You are on page 1of 119

CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE

Anul I
Calitatea energiei electrice
1 Perturbaţii în sisteme electroenergetice.
1.1 Aspecte generale
Mărimile de stare ale unui circuit electric, în sens larg, sunt tensiunea electrică şi curentul
electric. Acestea definesc energia electrică şi îi caracterizează calitatea. Aceasta este evaluată
printr-un set de indicatori specifici, ale căror valori şi limite de variaţie acceptabile sunt
stabilite pin norme.
Normele actuale de calitate a energiei electrice sunt stabilite pe baza unor daune medii
determinate în sistemele de producere, transport, distribuţie, furnizare şi consum al energiei
electrice atunci când apar abateri de la indicatorii de calitate. Eficienţa activităţilor care
utilizează energia electrică, din industrie, servicii şi sectorul casnic, depinde, în mare măsură,
de calitatea acesteia.
Utilizatorii care doresc o calitate a energiei electrice superioară celei standard trebuie să
adopte, cu costurile corespunzătoare, măsurile necesare creşterii nivelului de calitate.
În multe cazuri, în special în cazul tehnologiilor moderne, utilizatorii finali sunt cei care
determină importante perturbaţii electromagnetice, care pot să afecteze calitatea energiei
electrice furnizată celorlalţi consumatori. În acest caz, utilizatorii finali trebuie să adopte
măsurile necesare pentru limitarea perturbaţiilor la un nivel la care nu este afectată calitatea
standard a energiei electrice la ceilalţi consumatori.
Rezolvarea problemelor de calitate a energiei electrice este, în general, un proces complex
în care apare necesară o colaborare strânsă între operatorii de energie electrică.
Producătorii de energie electrică, transportatorul, distribuitorii şi utilizatorii finali
evaluează calitatea energiei electrice pe baza caracteristicilor tensiunilor în nodurile sistemului.
Furnizorii de energie electrică monitorizează perturbaţiile determinate de utilizatorii finali pe
baza curbelor curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
În concepţia actuală, diferitele aspecte privind calitatea energiei electrice se grupează în
trei categorii:
• calitatea tensiunii de alimentare;
• calitatea serviciului de alimentare;
• calitatea comercială.
Se apreciază că toate cele trei componente au importanţă în asigurarea unei activităţi
normale a activităţilor în sectorul energetic.
2
Calitatea energiei electrice
Aspectele legate de calitatea comercială (satisfacţia utilizatorilor în relaţia cu operatorii de
energei electrică) determină, în mare măsură, opţiunea utilizatorului de a realiza contracte cu un
anumit operator de pe piaţa de energie electrică. Aceste aspecte contractuale nu sunt analizate
în continuare, fiind o componentă a unei activităţi normale pe o piaţă liberalizată de energie
electrică.
1.2 Perturbaţii electromagnetice
Perturbaţiile electromagnetice care pot afecta mediul electric sunt indicate în tabelul 1.1
[1]. Aspectele privind calitatea energiei electrice se referă numai la perturbaţiile de joasă
frecvenţă conduse (până la cel mult 9 kHz). Fiecare dintre aceste perturbaţii afectează calitatea
energiei electrice şi, pentru fiecare, sunt utilizaţi indicatori specifici care definesc nivelul
perturbaţiei şi permit compararea cu nivelul admis al perturbaţiei.
Tabelul 1.1
Perturbaţii electromagnetice în mediul ambiant
Tipul perturbaţiei
Modul de
transmisie
Perturbaţia
De joasă frecvenţă
Conduse
• variaţia frecvenţei tensiunii de alimentare;
• variaţii ale tensiunii de alimentare;
• goluri şi întreruperi de tensiune;
• fluctuaţii de tensiune (flicker);
• armonice;
• interarmonice;
• componenta continuă în curba tensiunii
aplicate;
• tensiuni de semnalizare;
• tensiuni induse de joasă frecvenţă.
Radiate
• câmp electric;
• câmp magnetic.
De înaltă frecvenţă
Conduse
• tensiuni sau curenţi induşi;
• tensiuni tranzitorii unidirecţionale;
• tensiuni tranzitorii oscilante.
Radiate
• câmp magnetic;
• câmp electromagnetic:
- unde întreţinute;
- unde tranzitorii.
Impuls electro-
magnetic nuclear
Explozie nucleară în atmosferă.
Descărcări
electrostatice
Încărcarea electrostatică a corpurilor izolate
electric.
Perturbaţiile electromagnetice de joasă frecvenţă reduc nivelul calităţii energiei electrice,
dar pot afecta integritatea unor echipamente (în special cele din domeniul informaticii şi al
electronicii) sau calitatea informaţiilor privind mărimile din reţeaua electrică.
Perturbaţiile electromagnetice d din reţelele electrice au un caracter aleatoriu şi pot fi
caracterizate prin curba de densitate de probabilitate p(d) (fig.1.1). În acelaşi timp,
echipamentele conectate în reţeaua electrică prezintă o anumită susceptibilitate la perturbaţii
care poate fi definită prin curba de probabilitate P(d).
3
Calitatea energiei electrice

p(d)
P(d)
1
Probabilitatea P(d) de
susceptibilitate a
echipamentului
Densitatea de
probabilitate p(d)
a perturbaţiei
Risc de incompatibilitate
d
Marja de emisie
Nivelul
de emisie al
unui echipament
izolat
t
Nivel total
de emisie
d
N
i
v
e
l

e
s
t
i
m
a
t

a
l

p
e
r
t
u
r
b
a
ţ
i
e
i

N
i
v
e
l

p
l
a
n
i
f
i
c
a
t

a
l

p
e
r
t
u
r
b
a
ţ
i
e
i

N
i
v
e
l


d
e

c
o
m
p
a
t
i
b
i
l
i
t
a
t
e

N
i
v
e
l

t
e
s
t

d
e

i
m
u
n
i
t
a
t
e

Marja de imunitate
Marja de
compatibilitate
Limita de emisie
a perturbaţiei
Limita de imunitate
a echipamentului
Nivel de
compatibilitate
Fig. 1.1 Reprezentare grafică a principiilor compatibilităţii electromagnetice.
p(d)
p(d)
d
Nivel de
compatibilitate
circa 6%
Riscul apariţiei unor daune determinate de perturbaţiile electromagnetice asupra unui
echipament este determinat cu relaţia


⋅ ⋅ ·
0
δ ) ( ) ( d d P d p R
(1.1)
şi corespunde ariei suprafeţei haşurate din figura 1.1.
4
Calitatea energiei electrice
Pe baza datelor privind daunele pe care poate să le determine fiecare tip de perturbaţie, se
stabileşte o valoarea limită d
lim
a acesteia, numită nivel de compatibilitate, care corespunde
unui nivel acceptat al daunelor (fig. 1.2).
Nivelurile de compatibilitate sunt mărimi normate (pe plan internaţional) şi reprezintă
mărimi de referinţă în analiza comportării echipamentelor electrice
în prezenţa perturbaţiilor. În realitate, măsurile adoptate pentru
limitarea nivelului de perturbaţie iau în considerare o valoare mai
redusă − nivel de planificare. Valorile de planificare sunt valori
recomandate şi pot fi adaptate la condiţiile locale. În cazurile
practice, nivelul de planificare se stabileşte astfel încât
probabilitatea sa de depăşire să fie redusă (sub 5%).
În general, echipamentele din instalaţiile electrice sunt
dimensionate pentru a suporta perturbaţii mai mari decât nivelul de
compatibilitate, fiind stabilit, de către producător, un nivel test de
imunitate.
Existenţa în reţeaua electrică a unui mare număr de surse de perturbaţii face ca în nodurile
reţelei electrice să se înregistreze, în mod obişnuit, o perturbaţie totală, rezultată prin sumarea
perturbaţiilor individuale. Pentru fiecare tip de perturbaţie există o lege specifică de sumare,
indicată în normativele existente, care poate oferi însă, în cazurile practice, numai o informaţie
estimativă, având în vedere complexitatea fenomenului.
Unele dintre perturbaţiile din reţelele electrice apar în regim normal de funcţionare (sarcini
perturbatoare), iar altele apar în regimuri de avarii sau post avarii (fig. 1.3).
Principalele echipamente perturbate sunt indicate în tabelul 1.2 [2], iar principalele
echipamente perturbatoare sunt indicate în tabelul 1.3 2].
În tabelul 1.2 sunt indicate şi unele remedii posibile:
A − modificarea structurii reţelei electrice (linii electrice dedicate, transformatoare
individuale etc.);
B −o a doua alimentare;
C −instalarea de invertoare, grupuri cu volant, grupuri autonome;
D −alimentare la tensiune continuă, temporizarea releelor;
E −instalare de protecţie ultrarapidă.
În tabelul 16.3 sunt indicate şi unele soluţii pentru limitarea nivelului perturbaţiilor
determinate de funcţionarea echipamentelor
A −creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de conectare; B − modificarea structurii
reţelei electrice de alimentare (alimentare separată, transformator individual etc.);
C1 −instalarea de filtre de absorbţie;
C2 −instalarea de filtre de refulare;
D −compensarea statică a puterii reactive;
E −instalarea de baterii de condensatoare;
F −fracţionarea sarcinii;
G −circuite limitatoare de supratensiuni;
H −utilizarea de cabluri duble (de ducere şi de întoarcere);
I −ecranare;
5

Daune
D
a
0 ∆c
lim
∆c
Fig. 1.2 − Stabilirea limitei
admise a perturbaţiei.
Calitatea energiei electrice
J −pornire stea-triunghi sau cu soft starter;
K −alegerea adecvată a tipului de punte (hexafazat sau dodecafazat pentru convertorul de
frecvenţă..

Calitatea energiei
electrice
Calitatea serviciului de
alimentare
Calitatea tensiunii
de alimentare
Întreruperi de lungă
durată
Avarii
• Întreruperi de scurtă
durată;
• Goluri de tensiune;
• Supratensiuni;
• Abateri de frecvenţă.
Sarcini perturbatoare
• Variaţii rapide de
tensiune;
• Flicker;
• Nesimetrie;
• Armonici;
• Interarmonici;.
• Regimuri tranzitorii;
• Componentă continuă.
Fig. 1.3 − Componente ale calităţii energiei electrice.
Calitatea
comercială
1.3 Indicatori de calitate a energiei electrice
Fiecare dintre tipurile de perturbaţii indicate în tabelul 1.1 determină abateri specifice ale
mărimilor electrice faţă de parametrii ideali, care pot fi evaluate cu ajutorul unor indicatori
specifici. Din punct de vedere practic, sunt analizaţi, separat, indicatorii care pot fi controlaţi în
special de operatorii de energie electrică (abaterile de frecvenţă, întreruperile de lungă durată) de
cei care pot fi controlaţi, în primul rând, de către utilizatorii de energie electrică (armonice,
nesimetrie, interarmonice, flicker etc.).
În general, abaterile de la parametrii ideali nu pot fi definite printr-un singur indicator,
astfel că pentru fiecare tip de perturbaţie este utilizat un set de indicatori, iar în activitatea
practică este necesar să fie monitorizaţi toţi indicatorii sau numai cei mai relevanţi pentru
sistemul analizat (reţeaua publică sau reţeaua industrială). Este necesar să se precizeze faptul că
indicatorii de calitate şi limitele acestora sunt normalizaţi pentru sistemul electroenergetic.
6
Calitatea energiei electrice 7
T
a
b
e
l
u
l

1
.
2
E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

p
e
r
t
u
r
b
a
t







E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l











V
a
r
i
a
ţ
i
i

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

(
1
)






S
u
p
r
a
-









A
r
m
o
n
i
c
e



N
e
s
i
m
e
t
r
i
i



P
e
r
t
u
r
b
a
ţ
i
i




R
e
m
e
d
i
i





























O
b
s
e
r
v
a
ţ
i
i
















































a












b









c








t
e
n
s
i
u
n
i

(
2
)







(
3
)















(
4
)










r
a
d
i
a
t
e

(
5
)





p
o
s
i
b
i
l
e


I
l
u
m
i
n
a
t
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c























































































































































(
1
)

L
ă
m
p
i
l
e

f
l
u
o
r
e
s
c
e
n
t
e

s
u
n
t

a
f
e
c
t
a
t
e

d
e

u
n



(
p
e
n
t
r
u

i
l
u
m
i
n
a
t
u
l
























































































































































g
o
l

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

d
e

5
0
%

t
i
m
p

d
e

1
0
0

m
s
.


i
n
c
a
n
d
e
s
c
e
n
t

c
u
r
b
a

d
e










*











*










*













*



















*








































































(
2
)

c
r
e
ş
t
e
r
e

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

c
u
1
0
%

r
e
d
u
c
e

d
u
r
a
t
a


f
l
i
c
k
e
r

e
s
t
e

i
n
d
i
c
a
t
ă

î
n


















































































































































d
e

v
i
a
ţ
ă


5
%

.


S
R

C
E
I

6
1
0
0
0
-
4
-
1
5
)



















































































































































(
3
)


Î
n

c
a
z
u
l

l
ă
m
p
i
l
o
r

c
u

d
e
s
c
ă
r
c
a
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
ă


C
u
p
t
o
r

c
u

i
n
d
u
c
ţ
i
e























































































































































(
2
)

S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

l
a

s
u
p
r
a
t
e
n
s
i
u
n
i

t
r
a
n
z
i
t
o
r
i
i





















































































































































































e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
ă


























































*






























































































î
n

r
e
ţ
e
a
u
a

e
l
e
c
t
r
i
c
ă

d
e

a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
.


C
o
n
t
a
c
t
o
a
r
e
,

r
e
l
e
e
























































*














































































D


















C
o
m
p
r
e
s
o
a
r
e
























*











*
























































































































(
1
)

S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

l
a

d
e
m
a
r
a
r
e

c
u

t
e
n
s
i
u
n
e

























































































































































































r
e
d
u
s
ă

(


1
5
%
)

ş
i

l
a

î
n
t
r
e
r
u
p
e
r
i

r
e
p
e
t
a
t
e

C
u
p
t
o
a
r
e

e
l
e
c
t
r
i
c
e

d
e





































*





























































































B













(
1
)

S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

l
a

î
n
t
r
e
r
u
p
e
r
i

p
e
s
t
e

o

o
r
ă
.


t
o
p
i
r
e







































































































































































Î
n
c
ă
l
z
i
r
e

m
a
t
e
r
i
a
l
e




























*










*
















































































































































d
i
e
l
e
c
t
r
i
c
e

(
I
F

ş
i

U
I
F
)


C
u
p
t
o
a
r
e

c
u

p
l
a
s
m
ă
,



















































































































































(
1
)

S
e
n
s
i
b
l
i
t
a
t
e

l
a

î
n
t
r
e
r
u
p
e
r
i


d
e

l
a

c
â
t
e
v
a













f
a
s
c
i
c
u
l

d
e

e
l
e
c
t
r
o
n
i
,

























*










*





























































































B














m
i
n
u
t
e

l
a

c
â
t
e
v
a

o
r
e


l
a
s
e
r
.






















































































































































.


M
o
t
o
a
r
e

a
s
i
n
c
r
o
n
e

ş
i

























*










*


































*



















*


s
i
n
c
r
o
n
e


R
e
d
r
e
s
o
a
r
e

c
o
m
a
n
d
a
t
e






















*










*


































*



















*

































































I
n
v
e
r
t
o
a
r
e




























*












*










*






























































































E


C
o
m
e
n
z
i

n
u
m
e
r
i
c
e
,
























































































































































(
1
)

S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

l
a

v
a
r
i
a
ţ
i
i

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e


c
a
l
c
u
l
a
t
o
a
r
e
,

s
i
s
t
e
m
e











*












*










*














*


















*


















*



















*















A
,

C



i
n
f
o
r
m
a
t
i
c
e



































































































































































Î
n

f
u
n
c
ţ
i
e

d
e


(
1
)

S
e
n
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e

l
a

v
a
r
i
a
ţ
i
i

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e

ş
i

l
a


P
r
o
c
e
s
e

i
n
d
u
s
t
r
i
a
l
e

î
n










*












*










*





















































































c
a
z
,

A
,
B
,
C






î
n
t
r
e
r
u
p
e
r
i

d
e

s
c
u
r
t
ă

d
u
r
a
t
ă
.

D
e

r
e
g
u
l
ă

s
e
n
s
i
-


g
e
n
e
r
a
l



















































































































































e
t
c
.

















b
i
l
i
t
a
t
e
a

a
p
a
r
e

l
a

s
i
s
t
e
m
u
l

d
e

c
o
m
a
n
d
ă
.























































































































































































































































































































































































































































































*

























*














*






































*



















*
















A
,

C








Calitatea energiei electrice

8
T
a
b
e
l
u
l

1
.
3
E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e

p
e
r
t
u
r
b
a
t
o
a
r
e




















































V
a
r
i
a
ţ
i
i

d
e

t
e
n
s
i
u
n
e





S
u
p
r
a
-




A
r
m
o
-





I
n
t
e
r
-





E
n
e
r
g
i
e







R
a
d
i
a
ţ
i
i











































E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l










P
u
t
e
r
e
a

















(
1
)

















t
e
n
s
i
u
n
i




n
i
c
e





a
r
m
o
n
i
c
e



r
e
a
c
t
i
v
ă






e
l
e
c
t
r
o
-









































O
b
s
e
r
v
a
ţ
i
i



































































a









b









c













(
2
)










(
3
)









(
4
)












(
5
)








m
a
g
n
e
t
i
c
e

(
6
)












































































































































































(
1
)
Î
n

m
o
m
e
n
t
u
l

c
o
n
e
c
t
ă
r
i
i
,


c
â
n
d

p
u
t
e
r
e
a

c
o
n
e
c
-

E
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e


d
e


















































































































































t
a
t
ă


e
s
t
e

m
a
r
e

î
n

r
a
p
o
r
t

c
u

p
u
t
e
r
e
a

d
e

s
c
u
r
t

-

d
e

î
n
c
ă
l
z
i
r
e















1




3
5

k
W













A
,

F




A
,

F
























C
1































































c
i
r
c
u
i
t

a

r
e
ţ
e
l
e
i
.

c
u

r
e
z
i
s
t
o
a
r
e























































































































































(
2
)

Î
n

c
a
z
u
l

u
n
o
r

c
o
m
e
n
z
i

e
l
e
c
t
r
o
n
i
c
e
.


























































































(
t
r
a
n
-









































































(
1
)

Î
n

m
o
m
e
n
t
u
l

c
o
n
e
c
t
ă
r
i
i
,

c
â
n
d

p
u
t
e
r
e
a

c
o
n
e
c
-

I
n
s
t
a
l
a
ţ
i
i

d
e

î
n
c
ă
l
-























A
,

F




A
,
F



















z
i
t
o
r
i
i
)






C
1

















































H










t
a
t
ă

e
s
t
e

m
a
r
e

î
n

r
a
p
o
r
t

c
u

p
u
t
e
r
e
a

d
e

s
c
u
r
t
-











z
i
r
e

d
e

J
T











































































G












































































(
2
)

Î
n

c
a
z
u
l

u
n
o
r

c
o
m
e
n
z
i

e
l
e
c
t
r
o
n
i
c
e



















































































































































































































































(
6
)

L
a

u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

c
a
b
l
u
r
i
l
o
r

f
ă
r
ă

e
c
r
a
n

m
e
t
a
l
i
c
.

T
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
a
r
e






























































(
t
r
a
n
-










































































(
2
)

S
u
p
r
a
t
e
n
s
i
u
n
i

t
r
a
n
z
i
t
o
r
i
i

î
n

m
o
n
e
t
u
l

c
o
n
e
c
-

J
T
/
F
J
T











































































z
i
t
o
r
i
i
)











































































t
ă
r
i
i

ş
i

d
e
c
o
n
e
c
t
ă
r
i
i

t
r
a
n
s
f
o
r
m
a
t
o
r
u
l
u
i
.


(
p
e
n
t
r
u

î
n
c
ă
l
z
i
r
e
)
































































G




I
l
u
m
i
n
a
t

e
l
e
c
t
r
i
c

















































A
,
F























C
1
















































I












(
1
)

ş
i

(
6
)

C
o
n
e
c
t
a
r
e
a

l
ă
m
p
i
l
o
r


e
l
e
c
t
r
i
c
e
.













































































































































































(
3
)

R
e
g
u
l
a
t
o
a
r
e

d
e

l
u
m
i
n
ă
.
C
u
p
t
o
a
r
e

c
u

i
n
d
u
c
ţ
i
e











































































































































(
1
)

D
a
c
ă

r
e
g
l
a
r
e
a

e
s
t
e

b
i
p
o
z
i
ţ
i
o
n
a
l
ă
.

e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
ă




























A















































C
1
















































I












(
3
)

G
e
n
e
r
a
r
e

d
e

a
r
m
o
n
i
c
e

2
5

k
H
z
<
f

<

3
5

k
H
z












































































































































(
4
)

E
m
i
s
i
a

î
n

r
e
ţ
e
a

d
e

f
r
e
c
v
e
n
ţ
e

m
e
d
i
i
;












































































































































































(
6
)

R
i
s
c

d
e

r
a
d
i
a
ţ
i
i

d
e

m
e
d
i
e

f
r
e
c
v
e
n
ţ
ă
.

C
u
p
t
o
a
r
e

c
a
s
n
i
c
e







1





2

k
W























































































E































(
6
)

Î
n

c
a
z

d
e

d
e
f
e
c
t

p
o
t

s
ă

a
p
a
r
ă

ş
i

a
l
t
e











c
u

m
i
c
r
o
u
n
d
e























































































































































p
e
r
t
u
r
b
a
ţ
i
i

C
o
m
p
r
e
s
o
a
r
e













2
0
0

W






















A





































































































(
1
)

S
u
p
r
a
c
u
r
e
n
ţ
i

l
a

p
o
r
n
i
r
e

(
p
o
m
p
e

d
e

c
ă
l
d
u
r
ă
)




1
0

k
W

R
a
d
i
o
l
o
g
i
e














































A
,

B




































































































P
o
t

s
ă

a
p
a
r
ă

ş
i

a
l
t
e

p
e
r
u
r
b
a
ţ
i
i














R
a
d
i
o
s
c
o
p
i
e












































































































































































































































Calitatea energiei electrice 9
T
a
b
e
l
u
l

1
.
3

(
c
o
n
t
i
n
u
a
r
e
)

Î
n
c
ă
l
z
i
r
e

i
n
d
u
s
t
r
i
a
l
ă



1
0

k
W


















A
,

B



A
,

B

























































































(
1
b
)

C
o
m
a
n
d
ă

e
l
e
c
t
r
o
n
i
c
ă

i
n
d
i
r
e
c
t
ă

c
u


















2

M
W



















F









F

























C
1






























































(
1
c
)

Î
n

m
o
m
e
n
t
u
l

c
o
n
e
c
t
ă
r
i
i






































































r
e
z
i
s
t
o
a
r
e




























































































































































(
3
)

Î
n

c
a
z
u
l

u
n
e
i

r
e
g
l
ă
r
i

e
l
e
c
t
r
o
n
i
c
e
























































































C
u
p
t
o
a
r
e

c
u















1
0
0

k
W



r
e
z
i
s
t
e

n
ţ
ă

e
l
e
c
t
r
i
c
ă





8
0

M
W

















A
,

B
c
u

î
n
c
ă
l
z
i
r
e

d
i
r
e
c
t
ă

C
u
p
t
o
a
r
e

c
u

a
r
c










3





1
0
0




A
,

B





A
,
B


































C
1








C
1
,

C
2








C
1

















I











(
4
)

E
m
i
s
i
e

d
e

a
r
m
o
n
i
c
e



e
l
e
c
t
r
i
c


























M
W









D
Î
n
c
ă
l
z
i
r
e

c
u

i
n
d
u
c
ţ
i
e



1
0


































































C
1







C
1
,

C
2








C
1

















I





e
l
e
c
t
r
o
m
a
g
n
e
t
i
c
ă








2
0
0
0

k
W
























































































Î
n
c
ă
l
z
i
r
e

d
i
e
l
e
c
t
r
i
c
ă



1
0





6
0
0













































































































I
c
u

I
F
































k
W

Î
n
c
ă
l
z
i
r
e

c
u
















1
0





1
0
0













































































































I
m
i
c
r
o
u
n
d
e






















k
W
M
o
t
o
a
r
e

a
s
i
n
c
r
o
n
e





P
â
n
ă

l
a





























A
,

B
,
























































































(
1
)

S
u
p
r
a
c
u
r
e
n
ţ
i

l
a

p
o
r
n
i
r
e





c
u

p
o
r
n
i
r
e

d
i
r
e
c
t
ă








1
0

M
W





























J


M
o
t
o
a
r
e

a
s
i
n
c
r
o
n
e






1





2
0
























































K
,

C
1
























C
1






























(
4
)

E
m
i
s
i
e

d
e

i
n
t
e
r
a
r
m
o
n
i
c
e
c
u

v
i
t
e
z
ă

v
a
r
i
a
b
i
l
ă










M
W






































































































































































































C
o
n
v
e
r
t
o
a
r
e

s
t
a
t
i
c
e





P
â
n
ă

l
a






































(
p
e
r
m
a
-








































































(
2
)

F
r
â
n
a
r
e

c
u

r
e
c
u
p
e
r
a
r
e

d
e

e
n
e
r
g
i
e



















(
l
a
m
o
n
i
a
r
e
,


















1
0

M
W







































n
e
n
t
)







K
,

C
1
























C
1































(
3
)

D
e
t
e
r
m
i
n
a
t
e

d
e

f
e
n
o
m
e
n
e

d
e

c
o
m
u
t
a
ţ
i
e
e
l
e
c
t
r
o
l
i
z
ă

e
t
c
.
)




































































A





































P
â
n
ă

l
a



























































































































(
4
)

E
m
i
s
i
e

d
e

i
n
t
e
r
a
r
m
o
n
i
c
e

c
u

f
r
e
c
v
e
n
ţ
a





C
i
c
o
l
o
c
o
n
v
e
r
t
o
a
r
e






z
e
c
i

d
e



























































C
1






C
1
,

C
2









C
1
































s
u
b

5
0

H
z












































M
W
S
u
d
a
r
e

c
u

a
r
c
































A
,

B



A
,

B



































































A












































e
l
e
c
t
r
i
c
S
u
d
a
r
e

c
u

r
e
z
i
s
t
e
n
ţ
ă

1
0
0

k
W








A
,

B













































































A
e
l
e
c
t
r
i
c
ă

























M
W



C
u
p
t
o
r

c
u

p
l
a
s
m
ă






C
â
ţ
i
v
a






























































































































Î
n

s
t
u
d
i
u




























































M
W









































Calitatea energiei electrice
Pentru sistemele electroenergetice industriale, cu excepţia punctului comun de conectare la
reţeaua publică, pot fi adoptaţi indicatori specifici de calitate, care să ofere cele mai relevante
informaţii pentru utilizatorii respectiv.
Pentru a permite evaluarea nivelului de calitate a energiei electrice au fost definiţi şi sunt
utilizaţi următorii indicatori principali:
• indicatori privind frecvenţa tensiunii de alimentare [3]:
 abaterea de frecvenţă care permite estimarea variaţiilor lente de frecvenţă;
 abaterea relativă de frecvenţă sau abaterea procentuală;
 integrala abaterilor de frecvenţă
• indicatori privind variaţiile de tensiune [3]:
 abaterea relativă a tensiunii;
 nivel relativ de tensiune;
 valoarea medie a abaterii relative a tensiunii faţă de tensiunea contractată
(declarată) într-un interval de timp;
 gradul de iregularitate sau abaterea relativă medie pătratică
• indicatori privind golurile de tensiune [3]
 durata golului;
 amplitudinea relativă a golului;
 frecvenţa de apariţie a golurilor:
• indicatori privind întreruperile din reţeaua electrică [4, 5]
 frecvenţa medie de întrerupere în sistem (SAIFI – the system average interruption
frequency index);
 durata medie a întreruperilor din sistem (SAIDI – the system average interruption
duration index);
 frecvenţa medie de întrerupere a consumatorilor (CAIFI - the customer average
interruption frequency index);
 durata medie de întrerupere a consumatorilor (CAIDI – the customer average
interruption duration index);
 frecvenţa valorii medii a întreruperilor în sistem (ASIFI – the average system
interruption frequency index);
 valoarea medie a duratei întreruperilor din sistem (ASIDI – the average system
interruption duration index);
 frecvenţa medie a întreruperilor de scurtă durată (MAIFI – the momentary
average interruption frequency index);
 energie nelivrată (nefurnizată) – ENS (Energy not Supplied) – , din cauza
întreruperilor;
 timpul mediu de întrerupere” (min/an) −AIT (Average Interruption Time);
• indicatori privind flickerul [6, 7]:
 nivel flicker pe termen scurt P
st
;
 nivel flicker pe termen lung P
lt
;
• indicatori privind regimul nesinusoidal din reţeaua electrică [8 ]:
 valoarea efectivă Y a mărimii nesinusoidale;
10
Calitatea energiei electrice
 reziduul deformant al unei funcţii nesinusoidale ;
 factorul de formă ;
 factorul de vârf ;
 factorul de influenţă telefonică TIF;
 indicatorul IT ;
 factorul de distorsiune normal (THD);
factorul de distorsiune ponderat, adaptat pentru elemente inductive;
 factorul de distorsiune ponderat, adaptat pentru condensatoare;
 nivelul armonicei ;
 faza armonicelor;
impedanţa armonică;
• indicatori privind interarmonicele:
 frecvenţa f a interarmonicelor ;
 amplitudinea relativă a interamonicelor;
• indicatori privind nesimetria în reţelele electrice:
 factorul de nesimetrie negativă;
 factorul de nesimetrie zero;
 factorul de nesimetrie IEEE;
• Indicatori privind supratensiunile în reţelele electrice
 amplitudinea relativă;
 durata.
1.4 Variaţii ale tensiunii de alimentare
Mărimea de referinţă în analiza variaţiilor de tensiune la barele de alimentare ale unui
utilizator este tensiunea contractată U
c
(declared supply voltage), egală in mod obişnuit cu
tensiunea nominală U
n
(nominal voltage) a reţelei. Ea poate fi şi diferită de aceasta în cazul
unei înţelegeri între furnizorul de energie electrică şi utilizator.
Tensiunea nominală U
n
este o mărime prin care este indicat sau identificat un sistem şi la
care se referă unele caracteristici de funcţionare ale sistemului.
În alegerea tensiunii contractate este necesar a lua în consideraţie tensiunea normată U
r
(rated voltage) a echipamentelor, stabilită, în general, de producător, pentru condiţii specifice
de funcţionare ale componentelor, aparatelor sau echipamentelor.
Variaţiile de tensiune, în condiţii normale de funcţionare, sunt determinate de variaţii ale
sarcinii în sistemele de distribuţie a energiei electrice.
În mod obişnuit, valorile acceptate ale variaţiilor de tensiune (tabelul 1.4) diferă în funcţie
de nivelul de tensiune al reţelei: joasă tensiune (tensiunea nominală sub 1 kV); medie tensiune
(tensiunea nominală între 1 kV şi 35 kV); înaltă tensiune (tensiunea nominală mai mare sau
egală cu 110 kV).
1.4.1 Măsurarea tensiunii
Valoarea efectivă U
w
luată în considerare la măsurarea în regim normal de funcţionare
corespunde unui interval de măsurare de N = 10 perioade, T, ale tensiunii analizate [5]
11
Calitatea energiei electrice


·
⋅ ≅ ⋅ ⋅ ·
M
i
i
T
w
w
U
M
t u
T
U
w
1
2
0
2
1
d
1
,
(1.2)
în care M este numărul de eşantioane pe fereastra de măsurare, T
w
= N⋅ T şi U
i
−amplitudinea
eşantionului i.
Valorile obţinute pe fereastra de măsurare T
w
sunt agregate pe un interval de 3 s.

·
⋅ ·
15
1
2
3
15
1
i
wi s
U U , (1.3)
în care U
wi
sunt cele 15 valori valide ale tensiunii măsurate pe fereastra T
w
.
Valorile obţinute pe intervalul de măsurare de 3 s sunt agregate pe un interval de 10
minute

·
⋅ ·
200
1
2
3
200
1
i
i s
U U , (1.4)
în care U
3s i
sunt cele 200 valori valide ale tensiunii măsurate pe intervalul de 10 minute.
În analiza calităţii tensiunii în nodurile reţelei electrice sunt luate în considerare valorile U
ale tensiunii agregate pe 10 minute.
Înformaţiile obţinute prin măsurarea nivelului tensiunii permit evaluarea indicatorilor care
definesc calitatea energiei electrice, în regim normal de funcţionare [13]:
• abaterea relativă a tensiunii în raport cu tensiunea contractată U
c
, într-un anumit nod al
reţelei şi la un moment dat, caracterizează variaţiile lente de tensiune
[%] 100 [%] 100 [%] ε ⋅

· ⋅

·
c
c
c
U
U
U U
U
U
, (1.5)
în care U este tensiunea (tensiune de linie) reţelei electrice, în nodul analizat, la un moment dat;
• valoarea medie a abaterii relative a tensiunii faţă de tensiunea contractată într-un
interval de timp T

⋅ ε ⋅ · ε
T
U Umed
t
T
0
d
1
. (1.6)
Indicatorul ε
Umed
este o măsură a nivelului mediu al tensiunii pe barele de alimentare şi
oferă indicaţii privind alegerea corectă a plotului de reglaj al transformatorului.
• gradul de iregularitate sau abaterea relativă medie pătratică

⋅ ε · ε
T
U q
t
T
0
2 2
d
1
. (1.7)
Gradul de iregularitate poate fi utilizat pentru apreciere calităţii tensiunii pe barele de
alimentare [13]


2
ε
q 10% −calitate foarte bună;
 10% <

2
ε
q 20% −calitate bună;
 20% <

2
ε
q 50% −calitate mediocră;

% 100 ε
2

q −calitate necorespunzătoare.
12
Calitatea energiei electrice
Evaluarea calităţii tensiunii de alimentare într-un nod al sistemului electroenergetic se face
pe baza celor n = 1008 determinări realizate pe durata unei săptămâni pentru tensiunile
agregate pe intervale de 10 minute (fig. 1.4) [5]:

U/U
n


1,15
1
0,85

N
11
N
12
N
01
N
13
N
14
N
15
N
02
N = 1008 − N
01
− N
02
;
N
1
= N
11
+ N
12
+ N
13
+ N
14
+ N
15

Banda de tensiune admisă
0,9 ≤ U/U
n
< 1,1
1008 n

Fig. 1.4 − Evaluarea calităţii tensiunii într -un nod al sistemului
electroenergetic.
−se determină numărul N de intervale de 10 minute în care tensiunea este în intervalul de
±15% faţă de tensiunea nominală; se consideră că valorile în afara intervalului de ±15% faţă de
tensiunea nominală sunt invalide din punctul de vedere al măsurătorilor privind nivelul de
tensiune;
−se determină numărul N
1
de intervale în care tensiunea măsurată este în afara intervalului
de ±10% faţă de tensiunea nominală şi este în intervalul de ±15% faţă de tensiunea nominală;
− tensiunea corespunde din punctul de vedere al calităţii energiei electrice dacă este
îndeplinită condiţia
05 , 0
1

N
N
. (1.8)
13
Calitatea energiei electrice

U [V]

240
235
230
225
220
215
210
1 500 1008 n
a)
U [V]

240
235
230
225
220
215
210
1 500 1008 n
b)
Fig. 1 .5 − Valori măsurate ale tensiunii de alimentare.
Ca exemplu, în figura 1.5 sunt indicate valori măsurate ale tensiunii de alimentare la
bornele unui receptor de joasă tensiune. În figura 1.5 a) este indicată variaţia pe durata unei
săptămâni (1008 valori), iar în figura 1.5 b) este indicată curba cumulată pentru aceleaşi valori
Se observă că valoarea de probabilitate 95% este de 238,58 V, ceea ce pune în evidenţă faptul
că la bornele receptorului calitatea energiei electrice este corespunzătoare.
1.4.2 Reglarea tensiunii în reţeaua electrică
Variaţiile de tensiune în nodurile reţelei electrice, în regim normal de funcţionare, sunt
datorate în special variaţiei necontrolate a circulaţiei de putere reactivă. În acest fel, controlul
puterii reactive este principalul mijloc de limitare a variaţiilor de tensiune.
Gestionarea neadaptivă a surselor de putere reactivă din reţelele de distribuţie, în special la
consumatorii industriali, conduce la o circulaţie necontrolată a puterii reactive, dificultăţi în
asigurarea nivelurilor de tensiune în nodurile reţelei şi pierderi de putere activă. Probleme
deosebite apar în orele şi zilele de gol de sarcină, când sursele de putere reactivă rămân
conectate, determinând un exces de putere reactivă.
Spre deosebire de producţia şi nivelul consumului de putere activă care sunt strict urmărite
şi raportate pentru a asigura încadrarea frecvenţei în limitele normate, cu probabilitate de 95%,
respectiv 99% , producţia şi consumul de putere reactivă, care se reflectă în nivelul tensiunii în
fiecare nod în parte, nu pot fi caracterizate printr-un parametru unic pe sistem şi, deci, ar trebui
urmărite în fiecare nod şi verificată încadrarea în limitele impuse cel puţin cu o probabilitate de
95%.
Menţinerea tensiunilor în banda admisibilă, la toate nivelurile, necesită controlul
circulaţiei puterilor reactive, realizat, în prezent, în mică măsură.
14
Calitatea energiei electrice
În afara generatoarelor, care sunt controlabile ca regim de producere a puterii reactive,
liniile aeriene de înaltă tensiune, funcţionând cu sarcini sub puterea naturală, capacităţile
cablurilor, motoarele sincrone şi bateriile de condensatoare, montate pentru îmbunătăţirea
factorului de putere, sunt surse de putere reactivă.
În practica curentă de conducere operativă, pentru reglajul tensiunii, se indică banda de
tensiune la fiecare bară a centralelor electrice, acestea având, în mod normal, posibilitatea
reglării tensiunii. Totuşi, în etapa actuală, cu reţele descărcate, generatoarele nu pot asigura
integral reglarea necesară, iar mijloacele existente în reţea (compensatoare sincrone, bobine de
compensare ş.a.) sunt insuficiente.
Dificultăţile provin din actualele reglementări privind plata energiei electrice achiziţionate
din reţea de către consumatorii industriali, la care energia reactivă se ia în considerare numai la
nerealizarea factorului de putere neutral 0,92, pe intervalul de facturare.
În multe noduri ale reţelei de distribuţie, în special cele apropiate de centrale electrice, atât
din punct de vedere al nivelurilor de tensiune, cât şi al pierderilor în reţele, cu excepţia
perioadei de vârf de sarcină, acest factor de putere este prea ridicat.
La consumatori, există de regulă, un singur contor de energie reactivă, care determină
consumul lunar. În perioadele din afara vârfurilor şi în zilele de sărbătoare, factorul de putere
este practic unitar sau este chiar capacitiv (fără a putea fi pus însă în evidenţă cu actualele
dotări pentru măsurare). Aceasta se produce pentru că, adesea, bateriile de condensatoare nu
sunt prevăzute cu mijloace de reglare adaptivă şi rămân conectate în permanenţă.
În mod normal, bateriile de condensatoare sunt compuse din mai multe secţii şi, teoretic,
ar exista posibilitatea conectării şi deconectării acestora, astfel ca să se asigure compensarea
adaptivă a puterii reactive pentru a se asigura încadrarea factorului de putere în limitele admise.
Implementarea largă a sistemelor actuale de control în timp real al factorului de putere este
limitată de problemele care apar la conectarea şi deconectarea secţiilor bateriilor de
condensatoare. Operaţiile de comutare a secţiilor bateriilor de condensatoare sunt însoţite de
fenomene tranzitorii, cu caracteristici diferite la conectarea primei secţii şi la conectarea
următoarelor.
Compensarea puterii reactive consumate până la valoarea unitară a factorului de putere
trebuie însă evitată, în special în nodurile din sistemul energetic apropiate de centralele
electrice. În acest sens, s-ar putea lua în consideraţie tarifarea energiei reactive în funcţie de
factorul de putere realizat în perioadele de vârf de sarcină. În afara acestui interval, factorul de
putere ar putea fi cel solicitat de dispecerul de distribuţie. Dotarea cu mijloace de control al
puterii reactive şi cu un grafic de funcţionare dat de dispecerul de distribuţie, ar putea evita
situaţia depăşirii nivelurilor de tensiune admisibile.
Eficienţa măsurilor adoptate prin aceste mijloace poate fi afectată în nodurile în care sunt
conectaţi consumatori care determină regim deformant. Mijloacele actuale de măsurare a
energiei reactive utilizează algoritmi de calcul diferiţi şi nu asigură, în toate cazurile,
informaţiile necesare adoptării de măsuri corespunzătoare pentru limitarea circulaţiei de putere
reactivă.
În lipsa controlului producţiei de putere reactivă la consumatori, mai ales în zonele cu
reţele de cabluri, distribuitorii ar trebui să prevadă bobine de compensare în noduri, rezultate ca
optime dintr-o analiza a regimurilor de gol noapte şi zi de sărbătoare.
Trebuie remarcat faptul că, în staţiile electrice în care debitează CHE racordate la 20 kV,
se constată tensiuni de 23 kV şi peste această valoare, care ar putea fi reduse prin reglajul de
tensiune la CHE [14]. Deşi tensiunea la barele centralei electrice rămâne în limite admisibile,
15
Calitatea energiei electrice
prin contribuţia cablurilor slab încărcate, tensiunea în staţia de racord creşte peste valorile
admise.
Controlul circulaţiei puterii reactive în reţeaua electrică, până în posturile de MT/JT şi
chiar la consumatorii de JT, pentru a asigura un nivel corespunzator al calităţii energiei
electrice şi limitarea pierderilor de energie activă în reţea, necesită adoptarea următoarelor
măsuri principale:
• monitorizarea on-line a nivelul de tensiuni la barele RET şi RED, pentru verificarea
încadrării, cu o probabilitate de 95%, în limitele admisibile; în RET, aceasta se poate realiza
prin SCADA, cu un program corespunzător de prelucrare a datelor sau pe baza datelor obţinute
prin estimarea de stare (pentru îmbunătăţirea exactităţii); în RED, pe măsura extinderii SCADA
la 110 kV şi MT, monitorizarea se poate realiza ca şi în RET;
• reducerea puterii reactive produse în reţeaua electrică având în vedere faptul că în multe
dintre nodurile din reţea, în prezent, tensiunile sunt peste limita superioară admisibilă; în acest
sens se impune evitarea generării de putere reactivă la consumatori industriali în afara orelor de
vârf; producţia de putere reactivă, în acest interval de timp ar trebui să se realizeze la comanda
DED; poate fi analizată, de exemplu, soluţia tarifării energiei reactive numai în raport cu
factorul de putere la orele de vârf, iar bateriile de condensatoare să fie prevăzute cu mijloace de
reglare, care să permită urmărirea curbei solicitate de DED;
• realizarea, pentru fiecare reţea de distribuţie a unei filiale, a unor studii detaliate a
circulaţiilor de putere reactivă şi, dacă prin măsurile de mai sus, nu se poate reduce excesul de
putere reactivă, să se utilizeze sisteme de compensare;
• anularea schimburilor de putere capacitivă de la RED spre RET, ceea ce permite şi
optimizarea circulaţiilor de putere reactivă în RET, respectiv încadrarea tensiunilor în limitele
admisibile în această reţea.

Fig. 1.6 − Circuite FACTS pentru controlul tensiunii în reţelele electrice.
~
U
s
; 0
a)
TCR
TSC
TCR (Thyristor Controlled reactor);
TSC (Thyristor Switched capacitor).
U
p
; δ
~
U
s
; 0
b)
TSC
TSC
U
p
; δ
c)
~
U
s
; 0 U
p
; δ
U
s
; 0
~
U
p
; δ
d)

16
Calitatea energiei electrice
Apariţia şi dezvoltarea elementelor semiconductoare de putere a permis elaborarea şi
implementarea de soluţii noi pentru rezolvarea problemelor legate de controlul circulaţiei de
putere reactivă şi menţinerea tensiunii în limitele impuse.
Sistemele FACTS (Flexible Alternating Current Transmission Systems), construite pe bază
de circuite electronice de putere, permit controlul eficient al tensiunii în nodurile din reţeaua
electrică. Principalele circuite FACTS utilizate pentru controlul tensiunii în reţelele electrice
sunt [15]:
−SSCR (Switched Shunt-Capacitor and Reactor) −figura 1.6 a);
−SVC (Static VAr Compensator) −figura 1.6 b);
−STATCOM (Static Synchronous Compensator) −Figura 1.6 c);
−UPFC (Unified Power Flow Controller) −figura 1.6 d).
Circuitele FACTS din figura 1.6 pot fi programate pentru a asigura controlul puterii
reactive în timp real, astfel încât să se asigure menţinerea tensiunii la valoarea de consemn.
În prezent, există mijloacele tehnice necesare unui control eficient al puterii reactive, atât
la utilizatori, cât şi în reţeaua electrică, asigurând nivelul de tensiune impus.
1.4.3 Limite admise ale variaţiilor de tensiune
În tabelul 1.4 sunt indicate limitele admise ale variaţiilor de tensiune, în condiţii normale
de funcţionare [11].
Tabelul 1.4
Valori limită admise ale variaţiilor de tensiune
Nivelul
de tensiune
Tensiunea de
alimentare
standardizată
Limite de variaţie Observaţii
JT
tri-
fazat
Cu patru
conduc-
toare
Egală cu tensiunea
nominală
Un =230 V (între
fază şi nul)
În condiţii normale de
funcţionare:
• pe durata unei săptămâni,
în 95% din timp tensiunea
măsurată ca medie pe 10
minute trebuie să se
încadreze în limitele Un t
10%;
• toate valorile măsurate ca
medie pe 10 minute trebuie
să se încadreze în limitele Un
+ 10% −15%
• tensiunea contractată
este egală cu tensiunea
nominală;
• în zone îndepărtate,
alimentate prin linii de
lungime mare, tensiu-
nea poate ieşi din do-
meniul indicat; în acest
caz consumatorul va fi
anunţat
Cu trei
conduc-
toare
Egală cu tensiunea
nominală
Un = 230 V (între
faze)
MT
Egală cu tensiunea
contractată
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
tensiunea măsurată ca medie
pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Uc t
10%.
IT 110 kV;
220 kV
Egală cu tensiunea
nominală
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
tensiunea măsurată ca medie
pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Un t
10%.
17
Calitatea energiei electrice
400 kV
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
tensiunea măsurată ca medie
pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Un t
5%.
750 kV
În condiţii normale de
funcţionare, pe durata unei
săptămâni, în 95% din timp
tensiunea măsurată ca medie
pe 10 minute trebuie să se
încadreze în limitele Un t
2%.
1.4.4 Variaţia sarcinii cu tensiunea de alimentare
Funcţionarea receptoarelor de energie electrică, alimentate la o tensiune în afara benzii
admise, determină daune, cu atât mai importante cu cât abaterile faţă de tensiunea normată sunt
mai mari. În tabelul 1.5 [16] sunt indicate, pentru o serie de receptoare, legile de variaţie a
sarcinii cu tensiunea aplicată.
În cele mai multe cazuri practice, daunele D, determinate de abaterea tensiunii de
alimentare U, faţă de tensiunea normată U
r
a receptoarelor poate fi exprimată sub forma unui
polinom de gradul doi [17]
2
) ( ) (
r r
U U b U U a D − ⋅ + − ⋅ ·
,
(1.9)
în care coeficienţii a şi b sunt specifici fiecărui proces tehnologic.
Tabelul 1.5
Variaţia puterilor absorbite în funcţie de tensiunea aplicată
Tipul
receptorului
Relaţia de calcul
Puterile la o
abatere de
10% a
tensiunii [%]
Factorul de putere
∆ U = 0
∆ U =
0,1
Frigider
P*=1,0+1,3958⋅ ∆ U+9,991⋅ ∆ U
2
+
+84,72⋅ ∆ U
3
+293⋅ ∆ U
4
0,90491
0,6245 0,689
Q*=1,2507+4,387⋅ ∆ U+23,801⋅ ∆ U
2

+154⋅ ∆ U
3
+555⋅ ∆ U
4
0,95151
Maşină de
spălat
P*=1,0+1,2786⋅ ∆ U+3,099⋅ ∆ U
2
+
+ 5,939⋅ ∆ U
3
0,89719
0,521 0,58148
Q*=1,6388+4,5733⋅ ∆ U+12,948⋅ ∆ U
2
+
+ 55,677⋅ ∆ U
3
1,25527
Televizor
P*=1,0+1,2471⋅ ∆ U+0,562⋅ ∆ U
2
0,88091
0,9717 0,98365
Q*=0,2431+0,9830⋅ ∆ U + 1,647⋅ ∆ U
2
0,16127
Lampă
fluorescentă
P*=1,0+0,6534⋅ ∆ U−1,65⋅ ∆ U
2
0,91816
0,9884 0,99127 Q*= −0,1535−0,0403⋅ ∆ U +
2,734⋅ ∆ U
2
−0,12213
Lampă cu
sodiu
P*=1,0+0,3409⋅ ∆ U −2,389⋅ ∆ U
2
0,94202
0,998 0,996
Q*=0,060+2,2173⋅ ∆ U + 7,620⋅ ∆ U
2
−0,08553
18
Calitatea energiei electrice
Lampă cu
incandescenţă
P*=1,0+1,5209⋅ ∆ U + 0,223⋅ ∆ U
2
0,85014
1 1
Q*=0 0
Cuptor cu
microunde
P*=1,0+0,0974⋅ ∆ U + 2,071⋅ ∆ U
2
1,01097
0,978 0,988
Q*=0,2039+1,313⋅ ∆ U + 8,738⋅ ∆ U
2
0,15998
Relaţia (1.9) poate fi aplicată numai pentru un domeniu relativ îngust al variaţiei tensiunii
de alimentare. Reducerea tensiunii de alimentare sub o valoare critică U
cr1
precum şi creşterea
peste o valoare U
cr2
poate conduce la daune deosebit de importante.
Abaterea tensiunii de alimentare în raport cu tensiunea normată a receptoarelor conduce,
de cele mai multe ori, la reducerea puterii absorbite şi, în consecinţă, la reducerea
productivităţii maşinilor de lucru şi la reducerea calităţii produselor realizate.
În tabelul 1.5 sunt calculate şi puterile absorbite, exprimate în unităţi relative (raportate la
puterea nominală), la o reducere cu 10% a tensiunii de alimentare (∆ U = 0,1), precum şi
valorile factorului de putere realizat, la alimentarea cu tensiunea contractată şi la tensiunea
redusă. Datele din tabelul 1.5 indică faptul că, la modificarea tensiunii, puterile absorbite nu
variază liniar, modificând astfel caracteristicile consumatorului în ansamblu.
În cazul cel mai întâlnit al sistemelor de acţionare cu motoare asincrone, variaţia tensiunii
de alimentare U determină variaţia vitezei de rotaţie Ω a motorului (p −numărul de perechi de
poli ai maşini) şi deci reducerea productivităţii procesului în care sunt utilizate maşinile
asincrone (fig. 1.7) [18]. La o reducere accentuată a tensiunii de alimentare este posibilă oprirea
maşinii (reducerea cuplului maxim C
M
sub cuplul static rezistent C
s
al maşinii de lucru).
C
s
= f(Ω)
C = f(Ω); U = U
n
C = f(Ω); U < U
n
C
C
M
Ω’Ω Ω
0

Fig. 1.7− Variaţia caracteristicilor motorului
asincron în funcţie de tensiunea de alimentare.
Ω’< Ω;

0
= 2⋅π⋅f/p
Calculele efectuate privind daunele determinate de abaterea tensiunii faţă de valoarea
normată pun în evidenţă următoarele [17]:
• la cuptoarele cu arc electrice −o reducere a tensiunii de alimentare cu 8% conduce la o
reducere a productivităţii cu circa 6% şi o creştere a consumului specific cu circa 7%;
• la cuptoarele cu inducţie electromagnetică, alimentate la frecvenţă industrială − o
reducere a tensiunii de alimentare cu 5% conduce la o reducere a productivităţii cu circa 10% şi
o creştere a consumului specific cu circa 8%;
• la cuptoarele cu inducţie electromagnetică, alimentate la frecvenţă ridicată −o reducere a
tensiunii de alimentare cu 10% determină o creştere a consumului specific cu circa 5% ;
19
Calitatea energiei electrice
• în instalaţiile de sudare −abateri ale tensiunii de alimentare în intervalul t 10% conduc
la creşterea duratei procesului, dar abateri peste 10% pot determina rebutarea operaţiei
efectuate.
1.5 Goluri şi întreruperi de scurtă durată
Golurile şi întreruperile de scurtă durată sunt dintre cele mai întâlnite evenimente din reţeaua
electrică. În mod obioşnuit, apar ca o consecinţă a unui scurtcircuit în reţeaua electrică, la
pornirea motoarelor mari, precum şi la conectarea transformatoarelor.
Golurile de tensiune (fig.1.8) sunt perturbaţii bidimensionale, caracterizate de adâncimea
golului şi de durata acestuia şi sunt determinate de defecte care apar în sistemul
electroenergetic sau în reţeaua industrială a utilizatorului. Perturbaţia are un caracter aleatoriu,
iar frecvenţa de apariţie, amplitudinea golului şi durata acestuia variază mult în fiecare nod al
sistemului. De asemenea, ea variază neregulat pe durata unui an. Evaluarea efectelor golurilor
asupra consumatorilor se face prin monitorizarea pe durate mari de timp a tensiunii reziduale
U
res
, a duratei ∆ t
g
şi a fazei pe care are loc evenimentul [19].
Datorită daunelor pe care le determină la consumatori, precum şi datorită caracteristicilor
foarte diferite ale fiecărui eveniment, problemele de evaluare sunt dintre cele mai complexe,
necesitând echipamente de înaltă performanţă, cu o capacitate importantă de stocare.

Fig. 1.8 − Gol de tensiune.
∆t
g
∆U
g
U/U
c
1
0,9
U
res
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 t /T
În lipsa unor echipamente specializate de limitare, apariţia golurilor de tensiune este
însoţită de întreruperi de scurtă sau lungă durată, ceea ce determină ca unele aspecte ale acestor
perturbaţii să fie comune.
Prezenţa unui gol de tensiune se pune în evidenţă pe baza măsurării valorii efective pe o
jumătate de perioadă (fig. 1.8). În acest fel, este evident că nu pot fi puse în evidenţă goluri cu o
durată sub 10 ms, iar incertitudinea de măsurare a duratei golurilor de tensiune nu poate fi mai
mică decât 20 ms.
Pentru caracterizarea unui eveniment singular sunt utilizaţi indicatorii: tensiune reziduală
(remanentă) U
res
şi durata golului ∆ t
g
. Este utilizat şi indicatorul adâncimea golului ∆ U
g
ca
diferenţă între tensiunea de referinţă şi tensiunea reziduală U
res
.
Mărimea de bază în analiza golurilor şi întreruperilor de tensiune este valoarea efectivă pe
o jumătate de perioadă U
1/2
[5]
20
Calitatea energiei electrice

·
⋅ ·
2 /
1
2
2 / 1
1
N
i
i
U
N
U
, (1.10)
în care N este numărul de eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative, U
i
−amplitudinea
eşantionului de rang i.
Determinarea valorii efective începe la fiecare trecere prin zero a tensiunii de fază.
Determinarea cu exactitatea corespunzătoare a valorii efective pe o jumătate de perioadă
depinde, atât de numărul de eşantioane achiziţionat pe fiecare semiperioadă, cât şi de acurateţea
cu care se determină frecvenţa în sistem (durata semiperioadei).
Echipamentele actuale de monitorizare a golurilor de tensiune utilizează în mod obişnuit o
frecvenţă de eşantionare de 6.400 Hz (128 eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative) sau
12.800 Hz (256 eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative). În analiza golurilor şi
întreruperilor de scurtă durată într-o reţea electrică, monitorizarea se face pentru cele trei faze,
având în vedere faptul că pot să apară evenimente cu caracteristici diferite pe cele trei faze şi, în
consecinţă, cu efecte diferite asupra utilizatorilor finali.
Caracterizarea unei reţele electrice, din punctul de vedere al performaţelor privind golurile
şi întreruperile de scurtă durată, necesită informaţii ample asupra tuturor nodurilor din reţea şi
asupra tuturor consumatorilor racordaţi în reţea.
Deşi pe durata golurilor de tensiune are loc şi o modificare a fazei unghiulare a mărimilor
electrice, indicatorii actuali nu cuprind încă informaţii privind acest tip de perturbaţie.
Problema prezintă un interes deosebit în reţelele electrice trifazate unde pertubaţiile nesimetrice
sunt modificate datorită transformatoarelor stea-triunghi. Determinarea abaterilor fazelor
unghiulare ale tensiunilor, pe durata golurilor, întâmpină dificultăţi în cazul obişnuit în care
tensiunile nu sunt perfect sinusoidale.
În acest sens, evaluarea golurilor în întreruperilor de scurtă durată cuprinde 5 etape [19]:
• achiziţia eşantioanelor tensiunii în punctul analizat;
• determinarea caracteristicilor de durată şi de amplitudine ale evenimentului pe baza
eşantioanelor existente;
• determinarea valorilor indicatorilor pentru evenimentul singular analizat;
• determinarea valorilor indicatorilor în punctul analizat pentru un interval prestabilit de
timp (agregarea valorilor în domeniul timp);
• determinarea valorii indicatorilor pentru ansamblul nodurilor din reţeaua electrică
analizată (agregarea valorilor în domeniul spaţiu).
Din analiza algoritmului de evaluare, rezultă faptul că existenţa unui singur echipament de
monitorizare, într-un singur nod al sistemului, oferă informaţii parţiale, utile în special
consumatorilor conectaţi la nodul analizat. Numai un sistem extins de monitorizare permite
obţinerea unor informaţii relevante privind performanţa operatorului de reţea.
Ca exemplu, în figura 1.8 este indicat un gol de tensiune în reţeaua de medie tensiune,
datorat unei lovituri de trăsnet pe o linie electrică aeriană.
1.5.1 Tensiunea de referinţă
Tensiunea de referinţă, folosită pentru stabilirea pragurilor de început (start) şi de sfârşit
ale golului, poate fi tensiunea normată U
r
, tensiunea contractată U
c
, tensiunea medie de lungă
durată în punctul de măsurare sau valoarea efectivă imediat anterioară evenimentului.
21
Calitatea energiei electrice
Valoarea efectivă imediat anterioară evenimentului, numită „tensiune alunecătoare de
referinţă a ferestrei U
rf
” [4], se determină pe baza ferestrei de 200 ms (10 perioade) utilizând
un filtru de primul ordin cu o constantă de timp de 1 minut, pe baza relaţiei:
10
⋅ 0033 0 + 1 − ⋅ 9967 0 · U , ) n ( U , ) n ( U
rf rf
,
(1.11)
în care tensiunea de referinţă pentru evenimentul de rang n se determină pe baza tensiunii de
referinţă de la evenimentul precedent (n −1), iar U
10
este cea mai recentă valoare efectivă a
tensiunii determinată pe 200 ms.
Utilizarea tensiunii de referinţă imediat anterioară evenimentului este mai adecvată
reţelelor de transport, iar utilizarea tensiunii contractate sau a tensiunii normate ca tensiune de
referinţă este mai adecvată reţelelor de distribuţie.
Utilizarea tensiunii normate sau a tensiunii contractate ca tensiune de referinţă conduce la
rezultate relevante dacă analiza efectuată este focalizată, în special, pe efectele asupra
echipamentelor de utilizare, ceea ce corespunde, în primul rând, domeniului tensiunilor joase
sau medii.

Fig. 1.9 − Gol de tensiune datorat unei lovituri de trăsnet:
a) variaţia curbelor de tensiune în lipsa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune;
b) variaţia puterii absorbite în lipsa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune;
c) variaţia curbelor de tensiune în prezenţa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune;
d) variaţia puterii absorbite în prezenţa echipamentului de limitarea a golurilor de tensiune.
-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
u [kV]
20
10
0
- 10
- 20

P [kW]
12

6

0

u [kV]
20
10
0
- 10
- 20

P [kW]
12

6

0

-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
-0,04 0 0,04 0,08 0,12 0,16 0,2 t [s]
a)
b)
c)
d)
În cazul analizei comparative a golurilor de tensiune dintr-o reţea electrică, eventual având
tensiuni nominale diferite, determinate de exemplu, de un defect în reţea, alegerea aceleiaşi
valori pentru tensiunea de referinţă poate conduce la date neclare. Acest lucru apare, în special,
în reţeaua de înaltă tensiune, unde tensiunile, în regim normal de funcţionare, pot diferi relativ
mult, în funcţie de condiţiile specifice din sistem. În aceste condiţii, este raţional să se utilizeze
22
Calitatea energiei electrice
ca tensiune de referinţă valoarea imediat anterioară evenimentului, determinată pe un interval
de timp mult mai mare ca durata golului. Astfel, pentru consumatori conectaţi la bare diferite,
având, în regim normal de funcţionare, tensiuni diferite (evident că barele din apropierea
staţiilor de sistem au o tensiune de funcţionare mai ridicată faţă de staţiile de racord adânc) o
anumită valoare a tensiunii poate reprezenta pentru un consumator un gol de tensiune, iar
pentru un alt consumator să fie cuprinsă în banda admisibilă.
În acest fel, tensiunea de referinţă se alege ca o valoare fixă egală cu tensiunea normată, cu
tensiunea contractată sau cu tensiunea „alunecătoare” determinată imediat anterior
evenimentului.
La utilizarea tensiunii alunecătoare ca tensiune de referinţă, este necesar să se ţină seama
de faptul că aceasta poate fi mai mare sau mai mică decât tensiunea normată a echipamentului
de utilizare, iar rezultatele obţinute să nu fie relevante din punctul de vedere al efectului asupra
echipamentului.
1.5.2 Pragurile pentru determinarea duratei golului
Alegerea adecvată a valorii tensiunii de referinţă şi a pragurilor are o importanţă deosebită
în analiza golurilor de tensiune.
În mod normal, într-un anumit punct din reţeaua electrică, tensiunea variază în funcţie de
sarcină, iar sistemele de reglare sunt dimensionate astfel încât să asigure încadrarea tensiunii în
interiorul unei benzi admisibile. Pe durata variaţiei tensiunii în interiorul acestei benzi, la
apariţia unui scurtcircuit sau la o creşterea importantă a curentului electric (de exemplu datorită
pornirii unui motor asincron de mare putere) apare un gol de tensiune. Dacă tensiunea, în
momentul golului, era aproape de partea superioară a benzii, o variaţie de 20% a tensiunii poate
să nu determine ieşirea din bandă, iar acest gol de tensiune are acelaşi efect ca o variaţie
normală a tensiunii datorată sarcinii. Acelaşi lucru poate să rezulte dacă, în reţea, apare un
defect depărtat de locul de măsurare. Aceste evenimente nu se consideră goluri de tensiune.
În acest fel, determinările privind apariţia golurilor ar putea fi efectuate în funcţie de limita
inferioară a benzii admise. Orice eveniment care determină reducerea tensiunii sub limita
inferioară a benzii poate fi considerat un gol de tensiune. Durata golului poate fi determinată ca
intervalul de timp în care tensiunea scade sub limita inferioară a benzii admise şi până când
depăşeşte acestă limită.
În cazul în care, în punctul analizat, tensiunea normală de funcţionare este în apropierea
limitei inferioare a benzii admise, variaţia sarcinii ar putea determina mici variaţii ale tensiunii
în jurul limitei inferioare. Aceste variaţii ale tensiunii, determinate de variaţii ale sarcinii, care
conduc la o creştere nerelevantă a numărului golurilor de tensiune, pot fi excluse printr-o
alegere adecvată a pragurilor de înregistrare a golurilor. De asemenea, pot fi adoptate şi alte
mijloace pentru eliminarea variaţiilor de tensiune induse de variaţii ale sarcinii (de exemplu,
pot fi considerate goluri numai evenimentele care fac ca tensiunea de revenire să fie cel puţin
cu 1% mai mare decât pragul de start −apariţia unui „histerezis” între cele două praguri). În
acest fel, pragul de sfârşit al golului este superior pragului de start cu o valoare numită
„tensiune de histerezis”. Durata golului este astfel măsurată între momentul trecerii sub pragul
de start şi momentului depăşirii valorii corespunzătoare pragului de start, la care se adaugă
„tensiunea de histerezis”.
În cazurile practice, pragurile pentru determinarea duratei golului pot fi alese astfel [5]:
23
Calitatea energiei electrice
• pragul de start, ca valoarea limită inferioară a benzii de tensiune admisă sau ca o
valoarea sub acestă limită cu un interval specificat (în cazul funcţionării, în regim normal de
funcţionare, în apropierea limitei inferioare a benzii admise);
• pragul de sfârşit, ca valoare egală cu valoarea de start sau o valoare superioară cu
„tensiunea de histerezis” dacă se urmăreşte separarea golurilor de tensiune de variaţiile datorate
sarcinii, în apropierea limitei inferioare a benzii de tensiune admise.
În cazul în care, drept tensiune de referinţă, se alege tensiunea imediat anterioară
evenimentului, acest mod de lucru are un puternic efect de atenuare care asigură eliminarea
multor variaţii datorate sarcinii şi, deci, pragurile privind golurile pot fi egale şi alese cu valori
apropiate de tensiunea de referinţă (de exemplu 99 %).
1.5.3 Deosebirea dintre goluri de tensiune şi întreruperi scurte
Cele mai multe dintre golurile de tensiune sunt determinate de apariţia unor scurtcircuite
în reţeaua electrică, cu revenirea tensiunii după ce scurtcircuitul a fost eliminat. Astfel, în cazul
unei scheme din figura 1.10 a), apariţia unui scurtcircuit pe feederul F
2
şi eliminarea sa prin
deconectarea întreruptorului I
2
determină, pentru consumatorii alimentaţi prin feederul F
2
, o
întrerupere de tensiune (o separare electrică între sursă şi consumator), iar pentru consumatorii
alimentaţi prin feederul F
1
un gol de tensiune (fără separare electrică între sursa de alimentare şi
consumator). Este posibil ca, pe durata evenimentului, pentru scurtcircuite apropiate de bara de
alimentare, în ambele cazuri, tensiunea să ajungă la aceeaşi valoare, practic nulă.
a) b)
Fig. 1 .10 − Gol de tensiune şi întrerupere de scurtă durată.
L

T

20 kV
F
1
F
2
B

I
2
I
1
I

L
1
L
2
T
1
T
2
AAR

10 kV
F
1
F
2
B
1
B
2
În cazul scurtcircuitelor simple, forma golului de tensiune poate fi aproximativ
dreptunghiulară şi apariţia acestuia poate fi evaluată pe baza valorii reziduale şi a duratei,
având în vedere pragurile setate. În cazul unor circuite complexe, golurile de tensiune pot să
aibă forme mai complexe, pentru care cele două dimensiuni ale golului simplu nu oferă
informaţii suficiente. În acest caz, pot fi definite mai multe praguri şi determinate duratele
golului pentru diferite niveluri ale tensiunii reziduale.
24
Calitatea energiei electrice
În practică, este uneori dificil de stabilit dacă evenimentul este un gol de tensiune sau o
întrerupere scurtă. Astfel, în figura 1.10 b), pentru un regim normal de funcţionare, cu
alimentare prin intermediul a două linii L
1
şi L
2
, la
apariţia, de exemplu, a unui defect pe linia L
2
,
bara B
2
rămâne fără tensiune şi consumatorii
alimentaţi prin feederul F
2
vor fi întrerupţi. Durata
întreruperii este determinată de durata reconectării
prin AAR de la bara B
1
. Întreruperea, ca rezultat al
separării electrice între sursa de alimentare şi
utilizatori, nu este întotdeaua însoţită de valoarea
nulă a tensiunii pe partea utilizatorului, având în
vedere că la acesta există motoare, care antrenate
inerţial, menţin la borne o anumită valoare a
tensiunii.
Pentru identificarea golului se stabileşte nivelul
tensiunii reziduale. În mod obişnuit acest
prag este de 1% din tensiunea de referinţă, dar poate fi ales şi 5 % sau 10 %, în funcţie de tipul
consumatorului alimentat (normativul CEI 61000-4-30 recomandă valoarea de 10%).
Durata întreruperii scurte se evalueaază prin intervalul de timp între pragul de start şi
pragul de sfârşit la care este setat echipamentul de evaluare.
Pentru adoptarea măsurilor necesare limitării efectelor, primul pas constă în stabilirea
tipului de gol de tensiune. În mod obişnuit, pot să apară goluri datorate scurtcircuitelor sau
goluri datorate pornirii motoarelor mari sau la conectarea transformatoarelor. Specific golurilor
datorate pornirii motoarelor mari (fig. 1.11) sau produse la conectarea transformatoarelor este
faptul că au valori egale pe cele trei faze, iar tensiunea remanentă nu scade sub 0,4⋅ U
c
(în
principiu, utilizatorii îşi dimensionează instalaţia astfel încât la pornirea celui mai mare motor
din instalaţie, golul rezultat să nu afecteze celelalte motoare). Desigur că şi un scurtcircuit
trifazat îndepărtat poate avea caracteristici asemănătoare, însă aceste evenimente sunt mult mai
rare, iar forma golului este diferită.
Pornirea motoarelor mari sau conectarea transformatoarelor mari determină apariţia unui
gol de tensiune datorită curentului de pornire (inrush current) important, a cărei durată prezintă
o importanţa deosebită privind solicitarea circuitelor electrice (fig. 1.12). Durata sa se
determină ca intervalul de timp între un prag de start (prag de trigerare) şi un prag de stop,
determinat din pragul de start din care se scade tensiunea de histerezis ∆ U
h
.
25

u
t
Fig. 1.11 − Gol de tensiune la pornirea unui
motor de putere mare.
Calitatea energiei electrice

i
t
Durata procesului de pornire
Prag de start
Prag de stop
Fig. 1.12 − Pragurile de start şi de stop la evaluarea curentului de pornire.
Histerezis
În analiza efectelor golurilor de tensiune asupra echipamentelor dintr-o instalaţie este
necesar a avea, pe de o parte, informaţii privind amplitudinea, durata golurilor şi, eventual,
forma golurilor şi, pe de altă parte, informaţii privind curba de susceptibilitate a echipamentului
(curbe de tip ITIC −Information Technology Industry Council) (fig. 1.13). În figura 1.13 sunt
indicate evenimentele înregistrate pe durata unui an şi caracteristicile lor, în raport cu domeniul
de susceptibilitate a consumatorului. Valorile din afara domeniului marcat pot determina daune
consumatorului analizat.
Determinarea golurilor în reţelele trifazate poate fi făcută, pe fiecare fază, utilizând
echipamente mono-canal sau, pe ansamblul celor trei faze, utilizând echipamente multicanal. În
cazul echipamentelor multicanal, durata golului se măsoară din momentul în care, pe unul
dintre canale, tensiunea a scăzut sub valoarea de prag, până în momentul în care toate tensiunile
de fază au depăşit valoarea de prag plus valoarea de histerezis (în mod obişnuit valoarea de
histerezis este de 2% din tensiunea de referinţă) [5]. În acest sens, este necesar a face diferenţă
între echipamentele trifazate (trei echipamente monocanal) şi echipamentele multicanal (un
echipament care analizează ansamblul celor trei faze).
26
Calitatea energiei electrice

U/U
c

2,5

2,0

1,5

1,0

0,5

0
0,001 0,01 0,1 1 10 100 ∆t
g
[s]
Total evenimente: 10
Evenimente în afara
curbei ITIC: 3
Fig. 1.13 − Goluri înregistrate la bornele unui utilizator din industria de
semiconductoare.
1.5.4 Indicatori pentru evaluarea golurilor de tensiune
Datele obţinute prin măsurare permit caracterizarea golurilor prin următorii indicatori [19]:
• amplitudinea relativă sau procentuală
[%] 100 [%] 100 [%] ⋅

· ⋅

· ε
c
res c
c
g
g
U
U U
U
U
, (1.12)
în care U
res
este valoarea reziduală a tensiunii de fază, iar U
c
−tensiunea contractată pe fază.
• durata golului de tensiune:
i f g
t t t − · ∆
, (1.13)
în care
i
t
şi f
t
sunt momentele iniţial şi final ale golului de tensiune;
• frecvenţa de apariţie a golurilor:
r
g
a
T
N
f · , (1.14)
în care N
g
este numărul de goluri de tensiune care apar pe durata de referinţă T
r
(în mod uzual,
un an).
Caracterizarea globală a golurilor de tensiune necesită completarea, pe intervale mari de
timp (de regulă, un an) a matricei amplitudine − durata golurilor (tabelul 1.6) [19]. Fiecare
celulă a matricii conţine numărul de goluri de tensiune corespunzând intervalului tensiunii
reziduale şi respectiv duratei.
Tabelul 1.6
Matricea amplitudine−durată pentru goluri de tensiune
Adâncimea ∆ tg
27
Calitatea energiei electrice
golului
∆ Ug
0,01 s
⋅ ⋅ ⋅
0,02 s
0,02 s
⋅ ⋅ ⋅
0,1s
0,1 s
⋅ ⋅ ⋅
0,5s
0,5 s
⋅ ⋅ ⋅
1s
1 s
⋅ ⋅ ⋅
3s
3 s
⋅ ⋅ ⋅
20s
20 s
⋅ ⋅ ⋅
60s
60 s
⋅ ⋅ ⋅
180s
0,1 ⋅ ⋅ ⋅
0,15
N11 N21 N31 N41 N51 N61 N71 N81
0,15 ⋅ ⋅ ⋅ 0,3
N12 N22 N32 N42 N52 N62 N72 N82
0,3 ⋅ ⋅ ⋅ 0,6
N13 N23 N33 N43 N53 N63 N73 N83
0,6 ⋅ ⋅ ⋅
0,99
N14 N24 N34 N44 N54 N64 N74 N84
0,99 ⋅ ⋅ ⋅
1,0
N15 N25 N35 N45 N55 N65 N75 N85
Nota 1: Valorile cuprinse în prima linie şi prima coloană sunt probabil în mare măsură determi-
nate de fenomene tranzitorii şi variaţii ale sarcinii;
Nota 2: Valorile de 0,01s şi 0,02 s corespund duratei unei semiperioade, respectiv a unei perioade
a tensiunii de alimentare cu frecvenţa de 50 Hz.
Ultimul rând al matricei din tabelul 1.6 corespunde întreruperilor de scurtă durată. În unele
cazuri poate fi utilizat pragul de 5% sau 10% pentru a distinge golurile de tensiune de
întreruperile de scurtă durată.
Frecvenţa golurilor de tensiune cu o anumită caracteristică, corespunzătoare fiecărei celule
N
ik
a matricii amplitudine-durată, determinată pentru un interval de timp (de regulă, un an),
este evaluată din relaţia

·
·
·
6 , 1
6 , 1
,
k
i
k i
ik
N
N
g
. (1.15)
Practica de exploatare arată că, în condiţii normale de funcţionare, numărul total de goluri
într-o reţea, pe durata unui an, poate fi de la câteva zeci până la circa o mie.
Pentru măsurătorile realizate simultan, într-un mare număr de puncte din reţeaua electrică
(campanie de măsurători), este utilizată o matrice de aceeaşi formă cu cea din tabelul 1.6,
completată cu valori suplimentare care corespund, în funcţie de tipul analizei:
• valorilor maxime;
• valorilor medii;
• probabilităţii de 95 % de apariţie în punctele analizate;
• altor analize statistice.
În cazul apariţiei unor forme diferite ale golurilor de tensiune sau la analiza unor instalaţii
cu caracteristici diferite (de exemplu, reţele în cablu sau reţele aeriene) este recomandabil să fie
completate matrice diferite pentru fiecare caz specific.
Pentru evaluarea golurilor de tensiune într-o reţea electrică sunt necesare determinări în
toate nodurile reţelei şi apoi prelucrarea acestora. Ca exemplu, în tabelul 1.7 [19] sunt indicate
valori agregate pentru o reţea cu cabluri subterane, pe baza datelor din 85 puncte de măsurare.
Ca tensiune de referinţă s-a considerat tensiunea contractată, iar pragurile au fost egale cu 0,9
din tensiunea contractată. S-au considerat întreruperi evenimentele la care tensiunea a ajuns la
valoarea zero. Determinările s-au efectuat pe durata unui an.
Tabelul 1.7
28
Calitatea energiei electrice
Matricea amplitudinea golurilor −durată pentru o reţea de cabluri (valori de 95 %).
Adâncimea
golului ∆ Ug
0,01 s ≤
∆ tg < 0,1
s
0,1 s ≤
∆ tg< 0,5
s
0,5 s ≤
∆ tg< 1s
1 s ≤
∆ tg< 3 s
3 s ≤
∆ tg< 20
s
20 s ≤
∆ tg< 60
s
0,1 < ∆ Ug < 0,3
23 19
3 1 0 0
0,3 ≤ ∆ Ug < 0,6
5 19
1 0 0 0
0,6 ≤ ∆ Ug < 1
1 8
1 0 0 0
Ul =0 (întrerupere)
0 0
1 0 1 1
Monitorizarea unei reţele electrice din punctul de vedere al golurilor de tensiune necesită
informaţii, atât asupra numărului de goluri cu o anumită amplitudine cât şi asupra numărului de
utilizatori afectaţi. În acest sens, au fost elaboraţi indicatori specifici[20, 21]]:
• frecventa medie a variaţiilor de tensiune la nivel de sistem SARFI
x%
(system average rms
(variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de consumatori care au
suportat o variaţie a valorii efective a tensiune sub x % din tensiunea contractată, pe durata
analizată, şi numărul total N
t
de utilizatori deserviţi de sistemul analizat
t
n
i
i
x
N
N
SARFI

·
·
1
%
, (1.16)
în care N
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
envenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod uzual de 90, 80, 70, 50 şi 10.
• frecvenţa medie a variaţiilor instantanee de tensiune SIARFI
x
(system instantaneous
Average rms (variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori
care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x% din tensiunea
contractată, pe durata analizată, şi numărul total N
t
deserviţi de sistemul analizat
t
n
i
i
x
N
NI
SIARFI

·
·
1
%
, (1.17)
în care NI
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod obişnuit de 90, 80, 70, 50 şi 10.
• frecvenţa medie a variaţiilor momentane de tensiune SMARFI
x
(system instantaneous
Average rms (variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de
utilizatori, care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x % din
tensiunea contractată, pe durata analizată, şi numărul total N
t
de utilizatori, deserviţi de sistemul
analizat
t
n
i
i
x
N
NM
SMARFI

·
·
1
%
, (1.18)
29
Calitatea energiei electrice
în care NM
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod obişnuit de 90, 80, 70, 50 şi 10. Durata variaţiilor valorii efective
de tensiune, luate în consideraţie, este cuprinsă între 30 perioade ale tensiunii alternative şi 3 s.
• frecvenţa medie a variaţiilor temporare de tensiune STARFI
x
(System temporary average
rms (variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au
suportat o variaţie temporară a valorii efective a tensiunii sub x % din tensiunea contractată, pe
durata analizată, şi numărul total N
t
deserviţi de sistemul analizat

t
n
i
i
x
N
NT
STARFI

·
·
1
%
, (1.19)
în care NT
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod obişnuit de 90, 80, 70, 50 şi 10. Durata variaţiilor valorii efective
de tensiune, luate în consideraţie, este cuprinsă între 3 şi 60 s.
1.5.5 Mijloace de limitare a golurilor de tensiune şi a întreruperilor
de scurtă durată
În mod obişnuit, golurile de tensiune determină cele mai importante daune atunci când,
datorită reducerii tensiunii, are loc dezexcitarea contactoarelor sau releelor de minimă tensiune
conducând astfel la întreruperi de scurtă durată. De asemenea, întreruperile de scurtă durată pot
să rezulte în urma operaţiilor de AAR, în reţelele de medie sau joasă tensiune, şi de RAR, în
reţelele de înaltă tensiune.
Supratensiunile de trăsnet şi defectele de izolaţie conduc la apariţia unui număr important
de goluri şi întreruperi de scurtă durată într-o reţea electrică, astfel încât consumatorii sensibili
la aceste perturbaţii pot să înregistreze daune inacceptabile. O atenţie specială trebuie acordată
consumatorilor care nu admit întreruperea în alimentarea cu energie electrică. În acest sens,
este necesară adoptarea de măsuri pentru a asigura continuitatea în alimentarea şi pe durata
perturbaţiilor.
Soluţiile actuale se bazează pe alimentarea separată a receptoarelor critice (sensibile la
goluri şi întreruperi de scurtă durată) şi a celor la care daunele pot fi acceptate. Desigur că
împărţirea în cele două tipuri de receptoare trebuie făcută cu atenţie deoarece realizarea unor
surse neîntreruptibile implică o serie de costuri.
Alimentarea receptoarelor critice se face de la reţeaua electrică prin intermediul unor
echipamente specializate (UPS − Uninterruptible Power Supply) care stochează energie şi o
redau pe durata întreruperii. Sunt utilizate două tipuri de asemenea echipamente:
−cu stocare chimică a energiei (acumulatoare electrice);
−cu stocare dinamică a energiei (volant mecanic).
Echipamentele UPS sunt, în general, în proprietatea consumatorului şi asigură
continuitatea alimentării pentru receptoarele critice. Realizarea alimentării neîntreruptibile
poate fi concepută însă şi ca serviciu pe care furnizorul de energie electrică îl poate asigura
consumatorului; în acest caz instalaţiile UPS sunt în proprietatea furnizorului.
30
Calitatea energiei electrice
Pentru alimentarea neîntreruptibilă, pe durate relativ mari (până la 2 ore), a unor utilizatori
de putere relativ redusă (10 kVA) pot fi utilizate scheme (fig. 1.14) în care sursa de energie pe
perioada întreruperii este o baterie de acumulatoare B.
Schema din figura 1.14 [22] poate funcţiona în două variante:
−alimentare on-line, în care întreruptoarele IP, IE şi IS sunt permanent închise, iar alimentarea
receptoarelor critice se face, în mod normal, prin intermediul invertorului Iv (sunt deconectate
întreruptoarele IO şi IM). La întreruperea alimentării din reţeaua publică, este deconectat
întreruptorul IP şi receptoarele critice sunt alimentate, în continuare, pe seama energiei stocată
în acumulatorul B. La revenirea tensiunii este reconectat întreruptorul IP şi se asigură, astfel,
reîncărcarea bateriei de acumulatoare şi alimentarea receptoarelor;
− alimentarea off-line, în care întreruptoarele IP, IO; ISO şi IE sunt închise în regim
normal de funcţionare, iar întreruptoarele IS şi IM sunt deschise. La întreruperea tensiunii de
alimentare are loc, într-un interval de timp foarte scurt, deconectarea întreruptorului static ISO
şi conectarea întreruptorului IS, astfel încât alimentarea receptoarelor critice, cu un interval
foarte scurt de întrerupere (acceptabil pentru unii consumatori), se face, în continuare, pe seama
energiei stocată în bateria de acumulatoare. La revenirea tensiunii, schema trece în starea
iniţială.


D

Iv

IS
U
~

ISO
U
~
B

IB

IM

IP

IO

IE

Fig. 1.14 − Sursă neîntreruptibilă cu întreruptoare statice:
D − redresor; Iv − invertor; IS − întreruptor static; B − baterie de acumulatoare;
ISO − întreruptor static de ocolire; IP − întreruptor principal; IO − întreruptor de
ocolire; IE − întreruptor de ieşire; IM − întreruptor pentru mentenanţă.
Deoarece experienţa a arătat că peste 93% dintre perturbaţiile sub formă de goluri sau
întreruperi de scurtă durată nu depăşesc trei secunde, au fost dezvoltate echipamente UPS
dinamice (fig. 1.15) în care energia este stocată sub formă de energie cinetică a unui volant care
are o viteză ridicată de rotaţie. În schema din figura 1.15 s-a considerat că, la proiectarea
schemei de alimentare, receptoarele utilizatorului au fost împărţite în receptoare standard (care
admit nivelul de calitate al energiei electrice oferit de reţeaua electrică de alimentare) şi
receptoare critice (cu condiţii superioare de calitate a energiei electrice).
31
Calitatea energiei electrice

Receptoare
critice

Iv

D
G/M
3 ~
Receptoare
standard
Reţeaua
electrică de
alimentare
Fig. 1.15 − Conectarea unui UPS dinamic.
IP
IM
IS
L
1
L
2
IE
IO
ISO
IP
Schema din figura 1.15 poate funcţiona în cele două variante on-line sau off-line,
asigurând alimentarea pe durate relativ reduse (circa 3 s) a receptoarelor critice pe seama
energiei cinetice a generatorului cu moment mare de inerţie G/M. În regim normal de
funcţionare, maşina electrică lucrează în regim de motor, asigurând menţinerea masei
volantului la o viteză ridicată de rotaţie. Bobinele L
1
şi L
2
din schemă au rolul de a limita
solicitările în cazul regimurilor tranzitorii care apar la trecerea de la un regim de funcţionare la
altul.

G
3 ~
Reţea de
alimentare
Utilizator
Fig. 1.16 − UPS dinamic cu două
maşini electrice.
M
IO
B
IP IE
Ca o variantă a schemei din figura 1.15, poate fi utilizată schema din figura 1.16 în
care sunt folosite maşini electrice obişnuite, iar energia electrică este stocată în bateria de
acumulatoare B ce asigură, la întreruperea tensiunii din reţeaua publică, alimentarea motorului
M de tensiune continuă care antrenează generatorul sincron G. Acesta preia alimentarea
receptoarelor critice după deconectarea întreruptorului IO (în regim normal de funcţionare
întreruptorul IE este deconectat).
32
Calitatea energiei electrice
În schema din figura 1.16 s-a considerat că toate receptoarele utilizatorului necesită o
calitate superioară a energiei electrice. Echipamentele UPS dinamic sunt caracterizate în
principal printr-o fiabilitate ridicată şi o mentenanţă redusă.
Este evident faptul că la adoptarea deciziilor privind alegerea schemelor pentru reducerea
(eliminarea) perturbaţiilor sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă durată trebuie analizată şi
soluţia unor măsuri pe partea tehnologică pentru creşterea imunităţii la acest tip de perturbaţii
(utilizarea unor motoare electrice cu moment de inerţie crescut, motoare cu volant etc.).
Reducerea evenimentelor sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă durată poate fi
realizată şi prin măsuri adecvate adoptate de operatorii de reţea. Utilizarea liniilor în cablu
pentru alimentarea consumatorilor, realizarea unei protecţii adecvate, utilizarea unor
descărcătoare performante, creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de alimentare, separarea
circuitelor care alimentează utilizatori perturbatori, conduc la o reducere importantă a golurilor
şi întreruperilor de scurtă durată.
Întreruperile de scurtă durată se consideră că nu durează mai mult de 3 minute. (în unele
documente se consideră a durata maximă a unei întreruperi de scurtă durată este de 1 min.). În
mod normal, circa 70% dintre întreruperi au o durată sub 1 s [23].
1.6 Întreruperi de lungă durată
1.6.1 Indicatori pentru evaluarea întreruperilor

Întreruperile de lungă durată pot fi anunţate în prealabil, ceea ce permite utilizatorului să
adopte o serie de măsuri pentru limitarea daunelor şi neanunţate, ceea ce poate determina daune
importante.
Evaluarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată se face pe baza numărului de evenimente
înscrise în tabelul 1.8.
Evaluarea calităţii energiei electrice din punctul de vedere al întreruperilor de scurtă şi
lungă durată se poate face şi pe baza unor indicatori globali, care oferă informaţii, atât la nivel
de sistem, cât şi la nivelul utilizatorilor [23].
Tabelul 1.8
Evaluarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată
Durata întreruperii
∆ t < 1 s 1 s ≤ ∆ t < 3
minute
∆ t ≥ 3
minute
Număr de întreruperi
În Europa, evaluarea se face pe baza energiei nelivrate ENS (energy not supplied) ca fiind
energia care ar fi fost furnizată dacă nu interveneau întreruperile. Evaluarea se face pe durata
unui an şi se indică energia (în MWh) nelivrată în acel an. Pe baza valorii ENS se determină
indicatorii [6, 24]:
• Durata medie de întrerupere (la nivel de sistem) AIT (average interruption time)
defineşte durata totală a întreruperilor într-un an:
] an [min/ 60 8760 AIT
AD
ENS
⋅ ⋅ ·
,
(1.20)
33
Calitatea energiei electrice
în care AD (annual demand) este consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără
consumul propriu tehnologic) [MWh/an].
• Indicator de indisponibilitate medie a serviciului ASUI (Average service unavailability
index) ca raport între energia nelivrată datorită întreruperilor ENS (energy not supplied) şi
consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) AD
(annual demand)
AD
ENS
ASUI · ; (1.21)
• Indicator minute sistem SM (system minutes) ca parametru de performanţă al sistemului
electroenergetic care estimează durata medie de întrerupere anuală prin raportare la vârful de
consum anual
] sistem inute m [ 60
PL
AL
AIT
PL
ENS
SM ⋅ · ⋅ ·
;
(1.22)
în care PL (Peak Load) este vârful anual de consum, în MW, în perioada analizată, AL
(average load) −puterea medie a curbei de sarcină anuală, AIT −durata medie de întrerupere (la
nivel de sistem).
• Indicator de disponibilitate medie a serviciului −alimentarea utilizatorilor ASAI (average
service availability index) ca raport între energia efectiv furnizată utilizatorilor şi consumul
anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) AD (annual
demand)
ASUI
AD
ENS AD
ASAI − ·

· 1
;
(1.23)
Datele obţinute prin monitorizarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată pot fi utilizate şi
pentru determinarea indicatorilor recomandaţi de IEEE [21]. Aceştia cuprind, atât mărimi
relative la performanţele sistemului de alimentare, cât şi mărimi relative la utilizatorii
alimentaţi dintr-o reţea:
• Indicator durata medie de întrerupere la nivel de sistem SAIDI (system average
interruption duration index) ca raport între durata totală a întreruperilor la toţi utilizatorii
întrerupţi şi numărul total al utilizatorilor conectaţi în sistemul analizat
( )
t
n
s
s s
N
D N
SAIDI

·

·
1
, (1.24)
în care N
s
este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n −numărul
total de întreruperi, N
t
– numărul total al utilizatorilor deserviţi, D
s
−durata de întrerupere a
utilizatorilor (minute) la întreruperea s;
• Indicator frecvenţă medie de întrerupere la nivel de sistem SAIFI (system average
interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor, întrerupţi la fiecare
dintre întreruperile de lungă durată şi numărul total al utilizatorilor conectaţi în sistemul
analizat
34
Calitatea energiei electrice
t
n
s
s
N
N
SAIFI

·
·
1
, (1.25)
în care N
s
este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n −numărul
total de întreruperi, N
t
– numărul total al utilizatorilor deserviţi;
• Indicator durata medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIDI (customer
average interruption duration index) ca raport între durata totală a întreruperilor la toţi
utilizatorii întrerupţi şi numărul total al utilizatorilor, întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de
lungă durată
( )
SAIFI
SAIDI
N
D N
CAIDI
n
s
s
n
s
s s
·

·


·
·
1
1
,
(1.26)
în care N
s
este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n −numărul
total de întreruperi, D
s
−durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la întreruperea s;
• Indicator frecvenţa medie de întrerupere la nivel de sistem ASIFI (average system
interruption frequency index) ca raport între puterea aparentă totală întreruptă şi puterea total S
t
în funcţiune (conectată, instalată) în sistemul analizat
t
n
s
s
S
S
ASIFI

·
·
1
,
(1.27)
în care S
s
este puterea întreruptă la întreruperea s, n −numărul total de întreruperi;
• Indicator frecvenţa medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIFI
(customer average interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor,
întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată şi numărul total N
ca
al utilizatorilor
afectaţi de una sau mai multe întreruperi în perioada analizată
ca
n
s
s
N
N
CAIFI

·
·
1
,
(1.28)
în care N
s
este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s, n −numărul
total de întreruperi. Un utilizator afectat de mai multe întreruperi se numără o singură dată în
calculul acestui indicator.
• Indicator durata medie de întrerupere la nivel de sistem ASIDI (average system
interruption duration index) ca raport între energia nelivrată pe durata tuturor întreruperilor şi
numărul total N
t
al utilizatorilor deserviţi în sistemul analizat
] consumator / kVAh [
1
t
n
s
s s
N
D S
ASIDI

·

·
,
(1.29)
35
Calitatea energiei electrice
în care S
s
este puterea întreruptă la întreruperea s, n −numărul total de întreruperi, D
s
−durata de
întrerupere a utilizatorilor (minute) la întreruperea s;
• Indicator frecvenţa medie a întreruperilor momentane (de scurtă durată) MAIFI
(momentary average interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor
întrerupţi pe durate scurte şi numărul total N
t
al utilizatorilor deserviţi în sistemul analizat
t
M
m
m
N
N
MAIFI

·
·
1
,
(1.30)
în care M este numărul total al incidentelor de scurtă durată, N
m
– numărul utilizatorilor
întrerupţi pe durate scurte (sub 3 minute), la fiecare întrerupere m.
Indicatorii SAIFI şi SAIDI caracterizează numărul şi durata medie a unei întreruperi de
durată la care se poate aştepta un utilizator.
Indicatorii CAIFI şi CAIDI sunt similari, dar sunt normalizaţi în raport cu utilizatorii care
au suferit real o întrerupere.
SAIFI şi SAIDI, numeric diferite de CAIFI şi CAIDI, permit ridicarea problemelor la nivel
de medie zonală la nivelul întregului sistem.
MAIFI este similar cu SAIFI dar sunt numărate numai întreruperile de scurtă durată. De
regulă, MAIFI este aproximativ de acelaşi ordin de mărime sau mai mare decât SAIFI.
Între indicatorii de calitate, din punctul de vedere al întreruperilor de scurtă şi lungă
durată, utilizaţi în Europa şi cei recomandaţi de IEEE există o serie de corelări. Astfel
indicatorul de disponibilitate medie a serviciului ASAI poate fi corelat cu indicatorul SAIDI
8760
60
8760
1
SAIDI
ASUI ASAI

· − ·
.
(1.31)
Durata unei întreruperi corespunde intervalului de timp în care tensiunea rămâne sub 1%
din tensiunea contractată. Determinarea apariţiei unei întreruperi se face pe baza măsurătorilor
valorii efective pe jumătate de perioadă a tensiunii alternative.
1.6.2 Mijloace pentru limitarea daunelor datorate întreruperilor
de lungă durată
Pentru alimentarea continuă a proceselor industriale, la puteri relativ mari şi în cazul
întreruperilor de lungă durată, pot fi utilizate schemele din figura 1.17 [22], în care, pe durata
întreruperii, receptoarele critice sunt alimentate de la un generator de rezervă antrenat de un
motor cu combustibil.
Pe durata, relativ redusă, în care are loc pornirea motorului Diesel de intervenţie MDI,
sursa de energie o reprezintă volantul V, conectat pe acelaşi ax cu maşinile electrice.
În regim normal de funcţionare, întreruptorul de cuplă IC este conectat astfel încât
consumatorii sunt alimentaţi din reţeaua publică. De asemenea, este alimentat motorul care
antrenează volantul şi generatorul funcţionând în gol (în schema din figura 1.17 b) este utilizată
o maşină reversibilă). La întreruperea tensiunii de alimentare, generatorul, antrenat într-o primă
etapă de energia cinetică a volantului şi apoi de motorul Diesel MDI, preia sarcina
receptoarelor critice.
36
Calitatea energiei electrice

M
3 ~
G
3 ~
Reţea de
alimentare
Utilizator
V
MDI
C
a)
M/G
3 ~
Reţea de
alimentare
Utilizator
V
MDI
C
b)
T
IC
G
3 ~
Reţea de
alimentare Utilizator
V
MDI
C
c)
M
IC
Fig. 1.17 − Sursă neîntreruptibilă cu maşini electrice:
a) cu mot or asincron (sincron), volant (V) şi motor diesel de intervenţie (MDI);
b) cu maşină sincron ă reversibilă, volant şi motor D iesel de intervenţie;
c) cu motor de tensiune continuă, redresor, volant şi motor diesel de intervenţie;
IC − întreruptor de cuplă; C − cuplă magnetică.
IC
IP
IE
IE
IP IE
.
Ca o variantă a schemelor din figura 1.17 este utilizată schema din figura 1.18 în care, la o
întrerupere de lungă durată, pe durata scurtă până la pornirea motorului diesel, receptoarele
critice sunt alimentate prin intermediul unui echipament UPS cu stocare în baterie de
acumulatoare.

Receptoare
critice
Iv D
Receptoare
standard
Reţeaua
electrică de
alimentare
Fig. 1.18 − Conectarea unui grup de rezervă.
IP
IM
IS
IE
IO
ISO
IP
G
3 ~
MDI
37
Calitatea energiei electrice
Având în vedere costurile relativ ridicate ale schemelor cu alimentare neîntreruptibilă pe
durate mari, apare necesară, atât selectarea raţională a categoriei receptoarelor critice, cât şi
analiza posibilităţilor de rezervare pe partea tehnologică, astfel încât să se limiteze daunele care
apar la întreruperi de lungă durată ale alimentării cu energie electrică din reţeaua publică.
1.7 Creşteri de tensiune
1.7.1 Evaluarea creşterilor de tensiune
Creşterile de tensiune (fig. 1.19) sunt perturbaţii bidimensionale definite prin amplitudine
şi durată şi sunt evaluate pe baza măsurătorilor privind valoarea efectivă pe o jumătate de
perioadă.
Evaluarea supratensiunilor (creşteri de tensiune) se poate face în funcţie de un prag limită
U
p
(fig. 1.20) şi având în vedere tensiunea de histerezis ∆ U
h
.
Normele europene recomandă caracterizarea supratensiunilor temporare pe baza matricii
tensiune −timp (tabelul 1.9) [11] în care, în funcţie de durată, acestea se împart în trei clase,
corespunzătoare coloanelor matricii: instantanee (cu durată sub 1 s), momentane (cu o durată
cuprinsă între 1 s şi 1 minut) şi de lungă durată (peste 1 minut).

u
c
U
U


2
2
2 / 1

t
∆t
Fig. 1.19 − Supratensiune temporară.

U
U
S

U
p

U
h


U
c
∆U
h
∆t
S
t

Fig. 1.20 − Caracteristicile unei creşteri de tensiune.
38
Calitatea energiei electrice
Tabelul 1.9
Evaluarea creşterilor de tensiune
Creşterea de
tensiune
Durata creşterii de tensiune
∆ tS < 1 s 1 s ≤ ∆ tS < 1
minut
∆ tS ≥ 1 minut
1,1 < U/Uc ≤ 1,2
1,2 < U/Uc ≤ 1,4
1,4 < U/Uc ≤ 1,6
1,6 < U/Uc ≤ 2
U/Uc > 2
Deşi intervalele de timp, corespunzătoare celor trei clase, nu se regăsesc în toate
normativele naţionale, împărţirea în trei clase este generalizată.
Datele, pe durata unui an, cuprinse în fiecare celulă a matricii tensiune-timp, stau la baza
evaluării performanţelor furnizorilor de energie electrică şi caracterizarea fiecărui nod al reţelei
electrice din punctul de vedere al calităţii energiei electrice. De asemenea, datele cuprinse în
matrice permit calculul unor indicatori de evaluare a calităţii energiei electrice din punctul de
vedere al supratensiunilor [21]:
• frecventa medie a variaţiilor de tensiune la nivel de sistem SARFI
x%
(system Average rms
(variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au
suportat o variaţie a valorii efective a tensiune peste x% din tensiunea contractată, pe durata
analizată, şi numărul total N
t
de utilizatori deserviţi de sistemul analizat
t
n
i
i
x
N
N
SARFI

·
·
1
%
, (1.32)
în care N
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
envenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat;
Pragul x% este în mod obişnuit de 140, 120 şi 110;
• frecvenţa medie a variaţiilor instantanee de tensiune SIARFI
x%
(system instantaneous
average rms (variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori
care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii peste x% din tensiunea
contractată, pe durata analizată, şi numărul total N
t
de utilizatori deserviţi de sistemul analizat
t
n
i
i
x
N
NI
SIARFI

·
·
1
%
, (1.33)
în care NI
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod uzual de 140, 120 şi 110;
39
Calitatea energiei electrice
• frecvenţa medie a variaţiilor momentane de tensiune SMARFI
x
(system instantaneous
average rms (variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori
care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii peste x% din tensiunea
contractată, pe durata analizată, şi numărul total N
t
de utilizatori, deserviţi de sistemul analizat
t
n
i
i
x
N
NM
SMARFI

·
·
1
%
, (1.34)
în care NM
i
este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod uzual de 140, 120 şi 110. Durata variaţiilor valorii efective de
tensiune luate în consideraţie sunt cuprinse între 30 perioade ale tensiunii alternative şi 3 s;
• frecvenţa medie a variaţiilor temporare de tensiune STARFI
x%
(system temporary
average rms (variation) frequency index
voltage
) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori
care au suportat o variaţie temporară a valorii efective a tensiunii peste x% din tensiunea
contractată, pe durata analizată, şi numărul total N
t
de utilizatori, deserviţi de sistemul analizat
t
n
i
i
x
N
NT
STARFI

·
·
1
%
, (1.35)
în care NT
i
este numărul consumatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre
evenimentele i, n −numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în
sistemul analizat.
Pragul x% este în mod obişnuit de 140, 120 şi 110. Durata variaţiilor valorii efective de
tensiune, luate în consideraţie, este cuprinsă între 3 şi 60 s.
Determinarea indicatorilor SARFI
x%
, SIARFI
x%
, SMARFI
x%
şi STARFI
x%
necesită, în afara
datelor măsurate privind amplitudinea şi durata golurilor în nodurile reţelei electrice, şi
informaţii privind utilizatorii afectaţi de aceste perturbaţii.
1.7.2 Utilizarea curbelor CBEMA şi ITIC
În cazul receptoarelor electrice ale utilizatorilor, nivelul şi durata creşterilor de tensiune
trebuie să fie comparate cu curba de susceptibilitate a echipamentului (de exemplu, ramura
superioară a curbelor CBEMA sau ITIC) −figura 1.21 şi figura 1.22.
40
Calitatea energiei electrice

Fig. 1.21 − Curba ITIC (Information Technology Industry Council) privind domeniul
acceptat al supratensiunilor (perioada T are 1/60 s).
U/U
N




4



3



2


1,4
1,2
1

0,0001⋅T 0,001⋅T 0,01⋅T 0,1⋅T T 10⋅T 100⋅T 1000⋅T
1 µs 1 ms 3 ms 20 ms 0,5 s 10 s
Domeniul admisibil al
supratensiunilor
Curbele de tipul CBEMA şi ITIC sunt indicate de către constructorii de echipamente şi
trebuie să fie comparate cu valorile măsurate ale supratensiunilor, ca amplitudine şi durată,
pentru a evalua posibilitatea funcţionării acestor echipamente în nodul reţelei electrice din care
sunt alimentate. Informaţiile obţinute pot sta la baza adoptării de decizii privind adoptarea de
soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii energiei electrice.

U/U
r

1,4

1,3

1,2

1,1

1




Fig. 1.22 −Curba CBEMA (The Computer and Business Equipment
Manufacturers Association) inclusă în IEEE Standard 446 privind valorile
acceptate ale variaţiilor de tensiune (o perioadă este egală cu 1/60 s).
10
-1
10
0
10
1
10
2
10
3
[perioade]
Supratensiuni
admise
Compararea datelor din tabelul 5.9, obţinute pe durata unui an, cu valorile admise permite
evaluarea măsurilor adoptate pentru limitarea supratensiunilor în reţeaua electrică.
1.8 Fluctuaţii de tensiune (efect de flicker)
1.8.1 Indicatori de flicker
Variaţiile aleatorii ale sarcinii ca, de exemplu, în cazul cuptoarelor cu arc electric,
determină la barele de alimentare variaţii aleatorii de tensiune (fig. 1.23) care pot afecta
41
Calitatea energiei electrice
calitatea energiei electrice furnizată celorlalţi utilizatori, conectaţi la aceleaşi bare. Nivelul de
flicker, sesizat de ochiul uman ca variaţii ale fluxului luminos emis de sursele de lumină, este
determinat cu ajutorul flickermetrului, care ia în consideraţie senzaţia de iritabilitate a ochiului
la depăşirea unui anumit nivel al variaţiei tensiunii de alimentare.

U

5%

1 s

Fig. 1.23 − Variaţia tensiunii la barele de alimentare ale unui cuptor cu arc
electric.
Studiile de inconfort fiziologic au arătat faptul că starea de iritabilitate intervine atunci
când variaţiile de tensiune au o anumită valoare şi o anumită repetabilitate, indicate de curba de
iritabilitate (fig. 1.24), construită pentru variaţii dreptunghiulare ale tensiunii de alimentare [7].
Această curbă de iritabilitate reprezintă elementul de bază în evaluarea nivelului de flicker.

∆U/U
[%]
8
6
5
4

3

2



1
0,8

0,6
0,5
0,4
0,3

0,2



0,1
0,1 0,2 0,4 0,8 1 2 3 4 6 8 10 20 40 60 100 300 1000 10000
Număr de variaţii pe minut

Fig. 1.24 − Curba de iritabilitate (P
st
= 1).
42
Calitatea energiei electrice
Forma de variaţie a tensiunii de alimentare şi durata acesteia (fig. 1.25) au o influenţă
importantă asupra senzaţiei de inconfort vizual, iar pentru evaluarea nivelului de flicker pe baza
curbei de iritabilitate, diferitele tipuri de variaţie sunt reduse la o variaţie dreptunghiulară pe
baza unor factori de influenţă. În figura 1.25 sunt indicate 7 variaţii ale tensiunii.

u
∆U
∆U
∆U
∆U ∆U
∆U ∆U
∆t
∆T
Fig. 1.25 − Definiţia variaţiilor de tensiune ∆U, a duratei unei variaţii de tensiune
∆t şi a duratei dintre două variaţii ∆T.
t
Determinarea nivelului de flicker se face pe baza valorilor efective ale tensiunii măsurate
la fiecare 10 ms (fig. 1.26) [7]. În figura 1.26 sunt indicate eşantioanele achiziţionate în zona a
două variaţii de tensiune (intervalele t
1
− t
2
şi t
2
− t
3
). De asemenea este indicată valoarea
maximă a variaţiei ∆ U
max ,
abaterea remanentă ∆ U
c
şi modificarea în timp a variaţiei ∆ u(t).

u(t)
10 ms
t
1
t
2
t
3
t
∆U
c
∆U
max
∆u(t)

Fig. 1.26 − Determinarea eşantioanelor tensiunii analizate.
Fiind cunoscută forma variaţiilor de tensiune, cu ajutorul factorilor de formă F este
posibilă echivalarea acestora cu variaţii dreptunghiulare de amplitudine F⋅ d
max
, în care
variaţia relativă d
max
rezultă prin raportarea valorii valorii ∆ U
max
la valoarea contractată a
tensiunii (d
max
= ∆ U
max
/U
c
(pentru variaţii dreptunghiulare, factorul de formă este unitar).
Valorile obţinute, pentru fiecare dintre variaţii, numite flicker instantaneu sunt plasate
succesiv într-un sistem de axe dreptunghiulare (fig. 1.27) determinând o curbă de variaţie a
43
Calitatea energiei electrice
acestuia. Pe baza curbei de variaţie a flickerului instantaneu se construieşte curba de
probabilitate cumulată CPF (Cumulative Probability Function) (fig. 1.28) [7].
Indicatorul P
st
de flicker pe termen scurt se determină, pe o fereastră de monitorizare de 10
minute din relaţia [7]
P
st
=

0, 0314 P
0,1
0, 0525P
1s
0, 0657P
3s
0, 28P
10 s
0, 08P
50 s
,
(1.36)
în care valorile procentuale P
0,1
, P
1
, P
3
, P
10
şi P
50
reprezintă niveluri ale flickerului depăşite în
0,1; 1; 3; 10 şi 50% din timp, pe intervalul de observaţie.
Indicele s din relaţia (1.36) arată că trebuie utilizate valorile netezite. Aceste valori se
obţin din relaţiile
. 3 / ) (
; 3 / ) (
; 5 / ) (
; 3 / ) (
5 , 1 1 7 , 0 1
4 3 2 , 2 3
17 13 10 8 6 10
80 50 30 50
P P P P
P P P P
P P P P P P
P P P P
s
s
s
s
+ + ·
+ + ·
+ + + + ·
+ + ·
Constanta de timp de 0,3 s a memoriei flickermetrului asigură ca P
0,1
să nu se modifice
într-un mod brusc şi, deci, nu este necesară netezirea pentru această valoare.
Intervalul de timp de 10 minute, pe care se bazează evaluarea nivelului flickerului de
scurtă durată, este adecvat pentru aprecierea perturbaţiilor determinate de sursele cu un ciclu de
funcţionare redus.
Dacă trebuie să se ţină seama de efectul combinat al mai multor sarcini perturbatoare cu
funcţionare aleatorie (de exemplu, instalaţii de sudare sau motoare) sau când se studiază sursele
de flicker cu ciclu lung şi variabil de funcţionare (de exemplu, cuptoare cu arc electric) este
necesar să se dispună de un criteriu de evaluare a nivelului flickerului de lungă durată.
Pentru determinarea nivelului flickerului de lungă durată P
lt
, sunt utilizate valorile P
st
ale
flickerului de scurtă durată, determinate pe intervale succesive timp de două ore
3
12
1
3
12

·
·
i
sti
lt
P
P
, (1.37)
în care P
sti
(i = 1, 2, 3....) reprezintă citiri succesive ale valorilor P
st
corespunzătoare flickerului
de scurtă durată.
În relaţia (1.37) s-a avut în vedere faptul că sumarea perturbaţiilor sub formă de flicker se face
după o lege cubică.
44
Calitatea energiei electrice

CPF
[%]
100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Clasa

Fig. 1.28 – Funcţia de probabilitate cumulată a prezenţei semnalului în clasele 1 la 10.
Flicker
instantaneu
P
F
(t)
10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0
t
Fig.1.27 – Nivelul de flicker reprezentat printr-o funcţie variabilă în timp. Durata prezenţei
semnalului în clasa nr.7 este indicată ca exemplu :

·
`

(
|
·

·
5
1
7
i
i
t T

t
1
t
2
t
3
t
4
t
5
45
Calitatea energiei electrice
1.8.2 Evaluarea nivelului de flicker
Schema de principiu a conectării unui flickermetru la barele monitorizate ale unui
utilizator care determină perturbaţii sub formă de fluctuaţii de tensiune (de exemplu, cuptor cu
arc electric) este indicată în figura 1.29.
În figura 1.30 este indicată curba probabilităţii cumulate la barele de 110 kV ale unui
consumator industrial care generează flicker.
Evaluarea calităţii energiei electrice din punctul de vedere al flickerului se face conform
următoarei proceduri [5]:
• datele luate în considerare corespund unui interval de monitorizare de o săptămână;
• sunt analizate valorile succesive la fiecare 10 minute ale indicatorului P
st
;
• sunt invalidate valorile obţinute pe durata în care tensiunea la bare este în afara
intervalului U
c
t 15% sau în care apar goluri de tensiune cu adâncime mai mare sau egală cu
15% din tensiunea contractată;
• se evaluează indicatorul P
lt
pe baza a 12 valori valide şi consecutive ale indicatorului P
st
;
• se determină numărul N de valori valide ale mărimii P
lt
;
• se determină numărul N
1
în care indicatorul P
lt
depăşeşte valoarea unitară;
• se verifică dacă N
1
/N ≤ 0,05.
1.8.3 Soluţii pentru limitarea efectului de flicker
Variaţiile tensiunii la barele de alimentare ale unor utilizatori cu variaţii aleatorii ale
sarcinii, în speciale ale puterii reactive, determină flicker observabil în special în sistemele de
iluminat electric, dar şi la monitoarele echipamentelor de calcul, precum şi la ecranele TV.
Variaţiile de tensiune sunt determinate, în special, de circulaţia de putere reactivă din
reţeaua electrică. Ca exemplu, în figura 1.29 se consideră un utilizator.
110 kV
60 MVA
35 kV
30 MVA
CAE

TT

Fig. 1.29 − Schema de principiu a flickermetrului şi conectarea la barele monitorizate.
Bloc de adaptare;
Generator de
semnal de control
Circuit de
simulare a
percepţiei umane
Valorile efective
ale fiecărei
semiperioade
Circuit de
prelucrare a
datelor
Valori flicker
instantaneu
Circuit de ieşire;
CPF ; P
st
; P
lt

Circuit de memorare
46
Calitatea energiei electrice

CPF
[%]
100

80


60


40


20

0
0,01 0,1 1 10 100 1000 P
F


Fig. 1.30 − Curba de probabilitate cumulată CPF măsurată la barele de
110 kV ale unui consumator industrial.
alimentat prin intermediul unei linii electrice cu reactanţa X şi rezistenţa electrică R. Dacă se
consideră că tensiunea U din sistem rămâne practic constantă, căderea de tensiune longitudinală
∆ U pe linie rezultă [15]
Δ U=R⋅I cos φX⋅I⋅sin φ≃X⋅I⋅sin φ
,
(1.38)
sau
sc
B
B
B B
S
Q
X
U
I U
U
I X
U
U
·
⋅ ⋅
·
⋅ ⋅


2
φ sin φ sin
.
(1.39)
Din relaţia (1.39) se observă faptul că limitarea variaţiilor de tensiune poate fi obţinută fie
prin limitarea puterii reactive absorbită din reţeaua electrică de alimentare, fie prin creşterea
curentului de scurtcircuit în nodul de alimentare.
Controlul în timp real al puterii reactive este cea mai eficientă soluţie pentru încadrarea
flickerului în limitele admisibile.
Analiza curbelor din figura 1.32 pune în evidenţă reducerea variaţiilor de tensiune prin
implementarea unui sistem de control al variaţiilor de putere reactivă.

U R, X U
B
I
S
a)
φ
U
U
B
I
R⋅I
jX⋅I
ΔU
b)
Fig. 1.31− Alimentarea unui
consumator cu şocuri a) şi diagrama
fazorială b).
47
Calitatea energiei electrice
Variaţia maximă a puterii reactive a consumatorului perturbator de 32 MVAr, antrenează,
la barele de alimentare, o variaţie de 18% a tensiunii, ceea ce determină o calitate
necorespunzătoare a energiei furnizată celorlalţi utilizatori din zonă. Realizarea instalaţiei de
control în timp real a puterii reactive determină absorţia din reţea a unei puteri reactive cu o
variaţie maximă de 8 MVAr, ceea ce conduce la o variaţie maximă de tensiune de 3%. În acest
fel, tensiunea de la barele de alimentare prezintă o calitate corespunzătoare.
Pentru controlul în timp real al puterii reactive există mai multe soluţii (fig.1.33) în funcţie
de rigiditatea nodului (curentul de scurtcircuit) în care este plasat consumatorul perturbator şi
de acurateţea necesară de reglare. Ca exemplu, în figura 1.33 a) este indicată curba puterii
reactive absorbită de consumatorul perturbator, iar în figurile 1.33 b), 1.33 c) şi 1.33 d) sunt
prezentate cele trei soluţii principial posibile pentru reglare. Acoperirea necesarului de putere
reactivă cu condensatoare prezintă dezavantajul reglării în trepte. Totuşi acest sisteme de
reglare asigură, în cele mai multe cazuri, încadrarea tensiunii la bare în limitele admise şi este
sistemul cel mai utilizat. Utilizarea bobinelor cu reglare continuă asigură menţinerea tensiunii
la valoarea de consemn, dar are dezavantajul că determină apariţia de armonice, datorită
prezenţei elementelor semiconductoare în schemă.

Q
n
10 MVAr

a

U

5%

b

Q
s
10 MVAr

c

U

5%

d

Fig. 1.33 − Curba de sarcină a puterii reactive a consumatorului perturbator a), variaţia
tensiunii pe bare în lipsa instalaţiei de urmărire a puterii reactive b), curba de variaţie a puterii
reactive absorbită din reţeaua electrică, în prezenţa instalaţiei de urmărire c), variaţia tensiunii
pe barele de alimentare, în prezenţa instalaţiei de urmărire a puterii reactive d).

1 s

1 s

Variaţiile de tensiune, determinate de pornirile repetate ale motoarelor mari, conectate direct
în reţeaua de alimentare, pot fi limitate prin controlul curentului de pornire. Soluţiile utilizând
pornirea stea-trunghi sau controlul curentului de pornire cu ajutorul echipamentelor soft-starter
48
Calitatea energiei electrice
permit limitarea căderilor de tensiune la valori care să nu afecteze calitatea energiei electrice
furnizată altor consumatori.
Aspectele prezentate mai sus pun în evidenţă faptul că, în prezent, există soluţii, tehnic
realizabile şi eficiente pentru limitarea variaţiilor de tensiune, în timp real, până la nivelul dorit.
Este necesară o cunoaştere exactă a caracteristicilor perturbaţiei şi alegerea celei mai bune
soluţii, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic.
Desigur că este necesar a analiza şi posibilitatea creşterii curentului de scurtcircuit în nodul
în care este conectat consumatorul pentru a reduce nivelul variaţiilor de tensiune. Această
soluţie impune investiţii în reţeaua electrică de alimentare (de exemplu prin realizarea unei noi
linii de alimentare), care sunt acoperite evident de consumator. În mod obişnuit, soluţia cu
controlul puterii reactive la consumator necesită un efort investiţional mai redus şi este adoptată
de consumatorii perturbatori.

Q
Q
min
Q
max
Q
med
t

a)

C
f
(Q
min
)
C
v
(Q
max
– Q
min
)
b)

C
f
(Q
max
)
L
v
(Q
max
– Q
min
)
c)

L
v
(Q
med
– Q
min
)
C
f
(Q
med
)
C
v
(Q
max
– Q
med
)
d)

Fig. 1.33 − Controlul curbei de sarcină a puterii reactive.

49
Calitatea energiei electrice
1.9 Armonice şi interarmonice
Prezenţa armonicelor şi interarmonicelor în sistemul electroenergetic este datorată
elementelor cu caracteristică neliniară. Prezenţa acestora, din ce în ce mai frecventă în
sistemele electroenergetice moderne, determină ca analiza efectuată să aibă un caracter
particular. În acest sens, problemele specifice armonicelor şi interarmonicelor sunt analizate
într-un capitol special.
Deşi echipamentele pentru prelucrarea datelor achiziţionate în scopul analizei armonicelor
şi interarmonicelor sunt din ce în ce mai perfecţionate, evaluarea exactităţii informaţiilor finale
obţinute depinde, în mare măsură, de caracteristicile de transfer ale fiecărui element al lanţului
de măsurare (fig. 1.34) [5].
În etapa actuală, în mod obişnuit, transformatoarele de măsurare de tensiune, TT, şi cele de
curent electric, TC, prezintă caracteristici de transfer cel mai puţin performante dintre toate
elementele lanţului de măsurare. Informaţiile imprecise de la bornele de ieşire ale
transformatoarelor de măsurare de tensiune şi de curent electric sunt determinate, atât de
caracteristicile de frecvenţă limitate ale acestora, cât şi de utilizarea lor în afara zonelor
normate de lucru (transformatoare de măsurare de curent electric parcurse de curenţi primari
prea mici sau cu o sarcină excesivă în secundar, transformatoare de tensiune cu o sarcină
excesivă în secundar sau cu o tensiune prea mare în primar). Pentru măsurări privind calitatea
energiei electrice, transformatoarelor de măsurare trebuie să aibă o clasă de exactitate mai bună
de 0,5 şi să nu fie încărcate mai mult de 25 VA.
Informaţii generale privind caracteristicile de frecvenţă ale transformatoarelor actuale de
măsurare de tensiune, pentru echipamente în domeniul de tensiuni de la 6 kV la 400 kV sunt
prezentate în figura 1.35 [8]. Analiza efectuată relativ la limita de variaţie de 5% (sau cel
mult 5°) până la o frecvenţă dată pune în evidenţă următoarele aspecte:
• în domeniul tensiunilor medii, transformatoarele de măsurare de tensiune, având în
vedere exactitatea impusă în amplitudine (5%), sunt în general corespunzătoare până la 1 kHz;
circa 60% din totalul TT acoperă tot domeniul de armonice de analizat (2500 Hz);

Circuit de
transfer a
informaţiilor
TC
Bară de înaltă
tensiune
Linie
electrică

Unitate de
măsurare
Semnal de intrare
în echipamentul de
măsurare

Unitate de
prelucrare
Rezultatul
măsurării
Rezultatul
procesării
Fig. 1.34− Lanţul de măsurare într -o instalaţie electrică.
TT

50
Calitatea energiei electrice

p [%]
100


80


60


40


20


0
≤ 400 kV
≤ 110 kV
U
N
≤ 33 kV
5 10
2
2⋅10
2
5⋅10
2
10
3
2⋅10
3
5⋅10
3
10
4
f [kHz]
Fig. 1.35 − Probabilitatea p a transformatoarelor de tensiune de tip inductiv, a căror
caracteristică de frecvenţă prezintă o abatere maximă (în raport cu valoarea
nominală) sub 5% sau 5° până la frecvenţa f . Numărul de TT măsurate: 41
eroare maximă de 5%
eroare maximă de 5°.

• dacă în domeniul MT se ţine seama şi de limita suplimentară de 5°, TT sunt
corespunzătoare până la 700 Hz; circa 50% dintre acestea acoperă tot domeniul de armonice de
analizat;
• în domeniul tensiunilor înalte, TT sunt corespunzătoare, în general, până la 0,5 kHz;
dacă se adoptă măsuri speciale pentru a asigura menţinerea raportului de transformare, TT pot
să acopere tot domeniul armonic; această condiţie este de aşteptat să fie îndeplinită la TT de
construcţie recentă;
• în domeniul tensiunilor foarte înalte, TT sunt corespunzătoare numai pentru armonice
până la rangul 5; dacă se adoptă măsuri speciale, erorile pot fi acceptabile până la 1 kHz.
Datele existente până în prezent privind caracteristicile de frecvenţă ale transformatoarelor
de măsurare de curent electric arată următoarele:
• în domeniul tensiunilor medii, se consideră că TC sunt corespunzătoare pentru măsurarea
în tot domeniul armonic; la măsurarea defazajelor, acest domeniu se reduce la circa 1,5 kHz;
• în domeniul tensiunilor înalte şi foarte înalte, erorile în funcţie de frecvenţă pot fi mari,
însă sunt, în general, inferioare celor de la TT.
În multe instalaţii de înaltă tensiune, pentru măsurătorile de tensiune sunt utilizate TEC (o
combinaţie între un divizor capacitiv şi un transformator de izolare inductiv, lucrând pe un
circuit ferorezonant); acestea nu sunt corespunzătoare pentru măsurarea armonicelor.
Informaţiile actuale indică faptul că în domeniul tensiunilor joase TT şi TC actuale sunt
corespunzătoare pentru transferul informaţiilor în domeniul până la 2500 Hz.
Erorile datorate transformatoarelor actuale de tensiune şi de curent electric, exterioare,
determină ca informaţiile privind mărimile reale din circuitele de medie, înaltă şi foarte înaltă
tensiune, mai ales în cazul semnalelor puternic distorsionate, să fie imprecise, definind un
semnal mai puţin deformat decât cel real (armonicele superioare sunt transmise cu o pondere
mai redusă şi deci distorsiunea pare a fi mai mică).
Realizarea unor traductoare moderne de tensiune şi de curent electric, având caracteristică
de frecvenţă corespunzătoare, pentru frecvenţe cel puţin de 2500 Hz, este una dintre
51
Calitatea energiei electrice
preocupările importante ale specialiştilor în domeniu. Soluţiile actuale¸ în domeniul tensiunilor
înalte şi foarte înalte, utilizând traductoare optice (DOVT −Digital Optical Voltage Transducer
şi DOCT − Digital Optical Current Transducer) [25], iar în domeniul tensiunilor medii şi
joase, utilizând traductoare cu efect Hall, permit transferul unor informaţii nedistorsionate
privind semnalul de măsurat, până la frecvenţe de peste 2500 Hz.
Dacă sunt necesare măsurători foarte exacte, se impune utilizarea de divizoare rezistive (în
domeniul tensiunilor joase, U
N
< l kV) sau divizoare capacitive (U
N
≥ l kV).
Utilizarea cleştilor de curent electronici drept traductoare exterioare de curent electric
permite măsurarea corectă în tot domeniul de frecvenţă necesar, însă nivelul lor redus de
izolaţie limitează, în general, folosirea lor numai în circuitele de joasă tensiune, de exemplu, în
secundarul unui TC. Curentul de offset al acestor convertoare poate deforma măsurarea privind
componenta continuă.
Din punctul de vedere al exactităţii informaţiilor obţinute, echipamentele de măsurare sunt
de trei tipuri [5]:
• echipamentele de clasă A sunt utilizate dacă sunt necesare determinări exacte, de
exemplu în cazul decontărilor de energie, verificarea compatibilităţii cu standardele de calitate
a energiei electrice, analiza unor dispute între părţile contractante;
• echipamentele de clasă B sunt utilizate pentru o urmărire de ansamblu, lucrări de
reparaţii şi în alte cazuri în care incertitudinea de măsurare nu prezintă o importanţă deosebită;
• echipamentele de clasă S care sunt utilizate pentru analiza statistică a mărimilor
înrgistrate pe durata măsurătorilor; trebuie să aibă aceleaşi performante ca echipamentele din
clasa A.
În general, în analiza problemelor de calitate a energiei electrice sunt utilizate echipamente
de clasă A.
Analiza calităţii energiei electrice în nodurile reţelei electrice implică, în principiu, două
etape diferite, în care sunt utilizate două tipuri diferite de echipamente. Într-o primă etapă, are
loc o analiză de prezenţă a unor fenomene perturbatoare. Sunt utilizate echipamente cu o
importantă funcţie de osciloscop, având posibilitate relativ redusă de memorare şi simplitate de
conectare. După stabilirea nodurilor în care urmează a se aprofunda studiul calităţii energiei
electrice, sunt conectate echipamente de monitorizare pe termen lung, caracterizate de
posibilităţi importante de prelucrare şi stocare a datelor, fiabilitate ridicată, posibilitate de
transfer a datelor pentru prelucrare exterioară.
1.10 Perturbaţii sub formă de nesimetrie
1.10.1 Indicatori privind nesimetria de tensiune şi de curent electric
Definirea factorilor de nesimetrie şi utilizarea acestora în analizele de regimuri în
sistemele electroenergetice folosind relaţii bazate pe descompunerea în compo-nente simetrice
permite, în cazul mărimilor sinusoidale, determinarea, prin calcul, a acestora, dacă se cunoaşte,
în detaliu, configuraţia reţelei electrice analizate. În mod obişnuit, calculul se efectuează în
cazul apariţiei unor defecte nesimetrice într-o reţea electrică cu parametri cunoscuţi. Adoptarea
ipotezei mărimilor sinusoidale în calculul curenţilor de defect poate fi acceptată, din punct de
vedere practic, oferind datele necesare dimensionării sistemelor de protecţie şi a circuitelor
parcurse de curentul de defect. Analiza circulaţiei curenţilor electrici în reţeaua electrică pleacă
52
Calitatea energiei electrice
de la premiza că parametrii reţelei electrice sunt egali pe cele trei faze, ceea ce de cele mai
multe ori poate fi acceptat doar într-o primă aproximaţie.
În regim normal de funcţionare, adoptarea ipotezei mărimilor sinusoidale, poate conduce,
de multe ori, la erori importante care să distorsioneze informaţia privind nesimetria. În aceste
cazuri se preferă efectuarea de măsurători pentru evaluarea nivelului de nesimetrie.
Problema cea mai importantă, referitoare la calculul teoretic şi la determinările
experimentale, constă în existenţa unor definiţii insuficient de precise pentru regimul
nesinusoidal, în cazul real al sistemului electroenergetic. În acest sens, pot să rezulte informaţii
insuficient de clare din punctul de vedere al deciziilor care trebuie adoptate pentru limitarea
nesimetriilor.
Folosirea descompunerii în componente simetrice, metodă larg utilizată în Europa şi
recomandată de normele CEI, este utilizabilă numai în cazul unor mărimi strict sinusoidale.
Având în vedere faptul că, în prezent, practic, nu mai sunt întâlnite, în instalaţiile electrice,
mărimi sinusoidale, descompunerea sistemelor trifazate în componente simetrice este aplicabilă
numai armonicilor fundamentale, iar factorii de nesimetrie se referă doar la acestea. Prin
extensie poate fi utilizată şi o descompunere în componente simetrice a armonicelor. În acest
fel, analiza de nesimetrie a sistemelor trifazate impune, iniţial, o analiză a distorsiunii
semnalelor şi determinarea armonicei fundamentale.
Analiza nesimetriei unui sistem trifazat sinusoidal se face pe baza teoremei Fortescue [3,
26] care permite descompunerea unui sistem trifazat sinusoidal nesimetric U
A
, U
B
, U
C
în trei
sisteme monofazate independente U
+
, U

şi U
0
de secvenţă pozitivă, negativă şi respectiv
zero, luând astfel în consideraţie, atât nesimetria de modul, cât şi nesimetria de unghi
]
]
]
]
]


]
]
]
]
]

⋅ ·
]
]
]
]
]
]


+
C
B
A
U
U
U
a a
a a
U
U
U
2
2
0
1
1
1 1 1
3
1
.
(1.40)
în care operatorul a are expresia
2
3
2
1
3 / π 2
j e a
j
+ − · ·

.
Valorile astfel determinate ale mărimilor de secvenţă pozitivă, negativă şi zero permit
calculul factorilor de nesimetrie:
• factorul de nesimetrie negativă k
s

+


·
U
U
k
s
; (1.41)
• factorul de nesimetrie zero k
s
0
+
·
U
U
k
s
0
0
; (1.42)
• factorul total de nesimetrie k
st
k
st
= k
s
+
+ k
s
0
; (1.43)
• factorul complex de nesimetrie negativă k
s

53
Calitatea energiei electrice

⋅ · ·

+

− θ
e
j
s s
k
U
U
k
; (1.44)
în care θ

este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi negativă;
• factorul complex de nesimetrie zero k
s
0
0
θ
0
0
e
j
s s
k
U
U
k ⋅ · ·

+
, (1.45)
în care θ
0
este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi zero.
Recomandările IEEE pentru evaluarea nesimetriei iau în consideraţie numai nesimetria de
modul pe baza relaţiei [5.26]:
medie valoarea
medie valoarea de fata maxima abaterea
·
s
k
,
(1.46)
în care valoarea medie rezultă ca medie aritmetică a celor trei mărimi analizate.
Pentru evaluarea nesimetriei sunt utilizate şi implementate, în unele dintre echipamentele
de analiză a nesimtriei, şi următorele definiţii ale indicatorilor de nesimetrie [20]:
• factor mediu de nesimetrie k
s
m

1
3

+ +

·
C B A
A m
s
U U U
U
k
,
(1.47)
• factor de nesimetrie al mărimilor între faze k
s
f
k
k
k
f
s
+

·
1
1
, (1.48)
în care
( )
2
2 2 2
4 4 4
) ( 6
3
CA BC AB
CA BC AB
U U U
U U U
k
+ +
+ + ⋅
− ·
.
(1.49)
Factorul de nesimetrie k
s
f
poate fi scris şi sub forma
β ⋅ − +
β ⋅ − −
·
6 3 1
6 3 1
f
s
k . (1.50)
în care
( )
2
2 2 2
4 4 4
β
CA BC AB
CA BC AB
U U U
U U U
+ +
+ +
·
.
(1.51)
54
Calitatea energiei electrice
• factorul de nesimetrie al abaterilor de tensiune k
s
a
( )
2 2 2
3
2
CA BC AB
a
s
k ∆ + ∆ + ∆ ⋅ · . (1.52)
în care
;
;
med
med
med
med
U
U U
U
U U
BC
BC
AB
AB

· ∆

· ∆
.
3
;
med
med
med
CA BC AB
CA
CA
U U U
U
U
U U
+ +
·

· ∆
Indicatorii determinaţi cu diferite relaţii de definiţie, pot să difere relativ mult, unii faţă de
alţii, astfel încât este necesară cunoaşterea în detaliu a algoritmului de calcul implementat în
echipament.
Principala problemă a definiţiei sistemului european este faptul că este valabilă numai în
cazul mărimilor sinusoidale, ceea corespunde unor cazuri rare în sistemul electroenergetic. În
multe cazuri, curbele de tensiune pot fi asimilate unor curbe sinusoidale, însă curbele de curent
electric, în mare majoritate a cazurilor, sunt puternic deformate şi nu pot fi, nici măcar
aproximativ, asimilate unor curbe sinusoidale. De exemplu, tensiunile definite în relaţia de mai
jos, au aceeaşi componentă fundamentală, au forme diferite şi amplitudini diferite, dar pot fi
considerate ca fiind simetrice conform definiţiei CEI:
. )
3
4
( 5 sin 2 , 0 )
3
4
sin(
; )
3
2
sin(
; ) 5 sin( 2 , 0 ) sin(
1 1
1
1 1
π ⋅
− ⋅ ω ⋅ −
π ⋅
− ⋅ ω ·
π ⋅
− ⋅ ω ·
⋅ ω ⋅ ⋅ + ⋅ ω ·
t t u
t u
t t u
C
B
A
(1.53)
De asemenea, sistemul de tensiuni
, )
3
4
( 5 sin 2 , 0 )
3
4
sin( 678 , 0
; )
3
2
sin(
; ) 5 sin( 2 , 0 ) sin( 98 , 0
1 1
1
1 1
π ⋅
− ⋅ ω ⋅ −
π ⋅
− ⋅ ω ⋅ ·
π ⋅
− ⋅ ω ·
⋅ ω ⋅ ⋅ + ⋅ ω ⋅ ·
t t u
t u
t t u
C
B
A
(1.54)
deşi componentele fundamentale au amplitudini diferite şi forme diferite, sunt considerate
simetrice conform definiţiei IEEE, având module egale.
55
Calitatea energiei electrice
În analiza ariei de vulnerabilitate a perturbaţiei sub formă de nesimetrie, definită cu
ajutorul componentelor simetrice, se adoptă ipoteza că impedanţele sistemului sunt egale pe
cele trei faze. Dacă această condiţie nu este îndeplinită metoda componentelor simetrice oferă
numai informaţii aproximative.
1.10.2 Determinarea experimentală a parametrilor corespunzători
secvenţelor simetrice pentru o reţea electrică
Dacă se consideră că sistemul analizat prezintă parametri egali pe cele trei faze, mărimile
corespunzătoare componentelor simetrice pot fi determinate experimental (fig. 1.36).
Determinarea prin calcul sau experimental a mărimilor corespunzătoare componentelor
simetrice permite reprezentarea reţelei trifazate prin trei reţele monofazate independente
(fig. 1.37).
Determinarea valorilor punctuale ale factorilor de nesimetrie pe baza definiţiei CEI poate
fi realizată utilizând echipamente specializate, dar şi pe baza unor circuite specializate care
oferă rezultate în timp real (filtre de componente de secvenţă).
Determinarea factorilor de nesimetrie pe baza definiţiei IEEE
med
med
med
s
U
U U
U
U
k

·

·
) 3 , 2 , 1 max(
max
, (1.55)
cu
3
3 2 1
U U U
U
med
+ +
· ,
se face numai prin măsurarea directă a tensiunilor pe cele trei faze.
56
Calitatea energiei electrice

G
1~
A
B
C
0
0
0
0
2
2
0
0
2
2
0
; 0 ; 0 ;
;
1
1
1 1 1
3
1
; 0 ; 0 ;
;
1
1
1 1 1
3
1
I
U
Z
I I I I
I
I
I
a a
a a
I
I
I
U U U U
U
U
U
a a
a a
U
U
U
A
A
A
A
A
A
A
A
·
· · ·
⋅ ·
· · ·
⋅ ·
− +

+
− +

+

U
0
= U
A
I
0
= I
A
a)
Pământ
U
A

U
B
U
C

U
A
= U
B
= U
C

3⋅I
0


3⋅I
0


G
3~
A
B
C
+
+
+
− +

+
− +

+
·
· · ·

⋅ ⋅ ·
· · ·

⋅ ⋅ ·
I
U
Z
I I I I
I a
I a
I
a a
a a
I
I
I
U U U U
U a
U a
U
a a
a a
U
U
U
A
A
A
A
A
A
A
A
; 0 ; ; 0
;
1
1
1 1 1
3
1
; 0 ; ; 0
;
1
1
1 1 1
3
1
0
2
2
2
0
0
2
2
2
0

U
+
= U
A
I
+
= I
A
b)
Pământ
U
A



U
B
= a
2
⋅U
A

U
C
= a⋅U
A

G
3~
A
B
C



− +

+
− +

+
·
· · ·

⋅ ⋅ ·
· · ·

⋅ ⋅ ·
I
U
Z
I I I I
I a
I a
I
a a
a a
I
I
I
U U U U
U a
U a
U
a a
a a
U
U
U
A
A
A
A
A
A
A
A
; ; 0 ; 0
;
1
1
1 1 1
3
1
; ; 0 ; 0
;
1
1
1 1 1
3
1
0
2 2
2
0
0
2 2
2
0

U

= U
A
I

= I
A
c)
Pământ
U
A



U
C
= a
2
⋅U
A

U
B
=a⋅U
A

Fig. 1.36 – Determinarea experimentală a mărimilor corespunzătoare
componentelor simetrice:
a) impedanţa de secvenţă zero; b) impedanţa de secvenţă pozitivă;
c) impedanţa de secvenţă negativă
57
Calitatea energiei electrice

I
A
I
B
I
C
A
B
C
U
A
U
B
U
C
Z
0
I
0
Reţea de
secvenţă zero
U
0
= − Z
0
⋅ I
0

Z
+
I
+
Reţea de secvenţă
pozitivă
U
+
= E − Z
+
⋅ I
+

E

Z

I

Reţea de
secvenţă negativă
U

= − Z

⋅ I


Fig. 1.37 − Reprezentarea unei reţele electrice trifazate în componente simetrice.

1.10.3 Măsurarea cu ajutorul echipamentelor specializate
Necesitatea de a menţine, în reţeaua electrică, un factor de nesimetrie de 1% sau 2%
impune o monitorizare a nivelului de nesimetrie, compararea cu nivelurile admise şi, în unele
cazuri, alarmarea la depăşirea acestora.
Măsurarea directă cu ajutorul voltmetrelor sau ampermetrelor este practic posibilă numai
pentru o evaluare grosieră a existenţei nesimetriei în reţea.
Având in vedere modificarea în timp a factorului de nesimetrie apare necesitatea urmăririi
continue şi prelucrarea, conform unui algoritm impus, a datelor obţinute.
Plecând de la ipoteza unor mărimi practic sinusoidale, determinarea factorilor de
nesimetrie poate fi realizată pe baza valorilor a 32 eşantioane pe o perioadă (de fapt
echipamentele de măsurare actuale sunt utilizate, în general, şi pentru măsurarea altor mărimi,
astfel încât sunt disponibile cel puţin 126 eşantioane pe o perioadă).
În cazul determinărilor in sisteme cu curbe distorsionate, este obligatorie utilizarea unui
filtru trece jos pentru a elimina componentele cu frecvenţe peste 50 Hz.
Pentru efectuarea măsurătorilor privind factorul de nesimetrie, este necesar să se verifice
exactitatea de măsurare a transformatoarelor de măsurare de tensiune şi de curent electric.
Utilizarea de grupuri de măsurare cu o clasă de exactitate peste 0,5 nu este admisă deoarece
conduce la erori de măsurare peste cele acceptabile. De asemenea, trebuie evitate sistemele de
măsurare cu două transformatoare.
În general, valorile instantanee (determinate pentru o perioadă a mărimii electrice) nu
prezintă importanţă. Conform recomandărilor CEI determinările, se fac pe intervale de
observare succesive de 3 secunde conform relaţiei [5]:
m
k
k
m
i
nsi
s n

·
·
1
2
3
, (1.56)
în care m este numărul de determinări pe durata fiecărui interval de 3 s.
Conform normelor actuale, se consideră că determinarea pe 3 s se realizează pe baza
valorilor obţinute pe o fereastră de măsurare de circa 200 ms (10 perioade ale mărimii
alternative analizate).
Valorile determinate pe intervale de observare de 3 s stau la baza determinării valorii de
10 min, utilizată ca mărime de referinţă pentru evaluarea nivelului de nesimetrie pe termen lung
58
Calitatea energiei electrice
200
200
1
2
min, 10
min 10

·
·
i
i n
n
k
k
. (1.57)
Valorile de 10 minute sunt utilizate în evaluarea fenomenelor de supraîncălzite în circuitele
convertoare trifazate. De asemenea, acestea stau la baza realizării curbei de probabilitate
cumulată CPF pe durata unei săptămâni (maxim 1008 valori). Valoarea de 95% a curbei de
probabilitate cumulată este utilizată pentru compararea cu valoarea normalizată şi pentru
evaluarea nivelului de perturbaţie sub formă de nesimetrie. În acelaşi timp, se verifică faptul că
niciuna dintre valorile de 3 s nu depăşeşte 1,5 ori valoarea admisă.
Măsurarea în cazul curbelor de curent electric urmează aceeaşi procedură ca şi în cazul
tensiunilor. Determinările privind nesimetria curenţilor electrici pot fi utilizate pentru diagnosticul
sau pentru coordonarea sistemelor de protecţie. Determinările pentru curbele de curent electric
trebuie să ia în considerare faptul că acestea sunt, în mod obişnuit, mai deformate decât curbele
de tensiune, astfel încât este recomandabil ca informaţiile privind durata unei semiperioade să fie
obţinute din curbele de tensiune corespunzătoare.
În figura 1.38 sunt prezentate valori măsurate, pe durata unei zile, în două staţii de MT, la
una dintre acestea fiind conectaţi consumatori cu un puternic dezechilibru de consum pe parcursul
unei săptămâni [26].

a)
k
nU

[%]
4
3
2
1
0 504 1008 n
k
nU

[%]
4
3
2
1
0 504 1008 n
b)
Fig. 1.38 – Valori ale factorului de nesimetrie măsurate pe barele unei staţii de medie tensiune, pe
durata unei săptămâni:
a) staţie cu valori normale ale factorului de nesimetrie; b) staţie cu utilizatori perturbatori.

1.10.4 Efecte ale regimurilor nesimetrice în reţelele electrice
În analiza regimurilor energetice din reţelele electrice se adoptă ipoteza iniţială că sursele din
sistem determină la borne un sistem simetric al tensiunilor, iar nesimetria, în diferitele noduri din
reţeaua electrică, este determinată, fie de sarcinile inegale pe fazele sistemului datorate
consumatorilor dezechilibraţi, fie de impedanţele diferite pe fazele reţelei de transport şi
distribuţie a energiei electrice. În acest fel, chiar în cazul unui consumator echilibrat, transferul de
energie pe liniile din sistemul energetic conduce la apariţia regimurilor nesimetrice. Specific
liniilor de transport al energiei electrice este şi faptul că acestea prezintă impedanţe mutuale,
astfel că procesele de pe una dintre faze sunt determinate şi de fenomenele care au loc pe celelalte
faze ale sistemului. De asemenea, prezenţa conductoarelor de protecţie conduce, în funcţie de
configuraţia geometrică a liniei, la influenţe diferite asupra fazelor active ale liniei.
Analiza problemelor legate de nesimetrie cuprinde două aspecte distincte:
59
Calitatea energiei electrice
• influenţa asupra caracteristicilor de funcţionare ale echipamentelor alimentate cu
tensiuni nesimetrice;
• influenţa asupra indicatorilor economici şi tehnici ai reţelelor de transport şi de
distribuţie, precum şi asupra generatoarelor din sistem.
În primul caz, furnizorul de energie electrică trebuie să asigure utilizatorului final
încadrarea indicatorilor de nesimetrie de tensiune de pe barele de alimentare în limitele de
calitate admise. Utilizatorul este interesat să monitorizeze tensiunile de alimentare pentru a
avea informaţiile necesare privind nivelul de nesimetrie şi încadrarea sa în limitele admise.
În al doilea caz, utilizatorul trebuie să asigure încadrarea perturbaţiilor emise sub formă de
nesimetrie în limitele alocate, stabilite de furnizorul de energie electrică din condiţia de calitate
a energiei electrică furnizată celorlalţi utilizatori din reţeaua electrică. Furnizorul de energie
electrică este interesat de monitorizarea curenţilor electrici absorbiţi de utilizator şi de
verificarea încadrării nesimetriei acestora în limitele alocate a perturbaţiei.
Studiile privind alocarea nivelului de perturbaţii la utilizatorii finali, astfel ca, în
ansamblu, să fie respectate condiţiile privind calitatea energiei electrice, precum şi studiile
privind indicatorii economici ai transportului de energie electrică, necesită informaţii privind
impedanţele reţelei electrice în regimuri nesimetrice. Aceste impedanţe sunt determinate prin
calcule, care însă, în unele cazuri, necesită a fi validate prin măsurători.
Regimul nesimetric poate fi:
−temporar, dacă perturbaţia este determinată de defecte sau de regimuri de funcţionare
cu durată limitată în timp (scurtcircuite nesimetrice, întrerupere a unei faze, defecte la
consumatori etc.);
−permanent, dacă reţeaua electrică prezintă parametri de circuit diferiţi pe cele trei faze
în regim normal de funcţionare.
Regimul nesimetric permanent poate fi determinat de:
• sarcinile inegale pe cele trei faze ale reţelei de alimentare de tensiune alternativă
trifazată;
• receptoarele monofazate repartizate inegal pe cele trei faze (iluminat stradal, consumatori
casnici etc.);
• receptoare bifazate (aparate de sudare electrică, cuptoare electrice de inducţie la frecvenţă
industrială, tracţiunea electrică etc.);
• receptoare trifazate dezechilibrate (cuptoare cu arc electric);
• impedanţe diferite ale liniilor electrice pe cele trei faze (în special la liniile electrice
aeriene).
Datorită regimului nesimetric apar perturbaţii, atât la echipamentele electrice (maşini
electrice rotative, transformatoare, baterii de condensatoare, convertoare statice de putere),
precum şi în reţelele electrice.
Cele mai importante efecte ale nesimetriei tensiunilor de alimentare constau în încălzirile,
datorate pierderilor suplimentare, maşinilor electrice rotative de tensiune alternativă trifazată.
Încălzirea suplimentară este determinată de curenţii de secvenţă negativă şi zero care parcurg
înfăşurările maşinilor. De asemenea, nesimetria tensiunilor produce, în maşinile electrice rotative,
cupluri pulsatorii de frecvenţă ridicată şi, în consecinţă, vibraţii, care se accentuează în cazul
nesimetriilor fluctuante. În acelaşi timp, rezultă o reducere a randamentului motoarelor.
Nesimetria tensiunilor determină reducerea puterii reactive furnizată de bateriile de
condensatoare.
60
Calitatea energiei electrice
Nesimetria curenţilor are ca principal efect producerea de pierderi suplimentare în reţelele
electrice de transport şi distribuţie, precum şi în reţelele industriale, cu consecinţe negative asupra
randamentului de transfer a energiei.
Regimul nesimetric are ca efect diminuarea randamentului instalaţiilor de redresare şi poate
conduce la deteriorarea condensatoarelor filtrelor de netezire (apare o armonică de curent de
rangul 2, proporţională cu factorul de netezire, care supraîncarcă condensatoarele din filtru).
Efectele regimurilor nesimetrice prezintă aspecte specifice în funcţie de unele caracte-
ristici ale receptoarelor din reţeaua electrică.
În analiza efectelor regimurilor nesimetrice asupra receptoarelor trifazate de energie electrică
este necesar a lua în consideraţie:
• influenţa inegalităţii, în modul, a amplitudinilor tensiunilor trifazate;
• influenţa defazajelor, diferite de 2⋅ π /3, între tensiunile de fază.
a) Efecte ale inegalităţii în modul a amplitudinilor tensiunilor trifazate
Prezenţa, la bornele maşinilor rotative, a unor tensiuni nesimetrice conduce, chiar pentru o
componentă de secvenţă negativă de valoare scăzută, la o creştere considerabilă a pierderilor de
putere activă, ceea ce are ca efect încălzirea suplimentară a înfăşurărilor şi a diferitelor părţi ale
statorului şi ale rotorului.
Creşterea temperaturii afectează izolaţia înfăşurărilor. Astfel, de exemplu, prin creşterea
temperaturii cu 8°C, durata de viaţă a izolaţiei de clasă A a înfăşurărilor scade la jumătate.
Prin construcţie, motoarele asincrone prezintă o impedanţă de secvenţă negativă de circa 5
ori mai mare decât impedanţa de secvenţă pozitivă. Motorul asincron, alimentat cu tensiuni
nesimetrice, absoarbe un curent de secvenţă negativă important, care determină:
• încălzirea suplimentară a statorului şi a rotorului;
• diminuarea puterii disponibile, a cuplului util şi a duratei de viaţă.
În tabelul 1.10 sunt prezintate date experimentale care caracterizează funcţionarea
motoarelor asincrone, în condiţiile alimentării cu tensiuni nesimetrice (nesimetria de tensiune se
determină ca abaterea maximă a tensiunilor de fază faţă de valoarea medie pentru cele trei faze,
raportată la valoarea medie) [3].
Experienţă arată că durata de viaţă a motoarelor asincrone scade la jumătate, la o
nesimetrie a tensiunilor de 4%.
Tabelul 1.10
Date experimentale referitoare la funcţionarea motoarelor asincrone,
alimentate cu tensiuni nesimetrice
Parametru
Nesimetria tensiunilor,
(%)
0 2 3,5 5
Curentul de secvenţă negativă (%)
Curentul din stator (%)
CREŞTEREA PIERDERILOR (%)
- medie în stator
- maximă
- în stator
- în rotor
- în general, în motor
CREŞTEREA TEMPERATURII, (
o
C)
- Clasă A
- Clasă B
0
100
0
0
0
0
60
80
15
101
2
33
12
8
65
86
27
104
8
63
39
25
75
100
38
107,5
15
93
76
50
90
120
61
Calitatea energiei electrice
O deosebită importanţă o are influenţa nesimetriei tensiunilor asupra regimurilor de fun-
cţionare ale maşinilor sincrone de puteri mari, frecvent întâlnite ca generatoare în centralele
electrice. Studiile efectuate, în acest sens, au permis elaborarea de normative care
reglementează funcţionarea maşinilor sincrone în regimuri nesimetrice. Astfel, conform STAS
1893/1-87 şi CEI 34 (1) – 1983, maşinile sincrone trifazate trebuie să poată funcţiona, în
permanenţă, într-o reţea dezechilibrată, astfel încât nici unul din curenţii de fază să nu
depăşească curentul nominal, iar raportul dintre valoarea efectivă a componentei negative a
sistemului de curenţi I

şi curentul nominal I
N
să nu depăşească valorile din tabelul 1.11; în caz
de defect, se impune să nu fie depăşit un indicator obţinut ca produs dintre I

/I
N
şi durata t
(secunde) a defectului.
Tabelul 1.11
Valori limită privind nesimetra tensiunilor la funcţionarea maşinilor sincrone
de puteri mari
Tipul maşinii
Valori maxime
pentru funcţionare
permanentă I

/IN
Valori maxime pentru
funcţionare în condiţii de defect
t⋅ I

/IN
MAŞINI CU POLI APARENŢI
• cu răcire indirectă:
- motoare
- generatoare
- compensatoare sincrone
• cu răcire directă (răcire internă)
a statorului şi a excitaţiei:
- motoare
- generatoare
- compensatoare sincrone
0,1
0,08
0,1
0,08
0,05
0,08
20
20
20
15
15
15
MAŞINI CU POLI ÎNECAŢI
• cu răcire indirectă:
- cu aer
- cu hidrogen
• cu răcire directă (răcire
internă) a rotorului:
- 350 MVA
- (350 ⋅ ⋅ ⋅ 900) MVA
- (900 ⋅ ⋅ ⋅ 1250) MVA
- (1250 ⋅ ⋅ ⋅ 1600) MVA
0,1
0,1
0,08
*
*
0,05
15
10
8
**
5
5
*) Pentru aceste maşini, I

/IN se calculează cu relaţia:
10000 3
350
08 , 0




N
N
S
=
I
I
.
**) Pentru aceste maşini:
( ) 350 00545 , 0 8 − ⋅ − · ⋅

·
`

(
|

N
N
S t
I
I
,
în care SN este puterea aparentă a motorului în MVA.
În tabelul 1.12 sunt indicate cele mai ridicate supratemperaturi locale în rotoarele generatoarelor,
în condiţiile unei sarcini nesimetrice de durată.
62
Calitatea energiei electrice
Importante efecte negative apar şi în cazul alimentării cu tensiuni nesimetrice a bateriilor
de condensatoare. Deoarece puterea reactivă de pe fiecare fază depinde de pătratul tensiunii
aplicate:
C
f
f
X
U
= Q
2
. (1.58)
bateria de condensatoare, racordată la o reţea cu tensiune nesimetrică, contribuie ea însăşi la
agravarea nesimetriei, având în vedere faptul că pe faza cea mai încărcată (cu tensiunea pe fază
cea mai mică) va fi debitată cea mai redusă putere reactivă şi deci se va obţine cea mai redusă
îmbunătăţire a factorului de putere.
În figura 1.39 [3] este indicat modul în care inegalitatea modulelor tensiunilor pe fazele de
alimentare influenţează tensiunea de ieşire a unui redresor semicomandat (fig. 1.39, a)).
În figura 1.39 b) şi figura 1.39 d) sunt indicate modul de conducţie şi tensiunea la ieşirea
redresorului, pentru cazul unei tensiuni simetrice de alimentare, iar în figura 1.39 c) şi figura
1.39 e) sunt indicate, modul de conducţie şi forma tensiunii de ieşire, în cazul în care tensiunea
u
C
, de pe faza C, prezintă o amplitudine diferită de celelalte două tensiuni de fază.
Tabelul 1.12
Influenţa regimului nesimetric de lungă durată asupra supratemperaturilor locale [°C],
în rotoarele turbogeneratoarelor
Curentul de
secvenţă inversă,
(%)
Puterea turbogeneratorului,
(MVA)
140 173 220 265
10
15
20
25
21
50
-
-
12
22
35
-
-
7
10
16
9
13
22
-
Analiza comparativă a curbelor din figura 1.39 c şi figura 1.39 e) pune în evidenţă faptul
că tensiunea de ieşire este influenţată, atât prin amplitudinea impulsurilor, cât şi prin durata de
conducţie a elementelor semiconductoare.
63
Calitatea energiei electrice

u
d
A B C

a

T
1
T
3
T
5
D
2
D
4
D
6
u
u
ω⋅t
ω⋅t
u
d
u
A
u
B
u
C
u
C
u
B
u
A
ω⋅t
b c
d
e
u
d
ω⋅t
Fig. 1.39 − Influenţa tensiunilor nesimetrice asupra tensiunii de ieşire a unui redresor semicomandat:
a − schema redresorului; b − conducţia semiconductoarelor în cazul unor tensiuni simetrice; c –
conducţia semiconductoarelor în cazul unor tensiuni nesimetrice; d – forma tensiunii redresate în
cazul tensiunilor simetrice; e – forma tensiunii redresate în cazul tensiunilor nesimetrice.
b) Efecte ale defazajelor diferite între tensiunile de fază
Nesimetria tensiunilor trifazate poate fi determinată şi de defazaje diferite de 2⋅ π /3 între
tensiunile de fază. Acest lucru poate avea ca efect perturbarea funcţionării convertoarelor statice
de putere (tiristoare cu comandă pe fază). Rezultă o funcţionare nesincronizată a tiristoarelor din
schema redresorului comandat. Ca exemplu, în figura 1.40 este prezentat cazul unei alimentări cu
tensiune trifazată, cele trei tensiuni de fază având amplitudine egală dar defazaje diferite.
În figura 1.40 a) este indicat sistemul trifazat de tensiuni, în care numai între tensiunile u
A
şi
u
B
este un defazaj normal de 2⋅ π /3, iar tensiunea u
C
este defazată cu un unghi mai mare de
2⋅ π /3 faţă de tensiunea u
B
. Analiza tensiunii de ieşire u
d
(fig. 1.40 b)) pune în evidenţă
neuniformitatea duratelor de conducţie a elementelor semiconductoare din schemă, dar şi
diferenţa între amplitudinile tensiunilor de ieşire.
În figura 1.40 s-a luat în considerare faptul că impulsurile de comandă sunt sincronizate, pe
fiecare fază, cu trecerea prin valoarea zero a tensiunii respective. În cazul sincronizării cu prima
fază, pot să apară desincronizări importante în funcţionarea redresorului.
c) Pierderi suplimentare determinate de regimuri nesimetrice simultane
cu regimuri nesinusoidale
În practică, mai ales în reţelele de joasă tensiune, pot apărea cazuri în care sunt prezente,
simultan, regimuri nesinusoidale şi nesimetrice.
64
Calitatea energiei electrice

ω⋅t
u
d
a)
b)
u
ω⋅t
u
A
u
B
u
C
Fig. 1.40 − Influenţa defazajelor inegale asupra
funcţionării unui redresor trifazat semicomandat.
Pe baza rezultatelor experimentale şi a studiilor teoretice, se pot face estimări ale pierderilor
suplimentare, produse de acţiunea simultană, asupra echipamentelor electrice, a regimurilor
nesinusoidal şi nesimetric. Relaţiile de calcul pentru estimarea acestor pierderi sunt indicate în
tabelul 1.13.
Tabelul 1.13
Determinarea pierderilor suplimentare [kW], produse de acţiunea simultană a regimurilor
nesinusoidal şi nesimetric
Echipamentul electric Relaţia de calcul al pierderilor suplimentare
Maşini electrice rotative ( )
N
h
h
s
P
h h
u
k k k P ⋅
]
]
]
]


⋅ + ⋅ · ∆


·

1
2
2
" '
Transformatoare ( )
N
h
h s
S u
h h
h
k k k P ⋅
]
]
]
]



⋅ +
⋅ + ⋅ · ∆


·

1
2
2
2
05 , 0 1
" '
Baterii de condensatoare ( )
N
h
h s
Q u h k k k P ⋅
]
]
]
]

⋅ ⋅ + ⋅ · ∆


·

1
2
2
" '
Linii electrice
( ) ( )
0
1
2
2 2
2 3 3 P r I h I I P
h
h
∆ − ⋅
]
]
]
]

⋅ ⋅ + ⋅ + ⋅ · ∆


·
− +
În tabelul 1.14 sunt indicate valorile de calcul ale factorilor k’, k”, determinate pentru
parametri medii ai echipamentelor electrice standard.
În tabelul 1.13, ∆ P sunt pierderile suplimentare de putere activă, produse de acţiunea
simultană a regimurilor nesinusoidale şi nesimetrice; P
N
, Q
N
, S
N
– puterea activă, reactivă,
aparentă nominală corespunzătoare echipamentului respectiv [kW, kVAr, respectiv kVA]; I
+
, I


65
Calitatea energiei electrice
valoarea efectivă a curentului de secvenţă pozitivă, respectiv de secvenţă negativă [A]; u
h
-
valoarea relativă, raportată la fundamentală, a armonicii de tensiune de rang h; r – rezistenţa
electrică a liniei electrice de transport, la frecvenţa fundamentală [kΩ ]; ∆ P
0
– pierderi de putere
activă în linia electrică de transport, în regim sinusoidal şi simetric [kW]; k
s

– factor de
nesimetrie negativă de tensiune, definit ca raportul dintre valoarea efectivă a componentei de
secvenţă negativă şi valoarea efectivă a componentei de secvenţă pozitivă a tensiunii.

Tabelul 1.14
Valorile de calcul ale coeficienţilor k’, k”
Grupa echipamentelor de acelaşi tip k’ k”
Turbogeneratoare
Hidrogeneratoare şi motoare sincrone:
• cu înfăşurare de amortizare
• fără înfăşurare de amortizare
Compensatoare sincrone
Transformatoare:
• (35 ⋅ ⋅ ⋅ 220) kV
• (6 ⋅ ⋅ ⋅ 10) kV
Baterii de condensatoare
1,86
0,68
0,27
1,31
0,50
2,67
0,003
1,27
1,12
0,40
1,95
0,30
1,62
0,003
Deoarece valorile factorilor k’, k”, pentru motoarele asincrone, variază într-un interval larg,
în funcţie de puterea nominală, aceştia se determină pentru fiecare caz concret. În tabelul 1.15 [3]
sunt indicate valorile factorilor k’ şi k” pentru motoarele asincrone folosite în diferite ramuri
industriale.
Tabelul 1.15
Valorile coeficienţilor k' şi k", pentru motoare asincrone
Ramura industrială k' k"
Metalurgie 4,10 3,40
Chimie 4,05 3,36
Construcţii de maşini 5,52 4,58
Industrie uşoară 7,01 5,82
Materiale de construcţii 5,06 4,02
Industria, în general 4,46 3,70
1.10.5 Mijloace pentru limitarea emisiei perturbatoare sub formă de nesimetrie
Adoptarea soluţiei pentru simetrizarea sarcinii, la depăşirea valorilor limită admise, în
sistemele electroenergetice industriale, intră în responsabilitatea utilizatorului perturbator.
În mod obişnuit, schemele de simetrizare conduc şi la rezolvarea problemelor de
compensare a puterii reactive. Conectarea instalaţiilor de simetrizare se face numai după
rezolvarea problemelor determinate de eventuala existenţă a regimului nesinusoidal.
Pentru limitarea nesimetriilor determinate de utilizatorii dezechilibraţi sunt posibile, în
principiu, două soluţii:
• reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor utilizatorului pentru a asigura o
simetrizare a sarcinii;
• utilizarea unor scheme speciale de simetrizare.
66
Calitatea energiei electrice
Reconfigurarea schemei de alimentare astfel încât să se asigure o încărcare practic egală a
fazelor (simetrizare naturală) este, de cele mai multe ori, cea mai eficientă soluţie, antrenând
costuri relativ reduse.
Schemele de simetrizare pot fi realizate în două moduri:
• cu transformatoare monofazate;
• cu compensare (schemă Steinmetz).
Pentru a asigura simetrizarea sarcinii, transformatoarele monofazate pot fi conectate în
schema Scott (fig. 1.41) sau în V (fig. 1.42) [27].

A
B
C
M
Receptor
bifazat
C
q
I
C
I
B
I
A
I

n
n
n⋅
3

U
1
U
2
U

A’

C’

B’

I

C

A

B

M
A’

B’

U
2
U
1
U

Fig. 1.41 − Schema de compensare cu transformatoare Scott şi
diagrama fazorială corespunzătoare.
C’

În schema cu transformatoare Scott (fig. 1.41), dacă bateria de condensatoare C
q
este
dimensionată astfel încât să asigure compensarea completă a puterii reactive necesară
receptorului bifazat şi dacă numărul de spire al transformatoarelor (în primar şi în secundar)
corespunde valorilor indicate în figura 1.41, curenţii de fază, în raport cu curentul absorbit de
receptorul bifazat, au valorile
. ) 3 / 1 1 ( ; ) 3 / 1 1 ( ; ) 3 / 2 ( I I I I I I
C B A
⋅ − · ⋅ + · ⋅ · (1.59)
Se observă faptul că, deşi nu conduce la o simetrizare completă, utilizarea
transformatoarelor Scott asigură încărcarea celor trei faze ale reţelei electrice de alimentare,
reducând, în cele mai multe cazuri, nesimetria determinată de receptorul bifazat până la un
nivel admis. În schema din figura 5.47 este indicată şi diagrama fazorială a tensiunilor din
circuit.
Conectarea în V a două transformatoare monofazate identice (fig.1.42) şi alimentarea
receptorului bifazat cu tensiunea rezultată prin înserierea înfăşurărilor secundare, asigură
încărcarea celor trei faze ale reţelei electrice de alimentare, iar valorile curenţilor (în cazul unei
compensări integrale a puterii reactive necesară receptorului bifazat, prin alegerea adecvată a
bateriei C
q
) rezultă:
I
A
= I ; I
B
= −2⋅ I ; I
C
= I . (1.60)
Deşi nu asigură încărcarea egală a celor trei faze, utilizarea schemelor cu transformatoare
în V determină, în cele mai multe dintre cazuri, limitarea nesimetriilor până la valori impuse.
67
Calitatea energiei electrice

Fig. 1.42 −Schema de compensare cu
transformatoare conectate în V.
A
B
C
Receptor
monofazat
C
q
I
C
I
B
I
A
I

I

U
1
U
2
U

A’

C’

B’

A

B

C

U
2
U
1
U

I
A
=I
C
I
B
= −2⋅I
A
În schema din figura 1.42 este indicată şi diagrama fazorială a curenţilor şi tensiunilor din
schema de compensare.
Schema de simetrizare cu compensare (schema Steinmetz) – figura 1.43 – cuprinde bateria
de condensatoare C şi bobina L, dimensionate astfel încât curenţii de fază I
A
, I
B
şi I
C
să fie egali
ca modul şi defazaţi între ei cu 2⋅ π /3 (se consideră că bateria de condensatoare C
q
asigură
compensarea integrală a puterii reactive necesară receptorului bifazat).
Pentru a se asigura simetrizarea sarcinii este necesară compensarea completă a puterii
reactive necesară receptorului bifazat, iar valorile bateriei de condensatoare C şi a bobinei L
trebuie să fie determinate din relaţiile:
2
2
3
;
3
N
N
U
P
C
P
U
L
⋅ ω ⋅
·
⋅ ω

·
, (1.61)
în care U
N
este tensiunea nominală a reţelei (tensiune între faze), iar P este puterea activă
absorbită de receptorul bifazat.
În schema din figura 1.43 este indicată şi diagrama fazorială a tensiunilor şi curenţilor din
circuit.
Capacitatea bateriei de condensatoare C
q
, necesară compensării puterii reactive a
receptorului bifazat, se determină în funcţie de puterea P şi factorul de putere λ = cosϕ
Deoarece puterea activă P a consumatorului este, în general, variabilă, schema din figura 1.43
trebuie să cuprindă elemente reglabile C
q
, C şi L cu control automat, pentru a asigura
simetrizarea. Reglarea în trepte a elementelor variabile poate conduce la variaţii ale tensiunii în
reţea la fiecare comutaţie.
2
tan
U
P
C
q
⋅ ω
ϕ ⋅
· (1.62)
68
Calitatea energiei electrice
În cazul în care este necesar un control permanent al nivelului de nesimetrie, sunt
disponibile şi scheme de reglare cu susceptanţe variabile în mod continuu utilizând, de
exemplu, tehnologie TCS (Thyristor Controlled Susceptances). Aceste scheme pot fi integrate
într-o instalaţie inteligentă de filtrare, compensare şi simetrizare.

3
×
2
3
0
/
4
0
0

V
;

5
0

H
z

A B
C
Receptor
bifazat
C
L
C
q
I
A
I
B
I
C
I
AB
I
BC
I
CA
I
CA
A
B
C
U
A
U
B
U
C
U
AB
U
BC
U
CA
I
AB
I
BC
I
A
I
C
I
B
I
CA
O

Fig. 1.43 − Schema de compensare cu bobină
şi condensator.

1.11 Concluzii
Calitatea alimentării cu energie electrică, în special aspectele legate de continuitatea în
alimentare (calitatea serviciului de alimentare), a constituit întotdeauna o preocupare deosebită,
întreruperile fiind generatoare de daune în industrie sau neplăceri în alimentarea consumatorilor
rezidenţiali.
În ultimul timp, procesele tehnologice specifice industriei moderne foarte sensibile la
abateri faţă de calitatea normată a energiei electrice, au adus în actualitate şi calitatea curbei de
tensiune. În cele mai multe cazuri abaterile de la regimul sinusoidal şi simetric sunt însoţite de
daune la producător, operatorul de reţea, diferenţiate în funcţie de caracteristicile utilizatorilor
RET sau RED, la consumator prin nerealizarea producţiei, reducerea calităţii produselor
realizate, reducerea productivităţii, rebuturi în producţie, defecte în echipamente, perturbarea
procesului tehnologic pe durate mult superioare duratei întreruperii, accidente, cheltuieli
suplimentare pentru salarii, materii prime, energie etc.
Stabilirea indicatorilor la care un utilizator este sensibil, analiza domeniului lor de variaţie
într-un nod dat al sistemului electroenergetic, precum şi deciziile privind creşterea nivelului
calităţii energiei electrice furnizate, prezintă un interes deosebit pentru utilizatorii finali, dar şi
pentru operatorii de producere, transport, distribuţie şi furnizarte.
Analizele realizate trebuie să pună în evidenţă caracteristicile calitative ale energiei
electrice posibil a fi furnizată în mod normal utilizatorilor, iar aceştia vor putea decide dacă
69
Calitatea energiei electrice
acestea corespund exigenţelor lor sau este necesară efectuarea de investiţii, la furnizor pentru
creşterea nivelului de calitate sau în cadrul sistemului propriu pentru creşterea imunităţii.
Bibliografie
[1] *** Electromagnetic compatibility (EMC). Part 2: Environment. Section 1: Description on the environment –
Electromagnetic environment for low – frequency conducted disturbances and signalling in power suply systems.
CEI 1000 – 2 – 1.
[2] *** Guide de l'ingénierie électrique de réseaux internes d'usines, Technique & Documentation, Electra
Paris, 1986.
[3] Golovanov Carmen, Albu Mihaela, Probleme moderne de măsurare în electroenergetică, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2001.
[4] Dugan R.C. ş.a., Electrical Power Systems Quality, Second Edition, McGraw-Hill, 2002.
[5] *** Electromagnetic compatibility (EMC), Part 4-30: Testing and measurement techniques −Power quaity
measurement methods, IEC 61000-4-30/2007
[6] *** Codul tehnic al reţelei electrice de transport, Bucureşti, 2004
[7] *** Electromagnetic Compatibility (EMC) – Part 4: Testing and measurement techniques – Secţion 15:
Flickermeter – Functional and design specifications, IEC 61000 – 4 – 15/1997.
[8] *** Compatibilité électromagnétique: Part 4:Techniques d’essai et de mesure. Section 7: Guide général relatif
aux mesures d’harmoniques et d’interharmoniques, ainsi qu’à l’appareillage de mesure, applicable aux réseaux
d’alimentation et aux appareils qui y sont raccordés, CEI 1000 – 4 – 7.
[9] Bagginni A. ş.a., Handbook of Power Quality, John Wiuley & Sons, lth, Chichester, UK, 2007
[10] *** UCTE Operation Handbook, 2004.
[11] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems, SR EN 50160/2007.
[12] Bulac C., Eremia M., Dinamica sistemelor electroenergetice, Editura PRINTECH, Bucureşti, 2006.
[13] Iordache Mihaela, Conecini I., Calitatea energiei electrice, Editura tehnică, Bucureşti, 1997.
[14] Albert Hermina, Florea I., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilro industriale, Editura tehnică,
Bucureşti, 1987.
[15] Eremia M., Electric power systems. Electric networks, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
[16] Grigsby L.L., Electric power engineering Handbook, CRC press IEEE 1998, New York.
[17] Borisov B.P. ş.a., Povâşenie efectivnosti ispolzovania elektroenergii, Kiev, Naukova Dumka, 1990.
[18] Fransua Al. ş.a., Maşini şi sisteme de acţionări electrice.Probleme fundamentale, Editura tehnică, Bucureşti,
1978.
[19] *** Electromagneticcompatibility (EMC) − Part 2: Environment − Section 8 − Voltage dips and
short interruptions on public electric power supply systems with statistical measurement results,
IEC 61000−2−8/2000.
[20] Beaulieu G. ş.a., Recommending Power Quality Indices and Oqjectives in the Context of an
Open Electricity Market, Rap. CIGRE 2003.
[21] *** IEEE Recommended Practice on Monitoring Power Quality, IEEE 1159–1995.
[22] *** Schaltanlagen, 10.Auflage, ABB Calor Emag Taschenbuch, 1999.
[23] *** Voltage Sag Indices – Working document for IEEE P1564, November 2001.
[24] Mihăileanu C., Potlog D.M., Goluri de tensiune în sisteme electroenergetice. Efecte asupra consumatorilor,
Editura Tehnică, Bucureşti 1979.
[25] Rahmatian F., Gurney J.H., Vandermaar J.A., Portable 500 kV optical voltage transducer for on-site
calibration of HV voltage transformers without de-energization, Rap. CIGRE A3-103, 2006.
[26] *** Guide to quality of electrical supply for industrial installations, Part 4: Voltage unbalance, UIE
Edition, 1998, Prepared by "Power Quality" Working group WG2.
[27] Golovanov N., Şora I., Electrotermie şi electrotehnologii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
70
Calitatea energiei electrice
2
2.1 Aspecte generale
Elementele componente ale unui sistem energetic sunt concepute să funcţioneze în
regim sinusoidal, în care curbele tensiunilor şi curenţilor electrici din circuit au formă
sinusoidală, cu frecvenţa egală cu cea nominală. În realitate, în prezent, în cele mai multe
dintre nodurile sistemului electroenergetic, formele curbelor de curent electric şi a
tensiunilor prezintă distorsiuni faţă de o curbă sinusoidală.
Abaterea periodică a curbei de variaţie a curentului electric sau curbei de
variaţie
ai tensiunii de la forma sinusoidală se numeşte distorsiune sau deformare [2.1, 2.2].
Distorsiunea este determinată de neliniarităţi ale elementelor componente ale
sistemului electroenergetic. Caracteristicile neliniare ale receptoarelor utilizatorului sunt
cauza cea mai frecventă a aparitiei distorsiunilor curbei de curent electric, ceea ce
antrenează distorsiuni ale curbei tensiunii de alimentare [2.3]. În analiza regimurilor
distorsionate (nesinusoidale) se consideră că la realizarea generatoarelor din centralele
electrice au fost adoptate măsuri adecvate, astfel încât, la bornele acestora, tensiunile
prezintă o variaţie sinusoidală [2.4].
Odată cu dezvoltarea sistemelor de comandă şi control cu ajutorul semiconductoarelor
de putere, sursele de curenţi distorsionaţi au cunoscut o largă răspândire, astfel că prezenţa
în sistemul energetic a acestor curenţi impune necesitatea adoptării de măsuri pentru
depistarea surselor, evaluarea nivelului distorsiunilor, analiza efectelor şi adoptarea de
măsuri pentru limitarea daunelor, atât în reţeaua electrică, cât şi la consumatorii conectaţi în
reţeaua poluată armonic.
În vederea evaluării efectelor distorsiunii curenţilor electrici şi a tensiunilor, o atenţie
specială trebuie acordată stabilirii unor indicatori adecvaţi care să definească nivelul de
distorsiune, precum şi a nivelului admisibil al acestor indicatori.
În cazul regimurilor periodice (caracterizate de mărimi care se repetă cu o perioadă
determinată de frecvenţa de lucru a sistemului), curbele distorsionate pot fi considerate ca o
suprapunere de oscilaţii sinusoidale, cu frecvenţe multiplu întreg al frecvenţei fundamentale,
conform teoriei elaborate de Fourier. În aceste condiţii, analiza curbelor distorsionate se
poate face în domeniul frecvenţă, prin evaluarea mărimilor caracteristice oscilaţiilor
componente (armonice). Acest mod de evaluare este în prezent larg utilizat şi stă la baza
71
Regim deformant
Calitatea energiei electrice
metodelor actuale de măsurare, analiză şi evaluare a măsurilor de limitare a nivelului de
distorsiune.
Sistemele moderne de achiziţie de date, de calcul şi de execuţie au permis elaborarea de
metode de control în timp real al formei curbelor de tensiune şi de curent electric, astfel
încât apare necesară evaluarea nivelului de distorsiune în domeniul timp.
Sistemele receptoare finale de energie electrică, la o altă frecvenţă decât cea nominală
(sisteme de utilizare alimentate prin intermediul convertoarelor de frecvenţă), au determinat
apariţia în sistemelor electroenergeice a unor curbe distorsionate, care pot conţine
componente sinusoidale cu frecvenţa diferită de multiplu întreg al frecvenţei fundamentale,
numite interarmonice [2.5].
2.2 Indicatori ai regimului nesinusoidal
2.2.1 Indicatori în domeniul timp
Indicatorii în domeniul timp [2.6, 2.7] sunt larg utilizaţi pentru o primă evaluare a
formei curbei distorsionate. Aceşti indicatori nu pot fi utilizaţi exclusiv, având în
vedere faptul că nu pot caracteriza univoc forma curbei analizate.
a) Valoarea efectivă
Atât pentru o curbă de formă sinusoidală, cât şi în cazul curbelor nesinusoidale
(fig. 2.1), valoarea efectivă U a unei curbe de tensiune, aplicată la bornele unui rezistor
liniar, este o măsură a efectului termic rezultat în rezistor:

⋅ ⋅ ·
T
t u
T
U
0
2
d
1
,
(2.1)
în care u defineşte variaţia în timp a tensiunii (valoare instantanee), T −intervalul de
integrare (de regulă, o perioadă).
În mod identic, valoarea efectivă I a curentului electric este o măsură a efectului
termic într-un rezistor liniar, parcurs de curentul electric i

⋅ ⋅ ·
T
t i
T
I
0
2
d
1
,
(2.2)
Fiind o mărime medie, valoarea efectivă nu caracterizează, în mod univoc, o curbă
distorsionată; curbe de forme diferite pot avea aceeaşi valoare efectivă. Ca exemplu, în
figura 7.1 sunt reprezentate două curbe distorsionate, de formă diferită, dar având
aceeaşi valoare efectivă.
b) Valoarea medie pe o semiperioadă
Este o măsură a nivelului tensiunii continue ce poate fi obţinută în urma redresării
unui semnal alternativ

⋅ ⋅ ·
2 /
0
2 / 1
d
2
T
med
t u
T
U
,
(2.3)
72
Calitatea energiei electrice
în care T este perioada semnalului alternativ.
Dacă valorile medii pe o semiperioadă ale semiperioadelor succesive ale semnalului
nu sunt egale, rezultă că semnalul prezintă o componentă continuă de amplitudine egală
cu diferenţa celor două valori. Este important de menţionat faptul că, în sistemul
electroenergetic, cu sistemele actuale de măsurare a tensiunilor şi a curenţilor electrici,
prin intermediul transformatoarelor de măsurare de tip electromagnetic, nu poate fi
pusă în evidenţă componenta continuă a semnalului.

t
u(t)
u
M
0
u(t)
b)
u(t)
u
3
(t)
t
a)
Fig. 2.1 − Forma curbelor distorsionate:
a) armonica de rang 3 în opoziţie de fază cu armonica fundamentală;
b) armonica de rang 3 în fază cu armonica fundamentală.
u
M

u(t)
u
1
(t)
u
3
(t)
u
3
(t)
În cazul semnalelor fără componentă continuă, valoarea medie pe o semiperioadă
poate fi determinată şi ca valoare medie pe o perioadă a modulului semnalului.
c) Factorul de vârf
Se defineşte ca raportul dintre valoarea maximă (amplitudinea u
M
a curbei nesinusoidale
periodice) şi valoarea efectivă U a acesteia:
U
u
k
M
v
· , (2.4)
În cazul curbelor întâlnite în sistemele electroenergetice, factorul de vârf poate
avea valorile:
• pentru o curbă sinusoidală, 2 ·
v
k ;
• pentru o curbă ascuţită (fig. 2.1 a)),
v
k
> 2 .
• pentru o curbă aplatisată (fig. 2.1.b)),
v
k
< 2 .
73
Calitatea energiei electrice
Curbele de tensiune caracterizate de un factor de vârf
v
k > 2 pot determina solicitări
periculoase ale izolaţiei echipamentelor electrice.
d) Factorul de formă
Se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a curbei şi valoarea medie pe jumătate de
perioadă U
med1/2
2 / 1 med
f
U
U
k ·
, (2.5)
Pentru curbe întâlnite în sistemele electroenergetice factorul de formă poate avea valorile:
• pentru o curbă sinusoidală, k
f
= 1,11;
• pentru o curbă periodică mai ascuţită decât o sinusoidă (fig. 2.1 a)), k
f
> 1,11;
• pentru o curbă periodică mai aplatisată decât o sinusoidă (fig. 2.1 b), k
f
< 1,11.
2.2.2 Indicatori în domeniul frecvenţă
Descompunerea în componente armonice a unei curbe distorsionate periodice
permite definirea acesteia prin mărimi caracteristice ale componentelor armonice. După
cum se ştie, utilizând descompunerea în serie Fourier, orice curbă distorsionată
periodică poate fi descompusă sub forma [2.1]


·
+ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + ·
1
1 0
) α ω sin( 2 ) (
h
h h
t h U U t u
,
(2.6)
în care U
0
este componenta continuă a curbei, U
h
−valoarea efectivă a armonicei de
rang h, α
h
−defazajul armonicei de rang h faţă de o origine de referinţă.
Având în vedere faptul că, în reţeaua electrică, condiţia de periodicitate a
fenomenului nu este îndeplinită (cubele de tensiune şi de curent electric prezintă
variaţii datorită variaţiei sarcinii electrice), utilizarea relatiei (2.6) este valabilă numai
pe intervalele în care mărimile electrice pot fi considerate periodice.
Pe baza descompunerii (2.6) sunt utilizaţi o serie de indicatori care definesc
componenţa spectrală a curbei distorsionate. Fiecare dintre indicatorii din domeniul
frecvenţă nu pot caracteriza univoc o curbă distorsionată, ceea ce impune utilizarea mai
multor indicatori.
a) Reziduul deformant
Se calculează ca valoare efectivă a armonicelor semnalului analizat:
...
2
3
2
2
2
0
2
1
2
+ + + ≅ − · Y U U U u U
d
.
(2.7)
74
Calitatea energiei electrice
Reziduul deformant este o măsură a efectului termic determinat de componentele
armonice ale semnalului distorsionat.
b) Nivelul armonicei
Se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a armonicei de rang h şi valoarea
efectivă a armonicei fundamentale (de rang 1):
1
γ
U
U
h
h
·
. (2.8)
Nivelul armonicei este un indicator important pentru evaluarea nivelului de
distorsiune, fiind normate valorile sale maxim admise în curba tensiunii, în nodurile
sistemului electroenergetic.
c) Factorul de distorsiune
Se defineşte ca raport între reziduul deformant al semnalului şi valoarea efectivă a
armonicei fundamentale:
1
U
U
THD
d
·
. (2.9)
Factorul de distorsiune THD (Total Harmonic Distortion) este unul dintre
indicatorii utilizaţi pentru evaluarea nivelul de distorsiune, fiind normate valorile
maxim admise în nodurile reţelei electrice.
d) Spectrul armonic
Spectrul este reprezentarea grafică a nivelului armonicelor unui semnal distorsionat
în funcţie de rangul lor. Acest grafic nu caracterizează complet dezvoltarea în serie
Fourier, deoarece nu dă informaţii asupra fazei iniţiale a armonicelor, fiind necesar, în
general, şi un grafic care să indice spectrul fazelor unghiurilor iniţiale.
2.3 Surse de perturbaţii sub formă de curenţi distorsionaţi
Principalele surse de curenţi distorsionaţi din reţelele electrice sunt elementele
semiconductoare, utilizate pentru controlul şi comanda proceselor tehnologice. Ca
exemplu, în tabelul 2.1 [2.4, ] sunt indicate formele curenţilor electrici absorbiţi de
diferite circuite cu elemente semiconductoare.
Specific sistemelor de redresare este faptul că rangul h al armonicelor care apar în
reţeaua electrică de alimentare depinde de numărul p de pulsuri ale redresorului
conform relaţiei:
, 1 t ⋅ · p m h
. (2.10)
în care m = 1, 2, …..

75
Calitatea energiei electrice
Tabelul 7.1
Factori de distorsiune pentru diferite tipuri de receptoare cu elemente semiconductoar
Tipul de sarcină Forma curentului
Factor de
distorsiune
Alimentare monofazată
(redresor şi condensator
de filtrare)
80%
(rangul 3
predominant)
Convertor
semicomandat
valori ridicate ale
armonicelor de rang
2, 3, şi 4, pentru
sarcini reduse
Convertor cu 6 pulsuri,
filtru pur capacitiv
80%
Convertor cu 6 pulsuri,
filtru capacitiv şi
inductivitate serie
( > 3%) sau motor de
tensiune continuă
40%
Convertor cu 6 pulsuri
şi inductivitate mare
pentru netezirea
curentului
28%
Convertor cu 12 pulsuri
15%
Variator de tensiune
alternativă
Variază în funcţie de
unghiul de intrare în
conducţie
76
Calitatea energiei electrice

Astfel, pentru redresorul trifazat dublă alternanţă (fig. 2.2), des întâlnit în practică,
armonicele care apar sunt de rang 5, 7, 11, 13, 17, 19 ….. Dacă se are în vedere şi
faptul că amplitudinea armonicilor scade odată cu rangul acestora, rezultă că una dintre
cele mai eficiente metode de reducere a nivelului de poluare armonică este utilizarea
unor sisteme de redresare cu multe pulsuri. Totuşi, utilizarea sistemelor de redresare cu
mai mult de 12 pulsuri poate conduce la apariţia în reţeaua electrică de alimentare a
unor armonice, numite necaractersistice, care nu corespund regulii indicată în relaţia
(7.10), fiind datorate imperfecţiunilor din procesul de redresare, determinate de mici
diferenţe ale caracteristicilor redresoarelor.

0 0,005 0,01 0,015 0,02 0,025 0,03 0,035 0,04 t [s]
i [A]
20
15
10
5
0
− 5
−10
− 15
− 20
A B C
C
f
M
3 ~
Circuit intermediar
Redresor de tensiune continuă Invertor
3
×
2
3
0
/
4
0
0

V
;

5
0

H
z

a)
i
A
Fig. 2.2 − Redresor trifazat dublă alternanţă în cadrul unui convertor de
frecvenţă care alimentează un motor asincron a) şi forma curentului electric
absorbit din reţeaua de alimentare.

Caracteristicile principale ale receptoarelor neliniare cu semiconductoare de putere
sunt indicate în tabelul 2.2 [7.2].
O sursă importantă de armonice în reţeaua electrică o reprezintă circutele
magnetice funcţionând în zona de saturaţie. Ca exemplu, în figura 2.3 [2.1] este
indicată forma curentului electric absorbit de o bobină cu carateristică neliniară,
alimentată cu o tensiune sinusoidală. Curba i(t) a curentului electric prezintă o
importantă componentă de rang 3, în opoziţie de fază faţă de curba curentului electric
fundamental (a se vedea figura 2.1 a))
77
Calitatea energiei electrice

ϕ
i
i
1
i
2
ϕ
2
ϕ
1
ϕ
,
u, i

u
ϕ
i
i
T/4 T/2
3T/2
T
Fig. 2.3 − Forma curentului electric de mers în gol al unei bobine cu miez magnetic cu
caracteristică neliniară.
Tabelul
2.2
Caracteristici ale surselor poluante cu semiconductoare de putere
Sursa poluantă Rangul armonicelor şi amplitudinile
acestora
• Redresoare monofazate
comandate sau semicomandate,
dublă alternanţă cu sarcină
rezistivă sau curent filtrat,
practic continuu la ieşirea din
redresor;
• Montaje cu tiristoare în
antiparalel, cu sarcină rezistivă;
−armonice de rang impar;
− amplitudinea armonicelor descreşte odată
cu creşterea rangului lor;
− dispariţia unor frecvenţe pentru diferite
valori ale unghiului de intrare în conducţie a
mutatoarelor, în cazul redresării
semicomandate sau comandate.
• Redresoare monofazate, simplă
alternanţă, cu sarcină rezistivă
sau curent filtrat, practic
continuu la ieşire.
−armonice de rang par şi impar;
− amplitudinea armonicelor scade odată cu
creşterea rangului lor.
• Redresoare hexafazate, dodeca-
fazate, cu p faze.
−armonice de rang h = m

⋅ p t 1 (m = 1, 2,
3...);
− amplitudinea armonicelor scade odată cu
rangul armonicei, aproximativ după relaţia:
2 , 1
1
h
I
=
I
h
în care I
1
este valoarea efectivă a
fundamentalei, iar h este rangul armonicei;
− dispariţia unor frecvenţe pentru diferite
valori ale unghiului de intrare în conducţie a
mutatoarelor în cazul convertoarelor
semicomandate.
• Instalaţii cu redresoare
comandate, monoalternanţă;
punţi de redresare echipate cu
−armonice pare şi impare;
− amplitudinea armonicelor scade odată cu
creşterea rangului acestora.
78
Calitatea energiei electrice
diode şi tiristoare.
• Compensatoare statice ale
cuptoarelor cu arc electric
−armonice de rang 5, 7, 11, 13, ...;
−amplitudinea armonicei 5 de curent electric
sub 20% din amplitudinea fundamentalei
curentului electric;
− amplitudinea armonicelor scade cu
creşterea rangului acestora.
• Locomotive electrice cu redre-
soare monofazate
−armonice impare;
− amplitudinea armonicei 3 de curent sub
20% din amplitudinea fundamentalei
curentului electric;
− amplitudinea armonicelor scade cu
creşterea rangului acestora.
Descărcarea corona pe liniile de transport de înaltă tensiune este, de asemenea, una
dintre sursele de poluare armonică în sistemul electroenergetic.
Alte surse de armonice, cu caracteristicile lor, sunt indicate în tabelul 2.3 [2.6].
Tabelul
2.3
Surse de armonice în sistemul electroenergetic
Sursa poluantă Rangul armonicelor şi amplitudinile acestora
• Motoare electrice universale
saturate;
• Tuburi fluorescente.
−armonice de rang impar;
−amplitudinea armonicei 3 sub 15 % din
amplitudinea fundamentalei;
−descreşterea rapidă a amplitudinii
armonicelor la creşterea rangului acestora;
−apariţia armonicelor pare în cazul tuburilor
cu descărcări în vapori metalici, pe durata
încălzirii.
• Televizoare în culori
a) sisteme utilizând redresarea ambelor
alternanţe:
- armonice impare;
- amplitudinea armonicei 3 de curent
poate atinge 80% din amplitudinea
fundamentalei curentului electric;
- amplitudinea armonicelor scade cu
creşterea rangului acestora.
b) sisteme utilizând redresarea unei singure
alternanţe:
- armonice de rang par şi impar;
- amplitudinea armonicei doi de curent
sub 45 % din amplitudinea
fundamentalei curentului electric;
79
Calitatea energiei electrice
- amplitudinea armonicelor scade cu
creşterea rangului acestora.
• Cuptoare cu arc electric −armonice de rang par şi impar;
−amplitudinea armonicei 2 de curent, circa 5
% din fundamentala curentului electric;
−amplitudinea armonicelor scade cu
creşterea rangului acestora.
De menţionat faptul că elementele reactive liniare determină amplificări ale dis-
torsiunii unora dintre mărimile electrice. De exemplu, condensatorul liniar la bornele
căruia se aplică tensiune sinusoidală determină un curent sinusoidal, însă alimentat cu
o tensiune nesinusoidală, curentul rezultă nesinusoidal, dar cu un nivel de deformare
superior tensiunii de la borne. De asemenea, bobina liniară, parcursă de curent
sinusoidal, conduce la apariţia la borne a unei tensiuni sinusoidale, însă parcursă de
curent nesinusoidal determină o tensiune nesinusoidală, cu un nivel de deformare
superior curentului care o parcurge.
2.4 Efecte ale regimurilor nesinusoidale în reţeaua electrică
Creşterea ponderii elementelor neliniare în sistemele electroenergetice, atât ca
puteri instalate, cât şi ca tipuri de echipamente, conduce la creşterea nivelului de
poluare armonică a acestora, cu amplificarea efectelor negative determinate de prezenţa
armonicelor în reţeaua electrică.
Din punct de vedere practic, pot fi puse în evidenţă două tipuri de daune datorate
prezenţei regimurilor nesinusoidale în reţeaua electrică:
• efecte datorate circulaţiei curenţilor armonici;
• efecte datorate tensiunilor armonice.
2.4.1 Efecte datorate circulaţiei curenţilor armonici
a) Circulaţia curenţilor armonici în reţeaua electrică
Circulaţia curenţilor armonici este însoţită de pierderi active în elementele parcurse de
curentul electric. Nivelul acestor pierderi, depinde atât de amplitudinea componentelor
spectrale, cât şi de frecvenţa acestora. Acest tip de pierderi apar, în special, în reţelele de
transport şi de distribuţie.
În ipoteza neglijării componentei continue, pierderile active în circuitele parcurse de
curent electric pot fi calculate din relaţia [2.6, 2.8]:


·
⋅ ⋅ ·
1
2
max
2
3
h
h h Cu
I R P
,
(2.11)
în care I
max h
este amplitudinea armonicii de rang h; R
h
– rezistenţa electrică a elementului,
calculată pentru frecvenţa armonicii de rang h.
Un element parcurs de curent alternativ prezintă rezistenţa electrică R
c.a.
calculată din
relaţia
) 1 (
. . . . p s c c a c
r r R R + + ⋅ · (2.12)
80
Calitatea energiei electrice
,
în care R
c.c.
este rezistenţa electrică în curent continuu; r
s
– factor care ia în consideraţie efectul
pelicular (skin effect); r
p
–factor care ţine seama de efectul de proximitate.
Dacă se neglijează variaţia cu frecvenţa a rezistenţei electrice, adică se consideră faptul că,
indiferent de rangul armonicii, R
1
= R
h
, R
1
fiind rezistenţa conductorului pentru armonica
fundamentală, relaţia (2.11) poate fi scrisă sub forma:
( ) [ ]
2 2
1 max 1
1
2
max 1
1
2
3
2
3
I
k
k Cu
THD I R I R P + ⋅ ⋅ ⋅ · ⋅ ⋅ ·


·
,
(2.13)
în care THD
I
este factorul de distorsiune al curbei curentului electric.
Relaţia (2.13) pune în evidenţă faptul că pierderile active în elementele conductoare pot
creşte mult în cazul funcţionării sistemului în regim periodic nesinusoidal, comparativ cu
regimul sinusoidal normal.
b) Funcţionarea transformatoarelor trifazate în reţele electrice poluate
armonic
Datorită creşterii rezistenţei electrice a înfăşurărilor odată cu rangul armonicelor de curent
electric poate să rezulte creşterea pierderilor de putere activă în materialul conductor .
Principalul efect al funcţionării unui transformator electric în regim nesinusoidal îl
reprezintă ridicarea temperaturii datorită pierderilor suplimentare în înfăşurări şi în miez.
Pentru a evita depăşirea temperaturii maxim admise de fabricant, este necesară reducerea
încărcării, (denominarea transformatorului) respectiv aplicarea unui “factor de depreciere k
t
a
puterii nominale”
S = k
t
⋅ S
N
, (2.14)
în care S este puterea aparentă în regim nesinusoidal; S
N
−puterea nominală a transformatorului.
Nivelul de denominare al transformatorului se ia în consideraţie prin factorul k, ce permite
o evaluare a încălzirii suplimentare a transformatoarelor parcurse de curenţi deformaţi [2.6]


·
·

·
M
h
h
M
h
h
I
I h
k
1
2
1
2
) (
) (
,
(2.15)
în care I
h
este valoarea efectivă a armonicii de rang h a curentului electric ce parcurge
înfăşurările transformatorului, iar M −numărul maxim de armonice luate în considerare.
c) Încărcarea conductorului neutru
În instalaţiile de joasă tensiune, cu conductor neutru şi încărcare echilibrată pe faze,
existenţa surselor de curenţi armonici determină circulaţia prin conductorul neutru a unui curent
armonic i
0
obţinut prin însumarea armonicelor de rang 3⋅ m:


·
⋅ ⋅
β + ⋅ ω ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
1
3 1 3
0
) 3 sin( 2 3
m
m m
t I i
.
(2.16)
Valoarea efectivă a curentului care parcurge conductorul neutru, în acest caz, rezultă:
81
Calitatea energiei electrice


·

·
1
2
3 max
0
.
2
3
m
m
I I
,
(2.17)
în care I
max3⋅ m
este amplitudinea armonicei de rang k=3⋅ m.
Curentul de armonică 3⋅ m se suprapune peste cel determinat de o eventuală nesimetrie a
curenţilor sistemului şi, în consecinţă, poate apărea o supraîncălzire a conductorului, mai ales
din cauza faptului că aria secţiunii transversale a acestuia, în construcţiile uzuale, este
inferioară celei corespunzătoare conductoarelor de pe fazele active.
Problema supraîncălzirii conductorului neutru apare în special în reţelele de distribuţie de
joasă tensiune, în care o pondere însemnată a consumatorilor o reprezintă sistemele de calcul şi
instalaţiile de iluminat cu descărcări în gaze şi vapori metalici; acestea se caracterizează printr-
o valoare ridicată a armonicei de rang 3 (γ
i3
poate atinge 80%), astfel că prin conductorul
neutru vor circula curenţi de intensitate ridicată. Având în vedere că acest conductor nu este
prevăzut cu sisteme de protecţie, riscul de supraîncălzire şi generare de incendii poate fi impor-
tant.
d) Efecte asupra funcţionării întreruptoarelor şi siguranţelor fuzibile
Distorsiunea curentului electric afectează funcţionarea siguranţelor fuzibile şi a
întreruptoarelor în mai multe moduri:
• Creşterea pierderilor de putere activă care determină ridicarea temperaturii
elementelor sensibile ale declanşatoarelor termice şi ale altor elemente componente;
• Valorile ridicate ale parametrului di/dt (viteza de variaţie a curentului electric) afectează
eficienţa dispozitivelor de stingere a arcului electric;
• Valorile ridicate ale factorului de vârf determină funcţionarea incorectă a
întreruptoarelor cu declanşatoare electronice, care se bazează pe detectarea maximului curbei
curentului electric.
Distorsiunea curentului electric afectează siguranţele fuzibile, care sunt sensibile la
încălzirile suplimentare determinate de armonice; apare, deci, o translatare a caracteristicii de
funcţionare, iar în cazurile foarte severe, o acţionare intempestivă.
2.4.2 Efecte datorate tensiunilor distorsionate în nodurile reţelei electrice
Prezenţa tensiunilor deformate la barele de alimentare determină daune echipamentelor
alimentate cu această tensiune. Acest tip de daune apar, în special, în echipamentele de utilizare
a energiei electrice, dar sunt întâlnite şi în sistemele de transport şi distribuţie.
Acestea sunt datorate, mai ales, următoarelor efecte:
• Solicitări suplimentare ale izolaţiilor determinate de nivelul tensiunilor armonice din
reţea (valorile tensiunilor depind de amplitudinea şi faza curenţilor armonici injectaţi de diverse
surse, precum şi de existenţa fenomenelor de rezonanţă);
• Pierderi în materialele magnetice, P
Fe
;
• Pierderi în dielectric, P
d
;
• Incorecta funcţionare a unor echipamente datorată prezenţei armonicelor de tensiune
(sisteme de comandă şi control, echipamente sincronizate cu tensiunea reţelei etc.);
a) Pierderile suplimentare în materialele magnetice
Aceste pierderi apar din următoarele cauze:
• fenomenul de histerezis;
82
Calitatea energiei electrice
• existenţa curenţilor turbionari.
Pentru echipamentele monofazate cu caracteristici magnetice liniare (lucrând pe porţiunea
liniară a caracteristicii de magnetizare), prin însumarea pierderilor pe fiecare armonică
rezultă [2.6]:
∑ ∑

·

·
⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ ·
1
2
max
2
1
max
h
h h T
h
p
h
h H Fe
B f a B f a P
, (2.18)
în care f
h
= h⋅ f
1
este frecvenţa armonicei de rang h; a
H
şi a
T
−constante care depind de natura
materialului; p = 1,5 ⋅ ⋅ ⋅ 2,5 −constanta lui Steinmetz, exponent a cărui valoare depinde de
natura materialului; B
max h
−valoarea maximă a inducţiei pentru armonica de rang h.
Inducţia magnetică B
max h
se poate scrie sub forma:
h
U
c B
h
h
max
max
⋅ · , (2.19)
în care U
max h
este amplitudinea armonicii de rang h de tensiune; c – coeficient care are
valoarea:
1
2
1
f S N
c
⋅ ⋅ ⋅ π ⋅
·
.
(2.20)
În relaţia (2.20), S este aria secţiunii transversale a circuitului magnetic; N – numărul de
spire; f
1
– frecvenţa armonicei fundamentale.
Dacă se iau în consideraţie relaţiile (2.19) şi (2.20), relaţia (2.18) se poate scrie şi sub
forma:
∑ ∑

·

·

⋅ + ⋅ ·
1 1
2
max 2
1
max
1
h h
h
p
p
h
Fe
U c
h
U
c P
.
(2.21)
cu
1 1
f c a c
p
H
⋅ ⋅ · (2.22)
şi
2
1
2
2
f c a c
T
⋅ ⋅ · . (2.23)
b) Pierderile în materialele dielectrice
Aceste pierderi sunt localizate în principal în:
• dielectricul condensatoarelor;
• izolaţia liniilor electrice.
Pierderile sunt determinate de componenta activă a curentului electric prin izolaţie şi de
conductivitatea materialului dielectric. Valoarea componentei active a curentului electric este
influenţată de temperatura şi umiditatea mediului înconjurător. Mărimea definitorie pentru
pierderile active în dielectric este tangenta unghiului de pierderi, care pentru armonica de rang
h are valoarea
h
h
h
Q
P
· δ tan
, (2.24)
83
Calitatea energiei electrice
în care P
h
sunt pierderile de putere activă corespunzătoare armonicei de rang h, iar Q
h

puterea reactivă corespunzătoare aceleaşi armonice.
În cazul condensatorului electric, considerat ca element liniar, plasat într-o reţea în care
apar tensiuni nesinusoidale, pierderile dielectrice pe fază pot fi deduse din relaţia:
h
h
h dc
U h f C P δ tan π
1
2
max 1
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·


·
,
(2.25)
în care C este capacitatea electrică a condensatorului; U
max h
−amplitudinea armonicei de rang h
de tensiune.
În cazul liniilor electrice, în condiţii de temperatură şi umiditate normale şi în lipsa
descărcării corona, pierderile dielectrice pot fi calculate cu relaţia:
h
h
h h dl
U C h l f P δ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ π ⋅ ·


·
tan 3
1
2
max 1
,
(2.26)
în care C
h
este capacitatea lineică pe fază corespunzătoare armonicei de rang h (pozitivă,
negativă sau zero, după cum h = 3⋅ m t 1 sau h = 3⋅ m, cu m = 1, 2, 3,...); l – lungimea liniei.
c) Creşterea potenţialului punctului neutru pentru conexiuni în stea ale
transformatoarelor sau ale altor receptoare
Un receptor echilibrat sau un transformator coborâtor, trifazat, conectat într-o
reţea electrică trifazată, echilibrată, cu tensiuni sinusoidale, la frecvenţă fundamentală,
are potenţialul punctului neutru egal cu zero în raport cu pământul, dacă prezintă o
conexiune stea. În cazul în care reţeaua electrică este afectată de un regim periodic
nesinusoidal, la bornele echipamentului se aplică tensiunile armonice:


·
+ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
1
1
; ) α ω sin( 2
h
h h A
t h U u


·

− + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
1
1
)
3
π 2
α ω sin( 2
h
h h B
t h U u
;


·

+ + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·
1
1
)
3
π 2
α ω sin( 2
h
h h C
t h U u
.
(2.27)
Pentru armonicele de rang h= 3⋅ m (m=1,2,3...), în punctul neutru apare un potenţial faţă
de pământ a cărui valoare depinde de raportul dintre impedanţele armonice ale laturii
conexiunii în stea

(fazei active) şi impedanţa conductorului neutru.
Potenţialul faţă de pământ al punctului neutru are valoarea [2.6]:
0
3
3
3
0
3
3
1
1
m
a
m
a
m m
Z
Z
U U


⋅ ⋅

+
⋅ ·
,
(2.28)
84
Calitatea energiei electrice
în care
a
m
Z
⋅ 3
este impedanţa armonică a fazei active;
0
3 m
Z

− impedanţa armonică a
conductorului neutru.
Pentru armonicele de rang h =3⋅ m 1 t , potenţialul faţă de pământ al punctului neutru
rămâne nul.
1.
2. d) Supratensiuni în nodurile reţelei sau la bornele echipamentelor
Creşterea tensiunii în nodurile reţelei electrice sau la bornele echipamentelor poate fi
determinată de:
• rezonanţă pe o armonică de tensiune;
• creşterea potenţialului punctului neutru în cazul conexiunilor în stea a transformatoarelor
din reţeaua electrică sau a receptoarelor trifazate.
e) Efecte asupra funcţionării maşinilor rotative
Efectele armonicelor asupra maşinilor electrice rotative sunt funcţie de:
−tipul maşinii rotative (sincronă trifazată, asincronă mono şi trifazată);
−sursele de armonice din reţeaua electrică la care este racordată maşina.
Principalele efecte negative care apar la maşinile electrice rotative, determinate de
poluarea armonică a reţelei în care sunt conectate sunt:
• Creşterea temperaturii înfăşurărilor şi a miezului magnetic datorate pierderilor
suplimentare în materialul conductor şi în materialele magnetice;
• Modificări ale cuplului maşinii electrice, care conduce la reducerea randamen-
tului acesteia;
• Apariţia de oscilaţii ale cuplului de torsiune pe arborele maşinii electrice, care
contribuie la îmbătrânirea materialului şi la vibraţii suplimentare;
• Modificări ale inducţiei magnetice în întrefierul maşinii datorită armonicelor;
• Interacţiuni între fluxul magnetic determinat de armonica fundamentală şi fluxul
magnetic determinat de armonice.
Au fost puse în evidenţă următoarele aspecte:
−Armonicele de rang h = 3⋅ m nu determină inducţie în întrefier;
−Armonicele de rang h = 3⋅ m t 1 conduc la apariţia în întrefier a unui fazor inducţie
magnetică care se roteşte cu viteza t h⋅ ω
1
în sensul de rotaţie al rotorului, respectiv în
sens contrar şi are amplitudinea proporţională cu amplitudinea curentului armonic de rang h;
−Armonicele determină, în general, creşterea pierderilor de putere activă şi deci
creşterea temperaturii maşinii;
− Armonicele de rang h = 3⋅ m t 1 determină apariţia unui cuplu în sensul de rotaţie,
respectiv în sens contrar, având în vedere că viteza relativă de rotaţie a fazorului inducţie
magnetică în raport cu rotorul este:

1 1
ω 3 ω ) 1 ( ⋅ ⋅ t · ⋅ t m h 
, la maşinile sincrone;
1 1
ω ) 3 ( ω ) 1 ( ⋅ t ⋅ t · ⋅ + t s m s h 
, la maşinile asincrone (cu s s-a notat
alunecarea maşinii asincrone);
−Apar cupluri pulsatorii cu frecvenţa t (3⋅ m t s)⋅ f
1
la maşinile asincrone şi t 3⋅ m⋅ f
1
la maşinile sincrone; aceste cupluri acţionează asupra arborelui maşinii şi pot conduce la
rezonanţe mecanice în cazul unor frecvenţe egale cu frecvenţa proprie de vibraţie a arborelui,
amplificând astfel zgomotele şi solicitând suplimentar materialul.
85
Calitatea energiei electrice
Cu o exactitate suficientă din punct de vedere practic, se poate considera că funcţionarea
motorului asincron în regim periodic nesinusoidal este echivalentă cu funcţionarea mai multor
motoare (numărul acestora este egal cu numărul armonicelor existente în tensiunea de
alimentare nesinusoidală), cuplate pe acelaşi ax, dar care sunt alimentate cu tensiuni de valoare
efectivă şi frecvenţe diferite U
1
, U
2
, ... U
h
, respectiv f
1
, f
2
, ... f
h
cu f
h
= h⋅ f
1
(h este rangul ar-
monicei).
Alunecarea corespunzătoare armonicei de rang h a curentului absorbit din reţea se poate
calcula cu relaţia simplificată [2.6]:
h
s
h
1
1 ≅ , (2.29)
în care semnul „−” se referă la armonicele care formează un sistem de succesiune pozitivă (h =
3⋅ m + 1), iar semnul „+” la armonicele corespunzătoare sistemelor de succesiune negativă (h =
3⋅ m −1).
Fiecare armonică determină cupluri motoare sau rezistente, care se adaugă sau se scad (în
funcţie de acţiunea lor) la cuplul principal generat de armonica fundamentală.
Dacă se consideră, mai întâi, acţiunea unei armonice de succesiune pozitivă, acesteia îi
corespunde alunecarea s = 1 −1/h .
Pentru toate alunecările cuprinse între limitele s = 1şi s = 1 −1/h rotorul se roteşte cu o
viteză inferioară celei a armonicei şi atunci armonica tensiunii electromotoare de rang h va
determina un cuplu motor. Pentru alunecările cuprinse între limitele s = 1 − 1/h şi s = 0,
rotorul se învârteşte cu o viteză superioară armonicei de rang h şi va apărea un cuplu rezistent.
Cuplul motor al armonicei se va adăuga la cuplul principal, iar cuplul rezistent se va scădea.
Dacă reţeaua electrică de alimentare este caracterizată de o distorsiune mai mare, poate
apărea necesitatea reducerii încărcării maşinii (o denominare a puterii motorului cu 5 ⋅ ⋅ ⋅ 10%
poate fi impusă în cazuri foarte defavorabile).
O problemă specifică apare în cazul acţionărilor cu viteză variabilă (AVV), unde
motoarele sunt alimentate prin intermediul convertoarelor statice de frecvenţă. Acestea (mai
puţin cele care conţin invertoare cu comandă PWM) realizează o tensiune puternic distorsionată
care poate conduce la puternice solicitări termice şi mecanice ale motorului de acţionare. În
aceste situaţii, este necesar să se analizeze posibilităţile practice de reducere a perturbaţiilor şi
limitele de solicitare ale motorului.
f) Efecte ale regimului periodic nesinusoidal asupra echipamentelor
electronice
Echipamentele electronice utilizate în sistemele de reglare sunt, în general, alimentate cu
tensiune sinusoidală, dar ele însele pot constitui surse poluante pentru reţeaua la care sunt
conectate, datorită modului specific de modificare a mărimilor controlate (reglare de fază,
reglare de durată etc.).
La aplicarea, la bornele acestor echipamente, a unei tensiuni nesinusoidale, caracteristicile
tehnice ale instalaţiei sunt modificate, putând determina efecte negative asupra comenzilor şi o
funcţionare necorespunzătoare a echipamentului [2.2].
Poluarea armonică afectează echipamentele electronice prin mai multe mecanisme, dintre
care cele mai importante sunt următoarele:
• Posibilitatea trecerilor multiple prin zero ale curbei de tensiune ca urmare a distorsiunii
armonice prezintă o problemă gravă deoarece un mare număr de circuite electronice îşi bazează
funcţionarea pe sincronizarea cu trecerile prin zero ale tensiunii reţelei; este evident că dacă
86
Calitatea energiei electrice
apar mai multe astfel de puncte (decât cele considerate pentru armonica fundamentală),
funcţionarea echipamentului este afectată şi acesta nu îşi poate îndeplini în mod corect
funcţiunile. În multe circuite electronice, comutarea dispozitivelor semicoductoare se face la
tensiune zero, pentru a reduce interferenţele electromagnetice şi şocurile de curent; trecerile
multiple prin zero ale curbei de tensiune pot afecta, şi în acest caz, funcţionarea corectă a
echipamentelor;
• Amplitudinea curbei de tensiune, respectiv valoarea factorului de vârf trebuie avute în
vedere deoarece unele surse electronice utilizează această informaţie pentru a asigura
încărcarea condensatorului de filtrare. Prezenţa armonicelor poate determina însă creşterea sau
reducerea amplitudinii (efectul de ascuţire sau de aplatisare a curbei) tensiunii reţelei; ca
urmare, tensiunea furnizată de sursă se modifică, chiar dacă valoarea efectivă a tensiunii de
intrare este egală cu valoarea nominală. Funcţionarea echipamentelor alimentate de sursă este
afectată, începând cu creşterea sensibilităţii la goluri de tensiune şi ajungând la grave
disfuncţionalităţi. Pentru a se evita aceste efecte, unii fabricanţi de calculatoare limitează
valorile factorului de vârf la 1 , 0 2 t ·
v
k , iar alţii impun ca factorul de distorsiune să nu de-
păşească 5% .
• Interarmonicile pot afecta funcţionarea monitoarelor şi televizoarelor prin modularea în
amplitudine a frecvenţei fundamentale. Pentru niveluri de peste 0,5% ale acestor componente,
pot să apară modificări periodice ale imaginii pe tuburile catodice.
2.4.3 Alte efecte ale regimului periodic nesinusoidal
a) Perturbaţii electromagnetice în schemele de distribuţie TNC
În schema de distribuţie TNC (fig. 2.4) , cu conductorul neutru şi conductorul de protecţie
comune în întreaga reţea, curenţii armonici de rang h = 3⋅ m care se însumează în conductorul
PEN al sistemelor de distribuţie cu 4 conductoare, vor parcurge aceste circuite (inclusiv toate
legăturile la masă şi structurile metalice ale clădirilor), determinând căderi de tensiune impor-
tante; acest fenomen poate conduce la unele efecte negative, ca de exemplu:
A
B
C
PEN

A B C N

Echipament
Fig. 2.4 − Reţea TNC.
• Corodarea pieselor metalice;
• Încărcarea anormală a unei legături de telecomunicaţii care conectează masele a
două receptoare (cum ar fi imprimanta şi calculatorul);
• Radiaţii electromagnetice care perturbă funcţionarea corectă a sistemelor de calcul.
Având în vedere aceste aspecte, se recomandă evitarea utilizării schemei TNC în sisteme
care conţin surse importante de armonice 3⋅ m.
87
Calitatea energiei electrice
b) Influenţa asupra releelor de protecţie
În general, este foarte dificil de evaluat comportarea diferitelor tipuri de relee de
protecţie în regim nesinusoidal. Răspunsul depinde de amplitudinea şi faza armonicelor.
c) Influenţe asupra aparatelor de măsurare
Influenţele sunt diferite la aparatele analogice şi la aparatele numerice, acestea având o
comportare diferită, în funcţie de tipul lor.
• Funcţionarea aparatelor analogice de măsurare în reţele poluate armonic este însoţită de
erori relativ mari, atât în sens pozitiv, cât şi în sens negativ şi dependente de tipul aparatului.
Cel mai utilizat aparat pentru măsurarea energiei, contorul de inducţie, este
puternic afectat de distorsiunea curbelor de curent şi de tensiune. Testele efectuate au
evidenţiat următoarele [2.6]:
− erori de până la – 20% în cazul unor deformări semnificative ale curbelor de
tensiune şi de curent electric;
−erori de până la +5% pentru tensiune sinusoidală şi curent deformat;
−posibile rezonanţe mecanice în domeniul (400 ⋅ ⋅ ⋅ 1000) Hz.
• Ampermetrele şi voltmetrele numerice sunt imune la distorsiunea curbei numai în cazul
în care sunt prevăzute cu convertor tensiune continuă – valoare efectivă a tensiunii alternative.
• Pentru wattmetrele şi contoarele de energie activă electronice, erorile constatate în cazul
conectării la sisteme poluate armonic au fost sub 0,1%; ele sunt determinate de caracteristicile
de frecvenţă ale canalelor de intrare (curent sau tensiune) şi de anumite neliniarităţi. Problema
funcţionării contoarelor electronice în regim periodic nesinusoidal necesită un studiu
aprofundat.
d) Daune economice
Prezenţa armonicelor în reţeaua electrică determină daune, în principal, datorită:
• Creşterii cheltuielilor de fabricaţie pentru limitarea neliniarităţilor specifice diferitelor
echipamente sau pentru creşterea nivelului de imunitate la perturbaţii (încadrarea
echipamentelor în clasele de imunitate impuse de normativele în vigoare);
• Creşterea cheltuielilor de exploatare pentru operaţii de mentenanţă preventivă sau
corectivă;
• Creşterea cheltuielilor de producere a energiei electrice şi, în general, majorarea
investiţiilor în sistemele energetice datorită necesităţii supradimensionării elementelor reţelei.
Tabelul 2.4
Costuri pentru limitarea armonicelor în reţeaua electrică
Ţara
PIB,
Miliarde €
Consum de
energie
electrică,
TWh
Populaţie,
Milioane
Costuri pentru limitarea
armonicelor
Măsuri adoptate
Costuri,
Miliarde €
Franţa 1500 450 60 Incorporarea de filtre
active în staţiile
22
88
Calitatea energiei electrice
IT/MT şi întărirea
conductorului neutru
în reţelele de JT
Germania 2300 500 85
Întărirea instalaţiilor
în întreg sistemul
electroenergetic
20
Spania 500 180 40 Măsurile indicate mai
sus
6
Ca exemplu, în tabelul 2.4 sunt indicate rezultatele unor analize privind costuri necesare
pentru controlul armonicelor în sistemele electroenergetice ale diferitelor ţări, în lipsa unor
mijloace eficiente pentru limitarea nivelului de distorsiune la nivelul consumatorilor [2.3, 2.4].
Datele din tabelul 2.4 pun în evidenţă faptul că operatorul de reţea ar trebui să acopere
costuri de circa 1% din PIB pentru controlul armonicelor din reţeaua electrică, dacă acestea nu
ar fi limitate la nivelul consumatorilor perturbatori. Se consideră că această valoare corespunde,
cu mici variaţii, tuturor sistemelor moderne de alimentare cu energie electrică.Datele din tabel
pun în evidenţă necesitatea existenţei unor mijloace eficiente pentru controlul încadrării
consumatorilor perturbatori în limitele alocate de perturbaţie.
Utilizarea, din ce în ce mai largă, a sistemelor electronice de calcul în clădirile pentru
birouri a determinat ca acestea să devină surse importante de perturbaţii armonice, dar şi să
prezinte evidente efecte datorate reducerii calităţii energiei electrice. În tabelul 2.5 sunt indicate
principalele probleme datorate perturbaţiilor armonice în clădirile de birouri, precum şi cauzele
care determină aceste probleme.
Tabelul 2.5
Perturbaţii armonice în clădirile de birouri
Probleme datorate armonicelor Cauze care determină disfuncţionalităţi
• Funcţionarea defectoasă şi chiar
defectarea sistemelor de calcul;
• Supraîncălzirea conductorului neutru;
• Eficienţa redusă şi supraîncălzirea
UPS, a transformatoarelor şi a cablurilor
din instalaţie;
• Funcţionarea protecţiilor fără o cauză
aparentă;
• Interferenţe cu reţeaua de comunicaţii;
• Creşterea puterii active consumate.
• Calitate redusă a energiei electrice.
Factor de distorsiune ridicat în curba
tensiunii de alimentare;
• Diferenţă importantă de tensiune între
conductorul neutru şi cel de protecţie;
• Factor de distorsiune ridicat în curba
curentului electric;
• Nivel excesiv al armonicelor de rang 3
şi 9 în curba curentului electric din
conductorul neutru;
• Creşterea valorii efective a curentului
electric pe fază;
• Factor de putere redus, datorită
armonicelor;
• Creşterea pierderilor de putere activă
în instalaţia electrică.
89
Calitatea energiei electrice
Creşterea numărului de echipamente electronice de control şi reglare în industrie şi, în
special, utilizarea largă a convertoarelor de frecvenţă a determinat ca industria modernă să
reprezinte o sursă importantă de armonice, dar să fie confruntată cu probleme legate de
funcţionarea eficientă a instalaţiilor electrice din sistemul electroenergetic industrial. În tabelul
2.6 sunt indicate principalele probleme datorate armonicelor în instalaţiile industriale şi cauzele
acestora.
Tabelul 2.6
Perturbaţii armonice în instalaţii industriale
Probleme datorate armonicelor Cauze ale disfuncţionalitătilor
• Funcţionare defectoasă şi chiar
defectarea echipamentelor electronice;
• Supraîncălzirea şi chiar defectarea
transformatoarelor şi a cablurilor;
• Supraîncărcarea şi defectarea
bateriilor de condensatoare;
• Eficienţa redusă a transformatoarelor
şi a cablurilor;
• Funcţionarea protecţiilor fără o cauză
aparentă;
• Supraîncărcarea şi defectarea
motoarelor;
• Interferenţe cu reţeaua de comunicaţii.
• Calitatea redusă a energiei electrice.
Factor de distorsiune ridicat pe curba de
tensiune;
• Supratensiuni tranzitorii determinate
de convertoarele electronice de putere;
• Factor de distorsiune ridicat pe curba
curentului electric;
• Rezonanţe cu bateriile de
condensatoare;
• Creşterea valorii efective a curentului
electric pe fază;
• Factor de putere redus datorită
prezenţei armonicelor
2.5 Sisteme de măsurare a nivelului perturbaţiilor armonice
2.5.1 Echipamente de măsurare
Evaluarea nivelului de distorsiune a unei curbe de tensiune sau de curent electric din
sistemul electroenergetic necesită utilizarea unei proceduri normalizate, având în vedere faptul
că, în reţeaua electrică, metoda larg utilizată de analiză în domeniul frecvenţă a curbelor
distorsionate pe baza transformării Fouriei, nu poate fi teoretic folosită, având în vedere că nu
sunt îndeplinite condiţiile Drichlet de utilizare a acestei transformări.
Poate fi dezvoltată în serie Fourier o funcţie y(t), de variabilă reală t care în intervalul finit
T îndeplineşte următoarele condiţii [2.1]:
• este mărginită


∞ < ⋅
2 /
2 /
) (
T
T
dt t y
;
(2.30)
• în intervalul T are un număr finit de discontinuităţi de prima speţă;
90
Calitatea energiei electrice
• intervalul T se poate descompune într-un număr finit de subintervale în care funcţia este
monotonă;
• funcţia este periodică
y(t) = y(t+n⋅ T); n = t 1;
t 2, … ,
(2.31)
în care T = 2⋅ π /ω este perioada, ω = 2⋅ π ⋅ f −pulsaţia, iar f −frecvenţa.
Determinarea spectrului de armonice pentru o curbă distorsionată, conform normelor
actuale [2.7], se face pe o fereastră T
w
cuprinzând N =10 perioade ale fundamentalei mărimii
analizate T
w
= N⋅ T, în care T este perioada componentei fundamentale (T = 1/f , f

fiind
frecvenţa componentei fundamentale, egală cu frecvenţa din sistemul electric). Astfel, o curbă
distorsionată definită de funcţia f(t), pe fereastra T
w
, poate fi descompusă sub forma:


·

·
`

(
|
φ + ⋅ ω ⋅ ⋅ + ·
1
0
sin ) (
m
m m
t
N
m
c c t f
,
(2.32)
în care c
0
este componenta continuă, c
m
= C
m
⋅ 2 −amplitudinea componentei spectrale de
rang m, ω

= 2⋅ π ⋅ f −pulsaţia fundamentalei, ϕ
m
−defazajul componentei spectrale de rang m.
Descompunerea curbei distorsionate în componente spectrale, sub forma indicată în relaţia
(2.32) indică faptul că armonica fundamentală corespunde componentei spectrale de rang m =
N (pentru N = 10, armonica fundamentală rezultă a fi componenta spectrală de rang 10;
componenta cu rang m = 1 are frecvenţa 5 Hz şi T
10
= T ).
Determinarea amplitudinii şi fazei componentelor spectrale se face pe baza relaţiilor
cunoscute ale transformării Fourier, utilizând eşantioanele curbei analizate
91
Calitatea energiei electrice






·
·
·
⋅ ≅ ⋅ ⋅ · + ·
< + π · φ
≥ · φ

·
`

(
|

⋅ ⋅ π ⋅
⋅ ⋅ ≅ ⋅

·
`

(
|
⋅ ω ⋅ ⋅ ⋅ ·

·
`

(
|

⋅ ⋅ π ⋅
⋅ ⋅ ≅ ⋅

·
`

(
|
⋅ ω ⋅ ⋅ ⋅ ·
M
i
T
w
m m m
m
m
m
m
m
m
m
m
M
i
T
w
m
M
i
T
w
m
i f
M
d t t f
T
c b a c
b
b
a
b
b
a
M
i m
i f
M
t t
N
m
t f
T
b
M
i m
i f
M
t t
N
m
t f
T
a
w
w
w
1
0
0
2 2
1
0
1
0
. ) (
1
) (
1
;
; 0 d a c a a r c t a n
; 0 d a c a a r c t a n
;
2
s i n ) (
2
d s i n ) (
2
;
2
c o s ) (
2
d c o s ) (
2
(2.33)
În relaţiile (2.33) s-a considerat că în fereastra T
w
au fost obţinute un număr de M
eşantioane. Deoarece algoritmul de bază pentru obţinerea componentelor spectrale este FFT
(Fast Fourier Transform) devine necesar ca numărul M de eşantioane să corespundă unei puteri
întregi a numărului doi (în mod obişnuit puterea 10 sau 11).
Înainte de utilizarea algoritmului de prelucrare DTF, eşantioanele semnalului din fereastra
de eşantionare T
w
sunt ponderate prin multiplicare cu o funcţie simetrică specială. În mod
obişnuit, pentru semnale periodice şi eşantionare sincronizată cu trecerea prin zero a
semnalului, este preferabilă utilizarea unei ferestre dreptunghiulare de ponderare, prin
multiplicarea fiecărui eşantion cu unitatea.
Descompunerea conform relaţiilor (2.33) conduce la un spectru de frecvenţă (fig.2.5) în
care fundamentala corespunde componentei spectrale de rang m = N.
Pe baza datelor obţinute prin utilizarea transformării DTF (valorile liniilor spectrale din
fig. 2.5) pot fi calculate valorile următoarelor mărimi:
• Valoarea efectivă G
h
a armonicei de rang h egală cu valoarea efectivă C
m
= c
m
/ 2 a
liniei spectrale de rang m = h⋅ N;
• Valoarea efectivă G
gh
a grupului armonic de rang h ca valoare efectivă a grupului
compus din armonica de rang h şi a componentelor spectrale adiacente acestei armonice:
92
Calitatea energiei electrice


c
m
1 10 20 30 40 m
1 2 3 4 h

Armonica fundamentală
Fig. 2.5 − Componente spectrale şi
componente armonice.
• Valoarea efectivă G
sgh
a subgrupului armonic de rang h ca valoare efectivă a grupului
compus din armonica de rang h şi a celor două componente spectrale imediat adiacente
armonicei de rang h:

− ·
+ ⋅
·
1
1
2
i
i h N sgh
C G
; (2.35)
• Nivelul armonicei de rang h determinat ca raportul dintre valoarea efectivă a armonicei
de rang h şi valoarea efectivă a fundamentalei;
• Factorul total de distorsiune THD (Total Harmonic Distorsion) ca raportul dintre
valoarea efectivă a semnalului din care este eliminată fundamentala (reziduul deformant) şi
valoarea efectivă a fundamentalei
1
2
2
G
G
THD
H
h
h ∑
·
·
,
(2.36)
în care H este rangul maxim al armonicei până la care se face analiza armonică (în mod
obişnuit H = 40), G
h
− valoarea efectivă a armonicei de rang h; G
1
− valoarea efectivă a
fundamentalei;
• Factorul total de distorsiune al grupurilor armonice THDG (Group Total Harmonic
Distorsion)
1
2
2
g
H
h
gh
G
G
THDG

·
·
,
(2.37)
în care G
gh
este valoarea efectivă a grupului armonic de rang h, iar G
g1
−valoarea efectivă a
grupului armonic al fundamentalei;
• Factorul total de distorsiune al subgrupurilor armonice THDS (Subgroup Total
Harmonic Distorsion)
1
2
2
sg
H
h
sgh
G
G
THDS

·
·
,
(2.38)
în care G
sgh
este valoarea efectivă a subgrupului armonic de rang h, iar G
sg1
−valoarea efectivă a
grupului armonic al fundamentalei;

·
− ·
+ ⋅
+ ⋅ − ⋅
+ + ·
4
4
2
2
5
2
5 2
2 2
i
i
i h N
h N h N
gh
C
C C
G
;
(2.34)
93
Calitatea energiei electrice
• Factor parţial de distorsiune ponderat PWHD (Partial Weighted Harmonic Distortion)
1
2
max
min
G
G h
PWHD
H
H h
h ∑
·

·
,
(2.39)
în care valorile limită H
min
şi H
max
sunt definite în normativele specifice (în mod obişnuit H
min
=
14 şi H
max
= 40).
Mărimile determinate pe fereastra de 10 perioade ale fundamentalei (T
w
= 0,2 s),
considerate ca mărimi „instantanee”, sunt prelucrate conform unei proceduri standard pentru a
obţine datele de bază necesare analizei calităţii energiei electrice.
Primul nivel de prelucrare se face pe intervalul T
vs
= 3 s (very short term). În funcţie de
efectul analizat al armonicelor (efecte instantanee sau efecte de lungă durată) se determină, pe
intervalul analizat, valoarea cea mai mare dintre valorile din ferestrele de 0,2 s sau se
calculează valoarea efectivă a valorilor din ferestrele de 0,2 s. Ca exemplu, valoarea efectivă pe
intervalul de 3 secunde G
hvs
rezultă din relaţia
M
G
G
M
i
hi
hvs

·
·
1
2
, (2.40)
în care M corespunde numărului de valori valide determinate pe 0,2 s cuprins în fereastra de 3 s
(în mod obişnuit M = 15).
Al doilea nivel de prelucrare a datelor se face pe intervalul T
s
= 10 minute (short term) şi
oferă datele de bază pentru analiza semnalelor pe termen lung
K
G
G
K
i
hi
hs

·
·
1
2
, (2.41)
în care K este numărul de valori evaluate pe 3 s, care este cuprins în intervalul de 10 minute.
În mod opţional, poate fi utilizat şi un nivel de prelucrare pe un interval de o oră. Din
punct de vedere practic, prezintă interes, în special, monitorizarea pentru un interval de o zi şi
pentru un interval de o săptămână.
Determinările pentru curba curentului electric urmează aceeaşi procedură cu specificaţia
faptului că trebuie invalidate valori ale curentului electric sub un anumit prag. Se consideră că
acest prag ar putea avea valoarea de 20 % din curentul nominal. Analiza unor curenţi de
valoare redusă în raport cu curentul nominal, pentru care consumatorul este dimensionat, nu
prezintă interes practic, deşi ar fi posibil ca nivelul de distorsiune să fie important. Astfel, de
exemplu, curentul de mers în gol al unui transformator este, în mod obişnuit, foarte
distorsionat, însă efectul lui asupra tensiunii de la bare este nesemnificativ având în vedere
faptul că, la barele de alimentare, curentul electric de scurtcircuit practic nu depinde de curentul
electric de sarcină al consumatorului, conectat la această bară.
Înainte de efectuarea unor măsurători de detaliu, este necesar a fi realizată o evaluare
subiectivă a existenţei mărimilor distorsonate. În acest sens, este suficient a utiliza un
osciloscop sau un aparat numeric cu funcţie de osciloscop pentru a observa forma mărimii
analizate şi a evalua abaterea faţă de o sinusoidă. De asemenea, pot fi utilizate aparate numerice
94
Calitatea energiei electrice
simple pentru măsurarea factorului de distorsiune, a valorii de vârf sau a factorului de formă.
Numai dacă se apreciază existenţa distorsiunii mărimilor electrice, urmează a fi efectuată o
monitorizare pentru determinarea cantitativă a indicatorilor care definesc regimul.
Scopul analizei mărimilor distorsionate poate fi:
−Stabilirea nivelului de distorsiune în punctul analizat şi compararea cu valorile admise,
conform normelor sau clauzelor contractuale;
−Depistarea surselor de perturbaţii sub formă de armonice sau interarmonice;
− Stabilirea soluţiilor pentru limitarea nivelului de distorsiune în punctul analizat
(modificări în regimul de lucru sau eventual investiţii în filtre de armonice);
−Validarea soluţiilor adoptate pentru limitarea distorsiunii în punctul analizat.
La efectuarea determinărilor este necesar să se cunoască configuraţia reţelei în aval şi în
amonte faţă de punctul de măsurare, existenţa circuitelor în funcţiune şi a celor deconectate,
starea şi modul de funcţionare al echipamentelor pentru îmbunătăţirea factorului de putere,
regimurile de funcţionare ale consumatorilor din zonă.
O importantă cantitate de informaţii privind nivelul de distorsiune poate fi obţinută din
analiza informaţiilor stocate în echipamentele moderne de comandă şi protecţie, dotate si cu
funcţii privind calitatea energiei electrice.
Determinările, realizate utilizând echipamente mobile −analizoare de semnal de tip expert
−sunt necesare pentru analize de detaliu în noduri ale reţelei electrice, cu niveluri ridicate de
distorsiune armonică, stabilite anterior prin metode mai simple.
Schema de principiu a unui echipament care face analiza distorsiunii armonice a curbelor
de tensiune şi de curent electric, cu determinarea puterilor armonice este indicată în figura 2.6.
Echipamentul de măsurare cuprinde în principal următoarele blocuri [2.7, 2.9]:
• circuitul de intrare cu filtru antirepliere (antialiasing);
• convertor A/N incluzând circuite de eşantionare −memorare;
• sincronizare şi eventual fereastră de preprocesare;
• procesor DTF pentru obţinerea coeficienţilor a
m
şi b
m
ai transformării Fourier.
În circuitul de intrare, semnalul analizat este pretratat astfel încât să fie eliminate
frecvenţele superioare rangului maxim pe care îl poate opera instrumentul.
În general, pentru analiza semnalului este utilizată o fereastră dreptunghiulară
sincronizată, cu o lăţime de 10 perioade, cu o eroare de cel mult t 0,03 % . Echipamentul
trebuie să asigure posibilitatea de sincronizare la trecerea prin zero a curbei (sau altă metodă de
sincronizare), cu o acurateţe determinată, la o eventuală variaţie a frecvenţei semnalului cu cel
puţin t 5 % în raport cu frecvenţa nominală a reţelei electrice [2.9].
95
Calitatea energiei electrice

Intrare de
curent electric

Preprocesare a
semnalului
Intrare de
tensiune

Preprocesare a
semnalului

Eşantionare
Generator
frecvenţa de
eşantionare

DFT
Coeficienţi
a
m
şi b
m

Calcul valori
„instantanee” ale
indicatorilor
Valori
„instantanee” ale
indicatorilor

Calcul valori
agregate ale
indicatorilor
Valori agregate ale
indicatorilor;
curba probabilităţii
cumulate
Fig. 2.6 − Schema de principiu a unui echipament pentru analiza curbelor distorsionate.
Circuitul de intrare de curent electric poate fi prevăzut cu intrare directă (circuit de
impedanţă redusă) sau cu intrare pentru traductoare de curent (în general transformatoare de
curent electric cu un şunt adiţional). Tensiunea de intrare în circuitele de preprocesare este în
mod obişnuit de 0,1 V.
Pe durata măsurătorilor este necesar să se evalueze nivelul componentei continue a
semnalului. Această componentă, deşi nu este sesizată, în mod obişnuit, de echipamentul de
măsurare (datorită prezentei transformatorului de măsurare) poate conduce la erori importante
determinate de magnetizarea transformatorului de măsurare de curent din circuitul de intrare.
Circuitul de intrare de tensiune este dimensionat pentru o creştere a tensiunii de intrare cu
20 % faţă de valoarea de referinţă. În mod obişnuit, aceste echipamente acceptă un factor de
vârf cel mult egal cu 2.
În cazurile practice, măsurarea curentului electric, chiar în circuitele de joasă tensiune, se
face prin intermediul unor transformatoare de măsurare („cleşti de măsurare”). Aceste
traductoare trebuie să corespundă condiţiilor de măsurare în instalaţii temporare (IEC 61010-2-
032).
2.5.2 Determinări în circuite trifazate
Monitorizarea mărimilor electrice distorsionate, în circuitele trifazate de înaltă tensiune, în
instalaţiile nemodernizate din România (în prezent, în mare majoritate, în reţelele de distribuţie
şi de transport) necesită o atenţie deosebită la conectarea echipamentului de măsurare în
96
Calitatea energiei electrice
circuitele secundare ale transformatoarelor de măsurare. Aspectul principal care trebuie luat în
consideraţie este faptul că, în aceste instalaţii, faza B din circuitele de măsurare este conectată
la pământ (fig.2.7), iar punctul neutru al circuitului de măsurare are un potenţial ridicat.
Echipamentul de măsurare trebuie să fie prevăzut cu posibilitatea izolării electrice a bornei de
intrare pentru potenţialul de referinţă, în acest caz borna de nul (nu este admisă legare bornei de
nul la borna pământ).

110 kV; 50 Hz
A
B
C
N
A
B
C
I
C

I
B


I
A

I
A
I
B
C
B
A
N
PE
A
B
C
N
Fig. 2.7 − Conectarea unui echipament trifazat de monitorizare în circuitele secundare ale
unei instalaţii de înaltă tensiune nemodernizate.
Utilizator
I
C
În instalaţiile moderne, legare la pământ este realizată în punctul neutru al schemei.
În mod obişnuit, în cazul măsurătorilor în reţelele de joasă tensiune, echipamentele de
măsurare trifazate permit şi măsurarea curentului electric în conductorul neutru şi diferenţa de
potenţial între conductorul neutru şi pământ (conductorul de protecţie PE). Aceste echipamente
trebuie să fie prevăzute, deci, cu 4 canale de curent electric şi 4 canale de tensiune.
Dacă se urmăreşte şi analiza puterilor în cazul curbelor distorsionate, o atenţie deosebită
trebuie acordată verificării diagramei fazoriale a tensiunilor şi curenţilor, precum şi corelarea
acestora. Cele mai multe erori pot fi determinate de conectarea inadecvată a transformatoarelor
de măsurare de curent electric (aşa numita „inversare a cleştilor de curent”).
2.5.3 Proceduri de evaluare a calităţii tensiunii distorsionate
Evaluarea calităţii energiei electrice, din punctul de vedere al distorsiunii armonice, se face
prin compararea valorilor determinate cu valorile admise. Procedura de verificare este
următoarea [2.9]:
• Se consideră intervalul de monitorizare pe o săptămână şi sunt disponibile valorile
agregate pe 10 minute;
97
Calitatea energiei electrice
• Se determină numărul de intervale N de 10 minute în care tensiunea în nodul analizat nu
a avut o abatere mai mare de 15 % faţă de tensiunea contractată;
• Se determină numărul N
1
de intervale în care valorile agregate pe 10 minute ale nivelului
armonicelor, pe durata în care tensiunea în nodul analizat nu a avut o abatere mai mare de 15 %
faţă de tensiunea contractată, au depăşit limitele indicate în normative;
• Se determină numărul N
2
de intervale în care valorile agregate pe 10 minute ale
factorului total de distorsiune, pe durata în care tensiunea în nodul analizat nu a avut o abatere
mai mare de 15 % faţă de tensiunea contractată, au depăşit limitele indicate în normative;
• Se verifică faptul că N
1
/N ≤ 0,05 şi N
2
/N ≤ 0,05.
2.5.4 Aspecte practice la efectuarea măsurătorilor privind distorsiunea armonică
Evaluarea experimentală a nivelului de distorsiune în instalaţiile electrice necesită o serie
de precaţii atât tehnice cât şi de securitate a muncii.
Principalele aspecte legate de securitatea muncii sunt cuprinse în recomandările
CEI 61010, care impun respectarea normelor de lucru în zonele cu pericol de electrocutare
[2.10]:
• Nu este admisă utilizarea de improvizaţii în schema de măsurare;
• În cazul efectuării de determinări pe intervale mari de timp, o atenţie deosebită trebuie
acordată asigurării locului de plasare a echipamentelor, astfel încât să nu perturbe eventualele
intervenţii ale personalului de lucru în cazul unor incidente;
• Echipamentele de măsurare cu carcasă metalică trebuie legate la pământ; în acest sens, se
va acorda o atenţie deosebită măsurătorilor în circuitele secundare în care una dintre faze poate
fi legată la pământ, iar punctul neutru este sub tensiune;
• Bornele aflate la tensiune trebuie să fie protejate pentru a evita atingeri directe;
• Conectarea circuitelor de curent ale echipamentelor de măsurare, în serie cu secundarul
transformatoarelor de măsurare de curent din staţiile electrice, nu este recomandată, necesitând
întreruperea, chiar pentru scurt timp, a circuitelor de măsurare de curent electric; este
recomandată utilizarea „cleştilor de curent” , în măsura în care corespund recomandărilor CEI
61010−2−032.
Principalele precauţii care trebuie urmărite, din punct de vedere tehnic, sunt următoarele:
−Utilizarea traductoarelor de măsurare (divizoare de tensiune, cleşti de curent) adecvate
intrărilor echipamentului de măsurare;
− Traductoarele de măsurare trebuie să aibă o caracteristică de frecvenţă adecvată
domeniului de frecvenţă analizat (în cazul particular al monitorizării armonicelor, o bandă de
frecvenţă cel puţin până la 2000 Hz);
− Traductoarele de măsurare trebuie să reziste unor evenimente din reţeaua electrică
(supratensiuni, scurtcircuite) fără a fi afectată integritatea lor fizică şi exactitatea de măsurare;
−În cazul determinărilor în circuitele secundare ale instalaţiilor de înaltă tensiune, trebuie
evaluată incertitudinea de măsurare determinată de prezenţa transformatoarelor de măsurare de
tensiune şi a celor de curent electric; în acest sens, transformatoarele de măsurare de tensiune
trebuie să corespundă prescripţiilor din CEI 60044-2, iar transformatoarele de măsurare de
curent electric, prescripţiilor din CEI 60044-1;
−La evaluarea nivelului de distorsiune, pentru armonice sau interarmonice, este necesar a
avea în vedere următoarele aspecte privind caracteristica de frecvenţă:
98
Calitatea energiei electrice
• transformatoarele de măsurare de tip electromagnetic au o bandă de frecvenţă ce nu
depăşeşte 1 kHz;
• divizoarele capacitive de tensiune au o bandă de frecvenţă până la sute de kHz;
• divizoarele rezistive au o bandă de frecvenţă ce poate depăşi sute de kHz;
• transformatoarele de măsurare de curent electric, de tip electromagnetic, au o bandă
de frecvenţă ce nu depăşeşte 1 kHz;
• transformatoarele de măsurare de curent electric de tip Hall au o bandă de frecvenţă
care ajunge până la 10 kHz.
−Existenţa transformatoarelor de măsurare bazate pe alte principii (elemente Hall, circuite
optice) trebuie analizată din punctul de vedere al incertitudinii de măsurare;
− Transformatoarele de măsurare clasice, de tip electromagnetic sau capacitiv, nu pot fi
utilizate pentru analiza unor fenomene cu variaţie rapidă;
− La utilizarea şunturilor de măsurare, pentru analiza cu exactitate ridicată a formei
curentului electric în circuit, este necesar a acorda o atenţie deosebită conectării în circuit a
echipamentului de măsurare, din punctul de vedere al izolaţiei electrice;
−Echipamentul de măsurare utilizat pentru monitorizarea armonicelor sau interamonicelor
trebuie să evalueze nivelul de distorsiune pe baza algoritmului indicat în CEI 61000-4-7/2002
[2.7].
2.6 Mijloace de limitare a armonicelor
2.6.1 Filtre pasive
Modernizarea receptoarelor de energie electrică, în primul rând prin posibilitatea reglării
consumului de energie electrică în funcţie de proces, a determinat utilizarea largă a
semiconductoarelor de putere şi creşterea, astfel, a surselor de regim nesinusoidal. Atât marii
consumatori, industria de aluminiu, industria metalurgică (cu un aport deosebit datorită
dezvoltării în viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continuă), industria
prelucrătoare, dar şi micii consumatori, consumatorii casnici, consumatorii din sectorul terţiar,
reprezintă, în prezent, surse importante de armonice şi interamonice. Limitarea acestora, într-o
zonă cât mai apropiată de sursa perturbatoare, este una dintre condiţiile reducerii pierderilor de
energie activă în circuitele parcurse de curenţii nesinusoidali, dar şi a altor efecte datorate
propagării acestor curenţi.
Una dintre soluţiile eficiente pentru limitarea curenţilor armonici, plecând de la analiza în
domeniul frecvenţă a formei curbelor distosionate de curent electric, este utilizarea filtrelor
pasive.
În principiu, un filtru pasiv cuprinde mai multe circuite rezonante LC care realizează,
pentru armonicele semnificative, căi de impedanţă practic nulă. În acest fel, circulaţia curenţilor
armonici se limitează numai pe circuitul sursă perturbatoare −filtru. Locul de plasare a filtrului
şi, deci, nivelul daunelor pe circuitul parcurs de curentul electric distorsionat, este stabilit, în
special, pe criterii economice. În mod obişnuit, filtrul pasiv este conectat la barele de
alimentare ale consumatorului, astfel încât curentul electric absorbit de consumator să se afle în
limitele de distorsiune acceptată de furnizorul de energie electrică.
Conectarea unui filtru electric absorbant la barele de alimentare ale consumatorului
perturbator, cu regim staţionar cunoscut, este unul dintre mijloacele cele mai eficiente de
limitare a transferului de armonice în reţeaua electrică şi de limitare a solicitării
99
Calitatea energiei electrice
condensatoarelor din bateria pentru compensarea puterii reactive, conectată la barele de
alimentare.
Filtrul electric absorbant (fig. 2.8) cuprinde un ansamblu de circuite rezonante serie,
fiecare dintre aceste circuite prezentând o impedanţă practic nulă pentru una dintre armonicele
generate de consumatorul perturbator.

RL RN
L
5
C
5
L
7
C
7
L
11
C
11
L
13
C
13
C

T

Fig. 2.8 − Conectarea filtrului absorbant la
barele consumatorului perturbator.
Filtrul absorbant este conectat la barele de alimentare ale consumatorului perturbator, la
care sunt racordate receptoarele cu caracteristică neliniară RN, receptoarele liniare RL, precum
şi, dacă este necesară, bateria de condensatoare C pentru compensarea puterii reactive.
Deoarece fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului de armonice prezintă caracter
capacitiv la frecvenţe inferioare frecvenţei de rezonanţă, definită de armonica h
i
(fig. 2.9) şi ca-
racter inductiv pentru frecvenţe superioare acestei valori, rezultă că, la frecvenţa fundamentală,
fiecare dintre circuite generează putere reactivă şi trebuie luate în consideraţie la analiza prob-
lemelor legate de compensarea puterii reactive. În mod obişnuit, la barele de alimentare ale
consumatorului este conectată bateria de condensatoare C care, împreună cu capacitatea echi-
valentă a circuitelor rezonante, asigură compensarea puterii reactive pentru a obţine valoarea
impusă a factorului de putere.

h
B(h)
1
h
i

Circuit
capacitiv
Circuit
inductiv
L
hi
C
hi
Fig. 2.9 − Susceptanţa circuitului rezonant al
filtrului absorbant.

2 2
2
1
) (
h h
h C h
h B
i
i i

⋅ ⋅ ω ⋅
·

Dimensionarea filtrului absorbant se face pe baza informaţiilor privind sursa de
armonice (considerată ca sursă de curent), a caracteristicilor reţelei electrice de alimentare,
precum şi de valoarea admisă a factorului de distorsiune [2.11, 2.12]. În calcule, se iau în
considerare valorile probabile, cele mai mari, ale curenţilor armonici. În mod obişnuit,
filtrul absorbant cuprinde circuite rezonante pe armonicele de rang 5, 7, 11 şi 13, cele mai
importante în sistemul electroenergetic. De regulă, nu sunt luate în consideraţie armonicele
100
Calitatea energiei electrice
pare şi cele multiplu de 3, având în vedere limitarea acestora de către transformatoarele
stea-triunghi. Problema armonicelor de rang multiplu de 3 devine importantă dacă se are în
vedere tendinţa de utilizare a transformatoarelor stea-stea în locul celor stea- triunghi (mai
scumpe faţă de cele stea-stea, de aceeaşi putere normată, cu peste 15%).
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului poate fi definit de mărimile:
• putere reactivă la frecvenţa fundamentală;
• frecvenţa de rezonanţă f
hi
corespunzătoare armonicei h
i
;
• factorul de calitate (atenuarea determinată de rezistenţa electrică a circuitului, în special
a bobinei din componenţa filtrului).
Elementele fiecărui circuit rezonant se dimensionează astfel încât să nu fie depăşite
solicitările termice şi electrice admisibile [2.13]. Conform normelor actuale [2.6], este admisă o
supraîncărcare de durată a condensatoarelor utilizate în circuitul filtrelor de armonice până la
1,3⋅ I
CN
, unde I
CN
este curentul normat al condensatorului, şi o supratensiune de durată până la
1,1⋅ U
CN
, unde U
CN
este tensiunea normată a condensatoarelor.
Prezenţa filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului face ca în reţeaua
electrică, să se propage numai armonicele reziduale, care pot fi limitate prin conectarea unei
bobine în serie sau de către inductivitatea transformatorului de alimentare a barei. Tensiunea la
barele de alimentare, în prezenţa filtrului de armonice, poate să fie considerată ca fiind
apropiată de sinusoidă. La dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului absorbant, se
consideră că tensiunea de alimentare este sinusoidală (cuprinde numai armonica fundamentală).
Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului absorbant este parcurs de un curent
electric determinat de armonica pentru care este dimensionat (pentru care prezintă o impedanţă
practic nulă), de armonica fundamentală (determinată de tensiunea sinusoidală de la barele de
alimentare), precum şi de armonice pentru care nu sunt prevăzute circuite rezonante. Astfel,
dacă la barele de alimentare sunt conectate circuite rezonante pentru armonicele 5, 7, 11 şi 13,
toate circuitele rezonante vor fi parcurse şi de armonice de rang mai mare sau egal cu 17.
Amplitudinea acestor curenţi, prin circuitele rezonante dimensionate pentru armonice de rang
inferior, este neglijabilă. Acest lucru este determinat de faptul că fiecare circuit rezonant
prezintă, pentru armonice de frecvenţă superioară frecvenţei de rezonanţă, un caracter inductiv.
Condiţiile de dimensionare a circuitelor rezonante ale filtrelor pasive pot fi scrise sub
forma [2.13]:
CN I h
I k I ⋅ ≤
;
CN U Ch
U k U ⋅ ≤
;
h
h
C
L
⋅ π ⋅
·
2
4
1
,
(2.42)
în care I
h
este intensitatea curentului electric ce parcurge circuitul rezonant de rang h
(determină solicitarea termică a condensatorului corespunzător C
h
), k
I
= 1,3 −factor admis de
supraîncărcare a condensatoarelor utilizate în circuitele filtrelor de armonice, I
CN
− curentul
nominal al condensatorului utilizat în circuitul rezonant de rang h; U
Ch
−tensiunea la bornele
condensatorului din circuitul rezonant de rang h; k
U
=1,2 −factor admis de creştere a tensiunii la
bornele condensatoarelor utilizate în circuitele filtrelor de armonice; U
CN
−tensiunea nominală a
condensatorului utilizat în circuitul rezonant de rang h; L
h
−inductivitatea bobinei din circuitul
rezonant de rang h .
101
Calitatea energiei electrice
La dimensionarea schemei se consideră faptul că circuitul rezonant de rang h este
parcurs numai de curentul I
hh
de rang h determinat de receptorul neliniar şi de curentul I
h1
determinat de tensiunea sinusoidală, de armonică fundamentală, la barele de alimentare
2
1
2
h hh h
I I I + · (2.43)
Tensiunea la bornele condensatorului C
h
este determinată numai de curentul electric
I
hh
de rang h şi de curentul electric I
h1
de frecvenţă fundamentală
2
1
2
Ch Chh Ch
U U U + ·
,
(2.44)
în care U
Chh
este tensiunea la bornele condensatorului din circuitul de rang h atunci
când este parcurs de curentul electric I
hh
; U
Ch1
− tensiunea la bornele condensatorului din
circuitul rezonant de rang h atunci când este parcurs de curentul electric I
h1
.
Deconectarea, pentru revizii sau reparaţii, a unor circuite rezonante din componenţa
filtrului absorbant, pe durata funcţionării sursei de perturbaţii, conduce, atât la creşterea valorii
factorului de distorsiune a curentului electric ce se propagă în reţeaua de alimentare, cât şi la
suprasolicitarea circuitelor rezonante rămase în funcţiune şi având frecvenţa de rezonanţă
superioară celei a circuitului deconectat. Pentru a evita această situaţie, sistemele de control
automat al regimului deformant şi al compensării puterii reactive asigură conectarea circuitelor
începând de la circuitul cu frecvenţa de rezonanţă cea mai mică şi deconectarea începând de la
circuitul cu frecvenţa de rezonanţă cea mai mare. Bateria de condensatoare C, pentru
compensarea puterii reactive, poate fi conectată numai dacă toate circuitele rezonante ale
circuitului sunt conectate.
Prezenţa filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator
determină, însă, modificarea caracteristicii de frecvenţă a reţelei electrice în acest punct. În
acest fel, este posibilă apariţia unor circuite rezonante, care să conducă la suprasolicitarea
componentelor schemei, în cazul în care frecvenţa de rezonanţă a circuitelor oscilante este
egală cu frecvenţa unor armonice generate de alţi consumatori din reţea [2.14].
Analiza propagării perturbaţiilor sub formă de armonice în reţeaua electrică, rezolvarea
problemelor de alocare a perturbaţiilor, precum şi dimensionarea filtrelor de armonice,
conectate la barele de alimentare ale consumatorilor industriali, surse de perturbaţii armonice,
impun cunoaşterea de către furnizorul de energie electrică a caracteristicilor de frecvenţă ale
reţelei electrice de alimentare. Rezolvarea problemelor legate de implementarea unui filtru
pasiv necesită o bună colaborare între utilizatorul de energie electrică şi furnizor.
2.6.2 Aspecte practice la utilizarea filtrelor pasive absorbante
La funcţionarea filtrelor pasive absorbante în reţeaua electrică este necesar a lua în
consideraţie şi următoarele aspecte:
• Pentru a evita deteriorarea filtrului absorbant în cazul apariţiei unor surse de
armonice în reţeaua de alimentare (altele decât cele generate de consumatorul perturbator
analizat), circuitele rezonante ale filtrului trebuie dimensionate pentru un curent armonic cu cel
puţin 15 % mai mare decât cel al consumatorului studiat;
• Dacă frecvenţa f
1
a fundamentalei nu se menţine constantă la valoarea de calcul
(f
1
= 50 Hz) din cauza furnizorului de energie electrică, introducerea filtrelor electrice în
instalaţii are eficienţă redusă, deoarece, odată cu modificarea frecvenţei armonicei
fundamentale, se schimbă, în mod corespunzător, şi frecvenţele armonicelor, care nu vor mai
102
Calitatea energiei electrice
corespunde frecvenţelor pe baza cărora s-a efectuat calculul de dimensionare a circuitelor
filtrului;
• Utilizarea condensatoarelor în reţeaua electrică, în prezenţa regimului nesinusoidal,
este admisă numai în schema filtrelor de armonice, asigurându-se limitarea puterii fictive (com-
plementare) sau circuite cu condensatoare dezacordate.
• Utilizarea eficientă a instalaţiei de filtrare a armonicelor, împreună cu instalaţia de
compensare a puterii reactive, impune existenţa unor informaţii corecte privind mărimile
electrice corespunzătoare consumatorului perturbator; în acest sens, o importanţă deosebită o au
sistemele de măsurare, care trebuie să asigure date corecte în prezenţa unor perturbaţii
electromagnetice importante;
• Condensatoarele C
h
din circuit prezintă, la borne, o tensiune mai ridicată decât
tensiunea de la bare; acest aspect trebuie avut în vedere, atât la alegerea condensatoarelor, cât şi
pe durata exploatării;
• Plasarea filtrelor de armonice la barele generale de alimentare ale consumatorului
determină ca, pe circuitul dintre sursa perturbatoare şi barele de alimentare, curentul electric să
aibă o valoare mai ridicată (în mod corespunzător pierderile de energie activă) faţă de lipsa
filtrului, având în vedere că, în prezenţa filtrului, fiecare dintre circuitele rezonante prezintă o
cale de impedanţă foarte coborâtă pentru armonicele corespunzătoare;
• Utilizarea filtrelor de armonice în apropierea fiecărui receptor perturbator este, în
general, o soluţie mai scumpă faţă de soluţia centralizată, dar asigură reducerea pierderilor
active în reţeaua industrială; adoptarea acestei soluţii impune o atenţie deosebită la
dimensionarea circuitelor rezonante, având în vedere faptul că unele mici abateri ale frecvenţei
de rezonanţă, la circuitele rezonante ale filtrelor plasate în diferite puncte ale instalaţiei, dar
dimensionate pentru acelaşi rang armonic, pot determina solicitări inadmisibile ale unora dintre
circuitele rezonante; în aceste condiţii este necesar să se acorde o atenţie deosebită analizei
reactanţei dintre filtre;
• Având în vedere posibilitatea utilizării, în viitor, a semnalelor de frecvenţă ridicată
pentru comenzi, utilizând conductoarele electrice ca suport fizic, este necesar să se realizeze
filtrul astfel încât aceste frecvenţe să nu fie excesiv limitate;
• Utilizarea filtrelor pasive este posibilă numai la consumatorii care funcţionează în
mod normal în regim inductiv; rezolvarea problemelor legate de prezenţa armonicelor trebuie
făcută în corelare cu analiza compensării puterii reactive pe frecvenţa fundamentală;
deconectarea circuitelor filtrului, din motive legate de depăşirea necesarului de putere reactivă,
trebuie făcută cu multă atenţie;
• Costul filtrelor pasive este, în prezent, între 0,3 şi 0,5 din costul unui filtru activ
echivalent;
• Filtrele pasive cuprind un număr fix de circuite rezonante realizând limitarea numai
a acestor armonice şi, în mod normal, nu pot fi exploatate parţial;
• Dimensionarea unui filtru se face pentru o anumită configuraţie a sursei de
alimentare şi o anumită sarcină şi, deci, nu poate fi realizat ca module standard;
• Factorul de calitate al circuitului filtrului, definit ca raportul dintre reactanţa şi rezistenţa
electrică ale circuitului determină, în mare măsură, eficienţa filtrului pentru o anumită
frecvenţă.
103
Calitatea energiei electrice
2.6.3 Circuite de filtrare în scheme cu convertoare
Utilizarea largă a convertoarelor în instalaţiile consumatorului şi modul specific de
funcţionare a acestor convertoare fac necesară utilizarea filtrelor pentru limitarea perturbaţiilor
determinate de funcţionarea convertoarelor. Ca exemplu, în figura 2.10 este indicat efectul
filtrelor inductive din circuitul unui convertor de frecvenţă care alimentează un motor asincron.

2
0

k
V
;

5
0

H
z

20/0,4 kV
i
m
L
f
C
f
L
m
Fig. 2.10 − Influenţa filtrelor asupra formei tensiunilor şi a curenţilor în circuitul unui convertor
de frecvenţă:
a) − schema convertorului de frecvenţă; b) − tensiunea la barele de alimentare în lipsa bobinei L
r
;
c) − tensiunea la barele de alimentare în prezenţa bobinei L
r
; d) − curba curentului electric
absorbit din reţeaua de alimentare în lipsa bobinei L
f
; e) − curba curentului electric absorbit din
reţeaua de alimentare în prezenţa bobinei L
f
; e) − curba curentului electric la ieşirea
convertorului în lipsa bobinei L
m
; f) − curba curentului electric la ieşirea convertorului în
prezenţa bobinei L
m
.
M
3 ~
Redresor Filtru Invertor
L
r
i
r
u
r
u
r
t

u
r
t

a)
b) c)
i
r
u
r
t

t

d) e)
u
r
i
r
i
r
u
r
u
r
i
r
i
r
u
r
t

t

e) f)
i
r
u
r
i
r
104
Calitatea energiei electrice
Prezenţa filtrelor inductive determină o importantă limitare a perturbaţiilor care apar, atât
în reţeaua electrică de alimentare şi care ar putea perturba funcţionarea celorlalţi consumatori
conectaţi la aceleaşi bare, cât şi în curba curentului electric absorbit de motorul de acţionare.
Probleme asemănătoare apar la utilizarea motoarelor de tensiune continuă pentru acţionare
(fig. 2.11). Filtrul F asigură, în special, limitarea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă determinate
de funcţionarea variatorului de tensiune continuă, iar filtrul inductiv L
r
determină limitarea
armonicelor în curba curentului electric i
r
absorbit din reţeaua electrică de alimentare.
Bobina L
m
are rol de filtru care limitează armonicele ce apar în curba curentului electric la
ieşirea variatorului de tensiune continuă precum şi armonicele din curba curentului electric
absorbit din reţeaua electrică de alimentare.

2
0

k
V
;

5
0

H
z

20/0,4 kV
L
m
L
r
i
r
u
r
F
M
=
Redresor
comandat
Fig.2.11 − Circuite de filtrare în schema de alimentare a unui motor de
tensiune continuă prin intermediul unui variator de tensiune continuă.
2.6.4 Filtre active
Reducerea perturbaţiilor determinate distorsiunile produse de receptoarele cu caracteristică
neliniară, larg întâlnite în electronica de putere, a fost posibilă cu ajutorul filtrelor active care
urmăresc corecţia, în domeniul timp, a formei curbelor distorsionate. Acest lucru a devenit
posibil odată cu dezvoltarea sistemelor informatice, cu mare viteză de calcul.
Deşi, în prezent, costurile acestor filtre sunt încă relativ ridicate (de 2 până la 3 ori costul
unui filtru pasiv echivalent), eficienţa şi versatilitatea lor, le fac din ce în ce mai prezente în
aplicaţiile industriale.
Filtrele active, numite şi condiţionere de reţea (active harmonic conditioners, AHC), sunt
convertoare statice de putere care pot îndeplini diverse funcţiuni, acestea depinzând fie de
modul lor de comandă (comandate în curent sau în tensiune) fie de modul lor de conectare
(serie sau paralel) [2.15]
a) Filtrul activ conectat în paralel cu receptorul neliniar
Un filtru activ paralel, comandat de obicei în curent (filtru activ de curent – FAC) are rolul
de a asigura o formă practic sinusoidală a curentului electric absorbit din reţeaua electrică de
alimentare, independentă de forma curentului electric preluat de consumatorul neliniar. De
asemenea, acest montaj poate asigura şi realizarea unui defazaj practic nul între tensiunea de
alimentare şi curentul absorbit din reţeaua electrică, independent de defajazul de la bornele
consumatorului, asigurând, în acest fel, şi corecţia factorului de putere.
105
Calitatea energiei electrice
În figura 2.12 este prezentat modul de funcţionare al unui filtru activ de curent elec-
tric pentru cazul simplu al unui receptor de tip redresor cu bobină de valoare relativ ridicată pe
partea de curent continuu, astfel încât, în circuitul de alimentare, rezultă un curent de formă
drepunghiulară. Informaţiile privind forma curentului i
rA
în circuitul receptorului neliniar sunt
preluate prin intermediul transformatoarelor de măsurare TC. Blocul de calcul asigură analiza
semnalelor achiziţionate şi comandă blocul de putere al filtrului pentru a sintetiza un semnal i
fA
care se suprapune curentului distorsionat, realizând un curent practic sinusoidal, i
A
, absorbit
din reţeaua electrică de alimentare.


Receptor
neliniar
A B C
i
A
i
rA
Filtru
activ de
curent
i
fA
Bloc de
calcul
TC

a)

b)

Fig. 2.12 − Schema de principiu a unui filtru activ de curent electric a)
şi variaţia curenţilor electrici în circuit b).

u,i

I
D
i
rA
u
A
π/6+α

ω⋅t



α

i
fA
i
A
ω⋅t



i
fA
= i
rA
– i
r
Curentul electric i
rA
, de pe faza A, absorbit de redresorul trifazat, are o formă nesinusoida-
lă, cuprinzând armonica fundamentală i
rA1
şi reziduul deformant i
rAd
:


·
+ · + ·
2
1 1
h
rAh rA rAd rA rA
i i i i i
. (2.45)
Armonica fundamentală i
rA1
este defazată faţă de tensiunea de fază, având o componentă
activă i
rA1a
(în fază cu tensiunea de alimentare) şi o componentă reactivă i
rA1r
(defazată cu π /2
faţă de tensiunea de fază)
i
rA1
= i
rA1a
+ i
rA1r
. (2.46)
Filtrul activ trebuie să determine un curent electric i
fA
(fig. 2.12 b)) care să permită
preluarea din reţeaua electrică a unui curent electric sinusoidal i
A
cuprinzând numai
componenta activă (i
rA1a
) a armonicei fundamentale (i
rA1
) a curentului electric (i
rA
) determinat de
receptorul neliniar:


·
− − · − ·
2
1
h
rAh r rA rA A fA
i i i i i
.
(2.47)
Având în vedere posibilitatea corectării formei curbei de curent electric şi realizarea
formei corectate, în fază cu tensiunea aplicată, acest tip de filtru este denumit şi de corector de
factor de putere PFC (Power factor corrector) sau condiţioner de reţea, având funcţia de
limitare a regimului nesinusoidal, dar şi de compensare a puterii reactive.
106
Calitatea energiei electrice
Ca filtru activ paralel se poate folosi, pentru sintetizarea curenţilor i
f
, un invertor de
curent cu modulaţia în lăţime a pulsurilor (PWM) comandat în curent (fig. 2.13 a)) sau un
invertor de tensiune cu modulaţia în lăţime a pulsurilor, comandat în tensiune (fig. 2.13 b))
[2.16].
În structura filtrului activ, bobina L (fig. 2.13 a)) şi condensatorul C (fig. 2.13 b)) sunt
elemente de stocare a energiei. Având în vedere faptul că aceste elemente nu sunt ideale, iar
dispozitivele semiconductoare prezintă pierderi active, curentul determinat de filtrul activ
cuprinde componenta reactivă a armonicii fundamentale a curentului electric absorbit de
receptorul neliniar, componenta corespunzătoare reziduului deformant al aceluiaşi curent, dar şi
o componentă activă corespunzătoare pierderilor în circuitul filtrului.

C
U
c
L
i
T
1
T
3
T
2
T
4
b)

T
5
T
6
C
i
i
fA
L
i
T
1
T
2
L

T
3
T
4
a)

T
5
T
6
I
L
A
B
C

Receptor
deformant şi
defazant
i
A
i
rA
i
fA
A
B
C

Receptor
deformant şi
defazant
i
A
i
rA
Fig. 2.13 − Conectarea filtrului activ de curent, cu structură de sursă de curent electric a)
şi cu structură de sursă de tensiune b).
Filtrul activ de curent electric are efect numai asupra perturbaţiilor din aval şi nu are nici
un efect asupra perturbaţiilor din restul reţelei, astfel încât la întreruperea receptorului controlat,
filtrul nu are nici un rol.
107
Calitatea energiei electrice
b) Filtrul activ conectat în serie cu receptorul neliniar
Filtrele active conectate în serie cu receptorul neliniar (filtre active de tensiune, FAT)
determină controlul tensiunii în punctul de alimentare al receptorului neliniar (fig. 2.14).
F N

FAT
u
u
f
u
r
Receptor
neliniar
Fig. 2 .14 − Conectarea serie a filtrului
activ de tensiune.

Filtrul activ de tensiune este utilizat, în special, în cazul în care receptorul deformant
este conectat la un sistem de bare de alimentare caracterizate de un curent de scurtcircuit relativ
redus. În acest caz, prezenţa receptorului deformant poate conduce la o puternică distorsiune a
tensiunii la barele de alimentare, de la care pot fi alimentaţi şi alţi consumatori, care vor fi
afectaţi de distorsiunea curbei de tensiune. De asemenea, filtrul activ de tensiune poate fi
utilizat în cazurile în care la barele de alimentare tensiunea este puternic distorsionată, iar
receptorul alimentat impune utilizarea unei tensiuni sinusoidale.
Filtrul activ determină o tensiune u
f
, astfel încât la bornele receptorului rezultă ten-
siunea u
r
:
u
r
= u + u
f
, (2.48)
în care u este tensiunea la barele de alimentare.
În tabelul 2.7 sunt prezentate unele caracteristici ale filtrelor active de curent
comparativ cu cele ale filtrelor pasive.
Tabelul 2.7
Comparaţie între caracteristicile filtrelor pasive şi ale celor active
Caracteristici Filtru activ Filtru pasiv
Controlul formei curbei
distorsionate
Control în domeniul timp
Control în domeniul frecvenţă
(circuite specializate pentru
fiecare armonică)
Influenţa variaţiilor de
frecvenţă
Fără efect Reducerea eficienţei filtrului
Influenţa variaţiilor în
impedanţele schemei
reţelei electrice
Fără efect Riscul apariţiei rezonanţei
Influenţa creşterii
distorsiunii curbei
Fără risc de supraîncărcare, dar
cu scăderea eficienţei filtrului
Risc de supraîncărcare a
circuitelor filtrului
Influenţa conectării unor
echipamente suplimentare
Fără risc de supraîncărcare, dar
cu scăderea eficienţei filtrului
Poate fi necesară înlocuirea unor
circuite ale filtrului
Modificarea frecvenţei
fundamentale
Este posibilă prin modificarea
setărilor
Nu este posibilă decât prin
înlocuirea elementelor circuitelor
Controlul distorsiunii
armonice
Numai pentru perturbaţii din
aval de filtru
Pentru toate perturbaţiile
armonice din reţea.
Dimensiuni Reduse Relativ mari
108
Calitatea energiei electrice
Greutate Mare Redusă
Costuri Relativ mari
De 2 ⋅ ⋅ ⋅ 3 ori mai reduse decat
cele
ale unui filtru activ echivalent
2.6.5 Filtre hibride
Costurile încă ridicate ale filtrelor active şi prezenţa, în curba curentului electric
absorbit de consumatori, a unor armonice de valoarea semnificativă, face ca, în unele situaţii, să
fie avantajoasă utilizarea unei soluţii hibride, în care pentru principalele armonice (de exemplu
5, 7, 11 şi 13) să fie montat un filtru pasiv, cu circuitele rezonante corespunzătoare, iar, în
continuare, forma curentului electric să fie corectată cu ajutorul unui filtru activ [2.17].
2.6.6 Conectarea filtrelor active în reţeaua electrică a consumatorului
Filtrele active pot fi amplasate în diferite puncte din reţeaua utilizatorului care cuprinde
surse de emisii perturbatoare:
• centralizat, în punctul comun de cuplare (PCC), pentru o compensare globală a
armonicelor de curent electric;
• la o bară intermediară, cu compensare parţială a armonicelor de curent electric;
• în apropierea sarcinii poluante, asigurând o compensare locală a armonicelor de curent
electric.
Stabilirea locului în care este amplasat filtrul se face în funcţie de configuraţia reţelei
industriale şi de nivelul distorsiunii curbelor de curent electric [2.18]. În cazul unor distanţe
mari între receptoarele perturbatoare de mare putere este preferată compensarea locală pentru a
evita circulaţia curenţilor distorsionaţi între receptoare, pe distanţe mari, ceea ce ar conduce la
creşterea pierderilor active. În cazul unui mare număr de receptoare neliniare, aflate la distanţe
relativ reduse, este raţională conectarea filtrului la barele de alimentare a grupurilor de
receptoare.
2.7 Circuite cu absorbţie de curent sinusoidal
Creşterea ponderii echipamentelor electronice cu caracteristici neliniare poate determina
un nivel inacceptabil al perturbaţiilor armonice în reţeaua electrică de alimentare [2.19].
Progresele realizate în construcţia semiconductoarelor de putere, precum şi a circuitelor
specializate de comandă a acestora, permit elaborarea de circuite de intrare ale echipamentelor
care să asigure absorbţia unui curent sinusoidal din circuit, având astfel rolul unor filtre interne
de armonice.
Deoarece, în prezent, majoritatea echipamentelor cu caracteristică neliniară cuprinde
circuite cu redresoare, schemele actuale cu absorbţie de curent sinusoidal se referă, în special,
la acest tip de echipamente. Unele dintre aceste echipamente sunt prevăzute şi cu posibilitatea
de a realiza un factor de putere unitar al receptorului.
Există, în principu, două tipuri de astfel de echipamente [2.16]:
• convertoare cu corecţia factorului de putere PFC (power factor corrector) utilizat, în
special, la puteri relativ mici (sub 1 kW);
109
Calitatea energiei electrice
• redresoare cu modulaţie în lăţime a pulsurilor PWM (pulse width modulation) utilizat, în
special, în domeniul puterilor relativ mari.
a) Convertoare cu corecţia factorului de putere
Schema de principiu a acestui convertor este prezentată în figura 2.15. Convertorul conţine
un redresor necomandat cu diode, urmat de un etaj variator chopper paralel. Variatorul este
comandat astfel încât curentul absorbit din reţea să fie cât mai apropiat de un curent sinusoidal.
Condensatorul montat în paralel cu sarcina permite reducerea ondulaţiilor tensiunii de
ieşire. Structura prezentată în figura 2.15 este ridicătoare de tensiune (step-up), deci
U
c
> U
max
, unde U
max
este valoarea de vârf a tensiunii sinusoidale de la bornele schemei
(u = U
max
⋅ sinω t).

u
d
G

D

T

S

u
GS
L

u

i

i
L
u
T
D

i
D
i
C
C

i
c
U
c
Fig. 2.15 − Convertor static cu controlul factorului de
putere.

F N
În analiza funcţionării convertorului, într-o primă aproximaţie, se consideră că tensiunea
U
c
la ieşire este perfect continuă. Curentul electric i absorbit de circuit trebuie să fie sinusoidal
şi să prezinte un defazaj impus faţă de tensiunea aplicată u. În aceste condiţii, curentul i
L
care
parcurge bobina de inductivitate L trebuie să aibă forma unei curbe sinusoidale redresate
(fig. 2.16).

i

t

T

T/2

0

i
L
i
L
*
i
L
* + ε
i
L
* − ε
δ

Fig. 2.16 − Forma curentului electric prin bobină.

Dacă i
L
* este referinţa de curent electric (forma dorită a curentului electric − curentul
electric impus), atât timp cât curentul electric real i
L
este inferior valorii i
L
* −ε , tranzistorul T
este comandat în conducţie şi curentul electric i
L
creşte. Când curentul electric i
L
este superior
valorii i
L
* + ε , tranzistorul T este blocat, dioda D începe să conducă (datorită potenţialului de
autoinducţie suprapus celui redresat de puntea cu diode) şi curentul electric i
L
scade.
Comanda adecvată a tranzistorului T determină o formă aproximativ sinusoidală a
curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare, dar conţine armonici de înaltă
frecvenţă datorate procesului de modulare. În general, frecvenţa de comandă este de zeci de
kHz sau chiar mii de kHz.
110
Calitatea energiei electrice
În cazurile practice sunt întâlnite şi alte scheme pentru realizarea absorbţiei de curent
sinusoidal.
b) Convertoare cu modulaţia în lăţime a pulsurilor
Convertoarele de acest tip (fig. 2.17) sunt reversibile, în sensul că permit transferul puterii
active, atât dinspre reţea spre redresor, cât şi dinspre redresor către reţeaua de alimentare.
Redresorul cu comandă PWM, în variantă monofazată, este format dintr-o structură de
invertor cu comandă PWM, alimentat de la reţeaua electrică pe partea de tensiune alternativă,
sarcina fiind conectată pe partea de tensiune continuă. Redresorul poate avea caracterul de
sursă de tensiune (fig. 2.17 a)) sau de sursă de curent electric (fig. 2.17 b)).
C
U
c
u

i

L
i
T
1
T
3
T
2
T
4
a)

b)

C
i
u

i

L
i
T
1
T
2
L

T
3
T
4
Fig. 2.17 − Redresor cu comandă PWM cu structură de sursă de tensiune a) şi cu structură de sursă
de curent electric b).

u
l
I
L
i
L
F N

F N

Pentru structura de tensiune, U
c
>U
max
, unde U
max
este valoarea de vârf a tensiunii de
alimentare, iar pentru structura de curent electric I
L
> I
max
, unde I
max
este valoarea de vârf a
curentului electric absorbit din reţea.
În cazul redresorului monofazat cu comandă PWM, în structură sursă de tensiune,
tensiunea u
l
la bornele redresorului are forma indicată în figura 2.18 (o formă asemănătoare o
au semnalele de comandă pe bazele tranzistoarelor T
1
şi T
3
, în semiperioada pozitivă a
curentului electric I şi pe bazele tranzistoarelor T
2
şi T
4
, în semiperioada negativă a curentului
electric).
Principiul indicat, în cazul redresoarelor monofazate (fig. 2.17), poate fi extins pentru
realizarea redresoarelor trifazate cu curent sinusoidal.
111
Calitatea energiei electrice

t
t
i
i*
u
U
c
i
Fig. 2.18 − Funcţionarea redresorului monofazat cu comandă PWM în
structură sursă de tensiune.
a)
b)
u
l
2.8 Mijloace tehnico-organizatorice pentru limitarea nivelului de distorsiune
armonică
Înainte de a elabora soluţii bazate pe filtre de armonice pentru limitarea distorsiunii
curbelor de tensiune şi de curent electric este necesar să se analizeze posibilitatea reducerii
perturbaţiei la nivelul surselor care o generează.
Principalele soluţii care pot fi adoptate pentru reducerea distorsiunii armonice şi care ar
putea asigura încadrarea în limitele admise de distorsiune, fără a fi necesară utilizarea filtrelor
constau în următoarele:
−Conectarea, imediat după redresor, în serie cu condensatorul de filtrare de valoare mare,
a unei bobine care determină creşterea duratei de conducţie a redresorului şi limitarea
distorsiunii curentului electric absorbit;
−reducerea impedanţei sistemului de alimentare prin alegerea unei scheme cu un curent mai
mare de scurtcircuit;
− Agregarea sarcinilor generatoare de armonice, astfel încât unele armonice să se
compenseze reciproc;
− Alegerea corespunzătoare a grupei de conexiuni a transformatoarelor pentru a asigura
limitarea circulaţiei armonicelor multiplu de trei;
− Alegerea corespunzătoare a schemei de redresare astfel încât să se realizeze un mare
număr de pulsuri;
−Achiziţia echipamentelor cu absorbţie de curent sinusoidal.
Ca exemplu, în figura 2.19 este indicat cazul unui utilizator de energie electrică (clădire de
birouri) incluzând un mare număr de receptoare de tip echipamente calcul.
Curba curentului electric de fază absorbit are forma specifică unei redresări
monoalternanţă cu circuit capacitiv de filtrare (fig. 2.19 b), care prezintă un spectru larg de
112
Calitatea energiei electrice
frecvenţe, inclusiv armonice de rang multiplu de trei. Dacă cele trei faze ale circuitului de
alimentare sunt încărcate practic egal, în circuitul conductorului neutru vor fi prezente numai
armonicele de rang multiplu de trei (fig. 2.19 c), în special armonica de rang 3.

A B C N PE
i
A
= i
1
+i
3
+i
5
+i
7
+…
i
N
= 3⋅i
3
+3⋅i
9
+3⋅i
15
+…
a)
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γ
i
[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
b) c)
Fig. 2.19 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator cu receptoare
de tip echipament de calcul.
U
N

-PE
O soluţie deosebit de eficientă constă în împărţirea sarcinii în două grupuri, fiecare dintre
acestea fiind alimentat prin circuite trifazate separate. Fiecare dintre circuite este alimentat prin
intermediul unui echipament de blocare a armonicelor multiplu de trei. Unul dintre
echipamentele de blocare asigură şi inversarea sensului armonicelor în circuitul de alimentare
(fig. 2.20). În acest fel, armonicele de rang multiplu de trei nu se transmit către reţeaua electrică
de alimentare, iar celelalte armonice practic se compensează reciproc.
În figura 2.20 b) este indicată forma şi spectrul armonic al curentului electric pe fazele
active, iar în figura 2.20 c) este indicată forma şi spectrul curentului electric în conductorul
neutru.
Rezultatul implementării soluţiei din figura 2.20 este indicat în tabelul 2.8.

113
Calitatea energiei electrice
A B C N PE
i
A

a)
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γ
i
[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
b) c)
Fig. 2.20 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator cu receptoare de tip
echipament de calcul şi implementarea măsurilor de compensare a armonicelor.
U
N

-PE
i
5

+

i
7



.
.



i
5



i
7



.
.

i
3
+ i
5
+ i
7
+ i
9
+ i
15
+…
i
3
+ i
5
+ i
7
+ i
9
+ i
15
+…
Echipament
de blocare
Echipament
de blocare
U
N

-PE
În cazul unui utilizator industrial, în care convertoarele de frecvenţă au ponderea cea mai
importantă în generarea de armonice, dar şi a impulsurilor tranzitorii (fig. 2.21), conectarea în
serie cu convertoarele de frecvenţă a unor filtre inductive simple (bobine) permite limitarea
armonicelor de curent electric de rang 5, 7, 11 şi 13 (cele mai importante din spectrul curentului
electric absorbit de convertoare). În figura 2.21 sunt indicate curbele înregistrate ale tensiunii
de fază (fig. 2.21 b)) şi ale curentului de fază (fig. 2.21 c)), în lipsa filtrului inductiv, iar în
figura 2.22 sunt indicate curbele tensiunii de fază (fig. 2.22 a)) şi ale curentului electric de fază
(fig. 2.22 b)) după instalarea filtrelor inductive. Rezultatul obţinut în urma instalării filtrelor
inductive este prezentat în tabelul 2.9.
Tabelul 2.8
114
Calitatea energiei electrice
Rezultatul compensării reciproce a armonicelor
Reducerea valorii curentului electric în
conductorul neutru şi a tensiunii între conductorul
neutru şi conductorul de protecţie cu până la
90%
Reducerea valorii curentului electric de faza cu
până la
45%
Reducerea distorsiunii curbei de tensiune şi a
curbei curentului electric cu până la
85%
Obţinerea unui factor de putere până la 0,96
A B C N PE
i
A
= i
1
− i
3
−i
5
− i
7
−…
a)
0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γ
i
[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
b) c)
Fig. 2.21 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator industrial.
U
N

-PE
Motor Motor Motor Sursă în Calculator
comutaţie
Filtru
inductiv

Convertor de
frecvenţă

115
Calitatea energiei electrice
Tabelul 2.9
Rezultatul instalării filtrelor inductive
Reducerea valorii curentului electric de fază cu
până la
30%
Reducerea distorsiunii curbei de tensiune şi a
curbei curentului electric cu până la
60%
Obţinerea unui factor de putere până la 0,93
2.9 Alocarea nivelului de perturbaţii
Distorsiunea armonică, în nodurile reţelei electrice, rezultă prin sumarea perturbaţiilor
armonice determinate de diferitele surse de emisie, atât din reţeaua din aval, cât şi din cea din
amonte. În acest sens, apare necesar controlul tuturor surselor perturbatoare care sunt conectate
în fiecare nod al reţelei şi stabilirea, pentru fiecare sursă de perturbaţii, a unui nivel admis care
să permită ca, prin sumare, să nu se depăşească valorile limită acceptate prin normative.
Alocarea nivelului de perturbaţie, pentru fiecare dintre sursele de perturbaţie conectate la
barele de alimentare, trebuie să fie una dintre preocupările importante ale furnizorului de
energie electrică în vederea asigurării tuturor consumatorilor, conectaţi la aceste bare, nivelul
de calitate impus prin standardele de performanţă.

0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]0 5 10 15 20 25 30 35 t [ms]
γ
i
[%]
75
50
25
0
0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 h
a) b)
Fig. 2.22 − Alimentarea cu energie electrică a unui utilizator industrial, cu
utilizarea de filtre inductive.
Rezolvarea problemei de alocarea a perturbaţiilor se face în trei etape (stadii), parcurse în
ordine [2.11].
În prima etapă (stadiul 1), racordarea micilor consumatori sau utilizatori, caracterizaţi de o
pondere redusă a sarcinii perturbatoare, poate fi aprobată, fără o evaluare detaliată a
caracteristicilor emisiei şi a răspunsului reţelei de alimentare, având în vedere că unii
producători de echipamente de JT au adoptat măsurile necesare pentru limitarea perturbaţiilor
116
Calitatea energiei electrice
(conform CEI 61000−3−2 pentru echipamente cu curenţi ≤ 16 A/fază, respectiv CEI 61000−3−4
pentru echipamente cu curenţi > 16 A/fază).
Dacă este îndeplinită condiţia:
S
j
/ S
sc
≤ 0,2% , (2.49)
în care S
j
este puterea contractată de utilizatorul j, iar S
sc
−puterea de scurtcircuit în punctul
comun de conectare, se poate racorda orice sarcină perturbatoare în interiorul instalaţiilor
utilizatorului, fără altă analiză.
În stadiul 2, evaluarea consumatorului perturbator se face în corelare cu caracteristicile
efective ale reţelei electrice de alimentare. În acest stadiu, nivelul de planificare a perturbaţiei
de tensiune, corespunzător reţelei respective, este împărţit între utilizatori, în funcţie de puterea
totală disponibilă a reţelei de alimentare şi proporţional cu puterea contractată a fiecărui
consumator, racordat la această reţea. Această regulă asigură încadrarea nivelului de
perturbaţie, datorat emisiilor tuturor instalaţiilor utilizatorilor care sunt racordaţi la reţea, în
nivelul de planificare.
În stadiul 3 de analiză, se studiază posibilitatea acceptării unor niveluri de emisie mai
ridicate, cu titlu de excepţional şi temporar. Trebuie notat că numeroşi utilizatori, care nu au
sarcini deformante mari, nu emit armonice într-un mod semnificativ. În afară de aceasta, o
parte a puterii disponibile a reţelei poate să nu fie utilizată un timp îndelungat.
Stadiul 3 este important pentru amânarea unor investiţii la utilizatorii care nu reuşesc să se
încadreze în valorile alocate în stadiul 2. Acest lucru semnifică faptul că trebuie studiate atent
condiţiile de racordare, ţinând seama de nivelul perturbator preexistent şi de contribuţia
aşteptată de la instalaţia considerată, fără a uita că vor fi probabil necesare dispoziţii, prin care
să fie lăsată posibilitatea unei eventuale extinderi a instalaţiei de filtrare.
2.10 Concluzii
Creşterea ponderii receptoarelor cu caracteristică neliniară în reţelele electrice impune
adoptarea unor măsuri eficiente pentru limitarea distorsiunii curbelor de tensiune şi de curent
electric.
Modernizarea receptoarelor de energie electrică, în primul rând prin posibilitatea reglării
consumului de energie electrică în funcţie de proces, a determinat utilizarea largă a
semiconductoarelor de putere şi creşterea astfel, a surselor de regim nesinusoidal. Atât marii
consumatori, industria de aluminiu, industria metalurgică (cu un aport deosebit datorită
dezvoltării în viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continuă), industria
prelucrătoare, dar şi micii consumatori, consumatorii casnici, consumatorii din sectorul terţiar,
reprezintă, în prezent, surse importante de armonice şi interamonice. Limitarea acestora, într-o
zonă cât mai apropiată de sursa perturbatoare, este una dintre condiţiile reducerii pierderilor de
energie activă în circuitele parcurse de curenţii nesinusoidali dar şi a altor efecte datorate
propagării curenţilor armonici.
În prezent, există soluţii tehnice eficiente pentru limitarea nivelului de distorsiune la o
valoare acceptată prin utilizarea de echipamente specializate de filtrare.
Înainte de a lua decizia montării de filtre, pentru limitarea nivelului de distorsiune, este
necesar a face o analiză atentă a soluţiilor privind reducerea distorsiunii chiar la nivelul
echipamentului perturbator. Numai dacă aceste măsuri nu sunt eficiente sau costurile sunt prea
ridicate, se adoptă soluţia utilizării de filtre.
117
Calitatea energiei electrice
Utilizarea unui anumit filtru necesită o analiză atentă a eficienţei tuturor tipurilor de filtre,
pentru problema concretă care trebuie rezolvată şi pentru configuraţia reală a reţelei electrice
industriale.
Filtrele utilizate în reţeaua electrică pot să asigure limitarea unora dintre perturbaţiile
introduse în reţeaua electrică de către consumatori. Principalele aspecte care pot fi rezolvate cu
ajutorul filtrelor sunt:
• rezonanţe în reţeaua electrică;
• limitarea pierderilor în reţeaua furnizorului dar şi în reţeaua industrială prin limitarea
circulaţiei curenţilor armonici;
• îmbunătătirea factorului de putere al consumatorilor perturbatori.
Condiţiile impuse, în prezent, privind limitarea pierderilor în reţeaua electrică, asigurarea
calităţii energiei electrice şi monitorizarea nivelului de emisii perturbatoare determină ca
problemele legate de limitarea perturbaţiilor să devină una dintre preocupările importante ale
specialiştilor electroenergeticieni.
Bibliografie
[2.1] Mocanu C.I., Teoria circuitelor electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1979.
[2.2] Golovanov Carmen, Albu Mihaela, Probleme moderne de măsurare în electroenergetică,
Editura tehnică, Bucureşti, 2000.
[2.3] *** Guide to quality of electrical supply for industrial installations, part 3: Harmonics,
WG 2, Power Quality, UIE, 1995.
[2.4] *** Electromagnetic compatibility in European electricity supply networks, EMC &
Harmonics, August 2001, Ref: 2001-2780-0020, EURELECTRIC.
[2.5] Testa A., Issues Related to Interharmonics, PESGM 2004 −000694.
[2.6] Arie A. ş.a., Pluarea cu armonici a sistemelor electroenergetice funcţionând în regim
permanent simetric, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1994.
[2.7] *** Electromagnetic compatibility (EMC) – Part 4-7: Testing and measurement
techniques – Guide on harmonics and interharmonics measurements and
instrumentation, for power supply systems and equipment connected thereto, IEC 61000-
4-7/2002
[2.8] Papathanassiou S. ş.a., A practical evaluation of distribution betwork losses due to
harmonics, CIRED 2007, Rap. 0442.
[2.9] *** Electromagnetic compatibility (EMC) – Part 4-30: Testing and measurement
techniques – Power quality measurement methods, IEC 61000-4-30.
[2.10] *** Safety requirements for electrical equipment for measurement, control, and
laboratory use − Part 1: General requirements, IEC 61010-1/2001
[2.11] *** Electromagnetic compatibility (EMC) −Part 3: Limits −Section 6: Assessment of
emission limits for distorting loads in MV and HV power systems −Basic EMC publication
−IEC 61000−3−6/2005.
[2.12] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems, SR EN
50160/2007.
118
Calitatea energiei electrice
[2.13] Golovanov N., Şora I., Electrotermie şi electrotehnologii, Editura Tehnică, Bucureşti,
1997.
[2.14] Eremia M., Electric power systems. Electric networks, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 2006.
[2.15] Bonhomme H. ş.a., A shunt active filter for low voltage applications, CIRED Nice'99,
Rap.2.24.
[2.16] Fodor D. ş.a., Convertoare statice de putere speciale, Editura Printech, Bucureşti, 1997.
[2.17] El-Sadek M.,Z. ş.a. Suggested hybrid active power filter for damping harmonic
resonance in power distribution systems,, CIRED 2007, Rap. 0277.
[2.18] Gawlik W., Optimal placement and mutual influence of active filters, CIRED Barcelona
2003, R2_33.
[2.19] Koch R.G, Britten A.C, Harmonic emission estimation techniques for large industrial
plants, CIGRE 1998, Rap. 36_103.
119

2

Calitatea energiei electrice

1

Perturbaţii în sisteme electroenergetice.

1.1 Aspecte generale
Mărimile de stare ale unui circuit electric, în sens larg, sunt tensiunea electrică şi curentul electric. Acestea definesc energia electrică şi îi caracterizează calitatea. Aceasta este evaluată printr-un set de indicatori specifici, ale căror valori şi limite de variaţie acceptabile sunt stabilite pin norme. Normele actuale de calitate a energiei electrice sunt stabilite pe baza unor daune medii determinate în sistemele de producere, transport, distribuţie, furnizare şi consum al energiei electrice atunci când apar abateri de la indicatorii de calitate. Eficienţa activităţilor care utilizează energia electrică, din industrie, servicii şi sectorul casnic, depinde, în mare măsură, de calitatea acesteia. Utilizatorii care doresc o calitate a energiei electrice superioară celei standard trebuie să adopte, cu costurile corespunzătoare, măsurile necesare creşterii nivelului de calitate. În multe cazuri, în special în cazul tehnologiilor moderne, utilizatorii finali sunt cei care determină importante perturbaţii electromagnetice, care pot să afecteze calitatea energiei electrice furnizată celorlalţi consumatori. În acest caz, utilizatorii finali trebuie să adopte măsurile necesare pentru limitarea perturbaţiilor la un nivel la care nu este afectată calitatea standard a energiei electrice la ceilalţi consumatori. Rezolvarea problemelor de calitate a energiei electrice este, în general, un proces complex în care apare necesară o colaborare strânsă între operatorii de energie electrică. Producătorii de energie electrică, transportatorul, distribuitorii şi utilizatorii finali evaluează calitatea energiei electrice pe baza caracteristicilor tensiunilor în nodurile sistemului. Furnizorii de energie electrică monitorizează perturbaţiile determinate de utilizatorii finali pe baza curbelor curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare. În concepţia actuală, diferitele aspecte privind calitatea energiei electrice se grupează în trei categorii: • calitatea tensiunii de alimentare; • calitatea serviciului de alimentare; • calitatea comercială. Se apreciază că toate cele trei componente au importanţă în asigurarea unei activităţi normale a activităţilor în sectorul energetic.

Calitatea energiei electrice

3

Aspectele legate de calitatea comercială (satisfacţia utilizatorilor în relaţia cu operatorii de energei electrică) determină, în mare măsură, opţiunea utilizatorului de a realiza contracte cu un anumit operator de pe piaţa de energie electrică. Aceste aspecte contractuale nu sunt analizate în continuare, fiind o componentă a unei activităţi normale pe o piaţă liberalizată de energie electrică.

1.2 Perturbaţii electromagnetice
Perturbaţiile electromagnetice care pot afecta mediul electric sunt indicate în tabelul 1.1 [1]. Aspectele privind calitatea energiei electrice se referă numai la perturbaţiile de joasă frecvenţă conduse (până la cel mult 9 kHz). Fiecare dintre aceste perturbaţii afectează calitatea energiei electrice şi, pentru fiecare, sunt utilizaţi indicatori specifici care definesc nivelul perturbaţiei şi permit compararea cu nivelul admis al perturbaţiei.
Tabelul 1.1 Perturbaţii electromagnetice în mediul ambiant Tipul perturbaţiei Modul de transmisie Perturbaţia • variaţia frecvenţei tensiunii de alimentare; • variaţii ale tensiunii de alimentare; • goluri şi întreruperi de tensiune; • fluctuaţii de tensiune (flicker); • armonice; • interarmonice; • componenta continuă în curba tensiunii aplicate; • tensiuni de semnalizare; • tensiuni induse de joasă frecvenţă. • câmp electric; • câmp magnetic. • tensiuni sau curenţi induşi; • tensiuni tranzitorii unidirecţionale; • tensiuni tranzitorii oscilante. • câmp magnetic; • câmp electromagnetic: - unde întreţinute; - unde tranzitorii. Explozie nucleară în atmosferă. Încărcarea electrostatică a corpurilor izolate electric.

Conduse De joasă frecvenţă

Radiate Conduse De înaltă frecvenţă Radiate

Impuls electromagnetic nuclear Descărcări electrostatice

Perturbaţiile electromagnetice de joasă frecvenţă reduc nivelul calităţii energiei electrice, dar pot afecta integritatea unor echipamente (în special cele din domeniul informaticii şi al electronicii) sau calitatea informaţiilor privind mărimile din reţeaua electrică. Perturbaţiile electromagnetice d din reţelele electrice au un caracter aleatoriu şi pot fi caracterizate prin curba de densitate de probabilitate p(d) (fig.1.1). În acelaşi timp, echipamentele conectate în reţeaua electrică prezintă o anumită susceptibilitate la perturbaţii care poate fi definită prin curba de probabilitate P(d).

1. Densitat .1) şi corespunde ariei suprafeţei haşurate din figura 1.4 Calitatea energiei electrice p(d) P(d) 1 Riscul apariţiei unor daune determinate de perturbaţiile electromagnetice asupra unui echipament este determinat cu relaţia ∞ 0 R= ∫ p(d ) ⋅ P(d ) ⋅ δd (1.

C − instalarea de invertoare. în mod obişnuit.). Principalele echipamente perturbate sunt indicate în tabelul 1. având în vedere complexitatea fenomenului. F − fracţionarea sarcinii. E − instalarea de baterii de condensatoare. transformator individual etc. temporizarea releelor. 1. grupuri autonome. numai o informaţie estimativă. D − alimentare la tensiune continuă. Fig. 1. iar altele apar în regimuri de avarii sau post avarii (fig. Unele dintre perturbaţiile din reţelele electrice apar în regim normal de funcţionare (sarcini perturbatoare). În realitate. iar principalele echipamente perturbatoare sunt indicate în tabelul 1. Existenţa în reţeaua electrică a unui mare număr de surse de perturbaţii face ca în nodurile reţelei electrice să se înregistreze. se stabileşte o valoarea limită dlim a acesteia. În tabelul 16.Calitatea energiei electrice 5 Pe baza datelor privind daunele pe care poate să le determine fiecare tip de perturbaţie. un nivel test de imunitate. care corespunde unui nivel acceptat al daunelor (fig. o perturbaţie totală. care poate oferi însă. numită nivel de compatibilitate.2 sunt indicate şi unele remedii posibile: A − modificarea structurii reţelei electrice (linii electrice dedicate. D − compensarea statică a puterii reactive. Valorile de planificare sunt valori recomandate şi pot fi adaptate la condiţiile locale. În tabelul 1.3 2]. B − modificarea structurii reţelei electrice de alimentare (alimentare separată. C1 − instalarea de filtre de absorbţie. I − ecranare. nivelul de planificare se stabileşte astfel încât 0 ∆clim ∆c probabilitatea sa de depăşire să fie redusă (sub 5%). 1. în cazurile practice.2 [2].3 sunt indicate şi unele soluţii pentru limitarea nivelului perturbaţiilor determinate de funcţionarea echipamentelor A − creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de conectare. Nivelurile de compatibilitate sunt mărimi normate (pe plan internaţional) şi reprezintă mărimi de referinţă în analiza comportării echipamentelor electrice Daune în prezenţa perturbaţiilor. C2 − instalarea de filtre de refulare.2). de către producător. H − utilizarea de cabluri duble (de ducere şi de întoarcere). măsurile adoptate pentru limitarea nivelului de perturbaţie iau în considerare o valoare mai Da redusă − nivel de planificare. fiind stabilit.3). rezultată prin sumarea perturbaţiilor individuale. indicată în normativele existente. E − instalare de protecţie ultrarapidă. B − o a doua alimentare. transformatoare individuale etc. grupuri cu volant. dimensionate pentru a suporta perturbaţii mai mari decât nivelul de compatibilitate. echipamentele din instalaţiile electrice sunt admise a perturbaţiei.2 − Stabilirea limitei În general. În cazurile practice. Pentru fiecare tip de perturbaţie există o lege specifică de sumare. . G − circuite limitatoare de supratensiuni.).

întreruperile de lungă durată) de cei care pot fi controlaţi.3 Indicatori de calitate a energiei electrice Fiecare dintre tipurile de perturbaţii indicate în tabelul 1. indicatorii care pot fi controlaţi în special de operatorii de energie electrică (abaterile de frecvenţă.. Este necesar să se precizeze faptul că indicatorii de calitate şi limitele acestora sunt normalizaţi pentru sistemul electroenergetic. K − alegerea adecvată a tipului de punte (hexafazat sau dodecafazat pentru convertorul de frecvenţă. Calitatea serviciulu alimentare . abaterile de la parametrii ideali nu pot fi definite printr-un singur indicator.6 Calitatea energiei electrice J − pornire stea-triunghi sau cu soft starter. de către utilizatorii de energie electrică (armonice.1 determină abateri specifice ale mărimilor electrice faţă de parametrii ideali.). interarmonice. sunt analizaţi. în primul rând. Din punct de vedere practic. flicker etc. care pot fi evaluate cu ajutorul unor indicatori specifici. În general. 1. astfel că pentru fiecare tip de perturbaţie este utilizat un set de indicatori. nesimetrie. separat. iar în activitatea practică este necesar să fie monitorizaţi toţi indicatorii sau numai cei mai relevanţi pentru sistemul analizat (reţeaua publică sau reţeaua industrială).

sisteme informatice * * Procese industriale în general * * * * * A. C În funcţie de (1) Sensibilitate la variaţii de tensiune şi la caz. (2) creştere de tensiune cu10% reduce durata de viaţă 5% . calculatoare.Echipamentul SupraArmonice Nesimetrii Perturbaţii Remedii tensiuni (2) (3) (4) radiate (5) posibile Observaţii Variaţii de tensiune (1) a b c Iluminatul electric (pentru iluminatul incandescent curba de flicker este indicată în SR CEI 61000-4-15) Cuptor cu inducţie * * * (1) Lămpile fluorescente sunt afectate de un gol de tensiune de 50% timp de 100 ms. A. De regulă sensietc. Motoare asincrone şi sincrone Redresoare comandate Invertoare Comenzi numerice.B. * * Calitatea energiei electrice Cuptoare electrice de topire Încălzire materiale dielectrice (IF şi UIF) Cuptoare cu plasmă. * (1) Sensibilitate la variaţii de tensiune * (1) Sensibilitate la demarare cu tensiune redusă (−15%) şi la întreruperi repetate (1) Sensibilitate la întreruperi peste o oră. D * * * * electromagnetică Contactoare. bilitatea apare la sistemul de comandă. (3) În cazul lămpilor cu descărcare electrică (2) Sensibilitate la supratensiuni tranzitorii în reţeaua electrică de alimentare. laser.C întreruperi de scurtă durată. C * * 7 . * * * * * * * * * * fascicul de electroni. relee Compresoare * B * (1) Sensiblitate la întreruperi de la câteva * B minute la câteva ore . * * * * E * * * A.

3 Echipamente perturbatoare Observaţii Echipamentul Puterea Variaţii de tensiune Supra.Energie Radiaţii (1) tensiuni nice armonice reactivă electroa b c (2) (3) (4) (5) magnetice (6) Echipamente de de încălzire cu rezistoare A.Inter. (2) În cazul unor comenzi electronice. F A. (1) În momentul conectării. (3) Regulatoare de lumină. (6) Risc de radiaţii de medie frecvenţă. când puterea conectată este mare în raport cu puterea de scurt(2) În cazul unor comenzi electronice (6) La utilizarea cablurilor fără ecran metalic. (1) Dacă reglarea este bipoziţională.Armo. F C1 (tranzitorii) G C1 H (tranzitorii) G A. Transformatoare JT/FJT (pentru încălzire) Iluminat electric Cuptoare cu inducţie electromagnetică 25 kHz<f < 35 kHz E A A.8 Tabelul 1.F (1)În momentul conectării. B A (1) şi (6) Conectarea lămpilor electrice. (3) Generare de armonice (4) Emisia în reţea de frecvenţe medii. când puterea conectată este mare în raport cu puterea de scurt circuit a reţelei. (2) Supratensiuni tranzitorii în monetul conectării şi deconectării transformatorului. (6) În caz de defect pot să apară şi alte perturbaţii (1) Supracurenţi la pornire Pot să apară şi alte perurbaţii Calitatea energiei electrice Cuptoare casnice 1 ⋅ ⋅ ⋅ 2 kW cu microunde Compresoare 200 W ⋅ ⋅ ⋅ (pompe de căldură) 10 kW Radiologie Radioscopie .F C1 I I C1 1⋅ ⋅ ⋅ 35 kW Instalaţii de încălzire de JT A. F A.

B.3 (continuare) A.Tabelul 1. C2 I (4) Emisie de armonice I I I A. B A. B A. C1 A C1 (1) Supracurenţi la pornire (4) Emisie de interarmonice (2) Frânare cu recuperare de energie (3) Determinate de fenomene de comutaţie (4) Emisie de interarmonice cu frecvenţa sub 50 Hz C1. B A. electroliză etc. C2 C1 C1 C1 Cuptoare cu reziste nţă electrică cu încălzire directă Cuptoare cu arc electric Încălzire cu inducţie electromagnetică Încălzire dielectrică cu IF Încălzire cu microunde Motoare asincrone cu pornire directă Motoare asincrone cu viteză variabilă Convertoare statice (lamoniare. B F F C1 (3) În cazul unei reglări electronice (1b) Comandă electronică (1c) În momentul conectării Încălzire industrială 10 kW ⋅ ⋅ ⋅ indirectă cu 2 MW Calitatea energiei electrice rezistoare 100 kW⋅ ⋅ ⋅ 80 MW A. C1 C1 C1 C1. C2 C1 A A În studiu (permanent) K. B electric Sudare cu rezistenţă 100 kW ⋅ ⋅ ⋅ A.B C1 C1.) 3 ⋅ ⋅ ⋅ 100 A. B MW D 10 ⋅ ⋅ ⋅ 2000 kW 10 ⋅ ⋅ ⋅ 600 kW 10 ⋅ ⋅ ⋅ 100 kW Până la 10 MW 1 ⋅ ⋅ ⋅ 20 MW Până la 10 MW Cicoloconvertoare Până la zeci de MW Sudare cu arc A. J K. B electrică MW Cuptor cu plasmă Câţiva MW 9 .

 durata medie a întreruperilor din sistem (SAIDI – the system average interruption duration index).the customer average interruption frequency index). 5]  frecvenţa medie de întrerupere în sistem (SAIFI – the system average interruption frequency index).  valoarea medie a abaterii relative a tensiunii faţă de tensiunea contractată (declarată) într-un interval de timp.  integrala abaterilor de frecvenţă • indicatori privind variaţiile de tensiune [3]:  abaterea relativă a tensiunii. • indicatori privind regimul nesinusoidal din reţeaua electrică [8 ]:  valoarea efectivă Y a mărimii nesinusoidale. .  nivel flicker pe termen lung Plt .  frecvenţa valorii medii a întreruperilor în sistem (ASIFI – the average system interruption frequency index). 7]:  nivel flicker pe termen scurt Pst .  valoarea medie a duratei întreruperilor din sistem (ASIDI – the average system interruption duration index).  energie nelivrată (nefurnizată) – ENS (Energy not Supplied) – .  abaterea relativă de frecvenţă sau abaterea procentuală. • indicatori privind flickerul [6. pot fi adoptaţi indicatori specifici de calitate. cu excepţia punctului comun de conectare la reţeaua publică.  gradul de iregularitate sau abaterea relativă medie pătratică • indicatori privind golurile de tensiune [3]  durata golului.  timpul mediu de întrerupere” (min/an) − AIT (Average Interruption Time).  frecvenţa medie a întreruperilor de scurtă durată (MAIFI – the momentary average interruption frequency index). care să ofere cele mai relevante informaţii pentru utilizatorii respectiv.  frecvenţa de apariţie a golurilor: • indicatori privind întreruperile din reţeaua electrică [4.  nivel relativ de tensiune.  frecvenţa medie de întrerupere a consumatorilor (CAIFI .  durata medie de întrerupere a consumatorilor (CAIDI – the customer average interruption duration index).10 Calitatea energiei electrice Pentru sistemele electroenergetice industriale. Pentru a permite evaluarea nivelului de calitate a energiei electrice au fost definiţi şi sunt utilizaţi următorii indicatori principali: • indicatori privind frecvenţa tensiunii de alimentare [3]:  abaterea de frecvenţă care permite estimarea variaţiilor lente de frecvenţă. din cauza întreruperilor.  amplitudinea relativă a golului.

Variaţiile de tensiune.4. • indicatori privind interarmonicele:  frecvenţa f a interarmonicelor . T.1 Măsurarea tensiunii Valoarea efectivă Uw luată în considerare la măsurarea în regim normal de funcţionare corespunde unui interval de măsurare de N = 10 perioade.  factorul de nesimetrie IEEE. medie tensiune (tensiunea nominală între 1 kV şi 35 kV).  factorul de distorsiune ponderat. adaptat pentru elemente inductive. stabilită. în general.  factorul de vârf . aparatelor sau echipamentelor.  factorul de influenţă telefonică TIF. Tensiunea nominală Un este o mărime prin care este indicat sau identificat un sistem şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale sistemului. înaltă tensiune (tensiunea nominală mai mare sau egală cu 110 kV).  indicatorul IT .4 Variaţii ale tensiunii de alimentare Mărimea de referinţă în analiza variaţiilor de tensiune la barele de alimentare ale unui utilizator este tensiunea contractată Uc (declared supply voltage). impedanţa armonică. ale tensiunii analizate [5] .Calitatea energiei electrice 11  reziduul deformant al unei funcţii nesinusoidale .  factorul de nesimetrie zero. 1.4) diferă în funcţie de nivelul de tensiune al reţelei: joasă tensiune (tensiunea nominală sub 1 kV).  amplitudinea relativă a interamonicelor. de producător. Ea poate fi şi diferită de aceasta în cazul unei înţelegeri între furnizorul de energie electrică şi utilizator. • Indicatori privind supratensiunile în reţelele electrice  amplitudinea relativă.  durata. În mod obişnuit. În alegerea tensiunii contractate este necesar a lua în consideraţie tensiunea normată Ur (rated voltage) a echipamentelor. egală in mod obişnuit cu tensiunea nominală Un (nominal voltage) a reţelei. în condiţii normale de funcţionare. sunt determinate de variaţii ale sarcinii în sistemele de distribuţie a energiei electrice. • indicatori privind nesimetria în reţelele electrice:  factorul de nesimetrie negativă. adaptat pentru condensatoare.  factorul de formă .  factorul de distorsiune normal (THD).  nivelul armonicei . factorul de distorsiune ponderat. 1. pentru condiţii specifice de funcţionare ale componentelor. valorile acceptate ale variaţiilor de tensiune (tabelul 1.  faza armonicelor.

Valorile obţinute pe fereastra de măsurare Tw sunt agregate pe un interval de 3 s. 2  20% < ε q ≤50% − calitate mediocră. în care M este numărul de eşantioane pe fereastra de măsurare. T T ∫ 0 (1.7) Gradul de iregularitate poate fi utilizat pentru apreciere calităţii tensiunii pe barele de alimentare [13] 2  ε q ≤10% − calitate foarte bună. 2  10% < ε q ≤20% − calitate bună. Înformaţiile obţinute prin măsurarea nivelului tensiunii permit evaluarea indicatorilor care definesc calitatea energiei electrice. Tw = N⋅ T şi Ui − amplitudinea eşantionului i. 200 i =1 200 ∑ (1. 2 0 (1.4) în care U3s i sunt cele 200 valori valide ale tensiunii măsurate pe intervalul de 10 minute. într-un anumit nod al reţelei şi la un moment dat. la un moment dat. în nodul analizat. Valorile obţinute pe intervalul de măsurare de 3 s sunt agregate pe un interval de 10 minute U = 1 2 ⋅ U 3s i .12 Tw Calitatea energiei electrice Uw = 1 ⋅ u 2 ⋅ dt ≅ Tw ∫ 0 1 ⋅ U i2 M i =1 ∑ M (1. În analiza calităţii tensiunii în nodurile reţelei electrice sunt luate în considerare valorile U ale tensiunii agregate pe 10 minute.6) Indicatorul ε Umed este o măsură a nivelului mediu al tensiunii pe barele de alimentare şi oferă indicaţii privind alegerea corectă a plotului de reglaj al transformatorului.3) în care Uwi sunt cele 15 valori valide ale tensiunii măsurate pe fereastra Tw. (1.2) . 2  ε q ≥ 100 % − calitate necorespunzătoare. • valoarea medie a abaterii relative a tensiunii faţă de tensiunea contractată într-un interval de timp T εUmed = 1 ⋅ εU ⋅ dt .5) Uc Uc în care U este tensiunea (tensiune de linie) reţelei electrice. U 3s = 1 2 ⋅ U wi . caracterizează variaţiile lente de tensiune U −Uc ∆U εU [%] = ⋅100 [%] = ⋅ 100 [%] . 15 i =1 ∑ 15 (1. în regim normal de funcţionare [13]: • abaterea relativă a tensiunii în raport cu tensiunea contractată Uc . • gradul de iregularitate sau abaterea relativă medie pătratică ε2 = q 1 T T ∫εU ⋅ dt . .

85 − se determină numărul N de intervale de 10 minute în care tensiunea este în intervalul de N1 ≤ 0. 1. 1. − tensiunea corespunde din punctul de vedere al calităţii energiei electrice dacă este îndeplinită condiţia 1.Calitatea energiei electrice 13 Evaluarea calităţii tensiunii de alimentare într-un nod al sistemului electroenergetic se face pe baza celor n = 1008 determinări realizate pe durata unei săptămâni pentru tensiunile agregate pe intervale de 10 minute (fig. N1 = N11 + N12 + N13 + N14 + (1. N N = 1008 − N01 − N02 .15 1 0. se consideră că valorile în afara intervalului de ±15% faţă de tensiunea nominală sunt invalide din punctul de vedere al măsurătorilor privind nivelul de tensiune.4 − Evaluarea calităţii tensiu electroener .05 . − se determină numărul N1 de intervale în care tensiunea măsurată este în afara intervalului de ±10% faţă de tensiunea nominală şi este în intervalul de ±15% faţă de tensiunea nominală.8) Fig.4) [5]: U/Un N01 N11 N12 N13 B ±15% faţă de tensiunea nominală.

Menţinerea tensiunilor în banda admisibilă. . În acest fel. în regim normal de funcţionare. Gestionarea neadaptivă a surselor de putere reactivă din reţelele de distribuţie.5 b) este indicată curba cumulată pentru aceleaşi valori Se observă că valoarea de probabilitate 95% este de 238. În figura 1. determinând un exces de putere reactivă. realizat. Probleme deosebite apar în orele şi zilele de gol de sarcină. în prezent. dificultăţi în asigurarea nivelurilor de tensiune în nodurile reţelei şi pierderi de putere activă. Spre deosebire de producţia şi nivelul consumului de putere activă care sunt strict urmărite şi raportate pentru a asigura încadrarea frecvenţei în limitele normate. care se reflectă în nivelul tensiunii în fiecare nod în parte. iar în figura 1. în figura 1.58 V. deci.2 Reglarea tensiunii în reţeaua electrică Variaţiile de tensiune în nodurile reţelei electrice.4. controlul puterii reactive este principalul mijloc de limitare a variaţiilor de tensiune. producţia şi consumul de putere reactivă. nu pot fi caracterizate printr-un parametru unic pe sistem şi.5 a) este indicată variaţia pe durata unei săptămâni (1008 valori). necesită controlul circulaţiei puterilor reactive. sunt datorate în special variaţiei necontrolate a circulaţiei de putere reactivă.5 sunt indicate valori măsurate ale tensiunii de alimentare la bornele unui receptor de joasă tensiune. în mică măsură. ceea ce pune în evidenţă faptul că la bornele receptorului calitatea energiei electrice este corespunzătoare. în special la consumatorii industriali. respectiv 99% .14 Calitatea energiei electrice U [V] 240 235 Ca exemplu. conduce la o circulaţie necontrolată a puterii reactive. cu probabilitate de 95%. 230 225 220 215 210 1. când sursele de putere reactivă rămân conectate. ar trebui urmărite în fiecare nod şi verificată încadrarea în limitele impuse cel puţin cu o probabilitate de 95%. la toate nivelurile.

se indică banda de tensiune la fiecare bară a centralelor electrice. care determină consumul lunar.a. capacităţile cablurilor. Trebuie remarcat faptul că. ar exista posibilitatea conectării şi deconectării acestora. În lipsa controlului producţiei de putere reactivă la consumatori. în special cele apropiate de centrale electrice. adesea. Eficienţa măsurilor adoptate prin aceste mijloace poate fi afectată în nodurile în care sunt conectaţi consumatori care determină regim deformant. Implementarea largă a sistemelor actuale de control în timp real al factorului de putere este limitată de problemele care apar la conectarea şi deconectarea secţiilor bateriilor de condensatoare. în special în nodurile din sistemul energetic apropiate de centralele electrice. În practica curentă de conducere operativă. care ar putea fi reduse prin reglajul de tensiune la CHE [14]. acestea având. La consumatori. bateriile de condensatoare nu sunt prevăzute cu mijloace de reglare adaptivă şi rămân conectate în permanenţă. posibilitatea reglării tensiunii. bobine de compensare ş. în staţiile electrice în care debitează CHE racordate la 20 kV. Compensarea puterii reactive consumate până la valoarea unitară a factorului de putere trebuie însă evitată. Mijloacele actuale de măsurare a energiei reactive utilizează algoritmi de calcul diferiţi şi nu asigură. astfel ca să se asigure compensarea adaptivă a puterii reactive pentru a se asigura încadrarea factorului de putere în limitele admise. În acest sens. rezultate ca optime dintr-o analiza a regimurilor de gol noapte şi zi de sărbătoare. funcţionând cu sarcini sub puterea naturală.) sunt insuficiente. bateriile de condensatoare sunt compuse din mai multe secţii şi. factorul de putere ar putea fi cel solicitat de dispecerul de distribuţie. în etapa actuală. În multe noduri ale reţelei de distribuţie. sunt surse de putere reactivă. în toate cazurile. montate pentru îmbunătăţirea factorului de putere.Calitatea energiei electrice 15 În afara generatoarelor. cât şi al pierderilor în reţele. Deşi tensiunea la barele centralei electrice rămâne în limite admisibile. pe intervalul de facturare. ar putea evita situaţia depăşirii nivelurilor de tensiune admisibile. distribuitorii ar trebui să prevadă bobine de compensare în noduri. liniile aeriene de înaltă tensiune. la care energia reactivă se ia în considerare numai la nerealizarea factorului de putere neutral 0. În mod normal. în mod normal. Operaţiile de comutare a secţiilor bateriilor de condensatoare sunt însoţite de fenomene tranzitorii. se constată tensiuni de 23 kV şi peste această valoare. pentru reglajul tensiunii. generatoarele nu pot asigura integral reglarea necesară. . există de regulă. iar mijloacele existente în reţea (compensatoare sincrone. Aceasta se produce pentru că. teoretic. un singur contor de energie reactivă. care sunt controlabile ca regim de producere a puterii reactive.92. s-ar putea lua în consideraţie tarifarea energiei reactive în funcţie de factorul de putere realizat în perioadele de vârf de sarcină. Dotarea cu mijloace de control al puterii reactive şi cu un grafic de funcţionare dat de dispecerul de distribuţie. informaţiile necesare adoptării de măsuri corespunzătoare pentru limitarea circulaţiei de putere reactivă. cu excepţia perioadei de vârf de sarcină. Totuşi. În afara acestui interval. În perioadele din afara vârfurilor şi în zilele de sărbătoare. acest factor de putere este prea ridicat. mai ales în zonele cu reţele de cabluri. Dificultăţile provin din actualele reglementări privind plata energiei electrice achiziţionate din reţea de către consumatorii industriali. factorul de putere este practic unitar sau este chiar capacitiv (fără a putea fi pus însă în evidenţă cu actualele dotări pentru măsurare). cu reţele descărcate. motoarele sincrone şi bateriile de condensatoare. atât din punct de vedere al nivelurilor de tensiune. cu caracteristici diferite la conectarea primei secţii şi la conectarea următoarelor.

16 Calitatea energiei electrice prin contribuţia cablurilor slab încărcate. Up . în acest interval de timp ar trebui să se realizeze la comanda DED. în limitele admisibile. în acest sens se impune evitarea generării de putere reactivă la consumatori industriali în afara orelor de vârf. până în posturile de MT/JT şi chiar la consumatorii de JT. dacă prin măsurile de mai sus. • realizarea. cu o probabilitate de 95%. producţia de putere reactivă. poate fi analizată. Controlul circulaţiei puterii reactive în reţeaua electrică. necesită adoptarea următoarelor măsuri principale: • monitorizarea on-line a nivelul de tensiuni la barele RET şi RED. aceasta se poate realiza prin SCADA. tensiunea în staţia de racord creşte peste valorile admise. nu se poate reduce excesul de putere reactivă. δ ~ . ceea ce permite şi optimizarea circulaţiilor de putere reactivă în RET. monitorizarea se poate realiza ca şi în RET. respectiv încadrarea tensiunilor în limitele admisibile în această reţea. • anularea schimburilor de putere capacitivă de la RED spre RET. pentru a asigura un nivel corespunzator al calităţii energiei electrice şi limitarea pierderilor de energie activă în reţea. • reducerea puterii reactive produse în reţeaua electrică având în vedere faptul că în multe dintre nodurile din reţea. cu un program corespunzător de prelucrare a datelor sau pe baza datelor obţinute prin estimarea de stare (pentru îmbunătăţirea exactităţii). pentru fiecare reţea de distribuţie a unei filiale. care să permită urmărirea curbei solicitate de DED. a unor studii detaliate a circulaţiilor de putere reactivă şi. de exemplu. în RET. să se utilizeze sisteme de compensare. tensiunile sunt peste limita superioară admisibilă. soluţia tarifării energiei reactive numai în raport cu factorul de putere la orele de vârf. pentru verificarea încadrării. în RED. pe măsura extinderii SCADA la 110 kV şi MT. în prezent. iar bateriile de condensatoare să fie prevăzute cu mijloace de reglare.

4 sunt indicate limitele admise ale variaţiilor de tensiune. − UPFC (Unified Power Flow Controller) − figura 1.4 MT Egală cu tensiunea contractată IT 110 kV. Circuitele FACTS din figura 1. în condiţii normale de funcţionare [11]. atât la utilizatori. tensiunea poate ieşi din domeniul indicat. Principalele circuite FACTS utilizate pentru controlul tensiunii în reţelele electrice sunt [15]: − SSCR (Switched Shunt-Capacitor and Reactor) − figura 1.6 c). în 95% din timp tensiunea măsurată ca medie pe 10 minute trebuie să se încadreze în limitele Un ± 10%. în 95% din timp tensiunea măsurată ca medie pe 10 minute trebuie să se încadreze în limitele Un ± 10%.6 pot fi programate pentru a asigura controlul puterii reactive în timp real.6 d). în acest caz consumatorul va fi anunţat Tabelul 1.6 b). 1. alimentate prin linii de lungime mare. • în zone îndepărtate. cât şi în reţeaua electrică. asigurând nivelul de tensiune impus. Sistemele FACTS (Flexible Alternating Current Transmission Systems). există mijloacele tehnice necesare unui control eficient al puterii reactive. permit controlul eficient al tensiunii în nodurile din reţeaua electrică. Valori limită admise ale variaţiilor de tensiune Nivelul de tensiune Cu patru conductoare JT trifazat Cu trei conductoare Tensiunea de alimentare standardizată Egală cu tensiunea nominală Un =230 V (între fază şi nul) Egală cu tensiunea nominală Un = 230 V (între faze) Limite de variaţie În condiţii normale de funcţionare: • pe durata unei săptămâni. în 95% din timp tensiunea măsurată ca medie pe 10 minute trebuie să se încadreze în limitele Uc ± 10%.Calitatea energiei electrice 17 Apariţia şi dezvoltarea elementelor semiconductoare de putere a permis elaborarea şi implementarea de soluţii noi pentru rezolvarea problemelor legate de controlul circulaţiei de putere reactivă şi menţinerea tensiunii în limitele impuse. • toate valorile măsurate ca medie pe 10 minute trebuie să se încadreze în limitele Un + 10% − 15% În condiţii normale de funcţionare. Observaţii • tensiunea contractată este egală cu tensiunea nominală. 220 kV Egală cu tensiunea nominală . În condiţii normale de funcţionare. pe durata unei săptămâni. În prezent. pe durata unei săptămâni. construite pe bază de circuite electronice de putere. − SVC (Static VAr Compensator) − figura 1.4. astfel încât să se asigure menţinerea tensiunii la valoarea de consemn.3 Limite admise ale variaţiilor de tensiune În tabelul 1. − STATCOM (Static Synchronous Compensator) − Figura 1.6 a).

3958⋅ ∆ U+9. determinate de abaterea tensiunii de alimentare U.4.0+0.95151 0. în 95% din timp tensiunea măsurată ca medie pe 10 minute trebuie să se încadreze în limitele Un ± 5%.521 1. determină daune.0+1. alimentate la o tensiune în afara benzii admise.94202 − 0.0+1. daunele D.08553 (1. Calitatea energiei electrice 400 kV 750 kV 1.0+0. În cele mai multe cazuri practice.65⋅ ∆ U 2 Q*= − 0.2173⋅ ∆ U + 7.939⋅ ∆ U 3 Q*=1.734⋅ ∆ U 2 P*=1.099⋅ ∆ U 2+ + 5.562⋅ ∆ U 2 Q*=0. în 95% din timp tensiunea măsurată ca medie pe 10 minute trebuie să se încadreze în limitele Un ± 2%.5733⋅ ∆ U+12.88091 0.6534⋅ ∆ U− 1.620⋅ ∆ U 2 0. cu atât mai importante cu cât abaterile faţă de tensiunea normată sunt mai mari.2507+4.647⋅ ∆ U 2 Frigider Maşină de spălat 0.98365 P*=1. în care coeficienţii a şi b sunt specifici fiecărui proces tehnologic.72⋅ ∆ U 3+293⋅ ∆ U 4 Q*=1.0403⋅ ∆ U + 2.12213 0. În tabelul 1.3409⋅ ∆ U −2.1 0.389⋅ ∆ U 2 Q*=0.9717 0.4 Variaţia sarcinii cu tensiunea de alimentare Funcţionarea receptoarelor de energie electrică.6245 0.1535− 0.387⋅ ∆ U+23.18 În condiţii normale de funcţionare.677⋅ ∆ U 3 P*=1.58148 Televizor Lampă fluorescentă Lampă cu sodiu 0. pe durata unei săptămâni.90491 0.060+2.998 0.9884 0.996 .6388+4.16127 0.25527 0. legile de variaţie a sarcinii cu tensiunea aplicată.2786⋅ ∆ U+3. pe durata unei săptămâni.0+1.5 [16] sunt indicate.99127 0.801⋅ ∆ U 2 +154⋅ ∆ U 3+555⋅ ∆ U 4 P*=1.9) Tabelul 1.948⋅ ∆ U 2 + + 55.2431+0.2471⋅ ∆ U+0.689 Relaţia de calcul P*=1. pentru o serie de receptoare. Variaţia puterilor absorbite în funcţie de tensiunea aplicată Tipul receptorului Puterile la o abatere de 10% a tensiunii [%] 0.9830⋅ ∆ U + 1. În condiţii normale de funcţionare.91816 − 0.5 Factorul de putere ∆ U=0 ∆ U= 0.89719 0. faţă de tensiunea normată Ur a receptoarelor poate fi exprimată sub forma unui polinom de gradul doi [17] D = a ⋅ (U −U r ) + b ⋅ (U −U r ) 2 .991⋅ ∆ U 2 + +84.

la alimentarea cu tensiunea contractată şi la tensiunea redusă. alimentate la frecvenţă ridicată − o reducere a tensiunii de alimentare cu 10% determină o creştere a consumului specific cu circa 5% .223⋅ ∆ U 2 Q*=0 P*=1. în consecinţă. modificând astfel caracteristicile consumatorului în ansamblu.1). La o reducere accentuată a tensiunii de alimentare este posibilă oprirea maşinii (reducerea cuplului maxim CM sub cuplul static rezistent Cs al maşinii de lucru).5 sunt calculate şi puterile absorbite. Reducerea tensiunii de alimentare sub o valoare critică Ucr1 precum şi creşterea peste o valoare Ucr2 poate conduce la daune deosebit de importante.738⋅ ∆ U 2 0.01097 0.978 1 0. la reducerea puterii absorbite şi. la modificarea tensiunii. În cazul cel mai întâlnit al sistemelor de acţionare cu motoare asincrone. variaţia tensiunii de alimentare U determină variaţia vitezei de rotaţie Ω a motorului (p − numărul de perechi de poli ai maşini) şi deci reducerea productivităţii procesului în care sunt utilizate maşinile asincrone (fig.0974⋅ ∆ U + 2. la o reducere cu 10% a tensiunii de alimentare (∆ U = 0. • la cuptoarele cu inducţie electromagnetică. 1. de cele mai multe ori.0+0.313⋅ ∆ U + 8.85014 0 1. la reducerea productivităţii maşinilor de lucru şi la reducerea calităţii produselor realizate. exprimate în unităţi relative (raportate la puterea nominală). C CM Calculele efectuate privind daunele determinate de abaterea tensiunii faţă de valoarea normată pun în evidenţă următoarele [17]: • la cuptoarele cu arc electrice − o reducere a tensiunii de alimentare cu 8% conduce la o reducere a productivităţii cu circa 6% şi o creştere a consumului specific cu circa 7%.2039+1. precum şi valorile factorului de putere realizat.7) [18]. Datele din tabelul 1. În tabelul 1. .5 indică faptul că. alimentate la frecvenţă industrială − o reducere a tensiunii de alimentare cu 5% conduce la o reducere a productivităţii cu circa 10% şi o creştere a consumului specific cu circa 8%.988 Relaţia (1.Calitatea energiei electrice Lampă cu incandescenţă Cuptor cu microunde P*=1.0+1.5209⋅ ∆ U + 0.9) poate fi aplicată numai pentru un domeniu relativ îngust al variaţiei tensiunii de alimentare. • la cuptoarele cu inducţie electromagnetică. puterile absorbite nu variază liniar.15998 19 1 0. Abaterea tensiunii de alimentare în raport cu tensiunea normată a receptoarelor conduce.071⋅ ∆ U 2 Q*=0.

iar frecvenţa de apariţie.1. precum şi la conectarea transformatoarelor. 1. Este utilizat şi indicatorul adâncimea golului ∆ Ug ca diferenţă între tensiunea de referinţă şi tensiunea reziduală Ures . Datorită daunelor pe care le determină la consumatori. 1.8). De asemenea.20 Calitatea energiei electrice • în instalaţiile de sudare − abateri ale tensiunii de alimentare în intervalul ± 10% conduc la creşterea duratei procesului. iar incertitudinea de măsurare a duratei golurilor de tensiune nu poate fi mai mică decât 20 ms. Evaluarea efectelor golurilor asupra consumatorilor se face prin monitorizarea pe durate mari de timp a tensiunii reziduale Ures . Prezenţa unui gol de tensiune se pune în evidenţă pe baza măsurării valorii efective pe o jumătate de perioadă (fig. ea variază neregulat pe durata unui an. Pentru caracterizarea unui eveniment singular sunt utilizaţi indicatorii: tensiune reziduală (remanentă) Ures şi durata golului ∆ tg. a duratei ∆ tg şi a fazei pe care are loc evenimentul [19]. cu o capacitate importantă de stocare. este evident că nu pot fi puse în evidenţă goluri cu o durată sub 10 ms. În acest fel. caracterizate de adâncimea golului şi de durata acestuia şi sunt determinate de defecte care apar în sistemul electroenergetic sau în reţeaua industrială a utilizatorului. Golurile de tensiune (fig. dar abateri peste 10% pot determina rebutarea operaţiei efectuate. Mărimea de bază în analiza golurilor şi întreruperilor de tensiune este valoarea efectivă pe o jumătate de perioadă U1/2 [5] U/Uc 1 0. În lipsa unor echipamente specializate de limitare. ceea ce determină ca unele aspecte ale acestor perturbaţii să fie comune. la pornirea motoarelor mari. problemele de evaluare sunt dintre cele mai complexe. În mod obioşnuit.8) sunt perturbaţii bidimensionale. Perturbaţia are un caracter aleatoriu.9 .5 Goluri şi întreruperi de scurtă durată Golurile şi întreruperile de scurtă durată sunt dintre cele mai întâlnite evenimente din reţeaua electrică. amplitudinea golului şi durata acestuia variază mult în fiecare nod al sistemului. apar ca o consecinţă a unui scurtcircuit în reţeaua electrică. apariţia golurilor de tensiune este însoţită de întreruperi de scurtă sau lungă durată. precum şi datorită caracteristicilor foarte diferite ale fiecărui eveniment. necesitând echipamente de înaltă performanţă.

folosită pentru stabilirea pragurilor de început (start) şi de sfârşit ale golului. indicatorii actuali nu cuprind încă informaţii privind acest tip de perturbaţie. oferă informaţii parţiale. 1. datorat unei lovituri de trăsnet pe o linie electrică aeriană.8 este indicat un gol de tensiune în reţeaua de medie tensiune. în consecinţă. atât de numărul de eşantioane achiziţionat pe fiecare semiperioadă. poate fi tensiunea normată Ur . Problema prezintă un interes deosebit în reţelele electrice trifazate unde pertubaţiile nesimetrice sunt modificate datorită transformatoarelor stea-triunghi. • determinarea valorii indicatorilor pentru ansamblul nodurilor din reţeaua electrică analizată (agregarea valorilor în domeniul spaţiu).800 Hz (256 eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative). Deşi pe durata golurilor de tensiune are loc şi o modificare a fazei unghiulare a mărimilor electrice. tensiunea medie de lungă durată în punctul de măsurare sau valoarea efectivă imediat anterioară evenimentului.5. Echipamentele actuale de monitorizare a golurilor de tensiune utilizează în mod obişnuit o frecvenţă de eşantionare de 6. Ca exemplu. în figura 1. utile în special consumatorilor conectaţi la nodul analizat. Din analiza algoritmului de evaluare. N i =1 ∑ (1. Caracterizarea unei reţele electrice. Determinarea cu exactitatea corespunzătoare a valorii efective pe o jumătate de perioadă depinde. cu efecte diferite asupra utilizatorilor finali. Determinarea valorii efective începe la fiecare trecere prin zero a tensiunii de fază. Numai un sistem extins de monitorizare permite obţinerea unor informaţii relevante privind performanţa operatorului de reţea.10) în care N este numărul de eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative. pe durata golurilor. În acest sens. cât şi de acurateţea cu care se determină frecvenţa în sistem (durata semiperioadei).Calitatea energiei electrice N /2 21 U1 / 2 = 1 ⋅ U i2 . • determinarea caracteristicilor de durată şi de amplitudine ale evenimentului pe baza eşantioanelor existente. având în vedere faptul că pot să apară evenimente cu caracteristici diferite pe cele trei faze şi. într-un singur nod al sistemului. tensiunea contractată Uc . Determinarea abaterilor fazelor unghiulare ale tensiunilor. monitorizarea se face pentru cele trei faze. • determinarea valorilor indicatorilor pentru evenimentul singular analizat. rezultă faptul că existenţa unui singur echipament de monitorizare. • determinarea valorilor indicatorilor în punctul analizat pentru un interval prestabilit de timp (agregarea valorilor în domeniul timp). evaluarea golurilor în întreruperilor de scurtă durată cuprinde 5 etape [19]: • achiziţia eşantioanelor tensiunii în punctul analizat.1 Tensiunea de referinţă Tensiunea de referinţă. În analiza golurilor şi întreruperilor de scurtă durată într-o reţea electrică. necesită informaţii ample asupra tuturor nodurilor din reţea şi asupra tuturor consumatorilor racordaţi în reţea. întâmpină dificultăţi în cazul obişnuit în care tensiunile nu sunt perfect sinusoidale. Ui − amplitudinea eşantionului de rang i. . din punctul de vedere al performaţelor privind golurile şi întreruperile de scurtă durată.400 Hz (128 eşantioane pe o perioadă a tensiunii alternative) sau 12.

pot diferi relativ mult. pe efectele asupra echipamentelor de utilizare.04 . ceea ce corespunde. în reţeaua de înaltă tensiune. în regim normal de funcţionare. În aceste condiţii. iar utilizarea tensiunii contractate sau a tensiunii normate ca tensiune de referinţă este mai adecvată reţelelor de distribuţie. unde tensiunile.22 Calitatea energiei electrice Valoarea efectivă imediat anterioară evenimentului.20 -0. în care tensiunea de referinţă pentru evenimentul de rang n se determină pe baza tensiunii de referinţă de la evenimentul precedent (n − iar U10 este cea mai recentă valoare efectivă a 1). se determină pe baza ferestrei de 200 ms (10 perioade) utilizând un filtru de primul ordin cu o constantă de timp de 1 minut. numită „tensiune alunecătoare de referinţă a ferestrei Urf ” [4]. domeniului tensiunilor joase sau medii. este raţional să se utilizeze u [kV] 20 10 0 . U rf ( n ) = 0. pe baza relaţiei: (1.11) . în special. tensiunii determinată pe 200 ms.10 . Utilizarea tensiunii normate sau a tensiunii contractate ca tensiune de referinţă conduce la rezultate relevante dacă analiza efectuată este focalizată. determinate de exemplu.96 ⋅U rf ( n −1) +0. eventual având tensiuni nominale diferite. alegerea aceleiaşi valori pentru tensiunea de referinţă poate conduce la date neclare. de un defect în reţea.03 ⋅U 1 97 03 0 În cazul analizei comparative a golurilor de tensiune dintr-o reţea electrică. în special. în funcţie de condiţiile specifice din sistem. Acest lucru apare. în primul rând. Utilizarea tensiunii de referinţă imediat anterioară evenimentului este mai adecvată reţelelor de transport.

determinată pe un interval de timp mult mai mare ca durata golului. pragul de sfârşit al golului este superior pragului de start cu o valoare numită „tensiune de histerezis”. Acelaşi lucru poate să rezulte dacă. era aproape de partea superioară a benzii. pentru consumatori conectaţi la bare diferite. iar acest gol de tensiune are acelaşi efect ca o variaţie normală a tensiunii datorată sarcinii. La utilizarea tensiunii alunecătoare ca tensiune de referinţă. Pe durata variaţiei tensiunii în interiorul acestei benzi. este necesar să se ţină seama de faptul că aceasta poate fi mai mare sau mai mică decât tensiunea normată a echipamentului de utilizare. variaţia sarcinii ar putea determina mici variaţii ale tensiunii în jurul limitei inferioare.2 Pragurile pentru determinarea duratei golului Alegerea adecvată a valorii tensiunii de referinţă şi a pragurilor are o importanţă deosebită în analiza golurilor de tensiune. tensiunea variază în funcţie de sarcină. cu tensiunea contractată sau cu tensiunea „alunecătoare” determinată imediat anterior evenimentului. iar rezultatele obţinute să nu fie relevante din punctul de vedere al efectului asupra echipamentului. tensiunea de referinţă se alege ca o valoare fixă egală cu tensiunea normată. În cazul în care. care conduc la o creştere nerelevantă a numărului golurilor de tensiune. Durata golului poate fi determinată ca intervalul de timp în care tensiunea scade sub limita inferioară a benzii admise şi până când depăşeşte acestă limită. apare un defect depărtat de locul de măsurare.5. În cazurile practice. la apariţia unui scurtcircuit sau la o creşterea importantă a curentului electric (de exemplu datorită pornirii unui motor asincron de mare putere) apare un gol de tensiune. determinările privind apariţia golurilor ar putea fi efectuate în funcţie de limita inferioară a benzii admise. Durata golului este astfel măsurată între momentul trecerii sub pragul de start şi momentului depăşirii valorii corespunzătoare pragului de start. iar sistemele de reglare sunt dimensionate astfel încât să asigure încadrarea tensiunii în interiorul unei benzi admisibile. pot fi excluse printr-o alegere adecvată a pragurilor de înregistrare a golurilor. o variaţie de 20% a tensiunii poate să nu determine ieşirea din bandă. Aceste variaţii ale tensiunii. Dacă tensiunea. având. Aceste evenimente nu se consideră goluri de tensiune. într-un anumit punct din reţeaua electrică. În acest fel. tensiunea normală de funcţionare este în apropierea limitei inferioare a benzii admise. pot fi adoptate şi alte mijloace pentru eliminarea variaţiilor de tensiune induse de variaţii ale sarcinii (de exemplu. pot fi considerate goluri numai evenimentele care fac ca tensiunea de revenire să fie cel puţin cu 1% mai mare decât pragul de start − apariţia unui „histerezis” între cele două praguri). tensiuni diferite (evident că barele din apropierea staţiilor de sistem au o tensiune de funcţionare mai ridicată faţă de staţiile de racord adânc) o anumită valoare a tensiunii poate reprezenta pentru un consumator un gol de tensiune. în reţea. De asemenea. Orice eveniment care determină reducerea tensiunii sub limita inferioară a benzii poate fi considerat un gol de tensiune. în regim normal de funcţionare. În mod normal. pragurile pentru determinarea duratei golului pot fi alese astfel [5]: . În acest fel. în punctul analizat. iar pentru un alt consumator să fie cuprinsă în banda admisibilă.Calitatea energiei electrice 23 ca tensiune de referinţă valoarea imediat anterioară evenimentului. 1. determinate de variaţii ale sarcinii. În acest fel. Astfel. în momentul golului. la care se adaugă „tensiunea de histerezis”.

pot fi definite mai multe praguri şi determinate duratele golului pentru diferite niveluri ale tensiunii reziduale. pentru consumatorii alimentaţi prin feederul F2 . Este posibil ca. o întrerupere de tensiune (o separare electrică între sursă şi consumator). apariţia unui scurtcircuit pe feederul F2 şi eliminarea sa prin deconectarea întreruptorului I2 determină. tensiunea să ajungă la aceeaşi valoare.10 a). • pragul de sfârşit.24 Calitatea energiei electrice • pragul de start. deci. în cazul unei scheme din figura 1. în apropierea limitei inferioare a benzii admise). în apropierea limitei inferioare a benzii de tensiune admise. În acest caz. . În cazul în care. forma golului de tensiune poate fi aproximativ dreptunghiulară şi apariţia acestuia poate fi evaluată pe baza valorii reziduale şi a duratei. iar pentru consumatorii alimentaţi prin feederul F1 un gol de tensiune (fără separare electrică între sursa de alimentare şi consumator). având în vedere pragurile setate. practic nulă. se alege tensiunea imediat anterioară evenimentului. ca valoarea limită inferioară a benzii de tensiune admisă sau ca o valoarea sub acestă limită cu un interval specificat (în cazul funcţionării. pentru scurtcircuite apropiate de bara de alimentare. Astfel. 1. golurile de tensiune pot să aibă forme mai complexe. drept tensiune de referinţă. L În cazul scurtcircuitelor simple. pentru care cele două dimensiuni ale golului simplu nu oferă informaţii suficiente. în ambele cazuri. ca valoare egală cu valoarea de start sau o valoare superioară cu „tensiunea de histerezis” dacă se urmăreşte separarea golurilor de tensiune de variaţiile datorate sarcinii. cu revenirea tensiunii după ce scurtcircuitul a fost eliminat. pragurile privind golurile pot fi egale şi alese cu valori apropiate de tensiunea de referinţă (de exemplu 99 %). acest mod de lucru are un puternic efect de atenuare care asigură eliminarea multor variaţii datorate sarcinii şi. pe durata evenimentului. în regim normal de funcţionare.3 Deosebirea dintre goluri de tensiune şi întreruperi scurte Cele mai multe dintre golurile de tensiune sunt determinate de apariţia unor scurtcircuite în reţeaua electrică.5. În cazul unor circuite complexe.

pot să apară goluri datorate scurtcircuitelor sau goluri datorate pornirii motoarelor mari sau la conectarea transformatoarelor. 1. cu alimentare prin intermediul a două linii L1 şi L2 .11 − Gol de tensiune la pornirea unui tensiunii. pentru un regim normal de funcţionare. ca rezultat al separării electrice între sursa de alimentare şi t utilizatori. Specific golurilor datorate pornirii motoarelor mari (fig. 1.12). care antrenate inerţial. golul rezultat să nu afecteze celelalte motoare). menţin la borne o anumită valoare a Fig. bara B2 rămâne fără tensiune şi consumatorii alimentaţi prin feederul F2 vor fi întrerupţi.10 b). determinat din pragul de start din care se scade tensiunea de histerezis ∆ Uh . utilizatorii îşi dimensionează instalaţia astfel încât la pornirea celui mai mare motor din instalaţie. . nu este întotdeaua însoţită de valoarea nulă a tensiunii pe partea utilizatorului. la u apariţia. dar poate fi ales şi 5 % sau 10 %. 1. în figura 1. de exemplu. Întreruperea. În mod obişnuit acest prag este de 1% din tensiunea de referinţă. Pornirea motoarelor mari sau conectarea transformatoarelor mari determină apariţia unui gol de tensiune datorită curentului de pornire (inrush current) important. În mod obişnuit. în funcţie de tipul consumatorului alimentat (normativul CEI 61000-4-30 recomandă valoarea de 10%). Durata întreruperii este determinată de durata reconectării prin AAR de la bara B1. Durata întreruperii scurte se evalueaază prin intervalul de timp între pragul de start şi pragul de sfârşit la care este setat echipamentul de evaluare. a cărei durată prezintă o importanţa deosebită privind solicitarea circuitelor electrice (fig. primul pas constă în stabilirea tipului de gol de tensiune.4⋅ Uc (în principiu. a unui defect pe linia L2 . iar forma golului este diferită. Pentru adoptarea măsurilor necesare limitării efectelor. Durata sa se determină ca intervalul de timp între un prag de start (prag de trigerare) şi un prag de stop. având în vedere că la acesta există motoare.11) sau produse la conectarea transformatoarelor este faptul că au valori egale pe cele trei faze. însă aceste evenimente sunt mult mai rare. Astfel. este uneori dificil de stabilit dacă evenimentul este un gol de tensiune sau o întrerupere scurtă.Calitatea energiei electrice 25 În practică. Desigur că şi un scurtcircuit trifazat îndepărtat poate avea caracteristici asemănătoare. iar tensiunea remanentă nu scade sub 0. Pentru identificarea golului se stabileşte nivelul tensiunii reziduale. motor de putere mare.

pe de altă parte. informaţii privind curba de susceptibilitate a echipamentului (curbe de tip ITIC − Information Technology Industry Council) (fig. tensiunea a scăzut sub valoarea de prag. informaţii privind amplitudinea. până în momentul în care toate tensiunile de fază au depăşit valoarea de prag plus valoarea de histerezis (în mod obişnuit valoarea de histerezis este de 2% din tensiunea de referinţă) [5]. durata golului se măsoară din momentul în care. pe fiecare fază. utilizând echipamente mono-canal sau. În cazul echipamentelor multicanal. Determinarea golurilor în reţelele trifazate poate fi făcută.13). pe ansamblul celor trei faze. utilizând echipamente multicanal. Prag de start Prag de stop . în raport cu domeniul de susceptibilitate a consumatorului. pe de o parte.26 Calitatea energiei electrice i În analiza efectelor golurilor de tensiune asupra echipamentelor dintr-o instalaţie este necesar a avea. 1. eventual. În acest sens. În figura 1. forma golurilor şi. durata golurilor şi. Valorile din afara domeniului marcat pot determina daune consumatorului analizat. este necesar a face diferenţă între echipamentele trifazate (trei echipamente monocanal) şi echipamentele multicanal (un echipament care analizează ansamblul celor trei faze). pe unul dintre canale.13 sunt indicate evenimentele înregistrate pe durata unui an şi caracteristicile lor.

Calitatea energiei electrice 27 U/Uc 2. un an) a matricei amplitudine − durata golurilor (tabelul 1.5 1.13) în care t i şi t f sunt momentele iniţial şi final ale golului de tensiune.5. un an).6 2. (1.4 Indicatori pentru evaluarea golurilor de tensiune Datele obţinute prin măsurare permit caracterizarea golurilor prin următorii indicatori [19]: • amplitudinea relativă sau procentuală ∆U g U − U res ε g [%] = ⋅ 100 [%] = c ⋅ 100 [%] .0 Matricea amplitudine− durată pentru goluri de tensiune Adâncimea ∆ tg . Caracterizarea globală a golurilor de tensiune necesită completarea. iar Uc − tensiunea contractată pe fază. • durata golului de tensiune: ∆t g = t f − t i .12) Uc Uc în care Ures este valoarea reziduală a tensiunii de fază. • frecvenţa de apariţie a golurilor: Ng fa = . pe intervale mari de timp (de regulă.0 1. (1. (1.6) [19]. Tabelul 1.14) Tr în care Ng este numărul de goluri de tensiune care apar pe durata de referinţă Tr (în mod uzual. Fiecare celulă a matricii conţine numărul de goluri de tensiune corespunzând intervalului tensiunii reziduale şi respectiv duratei.5 1.

Determinările s-au efectuat pe durata unui an. Nota 2: Valorile de 0. într-un mare număr de puncte din reţeaua electrică (campanie de măsurători).01s şi 0.01 s ⋅⋅⋅ 0.5s N31 N32 N33 N34 0. în tabelul 1. Tabelul 1.28 0. • probabilităţii de 95 % de apariţie în punctele analizate. corespunzătoare fiecărei celule Nik a matricii amplitudine-durată. pe durata unui an. poate fi de la câteva zeci până la circa o mie. • altor analize statistice. numărul total de goluri într-o reţea. (1.6 ⋅ ⋅ ⋅ 0. • valorilor medii.6.7 [19] sunt indicate valori agregate pentru o reţea cu cabluri subterane.02 s N11 N12 N13 N14 0.02 s ⋅⋅⋅ 0. este utilizată o matrice de aceeaşi formă cu cea din tabelul 1. iar pragurile au fost egale cu 0. în funcţie de tipul analizei: • valorilor maxime.99 N15 N25 N35 N45 N55 N65 N75 N85 0. Pentru evaluarea golurilor de tensiune într-o reţea electrică sunt necesare determinări în toate nodurile reţelei şi apoi prelucrarea acestora.99 ⋅ ⋅ ⋅ 1.6 k =1.9 din tensiunea contractată.6 Practica de exploatare arată că. Ca exemplu.6 0. în condiţii normale de funcţionare.3 0.0 Nota 1: Valorile cuprinse în prima linie şi prima coloană sunt probabil în mare măsură determinate de fenomene tranzitorii şi variaţii ale sarcinii. determinată pentru un interval de timp (de regulă. În cazul apariţiei unor forme diferite ale golurilor de tensiune sau la analiza unor instalaţii cu caracteristici diferite (de exemplu. Ca tensiune de referinţă s-a considerat tensiunea contractată. este evaluată din relaţia N ik g= ∑ N i.02 s corespund duratei unei semiperioade. completată cu valori suplimentare care corespund.1 ⋅ ⋅ ⋅ 0.15) i =1. Frecvenţa golurilor de tensiune cu o anumită caracteristică. un an). respectiv a unei perioade a tensiunii de alimentare cu frecvenţa de 50 Hz.3 ⋅ ⋅ ⋅ 0.7 .15 ⋅ ⋅ ⋅ 0.1s N21 N22 N23 N24 0. k . S-au considerat întreruperi evenimentele la care tensiunea a ajuns la valoarea zero. reţele în cablu sau reţele aeriene) este recomandabil să fie completate matrice diferite pentru fiecare caz specific. pe baza datelor din 85 puncte de măsurare. În unele cazuri poate fi utilizat pragul de 5% sau 10% pentru a distinge golurile de tensiune de întreruperile de scurtă durată.15 0.6 corespunde întreruperilor de scurtă durată.5 s ⋅⋅⋅ 1s N41 N42 N43 N44 1s ⋅⋅⋅ 3s N51 N52 N53 N54 3s ⋅⋅⋅ 20s N61 N62 N63 N64 Calitatea energiei electrice 20 s ⋅⋅⋅ 60s N71 N72 N73 N74 60 s ⋅⋅⋅ 180s N81 N82 N83 N84 golului ∆ Ug 0. Ultimul rând al matricei din tabelul 1. Pentru măsurătorile realizate simultan.1 s ⋅⋅⋅ 0.

au fost elaboraţi indicatori specifici[20. 21]]: • frecventa medie a variaţiilor de tensiune la nivel de sistem SARFIx% (system average rms (variation) frequency indexvoltage ) calculată ca raportul dintre numărul de consumatori care au suportat o variaţie a valorii efective a tensiune sub x % din tensiunea contractată.6 0.01 s ≤ ∆ tg < 0. 80.16) SARFI x % = i =1 Nt în care Ni este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune. (1. la fiecare dintre envenimentele i. n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune. şi numărul total Nt de utilizatori.18) .5 s ≤ ∆ tg< 1s 3 1 1 1 1s≤ ∆ tg< 3 s 1 0 0 0 3s≤ ∆ tg< 20 s 0 0 0 1 20 s ≤ ∆ tg< 60 s 0 0 0 1 29 Monitorizarea unei reţele electrice din punctul de vedere al golurilor de tensiune necesită informaţii.1 s 23 5 1 0 0. Pragul x% este în mod uzual de 90. atât asupra numărului de goluri cu o anumită amplitudine cât şi asupra numărului de utilizatori afectaţi. pe durata analizată. deserviţi de sistemul analizat SMARFI x % = i =1 Nt ∑ Ni n ∑ NI i .6 ≤ ∆ Ug < 1 Ul =0 (întrerupere) 0. 80. n (1.1 < ∆ Ug < 0. la fiecare dintre evenimentele i.3 ≤ ∆ Ug < 0. În acest sens. pe durata analizată. şi numărul total Nt deserviţi de sistemul analizat (1. n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune. care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x % din tensiunea contractată.1 s ≤ ∆ tg< 0. • frecvenţa medie a variaţiilor instantanee de tensiune SIARFIx (system instantaneous Average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii sub x% din tensiunea contractată. şi numărul total Nt de utilizatori deserviţi de sistemul analizat . pe durata analizată. în sistemul analizat. • frecvenţa medie a variaţiilor momentane de tensiune SMARFI x (system instantaneous Average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori. 70. 50 şi 10.Calitatea energiei electrice Matricea amplitudinea golurilor −durată pentru o reţea de cabluri (valori de 95 %). în sistemul analizat. Adâncimea golului ∆ Ug 0.5 s 19 19 8 0 0. pe durata analizată. pe durata analizată.3 0. Pragul x% este în mod obişnuit de 90. n ∑ NM i . 50 şi 10.17) SIARFI x % = i =1 Nt în care NIi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune. 70.

Pragul x% este în mod obişnuit de 90. 70. Durata variaţiilor valorii efective de tensiune. − cu stocare dinamică a energiei (volant mecanic). pe durata analizată. O atenţie specială trebuie acordată consumatorilor care nu admit întreruperea în alimentarea cu energie electrică. în sistemul analizat. este cuprinsă între 30 perioade ale tensiunii alternative şi 3 s.5 Mijloace de limitare a golurilor de tensiune şi a întreruperilor de scurtă durată În mod obişnuit. şi numărul total Nt deserviţi de sistemul analizat (1. în reţelele de medie sau joasă tensiune. pe durata analizată. golurile de tensiune determină cele mai importante daune atunci când. pe durata analizată. Sunt utilizate două tipuri de asemenea echipamente: − cu stocare chimică a energiei (acumulatoare electrice). Soluţiile actuale se bazează pe alimentarea separată a receptoarelor critice (sensibile la goluri şi întreruperi de scurtă durată) şi a celor la care daunele pot fi acceptate. Alimentarea receptoarelor critice se face de la reţeaua electrică prin intermediul unor echipamente specializate (UPS − Uninterruptible Power Supply) care stochează energie şi o redau pe durata întreruperii. 50 şi 10.30 Calitatea energiei electrice în care NMi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune. 70. este necesară adoptarea de măsuri pentru a asigura continuitatea în alimentarea şi pe durata perturbaţiilor.19) STARFI x % = i =1 Nt în care NTi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune. În acest sens. Pragul x% este în mod obişnuit de 90. la fiecare dintre evenimentele i. datorită reducerii tensiunii. şi de RAR. n . Realizarea alimentării neîntreruptibile poate fi concepută însă şi ca serviciu pe care furnizorul de energie electrică îl poate asigura consumatorului. la fiecare dintre evenimentele i. în proprietatea consumatorului şi asigură continuitatea alimentării pentru receptoarele critice. 80. este cuprinsă între 3 şi 60 s. întreruperile de scurtă durată pot să rezulte în urma operaţiilor de AAR. 1. astfel încât consumatorii sensibili la aceste perturbaţii pot să înregistreze daune inacceptabile. Durata variaţiilor valorii efective de tensiune. în general. în sistemul analizat. De asemenea. în acest caz instalaţiile UPS sunt în proprietatea furnizorului. n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune. luate în consideraţie. Echipamentele UPS sunt. • frecvenţa medie a variaţiilor temporare de tensiune STARFIx (System temporary average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au suportat o variaţie temporară a valorii efective a tensiunii sub x % din tensiunea contractată. Desigur că împărţirea în cele două tipuri de receptoare trebuie făcută cu atenţie deoarece realizarea unor surse neîntreruptibile implică o serie de costuri. în reţelele de înaltă tensiune. 80. luate în consideraţie. Supratensiunile de trăsnet şi defectele de izolaţie conduc la apariţia unui număr important de goluri şi întreruperi de scurtă durată într-o reţea electrică. n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune. are loc dezexcitarea contactoarelor sau releelor de minimă tensiune conducând astfel la întreruperi de scurtă durată.5. 50 şi 10. ∑ NTi .

Calitatea energiei electrice 31 Pentru alimentarea neîntreruptibilă. în care întreruptoarele IP. La întreruperea alimentării din reţeaua publică. Schema din figura 1. pe seama energiei stocată în bateria de acumulatoare. la proiectarea schemei de alimentare. astfel încât alimentarea receptoarelor critice.15 s-a considerat că. ISO şi IE sunt închise în regim normal de funcţionare. astfel. deconectarea întreruptorului static ISO şi conectarea întreruptorului IS.15) în care energia este stocată sub formă de energie cinetică a unui volant care are o viteză ridicată de rotaţie.14) în care sursa de energie pe perioada întreruperii este o baterie de acumulatoare B. La revenirea tensiunii este reconectat întreruptorul IP şi se asigură. au fost dezvoltate echipamente UPS dinamice (fig. . La revenirea tensiunii. în mod normal. La întreruperea tensiunii de alimentare are loc. se face. într-un interval de timp foarte scurt. în continuare. 1. a unor utilizatori de putere relativ redusă (10 kVA) pot fi utilizate scheme (fig. − alimentarea off-line. IE şi IS sunt permanent închise. în continuare.14 [22] poate funcţiona în două variante: − alimentare on-line. este deconectat întreruptorul IP şi receptoarele critice sunt alimentate. Deoarece experienţa a arătat că peste 93% dintre perturbaţiile sub formă de goluri sau întreruperi de scurtă durată nu depăşesc trei secunde. iar întreruptoarele IS şi IM sunt deschise. IO. pe durate relativ mari (până la 2 ore). prin intermediul invertorului Iv (sunt deconectate întreruptoarele IO şi IM). schema trece în starea iniţială. în care întreruptoarele IP. În schema din figura 1. receptoarele utilizatorului au fost împărţite în receptoare standard (care admit nivelul de calitate al energiei electrice oferit de reţeaua electrică de alimentare) şi receptoare critice (cu condiţii superioare de calitate a energiei electrice). cu un interval foarte scurt de întrerupere (acceptabil pentru unii consumatori). pe seama energiei stocată în acumulatorul B. 1. reîncărcarea bateriei de acumulatoare şi alimentarea receptoarelor. iar alimentarea receptoarelor critice se face.

15 poate funcţiona în cele două variante on-line sau off-line. asigurând alimentarea pe durate relativ reduse (circa 3 s) a receptoarelor critice pe seama energiei cinetice a generatorului cu moment mare de inerţie G/M. . alimentarea motorului M de tensiune continuă care antrenează generatorul sincron G. poate fi utilizată schema din figura 1. la întreruperea tensiunii din reţeaua publică. Bobinele L1 şi L2 din schemă au rolul de a limita solicitările în cazul regimurilor tranzitorii care apar la trecerea de la un regim de funcţionare la altul.16 în care sunt folosite maşini electrice obişnuite. maşina electrică lucrează în regim de motor. Reţeaua electrică de Reţea de alimentare alimentare IP Ca o variantă a schemei din figura 1. asigurând menţinerea masei volantului la o viteză ridicată de rotaţie.15. iar energia electrică este stocată în bateria de acumulatoare B ce asigură. În regim normal de funcţionare.32 Calitatea energiei electrice Schema din figura 1. Acesta preia alimentarea receptoarelor critice după deconectarea întreruptorului IO (în regim normal de funcţionare întreruptorul IE este deconectat).

Întreruperile de scurtă durată se consideră că nu durează mai mult de 3 minute.8 Evaluarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată ∆ t<1s Număr de întreruperi Durata întreruperii 1 s ≤ ∆t < 3 ∆t ≥ minute minute 3 În Europa. separarea circuitelor care alimentează utilizatori perturbatori. Evaluarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată se face pe baza numărului de evenimente înscrise în tabelul 1. circa 70% dintre întreruperi au o durată sub 1 s [23]. Evaluarea calităţii energiei electrice din punctul de vedere al întreruperilor de scurtă şi lungă durată se poate face şi pe baza unor indicatori globali. cât şi la nivelul utilizatorilor [23]. Tabelul 1. care oferă informaţii. Pe baza valorii ENS se determină indicatorii [6. realizarea unei protecţii adecvate.8. ceea ce permite utilizatorului să adopte o serie de măsuri pentru limitarea daunelor şi neanunţate. atât la nivel de sistem.6.). Echipamentele UPS dinamic sunt caracterizate în principal printr-o fiabilitate ridicată şi o mentenanţă redusă.). Este evident faptul că la adoptarea deciziilor privind alegerea schemelor pentru reducerea (eliminarea) perturbaţiilor sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă durată trebuie analizată şi soluţia unor măsuri pe partea tehnologică pentru creşterea imunităţii la acest tip de perturbaţii (utilizarea unor motoare electrice cu moment de inerţie crescut. evaluarea se face pe baza energiei nelivrate ENS (energy not supplied) ca fiind energia care ar fi fost furnizată dacă nu interveneau întreruperile.6 Întreruperi de lungă durată 1. În mod normal. Reducerea evenimentelor sub formă de goluri şi întreruperi de scurtă durată poate fi realizată şi prin măsuri adecvate adoptate de operatorii de reţea. 1.1 Indicatori pentru evaluarea întreruperilor Întreruperile de lungă durată pot fi anunţate în prealabil. utilizarea unor descărcătoare performante. motoare cu volant etc.16 s-a considerat că toate receptoarele utilizatorului necesită o calitate superioară a energiei electrice. conduc la o reducere importantă a golurilor şi întreruperilor de scurtă durată. ceea ce poate determina daune importante. . 24]: • Durata medie de întrerupere (la nivel de sistem) AIT (average interruption time) defineşte durata totală a întreruperilor într-un an: ENS AIT = 8760 ⋅ 60 ⋅ [min/ an ] (1. creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de alimentare. Evaluarea se face pe durata unui an şi se indică energia (în MWh) nelivrată în acel an. Utilizarea liniilor în cablu pentru alimentarea consumatorilor.Calitatea energiei electrice 33 În schema din figura 1. (în unele documente se consideră a durata maximă a unei întreruperi de scurtă durată este de 1 min.20) AD .

AIT − durata medie de întrerupere (la nivel de sistem).34 Calitatea energiei electrice în care AD (annual demand) este consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) [MWh/an]. cât şi mărimi relative la utilizatorii alimentaţi dintr-o reţea: • Indicator durata medie de întrerupere la nivel de sistem SAIDI (system average interruption duration index) ca raport între durata totală a întreruperilor la toţi utilizatorii întrerupţi şi numărul total al utilizatorilor conectaţi în sistemul analizat SAIDI = s =1 ∑( N s ⋅ Ds ) . AL (average load) − puterea medie a curbei de sarcină anuală. întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată şi numărul total al utilizatorilor conectaţi în sistemul analizat . în MW. Nt – numărul total al utilizatorilor deserviţi.23) AD . • Indicator frecvenţă medie de întrerupere la nivel de sistem SAIFI (system average interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor. • Indicator de indisponibilitate medie a serviciului ASUI (Average service unavailability index) ca raport între energia nelivrată datorită întreruperilor ENS (energy not supplied) şi consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) AD (annual demand) ENS ASUI = . în care PL (Peak Load) este vârful anual de consum. Nt n (1. Datele obţinute prin monitorizarea întreruperilor de scurtă şi lungă durată pot fi utilizate şi pentru determinarea indicatorilor recomandaţi de IEEE [21].24) în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s. n − numărul total de întreruperi. în perioada analizată. Ds − durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la întreruperea s.22) PL PL . Aceştia cuprind. • Indicator de disponibilitate medie a serviciului − alimentarea utilizatorilor ASAI (average service availability index) ca raport între energia efectiv furnizată utilizatorilor şi consumul anual net pentru sistemul electroenergetic (fără consumul propriu tehnologic) AD (annual demand) AD − ENS ASAI = = 1 − ASUI (1. atât mărimi relative la performanţele sistemului de alimentare. (1.21) AD • Indicator minute sistem SM (system minutes) ca parametru de performanţă al sistemului electroenergetic care estimează durata medie de întrerupere anuală prin raportare la vârful de consum anual ENS AL SM = ⋅ 60 = AIT ⋅ [ minute sistem ] (1.

n − numărul total de întreruperi. (1. instalată) în sistemul analizat (1. întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată şi numărul total Nca al utilizatorilor afectaţi de una sau mai multe întreruperi în perioada analizată CAIFI = s =1 N ca ∑S s n ∑N s n .26) . Ds − durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la întreruperea s.28) în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s. (1. n − numărul total de întreruperi. • Indicator frecvenţa medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIFI (customer average interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor. • Indicator durata medie de întrerupere la nivelul utilizatorului întrerupt CAIDI (customer average interruption duration index) ca raport între durata totală a întreruperilor la toţi utilizatorii întrerupţi şi numărul total al utilizatorilor. .27) . Nt – numărul total al utilizatorilor deserviţi. Un utilizator afectat de mai multe întreruperi se numără o singură dată în calculul acestui indicator. n − numărul total de întreruperi. ASIFI = s =1 St în care Ss este puterea întreruptă la întreruperea s. întrerupţi la fiecare dintre întreruperile de lungă durată CAIDI = s =1 ∑( N s ⋅ Ds ) ∑N s s =1 n n = SAIDI SAIFI (1. în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s. • Indicator durata medie de întrerupere la nivel de sistem ASIDI (average system interruption duration index) ca raport între energia nelivrată pe durata tuturor întreruperilor şi numărul total Nt al utilizatorilor deserviţi în sistemul analizat ASIDI = s =1 ∑S s ⋅ Ds Nt n [ kVAh / consumator ] (1.Calitatea energiei electrice n 35 SAIFI = s =1 Nt ∑N s . n − numărul total de întreruperi.29) . • Indicator frecvenţa medie de întrerupere la nivel de sistem ASIFI (average system interruption frequency index) ca raport între puterea aparentă totală întreruptă şi puterea total St în funcţiune (conectată.25) în care Ns este numărul utilizatorilor întrerupţi peste 3 minute în întreruperea s.

La întreruperea tensiunii de alimentare. permit ridicarea problemelor la nivel de medie zonală la nivelul întregului sistem. în care are loc pornirea motorului Diesel de intervenţie MDI. la fiecare întrerupere m. generatorul. De asemenea. Determinarea apariţiei unei întreruperi se face pe baza măsurătorilor valorii efective pe jumătate de perioadă a tensiunii alternative. pot fi utilizate schemele din figura 1. 1. pe durata întreruperii. antrenat într-o primă etapă de energia cinetică a volantului şi apoi de motorul Diesel MDI.36 Calitatea energiei electrice în care Ss este puterea întreruptă la întreruperea s. M (1. din punctul de vedere al întreruperilor de scurtă şi lungă durată. Indicatorii SAIFI şi SAIDI caracterizează numărul şi durata medie a unei întreruperi de durată la care se poate aştepta un utilizator. Durata unei întreruperi corespunde intervalului de timp în care tensiunea rămâne sub 1% din tensiunea contractată.2 Mijloace pentru limitarea daunelor datorate întreruperilor de lungă durată Pentru alimentarea continuă a proceselor industriale. este alimentat motorul care antrenează volantul şi generatorul funcţionând în gol (în schema din figura 1. conectat pe acelaşi ax cu maşinile electrice. .30) Nt în care M este numărul total al incidentelor de scurtă durată.17 [22]. Nm – numărul utilizatorilor întrerupţi pe durate scurte (sub 3 minute). Astfel indicatorul de disponibilitate medie a serviciului ASAI poate fi corelat cu indicatorul SAIDI ASAI = 1 − ASUI = 8760 − SAIDI 60 8760 (1. receptoarele critice sunt alimentate de la un generator de rezervă antrenat de un motor cu combustibil. dar sunt normalizaţi în raport cu utilizatorii care au suferit real o întrerupere. utilizaţi în Europa şi cei recomandaţi de IEEE există o serie de corelări. Între indicatorii de calitate. în care. MAIFI este similar cu SAIFI dar sunt numărate numai întreruperile de scurtă durată. Ds − durata de întrerupere a utilizatorilor (minute) la întreruperea s.31) . În regim normal de funcţionare. De regulă. preia sarcina receptoarelor critice. sursa de energie o reprezintă volantul V.17 b) este utilizată o maşină reversibilă). n − numărul total de întreruperi. MAIFI este aproximativ de acelaşi ordin de mărime sau mai mare decât SAIFI. Indicatorii CAIFI şi CAIDI sunt similari. la puteri relativ mari şi în cazul întreruperilor de lungă durată. relativ redusă. SAIFI şi SAIDI.6. • Indicator frecvenţa medie a întreruperilor momentane (de scurtă durată) MAIFI (momentary average interruption frequency index) ca raport între numărul total al utilizatorilor întrerupţi pe durate scurte şi numărul total Nt al utilizatorilor deserviţi în sistemul analizat MAIFI = m =1 ∑N m . întreruptorul de cuplă IC este conectat astfel încât consumatorii sunt alimentaţi din reţeaua publică. numeric diferite de CAIFI şi CAIDI. Pe durata.

17 este utilizată schema din figura 1. C V Reţeaua MDI electrică de . pe durata scurtă până la pornirea motorului diesel. receptoarele critice sunt alimentate prin intermediul unui echipament UPS cu stocare în baterie de acumulatoare.Calitatea energiei electrice 37 Reţea de alimentar .18 în care. la o întrerupere de lungă durată. Ca o variantă a schemelor din figura 1.

38

Calitatea energiei electrice

Având în vedere costurile relativ ridicate ale schemelor cu alimentare neîntreruptibilă pe durate mari, apare necesară, atât selectarea raţională a categoriei receptoarelor critice, cât şi analiza posibilităţilor de rezervare pe partea tehnologică, astfel încât să se limiteze daunele care apar la întreruperi de lungă durată ale alimentării cu energie electrică din reţeaua publică.

1.7 Creşteri de tensiune
1.7.1 Evaluarea creşterilor de tensiune Creşterile de tensiune (fig. 1.19) sunt perturbaţii bidimensionale definite prin amplitudine şi durată şi sunt evaluate pe baza măsurătorilor privind valoarea efectivă pe o jumătate de perioadă. Evaluarea supratensiunilor (creşteri de tensiune) se poate face în funcţie de un prag limită Up (fig. 1.20) şi având în vedere tensiunea de histerezis ∆ Uh . Normele europene recomandă caracterizarea supratensiunilor temporare pe baza matricii tensiune − timp (tabelul 1.9) [11] în care, în funcţie de durată, acestea se împart în trei clase, corespunzătoare coloanelor matricii: instantanee (cu durată sub 1 s), momentane (cu o durată cuprinsă între 1 s şi 1 minut) şi de lungă durată (peste 1 minut).
2 ⋅ U1/ 2 2 ⋅Uc

u

U US Up Uh

Calitatea energiei electrice

39

Tabelul 1.9 Evaluarea creşterilor de tensiune Creşterea de tensiune 1,1 < U/Uc ≤ 1,2 1,2 < U/Uc ≤ 1,4 1,4 < U/Uc ≤ 1,6 1,6 < U/Uc ≤ 2 U/Uc > 2 ∆ tS < 1 s Durata creşterii de tensiune 1 s ≤ ∆ tS < 1 ∆ tS ≥ 1 minut minut

Deşi intervalele de timp, corespunzătoare celor trei clase, nu se regăsesc în toate normativele naţionale, împărţirea în trei clase este generalizată. Datele, pe durata unui an, cuprinse în fiecare celulă a matricii tensiune-timp, stau la baza evaluării performanţelor furnizorilor de energie electrică şi caracterizarea fiecărui nod al reţelei electrice din punctul de vedere al calităţii energiei electrice. De asemenea, datele cuprinse în matrice permit calculul unor indicatori de evaluare a calităţii energiei electrice din punctul de vedere al supratensiunilor [21]: • frecventa medie a variaţiilor de tensiune la nivel de sistem SARFIx% (system Average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au suportat o variaţie a valorii efective a tensiune peste x% din tensiunea contractată, pe durata analizată, şi numărul total Nt de utilizatori deserviţi de sistemul analizat (1.32) SARFI x % = i =1 Nt în care Ni este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre envenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în sistemul analizat; Pragul x% este în mod obişnuit de 140, 120 şi 110; • frecvenţa medie a variaţiilor instantanee de tensiune SIARFIx% (system instantaneous average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii peste x% din tensiunea contractată, pe durata analizată, şi numărul total Nt de utilizatori deserviţi de sistemul analizat (1.33) SIARFI x % = i =1 Nt în care NIi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre evenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în sistemul analizat. Pragul x% este în mod uzual de 140, 120 şi 110;

∑ Ni ,

n

∑ NI i ,

n

40

Calitatea energiei electrice

• frecvenţa medie a variaţiilor momentane de tensiune SMARFI x (system instantaneous average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au suportat o variaţie instantanee a valorii efective a tensiunii peste x% din tensiunea contractată, pe durata analizată, şi numărul total Nt de utilizatori, deserviţi de sistemul analizat

SMARFI x % = i =1 Nt

∑ NM i ,

n

(1.34)

în care NMi este numărul utilizatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre evenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în sistemul analizat. Pragul x% este în mod uzual de 140, 120 şi 110. Durata variaţiilor valorii efective de tensiune luate în consideraţie sunt cuprinse între 30 perioade ale tensiunii alternative şi 3 s; • frecvenţa medie a variaţiilor temporare de tensiune STARFIx% (system temporary average rms (variation) frequency indexvoltage) calculată ca raportul dintre numărul de utilizatori care au suportat o variaţie temporară a valorii efective a tensiunii peste x% din tensiunea contractată, pe durata analizată, şi numărul total Nt de utilizatori, deserviţi de sistemul analizat

STARFI x % = i =1 Nt

∑ NTi ,

n

(1.35)

în care NTi este numărul consumatorilor afectaţi de variaţia de tensiune, la fiecare dintre evenimentele i, n − numărul total de evenimente cu variaţie de tensiune, pe durata analizată, în sistemul analizat. Pragul x% este în mod obişnuit de 140, 120 şi 110. Durata variaţiilor valorii efective de tensiune, luate în consideraţie, este cuprinsă între 3 şi 60 s. Determinarea indicatorilor SARFIx% , SIARFIx% , SMARFIx% şi STARFIx% necesită, în afara datelor măsurate privind amplitudinea şi durata golurilor în nodurile reţelei electrice, şi informaţii privind utilizatorii afectaţi de aceste perturbaţii. 1.7.2 Utilizarea curbelor CBEMA şi ITIC În cazul receptoarelor electrice ale utilizatorilor, nivelul şi durata creşterilor de tensiune trebuie să fie comparate cu curba de susceptibilitate a echipamentului (de exemplu, ramura superioară a curbelor CBEMA sau ITIC) −figura 1.21 şi figura 1.22.

1.9.4 3 1.8. de exemplu. 1.Calitatea energiei electrice 41 U/UN Curbele de tipul CBEMA şi ITIC sunt indicate de către constructorii de echipamente şi trebuie să fie comparate cu valorile măsurate ale supratensiunilor. obţinute pe durata unui an.3 Variaţiile aleatorii ale sarcinii ca.8 Fluctuaţii de tensiune (efect de flicker) 1. pentru a evalua posibilitatea funcţionării acestor echipamente în nodul reţelei electrice din care sunt alimentate.1 Indicatori de flicker 1. 4 U/Ur Compararea datelor din tabelul 5. cu valorile admise permite evaluarea măsurilor adoptate pentru limitarea supratensiunilor în reţeaua electrică. determină la barele de alimentare variaţii aleatorii de tensiune (fig.23) care pot afecta Domen . Informaţiile obţinute pot sta la baza adoptării de decizii privind adoptarea de soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii energiei electrice. în cazul cuptoarelor cu arc electric. ca amplitudine şi durată.

care ia în consideraţie senzaţia de iritabilitate a ochiului la depăşirea unui anumit nivel al variaţiei tensiunii de alimentare. 1. ∆U/U [%] 8 6 Fig.24). sesizat de ochiul uman ca variaţii ale fluxului luminos emis de sursele de lumină. U Studiile de inconfort fiziologic au arătat faptul că starea de iritabilitate intervine atunci când variaţiile de tensiune au o anumită valoare şi o anumită repetabilitate. construită pentru variaţii dreptunghiulare ale tensiunii de alimentare [7]. Această curbă de iritabilitate reprezintă elementul de bază în evaluarea nivelului de flicker. indicate de curba de iritabilitate (fig.42 Calitatea energiei electrice calitatea energiei electrice furnizată celorlalţi utilizatori. Nivelul de flicker. 1.23 − Var 5 4 . este determinat cu ajutorul flickermetrului. conectaţi la aceleaşi bare.

27) determinând o curbă de variaţie a . abaterea remanentă ∆ Uc şi modificarea în timp a variaţiei ∆ u(t). iar pentru evaluarea nivelului de flicker pe baza curbei de iritabilitate.26 sunt indicate eşantioanele achiziţionate în zona a două variaţii de tensiune (intervalele t1 − t2 şi t2 − t3). 1. diferitele tipuri de variaţie sunt reduse la o variaţie dreptunghiulară pe baza unor factori de influenţă.26) [7]. în care variaţia relativă dmax rezultă prin raportarea valorii valorii ∆ Umax la valoarea contractată a tensiunii (dmax = ∆ Umax/Uc (pentru variaţii dreptunghiulare. factorul de formă este unitar). În figura 1. pentru fiecare dintre variaţii. De asemenea este indicată valoarea maximă a variaţiei ∆ Umax .25 sunt indicate 7 variaţii ale tensiunii. u ∆U Determinarea nivelului de flicker se face pe baza valorilor efective ale tensiunii măsurate la fiecare 10 ms (fig. 1. În figura 1. u(t) Fiind cunoscută forma variaţiilor de tensiune. numite flicker instantaneu sunt plasate succesiv într-un sistem de axe dreptunghiulare (fig. 1.25) au o influenţă importantă asupra senzaţiei de inconfort vizual.Calitatea energiei electrice 43 Forma de variaţie a tensiunii de alimentare şi durata acesteia (fig. cu ajutorul factorilor de formă F este posibilă echivalarea acestora cu variaţii dreptunghiulare de amplitudine F⋅ dmax . Valorile obţinute.

.5 ) / 3 . (1. 0525  P 1s 0. pe care se bazează evaluarea nivelului flickerului de scurtă durată.) reprezintă citiri succesive ale valorilor Pst corespunzătoare flickerului de scurtă durată. determinate pe intervale succesive timp de două ore 3 3 ∑Psti i =1 12 12 în care Psti (i = 1. 28 P 10 s 0. sunt utilizate valorile Pst ale flickerului de scurtă durată. instalaţii de sudare sau motoare) sau când se studiază sursele de flicker cu ciclu lung şi variabil de funcţionare (de exemplu. Intervalul de timp de 10 minute. Indicele s din relaţia (1. 2.. P s = ( P6 + P8 + P + P + P ) / 5 . cuptoare cu arc electric) este necesar să se dispună de un criteriu de evaluare a nivelului flickerului de lungă durată.36) . 3.7 + P + P ..37) .36) arată că trebuie utilizate valorile netezite. 1. 10 şi 50% din timp. deci. 10 10 13 17 P3s = ( P2.44 Calitatea energiei electrice acestuia.1 0.28) [7]. în care valorile procentuale P0. Aceste valori se obţin din relaţiile P50 s = ( P30 + P50 + P80 ) / 3 . P1.1 . pe o fereastră de monitorizare de 10 minute din relaţia [7] (1. P s = ( P0. În relaţia (1. Plt = . P3. 08 P 50 s Constanta de timp de 0. nu este necesară netezirea pentru această valoare. Pe baza curbei de variaţie a flickerului instantaneu se construieşte curba de probabilitate cumulată CPF (Cumulative Probability Function) (fig. Dacă trebuie să se ţină seama de efectul combinat al mai multor sarcini perturbatoare cu funcţionare aleatorie (de exemplu. 2 + P3 + P4 ) / 3 .3 s a memoriei flickermetrului asigură ca P0.1.37) s-a avut în vedere faptul că sumarea perturbaţiilor sub formă de flicker se face după o lege cubică. este adecvat pentru aprecierea perturbaţiilor determinate de sursele cu un ciclu de funcţionare redus. Pentru determinarea nivelului flickerului de lungă durată Plt . P10 şi P50 reprezintă niveluri ale flickerului depăşite în 0. 0314  P 0. 3. pe intervalul de observaţie. 1. 1 1 1 P st =  0.0657  P 3s0. Indicatorul Pst de flicker pe termen scurt se determină.1 să nu se modifice într-un mod brusc şi.

Calitatea energiei electrice 45 PF(t) 10 9 8 7 6  T =  7  ∑ t  i i =1 5   .

• se evaluează indicatorul Plt pe baza a 12 valori valide şi consecutive ale indicatorului Pst.3 Soluţii pentru limitarea efectului de flicker Variaţiile tensiunii la barele de alimentare ale unor utilizatori cu variaţii aleatorii ale sarcinii. Variaţiile de tensiune sunt determinate. dar şi la monitoarele echipamentelor de calcul.8. Ca exemplu.05.29. 110 kV 60 MVA . În figura 1.29 se consideră un utilizator. • se determină numărul N1 în care indicatorul Plt depăşeşte valoarea unitară. • se determină numărul N de valori valide ale mărimii Plt .46 Calitatea energiei electrice 1. în figura 1. precum şi la ecranele TV. determină flicker observabil în special în sistemele de iluminat electric. Evaluarea calităţii energiei electrice din punctul de vedere al flickerului se face conform următoarei proceduri [5]: • datele luate în considerare corespund unui interval de monitorizare de o săptămână. de circulaţia de putere reactivă din reţeaua electrică. • sunt analizate valorile succesive la fiecare 10 minute ale indicatorului Pst . • sunt invalidate valorile obţinute pe durata în care tensiunea la bare este în afara intervalului Uc ± 15% sau în care apar goluri de tensiune cu adâncime mai mare sau egală cu 15% din tensiunea contractată. • se verifică dacă N1/N ≤ 0.8. 1. în speciale ale puterii reactive. cuptor cu arc electric) este indicată în figura 1.30 este indicată curba probabilităţii cumulate la barele de 110 kV ale unui consumator industrial care generează flicker.2 Evaluarea nivelului de flicker Schema de principiu a conectării unui flickermetru la barele monitorizate ale unui utilizator care determină perturbaţii sub formă de fluctuaţii de tensiune (de exemplu. în special.

X a) .Calitatea energiei electrice 47 CPF [%] 100 alimentat prin intermediul unei linii electrice cu reactanţa X şi rezistenţa electrică R. Din relaţia (1.39) . U R. Analiza curbelor din figura 1.38) (1. Controlul în timp real al puterii reactive este cea mai eficientă soluţie pentru încadrarea flickerului în limitele admisibile. căderea de tensiune longitudinală ∆ U pe linie rezultă [15] Δ  U =R⋅I cos φ X⋅I⋅sin φ≃ X⋅I⋅sin φ sau ∆U X ⋅ I ⋅ sin φ U B ⋅ I ⋅ sin φ Q ≅ = = 2 UB UB S sc UB X 80 60 40 .39) se observă faptul că limitarea variaţiilor de tensiune poate fi obţinută fie prin limitarea puterii reactive absorbită din reţeaua electrică de alimentare. Dacă se consideră că tensiunea U din sistem rămâne practic constantă.32 pune în evidenţă reducerea variaţiilor de tensiune prin implementarea unui sistem de control al variaţiilor de putere reactivă. (1. fie prin creşterea curentului de scurtcircuit în nodul de alimentare.

33 a) este indicată curba puterii reactive absorbită de consumatorul perturbator. Totuşi acest sisteme de reglare asigură. Realizarea instalaţiei de control în timp real a puterii reactive determină absorţia din reţea a unei puteri reactive cu o variaţie maximă de 8 MVAr. tensiunea de la barele de alimentare prezintă o calitate corespunzătoare. determinate de pornirile repetate ale motoarelor mari. iar în figurile 1. ceea ce determină o calitate necorespunzătoare a energiei furnizată celorlalţi utilizatori din zonă. În acest fel. ceea ce conduce la o variaţie maximă de tensiune de 3%. Ca exemplu.1. Qn Variaţiile de tensiune.48 Calitatea energiei electrice Variaţia maximă a puterii reactive a consumatorului perturbator de 32 MVAr. la barele de alimentare. antrenează. pot fi limitate prin controlul curentului de pornire. o variaţie de 18% a tensiunii. încadrarea tensiunii la bare în limitele admise şi este sistemul cel mai utilizat. datorită prezenţei elementelor semiconductoare în schemă. dar are dezavantajul că determină apariţia de armonice. Acoperirea necesarului de putere reactivă cu condensatoare prezintă dezavantajul reglării în trepte. conectate direct în reţeaua de alimentare.33 b).33 c) şi 1.33 d) sunt prezentate cele trei soluţii principial posibile pentru reglare. Pentru controlul în timp real al puterii reactive există mai multe soluţii (fig. 1. Utilizarea bobinelor cu reglare continuă asigură menţinerea tensiunii la valoarea de consemn.33) în funcţie de rigiditatea nodului (curentul de scurtcircuit) în care este plasat consumatorul perturbator şi de acurateţea necesară de reglare. în figura 1. Soluţiile utilizând pornirea stea-trunghi sau controlul curentului de pornire cu ajutorul echipamentelor soft-starter . în cele mai multe cazuri.

Este necesară o cunoaştere exactă a caracteristicilor perturbaţiei şi alegerea celei mai bune soluţii. soluţia cu controlul puterii reactive la consumator necesită un efort investiţional mai redus şi este adoptată de consumatorii perturbatori. există soluţii.Calitatea energiei electrice 49 permit limitarea căderilor de tensiune la valori care să nu afecteze calitatea energiei electrice furnizată altor consumatori. până la nivelul dorit. Această soluţie impune investiţii în reţeaua electrică de alimentare (de exemplu prin realizarea unei noi linii de alimentare). Q . tehnic realizabile şi eficiente pentru limitarea variaţiilor de tensiune. care sunt acoperite evident de consumator. în prezent. atât din punct de vedere tehnic. Aspectele prezentate mai sus pun în evidenţă faptul că. Desigur că este necesar a analiza şi posibilitatea creşterii curentului de scurtcircuit în nodul în care este conectat consumatorul pentru a reduce nivelul variaţiilor de tensiune. în timp real. În mod obişnuit. cât şi economic.

Deşi echipamentele pentru prelucrarea datelor achiziţionate în scopul analizei armonicelor şi interarmonicelor sunt din ce în ce mai perfecţionate. cât şi de utilizarea lor în afara zonelor normate de lucru (transformatoare de măsurare de curent electric parcurse de curenţi primari prea mici sau cu o sarcină excesivă în secundar. problemele specifice armonicelor şi interarmonicelor sunt analizate într-un capitol special. transformatoarelor de măsurare trebuie să aibă o clasă de exactitate mai bună de 0. TT.9 Armonice şi interarmonice Prezenţa armonicelor şi interarmonicelor în sistemul electroenergetic este datorată elementelor cu caracteristică neliniară. Bară de înaltă tensiune . transformatoarele de măsurare de tensiune. transformatoare de tensiune cu o sarcină excesivă în secundar sau cu o tensiune prea mare în primar).35 [8]. având în vedere exactitatea impusă în amplitudine (5%). din ce în ce mai frecventă în sistemele electroenergetice moderne. în mod obişnuit. Pentru măsurări privind calitatea energiei electrice. atât de caracteristicile de frecvenţă limitate ale acestora. În etapa actuală. 1.34) [5]. În acest sens. Prezenţa acestora.5 şi să nu fie încărcate mai mult de 25 VA. Analiza efectuată relativ la limita de variaţie de 5% (sau cel mult 5°) până la o frecvenţă dată pune în evidenţă următoarele aspecte: • în domeniul tensiunilor medii. prezintă caracteristici de transfer cel mai puţin performante dintre toate elementele lanţului de măsurare. în mare măsură. sunt în general corespunzătoare până la 1 kHz. TC. şi cele de curent electric. determină ca analiza efectuată să aibă un caracter particular. circa 60% din totalul TT acoperă tot domeniul de armonice de analizat (2500 Hz).50 Calitatea energiei electrice 1. transformatoarele de măsurare de tensiune. pentru echipamente în domeniul de tensiuni de la 6 kV la 400 kV sunt prezentate în figura 1. Informaţii generale privind caracteristicile de frecvenţă ale transformatoarelor actuale de măsurare de tensiune. evaluarea exactităţii informaţiilor finale obţinute depinde. de caracteristicile de transfer ale fiecărui element al lanţului de măsurare (fig. Informaţiile imprecise de la bornele de ieşire ale transformatoarelor de măsurare de tensiune şi de curent electric sunt determinate.

pentru măsurătorile de tensiune sunt utilizate TEC (o combinaţie între un divizor capacitiv şi un transformator de izolare inductiv. TT sunt corespunzătoare numai pentru armonice până la rangul 5. la măsurarea defazajelor. acest domeniu se reduce la circa 1.5 kHz. se consideră că TC sunt corespunzătoare pentru măsurarea în tot domeniul armonic. erorile pot fi acceptabile până la 1 kHz. este una dintre 80 60 . exterioare.5 kHz. determină ca informaţiile privind mărimile reale din circuitele de medie. având caracteristică de frecvenţă corespunzătoare. să fie imprecise. mai ales în cazul semnalelor puternic distorsionate. TT sunt corespunzătoare până la 700 Hz. Datele existente până în prezent privind caracteristicile de frecvenţă ale transformatoarelor de măsurare de curent electric arată următoarele: • în domeniul tensiunilor medii. până la 0. acestea nu sunt corespunzătoare pentru măsurarea armonicelor. Realizarea unor traductoare moderne de tensiune şi de curent electric. dacă se adoptă măsuri speciale. • în domeniul tensiunilor înalte. însă sunt. TT pot să acopere tot domeniul armonic. În multe instalaţii de înaltă tensiune. Erorile datorate transformatoarelor actuale de tensiune şi de curent electric. dacă se adoptă măsuri speciale pentru a asigura menţinerea raportului de transformare. TT sunt corespunzătoare. definind un semnal mai puţin deformat decât cel real (armonicele superioare sunt transmise cu o pondere mai redusă şi deci distorsiunea pare a fi mai mică). inferioare celor de la TT. înaltă şi foarte înaltă tensiune. pentru frecvenţe cel puţin de 2500 Hz. în general. în general. Informaţiile actuale indică faptul că în domeniul tensiunilor joase TT şi TC actuale sunt corespunzătoare pentru transferul informaţiilor în domeniul până la 2500 Hz. circa 50% dintre acestea acoperă tot domeniul de armonice de analizat. această condiţie este de aşteptat să fie îndeplinită la TT de construcţie recentă. • în domeniul tensiunilor înalte şi foarte înalte. • în domeniul tensiunilor foarte înalte. lucrând pe un circuit ferorezonant). erorile în funcţie de frecvenţă pot fi mari.Calitatea energiei electrice 51 p [%] 100 • dacă în domeniul MT se ţine seama şi de limita suplimentară de 5°.

din punct de vedere practic. lucrări de reparaţii şi în alte cazuri în care incertitudinea de măsurare nu prezintă o importanţă deosebită. În general. 1. Dacă sunt necesare măsurători foarte exacte. folosirea lor numai în circuitele de joasă tensiune. în secundarul unui TC. verificarea compatibilităţii cu standardele de calitate a energiei electrice. caracterizate de posibilităţi importante de prelucrare şi stocare a datelor. Adoptarea ipotezei mărimilor sinusoidale în calculul curenţilor de defect poate fi acceptată. utilizând traductoare cu efect Hall. în principiu. două etape diferite. fiabilitate ridicată.52 Calitatea energiei electrice preocupările importante ale specialiştilor în domeniu. După stabilirea nodurilor în care urmează a se aprofunda studiul calităţii energiei electrice. • echipamentele de clasă B sunt utilizate pentru o urmărire de ansamblu. în detaliu. Sunt utilizate echipamente cu o importantă funcţie de osciloscop. a acestora. oferind datele necesare dimensionării sistemelor de protecţie şi a circuitelor parcurse de curentul de defect. Analiza circulaţiei curenţilor electrici în reţeaua electrică pleacă .1 Indicatori privind nesimetria de tensiune şi de curent electric Definirea factorilor de nesimetrie şi utilizarea acestora în analizele de regimuri în sistemele electroenergetice folosind relaţii bazate pe descompunerea în compo-nente simetrice permite. utilizând traductoare optice (DOVT − Digital Optical Voltage Transducer şi DOCT − Digital Optical Current Transducer) [25]. posibilitate de transfer a datelor pentru prelucrare exterioară.10 Perturbaţii sub formă de nesimetrie 1. calculul se efectuează în cazul apariţiei unor defecte nesimetrice într-o reţea electrică cu parametri cunoscuţi. Curentul de offset al acestor convertoare poate deforma măsurarea privind componenta continuă. permit transferul unor informaţii nedistorsionate privind semnalul de măsurat. iar în domeniul tensiunilor medii şi joase. având posibilitate relativ redusă de memorare şi simplitate de conectare. sunt conectate echipamente de monitorizare pe termen lung. echipamentele de măsurare sunt de trei tipuri [5]: • echipamentele de clasă A sunt utilizate dacă sunt necesare determinări exacte. configuraţia reţelei electrice analizate. de exemplu. în general. Analiza calităţii energiei electrice în nodurile reţelei electrice implică. analiza unor dispute între părţile contractante. • echipamentele de clasă S care sunt utilizate pentru analiza statistică a mărimilor înrgistrate pe durata măsurătorilor. În mod obişnuit. în analiza problemelor de calitate a energiei electrice sunt utilizate echipamente de clasă A. Soluţiile actuale¸ în domeniul tensiunilor înalte şi foarte înalte. Într-o primă etapă. prin calcul. însă nivelul lor redus de izolaţie limitează. UN < l kV) sau divizoare capacitive (UN ≥ l kV). Utilizarea cleştilor de curent electronici drept traductoare exterioare de curent electric permite măsurarea corectă în tot domeniul de frecvenţă necesar.10. trebuie să aibă aceleaşi performante ca echipamentele din clasa A. în care sunt utilizate două tipuri diferite de echipamente. determinarea. Din punctul de vedere al exactităţii informaţiilor obţinute. are loc o analiză de prezenţă a unor fenomene perturbatoare. de exemplu în cazul decontărilor de energie. se impune utilizarea de divizoare rezistive (în domeniul tensiunilor joase. în cazul mărimilor sinusoidale. până la frecvenţe de peste 2500 Hz. dacă se cunoaşte.

(1. În aceste cazuri se preferă efectuarea de măsurători pentru evaluarea nivelului de nesimetrie. descompunerea sistemelor trifazate în componente simetrice este aplicabilă numai armonicilor fundamentale. • factorul complex de nesimetrie negativă ks − (1. pot să rezulte informaţii insuficient de clare din punctul de vedere al deciziilor care trebuie adoptate pentru limitarea nesimetriilor. în instalaţiile electrice.43) . UC în trei − sisteme monofazate independente U +. iniţial. Folosirea descompunerii în componente simetrice. de multe ori. În acest sens. la erori importante care să distorsioneze informaţia privind nesimetria. negativă şi zero permit calculul factorilor de nesimetrie: − • factorul de nesimetrie negativă ks − ks = U− U+ .41) • factorul de nesimetrie zero ks0 0 ks = U0 U+ . Problema cea mai importantă. mărimi sinusoidale. practic. (1. atât nesimetria de modul. iar factorii de nesimetrie se referă doar la acestea. negativă şi respectiv zero. o analiză a distorsiunii semnalelor şi determinarea armonicei fundamentale. analiza de nesimetrie a sistemelor trifazate impune. UB . metodă larg utilizată în Europa şi recomandată de normele CEI. În acest fel. Analiza nesimetriei unui sistem trifazat sinusoidal se face pe baza teoremei Fortescue [3. în care operatorul a are expresia 1 3 a = e j 2⋅ π / 3 = − + j 2 2 .42) • factorul total de nesimetrie kst kst = ks+ + ks0. 26] care permite descompunerea unui sistem trifazat sinusoidal nesimetric UA.Calitatea energiei electrice 53 de la premiza că parametrii reţelei electrice sunt egali pe cele trei faze. În regim normal de funcţionare. cât şi nesimetria de unghi U 0  1  U A  1 1  + 1   2  U  = ⋅ 1 a a  ⋅ U B  (1. referitoare la calculul teoretic şi la determinările experimentale. constă în existenţa unor definiţii insuficient de precise pentru regimul nesinusoidal. poate conduce. Prin extensie poate fi utilizată şi o descompunere în componente simetrice a armonicelor. în prezent. Având în vedere faptul că. U şi U 0 de secvenţă pozitivă. în cazul real al sistemului electroenergetic. este utilizabilă numai în cazul unor mărimi strict sinusoidale. ceea ce de cele mai multe ori poate fi acceptat doar într-o primă aproximaţie. nu mai sunt întâlnite. Valorile astfel determinate ale mărimilor de secvenţă pozitivă. adoptarea ipotezei mărimilor sinusoidale.40) U −  3 1 a 2 a  U     C     . luând astfel în consideraţie.

49) .51) .48) în care k = 3− 4 4 4 6 ⋅ (U AB + U BC + U CA ) 2 2 2 (U AB + U BC + U CA )2 (1. Recomandările IEEE pentru evaluarea nesimetriei iau în consideraţie numai nesimetria de modul pe baza relaţiei [5. Factorul de nesimetrie ksf poate fi scris şi sub forma k sf = 1 − 3 −6 ⋅β 1 + 3 −6 ⋅β . (1. (1. 0 (1.44) în care θ este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi negativă. .47) • factor de nesimetrie al mărimilor între faze ksf k sf = 1− k . şi următorele definiţii ale indicatorilor de nesimetrie [20]: • factor mediu de nesimetrie ksm m ks = ks = abaterea m axim fata de valoarea a valoarea m edie m edie 3 ⋅U A −1 U A +U B +UC . 1+ k (1.46) .45) în care θ 0 este defazajul între fazorii componentelor de secvenţă pozitivă şi zero.54 Calitatea energiei electrice k− = s − U− − = k s ⋅ e jθ . + U − (1. Pentru evaluarea nesimetriei sunt utilizate şi implementate.26]: (1. în care valoarea medie rezultă ca medie aritmetică a celor trei mărimi analizate. în unele dintre echipamentele de analiză a nesimtriei. • factorul complex de nesimetrie zero ks0 k0 = s U0 U + − = k s ⋅ e jθ .50) în care β= 2 2 2 (U AB + U BC + U CA )2 4 4 4 U AB + U BC + U CA (1.

nici măcar aproximativ. 3 Indicatorii determinaţi cu diferite relaţii de definiţie. 3 4⋅π 4⋅π uC = sin( ω1 ⋅ t − ) − 0.54) 4⋅π 4⋅π uC = 0. asimilate unor curbe sinusoidale. 2⋅π ). . au aceeaşi componentă fundamentală. au forme diferite şi amplitudini diferite. U med U med = U AB + U BC + U CA . U med U BC − U med .2 ⋅ sin 5(ω1 ⋅ t − ). De exemplu. unii faţă de alţii. sunt puternic deformate şi nu pot fi. 3 3 u B = sin( ω1 ⋅ t − (1. curbele de tensiune pot fi asimilate unor curbe sinusoidale.2 ⋅ sin 5(ω1 ⋅ t − ).2 ⋅ sin( 5 ⋅ ω1 ⋅ t ) . sistemul de tensiuni u A = 0. dar pot fi considerate ca fiind simetrice conform definiţiei CEI: u A = sin( ω1 ⋅ t ) + 0.2 ⋅ sin( 5 ⋅ ω1 ⋅ t ) . u B = sin( ω1 ⋅ t − 2⋅π ).Calitatea energiei electrice 55 • factorul de nesimetrie al abaterilor de tensiune ksa a ks = 2 2 ⋅ ∆ AB + ∆2 + ∆2 . 3 (1. având module egale. astfel încât este necesară cunoaşterea în detaliu a algoritmului de calcul implementat în echipament. Principala problemă a definiţiei sistemului european este faptul că este valabilă numai în cazul mărimilor sinusoidale.678 ⋅ sin( ω1 ⋅ t − ) − 0. 3 3 deşi componentele fundamentale au amplitudini diferite şi forme diferite. BC CA 3 ( ) (1. însă curbele de curent electric. pot să difere relativ mult. În multe cazuri. în mare majoritate a cazurilor. tensiunile definite în relaţia de mai jos. sunt considerate simetrice conform definiţiei IEEE.98 ⋅ sin( ω1 ⋅ t ) + 0.53) De asemenea. U med U − U med ∆ CA = CA .52) în care ∆ AB = ∆ BC = U AB − U med . ceea corespunde unor cazuri rare în sistemul electroenergetic.

1. dar şi pe baza unor circuite specializate care oferă rezultate în timp real (filtre de componente de secvenţă).56 Calitatea energiei electrice În analiza ariei de vulnerabilitate a perturbaţiei sub formă de nesimetrie. se adoptă ipoteza că impedanţele sistemului sunt egale pe cele trei faze. Determinarea factorilor de nesimetrie pe baza definiţiei IEEE ks = cu ∆U max U max(1. Dacă această condiţie nu este îndeplinită metoda componentelor simetrice oferă numai informaţii aproximative.37).10.36). 3 se face numai prin măsurarea directă a tensiunilor pe cele trei faze.2.2 Determinarea experimentală a parametrilor corespunzători secvenţelor simetrice pentru o reţea electrică Dacă se consideră că sistemul analizat prezintă parametri egali pe cele trei faze.55) U med = U1 + U 2 + U 3 .3) − U med = . 1. Determinarea valorilor punctuale ale factorilor de nesimetrie pe baza definiţiei CEI poate fi realizată utilizând echipamente specializate. U med U med (1. mărimile corespunzătoare componentelor simetrice pot fi determinate experimental (fig. 1. . Determinarea prin calcul sau experimental a mărimilor corespunzătoare componentelor simetrice permite reprezentarea reţelei trifazate prin trei reţele monofazate independente (fig. definită cu ajutorul componentelor simetrice.

I + = 0 . a ⋅U A UA A B C U 0 = 0 . I + = I A . a UA 1 UA U 0 = U A . U + = 0. I+ = 1 1 1 1 a 3 1 a2 1 a a2 ⋅ a ⋅ I A . Z+ = U+ I+ U0 U + G 1~ I0 I− U− 1 1 1 = 1 a 3 1 a2 1 2 a ⋅ a ⋅U A . U + = U A. I − = 0 .Calitatea energiei electrice U0 U U + − 57 1 1 1 = 1 a 3 1 a2 a2 ⋅ U A . I − = I A . I0 I + I− 1 1 1 = 1 a 3 1 a2 1 2 a ⋅ a ⋅IA . a a⋅I A 2 IA I 0 = 0. Z0 = U0 I0 U0 U+ = U− 1 1 1 1 a 3 1 a2 1 a a2 ⋅ a 2 ⋅U A .U − = 0 . U − = 0 . U− I− Z− = U 0 3⋅I . a2 ⋅ I A IA I 0 = 0. I+ = 0. I0 I + I− 1 1 1 = 1 a 3 1 a2 1 2 a ⋅IA . U − = U A . a a 2 ⋅U A UA U 0 = 0 .U + = 0 . a IA IA I0 = I A . I− = 0.

Plecând de la ipoteza unor mărimi practic sinusoidale. Pentru efectuarea măsurătorilor privind factorul de nesimetrie. valorile instantanee (determinate pentru o perioadă a mărimii electrice) nu prezintă importanţă. În general.10. este necesar să se verifice exactitatea de măsurare a transformatoarelor de măsurare de tensiune şi de curent electric. în reţeaua electrică. Valorile determinate pe intervale de observare de 3 s stau la baza determinării valorii de 10 min. Măsurarea directă cu ajutorul voltmetrelor sau ampermetrelor este practic posibilă numai pentru o evaluare grosieră a existenţei nesimetriei în reţea. şi pentru măsurarea altor mărimi. determinarea factorilor de nesimetrie poate fi realizată pe baza valorilor a 32 eşantioane pe o perioadă (de fapt echipamentele de măsurare actuale sunt utilizate. alarmarea la depăşirea acestora. se fac pe intervale de observare succesive de 3 secunde conform relaţiei [5]: A B C IA IB IC 2 ∑ knsi i =1 m m în care m este numărul de determinări pe durata fiecărui interval de 3 s.5 nu este admisă deoarece conduce la erori de măsurare peste cele acceptabile. Conform normelor actuale. în general. se consideră că determinarea pe 3 s se realizează pe baza valorilor obţinute pe o fereastră de măsurare de circa 200 ms (10 perioade ale mărimii alternative analizate). În cazul determinărilor in sisteme cu curbe distorsionate. Conform recomandărilor CEI determinările. un factor de nesimetrie de 1% sau 2% impune o monitorizare a nivelului de nesimetrie. a datelor obţinute.3 Măsurarea cu ajutorul echipamentelor specializate Necesitatea de a menţine. Utilizarea de grupuri de măsurare cu o clasă de exactitate peste 0. în unele cazuri. trebuie evitate sistemele de măsurare cu două transformatoare. astfel încât sunt disponibile cel puţin 126 eşantioane pe o perioadă). De asemenea. este obligatorie utilizarea unui filtru trece jos pentru a elimina componentele cu frecvenţe peste 50 Hz. conform unui algoritm impus. utilizată ca mărime de referinţă pentru evaluarea nivelului de nesimetrie pe termen lung k n3s = . compararea cu nivelurile admise şi.56) UA UB . (1.58 Calitatea energiei electrice 1. Având in vedere modificarea în timp a factorului de nesimetrie apare necesitatea urmăririi continue şi prelucrarea.

acestea stau la baza realizării curbei de probabilitate cumulată CPF pe durata unei săptămâni (maxim 1008 valori). Măsurarea în cazul curbelor de curent electric urmează aceeaşi procedură ca şi în cazul tensiunilor. este determinată. Specific liniilor de transport al energiei electrice este şi faptul că acestea prezintă impedanţe mutuale. astfel că procesele de pe una dintre faze sunt determinate şi de fenomenele care au loc pe celelalte faze ale sistemului. În acelaşi timp.57) 1. i =1 (1.4 Efecte ale regimurilor nesimetrice în reţelele electrice În analiza regimurilor energetice din reţelele electrice se adoptă ipoteza iniţială că sursele din sistem determină la borne un sistem simetric al tensiunilor. pe durata unei zile. se verifică faptul că niciuna dintre valorile de 3 s nu depăşeşte 1.10. în două staţii de MT. prezenţa conductoarelor de protecţie conduce. fie de impedanţele diferite pe fazele reţelei de transport şi distribuţie a energiei electrice. În acest fel.5 ori valoarea admisă.38 sunt prezentate valori măsurate. în diferitele noduri din reţeaua electrică. fie de sarcinile inegale pe fazele sistemului datorate consumatorilor dezechilibraţi. Determinările pentru curbele de curent electric trebuie să ia în considerare faptul că acestea sunt. astfel încât este recomandabil ca informaţiile privind durata unei semiperioade să fie obţinute din curbele de tensiune corespunzătoare. De asemenea. Determinările privind nesimetria curenţilor electrici pot fi utilizate pentru diagnosticul sau pentru coordonarea sistemelor de protecţie. iar nesimetria. În figura 1. transferul de energie pe liniile din sistemul energetic conduce la apariţia regimurilor nesimetrice. Analiza problemelor legate de nesimetrie cuprinde două aspecte distincte: knU [%] 4 3 2 . la una dintre acestea fiind conectaţi consumatori cu un puternic dezechilibru de consum pe parcursul unei săptămâni [26]. kn10 min = 2 ∑ kn10 min. Valoarea de 95% a curbei de probabilitate cumulată este utilizată pentru compararea cu valoarea normalizată şi pentru evaluarea nivelului de perturbaţie sub formă de nesimetrie. la influenţe diferite asupra fazelor active ale liniei.i . în mod obişnuit. chiar în cazul unui consumator echilibrat.Calitatea energiei electrice 200 59 200 Valorile de 10 minute sunt utilizate în evaluarea fenomenelor de supraîncălzite în circuitele convertoare trifazate. De asemenea. mai deformate decât curbele de tensiune. în funcţie de configuraţia geometrică a liniei.

maşinilor electrice rotative de tensiune alternativă trifazată. Nesimetria tensiunilor determină reducerea puterii reactive furnizată de bateriile de condensatoare. nesimetria tensiunilor produce. dacă reţeaua electrică prezintă parametri de circuit diferiţi pe cele trei faze în regim normal de funcţionare. care însă.). De asemenea.).). transformatoare. furnizorul de energie electrică trebuie să asigure utilizatorului final încadrarea indicatorilor de nesimetrie de tensiune de pe barele de alimentare în limitele de calitate admise. rezultă o reducere a randamentului motoarelor. în unele cazuri. necesită a fi validate prin măsurători. În primul caz. consumatori casnici etc. precum şi studiile privind indicatorii economici ai transportului de energie electrică. Studiile privind alocarea nivelului de perturbaţii la utilizatorii finali. Furnizorul de energie electrică este interesat de monitorizarea curenţilor electrici absorbiţi de utilizator şi de verificarea încadrării nesimetriei acestora în limitele alocate a perturbaţiei. vibraţii. Cele mai importante efecte ale nesimetriei tensiunilor de alimentare constau în încălzirile. în consecinţă. Încălzirea suplimentară este determinată de curenţii de secvenţă negativă şi zero care parcurg înfăşurările maşinilor. utilizatorul trebuie să asigure încadrarea perturbaţiilor emise sub formă de nesimetrie în limitele alocate. precum şi în reţelele electrice. − permanent. • influenţa asupra indicatorilor economici şi tehnici ai reţelelor de transport şi de distribuţie. atât la echipamentele electrice (maşini electrice rotative. Regimul nesimetric permanent poate fi determinat de: • sarcinile inegale pe cele trei faze ale reţelei de alimentare de tensiune alternativă trifazată. convertoare statice de putere). precum şi asupra generatoarelor din sistem. stabilite de furnizorul de energie electrică din condiţia de calitate a energiei electrică furnizată celorlalţi utilizatori din reţeaua electrică. dacă perturbaţia este determinată de defecte sau de regimuri de funcţionare cu durată limitată în timp (scurtcircuite nesimetrice. • receptoare trifazate dezechilibrate (cuptoare cu arc electric). datorate pierderilor suplimentare. care se accentuează în cazul nesimetriilor fluctuante. În acelaşi timp. întrerupere a unei faze. necesită informaţii privind impedanţele reţelei electrice în regimuri nesimetrice. să fie respectate condiţiile privind calitatea energiei electrice. Datorită regimului nesimetric apar perturbaţii. în maşinile electrice rotative. În al doilea caz. • receptoarele monofazate repartizate inegal pe cele trei faze (iluminat stradal. Utilizatorul este interesat să monitorizeze tensiunile de alimentare pentru a avea informaţiile necesare privind nivelul de nesimetrie şi încadrarea sa în limitele admise. cupluri pulsatorii de frecvenţă ridicată şi. cuptoare electrice de inducţie la frecvenţă industrială. defecte la consumatori etc. Regimul nesimetric poate fi: − temporar. . Aceste impedanţe sunt determinate prin calcule. • impedanţe diferite ale liniilor electrice pe cele trei faze (în special la liniile electrice aeriene).60 Calitatea energiei electrice • influenţa asupra caracteristicilor de funcţionare ale echipamentelor alimentate cu tensiuni nesimetrice. în ansamblu. astfel ca. • receptoare bifazate (aparate de sudare electrică. baterii de condensatoare. tracţiunea electrică etc.

absoarbe un curent de secvenţă negativă important. la o creştere considerabilă a pierderilor de putere activă. cu consecinţe negative asupra randamentului de transfer a energiei. diferite de 2⋅ π /3. (%) 2 3. durata de viaţă a izolaţiei de clasă A a înfăşurărilor scade la jumătate.5 15 93 76 50 90 120 . Astfel. • influenţa defazajelor. chiar pentru o componentă de secvenţă negativă de valoare scăzută. Motorul asincron. În tabelul 1.maximă . precum şi în reţelele industriale.Clasă B 0 0 100 0 0 0 0 60 80 Nesimetria tensiunilor. Prin construcţie. (oC) .Calitatea energiei electrice 61 Nesimetria curenţilor are ca principal efect producerea de pierderi suplimentare în reţelele electrice de transport şi distribuţie. motoarele asincrone prezintă o impedanţă de secvenţă negativă de circa 5 ori mai mare decât impedanţa de secvenţă pozitivă. raportată la valoarea medie) [3].Clasă A . la o nesimetrie a tensiunilor de 4%. În analiza efectelor regimurilor nesimetrice asupra receptoarelor trifazate de energie electrică este necesar a lua în consideraţie: • influenţa inegalităţii. Regimul nesimetric are ca efect diminuarea randamentului instalaţiilor de redresare şi poate conduce la deteriorarea condensatoarelor filtrelor de netezire (apare o armonică de curent de rangul 2. în motor CREŞTEREA TEMPERATURII. Creşterea temperaturii afectează izolaţia înfăşurărilor.10 sunt prezintate date experimentale care caracterizează funcţionarea motoarelor asincrone. între tensiunile de fază. a unor tensiuni nesimetrice conduce.medie în stator . Efectele regimurilor nesimetrice prezintă aspecte specifice în funcţie de unele caracteristici ale receptoarelor din reţeaua electrică. a amplitudinilor tensiunilor trifazate.în general. alimentat cu tensiuni nesimetrice. proporţională cu factorul de netezire.în rotor . care determină: • încălzirea suplimentară a statorului şi a rotorului. în condiţiile alimentării cu tensiuni nesimetrice (nesimetria de tensiune se determină ca abaterea maximă a tensiunilor de fază faţă de valoarea medie pentru cele trei faze. a) Efecte ale inegalităţii în modul a amplitudinilor tensiunilor trifazate Prezenţa.10 5 38 107.5 15 27 101 104 2 33 12 8 65 86 8 63 39 25 75 100 Tabelul 1. de exemplu. alimentate cu tensiuni nesimetrice Parametru Curentul de secvenţă negativă (%) Curentul din stator (%) CREŞTEREA PIERDERILOR (%) . care supraîncarcă condensatoarele din filtru). a cuplului util şi a duratei de viaţă. în modul. prin creşterea temperaturii cu 8°C.în stator . ceea ce are ca efect încălzirea suplimentară a înfăşurărilor şi a diferitelor părţi ale statorului şi ale rotorului. Date experimentale referitoare la funcţionarea motoarelor asincrone. • diminuarea puterii disponibile. la bornele maşinilor rotative. Experienţă arată că durata de viaţă a motoarelor asincrone scade la jumătate.

08 − N .1 . în permanenţă. iar raportul dintre valoarea efectivă a componentei negative a − sistemului de curenţi I şi curentul nominal IN să nu depăşească valorile din tabelul 1. . În tabelul 1.08 .00545 ⋅ ( S N − 350 ) .62 Calitatea energiei electrice O deosebită importanţă o are influenţa nesimetriei tensiunilor asupra regimurilor de funcţionare ale maşinilor sincrone de puteri mari.05 .   în care SN este puterea aparentă a motorului în MVA.generatoare 0. frecvent întâlnite ca generatoare în centralele electrice.08 .compensatoare sincrone MAŞINI CU POLI ÎNECAŢI • cu răcire indirectă: 0. I /IN se calculează cu relaţia: 20 20 20 15 15 15 15 10 8 ** 5 5 S − 350 I− = 0.1 . Tabelul 1.1 .11. astfel încât nici unul din curenţii de fază să nu depăşească curentul nominal. Studiile efectuate.1 .motoare 0.08 .(900 ⋅ ⋅ ⋅ 1250) MVA 0.(1250 ⋅ ⋅ ⋅ 1600) MVA − *) Pentru aceste maşini.05 .compensatoare sincrone • cu răcire directă (răcire internă) a statorului şi a excitaţiei: 0.(350 ⋅ ⋅ ⋅ 900) MVA * . IN 3 ⋅10000 **) Pentru aceste maşini:  I−  IN    ⋅ t = 8 − 0. în condiţiile unei sarcini nesimetrice de durată.cu aer 0. maşinile sincrone trifazate trebuie să poată funcţiona. în acest sens.350 MVA * .08 .generatoare 0. în caz − de defect. într-o reţea dezechilibrată.11 Valori limită privind nesimetra tensiunilor la funcţionarea maşinilor sincrone de puteri mari Tipul maşinii Valori maxime pentru funcţionare − permanentă I /IN Valori maxime pentru funcţionare în condiţii de defect − t⋅ I /IN MAŞINI CU POLI APARENŢI • cu răcire indirectă: 0. au permis elaborarea de normative care reglementează funcţionarea maşinilor sincrone în regimuri nesimetrice.12 sunt indicate cele mai ridicate supratemperaturi locale în rotoarele generatoarelor.cu hidrogen • cu răcire directă (răcire internă) a rotorului: 0. Astfel. se impune să nu fie depăşit un indicator obţinut ca produs dintre I /IN şi durata t (secunde) a defectului. conform STAS 1893/1-87 şi CEI 34 (1) – 1983.motoare 0.

39 [3] este indicat modul în care inegalitatea modulelor tensiunilor pe fazele de alimentare influenţează tensiunea de ieşire a unui redresor semicomandat (fig. Deoarece puterea reactivă de pe fiecare fază depinde de pătratul tensiunii aplicate: Qf = U2 f XC . atât prin amplitudinea impulsurilor.12 Influenţa regimului nesimetric de lungă durată asupra supratemperaturilor locale [°C]. Tabelul 1. iar în figura 1. prezintă o amplitudine diferită de celelalte două tensiuni de fază.39 e) sunt indicate. în rotoarele turbogeneratoarelor Curentul de secvenţă inversă. (1.39 e) pune în evidenţă faptul că tensiunea de ieşire este influenţată.39 c şi figura 1. având în vedere faptul că pe faza cea mai încărcată (cu tensiunea pe fază cea mai mică) va fi debitată cea mai redusă putere reactivă şi deci se va obţine cea mai redusă îmbunătăţire a factorului de putere. pentru cazul unei tensiuni simetrice de alimentare. cât şi prin durata de conducţie a elementelor semiconductoare.58) bateria de condensatoare. racordată la o reţea cu tensiune nesimetrică. a)).Calitatea energiei electrice 63 Importante efecte negative apar şi în cazul alimentării cu tensiuni nesimetrice a bateriilor de condensatoare. În figura 1. modul de conducţie şi forma tensiunii de ieşire. În figura 1. (%) 10 15 20 25 Puterea turbogeneratorului.39 d) sunt indicate modul de conducţie şi tensiunea la ieşirea redresorului. în cazul în care tensiunea uC . de pe faza C.39 c) şi figura 1.39. contribuie ea însăşi la agravarea nesimetriei. 1. (MVA) 173 220 12 22 7 35 10 16 140 21 50 - 265 9 13 22 - Analiza comparativă a curbelor din figura 1.39 b) şi figura 1. .

Analiza tensiunii de ieşire ud (fig.40 s-a luat în considerare faptul că impulsurile de comandă sunt sincronizate. în care numai între tensiunile uA şi uB este un defazaj normal de 2⋅ π /3.40 a) este indicat sistemul trifazat de tensiuni. În cazul sincronizării cu prima fază. regimuri nesinusoidale şi nesimetrice. Ca exemplu.64 Calitatea energiei electrice b) Efecte ale defazajelor diferite între tensiunile de fază Nesimetria tensiunilor trifazate poate fi determinată şi de defazaje diferite de 2⋅ π /3 între tensiunile de fază. în figura 1. u uA uB uC . Acest lucru poate avea ca efect perturbarea funcţionării convertoarelor statice de putere (tiristoare cu comandă pe fază). simultan. În figura 1. 1. pot să apară desincronizări importante în funcţionarea redresorului. iar tensiunea uC este defazată cu un unghi mai mare de 2⋅ π /3 faţă de tensiunea uB .40 este prezentat cazul unei alimentări cu tensiune trifazată. pot apărea cazuri în care sunt prezente. Rezultă o funcţionare nesincronizată a tiristoarelor din schema redresorului comandat. cu trecerea prin valoarea zero a tensiunii respective. În figura 1.40 b)) pune în evidenţă neuniformitatea duratelor de conducţie a elementelor semiconductoare din schemă. mai ales în reţelele de joasă tensiune. pe fiecare fază. c) Pierderi suplimentare determinate de regimuri nesimetrice simultane cu regimuri nesinusoidale În practică. cele trei tensiuni de fază având amplitudine egală dar defazaje diferite. dar şi diferenţa între amplitudinile tensiunilor de ieşire.

produse de acţiunea simultană a regimurilor nesinusoidal şi nesimetric Echipamentul electric Maşini electrice rotative Relaţia de calcul al pierderilor suplimentare Transformatoare Baterii de condensatoare   − ∆' P =s k ⋅ k    2  − ∆ ' P = s k ⋅ k    2  s ∆k ' P = ⋅ k − +   ( ) ( ) ( ) Linii electrice  ∆P = 3 ⋅ I +   ( ) 2 +3⋅ I − ( ) 2 + 2⋅ ∑ h= 1 ∞  2 h ⋅ I h  ⋅ r − ∆P0   În tabelul 1. respectiv kVA].Calitatea energiei electrice 65 u uA uB Pe baza rezultatelor experimentale şi a studiilor teoretice. SN – puterea activă. kVAr. a regimurilor nesinusoidal şi nesimetric. produse de acţiunea simultană. În tabelul 1. k”. PN . determinate pentru parametri medii ai echipamentelor electrice standard. Tabelul 1. I +. asupra echipamentelor electrice.13. ∆ P sunt pierderile suplimentare de putere activă. QN .13 Determinarea pierderilor suplimentare [kW]. I – ud . produse de acţiunea simultană a regimurilor nesinusoidale şi nesimetrice. Relaţiile de calcul pentru estimarea acestor pierderi sunt indicate în tabelul 1. − aparentă nominală corespunzătoare echipamentului respectiv [kW.14 sunt indicate valorile de calcul ale factorilor k’. se pot face estimări ale pierderilor suplimentare.13. reactivă.

67 0.12 0. respectiv de secvenţă negativă [A].10. k”.02 3. uh valoarea relativă. k” Grupa echipamentelor de acelaşi tip Turbogeneratoare Hidrogeneratoare şi motoare sincrone: • cu înfăşurare de amortizare • fără înfăşurare de amortizare Compensatoare sincrone Transformatoare: • (35 ⋅ ⋅ ⋅ 220) kV • (6 ⋅ ⋅ ⋅ 10) kV Baterii de condensatoare k’ 1.10 4.50 2. definit ca raportul dintre valoarea efectivă a componentei de secvenţă negativă şi valoarea efectivă a componentei de secvenţă pozitivă a tensiunii. a armonicii de tensiune de rang h. raportată la fundamentală.40 3. schemele de simetrizare conduc şi la rezolvarea problemelor de compensare a puterii reactive. Tabelul 1. variază într-un interval larg. ∆ P0 – pierderi de putere − activă în linia electrică de transport.36 4. intră în responsabilitatea utilizatorului perturbator.003 Deoarece valorile factorilor k’. Conectarea instalaţiilor de simetrizare se face numai după rezolvarea problemelor determinate de eventuala existenţă a regimului nesinusoidal.66 Calitatea energiei electrice valoarea efectivă a curentului de secvenţă pozitivă. r – rezistenţa electrică a liniei electrice de transport. Pentru limitarea nesimetriilor determinate de utilizatorii dezechilibraţi sunt posibile.58 5. în principiu.15 [3] sunt indicate valorile factorilor k’ şi k” pentru motoarele asincrone folosite în diferite ramuri industriale. în sistemele electroenergetice industriale.27 1.52 7. În mod obişnuit. la frecvenţa fundamentală [kΩ ]. la depăşirea valorilor limită admise.40 1.14 Valorile de calcul ale coeficienţilor k’.46 k" 3.30 1. aceştia se determină pentru fiecare caz concret. două soluţii: • reconfigurarea schemei de alimentare a receptoarelor utilizatorului pentru a asigura o simetrizare a sarcinii.003 k” 1.95 0. În tabelul 1. pentru motoare asincrone Ramura industrială Metalurgie Chimie Construcţii de maşini Industrie uşoară Materiale de construcţii Industria.01 5.05 5.31 0. în funcţie de puterea nominală. în regim sinusoidal şi simetric [kW].70 1.62 0. • utilizarea unor scheme speciale de simetrizare.15 Valorile coeficienţilor k' şi k". în general k' 4. pentru motoarele asincrone.86 0. . ks – factor de nesimetrie negativă de tensiune.68 0.5 Mijloace pentru limitarea emisiei perturbatoare sub formă de nesimetrie Adoptarea soluţiei pentru simetrizarea sarcinii.06 4.82 4.27 1. Tabelul 1.

Pentru a asigura simetrizarea sarcinii.47 este indicată şi diagrama fazorială a tensiunilor din circuit. prin alegerea adecvată a bateriei Cq) rezultă: (1.42) şi alimentarea receptorului bifazat cu tensiunea rezultată prin înserierea înfăşurărilor secundare. 1.60) IA = I . 1. În schema din figura 5.59) Se observă faptul că. Schemele de simetrizare pot fi realizate în două moduri: • cu transformatoare monofazate. M IB n n I U1 B’ . I B = (1 + 1 / 3 ) ⋅ I . Conectarea în V a două transformatoare monofazate identice (fig. curenţii de fază. iar valorile curenţilor (în cazul unei compensări integrale a puterii reactive necesară receptorului bifazat. în raport cu curentul absorbit de receptorul bifazat. I C = (1 − 1 / 3 ) ⋅ I . cea mai eficientă soluţie. în cele mai multe dintre cazuri.Calitatea energiei electrice 67 Reconfigurarea schemei de alimentare astfel încât să se asigure o încărcare practic egală a fazelor (simetrizare naturală) este. deşi nu conduce la o simetrizare completă. Deşi nu asigură încărcarea egală a celor trei faze. limitarea nesimetriilor până la valori impuse.42) [27]. în cele mai multe cazuri. utilizarea schemelor cu transformatoare în V determină.41). A B C IC 3 În schema cu transformatoare Scott (fig. IC = I . asigură încărcarea celor trei faze ale reţelei electrice de alimentare. dacă bateria de condensatoare Cq este dimensionată astfel încât să asigure compensarea completă a puterii reactive necesară receptorului bifazat şi dacă numărul de spire al transformatoarelor (în primar şi în secundar) corespunde valorilor indicate în figura 1. (1. nesimetria determinată de receptorul bifazat până la un nivel admis.41) sau în V (fig. IB = − 2⋅ I . au valorile I A = (2 / 3 ) ⋅ I . de cele mai multe ori. utilizarea transformatoarelor Scott asigură încărcarea celor trei faze ale reţelei electrice de alimentare. transformatoarele monofazate pot fi conectate în schema Scott (fig. reducând. antrenând costuri relativ reduse.41.1. • cu compensare (schemă Steinmetz). 1.

Schema de simetrizare cu compensare (schema Steinmetz) – figura 1. dimensionate astfel încât curenţii de fază IA . necesară compensării puterii reactive a receptorului bifazat. variabilă. în general. iar P este puterea activă absorbită de receptorul bifazat. Pentru a se asigura simetrizarea sarcinii este necesară compensarea completă a puterii reactive necesară receptorului bifazat. se determină în funcţie de puterea P şi factorul de putere λ = cosϕ Cq = P ⋅ tan ϕ ω ⋅U 2 (1. Reglarea în trepte a elementelor variabile poate conduce la variaţii ale tensiunii în reţea la fiecare comutaţie. I U1 B . Capacitatea bateriei de condensatoare Cq . pentru a asigura simetrizarea. C şi L cu control automat. ω⋅ P 3 ⋅ ω ⋅U N în care UN este tensiunea nominală a reţelei (tensiune între faze).43 este indicată şi diagrama fazorială a tensiunilor şi curenţilor din circuit.62) A B C IC I Deoarece puterea activă P a consumatorului este.68 Calitatea energiei electrice În schema din figura 1. IB şi IC să fie egali ca modul şi defazaţi între ei cu 2⋅ π /3 (se consideră că bateria de condensatoare Cq asigură compensarea integrală a puterii reactive necesară receptorului bifazat). În schema din figura 1.43 trebuie să cuprindă elemente reglabile Cq . iar valorile bateriei de condensatoare C şi a bobinei L trebuie să fie determinate din relaţiile: 2 3 ⋅U N P L= .42 este indicată şi diagrama fazorială a curenţilor şi tensiunilor din schema de compensare.43 – cuprinde bateria de condensatoare C şi bobina L.61) 2 . schema din figura 1. C= (1.

operatorul de reţea. Analizele realizate trebuie să pună în evidenţă caracteristicile calitative ale energiei electrice posibil a fi furnizată în mod normal utilizatorilor. reducerea calităţii produselor realizate. prezintă un interes deosebit pentru utilizatorii finali. dar şi pentru operatorii de producere. perturbarea procesului tehnologic pe durate mult superioare duratei întreruperii. materii prime. de exemplu. iar aceştia vor putea decide dacă UC . distribuţie şi furnizarte. analiza domeniului lor de variaţie într-un nod dat al sistemului electroenergetic. sunt disponibile şi scheme de reglare cu susceptanţe variabile în mod continuu utilizând.11 Concluzii Calitatea alimentării cu energie electrică. diferenţiate în funcţie de caracteristicile utilizatorilor RET sau RED. în special aspectele legate de continuitatea în alimentare (calitatea serviciului de alimentare). au adus în actualitate şi calitatea curbei de tensiune. energie etc. rebuturi în producţie. compensare şi simetrizare. A B C IA 3×230/400 V. În cele mai multe cazuri abaterile de la regimul sinusoidal şi simetric sunt însoţite de daune la producător. defecte în echipamente. În ultimul timp. transport. a constituit întotdeauna o preocupare deosebită. la consumator prin nerealizarea producţiei. întreruperile fiind generatoare de daune în industrie sau neplăceri în alimentarea consumatorilor rezidenţiali. accidente. reducerea productivităţii. Aceste scheme pot fi integrate într-o instalaţie inteligentă de filtrare. precum şi deciziile privind creşterea nivelului calităţii energiei electrice furnizate. Stabilirea indicatorilor la care un utilizator este sensibil. tehnologie TCS (Thyristor Controlled Susceptances).Calitatea energiei electrice 69 În cazul în care este necesar un control permanent al nivelului de nesimetrie. procesele tehnologice specifice industriei moderne foarte sensibile la abateri faţă de calitatea normată a energiei electrice. cheltuieli suplimentare pentru salarii. 50 Hz IB IC C 1.

70

Calitatea energiei electrice

acestea corespund exigenţelor lor sau este necesară efectuarea de investiţii, la furnizor pentru creşterea nivelului de calitate sau în cadrul sistemului propriu pentru creşterea imunităţii. Bibliografie
[1] *** Electromagnetic compatibility (EMC). Part 2: Environment. Section 1: Description on the environment – Electromagnetic environment for low – frequency conducted disturbances and signalling in power suply systems. CEI 1000 – 2 – 1. [2] *** Guide de l'ingénierie électrique de réseaux internes d'usines, Technique & Documentation, Electra Paris, 1986. [3] Golovanov Carmen, Albu Mihaela, Probleme moderne de măsurare în electroenergetică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001. [4] Dugan R.C. ş.a., Electrical Power Systems Quality, Second Edition, McGraw-Hill, 2002. [5] *** Electromagnetic compatibility (EMC), Part 4-30: Testing and measurement techniques − Power quaity measurement methods, IEC 61000-4-30/2007 [6] *** Codul tehnic al reţelei electrice de transport, Bucureşti, 2004 [7] *** Electromagnetic Compatibility (EMC) – Part 4: Testing and measurement techniques – Secţion 15: Flickermeter – Functional and design specifications, IEC 61000 – 4 – 15/1997. [8] *** Compatibilité électromagnétique: Part 4:Techniques d’essai et de mesure. Section 7: Guide général relatif aux mesures d’harmoniques et d’interharmoniques, ainsi qu’à l’appareillage de mesure, applicable aux réseaux d’alimentation et aux appareils qui y sont raccordés, CEI 1000 – 4 – 7. [9] Bagginni A. ş.a., Handbook of Power Quality, John Wiuley & Sons, lth, Chichester, UK, 2007 [10] *** UCTE Operation Handbook, 2004. [11] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems, SR EN 50160/2007. [12] Bulac C., Eremia M., Dinamica sistemelor electroenergetice, Editura PRINTECH, Bucureşti, 2006. [13] Iordache Mihaela, Conecini I., Calitatea energiei electrice, Editura tehnică, Bucureşti, 1997. [14] Albert Hermina, Florea I., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilro industriale, Editura tehnică, Bucureşti, 1987. [15] Eremia M., Electric power systems. Electric networks, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006. [16] Grigsby L.L., Electric power engineering Handbook, CRC press IEEE 1998, New York. [17] Borisov B.P. ş.a., Povâşenie efectivnosti ispolzovania elektroenergii, Kiev, Naukova Dumka, 1990. [18] Fransua Al. ş.a., Maşini şi sisteme de acţionări electrice.Probleme fundamentale, Editura tehnică, Bucureşti, 1978. [19] *** Electromagneticcompatibility (EMC) − Part 2: Environment − Section 8 − Voltage dips and short interruptions on public electric power supply systems with statistical measurement results , IEC 61000−2−8/2000. [20] Beaulieu G. ş.a., Recommending Power Quality Indices and Oqjectives in the Context of an Open Electricity Market, Rap. CIGRE 2003. [21] *** IEEE Recommended Practice on Monitoring Power Quality, IEEE 1159–1995. [22] *** Schaltanlagen, 10.Auflage, ABB Calor Emag Taschenbuch, 1999. [23] *** Voltage Sag Indices – Working document for IEEE P1564, November 2001. [24] Mihăileanu C., Potlog D.M., Goluri de tensiune în sisteme electroenergetice. Efecte asupra consumatorilor, Editura Tehnică, Bucureşti 1979. [25] Rahmatian F., Gurney J.H., Vandermaar J.A., Portable 500 kV optical voltage transducer for on-site calibration of HV voltage transformers without de-energization, Rap. CIGRE A3-103, 2006. [26] *** Guide to quality of electrical supply for industrial installations, Part 4: Voltage unbalance, UIE Edition, 1998, Prepared by "Power Quality" Working group WG2. [27] Golovanov N., Şora I., Electrotermie şi electrotehnologii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.

Calitatea energiei electrice

71

2

Regim deformant

2.1 Aspecte generale
Elementele componente ale unui sistem energetic sunt concepute să funcţioneze în regim sinusoidal, în care curbele tensiunilor şi curenţilor electrici din circuit au formă sinusoidală, cu frecvenţa egală cu cea nominală. În realitate, în prezent, în cele mai multe dintre nodurile sistemului electroenergetic, formele curbelor de curent electric şi a tensiunilor prezintă distorsiuni faţă de o curbă sinusoidală. Abaterea periodică a curbei de variaţie a curentului electric sau curbei de variaţie ai tensiunii de la forma sinusoidală se numeşte distorsiune sau deformare [2.1, 2.2]. Distorsiunea este determinată de neliniarităţi ale elementelor componente ale sistemului electroenergetic. Caracteristicile neliniare ale receptoarelor utilizatorului sunt cauza cea mai frecventă a aparitiei distorsiunilor curbei de curent electric, ceea ce antrenează distorsiuni ale curbei tensiunii de alimentare [2.3]. În analiza regimurilor distorsionate (nesinusoidale) se consideră că la realizarea generatoarelor din centralele electrice au fost adoptate măsuri adecvate, astfel încât, la bornele acestora, tensiunile prezintă o variaţie sinusoidală [2.4]. Odată cu dezvoltarea sistemelor de comandă şi control cu ajutorul semiconductoarelor de putere, sursele de curenţi distorsionaţi au cunoscut o largă răspândire, astfel că prezenţa în sistemul energetic a acestor curenţi impune necesitatea adoptării de măsuri pentru depistarea surselor, evaluarea nivelului distorsiunilor, analiza efectelor şi adoptarea de măsuri pentru limitarea daunelor, atât în reţeaua electrică, cât şi la consumatorii conectaţi în reţeaua poluată armonic. În vederea evaluării efectelor distorsiunii curenţilor electrici şi a tensiunilor, o atenţie specială trebuie acordată stabilirii unor indicatori adecvaţi care să definească nivelul de distorsiune, precum şi a nivelului admisibil al acestor indicatori. În cazul regimurilor periodice (caracterizate de mărimi care se repetă cu o perioadă determinată de frecvenţa de lucru a sistemului), curbele distorsionate pot fi considerate ca o suprapunere de oscilaţii sinusoidale, cu frecvenţe multiplu întreg al frecvenţei fundamentale, conform teoriei elaborate de Fourier. În aceste condiţii, analiza curbelor distorsionate se poate face în domeniul frecvenţă, prin evaluarea mărimilor caracteristice oscilaţiilor componente (armonice). Acest mod de evaluare este în prezent larg utilizat şi stă la baza

72

Calitatea energiei electrice

metodelor actuale de măsurare, analiză şi evaluare a măsurilor de limitare a nivelului de distorsiune. Sistemele moderne de achiziţie de date, de calcul şi de execuţie au permis elaborarea de metode de control în timp real al formei curbelor de tensiune şi de curent electric, astfel încât apare necesară evaluarea nivelului de distorsiune în domeniul timp. Sistemele receptoare finale de energie electrică, la o altă frecvenţă decât cea nominală (sisteme de utilizare alimentate prin intermediul convertoarelor de frecvenţă), au determinat apariţia în sistemelor electroenergeice a unor curbe distorsionate, care pot conţine componente sinusoidale cu frecvenţa diferită de multiplu întreg al frecvenţei fundamentale, numite interarmonice [2.5]. 2.2 Indicatori ai regimului nesinusoidal 2.2.1 Indicatori în domeniul timp Indicatorii în domeniul timp [2.6, 2.7] sunt larg utilizaţi pentru o primă evaluare a formei curbei distorsionate. Aceşti indicatori nu pot fi utilizaţi exclusiv, având în vedere faptul că nu pot caracteriza univoc forma curbei analizate. a) Valoarea efectivă Atât pentru o curbă de formă sinusoidală, cât şi în cazul curbelor nesinusoidale (fig. 2.1), valoarea efectivă U a unei curbe de tensiune, aplicată la bornele unui rezistor liniar, este o măsură a efectului termic rezultat în rezistor:
U = 1 ⋅ u 2 ⋅ dt T
T


0

(2.1)

, în care u defineşte variaţia în timp a tensiunii (valoare instantanee), T − intervalul de integrare (de regulă, o perioadă). În mod identic, valoarea efectivă I a curentului electric este o măsură a efectului termic într-un rezistor liniar, parcurs de curentul electric i
I = 1 ⋅ i 2 ⋅ dt T
T


0

(2.2)

, Fiind o mărime medie, valoarea efectivă nu caracterizează, în mod univoc, o curbă distorsionată; curbe de forme diferite pot avea aceeaşi valoare efectivă. Ca exemplu, în figura 7.1 sunt reprezentate două curbe distorsionate, de formă diferită, dar având aceeaşi valoare efectivă. b) Valoarea medie pe o semiperioadă Este o măsură a nivelului tensiunii continue ce poate fi obţinută în urma redresării unui semnal alternativ
U med 1 / 2 = 2 ⋅ T
T /2 0

∫u ⋅ dt

(2.3)

,

2. Este important de menţionat faptul că. rezultă că semnalul prezintă o componentă continuă de amplitudine egală cu diferenţa celor două valori. k v < 2 . . cu sistemele actuale de măsurare a tensiunilor şi a curenţilor electrici. U (2. k v > 2 . 2. k v = 2 . nu poate fi pusă în evidenţă componenta continuă a semnalului. factorul de vârf poate avea valorile: • pentru o curbă sinusoidală.1. c) Factorul de vârf Se defineşte ca raportul dintre valoarea maximă (amplitudinea uM a curbei nesinusoidale periodice) şi valoarea efectivă U a acesteia: u kv = M . • pentru o curbă ascuţită (fig.1 a)). • pentru o curbă aplatisată (fig. valoarea medie pe o semiperioadă poate fi determinată şi ca valoare medie pe o perioadă a modulului semnalului.4) În cazul curbelor întâlnite în sistemele electroenergetice.b)). u(t) uM În cazul semnalelor fără componentă continuă. prin intermediul transformatoarelor de măsurare de tip electromagnetic. în sistemul electroenergetic. Dacă valorile medii pe o semiperioadă ale semiperioadelor succesive ale semnalului nu sunt egale.Calitatea energiei electrice 73 în care T este perioada semnalului alternativ.

utilizarea relatiei (2.6) sunt utilizaţi o serie de indicatori care definesc componenţa spectrală a curbei distorsionate.7) .1 b). (2.2.. kf = 1. a) Reziduul deformant Se calculează ca valoare efectivă a armonicelor semnalului analizat: 2 2 2 2 U d = u 2 −U1 ≅ U 0 +U 2 +Y3 +. ceea ce impune utilizarea mai multor indicatori. Uh − valoarea efectivă a armonicei de rang h. condiţia de periodicitate a fenomenului nu este îndeplinită (cubele de tensiune şi de curent electric prezintă variaţii datorită variaţiei sarcinii electrice). Fiecare dintre indicatorii din domeniul frecvenţă nu pot caracteriza univoc o curbă distorsionată. • pentru o curbă periodică mai aplatisată decât o sinusoidă (fig.5) U med 1 / 2 Pentru curbe întâlnite în sistemele electroenergetice factorul de formă poate avea valorile: • pentru o curbă sinusoidală.6) este valabilă numai pe intervalele în care mărimile electrice pot fi considerate periodice. 2.1] u (t ) = U 0 + h =1 ∑U h ⋅ . în reţeaua electrică. • pentru o curbă periodică mai ascuţită decât o sinusoidă (fig.11.11. α h − defazajul armonicei de rang h faţă de o origine de referinţă. 2.. . După cum se ştie. ∞ 2 ⋅ sin( h ⋅ ω1 ⋅ t + α h ) (2. 2 pot determina solicitări d) Factorul de formă Se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a curbei şi valoarea medie pe jumătate de perioadă Umed1/2 U kf = . Pe baza descompunerii (2. utilizând descompunerea în serie Fourier.1 a)).11. (2. kf < 1.74 Calitatea energiei electrice Curbele de tensiune caracterizate de un factor de vârf k v > periculoase ale izolaţiei echipamentelor electrice. kf > 1. Având în vedere faptul că. 2.6) în care U0 este componenta continuă a curbei. orice curbă distorsionată periodică poate fi descompusă sub forma [2.2 Indicatori în domeniul frecvenţă Descompunerea în componente armonice a unei curbe distorsionate periodice permite definirea acesteia prin mărimi caracteristice ale componentelor armonice.

.Calitatea energiei electrice 75 Reziduul deformant este o măsură a efectului termic determinat de componentele armonice ale semnalului distorsionat. fiind necesar. ] sunt indicate formele curenţilor electrici absorbiţi de diferite circuite cu elemente semiconductoare. fiind normate valorile maxim admise în nodurile reţelei electrice. …. (2. (2.8) U1 Nivelul armonicei este un indicator important pentru evaluarea nivelului de distorsiune.. (2. 2. Acest grafic nu caracterizează complet dezvoltarea în serie Fourier. utilizate pentru controlul şi comanda proceselor tehnologice. Specific sistemelor de redresare este faptul că rangul h al armonicelor care apar în reţeaua electrică de alimentare depinde de numărul p de pulsuri ale redresorului conform relaţiei: h = m ⋅ p ±1. în nodurile sistemului electroenergetic. în general. în tabelul 2.4. fiind normate valorile sale maxim admise în curba tensiunii. b) Nivelul armonicei Se defineşte ca raportul dintre valoarea efectivă a armonicei de rang h şi valoarea efectivă a armonicei fundamentale (de rang 1): U γh = h . 2. c) Factorul de distorsiune Se defineşte ca raport între reziduul deformant al semnalului şi valoarea efectivă a armonicei fundamentale: U THD = d .3 Surse de perturbaţii sub formă de curenţi distorsionaţi Principalele surse de curenţi distorsionaţi din reţelele electrice sunt elementele semiconductoare. . Ca exemplu. deoarece nu dă informaţii asupra fazei iniţiale a armonicelor. d) Spectrul armonic Spectrul este reprezentarea grafică a nivelului armonicelor unui semnal distorsionat în funcţie de rangul lor.9) U1 Factorul de distorsiune THD (Total Harmonic Distortion) este unul dintre indicatorii utilizaţi pentru evaluarea nivelul de distorsiune. şi un grafic care să indice spectrul fazelor unghiurilor iniţiale.10) în care m = 1.1 [2.

şi 4. filtru pur capacitiv Convertor cu 6 pulsuri. pentru sarcini reduse 80% Convertor cu 6 pulsuri. 3. filtru capacitiv şi inductivitate serie ( > 3%) sau motor de tensiune continuă Convertor cu 6 pulsuri şi inductivitate mare pentru netezirea curentului Convertor cu 12 pulsuri 40% 28% 15% Variator de tensiune alternativă Variază în funcţie de unghiul de intrare în conducţie .76 Calitatea energiei electrice Tabelul 7.1 Factori de distorsiune pentru diferite tipuri de receptoare cu elemente semiconductoar Factor de Tipul de sarcină Forma curentului distorsiune Alimentare monofazată (redresor şi condensator de filtrare) 80% (rangul 3 predominant) Convertor semicomandat valori ridicate ale armonicelor de rang 2.

13.2 [7. O sursă importantă de armonice în reţeaua electrică o reprezintă circutele magnetice funcţionând în zona de saturaţie. în figura 2. 2.2]. Ca exemplu. Curba i(t) a curentului electric prezintă o importantă componentă de rang 3. pentru redresorul trifazat dublă alternanţă (fig. determinate de mici diferenţe ale caracteristicilor redresoarelor. 11. Dacă se are în vedere şi faptul că amplitudinea armonicilor scade odată cu rangul acestora. numite necaractersistice. utilizarea sistemelor de redresare cu mai mult de 12 pulsuri poate conduce la apariţia în reţeaua electrică de alimentare a unor armonice. alimentată cu o tensiune sinusoidală.2). rezultă că una dintre cele mai eficiente metode de reducere a nivelului de poluare armonică este utilizarea unor sisteme de redresare cu multe pulsuri.. 17.3 [2. 19 ….Calitatea energiei electrice 77 Astfel. fiind datorate imperfecţiunilor din procesul de redresare. 7.1] este indicată forma curentului electric absorbit de o bobină cu carateristică neliniară. des întâlnit în practică.10). în opoziţie de fază faţă de curba curentului electric fundamental (a se vedea figura 2. care nu corespund regulii indicată în relaţia (7.1 a)) . armonicele care apar sunt de rang 5. 50 Hz ABC iA Caracteristicile principale ale receptoarelor neliniare cu semiconductoare de putere sunt indicate în tabelul 2. Totuşi. Redr 0/400 V.

iar h este rangul armonicei.78 Calitatea energiei electrice ϕ 2.2 Tabelul Caracteristici ale surselor poluante cu semiconductoare de putere Sursa poluantă • Redresoare monofazate comandate sau semicomandate. Rangul armonicelor şi amplitudinile acestora −armonice de rang impar. cu sarcină rezistivă. în cazul redresării semicomandate sau comandate. − amplitudinea armonicelor scade odată cu rangul armonicei. − amplitudinea armonicelor scade odată cu creşterea rangului acestora. • Montaje cu tiristoare în antiparalel. dodecafazate. − armonice de rang h = m ⋅ p ± 1 (m = 1. cu sarcină rezistivă sau curent filtrat.. punţi de redresare echipate cu în care I1 este valoarea efectivă a fundamentalei. simplă alternanţă. − dispariţia unor frecvenţe pentru diferite valori ale unghiului de intrare în conducţie a mutatoarelor. monoalternanţă. practic continuu la ieşire. aproximativ după relaţia: • Instalaţii cu redresoare comandate. practic continuu la ieşirea din redresor. • Redresoare hexafazate. − amplitudinea armonicelor descreşte odată cu creşterea rangului lor. − dispariţia unor frecvenţe pentru diferite valori ale unghiului de intrare în conducţie a mutatoarelor în cazul convertoarelor semicomandate. 2.. −armonice de rang par şi impar.). −armonice pare şi impare.2 h . 3. • Redresoare monofazate. dublă alternanţă cu sarcină rezistivă sau curent filtrat. cu p faze. − amplitudinea armonicelor scade odată cu creşterea rangului lor. I1 I h = 1.

• Tuburi fluorescente. una dintre sursele de poluare armonică în sistemul electroenergetic. 13. − apariţia armonicelor pare în cazul tuburilor cu descărcări în vapori metalici. . • Compensatoare statice ale cuptoarelor cu arc electric • Locomotive electrice cu redresoare monofazate −armonice de rang 5. 7. 2.amplitudinea armonicelor scade cu creşterea rangului acestora.Calitatea energiei electrice 79 diode şi tiristoare. b) sisteme utilizând redresarea unei singure alternanţe: . −descreşterea rapidă a amplitudinii armonicelor la creşterea rangului acestora. .. Sursa poluantă • Motoare electrice universale saturate.amplitudinea armonicei 3 de curent poate atinge 80% din amplitudinea fundamentalei curentului electric. a) sisteme utilizând redresarea ambelor alternanţe: . de asemenea. pe durata încălzirii.. Alte surse de armonice.. −armonice impare.3 [2. −amplitudinea armonicei 3 sub 15 % din amplitudinea fundamentalei. . 11. sunt indicate în tabelul 2. − amplitudinea armonicelor scade cu creşterea rangului acestora. − amplitudinea armonicei 5 de curent electric sub 20% din amplitudinea fundamentalei curentului electric.armonice impare. cu caracteristicile lor.3 Tabelul Surse de armonice în sistemul electroenergetic Rangul armonicelor şi amplitudinile acestora −armonice de rang impar. − amplitudinea armonicei 3 de curent sub 20% din amplitudinea fundamentalei curentului electric.6]. scade cu Descărcarea corona pe liniile de transport de înaltă tensiune este.amplitudinea armonicei doi de curent sub 45 % din amplitudinea fundamentalei curentului electric.armonice de rang par şi impar. . − amplitudinea armonicelor creşterea rangului acestora. • Televizoare în culori .

De exemplu. Din punct de vedere practic.4 Efecte ale regimurilor nesinusoidale în reţeaua electrică Creşterea ponderii elementelor neliniare în sistemele electroenergetice. Un element parcurs de curent alternativ prezintă rezistenţa electrică Rc. cu un nivel de deformare superior curentului care o parcurge. dar cu un nivel de deformare superior tensiunii de la borne. 2. cât şi ca tipuri de echipamente.a. în care Imax h este amplitudinea armonicii de rang h. 2. 2. Acest tip de pierderi apar. însă alimentat cu o tensiune nesinusoidală. = Rc. cât şi de frecvenţa acestora. pierderile active în circuitele parcurse de curent electric pot fi calculate din relaţia [2. Nivelul acestor pierderi. conduce la creşterea nivelului de poluare armonică a acestora. circa 5 % din fundamentala curentului electric. −armonice de rang par şi impar. cu amplificarea efectelor negative determinate de prezenţa armonicelor în reţeaua electrică.a. parcursă de curent sinusoidal. De asemenea.80 Calitatea energiei electrice • Cuptoare cu arc electric . • efecte datorate tensiunilor armonice. curentul rezultă nesinusoidal. calculată pentru frecvenţa armonicii de rang h. De menţionat faptul că elementele reactive liniare determină amplificări ale distorsiunii unora dintre mărimile electrice. În ipoteza neglijării componentei continue. Rh – rezistenţa electrică a elementului. bobina liniară. atât ca puteri instalate. −amplitudinea armonicelor scade cu creşterea rangului acestora. în reţelele de transport şi de distribuţie.11) . pot fi puse în evidenţă două tipuri de daune datorate prezenţei regimurilor nesinusoidale în reţeaua electrică: • efecte datorate circulaţiei curenţilor armonici. ⋅ (1 + rs + r p ) (2. −amplitudinea armonicei 2 de curent. depinde atât de amplitudinea componentelor spectrale. în special.6. conduce la apariţia la borne a unei tensiuni sinusoidale.1 Efecte datorate circulaţiei curenţilor armonici a) Circulaţia curenţilor armonici în reţeaua electrică Circulaţia curenţilor armonici este însoţită de pierderi active în elementele parcurse de curentul electric. condensatorul liniar la bornele căruia se aplică tensiune sinusoidală determină un curent sinusoidal.4.c.amplitudinea armonicelor scade cu creşterea rangului acestora.8]: PCu = 3 ∞ 2 ⋅ Rh ⋅ I max h 2 h =1 ∑ (2. însă parcursă de curent nesinusoidal determină o tensiune nesinusoidală.12) . calculată din relaţia Rc.

11) poate fi scrisă sub forma: PCu = 3 3 2 2 ⋅ R1 ⋅ I max k = ⋅ R1 ⋅ I max 1 ⋅ 1 + (THD I ) 2 2 2 k =1 ∑ ∞ [ ] (2. adică se consideră faptul că. rp –factor care ţine seama de efectul de proximitate. comparativ cu regimul sinusoidal normal. Relaţia (2. Nivelul de denominare al transformatorului se ia în consideraţie prin factorul k.16) . cu conductor neutru şi încărcare echilibrată pe faze.c. R1 fiind rezistenţa conductorului pentru armonica fundamentală. este necesară reducerea încărcării. iar M − numărul maxim de armonice luate în considerare. relaţia (2. Principalul efect al funcţionării unui transformator electric în regim nesinusoidal îl reprezintă ridicarea temperaturii datorită pierderilor suplimentare în înfăşurări şi în miez. în acest caz. SN − puterea nominală a transformatorului. în care THDI este factorul de distorsiune al curbei curentului electric. rs – factor care ia în consideraţie efectul pelicular (skin effect). rezultă: . existenţa surselor de curenţi armonici determină circulaţia prin conductorul neutru a unui curent armonic i0 obţinut prin însumarea armonicelor de rang 3⋅ m: i0 = 3 ⋅ m =1 ∑ ∞ 2 ⋅ I 3⋅m ⋅ sin( 3 ⋅ ω ⋅ t + β3⋅m ) 1 (2. b) Funcţionarea transformatoarelor trifazate în reţele electrice poluate armonic Datorită creşterii rezistenţei electrice a înfăşurărilor odată cu rangul armonicelor de curent electric poate să rezulte creşterea pierderilor de putere activă în materialul conductor . este rezistenţa electrică în curent continuu.13) .6] k = h =1 ∑(h ⋅ I h ) 2 h =1 M ∑( I h ) 2 M (2. în care Ih este valoarea efectivă a armonicii de rang h a curentului electric ce parcurge înfăşurările transformatorului.13) pune în evidenţă faptul că pierderile active în elementele conductoare pot creşte mult în cazul funcţionării sistemului în regim periodic nesinusoidal. R1 = Rh. c) Încărcarea conductorului neutru În instalaţiile de joasă tensiune. în care Rc. (denominarea transformatorului) respectiv aplicarea unui “factor de depreciere kt a puterii nominale” (2.15) . Pentru a evita depăşirea temperaturii maxim admise de fabricant.14) S = kt⋅ SN . ce permite o evaluare a încălzirii suplimentare a transformatoarelor parcurse de curenţi deformaţi [2.Calitatea energiei electrice 81 . Dacă se neglijează variaţia cu frecvenţa a rezistenţei electrice. în care S este puterea aparentă în regim nesinusoidal. indiferent de rangul armonicii. Valoarea efectivă a curentului care parcurge conductorul neutru.

3 2 . Pd. precum şi de existenţa fenomenelor de rezonanţă). Problema supraîncălzirii conductorului neutru apare în special în reţelele de distribuţie de joasă tensiune. apare. poate apărea o supraîncălzire a conductorului.82 ∞ Calitatea energiei electrice I0 = . în echipamentele de utilizare a energiei electrice. iar în cazurile foarte severe. în special. Având în vedere că acest conductor nu este prevăzut cu sisteme de protecţie.). Curentul de armonică 3⋅ m se suprapune peste cel determinat de o eventuală nesimetrie a curenţilor sistemului şi. care sunt sensibile la încălzirile suplimentare determinate de armonice.4. • Pierderi în dielectric. 2. I max 3⋅m 2 m =1 ∑ (2. • Valorile ridicate ale factorului de vârf determină funcţionarea incorectă a întreruptoarelor cu declanşatoare electronice. în consecinţă.2 Efecte datorate tensiunilor distorsionate în nodurile reţelei electrice Prezenţa tensiunilor deformate la barele de alimentare determină daune echipamentelor alimentate cu această tensiune. Acestea sunt datorate. o acţionare intempestivă. • Pierderi în materialele magnetice. • Incorecta funcţionare a unor echipamente datorată prezenţei armonicelor de tensiune (sisteme de comandă şi control. în care Imax3⋅ m este amplitudinea armonicei de rang k=3⋅ m. o translatare a caracteristicii de funcţionare. astfel că prin conductorul neutru vor circula curenţi de intensitate ridicată. Distorsiunea curentului electric afectează siguranţele fuzibile. este inferioară celei corespunzătoare conductoarelor de pe fazele active. dar sunt întâlnite şi în sistemele de transport şi distribuţie. d) Efecte asupra funcţionării întreruptoarelor şi siguranţelor fuzibile Distorsiunea curentului electric afectează funcţionarea siguranţelor fuzibile şi a întreruptoarelor în mai multe moduri: • Creşterea pierderilor de putere activă care determină ridicarea temperaturii elementelor sensibile ale declanşatoarelor termice şi ale altor elemente componente. în care o pondere însemnată a consumatorilor o reprezintă sistemele de calcul şi instalaţiile de iluminat cu descărcări în gaze şi vapori metalici. echipamente sincronizate cu tensiunea reţelei etc. riscul de supraîncălzire şi generare de incendii poate fi important. PFe. mai ales. care se bazează pe detectarea maximului curbei curentului electric. acestea se caracterizează printro valoare ridicată a armonicei de rang 3 (γ i3 poate atinge 80%). • Valorile ridicate ale parametrului di/dt (viteza de variaţie a curentului electric) afectează eficienţa dispozitivelor de stingere a arcului electric.17) . deci. următoarelor efecte: • Solicitări suplimentare ale izolaţiilor determinate de nivelul tensiunilor armonice din reţea (valorile tensiunilor depind de amplitudinea şi faza curenţilor armonici injectaţi de diverse surse. Acest tip de daune apar. în construcţiile uzuale. a) Pierderile suplimentare în materialele magnetice Aceste pierderi apar din următoarele cauze: • fenomenul de histerezis. mai ales din cauza faptului că aria secţiunii transversale a acestuia.

24) Qh . b) Pierderile în materialele dielectrice Aceste pierderi sunt localizate în principal în: • dielectricul condensatoarelor. Dacă se iau în consideraţie relaţiile (2. c – coeficient care are c= 1 2 ⋅ π ⋅ N ⋅ S ⋅ f1 U Bmax h = c ⋅ max h .21) . exponent a cărui valoare depinde de natura materialului. care pentru armonica de rang h are valoarea P tan δ h = h . S este aria secţiunii transversale a circuitului magnetic.18) în care fh = h⋅ f1 este frecvenţa armonicei de rang h.19) şi (2.20) .6]: PFe = a H ⋅ p 2 ∑ f h ⋅ Bmax h + aT ⋅ ∑ f h2 ⋅ Bmax h . Inducţia magnetică Bmax h se poate scrie sub forma: h =1 în care Umax valoarea: h este amplitudinea armonicii de rang h de tensiune. h =1 ∞ ∞ (2. În relaţia (2. Mărimea definitorie pentru pierderile active în dielectric este tangenta unghiului de pierderi. N – numărul de spire.5 − constanta lui Steinmetz. cu c1 = a H ⋅ c p ⋅ f1 (2.5 ⋅ ⋅ ⋅ 2.19) (2. f1 – frecvenţa armonicei fundamentale. Pentru echipamentele monofazate cu caracteristici magnetice liniare (lucrând pe porţiunea liniară a caracteristicii de magnetizare). relaţia (2.20). h (2. • izolaţia liniilor electrice.22) (2. prin însumarea pierderilor pe fiecare armonică rezultă [2.Calitatea energiei electrice 83 • existenţa curenţilor turbionari. Valoarea componentei active a curentului electric este influenţată de temperatura şi umiditatea mediului înconjurător. p = 1.20). Bmax h − valoarea maximă a inducţiei pentru armonica de rang h.18) se poate scrie şi sub forma: p ∞ U max h 2 PFe = c1 ⋅ + c2 ⋅ U max h p −1 h =1 h h =1 ∑ ∞ ∑ (2. Pierderile sunt determinate de componenta activă a curentului electric prin izolaţie şi de conductivitatea materialului dielectric. (2.23) şi c2 = aT ⋅ c 2 ⋅ f12 . aH şi aT − constante care depind de natura materialului.

. la frecvenţă fundamentală. c) Creşterea potenţialului punctului neutru pentru conexiuni în stea ale transformatoarelor sau ale altor receptoare Un receptor echilibrat sau un transformator coborâtor.. În cazul în care reţeaua electrică este afectată de un regim periodic nesinusoidal. în care C este capacitatea electrică a condensatorului. 2. Umax h − amplitudinea armonicei de rang h de tensiune.3.28) 3 ⋅ Z 3⋅m . .. negativă sau zero. plasat într-o reţea în care apar tensiuni nesinusoidale. conectat într-o reţea electrică trifazată. Pentru armonicele de rang h= 3⋅ m (m=1. la bornele echipamentului se aplică tensiunile armonice: uA = uB = h =1 ∞ ∑ ∞ 2 ⋅U h ⋅ sin( h ⋅ ω1 ⋅ t + α h ) . 3. în punctul neutru apare un potenţial faţă de pământ a cărui valoare depinde de raportul dintre impedanţele armonice ale laturii conexiunii în stea (fazei active) şi impedanţa conductorului neutru. În cazul liniilor electrice. cu m = 1. În cazul condensatorului electric. Potenţialul faţă de pământ al punctului neutru are valoarea [2. echilibrată. pierderile dielectrice pe fază pot fi deduse din relaţia: Pdc = π ⋅ C ⋅ f1 ⋅ h =1 2 ∑h ⋅U max h ⋅ tan δ h ∞ (2.26) . după cum h = 3⋅ m ± 1 sau h = 3⋅ m..). cu tensiuni sinusoidale.2. în care Ch este capacitatea lineică pe fază corespunzătoare armonicei de rang h (pozitivă. trifazat. are potenţialul punctului neutru egal cu zero în raport cu pământul.27) ∑ 2 ⋅U h ⋅ sin( h ⋅ ω1 ⋅ t + α h + . 2⋅π ) 3 2⋅π ) 3 h =1 ∞ ∑ 2 ⋅U h ⋅ sin( h ⋅ ω1 ⋅ t + α h − . l – lungimea liniei. în condiţii de temperatură şi umiditate normale şi în lipsa descărcării corona. uC = h =1 (2. iar Qh − puterea reactivă corespunzătoare aceleaşi armonice. considerat ca element liniar. pierderile dielectrice pot fi calculate cu relaţia: Pdl = 3 ⋅ π ⋅ f1 ⋅ l ⋅ h =1 2 ∑h ⋅ Ch ⋅U max h ⋅ tan δh ∞ (2. dacă prezintă o conexiune stea.84 Calitatea energiei electrice în care Ph sunt pierderile de putere activă corespunzătoare armonicei de rang h.25) ..).6]: 1 0 a U 3⋅m = U 3⋅m ⋅ Zam 1 + 3⋅0 (2.

− sursele de armonice din reţeaua electrică la care este racordată maşina. • Modificări ale cuplului maşinii electrice. determinate de poluarea armonică a reţelei în care sunt conectate sunt: • Creşterea temperaturii înfăşurărilor şi a miezului magnetic datorate pierderilor suplimentare în materialul conductor şi în materialele magnetice. amplificând astfel zgomotele şi solicitând suplimentar materialul. Z 3⋅m − impedanţa armonică a conductorului neutru. respectiv în sens contrar. e) Efecte asupra funcţionării maşinilor rotative Efectele armonicelor asupra maşinilor electrice rotative sunt funcţie de: − tipul maşinii rotative (sincronă trifazată. Pentru armonicele de rang h =3⋅ m ±1 . • Modificări ale inducţiei magnetice în întrefierul maşinii datorită armonicelor. d) Supratensiuni în nodurile reţelei sau la bornele echipamentelor Creşterea tensiunii în nodurile reţelei electrice sau la bornele echipamentelor poate fi determinată de: • rezonanţă pe o armonică de tensiune. 1. la maşinile sincrone. potenţialul faţă de pământ al punctului neutru rămâne nul. • creşterea potenţialului punctului neutru în cazul conexiunilor în stea a transformatoarelor din reţeaua electrică sau a receptoarelor trifazate. creşterea pierderilor de putere activă şi deci creşterea temperaturii maşinii. . − Apar cupluri pulsatorii cu frecvenţa ± (3⋅ m ± s)⋅ f1 la maşinile asincrone şi ± 3⋅ m⋅ f1 la maşinile sincrone. • Interacţiuni între fluxul magnetic determinat de armonica fundamentală şi fluxul magnetic determinat de armonice. 2. la maşinile asincrone (cu s s-a notat alunecarea maşinii asincrone). aceste cupluri acţionează asupra arborelui maşinii şi pot conduce la rezonanţe mecanice în cazul unor frecvenţe egale cu frecvenţa proprie de vibraţie a arborelui. în general. − Armonicele determină. − Armonicele de rang h = 3⋅ m ± 1 conduc la apariţia în întrefier a unui fazor inducţie magnetică care se roteşte cu viteza ± h⋅ ω 1 în sensul de rotaţie al rotorului. respectiv în sens contrar şi are amplitudinea proporţională cu amplitudinea curentului armonic de rang h.Calitatea energiei electrice 85 a 0 în care Z 3⋅m este impedanţa armonică a fazei active. care contribuie la îmbătrânirea materialului şi la vibraţii suplimentare. • Apariţia de oscilaţii ale cuplului de torsiune pe arborele maşinii electrice. ± ( h 1 + s ) ⋅ ω1 = ±(3 ⋅ m ± s ) ⋅ ω1 . asincronă mono şi trifazată). având în vedere că viteza relativă de rotaţie a fazorului inducţie magnetică în raport cu rotorul este: ± ( h 1) ⋅ ω1 = ±3 ⋅ m ⋅ ω1 . Au fost puse în evidenţă următoarele aspecte: − Armonicele de rang h = 3⋅ m nu determină inducţie în întrefier. care conduce la reducerea randamentului acesteia. Principalele efecte negative care apar la maşinile electrice rotative. − Armonicele de rang h = 3⋅ m ± 1 determină apariţia unui cuplu în sensul de rotaţie.

dar ele însele pot constitui surse poluante pentru reţeaua la care sunt conectate. cuplate pe acelaşi ax. poate apărea necesitatea reducerii încărcării maşinii (o denominare a puterii motorului cu 5 ⋅ ⋅ ⋅ 10% poate fi impusă în cazuri foarte defavorabile). Alunecarea corespunzătoare armonicei de rang h a curentului absorbit din reţea se poate calcula cu relaţia simplificată [2. caracteristicile tehnice ale instalaţiei sunt modificate. Pentru toate alunecările cuprinse între limitele s = 1şi s = 1 − 1/h rotorul se roteşte cu o viteză inferioară celei a armonicei şi atunci armonica tensiunii electromotoare de rang h va determina un cuplu motor.29) h în care semnul „− se referă la armonicele care formează un sistem de succesiune pozitivă (h = ” 3⋅ m + 1).. f2 . care se adaugă sau se scad (în funcţie de acţiunea lor) la cuplul principal generat de armonica fundamentală. mai întâi. datorită modului specific de modificare a mărimilor controlate (reglare de fază. este necesar să se analizeze posibilităţile practice de reducere a perturbaţiilor şi limitele de solicitare ale motorului. în general. Cuplul motor al armonicei se va adăuga la cuplul principal.6]: 1 sh ≅ 1  . Poluarea armonică afectează echipamentele electronice prin mai multe mecanisme. se poate considera că funcţionarea motorului asincron în regim periodic nesinusoidal este echivalentă cu funcţionarea mai multor motoare (numărul acestora este egal cu numărul armonicelor existente în tensiunea de alimentare nesinusoidală).2]. . (2. reglare de durată etc. În aceste situaţii. dintre care cele mai importante sunt următoarele: • Posibilitatea trecerilor multiple prin zero ale curbei de tensiune ca urmare a distorsiunii armonice prezintă o problemă gravă deoarece un mare număr de circuite electronice îşi bazează funcţionarea pe sincronizarea cu trecerile prin zero ale tensiunii reţelei.. putând determina efecte negative asupra comenzilor şi o funcţionare necorespunzătoare a echipamentului [2. O problemă specifică apare în cazul acţionărilor cu viteză variabilă (AVV). acesteia îi corespunde alunecarea s = 1 − 1/h . alimentate cu tensiune sinusoidală. acţiunea unei armonice de succesiune pozitivă. U2 . Uh . f) Efecte ale regimului periodic nesinusoidal asupra echipamentelor electronice Echipamentele electronice utilizate în sistemele de reglare sunt. Dacă se consideră. a unei tensiuni nesinusoidale. respectiv f1 .. unde motoarele sunt alimentate prin intermediul convertoarelor statice de frecvenţă. .). iar cuplul rezistent se va scădea. iar semnul „+” la armonicele corespunzătoare sistemelor de succesiune negativă (h = 3⋅ m − 1). fh cu fh = h⋅ f1 (h este rangul armonicei). La aplicarea. dar care sunt alimentate cu tensiuni de valoare efectivă şi frecvenţe diferite U1 . Fiecare armonică determină cupluri motoare sau rezistente. Acestea (mai puţin cele care conţin invertoare cu comandă PWM) realizează o tensiune puternic distorsionată care poate conduce la puternice solicitări termice şi mecanice ale motorului de acţionare.86 Calitatea energiei electrice Cu o exactitate suficientă din punct de vedere practic. rotorul se învârteşte cu o viteză superioară armonicei de rang h şi va apărea un cuplu rezistent. Dacă reţeaua electrică de alimentare este caracterizată de o distorsiune mai mare. este evident că dacă . la bornele acestor echipamente.. Pentru alunecările cuprinse între limitele s = 1 − 1/h şi s = 0.

ca de exemplu: • Corodarea pieselor metalice. începând cu creşterea sensibilităţii la goluri de tensiune şi ajungând la grave disfuncţionalităţi.4. • Radiaţii electromagnetice care perturbă funcţionarea corectă a sistemelor de calcul. Având în vedere aceste aspecte.3 Alte efecte ale regimului periodic nesinusoidal a) Perturbaţii electromagnetice în schemele de distribuţie TNC În schema de distribuţie TNC (fig. şi în acest caz. trecerile multiple prin zero ale curbei de tensiune pot afecta. • Amplitudinea curbei de tensiune. determinând căderi de tensiune importante.4) . iar alţii impun ca factorul de distorsiune să nu depăşească 5% . funcţionarea echipamentului este afectată şi acesta nu îşi poate îndeplini în mod corect funcţiunile. • Încărcarea anormală a unei legături de telecomunicaţii care conectează masele a două receptoare (cum ar fi imprimanta şi calculatorul). 2. Pentru a se evita aceste efecte. pot să apară modificări periodice ale imaginii pe tuburile catodice. comutarea dispozitivelor semicoductoare se face la tensiune zero. În multe circuite electronice. chiar dacă valoarea efectivă a tensiunii de intrare este egală cu valoarea nominală. pentru a reduce interferenţele electromagnetice şi şocurile de curent. . funcţionarea corectă a echipamentelor. Funcţionarea echipamentelor alimentate de sursă este afectată. unii fabricanţi de calculatoare limitează valorile factorului de vârf la k v = 2 ± 0. respectiv valoarea factorului de vârf trebuie avute în vedere deoarece unele surse electronice utilizează această informaţie pentru a asigura încărcarea condensatorului de filtrare. acest fenomen poate conduce la unele efecte negative. vor parcurge aceste circuite (inclusiv toate legăturile la masă şi structurile metalice ale clădirilor). tensiunea furnizată de sursă se modifică.5% ale acestor componente. Prezenţa armonicelor poate determina însă creşterea sau reducerea amplitudinii (efectul de ascuţire sau de aplatisare a curbei) tensiunii reţelei. curenţii armonici de rang h = 3⋅ m care se însumează în conductorul PEN al sistemelor de distribuţie cu 4 conductoare.Calitatea energiei electrice 87 apar mai multe astfel de puncte (decât cele considerate pentru armonica fundamentală). cu conductorul neutru şi conductorul de protecţie comune în întreaga reţea. se recomandă evitarea utilizării schemei TNC în sisteme care conţin surse importante de armonice 3⋅ m. • Interarmonicile pot afecta funcţionarea monitoarelor şi televizoarelor prin modularea în amplitudine a frecvenţei fundamentale.1 . ca urmare. 2. Pentru niveluri de peste 0.

Milioane 60 Costuri pentru limitarea armonicelor Costuri. erorile constatate în cazul conectării la sisteme poluate armonic au fost sub 0. Miliarde € 1500 Consum de energie electrică. − erori de până la +5% pentru tensiune sinusoidală şi curent deformat. • Pentru wattmetrele şi contoarele de energie activă electronice. − posibile rezonanţe mecanice în domeniul (400 ⋅ ⋅ ⋅ 1000) Hz. c) Influenţe asupra aparatelor de măsurare Influenţele sunt diferite la aparatele analogice şi la aparatele numerice.4 Costuri pentru limitarea armonicelor în reţeaua electrică PIB. • Ampermetrele şi voltmetrele numerice sunt imune la distorsiunea curbei numai în cazul în care sunt prevăzute cu convertor tensiune continuă – valoare efectivă a tensiunii alternative. cât şi în sens negativ şi dependente de tipul aparatului. contorul de inducţie. este puternic afectat de distorsiunea curbelor de curent şi de tensiune. este foarte dificil de evaluat comportarea diferitelor tipuri de relee de protecţie în regim nesinusoidal. ele sunt determinate de caracteristicile de frecvenţă ale canalelor de intrare (curent sau tensiune) şi de anumite neliniarităţi. în principal. Răspunsul depinde de amplitudinea şi faza armonicelor.1%. • Creşterea cheltuielilor de producere a energiei electrice şi. în general. acestea având o comportare diferită. • Creşterea cheltuielilor de exploatare pentru operaţii de mentenanţă preventivă sau corectivă. d) Daune economice Prezenţa armonicelor în reţeaua electrică determină daune. TWh 450 Populaţie.6]: − erori de până la – 20% în cazul unor deformări semnificative ale curbelor de tensiune şi de curent electric. • Funcţionarea aparatelor analogice de măsurare în reţele poluate armonic este însoţită de erori relativ mari. Problema funcţionării contoarelor electronice în regim periodic nesinusoidal necesită un studiu aprofundat. Cel mai utilizat aparat pentru măsurarea energiei. majorarea investiţiilor în sistemele energetice datorită necesităţii supradimensionării elementelor reţelei. Tabelul 2. Măsuri adoptate Miliarde € Incorporarea de filtre 22 active în staţiile Ţara Franţa . Testele efectuate au evidenţiat următoarele [2.88 Calitatea energiei electrice b) Influenţa asupra releelor de protecţie În general. atât în sens pozitiv. datorită: • Creşterii cheltuielilor de fabricaţie pentru limitarea neliniarităţilor specifice diferitelor echipamente sau pentru creşterea nivelului de imunitate la perturbaţii (încadrarea echipamentelor în clasele de imunitate impuse de normativele în vigoare). în funcţie de tipul lor.

datorită armonicelor.Calitatea energiei electrice 89 IT/MT şi întărirea conductorului neutru în reţelele de JT Întărirea instalaţiilor Germania 2300 500 85 în întreg sistemul 20 electroenergetic Spania 500 180 40 Măsurile indicate mai 6 sus Ca exemplu.5 sunt indicate principalele probleme datorate perturbaţiilor armonice în clădirile de birouri. în lipsa unor mijloace eficiente pentru limitarea nivelului de distorsiune la nivelul consumatorilor [2. • Creşterea pierderilor de putere activă în instalaţia electrică. • Factor de distorsiune ridicat în curba curentului electric. Datele din tabelul 2. Utilizarea. • Interferenţe cu reţeaua de comunicaţii. • Diferenţă importantă de tensiune între conductorul neutru şi cel de protecţie.4 pun în evidenţă faptul că operatorul de reţea ar trebui să acopere costuri de circa 1% din PIB pentru controlul armonicelor din reţeaua electrică. precum şi cauzele care determină aceste probleme.3. • Creşterea puterii active consumate. • Factor de putere redus. • Creşterea valorii efective a curentului electric pe fază. 2. • Eficienţa redusă şi supraîncălzirea UPS. Tabelul 2. Factor de distorsiune ridicat în curba tensiunii de alimentare.4]. dacă acestea nu ar fi limitate la nivelul consumatorilor perturbatori. Se consideră că această valoare corespunde. a transformatoarelor şi a cablurilor din instalaţie. din ce în ce mai largă. cu mici variaţii. Cauze care determină disfuncţionalităţi • Calitate redusă a energiei electrice. În tabelul 2.5 Perturbaţii armonice în clădirile de birouri Probleme datorate armonicelor • Funcţionarea defectoasă şi chiar defectarea sistemelor de calcul.Datele din tabel pun în evidenţă necesitatea existenţei unor mijloace eficiente pentru controlul încadrării consumatorilor perturbatori în limitele alocate de perturbaţie. tuturor sistemelor moderne de alimentare cu energie electrică. . • Funcţionarea protecţiilor fără o cauză aparentă. • Nivel excesiv al armonicelor de rang 3 şi 9 în curba curentului electric din conductorul neutru. în tabelul 2. • Supraîncălzirea conductorului neutru.4 sunt indicate rezultatele unor analize privind costuri necesare pentru controlul armonicelor în sistemele electroenergetice ale diferitelor ţări. a sistemelor electronice de calcul în clădirile pentru birouri a determinat ca acestea să devină surse importante de perturbaţii armonice. dar şi să prezinte evidente efecte datorate reducerii calităţii energiei electrice.

30) . • Factor de distorsiune ridicat pe curba curentului electric. • Supraîncărcarea şi defectarea motoarelor. metoda larg utilizată de analiză în domeniul frecvenţă a curbelor distorsionate pe baza transformării Fouriei. Cauze ale disfuncţionalitătilor • Calitatea redusă a energiei electrice. în reţeaua electrică.90 Calitatea energiei electrice Creşterea numărului de echipamente electronice de control şi reglare în industrie şi.6 sunt indicate principalele probleme datorate armonicelor în instalaţiile industriale şi cauzele acestora. • Creşterea valorii efective a curentului electric pe fază. în special. • Funcţionarea protecţiilor fără o cauză aparentă. • Supraîncălzirea şi chiar defectarea transformatoarelor şi a cablurilor. • Rezonanţe cu bateriile de condensatoare. de variabilă reală t care în intervalul finit T îndeplineşte următoarele condiţii [2.1 Echipamente de măsurare Evaluarea nivelului de distorsiune a unei curbe de tensiune sau de curent electric din sistemul electroenergetic necesită utilizarea unei proceduri normalizate. utilizarea largă a convertoarelor de frecvenţă a determinat ca industria modernă să reprezinte o sursă importantă de armonice. • Interferenţe cu reţeaua de comunicaţii. • Supraîncărcarea şi defectarea bateriilor de condensatoare.5 Sisteme de măsurare a nivelului perturbaţiilor armonice 2. Tabelul 2. • în intervalul T are un număr finit de discontinuităţi de prima speţă.1]: • este mărginită T /2 − /2 T ∫ y (t ) ⋅dt <∞ (2. • Factor de putere redus datorită prezenţei armonicelor 2. .5. având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile Drichlet de utilizare a acestei transformări. Factor de distorsiune ridicat pe curba de tensiune. Poate fi dezvoltată în serie Fourier o funcţie y(t).6 Perturbaţii armonice în instalaţii industriale Probleme datorate armonicelor • Funcţionare defectoasă şi chiar defectarea echipamentelor electronice. În tabelul 2. dar să fie confruntată cu probleme legate de funcţionarea eficientă a instalaţiilor electrice din sistemul electroenergetic industrial. având în vedere faptul că. nu poate fi teoretic folosită. • Supratensiuni tranzitorii determinate de convertoarele electronice de putere. • Eficienţa redusă a transformatoarelor şi a cablurilor.

(2. ∞ m  (2.Calitatea energiei electrice 91 • intervalul T se poate descompune într-un număr finit de subintervale în care funcţia este monotonă. o curbă distorsionată definită de funcţia f(t). Descompunerea curbei distorsionate în componente spectrale. armonica fundamentală rezultă a fi componenta spectrală de rang 10. se face pe o fereastră Tw cuprinzând N =10 perioade ale fundamentalei mărimii analizate Tw = N⋅ T. egală cu frecvenţa din sistemul electric). pe fereastra Tw . Astfel.7]. utilizând eşantioanele curbei analizate . … . sub forma indicată în relaţia (2. ω = 2⋅ π ⋅ f − pulsaţia. n = ± 1. Determinarea spectrului de armonice pentru o curbă distorsionată. f fiind frecvenţa componentei fundamentale. cm = Cm⋅ 2 − amplitudinea componentei spectrale de rang m. poate fi descompusă sub forma: f (t ) = c0 + m =1 ∑cm ⋅ sin  N ⋅ ω⋅ t + φm    . Determinarea amplitudinii şi fazei componentelor spectrale se face pe baza relaţiilor cunoscute ale transformării Fourier. ω = 2⋅ π ⋅ f − pulsaţia fundamentalei. conform normelor actuale [2.32) indică faptul că armonica fundamentală corespunde componentei spectrale de rang m = N (pentru N = 10. • funcţia este periodică y(t) = y(t+n⋅ T). în care T este perioada componentei fundamentale (T = 1/f .32) în care c0 este componenta continuă. ϕ m − defazajul componentei spectrale de rang m. în care T = 2⋅ π /ω este perioada. componenta cu rang m = 1 are frecvenţa 5 Hz şi T10 = T ). iar f − frecvenţa.31) ± 2.

Tw M i= 1 Tw (2.5) în care fundamentala corespunde componentei spectrale de rang m = N.92 Calitatea energiei electrice 2 m  2  2⋅ π ⋅ m⋅ i  am = ⋅ f (t) ⋅ c o s ⋅ ω ⋅ t  ⋅ dt ≅ ⋅ f (i) ⋅ c o s ⋅  . Tw  N  M i= 1  M  0 Tw Tw ∫ ∑ M ∫ 0 ∑ M a φ m = a r c tma nd a c bm ≥ 0 . Pe baza datelor obţinute prin utilizarea transformării DTF (valorile liniilor spectrale din fig. c0 = ⋅ f (t) ⋅ d ≅t ⋅ f (i) . Descompunerea conform relaţiilor (2. bm 1 1 2 2 cm = am + bm . Deoarece algoritmul de bază pentru obţinerea componentelor spectrale este FFT (Fast Fourier Transform) devine necesar ca numărul M de eşantioane să corespundă unei puteri întregi a numărului doi (în mod obişnuit puterea 10 sau 11). este preferabilă utilizarea unei ferestre dreptunghiulare de ponderare. prin multiplicarea fiecărui eşantion cu unitatea.2. • Valoarea efectivă Ggh a grupului armonic de rang h ca valoare efectivă a grupului compus din armonica de rang h şi a componentelor spectrale adiacente acestei armonice: 0 ∑ M . Tw  N  M i= 1  M  2 m  2  2⋅ π ⋅ m⋅ i  bm = ⋅ f (t) ⋅ s i n ⋅ ω ⋅ t  ⋅ dt ≅ ⋅ f (i) ⋅ s i n ⋅  .33) conduce la un spectru de frecvenţă (fig. 2. eşantioanele semnalului din fereastra de eşantionare Tw sunt ponderate prin multiplicare cu o funcţie simetrică specială. Înainte de utilizarea algoritmului de prelucrare DTF. În mod obişnuit. a bm a φ m = π + a r c tma nd a c bam < 0 .33) ∫ În relaţiile (2.33) s-a considerat că în fereastra Tw au fost obţinute un număr de M eşantioane.5) pot fi calculate valorile următoarelor mărimi: • Valoarea efectivă Gh a armonicei de rang h egală cu valoarea efectivă Cm = cm/ 2 a liniei spectrale de rang m = h⋅ N. pentru semnale periodice şi eşantionare sincronizată cu trecerea prin zero a semnalului.

2. 1 (2.38) 20 2 Fig. (2.35) G1 în care H este rangul maxim al armonicei până la care se face analiza armonică (în mod obişnuit H = 40).36) în care Ggh este valoarea efectivă a grupului armonic de rang h. Gh − valoarea efectivă a armonicei de rang h. • Factorul total de distorsiune al grupurilor armonice THDG (Group Total Harmonic Distorsion) h =2 2 ∑Ggh H THD = . (2.5 − Compo .37) (2. . 10 1 . • Factorul total de distorsiune THD (Total Harmonic Distorsion) ca raportul dintre valoarea efectivă a semnalului din care este eliminată fundamentala (reziduul deformant) şi valoarea efectivă a fundamentalei h =2 2 ∑Gh H cm Gsgh = i =−1 2 ∑C N ⋅h +i .34) . • Factorul total de distorsiune al subgrupurilor armonice THDS (Subgroup Total Harmonic Distorsion) THDS = h =2 2 ∑Gsgh H 1 THDG = G g1 Gsg 1 în care Gsgh este valoarea efectivă a subgrupului armonic de rang h. G1 − valoarea efectivă a fundamentalei.Calitatea energiei electrice 2 2 C N ⋅h −5 C N ⋅h +5 2 + + C N ⋅h +i 2 2 i =−4 i =4 93 2 G gh = ∑ (2. Armonica • Valoarea efectivă Gsgh a subgrupului armonic de rang h ca valoare efectivă a grupului compus din armonica de rang h şi a celor două componente spectrale imediat adiacente armonicei de rang h: • Nivelul armonicei de rang h determinat ca raportul dintre valoarea efectivă a armonicei de rang h şi valoarea efectivă a fundamentalei. iar Gg1 − valoarea efectivă a grupului armonic al fundamentalei. iar Gsg1 − valoarea efectivă a grupului armonic al fundamentalei.

monitorizarea pentru un interval de o zi şi pentru un interval de o săptămână.2 s. sunt prelucrate conform unei proceduri standard pentru a obţine datele de bază necesare analizei calităţii energiei electrice. în mod obişnuit. Mărimile determinate pe fereastra de 10 perioade ale fundamentalei (Tw = 0. prezintă interes. este suficient a utiliza un osciloscop sau un aparat numeric cu funcţie de osciloscop pentru a observa forma mărimii analizate şi a evalua abaterea faţă de o sinusoidă. valoarea efectivă pe intervalul de 3 secunde Ghvs rezultă din relaţia 2 ∑Ghi i =1 M M în care M corespunde numărului de valori valide determinate pe 0. considerate ca mărimi „instantanee”. la barele de alimentare. în care valorile limită Hmin şi Hmax sunt definite în normativele specifice (în mod obişnuit Hmin = 14 şi Hmax = 40). Astfel.2 s). pot fi utilizate aparate numerice Ghs = . (2. Din punct de vedere practic. Al doilea nivel de prelucrare a datelor se face pe intervalul Ts = 10 minute (short term) şi oferă datele de bază pentru analiza semnalelor pe termen lung 2 ∑Ghi i =1 K Ghvs = .2 s sau se calculează valoarea efectivă a valorilor din ferestrele de 0.39) G1 . conectat la această bară. În mod opţional. curentul de mers în gol al unui transformator este.94 Calitatea energiei electrice • Factor parţial de distorsiune ponderat PWHD (Partial Weighted Harmonic Distortion) H max 2 ∑ h ⋅ Gh PWHD = h = H min (2. Analiza unor curenţi de valoare redusă în raport cu curentul nominal. de exemplu. pentru care consumatorul este dimensionat. nu prezintă interes practic. De asemenea. În funcţie de efectul analizat al armonicelor (efecte instantanee sau efecte de lungă durată) se determină. valoarea cea mai mare dintre valorile din ferestrele de 0. deşi ar fi posibil ca nivelul de distorsiune să fie important. pe intervalul analizat. însă efectul lui asupra tensiunii de la bare este nesemnificativ având în vedere faptul că. care este cuprins în intervalul de 10 minute. Ca exemplu. curentul electric de scurtcircuit practic nu depinde de curentul electric de sarcină al consumatorului. Primul nivel de prelucrare se face pe intervalul Tvs = 3 s (very short term). este necesar a fi realizată o evaluare subiectivă a existenţei mărimilor distorsonate.2 s cuprins în fereastra de 3 s (în mod obişnuit M = 15). Determinările pentru curba curentului electric urmează aceeaşi procedură cu specificaţia faptului că trebuie invalidate valori ale curentului electric sub un anumit prag.40) K în care K este numărul de valori evaluate pe 3 s.41) . În acest sens. Înainte de efectuarea unor măsurători de detaliu. foarte distorsionat. (2. în special. poate fi utilizat şi un nivel de prelucrare pe un interval de o oră. Se consideră că acest prag ar putea avea valoarea de 20 % din curentul nominal.

Scopul analizei mărimilor distorsionate poate fi: − Stabilirea nivelului de distorsiune în punctul analizat şi compararea cu valorile admise. regimurile de funcţionare ale consumatorilor din zonă. a valorii de vârf sau a factorului de formă. dotate si cu funcţii privind calitatea energiei electrice. pentru analiza semnalului este utilizată o fereastră dreptunghiulară sincronizată. În general. starea şi modul de funcţionare al echipamentelor pentru îmbunătăţirea factorului de putere. • convertor A/N incluzând circuite de eşantionare − memorare. realizate utilizând echipamente mobile − analizoare de semnal de tip expert − sunt necesare pentru analize de detaliu în noduri ale reţelei electrice.9].Calitatea energiei electrice 95 simple pentru măsurarea factorului de distorsiune. − Validarea soluţiilor adoptate pentru limitarea distorsiunii în punctul analizat. Schema de principiu a unui echipament care face analiza distorsiunii armonice a curbelor de tensiune şi de curent electric. În circuitul de intrare. cu o acurateţe determinată. Echipamentul de măsurare cuprinde în principal următoarele blocuri [2. − Stabilirea soluţiilor pentru limitarea nivelului de distorsiune în punctul analizat (modificări în regimul de lucru sau eventual investiţii în filtre de armonice). existenţa circuitelor în funcţiune şi a celor deconectate. Echipamentul trebuie să asigure posibilitatea de sincronizare la trecerea prin zero a curbei (sau altă metodă de sincronizare). − Depistarea surselor de perturbaţii sub formă de armonice sau interarmonice. La efectuarea determinărilor este necesar să se cunoască configuraţia reţelei în aval şi în amonte faţă de punctul de măsurare. • procesor DTF pentru obţinerea coeficienţilor am şi bm ai transformării Fourier.7.03 % . urmează a fi efectuată o monitorizare pentru determinarea cantitativă a indicatorilor care definesc regimul. semnalul analizat este pretratat astfel încât să fie eliminate frecvenţele superioare rangului maxim pe care îl poate opera instrumentul. stabilite anterior prin metode mai simple. cu o eroare de cel mult ± 0. • sincronizare şi eventual fereastră de preprocesare. O importantă cantitate de informaţii privind nivelul de distorsiune poate fi obţinută din analiza informaţiilor stocate în echipamentele moderne de comandă şi protecţie. Numai dacă se apreciază existenţa distorsiunii mărimilor electrice. Determinările. . la o eventuală variaţie a frecvenţei semnalului cu cel puţin ± 5 % în raport cu frecvenţa nominală a reţelei electrice [2.9]: • circuitul de intrare cu filtru antirepliere (antialiasing).6. cu determinarea puterilor armonice este indicată în figura 2. conform normelor sau clauzelor contractuale. cu niveluri ridicate de distorsiune armonică. 2. cu o lăţime de 10 perioade.

chiar în circuitele de joasă tensiune. Această componentă. În cazurile practice. deşi nu este sesizată. 2. Pe durata măsurătorilor este necesar să se evalueze nivelul componentei continue a semnalului. Aceste traductoare trebuie să corespundă condiţiilor de măsurare în instalaţii temporare (IEC 61010-2032).96 Calitatea energiei electrice Circuitul de intrare de curent electric poate fi prevăzut cu intrare directă (circuit de impedanţă redusă) sau cu intrare pentru traductoare de curent (în general transformatoare de curent electric cu un şunt adiţional).2 Determinări în circuite trifazate Monitorizarea mărimilor electrice distorsionate. în mare majoritate. măsurarea curentului electric. în mod obişnuit. se face prin intermediul unor transformatoare de măsurare („cleşti de măsurare”). de echipamentul de măsurare (datorită prezentei transformatorului de măsurare) poate conduce la erori importante determinate de magnetizarea transformatorului de măsurare de curent din circuitul de intrare. aceste echipamente acceptă un factor de vârf cel mult egal cu 2. În mod obişnuit. în instalaţiile nemodernizate din România (în prezent.1 V. în circuitele trifazate de înaltă tensiune. Tensiunea de intrare în circuitele de preprocesare este în mod obişnuit de 0. în reţelele de distribuţie şi de transport) necesită o atenţie deosebită la conectarea echipamentului de măsurare în Intrare de tensiune P Intrare de curent electric P . Circuitul de intrare de tensiune este dimensionat pentru o creştere a tensiunii de intrare cu 20 % faţă de valoarea de referinţă.5.

Calitatea energiei electrice 97 circuitele secundare ale transformatoarelor de măsurare. În mod obişnuit. Aceste echipamente trebuie să fie prevăzute. A B C . Echipamentul de măsurare trebuie să fie prevăzut cu posibilitatea izolării electrice a bornei de intrare pentru potenţialul de referinţă.5. iar punctul neutru al circuitului de măsurare are un potenţial ridicat. Cele mai multe erori pot fi determinate de conectarea inadecvată a transformatoarelor de măsurare de curent electric (aşa numita „inversare a cleştilor de curent”). Procedura de verificare este următoarea [2. faza B din circuitele de măsurare este conectată la pământ (fig. cu 4 canale de curent electric şi 4 canale de tensiune. legare la pământ este realizată în punctul neutru al schemei. în cazul măsurătorilor în reţelele de joasă tensiune. în acest caz borna de nul (nu este admisă legare bornei de nul la borna pământ). echipamentele de măsurare trifazate permit şi măsurarea curentului electric în conductorul neutru şi diferenţa de potenţial între conductorul neutru şi pământ (conductorul de protecţie PE).2.9]: • Se consideră intervalul de monitorizare pe o săptămână şi sunt disponibile valorile agregate pe 10 minute. din punctul de vedere al distorsiunii armonice. 2. o atenţie deosebită trebuie acordată verificării diagramei fazoriale a tensiunilor şi curenţilor.3 Proceduri de evaluare a calităţii tensiunii distorsionate Evaluarea calităţii energiei electrice. În instalaţiile moderne. precum şi corelarea acestora.7). în aceste instalaţii. Dacă se urmăreşte şi analiza puterilor în cazul curbelor distorsionate. Aspectul principal care trebuie luat în consideraţie este faptul că. deci. se face prin compararea valorilor determinate cu valorile admise.

în serie cu secundarul transformatoarelor de măsurare de curent din staţiile electrice.98 Calitatea energiei electrice • Se determină numărul de intervale N de 10 minute în care tensiunea în nodul analizat nu a avut o abatere mai mare de 15 % faţă de tensiunea contractată. a circuitelor de măsurare de curent electric. − La evaluarea nivelului de distorsiune. care impun respectarea normelor de lucru în zonele cu pericol de electrocutare [2. • Se determină numărul N1 de intervale în care valorile agregate pe 10 minute ale nivelului armonicelor.05. 2− Principalele precauţii care trebuie urmărite. pe durata în care tensiunea în nodul analizat nu a avut o abatere mai mare de 15 % faţă de tensiunea contractată. Principalele aspecte legate de securitatea muncii sunt cuprinse în recomandările CEI 61010. o bandă de frecvenţă cel puţin până la 2000 Hz). este recomandată utilizarea „cleştilor de curent” . astfel încât să nu perturbe eventualele intervenţii ale personalului de lucru în cazul unor incidente. necesitând întreruperea. nu este recomandată. − Traductoarele de măsurare trebuie să aibă o caracteristică de frecvenţă adecvată domeniului de frecvenţă analizat (în cazul particular al monitorizării armonicelor. • Echipamentele de măsurare cu carcasă metalică trebuie legate la pământ. transformatoarele de măsurare de tensiune trebuie să corespundă prescripţiilor din CEI 60044-2.5. o atenţie deosebită trebuie acordată asigurării locului de plasare a echipamentelor. − În cazul determinărilor în circuitele secundare ale instalaţiilor de înaltă tensiune. sunt următoarele: − Utilizarea traductoarelor de măsurare (divizoare de tensiune. • Se verifică faptul că N1/N ≤ 0. pe durata în care tensiunea în nodul analizat nu a avut o abatere mai mare de 15 % faţă de tensiunea contractată. pentru armonice sau interarmonice. se va acorda o atenţie deosebită măsurătorilor în circuitele secundare în care una dintre faze poate fi legată la pământ.05 şi N2/N ≤ 0. • În cazul efectuării de determinări pe intervale mari de timp. iar punctul neutru este sub tensiune. cleşti de curent) adecvate intrărilor echipamentului de măsurare. • Se determină numărul N2 de intervale în care valorile agregate pe 10 minute ale factorului total de distorsiune. − Traductoarele de măsurare trebuie să reziste unor evenimente din reţeaua electrică (supratensiuni. prescripţiilor din CEI 60044-1. în acest sens.4 Aspecte practice la efectuarea măsurătorilor privind distorsiunea armonică Evaluarea experimentală a nivelului de distorsiune în instalaţiile electrice necesită o serie de precaţii atât tehnice cât şi de securitate a muncii. din punct de vedere tehnic. au depăşit limitele indicate în normative.10]: • Nu este admisă utilizarea de improvizaţii în schema de măsurare. iar transformatoarele de măsurare de curent electric. 2. în măsura în care corespund recomandărilor CEI 61010− 032. trebuie evaluată incertitudinea de măsurare determinată de prezenţa transformatoarelor de măsurare de tensiune şi a celor de curent electric. • Conectarea circuitelor de curent ale echipamentelor de măsurare. scurtcircuite) fără a fi afectată integritatea lor fizică şi exactitatea de măsurare. este necesar a avea în vedere următoarele aspecte privind caracteristica de frecvenţă: . în acest sens. chiar pentru scurt timp. au depăşit limitele indicate în normative. • Bornele aflate la tensiune trebuie să fie protejate pentru a evita atingeri directe.

Locul de plasare a filtrului şi. − Echipamentul de măsurare utilizat pentru monitorizarea armonicelor sau interamonicelor trebuie să evalueze nivelul de distorsiune pe baza algoritmului indicat în CEI 61000-4-7/2002 [2. de tip electromagnetic. • transformatoarele de măsurare de curent electric de tip Hall au o bandă de frecvenţă care ajunge până la 10 kHz. dar şi a altor efecte datorate propagării acestor curenţi. pe criterii economice. a surselor de regim nesinusoidal.7]. În mod obişnuit. este una dintre condiţiile reducerii pierderilor de energie activă în circuitele parcurse de curenţii nesinusoidali. Una dintre soluţiile eficiente pentru limitarea curenţilor armonici. circuite optice) trebuie analizată din punctul de vedere al incertitudinii de măsurare. surse importante de armonice şi interamonice.1 Filtre pasive Modernizarea receptoarelor de energie electrică. în prezent. În acest fel. − Transformatoarele de măsurare clasice. Atât marii consumatori. de tip electromagnetic sau capacitiv. • divizoarele rezistive au o bandă de frecvenţă ce poate depăşi sute de kHz. industria metalurgică (cu un aport deosebit datorită dezvoltării în viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continuă). dar şi micii consumatori. − La utilizarea şunturilor de măsurare.6 Mijloace de limitare a armonicelor 2.6. din punctul de vedere al izolaţiei electrice. filtrul pasiv este conectat la barele de alimentare ale consumatorului. într-o zonă cât mai apropiată de sursa perturbatoare. este unul dintre mijloacele cele mai eficiente de limitare a transferului de armonice în reţeaua electrică şi de limitare a solicitării . au o bandă de frecvenţă ce nu depăşeşte 1 kHz. circulaţia curenţilor armonici se limitează numai pe circuitul sursă perturbatoare − filtru. nu pot fi utilizate pentru analiza unor fenomene cu variaţie rapidă. Limitarea acestora. Conectarea unui filtru electric absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator. consumatorii casnici.Calitatea energiei electrice 99 • transformatoarele de măsurare de tip electromagnetic au o bandă de frecvenţă ce nu depăşeşte 1 kHz. • divizoarele capacitive de tensiune au o bandă de frecvenţă până la sute de kHz. în special. astfel încât curentul electric absorbit de consumator să se afle în limitele de distorsiune acceptată de furnizorul de energie electrică. pentru analiza cu exactitate ridicată a formei curentului electric în circuit. consumatorii din sectorul terţiar. căi de impedanţă practic nulă. deci. în primul rând prin posibilitatea reglării consumului de energie electrică în funcţie de proces. este stabilit. plecând de la analiza în domeniul frecvenţă a formei curbelor distosionate de curent electric. În principiu. industria prelucrătoare. este necesar a acorda o atenţie deosebită conectării în circuit a echipamentului de măsurare. 2. astfel. reprezintă. nivelul daunelor pe circuitul parcurs de curentul electric distorsionat. a determinat utilizarea largă a semiconductoarelor de putere şi creşterea. industria de aluminiu. • transformatoarele de măsurare de curent electric. − Existenţa transformatoarelor de măsurare bazate pe alte principii (elemente Hall. este utilizarea filtrelor pasive. un filtru pasiv cuprinde mai multe circuite rezonante LC care realizează. cu regim staţionar cunoscut. pentru armonicele semnificative.

2.11. În mod obişnuit. În mod obişnuit.12]. În calcule. se iau în considerare valorile probabile. Filtrul electric absorbant (fig. De regulă. ale curenţilor armonici. precum şi de valoarea admisă a factorului de distorsiune [2.8) cuprinde un ansamblu de circuite rezonante serie. asigură compensarea puterii reactive pentru a obţine valoarea impusă a factorului de putere.8 − Co hi 1 Circuit capacitiv . 2. conectată la barele de alimentare. dacă este necesară. 11 şi 13. cele mai mari. 2. rezultă că. bateria de condensatoare C pentru compensarea puterii reactive. precum şi. nu sunt luate în consideraţie armonicele Circuit inductiv Fig. la care sunt racordate receptoarele cu caracteristică neliniară RN. fiecare dintre aceste circuite prezentând o impedanţă practic nulă pentru una dintre armonicele generate de consumatorul perturbator.100 Calitatea energiei electrice condensatoarelor din bateria pentru compensarea puterii reactive. împreună cu capacitatea echivalentă a circuitelor rezonante. a caracteristicilor reţelei electrice de alimentare. Filtrul absorbant este conectat la barele de alimentare ale consumatorului perturbator. filtrul absorbant cuprinde circuite rezonante pe armonicele de rang 5. la barele de alimentare ale consumatorului este conectată bateria de condensatoare C care. 7. fiecare dintre circuite generează putere reactivă şi trebuie luate în consideraţie la analiza problemelor legate de compensarea puterii reactive. Deoarece fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului de armonice prezintă caracter capacitiv la frecvenţe inferioare frecvenţei de rezonanţă. receptoarele liniare RL.9) şi caracter inductiv pentru frecvenţe superioare acestei valori. cele mai importante în sistemul electroenergetic. definită de armonica hi (fig. la frecvenţa fundamentală. T B(h) RL B ( h) = h ⋅ ω1 ⋅ Ci ⋅ hi 2 hi 2 − h 2 RN Dimensionarea filtrului absorbant se face pe baza informaţiilor privind sursa de armonice (considerată ca sursă de curent). 2.

Astfel. de aceeaşi putere normată. este neglijabilă.2 − factor admis de creştere a tensiunii la bornele condensatoarelor utilizate în circuitele filtrelor de armonice. unde ICN este curentul normat al condensatorului. având în vedere limitarea acestora de către transformatoarele stea-triunghi. pentru armonice de frecvenţă superioară frecvenţei de rezonanţă. poate să fie considerată ca fiind apropiată de sinusoidă.6]. Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului poate fi definit de mărimile: • putere reactivă la frecvenţa fundamentală. UCh − tensiunea la bornele condensatorului din circuitul rezonant de rang h. Conform normelor actuale [2.triunghi (mai scumpe faţă de cele stea-stea. se consideră că tensiunea de alimentare este sinusoidală (cuprinde numai armonica fundamentală). să se propage numai armonicele reziduale. La dimensionarea circuitelor rezonante ale filtrului absorbant. 4 ⋅ π2 ⋅ C h în care Ih este intensitatea curentului electric ce parcurge circuitul rezonant de rang h (determină solicitarea termică a condensatorului corespunzător Ch). Fiecare dintre circuitele rezonante ale filtrului absorbant este parcurs de un curent electric determinat de armonica pentru care este dimensionat (pentru care prezintă o impedanţă practic nulă). ICN − curentul nominal al condensatorului utilizat în circuitul rezonant de rang h. kI = 1. unde UCN este tensiunea normată a condensatoarelor. prin circuitele rezonante dimensionate pentru armonice de rang inferior. Elementele fiecărui circuit rezonant se dimensionează astfel încât să nu fie depăşite solicitările termice şi electrice admisibile [2. Prezenţa filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului face ca în reţeaua electrică.Calitatea energiei electrice 101 pare şi cele multiplu de 3. . Condiţiile de dimensionare a circuitelor rezonante ale filtrelor pasive pot fi scrise sub forma [2.13]: I h ≤ k I ⋅ I CN .13]. Lh − inductivitatea bobinei din circuitul rezonant de rang h . 7. U Ch ≤ kU ⋅ U CN . precum şi de armonice pentru care nu sunt prevăzute circuite rezonante.1⋅ UCN . toate circuitele rezonante vor fi parcurse şi de armonice de rang mai mare sau egal cu 17. în prezenţa filtrului de armonice. • frecvenţa de rezonanţă fhi corespunzătoare armonicei hi . Acest lucru este determinat de faptul că fiecare circuit rezonant prezintă. dacă la barele de alimentare sunt conectate circuite rezonante pentru armonicele 5. de armonica fundamentală (determinată de tensiunea sinusoidală de la barele de alimentare). • factorul de calitate (atenuarea determinată de rezistenţa electrică a circuitului.42) 1 Lh = . Tensiunea la barele de alimentare. Amplitudinea acestor curenţi.3⋅ ICN . 11 şi 13. şi o supratensiune de durată până la 1. Problema armonicelor de rang multiplu de 3 devine importantă dacă se are în vedere tendinţa de utilizare a transformatoarelor stea-stea în locul celor stea. kU =1. cu peste 15%). în special a bobinei din componenţa filtrului).3 − factor admis de supraîncărcare a condensatoarelor utilizate în circuitele filtrelor de armonice. un caracter inductiv. (2. este admisă o supraîncărcare de durată a condensatoarelor utilizate în circuitul filtrelor de armonice până la 1. care pot fi limitate prin conectarea unei bobine în serie sau de către inductivitatea transformatorului de alimentare a barei. UCN − tensiunea nominală a condensatorului utilizat în circuitul rezonant de rang h.

UCh1 − tensiunea la bornele condensatorului din circuitul rezonant de rang h atunci când este parcurs de curentul electric Ih1 . cât şi la suprasolicitarea circuitelor rezonante rămase în funcţiune şi având frecvenţa de rezonanţă superioară celei a circuitului deconectat. introducerea filtrelor electrice în instalaţii are eficienţă redusă. modificarea caracteristicii de frecvenţă a reţelei electrice în acest punct. însă.44) . conduce.6. • Dacă frecvenţa f1 a fundamentalei nu se menţine constantă la valoarea de calcul (f1 = 50 Hz) din cauza furnizorului de energie electrică. surse de perturbaţii armonice. a unor circuite rezonante din componenţa filtrului absorbant. în care UChh este tensiunea la bornele condensatorului din circuitul de rang h atunci când este parcurs de curentul electric Ihh . Analiza propagării perturbaţiilor sub formă de armonice în reţeaua electrică. conectate la barele de alimentare ale consumatorilor industriali. Rezolvarea problemelor legate de implementarea unui filtru pasiv necesită o bună colaborare între utilizatorul de energie electrică şi furnizor. În acest fel.14]. se schimbă. Pentru a evita această situaţie. precum şi dimensionarea filtrelor de armonice. rezolvarea problemelor de alocare a perturbaţiilor. Prezenţa filtrului absorbant la barele de alimentare ale consumatorului perturbator determină. pentru revizii sau reparaţii. este posibilă apariţia unor circuite rezonante. de armonică fundamentală. Bateria de condensatoare C. în cazul în care frecvenţa de rezonanţă a circuitelor oscilante este egală cu frecvenţa unor armonice generate de alţi consumatori din reţea [2. Deconectarea. şi frecvenţele armonicelor. care să conducă la suprasolicitarea componentelor schemei. care nu vor mai 2 2 U Ch = U Chh +U Ch 1 . deoarece. în mod corespunzător. sistemele de control automat al regimului deformant şi al compensării puterii reactive asigură conectarea circuitelor începând de la circuitul cu frecvenţa de rezonanţă cea mai mică şi deconectarea începând de la circuitul cu frecvenţa de rezonanţă cea mai mare.2 Aspecte practice la utilizarea filtrelor pasive absorbante La funcţionarea filtrelor pasive absorbante în reţeaua electrică este necesar a lua în consideraţie şi următoarele aspecte: • Pentru a evita deteriorarea filtrului absorbant în cazul apariţiei unor surse de armonice în reţeaua de alimentare (altele decât cele generate de consumatorul perturbator analizat).102 Calitatea energiei electrice La dimensionarea schemei se consideră faptul că circuitul rezonant de rang h este parcurs numai de curentul Ihh de rang h determinat de receptorul neliniar şi de curentul Ih1 determinat de tensiunea sinusoidală. impun cunoaşterea de către furnizorul de energie electrică a caracteristicilor de frecvenţă ale reţelei electrice de alimentare. circuitele rezonante ale filtrului trebuie dimensionate pentru un curent armonic cu cel puţin 15 % mai mare decât cel al consumatorului studiat.43) I h = I hh + I h1 Tensiunea la bornele condensatorului Ch este determinată numai de curentul electric Ihh de rang h şi de curentul electric Ih1 de frecvenţă fundamentală (2. pe durata funcţionării sursei de perturbaţii. 2. odată cu modificarea frecvenţei armonicei fundamentale. la barele de alimentare 2 2 (2. poate fi conectată numai dacă toate circuitele rezonante ale circuitului sunt conectate. pentru compensarea puterii reactive. atât la creşterea valorii factorului de distorsiune a curentului electric ce se propagă în reţeaua de alimentare.

• Costul filtrelor pasive este. impune existenţa unor informaţii corecte privind mărimile electrice corespunzătoare consumatorului perturbator. în prezenţa regimului nesinusoidal. dar dimensionate pentru acelaşi rang armonic. nu pot fi exploatate parţial. adoptarea acestei soluţii impune o atenţie deosebită la dimensionarea circuitelor rezonante. pot determina solicitări inadmisibile ale unora dintre circuitele rezonante. utilizând conductoarele electrice ca suport fizic. având în vedere că. definit ca raportul dintre reactanţa şi rezistenţa electrică ale circuitului determină. deconectarea circuitelor filtrului. o soluţie mai scumpă faţă de soluţia centralizată. o importanţă deosebită o au sistemele de măsurare. în mod normal. trebuie făcută cu multă atenţie. • Utilizarea eficientă a instalaţiei de filtrare a armonicelor. împreună cu instalaţia de compensare a puterii reactive. acest aspect trebuie avut în vedere. în prezenţa filtrului. atât la alegerea condensatoarelor. rezolvarea problemelor legate de prezenţa armonicelor trebuie făcută în corelare cu analiza compensării puterii reactive pe frecvenţa fundamentală. • Plasarea filtrelor de armonice la barele generale de alimentare ale consumatorului determină ca. la circuitele rezonante ale filtrelor plasate în diferite puncte ale instalaţiei. având în vedere faptul că unele mici abateri ale frecvenţei de rezonanţă. . • Utilizarea condensatoarelor în reţeaua electrică. între 0. • Dimensionarea unui filtru se face pentru o anumită configuraţie a sursei de alimentare şi o anumită sarcină şi.5 din costul unui filtru activ echivalent. curentul electric să aibă o valoare mai ridicată (în mod corespunzător pierderile de energie activă) faţă de lipsa filtrului. • Utilizarea filtrelor pasive este posibilă numai la consumatorii care funcţionează în mod normal în regim inductiv. la borne. • Utilizarea filtrelor de armonice în apropierea fiecărui receptor perturbator este. în aceste condiţii este necesar să se acorde o atenţie deosebită analizei reactanţei dintre filtre. în acest sens. • Având în vedere posibilitatea utilizării. în prezent. din motive legate de depăşirea necesarului de putere reactivă. o tensiune mai ridicată decât tensiunea de la bare. deci. nu poate fi realizat ca module standard. în general. asigurându-se limitarea puterii fictive (complementare) sau circuite cu condensatoare dezacordate. în viitor. pe circuitul dintre sursa perturbatoare şi barele de alimentare. este necesar să se realizeze filtrul astfel încât aceste frecvenţe să nu fie excesiv limitate. dar asigură reducerea pierderilor active în reţeaua industrială. • Filtrele pasive cuprind un număr fix de circuite rezonante realizând limitarea numai a acestor armonice şi.Calitatea energiei electrice 103 corespunde frecvenţelor pe baza cărora s-a efectuat calculul de dimensionare a circuitelor filtrului. care trebuie să asigure date corecte în prezenţa unor perturbaţii electromagnetice importante. eficienţa filtrului pentru o anumită frecvenţă.3 şi 0. cât şi pe durata exploatării. • Factorul de calitate al circuitului filtrului. a semnalelor de frecvenţă ridicată pentru comenzi. este admisă numai în schema filtrelor de armonice. • Condensatoarele Ch din circuit prezintă. fiecare dintre circuitele rezonante prezintă o cale de impedanţă foarte coborâtă pentru armonicele corespunzătoare. în mare măsură.

104 Calitatea energiei electrice 2. în figura 2. Redre ur 20 kV.10 este indicat efectul filtrelor inductive din circuitul unui convertor de frecvenţă care alimentează un motor asincron.6.4 kV ir Lr ur b) . 50 Hz 20/0.3 Circuite de filtrare în scheme cu convertoare Utilizarea largă a convertoarelor în instalaţiile consumatorului şi modul specific de funcţionare a acestor convertoare fac necesară utilizarea filtrelor pentru limitarea perturbaţiilor determinate de funcţionarea convertoarelor. Ca exemplu.

2.4 Filtre active Lr 20 kV. Deşi. eficienţa şi versatilitatea lor. cât şi în curba curentului electric absorbit de motorul de acţionare. a fost posibilă cu ajutorul filtrelor active care urmăresc corecţia. independentă de forma curentului electric preluat de consumatorul neliniar. Filtrul F asigură. în domeniul timp. şi corecţia factorului de putere.6. numite şi condiţionere de reţea (active harmonic conditioners. cu mare viteză de calcul. De asemenea. în special. limitarea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă determinate de funcţionarea variatorului de tensiune continuă. iar filtrul inductiv Lr determină limitarea armonicelor în curba curentului electric ir absorbit din reţeaua electrică de alimentare. Probleme asemănătoare apar la utilizarea motoarelor de tensiune continuă pentru acţionare (fig. independent de defajazul de la bornele consumatorului. a formei curbelor distorsionate. atât în reţeaua electrică de alimentare şi care ar putea perturba funcţionarea celorlalţi consumatori conectaţi la aceleaşi bare. Acest lucru a devenit posibil odată cu dezvoltarea sistemelor informatice. costurile acestor filtre sunt încă relativ ridicate (de 2 până la 3 ori costul unui filtru pasiv echivalent). Fig. 50 Hz Reducerea perturbaţiilor determinate distorsiunile produse de receptoarele cu caracteristică neliniară. asigurând. ur 2.Calitatea energiei electrice 105 Prezenţa filtrelor inductive determină o importantă limitare a perturbaţiilor care apar. acest montaj poate asigura şi realizarea unui defazaj practic nul între tensiunea de alimentare şi curentul absorbit din reţeaua electrică. acestea depinzând fie de modul lor de comandă (comandate în curent sau în tensiune) fie de modul lor de conectare (serie sau paralel) [2. 2.15] 20/0. larg întâlnite în electronica de putere. sunt convertoare statice de putere care pot îndeplini diverse funcţiuni. comandat de obicei în curent (filtru activ de curent – FAC) are rolul de a asigura o formă practic sinusoidală a curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare. le fac din ce în ce mai prezente în aplicaţiile industriale. AHC).4 kV ir a) Filtrul activ conectat în paralel cu receptorul neliniar Un filtru activ paralel.11). Bobina Lm are rol de filtru care limitează armonicele ce apar în curba curentului electric la ieşirea variatorului de tensiune continuă precum şi armonicele din curba curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare. Filtrele active. în acest fel.11 − Circuite de filtrare în tensiune continuă prin intermedi . în prezent.

absorbit de redresorul trifazat. având funcţia de limitare a regimului nesinusoidal.46) Filtrul activ trebuie să determine un curent electric ifA (fig. 2. de pe faza A. Blocul de calcul asigură analiza semnalelor achiziţionate şi comandă blocul de putere al filtrului pentru a sintetiza un semnal ifA care se suprapune curentului distorsionat. în circuitul de alimentare. Informaţiile privind forma curentului irA în circuitul receptorului neliniar sunt preluate prin intermediul transformatoarelor de măsurare TC. în fază cu tensiunea aplicată.47) Bloc de calcul a) Fig. ∞ irA (2. Având în vedere posibilitatea corectării formei curbei de curent electric şi realizarea formei corectate. are o formă nesinusoidală. astfel încât.12 este prezentat modul de funcţionare al unui filtru activ de curent electric pentru cazul simplu al unui receptor de tip redresor cu bobină de valoare relativ ridicată pe partea de curent continuu.12 − Schema de .106 Calitatea energiei electrice În figura 2. dar şi de compensare a puterii reactive. absorbit din reţeaua electrică de alimentare. rezultă un curent de formă drepunghiulară. iA . realizând un curent practic sinusoidal. cuprinzând armonica fundamentală irA1 şi reziduul deformant irAd : Armonica fundamentală irA1 este defazată faţă de tensiunea de fază. (2. 2.12 b)) care să permită preluarea din reţeaua electrică a unui curent electric sinusoidal iA cuprinzând numai componenta activă (irA1a) a armonicei fundamentale (irA1) a curentului electric (irA) determinat de receptorul neliniar: Rec nel ifA i fA = i A − irA = −irA1r − . având o componentă activă irA1a (în fază cu tensiunea de alimentare) şi o componentă reactivă irA1r (defazată cu π /2 faţă de tensiunea de fază) irA1 = irA1a + irA1r.45) Curentul electric irA . A B CiA irA = irA1 + irAd = irA1 + h =2 TC ∑irAh . Filtru activ de curent ∑i h =2 ∞ rAh (2. acest tip de filtru este denumit şi de corector de factor de putere PFC (Power factor corrector) sau condiţioner de reţea.

dar şi o componentă activă corespunzătoare pierderilor în circuitul filtrului. A B C iA irA Filtrul activ de curent electric are efect numai asupra perturbaţiilor din aval şi nu are nici un efect asupra perturbaţiilor din restul reţelei. componenta corespunzătoare reziduului deformant al aceluiaşi curent. 2. 2. iar dispozitivele semiconductoare prezintă pierderi active.16].13 a)) şi condensatorul C (fig. .13 b)) sunt elemente de stocare a energiei. bobina L (fig. 2. 2. curentul determinat de filtrul activ cuprinde componenta reactivă a armonicii fundamentale a curentului electric absorbit de receptorul neliniar. astfel încât la întreruperea receptorului controlat.13 b)) [2. În structura filtrului activ. filtrul nu are nici un rol. un invertor de curent cu modulaţia în lăţime a pulsurilor (PWM) comandat în curent (fig.Calitatea energiei electrice 107 Ca filtru activ paralel se poate folosi. pentru sintetizarea curenţilor if . comandat în tensiune (fig.13 a)) sau un invertor de tensiune cu modulaţia în lăţime a pulsurilor. Având în vedere faptul că aceste elemente nu sunt ideale.

Relativ mari Fig. FAT) determină controlul tensiunii în punctul de alimentare al receptorului neliniar (fig. prezenţa receptorului deformant poate conduce la o puternică distorsiune a tensiunii la barele de alimentare. filtrul activ de tensiune poate fi utilizat în cazurile în care la barele de alimentare tensiunea este puternic distorsionată. De asemenea.108 Calitatea energiei electrice b) Filtrul activ conectat în serie cu receptorul neliniar Filtrele active conectate în serie cu receptorul neliniar (filtre active de tensiune. Filtrul activ determină o tensiune uf . dar cu scăderea eficienţei filtrului Fără risc de supraîncărcare. care vor fi afectaţi de distorsiunea curbei de tensiune. F N Filtrul activ de tensiune este utilizat.14 − .14). În tabelul 2. iar receptorul alimentat impune utilizarea unei tensiuni sinusoidale.48) în care u este tensiunea la barele de alimentare. Tabelul 2. dar cu scăderea eficienţei filtrului Este posibilă prin modificarea setărilor Numai pentru perturbaţii din aval de filtru Reduse Filtru pasiv Control în domeniul frecvenţă (circuite specializate pentru fiecare armonică) Reducerea eficienţei filtrului Riscul apariţiei rezonanţei Risc de supraîncărcare a circuitelor filtrului Poate fi necesară înlocuirea unor circuite ale filtrului Nu este posibilă decât prin înlocuirea elementelor circuitelor Pentru toate perturbaţiile armonice din reţea. (2. în special. În acest caz. în cazul în care receptorul deformant este conectat la un sistem de bare de alimentare caracterizate de un curent de scurtcircuit relativ redus. 2 . de la care pot fi alimentaţi şi alţi consumatori. astfel încât la bornele receptorului rezultă tensiunea ur : ur = u + uf .7 Comparaţie între caracteristicile filtrelor pasive şi ale celor active u Caracteristici Controlul formei curbei distorsionate Influenţa variaţiilor de frecvenţă Influenţa variaţiilor în impedanţele schemei reţelei electrice Influenţa creşterii distorsiunii curbei Influenţa conectării unor echipamente suplimentare Modificarea frecvenţei fundamentale Controlul distorsiunii armonice Dimensiuni Filtru activ Control în domeniul timp Fără efect Fără efect Fără risc de supraîncărcare.7 sunt prezentate unele caracteristici ale filtrelor active de curent comparativ cu cele ale filtrelor pasive. 2.

6.19]. în prezent. două tipuri de astfel de echipamente [2. face ca. în care pentru principalele armonice (de exemplu 5. pe distanţe mari.6 Conectarea filtrelor active în reţeaua electrică a consumatorului Filtrele active pot fi amplasate în diferite puncte din reţeaua utilizatorului care cuprinde surse de emisii perturbatoare: • centralizat. Progresele realizate în construcţia semiconductoarelor de putere.17].7 Circuite cu absorbţie de curent sinusoidal Creşterea ponderii echipamentelor electronice cu caracteristici neliniare poate determina un nivel inacceptabil al perturbaţiilor armonice în reţeaua electrică de alimentare [2. Deoarece. 7. forma curentului electric să fie corectată cu ajutorul unui filtru activ [2. având astfel rolul unor filtre interne de armonice. să fie avantajoasă utilizarea unei soluţii hibride. precum şi a circuitelor specializate de comandă a acestora. cu circuitele rezonante corespunzătoare. aflate la distanţe relativ reduse.18]. majoritatea echipamentelor cu caracteristică neliniară cuprinde circuite cu redresoare. în principu.Calitatea energiei electrice 109 Greutate Costuri Mare Relativ mari Redusă De 2 ⋅ ⋅ ⋅ 3 ori mai reduse decat cele ale unui filtru activ echivalent 2. în unele situaţii. • în apropierea sarcinii poluante. iar. în punctul comun de cuplare (PCC). permit elaborarea de circuite de intrare ale echipamentelor care să asigure absorbţia unui curent sinusoidal din circuit. la acest tip de echipamente. în curba curentului electric absorbit de consumatori. În cazul unor distanţe mari între receptoarele perturbatoare de mare putere este preferată compensarea locală pentru a evita circulaţia curenţilor distorsionaţi între receptoare. • la o bară intermediară. Unele dintre aceste echipamente sunt prevăzute şi cu posibilitatea de a realiza un factor de putere unitar al receptorului.5 Filtre hibride Costurile încă ridicate ale filtrelor active şi prezenţa. a unor armonice de valoarea semnificativă. 2.6. 11 şi 13) să fie montat un filtru pasiv.16]: • convertoare cu corecţia factorului de putere PFC (power factor corrector) utilizat. în special. este raţională conectarea filtrului la barele de alimentare a grupurilor de receptoare. 2. . schemele actuale cu absorbţie de curent sinusoidal se referă. ceea ce ar conduce la creşterea pierderilor active. în continuare. cu compensare parţială a armonicelor de curent electric. În cazul unui mare număr de receptoare neliniare. pentru o compensare globală a armonicelor de curent electric. Stabilirea locului în care este amplasat filtrul se face în funcţie de configuraţia reţelei industriale şi de nivelul distorsiunii curbelor de curent electric [2. Există. în special. asigurând o compensare locală a armonicelor de curent electric. la puteri relativ mici (sub 1 kW).

în special. tranzistorul T este comandat în conducţie şi curentul electric iL creşte. Dacă iL* este referinţa de curent electric (forma dorită a curentului electric − curentul electric impus). Când curentul electric iL este superior valorii iL* + ε . Structura prezentată în figura 2. dioda D începe să conducă (datorită potenţialului de autoinducţie suprapus celui redresat de puntea cu diode) şi curentul electric iL scade. Comanda adecvată a tranzistorului T determină o formă aproximativ sinusoidală a curentului electric absorbit din reţeaua electrică de alimentare. în domeniul puterilor relativ mari. În analiza funcţionării convertorului. se consideră că tensiunea Uc la ieşire este perfect continuă.15. deci Uc > Umax . În general. unde Umax este valoarea de vârf a tensiunii sinusoidale de la bornele schemei (u = Umax⋅ sinω t). În aceste condiţii. 2. Condensatorul montat în paralel cu sarcina permite reducerea ondulaţiilor tensiunii de ieşire. tranzistorul T este blocat. dar conţine armonici de înaltă frecvenţă datorate procesului de modulare. Convertorul conţine un redresor necomandat cu diode.15 este ridicătoare de tensiune (step-up). curentul iL care parcurge bobina de inductivitate L trebuie să aibă forma unei curbe sinusoidale redresate (fig. urmat de un etaj variator chopper paralel. FN i i iL u .110 Calitatea energiei electrice • redresoare cu modulaţie în lăţime a pulsurilor PWM (pulse width modulation) utilizat. frecvenţa de comandă este de zeci de kHz sau chiar mii de kHz. atât timp cât curentul electric real iL este inferior valorii iL* − ε . într-o primă aproximaţie. Curentul electric i absorbit de circuit trebuie să fie sinusoidal şi să prezinte un defazaj impus faţă de tensiunea aplicată u. a) Convertoare cu corecţia factorului de putere Schema de principiu a acestui convertor este prezentată în figura 2. Variatorul este comandat astfel încât curentul absorbit din reţea să fie cât mai apropiat de un curent sinusoidal.16).

Redresorul poate avea caracterul de sursă de tensiune (fig. unde Umax este valoarea de vârf a tensiunii de alimentare. Uc >Umax . 2. Principiul indicat.17) sunt reversibile. în sensul că permit transferul puterii active. în semiperioada negativă a curentului electric). 2.Calitatea energiei electrice 111 În cazurile practice sunt întâlnite şi alte scheme pentru realizarea absorbţiei de curent sinusoidal. cât şi dinspre redresor către reţeaua de alimentare. sarcina fiind conectată pe partea de tensiune continuă. alimentat de la reţeaua electrică pe partea de tensiune alternativă. 2.17 a)) sau de sursă de curent electric (fig. în structură sursă de tensiune. în cazul redresoarelor monofazate (fig. b) Convertoare cu modulaţia în lăţime a pulsurilor Convertoarele de acest tip (fig. Redresorul cu comandă PWM. T1 FN i u Li ul . în semiperioada pozitivă a curentului electric I şi pe bazele tranzistoarelor T2 şi T4 . În cazul redresorului monofazat cu comandă PWM.17). atât dinspre reţea spre redresor. iar pentru structura de curent electric IL > Imax . unde Imax este valoarea de vârf a curentului electric absorbit din reţea. este format dintr-o structură de invertor cu comandă PWM. poate fi extins pentru realizarea redresoarelor trifazate cu curent sinusoidal.17 b)).18 (o formă asemănătoare o au semnalele de comandă pe bazele tranzistoarelor T1 şi T3 . 2. tensiunea ul la bornele redresorului are forma indicată în figura 2. în variantă monofazată. Pentru structura de tensiune.

− reducerea impedanţei sistemului de alimentare prin alegerea unei scheme cu un curent mai mare de scurtcircuit. − Agregarea sarcinilor generatoare de armonice. în figura 2. care prezintă un spectru larg de i . − Alegerea corespunzătoare a grupei de conexiuni a transformatoarelor pentru a asigura limitarea circulaţiei armonicelor multiplu de trei.19 este indicat cazul unui utilizator de energie electrică (clădire de birouri) incluzând un mare număr de receptoare de tip echipamente calcul. − Alegerea corespunzătoare a schemei de redresare astfel încât să se realizeze un mare număr de pulsuri. în serie cu condensatorul de filtrare de valoare mare. Curba curentului electric de fază absorbit are forma specifică unei redresări monoalternanţă cu circuit capacitiv de filtrare (fig. 2.8 Mijloace tehnico-organizatorice pentru limitarea nivelului de distorsiune armonică Înainte de a elabora soluţii bazate pe filtre de armonice pentru limitarea distorsiunii curbelor de tensiune şi de curent electric este necesar să se analizeze posibilitatea reducerii perturbaţiei la nivelul surselor care o generează. Ca exemplu. − Achiziţia echipamentelor cu absorbţie de curent sinusoidal.19 b). imediat după redresor. Principalele soluţii care pot fi adoptate pentru reducerea distorsiunii armonice şi care ar putea asigura încadrarea în limitele admise de distorsiune. astfel încât unele armonice să se compenseze reciproc. fără a fi necesară utilizarea filtrelor constau în următoarele: − Conectarea. a unei bobine care determină creşterea duratei de conducţie a redresorului şi limitarea distorsiunii curentului electric absorbit.112 Calitatea energiei electrice u Uc 2.

20 b) este indicată forma şi spectrul armonic al curentului electric pe fazele active.8.19 c). iar în figura 2. armonicele de rang multiplu de trei nu se transmit către reţeaua electrică de alimentare. 2.20 c) este indicată forma şi spectrul curentului electric în conductorul neutru.20). A B C N PE iA = i1+i3+i5+i7+… iN = 3⋅i3+3⋅i9+3⋅i15+… O soluţie deosebit de eficientă constă în împărţirea sarcinii în două grupuri. Fiecare dintre circuite este alimentat prin intermediul unui echipament de blocare a armonicelor multiplu de trei. inclusiv armonice de rang multiplu de trei. în circuitul conductorului neutru vor fi prezente numai armonicele de rang multiplu de trei (fig.20 este indicat în tabelul 2. iar celelalte armonice practic se compensează reciproc.Calitatea energiei electrice 113 frecvenţe. În acest fel. Rezultatul implementării soluţiei din figura 2. Dacă cele trei faze ale circuitului de alimentare sunt încărcate practic egal. . în special armonica de rang 3. În figura 2. Unul dintre echipamentele de blocare asigură şi inversarea sensului armonicelor în circuitul de alimentare (fig. 2. fiecare dintre acestea fiind alimentat prin circuite trifazate separate.

22 b)) după instalarea filtrelor inductive. A B C N PE Echip de bl În cazul unui utilizator industrial. în lipsa filtrului inductiv.22 sunt indicate curbele tensiunii de fază (fig.9.22 a)) şi ale curentului electric de fază (fig. conectarea în serie cu convertoarele de frecvenţă a unor filtre inductive simple (bobine) permite limitarea armonicelor de curent electric de rang 5. dar şi a impulsurilor tranzitorii (fig. Rezultatul obţinut în urma instalării filtrelor inductive este prezentat în tabelul 2.. iar în figura 2. 2.21 c)).8 . i5 + i7 − .21). 7. 2. 2. În figura 2.21 sunt indicate curbele înregistrate ale tensiunii de fază (fig. 11 şi 13 (cele mai importante din spectrul curentului electric absorbit de convertoare).. 2.114 Calitatea energiei electrice iA − i5 − i7 − . în care convertoarele de frecvenţă au ponderea cea mai importantă în generarea de armonice.21 b)) şi ale curentului de fază (fig. 2. Echip de bl Tabelul 2.

96 A B C N PE iA = i1− i3−i5− i7 −… Filtru inductiv Convertor de frecvenţă .Calitatea energiei electrice 115 Rezultatul compensării reciproce a armonicelor Reducerea valorii curentului electric în conductorul neutru şi a tensiunii între conductorul neutru şi conductorul de protecţie cu până la Reducerea valorii curentului electric de faza cu până la Reducerea distorsiunii curbei de tensiune şi a curbei curentului electric cu până la Obţinerea unui factor de putere până la 90% 45% 85% 0.

În prima etapă (stadiul 1).93 2. trebuie să fie una dintre preocupările importante ale furnizorului de energie electrică în vederea asigurării tuturor consumatorilor. parcurse în ordine [2. să nu se depăşească valorile limită acceptate prin normative. pentru fiecare sursă de perturbaţii.9 Alocarea nivelului de perturbaţii Distorsiunea armonică.9 Rezultatul instalării filtrelor inductive Reducerea valorii curentului electric de fază cu până la Reducerea distorsiunii curbei de tensiune şi a curbei curentului electric cu până la Obţinerea unui factor de putere până la 30% 60% 0. a unui nivel admis care să permită ca. rezultă prin sumarea perturbaţiilor armonice determinate de diferitele surse de emisie. atât din reţeaua din aval. în nodurile reţelei electrice. caracterizaţi de o pondere redusă a sarcinii perturbatoare.116 Calitatea energiei electrice Tabelul 2. racordarea micilor consumatori sau utilizatori.11]. apare necesar controlul tuturor surselor perturbatoare care sunt conectate în fiecare nod al reţelei şi stabilirea. Alocarea nivelului de perturbaţie. Rezolvarea problemei de alocarea a perturbaţiilor se face în trei etape (stadii). cât şi din cea din amonte. prin sumare. pentru fiecare dintre sursele de perturbaţie conectate la barele de alimentare. având în vedere că unii producători de echipamente de JT au adoptat măsurile necesare pentru limitarea perturbaţiilor 0 5 10 15 20 25 30 35 t [m γi[%] 75 50 . poate fi aprobată. conectaţi la aceste bare. nivelul de calitate impus prin standardele de performanţă. În acest sens. fără o evaluare detaliată a caracteristicilor emisiei şi a răspunsului reţelei de alimentare.

În acest stadiu. este împărţit între utilizatori. datorat emisiilor tuturor instalaţiilor utilizatorilor care sunt racordaţi la reţea. nu emit armonice într-un mod semnificativ. Atât marii consumatori. În prezent. este una dintre condiţiile reducerii pierderilor de energie activă în circuitele parcurse de curenţii nesinusoidali dar şi a altor efecte datorate propagării curenţilor armonici.2% . surse importante de armonice şi interamonice. evaluarea consumatorului perturbator se face în corelare cu caracteristicile efective ale reţelei electrice de alimentare. fără a uita că vor fi probabil necesare dispoziţii. pentru limitarea nivelului de distorsiune. Trebuie notat că numeroşi utilizatori. o parte a puterii disponibile a reţelei poate să nu fie utilizată un timp îndelungat. Această regulă asigură încadrarea nivelului de perturbaţie.Calitatea energiei electrice 117 (conform CEI 61000− 2 pentru echipamente cu curenţi ≤ 16 A/fază. 2. este necesar a face o analiză atentă a soluţiilor privind reducerea distorsiunii chiar la nivelul echipamentului perturbator. În afară de aceasta. consumatorii casnici. Modernizarea receptoarelor de energie electrică. a determinat utilizarea largă a semiconductoarelor de putere şi creşterea astfel. Stadiul 3 este important pentru amânarea unor investiţii la utilizatorii care nu reuşesc să se încadreze în valorile alocate în stadiul 2. iar Ssc − puterea de scurtcircuit în punctul comun de conectare.49) Sj / Ssc ≤ 0. a surselor de regim nesinusoidal. Înainte de a lua decizia montării de filtre. industria metalurgică (cu un aport deosebit datorită dezvoltării în viitor a cuptoarelor cu arc electric alimentate la tensiune continuă). există soluţii tehnice eficiente pentru limitarea nivelului de distorsiune la o valoare acceptată prin utilizarea de echipamente specializate de filtrare. . se adoptă soluţia utilizării de filtre. se poate racorda orice sarcină perturbatoare în interiorul instalaţiilor utilizatorului. prin care să fie lăsată posibilitatea unei eventuale extinderi a instalaţiei de filtrare. În stadiul 2. într-o zonă cât mai apropiată de sursa perturbatoare. în care Sj este puterea contractată de utilizatorul j. Limitarea acestora. Dacă este îndeplinită condiţia: (2. în nivelul de planificare. industria de aluminiu. reprezintă. Acest lucru semnifică faptul că trebuie studiate atent condiţiile de racordare. nivelul de planificare a perturbaţiei de tensiune. care nu au sarcini deformante mari.10 Concluzii Creşterea ponderii receptoarelor cu caracteristică neliniară în reţelele electrice impune adoptarea unor măsuri eficiente pentru limitarea distorsiunii curbelor de tensiune şi de curent electric. În stadiul 3 de analiză. cu titlu de excepţional şi temporar. ţinând seama de nivelul perturbator preexistent şi de contribuţia aşteptată de la instalaţia considerată. în funcţie de puterea totală disponibilă a reţelei de alimentare şi proporţional cu puterea contractată a fiecărui consumator. corespunzător reţelei respective. se studiază posibilitatea acceptării unor niveluri de emisie mai ridicate. în primul rând prin posibilitatea reglării consumului de energie electrică în funcţie de proces. respectiv CEI 61000− 4 3− 3− pentru echipamente cu curenţi > 16 A/fază). dar şi micii consumatori. Numai dacă aceste măsuri nu sunt eficiente sau costurile sunt prea ridicate. industria prelucrătoare. consumatorii din sectorul terţiar. în prezent. fără altă analiză. racordat la această reţea.

a.3] *** Guide to quality of electrical supply for industrial installations. control. WG 2. Issues Related to Interharmonics. Pluarea cu armonici a sistemelor electroenergetice funcţionând în regim permanent simetric. Bucureşti. pentru problema concretă care trebuie rezolvată şi pentru configuraţia reală a reţelei electrice industriale. Power Quality. [2. 0442. IEC 61010-1/2001 [2. 2000. CIRED 2007. [2. Albu Mihaela.. [2. [2.I. în prezent. August 2001. Rap. IEC 61000-4-30..2] Golovanov Carmen. EMC & Harmonics. Editura Academiei Române. and laboratory use − Part 1: General requirements. A practical evaluation of distribution betwork losses due to harmonics. Probleme moderne de măsurare în electroenergetică. Editura Didactică şi Pedagogică.a.10] *** Safety requirements for electrical equipment for measurement..1] Mocanu C.7] *** Electromagnetic compatibility (EMC) – Part 4-7: Testing and measurement techniques – Guide on harmonics and interharmonics measurements and instrumentation. ş. Editura tehnică. • îmbunătătirea factorului de putere al consumatorilor perturbatori. ş. SR EN 50160/2007.118 Calitatea energiei electrice Utilizarea unui anumit filtru necesită o analiză atentă a eficienţei tuturor tipurilor de filtre. Ref: 2001-2780-0020.8] Papathanassiou S. IEC 610004-7/2002 [2.9] *** Electromagnetic compatibility (EMC) – Part 4-30: Testing and measurement techniques – Power quality measurement methods. part 3: Harmonics. 3− [2. • limitarea pierderilor în reţeaua furnizorului dar şi în reţeaua industrială prin limitarea circulaţiei curenţilor armonici. Bibliografie [2. privind limitarea pierderilor în reţeaua electrică. asigurarea calităţii energiei electrice şi monitorizarea nivelului de emisii perturbatoare determină ca problemele legate de limitarea perturbaţiilor să devină una dintre preocupările importante ale specialiştilor electroenergeticieni. for power supply systems and equipment connected thereto. Filtrele utilizate în reţeaua electrică pot să asigure limitarea unora dintre perturbaţiile introduse în reţeaua electrică de către consumatori.4] *** Electromagnetic compatibility in European electricity supply networks. [2. Bucureşti.5] Testa A. UIE. Condiţiile impuse. Principalele aspecte care pot fi rezolvate cu ajutorul filtrelor sunt: • rezonanţe în reţeaua electrică. EURELECTRIC. PESGM 2004 − 000694. 1994. [2. Teoria circuitelor electrice. 1995. .12] *** Voltage characteristics of electricity supplied by public distribution systems.. [2.11] *** Electromagnetic compatibility (EMC) − Part 3: Limits − Section 6: Assessment of emission limits for distorting loads in MV and HV power systems − Basic EMC publication − IEC 61000− 6/2005. Bucureşti. [2.6] Arie A. 1979.

Calitatea energiei electrice 119 [2. 0277. [2. CIGRE 1998. Bucureşti.C...a. Electrotermie şi electrotehnologii. 2006.. CIRED Nice'99.G. [2. Rap. ş.24. Optimal placement and mutual influence of active filters. Editura Academiei Române. 1997..2. CIRED 2007. 36_103. Rap. ş. Rap. CIRED Barcelona 2003.a. Electric networks. Bucureşti. Suggested hybrid active power filter for damping harmonic resonance in power distribution systems.17] El-Sadek M.18] Gawlik W. [2.14] Eremia M. 1997. Electric power systems.13] Golovanov N. Convertoare statice de putere speciale. Harmonic emission estimation techniques for large industrial plants.. Bucureşti. Editura Printech. ş.16] Fodor D. Editura Tehnică. Şora I. R2_33.19] Koch R. .. Britten A. A shunt active filter for low voltage applications..Z. [2.15] Bonhomme H. [2.. [2.a.