You are on page 1of 32

GHID PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE DRENAJ ORIZONTAL ŞI VERTICAL Indicativ GE 028 - 97

1. GENERALITĂŢI
1.1. Obiectul ghidului Ghidul prezintă tehnologia de execuţie a lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical. 1.2. Domeniul de aplicare a ghidului Ghidul se adresează specialiştilor implicaţi în execuţia, verificarea execuţiei şi exploatarea lucrărilor de drenaj şi poate da o orientare pentru posibili beneficiari ai lucrărilor. Scopul lucrării este de a informa pe cei interesaţi asupra tehnologiei de execuţie şi verificare a lucrărilor de drenaj realizate în teren. [top]

2. DEFINIŢII
Lucrările care au ca scop captarea şi evacuarea apelor de suprafaţă şi subterane în exces, pentru asigurarea unui nivel maxim admis pe un teritoriu, sunt cunoscute sub denumirea de drenaje. După modul în care se manifestă excesul de umiditate, în partea superioară a terenului sau în adâncime, drenajul se clasifică astfel: - drenaj orizontal; - drenaj vertical. Drenajul orizontal se execută pe suprafeţe întinse, urmărind eliminarea excesului de umiditate de la partea superioară a terenului. Acesta se realizează printr-o reţea de drenuri absorbante ce se descarcă în colectoare deschise sau închise. Drenajul vertical interceptează, coboară şi menţine nivelul apelor freatice la adâncimea impusă de proiect. Drenajul vertical se realizează prin puţuri şi poate fi: - drenaj vertical cu grupuri de puţuri; - drenaj vertical cu şiruri de puţuri.

Drenaj vertical cu grupuri de puţuri se foloseşte pentru coborârea importantă a nivelului apelor freatice în zona unui obiectiv izolat, de obicei pentru facilitatea execuţiei în zona excavaţiilor adânci. Drenajul vertical cu şiruri de puţuri se utilizează de regulă, cu rolul de a intercepta afluxul de apă subterană către incinta îndiguită. Se amplasează în mod obişnuit în lungul digurilor de contur ale acumulărilor, a teraselor, la piciorul acestora sau în lungul zonelor depresionare din incintă. [top]

3. PRINCIPALELE UTILAJE ŞI MATERIALE FOLOSITE LA EXECUŢIA REŢELELOR DE DRENAJ ORIZONTAL ŞI VERTICAL
3.1. Principalele utilaje folosite la execuţia reţelelor de drenaj orizontal şi vertical 3.1.1. Utilaje folosite la execuţia reţelelor de drenaj orizontal Maşinile folosite la execuţia drenajului orizontal sunt de două tipuri: - maşini de drenaj cu pozarea drenurilor în tranşee; - maşini de drenaj cu pozarea tubului fără tranşee. Maşinile de drenaj cu pozarea drenurilor în tranşee grupează toate maşinile ce au ca organ activ de lucru: - elindă cu lanţ şi cupe (ETT-202 URSS) ce excavează tranşei late de 400-650 mm; - elindă cu lanţ şi racleţi (MSD-180 România; ETT-163 URSS; Hollanddrain-GSL olanda; Hoes RFG), pentru tranşee înguste (150-300 mm); - rotor cu cupe (tranşee lată) sau racleţi (tranşee îngustă), (EDR-151 URSS; Barth-135 Olanda)(tabel 3.1). Maşinile de drenaj cu pozarea tubului fără tranşee, având organul de lucru pasiv, format fie dintr-un cuţit vertical şi un drenor (MD-4 URSS), fie dintr-un cuţit în V cu drenor la partea inferioară (Holland-drain;Delta play Olanda), ce realizează în teren o fantă şi un locaş în care se pozează tubul de drenaj şi filtrul (tabel 3.2). 3.1.2. Utilaje folosite la execuţia reţelelor de drenaj vertical Drenurile verticale pot fi executate manual sau mecanic. Forajul manual se execută de regulă tubat, menţinând pereţii găurii de foraj cu tuburi de oţel introduse treptat pe măsura avansării forajului. Sculele de săpare şi extragere a materialului săpat sunt variate cuprinzând lingura de curăţat, pompa cu clapet, trepanul, etc. Forajul mecanic se poate executa tubat sau netubat. Evacuarea detritusului se realizează continuu prin circuitul fluidului de foraj, care are şi rolul de a exercita o presiune hidrostatică asupra pereţilor găurii şi de a le menţine stabilitatea.

3.2. Principalele materiale folosite la execuţia reţelelor de drenaj orizontal şi vertical 3.2.1. Principalele materiale folosite la execuţia reţelelor de drenaj orizontal La execuţia reţelelor de drenaj orizontal se folosesc o gamă largă de materiale de construcţii (ciment, oţel beton, agregate pentru betoane, confecţii metalice, etc.), ponderea cea mai mare având-o însă materialele specifice acestor amenajări şi anume: tuburi de drenaj şi filtrele. Tuburile de drenaj intră în construcţia drenurilor absorbante şi colectoare. Tuburile ceramice de drenaj se fabrică conform STAS 1626/1980, la diametre interioare de 50, 70, 80 şi 100 mm pentru drenurile absorbante şi 125, 150, 200 şi 250 mm pentru drenurile colectoare. Grosimea peretelui tuburilor variază între 8-30 mm, funcţie de diametru, iar lungimea este de 330 mm pentru diametre până la 125 mm şi de 500-800 mm pentru diametre mai mari de 125 mm. La exterior, tuburile pot avea formă cilindrică, poliedrică sau forme speciale. Tuburile de drenaj flexibile din material plastic, au apărut în anul 1965, folosirea lor conducând la pozarea drenurilor prin metoda fără tranşee. Tuburile flexibile, denumite şi tuburi riflate, au peretele ondulat sub formă inelară sau elicoidală. Tuburile riflate, produse în ţară, se fabrică la diametre de: 65; 80 şi 110 mm. La execuţia reţelelor de drenaj se folosesc fitinguri, cele mai utilizate fiind: - reducţiile, ce servesc la racordarea tuburilor de drenaj, în punctele de schimbare a diametrului, la drenurile absorbante sau colectoare; - mufele folosite la înădirea tuburilor de dren cu acelaşi diametru; - buşoane de capăt folosite pentru opturarea drenurilor la extremităţile amonte, în vederea protejării lor împotriva colmatării; - ramificaţii în T sau Y, utilizate la racordarea drenului absorbant cu drenul colector; - cot, piesă de racordare, utilizată pentru descărcarea drenurilor absorbante în drenul colector; - gurile de descărcare sunt piese ce se montează pe extremităţile aval ale drenurilor absorbante sau colectoare, servind la evacuarea apei în reţeaua deschisă a sistemului de drenaj. Filtrul este un element constructiv, principal al drenurilor, necesar în majoritatea situaţiilor ce impun introducerea amenajărilor de drenaj. Se folosesc ca materiale filtrante, materiale de tip granular, naturale sau sintetice care îndeplinesc parţial sau în totalitate, următoarele funcţiuni: - protejează tubul împotriva colmatării cu particule solide transportate de apa ce se drenează din sol; - reduc rezistenţa hidraulică în zona de acces a apei în dren; - îmbunătăţesc condiţiile de aşezare a tuburilor în tranşeea drenantă sporind durabilitatea tuburilor.

5 şi 2.40 0. .0-3.5 2.03. coloana oarbă şi decantorul.9 29 Idem 1.7 x 3.0 10.2.35 10.10 1. În ultimul timp au început să se utilizeze ţesături sau împâslituri din fibre plastice cu diferite denumiri de fabrică: netezin.60 înapoi Şenile manda hidrosta lăţime:5 mm.75-2.6 2100 5. poliesteri armaţi cu fibre de sticlă).5 590 4.5013. drenatex. ţara de lucru (CP) pozare m maximă km/h m/s ml/h Elindă Hoes Gigant cu lanţ şi 3000 RFG racleţi 2.04.35 0.Materialul filtrant cel mai frecvent utilizat este balastul.23 0. I Lucreaz pământ Elindă ETT . cupe 9 .7 10.5 1.60 1900 4. oţel inoxidabil de diferite calităţi) sau din materiale nemetalice (mase plastice.3 0.26 1015 5 5 viteze Lăţime 2.5x2. madril.45 1.10 0.0 2.6 33 Lucreaz teren I.00 2.tipul Organ kw maximă de tranşee lucru deplasare lanţ maşinii.0 25.202A cu lanţ şi URSS 12 cupe capac23l 2. Tabelul 3.35 1800 4. 3.74 1.27 0.0 2.8 +1 3.24 6x2.89 15.0-4.1 Idem Idem 20.9 10. Alegerea materialului filtrant se face în funcţie de structura granulometică şi permeabilitateatea terenului în care se execută drenajul. Principalele materiale folosite la execuţia reţelelor de drenaj vertical Drenul vertical se compune din: coloana filtrantă.8 19 Şenile o lante cu tanţa reg Idem Idem 2.0 maxim 3.25x2.5 2.5 maxim 1.2 Idem Idem 2.Coloana filtrantă poate fi confecţionată din materiale metalice (oţel obişnuit.2 31 Şenile lăţime 550m Hollanddrain ESL Olanda Idem 1. etc.0 0.752.8x2.5 1410 5.Caracteristici tehnice Viteza Putere Adâncimea Lăţime de Viteza de Viteza Firma.2 33 Lăţime nile: 533mm. filtex.7 5.2 Gabarit m Masa tone Presiune Alte pe sol caracter kPa 11.0 1000 300 4.2.00 0.7 x2.0 1.0 8.04.0-3.0 2.3 2.120.0 lungime 12. terasin.1 Maşini de drenaj cu pozare în tranşee .60 2.5x2.35 0. lungim 5400m Hollanddrain GSS Super Olanda Haikonos 6027 RFG Ebehardt GFP 3 RFG ETT-2010 URSS ME-308 URSS Idem 2.5 0.

60 1282 4. ele trebuind să asigure o asamblare uşoară.tipul de Gabarit kw maximă de (diametrul lucru maşinii. iar la comandă 230 1.Caracteristici tehnice Lăţime de tracere a Viteza Viteza Putere Adâncimea tubului de Firma.00 Lăţime cuţit: 200 (maxim 110) Lăţime cuţit: 200 (maxim 110) 2550 5.20 80 1400 4.603.70 Lăţme 2.5 Lăţime şenile 800 mm Şenile de 610 mm lăţime şi 5400 mm lungime 20. din acelaşi material şi cu acelaşi diametru cu filtrul de foraj.8 26.703.43 2. II 29.60 100-160 2410 5.2 Maşini de drenaj cu pozare în tranşee . RFG Hollanddrain GSX-STD Olanda Hollanddrain GSC Super Olanda Hollanddrain GSS Deltaplay Olanda 1. cu cep-mufă din corp sau cu mufă suprapusă.mm Tabelul 3.0 Pentru soluri foarte dure Organul de lucru are forma "V" În terenuri rezis.Coloana oarbă se execută de regulă. I DinapacXoes TITAN 623. ţara mers m (CP) pozare tubului maximă km/h folosit) ml/h mm Masa tone Presiune Alte pe sol caracteristici kPa Eurodrain ABR Franţa 1.90 100.55 33.3 Lăţme 2. Îmbinările sunt cu filet. .80 1000 teren cat.tente este tractată cu tractorul MD-5 Pe x=400 ml/h Pthe=1000 ml/h În teren cat.80 (50-200) 3500 În faţă este echilibrată cu o roată dinţată afânătoare 6.5 27 MD-12 URSS 1.5 .80 1.1 30 MD-4 URSS 1. sigură şi etanşă.

cu buldozerul se sapă stratul de 1 m grosime de la suprafaţă. . Dacă apa de suprafaţă şi cea freatică pătrund intens în săpătură. folosindu-se maşina de drenaj ETT 202-A) . în următoarele cazuri: . pozarea drenurilor colectoare se face prin metoda cu tranşee. se vor lua măsuri de protecţie anticorozivă a suprafeţei exterioare. În cazul excesului freatic în terenurile nisipoase se poate folosi instalaţia de filtre aciculare. (D . strat refăcut cu material granular (balast) patul de pozare al tuburilor. În toate cazurile. tranşeea realizată are profil trapezoidal cu lăţimea la fund (1) 1 = D + 60 cm pentru tuburi cu diametrul 300-500 mm. adâncimea de pozare depăşeşte 2 m.Decantorul este zona oarbă de la partea inferioară a coloanei puţului. în care se depun particulele solide antrenate în puţ. ca şi în cazurile în care suprafaţa utilă a amenajării prezintă importanţă mare. ce nu prezintă pericol de colmatare a drenurilor. pentru diametre ale colectoarelor ce depăşesc 250 mm precum şi în cazul în care. Tranşeea de pozare a drenurilor colectoare se execută: . colectoarele cu diametrul până la 250 mm se execută din ceramică arsă şi din azbociment. Tehnologia de execuţie a drenurilor colectoare depinde de diametrul lor. ce poate ajunge până la 800 mm. tranşeea se adânceşte faţă de cota proiectată cu 2-3 cm. pentru D = 250-500 mm din beton şi beton armat pentru D = 300-800 mm. Tehnologia de execuţie a drenurilor colectoare închise În terenurile stabile. iar restul cu excavatorul cu mai multe cupe când adâncimea tranşeei este cuprinsă între 2 şi 3 m. execuţia se face pe tronsoane.. Lungimea decantorului se stabileşte în funcţie de adâncimea puţului. În terenuri pietroase. În cazul folosirii tuburilor din beton armat. reţeaua drenurilor absorbante se descară în colectoare închise-drenuri colectoare. compacte. odată cu apa. Deschiderea tranşeei începe din extremitatea aval. drenuri absorbante şi construcţii hidrotehnice. [top] 4. 4.cu excavatorul cu o cupă.1.cu excavatorul cu mai multe cupe (pentru diametre mici. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A DRENAJULUI ORIZONTAL Execuţia unui sistem de drenaj orizontal implică execuţia componentelor sale: drenuri colectoare. din care apa se evacuează prin pompare. Astfel. Excesul de apă se evacuează gravitaţional pe fundul tranşeei. 1 = D + 100 cm pentru tuburi cu diametrul peste 500 mm.diametrul exterior al tubului folosit).

căilor ferate. se prezintă tehnologia pentru acest tip de maşină.aprovizionarea cu materiale de drenaj. maximum 1/3 din grosimea peretelui.abaterea de la panta longitudinală.0.viteză mare a apei în colector (>> 1.montarea instalaţiei de ghidaj. astfel ca.2.apa freatică prezintă agresivitate faţă de beton.nu se admit pante inverse ale drenului colector. .6.abaterea în plan.5.4.3.pozarea filtrului. maximum 0. Tehnologia execuţiei drenajului orizontal prin metoda tranşeei Deoarece în dotarea unităţilor constructoare din ţara noastră este frecvent întâlnită maşina de drenaj cu pozarea în tranşee. . 4. tip ETT 202-A. 4. a zonelor împădurite sau plantate cu pomi. după cum urmează: . . Etanşarea rosturilor şi a îmbinării dintre tuburile colectoare este necesară în următoarele situaţii: . funcţie de diametrul colectorului.montarea maşinii pentru începerea lucrului.2. .2.deschiderea tranşeei. 3-5 cm.trecerea de la un diametru la altul (dacă în secţiunea respectivă nu este prevăzut cămin) să se facă treptat. 4. . . maximum . 4. existând pericolul erodării solului înconjurător. 4. .2. .abaterile locale de la cota de fund maximum 0.2.pozarea în soluri turboase. în orice secţiune.deplasările capetelor tuburilor.0005.1. diferenţa diametrelor să nu depăşească 25 mm. ..5 m la 1. . .2.2. . . . Operaţiile tehnice sunt: 4.la traversarea drumurilor.lucrări pregătitoare.2. verificându-se din nou lucrarea. a axului colectorului.5 m/s în soluri minerale şi >> 1 m/s în soluri turboase). După pozarea drenurilor colectoare se verifică încadrarea parametrilor măsuraţi în limitele admise.pozarea în soluri minerale cu pH << 5. Abaterile constate se corectează. 4.

pe o bandă transportoare.8. . Protecţia tuburilor în teren se face cu paie sau prelate întinse peste ele. se deplasează paralel cu maşina de drenaj.2. ci pozarea lor direct în tranşee.2. balast.executarea racordării la colector (închis) sau a gurilor de descărcare.) pe tubul de plastic.2. 4. care trebuie să elimine microrelieful de pe fâşia de deplasare a maşinii de drenaj pe o lăţime de 4 m. fibre de nucă de cocos. instalată transversal faţă de axul longitudinal al remorcii. Aprovizionarea cu tuburi de drenaj. Materialele filtrante granulare de natură minerală. trasarea în teren a aliniamentelor de ax ale drenurilor. 4. nivelarea traseului este obligatorie în toate cazurile. extragerea cioatelor. iar cea transversală mai mare de 3 .1. Aprovizionarea punctelor de lucru cu tuburi din material plastic se face chiar în ziua execuţiei. Curăţirea traseelor se execută cu buldozere şi defrişore executându-se tăierea tufişurilor.2.2. masă şi consum mare necesită mijloace de încărcare şi transport costisitoare.10. ci tubul prevăzut cu filtru se livrează înfăşurat pe tamburi.controlul final al pozării.astuparea tranşeei. Pentru pozarea mecanică a filtrului granular (pietriş. etc. aşa cum rezultă din operaţiunea de prefabricare. Lucrări pregătitoare Lucrările pregătitoare constau în curăţirea tranşeelor. nivelarea terenului pe traseul drenului. Manipularea fiind dificilă. fapt ce determină stivirea tuburilor sub sarcina umpluturii din tranşee.4.2. dacă este cazul. tuburile vor fi protejate de radiaţia solară directă. nu este raţională. precizia de reglare a pantei fundului tranşeei nu poate fi asigurată fără o nivelare prealabilă a traseului. Semiremorca ce aprovizionează materialul filtrant. se folosesc semiremorci speciale. Aprovizionarea cu materiale de lucru 4. echipate cu un buncăr din care. . depozitarea materialelor pentru filtru la punctele de lucru. . În cazul în care pozarea lor întârzie. În cazul filtrului prefabricat (geotextil. Aprovizionarea cu materiale filtrante Aprovizionarea cu material filtrant granular.acoperirea drenului cu un prim strat de pământ. . aprovizionarea nu se mai face sub formă de role. materialul se descarcă gravitaţional cu nu debit reglat.9.7. direct în tranşee. 4.1.2. Nivelarea traseelor drenurilor absorbante şi colectoate se execută cu gredere sau buldozere. având volum.2. .2. 4. îndepărtarea pietrelor semiîngropate sau de la suprafaţa terenului. Mărimea abaterilor rezultate din microdenivelările transversale ale traseului poate fi până la + 15-20 cm. 4.2. . 4. ce distruge rapid structura materialului şi scade rezistenţa lor mecanică. astfel ca banda transportoare să descarce materialul în buncărul maşinii de drenaj şi de aici. 4. În cazul existenţei unor denivelări cu înălţime mai mare de 15 cm şi având panta longitudinală (paralelă cu axul o o digului mai mare de 5 .2.2.pozarea tuburilor.2. În cazul reglajului pantei cu panouri de vizare. zgură).11.

. aceasta se lasă în jos până la cota proiectată. se desfăşoară pe traseul drenului începând din colector (Cd) pe taluzul căruia se ancorează cu ţăruşi metalici troiul portcablu (7). întinderea lanţului port-cupe şi uzura dinţilor la cupe. 4. Cablul de copiere (5) înfăşurat pe tamburul unui troliu. La constatarea nerespectării adâncimii proiectate (după începerea excavării se verifică acest lucru topografic). Evacuarea tranşeei începe din colector. Se înfig în pământ suporţii (8) ai tijelor (9) pe un aliniament paralel cu axul deja pichetat al drenului (abatere în plan egală cu 1150 150 mm). Se coboară elinda şi toba (9) până ce palpatorul intră în contact cu cablul de copiere. după care. egală cu 1550+150 mm. instalat la cotă moment în care se aprinde lampa semnalizatoare .dacă se execută un dren absorbant dintr-un dren colector închis. maşina se aduce pe axul drenului. se aduce elinda (2) deasupra canalului. .lipsa nivelării traseului. dar şi a tuburilor din colector. instalat în faţa maşinii. Instalarea maşinii pentru începerea lucrului instalarea maşinii ett 202-a (Fig. între suporţii permanenţi.1). Amplasamentul cablului va fi pe partea opusă descărcării pământului excavat.când începerea lucrului se face dintr-un canal deschis. se face la o distanţă .. Se verifică astfel şi poziţia cablului.2. care se poate remedia prin folosirea unui suport intermediar. după care. 4. provizoriu. Viteza de lucru se corelează cu adâncimea de săpare şi variază între 60 şi 200 m/h. astfel încât să fie asigurată rezemarea palpatorului (4) pe cablul (5).distanţa mare dintre suporţii cablului de copiere. Aceasta creează. Deschiderea tranşeei La execuţia cu maşina ETT 202-A. . se realizează simultan. se verifică în ordine: cota cablului de copiere.5.întinderea necorespunzătoare a cablului de copiere. Erorile de pantă şi chiar inversarea ei pot apărea din următoarele cauze: . evacuarea tranşeei şi pozarea tuburilor de drenaj (ceramice sau din plastic). se pune în mişcare lanţul cu cupe până ce una din cupe ajunge la extremitatea inferioară a elindei. poziţie din care începe lucrul. de axul drenului.2. prin mers înapoi.3. maşina se dirijează pe axul marcat şi semnalizat al drenului. extremitatea inferioară a elindei se află la cota de pozare a gurii drenului şi lucrul se poate începe. În această poziţie. 4. care trebuie să corespundă cotei de descărcare a drenului în acel punct.Normal" a tabloului de comandă al maşinii. iar drenurile absorbante se încep de la colector. Execuţia drenurilor colectoare şi absorbante se face începând din zonele aval spre cele amonte. 4.b" (Fig.4. .2.2) pentru începerea lucrului se face în două moduri: .4.. Montarea instalaţiei de ghidaj Instalarea cablului de copiere de-a lungul axului drenului la maşina ett 202-a. posibilitatea evacuării excesului de apă ce poate apărea în tranşeea deschisă.

2. Pozarea filtrului granular Conform proiectelor. alunecă cu viteză pe jgheab.1. În cazul când. în acest caz şi din ceramică.defecţiuni la instalaţia de ghidaj al maşinii. iar partea inferioară (curbată) se roteşte în sus. atunci când tuburile ce ies din jgheab au tedinţa de a intra în patul tranşeei.prin înfăşurarea elicoidală pe tubul. Procesul pozării tuburilor se desfăşoară astfel (Fig.4.25-50 cm.3.deasupra generatoarei superioare a tuburilor . prevăzută cu un buncăr şi bandă transportoare pentru descărcare (vezi pct.. Astfel. deasupra drenului sau în ambele poziţii (vezi fig.2.2. banda filtrantă se fixează sub tub cu o clemă sau greutate. se consumă 50-75 mc material filtrant cu grosimea . tubul lansat cu întârziere pe jgheabul parţial golit. din material plastic.6. mărimea rosturilor. ridicându-le pe platforma tobei (1).pozarea unei benzi sau a două benzi din material filtrant. în figura 4. partea inferioară se roteşte în sensul acelor de ceasornic. al 2lea muncitor alimentează jgheabul (2) cu tuburile (3). toba de pozare a maşinii este prevăzută cu locaşuri pentru instalarea bobinelor cu bandă filtrantă. întreruperea alimentării jgheabului nu este permisă căci.5-10 cm. tuburile ies din jgheab cu capătul îndreptat în sus. .2. pozarea sa este urmărită şi corectată de către muncitorul instalat în toba de pozare a maşinii. spre fundul tranşeei. se glisează partea superioară a jgheabului în sus şi ca urmare. 4. a unei benzi din material filtrant.2. aşezat în scaunul tobei. ţesătură de sticlă. când alimentarea provine şi din captarea scurgerii superficiale provenite din precipitaţii sau în cazul drenării terenurilor argiloase (filtru-înalt).7. .6. Pozarea fitrului din materiale geosintetice (bandă din geotextil. 4. La începerea lucrului.1. Pozarea filtrului granular se face cu ajutorul unei instalaţii remorcate. de-a lungul liniei drenului la intervale de 10 m. făcând remedierile necesare.). şi să asigure o pozare de calitate.3.4.).2. etc.de: . se poate face în două variante tehnologice: .).4): un muncitor aprovizionează maşina cu tuburile depozitate în stive. iar în timpul lucrului. pentru cazul alimentării din stratul freatic.7. se izbeşte de tubul aflat mai jos. . Pozarea filtrului 4. simultan cu pozarea tuburilor. 4. care pot fi.2. Maşina ETT 202-A este dotată cu o instalaţie destinată pozării mecanizate a filtrului sub formă de bandă. 4. astfel încât partea superioară se glisează în jos. Jgheabul (1) este reglabil permiţând ca în funcţie de dimensiunile şi forma tuburilor (cilindrice. secţionată pe un plan vertical.). Pozarea tuburilor de drenaj din ceramică Pozarea tuburilor ceramice se face prin jgheabul de lansare montat în toba maşinii (fig. În acest scop.. alinierea.2. Aceasta permite pozarea benzii sub dren. se prezintă toba. 4.6. 4. al 3-lea muncitor. Pozarea tuburilor 4. controlează corecta aşezare a tuburilor.2. poligonale). ciobindu-se sau fisurându-se. longitudinal. se slăbesc şuruburile de fixare a jgheabului.

20% din corecţia totală. . care are şi sarcina ridicării tuburilor pe platforma tobei de pozare). întrucât în caz contrar. . a căpătat o largă răspândire datorită avantajelor oferite: . etc.linia de dren fiind un tub continuu. elastice şi continue. la maşina MSD-180). 4. se face numai după ce maşina s-a îndepărtat din acel punct. pentru evitarea curbărilor sale. Controlul calităţii pozării tuburilor Siguranţa funcţionării în exploatare şi atingerea parametrilor funcţionali proiectaţi ai reţelelor de drenaj. Pentru pozare.folosind cleştele (6) se extrag din tranşee tuburile pe o lungime suficient de mare pentru a permite execuţia corecţiei.2. se va reduce ca urmare a presiunii exercitate la tuburile din jgheabul de lansare al maşinii.cheltuielile de manipulare-transport scad de 4 ori.2. Folosind rectificatorul de poziţie (2). În condiţiile tranşeelor înguste de pozare (exemplu. Remedierile se execută folosind unelte special concepute pentru lucrările de drenaj. în care accesul unui muncitor nu este posibil.).productivitatea la pozare a acestor tuburi este de 3 ori mai mare decât la tuburile din ceramică. ce pot apare ca urmare a corectării bruşte a adâncimii organului de lucru al maşinii sau a altor cauze. aceste unelte sunt indispensabile realizării remedierilor necesare unor lucrări de calitate. asigurând o productivitate superioară construcţiei drenurilor. poate fi semnalizată sonor conducătorului cu ajutorul unei sonerii comandate de muncitorul din tobă. material organic. se procedează astfel: .).Necesitatea opririi maşinii pentru unele remedieri. .7. testarea se face cu pământ.3. aliniază şi bate tuburile ce prezintă abateri de la poziţie.2.permite prefabricarea filtrului pe tuburi.5. cu material filtrant granular. (Fig.2. Pe măsură ce tubul se derulează şi se pozează în tranşee. rola cu tubul flexibil se montează pe tamburul (11) al maşinii (Fig. 4. 4. fiecărui tub revenindu-i cca. depind de calitatea execuţiei drenurilor absorbante şi colectoare. descărcat cu lopata peste tub. În cazul folosirii filtrului prefabricat (din geotextil. Controlul calităţii pozării tuburilor ceramice se efectuează pe cale vizuală (de un muncitor. iar capătul său trece prin inelele de ghidaj (12) şi se introduce în toba de pozare (9). deplasări şi colmatări în timpul funcţionării.7.). se fixează din loc în loc. muncitorul ce merge în urma maşinii. . Scoaterea din aliniament a unui tub. Pentru a rectifica o porţiune. este mai puţin afectată de tasări. 4. Muncitorul se deplasează în urma maşinii controlând aliniamentul tuburilor pozate şi denivelările (tuburi ridicate deasupra sau coborâte sub nivelul celorlalte). de durată mai mare. care s-a degradat la pozare. prezentând tuburi ridicate deasupra nivelului general. Pozarea continuă a tuburilor din material plastic Folosirea tuburilor din plastic. spaţiul rămas liber prin extragerea tubului.

. măsurată cu rigla (3).8. . ). . Abaterea de panta longitudinală proiectată a liniei de dren trebuie să fie de maximum + 0.2. iar la verificarea distanţei între liniile de drenuri.07 m. care se perforează cu ajutorul ciocanului de drenaj (Fig.6. pietriş. raza de racordare la linia drenului. Abateri mai mari sunt permise numai la ocolirea unor obstacole.).b. dacă pământul este uscat şi greu de rectificat se va umezi mai întâi. .5.4. Abaterea în plan a tranşeei şi deci a drenului de la poziţia proiectată (devierea axului) poate fi cel mult 0.se introduc tuburile cu cârligul de pozat (1). Executarea racordării la colector închis sau a gurilor de descărcare La drenurile din ceramică.). În cazul unei porţiuni cu tuburi coborâte sub nivel general. Valoarea hr obţinută se compară cu cea proiectată hp. se verifică mărimea a trei rosturi consecutive. porţiunea de lucru sau se va afâna cu ajutorul unui hârleţ de drenaj.7. acesta se va proteja cu spărturi de tub sau material mineral granular.) a tuburilor de dren. balast.). 4. Controlul final al pozării Controlul calităţii tranşeei se execută topografic.1.9. se admite e max = 0. Mai întâi se controlează adâncimea de pozare hr. extrasă din proiect. Abaterea unor porţiuni ale drenurilor de la axul rectiliniu poate fi de maximum 0. iar ultimul tub cu cleştele.2. .6.se bat uşor tuburile cu rectificatorul.0 . .se introduce pământ sau material granular (nisip.în cazul în care. 4.) între peretele tranşeei şi tuburi. rectificarea se face astfel: . . 4. ambele aşezate de jur-împrejurul drenului.1-3 mm pentru tuburile de calitatea I-a. în care L este lungimea drenului. trebuie să fie de minimum 2 m. devierea reciprocă în plan (Fig.hp.0001 ( Divergenţa între două linii de dren să fie cel mult L/500.se ridică tuburile puţin cu cleştele şi se împinge pământul (bine mărunţit) sau material granular sub ele. nu trebuie să depăşească grosimea peretelui tuburilor. abaterea maximă admisă este 1. în acest caz.b. etc. ultimul rost este prea mare.05 m.5 m. folosind pentru aceasta un spion gradat (1) (Fig. În punctele stabilite pentru control.3-5 mm pentru tuburile de calitatea II-a. 4. Abaterea va fi: e = hr . racordarea se realizează prin prelucrarea tubului de racord (5) (Fig.5% din L. Rostul între tuburile ceramice trebuie să aibă: .cu un curăţător (3 sau 4) se rectifică fundul tranşeei. 4.

7. obţinută prin tăierea. Piesa (2) se fixează în patul canalului pe o adâncime de cca. întrucât în zona de început a drenului. 35 cm. În cazul excesului de umiditate. Tehnologia de execuţie a gurilor de evacuare din elemente prefabricate (Fig. se descarcă şi drenurile colectoare. În acest fel.racordarea drenului absorbant (4) la gura de evacuare cu ajutorul unei mufe (3) şi al unui tronson de tub din plastic (2) cu lungimea de 4-6 m. dar şi pentru cele din ceramică. este necesară fixarea sa pentru protejarea ansamblului filtru-dren.). gurile de consolidare trebuie bine consolidate. 4. după două generatoare diametral opuse a unui tub din plastic cu diametrul de 200 mm. 4. În cazul colectoarelor de tip deschis (canale).8. se evită infiltrarea apei din dren în taluz. 4. Pentru realizarea racordării (Fig. 4. drenurile absorbante pot fi descărcate direct prin guri de evacuare. eventuala abatere corectându-se manual.a.consolidarea piesei (1) în taluz cu straturi succesive (în grosime de 10 cm) de pământ compactat. diametrul exterior fiind egal cu diametrul cotului sau tubului de racordare. Tehnologia de execuţie a gurilor de evacuare consolidate (Fig. . cu pământ compactat. cotul (1) este prevăzut cu mufă în care se introduce extremitatea drenului absorbant (din plastic sau ceramică). având grijă ca nivelul orificiului de intrare a tubului de racord (2). 4.). maşina de drenaj poate da abateri la adâncimea proiectată. de asemenea. . se folosesc piese prefabricate din material plastic (Fig. dar de diametru mai mare. . După executarea racordării. operaţie care necesită multă îndemânare şi timp. Aceasta se realizează prin acoperirea cu un strat de pământ de 20-30 cm grosime. în care taluzurile colectoarelor deschise au tendinţa de degradare prin alunecări.9) constă din consolidarea în taluz a tubului de racord şi descărcare (1) al drenului cu ajutorul unei piese (2).2. Acoperirea drenului cu un strat de pământ După pozarea filtrului. se obţine prin perforarea acestuia cu ciocanul de drenaj.Pentru racordarea drenurilor din plastic. . aceasta se fixează şi se protejează cu spărturi de tub (la ceramică) sau cu material filtrant.). În terenurile instabile. Tot prin guri de evacuare. comportă mai multe operaţii: . cotul (1) se introduce într-o manşetă elastică (2) ce se centrează pe colector. să nu conţină bulgări mari. perforarea se realizează cu ajutorul unei mandrine metalice încălzite (tub metalic cu perete subţire şi muchia extremităţii ascuţite). ce au loc îndeosebi primăvara. În cazul colectoarelor din plastic. care pot provoca dislocarea filtrului sau chiar a tuburilor de dren. iar partea superioară se taie şi se decupează pentru îmbinarea cu tubul (1).10. se recomandă ca racordarea drenurilor să se facă imediat ce maşina de drenaj a început pozarea tuburilor absorbante. mărind astfel costul lor.se verifică topografic cota gurii de descărcare.7. Orificiul de intrare a apei în colectorul ceramic (4). ce se consolidează. să corespundă cotei de descărcare a drenului. Pentru realizarea unei bune racordări. în tranşee.săparea în taluz a lăcaşului elementului prefabricat (1). ce permit evitarea prelucrării tuburilor din ceramică ale drenului absorbant. fapt ce ar periclita stabilitatea acestuia. Se recomandă ca acest pământ.

. având diametrul maxim de 10 cm.3. se excavează prin frezare. se folosesc numai tuburi continue. elastice din plastic.productivitatea mărită.se elimină excavarea unui volum considerabil de pământ.terenuri turboase cu rădăcini de copaci. Comparativ cu metoda de pozare prin tranşee. la lăţimea tranşeei de 0. ce deplasează pământul în tranşee. La pozare. printr-un arbore cardanic şi un reductor. . pământul excavat trece de pe banda transportoare transversală a maşinii pe o bandă longitudinală ataşată acesteia. printr-o fantă deschisă de organul de lucru pasiv al maşinii de drenaj (Fig. Tehnologia execuţiei drenajului orizontal prin metoda fără tranşee Tehnologia execuţiei drenajului orizontal fără tranşee.Executarea mecanizată a acoperirii drenurilor se face cu agregate purtate de tractor. .pe traseul drenului.pământuri nerezistente şi mâloase.simplitatea şi fiabilitatea organului de lucru. unde se descarcă peste filtru şi dren.25 m. de ambele părţi ale tranşeei. . printr-o cursă paralelă cu axul tranşeei. Discurile au montate la periferie.5 m şi de 30-40 cm. În acest scop. de la priza de forţă a tractorului. în care tranşeea nu-şi menţine stabilitatea. 4. Pentru creşterea productivităţii execuţie şi economisirea carburanţilor s-au realizat maşini la care umplerea tranşeei se face simultan cu pozarea tuburilor şi filtrului. Tubul este introdus în sol la adâncimea proiectată (4). se trece la realizarea umpluturii tranşeei cu pământul excavat.pământuri conţinând pietre cu diametrul până la 30 cm. prin toba de pozare (5). recomandându-se folosirea unor agregate purtate. o fâşie lată de 25 cm şi adâncime de 30 cm. specializate. purtător al acestui agregat. fiecare pereche lucrând de o parte şi alta a tranşeei.10). . Astuparea tranşeei După efectuarea controlului final şi a remedierilor. stratul arabil nu mai este distrus. montată articulat în spatele organului de lucru (2). care transportă pământul în spatele utilajului. Organul de lucru al agregatului este un rotor ce primeşte mişcarea. pot fi folosite în condiţiile hidrogeologice dificile: . al căror organ de lucru este un snec. constă în introducerea tuburilor de drenaj în sol. cu o viteză de 32 km/h. Această operaţie se realizează cu un angledozer. Pământul rămas după umplerea tranşeei se va modela pe fâşia traseului (lăţimea 4m). ce se înfăşoară pe tamburul (3) cu care este echipată maşina. dinţi tăietori cu ajutorul cărora. 4. metoda fără tranşee prezintă o serie de avantaje: . pentru a nu înrăutăţi condiţiile de filtraţie a apei şi a permite intercepţia şi captarea de către umplutura permeabilă (afânată) a apei de suprafaţă.11. 4. . se realizează un strat de acoperire a drenurilor de 20 cm. Nu se va compacta pământul în tranşee şi nu se va depozita pământul excedentar deasupra acestuia. umplerea cu angledozerul se face mai greu. Maşinile de drenaj fără tranşee.2. la lăţimea tranşeei de 0. La deplasarea tractorului. În cazul tranşeelor înguste. Rotorul este prevăzut cu două perechi de discuri. în exces.

3. 4.3.montarea instalaţiei de ghidare. filtru). În cazul lucrului în teren de categoria III.1. în spatele tobei de pozare.4. până la adâncimea de 25 cm cu soluri turboase şi până la 15 cm în soluri minerale. Aprovizionarea cu materiale Spre deosebire de metoda pozării în tranşee. determină întreruperea lucrului. Aprovizionarea întregii game de materiale este condiţia de bază a aplicării cu bune rezultate a acestei metode. se recomandă ca lucrare pregătitoare.terenuri îngheţate. 4.3. ce se încarcă direct pe maşina de drenaj. . este necesar ca aprovizionarea tuburilor de drenaj să se facă pe tambure de mare capacitate (1500-3000 m). Operaţiile tehnologice în cazul execuţiei drenajului orizontal prin metoda fără tranşee. .pozarea drenurilor. prin 1-2 treceri ale unui buldozer.5. o .4. Traseul se nivelează pe o lăţime de 4 m. afânarea adâncă a traseului drenurilor. la metoda pozării fără tranşee lipsa unui singur material.1500 m linie de dren/oră). Tehnologia pozării fără tranşee.aprovizionarea cu materiale. nu opreşte fluxul tehnologic.3. Montarea instalaţiei de ghidare Sistemul de ghidare al maşinilor cu pozare fără tranşee este unul din factorii care influenţează considerabil productivitatea de exploatare. Lucrări pregătitoare Pentru a evita abateri de la adâncimea şi panta proiectată.3.2. .1. sunt: .4. Afânarea la 1.4. . consumă aproximativ 30-35% din timpul tehnologic.3.. . în acest caz.instalarea maşinii pentru începerea lucrului.3. . execuţia unora dintre operaţii. . se impune nivelarea traseului drenului în următoarele cazuri: .4. 4. permite şi folosirea filtrelor granulare.2.când panta transversală a traseului este mai mare de 3 . la care lipsa unuia dintre materialele de drenaj (tuburi. scheme de lucru. permiţând totuşi. .3. Ţinând seama de productivitatea ridicată a maşinilor de drenaj fără tranşee (1000 . Alimentarea tamburului maşinii cu role de mică capacitate (150-200 m). reducând deci productivitatea.2 m adâncime. . mai mari de +20 cm. montându-se un buncăr ce se alimentează din mers.4.al existenţei pe traseu a denivelărilor bruşte.lucrări pregătitoare.3.3. . permite mărirea vitezei de lucru a maşinii cu 40%.

reducând adâncimea de lucru. 4.4. Soluţia prezintă dezavantaje mari. prin introducerea maşinii. la circa 30 m în urma maşinii de drenaj şi se calează pe trepied. .cu descărcarea drenurilor absorbante în colectoare deschise.dacă organul de lucru deviază de la adâncimea şi panta dată.în jos". iar corecţia se aplică invers (organul de lucru este ridicat). . direct de la blocul de comandă.normal". astfel încât fasciculul laser de lumină să cadă pe centrul fotodiodei mediane. fasciculul va cădea pe o fotodiodă inferioară (+). Excavarea locaşului poate fi făcută chiar în taluzul gurii drenului. apare în plus.. cilindrii hidraulici coboară organul de lucru până când fotodioda mediană revine în planul fasciculului şi se aprinde lampa de semnalizare . dar în acest caz.11). la cuţitul vertical.zero" (normal) (Fig.se coboară organul de lucru la adâncimea calculată şi se reglează capul fotosensibil. semnalul este transmis mai departe electroventilelor distribuitorului hidraulic al maşinii. în marşarier. laserul se orientează. Pentru înlăturarea dezavantajelor prezentate.la deviaţia în jos a organului de lucru.prin vizorul optic. 4. dacă se lucrează în regim automat. o operaţie dificil de realizat. . laserul este singurul sistem ce asigură un ghidaj corespunzător. pe axul drenului.3.. moment în care se aprinde lampa de semnalizare a poziţiei . ceea ce elimină necesitatea execuţiei locaşului de amorsare pentru începerea lucrului. dimensiunea de gabarit este micşorată. apoi se reglează panta fascicului de lumină la valoarea id de pozare a drenului. pentru ca fundul excavaţiei să fie la adâncimea de începere a pozării drenului. . pentru cazul regimului normal de comandă. semnalul ei amplificat comandă numai aprinderea lămpii de semnalizare . radiaţia cade pe una din cele două sau trei fotodiode superioare () sistemul reacţionează în mod analog. 4.La maşinile de drenaj cu pozare fără tranşee. care să permită aducerea organului de lucru la cota de pozare.12).cu descărcarea drenurilor absorbante în colectoare închise.. şi anume. trebuie verificată cota. . Instalarea maşinii de drenaj cu colectoare deschise se face la gura de descărcare a drenului absorbant (Fig. se vor folosi maşini cu organe de lucru la care. prin precizia şi rapiditatea comenzilor de corecţie a abateriolor de la adâncimea şi panta proiectată de execuţie a drenurilor. O altă soluţie pentru instalarea maşinii constă în excavarea în taluzul opus a unui locaş. până ce organul de lucru ajunge deasupra canalului colector. necesită un excavator cu cupă inversă al cărui coeficient de utilizare este foarte redus. urmând ca mecanicul să acţioneze cilindrii hidraulici. în jurul articulaţiei sale. Modul de ghidare: . Instalarea maşinii la drenajul cu colectoare închise necesită o lucrare pregătitoare pentru intalarea acesteia la cota de pozare.se instalează sursa de laser pe aliniamentul drenului. refacerea taluzului distrus în secţiunea fiecărei guri de dren. iar toba se poate rabate. Instalarea maşinii pentru începerea lucrului Instalarea maşinii pentru începerea pozării drenurilor absorbante se face corespunzător schemei de amenajare proiectate: . .

folosind sistemul de ghidaj cu conducere în regim automat sau manual. . să fie prefabricat pe tub. se retează tubul din plastic. a unei gropi de amorsare (4). în continuare. scheme de lucru Tehnologia de pozare a drenurilor absorbante cuprinde următoarele operaţiuni: . Pregătirea din timp a gropilor de amorsare. .maşina de drenaj cu pozare fără tranşee pentru executarea drenurilor absorbante. 10 m de dren. Fundul gropii trebie să fie cu 3-5 cm mai sus decât tubul colectorului. se poate desface legătura tubului pozat cu colectorul. În cazul folosirii filtrului de tip granular. În cazul ruperii tubului sau terminării lui. se închide cu un dop extremitatea. . la această tehnologie. eventual chiar ETT 202-A.aşezarea pe tamburul maşinii a rolei cu tub flexibil. fie un excavator săpător de şanţuri. uneori nu este posibilă din cauza prăbuşirii pereţilor lor (cazul pământurilor instalate la exces de umiditate).13. în cazul colectoarelor deschise. prevăzută cu bandă transportoare. de organul de lucru al maşinii. în jgheabul de lansare al tobei.13).3.colector (Fig. 4.Lucrarea constă din executarea în fiecare punct de racordare. . schema tehnologică st-1 din figura 4.5. Schemele de lucru ale maşinii de drenaj fără tranşee sunt determinate de schemele de amenajare ale reţelei proiectate.fixarea capătului de tub la colector cu ajutorul unei cleme.după pozarea a cca. ceea ce permite o mai bună utilizare a complexului de maşini. trecându-se în continuare. deschiderea gropilor de amorsare se va face înaintea introducerii maşinii de dreanaj.cu 3-5 m înainte de extremitatea amonte a drenului. . 4. Pozarea drenurilor. acesta se încarcă în buncărul maşinii cu ajutorul unei semiremorci. se face paralel cu maşina de drenaj. utilizate la execuţia drenajului: . capetele se îmbină cu mufă de legătură sau cu o bucată de tub tăiată la o lungime de 20-30 cm. după care. . Materialul filtrant se recomandă.5 m. care pozează şi drenul colector.maşina cu pozare în tranşee pentru colectoarele închise.începerea lucrului. Pentru execuţia gropilor de amorsare se poate folosi. sincronizându-se vitezele lor de deplasare. cu lungimea de 5-6 m (la maşina MD-4) şi lăţimea 0. Deplasarea acesteia pentru alimentarea continuă a buncărului. dar prezintă următoarele dezavantaje: . fie un excavator cu cupă inversă. ceea ce crează însă timpul de staţionare. În aceste cazuri. excavatorul utilizat la deschiderea gropilor. este aplicabilă la reţelele de drenaj cu colectoare închise.introducerea capătului prin ghidaje şi. dren absorbant . la execuţia racordării lui la colectorul închis sau a gurii de descărcare. maşina îşi reia mersul pentru ca extremitatea drenului să ajungă la fundul fantei deschise în sol.

deşi prezintă avantaje importante are şi unele dezavantaje: . se aplică la sistemele de drenaj cu colectoare deschise (6). schema tehnologică st-3 (Fig. consumând 25-40% din durata procesului tehnologic. Dintre cele patru scheme tehnologice. Deplasarea în gol (2) se face numai până la extremitatea amonte a drenului de unde se începe o nouă cursă activă. maşina trece la al II-lea dren. este amplasat paralel cu canalul colector de sector (Ccs) în care se descarcă. dezavantajele schemei precedente. coborât sub cota colectorului. cu descărcare bilaterală perpendiculare pe colector. Schema tehnologică ST-4. în aceeaşi cursă. este egală cu lungimea a două drenuri. Pentru ca atingerea adâncimii de pozare să aibă loc în punctul marcat în teren. maşina depăşeşte colectorul. după care. prin gurile (1) amplasate la distanţe egale. . remediază în parte. cursa activă mărită. urmând ca după pozarea tuburilor colectorului. La deschiderea tranşeei. introducând treptat organul de lucru. 4. făcându-se dificil. folosind pentru aceasta.necesită amenajarea de gropi de amorsare (4) la fiecare dren. prin aceea că. Schema tehnologică ST-2. în extremitatea aval. se execută drenul colector (DC). din canalul colector (CCs). Drenul colector (DC).4. maşina începe lucrul din extremitatea amonte a drenului absorbant. Ajunsă la extremitatea amonte a drenului.poate fi folosită numai la amplasamentele ce au nivel freatic în momentul execuţiei. În momentul atingerii axului colectorului (DC). o maşină cu pozare în tranşee. pe care îl începe iarăşi din (Ccs). cele mai eficiente sunt în ordine ST-4 şi ST-3. până la adâncimea de pozare. se reglează panta de ghidare. tuburile de plastic ale absorbantelor ce traversează colectorul. lucrul începând din amonte spre aval şi fără groapă de amorsare. vor fi tăiate de organul de lucru al maşinii.cursele în gol (5) sunt foarte lungi. se continuă lucrul până la extremitatea amonte a acelui de-al II-lea dren executat. maşina întrând treptat cu organul de lucru până la adâncimea de pozare. . iar cursele în gol sunt minime. în prezenţa apei în exces. maşina începe lucrul cu câţiva metri mai înainte de pichetul ce marchează extremitatea drenului.. fără groapă de amorsare. corespunzător drenului aflat în prelungire.14) se recomandă pentru cazul amenajării reţelei cu drenuri colectoare închise (DC) şi drenuri absorbante (da). 4. Schema reţelei cu colectoare deschise se pretează bine la execuţia sigură şi permite realizarea cu uşurinţă a intervenţiilor. ST-3. pot prezenta abateri de la cota proiectată. deşi amenajarea este tot cu colectoare închise. execuţia începe. de tip modular.în cazul unor erori de ghidaj ale maşinii. gurile drenurilor pentru descărcarea în colector. dar de data aceasta. După executarea drenurilor absorbante. maşina se opreşte. extrage organul de lucru şi trece la aliniamentul drenului următor. rezultând astfel o productivitate ridicată. După ce. La această schemă ST-3. să se facă şi racordarea drenurilor. racordarea drenurilor la colector. Controlul de calitate . nu mai sunt necesare gropile de amorsare. La această schemă. din două în două drenuri. având avantajul că elimină gropile de amorsare. în sens invers.

în timpul opririi maşinii. o mică miră. trebuie să se realizeze printr-o întindere constantă a acestuia. Cu ajutorul unei nivele (3). Pentru controlul operaţional al preciziei realizării adâncimii de pozare şi a pantei longitudinale a drenului. (2) ce reazămă pe tubul de drenaj (5).agaţă" tubul sau materialul filtrant cu care acesta este învelit. .folosirea filtrului prefabricat pe tub. .15). observarea poziţiei drenului şi efectuarea remedierilor nu sunt posibile şi. eventual prin înregistrarea consumului de material din buncărul maşinii. 10 m. . la care pereţii fantei se apropie după trecerea organului de lucru. fără aspirităţi care . realizată de organul pasiv al maşinii. se recomandă următoarea instalaţie şi metodă (Fig. de aceea trebuie acordată toată atenţia următoarelor măsuri ce contribuie la obţinerea calităţii drenajului executat: .suprafaţa jgheabului de lansare trebuie să fie netedă. a incluziunilor de piatră. 4.. Regularitatea pantei longitudinale a fundului fantei. Abaterile de la panta proiectată. rădăcini. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A DRENAJULUI VERTICAL 5.desfăşurarea tubului de pe tambur şi introducerea pe fundul fantei.folosirea unor viteze mărite (>>800 m/h) pe traseele nenivelate. în sol. . întrucât calitatea fitrului granular nu se poate verifica decât.prezenţa denivelărilor bruşte ale terenului.coborârea cuţitului. ce iese din jgheabul (6) de lansare al tobei şi ajunge pe fundul fantei tăiate în sol de organul de lucru (8) al maşinii. sunt legate de: . . îngrijit şlefuită. nu permit realizarea controlului nivelitic sau observarea vizuală după tehnologia prezentată la metoda de pozare cu tranşee.prezenţa pe traseu. instalate în urma maşinii.Particularităţile pozării drenurilor prin metoda fără tranşee.1. [top] 5. În interiorul tobei de pozare (7) a maşinii se montează un dispozitiv palpator formar dintr-o tijă verticală culisabilă (1). . Cele mai bune rezultate s-au obţinut cu dispozitivele cu laser. care are montată la partea superioară. Citirile de control se fac după ce maşina parcurge intervale de cca. ce realizează pe dren. cu o forţă de ordinul a 30-50 N. se citeşte pe mira fixată la tija (1). Caracteristici ale drenajului vertical Drenajul vertical se realizează cu puţuri de drenaj. nivelul şi distanţa. La metoda fără tranşee. ca urmare a tasării solurilor cu capacitate portantă redusă. depinde de sistemul de ghidare al maşinii.

Puţurile forate de drenaj trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .Puţurile de drenaj vertical pot fi perfecte sau imperfecte.evacuarea apei din puţuri. .2. Fig. .1.2 . La puţurile prin pompare.1. care umple spaţiul inelar dintre gaura forată şi coloana filtrului. 5.1.1 .1. 5.1. Gaura forată Acest element se realizează prin foraj. 5.4 . .influenţarea reciprocă a puţurilor forate (interferenţa puţurilor) pe linia de intercepţie şi perpendicular pe această linie. Puţurile de drenaj sunt autodeversante şi cu pompare (fig.1.căminul de vizită (în unele situaţii).1. cele perfecte sunt cele care pătrund până la stratul impermeabil. 5. 5.şi care se compune din decantor (piesa de fund).3 . Puţurile autodeversante menţin nivelul apei freatice la cota fixată de proiect şi evacuează debitele în mod gravitaţional într-un colector prin intermediul unor racorduri sau direct în căminul comun cu colectorul. Elementele constructive ale puţurilor de drenaj sunt: 5. coloana filtrantă şi coloana de prelungire a filtrului.forajul în sistem uscat.3).eficienţă sporită (extragerea unor debite de exploatare cât mai mari din fiecare foraj). sistemele cele mai obişnuite la noi sunt: .gaura forată. . 5.forajul rotativ hidraulic cu circulaţie directă.care se introduce în gaura forată .1.. Executarea forajului în sistem uscat. prin pompări concomitente. 5. 5.5 .). pentru a se asigura adâncimea de drenaj în spatele liniei de intercepţie şi în suprafaţă.1. 5. pe când cele imperfecte se opresc în stratul permeabil (Fig.coroana din material filtrant. Pentru executarea drenajului vertical. menţinerea nivelului apei freatice şi evacuarea debitelor se face cu ajutorul pompelor.1.coloana definitivă .1.funcţionalitatea normală pentru o perioadă îndelungată de exploatare. rotativ sau percutant acolo unde este nevoie de a se traversa roci dure.

postament pentru granic. cu scule de construcţie specială.garnitură de foraj. Forajul semimecanic reprezintă metoda de foraj uscat în care scula tăietoare este acţionată manual. în foraj manual. trepane.6) de dimensiuni şi forme diferite. etc. 5. care se îmbină prin filetare. precum şi diverse alte scule specifice forajului. sau să poată fi sfărâmaţi cu trepanul. ca şi la forajul manual. sau în lingura de săpat. (fig. etc. Forajul manual prezintă avantajul necolmatării stratelor acvifere şi oferă posibilitatea ca fiecare strat întâlnit să fie riguros delimitat. adâncimea de forare este mai mică. cablu. formată din prăjini şi foraj. suveie. dar ridicarea şi coborârea garniturii de foraj din şi în gaura forată se face cu troliu mecanic.4. astfel că diametrul ultimei coloane va fi determinat în alegerea coloanei definitive a puţului. după modul de acţionare a instalaţiei. cablu. adaptat pentru acţionare cu motor cu ardere internă sau electric. Instalaţia de foraj este simplă şi se compune în principal din următoarele: . .. scule tăietoare-bor-sape. .utilajul de manevră format din granic de 5 t.sarniere.utilaj de manevră format din granic de 3-5 t cu 2 manivele. Pământul sau roca sfărâmată este adus la suprafţă cu o serie de scule. etc.). macara şi geamblac. În acest mod se realizează foraje până la adâncimea de 20-30 m.trepied de 10-12 m din lemn sau metal (poate fi turlă mai înaltă de 12 m. se fac manual şi. ca la forajul manual. de aceea. macara. ţinând seama că acesta e acţionat manual. Dislocarea pământurilor sau rocilor traversate de foraj se face prin apăsarea axială şi rotirea sculelor tăietoare (burghie şi linguri de cele mai diferite forme) fără să se folosească fluidul de foraj.5 şi 5. acţionate mecanic. linguri.a) Forajul în sistem uscat rotativ. 5. Toate operaţiile în acest sistem. Pentru adâncimi mai mari sunt necesare 2 sau mai multe coloane de lucru. în cazul forajelor mai adânci). cu transmisie prin curea. Pereţii găurii forate sunt susţinuţi de burlane sau coloane de lucru de diametre diferite. Instalaţia este compusă din: . foraj semimecanic şi foraj mecanic. gemblac. etc. Funcţie de natura terenului se pot folosi mai multe coloane de lucru cu diametre din ce în ce mai mici.garnitura de foraj formată din prăjini de foraj şi scule tăietoare ca la forajul manual. şi scule de rotire formate în general din căluş de forme şi mărimi diferite. Burlanele de foraj sunt tuburi din oţel cu lungimi de 1-4 m. postament. spirale. care se tubează telescopic (fig. scule de manevră . Roca sfărâmată este adusă la suprafaţă. diametre variabile. elevatoare.trepied de 10-12 m din lemn sau metal. Forajul manual este acea metodă de foraj uscat în care scula tăietoare şi garnitura de foraj sunt acţionate manual. .. Forajul uscat rotativ se poate împărţi. O coloană de lucru se introduce până la o adâncime de maxim 25 m.. identificat şi chiar probat. . iar roca în care se forează trebuie să fie moale spre semitare. iar frecvenţa bătăilor şi cursa sunt mici. . Pereţii găurii forate sunt protejaţi cu coloane sau burlane de lucru. Se forează şi în bolovani cu condiţia ca aceştia să aibă dimensiuni care să intre în borsapă.

Executarea forajului în sistem hidraulic La forajul în sistem hidraulic nu se folosesc coloane de lucru. materialul dezagregat fiind adus la suprafaţă de circuitul de noroi. 5. prin intermediul prăjinilor de foraj. vor fi prezentate în capitolele următoare. fie un beci cu sprijinire. La cel cu circulaţie inversă fluidul din batal intră în gaura forajului şi este ridicat la suprafaţă prin interiorul prăjinilor. La punctul stabilit pentru realizarea drenajului. garnitura de foraj (Fig.9) şi sculele de manevră sunt diferite faţă de celelalte metode de foraj uscat. Coborârea garniturii de foraj. b) Forajul în sistem uscat percutant sau canadian Este un foraj mecanic folosit în general în zone cu formaţiuni semitari sau tari.) cu slituri în dreptul stratelor cu apă. 5.V. După execuţia forajului şi curăţirea acestuia urmează operaţiunea de definitivare care constă în echiparea puţului cu coloana definitivă (din metal sau P. La forajul cu circulaţie directă.1.2. Modul de organizare al forajului La forajul uscat gura forajului trebuie echipată astfel încât să poată susţine ulterior toate coloanele ce urmează să fie introduse în foraj.1. are viteza de avansare mai mare faţă de celelalte sisteme. rotirea sculei tăietoare şi ridicarea întregii garnituri se realizează mecanic. Rotirea sculelor se realizează de la suprafaţă. Detalii privind definitivarea şi denisiparea forajului. Pentru mărirea vitezei de avansare. operaţiile pentru realizarea drenului sunt: montarea şi demontarea instalaţiei de foraj. Celelalte unelte sunt similare celor de la forajul semimecanic sau manual. Forajul rotativ hidraulic. în general. 5. fluidul de foraj coboară prin prăjini şi se ridică prin spaţiul liber. iar garnitura de prăjini este telescopică. a operativităţii la descărcare (rotirea făcându-se mecanic) sculele tăietoare sunt. stabilirea pereţilor forajului fiind realizată de fluidul de foraj care asigură şi eliminarea detritusului. dacă este cazul. Beciul este obligatoriu atunci cînd se folosesc mai multe coloane de lucru. de cca 2 m adâncime (Fig. forajul propriu-zis cu eliminarea detritusului şi tubarea coloanelor de lucru.7).8). . Principiul de lucru se bazează pe rotirea sculei de săpare (sapă sau carotieră) şi apăsarea ei în teren. Sculele tăietoare (Fig. Puţul se execută în general pentru drenuri de adâncime mici sau cu un număr de coloane de lucru limitat. Forajul hidraulic poate fi cu circulaţie directă şi cu circulaţie inversă. se execută fie un puţ de 2-4 m. În general. de programul şi coloanele de lucru.C. Coloana definitivă este prevăzută cu centrări (pentru o pozare corectă) iar în spaţiul dintre acestea şi garnitura de foraj se introduce pietriş mărgăritar. sortat granulometric funcţie de litologia stratului cu apă. în funcţie de adâncimea acestuia. 5. Zdrobirea rocii se face prin percuţie: pereţii forajului. formate din borsape şi snecuri cu articulaţie.Forajul mecanic rotativ este mai puţin practicat. şi este azi unul din cele mai răspândite. sunt protejaţi cu burlane de lucru.

. Stabilirea pereţilor găurii în cursul săpării se asigură prin folosirea unui perete de calitate corespunzătoare. particole de rocă forată.. Caracteristicile noroiului de foraj se specifică în caietul de sarcini. particole de rocă forată în timpul opririi circulaţiei. după curăţirea şi verificarea liniarităţii găurii de foraj. .prin obţinerea unui vacuum puternic cu ajutorul unei pompe centrifuge cu ax orizontal de presiune mare plasată la suprafaţă şi a unui ejector Ventus.turta sub 3 mm.filtraţia mai mică de 20 cm /30 min.apăsare. Execuţia forajului hidraulic cu circulaţie inversă se poate face cu o serie de instalaţii de forat. a pietrişului.10 g/cm (exceptând noroaiele grele sau cele pe bază de argilă). Circulaţia fluidului în foraj se poate realiza prin trei metode: . După atingerea adâncimii forajului indicată în proiect. Noroiul de foraj este un sistem coloidal din apă şi particole solide de argilă (humă sau trasgel).2 (coeficientul de gaură). după identificarea stratului acvifer. cu aspiraţie şi aer lift. plasat fie la baza prăjinii fie în capul hidraulic de forat (forajul de ejector).prin introducerea în interiorul garniturii de prăjini a aerului comprimat debitat de un compresor (forajul cu aer luft). de a consolida pereţii găurii forate prin exercitarea asupra lor a unei presiuni hidrostatice. . rotaţie şi debit de noroi. Se prepară un volum de noroi egal cu dublul volumului geometric al găurii de forat multiplicat cu 1. 3 3 . de a unge burlanele şi de a răci sculele tăietoare. Se recomandă ca noroiul să aibă următoarele caracteristici: . se trece cât mai repede la introducerea coloanei definitive. printr-o forare fără stagnări (dacă este posibil).Regimul de foraj reprezintă o îmbinare corectă a celor trei parametri . Introducerea materialului filtrant. de a menţine în stare de suspensie. pentru un tip de sapă bine ales şi în funcţie de caracteristicile pământurilor (roci).vâscozitatea (determinată cu pâlnia Marsh) 35-50s.prin aspiraţia fluidului cu ajutorul unei pompe centrifuge şi refularea lui în batal (forajul prin aspiraţie).05-1. . Noroiul de foraj are rolul de a aduce la suprafaţă. este utilajul de bază cu care se execută în România forajul hidraulic cu circulaţie inversă. . .conţinutul în nisip mai mic de 3%. Instalaţia indigenă FA 12.densitatea 1. montată pe o remorcă cu două osii. în spaţiul cuprins între peretele găurii forate şi coloana filtrantă se face în circuit de noroi ascendent sau descendent.5.

Coloana definitivă Coloana definitivă este piesa principală a puţului de drenaj şi are rolul de a consolida pereţii găurii de sondă. se realizează şi decolmatarea drenului vertical. Coloanele filtrante se pot realiza din materiale metalice şi nemetalice. . transportat şi montat. astfel ca sfârşitul introducerii pietrişului. .prin perforare să i se poată da o suprafaţă filtrantă cât mai apropiată de porozitatea efectivă a depozitelor naturale.perforarea să fie cât mai apropiată de 30% din suprafaţa totală a filtrului.să fie uşor de: procurat. cele realizate cu flacăra oxiacetilenică pot avea lăţimea de la 25-30 mm şi lungimea de 80-100 mm (Fig. iar prin diametrul găurilor poate pătrunde nisip sau pot fi blocate de nisip. Fantele frezate sunt late de 2-3 mm.2. .1. . . . Acest tip de filtre prezintă dezavantajul că au suprafeţe mici de trecere. 5.să permită realizarea unei geometrii adecvate a orificiilor de acces. confecţionate prin frezare sau cu flacără oxiacetilenică. . să corespundă cu introducerea apei curate. de a permite circulaţia apei în interiorul drenului şi de a favoriza crearea unui filtru în dreptul straturilor captate. cu ajutorul apei sau a substanţelor chimice (hexametafosfat). Materialul din care se construieşte. Filtrul.1. din ce în ce mai diluat. Restul operaţiunilor sunt similare cu cele de la forajul uscat. la manipulare şi la montare. 5. tronsonul perforat în dreptul stratului acvifer. la transport. La burlanele de foraj se pot realiza şi filtre cu şlituri longitudinale sau transversale.10). se introduce prin pompare noroi. Din burlanele de foraj se pot confecţiona filtre prin crearea de orificii circulare cu ajutorul burghielor. . este piesa activă a coloanei definitive şi în general acesta determină alegerea materialului de construcţie a întregii coloane definitive.În timpul turnării pietrişului într-un flux continuu.1. Coloana definitivă metalică Burlanele de foraj din oţel se folosesc la coloanele definitive. 5. care să excludă colmatarea fizică (prin blocarea granulelor în orificii) şi să provoace pierderi minime de sarcină la traversarea orificiilor. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . O dată cu această operaţie şi în continuare.să reziste la presiunea exterioară a pământului.să reziste la acţiunea de corodare a eventualelor medii agresive.2.să fie ieftin.să permită o regenerare a filtrului prin spălare cu jet sub presiune.

2. poate fi folosită ca filtru la straturi cu compoziţie granulometrică diferită. Când se prevede numai coloana filtrantă din PVC tip G. de regulă. Prin perforare mecanică. Coloanele cele mai uzuale pentru drenaj sunt burlanele de tablă neagră sau zincată cu sudură pe generatoarele cu sau fără mufă şi cep filetat. 5. Tabla neagră sau zincată poate înlocui burlanele de foraj. din acelaşi material şi cu acelaşi diametru. cu coloana filtrantă de foraj. dar aceste materiale nu pot fi folosite la lucrări cu un volum mare de execuţie. La ele se pot executa filete. întrucât acestea sunt mai uşor de procurat. cu grosimi de la 1-10 mm şi cu lungimi de 4-6 m. Întrucât prezintă greutăţi la montarea şi ansamblare. din poliester armaţi cu fibre de sticlă. Tuburile din beton simplu se pot folosi ca filtre dacă sunt prevăzute cu barbacane. Se confecţionează în majoritatea cazurilor din oţel laminat sau din tablă. În ultima vreme. sunt indicate pentru forajele de mare adâncime. au un preţ de cost mult mai redus decât cele metalice şi nu ruginesc. Acestea se fabrică cu diametre de la 12210 mm. având în vedere că în multe cazuri nu se reuşeşte să se facă o protecţie anticorozivă corespunzătoare. nu se folosesc decât pe scară mică la puţuri cu adâncimi de până la 10 m. se montează şi se exploatează greu. Coloanele din PVC tip G se recomandă pentru drenurile verticale cu adâncimi până la 40-50 m. Pentru coloane definitive se folosesc tuburile din PVC tip mediu. 5.Fantele trebuie să fie puţin mai mici decât cel mai mic bob al pietrişului mărgăritar.3. Tabla neagră se foloseşte la filtre după o prealabilă citomare. manipulat.1. Tuburile din PVC (policlorură de vinil) sunt din ce în ce mai folosite la confecţionarea coloanei definitive întrucât îndeplinesc cel mai bine condiţiile de mai sus. 150 mm.2.. iar coloana nefiltrantă rămâne metalică. Burlanele de foraj au dezavantajul că. întrucât se procură.1. Specificaţia acestor conducte este dată în următorul tabel: Principalele caracteristici ale coloanelor din PVC . transportat. etc. se confecţionează coloane definitive din materiale nemetalice. Coloana nefiltrantă intermediară şi de prelungire Coloana neperforată se execută. se preferă folosirea conductelor de PVC tip G (cu pereţi groşi). se realizează şliţuri longitudinale late de 2-3 mm şi lungi de cca. Acestea reduc însă debitul drenului vertical. mufă cep din corp sau mufă aplicată pentru îmbinare. Coloana definitivă nemetalică În ultimul timp. dar având o rezistenţă mecanică mare. impun un consum mare de metal şi sunt scumpe. Este mai ieftină ca la burlanele de foraj şi prin realizarea filtrelor de tip punte. Coloanele definitive mai pot fi confecţionate din lemn.2. mai ales pentru forare la adâncimi mai mici. la îmbinarea acestora se pot folosi manşoane din tablă cu nituri sau şuruburi.

Alegerea sortului de pietriş filtrant se face în funcţie de compoziţie granulometrică a stratului. să conţină minimum 88% bioxid de siliciu (SiO 2) şi un maximum de 0. de a stabiliza pereţii găurii forate şi de a reduce înnisiparea.0 7.Diametru mm 125 160 200 225 280 Grosimea peretelui mm 6.) Filtrul poate fi realizat din pietriş.Cifra de trecere" reprezintă procentul de material fin din strat pe care pietrişul îl lasă să treacă. . Coroana din material filtrant Greutatea kg/m 3.60 Funcţionarea bună şi de durată a unui dren depinde în mare măsură de stratul permeabil creat în jurul coloanei filtrante. Pietrişul filtrant trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în STAS 1712 şi anume: să fie rotund şi neted. Această zonă constiuie filtrul propriu-zis. Un filtru bun se formează în straturile cu compoziţie granulometrică variată.3.80 16. pietrişul se toarnă în spaţiul inelar dintre coloana filtrantă şi peretele găurii. Reducerea pierderilor de sarcină se realizează prin mărirea coeficientului de permeabilitate în apropierea coloanei filtrante şi prin crearea posibilităţii de a executa fante mai mari în pereţii ei. din pietriş legat cu lianţi şi din site metalice. Ordinea de lucru la alegerea sortului de pietriş filtrant este următoarea: . Filtrul are rolul de a reduce pierderile de sarcină.49 10.5% substanţe organice şi să nu aibă corpuri străine.7 9. de modul de aşezare şi de diametrele granulelor din această zonă a stratului (Fig.34 5. după Truelsen acesta este de 90% pentru coeficientul de neuniformitate U = 3-5 şi de 70-80% dacă U<<3. b. Există două situaţii: a) Când filtrul este realizat de însuşi stratul acvifer ca urmare a extragerii apei. 5..). Filtrul din pietriş este cel mai des folosit.6 10. să aibă 25-35% goluri între granule.5 13. acesta este strâns legat de compoziţia granulometrică a stratului.46 8.11.1.4 5. de raportul dintre particolele de nisip şi pietriş. Când se foloseşte simplu.

apa din dren va deversa în cămin şi de aici. 0. spre a se evita o segregare nefavorabilă. . La aceste din urmă drenuri. .12. coloana definitivă se încastrează în radierul de beton armat al căminului şi se prelungeşte până la cota nivelului hidrodinamic al stratului. După executarea găurii forate şi după montarea coloanei definitive. pietrişul se toarnă fracţionat. Pentru a nu îngreuna extragerea de lucru. de deasupra pietrişului.înmulţind acest diametru cu 4 sau 5 (factorul filtrului) se obţine diametrul bobului de pietriş necesar. trebuie făcută cu grijă. prin micşorarea pierderilor de sarcină şi creşterea afluxului de apă. se face desnisiparea forajului. în cantităţi mici. Gura drenului se încastrează într-un bloc de beton simplu cu diametrul identic cu cel al forajului. spaţiul dintre aceasta şi radierul căminului se cimentează. se elimină conducta de legătură dren-colector. Trebuie avut grijă ca pietrişul să nu cadă între coloanele de lucru. pe adâncimi de 1-2 m. se umple cu pământ rezultat din forarea drenului în cazul drenurilor scoase la suprafaţa terenului.5 m şi se acoperă cu un capac de oţel. Pietrişul se introduce până la limita superioară a stratului acvifer la puţurile scoase la suprafaţa terenului şi până la radierul căminului. după care coloanele de lucru se extrag. Această operaţie determină o mai mare eficienţă a drenului.). se obţine diametrul de referinţă al stratului. prin aceasta se evită întreruperea filtrului de pietriş. Părţile metalice se vopsesc spre a nu rugini. coloana definitivă se protejează cu o coloană metalică de 273 mm şi adâncă de 1.. care nu poate fi decât 90% sau 70-80%. va intra în colector. Operaţiile de forare sunt cele obişnuite pentru forajul uscat semimecanic. În vederea decolmatării stratului acvifer şi a reaşezării materialului filtrant din spatele coloanei definitive. în afara spaţiului de prelungire a capetelor celor două diametre ale tuburilor colectoare din cămin. . De la acest nivel. . Spaţiul dintre peretele găurii forate şi coloana filtrantă.pe baza coeficientului se obţine cifra de trecere. În cazul drenurilor amplasate în cămine de vizitare comune cu colectorul. ca urmare a unei eventuale dărâmări a stratului peste coloana filtrantă. Se are în grijă ca. Pietrişul trebuie introdus în mod uniform în jurul coloanei filtrante.în primul rând se stabileşte coeficientul de neuniformitate (U) şi stratul după curba granulometrică (Fig.5 m în pietriş. în spaţiul cuprins între peretele coloanei de lucru şi coloana filtrantă. Introducerea materialului filtrant. sabotul coloanei de lucru să rămână întotdeauna cu cca.acest diametru se încadrează apoi în tipul de sort prevăzut de STAS 1712. Drenul se amplasează lateral. pentru cele amplasate în căminul de vizitare comun cu colectorul. 5. eventual cu o găleată. Prin aceasta.la intersecţia pe orizontală a acestui procent al cifrei de trecere cu curba granulometrică a stratului. .

5. pompa de aer se coboară mai jos până la partea inferioară a filtrului.13. de adâncimea drenului. În toate cazurile. În Fig. căminele de vizitare sunt prevăzute cu tuburi piezometrice. Operaţia de desnisipare se consideră terminată când apa pompată este limpede. În acest scop în radierul de beton armat al căminului se prevede o gaură cu diametrul coloanei de ghidaj. se recomandă ca din când în când. Evacuarea apei din puţuri După metoda de evacuare a apei din puţurile forate. injectorul se introduce la început la adâncimea la care numai jumătate din lungimea conductei de aer să fie în apă. Pentru a se evita execuţia manuală a terasamentelor colectorului în zona de lăngă căminul de vizitare. adică să se micşoreze debitul pompei şi apoi să se mărească brusc. 5. puţuri sifonate şi puţuri autodeversante. Instalaţia de aer lift se alege în funcţie de diametrul coloanei filtrante.1. pentru acelaşi motiv. Desnisiparea se face cu pompa de aer comprimat Mamuth. se disting trei scheme de evacuare: puţuri cu pompare individuală. vane de închidere şi apometre. de nivelul hidrostatic şi de debitul drenului. se prezintă un tip de cămin folosit la diferite scheme de drenaj vertical. faţă de nivelul hidrostatic) şi se începe pomparea. Căminul de vizitare Căminul de vizitare se amplasează la partea superioară a drenului forat. partea inferioară a tubului de aspiraţie a pompei de aer comprimat este bine să intre în dreptul filtrului pe toată lungimea lui.1. Căminul de vizitare se execută din prefabricate de beton simplu pentru diametrul de 1 m şi din prefabricate de beton armat sau din beton turnat pe loc pentru diametre mai mari. La execuţia căminelor se va ţine seama de STAS 2448-82. pomparea să se facă prin şocuri. De asemenea.5 m sub fundul colectorului spre a se creea un spaţiu pentru reţinerea nisipului antrenat prin captare. Construcţia căminului este tipizată. Pentru o mai bună desnisipare. Diametrul căminului variază în funcţie de diametrul colectoarelor între 1 şi 2 m. în timpul exploatării şi după o perioadă de stagnare în exploatarea forajului. Fundul căminului se amplasează cu cca. 0. 5. Prin aceasta. Pe măsură ce apa se limpezeşte. nisipul din stratul acvifer se desprinde pe o rază mare. drenul se va fora după execuţia colectorului şi a căminului. Pentru realizarea desnisipării.1. iar cealaltă jumătate deasupra ei (coeficient de cufundare = 2.1. Evacuarea apei la puţurile cu pompare .5. 5.5. care va constitui capătul superior al găurii de forare a drenului.Operaţiunea se face periodic: la darea în folosinţă.4.

5. când este autodescărcător. Pompele centrifuge cu ax orizontal sunt: .1.15.3. 5. 5. . Evacuarea apei la puţurile autodeversante Evacuarea gravitaţională a apei este prevăzută printr-un canal deschis (Fig. astfel că se poate monta la puţuri tubate cu coloane de minimum 200 mm. iar schema de evacuare în emisar este prezentată în fig.5. Particularitatea acestei scheme constă în faptul că necesită canale sau colectoare adânci la care nivelul apei să se situeze sub denivelarea maximă (sub nivelul minim) din puţurile forate. de unde este evacuată în emisar.pompe monoetajate tip . Controlul calităţii lucrărilor Verificarea drenului vertical (care are coloana tubată la zi. Pompele se montează pe o fundaţie de beton rezistentă care să nu trepideze.16) sau colector închis (Fig.14.pompe centrifuge multietajate tip . Tipul pompelor utilizate sunt funcţie de condiţiile specifice ale drenului.Lotru-Cerna-Criş" cu debite de 3-450 mc/h la presiune de 55 m coloană de apă. iar când nu este posibil se aşează sub ultimul filtru în care caz piesa de fund este mai adâncă. 5.5. beneficiarul trebuie să pretindă o pompare (când drenul este prevăzut cu pompă). Diametrul cel mai mare al pompei este de 186 mm. Sorbul pompelor se fixează de regulă numai deasupra filtrului sau între filtre.. 5.17). 5. ori descărcarea acestuia într-un canal deschis sau cămin de vizitare. 5.2. şi care să fie cu 10-20 cm mai ridicată decât radierul cabinei pompei.1.Fiecare puţ de drenaj este echipat cu câte o pompă..Sadu" cu debite de 5-40 mc/h şi presiune de 8-180 m coloană de apă.înainte de predarea drenului. în zona cu coloană plină. prevăzută cu capac cu dispozitiv de închidere cu cheie specială) se face astfel: . De obicei sunt folosite pompele submersibile cu una sau mai multe trepte de pompare funcţie de înălţimea de refulare. în puţul colector central se instalează o staţie de pompare care creează vacuum în conducta de sifonare a grupului de puţuri şi evacuează apa direct în emisar (Fig. Prin scurgere liberă. .Hebbe" pentru debite 5-40 mc/h şi presiune de 15-159 m coloană de apă.2. Pompele submersibile tip . apa din aceste colectoare ajunge la o staţie de pompare.. În nici un caz sorbul pompei nu se amplasează în dreptul filtrului.). Evacuarea apei la puţurile cu sifonare Această schemă prevede grupuri de puţuri de drenaj din care apa se extrage şi se evacuează prin sifonare.

. Corespunzător lucrărilor aferente execuţiei drenajului. zonele cimentate sau izolate şi materialul folosit la izolare. .analiza fizico-chimică a apei. la forajul uscat sau diametrele de sapă. În schiţă şi în text.3. . Dacă la reluarea funcţionării drenului. 42 din 3 mai 1984. .procesul verbal cu caracteristici hidraulice ale stratului acvifer cu debitul corespunzător pentru cel puţin o denivelare (indicat pentru 3 denivelări). apa curge tulbure. materialul din care sunt confecţionate.procesul verbal de amplasare al forajului. unităţile constructoare sunt obligate să asigure condiţii care să prevină accidentele de muncă. . NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN EXECUŢIA DRENAJULUI Normele de protecţia muncii în execuţia drenajului sunt reglementate prin Ordinul nr. felul materialului de umplutură. 5. . o dată cu procesul verbal de recepţie. [top] 6. . la forajul hidraulic.coloanele de lucru folosite în execuţie (adâncimea de tubare şi diametrele lor).constructorul va preda beneficiarului. În acest scop sunt obligate: . trebuie să se indice dimensiunile coloanelor tubate (diametrul şi cota de tubare). consemnându-se în procesul verbal de recepţie. al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. interceptată de foraj (la foraje executate în sistem hidraulic se adaugă şi diagrama carotajului electric).procesul verbal de tubare a coloanelor şi filtrelor definitive.rezultatele analizelor granulometrice înscrise în curbele granulometrice ale straturilor traversate..studiul hidrogeologic preliminar şi proiectul de execuţie al drenului. documentaţiile care completează dosarul tehnic al drenajului. înseamnă că desnisiparea nu s-a făcut suficient sau că drenul are o deficienţă constructivă în alegerea filtrelor. cantitatea şi dimensiunile pietrişului mărgăritar. .proces verbal de recepţie. . la pompările experimentale şi numărul de ore de pompare pentru desnisipare.funcţionarea drenului se va face cu întreruperi de o jumătate de oră. Dosarul tehnic de verificare a unui puţ de drenaj va cuprinde următoarele piese: . . tipul de filtre.coloana litologică.cantitatea de apă debitată de puţul de drenaj se va urmări de către executant şi beneficiar în timpul pompărilor pentru proba de debit.

ar putea periclita siguranţa în exploatare.să nu modifice. soluţiile tehnice din proiectele de execuţie.5 ori latura mică a bazei. precum şi materialul corespunzător de propagandă. prin frânare pe terenuri orizontale şi prin frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă. conform normativelor în vigoare. .2. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau de descărcare a mijloacelor de transport. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau descărcare.cel puţin o dată pe an .să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţă tehnică în scopul rezolvării problemelor de protecţia muncii pentru lucrări neprevăzute sau de o mai mare dificultate. acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate.să asigure echipamentele. Se interzice amplasarea de depozite sau stive de materiale la o distanţă mai mică faţă de marginea unei săpături. care veghează şi îndrumă la respectarea normelor.să organizeze controlul aplicării măsurilor de protecţia muncii pe şantiere. Operaţiile de încărcare. descărcare. ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune.să controleze ca tot personalul muncitor din şantier să poarte echipamentul de protecţie normat. Înălţimea stivelor va fi de 1. fără acordul prealabil al proiectantului. . transport. precum şi a maiştrilor şi şefilor de echipă.. descărcare şi transport. să facă propuneri de îmbunătăţire şi dacă este cazul.5 m pentru LEA peste 35 kV. La execuţia lucrărilor în zona LEA peste un kV. făţă de elementele sub tensiune. . Se interzice folosirea tinerilor sub 16 ani la efectuarea operaţiilor manuale de încărcare. iar punctele de lucru să asigure truse sanitare de prim ajutor. a sarcinii sau a altor mijloace folosite la lucrări. . conform dispoziţiilor în vigoare. .să controleze modul în care se fac pe şantier instructajele de protecţie a muncii şi să organizeze reinstruirea de câte ori este nevoie (cel puţin o dată la 6 luni). care pot afecta rezistenţa. . Această înălţime va putea fi depăşită dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare. numit prin decizie. să ia măsuri pentru înlăturarea deficienţelor şi stabilirii răspunderilor.să organizeze . dispozitivele şi elementele tipizate de protecţie a muncii. să nu se apropie la distanţe. asigurând documentaţia tehnică necesară. manipulare şi depozitare se vor executa numai de muncitori instruiţi special în acest scop şi sub supravegherea unui conducător al formaţiei de lucru. privind cunoştinţele de protecţie a muncii. să facă obiecţii la documentaţia tehnico-economică. vor fi astfel amplasate încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora. . .testarea. a cadrelor tehnice cu pregătire superioară sau medie. stabilitatea sau măsurile de protecţie a muncii prevăzute în proiect şi care.să examineze documentaţia tehnico-economică a lucrărilor de construcţii-montaj ce le revin spre execuţie şi din punct de vedere al protecţiei muncii. mai mici decât: . utilaje de construcţii. . decât cea egală cu adâncimea acesteia.să organizeze pe şantier un punct sanitar. ivite la executarea lucrărilor.

0 m pentru LEA cu tensiuni de 35-220 kV. se frânează şi se iau toate măsurile de asigurare. . .la defectarea maşinii se va opri motorul. efectuându-se lucrările de întreţinere şi reparaţii curente.6.la pozarea filtrelor din fibre de sticlă (vată. împâslitură). .se verifică zilnic starea tehnică. fiind interzisă repararea sau curăţirea cupelor cu dispozitivul suspendat..şanţurile nu se vor săpa noaptea decât dacă frontul de lucru este iluminat corespunzător.0 m pentru LEA de 400 kV. [top] . se aduc toate manetele la zero.4. . . acesta va fi scos din şanţ şi rezemat pe teren. Pentru lucrul cu maşinile de drenaj (săpătoarele de şanţuri): . . iar traseul marcat vizibil.mecanicul de utilaj nu va începe lucrul decât după ce va da semnalul de avertizare sonor şi se va convinge că lucrătorii şi-au ocupat posturile de lucru (la maşinile de drenaj). locurile fiind marcate cu tăbliţe avertizoare. muncitorii vor purta mănuşi şi ochelari de protecţie. Dacă defecţiunea s-a produs la dispozitivul cu cupe.mecanicul de utilaj va fi informat de existenţa construcţiilor subterane.