Tema proiectului

Să se proiecteze planşeul din beton armat peste parterul unei construcţii alcătuite
din două corpuri conform schiţei de mai jos. celor două corpuri, precum şi distribuţia
elementelor structurale ale planşeelor sunt prevăzute în anexă Dimensiunile interioare
ale funcţie de numărul de ordine “n” al studentului. Zidăria exterioară se realizează din
cărămidă cu goluri verticale având grosimea de 30 cm. Corpurile A şi B sunt despărţite
printr-un rost de tasare. Încărcările utile corespunzătoare fiecărui corp sunt prevăzute în
anexă şi sunt deasemenea diferenţiate funcţie de numărul de ordine. Pardoseala peste
planşeele ce se proiectează se realizează din mozaic turnat în câmp continuu de 1 cm
grosime pe o şapă de egalizare din mortar de ciment cu grosimea de 3 cm. La stabilirea
încărcărilor nu se va lua în considerare zidurile interioare ce compartimentează etajul.
Planşeul peste corpul A se va realiza cu grinzi principale şi grinzi secundare,
utilizând calităţile de beton şi armătură indicate în anexă. Dimensionarea secţiunilor
elementelor ce compun acest tip de planşeu va fi făcută utilizând relaţiile de echilibru.
Placa planşeului va fi armată cu bare independente din OB 37 asociate în plase legate
şi cu plase sudate din STNB.
Planşeul peste corpul B va fi de tip casetă, placa acestuia fiind armată cu bare
independente din OB 37 asociate în plase legate. Pentru stabilirea cantităţilor de
armătură necesare se va utiliza dimensionarea cu ajutorul tabelelor.
1.1 PROIECTUL VA CUPRINDE
A Piese scrise:
1. Calculul şi alcătuirea plăcii planşeului cu grinzi principale şi grinzi secundare.
2. Calculul şi alcătuirea grinzilor secundare.
3. Calculul şi alcătuirea grinzilor principale.
4. Calculul şi alcătuirea plăcii planşeului casetat.
5. Dimensionarea şi alcătuirea reţelei de grinzi.
6. Indici tehnico-economici pentru fiecare tip de planşeu.
B Piese desenate
1
1. Plan cofraj şi armare placă (varianta I)
2. Detalii de armare grindă secundară.
3. Detalii de armare grindă principală.
4. Plan cofraj şi armare placă (varianta II)
5. Detalii de armare grinzi.
1.2 Etapizarea proiectului
1. Temă, bibliografie, etape, calcului plăcii (varianta I);
2. Schiţă armare placă, încărcări şi calcului static al grinzii secundare;
3. Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea momentului încovoietor, schiţă
preliminară de armare;
2
L
2
L
1
B
A
l
l
n
l
n
l
n
l
g
l
g
l
g
l
g
L
4. Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare, schiţă de armare
definitivă;
5. Calculul static al grinzii principale;
6. Dimensionarea grinzii principale la M şi Q;
7. Schiţă de armare grindă principală. Plan cofraj şi armare placă;
8. Detalii armare grinzi;
9. Încărcări şi calcului static al plăcii (varianta II);
10. Dimensionarea plăcii, alegerea armăturilor pentru placă;
11. Calculul static şi dimensionarea reţelei de grinzi;
12. Dimensionarea grinzilor, schiţe de armare, detalii de armare grinzi;
13. Plan cofraj şi armare placă;
14. Predarea proiectului.
1.3 Bibliografie
1 C. Leonte – Îndrumar pentru proiectarea planşeelor din beton armat;
2 T. Oneţ, I. Tertea – Proiectarea betonului structural;
3 STAS-uri şi normative în vigoare

1.4 Date personale N=4
Grupa 3302 A
l
n
=(1.80+n*0.05) =(1.80+4*0.05)=2m
l
g
= (3.95+0.1*n)=(3.95+0.1*4)=4.35 m
P
n
A
=(730-10*n)=(730-40)=690daN/m
2
L
1
=(12.50+0.01*n)=12.54 m
L
2
=(10.50+0.05*n)=10.7 m
P
n
B
=(750-10n)=710 daN/m
2
Nr. pare– Bc 25, Pc 60
Pc 60 – R
a
=3500 daN/cm
2
STNB - R
a
=3700 daN/cm
2
OB 37 - R
a
=2100 daN/cm
2

Bc 25 – R
c
=150 daN/cm
2
, R
t
=11,5
3
ETAPA 1 Calculul si alcătuirea plăcii planşeului cu grinzi principale
si grinzi secundare
1.1 Stabilirea schemei statice. Predimensionare
Schema statică de calcul a plăcii planşeului cu grinzi principale şi grinzi
secundare este o grindă continuă, pe reazeme simple.
Înălţimea grinzii secundare h
gs
=(1/12-1/14)l
g
=35cm
Grosimea plăcii
h
p
=1/35l
n
=5.7cm,

h
p
=1/25l
c
,
h
p min
=7 cm h
p
=7 cm
Lăţimea grinzii secundare b
gs
= 18 cm
Lăţimea grinzii principale b
gp
= 30 cm


