpului administrative şi sala calculatoarelor de proces sunt necesare 18 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218.2m = 2.1.52 = 48076.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES.1m – 0. Φ nec = ES * S 300 lx * 100 m 2 = M f *µ 0.h a .5m – 0.7 m * (10 m +10 m) = 1.h u = 4m – 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.6m b) Determinarea indicelui încăperii.7 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a atelierului sunt necesare 23 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE.61 = 61475.183 c) Determinarea fluxului necesar. i= L *l 8m * 5m = h * ( L + l ) 2.9lm . = N = n*Φ 2 *1350 lm = 22. -4- 2. Φnec 48076 .

3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME.7 m * (5m + 5m) = 0.4lm .1m – 1.53 = 17688.2m = 2.h u = 4m – 0.1m – 1.7m b) Determinarea indicelui încăperii. Φnec 17688 .5 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 7 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. = N = n*Φ 2 * 1350 lm = 3. Datorită formei pătrate a magaziei de produse finite şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 4 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 2 coloane. = N = n*Φ 2 * 1350 lm = 6. Datorită formei dreptunghiulare a depozitului de materii prime şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 8 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 4 coloane.h u = 4m – 0. h = H . Φ nec = ES * S 150 lx * 25 m 2 = M f *µ 0.234 c) Determinarea fluxului necesar. a) Determinarea înălţimii.47 = 9973.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE.6lm d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.2m = 2.1.7m b) Determinarea indicelui încăperii.6lm 2. Φnec 9973 .4lm d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. i= L *l 5m * 5m = h * ( L + l ) 2. -5- 2.h a .7 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 4 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. h = H .1.8 * 0. Φ nec = ES * S 150 lx * 50 m 2 = M f *µ 0.8 * 0.h a .7 m * (10 m + 5m) 1. i= L *l 10 m * 5m = = h * ( L + l ) 2.925 c) Determinarea fluxului necesar. a) Determinarea înălţimii.

. -6- 2.25 )] = 810 W P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0.25 )] = 243 W P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0. Calculul puterii după dimensionarea cu ajutorul programului ELBA-LUX a iluminatului necesar încăperiilor societăţii SC. DEBIT SRL este următorul.25 )] = 6 * [18 * ( 2 + 0.25 )] = 810 W 3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. iar rapoartele obţinute vor fi printate separate şi anexate la proiect.25 )] = 4 * [18 * (2 + 0. Se va folosi programul ELBA LUX.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX. ILUMINAT DIN ATELIER Pentru circuitul C13 calculul puterii se desfăşoară astfel: ILUMINAT DIN DEPOZIT Pentru circuitul C16 calculul puterii se desfăşoară astfel: ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSE Pentru circuitul C18 calculul puterii se desfăşoară astfel: ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES Pentru circuitul C29 calculul puterii se desfăşoară astfel: P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0.25 )] =162 W P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0.25 )] = 20 * [18 * ( 2 + 0.25 )] = 20 * [18 * ( 2 + 0.

11 000 950 0.4 3.85 84 17.5 10) APARATE DE AER CONDIŢIONAT„ SAMSUNG” (MONOFAZIC).79 86 22. 1.78 7.4 2) BANDĂ TRANSPORTOARE „ASU 200L-8” (TRIFAZIC).500 1420 8.2 6 3) MAŞINA DEBITAT „ASA 160L-6” (TRIFAZIC).81 84 67 CURENT PORNIRE I p / In 6.56 14.89 0.5 6) MAŞINĂ RECTIFICAT „TMM 112T” (TRIFAZIC).6 2 9) VENTILATOR ATELIER „TCBT/4-710/L” (TRIFAZIC). -7- TIPURI DE MOTOARE ŞI CARACTERISTICILE PRINCIPALE DIN PROIECT.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. 2.5 7) BANDĂ TRANSPORTOARE „TMM 100TB” (MONOFAZIC).500 2920 1460 0.5 4.89 73 13 4. 9000 2855 0. PUTEREA TURAŢIA FACTORUL RANDAMENT CURENT DE PUTERE NOMINAL P[W] n[rot/min] cos φ η [%] I n [A] 30 000 720 0. 2. 1) MACARA DEPOZIT “AIM-8U” (TRIFAZIC). 4000 2830 0.200 1420 0.4 6 4) STRUNG CU 2 VITEZE „ATD 160M 2/4 A” (TRIFAZIC).79 84 28.85 83 87 19. 2.65 7 7 5) FREZĂ „ATF 132M-2” (TRIFAZIC).78 89 31. 10 000 7. .700 1200 7. 15 000 720 0.500 2 ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN ATELIER.6 8) VENTILATOR DEPOZIT „TCFB/4-630/H” (MONOFAZIC).

8 0.95 0.8 0.89 0.86 0. Nr.98 0. faze 1 1 1 1 3 cos φ 0.7 3x22.8 0.5 ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES.5 3x3.7 3x17. circ 1 2 3 4 5 Destinaţie circuit Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Iluminat normal Fortă Pi [W] 3500 1500 1500 243 30000 Nr.9 η 0.8 0.8 0.83 0.95 0.85 0. Nr.98 0.8 0. Nr.7 4x20.8 0.8 0.5 3x11 3x11.8 0.78 0.4 Tip receptor Ventilator depozit Utilizare generala Utilizare generala Corp fluorescent Macara depozit Lungimea circuitului [m] 3x15 3x9 3x9.5 4.5 4x22.8 0.2 3x19 3x7.8 0.4 3x47.89 0.5 ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN DEPOZIT.4 6 7 7.8 0.98 k=Ip/In 6.2 3x21.8 0.95 η 0. circ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Destinaţie circuit Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Priză monofzată 4 Priză monofzată 5 Priză monofzată 6 Priză monofzată 7 Priză monofzată 8 Priză monofzată 9 Iluminat normal Fortă Fortă Fortă Fortă Fortă Fortă Pi [W] 3500 3500 3500 3500 3500 3500 1500 1500 1500 810 15000 11000 10000 9000 4000 2500 Nr.8 0.8 0. circ 1 2 3 4 Destinaţie circuit Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Iluminat normal Pi [W] 3500 1500 1500 162 Nr.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.84 0. faze 1 1 1 1 cos φ 0.5 Tip receptor Banda transportoare Banda transportoare Banda transportoare Banda transportoare Aer conditionat 1 Aer conditionat 2 Utilizare generala Utilizare generala Utilizare generala Corp fluorescent Banda transportoare Masina de debitat Strung 2 viteze Freza Masină de rectificat Ventilator -8Lungimea circuitului [m] 3x7.8 0.8 0.5 4x12 ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSE.2 4x13.2 4x17.8 0.81 η 0.85 0. .7 3x14.84 k=Ip/In 6.8 0.7 4x23.8 0. faze 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 3 3 3 3 3 cos φ 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.7 4x9.8 0.79 0.2 3x11.7 3x11.8 0.98 k=Ip/In Tip receptor Ventilator depozit Utilizare generala Utilizare generala Corp fluorescent Lungimea circuitului [m] 3x7 3x3.8 0.79 0.8 0.

8 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.8 0. Nr. CALCULUL PUTERII CERUTE.5 3x42.8 0.8 0.8 0.8 0. circ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Destinaţie circuit Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Priză monofzată 4 Priză monofzată 5 Priză monofzată 6 Priză monofzată 7 Priză monofzată 8 Priză monofzată 9 Priză monofzată10 Iluminat normal Pi [W] 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 810 Nr.8 0.8 0.8 0. Calcularea randamentului si factorului de putere mediu.8 0.8 0.95 η 0.5 Nr.5 3x5. faze 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 cos φ 0.8 0. .8 0.8 0.8 0.5m 3 x 15.5 3x9.5 3x10.8 0.98 k=Ip/In Tip receptor Aparatura birou Aparatura birou Aparatura birou Aparatura birou Aparatura birou Aparatura server Aer conditionat 1 Aer conditionat 2 Aer conditionat 3 Aer conditionat 4 Corp fluorescent -9Lungimea circuitului [m] 3x3 3x5 3x8 3x7 3x9 3x12 3x4.8 0. circuit 1 2 3 4 5 6 Legătura între tablouri TP1 – TS1 TG – TP1 TG – TP2 TG – TP3 TG – TP4 PT .5m 4 x 5m 4.8 0.8 0.TG Lungimea circuit între tablouri 5 x 23m 5 x 22m 5 x 8m 3 x 22.8 0.

8 0.9 j=1 j j ∑η n Pj η= ∑P ∑η j =1 j =1 n n j Pj j = 12000 + 8800 + 8000 + 7200 + 3200 + 2500 41700 = = 0.89 0.84 0.81 0.84 * 0.89 + 0.98 * 0.98 j cos ϕ = n = = = 0.98 j cos ϕ = n = = = 0.84 Tablou TDP 1 Pi [W] 77810 TDP 2 (Depozit) 24000 1700 243 + + 30944 j=1 0.86 12000 8800 8000 7200 3200 2500 48409 + + + + + 0.98 Ksim 0.95 j=1 j j ∑η n Pj η= ∑P ∑η j =1 j =1 n n j Pj j = 24000 + 1700 + 243 25943 = = 0.8 0.84 0.81 Pj 24000 1700 243 38191 + + ∑ η ⋅ cosϕ 0.83 * 0.84 2200 2500 810 66485 48409 + 4 * + 2* + 0.8 0.83 0.81 Randament 0.8 0.82 Pj 2200 2500 810 81063 ∑ η ⋅ cosϕ 58631 + 4 * 0.86 0.8 0.8 + 0.98 * 0.83 Tablou TDP 2 Pi [W] 36743 Pc [W] 25943 .83 0.95 j=1 j j ∑η n Pj 48409 + 4 * η= ∑P ∑η j =1 j =1 n n j Pj j = 41700 + 4 * 2200 + 2 * 2500 + 810 56310 = = 0.85 0.85 * 0.84 0.98 Pc [W] 56310 Ksim 0.8 * 0.8 + 2 * 0.85 0.98 j cosϕ = n = = = Pj 12000 8800 8000 7200 3200 2500 58631 ∑ η ⋅ cosϕ 0.10 - TDS 1 (Atelier) 12000 8800 8000 7200 3200 2500 + + + + + 48409 j=1 0.8 0.89 0.89 * 0.79 + 0.84 * 0.7 Factor de putere 0.98 * 0.79 + 0.8 * 0.98 Pc [W] 41700 Ksim 0.86 Tablou TDS 1 Pi [W] 51500 TDP 1 (Atelier) 2200 2500 810 + 2* + 66485 j=1 0.8 0.86 0.86 * 0.82 Randament 0.84 0.8 * 0.78 + 0. .83 24000 1700 243 30944 + + 0.82 Randament 0.9 Factor de putere 0.7 Factor de putere 0.85 + 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

82 0.81 Pj 56310 25943 1862 20310 154912 + + + ∑ η ⋅ cosϕ 0.8 0.95 j=1 j j 4* ∑η n Pj η= ∑P ∑η j =1 j =1 n n j Pj j = 4 * 2500 + 5 *1500 + 2000 + 810 20310 = = 0.8 0.98 Pc [W] 20310 Ksim 0.81 Pj 1700 162 2830 + ∑ η ⋅ cos ϕ 0.98 j cos ϕ = n = = = 0.83 0.82 56310 25943 1862 20310 125979 + + + 0.11 - TDP 3 (Magazie) 1700 162 + 2290 j=1 0.81 0.8 0.8 Factor de putere 0.8 + 0.6 Factor de putere 0.83 * 0.81 1700 162 2290 + 0.81 0.9 Factor de putere 0.8 + 0.84 0.81 Randament 0.8 * 0.8 0.8 0.8 0.80 j=1 j j ∑η n Pj η= ∑P ∑η j=1 j=1 n n j Pj j = 56310 + 25943 + 1862 + 20310 104425 = = 0.80 Pc [W] 104425 Ksim 0.80 Randament 0.98 * 0.8 + 5 * 0.83 0.98 cos ϕ = n = = = 0.81 0.81 Tablou TDP 3 Pi [W] 6662 Pc [W] 1862 TDP 4 (Administrativ si sala proces) 2500 1500 2000 810 + 5* + + 25202 j=1 j 0.81 * 0.80 2500 1500 2000 810 25202 4* + 5* + + 0.8 0.8 * 0.82 Tablou TDG Pi [W] 157025 .8 0.8 * 0.81 0.84 * 0. .80 * 0.81 Randament 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.8 * 0.95 j=1 j j ∑η n Pj η= ∑P ∑η j =1 j =1 n n j Pj j = 1700 + 162 1862 = = 0.98 * 0.98 Ksim 0.80 Pj 2500 1500 2000 810 31339 ∑ η ⋅ cos ϕ 4 * 0.80 j cos ϕ = n = = = 0.84 0.80 Tablou TDP 4 Pi [W] 35810 TDG (General) 56310 25943 1862 20310 + + + 125979 j=1 0.8 0.

Alegerea transformatorului se face respectând următoarea condiţie: Str ≥ ScPT.920 Sn standardizat [kVA] 160 Alegerea transformatorului de alimentare a consumatorului.92 Sn calculat [kVA] 128. Deoarece în componenţa consumatorului nu există consumatori vitali se va utiliza un singur transformator.920 kVA Pc [W] 10442 5 Qc [VAr] 75604 Factor de putere calculat 0. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.puterea aparentă determinată prin calcul.tensiune secundară .2 % .5 kW .12 - 5. Puterea aparentă a transformatorului se calculează cu relaţia: 2 ScPT = Pc2 + Q c Puterea electrică activă cerută este: Pc = 104425 W si cosφ = 0.10 kW uk = 4% I0 =2.tensiune primară .grupa de conexiuni . .920 kVA S-a ales un transformator în ulei cu următoarele caracteristici: .4 kV Yyn-5 P0 =1. Calculul puterii aparente a transformatorului.81 Factor de putere neutral 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.6042 = 128.425 + 75.pierderi la mers în gol .puterea aparentă a transformatorului ScPT .81 Puterea electrică reactivă cerută este: 2 Qc = Pc ⋅ tg ϕ =104425 * 0.putere aparentă nominală . unde : Str .pierderi la mers în scurtcircuit Pk = 2.724 = 75604 VAr = 75 .curentul de mers în gol Sn = 160 kVA Un1 = 20 kV Un2 = 0.604kVAr Puterea aparentă a transformatorului este: 2 ScPT = Pc + Q 2 c = 104.tensiunea de scurtcircuit . ScPT = 128.

45 A Circuitul C4 (Freză) .Tensiunea de alimentare I c 4 = 3 * U * cos ρ *η = l 4 4 Pc 4 9000 W 7200 W 380 V 7200 kVA 3 * 380 V * 0.89 * 0.Tensiunea de alimentare I c1 = 3 * U * cos ρ *η = l 1 1 Pc1 15000 W 12000 W 380 V 12000 VA 3 * 380 V * 0.Puterea cerută .Puterea instalată .Tensiunea de alimentare I c 3 = 3 * U * cos ρ *η = l 3 3 Pc 3 10000 W 8000 W 380 V 8000 VA 3 * 380 V * 0.86 Circuitul C3 (Strung cu 2 viteze) .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. 6.79 * 0.89 =26. CALCULUL CURENTULUI CERUT.32 A Circuitul C5 (Maşină de rectificat) .Puterea cerută .91 A .26 A Circuitul C2 (Maşină de debitat) .Puterea instalată .13 - 6. Circuitul C1 (Bandă transportoare depozit-atelier) .Puterea cerută .1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE.83 =16.Tensiunea de alimentare I c 5 = 3 * U * cos ρ *η = l 5 5 Pc 5 4000 W 3200 W 380 V 3200 VA 3 * 380 V * 0.Puterea instalată .84 =15.Puterea cerută .Puterea instalată .Tensiunea de alimentare I c 2 = 3 * U cos ρ *η = l 2 2 Pc 2 11000 W 8800 W 380 V =19.85 * 0.67 A 8800 VA 3 * 380 V * 0.79 * 0. .84 = 6.Puterea instalată .78 * 0.Puterea cerută .

72 A f 10 10 .9 4.Puterea instalată .Tensiunea de alimentare I c 6 = 3 * U * cos ρ *η = l 6 6 Pc 6 2500 W 2500 W 380 V 2500 VA = 3 * 380 kV * 1 * 0.Tensiunea de alimentare Pc 8 2200 VA 3500 W 2200 W 230 V I c 8 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.72 A f 9 9 Circuitul C10 (Priză bandă transportoare maşina de rectificat-magazie produse finite) . .Tensiunea de alimentare Pc 9 2200 VA 3500 W 2200 W 230 V I c 9 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.73 = 14.73 = 14.Puterea instalată .Puterea cerută .89 * 0.Tensiunea de alimentare Pc 7 2200 kVA 3500 W 2200 W 230 V I c 7 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.14 - Circuitul C6 (Ventilator atelier) .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.Tensiunea de alimentare Pc10 2200 VA 3500 W 2200 W 230 V I c10 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Puterea instalată .72 A f 7 7 Circuitul C8 (Priză bandă transportoare strung-freză) .Puterea instalată .Puterea cerută .89 * 0.Puterea cerută .72 A f 8 8 Circuitul C9 (Priză bandă transportoare freză-maşină de rectificat) .Puterea cerută .Puterea cerută .89 * 0.73 = 14.73 = 14.89 * 0.22 A Circuitul C7 (Priză bandă transportoare maşina de debitat-strung) .Puterea instalată .

Puterea instalată .Puterea cerută .Puterea cerută .Tensiunea de alimentare I c14 = 3 * U * cos ρ *η = l 14 14 Pc14 30000 W 24000 W 380 V 24000 VA 3 * 380 V * 0.8 =11.Puterea instalată .8 = 16. .Puterea cerută .Tensiunea de alimentare Pc12 2500 VA 3500 W 2500 W 230 V I c12 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Tensiunea de alimentare Pc13 810 VA 810 W 810 W 230 V I c13 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.78 A f 13 13 Circuitul C14 (Macara depozit) .1 atelier) .Tensiunea de alimentare Pc11 2500 VA 3500 W 2500 W 230 V I c11 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.84 =53.Puterea instalată .2 atelier) .98 A f 11 11 Circuitul C12 (Priză aer condiţionat nr.8 = 16.Puterea cerută .8 * 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.Puterea instalată .98 A f 12 12 Circuitul C13 (Iluminat atelier) .81 * 0.95 * 0.Tensiunea de alimentare Pc15 1700 VA 3500 W 1700 W 230 V I c15 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 =3.Puterea instalată .59 A Circuitul C15 (Priză ventilator depozit) .Puterea cerută .8 * 0.54 A f 15 15 .15 - Circuitul C11 (Priză aer condiţionat nr.

8 * 0.Tensiunea de alimentare Pc17 1700 VA 3500 W 1700 W 230 V I c17 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 * 0.8 =16.Puterea cerută .Puterea cerută .95 =1.98 A f 19 19 Circuitul C20 (Priză aer condiţionat 2 sală conducere procese) .Tensiunea de alimentare Pc16 243 VA 243 W 243 W 230 V I c16 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Puterea cerută .Tensiunea de alimentare 3500 W 2500 W 230 V .Puterea cerută .Puterea instalată .Puterea cerută .54 A f 17 17 Circuitul C18(Iluminat magazie de produse finite) .16 - Circuitul C16 (Iluminat depozit) .Puterea instalată .95 =0.13 A f 16 16 Circuitul C17 (Priză ventilator magazie de produse finite) .Puterea instalată .Puterea instalată .Tensiunea de alimentare Pc18 162 VA 162 W 162 W 230 V I c18 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Puterea instalată .Tensiunea de alimentare Pc19 2500 VA 3500 W 2500 W 230 V I c19 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 * 0.8 * 0.8 =11.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. .75 A f 18 18 Circuitul C19 (Priză aer condiţionat 1 sală conducere procese) .

Puterea instalată .Puterea instalată .98 A f 20 20 Circuitul C21 (Priză aer condiţionat 3 corp administrativ) .19 A f 24 24 Circuitul C25 (Priză aparatură sală conducere procese) .Puterea instalată .98 A f 22 22 Circuitul C23 (Priză server sală conducere procese) .8 =13.Tensiunea de alimentare Pc 24 2500 VA 3500 W 1500 W 230 V I c 24 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 A f 21 21 Circuitul C22 (Priză aer condiţionat 4 corp administrativ) .8 =16.Puterea instalată .8 * 0.8 =16.8 * 0.Tensiunea de alimentare Pc 21 2500 VA Pc 20 2500 VA 3500 W 2500 W 230 V I c 21 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 =10. .Tensiunea de alimentare 3500 W 1500 W 230 V .Puterea cerută .Tensiunea de alimentare Pc 22 2500 VA 3500 W 2500 W 230 V I c 22 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Tensiunea de alimentare Pc 23 2000 VA 3500 W 2000 W 230 V I c 23 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.58 A f 23 23 Circuitul C24 (Priză aparatură sală conducere procese) .Puterea cerută .17 - I c 20 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Puterea cerută .8 * 0.Puterea cerută .8 * 0.8 * 0.Puterea cerută .Puterea instalată .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.8 =16.

Puterea cerută .8 * 0.Puterea instalată .8 * 0.8 =10.Puterea instalată .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.Tensiunea de alimentare Pc 28 3500 W 1500 W 230 V I c 28 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.Tensiunea de alimentare Pc 26 2500 VA 3500 W 1500 W 230 V I c 26 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.19 A 2500 VA Circuitul C26 (Priză aparatură sală conducere procese) .8 =10.Puterea instalată .Tensiunea de alimentare Pc 27 2500 VA 3500 W 1500 W 230 V I c 27 = U * cos ρ *η = 230 V * 0. .18 - I c 25 = U f Pc 25 * cos ρ 25 *η 25 = 230 V * 0.19 A f 27 27 Circuitul C28 (Priză aparatură birou corp administrativ) .Puterea cerută .8 =10.Puterea cerută .Tensiunea de alimentare Pc 29 810 VA 2500 VA 810 W 810 W 230 V I c 29 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.95 =3.19 A f 26 26 Circuitul C27 (Priză aparatură birou corp administrativ) .78 A f 29 29 .Puterea cerută .8 =10.19 A f 28 28 Circuitul C29 (Iluminat corp administrativ şi sală conducere procese) .Puterea instalată .8 * 0.98 * 0.

19 10.26 19.19 10. Circuit 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Pi [W] 15000 11000 10000 9000 4000 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 810 30000 3500 243 3500 162 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 810 Pc [W] 12000 8000 8000 7600 3200 2500 2200 2200 2200 2200 2500 2500 810 24000 1700 243 1700 162 2500 2500 2500 2500 2000 1500 1500 1500 1500 1500 810 Un [V] 380 380 380 380 380 380 230 230 230 230 230 230 230 380 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 Ic [A] 26.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.59 11.58 10.72 14.54 1. .72 14.91 4.22 14.98 13.98 16.54 0.78 53.67 16.78 .98 16.98 3.45 15.19 10.32 6.19 3.13 11.72 14.98 16.75 16.19 10.98 16.19 - Nr.72 16.

81 * 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.82 Pcol 2 56310 = = 124. .82 Pcol 1 41700 = = 89.83 0.62 A 3 * 380 * 0.81 25943 = 58.84 A 3 ⋅ U n ⋅ cosϕ med 1 ⋅ ηmed 1 3 ⋅ 380 ⋅ 0.84 Coloana 3 (TDP 2) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: I col 3 = 25943 W 380 V 0.20 - 6.81 * 0.81 0.81 .86 Coloana 2 (TDP 1) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 2 = 56310 W 380 V 0.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE.83 Pcol 3 = 3 * U n * cosϕmed 3 * ηmed 3 Coloana 4 (TDP 3) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 4 = 1862 W 230 V 0.20 A 3 ⋅ U n ⋅ cosϕ med 2 ⋅ ηmed 2 3 ⋅ 380 ⋅ 0.82 ⋅ 0. Coloana 1 (TDS 1) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 1 = 41700 W 380 V 0.33 A U n * cos ϕmed 4 * ηmed 4 230 * 0.84 0.86 0.82 ⋅ 0.81 Pcol 4 1862 = = 12.

80 0.84 124.97 A U n * cos ϕmed 5 * ηmed 5 230 * 0.80 * 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.97 235.20 58.83 Nr.83 0.81 Pcol 6 104425 = = 235.80 Pcol 5 20310 = = 137 .33 137.62 12.99 .80 Coloana 6 (TDG) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 6 = 104425 W 380 V 0. Circuit/Coloană Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3 Coloana 4 Coloana 5 Coloana 6 Pi [W] 51500 77810 36743 6662 35810 157025 Pc [W] 41700 56310 25943 1862 20310 104425 Un [V] 380 380 380 230 230 380 Ic [A] 89.21 - Coloana 5 (TDP 4) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 5 = 20310 W 230 V 0.99 A 3 * U n * cosϕcol 6 * ηcol 6 3 * 380 * 0. .81 * 0.

atunci când acestea cât şi conductoarele active sunt din acelaşi material. 4) Secţiunea aleasă va trebui să ducă la pierderi de tensiune sub valorile admisibile impuse de norme. 3) Secţiunea aleasă va trebui să se verifice la stabilitatea termică în regimul de scurtă durată la care poate fi supusă.22 - 7.numărul de conducte montate simultan în acelaşi tub de protecţie. Ima este în funcţie de: . densitatea de curent la pornire va fi mai mică decât valoarea admisibilă ( [A/mm 2 ]) . Secţiunea conductelor sau cablurilor electrice pentru circuitele şi coloanele electrice se stabileşte ca secţiunea minimă care respectă următoarele condiţii: 1) În regimul de lungă durată (permanent) încărcarea maximă admisibilă ( I ma ) a secţiunii trebuie să fie: Ima ≥ In unde: In este curentul transportat de circuit sau coloană. secţiunile din acest tabel sunt secţiuni minime rezultate din condiţiile de rezistenţă mecanică la transport şi montare şi de siguranţă în funcţionare. în tub de protecţie etc). Conductoarele de protecţie (PE) trebuie să aibă secţiunile cel puţin egale cu acelea prevăzute în tabelul urmator.modul de montare (aparent. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE. . Condiţia 4 se verifică după dimensionarea tuturor circuitelor şi coloanelor.felul izolaţiei conductelor sau cablurilor electrice.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. . 2) Secţiunea să fie mai mare sau cel puţin egală cu secţiunea minimă impusă de Normativul I 7 . j admCu = 35 .natura conductoarelor (cupru sau aluminiu). j admAl = 20 [A/mm 2 ]. secţiunea se va mări pe porţiunea sau porţiunile unde pierderea este mare. Dacă aceasta nu se respectă. până la valoarea sau valorile ce fac condiţia îndeplinită. îngropat în sol. . . în cazul pornirii motoarelor.

5 2.5 . dar minim .5 de fază Circuite de priză.75 . conductor de 1. între tabloul principal şi tabloul secundar.5 fază Circuite de lumină.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.5 conductor de fază O singură priză.conductoare multifilare 0. conductor 1. conductor de 2.5 4 determina prin calcul. conductor de 1. se va 2. 1 2.5 4 fază Circuite de forţă. .5 2.5 2.conductoare unifilare Un singur corp de iluminat.23 - Secţiunea conductorului de fază a instalaţiei s [mm 2 ] s ≤ 16 16 < s ≤35 s > 35 Secţiunea minimă a conductorului de protecţie (PE) spe [mm 2 ] S 16 s/2 Alegerea secţiunii conductoarelor se face ţinându-se cont şi de secţiunile minime admisibile în funcţie de destinaţia conductoarelor din tabelul urmator: Secţiuni minim admise pentru conductoare utilizate în interiorul clădirilor Destinaţia conductoarelor Secţiunile minime ale conductoarelor [mm 2 ] Cupru Aluminiu Interiorul corpurilor de iluminat 0.5 fază Coloane.

PC sau IC.200 1.943 0.135 1. de temperatură şi în funcţie de natura izolaţiei. în funcţie de natura izolaţiei şi numărul de conductoare montate într-un tub de protecţie (anexa 8 din normativul I7).745 0.845 0.250 1.0 1.884 0.24 - Cunoscând valoarea puterilor de calcul.110 1.195 1. pentru un circuit sau coloană.053 1. se face ţinând cont şi de condiţiile concrete în care vor funcţiona aceastea. pentru temperatura mediului ambiant de +25°C. pentru o anumita secţiune. corespunzător unor condiţii. (Iad). de regulă. .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. alegerea secţiunii.471 +5 +10 +15 +20 +25 +30 +35 +40 +45 +50 +55 +60 . curentul admisibil (Iad) al producătorului se corectează astfel : I’ad = Iad k unde: k .535 0.818 0.0 0.667 0.070 1.coefîcient de corecţie după temperatura mediului ambiant (anexa 10 din normativul I7 ) Iad .156 1.577 0.655 0. Pentru circuitele şi coloanele care se montează în interior. Producătorul conductoarelor sau cablurilor indică o valoare admisibilă a curentului.curentul admisibil al unei secţiuni în regim permanent.926 0. ÎN FUNCŢIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT Temperatura mediului ambiant [oC] Coeficienţi de corecţie Temperatura admisă pe conductor o + 60 C (conductoare + 70oC (conductoare cu izolaţie de cauciuc) neizolate şi conductoare cu izolaţie de PVC) 1. COEFICIENŢII DE CORECŢIE A CURENŢILOR MAXIMI ADMISIBILI ÎN CONDUCTOARE.757 0. din condiţia de asigurare a stabilitâţii termice a căii de curent.

de PVC sau cauciuc AFY FcTi Montate în tub Montate în tub Libe Liber Nr. la izolaţie de cauciuc Secţiunea nominală a conductorului [mm2] 1 1.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.25 - CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE Temperatura mediului ambiant: + 250 C Temperatura maximă admisă pe conductor: + 700 C.6 14 12 11 10 20 17 14 13 11 25 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82 10 84 76 67 137 74 66 60 53 107 0 12 10 98 87 168 95 83 76 65 132 5 8 15 13 12 109 210 118 103 94 82 165 0 5 3 20 17 15 137 260 155 131 119 104 205 0 1 6 24 21 19 174 310 187 166 151 133 245 1 8 8 27 25 22 196 365 217 191 174 153 285 2 0 8 31 28 25 224 415 238 214 195 171 310 0 0 5 475 375 560 440 645 510 .5 2.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 Intensităţile curenţilor [A] Conductoare de cupru cu Conductoare de aluminiu cu izolaţie izolaţie de PVC sau cauciuc FY. Conductoare în re în e în tub tub aer aer 2 3 4 5. Conductoare în Nr.6 2 3 4 5. la izolaţie de PVC . + 600 C. .

Tensiune de alimentare [V] 380 380 380 380 380 380 230 230 230 230 230 230 230 380 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 Circuit Cir 1 Cir 2 Cir 3 Cir 4 Cir 5 Cir 6 Cir 7 Cir 8 Cir 9 Cir 10 Cir 11 Cir 12 Cir 13 Cir 14 Cir 15 Cir 16 Cir 17 Cir 18 Cir 19 Cir 20 Cir 21 Cir 22 Cir 23 Cir 24 Cir 25 Cir 26 Cir 27 Cir 28 IC [A] 26.5 4x16 3x2.5 3x2. 12. şi numai necesită tuburi de protecţie.5 3x1. 25.19 10. 10.5 CYY 3x2.5 3x2.59 11.5 CYY 3x2. – HFXS 16 Circuitul 14. 9.19 10. – HFXS 25 material plastic fără halogen. Circuitul 2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 3x2.5 3x1.26 19.72 14.5 3x2.72 16.91 4.5 CYY 3x2. 17.54 1.5 CYY 3x2.5 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 4x16 CYY 3x2.98 16.5 4x2.5 3x2. – HFXS 20 Circuitul 7.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. 11.19.78 53.98 13.5 CYY 3x2. 6. .5 CYY 3x2. 21.58 10.72 14. 15.5 3x2.5 .98 16. – HFXS 50 La celelalte coloane s-au folosit cabluri cu armătură metalică cu benzi de oţel.5 CYY 3x2.32 6.5 CYY 3x2.98 16.5 CYY 3x2. 27.5 3x2.5 3x2.5 CYY 3x2. – HFXS 25 Circuitul 5.5 3x2.22 14. 28.5 Tip cablu CYY 4x6 CYY 4x4 CYY 4x4 CYY 4x4 CYY 4x2.5 3x1. – HFXS 32 Coloana1.98 16.5 CYY 3x2.72 14. 20.45 15.5 CYY 3x2.5 3x2. 23.13 11.5 CYY 3x2.5 3x2.98 3.5 3x2.5 3x2.5 3x2. 8.5 CYY 3x1. 16.5 3x2.5 CYY 4x2.5 CYY 3x1.75 16.67 16. trageri. rezistente la loviri.19 10. 24. – HFXS 20 Circuitul 13.5 3x2. 22. 4. 3. Circuitul 1.54 0.19 10. 26. 18.19 Nr conductoare 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 sSTAS [mm 2 ] 4x6 4x4 4x4 4x4 4x2.5 CYY 3x1.26 - 400 - - - - 750 - - - - 605 Tuburi folosite la protecţia cablurilor electrice.5 CYY 3x2. rezistenţă mecanică medie. rezistent la flacăra foarte flexibile.

78 3 Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.82 Protecţie suprasarcină Da Randament 0.32 6.82 Protecţie suprasarcină Da Da Randament 0.62 12.86 Protecţie diferenţială 30mA Tip disIap Nr. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR.91 4.67 16.72 Pc [W] 56310 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 -//Iap [A] 20 20 Ksim 0.5 3x50 4x185 Tip cablu CYY 5x35 CYAbY 5x70 CYAbY 5x35 CYAbY 3x2.32 6. Tabloul electric TDS 1 Tablou TDS 1 Circuit (Coloană) 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 Pi [W] 51500 IC [A] 26.22 Pc [W] 41700 Ksim 0.5 230 CYY 3x1.27 3x1.5 CYAbY 3x50 CYAbY 4x185 8.5 Tensiune de alimentare [V] 380 380 380 230 230 380 Coloana Col 1 Col 2 Col 3 Col 4 Col 5 Col 6 IC [A] 89.7 Nr.7 Factor de putere 0.97 235.45 15.26 19. poli 1P+N 1P+N Factor de putere 0.99 Nr conductoare 5 5 5 3 3 4 sSTAS [mm 2 ] 5x35 5x70 5x35 3x2.Cir 29 3.67 16. junctor [A] poli RCBO 32 3P+N DXTM 6000 -//25 3P+N -//20 3P+N -//20 3P+N -//10 3P+N -//10 3P+N Tip contactor LC1D32 LC1D25 LC1D25 LC1D25 LC1D09 LC1D09 Protecţie scurtcircuit Da Da Da 30mA Da Da 30mA Da Da 30mA Da Da 30mA Da Da 30mA Întreruptor automat magneto-termic GV2ME32 GV2ME22 GV2ME22 GV2ME21 GV2ME14 GV2ME10 Tabloul electric TDP 1 Tablou TDP 1 Circuit (Coloană) 7 8 Pi [W] 77810 IC [A] 14.22 26.91 4.33 137.84 Protecţie diferenţială 30mA 30mA Protecţie scurtcircuit Da Da .26 19. .45 15.20 58.72 14.84 124.

59 11.81 Protecţie diferenţială 30mA 30mA Protecţie scurtcircuit Da Da Tabloul electric TDP 4 Tablou TDP 4 Circuit (Coloană) 19 Pi [W] 35810 IC [A] 16.78 14. junctor [A] poli RCBO 63 3P+N DXTM 6000 -//16 1P+N -//6 1P+N Tip contactor LC1D65A Protecţie scurtcircuit Da Da Da 30mA Da Da 30mA Întreruptor automat magneto-termic GV3P65 Tabloul electric TDP 3 Tablou TDP 3 Circuit (Coloană) 17 18 Pi [W] 6662 IC [A] 11.6 Nr.80 Protecţie diferenţială 30mA Protecţie scurtcircuit Da .81 Protecţie suprasarcină Da Da Randament 0.9 10 11 12 13 7 8 9 10 14.98 3.83 Protecţie diferenţială 30mA Tip disIap Nr.72 14. .81 Protecţie suprasarcină Da Randament 0.13 53.9 Factor de putere 0.75 Pc [W] 1862 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 -//Iap [A] 16 6 Ksim 0. poli 1P+N Factor de putere 0.72 Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.72 14. poli 1P+N 1P+N Factor de putere 0.54 1.72 14.9 Nr.80 Protecţie suprasarcină Da Randament 0.98 16.59 Pc [W] 25943 Ksim 0.98 Pc [W] 20310 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 Iap [A] 25 Ksim 0.72 16.54 0.72 14.28 -//20 1P+N Da Da 30mA -//20 1P+N Da Da 30mA -//25 1P+N Da Da 30mA -//25 1P+N Da Da 30mA -//6 1P+N Da Da 30mA Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic LC1K09 GV2P14 LC1K09 GV2P14 LC1K09 GV2P14 LC1K09 GV2P14 Tabloul electric TDP 2 Tablou TDP 2 Circuit (Coloană) 14 15 16 14 Pi [W] 36743 IC [A] 53.

19 10. Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru motoare va fi de 6 kA.19 10.8 Nr.protecţie la scurtcircuit .29 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA Tabloul electric TDG Tablou TDG Circuit (Coloană) Col 2 Col 3 Col 4 Col 5 Pi [W] 157025 IC [A] 124.98 16.98 13.78 -//-//-//-//-//-//-//-//-//-//- 25 25 25 20 16 16 16 16 16 6 Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.destinaţia circuitelor fiind de utilizare industrială.19 10.protecţia la suprasarcină se va regla la 1.82 Protecţie diferenţială 300mA 300mA 30mA 300mA Protecţie scurtcircuit Da Da Da Da Pentru protecţia circuitelor şi coloanelor în aceste tablouri s-au prevazut protecţii cu disjunctoare diferenţiale care asigură 3 funcţii: . Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru iluminat şi utilizare civilă va fi de 6 kA. . Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba B .2 din valoarea curentului nominal.33 137.protecţie diferenţială Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba C .97 Pc [W] 104425 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 -//-//-//Iap [A] 160 80 25 160 Ksim 0.62 12.58 10.19 3.98 16. Pentru circuitele care alimentează motoare electrice .81 Protecţie suprasarcină Da Da Da Da Randament 0.20 58. poli 3P+N Protecţie suprasarcină Da Protecţie scurtcircuit Da Protecţie diferenţială 30mA .19 10. Circuit (Coloană) 14 IC [A] 53.protecţie la suprasarcină .destinaţia circuitelor fiind de iluminat şi utilizare civilă.20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 16. poli 3P+N 3P+N 1P+N 1P+N Factor de putere 0.59 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 Iap [A] 63 Nr.

pentru circuitele motoarelor: jp = Ip Sf ≤ jadm unde: jp . Ick .59 Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.59 53.59 53. Ip . . Verificare la densitate de curent se face pentru circuitele motoarelor şi coloanele ce deservesc tablourile de alimentare a acestora.59 53.59 53. .este densitatea de curent la pornire (A/mm2). [A] k= 1 N− 1 unde: Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare Icol unde: Ipmax .1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE.59 53. Pentru ca această verificare să fie satisfăcută toate densităţile de curent rezultate trebuie să fie mai mici decât 35 A/mm2 în cazul în care conductoarele folosite sunt din cupru .este cel mai mare curent de pornire (A).curentul de pornire al motorului . 9.MOTOR 30kW 14 14 14 14 14 14 14 53. Sf . Această verificare se face pentru fiecare circuit şi coloană.pentru coloanele secundare de forţă: jp = Ico l ≤  A  jad m 2  mm  Sf = Ipmax + ∑Ick .59 53.30 Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic LC1D65A GV3P65 Tip contactor Tip siguranţa fuzibilă AR 8110 MPR NT1-408 Tip releu termic(suprasarcină) Tip întreruptor automat(scurtcircuit) TSA 63 AMRO 660V Tip comutator stea-triunghi CST 8199 .IP31 9.secţiunea aleasă pentru conductorul de fază (mm2). Circuitele ce alimentează motoare electrice sunt următoarele: .curentul de calcul pentru un receptor k (A). VERIFICAREA INSTALAŢIEI.

. Circuitul 2 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 19.02 A 4 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. Circuitul 3 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 16. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7*In.6 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 6 jp = jp = În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 118 .31 - Circuitul 1 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 26.15 A 4 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf I P 159 . .67 A 118.26 A 159. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.02 = = 29. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In.6 A 6 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 4 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia normativ I7/2002.6 = = 26 .45 A 115. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In.

9 = = 28 . I 115 . Circuitul 4 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 15.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.09 A 2.32 A 114.5*In.22 A 14.77 A .9 A 4 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 5 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 6.32 - În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Circuitul 6 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : 4.91 A 31.7 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 4 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.09 = = 12 .5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 114 .5*In.jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.7 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 4 . Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.4 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.15 jp = P = = 29 . Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 31 .

33 - Secţiunea aleasă pentru motor: 2.6*In.08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.71 A 2.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.71 A 2.5*In.72 A . jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 67 . .5 mm 2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4. Circuitul 8(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 14. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 67 .5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 9(priză) Curentul cerut al motorului : 14.08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.72 A 67.72 A 67.71 = = 27 .5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.71 = = 27 .9 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2. Circuitul 7(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 14.77 = = 5.6*In.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 14 . La pornire motorul absoarbe un curent IP = 3.

96 A 2.08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2. Circuitul 11(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 16.72 A 67. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.71 = = 27 . Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 33 . Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.98 A 33. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.96 = = 13 .34 - Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 67. Circuitul 10(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 14. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4. . La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 67 .71 A 2. .6*In.71 = = 27 .5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.6*In.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.71 A 2.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 67 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

96 A 2. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.35 - Circuitul 12(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 16.59 A 342. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 342 . La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.98 A 33.5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.4 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 16 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Circuitul 14 Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 53.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 33 .5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.96 = = 13 . . La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6.97 A 16 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.4*In.08 A 2. . Circuitul 15(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 11.54 A 23.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.97 = = 21 .

Circuitul 20(priză) Curentul cerut al motorului : 16. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 17(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 11.5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.08 A 2.2 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2 . I 23 .36 - În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.08 = = 9.96 A 2. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 19(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 16.98 A 33.jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.08 jp = P = = 9. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 33 .5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.98 A .54 A 23.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.5 . jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 23 .5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.96 = = 13 .2 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2 .

96 A 2.96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2. Circuitul 22(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 16.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.96 = = 13 .96 A 2.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 33 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 21(priză) Curentul cerut al motorului : Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 16.37 - Curentul de pornire al motorului : Secţiunea aleasă pentru motor: 33. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 33 . Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.98 A 33.5 mm2 Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire.98 A 33. jp = IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf jp = I P 33 .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.96 = = 13 . Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. .96 A 2. .5 În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia.

71 67. Coloana 2 (TDP 1) Circuit Col 1 aval 7 8 9 10 11 IC [A] 89.71 67.71 33.38 - Coloana 1 (TDS 1) Circuit 1 2 3 4 5 6 IC [A] 26.98 Ipm [A] 67.15 114.5 Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2 jp = I col Sf = 222.02 115.14 A k =1 N −1 unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A).45 +15.71 67.5 2.22 Ipm [A] 159.72 16.Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare I col = Ipmax + ∑Ick = 159.72 14.94 14.6 118.34 A/mm 2 35 unde: .14 = 6.5 2.9 31.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.32 6.91 + 4.09 14.22 = 222 .32 + 6.72 14.67 +16.96 Sectiunea aleasă 35 2.5 2.26 19.77 Sectiunea aleasă 6 4 4 4 2.67 16.5 2.5 2. Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).5 . .91 4.6 +19.45 15.72 14. Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 3 (TDP 2) Circuit 14 15 16 IC [A] 53.54 1.40 A/mm 2 70 unde: .5 Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2 jp = I col Sf = 355.97 +11 .54 +1.98 + 3.72 +14 .59 11.5 1.71 + 89 .13 = 355 .5 Secţiunea aleasă pentru coloana: 70 mm2 jp = I col Sf = 238.97 23.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.98 3.78 33.72 +16 . Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).55 = 3. .Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare = Ipmax + ∑Ick = 66.96 - 2.13 Ipm [A] 342. Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.78 = 238 .94 +14 .39 - 12 13 16.Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare I col = Ipmax + ∑Ick = 342.55 A k =1 N −1 I col unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.98 +16 . Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).08 Sectiunea aleasă 16 2.64 = 10 . Coloana 4 (TDP 3) Circuit IC [A] Ipm [A] Sectiunea aleasă .64 A k =1 N −1 unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A).5 1.16 A/mm 2 35 unde: .72 +14 .

83 = 9.08 + 0.5 2.19 10.98 16.96 + 3 *16 .58 10.83 A unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A).98 16.5 2.54 0.21 = 3.98 13.78 Ipm [A] 33. .19 10. Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).06 A/mm 2 50 unde: .5 2.5 mm2 jp = I col Sf = 23.Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare N− 1 k =1 I col = Ipmax + ∑Ick = 23 .19 + 3.96 Sectiunea aleasă 2.19 3.21 A k =1 N −1 unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A).5 2.5 2.5 2.Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare I col = Ipmax + ∑Ick = 33.53 A/mm 2 2.98 +13 .08 - 2. Coloana 5 (TDP 4) Circuit 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 IC [A] 16.75 23.19 10.5 Secţiunea aleasă pentru coloana: 50 mm2 jp = I col Sf = 153.5 2.5 1.5 1.75 = 23 .5 unde: .96 33.96 33.98 16.96 33.40 - 17 18 11. .5 2.5 Secţiunea aleasă pentru coloana: 2.58 + 5 *10 . Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.19 10.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.78 = 153 .5 2.

.5 50 Secţiunea aleasă pentru coloana: 185 mm2 jp = I col Sf = 617.62 12.33 137. Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent. Coloana 6 (TDG) Circuit Col 2 aval Col 3 aval Col 4 aval Col 5 aval IC [A] 124.97 23.97 Ipm [A] 67. Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).47 A k =1 N −1 unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A).41 - Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).33 +137 .Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare I col = Ipmax + ∑Ick = 342.97 +124 . Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.47 = 3.97 = 617 .96 Sectiunea aleasă 70 35 2.33 A/mm 2 185 unde: .08 33.20 58.20 +12 .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. .71 342.

Se va alege motorul alimentat pe traseul cel mai lung şi cu un curent absorbit la pornire cât mai mare. din reţeaua publică B. Verificarea secţiunii la pierderea de tensiune constă în calcularea valorii efective ∆Uef a pierderii de tensiune de la punctul de delimitare al reţelei consumatorului de cea a furnizorului până la receptoare şi compararea acesteia cu valoarea admisă: ∆Uef < ∆Uadm Verificarea secţiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai după ce verificările la densitate de curent au fost făcute pentru toate circuitele şi coloanele. Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de forţă se pot calcula cu relaţiile: . .42 - 9.instalaţii electrice alimentate direct.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE. instalaţii electrice alimentate printr-un post de transformare ∆U[%] Ilumin Alte at utilizări 3 8 5 10 Verificare la cădere de tensiune se va face pentru receptorul cel mai defavorizat din punct de vederea al alimentări şi a unor condiţii electrice la pornire. Verificare se face pentru motorul monofazat alimentat de circuitul C14.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Valori maxime admise a căderii de tensiune Tipul alimentării A. secţiunile trebuie mărite până când se obţine respectarea condiţiei conform tabelului următor. Pe tronsonul pe care nu este îndeplinită condiţia privind căderea de tensiune admisă. printr-un branşament de joasă tensiune.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.5 Pi =51500W l =23 m UF =380V .91 % 2 γ U F SF 57 380 16 Pi =2200W l =44. .tensiunea de fază [V] l .circuite trifazate echilibrate: ΔU% = 2 *100 1 Pi * l2 * 2* γ U L SF unde : Pi .5 mm2 ΔUMOTOR DEPARTAT = 2 * 100 1 Pi * l 2 2 * 100 1 2200 * 44.conductivitatea materialului conductorului şi are valorile: 57 m/Ωmm2 la cupru şi 34 m/Ωmm2 la aluminiu SF – sectiunea [mm2] Pi =30000W l =20 m Ul =380V SF =16 mm2 ΔU MOTOR MARE = 2 *100 1 Pi * l1 2 *100 1 30000* 20 * 2* = * * = 0.2 m UF =230V SF =2.57 % 2 γ UL SF 57 230 2.2 * 2* = * * = 2.circuite monofazate: ΔU% = 2 *100 1 Pi * l1 * 2* γ U F SF .43 - .lungimea [m] γ .tensiunea de linie [V] UF .putere instalată [W] UL .

.5 * 2* = * * = 0.5 m UF =230V SF =2.97 % 2 γ UL SF 57 230 2.20 % γ UL SF 57 3802 35 Pi =6662W l =22.5 m UF =230V SF =70mm2 ΔU5 = 2 *100 1 Pi * l2 2 *100 1 35810*15.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.5 * 2* = * * = 3.5 mm2 ΔU4 = 2 *100 1 Pi * l2 2 *100 1 6662* 22.5 Pi =35810W l =15.52 % 2 γ UL SF 57 230 70 Pi =157025W .58 % 2 γ U L SF 57 380 70 Pi =36734W l =8 m UF =380V SF =35 mm2 ΔU3 = 2 *100 1 Pi * l2 2 * 100 1 36734* 8 * 2* = * * = 0.44 - SF =35 mm 2 ΔU1 = 2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 51500* 23 * 2* = * * = 0.82 % γ UL SF 57 3802 35 Pi =77810W l =22 m UF =380V SF =70 mm2 ΔU2 = 2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 76500* 22 * 2* = * * = 0.

45 - l =5 m UF =380V SF =185 mm2 ΔU6 = 2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 157025* 5 * 2* = * * = 0.82 + 0.19% ⇒ condiţia este verificată.10 % γ UL SF 57 3802 185 Căderea de tensiune totală este: ΔU tot = ΔU 1 + ΔU 2 + ΔU 3 + ΔU 4 + ∆U 5 + ∆U 6 = 0. .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. . ΔUadm = 8 % pentru iluminat şi ΔUadm = 10 % pentru alte utilizări > ΔUtot =6.97 + 0.52 + 0.58 + 0.19 % Condiţia care trebuie respectată este: ΔUadm > ΔUtot .20 + 3.10 = 6.

604 [kVAr].reducerea secţiunii conductorului .92 Qb [kVAr] 31.425 [kW].425 Qc [kVAr] 75.604 cosφ calculat 0.4259 Puterea reactivă necesară a bateriei de condensatoare este: Q b = PC * (tg ϕ1 − tg ϕ2 ) =104.425 * (0.118 kVAr Pc [kW] 104.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.creşterea puterii disponibile la consumator.81 cosφ neutral 0. Factorul de putere calculat este: cosφ1= 0.92 → tgφ2 = 0.reducerea şocurilor de tensiune. . . Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice avându-se în vedere faptul că aceată compensare aduce importante avantaje cum sunt: .7239 Factorul de putere neutral este: cosφ2= 0.4259) = 31 . Calculul instalaţiei de compensare a factorului de putere Puterea activă ceruta este: PC= 104. Puterea reactivă ceruta este: QC= 75. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE PUTERE.81 → tgφ1= 0. .7239 − 0.reducerea pierderilor în reţea.46 - 10.118 . .

Pentru descărcarea bateriei de condensatoare se vor monta rezistenţe de descărcare. . Calculăm capacitatea bateriei de condensatoare CΔ= QC 31.5)kVAr. Un= 400 V în 3 trepte de (10+12. În joasă tensiune solicitarea dielectrică a condensatoarelor nu este critică şi se utilizează numai conexiunea în triunghi.118kVAr = = 6.19 *10− 4 F = 619µ F 2 2 ω * U l 2 * π * 50Hz * (400) V Alegem condensatoare tip VARPLUS M1 de la Schneider la 50 Hz.136 * kΩ Cablurile pentru alimentarea bateriei de condensatoare se dimensionează pentru un curent maxim egal cu 1.5+12. curent ce se calculează cu relaţia: I nc = Qc 35000VAr = = 59.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.57 A → cablu CYY-F 4x25 mm2 3 * U l 1.73 * 400V .47 - Alegerea bateriei de condensatoare. care trebuie să asigure la borne o tensiune nepericuloasă de 42V în mai puţin de un minut dimensionate astfel: U2 1 400 2 1 * = 0. Qb=35 kVAr .136 * * = 0.4 ori curentul nominal al bateriei.27 Q c ln U n 35000 ln 400 U adm 42 R = 0.

Suprafaţa echivalentă de captare pentru o construcţie paralelipipedică este: A e = L ⋅ l + 6 ⋅ H ⋅ (L + l) + 9 ⋅ π ⋅ H 2 = (6 ⋅ H + L) ⋅ (6 ⋅ H + l) − 9 ⋅ (4 − π) ⋅ H 2 A e = 25 ⋅ 20 + 6 ⋅ 4 ⋅ (25 + 20) + 9 ⋅ π ⋅ 42 = (6 ⋅ 4 + 25) ⋅ (6 ⋅ 4 + 20) − 9 ⋅ (4 − π) ⋅ 42 = A e = 2032m 2 .32 ⋅ 2032 ⋅1 ⋅10 −6 = 0.01 unde: .Ng este densitatea anuală a loviturilor de trăsnet din regiunea în care este amplasată construcţia [număr de lovituri/km2an]. Normativul I-20-2000 stabileşte necesitatea prevederii instalaţiei de paratrăsnet.48 - 11.suprafaţa echivalentă de captare a construcţiei [m2]. . pentru o construcţie pe baza frecvenţei anuale prevăzute de lovituri de trăsnet directe pe construcţie (sau pe volumul de protejat) Nd şi a frecvenţei anuale acceptate de lovituri de trăsnet Nc. Atunci când Nd ≤ Nc nu este necesară instalarea unei instalaţii de paratrăsnet. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET. . Mărimea Nd (lovituri/an) se determină cu relaţia: N d = N g ⋅ A e ⋅ C1 ⋅ 10 −6 [lovituri/an] [lovituri/an] N d = 5.Ae .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

. Valorile coeficienţilor Ng in funcţie de indicele keraunic sunt daţi în tabelul de mai jos: Indicele kerauni c Nk Ng 15 1.04 ⋅ N1.24 30 2.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Construcţie izolată.25 =5.81 35 3.când o suprafaţă de captare echivalentă a unei construcţii acoperă complet pe cea a altei construcţii. .66 50 5. suprafaţa comună rezultată se consideră ca o singură suprafaţă de captare echivalentă. lovituri/km2an] k N = 0.69 25 2.dacă suprafeţele de captare ale mai multor construcţii (alăturate) se suprapun.18 20 1.41 40 4. .25 [nr.32 60 6.49 - În stabilirea suprafeţei de captare echivalentă se ţine seama şi de următoarele reguli: .68 Harta cu numărul mediu anual de zile cu oraje . aceasta din urmă nu se ia în considerare.C 1 =1 un coeficient ce ţine seama de mediul înconjurător. lovituri/km2an] unde Nk este indicele keraunic al regiunii în care este amplasată construcţia.04 * 50 1.02 45 4.32 g 1 [nr. fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m Pentru densitatea anuală a loviturilor de trăsnet se utilizează relaţia: Ng = 0.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Coeficientul C 1 se determină din tabelul urmator: Valorile coeficientului C 1 Amplasarea construcţiei Construcţie amplasată într-o zonă cu alte construcţii sau arbori Construcţie înconjurată de construcţii mai mici Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m Construcţie izolată pe vârful unei coline sau promontoriu C1 0,25 0,5 1 2

- 50 -

Mărimea NC se stabileşte cu relaţia:
NC = 5,5 ⋅ 10 −3 C 2 ⋅ C3 ⋅ C 4 ⋅ C 5

[lovituri/an]

unde C2, C3, C4, C5 sunt coeficienţi daţi în tabelele următoare: C2=1(structura şi acoperişul din beton) C3=2(valori importante sau combustibile) C4=1(normal ocupate) C5=5(necesita continuarea lucrului)
NC = 5,5 ⋅10 −3 5.5 * 10 −3 = = 0.00055 C 2 ⋅ C 3 ⋅ C 4 ⋅ C5 1 * 2 * 1 * 5

[lovituri/an]

Valorile coeficientului C2 în funcţie de natura construcţiei Structură Metal Beton Material Acoperiş combustibil Metal 0,5 1 2 Beton 1 1 2,5 Material combustibil 2 2,5 3 Valorile coeficientului C3 în funcţie de conţinutul construcţiei Fără valori şi necombustibile 0,5 Valori obişnuite şi normal combustibile 1 Valori importante sau combustibile 2 Valori inestimabile, de patrimoniu sau uşor combustibile, 3 explozive Valorile coeficientului C4 în funcţie de gradul de ocupare al construcţiei Neocupate 0,5 Normal ocupate 1 Evacuare dificilă sau risc de panică 3

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

- 51 -

Valorile coeficientului C5 în funcţie de consecinţele trăsnetului Nu necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare 1 asupra mediului Necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare asupra 5 mediului Efecte dăunătoare asupra mediului 10 Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet Instalaţia de paratrăsnet este necesară atunci când Nd > NC.
N d = 0.01 [lovituri/an] N C = 0.00055

[lovituri/an]

Eficacitatea instalaţiei de paratrăsnet, ce trebuie prevazută pe construcţie, este dată de relaţia:
E =1− NC 0.00055 =1− = 0.945 Nd 0.01

În funcţie de eficacitatea ce trebuie să o asigure instalaţia de paratrăsnet, aceasta va corespunde nivelurilor de protecţie din tabelul urmator, se va alege nivel de protecţie întărit(II). Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet în funcţie de eficacitatea E E Nivel de protecţie 0,95<E ≤ 0,98 Întărit (l) 0,90<E ≤ 0,95 Întărit (ll) 0,80<E ≤ 0,90 Normal (lll) E ≤ 0,80 Normal (lV) În funcţie de cele patru niveluri de protecţie se vor alege dimensiunile elementelor componente ale instalaţiei de paratrăsnet. Proiectarea şi executarea IPT trebuie să fie corespunzătoare nivelului de protecţie ales. Pentru alegerea unei protecţii optime împotriva loviturilor de trăsnet se alege utilizarea unui dispozitiv Prevectron care să protejeze întregul obiectiv, atât zona de atelier, depozit, magazia de produse finite cât şi corpul administrativ. Pentru cele patru cladiri se alege ca zona de protecţie o suprafaţă dreptunghiulară echivalentă pentru cele patru obiective.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

- 52 -

Se alege un dispozitiv Prevectron tip TS 2.25 amplasat pe cladirea atelierului la 2 metri de acoperiş printr-un catarg de susţinere metalic. Amplasarea se face conform planşelor desenate în anexe.

12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE.
Electrozii, verticali şi orizontali ai prizei de pământ sunt legaţi în paralel, astfel că rezistenţa prizei este dată de relaţia:
R PP = RV * RO RV + RO

unde: Rv şi Ro sunt rezistenţele tuturor electrozilor verticali, respectiv orizontali, date de relaţiile:
RV = rV nV *uV ; RO = rO nO *uO

unde: - rV şi rO sunt rezistenţele unui singur electrod vertical şi orizontal; - nV şi nO sunt numărul de electrozi verticali şi orizontali; - uV şi uO sunt coeficienţii de utilizare corespunzători numărului de electrozi, verticali şi orizontali, ce formează priza. Coeficienţii de utilizare uV şi uO sunt daţi în tabelul de mai jos în funcţie de tipul prizei (pe contur închis sau contur deschis), numărul de electrozi şi distanţa dintre doi electrozi consecutivi. u1 pentru prize verticale, cu electrozi aşezaţi linear Pe contur închis e=2* e=3* e=2* e=3* e=l e=l l l l l 0,85 0,98 0,95 0,7 0,8 0,85 0,9 0,8 0,9 5 0,6 0,75 0,82 0,88 0,75 0,85 5 0,7 0,8 0,85 0,6 0,72 0,82 u2 pentru prize orizontale, cu electrozi aşezaţi linear Pe contur închis e=2* e=3* e=2* e=l e=l e=3*l l l l 0,8 0,9 0,95 0,8 0,7 7 0,7 0,9 0,88 0,85 0,9 0,85 0,82 0,5 0,4 5 0,4 0,6 0,55 0,52 0,75 0,7 0,68

n 2 3 4 5

29 0.3 3 0. .7 - 0. argilă Pământ cu pietriş Loess. .44 0.6 0.27 0. mai mică decât valoarea admisibilă (10 Ω pentru instalaţia de paratrăsnet sau 1 Ω pentru priza comună .44 - 0.6 0.39 0.61 0. În cazurile în care solul are o rezistivitate mare şi nu se poate realiza o priză de pământ cu rezistenţa corespunzătoare pe perimetrul pe care construcţia îl are la dispoziţie. pământ de pădure Pământ nisipos Nisip foarte umed Balast cu pământ Nisip.8 0.8 0.56 0.75 0. turbă Cernoziom Pământ arabil Pământ argilos.instalaţie de paratrăsnet şi instalaţia de protecţie a omului).78 0.75 0. electrozii verticali sunt montaţi în bentonită sau pământ cu cărbune active.3 8 0.56 0.6 0.8 0.62 5 0.5 0. până se obţine rezistenţa prizei.68 0.53 - 6 1 0 2 0 4 0 6 0 0.65 0.66 0.52 0. în Ω ⋅ m Valori recomanLimitele de variaţie în date pentru funcţie de umiditate şi calcu-le conţinutul de săruri preliminare 20 15 ÷ 20 50 10 ÷ 70 50 40 ÷ 60 80 40 ÷ 150 200 100 ÷ 500 100 ÷ 300 150 ÷ 400 100 ÷ 500 500 ÷ 6000 1000 ÷ 2000 250 300 400 1000 1000 Configuraţia finală a prizei de pământ se stabileşte prin încercări modificând succesiv numărul de electrozi verticali şi distanţa dintre aceştia.5 - 0.75 - 2 0.65 0.5 0.5 5 0.2 0.4 0.8 0.7 0.6 0.36 Pentru rezistivitatea solului se iau valorile recomandate în tabelul următor: Natura solului Pământ.2 0. nisip cu pietriş Rezistivitate.75 0.3 0.75 0.2 5 0.2 0. humă.45 0.82 0.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.7 0.65 0.54 - 2 0.4 0.55 0.2 - 0.

Calculul se desfăşoară astfel: a) se determină rezistivitatea de calcul a solului cu relaţia: ρcalcul = ρmas ∙ ψ = 80 ∙1.47 Ω l d 2 4h − l 300 5 2 4 * 380 − 300 unde: ρcalc = 12000 [Ωcm] l = 300 cm .54 - În astfel de situaţii numărul de electrozi se reduce foarte mult (1.366 ⋅ ⋅ lg = 43 . Aceştia vor fi plasaţi la o distanţă de aproximativ 3 metri unul de altul.8 m.lungimea ţăruşului d = 5 cm – diametrul electrodului h = q + l = 80 + 300 = 380 cm q = 80 cm – adâncimea de îngropare a electrodului . Rezistenţa de dispersie a unei prize verticale simple: rPV = 0. Ţevile sunt din oţel galvanizat cu diametrul de 50 mm şi lungimea de 3 metri.5 = 120 [Ωm] = 12000 [Ωcm] unde: ρmas =80 . de regulă). pe contur mixt (inchis+deschis).366 ⋅ ρ calc 2l 1 4h + l 12000 2 * 300 1 4 * 380 + 300 (lg + lg ) = 0.3.366 * * (lg + * lg ) =31.366 ⋅ ρ calc 2 ⋅ l2 12000 2 ⋅ 300 2 ⋅ lg = 0.rezistivitatea solului din tabelul de mai sus pentru pământ argilos valoare preliminară...Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.18 Ω l b ⋅q 300 2. numărul lor rezultând din măsurări. ψ =1.Priza verticală Se utilizează ţăruşi (ţevi) îngropaţi la adâncimea de 0.5 ⋅ 80 c) Rezistenţa de dispersie a prizelor multiple: .5 . b) se calculează rezistenţele de dispersie a prizelor simple alese: .Priza orizontală Se utilizează platbandă de oţel zincat cu dimensiunile următoare: lăţime b = 25 mm grosime g = 4 mm rPO = 0. .coeficient de variaţie a rezistivităţii din tabelul 13(xerox) pentru sol uscat.

18 = = 3.59 Ω n ⋅ u 2 60 ⋅ 0.59 . .9968 Ω ≅ 1 Ω R PV + R PO 1.2 unde: u1.55 - .59 = = 0.coeficient de utilizare pentru priza verticală u2.coeficient de utilizare pentru priza orizontală n – numărul de electrozi.38 * 3. d) Rezistenţa de dispersie a prizei complexe RP = R PV ⋅ R PO 1.47 = = 1.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.38 + 3.pentru priza verticală: R PV = rPV 31.38 Ω n ⋅ u1 60 ⋅ 0. e – distanţa dintre electrozi.38 .pentru priza orizontală: R PO = rPO 43.

Dorin Sarchiz – Instalaţii electrice. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a.56 - Bibliografie 1. Tg-Mureş 6.c. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c. . Manualul instalaţiilor electrice si de automatizare. Schneider Electric 2008 9.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Lucian Ciobanu . NP-I7-2002 2. Lucrări de laborator. Paul Dinculescu . şi 1500 V c. şi 1500 V c. Tg-Mureş 7.Agenda electricianului.a. Editura Artecno 2002 8.c. Dorin Sarchiz – Utilizări ale energiei electrice. Manualul instalatiilor electrice. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20-2000 5. GP 052– 2000 4. Editura Matrix Rom Bucureşti 2004 . Lucrări de laborator. Editura Tehnică 1986 10. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice NTE007/2008 ANRE 3.Instalaţii electrice de joasă tensiune. Emil Pietrăleanu . Editura Matrix Rom Bucureşti 2004 11.Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune.

ro www.ro .elba.siear. 2.energobit.schenider-electric. 6.57 - Resurse web: 1.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. 8.ro www. 7.proenerg. 4.ro www. 5. 3.ro www.iproeb. .anre.ro www. www.romcab.ro www.ro www.

58 - . .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. .59 - .

60 - . .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

61 - . .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.62 - . .

63 - . .Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.64 - . .

.Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.65 - .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful