Atdiervtedefbtryrse #p onqp

Renumele de care s-a bucurat Bistrila de-a lungul secolelor,in Transilvania,in Moldova, Polonia sau chiar in Orientul Apropiat, unde ajungeau convoaiele comercianfilor autohtoni cu m[rfuri, se datora fbrd indoiald meseriagilor sdi. Despre asociaf cismarilor, fierarilor, zidarllor, armurierilor, iile argintariloq curelarilor, cojocarilor qi cdtealtele, suntcunoscute numeroaseaspecte,deoareceprintre ei au fost mulfi megteri renumifi, desprecare s-a scris mult. Ca semn al recunostinfei urbei fald de meseriaqiicare i-au dus faima, steaguriletuturor breslelorerauexpuse loc de cinstein Catedrala la evanghelicd ,, SfdntulNicolae" giBisericaGreco-catolicd ora$. din Cert este cd pentru o mare parte dintre meseriagii bistrifeni, concurentaa fost beneficd gi, acolo unde ea s-a impletit cu talentul, a crealmaegtrii prestigiogi, greu de egalat. Atdta vreme cAtmeseriile aveauun caractermanufacturier.s-a cochetatpe indeletegi cu laturaartisticdameseriei. Odatd cu dezvoltarea procesului de mecanizare, cu apari[iacomenzilor de seriemare, la inceput de secolXX, nu a mai fost timp de creafie.Cei ce nu s-au integratrapid in acest proces de industrializarecapitalistd,au fost repedefalimentali. Aga se explicd disparifia breslagilor cu vechi tradilii ca gi a intregului lor egafodaj,ce pdreade neclintit, cu pufin timp in urma inceputului de secol. La sfhrqitul secolului al XIX-lea gi inceputul celui de-al XX-lea, apaq insd, indeletniciri noi, generate de progresele tehnicii, ca gi de comandasocial6,indeletniciri ce nu au fbcut partedin vechilemeseriipracticate orag. in Din aceastd categorieau fbcut parte gi fotografii! Nici o altd branqi nu a l6sat urmaqilor atdteainformafii, mesaje gi instantaneeale urbei noastre si ale oamenilor sdi, ca cele realizate in atelierelelor qi firi de caremareparte din ilustrarea materialelorprezentei ar fi fostposibili . nu Cu toate cd tehnica fotografici erula inceputurile sale, realizdrile fotografilor bistrileni au avut o ridicatd profesionalitate, datoratd, primul rdnd uceniciei acestorala in unele dintre cele mai renumite gcoli gi ateliere de profil din Viena, Paris, Berlin sauBudapesta.Se parecd zeigaFortuna a fost de parleamultora, fbc6nd ca ei sd dovedeasc[real talent gi valenle artistice, a$acum se va constata ceva mai tdrzju" cdnd, vorajunge renumili. Estesurprinzdtor sd,constali giazi,lapeste o sutade ani de la realizarea primelor fotografii in atelierele bistrifene, calitatearemarcabild a pozelor, exigenlafafd de detaliu,inge-

xol

niozitatea scenograficd,,cdt qi particularitdlile distincte ale fiecdruia in parte, ceeace a fbcut posibil ca pdndin 1940, fotografii bistrileni sdoblindpeste 7b de medalii la Saloanele internalionalede fotografie din Europa. Atelierele s-au dovedit longevive qi prospere, suferind unele modernizdri pdn[ in preajma celui de-al it-l.u rdzboimondial. Ele eraufrecventatede multd lume gi datoritd fapfului cd ordgenii nu concepeauca din casele ror s6 lipseascitablourilede familie. De la mic la mare,de la cei din leagdn , la cei mai vdrstnici, ei agteptauore in qir si facd fotografii. Fiecareinparte era supusuieianalizepertinente qi indelungate,demegter, pdndsesdvdrgea minunea. CAndtablourile erau gata, se inrimau gi se expuneau la loc vizibil ca un blazonal casei.cu cdt u..rt"u..tpiind.uu un numdr mai mare de persoanecu o linutd c6t mai ingrijiti, cuatdt se cuveneasa fie mai apreciate.Ele aveaudimensiuni mari, spredeosebirede cele ocazionale,ca portretele,sauca celeprilejuitedemilitdrie saude sirbdtori cdmpenegti. Majoritar, fotografiile se realizau in ateliere" folosindu-seaparate voluminoase,de pionierat,cu instala{ii primitive de iluminat, dar cu o recuzitdicenograficd deosebit varigtd,chiaringenioasd, trddatalentgimult bun gust. ce f: Cu toat5 nuanla de desuetudinegi romantism idilic, uqu-.u* gdndim despreele,azi, cdndprivim aceste fotografii deepocd, ele au fost gi rdmdn niqte opere de artd,,deconspirAnd meseriagul vocafie qipatinaepocii. de Ag aminti cdteva din cele mai renumite ateliere fotografice,cum au fost cele ale profesorului carl Koller, Eugen Lippert, Alois Ziegler, Ella Alzner, A. petrftz:. Alexandru Rosu, Rosiu & Hausler,C. Oscar Galter, Berta Jordens, Alois Wagner,RudolfFleischer, Hausler sau FredericRomischer, s[ amintescdoarpe cei mai renumili ca dintre fotografii de la mijlocul secolului al XIX-lea ji inceputul celui de al XX-lea. La aceqtiaag mai addugaqi pe regretalii fotografi de -.ur" &tpd, rdzboi, Victor Frish, petre Roman-qi Enescrr, u., incercat sd continue aceasti meserie p6nd acum cdteva decenii. Astdzi,qi in acestdomeniu, situalia serepetd,ca gi cu celelalte meserii. Odati cu modernizareatehnologiei, cu amplificarea accesibilitdlii gi a caracterului de masd al executdrii fotografiilor, precum gi datoritd infiinldrii laboratoarelorcolor de prelucrare automatd a fotografiilor, indeletnicirea de fotograf profesionist nu mai are rentabilitateacerutdgi nici cdutareadoritd, ceeace setraduce din pdcateqiprin diminuareavalorii artisticegi documentare a fotografiei, minimalizdndu-se rolul artistuiui fotoeraf de studio. Alte vremuri, altegusfuri, altepreocupdri ! Iatd"cdtevafotografii de epocdde la ?nceput secol de ale fotografilor bistrifeni, ca gi sigla de pe reveriul acestora cu nelipsitareclaml.

lxt

, , '. " , l' - - :

1,f ,y/t;r';

7 .,,',,,,.,

2121

Pro.fesorulKarl Alberti, 1925 Profess'rr Alberri1925 Karl

Floricula Bilegan, I 926

Familie des Militrirkommandanten

' ""11" Familia comanclantu|liui'iiUlo, at Bistriyii, realizatd in atelierul fotografului Koler in i 875
von Bistritz, Atelier Koler I 875 -

The photo of the militaty commander of Bistrila, taken in Koter 'sStu(lio in I g7 5

lxt

,,ti
*i,t, -''
4,.
,,.-'f!i-

r;
-i

-xffi***

Adunarea populard cdmpeneascdin anul 1 882 - foto Alexandru RoSu Versammlung Landvolkes 882 FotoAlexandruRosu- Thecountty des I in by folk assembly 1882-photo AlexandruRosu

{lliii*lll}llllllgllllllill&lix,!illl*llslll}li!l'lll;*i9}l1i1iileii1}ll!r$S:11},r::l{S&Wil$Sltlli$lllii;i&'irlr,ill{giil$Xgixtlt:& Familia Broser 1908,fotografe realizatd de A. RoSula domiciliul clientului
Familie Broser 1908, von A. Rosu im Hause des Kunden The Broser family, 1908. Photo taken by A at the clients'home

lxs

Fotografia defamilie a doctorului nostru, l9ll realizat in atelier Die Familieunseres Arztes,I9I I im Atelier angefertigt- Our doctor's photograpf, 9l I , takenin thestudio I .family

22ol

Popula{ia evreiascds-a numdrat intotdeaunaprintre grupdrile etnice cele mai numeroaseale din oraguluinostru.Astfel, cu prilejul recensdmdntului anul 1930,eisesituaupe locul trei, dupdromini peste15 procentedintre bistrileni. qi germani,numdrdnd2 177de suflete,ceeacereprezenta Degi azi pare greu de crentt,pdndlaindoctrindrile politice qi rasialedinpreajma celui de al-trlea rdzboi mondial gi a perioadei bolgeviste, divergenle de naturd etnici nu existau. Am copil[rit juc0ndu-nepe aceeagi stradS,ani de-ardndul, copii de sagi,romdni, ewei, maghiari qi nu-mi amintesc nici un diferend legat de apartenenldetnicd. Ceea ce insd era sigur, era cd ne inlelegeam. Toli copiii limba romdnd, chiar dacdunii mai pistrau accentebizare, ce trddau limba materndfolositi cunogteau acas[. C6qtigul a fost benefic pentru toli copiii, deoarecepe l6ng6limba romdn6, am invdlat in mare misurd limbile celorlalli. in perioada interbelicd, nu exista in T0rgul Bistrilei nici un ordqeanmatur care sd nu s€ in ,,descurce" cel pulin douSlimbi din cele ale concetilenilor de alte etnii. Am scris toate acestea numai din dorinla de a etalao toleranld ce dovedeaun grad inalt de nu civiliza\ie citadini, dupd care azitdnjim, cdt mai alespentru a sublinia incd o datil, dacdmai era caztL una faptul cd mai alespopula1iaizraelitdera- fErdconcepteizolafioniste qi poatechiar exageratde loiali plaiuri, comunitateaa ajuns fa!5 de cei ce conduceau destinelefarii. In indelungataei existenldpe aceste s5sufere tocmai datoritdsmerenieigi ingdduinlei lortradilionale. in Comunitatea,fiind puternicd, reugeqte anul 1856 sd edifice Sinagogadin Bistrifa, pe care o prezentdmin fotografie. Tot acum a fost construitdvis-d-vis gi casarabinului, ca gi baia rituald. Aici godinul fierbinte incdlzeaapaqicu alteprilejuri, pentrutoat6lumea. Mulli au fost cei de o aleasdomenie gi de o probitate profesionali incontestabilddin rdndul populaliei evreieqti.Dintre ei agaminti doarpe cei ce i-am cunoscutdupdrdzboi, ca medicii: Rahmuth Fleischer, Cula, Weinberger, dentigtii: Weiss, Zeiger, comercianfii: Massller, Rubinstein, Hirsch" Mendel,Wessinger,la addugamulli alfii. cares-arputea Din pdcate,din dispozilia hortiqtilor din Cluj qi Tdrgu-Mureq,in ziua de 3 mai 1944,evreii din Bistrila, Ndsdudgi sateledin jur, au fost adugiin Lagdrul din Bistrila,, Stomboli ", unde au muritin doar 7 zile peste300 de oamenidatoritd condifiilor inumanein careau fost linufi cei 6300 de evrei adugiaiciin scurtdvreme, datoritd zelului hortiqtilor, la 10 mai, peste 7000 de evrei din judeful nostru au fost trimiqi in lagdrele de exterminare din Birkenau-Auschwitz. Dintre ei pulini s-au mai intors, iar din acegtia ceamai mareparte s-audusin Jara Sfhntdcu dorul meleagurilornoastre. Dintre personalitilile rabinice ucise in holocaust, ag aminti pe Horowitz Pincas,Lichtenstein BeniaminZev, RosenfeldMenahemIehudaHelevi gi Spitz Meir, ca sdnumescdoar cdfiva bistrifeni din cei comemoralideplaca demarmorddin Fala Sinagogiipe carescrie: COPII, FEMEI, BARBATI EVREI DEPORTATI DIN JUD. ,, IN AMINTIREA CELOR TOOO

DIN BIRKENAU-AUSCHWITZ. NAsAuo, scHINGrurTr$r ucrgr iN cnsrraAToRrrlE
PRECUM $r iN AMTNTTiTEAMTTLORDE ROMANT DU$r iN RCilA$I FEL iN SCT,wIE $I LA MOARTE DE CATRE FASCI$TI $I HITLERI$TI.'' Mulli dintre noi vd mai pdstrdm incd in sufletele noastre cu o duioasd aducere aminte. Dumnezeusdvi odihneascd pace,buni prieteni! in gi Pentru ei seroagi astdzigicei cAfivaevrei bistrileni, c0nd sdndtatea bunul Dumnezeuii ajuta din si seadunecel pulin'zece, ca sdsdvdrgeascislujba de sabat,la Sinagoga orag.

Sinagoga
Die Synagoge The synagogue

lzzr

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful