UNIVERSITATEA DE VEST FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI PSIHOLOGIE SPECIALIZAREA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA ANUL III

TERAPIA PSIHANALITICA (S.FREUD)

NUME :

1

3.2.5.PRINCIPIUL (P.relatii terapeutice .clientul. BIBLIOGRAFIE 2 . avantajul si dezavantajul psihoterapiei psihanalitice .PRINCIPIUL PLACERII-NEPLACERII 5.TEORIA DINAMICA A PERSONALITATII UMANE 5 .5. 7.6.critica psihanalizei).directii terapeutice.TEORIA INTERPRETARII VISULUI 4.2.1.7.COMPULSIA LA REPETITIE 6.PRINCIPIUL NIRVANA 5.4.FREUD 4. FREUD 4.TEORIA IMPULSURILOR 4.-TEORIA SEDUCTIEI 4.PRINCIPIUL REALITATII 5.TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI 4.TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE 4.sedinta.3. DESFASURAREA ACTULUI PSIHOTERAPEUTIC IN PSIHANALIZA(psihanalistul.)CONSTANTEI 5.STRUCTURA 1..4.1. eficienta psihanalizei . BIOGRAFIA LUI S. TEORIILE LUI S. ISTORIA PSIHANALIZEI 3 .PRINCIPII ALE PSIHANALIZEI 5.TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE 4. CONCLUZII 8. INTRODUCERE 2 .

Psihanaliza a socat initial prin doua lucruri : conceptul de inconstient si teoria despre sexualitatea infantila . pornind de la premisa determinismului tuturor manifestărilor noastre psihice. presupune ca experientele grave. uitările de tot felul. . de exemplu. pentru că sînt puse pe seama oboselii. Psihanaliza spera sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei . el încearcă să arate cum eul social reuşeşte să impună limite id-ului. Interpretarea actelor ratate şi simptomatice . Niciun copil nu poate suporta. ticurile etc. neprelucrate ale copilariei sunt refulate. comportamentele. ca este nedorit de unul din parinti. Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie generala a inconstientului. subconştient. Pentru cei mai mulţi dintre noi actele ratate . pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict. In general. Freud îl defineşte:„Am numit psihanaliză travaliul prin care aducem în conştiinţa bolnavului materialul psihic refulat în el. isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice si la interpretarea lapsusurilor ca substrat logic. psihanaliza.o altă contribuţie fundamentală la investigarea proceselor inconştiente semnată de Freud. gandirii si activitatii oamenilor. .nu au nici o semnificaţie.1. . (Larousse) Freud spunea : .a starilor refulate. nervozităţii. trebuie sa fie Eul"). Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia starilor psihopatologice. Modalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor. in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si clarificarea semnificatiei rezistentelor. transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor.Scopul psihanalizei afirma Freud este sa faca din inconstient constient. produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii originare. afirmând că dorinţele care vin în conflict cu normele sociale şi cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulării şi alungate în subconştient.Referitor la alegerea termenului psihanaliză. Freud spune ca psihanaliza este un instrument care permite eului să ajungă la o cucerire progresivă a id-ului. un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor. inconştient.. visele.psihanaliza este o psihoterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta . pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. sau chiar urit. erorile persoanei. sau cum se exprima Freud: "Unde era Sinele. cu scopul de a descoperi semnificaţia ascunsă pe care o au acestea pentru individ. Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate terapeutica.INTRODUCERE Orientarea analitică (dinamică) este prima propunere de intervenţie psihoterapeutică sistematică. Interpretarea simbolurilor. neatenţiei etc. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri).ca de pildă erorile de lectură sau de scris.” Psihanaliza clasică studiază ideile. Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient.. ce se dezvolta la începutul secolului XX din gândirea şi practica clinică a lui Sigmund Freud (1856-1939). Freud îşi propune să dezvăluie rolul diverselor niveluri ale psihicului şi dinamica raporturilor dintre conştient. Freud este primul care a sesizat logica acestor erori.o metoda de terapie a tulburarilor psihice. 3 . Psihoterapia consta intro aplicare metodică a unor tehnici psihologice determinate.

anul aparitiei lucrarii "Studii asupra isteriei".asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a acesteia. XIX si XX de teoriile gestaltiste. Pana la Freud psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. Eul (cuprinzand preconstientul si cenzura) Supra . terapeutica. lucrare semnata impreuna cu Josef Breuer. ). Freud imparte pulsiunile in doua grupe: pulsiuni ale vietii (sexualitate. sub indrumarea mentorului sau Dr. în cadrul ştiinţelor generale despre om şi să nu fie puse alături de "simple" procedee psihoterapeutice. "Moise si monoteismul". 1939. "Inhibitie. perioada in care Freud publica "Introducere in narcisism" (1914). etc. Primele si cele mai importante curente desidente sunt cele ale lui A. in special 4 .Freud pune bazele Asociatei Vieneze de Psihanaliza 1912-Ernest Jones propune înfiinţarea unui "Comitet secret".Eul (cuprinzand constiinta morala). E. C. operata chiar de catre Freud. 1890-ideea de psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la spitalul Salpêtrière din Paris. Josef Breuer. simptom. este foarte puternica si influenta in America de Sud. behavioriste. să ocupe un loc special. Freud a incercat sa o desemneze intr-o teorie stiintifica despre functionarea umana. societate. de a o dezvolta şi de a o apăra de orice posibile deformări şi alterări. Aceste aspecte le regasim in lucrarea "Dincolo de principiul placerii" (1920). Psihanaliza cunoaste modificari multiple atat in plan doctrinar cat mai cu seama in planul practicii psihoterapeutice si educatiei.Adler si cel al lui C. Totusi. pe care le crease. 1926-Freud a dorit ca teoria şi metoda( folosite in psihanaliza) . ci a inceput ca o experienta empirica. arta. Bleuer. 1905-1920-psihanaliza cunoaste o perioada de dezvolatare. religie. comitet care să aibă misiunea de a veghea asupra psihanalizei. a inceput evolutia psihanalizei . dar nu in toate. Constatam ca psihanaliza este inca puternica in anumite tari din Europa Occidentala. cultura. aceasta conceptie a fost vehiculata in sec. De aici Freud procedeaza la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a "aparatului psihic" in trei instante: Sinele (sediul pulsiunilor si dorintelor refulate). care să vegheze asupra creaţiei mele. mitologie. alcătuit din psihanaliştii cei mai fideli şi mai apropiaţi ai lui Freud."(Jones.G. ISTORIA PSIHANALIZEI Pentru ca psihanaliza a inceput nu atat ca o stiinta. Jung. Este vorba de E. al psihanalizei si psihoterapiei. Jones (Londra) 1908. intrun experiment asupra pacientilor cu nevroza .G. 153.Freud se va ocupa de extinderea psihanalizei asupra stiintelor umane: morala. 1957. Eros) si pulsiuni ale mortii si agresivitatii (Thanatos). "Malaise de la civilisation Dupa decesul(1939) lui Freud psihanaliza are o istorie tensionata fiind zguduita de crize interioare determinate de curente desidente. In legatura cu aceasta asociatie Freud afirma "Imi permit să spun că viaţa şi moartea îmi vor fi mai uşoare. considerandu-se in sensul acesta ca "orice fenomen psihic se insoteste de constiinta pe care o are despre el" (J. si a fost o intuitie geniala a functionarii umane. p. libido. care se mentine si astazi. 1896-Freud isi numeste noul tratament pe care-l foloseste in tratarea pacientilor psihanaliza . Jung (de la Zürich). "Complexul lui Odipe" iar in jurul lui se constituie o echipa de tineri specialisti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei. familie. nervismul pavlovian si neuropsihologie. 1920. psihanalistii considera ca in anul 1895. in Argentina si in Brazilia. boala".El a aplicat metoda hipnozei si catharsisul pentru a suprima simptomele. ("Totem si tabu".2. dacă ştiu că există o astfel de asociaţie. in aceasta lucrare. Viata psihica apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva.P: Charrier).

5 . De pilda. cît mai ales de politica de acaparare a pieţei fostelor ţări comuniste.se remarca o însufleţire a interesului pentru psihanaliză prin apariţia site-urilor web care exploatează diferite aspecte ale psihanalizei (exclusiv teoretice) Prima mişcare în acest sens a fost făcută tot de Asociaţia română.psihanalistul doar stă şi tace. există cursuri facultative predate la universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti şi un program de formare care.psihanaliza te face liber şi amoral. apărute prin reviste diverse sau în cărţi dedicate celebrului autor.găsim articole la Nae Ionescu... Mircea Eliade sau Lucian Blaga. (AROPA) care a publicat primul site de psihanaliză din România. Interesul pentru psihanaliză nu a crescut însă aşa cum era de aşteptat.. Gavriliu . Prelegeri de psihanaliză . Psihanaliza Freudiană După 1989. se limitează la ideea obsedantă de a corespunde exigenţelor IPA..psihanalistul înţelege tot fără cuvinte. sau dimpotriva devin dependenti de psihanaliza .. In restul lumii nu gasim.orice obiect lung este un penis şi orice obiect concav este un vagin.psihanaliza s-a limitat din nou la cercuri închise. unde a avut o influenta preponderenta.care datorita prejudecatilor evita sa apeleze la un psihanalist.visele vorbesc doar despre sex .ce sunt adevarate obstacole pentru clienti . freudiene. Întrucît în România opţiunea culturală este dictată de mediile elitiste .psihanaliza urmăreşte spălarea creierului şi crearea omului nou. În prezent. In Statele Unite.psihanaliza te face să retrăieşti istoria. din nefericire. Concomitent au început să se traducă şi texte din lucrările lui Freud.prin miscarile lacaniene. este intr-un declin accentuat. Dar această lucrare a circulat din nefericire numai prin mediile medicale fiind greu accesibilă publicului larg.psihanaliza este o invenţie care nu mai este la modă. 1998 .. Psihanaliza se confrunta cu o serie de clisee .Acestia nu au suficiente informatii despre ceea ce insemana de fapt o psihoterapie psihanalitica . Existau antecedente. dar izolate. În ambele cazuri. Islamul o respinge aproape total. Exemple de clisee pozitive:Psihanaliza vindecă tot.În perioada ceauşistă s-au publicat cîteva cărţi din care se remarca traducerea dr..psihanaliza atacă unicitatea persoanei. si se afirma in Europa de Est. 1989. la discuţii naive şi nu întotdeauna partizane despre Freud şi psihanaliză. In Japonia si in India exista nuclee psihanalitice destul de puternice. -Psihanaliza in Romania 1980. psihanalistul te face dependent de el. Exemple de clisee negative: Psihanaliza se ocupă doar de sex. şi mai puţin de a urma direcţiile lui Sigmund Freud .a apărut revista de psihanaliză OMEN editată de Asociaţia română pentru promovarea psihanalizei (AROPA).in parti ale Asiei este absolut absenta. Psihopatologia vieţii cotidiene (1980) apărută la editura Didactică şi Pedagogică. ultimul arătînd mai mult interes şi în special pentru Jung.situaţia psihanalizei în România se putea descrie pe scurt: aproape necunoscută. se poate vorbi despre rezistenţă la psihanaliză.Introducere în psihanaliză. un interes critic faţă de psihanaliză . Trebuie spus că IPA (International Psychoanalytic Association ) nu este actualmente interesată de propagarea psihanalizei clasice. psihanaliza te scapă de inconştient.

activitatea sa ştiinţifică în domeniul psihanalizei se constituie în evenimentul cel mai important al vieţii sale. Deşi a respins religia. tragice etc..terminând facultatea în 1881. Este un prim exemplu . Sigmund Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena.Ii scrie prietenului Fliess ca nu mai crede in teoria sa despre seductia traumatica si punele bazele complexului lui Oedip.3.petrece 19 săptămâni la Paris. Cartea care îl lansează cu adevărat pe Freud este „Interpretarea viselor" (1900). El a dezvoltat principalele teme ale psihanalizei şi a impus treptat practica psihanalizeim ca psihoterapie a nevrozelor(stare sufletească. . detaliile despre familia şi istoria sa de viaţă sunt relevante pentru a înţelege importanţa pe care el o va acorda „constelaţiei familiale”. Cu alte cuvinte. In 1897 se va produce o revolutie la Freud.scria Freud . ca "a reaparut tot trecutul". astăzi Pribor/Republica Cehă r-o familie de evrei. În 1885 obţine un post de docent în Neuropatologie la Universitatea din Viena şi . în acel timp o Mecca a neurologilor . fiind în special preocupat de funcţiunea Sistemului Nervos Central .condusă de Jean Martin Charcot.de om de ştiinţă evreu ale cărui scrieri au fost influenţate de identitatea evreiască şi de atribuţiile negative legate cultura ariană . filiaţiei şi interacţiunilor oedipiene. Şi-a luat numele de Sigmund abia la vârsta de 21 de Sigmund a fost primul născut din cei nouă copii ai familiei dar mai avea şi alţi fraţi din căsătoriile . El isi va descoperi pasiunea din copilarie pentru mama sa si sentimentele ostile fata de tata. Freud însuşi a avut identitate evreiască foarte puternică.având o bursă din partea statului austriac . la care un individ ajunge deoarece nu îşi poate integra în prezent experienţele traumatice.înt de ani. prezentînd etapele elaborării visului şi încearcă să 6 . psihanaliza’’. Într-o scrisoare din 1931 el s-a descris ca „evreu fanatic" şi cu altă ocazie scria că „atracţia faţă de iudaism şi evrei este irezistibilă. viata sa instinctivã ajunge în conflict cu Supraeul). Moare tatal sau si el ii scrie prietenului sau Fliess. In 1896 isi numeste tratamentul folosit. Sub conducerea lui. Sigmund Freud a fost numit unanim părintele psihanalizei. fapt care i-a trezit interesul pentru psihopatologie. Unii dintre biografii lui Freud consideră că.’’ Viaţa mea . Charcot trata anumite tulburări nervoase prin hipnoză. deducand ca adultii nu sunt toti niste seducatori perversi iar copiii nu sunt atat de inocenti pe cat se credea. precedente ale tatălui său. BIOGRAFIA LUI S. Freud analizează propriile sale vise.ca sursă a antisemitismului. În cursul celui de al treilea an de studiu a început să lucreze în laboratorul de Fiziologie. În această carte. In 1882 -. conflictuală. Freud începe să studieze isteria. a avut cu aceasta 5 copii. ce i-a servit drept psihanalist "avant la lettre".nu este separată de psihanaliză".din trecut.o întîlneşte pe Martha Bernays (care face parte dintr-o familie de intelectuali evrei) şi intenţionează să se căsătoreasca.FREUD Sigismund Schlomo Freud s-a născut la 6 mai 1856 in orasul Freiberg. sub conducerea lui Ernst Wilhelm von Brücke.. în clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salpêtrière.

unde a petrecut ultimul an al vieţii sale.Scrisori din tinereţe către Eduard Silberstein.Eul şi Sinele . (1991) * Sigmund Freud . 1871-1881 Editura Sigmund Freud . (1995) * Sigmund Freud .Binghamton. (1995) * Sigmund Freud .In 1925 publica . Editura "Jurnalul Literar". iar in mai: naziştii ard operele lui Freud la Berlin La 1935 . In 1933 .(1930).(1905).Psihologia maselor şi analiza eului.Dincolo de principiul plăcerii.Scrieri despre literatură şi artă.Introducere în psihanaliză. Editura Univers.(1922). (1991) * Sigmund Freud .Freud .)Editura Trei.(1994) * Sigmund Freud .Două psihanalize (Omul cu lupii şi Cazul pre-şedintelui).(1932). Editura Didactică şi Pedagogică.Omul cu şobolanii (cu jurnalul analistului. (1993) * Sigmund Freud .Freud primeste Premiul Goethe pentru Literatura pentru stilul sau propiu si impecabil de a scrie . (1980) * Sigmund Freud .. Tot aici Freud afirmă că visul este calea regală spre cunoaşterea inconştientului.(1921). New York.Noi prelegeri în psihanaliză.Metapsihologia. Printre lucrările de prim rang putem cita: (1904).(1913). (1993) * Sigmund Freud . simptom. Psihopatologia vieţii cotidiene.Angoasă în civilizaţie.Psihopatologia vieţii cotidiene.(1915).O amintire a lui Leonardo da Vinci. (1992) * Sigmund Freud . (1995) * Sigmund Freud . Freud. In anul 1908 Freud pune bazele Asociatiei Vieneze de Psihanaliza.Psihanaliza fenomenelor oculte. Editura "Măiastra".Moise şi monoteismul.(1910).Trei eseuri privind teoria sexualităţii.Sigmund Freud Museum" in memoriam lui S. răpus de recidiva unui cancer inoperabil.Totem şi tabu.Cazul Dora.(1916/1917).. s-a refugiat la Londra.explice structura aparatului psihic.Editura Trei. Editura "Măiastra".Introducere în psihanaliză. Editura AROPA. Editura Ştiinţifică.Sigmund Freud murit în ziua de 23 septembrie 1939.(1938).Freud este numit Membru de onoare al Societăţii regale de medicină din Anglia. Cuvântul de duh şi raporturile sale cu inconştientul.Sigmund Freud corespondează cu Albert Einstein pe subiectul De ce războiul? . Prelegeri de psihanaliză. In 1924 Freud este denumit cetatean de onoare al Vienei. In anul 1971 in Viena se deschide un muzeu numit . (1927).(1925)Inhibiţie. Editura "Jurnalul Literar". Selecţie din operele traduse in limba romana * Sigmund Freud .Viitorul unei iluzii.Trei eseuri asupra teoriei sexualităţii .Micul Hans.Interpretarea viselor. (1998) 7 . ‘’ In 1930 S. Viaţa mea şi psihanaliza.Autobiografie. (1980) Reeditată.(1919)-Dincolo de principiul plăcerii. Editura "Jurnalul Literar". Fugind de persecuţia nazistă din Viena în 4 iunie 1938. angoasă. * Sigmund Freud .

de a elibera ceea ce nu s-a putut constitui ca amintire. ele îl acuza pe unchi. Apoi.. seductii infantile traumatice intamplate in mod real. spre a evita învinuirea tatălui. va exercita o presiune asupra fruntii pacientelor sale.Freud este frapat de "frumoasa indiferenta" cu care istericele isi trateaza suferinta. ce face ca sub impulsul principiului plăcerii. mijloc de violenta fizica sau de seductie sexuala. adica printr-o amintire corporala. Freud l-a organizat in timp. . ci ca pe un mecanism de apărare al Eului.Totaici Freud afirmă că visul este calea regală spre cunoaşterea inconştientului. Freud ajunge la aceasta teorie pe baza relatarilor pacientelor sale de la sfarsitul secolului XIX.stă la baza sistemului terapeutic psihanalitic. deci. TEORIA SEDUCTIEI Intr-o prima incercare de a explica psihogeneza nevrozei.. Pentru a reusi. să conducă la o satisfacţie fantasmatică în lipsa uneia reale. adica o rezistenta. angoasei. prezentînd etapele elaborării visului şi încearcă să explice structura aparatului psihic. Freud analizează propriile sale vise. Este prima lucrare ştiinţifică dedicată interpretării viselor . teoria seductiei. intr-o zi. adica acest eveniment traumatic ce a ramas sechestrat in inconstient prin refulare. Freud descopera ca trebuie invinsa o forta enorma ce se opune amintirii.In teoria seductiei. FREUD Teoria freudiană asupra personalităţii dezvoltata de-a lungul celor 45 de ani de practică . una dintre paciente a reactionat brutal si i-a spus lui Freud: "nu miscati. Acest traumatism infantil trăit în „inocenta copilărie" va căpăta semnificaţie patogenă atunci când va fi asociat cu fantasme infantile „retrospective".. nu spuneti nimic. spune Freud. Este vorba.nu ca pe o boală neurologică în special. 8 . Se gandeste mai intai ca ele disimuleaza secretul unei.Freud s-a ocupat de ontogeneza si mai putin de filogeneza.Teoria freudiană susţine că visul deghizează senzaţiile. fara ca datorita acestui fapt sa devina ineficienta psihic. despre care nu se ştie nimic. TEORIILE LUI S.. care înregistrează elementele obiective şi senzitive ale vieţii de zi cu zi şi pe care le redă interpretate sub formă de gînduri şi vise mult mai tîrziu).Interpretarea viselor’’.Acest traumatism va fi redeşteptat în perioada pubertăţii sau mai târziu. nu ma atingeti" S-ar putea spune ca aceasta isterica a inventat situatia psihanalitica pe care o numim astazi cadrul. Freud considera ca progresul cultural este asociat inevitabil cu represiunea instinctelor. experienta care ulterior este uitata (refulata). între 1895 si 1897. Conform acesteia. el descopera ca istericele sufera de reminiscente. ce conduce la interdictia oedipiana care interzice incestul Intr-o primă etapă.. Se bazează pe analiza subconştientului. în mod special pentru evitarea fricii..Freud sustine că această conştiinţă umană ar avea trei trepte: inconştientul ( cea mai depărtată.subconştientul şi conştientul O astfel de teorie este influenţată şi de teoria sa asupra schizofreniei. El asistase la prezentarile bolnavelor isterice ale lui Charcot . insa ceea ce instaura acea pacienta este o interdictie a atingerii.După el coşmarurile se datorează insuficientei deghizări a acestor dorinţe. sexualitatea era impusa copilului din exterior de catre adult. Freud elaboreaza.4. si care nu se poate exprima decat prin reminiscenta.. nevroza ar fi cauzata de un abuz sexual real petrecut in istoria personala a pacientelor. Bineinteles. care consta in indepartarea oricarei senzorialitati si motricitati si in ascultarea asociatiilor libere ale unui pacient. istericele ar fi trăit o adevărată seducţie sexuală la o vârstă „presexuală". Freud tinde să înţeleagă schizofrenia .În această carte. datată din 1900. dorinţele neacceptate de subiect. Freud si-a bazat constructia pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. TEORIA INTERPRETARII VISULUI Freud a publicat în 1899 principala sa lucrare. Pierderile sunt pretul ce trebuie platit pentru existenta intr-o cultura avansata.

dar care pot fi aduse uşor în conştiinţă. O parte dintre tendinţele inconştiente pătrund astfel în conştiinţă numai întro formă deghizată sau simbolică şi deseori cu mare dificultate. Funcţionează ca un fel de filtru. intre cele trei sisteme existand cenzuri care controleaza trecerea dintr-unul in altul. precum si simptomele tulburarilor psihice .Dorintele din copilarie sunt cele care cunosc o fixatie in inconstient iar continuturile sale sunt reprezentari ale pulsiunilor.stocheaza amintirile acelor experiente .Traumele sunt blocate in subconstient .Aceasta conceptie a fost folosita de psihiatrie inainte de a deveni stiinta. Doar inconstientul ne mai poate ajuta sa gandim posibilitatea unei satisfaceri nelimitate. Freud considera că rolul esenţial în structura personalităţii îi revine inconştientului care reprezintă partea dominantă a minţii.provocand traume la varta adulta. Prima conceptie ii apartine lui Freud afirmand ca inconstientul este in esenta preistoria dezvoltarii libidoului (legat de sexualitatea infantila) (complexul Oedip fenomen central al nevrozelor). blocaje excesive. în loc să se exprime la nivel conştient.pana cand persoana poate prelua controlul asupra vietii sale.adanc in subconstient.apar deoarece o persoana are conflicte sau aminitiri refulate. Freud considera că doar o mică parte din gândurile. mentinuta pana in 1920.S. Aceasta teorie pare sa aiba ca obiectiv gasirea unui loc inconstientului. În această variantă. pe care le utilizăm într-un anumit moment temporal. apar noi modele interacţionale care circumscriu patologicul. inconstient. Inconştientul este sediul instinctelor sexuale şi agresive înscrise în structura somatică a organismului. Când intervin însă distorsiuni. psihicul era impartit in trei instante: constient. Principalele manifestari ale inconstientului sunt actele ratate si visele. viaţa psihică a individului se desfăşoară firesc. care apare ca instanta in structura psihicului. satisfacerea lor este barată sau amânată de către instanţele de cenzură.iar datoria psihanalistului este sa le aduca la lumina si sa ajute persoana . depozitul trăirilor şi actelor refulate.Freud crede ca majoritatea problemelor .Cea mai importanta schimbare pe care o semnaleaza inconstientul este transformarea sexualitatii in Eros .Aceste amintiri sunt ca niste mine de teren . Majoritatea impulsurilor inconştiente sunt inacceptabile raţional şi social şi atunci. Conştiinţa include lucrurile de care suntem conştienţi în prezent. subconstient. rezervorul pulsiunilor şi al energiei psihice. TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE Aceasta teorie sustine ca cei care indura traume greu de suportat . 9 . imaginile şi senzaţiile unei persoane sunt conştiente.sa capete suficienta putere pentru a le confrunta si de a scapa de ele pentru totdeauna. în limitele normalităţii. Subconştientul include gândurile de care nu suntem momentan conştienţi. Atâta timp cât între cele trei instanţe există un echilibru.Doar in inconstient s-a pastrat amintirea satisfacerii neconditionate pe care rationalitatea o contesta. dezechilibre. îndeplinind funcţia de „cenzură” şi permiţând accesul selectiv în conştiinţă doar acelor impulsuri şi idei acceptabile pentru ea.TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI In teorie.Aceasta teorie se bazeza pe metode de hipnotism .. Cea mai mare parte a comportamentului uman este motivată de forţe provenind de la acest nivel şi despre care persoana este total inconştientă. ca o „staţie de tranzit”.

cu predilectie.Copilul începe sã se întrebe " cum se fac copiii?" si îsi imagineazã raporturile sexuale ale pãrintilor ca pe o actiune agresivã. Deci. Freud spune cã acesta procurã " satisfactia libidinalã sustinutã de necesitatea fiziologicã de a fi hrãnit ".Acum putem asista la aparitia unei sexualitati normale sau perverse sau a unei nevroze mai mult sau mai putin pronuntate .are loc un transfer al pulsiunilor si plãcerilor senzuale din zona gurii în cea ano-rectalã. sadicã. Senzatia de plãcere resimtitã la atingerea propriului sex antreneazã masturbarea infantilã directã sau indirectã. refuzând. STADIUL FALIC 3 .Sânul matern este astfel primul obiect al plãcerii si al dorintei cu care ne întâlnim în viatã. gura este.Cu trecere timpului micutul începe sã-si sugã degetul. actioneaza pentru satisfacerea instinctelor sexuale. pe calea stimulãrii unui organ sau altul constituie sexualitatea infantilã. perioada de latenta. constrangerea instictelor . izvorul principal de plãcere pentru micul bebelus.3 ani La începutul acestei perioade copilul devine constient de actul defecatiei. impulsul sexual al adulţilor este rezultatul final al unui proces în dezvoltare .invatarea .Freud leagã diversele tulburãri psihice ale vârstei adulte.TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE Dupa 1897.acum instinctele sunt reprimate. stãpânire. iar tatãl adversarul care ocupã locul râvnit . falica.Aceasta teoria a fost publicata de catre Freud in "Psihologia vieţii sexuale". Freud renunta la teoria seductiei.controlul sfincterian. In aceasta perioada se schiteaza caracteristicile sociale ale individului STADIUL GENITAL dupa 12 ani Incepe în perioada pubertatii. Apare si sentimentul pudorii si al dezgustului.Senzatia placerii este procuratã în timpul actului defecãrii.Freud considerã cã la aceastã vârstã apare sentimentul de agresivitate care însoteste notiunile de proprietate. Ea este conceputa ca depasind genitalitatea orientata spre reproducerer.Este perioada când copilul începe sã facã primii pasi. asemănătoare atracţiei sexuale a adultului faţă de partener :Complexul Oedip şi Electra .În aceastã fazã plãcerile se localizeazã în zona aparatului genital. Odatã cu acest debut de autonomie el învatã sa spunã "nu" ( negativism). În concepţia lui Freud asupra sexualităţii la copii. mama este aceea care va trezi sexualitatea născândă a copilului Sexualitatea infantila se dezvolta trecand printr-o succesiune de faze determinate genetic ( stadiile dezvoltarii psihosexuale : orala .12 ani) Declinul sexualitatii infantile. de expulzare-retinere. sadic-anala. putere.Principala activitate devine şcoala. de fixatiile pe care pacientul le face relativ la una din fazele sexualitãtii infantile. de a da sau a face ceea ce i se cere.. pubertate-genitalitate ).Dezvoltă o rivalitate faţă de tată şi îşi exhibează penisul în prezenţa mamei.. pentru Freud.Referindu-se la sânul mamei care alãpteazã.prin intermediul gurii copilul intrã în contact cu lumea înconjurãtoare. Aparitia ejacularii la baiat si a ciclului menstrual la fata vor fi elementele care ii vor face sa inteleaga pe deplin rolul barbatului si al femeii in 10 . în special nevrozele.în care copilul dezvoltă pentru prima dată o legătură emoţională cu părintele de sex opus. tot ce are legãturã cu activitãtile primelor faze ale copilãrieii. Vorbind despre sexualitate este bine de precizat ca termenul de sexualitate are o sfera mai extinsa decât in mod obisnuit. Acum intervine supraeul ( interdictia incestului si a agresivitatii fata de persoanele foarte apropiate ) .din anul 1910. pe care o inlocuieste treptat cu teoria sexualitatii infantile. isi formeaza propria identitate.Zona erogenã devine mucoasa ano-rectalã si prin extensie interiorul propriului corp.Proximitatea sânului matern sau a biberonului conferã.acum copilul are nevoie de o perioadă de linişte. adesea nejustificat. STADIUL ANAL 1 . Mama devine obiectul dorit cu ardoare. se reactiveaza zona genitala . pe lângã reconfort si o sursã de plãcere. Se consolideaza o serie de aspiratii morale si estetice . în cãutarea satisfacerii plãcerii. control. Începutul are loc în copilărie şi comportă mai multe faze sau stadii psihosexuale STADIUL ORAL 0-1an Din primele luni de viatã. STADIUL LATENT (6 .. Pentru Freud.6 ani Faza "oedipală".

morbiditate si. În alte cuvinte. cât şi de la tată. deoarece omul e singura fiinta care traieste in cultura.satisfacerii nevoii sau a dorintei. care se prezinta ca insumare a pulsiuniii sexuale si a celei de autoconservare. fixatiile in stadiul sadic-anal (imediat anterior stadiului falic) si regresia.care tind să se exteriorizeze şi care sunt în strânsă legătură cu amintiri refulate ale copilăriei. Nevroticul este. care controlează modurile în care reacţionăm la ambient: mâncăm când ne este foame. in realitate. iar ca mijloc de aparare refularea. O astfel de frustrare produce regresia pana la punctul de fixatie infantila a libidoului. Cea mai importanta dintre fazele dezvoltarii psiho-sexuale pentru aparitia nevrozei este considerata a fi “complexul Oedip”. altfel spus. alcoolismul. agresivitate. Scopul pulsiunii corespunde. ceea ce impune restrictii tendintelor sale naturale. Freud l-a numit “complexul central al nevrozei”.restranse. adica usurarea tensiunii si evitarea neplacerii sau a suferintei. care ramane suspendat intre natura si cultura. Nevroza este o disfunctie specific umana. Scria că pulsiunile îşi au originea „în organism”. relatiile sexuale sadomasochiste :reprezinta sugestiv fuziunea dintre libido si pulsiunea mortii. setea. chiar si in cele primitive. in pietrele edificiului: sadismul si masochismul. usor reperabila in violenta.numim pulsiuni fortele pe care le postulam in spatele tensiunilor generatoare de nevoi ale sinelui. sporturile extreme. fixatia intr-unul din stadiile sexualitatii infantile este considerata drept o conditie esentiala pentru aparitia nevrozei adultului. Prin analiza acestora. Pulsiunea mortii este. care poate fi constatata in orice cultura. care se rezolva in simptome. în timp ce pentru nevroza obsesionala. Freud a interpretat visele ca mecanisme de protecţie împotriva impulsurilor . ci doar o placere preliminara. mai precis de dorinte sexuale fata de parintele de sex opus si rivalitate si ura fata de parintele de acelasi sex. interzicerea incestului. fugim când ne speriem etc Pulsiunea de viata . Freud crede ca dezvoltarea unama este un proces conflictual ce are la baza pulsiuni biologice ce se cer a fi satisfacute :ca eros( impulsul vieţii) si thanatos (impulsul morţii) si instincte ce se cer a fi satisfacute vs controlate. Este vorba despre o 11 .Thanatos ‘’. simptomele sale exprimand tocmai aceasta oscilati TEORIA IMPULSURILOR După 1915. Mai precis.ceea ce reactiveaza conflictele copilariei. constituie semnul distinctiv al omului in raport cu restul lumii vii.care insumeaza pulsiunea agresiva si cea de distrugere.procreare Refularea impulsurilor sexuale durează până la adolescenţă. De exemplu:dragostea barbatului pentru femeie si a femeii pentru copil ceea ce a dus la constituirea familiei Pulsiunea de moarte . Pentru isterie sunt considerate caracteristice fixatiile oedipiene (si orale). vârstă la care copilul se eliberează treptat de complexul Oedip şi îşi caută parteneri sexuali în afara părinţilor. construinduşi propria personalitate cu elemente ce provin atât de la mamă. Pentru sexualitatea matura excitarea zonelor erogene nu mai este un scop in sine. instinctele sunt circuite cerebrale primitive. a disparitiei tensiuni. Asa cum complexul Oedip reprezinta culmea dezvoltarii sexualitatii infantile. este vorba de un ansamblu de dorinte amoroase (incestuase) si ostile fata de parinti. depasirea sa reprezinta incununarea eforturilor de prelucrare culturala a instinctelor si dorintelor pe care acestea le alimenteaza. Tot atat de importanta este considerata frustrare afectiva si sexuala in anii maturitatii sau.Cunoaşterea acestor mecanisme inconştiente permite psihanalistului să descopere semnificaţia traumei care îi stă la bază. Asa cum indica si numele. dupa Freud.. esecul sentimental si sexual.. ca răspuns la nevoile puse de minte drept „consecinţă a conexiunilor sale cu corpul”. Freud. instinctul de reproducere). Dupa S. Fumatul . Indiferent care este punctul de localizare. Sursa lor estede natura organica (foamea.Eros’’. Freud a preferat să introducă dualismul Eros-Thanatos spre sfârşitul carierei . . o persoana care n-a reusit sa realizeze pe deplin trecerea de la natura la cultura. evident.

Functia cea mai importanta a eului o reprezinta autoconservarea organismului.Când exigenţele "Supra-Eului" nu se îndeplinesc.Este un rezervor emoţional al impulsurilor şi al dorinţelor impulsive.blocarea instinctelor. * "Supra-Eul" este judecatorul personalitatii. pulsiunile sunt de cinci categorii: furie. al preceptelor şi interdicţiilor. al reprezentărilor morale . modulează necesităţile impulsive într-o formă adaptată la realitate.până când situaţia şi contextul o permit dar si la constrangerea. faţă de Superego (se raportează la cadrul moral.. miscarile voluntare. rolul Eu-lui este de mediator. Astăzi cercetătorii sunt de acord că pulsiunile de care vorbea Freud işi-şi au sediul şi originea în sistemul limbic.Cu alte cuvinte. adica evitarea durerii si cautarea placerii. cognitia.opereaza pe baza principiului placerii.Dacă până atunci accentul căzuse pe inconştient şi pe sexualitate. Actioneaza dupa principiul trebuie . în mare parte. Dintre aceste instanţe.Este rezervorul de energie pentru orice activitate. Functiile sale includ perceptia. pe de o parte. panică. persoana respectivă poate dezvolta un sentiment de ruşine sau culpabilitate si anxietate. Ghidat de principiul realitatii. după opinia lui Freud.În noul model structural. Supraeul (sau constiinta) se dezvolta in copilarie. dar care se construieste pe o componenta "masochista" (atentat la sanatate.daca aceasta pericliteaza integritatea organismului .Când acţiunile şi gândurile persoanei sunt acceptabile şi conforme regulilor. structura creierului care operează. rolul cel mai important îi revine. constiinta morala . teoria dinamica a personalitatii umane. Sinele este in intregime inconstient. locul reprezentărilor şi al refulărilor. "Sinele" motivat de doua pulsiuni instinctuale :sexuale si agresive . Ego-ului.instanţa superioară.instanţa care decide dacă o acţiune este bună sau rea. scopul Eul-ui este acela de a gasi mijoace sigure si acceptabile de satisfacere a nevoilor Sinelui fara a incalca limitele impuse de Superego. sub pragul conştiinţei. voluptate şi o variantă de libidou. Freud a introdus in psihologie. începând cu lucrarea Sinele şi Eul (1922). cenzura . domeniul conştiinţei. * "Eul" isi are originea in Sine. nocivitate pentru organism. Acest model a fost expus de Freud în 1923:. Ego-ul (Eul) şi Superego-ul (Supraeul). al valorilor. numită uneori dorinţă. el se reorientează spre segmentele superioare ale vieţii psihice . personalitatea pare ca fiind divizată în trei sisteme majore care interacţionează unele cu altele: Id-ul (Sinele). amânării sau reprimării pulsiunilor). faţă de realitate (receptează şi transformă lumea exterioară în beneficiul persoanei). modularea afectelor si impulsurilor. avandu-si originea la nivelul Eului. judecata si adaptarea la realitate. intre toate aceste instante si realitatea exterioara. aceasta trăieşte un sentiment de mândrie.se cade’’in scopul controlarii instinctelor. iar pe de alta parte. fara a mai pune la socoteala relatia alienanta instaurata). hotărăşte asupra satisfacerii. care impune amanarea sau renuntarea la satisfacere . memoria. TEORIA STRUCTURALA ( teoria instantelor) Blamat si contestat pentru “pansexualismul” promovat. cel care îndeplineşte trei mari categorii de funcţii: faţă de Id (controlează impulsurile. si are ca scop aplicarea principiilor morale in procesul de satisfacere a nevoilor personale.placere pentru fumator. al idealurilor. in perioada copilariei mici. . Considerate adesea emoţii. la normele şi valorile sociale aşa cum sunt ele transmise de părinţi). intre celelalte instante. 12 . satisfacţie şi valoare. angoasă de separaţie.Dupa Freud.

prin inconstienta. Freud. este preluat din religia budista. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. principiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii moarte. care este la inceput suveran. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare. PRINCIPIUL NIRVANA Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero. principiul realitatii. principiul placere/neplacere.Are ca scop sa evitarea neplacerii si procurerea placerii. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi.Freud vorbeste de urmatoarele principii: principiul constantei.. guverneaza viata mintala. sau macar de a reduce cat mai mult posibil. unde desemneaza "stingerea" dorintei umane. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. compulsiunea la repetitie. principiul Nirvana.slabiciunea Eului si imposibilitatea sa de a se elibera.Repetitiile se explica prin persistenta si recurenta sentimentelor de culpabilitate. PRINCIPIUL REALITATII Principiul realitatii este enuntat ca atare in 1911 in .5. Pulsiunile cauta. sa se descarce. dupa S. PRINCIPIUL PLACERII-NEPLACERII Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mintala . Freud a recunoscut importanta proceselor de repetare.Principiul placerii a fost preluat de catre S.. la care se raporteaza multe concepte (fixatie. COMPULSIA LA REPETITIE De la inceputul operei sale psihanalitice. Freud face din Eu instanta careia i se atribuie sarcina de a asigura dominatia principiului realitatii.intro stare de liniste si de fericire perfecta.Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde ca sa mentina la un nivel cat mai scazut . Aceste principii teoretice sunt aplicabile constant in clinica. la inceput. Din punct de vedere istoric. in . Eul ajunge sa stabileasca daca tentativa de a obtine satisfactia trebuie pusa in aplicare sau amanata sau daca revendicarea pulsionala nu trebuie pur si simplu reprimata. implinirea unei dorinte inconstiente.Dincolo de principiul placerii’’ Freud formuleaza explicit un principiu al constantei. intelegem principiile sau legile cele mai generale care. regresie. PRINCIPIILE PSIHANALIZEI CLASICE Prin principiile fundamentale ale psihanalizei.)CONSTANTEI Abia in 1920. orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna Termenul "Nirvana".Formulari privind cele doua principii ale functionarii psihice’’. apare secundar ca o modificare a principiului placerii. fie prin afecte. sa atinga satisfactia cautata .. Freud de la Fechner "principiul de placere a actiunii ‘’ . Dupa S. ele si-au facut aparitia de la originile psihanalizei (1895). Este un principiu reglator al functionarii psihice. 13 . conduita si experientele persoanei umane. Mentinerea constantei este corelata cu principiul realitatii . ca fiind foarte periculoasa. Eului ‘’.Constanta poate fi amenintata printro stare de asteptare intensa. Principiul constantei poate fi inteles in sensul unei autoreglari. Freud.Principiul Nirvana este tendinta de reducere si de suprimare a tensiunilor produse de orice excitatie interna.ce regleaza functionarea aparatului psihic prin mentinerea la un nivel cat mai ridicat a . PRINCIPIUL (P. transfer). raspandit in Occident de Schopenhauer.cantitatea de excitatie pe care el o contine.Principiul realitatii asigura obtinerea unor satisfactii in real.

Variabilele care ţin de psihanalist sunt prestigiul . anxietatea . favorizând o rezolvare nouã a problemelor dintr-un trecut uitat. CLIENTUL Etimologic "pathos" = semnifica pacient.. Lipsa de preocupare faţă de bolnav şi indiferenţa duc la scaderea reusitei de vindecare a clientului. Fixitatea orarului si a duratei sedintelor de obicei este 45 de minute.Oligofrenia. RELATII TERAPEUTICEModul de investigare specific psihanalizei presupune construirea unei relatii intre analist si analizant. poate chiar mai grave decit primele.. clientul sta in pozitia culcat pe un divan . ecran pe care pacientul şi-ar putea proiecta istoria personala. omite) .. Metafora . pornind de la care sa fie puse in evidenta.considera ca simpla inlaturare a simptomelor nu este suficienta. Se desfasoara intr-un cadru intunecat(cu lumina slaba) deoarece confera siguranta pentru client . dureaza in medie doi ani. eşecul tratamentelor anterioare sau când pacientul a fost avertizat că poate fi vorba despre un placebo. gradul sau de intelegere si interpretare. dar si de modul de structurare a intelectului . optimismul terapeutic.psihologia.acordul implicit si explicit al 14 . DESFASURAREA ACTULUI PSIHOTERAPEUTIC IN PSIHANALIZA PSIHANALISTUL Psihanaliza este o practică în planul psihoterapiei. deoarece nu s-a obtinut o restructurare de profunzime a personalitatii. Psihoterapia se va incheia numai daca pacientul reuseste sa lichideze dependenta de tip transferential. de-a o solutiona.paranoia se dovedesc a fi o bariera in terapie. empatie.metapsihologia.ecranului alb". conflictele inconstiente ale celui din urma.motivatie spre reducerea suferintei si catharsisul(descarcare emotionala).6.psihopatologia. pacientul fiind din ce in ce mai mult subiect sau client. "neutralitea binevoitoare". dar îl va ajuta conferindu-i capacitatea de-a o suporta. asociind ideile asa cum acestea ii vin in gand in cadrul sedintei . in greaca veche insemnand suferinta. conflicte si problemele sale nerezolvate putind sa izbucneasca sub forma altor simptome. este reprezentata de mintea psihanalistului. Neintelegerea simbolicului si de aici imposibilitatea de a sesiza sensul interpretarilor depinde de nivelul cultural. comunicarea explicită şi calităţile relaţionale (autoritate/apropiere). iar terapeutul trebuie sa nu fie in campul vizual al acestuia.depresia.nu vine la o sedinta .este beneficiarul terapiei.rezistentele(ex intarzieri. SEDINTA In timp ce terapiile centrate pe simptom (de regula psihoterapii scurte) isi propun doar sa inlature problema pentru care pacientul s-a prezentat la psihoterapie. Trebuie sa aiba atentia flotanta.o dispozitie spre cooperare fara limite.bagaj bogat de informatii din disciplinele psihanalitice ca :. psihoterapiile analitice (de lunga durata) . Variabile care ţin de pacient pot fi expectanţe negative. Are regula fundamentala de a spune orice. care generează o teorie ce serveşte drept ghid şi scut ale psihanalistului în activitatea sa profesională. Psihanalistul are sarcina de a inteleage continutul mental de natura inconstienta al subiect . adica absenta a judecatilor. Alianta psihoterapeutica presupune.psihanaliza aplicata. a sugestiei (exact inversul hipnozei) dar si sa fie cat mai impersonal.Psihanalistul va încerca sã lase pacientul sã retrãiascã un anumit fragment din viata sa uitatã. prin transfer si contratransfer.. Aceste aspecte nu implica insa tacerea permanenta si absenta participarii la procesul analitic.psihoterapia. neîncredere în medic..semnificatiile sale ascunse in istoria vietii bolnavului.

In general. Transferul unor experiente si relatii din trecut asupra terapeutului este un moment principal al psihanalizei terapeutice. iar cea de-a doua. analiza transferului a rezistentelor . Astfel. Psihoterapia psihanalitica nu acorda atentie simptomelor. interpretarea datelor anamnestice amanuntite si de biografie este adesea suficienta pentru a schita cadrul tulburarilor nevrotice si forma personalitatii psihopatologice. ci sentimentelor. a transformări inconştientului în conştient.victoria ego asupra id. intrucat nu produc suferinta si se insotesc de constientizarea lor ca greseli – spre deosebire de simptomele nevrotice care produc suferinta si nu sunt constientizate ca fiind de natura nevrotica. intelectualizare .bazata pe un contrast terapeutic. Pacientul relateaza tot ce-i trece prin minte. dorintelor asociate acestora. sau chiar daca aceasta i-ar fi penibil si ar putea sa-i provoace un sentiment de rusine. prima constiituind tendinta perturbata. . Sa-si restructureze si sa-si optimizeze propria configuratie a personalitatii astfel incit sa-si poata rezolva problemele intr-un mod matur. 03.a actelor ratate si a viselor. apararilor. in functie de tonalitatea trairilor proiectate asupra terapeutului.pe un divan .experimentarea de catre pacient a unor trairi ale succesului care sa ii intareasca forta Eului. Terapeutul ajunge sa cunoasca structura psihica a subiectului. nervozităţii. sa se accepte pe sine. Actele ratate sunt acte psihice care rezulta din interferanta a doua intentii: una constienta si alta subconstienta sau inconstienta. Interpretarea actelor ratate şi simptomatice .nu au nici o semnificaţie.sa traiasca fericit in colectivitate. DIRECTII TERAPEUTICE Scopul psihanalizei este sa-l ajute pe client sa ajunga la rationalizare.interpretarile. in timp ce psihanalistul se gaseste in afara campului sau vizual.intarire ego).ca de pildă erorile de lectură sau de scris. 15 .nu disparitia directa a simptomelor. Asociatiile libere produse de pacient fac posibil accesul la continutul trairii sale psihice.Preocuparea psihanalistului este respresiunea sexuala a clientului si investigarea psihicului inconştient apeland la analiza viselor şi a actelor ratate (lapsusuri). Se poate constata un transfer pozitiv sau unul negativ. uitările de tot felul. Tehnicile de lucru la care apeleaza sunt :anamneza. neatenţiei etc. realist si mai putin nevrotic. pentru că sînt puse pe seama oboselii. principalele conflicte intrapsihice ale acestuia si modalitatile de aparare ale eului.conflicte de natura instictula. gandurilor.. a relatiei dintre psihanalist si pacient . transferului. Psihanalistul poate descoperi in acest material brut multe informatii asupra unor experiente ramase ascunse. Aceasta presupune din partea pacientului o dispozitie spre cooperare fara limite.Interpretarea are sens decat in cazul transferului. terapeutul va fi capabil sa ofere interpretari adecvate ale rezistentelor.celor doi parteneri de relatie. Din partea acestuia rezulta o reactie de contratransfer . Ele apartin zonei normalului si nu patologicului. tendinta perturbatoare. ci insusirea de catre subiect a vietii lui psihice inconstiente.o altă contribuţie fundamentală la investigarea proceselor inconştiente semnată de Freud.Relatia este de tip medic-bolnav. asociatii libere . Pentru cei mai mulţi dintre noi actele ratate .insight profund(intelegerea intelectual emotional a probleme trecute din copilarie rezolvarea conflictelor refulate. intr-un flux neintrerupt. Anamneza pacientului are loc in mod clasic. Obiectivele terapeutului de-a lungul sedintei sunt : 01. 02. chiar daca crede ca lucrurile sunt lipsite de importanta si n-au nicio legatura unele cu altele. dorinte de natura libidale timpurii care raman in afara constiintei. fiind in acelasi timp el insusi. . ticurile etc. la conflictele sale intime. acesta fiind culcat pe spate . Se pleaca de la ipoteza ca simptomele psihopatologice sint rezultatul unor conflicte intrapsihice de natura inconstienta nerezolvate .

semnificatie care iese la iveala doar prin asocieri libere. . impresii corporale. DEZAVANTAJUL PSIHOTERAPIEI PSIHANALITICE Durata tratamentului este indelungata si costisitoare. la libertatea de a gandi si de a verbaliza. de natura instinctuala. amintiri si dorinte din copilarie. i creste imunorezistenta :confruntare realista cu problemele vietii. de o imagine de sine falsa. o aspiraţie spre nimic. Prin verbalizarea pacientului(catarshisul)simptomul isi pierde practic ratiunea de a exista. dupa cum este totodata si un foarte solicitant si dificil exercitiu de sinceritate.In interpretarea simbolurior se apeleaza la teste proiective ca testul Rorschach. aluzii la situatia transferentiala.. un fenomen psihic de compromis care satisface in acelasi timp doua tendinte contradictorii: dorinta de a dormi. si dorinta inconstienta sau refulata. asa incat somnul sa nu fie perturbat. EFICIENTA PSIHANALIZEI Lambert si colaboratorii sai ( 2002) metaanalizand cercetarile efectuate in sec. prin interpretare. asemenea actului ratat.Relaxand "cenzura". Visul are un continut manifest – imaginile.se produce o perturbare identitatii personale si un dureros sentiment de vid. Interpretarea simbolurilor. Metoda asociatiei libere determina clientul sa se complaca in nefericire . . .fara semnificatie . modul in care subiectul coreleaza evenimentele de viata.. semnificatie pe care el le-o atribuie). sentimentele pe care visatorul le pastreaza in minte dupa trezire – si un continut latent. in felul urmator: . Aceasta este rezultatul unei conceptualizari eficiente.ce servesc ca piste pentru psihanalist . la care nu se poate ajunge decat prin psihanaliza.Astefel pacientul se elibereaza de complexe :sesizeaza cauzele secrete care-l anima. produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii originare. cu ajutorul interpretarilor psihanalistului. Visul permite o satisfacere deghizata a dorintei instinctuale inconstiente.clientul tinte sa umple aceste vid . Prin stratificarea inconştienta a traumatismului. isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice. Anamneza detaliata il determina pe client sa se concentreze asupra gandurilor cu valente negative. tabuu.tehnicile de interventie psihoterapeutica cu 15 %. in aceste conditii efectul placebo se refera la speranta ca tratamentul urmat va duce la ameliorarea tabloului clinic. al XX-lea asupra eficientei psihoterapiei estimeaza contributia diverselor componente ale tratamentului psihoterapeutic la eficienta acestuia . Visul este.Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca posibilitate terapeutica. ideile. continuturile inconstiente "interzise" isi fac treptat intrarea in constiinta si. care tine de sistemul constientpreconstient.acordandu-i valente personale. pacientul se elibereaza de drama sa impovaratoare. . provenite din inconstient.relatia ( alianta) terapeutica contribuie cu aproximativ 30% la eficienta psihoterapiei. isi reveleaza sensul.Terapeutul vizeaza clarificarea semnificatiei pe care subiectul o confera evenimentelor( modul in care subiectul percepe lumea exterioara. 16 . Psihanaliza este o invitatie la libertate.factorii personali ai pacientului acopera 40% .Se pleaca de la ideea ca desi imaginile din testul Rorschach sunt complet vagi .cubutile Ink.efectul placebo cu 15 %.Pacientul i-si exprima revolta si poate gandi tot ceea ce pana acum era"interzis"sa gandeasca. AVANTAJUL PSIHOTERAPIEI PSIHANALITICE Relatia terapeutica ofera un cadru securizant in care pacientul invata sa se simta suficient de liber.semnificaţia viselor o leagă de satisfacerea unor trebuinţe inconştiente refulate.Vorbind despre trairile sale in cabinetul de psihanaliza. constituit din totalitatea semnificatiilor desprinse de analiza (resturi diurne.

faptul ca distruge atentia de la stimuli actuali :apeland la trecut.CRITICA PSIHANALIZEI Desi a avut meritul de a reprezenta prima abordare calitativa a psihicului uman. . freudismul a dezvoltat o imagine deformata a fiintei umane. Psihanalistul furnizeaza doar oportunitati pentru autocunoasterea de sine si. În primul rând. pe aceasta baza. accentuând activitatea de tratament al patologiilor umane. O parte din aceste critici se datorează în bună măsură lipsei de eficienţă demonstrabilă a psihanalizei terapeutice în comparaţie cu alte metode şi procedee psihoterapeutice 17 .problematica veridica a amintirilor. dezvoltând tehnici de terapie psihologica. El a avut însa meritul de a fi dezvoltat un tip de terapie fondata pe ideea de reconstructie a normalitatii psihice.favorizarea fanteziilor a viselor in dauna realitatii .motiva un comportament . el a redus complexitatea fiintei umane la biologic. În al doilea rând. pentru a explica. accentuând în mod apartenenta omului la regnul animal. Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite. freudismul a privit omul ca o fiinta fundamental bolnava. importanta corpului si a nevoilor biologice. a regândirii propriei vieti psihice. unde pacientul este cel care joaca un rol activ. punând în centrul existentei umane instinctul sexual. iar nu biochimica.

descoperirea mecanismelor de aparare ale eului. mediul afectiv în care am fost crescuţi şi educaţi sunt factori importanti în dezvoltarea noastră psihologică. Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite. mai creativ.motiva un comportament . Cum se realizează această cunoaştere? Se realizează prin explorarea şi analizarea istoriei personale.evidentierea rolului pe care-l joaca experientele anterioare. psihanaliza ca metoda de investigare a psihicului. O parte din aceste critici se datorează în bună măsură lipsei de eficienţă demonstrabilă a psihanalizei terapeutice în comparaţie cu alte metode şi procedee psihoterapeutice.Amintirea se modifica in functie de o intrebare care ne este adresata. Durata tratamentului este indelungata si costisitoare.nu ca un tratament in sine. in special a rezistentei si a refularii. confruntare care determină în fond vindecarea autentică sau respingerea tratamentului.Amintirile nu se inregistreaza asa cum inregsitram o caseta . persoana isi poate imagina orice.Trebuie recunoscut că emanciparea sexuală din zilele noastre se datorează în bună parte contribuţiei aduse de psihanaliză în transformarea concepţiilor morale.Psihanalistul este un om normal. Dar succesul din deceniul 5. deoarece parintii reali mai sunt prezenti.Nu stim daca informatile sunt reale sau imaginative . paradoxal.Copilul nu poseda inca un supraeu. alături de factorii constituţionali. Se ştie că acţionăm şi repetăm ceea ce am fost învăţaţi să facem. metoda asociatiilor libere nu duce departe. cu care am fost înzestraţi. În cursul terapiei psihanalitice se analizează aceste conflicte şi. In terapia psihanalitică se urmăreşte cunoaşterea cauzelor care au dus la un anumit conflict psihic.favorizarea fanteziilor a viselor in dauna realitatii . Freud afirma ca limitele psihanalizei sunt legate de inaccesibilitatea psihozelor la copii. CONCLUZII Contributia psihanalizei consta in explicarea motivelor inconstiente . In realitate psihanalistul nu este un guru. nu poate vindeca cu de la sine putere sau cu ajutorul intervenţiei miraculoase a forţelor oculte.este privita ca o practica oculta. cunoscător în domeniul vieţii sufleteşti. ramane cel mai bun model de referinta pentru studiul functionarii aparatului psihic. mai ales in Europa. în înlăturarea tabu-urilor. decât sclavii propriei noastre istorii personale. 18 . Freud afirma ca desi analiza tulburarilor de caracter ocupa perioade lungi de tratament este deseori plina de succes.se poate rataci in calatoria sa spre subconstient.incepe a fantaza. devenind mult mai performant. Psihanaliza a devenit azi extrem de familiara publicului larg (din occident) dupa ce o vreme indelungata a fost fie respinsa. Se spune că nu suntem sclavii nimănui.distruge atentia de la stimuli actuali :apeleaza la trecut pentru a explica. în special a copilăriei pacientului. personali.problematica veridica a amintirilor.. etc.inducandu-i o stare de veghe si lasand-o in voia acelei stari. de esenta ei. El nu poate învăţa pe nimeni lucruri care ţin de domeniile spiritului. In cazul in care exista o persoana foarte imaginativa si o indemni sa-si foloseasca imaginatia . profesională. relaţia cu părinţii noştri. Ştim de asemenea că este aproape imposibil să nu existe conflicte sau perturbări în aceste relaţii. Aceste conflicte îşi vor lăsa amprenta în dezvoltarea noastră psihologică şi se vor manifesta mai târziu în relaţiile cu ceilalţi. capabil să conducă pacientul spre confruntarea cu sine însuşi şi cu simptomele sale.. Conceptia ca toate problemele si bolile psihice sunt cauzate de traume suferite in copilarie e invechita si rizibila . . a instrainat-o. In zilele noastre. astfel incât persoana în cauză să o poată folosi mult mai eficient în alte zone: socială. în acelaşi timp. se deblochează energia psihică aferentă lor.ci sunt construite din fragmente de informatii ce se modifica in timp.7.Psihanaliza in zilele noastre . luarea in considerare a sexualitatii infantile si descoperirea existentei nivelului inconstient al psihismului. Astfel. de pilda. iar transferul joaca un alt rol.

lycos.html http://tonysss.com/2007/07/psihanaliza-clasica-sigmund-freud-psih.htm http://www. 19 . Bucuresti . BIBLIOGRAFIE Eugen Papadima(2002). .co.org/papers/plaut.org/wiki/Psicoan%C3%A1lisis http://www..personalityresearch.ed. opere11 .Iri.html http://psychology..ro/2008/08/teoria-psihanalitica-freud/ http://members.revista22..html .freudfile. http://es.com/category/psihologie/ www.htm http://www.Introducere in Psihanaliza lui Sigmund Freud’’.megapega."Psihanaliza si psihoterapie psihanalitica’’. Tehnica Psihanalizei’’ .com/ppp. Bucuresti.8.. Ed Trei.psihoterapiepsihanalitica. Sigmund Freud(2004).lycos.psihoterapie.wordpress.ro/150-de-ani-de-la-nasterea-lui-sigmund-freud-2736.htm#Critica http://paramed.about.members.uk/gabald/texte/cognitiv.blogspot. Jean-Pierre Chartier(2003).Jurnalul Literar Bucuresti.html www.net/dictionar http://www. Ed.boom.com/od/sigmundfreud/ig/Sigmund-Freud-Photobiography/ http://opinforeview.html www.co.wikipedia.ru/Psihoterapie.uk/gabald/texte/aplicatii.org/psihanaliza/psihanaliza_romania.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful