s{@M@ffiw&M

din Degi mai pu{in numeroasi ca etnie,maghiarii bistrifeni numdrauconform recensdmdntului gi evrei,ei auavutunrol germani pe 1930numai 136ide membrii situ6ndu-se locul patrudupdromAni, socio-culturaleale oraquluinostru la mijlocul secoluluitrecut. Dacdungurii au importantin activitdlile in manifestdriculturale de sine stdtdtoare numeleReuniunii meseriagilor reugit sd"realizezenumeroase maghiari sau a gcolilor maghiare din orag nu este mai pu,tin adevdratcd cei de etnie maghiari au parttcipatde numeroaseorialdturi de bistrilenii celorlalte nafii la manifestdri comune prilejuite de ierb6rile debreasld,de tdrguri saucu prilejul s[rbdtorilor religioasesaucomemorativecomune. Asociajia tineretului creqtin maghiar O activitate culturald cu totul remarcabild a desfbgurat de 1927 (K.K.A.S.E.),depel6ngdBisericareformatdmaghiardinperioada -1933generate sdrbdtorirea dinBistrila. a cinci deceniidela edificareaBisericii nu de Spectacoleleprezentate tinerii maghiari din orags-aubucurat de un real succes numai in pe prezentate scenele Bistrila in curteaColegiului Unitar ori la Salade gimnastic6ci gi in spectacolele s-auremarcatin mod deosebit din Ciuj qi Baia Mar". bitrtr. formafiile participantela acestespectacole Erdelyi, Molnar, Kelemen, Szilagyi 9i echipa-de gimnasticd alcdttritdde tineriii Tokes, Olteanu, Gyemant-Ripka precum 9i lraghici, cea de boxeri, formatd din sportivii Boross-Keres-Tesztes, s-a nurnerelede gimnasticdsportivd susfinutede DeutschLaslo gi FisherPista.De mare succes bucurat fetelor. Dintre membrele acesteiaamintescpe Reinhold echipa de dansuri artistice ,,FANTASIA", & Irma, Nasgy Iren, Konyii Iolan qi DelczegIolan. sportive aleAsocialiei tineretului cregtinreformat maghiar din Bistrila au excelat Spectacolele juniorilor ce a avut loc la Budapestala29 mai 1934. la Olimpiada

ln

Membrii Asocialiei Tineretului CreStinMaghiar The membersof the Association of Christian Hungarian Yoth

Cryiisis&ii
Risc sd fiu invinuit de nostalgie,pentru evocareaunei epoci in care uleiul de pegte,adus din "Glorioasa Uniune Sovieticd", ni se dddea zilnicla scoali, pentru a cregtevigurogi gi inleiepli .u .-ii comsomoligtilor sovietici Timur gi baieiii lui, ori ca Zoia qi 5*u. Era pe *J-.u c6nd elevii se aflau zllnic in agteptarea feliei de pdine cu marmeladdgi a ceaiului, din recreajiamare,ce ni se ofereagrafuit la qcoald,de citre Hani-Bacsi, intendentul qcolii, ce supraveghea autoritatea-i cu binecunoscutd,,fiii claselmuncttoare"_ Toateacestea sepdreau,atunci,ln semnal grijii societdfiisocialistepentru mi copiii Pulina implicare a.noastr6, coprjlor,in viala grea de zi ctrzi,ne_adriruiio copildiie fdrii. a cu rare griji, dar gi cu modestepretenlii. Totul era frumos aaior-ne inocenfei, dragosteipentru joacdgi mai ales datoritd taberelor gcolare gratuite, atdt de numeroasepe atunci, unde prieteniile se legau ci atata u$urmta. Am rdmascontrariat, maitdrziu,cAnd pdrinfii mi-au spusci : Munfii Iablonoi qi Ural nu sunt in lara noastrd,a$acum scriain manualul de geografie,cd titucuf Stalinnu erabunicul nort o, intr-o vreme cAnd, pdni gi "invdfarealimbii ruse,cantand",deveniseo povard,pentrutoat6lumea. Md surprindea,pe atunci,pulinul entuziasmal pdrinliloi mei pro sovietic6 ,fa1i de propaganda 228:l ce conteneape toate posturile romAnegtide radio ca gi in presd, la inielimantul -lu politic sau la gedinfeleatdt de numeroase,menite sd formeze "omul nod'. Mult mai tdrziuam descoperitreala lor griji pentru ziua de m0ine, grijd ce i-a micinat prematur.Pe mdsurdce cregteam, privindu-i mai atent, am inceput sdinleleg gi si disting pe chipul lor oboseala suferin!u, g"n uidde gi indelungateintreceri in munca, importate din glorioasaUniune Sovieticd, cum au fost cele stahanoviste, int6liite pestetot la aceageneraf de sacrificiu. ie Incepusemtreptat sdinfeleg multe gi am invdfat de mic sd-mi ascundgdndurile gi sentimentele fafd de cei dinjurul meu, ca o condiiie de integritategi supraviefuirea familiei noastre. Pentru aceastd.pervertiretimprnie a copiliriei, condamn acele vremuri gi dac6 doresc sd amintesccliSeede atunci,nu o fac prin prisma areciivitalii socialeqi a implinirilor, ci prin ceaa duiogiei pentruanii copildriei. CopilSria rdm6ne unicl pentru fiecare, cu intense reverberafii, imordte din guvoiul curat qi cnstalin al.inocenfei. Acesta este motivul care md indeamnd sd evoc cateva aspecte legate de zburddlniciile unora din bistrilenii de azj maivdrstnici. Dacdin anotimpul friguros ne intdlneam mairar qi de obicei la sfdrgitde sdptdmdn d,maiales la s-dniat schiat pe dealurile din jurul oraqului, odatd. gi cuvenirea verii qi mai ales a vacanjei, oraqul devenea neincdpitor gi locurile dejoacd insuficiente. Fiecare cartier igi avea terenul tui ae joac6. Aga erau pentru unii Tdrgul mare, pentru al{ii Dealul Cocogului,Tabira, Terenul Spartac,Retul de pestepod, la vamd gi c6te uit.l", locuri in care se incingeau, cdt eraziua de lungi, diversejocuri. Dintre u".r't.u, fotbalul sau ,,cude-ahapucul,,,cumii ziceaupodenii, "!emdl.ul"gi "in !dri" erauiele mai practicate.odatd cu inserarea, incepeaupe maidane, poveqtile ce nu rareori se depdnaula tdciunii unui foc potolit, ce pdnd noapt dura din diversezoneale oraquluifrecventaudoarpropriul lor loc dejoacd. "uiaotii.Copiii SingurS,PddureaSchieferberg-uluiaparlineatutur6r copiilor din oraq.Multe erau,ins6 si aici posturile de observareale podenilor gi hrubeniloa care,instalateprin ramuriqul copacilor, eraugreu de observatgi mai alesde ocolit. Strdbdtdndpidurea,riscamadeseorisi fim soma{i subameninl-."upruft .

tiilor "a schleiderelorcu goioabede plumb" sdrostim parola pentru a puteatrecemai departe.in caz cd nu o gtiam, cum se intAmpls de cele mai multe ori, urma un rechizitoriu prelungit. Recunoscdnd autoritateaunorasaua altora,asuprap[durii, primeampermisiuneade a cutreieracodrii invoie. Pe vremea aceea,vacan\a vard era impdrlit5 in doud de cdtre majoritateaelevilor; in prima de parte munceam in livezile Stafiunii pomi-viticole, in tAmpldriile Iprodcoop-ului, sau la plivitul terasamentuluicdilor ferate sauin alte pd{ri, unde gdseamlocuri de muncd, cum era strdnsulspicelor gi dupdsecerdtori combine. Degi tineri, adesea lucram in 3 schimburi, la cei 11-13 anigori, lard a imputa cuiva cd suntem exploatali saumai pulin iubiJi. Era un mod de a ne ajuta pdrinfii in procurareabanilor necesaripentru uniformele gi rechizitelegcolare. Cealaltdjumdtate de vacanlderains6 numai a noastrdgi o petreceamin tabere,la scalddsaupe ,"."t1uriledejoac5dinpreajmacasei. imi imintesc di totul de joacd "intre brazi", in care numai in clipele de rdgaz se puteajuca monedelevechi de zidurile Azilului de bdtr6ni. Cdnd se adunaumai "pitule", izbind cu ?nvergunare mulli copii, incepeaumemorabilelemeciuri de fotbal, carene umpleau toate dupd arniezlleqi aici, vd rog sd md credefi, se etalauorgolii gi nu era deloc ugor sd fentezi pe l6ngd adversariqi cei unsprezece brazi ce nu menajau de loc pe copiii careseincumetaus[ nu-i dribleze.Cred cd unii fotbaliqti bistrileni, printre care qi frafii Ciocan, Stan,ca gi al1ii, care au deveni fotbaligti consacrafimaitdrziu, au de adus balonului. mulgumiri gi copacilor de aici pentruvirtu ozitateadobdndit[ in conducerea gut neinspirat spulbera geamurile vecinilor Odrobineac, Trines sau Nu rareori, cdte un Romanesi,lisdndu-ne pe toli inmdrmurifi. In scurtbweme vinovafii reparau stricdciunile,prezentdnd scuzelede rigoare, ca apoi meciul sd poatd continua intr-un ritm mai domol pdnd"lareinfierbdntarea spiritelor. Unde sunte{ivoi, neast6mpirafilorTori, Miga, Resi,Traian,Horsti, Werner,Tudorel SiPiqti ?Aq dori sd qti\icd,braziinumai sunt,au fosttdialide cei de laprimdrie, fiind acum,pistrali doarin amintirea noastrd.Alvostruprietendejoaca, ! Oti pzs

^k,.4#wm&reMmemm
Dintre personalit5lilebistrijene dr.Alexandru Moldovan a fost una dintre celemai proeminente atdt carenumit medic veterinar cdt gi ca distins om de culturi implicat profund in propdgiieaneamului sdugi a valorilor urbei noastre. S-aniscut la Bistrila la 31 octombrie1906ca cel de-altreileacopil a lui MoldovanIoan a Goritii pestePodulBudaculuiqi a sofieisaleMaria Cilica. de $coala primard,gimnaziul gi liceul le face la nemli urmdnd liceul evangheliclutheranpe care-l absolvi in 1926. Bacalaureatulil susfine la Cluj avdndu-i in comisie pe renumilii profesoii Albert BergergiBogdanDulcd. Urmeazf"apoi la Bucureqti,Facultateade medicindveterinard,, obtinAndtitlul de doctor in iulie 1932. . incepdnd cu 1 ianuarie 1932, indeplineqte succesivpentru scurtd vreme posturile de medic veterinar primar al judefului Buzdu gi Iagi, ca apoi sd ocupe funcfiile de medic veterinar al circumscripfiilor Horezu VAlcea,Budegti gi Piteqti Argeg. Reugegte greu sd revind spreplaiurile cu natale in august 1932 pdndin decembrie 1940 c6nd il regdsim la Rodna de unde in urma ocupaliei maghiareesteobligat sdia drumul refugiului revenind dinnou abiain august 1945inoragul seunatai ca m9d!c primar al judefului Ndsaud,ocup6ndapoi posturile de medic al circumscripfiei gi .ea de medic gefal raionului Bistrila pdndin 1958. Obligat si se pensioneze,doctorul Alexandrescu Moldovan insistd si fie reangajat fie gi provizoriu unde va fi nevoie de el acceptdndgi slujbe neretribuite numai pentru a se afla in activitate deoarece pentru un om atdtde dinamic cu o activitateprofesionalSremarcabildde pesteo jumdtate de veacpensionarea devenisegreu suportabild. Aga sefaceci va mai lucra alli 15ani camedic la Satu Nou, Orheiul Bistrilei qi la Centrul de deratizare combaterea qi ddundtorilordin Bistrila. Ca medic veterinar s-a distins ca un desivdrgit profesionist ceea ce l-a fbcut sd se bucure in scurtd weme de aprecerea celorce-i solicitauserviciilegi cei din breasla sa. Fiind un om jovial cu o fire deschisS, gatasdvind oricdndin ajutdrul semenilorsdi el a fost gi un marepatriot. Multe au fost activitdlile saleextraprofesionale pentru carea meritat laudeincontesta6ile, ca gi stima gi preluirea contemporanilor.El a definut gi funcfia de pregedintede onoare al Reuniunii Meseriagilor,Comercianlilor gi IndustriaqilorRomdni din Rodna gi Jur, din decembrie1932estenumit membru al Cercului cultural din Rodna iar din iulie 1935 este detaqatpe ldngd Fundafia cultural6 Principele Carol in cadrul cercetdrilor echipelor socio-cultural etnografice alelui Dimiirie Gusti in comunele$anf gi Legu.Pentru avddaseamade felul siu deschis, bonomiasa gi de felul s5ude a fi, de acela al unui om fErd prejudecdfi estebine sd vd spun celor care nu l-au cunoscutcd el a acceptatqi statutuldepreqedinte onoarea liganilor din Rodna,ca urmarea propunerilor venite de la Bucur^egti de ih urma unor donafii pecuniaremai consistente ficute de el pentru aceqtivitregili ai soarteice seloveaude mari greut[fi materialegi inechitdli sociale. Ca mare patriot ce-gi irnpdrtdqeaadeseagdndurile tuturor el ajunge la scurtd weme dupd ocupareaArdealuluiin urma Dictatului de la Viena sdintre indizgraliaautoritdfilor maghiarec""u .e i^ face si ia drumul refugiului fiind apoi coptatla conducerea refugLliior din Ardealul del{ord din pitegti unde activeazd'inceipestepatru ani petrecufi acolo.Din Piteqti estemobili zatpefront unde in calitatea de medic-locotenentqi apoi aceadecipitan aI armateiromdnes-a distins ca bun ofi1ergi comandantal serviciului veterinar. S-a distins in luptele pentru eliberarea Moldovei qi cucerirea Odesei, fiind conducdtorulserviciului veterinar al regimentufui 17 Artilerie, detagat ldngdArmata a 3-a.Iatd,ce pe

zs+l

scrie desprecomandantulEtapelor de Est generalulArbore in foaia de calificative: ,,foartedisciplinat, energic,cu mult[ puterede conqtiincios,cu curajul rSspunderii, preabuniamarad, manieratin societate, muncd. Pentru abnegafie gi curaj pe cdmpul de lupti il propun la inaintarea la gradul de cdpitan veterinar." ordine 9i medalii Pentrumeritele saleprofesionale,socialeqi militare a fost distins cu numeroase printre care: Coroana RomAniei in gradul de CAVALER cu panglicd de ,,VIRTUTE MILITARA", ,,Membru al ordinului CoroanaRomAniei" in gradul de CAVALER ca qi Ordinul "steaua Rominiei" 9i multe altele. Doctorul Alexandru Moldovan a fost un om deosebitde preluit gi pentru felul sdude a fi, un bun sfetnic, un mare prieten al sdracilor qi al celor oropsili. Sandi, cum ii spuneaucei apropria[i, eta o adevdratdenciclopedie, un om agreabil dispus sd-gi etaleze talentul sdu narativ, pentru a creea o copilireqte c[ puteasdinldture prietenilor sdi chiar atmosferdplinb de voie bund gi antren,bucurdndu-se gi pentru catevaclipe g0ndurile de la grijile cotidiened[ruindu-le buna dispozilie. Mulli igi aminlesccu plicere de naraliunile salepe cdt de pldcute qi reconfortantepe atdtdepline de povele .., Ce mai, !an{i itu ,tn partener deosebitde agreatin agapeleprieteneqticdt qi in fala sutelor de sdteni prin cdminele culturaie saugurile de exploatareforestiereunde eradesprezentca membru al brigdzilor gtiinfifice. Dacd"-ar mai fi trdit, in zilele acesteaar fi implinit 101 de ani. Ldsdnd multd tristefe in sAnul familiei gi celor carel-au cunoscuta trecut la cele vegnicein 17 septembrie1991.OraqulBistrila s-a atunci de un om de mare valoare,deputateparhialal Eparhiei RomdneaVadului, Feleacului9i despdrJit Clujului, peste20 deani.

Izss

Dr. Alexandru Moldovan (Sandi)

ffixsMeW
Din motive pufin cunoscute,dacdnu dintr-o modestieancestral5exageratd,avem obiceiul de a nu ne evaluaoamenii gi faptele acestora adevdrata valoare decdtatunciidnd acestea la lor s-aucuibdrit in memorie ca valori ce au aparlinut trecutului cu toatec[ aveamcertitudineaperenitdlii faptelor lor cu multd weme inainte. Dacd am face acestlucru doar din modestiear fi condamnabil,deoareceau fost preamulte personalitdlilede pe aceste plaiuri caregi-augdsit aprecierea recunoagterea gi meritelor doar dupdtrecerealor in lumeaumbrelor. Aziimi face o deosebitd pldcereca acum,la inceput de an, s6aduc un omagiu uneia dintre cele mai proeminente personalitdli bistrilene ale secolului XX, doctorul Licinius Grapini, cdruiape aceastd cale ii urdm multd sdndtate, asigurdndu-lde dragosteagiprietenia noastr[, dragostegi prietenie pe care insuqi Domnia Sa a oferit-o mereu, ajutdnd dezinteresat toli pe ndpdstuifii soartei. S-a ndscutin Comuna $anf la 19 august I923,fiindfiul renumitului luptdtorpentru drepturile socialeqi nafionaleale neamului sdu,EneasGrapini. gi $coalaelementard liceul le face la Bistrila dupdcareurmeazd,Facultatea Medicind din Cluj de pe careo termindin anul 1948.Este numit apoi ca medic de circd la S6ngeorz Bdi. Din anul l95l a funcfionat ca medic microbiolo glaLaboratorul de Igiend din Bistrifa piste 47 de ani. Atdt ca gef al unitdfii cdt 9i ca microbiolog el a fost evidenfiat in repetaterdnduri pentru calitdfile sale de desdv6rgit specialist gi pasionat cercetltor. Degi nutrea reale aptitudini pentruihimie, frzicd", matematicdgi rnai alesastronomie,nu aavuttimp suficient si se dediceacestorpasiuniextraprofesionale deoarece, fiind inzesttat cu o sensibilitateexcesivdla suferinfele semenilor,$i-a petrecut mult timp la cdpdtiiuf celor bolnavi doftoricindu-i qi alindndu-lesuferinlele.Prin sufletul sdudischis, prin generozitate pricepere, qi dr._LiciniusGrapini, Lifi cum ii spuneauprietenii, se bucurd de stima qf pref,rireaconcitadiniloi s[i. Imbucurdtora fost qi faptul cdmunicipalitateai-a acordatqi titlul de CetSlean Onoareal Bistritei. de Mi inclin cu deosebitd considerafie fafa unor astfelde OAMENI r in

24ol

I

E

=

E =

l9n {N&elpf*W$
Dintre concitadinii nogtri mul1i au fost medici cu vocafie, cu talente intr-ale scrisului gi ale muzicii, cadre didactice cu har sau prestigioqi conducdtori de institufii, fondatori de aqezdminte culturalesaupersonalitdlicu frrnclii socialede mareresponsabilitate. Parepufin verosimil, insd, ca o singurdpersoandsd le fi intruchipat pe toate acestea totugi cel gi ce a fost hdrdzit cutoal,e cele amintite mai susaici, la noi, a fost DOCTORUL IULIAN CHITUL. DespreDomnia Sa,cei mai mulli gtiu puline lucruri, pe de-o parte datoriti respectdriide cdtre fogtii sdi prieteni a doringeisale expresede a nu i se face publicitate gi a i se respecta anonimatulla vremea senecfufii, iar pe de alta parte din motive de ignorare a celor din perioada ,,proletariatului victorios" a celortreculiIa celevegnice auaparlinutaltorpdturisauclase ce sociale. Deqi bistrifearr prin ,,adop!ie" el s-a dedicat concitadinilor sdi nu numai cu probitatea sa profesionali de excepfiedar qi cu talentelesalepe cdt de valoroasepe atAtde multilaterale gi necesare pentru popula{ia romdneascd Bistrifei in acele wemuri de restrigtea inceputului de secol XX. El a a petrecutpemeleagurilertoastre peste50 de ani ddruindu-se bistrifenilor. Dacd,lanumeroasele salevirtuti mi-ar fi ingdduit si mai adauguna aceasta fi generozitatea, ar atdtde bine evidenfiatfiirr dragostea pentru neamul sdu,pentru a cdrui emanciparesocialSqi nafionalda ---'' r -"-' * trudit o viafdintreagd. Iulian Chitul s-a ndscut la 24 iunie, 1872 la Haleg, fiind unul dintre cei cinci copii ai perceptorului loan Chitul pi al soliei sale Marta. Rimaqi de mici orfani de tatd, ei primesc totugi o educaliealeas6, dearece mpma lor, fica preotului Cherestegiu, ocupatmult de acegtia s-a mai alesdupd ce semutasealituri depdrinlii sdi la Chefiu, ldng[ Beclean. Iulian a fost crescutde mic in dragostepentru limba gi neamulrom0nesc,in datinile obiceiurile gi tradiliile sale,astfel inc0t a devenit o viafd intreagdunzelos serv al semenilorsii, unul dintre cei mai congtincioqiexponenliai migcdrii de dobdndirea drepturilorpentru naliunearomdnd. Primele clasele face la $coalaprimard confesionalddin Gherla, continudndapoi la ,,Gimnaziul superior alpiarigtilor,,din Cluj pe care-labsolvdinanul1892,cu,,Magna cum laudae". gi in activitdlile cultural - artistice scriind versuri gi prozd, frind gi Ca elev eminent se distinge primul redactoral revistei clandestinea Societdlii,,Julia". El a fost dealtfel gi intemeietorul orchestrei elevilor liceului clujean. Degi era un isousit violonist ?ndrigeqtegi flautul pe care il va studia cu pasiune astfel incAt il gdsim gi angajat perrnanental orchestrei Operei clujene, ca flautist, in perioada studenfiei sale la Facultatea Medicinddin Cluj. de La 25 iunie 189Eobline titlul de doctor in medicina universald.A exercitat profesia de medic peste54 de ani, ca doctof sgrcualla Beclean( 1898-I9l4), apoi doctor militar qi comandantulSpitalului militar din Bistri{a ( I 9 14-19 18). Din 1919 Corlsiliul Dirigent al Transivaniei il numeqte medic primar al Judelului Bistrija sale,1933. incepdndcu14octombrie1919,funclie ce adelinut-opdndin anulpensiondrii A desfSgurat ihtqnsd activitate de educafie sanitarda sdtenilor mai ales, prin numeroasele d prelegerificute prin conlunelejudefului Solnok- Dibdca qiNdsdud,cu scopprofilactic. Prelegerilinute in limbile romflni, mdghiard sau germandin funclie de nafionalitateaauditoriului s-aubucurat de un real succes. Dintre Inuterialele suslinute atunci ag aminti cdteva pe care le mai pdstrez in original:,,Lupta contr.[ t)olilor venerice" , ,,Desprebolile contagioasece se transmit de la animale", ,,Obligativitateadeclardrii avorturilor" , ,,Despretuberculozi sau hectic6" , ,,Despreajutorul intAi la

=
E

=

E tr
F

k

T
a

F:

| - ., i'243

=

2441

gi sAngerdri fracturi de oase".Multe dintre aceste prelegerilepentrupopor" cum le numeaDr. Chitul in ,, perioadaanilor I9II-19I4 serefereauqi la alte domenii decdtcel sanitaraqacum au fost celereferitoare la: ,,Deprinderirele la poporul nostru" sau,,Despre diferite soiuri de gunoi gi intrebuinfarea1or". Din 1919 a fost numit de Consilul dirigent din Sibiu in paralel qi medic-legist pe ldnglt Tribunalul Bistrifa. A publicat mult in presavremii, in ziaregi reviste de specialitate printre care,, Clujul medical" , ,,Revistamedical[ budapestand",,Revista chtlarrd", ,,Noua Transilvanie" sau in buletinul oficial al Inspectoratului general al sdndtdfiipublice ,,sinitatea Publici". Dar a scris gi cdrli ce au apIrut in edituraBibliotecii popularea asociafiuniiAstradin Sibiu. Pentrumeritele saleprofesionalea fost distins cu Medalia de onoareclasaa I-a cu decoraliade rdzboide c[tre CruceaRoqie,,,Diploma de laudd" de cdtreComandamentul militar din Sibiu, ca gi cu ,, SignumLaudis", Diploma de onoaregi,,Medalia comemorativiA.R.P.A", Crucea,,Meritul Sanitar" clasaI-a, Semnul onorific ,,Rdsplata Muncii pentru 25 de aniin serviciul Statului" , ,,Ordinul Coroana Romdnieiin grad de CavaLer" gi ,,Ordinul CoroanaRomdnieiin gradde Comandor". ca Ministerul Sdndtdliiil numegtecu data de 12 septembrie1928 qi director medical al bdilor din S0ngeorzul-romdn. aceastdultimd calitate se implici in mare mdsuri in studiul efectelor apelor in minerale, cercetdndefectele balneare gi curative ale izvoarelor de aici ca apoi s5 publice in 1937 lucrarea ,,Rezultateleterapeutice oblinute in tratamentul diabetului zahnat cu apa Hebe din com. Sdngeorz jud. Ndsdud" , editdndapoi gi numeroase pliante depopulaizarea stafiunii. BAi alte De-altfel, Dr. Chitul a fost cel care a pus bazelegtiinlifice a tratamentuluibalneo- climateric in judeful nostru. Degi pensionat ca medic generalist, activitatea sa de medic balneolog la SAngerz-B[i a continuatfiind numit chiar gi director administrativ al stafiunii in perioada 1948-1952. Dinl923,anulinfiinfdrii Liceului romdnesc,,AlexandruOdobescu"dinBistrifa a funcfionat ca medic al qcolii gi profesor de anatomieqi igieni. Demisia sa din 4 feb. 1945 din aceastl funclie a fost respinsdprin adresanr. 67 din 9 feb. 1945 astfel; ,,la abzicereaDomniei Voastre rugdm sd revenili vd din motivul cd incepdnd de la infiinlarea acestui liceu ali funclionat neintrerupt in aceastdcalitate, achitdndu-vdin modul cel mai conStinciosfaldde indatoriile Domniei Voastre. Menliondm mai departe cd intre imprejurdrile de astdzinici nu ali puteafi inlocuit Si cd orele de igiend Sianatomiele vom a$eza in orar conform dorinlei Domniei Voastre". Aga se face cd timp de 25 de ani a indeplinit qi funcfia de cadru didactic a primului liceu romdnescdin Bistrifa, activitateincheiat5in anul 1948. Doctorul luliu Chitul s-aimplicat de timpuriu in activitateacultural-artisticd.Dupd ce a infiinlat Despdr,tdmdntul ,,Astra" din Beclean, duminici de duminicd susfineain cele peste 80 de comune apa\indtoare,conferinfe gi spectacole formaliile artisticepregitite de el. Ainfiinlat qi supravegheat cu corurile sdteqti localitdlile apar,tindtoare. din Dupd terminarea Primului rdzboi mondial 'infiin\eazd la Bistrila ,,societatea Corald lacob Mureqanu" a cdrui pregedintea fost necontenit pdni in 1940. Au fost organizate de societate sub conducereasa lunar concertede coruri gi orchestrS,linAndu-seastfel mereu aprins[ flacdra cultului pentrumuzicd gi arti in oraqulgijudeful nostru. Cu prilejul acestormanifestdriseinterpreteazdpentraprimaoar6la Bistrita, cu artiqtii autohtoni operetelerom0negti,,CraiNou" de Ciprian Porumbescu, $ezdtoarea" Tiberiu Brediceanugi ,,Baba de ,, Hdrca" de Al. Flechtenmaher. estemai pulin adevdrat cd,au fost interpretategi arii qi coruri din Nu operele ,,Tanhauser", ,,Faust" , ,,VasulFantomd" sau din operetele,,Dragostede !igan",,,Liliacu1", veseld"gi altele. ,,Gioconda",,,Viduva In cadrul Societdfii corale el a avut grijd de repertoriu incluzdnd intotdeauna muzica romdneascdctiltd, dar frcea gi prelucriri gi aranjamentedin tezauruI folclorului romdnescdin jurul Bishifei. A avut o activitate muzicald atdtde bogati incdt a compuspeste200 piesemuzicale, operete, doine qi dansuriromdnegti,romanfe,marguri,valsuri ugoaregi clasiceca gi baladecu motive romdnegti. Tot el a fost gi libretistul operetelor sale. Activitatea in acest domeniu al muzicii a fost atdt de prodigioasdincdt a.devenitmembru al Uniunii Compozitorilor din Rom6nia, mt;zicasaa fost frecvent interpretatdde ansambluriprofesionistede prestigiu qi des difuzatdpe postul nafional de radio. Multe dintre creafiile salen-auvdzut incd lumina tiparului gi nu au fost interpretate niciodatb. Dacd imi esteingdduit agcita un fragment din articolul apdrutin ,,TribunaArdealului la l0 oc-

lui tombrie 1943sub semndtura Titus Poienaru,,Dr lulian Chitul de o viald intreagd lucreazdin taind, talent Sipasiune, indrdgostit de sonoritdlile infinite ale muzicei Si de motivele de crealitzspecifice cu neamului nostru.Lucrdnd in tdcere,JdrdreclamdSiJdrdgrabd,cu specificul marilor creatori" ' Despre activitatea muzicalda Dr. Iulian Chitul voi reveni,pe indelete,insd cu un alt prilei. Frate mai mic al scriitorului Tit Chitul, cel care prin romanele ,,O fatd de tarabostes", Orientului" a fost consideratintemeietorul romanului istoric rom6nesc, Daciei" qi ,,Steaua ,,Catastrofa crealii ce aurdmasde la Domnia Sa. Iulian nu a fost lipsit qi el de talent literar dovaddfiind numeroasele nu Dintre acestea aqnominaltza acum nici una, agreleva doar aspectulcantitativ deareceo evaluare multe dintre lucrdrile salenu au fost publicate fiind qi astdziin stadiul de valoricSlipseqtedeocamdatd, manuscris.Ag aminti scrierile pentru copii cum sunt cele opt piese de teatru, patru piese de teatru cu cAntecegi 26 de povegti. Pentru adulli a scris 13 piese de teatru, unele dintre ele in patru acte, 6 in qi monoloage 30 denuveletoatecreate perioada1944-1960. pentru S-astins din viaJdla vfirstade 93 de ani, in anul 1965.Un pios omagiu gi vie recunoqtin!5 an s-arimplini in acest 135de ani. cel de laacdrurnagtere pentru mine, dacd agintdlni oameni de specialitatedoritori s[ scoatdla Ar fr o mare bucurie, volumul mare de materiale ce trebuiescrevdzuteqi lumind ceeace estevaloros in opera sa, deoarece posibilitdlile mele actuale' pregitite detipar depdqesc

lz+s

Dr. Iulian Chitul

F otogrufii, msrtori la evenimente bis,tri{ene

Fotogrufien als ZeagnisseBistritzer Begebenheiten Photographs- witnesses Bistri(a events to

Prefectura - Priifektur - ThePrefect'soffice

Piala centrald

- Hauptplatz -

Central Square

zszl

- Reformierte Kirche -

The Protestant church

Gimnaziul de

- The girls

giq.r.Lw

Strohgasse - Straw Street

azarma Kasetne des Regimentes Nr. 84 - Regiment EJ 6c-r:L'

Restaurantul Rusu 1902 Restaurant Rusu1902 RusuRestaurant, 1902

Izse

generald, 190j Vedere Stadti)bersicht 1903 Panoramic view,1903

StradaAlbert Berger,1904
Albert-Berger-Str. I 904 Albert Berger Street, 1904

Hotel Fritsch, 1914 HotelFritsch l9I4 FritschHotel.l9l4 Cufamilia inaintea plecdrii la rdzboi, 1914
Mit der Familie vor Antritt des.,.Milixirdianst9;*:.!9ffikfyith thefamily before going onfront

j

*

***l

ilM
tiillll
2541
.rr" -...r..!.{....,

13:strjtT,Si.knbilf!{r.

1'ftt

t,l td

Liceul Evanghelic-luteran, I 9 I I Lyzeum 9I I I Evang.Juth.
The Evangelical-Lutheran highschool, I 9 I I

i'ii
),\; rr

{-ln'""
. , , '* , ,
,,{ ,^.f /''r'ai--'.-/ '

, ' o , , , ' '., ' { ' i . n

, 1,:i "(:Vi' , ) i'i.r'l,-;,'/ii,;', , '' ''' '/- n'"
( "',:/'/'/17 "- "'/ ^
Spitalul Keinzel, 1901 SpitalKeinzel1901 KeinzelHospital, 1901

, At,7i

llt tf;

Vederegenerald dinspre Goldberg, 1904 gegenden Goldberg1904 Stadtansicht 1 Panoramic view from Goldberg, 904

Vdndtori bistrileni, 1907 BistritzerJdger1907 Bistrila hunters, 1907

Slujba religioasd tnainteaplecdrii pe front, 1914 vor Gottesdienst der Abreisean die Front I 914 goingto thefront,1914 service before Thereligious

In curtea $colii primare romdneqti, I9I4 AUJ demHof der rumrin.Grundschule 1914 InsidetheRomanian primary school yard, I 9I 4

Corpul profesoral al Liceului german, 1923 Professorenkollegium deutschen Lyzeums 923 1 des teachers, 1923 TheGerman highschool

Izss
Societateabistrileand de ajutor la a 50-a aniversare, 1920 BistritzerHilfsotganis ationbeim50-jd.hr.Jubilcium20 I9 Bistrila helpsociety the50thanniversary, at 1920

Culesul de struguri la WiSoara,1920 in Weinlese l'iisoara1920 hartestingat Wiqoara, 1920 Grapes

Defilarea de la l0 mai 1936 (Prefectul Nacu Dumifiu, Primarul Dr. MureSan, Subprimarul loan Rusu, Comandantul Si adjunctul Diviziei 2 Vdnatori muntel Defilee zum 10.Mai 1936 (Prtifeh Nacu Dumitru, B,ilrgermeister Dr. Muresan, tr4zebiirgermeister Ioan Rusu, Kommandant und Adjunkt der 2. Division der Gebirgsjriger) 10th May, 1936 Paraile (Theprefect Nacu Dumitru, The Mayor Dx MureSan, The Mayor-Depufit Ioan Rusu, The Commander and the Deputy of the SecondDivision Mountain Coros)

Wzita Mitropolitului Bdlan la Bistrila in 3 marrie 1931 Besuch des Mitropoliten Balan in Bistritz am 3. lfir 19-11 The visit of Bdlan, the Mefi'opolitan bischop. in Bistrita on March 3rd 1931

Besuch von Erzbischofluliu Hosu in Bistritz 1942 Bishop Iuliu Hossu's yisit to Bistrila in 1942

256

|

Familia Hopdrcd in curtea gospoddriei de pe Burich, 1942 FamilieHopdrcdbei ihremBauernhofam Burgberg 1942 TheHopdrcd on family in their household Burich,I 942 Fichy torcdnd, 1948 Fichy beimSpinnen

fl
s l
Defilarea sa$ilor bistriteni, 1940 Defileeder BistritzerSachsen 1940 TheBistrila saxon peopleb parade,I 940

i; I

f

f

-

,

t

I

Vederegenerald din CodriSor, 1940 Ubersicht voinCodrisorausI 940 Panoramicviewfrom Codrisoa1940

La sdniuSpe Dealul Budacului, 26 ianuarie 1986 BeimSchlittenfahren demBudaker auf Bergam 26.Jrinner 1986 Sleighing Budacu on Hill, January26th,1986

ffif

Sistri{u ieri gi azi Bistritz gesternund heate Bistri{a: Ycsterfuyww& t@

lzst

Turnul Dogarilor

-

Der Fa"Bbinder-Turm

2s8 I

Biserica evanghelicd

-

Die evangelischeKirche

-

The Evangelical Church

#d'ffiw'

'*i
i

*#$j A,

Sala Polivalentd

-

Der Allzwecksaal

-

The Sports Centre

-*fr'{

,J

is;i

e**

i:{ff1l;ffi

PoSta veche -

Die Alte Post

-

The old Post ffice

259

j {""

sss
# #-+

i*
i ,:\+
,'

260 |

Blocul Si complexul comercial

"Domus"

-

Wohnblockmit Geschdftskomplex ,Domus"

-

The block offlats and the "Domus" shopping centre

Casa Argintarului

- Das Haus des Silberschmiedes -

Silver Jewellerb House

Casa Municioald

de Culturd

- Das st(idtischeKulturhaus -

The Town House of Culture

1261

ffi,, #

ffi#

$
lls

gl

Trff#
Camerade Comer{,Industrie Si Agricultura a.iudelului ,;'t TheCounr;Chartber (,;;n;n;;r;. 1'":".:7' des Kammer Handel, Industrie Landvitlschaft Landh'eises und fr)r

t{ffiTffi1

'tr

,tfi1

2621

-

Hotel Codrisor

-

"Codrisor" Hotel

'

,'K.lt '
' i.r -"

$liriiffi iiinllilllt
Colegiul Na|ional "Liviu Rebreanu" Nationalcollegium ,,Liviu Rebreanu" -

iirLuf:l!il

"Liviu Rebreanu" National College

Strada George Coqbuc Strada GeorgeCosbuc GeorgeCoSbuc Street

Izsr

r

b F
F

I

Primdria

municipiului

-

Rathaus der Stadtgemeinde -

The Tbwn Hall

2641

Prefectura -

Prcifektur -

ThePrefectbOlfice

Noul pod al Budacului

Die neue Budaker Briicke

The new Budac Bridge

Izo

Palatul dejustilie

-

Der Justizpalast

The Court qflat

ffi

Piala Centrald

-

H(tuptplatz

-

Central Square

Bulevardul

Independenlei

-

Bulevardul Independenlei

-

The Independence Boulevard

lzaz

'.;; ?,
l;4 *"q

&.-'
{'+"
!.

**

il

i*n.!.::,

!

Fft,iri-lri;i:rJPr

1r{r:

Liceul "Andrei MureSanu "

-

The "Andrei MureSanu" highschool

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful