INTERRELATIA ORGANISMULUI UMAN - EFORTUL FIZIC

Defini ia efortului fizic si activitati motice De-a lungul timpului, mul i autori au încercat s formuleze defini ii ale acestei no iuni. Astfel, dup P. Popescu-Neveanu (1978) efortul reprezint o conduit conativ de mobilizare, concentrare i accelerare a for elor fizice i psihice în cadrul unui sistem de autoreglaj con tient i acon tient în vederea dep irii unui obstacol, a învingerii unei rezisten e a mediului i a propriei persoane. Hollman i Hettinger (1980) consider efortul fizic ca o repeti ie sistematic de ac iuni motrice care au ca obiectiv ameliorarea performan ei f r modific ri evidente structurale i func ionale. A. Demeter (1984) define te efortul din antrenamentul fizic ca fiind un proces pedagogic complex, organizat pe o perioad lung i finalizat prin adapt ri consecutive, optimale pân la ob inerea adapt rii maxime i men inerea ei în timp. E. Avramoff (1986) arat c efortul fizic din antrenament se reduce la un proces de cre tere a capacit ii de adaptare a organismului la ac iunea stimulilor fizici. Antrenamentul fizic devine, în acest caz, o ac iune con tient i metodic ce pune în valoare posibilit ile de adaptare a fiec rei func ii a organismului. Efortul fizic reprezint (C.Bota, 1993) o solicitare motric cu caractere bine definite, în func ie de parametrii lui. În concep ia lui M.Epuran (1994) efortul sportiv reprezint o competi ie, o întrecere cu spa iul, timpul, gravita ia, natura, cu al ii i cu sine. Din punct de vedere metodic, tiin a sportului prive te efortul sportiv ca un proces de elaborare, de continu înv are, a c rui form de execu ie cuprinde un anumit num r de repeti ii efectuate sub diverse forme. I.Dr gan (1994) arat c metodica antrenamentului evolueaz necontenit, iar baza obiectiv a acestuia este suportul fiziologic.În concep ia sa, efortul din antrenament este un proces complex, multilateral, psiho- social, morfo-func ional i metodico-pedagogic care urm re te crearea unui individ cu un înalt nivel de sanogenez , cu un grad superior de rezisten la diver i factori exogeni sau endogeni i cu un echilibru neuro-cortical sau neuro-endocrino-vegetativ adecvat ob inerii de performan e sportive. Interrela ia organism - efort fizic Efortul fizic solicit i modific , prin caracterul s u de stres, nivelul homeostatic al organismului, fixându-l pentru un moment la un nivel superior. Homeostazia sau men inerea constant a componentelor biochimice i biofizice ale mediului intern se realizeaz printr-o serie de mecanisme reglatoare (A.Guyton, 1996). Aceast constan nu este absolut ; ea este modificat prin îns i activitatea organismului (efort fizic, dezechilibru nutritiv, traumatisme etc.) sau prin r spunsuri de prevenire a disturban elor (ex.: stres psihic). Perturb rile sunt restabilite prin mecanismele homeostatice, i anume sisteme de comand cu autoreglare. Acestea pot fi clasificate în: fizice, chimice i biologice i ac ioneaz în direc ia adapt rii organismului la mediul de via , ca un tot unitar (A.Demeter, 1987).

Parametrii acestuia sunt situa i în afara valorilor fiziologice. Tipuri de efort sportiv Efortul de antrenament se concretizeaza intr-o prestatie fizica si psihica a sportivilor.Dr gan. No iunile de homeostazie i adaptare sunt complementare i valabile pentru toate nivelurile de organizare biologic i în orice situa ie. Dr gan. ‡ reac iile la varia iile impuse de mediu trebuie s asigure desf urarea normal a func iilor fiziologice în noile condi ii impuse. 1996). ce se concretizeaza intr-un proces constient de valorificare a pregatirii dobandite concomitent in confruntari individuale sau colective. componenta psihic a stresului din efortul fizic joac un rol deosebi de t mare. în care mul i indicatori homeostatici sunt total perturba i pentru o perioad de timp. când acestea sunt dep ite. 2001). stare ce confer organismului capacitatea de a se angrena în mai mare m sur în efort i de a suporta la un nivel superior modific rile parametrilor fiziologico-biochimici (I. La nivelul marilor performan e în cadrul competi iilor sau/ i în cadrul antrenamentelor. uneori determinant. de apari ia st rilor patologice (I. la rândul s u. sistemul biologic execut efortul în condi iile fizio-biochimice impuse de acesta. Particularit ile adapt rii confer individualitate fiec rui organism i sunt responsabile de conservarea s n t ii. ca prestatie fizica si psihica a sportivilor. Datele literaturii de specialitate atesta faptul ca efectul biologic al starii de antrenament. pentru organismul neantrenat. in care. astfel. printr-un proces de invingere constienta a solicitarilor din pregatire. se poate afirma existen a unei interrela ii efort-organism. Dragnea. În final. Efortul de competitie. a unei eficiente sustinute in efort si a unei capacitati optime de refacere dupa efort. fiind reversibile. ³homo-sportivus´ un organism de excep ie din punct de vedere anatomo-fizio-biochimic. . urmareste obtinerea de performante superioare. Epuran. 1994). astfel încât compozi ia mediului intern s r mân în limitele precis definite. procesele energogenetice (care vor men ine la un nivel ridicat parametrii de efort) continu i în perioada de refacere pentru stabilirea homeostaziei. ce intervin prompt i eficient. cum este cazul sporturilor individuale. f r a le putea considera patologice.Homeostazia se poate realiza numai dac sunt îndeplinite urm toarele condi ii: ‡ organismul s func ioneze normal. echilibrul neuro-endocrin-metabolic corespunzator reprezinta o conditie prioritara a realizarii unei bune adaptari de antrenament. organismul sportivului poate fi considerat ³ normal de excep ie´ sau ³model superior de adaptare´ (A. Organismul sportivului este adesea solicitat pân la limita capacit ii sale maxime. i anume: efortul fizic solicit organismul în totalitatea sa conducând la modific ri adaptative sau la încetarea activit ii i. unde performan a depinde doar de efortul depus de individ i nu de echip (M. Prin mecanismele de reglare. 1994). de dezvoltarea capacit ii de efort sau. prezentând valori etichetate ca fiind anormale (patologice). s poat opera rapid adapt rile necesare. Se delimiteaz . De aceea. se urmareste atingerea unui nivel superior al capacitatii de performanta. Devierile homeostaziei impuse de activitatea fizic constituie stimul declan ator al mecanismului de refacere i supracompensare care au ca efect final instalarea st rii de antrenament.