4
q
l
c
l
h
p
h
gp
h
gs
30
l
n
l
n
l
cm
l
c
b
gs
b
gs
1.2 Calculul încărcărilor
Nr.
crt.
Denumirea încărcării
Valori normate
(daN/m
2
)
n
Valori de calcul
(daN/m
2
)
1
Greutate proprie placă
h
p
γ
b
1
175 1,1 192.5
2
Greutate pardoseală
h
m
γ
m
1
.
1+ h
s
γ
s
1
.
1
85 1,3 110.5
3 Greutate tencuială 0,01γ
t
21 1,3 27.3
Total încărcări permanente 281 330.3
4 Încărcări utile p
n
A
=690 1,2 p
A
=828
Total încărcări q
n
=g
n
+p
n
=971 q=g+p=1158.3
γ
b
=2500 daN/m
3
γ
m
=2200 daN/m
3
n=1,2 pentru p
n
>500 daN/m
2
γ
s
=2100 daN/m
3
γ
t
=2100 daN/m
3
1.3 Calculul static al plăcii
Calculul static al plăcii se va face în domeniul plastic, în acest caz stabilindu-se
modul de pierdere a capacităţii de rezistenţă, respectiv a rezervei totale de rezistenţă.
Calculul static se va face pentru o fâşie unitară considerată din planşeu.
STAS-ul admite un calcul simplificat dacă:
C Planşeele nu sunt solicitate la acţiuni dinamice;
C Nu se pun condiţii speciale de limitare a deschiderii fisurilor;
C Raportul dintre încărcarea de lungă durată şi încărcarea totală este mai
mic decât 0,75
5
q
M
M
B
M
C
M
D
M
E
M
1
M
2
M
3
M
4
A B C D E
1 2 3 4
Făcându-se un calcul simplificat rezultă relaţiile de calcul cu următoarele valori
aproximative:
C M
1
=M
9
=1/11ql
2
cm
=295.43(daNm)
C M
B
=M
I
=-1/14ql
2
c
=-225.25(daNm)
C M
2
=M
C
=M
3
=_ _ =M
7
=M
H
=M
8
=± 1/16ql
2
c
=±197.09(daNm)
1.4 Dimensionarea plăcii
C Dimensionarea se va face în secţiunile caracteristice: câmpuri şi reazeme;
C Armarea se va face cu bare independente;
C Se scot din STAS caracteristicile materialelor: R
a
şi R
c
C Elementele secţiunii:
b=100 cm
h
p
=7cm
a
b
= 1 cm (pentru plăci)
pentru OB37
h
oc
=h
p
-a
b
-∅
min câmp
/2=7-1-0.6/2=5.7cm
h
or
=h
p
-a
b
-∅
min reazem
/2=7-1-0.8/2=5.6cm
pentru STNB
h
oc
=h
p
-a
b

min cimp
/2=7-1-0.4/2=5.8

cm
h
or
=h
p
-a
b
-∅
min reazem
/2=7-1-0.5/2=5.75cm
Pentru dimensionare se pleacă de la condiţia: M
max
≤ M
cap
secţ
; unde M
max
este
determinat din calcului static.
6
h
p
R
c
bxR
c
A
a
R
a
A
a
M
max
x
b
h
0
a
M
cap
secţ
= bh
o
2
R
c
ξ (1-0,5ξ )
B = ξ (1-0,5ξ ) M
cap
secţ
= bh
o
2
R
c
B
M
max
≤ bh
o
2
R
c
B ⇒
2B 1 1 ξ
R bh
M
B
c
2
o
max
− − = ⇒ =
Σ F=0 ⇒ A
a
R
a
=bxR
c
⇒ A
a
R
a
=bh
o
ξ Rc ⇒
a
c
o
nec
a
R
R
ξ bh A =
OB 37 R
a
=2100 daN/cm
2
STNB R
a
=3700 daN/cm
2
1. Câmpul 1 (M
1
=295.43, h
oc
=5.7) Câmpul 1 (M
1
=295.43, h
oc
=5.80)
2.Reazem B (M
B
=225.25, h
or
=5.6) Reazem B (M
B
=225.25, h
or
=5.75)
3. Câmpul 2 (M
2
=197.09, h
oc
=5.7) Câmpul 2 (M
2
=197.09, h
oc
=5.80)
4.Reazem C (M
C
=197.09, h
or
=5.6) Reazem C (M
C
=197.09, h
or
=5.75)

min admis
– în câmp: ∅6
- în reazem: ∅8

min admis
– în câmp: ∅4
- în reazem: ∅5
ETAPA 2 Schiţa armare placa. încărcări şi calculul static al grinzii
secundare
Exemplu: (tabele pag. 10)
× A
a
=2.707 5∅8/m+1Ø6/m (câmp 1) , A
ef
=2.793
× A
a
= 2.307 5∅8/m (reazem B) , A
ef
=2.510
× A
a
= 1.972 4∅8/m (câmp 2) , A
ef
=2.010
× A
a
= 2.009 4∅8/m (reazem C) , A
ef
= 2.010

7
O2∅8/m O 2∅8/m O1∅6/m O1∅8/m
1/10lcm 1/5lcm 1/5lc 1/5lc 1/5lc 1/10lcm 1/5lcm 1/4lc
lcm lc
l
n
l
n
A
B C
1 2
Obs.C2,Rc,C1,R
B

10
1
l
cm
=
10
1
167.5=17.1cm

5
1
l
cm
=
5
1
171=34.2cm

4
1
l
cm
=
4
1
171=42.75cm

5
1
l
c
=
5
1
177=35.4cm

4
1
l
c
=
4
1
177=44.25cm

2.1 Armarea cu bare independente asociate în plase legate
Există circa 7 sisteme (modalităţi) de armare a plăcilor planşeelor care au
armătura dispusă după o singură direcţie, fiecare dintre ele prezentând avantaje şi
dezavantaje. Voi alege un sistem de armare simplu, cu relativ puţine tipuri (mărci) de
8
+
+


A
a
=5∅8/m A
a
=4∅8/m
A
a
=5∅8/m+1∅6/m
A
a
=4∅8/m
bare care se montează uşor, este stabil în timpul execuţiei şi care asigură continuitatea
armăturii după direcţia calculată.
Obs. Plăcile la care l
2
/l
1
(l
g
/l
n
) ≥ 2 se calculează şi armează după o singură
direcţie.
Câteva date pentru alegerea numărului de bare:
χ Diametrul minim în câmp ∅6;
χ Diametrul minim pe reazem ∅8;
χ Diametrul maxim al barelor: ∅12;
χ Numărul minim de bare pe metru: 5 (distanţa maximă dintre bare 20 cm) câmp şi
reazem;
χ Numărul maxim de bare pe metru în câmp: 14 (distanţa minimă dintre bare 4 cm);
χ Numărul maxim de bare pe metru pe reazeme: 10 (distanţa minimă dintre bare 10
cm).
Obs. Toate barele de rezistenţă din OB se termină obligatoriu cu ciocuri
(lungimea totală a unui cioc este de 7d).
Obs. Sistemul utilizat este indicat pentru h
p
≤ 10 cm.
1. După alegerea armăturii în cele patru secţiuni caracteristice pentru schiţa de armare
se pleacă mai întâi de la un câmp interior (câmpul 2):
χ 50% din armătura aleasă rămâne la partea inferioară a plăcii şi se
ancorează în elementele marginale ale planşeului (centură) cu o acoperire
laterală de 1-2 cm;
χ celelalte 50% din bare se ridică pe reazem la 1/5 din lumină faţă de
marginea reazemelor intermediare si la 1/10 din lumină pentru reazemul
marginal dacă este reazem simplu (centură) sau tot la 1/5 dacă reazemul
marginal este o încastrare (grindă marginală)
2. Armătura pe reazemele intermediare (C, D, …) în acest moment este formată din
porţiunea superioară orizontală a armăturii continue ridicate. Restul până la necesar
se completează cu călăreţi ce se petrec de o parte şi de alta a reazemului cu 1/4l
c
.
9
7d
În acest mod deasupra fiecărei bare neridicate se va găsi câte un călăreţ. (Pe ce
este aşezat un călăreţ ?)
3. Se trece la câmpurile marginale (1≡ 9). Diferenţa de număr de bare neacoperită
(A
aC1
− A
aC2
) se împarte şi ea în două: 50%bare continue numai pe deschiderea
acestui câmp, iar restul se ridică pe reazeme după regulile cunoscute.
4. Primul reazem interior (B) are în prezent asigurată armarea din porţiunile drepte
superioare ale mărcilor 2 şi 5. Diferenţa necesară se completează cu călăreţi.
Pe direcţia lungă necalculată a plăcii se dispune o armătură constructivă numită
de repartiţie care trebuie să reprezinte 4∅6/m OB37 sau echivalentul acesteia. Ea se
dispune şi la partea inferioară şi la partea superioară dar numai pe reazeme (paralel cu
GS). Rolul acesteia este de a asigura stabilitatea armăturilor principale de rezistenţă,
dar şi de a prelua tensiuni din contracţie şi tensiuni din moment încovoietor după direcţia
lungă a plăcii.
2.2 Armarea cu plase sudate (STNB)
Plasele sudate reprezintă un mod industrializat şi rapid în execuţie pentru
armarea plăcilor după o singură direcţie (plase cu ochiuri dreptunghiulare de tip GR) şi a
plăcilor după două direcţii (plase cu ochiuri pătrate de tip GQ). Plasele se realizează în
uzine prin sudarea prin puncte a unei reţele de bare cu diametrul de 3-7,1 mm din
STNB. Rezistenţa de calcul a acestui oţel este superioară (3600 daN/cm
2
) barelor din
OB sau PC, motiv pentru care consumul de armătură rezultă sensibil diminuat. Plasele
se livrează la dimensiunile de 2,40x6,00 m. La plasele cu ochiuri dreptunghiulare (GR)
armătura de rezistenţă este dispusă după direcţia lungă a plasei, barele transversale
având rol de armătură de repartiţie. Diametrul minim admis pentru armătura de
rezistenţă este ∅4. În cazul în care armătura care caracterizează plasa este insuficientă
plasele se pot suprapune.
În câmpuri armarea se dispune la partea inferioară, iar pe reazeme plasele se
dispun la partea superioară după aceleaşi reguli ca la barele independente (1/4l
c
).
Exemplu: Aa nec=2.41 cm
2
/m ⇒GR29 5.6x100/4x200 cu Aa ef=2.46 cm
2
/m (tabel pg. 124)
Aa nec=1.826cm
2
/m ⇒GR28 5x100/4x200 cu Aa ef=1.96 cm
2
/m
Aa nec=1.59 cm
2
/m ⇒GR27 4.5x100/4x200 cu Aa ef=1.59 cm
2
/m
Aa nec=1.59 cm
2
/m ⇒GR27 4.5x100/4x200 cu Aa ef=1.59 cm
2
/m
10
l
n
l
n
l
n
l
g
l
g
l
g
l
g
1
0
0

c
m
GS
GP

2.3 Încărcări şi calculul static al grinzii secundare
Dimensionarea secţiunilor transversale de beton şi a armăturii longitudinale de
rezistenţă se face din calculul la SLR la acţiunea momentului încovoietor, iar armătura
transversală (etrieri şi bare înclinate) din calculul la SLR la acţiunea forţei tăietoare.
Dimensiunile rezultate din aceste calcule sunt satisfăcătoare dacă sunt îndeplinite şi
11
condiţiile referitoare la deschiderea fisurilor şi mărimea săgeţii sub acţiunea
încărcărilor normate de exploatare.
2.3.1 Predimensionarea grinzii secundare
χ b
gs
= 16,18,20,22 b
gs
=18
χ h
gs
=(1/12-1/14)l
g
(multiplu de 5 cm) h
gs
=35
χ b
gp
=20, 25, 30, 35 cm b
gp
=35
χ 2 ≤ h
gs
/b
gs
≤ 3 h
gs
/b
gs
=1.944
2.3.2 Schema statică de calcul
Este o grindă continuă pe mai multe reazeme, calculul făcându-se în domeniul
plastic.

l
om
=l
g
-15-1/2b
gp
=405cm
l
oc
=l
g
-b
gp
=405cm

2.3.3 Calculul încărcărilor
Dacă l
g
/ l
n
≥ 2 nu se mai face
o distribuţie trapezoidală a
12
l
g
l
g
l
om
l
oc 15 15
placă
h
gs
GS GP
b
gp
b
gp
A B C D E
1 2 3 4
l
om
l
om
l
oc
l
oc
l
g
1/2l
n
1/2l
n
încărcărilor transmise de
placă.
l
g
/l
n
=435/200=2.175 2
Nr.
Crt
.
Denumirea încărcării
Valori
normate
(daN/m)
n
Valori de
calcul
(daN/m)
1 Greutate proprie gs: b
gs
(h
gs
-h
p

b
126 1,1 168.6
2 Încărcări transmise de placă: g
n
l
n
562 1,2 674.4
Total încărcări permanente Σ g
n
=688 Σ g=813
3 Încărcări utile p
n
A
l
n
P
n
=1380
1,2
(1,3)
(1,4)
P= 1656
Total încărcări
q
n
=g
n
+p
n
=
=2068
q=g+p=
=2469
χ p
A
n
< 200 daN/m
2
⇒ n=1,4
χ 200< p
A
n
< 500 daN/m
2
⇒ n=1,3
χ p
A
n
> 500 daN/m
2
⇒ n=1,2
2.3.4Calculul static al grinzii secundare
13
T
A
A
M
1
M
2
M
B
M
C
T
C
T
B
dr
T
B
st
l
oc
l
om
C B
q
♦ Calculul momentelor încovoietoare:
C M
1
=M
4
= 1/11ql
om
2
= 3083.67(daNm)
C M
B
=M
D
= -1/11ql
om
2
= -3083.67(daNm)
C M
2
=M
C
=M
3
= ± 1/16ql
oc
2
=  2120.023(daNm)
♦ Calculul forţelor tăietoare:
C T
A
=T
E
= 0,45 ql
om
= 4499.75(daN)
C T
B
st
=T
D
dr
= -0,65 ql
om
=-6499.64(daN)
C T
B
dr
=T
c
= T
D
st
= ± 0,55 ql
oc
=5499.7(daN)
2.3.5 Stabilirea h
0 nec
a grinzii secundare
lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime b
gs.
Se impune p = 1.05 %
147 . 0
R
R
μ ξ 0105 . 0
100
p
μ
c
a
= = ⇒ = = ⇒
B = ξ (1-0,5ξ ) =0.136
c gs
onec
R b
M
r h 709 . 2
B
1
r = ⇒ = = ⇒
=28.96cm
h
nec
= h
o nec
+ a
b
+d/2 =31.76 (se rotunjeşte la multiplu de 5 cm)
d= ∅12-∅18
a
b
=2 cm h
ef
=35cm
14
A
a
b
gs
x
h
p
h
o
a
Ta=A
a
R
a
Cb=b
gs
xR
c
z=h
o
– 0,5x
M
R
c

Se verifică: h
gs
/b
gs
= 2-3
Se recalculează h
o ef
= h

- a
b
-d/2=32.2cm
ETAPA 3 Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea momentului
încovoietor. Schiţă preliminară de armare
3.1 Dimensionarea armăturilor
3.1.1 Dimensionarea în câmpul 1 (secţiune T)
C Stabilirea lăţimii active de placă:
l
1
=0.8l
om
=324cm
l
2
=0.6l
oc
=243cm
∆ b=1/6l
1
=54cm
∆ b≥ 6h
p
=42cm ∆b=54cm
b
p
=b
gs
+2∆ b = 126cm se alege valoarea cea mai mică
b
p
=
2
l l
oc om
+
=405cm b
p
=126cm
Obs. b
p
≤ l
n
M
cap pl
=b
p
h
p
R
c
(h
o
-0,5h
p
)=39028.50daNm
M
1
< M
cap pl
⇒x<h
p
(secţiune
dreptunghiulară, dar de lăţime b
p
)
B=
01509 . 2 1 1 01498 .
2
1
= − − = ⇒ = B
R h b
M
c o p
ξ
15
l
1
=0,8l
om
l
2
=0,6l
oc
b
p
b
gs
∆ b ∆ b
h
p
h
p
h
gs
b
p
b
gs
A
a
x
h
p
h
gs
a
c
o p nec a
R
R
h b A ξ =
=2.69cm
2
3.1.2 Dimensionarea în reazemul B (secţiune dreptunghiulară de lăţime b
gs
)
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o gs
B
− − = ξ ⇒
a
c
o gs nec a
R
R
h b A ξ =
=2.83cm
2
3.1.3 Dimensionarea în câmpul 2
∆ b=1/6l
2
=405cm
∆ b≥ 6h
p
=42cm ∆b=42cm
b
p
=b
gs
+2∆ b =102cm se alege valoarea cea mai mica
b
p
=
2
l l
oc om
+
=405cm b
p
=102cm
Obs. b
p
≤ l
n
M
cap pl
=b
p
h
p
R
c
(h
o
-0,5h
p
)=31594.5daNm
M
2
< M
cap pl
⇒x<h
p
(secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime b
p
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o p
2
− − = ξ ⇒

a
c
o p nec a
R
R
h b A ξ =
=1.85cm
2
3.1.4 Dimensionarea reazemului C (secţiune dreptunghiulară de lăţime b
gs
)
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o gs
c
− − = ξ ⇒
16
h
gs
b
p
b
gs
A
a
x
h
p

a
c
o gs nec a
R
R
h b A ξ =
=1.907cm
2
3.2 Schiţa preliminară de armare
Se face după alegerea armăturilor (număr de bare şi diametre) în cele patru
secţiuni caracteristice ale grinzii, utilizând următoarele principii şi recomandări:
Cd
min
= ∅10
Cd
max
= ∅18 (valori curente ∅12, 14, 16)
Cdacă se într-o secţiune bare de două diametre diferite acestea nu trebuie să
difere între ele cu mai mult de 25%
Cîn general o secţiune se armează cu 3-5 bare, care se recomandă a fi dispuse pe
un singur rând (pentru grinzile secundare 3-4 diametre)
Ccele două bare din câmpuri care se aşează pe colţurile secţiunii nu se ridică
niciodată; ele rămân pe toată lungimea grinzii secundare la partea inferioară
Cse recomandă utilizarea unui singur diametru pe toate cele patru secţiuni; dacă
acest lucru nu este posibil obligatoriu diametrele se păstrează pentru barele ridicate
şi se modifică diametrul călăreţilor
Cridicarea barelor pe reazeme la 45
0
se face respectând planurile de ridicare din
schiţa de mai jos:
Ccălăreţii pe reazeme trebuie să fie minim două bare care se aşează în colţurile de
sus ale secţiunii
Cîn câmp secţiunile sunt simplu armate (etrieri deschişi)
Cpe reazem etrierii vor fi închişi
Exemplu:
C1 A
a nec
=2.69 cm
2
⇒ 2∅12 +1∅10 cu A
a ef
=3.045 cm
2

17
30
h
gs
≤ h
gs

1,5h
gs
0-5
cm
Rb A
a nec
=2.83 cm
2
⇒ 2∅12 cu A
a ef
=2.26 cm
2
C2 A
a nec
=1.85 cm
2
⇒ 2∅12 cu A
a ef
=2.26cm
2
Rc A
a nec
=1.907 cm
2
⇒2∅12 cu A
a ef
=2.26 cm
2
Ordinea de armare: C1, C2, R
B
, R
C

4
1
l
om
=
4
1
405 =101.25cm

4
1
l
oc
=
4
1
405 =101.25cm

5
1
l
om
=
5
1
405 =101.25cm
Obs. Mărcile 2 şi 4 care s-au ridicat pe reazemul B ajung în zona întinsă a acestuia,
deci participă la preluarea tensiunilor produse de M
B
, dar ca o singură bară. Calculul
static s-a făcut în domeniul plastic, utilizându-se luminile şi nu interaxurile, deci valoarea
lui M
B
este la marginea reazemului şi nu în axul lui (armătura se numără la marginea
reazemului – în dreapta sau în stânga).
Secţiunile caracteristice:
18
O 2∅12
O1∅12
O2∅12
O2∅12
{ O 2∅8 OB37 montaj
O 2∅8 OB37 montaj
1/4lom 1/4loc
1/4loc
1/5loc
l
g
l
g
I←1
I←1
I←2
I←2
b
p
b
gs
h
p
h
gs
1
b
p
b
gs
h
p
h
gs
16 Secţiunea 1-1 Secţiunea 2-2
I←3
I←3
I←4


Obs. Nu se modifică planul longitudinal al barelor.
Obs. În măsura posibilităţilor secţiunile trebuie armate simetric faţă de axa lor
verticală.
Se calculează: b
nec
=2a
b
+3d
min
+3∅ < b
gs
(exemplu pentru reazemul B)
a
b
=2 cm
d
min
=2.5 cm b
nec
=2*2+3*2.5+3*1.2=15.1<18cm
19
b
p
b
gs
h
p
h
gs
1
4
2
Secţiunea 3-3
b
p
b
gs
h
p
h
gs
1
3
Secţiunea 4-4
2
5
ETAPA 4 Dimensionarea grinzii secundare la acţiunea forţei
tăietoare. Verificări
4.1 Elemente de ordin general
Calculul grinzii secundare la acţiunea forţei tăietoare se face în vederea
dimensionării armăturii formate din etrieri şi se mai numeşte şi calculul la starea limită
de rezistenţă în secţiuni înclinate. Dimensionarea se face în reazemul B (stânga)
deoarece forţa tăietoare în această secţiune este maximă (0,65ql
cm
).
Din schiţa preliminară de armare rezultă:
C reazem A: A
ai
=1∅12 (marca 2) 1∅12=1.131 cm
2
C reazem B
st
: A
ai
=1∅12 (marca 2)
C reazem B
dr
: A
ai
=0
Diametrele etrierilor pentru grinda secundară:
C d
min
=∅6 (se menţine acelaşi diametru în lungul grinzii atât în câmp - etrieri deschişi,
cât şi pe reazeme-etrieri închişi)
C trebuie îndeplinită condiţia: d
etr
≥ 1/4d
max long
C diametre curent folosite: ∅6, ∅8
C în mod excepţional pentru încărcări foarte mari: ∅10
C distanţa dintre etrieri trebuie să îndeplinească condiţiile:
20
h
gs
h
a
b
gp
5
h
a
+5
h
a
+h
gs
+5
Q
1
(Q
b
st
)
Q
2
Q
3
• a
e min
=10 cm
• a
e
≤ 3/4h
gs
• a
e
≤ 30 cm
• a
e
≤ b
gs
• a
e
≤ 15 d
comprimat
C etrierii închişi se dispun pe 0,25 din lumină în dreapta şi în stânga reazemelor
C pe porţiunea centrală a deschiderilor (1/2 din lumină) etrierii sunt deschişi şi pot avea
distanţe mărite între ei la 25 sau 30 cm, care se dispun constructiv
Calculul poate începe impunând etrieri ∅6 cu două ramuri (n
e
=2) din OB 37 şi
A
e
=0,283 cm
2
(1∅6).
Se verifică condiţia: 0,5bh
o
R
t
≤ Q
B
st
≤ 4bh
o
R
t
şi dacă este respectată se
calculează armătura transversală.
Dacă Q
B
st
< 0,5bh
o
R
t
nu se face calculul
Dacă Q
B
st
> 4bh
o
R
t
se r0eface calculul la M
0.5bh
o
R
t
=3145.5
Q
B
st
=6499.7 conditia este indeplinita
4bh
o
R
t
=25164
Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh =5936.3daN
Q
eb
= forţa tăietoare capabilă a etrierilor şi betonului
m
t
= coeficientul condiţiilor de lucru (m
t
=1)
p = procentul de armare longitudinal în dreptul fisurii
q
e
= efortul preluat de etrieri pe unitatea de lungime de grindă (daN/cm)
0,5h
o
≤ s
i
=
e
t t
2
o
q
p R m bh
≤ 2,5h
o
s
i
= proiecţia fisurii oblice cea mai periculoasă
q
e
=
e
a at e e
a
R m A n
n
e
= numărul ramurilor de forfecare a etrierului
A
e
= aria unei ramuri
m
at
= coeficientul condiţiilor de lucru a armăturii transversale (m
at
=0,8)
R
a
= 2100 daN/cm
2
(OB 37)
a
e
= distanţa dintre etrieri
21
4.2 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 1
p=
0
long a
bh
A
100 (A
a long
=1∅12- marca 4)=0.38
Preliminar se impune un a
e
care să respecte condiţiile anterioare (Ex. a
e
=15,
20cm) a
e
=15cm
Se calculează:
C q
e
=
e
a at e e
a
R m A n
(daN/cm)=105.65
C s
i
=
e
t t
2
o
q
p R m bh
=36.3(cm) şi se verifică condiţia: 0,5ho ≤ si ≤ 2,5ho
h
o
=32.2 0.5h
o
≤ si ≤2.5h
o
16.5≤ 36.3≤ 82.5
Se verifică dacă fisura a cărei proiecţie tocmai am determinat-o taie din plin (3/4l
I
)
bara înclinată având marca 2.
Obs. Se va face un desen la scară.
Σ A
ai
=1∅16 (fisura taie o singură bară)
C Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =2237.3daN
C Diferenţa de forţă tăietoare Q
b
st
-Q
i
va reveni etrierilor şi betonului, deci:
Q
b
st
-Q
i
= Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh =-8736.9daN
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui q
e
:
C q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i
st
B

=137.3daN/cm
C a
e1
=
e
a at e e
q
R m A n
=6.92cm
4.3 Fisura cea mai periculoasă care pleacă din punctul 2
Având în vedere că s
i
trebuie să fie cuprins între 0,5bh
0
şi 2,5bh
0
, această fisură
nu intersectează nici o bară.
C Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =0 daN
C q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i
st
2

=97.55, unde Q
2
= Q
1
- q(h
a
+5)=-7363.75 >
0,5bh
0
R
t
=3180.6,
C h
a
=h
o
-a

=29.6, a

=2+1,2/2
22
C a
e2
=
e
a at e e
q
R m A n
=16.24cm
Exemplu:
C1 A
a
⇒ 3∅16 ; A’
a
⇒2 ∅16
Rb A
a
⇒ 2∅16; A’
a
⇒2 ∅16
C2 A
a
⇒ 3∅22; A’
a
⇒2 ∅16
Rc A
a
⇒1∅12; A’
a
⇒2 ∅12
Ordinea de armare: C1, C2, R
B
, R
C
ETAPA 5 Calculul static al grinzii principale
5.1 Stabilirea elementelor geometrice ale grinzii principale
23
l
n
l
n
l
n
l
g
l
g
l
g
l
g
l
g
/2
GS
GP
O 2∅16
O1∅16
O3∅22
O 2∅12
O 2∅12
1/4lom 1/4loc
l
g
l
g
I←1
I←1
I←2
I←2
I←3
I←3
I←4
O2∅16
C l
c1
= 3l
n
=6m
24
lg/2
l
c1
30 cm
15 15 l
n
l
n
l
n
h
gp
l
n
- 15
C l
c2
= 3l
n
=6m
C h
gp
= (1/10-1/15)l
c
=1/10*600=60 (cm) h
gp
=60(cm)
C b
gp
= 20, 25, 30, 35 (cm) b
gp
=30(cm)
C 2 ≤ h
gp
/b
gp
≤ 3
Obs. Calculul static al grinzii principale (ultimul element de rezistenţă al
planşeului) se face în domeniul elastic, care este mai acoperitor, deci deschiderile de
calcul vor fi distanţele dintre axele reazemelor (stâlpi).
5.2 Calculul încărcărilor
g
pr
=1,1b
gp
(h
gp
-h
p
)1γ
b
=437.25(daN/m)
G=gl
g
=3536.55(daN) (g – încărcarea totală permanentă de calcul
a grinzii secundare)
P=pl
g
=7203.60 (daN) (p – încărcarea utilă de calcul a grinzii secundare)
5.3 Calculul static al grinzii principale

25
P
G
g
pr
l
c1
l
c1
l
c2
H
s
=3,20m
H
i
=3,20m
b
st
=30 cm
h
st
=30 cm
G
H
s
H
i
1 4 7 10
3 6 9 12
2 5 8 11
g
pr
1
P
H
s
H
i
1 4 7 10
3 6 9 12
2 5 8 11
2
P
♦ Moment maxim
negativ în reazemul
B;
♦ Forţă tăietoare
maximă în
reazemul B
st
şi B
dr
;
♦ Forţă axială
maximă în stâlp
interior.
♦ Moment maxim în
câmpul 2;
♦ Moment maxim în
stâlpii interiori
♦ Moment maxim în
câmpurile
marginale;
♦ Moment maxim în
stâlpii marginali;
♦ Moment negativ în
câmpul 2.
Ipoteza 1: încărcări permanente;
Ipotezele 2, 3, 4: încărcări utile.
5.3.1 Momente de inerţie şi rigidităţi absolute
Modulul de rigiditate al elementelor din beton se exprimă sub forma: EI=k(E
b
I
b
)
♦ E
b
I
b
- rigiditatea unei secţiuni de beton simplu;
♦ k – coeficient adimensional care ţine cont de prezenţa armăturii.
I
st
=
12
bh
3
=67500cm
4
;
I
gr c
= γ
12
h b
3
gp gp
=858600cm
4
;
Igr
r
=
12
h b
3
gp gp
=540000cm
4
;
Unde b
p
=b
gp
+12h
p
=30+12*7=114cm
Din tabelul 2.3 se alege γ în funcţie de b
p
/ b
gp
şi h
p
/h
gp

γ
=1.59
În final I
gr
=
2
I I
r gr c gr
+
=699300cm
4
26
P
H
s
H
i
1 4 7 10
3 6 9 12
2 5 8 11
3
P
H
s
H
i
1 4 7 10
3 6 9 12
2 5 8 11
4
P
Rigidităţile absolute sunt: k
gr
=
c
r
l
I
=1165.5;
k
ss
=
s
ss
H
I
=210.94
k
si
=
i
si
H
I
=210.94;
5.3.2 Calculul rigidităţilor relative
♦ nod 2: r
2-5
=
si ss gr
gr
k k k
k
+ +
=0.7342;
♦ r
2-1
=
si ss gr
si
k k k
k
+ +
=0.1329;
♦ r
2-3
=
si ss gr
ss
k k k
k
+ +
=0.1329 (idem nod 11)
♦ nod 5: r
5-2
=
si ss gr
gr
k k k 2
k
+ +
=r
5-8
=0.4234;
♦ r
5-6
=
si ss gr
ss
k k k 2
k
+ +
=0.0766;
♦ r
6-4
=
si ss gr
si
k k k 2
k
+ +
=0.085 (idem nod 8)
5.3.3 Calculul momentelor de încastrare perfectă
♦ M
2-5
= M
5-2
= ±








+
c1
2
c pr
Gl
9
2
12
l g
= ±6027.15;
♦ M
5-8
= M
8-5
= M
8-11
= M
11-8
=6027.15
♦ M
2-5
= M
5-2
= ±






c1
Pl
9
2
= ±9604.8;
5.3.4 Echilibrarea momentelor (Cross)
♦ Se efectuează patru Cross-uri
♦ Se trasează diagramele de eforturi
5.3.5 Calculul momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare
♦ Ipoteza 1 şi 4
27
l
n
l
n
l
n
A
B
P P
G G
Q
(M
1
+M
4
)
B
(M
1
+M
4
)
A
M
o
s
(M
1
+M
4
)
B
(M
1
+M
4
)
A
M
1 max
= M
o
s
-
2
M M
B A
+
=13808.15 daNm; unde
M
A
=(M
1
+M
4
)
A
=5365.61 daNm; M
B
=(M
1
+M
4
)
B
=13913.93 daNm;
3
P)l (G
l g
8
1
M
c 2
c pr os
+
+ = =23447.925daNm
M
A max
= (M
1
+M
4
)
A
=5365.61 daNm
♦ Ipoteza 1 şi 2
M
B max
= max. [(M
1
+M
2
)
B
st
; (M
1
+M
2
)
B
dr
]=max(19732.61;19051.92)=19762.61 daNm
♦ Ipoteza 1 şi 3
M
2 max
=10013.84 daNm
Obs. Se calculează forţele tăietoare aferente fiecărei secţiuni.
♦ Ipoteza 1 şi 4
M
2

min
= M
o
s
-
2
M M
C B
+
=-1557 daNm; unde
M
B
=(M
1
+M
4
)
B
=10614.4 daNm; M
C
=(M
1
+M
4
)
C
=10581.06 daNm;
3
Gl
l g
8
1
M
c 2
c pr os
+ = =9040.725;
ETAPA 6 Dimensionarea grinzii principale la M si Q
6.1 Stabilirea înălţimii h a grinzii principale
Se face în reazemul B care lucrează ca o secţiune dreptunghiulară de lăţime b
gp.
28
Se impune p=1,15 %
2683 . 0
R
R
μ ξ 0115 . 0
100
p
μ
c
a
= = ⇒ = = ⇒
B = ξ (1-0,5ξ )=0.232
cm 22 . 79
R b
0,9M
r h 304 . 4
B
1
r
c gp
max B
onec
= = ⇒ = = ⇒
h
nec
= h
o nec
+ a
b
+d/2=82.72 =80 (se rotunjeşte la multiplu de 5 cm)
d= ∅18-∅25
a
b
=2,5 cm
Se verifică: h
gp
/b
gp
= 2-3
Se recalculează h
o ef
= h

- a
b
-d/2=76.5
6.2 Stabilirea lăţimii active de placă
∆ b =1/6l
c
=1/6*600=100cm
∆ b ≥ 6h
p
=42cm Δb=100cm
b
p
=b
gp
+2∆ b =35+2*100=235cm se alege valoarea cea mai mică
b
p
=
2
l l
c c
+
=600cm b
p
=235cm
6.3 Dimensionarea la acţiunea momentului încovoietor
6.3.1 Dimensionarea câmpului 1
♦ M
cap pl
=b
p
h
p
R
c
(h
o
-0,5h
p
)=180127.5(daNm)
♦ Dacă: M
1max
< M
cap pl
⇒x <h
p
(secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime b
p
)
♦ Dacă: M
1max
> M
cap pl
⇒x >h
p
(secţiune în T)
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o p
max 1
− − = ξ ⇒
=0.67;
a
c
o p nec a
R
R
h b A ξ =
=5.17cm
2;
Din această armătură aproximativ
jumătate se ridică pe reazeme la 45
0
, iar
restul rămâne la partea inferioară a grinzii,
29
l=0,6l
c
l=0,6l
c
l=0,6l
c
b
p

b

b
b
gp
b
p
b
gs
A
a
x
h
p
h
gs
devenind armătură comprimată pe
reazeme (A
a

)
6.3.2 Dimensionarea reazemului A (lucrează ca o secţiune dreptunghiulară dublu
armată)
M
2
=A
a


R
a
(h
o
-a’)=10299.24; a’=a
b
+d/2=2,5+1.6/2=3.3
M
1
=0,9M
A max
- M
2
=-5470.19daNm
A
a
= A
a 2
=A’
a
=4.02
6.3.3 Dimensionarea reazemului B
M
2
=A
a


R
a
(h
o
-a’)=10299.24(daNm); a’=a
b
+d/2=2,5+1.6/2=3.3cm
M
1
=0,9M
B max
- M
2
=2223.29(daNm)
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o gp
1
− − = ξ ⇒
=0.067
a
c
o gp 1 a
R
R
h b A ξ =
=7.739cm
2

A
a 2
=A’
a
=4.02cm
2
A
a
=A
a 1
+ A
a 2
=11.759cm
2
6.3.4 Dimensionarea câmpului 2 la moment maxim
♦ M
cap pl
=b
p
h
p
R
c
(h
o
-0,5h
p
)=180127.5(daNm)
♦ Dacă: M
2max
< M
cap pl
⇒x<h
p
(secţiune dreptunghiulară, dar de lăţime b
p
)
♦ Dacă: M
2max
> M
cap pl
⇒x>h
p
(secţiune în T)
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o p
max 2
− − = ξ ⇒
=0.00487
a
c
o p nec a
R
R
h b A ξ =
=0.559cm
2
30
A
a
b
gp
x
h
p
h
o
a
A
a
R
a
b
gp
xR
c
z=h
o
– 0,5x
M
A
a

A
a


R
a
6.3.5 Dimensionarea câmpului 2 la moment minim (secţiune dreptunghiulară
de lăţime b
gp
simplu armată)
B=
B 2 1 1
R h b
M
c
2
o gp
min 2
− − = ξ ⇒
=0.0000513
a
c
o gp nec a
R
R
h b A ξ =
=0.00589cm
2
Dacă aria de armătură rezultă foarte mică se impun constructiv 2∅12 cu A
a
=2,26
cm
2
.
6.4 Dimensionarea la acţiunea forţei tăietoare
6.4.1 Calculul forţelor tăietoare
Se calculează V
A
şi V
B

Se calculează V
B
şi V
C

V
A
=9494.4(daN)
V
B
=15271.77 (daN)
V
B
=13277.64(daN)
V
C
=10825.56(daN)
6.4.2 Dimensionarea în reazemul A
h
a
=h
o
-2*2,5=75 cm
Q
A
=V
A
♦Q
1
=Q
A
-g0,15=9428.8 (daN)
♦Q
2
=Q
A
-g(0,15+0,05+h
a
)=9079(daN)

31
l
n
l
n
l
n
A
B
P P
G G
(M
1
+M
2
)
B
(M
1
+M
2
)
A
l
n
l
n
l
n
B
C
P P
G G
(M
1
+M
2
)
C
(M
1
+M
2
)
B
1 2
15 5+ha
hgp
ha
Q
A
Q1 Q2 Q3
SECŢIUNEA 1
♦ Se verifică: 0,5bh
o
R
t
≤ Q
1

≤ 4bh
o
R
t
♦ p=
0
long a
bh
A
100 =0.15
♦ Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =3981.57(daN)
Diferenţa de forţă tăietoare Q
1
-Q
i
va reveni etrierilor şi betonului, deci:
♦ Q
1
-Q
i
= Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh
(daN)
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui q
e
:
C q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i 1

=8.13daN/cm
C a
e1
=
e
a at e e
q
R m A n
=207.85(cm) ;Se impun etrieri ∅8 cu A
e
=0,503 cm
2
; n
e
=2
SECŢIUNEA 2
♦ Se verifică: 0,5bh
o
R
t
≤ Q
2

≤ 4bh
o
R
t
♦ p=
0
long a
bh
A
100 =0.15
♦ Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =0 (daN)
♦ Q
2
-Q
i
= Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh
=9079(daN)
♦ q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i 2

=22.588daN/cm
♦ a
e2
=
e
a at e e
q
R m A n
=74.82(cm); Se impun etrieri ∅8 cu A
e
=0,503 cm
2
; n
e
=2
6.4.3 Dimensionarea în reazemul B
st
Q
B
st
=V
B
-calculat pt. câmpul 1
32
h
ha
5
ha+5
Q1
Q2
QB
st
♦ Q
1
=Q
B
st
-g0,15=15206.18 (daN)
♦ Q
2
=Q
B
st
-g(0,15+0,05+h
a
) =14856.38(daN)
SECŢIUNEA 1
♦ Se verifică: 0,5bh
o
R
t
≤ Q
1

≤ 4bh
o
R
t
♦ p=
0
long a
bh
A
100 =0.15
♦ Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =3981.57(daN)
♦ Q
1
-Q
i
= Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh
(daN)
q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i 1

=34.53
a
e1
=
e
a at e e
q
R m A n
=48.94 (cm). Se impun etrieri ∅8 cu A
e
=0,503 cm
2
; n
e
=2
SECŢIUNEA 2
♦ Se verifică: 0,5bh
o
R
t
≤ Q
2

≤ 4bh
o
R
t
♦ p=
0
long a
bh
A
100 =0.4446
♦ Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =0 (daN)
♦ Q
2
-Q
i
= Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh (daN)
♦ q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i 2

=60.48
♦ a
e2
=
e
a at e e
q
R m A n
=27.94(cm); Se impun etrieri ∅8 cu A
e
=0,503 cm
2
; n
e
=2
6.4.4 Dimensionarea reazemului B
dr
h
a
=h
o
-2*2,5=75 cm
Q
A
=V
A
♦Q
1
=Q
A
-g0,15=13212.05 (daN)
♦Q
2
=Q
A
-g(0,15+0,05+h
a
)=12862.25(daN)

33
1 2
15 5+ha
hgp
ha
Q
A
Q1
Q2
Q3
SECŢIUNEA 1
♦ Se verifică: 0,5bh
o
R
t
≤ Q
1

≤ 4bh
o
R
t
♦ p=
0
long a
bh
A
100 =0.15
♦ Q
i
= Σ A
ai
m
at
R
a
Sinα =2239.26(daN)
Diferenţa de forţă tăietoare Q
1
-Q
i
va reveni etrierilor şi betonului, deci:
♦ Q
1
-Q
i
= Q
eb
=2
e t t
2
o
q p R m bh
(daN)
Din această relaţie se calculează valoarea necesară a lui q
e
:
C q
e
=
( )
p R m bh 4
Q Q
t t
2
0
2
i 1

=32.99daN/cm
C a
e1
=
e
a at e e
q
R m A n
=51.22(cm) ;Se impun etrieri ∅8 cu A
e
=0,503 cm
2
; n
e
=2
6.5 Dimensionarea la starea limită de fisurare (câmpul1)
α
f

f
ψ
a
a
E
σ
λ
f
– distanţa dintre fisuri
ψ - indicele de conlucrare a betonului
cu armătura longitudinală (ψ =1)
σ
a
– tensiunea în armătura
longitudinală în dreptul fisurii
E
a
– modulul de elasticitate al armăturii
λ
f
=2(c+0,1s)+A
t
p
d
c – grosimea stratului de acoperire cu beton (c=2,5 cm)
s – distanţa între axele armăturilor (maxim 15d)
A=6,5 (tabel 6.1)
p
t
=
bt
a
A
A
; A
bt
– aria de înglobare a armăturii în beton
Se calculează relaţia: b
nec
= (n+1)c+n∅ ≤ b
gp

b
nec
= 5*2.5+4*1.6=18.9 ≤ 25cm
34
M
M
α
f
α
f
λ
f
s s s
ccd
♦ A
bt
= b
gp
(2c+d)=231 [cm
2
]
♦ p
t
=
bt
a
A
A
=
165
04 . 8
*100=2.6
♦ s=
3
) 2 / d c ( 2 b
gp
+ −
=15.8cm
♦ λ
f
=2(c+0,1s)+A
t
p
d
=12.66cm
♦ σ
a
=0,85R
a
ef a
nec a
A
A
=0.85*3500*
03 . 6
17 . 5
=2550.7[daN/cm
2
]
♦ α
f

f
ψ
a
a
E
σ
=0.15 ≤ α
f ad
=0,3 mm
35

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful