Professional Documents
Culture Documents
Frânarea este procesul prin care se reduce partial sau total viteza de deplasare a
automobilului. Capacitatea de franare prezinta o importanta deosebita ce determina direct
necesitatea activa a automobilului şi posibilitatea de monitorizare integrala a vitezei şi
acceleratiei acestuia in timpul exploatarii. In timpul franarii o parte din energia cinematica
acumulata de autovehicol se transforma in energie termica prin frecare, iar o parte se consuma
pentru invingerea rezistentelor la rulare si a aerului care se opune miscarii.
Eforturile depuse pentru evolutia sistemului de franare in cadrul sigurantei active a
automobilului. Astfel s-a micsorat spatiul de franare prin reprezentarea fortelor de franare
proportionale cu sarcina statica si dinamica a puntii, s-au inbunatatit stabilitatea mişcarii şi
reversabilitatea automobilului in timpul procesului de franare prin introducerea dispozitivelor
de antiblocare cu comanda electronica, fiabilitatea şi siguranta in superizare prin marirea de
circuite de actionare si proliferarea franelor suplimentare pentru incetinire.
1.1.Rolul sistemelor de franare
Sistemul de franare al automobilelor trebuie să realizeze:
-reducerea vitezei de deplasare pană la o valoare dorita, inclusiv pana la oprirea lui, cu
o acceleratie cât mai mare si fara deviere primejdioasa de la traiectoria de mers;
-mentinerea constanta a vitezei a atovehicolului in cazul coborarârii unei pante lungi;
-mentinerea autovehicolului in stare de stationare pe teren orizontal sau pe panta;
-sa fie capabil de anumite acceleratii impuse, să asigure stabilitatea autovehicolului in
timpul franari, fară să fie progresivă, fară şocuri, distributia corectă a efortului de frânare pe
punti să nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare pentru acţionarea sistemului;
- conservarea calitatilor de franare ale autovehicolelor in toate condiţiile de drum
intalnite in exploatare; să asigure evacuarea caldurii in timpul fanarii; să aibă fiabilitate
ridicată; să prezinte siguranta în functionare în toate conditiile de lucru; reglarea şocurilor să
se faca cît mai rar şi comod sau chiar in mod automat; să intre rapid în funcţionare; frânarea
să nu fie influentă de denivelarile drumului(datorita deplasarii pe verticala a rotilor) şi
blocarea rotilor de directie; să permita imobilizarea autovehicolului în pantă în cazul unei
staţionari de lungă durată.
Reglarea jocului dintre sabot si tambur se face la ambele capete ale sabotilor. La capatul
dinspre cilindru reglarea se face prin excentric (canale) 16, iar la capatul articulat prin bucsa
excentric 13 care se roteste impreuna cu boltul 10.
1- tambur; 2,13- bolturi de sprijin; 3,7- saboti; 4,8,11,12- arcui de readucere; 5,9 – dispozitiv de reglare joc
La solutia din figura 1.7, a, b cilindrii utilizati la franele duplex servesc si ca rezolvare
pentru sabotul conjugal. Cilindrii hidraulici sunt dispusi in interiorul franelor pe placa suport.
Pentru a evita supraincalzirea lichidului cilindrului nu se amplseaza in imediata Apropiere a
suprafetei de frecare a tamburului.
Pentru evacuarea aerului din instalatia de frana cilindrii hidraulici sunt prevazuti cu suport
de evacuare.
Fig 1.13. Frana cu disc deschisa cu pistoane de actionare pe ambele fete ale discului.
La solutiile la care cadrul 1 se monteaza flotant, pe punte exista un singur cilindru de
actionare, dispus numai pe una din fetele discului(fig.1.14.). In acest caz cursa pistonului de
actionare 14 este dubla fata de aceia de la franele cu cadru fix.
Discul poate fi montat pe butucul roti fix pe circumferinta interioara fie pe
circumferinta exterioara.
Sunt frane cu disc prevazute cu 3 sau chiar 4 perechi de cilindri de actionare.
1.6.6.ACTIONAREA PNEUMATICA
Actionarea pneumatica utilizeaza pentru franarea energiei aerului comprimat. Ea se
intrebuinteaza la autocamioanele grele, la cele cu remorci, precum si la autobuze unde forta
de franare trebuie sa fie mare.
In cazul actionarii pnematice forta conducatorului este folosita numai pentru a
comanda intrarea in functiune a franelorm, precum si intensitatea franarii.
La sistemul de actionare cu o conducta de legatura dintre sistemul de franare ale
automobilului tractor si sistemul de franare al remorci sau semiremorci se face cu o singura
1.6.7.ACTIONAREA PNEUMO-HIDRAULICA.
Actionarea pneumo-hidraulica se intalneste mai ales pe autovehicolele destinate
tractarii de remorci.
Proiectarea tehnologiei de diagnosticare a sistemului de franare la autoturisme
Sunt realizate numeroase scheme de astfel de actionaridintre care cele mai
reprezentative sunt:
Autovehicolul tractor utilizeaza pentru franare, actionata hidraulica cu servomecanism
pneumatic pentru toate puntile in franarea remorci se face printr-o actionare pneumatica.
Autovehicolul tractor utiliziaza numai pentru franarea punti fata , actionam pompa
hidraulica cu servomecanism pneumatic.
In fig 1.24.Se prezinta trei variante ale actionarii pneumo-hidraulice la care franarea
autovehicolului utilizeaza actionarea hidraulica.
1.7.2.FUNCTIONAREA ABS
Functia sistemului de franare de tip ABS se bazeaza pe masura permanenta a vitezei
de rotatie a rotilor automobilului.
ABS-ul functioneaza pe un circuit triplu de fluid, fiecare circuit fiind dotat cu o
pereche de supape solenoidale.
Pe circuit au loc trei etape de functionare:
Faza de reducerea presiuni,
Faza de mentinere a presiuni,
Faza de crestere a presiuni.
Faza I reducerea presiuni.
Cand un senzor indica faptul ca o roata incepe sa piarda aderenta posesorul comanda
inchiderea supapei de intrare si deschiderea supapei de returnare.
Rezulta scaderea presiuni in circuit.
Cand incepe reglajul ABS posesorul deschide supapa principala. Astfel permite
fluidului sub presiune din camera servomecanismului sa curga peste garnitura cilindrului
principal (garnitura permite trecerea intr-un singur sens ).aceasta compenseaza fluidul
introdus in rezervor si asigura o presiune proportionala cu forta la pedala la ambele circuite
din forta.