numira supracompensatie. Reactiile endocrine sunt marite semnificativ in competitie. element inclus de Selye. Efortul sportiv abordat ca factor de stres se prezinta sub doua aspecte: biologic (stres fizic) si psihic (stres psihic). indusi de aspectul de intrecere. Stresul psiho-fizic indus de fortarea pregatirii sportive.stimul pozitiv Aceasta apreciere este argumentata de faptul ca solicitarile pretinse de efortul sportiv produc acumulari cantitative si calitative ce duc la o stare superioara de functionare a organismului. Efortul sportiv are ca efect adaptarea organismului. de concurs. se constituie in baza performantei sportive. care este reactia organismului la factori psiho -emotionali manifestata in tensiune psihica. dat de antrenament se tulbura in concursuri. In teoria stresului. In plus. Astfel. fapt ce implica o crestere evidenta a potentialului bio-psiho-motric al individului. din cauza febrei de concurs. supunerea prelungita a sportivilor la activitati musculare intense si emotii puternice. factorii emotionali si efecte inhibitorii: unele cercetari au demonstrat statistic cresteri semnificative a 17-hidroxizi. comparativ cu cele de antrenament. efectele acestei situatii se concretizeaza in procese de tip . conform careia efortul fizic.Efortul sportiv . emotionala. Echilibrul neuro-endocrin armonios al organismului. citat de Avramoff (1970) in notiunea de stres. care se adreseaza sferei biologice care suporta fenomene catabolice de tip ergotrop (in timpul efortului) si fenomene anabolice de tip trofotrop (in procesul de refacere). Este acceptata opinia specialistilor. poate fi considerat factor de stres. Efortul sportiv ± factor de stres Efortul de antrenament. cat si cel de competitie include si factori de tensiune psihica. poate provoca dezvoltarea unui sindrom general de adaptare. a starii de stres emotional crescut in conditii de intrecere. al prestatiei sportive. efortul sportiv este un factor de influenta pozitiv. Solicitarea sportiva. Prestatia sportiva actioneaza ca Äperturbatie´. Elementele stresului fizic sunt determinate de necesitatile si efectele biologice ale activitatii musculare din timpul antrenamentului sau concursului. ce deranjeaza echilibrul biologic al organismului. Prin atributele sale de stimul sau factor de stres. in efortul sportiv apare si stresul psihic (emotional). favorabil. organismul este pus pe plan fizic si psihic in conditii de Ätensiune functionala activa´. efortul sportiv activeaza mecanismele reglatoare ale homeostaziei. profesional sau sportiv. cand se accentueaza activitatea sistemelor si organelor de sustinere metabolica cu cresterea produselor hormonale. peste capacitatea de adaptare a individului conduce la instalarea unor stari patologice ale conditiei biologice si psihice a sportivilor. la nivel de performanta (si mare performanta). numai in competitie. dar implicit si sporeste concentratiei metabolitilor cu efecte toxice. de adaptare.

VE stabile te concret urm toarele valori: y suma distan elor parcurse (alergare. y suma ac iunilor efectuate (lupte. Acesta are un caracter de selectieie medico-biologica pentru sport si foloseste urmatorii indicatori: anamneza medico-sportiva. Are rolul de a aduce la zi datele medicale si sportive. tonus muscular). . scrim ). Trebuie sa diferentiem un control medico-sportiv initial pentru acordarea avizului medico-sportiv de practicarea educatiei fizice si sportului de un control medico-sportiv cu un caracter de selectie sportiva. control care atesta starea prezenta si evidentiaza evenimentele medicale si sportive.sportiva. diagnosticul genetic de sex. etc. Formula de calcul: LM = m x h (unde m este greutatea i h în l imea). b) control medico-sportiv periodic. evaluarea functionala. diagnosticul genetic de sex (formula cromozomiala) daca nu s-a efectuat anterior. la 4 sau la 6 luni. Controlul medico-sportiv Controlul medical poate fi initial (caracter de selectie) si periodic. VE se calculeaz f când suma efortului din fiecare execu ie sau indirect prin înregistrarea continu a consumului de O2 i stabilirea echivalentului mecanic al acestuia. dar nu întruneste conditiile minimale pentru a fi selectionat într-o anumita grupa sportiva. Astfel un copil poate fi apt de a practica educatia fizica si sportul. sechele si malformatii congenitale). evaluarea dezvoltarii fizice. ciclism).fizico-chimic ce intervin pentru pastrarea constanta a mediului intern. forte musculare si indicii de forta. Aprecierea volulmului efortului doar pe baza num rului de ore efectuate în antrenament sau concurs este o gre eal metodic grav . evaluarea functionala (evaluarea functionala cardio. Parametri ai efortului fizic sunt: 1. Acest control are urmatoarele componente: anamneza medico. care au loc de la controlul medical anterior. dupa caz (loturile nationale efectueaza acest control la 4 luni dupa o metodologie speciala a Institutului National de Medicina Sportiva). evaluarea dezvoltarii fizice (nivelul dezvoltarii fizice. y suma exerci iilor par iale sau integrale (gimnastic ). Controlul medico-sportiv se efectueaza în unitati de specialitate. y suma exerci iilor tehnico-tactice (jocuri sportive).). diagnosticul starii de sanatate (examene clinice si paraclinice). diagnosticul starii de sanatate (atentie la tare. box. mai precis pentru mentinerea homeostaziei. încadrate si dotate corespunzator si poate avea loc în 3 ipostaze: a) control medico-sportiv initial. endocrino-metabolica. mobilitate. compozitie corporala. VE este sinonim cu travaliul total din fizic . y suma repet rii execu iilor (haltere.respiratorie. Volumul efortului (VE) = cantitatea total de lucru mecanic (LM) efectuat.

Toate datele cifrice si calitative obtinute împreuna cu interpretarea acestora se regasesc înserate în Avizul medico-sportiv. Aceasta are doua componente: anamneza generala (antecedente heredo . daca în familie au fost sau sunt sportivi. etc.colaterale si personale. evaluarea capacitatii de efort (anaerobe alactacide. anaerobe lactacide. În cadrul acestei anamneze vom include si un dialog cu parinti pentru a retine orice element. neuro-musculara). Examenul medico-sportiv. eventuale tare sau sechele organice si/sau functionale. În cadrul anamnezei initiale vom cauta si evidentiem istoricul medical al copilului. aerobe). care este elaborat de medicul sportiv în urma controlului medical. . c) control medico-sportiv cu caracter de expertiza medico. motivatia parintilor. starea functionala si capacitatea de efort. În ceea ce priveste anamneza medico-sportiva periodica aceasta se axeaza net pe doua aspecte: evolutia medicala de la ultimul control medico-sportiv pâna la zi si evolutia sportiva (în cele mai mici detalii) ale aceluiasi interval o asociere între evolutie sportiva si cea medicala prin prisma reflectarii acesteia în viziunea sportivului.sportiva. fiziologice si patologice). gradul de antrenament cu scopul de a evidentia eventualii factori limitanti ai performantei si a actiona pentru amendarea lor si cresterea randamentului sportiv. care ar putea influenta activitatea viitoare a sportivului. Toate aceste date (cantitativ si calitativ) se vor regasi în avizul medico-sportiv.neuro-psihica. a capacitatii de anduranta si a capacitatii de refacere. la selectie si cel periodic cu ocazia circuitelor medico-sportive. momentul obiectivului de vârf sportiv cât si în dinamica fata de examenele anterioare sau de unele investigatii la locul de antrenament al sportivului. O atentie deosebita în astfel de ocazii nedorite trebuie acordata investigatiilor neuropsihice si endocrino-metabolice. este de doua feluri: cel initial. care nu se deosebeste de anamneza practicata în medicina clinica si o parte speciala. Anamneza medico-sportiva Orice examen medico-sportiv începe cu o anamneza amanuntita. care a eliberat avizul respectiv. În sportul contemporan atât de încarcat din punct de vedere competitional se ajunge adesea la situatia în care sportivii de mare valoare sau echipe la jocuri de asemenea de mare valoare nu mai dau randamentul scontat. riscul unor eventuale incidente în timpul efortului sportiv fiind astfel preluat de medicul sportiv. Acest aviz medico-sportiv confera sportivului dreptul de a participa la antrenamente si/sau competitii. Toti acesti parametrii trebuie interpretati în functie de perioada de antrenament. fara cauze evidente. În aceste situatii antrenorul împreuna cu medicul sportiv solicita o expertiza medicosportiva privind nivelul sanogenetic. în functie de obiectiv.sportiva propriu-zisa care sintetizeaza evolutia medicala în strânsa corelatie cu medicina sportiva. motivatia pentru sport. anamneza medico. Avizul medico-sportiv Avizul medico-sportiv reprezinta un document cu valoare medico-legala.

cerintelor probei (sportului) si etapei de pregatire. refacerea si pregatirea biologica de concurs. 3 jucatori de fotbal american mor pe teren la antrenamente într-o saptamâna) frecventa acestor accidente creste în concordanta cu cresterea antrenamentelor si a competitiilor si a conditiilor de dificultate în care acestea au loc (stare de oboseala. Daca este cazul la recomandari medicale se pot da indicatii privind ameliorarea unor deficiente fizice.) a unor mijloace de ameliorare a acestora pentru a ne apropia de nivelul formei sportive. avizul medico-sportiv ocupând un loc principal. dar nu numai ei (în egala masura sportivii. antrenorii. necorespunzator. care au permis participarea sportivilor la antrenamente sau competitii fara viza medicala la zi.Avizul medico-sportiv are doua parti: 1. Daca tot se sustine ± pe buna dreptate ± ca medicina sportiva este o medicina preventiva sa dovedim în practica cuvenita ca stim sa folosim eficient aceste mijloace de preventie. . nivelul dezvolttrii fizice. intitulata indicatii . În subsolul fiecaruia din aceste diagnostice se face obligatoriu urmatoarele referiri partial conclusive: nivel corespunzator. Indicatii ± contraindicatii. care nu prezinta viza medicala la zi în carnet de cadrele medico-sportive autorizate. g. care fac legatura dintre sport si medicina sportiva. Prima parte diagnostica se încheie cu o rubrica. Partea de diagnostic se refera la: starea de sanatate. care pot avea rasunet negativ asupra performantei sau asupra sanatatii. optima de concurs. Avizul medico-sportiv se încheie cu concluzii: APT sau INAPT (temporar sau definitiv. De aceea medicii sportivi. violente.). însa numai în urma unei expertizari si a elaborarii unui aviz medico-sportiv de catre comisia de expertiza) si data de valabilitate a avizului . Partea a doua a avizului medico-sportiv. In ultimele decenii moartea subita pe terenul de sport nu mai este o raritate. în continuare se dau indicatii (recomandari) privind alimentatia. la unii indicatori fizici (ex. mentionam înca o data ca întreaga responsabilitate în caz de accidente revine antrenorilor si medicilor. fortele musculare etc. aprecieri metodice. starea functionala si capacitatea de efort. Pe baza acestui aviz unitatile de medicina sportiva aplica pe carnetul de legitimatie sportiva la rubrica control medical numarul avizului si valabilitatea acestuia. medicalia. factori de mediu neprielnici. conducatorii sportivi) trebuie sa acorde importanta si responsabilitatea cuvenita controalelor medico-sportive asa cum stipuleaza Legea sportului 69/2000 si mai ales sa respecte întocmai recomandarile incluse în avizul medico-sportiv. în timp. etc. care trebuie sa controleze carnetele de legitimare ale sportivilor înainte de a permite participarea la competitii a sportivilor. Atât în tara noastra cât si pe plan mondial (în iulie 2001. Diagnostic 2. atentie la G.contraindicatii va cuprinde: indicatii medicale si indicatii (recomandari) metodico-medicale referitoare la calitatile fizice de baza si la unele mijloace de introdus în antrenamente pentru ameliorarea acestora. De asemenea o responsabilitate la competitii revine si arbitrilor.

curs Facultatea de Medicina si farmacie Galati... Carmina Liana Musat . Dr. Pof.. .1981. Sport Turism. Dragan i.Bibliografie 1.Cultura fizica medicale.. Educatie Sportiva . . Ed. 2. Bucuresti. .

ASISTENTA MEDICALA GENERALA INTERRELATIA ORGANISMULUI UMAN EFORTUL FIZIC (SPORTIV) CIORAXIM BIANCA ANUL IV (CONTINUARE DE STUDII) .UNIVERSITATEA Ä DUNAREA DE JOS GALATI´ FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE SPECIALIZAREA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful