Def : Unda mecanica reprezinta forma de propagare a perturbatiei im mediu.

Forma - unde plane - unde sferice Foarte important : Unda constituie transport de energie.Propagarea se face cu o anumita intarziere (nu se transmite instantaneu) II.
a)

unde intr-un mediu unidimensional Unde transversale (oscilatia se produce perpendicular pe directia de propagare) Vt = √ T / μ ; μ=m/l t = tensiunea ; μ=masa unitatii de lungime

b) Unde longitudinale Ve = √ E / φ E – unde de elasticitate ; φ – densitate Fenomenul de propagare depinde de sursa prin FRECVENTA si de mediu prin VITEZA. • viteza de propagare depinde de natura mediului Mediu omogen si izotrop Pentru mediu omogen unda se propaga cu viteza constanta. In acest mediu unda se propaga identic dupa toate directile. II. Suprafata de unda. Front de unda Def : Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza. Def : Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a ajuns la un moment dat. Unde - plane - sferice

Referat.clopotel.ro

ro .clopotel. Explicatie : Fiecare punct al frontului de unda constituie sursa secundara de la care perturbarea continua. Se considera o cuva cu mercur. Def. a) Consideram deschiderea fantei mai mare decat lungimea de unda. Obs. La suprafata de separare a 2 medii pot aparea fenomene specifice : Referat.Principiul lui huggens Experiment. b) d ~2 In acest caz in compartimentul 2 se inregis – treaza unde in intreg mediul ca si cand paravanul nu ar exista. d>λ λ-distanta dintre doua maxime consecutive  in compartimentul 2 se inregistreaza perturbatii doar in conul cu varful in sursa si laturile delimitate la deschidere. : Sursele secundare inlocuiesc sursa principala. : Difractia este fenomenul de ocolire aparenta a obstacolelor de catre unde. Obs.

Consideram o unda plana care intalneste suprafata de separare a 2 medii. In functie de natura suprafetei de separare . Consideram : 2 medii separate printr-o suprafata plana. 2) Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie. cu schimbarea directiei de propagare.comuna I I`B = I I`A I A = I`B = V • t I = I` Legile reflexiei : 1) Incidenta normala si reflectata se gasesc in acelasi plan.ro .lat. 1) Reflexia undelor Definitie : intoarcerea undelor in mediul de provenienta. r  < de referinta Δ IBI` = Δ IAI` I I` . fenomenele pot avea loc separat sau simultan.Viteza de propagare a undei in acelasi mediu este aceeasi. Obs.unda se poate intoarce in mediul de provenienta cu schimbarea directiei de propagare.clopotel. Referat. Deosebiri : 1) unda incidenta (inainte de reflexie) 2) unda reflectata (dupa reflexie) i < de incidenta . 2) unda poate patrunde prin suprafata in celalalt mediu tot cu schimbarea directiei de propagare.

clopotel. sin i / sin r = V1 / V2 =n21 2) Raportul dintre sinusul < de incidenta si sinusul < de refractie este o constanta. Consideram : suprafata de separare a 2 medii caracterizate prin indicii de refractie diferiti (n1.n2).Unda va avea viteze diferite de propagare in cele 2 medii. n21 = n2/n1 Δφ = 2π / λ • Δx . si este egal cu indicele de refractie relativ al mediului 2 fata de primul mediu. Legi : 1) Unda incidenta.Refractia undelor Definitie : Fenomenul de patrundere a undei in alt mediu cu schimbarea directiei de propagare. 2π / λ = K y = Asin2π (t/T – x/λ) Referat. normala si refractata se gasesc in acelasi plan.ro .

Propagarea undelor apare aproape in toate domeniile fizicii.ducand la oscilatii in jurul pozitiei de echilibru.mici obiecte care plutesc cum ar fi dopurile de pluta. Tipuri de unde Putem distinge mai multe tipuri de unde .Dar deoarece campurile magnetic si electric sunt perpendiculare pe directia de propagare. se va propaga o unda transversala de-a lungul corzii. Observam ca mediul insusi nu se misca ca un intreg odata cu propagare undei. Elasticitatea este cea care da nastere la forte de restabilire asupra oricarei portiuni de mediu deplasata din pozitia sa de echilibru. Daca miscarle particulelor materiale care transmit unda sunt perpendiculare pe directia de propagare a undei avem o unda transversala.ro . Aceasta perturbatie sau unda se propaga deci prin mediu. se va propaga o unda longitudinala de-a lungul Referat. Daca insa miscarea particulelor care transporta o unda mecanica are loc inainte si inapoi de-a lungul directiei de propagare. Cu toate aceste undele de apa se misca progresiv dea lungul apei. diferitele portiuni ale mediului oscileaza doar pe distante limitate. Nu avem insa nevoie de un astfel de mediu pentru a transmite undele electromagnetice.transferand astfel energie acestora. Toate mediile materiale. apa. Energia undelor este energia cinetica si potentiala a substantei insa transmiterea energiei se face prin trecerea ei de la o portiune de substanta la cea vecina.Perturbatia se misca de-a lungul corzii insa particulele corzii vibreaza perpendicular pe directia de propagare a perturbatiei. unde radio sau unde electromagnetice. Propagarea unei perturbatii într-un mediu elastic.inainte si inapoi. cand o coarda verticala 919m123j sub tensiune este pusa sa oscileze inainte si inapoi la un capat. Suntem cu totii familiarizati cu undele pe apa. arata ca miscarea reala a diferitelor portiuni de apa este usor in sus sau in jos.clopotel. avem atunci o unda longitudinala. undele de lumina sunt si ele unde transversale. Energia poate fi transmisa pe distante considerabile prin intermediul miscarii ondulatorii. inclusiv de exemplu.MECANICE 1. Este necesara existenta unui mediu material pentru a transmite undele mecanice. Undele mecanice isi au originea in deplasarea unei anumite portiuni dintr-un mediu elastic de la pozitia sa normala.lumina de exemplu trece liber prin spatiul vid dintre stele. Perturbatia care se propaga nu este o miscare de substana ci un camp electromagnetic .nu printr-o miscare la distanta mare a substantei insasi.inertia este aceea care ne spune cum aceasta portiune deplasata de mediu va raspunde la aceste forte de reestabilire. perturbatia se transmite de la un strat vecin. De exemplu in cazul undelor pe apa.considerand modul in care miscarile particulelor de substanta sunt corelate cu directia de propagare a undelor insesi. daca un resort vertical sub tensiune este pus sa oscileze in sus si in jos la un capat. Exista de asemenea unde sonore. Acesti doi factori determina impreuna viteza undelor. Proprietatile mediului care determina viteza unei unde prin acel mediu sunt inertia si elasticitatea sa. Undele mecanice sunt caracterizate prin transportul de energie prin substanta datorita miscarii unei perturbatii in acea substanta fara vreo miscare de ansamblu a substantei insasi. Atunci cand ele ating obiecte care plutesc le pun in miscare. aerul sau otelul poseda aceste proprietati si pot transmite astfel de unde mecanice. precum si unde luminoase. De exemplu . Unda elastica. Datorita proprietatilor elastice ale mediului.De exemplu. Undele de lumina nu sunt unde mecanice.

Aici perturbatia se propaga in toate directiile de la o sursa puntiforma de unde. Referat. bi-.este pur si simplu rezultanta elongatiilor pe care le-ar produce fiecare unda individuala. directia de propagare este intotdeuna perpendiculara pe frontul de unda.indepent una de alta.clopotel. Fiecare particula ramane in repaus pana o atinge perturbatia. si tridimensionale. Undele pot fi clasificate mai departe dupa comportarea unei particule de substanta care transporta unda in timpul propagarii undei. Undele care se misca de-a lungul corzii sau resortului ca in figura sunt unidimensionale.Acest proces de compunere vectoriala a elongatiilor unei particule se cheama suprapunere(superpozitie)de exemplu undele radio de diferite frecvente trec prin antena de radio. De exemplu putem produce o perturbatie sau o unda singulara care sa se propage pe o sfoara intinsa . Pentru o unda periodica putem generaliza ideea trasand suprafete ale caror puncte se afla in aceeasi faza a miscarii. Principiul suprapunerii Este un fapt experimental ca pentru multe tipuri de unde.fronturile de unda sferice au o curbura foarte mica si pe o regiune limitata ele pot fi adesea privite ca plane. Apoi se misca un timp scurt si in sfarsit ramane iarasi in repaus. Apoi se pot trasa suprafete analoage pentru perturbatiile urmatoare. Unele unde nu sunt nici pur longitudinale nici pur transversale.Cu toate acestea noi putem totusi ascula o anumita statie.prin actiunea suprapusa a tuturor acestor unde sunt foarte complecsi.Fronturile dse unda sunt sfere. Fronturile de unda pot avea mai multe forme. Aceste suprafete se cheama fronturi de unda. cat si inainte si inapoi.semnalul pe care il receptionam de la aceasta statie fiind in principiu. O linie perpendiculara pe fronturile de unda . Sa consideram o perturbatie tridimensionala.ro .intr-un sunet putem asculta notele emise de instrumentele individuale dintr-o orchestra.desi unda sonora care ajunge la urechile noastre de la intreaga orchestra este foarte complexa. Undele de suprafata sau ondulatiile de pe apa. dupa numarul de dimensiuni in care ele propaga energia. atunci cand se propaga undele pe apa.acelasi ca cel pe care l-am receptiona. Daca miscarea noastra este periodica atunci vom produce un tren periodic de unde in care fiecare particula a sforii are o miscare periodica. Putem duce o suprafata prin toate punctele care sufera o aceeasi perturbatie la un moment dat. Spirele vor vibra inainte si inapoi in directia in care se propaga perturbatia de-a lungul corzii. Daca perturbatiile se propaga intr-o singura directie undele se numesc unde plane.Departe de sursa. care indica directia de propagare a undelor se numeste raza. descriind traiectorii eliptice. Undele pot fi clasificate de asemenea in unde uni-. Daca continuam sa miscam capatul sforii inainte si inapoi se produce un tren de unde care se propaga de-a lungul sforii. Pentru undele din medii deormabile principiul suprapunerii(superpozitiei) este valabil ori de cate ori relatia matematica dintre deformatie si forta elastica este o simpla proportionalitate. O astfel de relatie este exprimata matematic printr-o ecuatie liniara.daca toate celelalte statii ar inceta emisia.curentii electrici produsi in antena.doua sau mai multe unde se pot propaga prin acelasi spatiu. Cel mai simplu caz particular al unei unde periodice este o unda armonica simpla care pune fiecare particula intr-o miscare armonica simpla.resortului. Pentru undele electromagnetice principiul suprapunerii este valabil din cauza ca relatiile matematice dintre campul electric si cel magnetic sunt liniare.aplicand o singura deplasare lateral la capatul ei.iar razele sunt linii radiale care pleaca din sursa punctiforma in toate directiile.Faptul ca undele actioneaza independent una de alta inseamna ca elongatia unei particule la un moment dat. Undele sonore sau undele luminoase care sunt emise radial de la o mica sursa sunt tridimensionale. Un alt caz simplu este cel al undelor sferice.Analog.De exemplu in cazul undelor pe suprafata apei particulele de apa se misca atat in sus si in jos. Daca mediul este omogen si izotrop. produse prin caderea unui obiect sunt unde bidimensionale.

Adica daca ϕ este foarte mic.Daca ϕ este 0. Sa gasim acum unda rezultanta care in ipoteza ca se produce suprapunerea este egala cu suma ecuatiilor sau y=y1+y2= ym sin(Kx-ω t-ϕ )+ sin(Kx-ω t). Unde ω =2π /T. cele doua unde vor da nastere la doua miscari armonice simple avand o diferenta de timp constanta ϕ /ω .ro . asa numita integrala Fourier. De exemplu daca y(t) reprezinta miscarea unei surse de unde avand o perioada T . dupa cum a aratat matematicianul francez J. cos ϕ /2 este ≅ cos 0=1. cum este o perturbatie. Prin urmare orice miscare a unei surse de unde poate fi reprezentata cu ajutorul miscarii armonice simple. Fourier (1768-1830) tot ceea ce este necesar pentru a construi cea mai generala forma a unei unde periodice sunt undele armonice. Interferenta undelor Interferenta se refera la efectele fizice ale suprapunerii a doua sau mai multe trenuri de unde. In aceasta consta importanta miscarii armonice simple si a undelor armonice simple. Aceasta ne da o privire asupra semnificatiei diferentei de faza ϕ .Daca miscarea nu este periodica. le vom gasi deplasate una fata de alta de-a lungul axei x cu o distanta constanta ϕ /k. suma se inlocuieste cu o integrala. Din formula trigonometrica pentru suma sinusurilor a doua unghiuri SinB+sinC= 2 sin (B+C)/2cos (C-B)/2 obtinem Y=ym [2 sin (kx-ω t-ϕ /2) cosϕ /2] Y=(2 ym cosϕ /2) sin(kx-ω t-ϕ /2) Unda rezultanta corespunde unei noi unde avand aceeasi frecventa dar cu amplitudine 2ymcos ϕ /2. putem descompune pe y(t) dupa cum urmeaza: Y(t)=A0+A1sin ω t+A2sin 2ω t+A3sin 3ω t+……. Fourier a aratat ca orice miscare periodica a unei particule poate fi reprezentata ca o combinatie a miscarilor armonice simple. In adevar. Ecuatiile celor doua unde vor fi: Y1=ym sin(Kx-ω t-ϕ ) si Y2= ym sin(Kx-ω t) Putem retranscrie prima ecuatie sub doua forme echivalente: Y1=ym sin[k(x-ϕ /k)-ω t] sau Y1=ym sin[xk-ω (t+ϕ /ω )] Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca luam un „instantaneu” al celor doua unde la un moment t. Daca ϕ este foarte mic (in comparatie cu 1800). nu este o surpriza ca undele insasi pot fi analizate ca fiind combinatii de unde armonice simple. el face posibil sa analizam o miscare ondulatorie complicata ca o combinatie de unde simple. Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca ne-am aseza in orice punct x. acolo unde este valabil. Deoarece miscarea sursei genereaza undele. Aceasta expresie se cheama serie Fourier .Sa considera doua unde de frecvente si amplitudini egale care se propaga cu aceeasi viteza pe aceeasi directie (+x) dar cu o diferenta de faza ϕ intre ele. amplitudinea rezultanta va fi apropiata de 2ym. cele doua unde au peste Referat. Coeficientii A si B sunt constante care au valori bine definite pentru orice miscare periodica particularay(t).clopotel.+B1cosω t+B2cos 2ω t+B3cos 3ω t+…….Importanta principiului suprapunerii din punct de vedere fizic este aceeaq ca.

Diferenta de drum este ϕ /k sau ( ϕ /2π )λ .3λ etc. numite ventre. . functiile de unda care descriu propagarea undei progresive si a undei regresive sunt: f1(t–x/v) = A·sin [ω ·(t–x/v)] = A·sin(ω ·t–k·x) f2(t+x/v) = A·sin [ω ·(t+x/v)+π ] = A·sin(ω ·t+k·x+π ) (2) unde k=ω /v=2π /λ este numarul de unda. λ . Se spune atunci ca undele interfera constructiv. dar distribuita in spatiu dupa relatia A(x) = 2·A·sin(k·x). Daca ϕ este apropiat de 1800. satisfac conditia: A(x)= ± 2·A. Unde stationare Undele transversale (particulele mediului oscileaza perpendicular pe directia de propagere) sunt posibile numai in mediile solide elastice.2.3.2λ . adica k·x=(2n+1)π /2 sau xventru = (2n+1) λ /4 n = 1. cele doua unde interfera constructiv.tot aceeasi faza.astfel incat ϕ =0 .ϕ =π .Creasta unei unde corespunde cu creasta celeilalte si analog pentru vai.3.Pentru diferente de drum de 1/2 λ . care satisfac conditia: A(x)=0.4π etc.Daca diferenta de drum este 0. Interferenta acestor unde va da nastere in coarda unor unde numite unde stationare descrise de ecuatia: F=f1+f2 =2·A·cos(k·x+π /2)·sin(ω ·t+π /2) =2·A·sin(k·x)·cos(ω ·t) (3) Aceasta ecuatie reprezinta ecuatia undelor stationare sau a modurilor de vibratie intr-o coarda. In cazul corzilor (fire elastice cu sectiune constanta) viteza frontului de unda in coarda supusa unei tensiuni mecanice T si avind o densitate liniara µ = m/L este: v = (T/µ )1/2 (1) In coarda se propaga in sens direct unde progresive. efectele de interferenta se obtin cu trenuri de unde care sunt generate de aceeasi sursa(sau de surse care au o diferenta de faza fixa intre ele) dar care parcurg drumuri diferite pana la punctul de interferenta. Conform acestei ecuatii fiecare punct al mediului executa o oscilatie de amplitudine constanta in timp.5/2 λ . La capete. 3π . iar lungimea corzii si lungimea de unda λ vor fi legate prin relatia de discretizare (cuantificare) a luiTaylor: L = n·λ n /2 λ n=2·L/n n = 1.2. Daca ϕ este exact 1800 creasta unei unde corespunde exact vaii celeilalte. 5π si undele interfera distructiv. 3/2 λ . adica k·x = n·π de unde se obtine: xnod = n·π /k = n·π /[2π /λ ] = n·λ /2 n = 1.… (5) Energia undelor stationare ramine localizata.ro . amplitudinea rezultanta va fi aproape 0. Diferenta de faza ϕ dintre undele care ajung intr-un punct poate fi calculata afland diferenta dintre drumurile parcurse de ele de la sursa pana la punctul de interferenta.2.… (4) Valorile de amplitudine maxima.3. In practica. 2π .Adica pentru ϕ ≅ 1800 cos ϕ /2 ≅ cos 900=0. Valorile minime ale amplitudinii se obtin in anumite puncte numite noduri. Amplitudinea rezultanta este egala cu dublul amplitudinii unei singure unde. deoarece coarda este fixa. pe de alta parte. Se spune atunci ca undele interfera distructiv. vor exista noduri. teoretic.clopotel. prin noduri. Pentru oscilatii armonice. iar in sens invers unde regresive. neputindu-se transmite.… (6) Referat.

ro . In figurile alaturate se compun doua unde avand aceeasi amplitudine dar avand frecvente in raportul 3:1 . in care elongatiile in fiecare moment sunt reprezentate de o curba sinusoidala. avand aceeasi frecventa si viteza. Modelul undei plane. timpanul urechii noastre va vibra in modul reprezentat de rezultanta din fiecare caz. Frecventele pentru care coarda vibreaza in regim stationar alcatuiesc un spectru discret de valori proprii de vibratie al corzii. Daca undele rezultante reprezinta lumina vizibila ochii nostri vor avea aceeasi senzatie a unui amestec de doua culori indiferent de diferenta de faza a componentelor. indiferent de diferenta lor de faza. Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a ajuns la un moment dat. Osciloscopul cu raze catodice ne ofera cea mai simpla cale de a observa cum pot fi sintetizate si analizate undele complexe intermenii undelor armonice simple. Daca acestea sunt une sonore. rezulta ca undele stationare. Prin extensie. pot avea numai anumite frecvente. pentru orice fenomen care se repeta în spatiu. ori distanta dintre doua puncte din spatiu între care defazajul relativ al oscilatiilor este de 2π radiani. 2. etc.clopotel. În fizica. Am observat ca suprapunerea unui numar de astfel de unde.2. diferenta de faza variaza de la a la b si vedem cum variatia diferentei de faza poate da o rezultanta de diferite forme.) si undele mecanice (sunetele. sau modurile de vibratie ale corzii. dar amplitudini si faze arbitrare rezulta din nou o unda e acest tip simplu. dar noi vom auzi si interpreta acestea ca cele doua frecvente initial. undele seismice. ν 1. Tinind cont de viteza undelor transmise prin coarda. Moduri de vibratie intr-o coarda de lungime L. etc. Intr-o unda complexa miscarea unei particule nu mai este o miscare armonica simpla si forma undei nu mai este o curba sinusoidala. perioada Referat. Acestea impreuna formeaza modurile de vibratie ale corzii si sunt ilustrate in figura 1.3. undele radio.… (7) Pentru n=1 se obtine frecventa fundamentala. lungimea de unda este un parametru de baza al oricarui fenomen ondulatoriu (unda) care se propaga în spatiu si anume reprezinta distanta parcursa de unda pe durata unei oscilatii. Daca insa suprapunem unde care au frecvente diferite unda rezultanta a fi complexa. Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza. cuantificate prin relatia: ν n = v/λ n = (n/2L)(T/µ )1/2 n = 1. Astfel de fenomene pot fi de exemplu undele electromagnetice (lumina.Figura 1. sau rezonantele. Unde complexe Undele pe care le-am considerat pana acum au fost de tip armonic simplu. careia ii corespunde modul fundamental de vibratie (armonica fundamentala) iar pentru celelalte valori ale lui n se obtin armonicele superioare.).

deschidere) de dimesiuni comparabile cu lungimea de unda. in sensul ca in acest punct se repeta identic fenomenele din origine. Referat.ro . prin acest efect nu apar unde inverse. iar indicatorul care se are in vedere aici este raportul dintre dimensiunile deschiderii si lungimea de unda. Sursa punctiforma din O produce intr-un mediu omogen si izotrop unde sferice. De aceea. T = perioada undei. Reflexia si refractia undelor Undele care se genereaza permanent de catre punctele mediului se numesc unde secundare sau elementare. lq132h5469kqqu Principiul lui Huygens afirma o echivalenta intre originea undei si orice punct atins de unda. prin definitia metrului) si doar putin mai mica în aer. inversa perioadei temporale. lungimea de unda este cea mai mica marime λ care îndeplineste relatia u(x) = u(x + kλ) unde u este parametrul oscilant al undei (de exemplu intensitatea cîmpului electric în cazul unei unde electromagnetice. In cazul unui obstacol de tip „perete cu o deschidere (apertura)“. receptorul si mediul de propagare sînt în repaus relativ. Frontul si razele undei in momentul atingerii obstacolului sufera discontinuitati.792. c = viteza de propagare a undei în mediul respectiv. ramanand in stare activa doar punc-tele de pe frontul de unda cel mai avansat. atunci distanta la care functia îsi repeta valorile se numeste lungime de unda. ci numai unde progre-sive. daca o functie sinusoidala are ca argumentpozitia în spatiu. Daca o unda elastica in propagare intalneste un obstacol (perete. în cazul luminii. În cazul undelor sonore propagate în aer c este 343 m/s la temperatura de 20°C. atunci unda se propaga mai departe ocolind obstacolul prin schimbarea directiei. În cazul luminii c este 299. paravan. frecventa undei este constanta. si se propaga in sensul indepartarii de sursa fizica initiala.). Lungimea de unda are un sens bine definit numai în cazul unei unde monocromatice. cu exceptia celor ale deschiderii insasi. Principiul lui Huygens este valabil atat pentru undele elastice. De exemplu. În timp ce lungimea de unda depinde de mediul în care se propaga unda. Trebuie precizat ca formula anterioara este riguros exacta numai în cazul undelor plane care se propaga într-un mediu omogen. iar suprafata de unda S2 reprezinta punctele de tangenta ale acestor unde secundare. Altfel spus. x este pozitia de-a lungul directiei de propagare a undei. presiunea instantanee locala a mediului în cazul undelor sonore.de repetare se poate numi lungime de unda. în precizarea parametrilor undei se prefera adesea frecventa acesteia. cel putin în cazul în care sursa.458 m/s în vid (valoare exacta. f = frecventa undei. 3. Lungimea de unda este legata de viteza de propagare a undei respective si de frecventa ei prin relatia unde simbolurile reprezinta: λ = lungimea de unda. O imagine a acestui mecanism este reprezentata in figura. De exemplu în matematica. exista conventia de a considera ca toate lungimile de unda se refera la propagarea în vid. etc. cladire. iar k este un numar întreg. copac. adica de o singura frecventa si ale carei oscilatii se repeta la infinit. Daca totusi o unda este descrisa prin lungimea de unda a oscilatiilor sale. trebuie precizat sau convenit mediul de propagare. În acest caz idealizat.clopotel. Punctele de pe supra-fata de unda S1 produc la randul lor unde sferice secundare. cat si pentru cele electromagnetice. Se admite ca absenta undelor inverse se datoreaza unei interferente a undelor elementare prin care in punctele din spatele frontului oscilatiile se distrug reci-proc. principiul lui Huygens permite aflarea frontului de unda pentru toate punctele.

cu dimensiunile de ordinul metrilor. este legata de dificultatea faptului ca lungimile de unda ale luminii sunt foarte mici. stalpi.Fenomenul de ocolire aparenta a unui obstacol de catre unda elastica se numeste difractie. si 20. Diapazonul este pus in stare de vibratie prin lovire. De exemplu. care confirma natura ondulatorie a acesteia. Sunetul in aer are frecventa audibila cuprinsa intre 20 Hz. iar lungimea de unda intre 1.Sa considera doua unde de frecvente si amplitudini egale care se propaga cu aceeasi viteza pe aceeasi directie (+x) dar cu o diferenta de faza j intre ele. 4. Din aceste date rezulta ca pe obstacole ca usi. in compartimentul din dreapta apar doua fenomene ondulatorii: difractia si interferenta undelor secundare. In acest caz. Difractia este un fenomen fizic tipic ondulatoriu si deosebit de important in fizica. in toata regiunea umbrei geometrice din afara conului dus din varful S. viteza de propagare de 340 m/s. iar in locul orificiului se plaseaza un obstacol.ro . Teoria completa a difractiei se face de regula la studiul undelor electromag-netice si in particular la difractia luminii. astfel incat acul atasat unuia din brate prin vibratie devine sursa de unde elastice. daca avem in vedere ideea dupa care particulele elementare au si proprietati ondulatorii (modelul corpuscul-unda). Daca in peretele despartitor se practica doua orificii identice si simetrice fata de dreapta SO. se produce difractia. ceea ce explica audibilitatea sunetului in spatele acestor obstacole. ferestre. lungimea de unda in aer este de 34 cm. Un fenomen important produs de lumina. Receptarea in linie dreapta a sunetului nu este posibila deoarece obstacolele solide (ziduri. este fenomenul difractiei luminii. se poate spune ca unda ajunsa in punctul O isi schimba directia de propagare. Acelasi fenomen se obtine daca lipseste peretele despartitor.. Dimensiunea orificiului este comparabila cu lungimea de unda a undelor de suprafata care se produc. daca privim printr-un fulg de pasare sau printr-o panza de umbrela o sursa luminoasa indepartata. undele secundare se propaga si in spatele orificiului. descoperit in 1665. La frecventa standard de 1000 Hz. Difractia apare ca o consecinta a principiului lui Huygens. cladiri) sunt practic total absorbante pentru sunete.clopotel. holuri. idee aparuta in urma unor fenomene de difractie a acestor particule pe reteaua cristalina a corpului solid. Grimaldi. Formal. Efectul prezentat se poate generaliza in sensul ca orice obstacol solid de dimensiuni apropiate lungimii de unda ocoleste obstacolul. si anume in jur de 1mm. se obtine echivalentul dispozitivului Young din optica. Se constata ca undele se propaga in compartimentul din dreapta si in spatele orificiului. inseparabil de fenomenul de interferenta.000 Hz.. Ecuatiile celor doua unde vor fi: Y1=ym sin(Kx-wt-j ) si Y2= ym sin(Kx-wt) Putem retranscrie prima ecuatie sub doua forme echivalente: Y1=ym sin[k(x-j/k)-wt] sau Referat. vehicule. Explicatia este continuta in principiul lui Huygens. Frontul undei difractate se construieste cu ajutorul principiului lui Huygens.7 cm si 17 m. Punerea in evidenta si chiar vizualizarea difractiei se poate face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un diapazon prevazut cu un ac vibrator si un vas cu apa. de F. Punerea in evidenta pe cale experimentala a acestui fenomen. Vasul este compus din doua compartimente separate printrun perete prevazut cu un mic orificiu O practicat la nivelul suprafetei lichidului. M. Orificiul O devine sursa secundara de unde identice cu cele produse in S. In acest fel. Natura ne ofera totusi mijloace cu ajutorul carora putem urmari calitativ fenomenul. Interferenta undelor Interferenta se refera la efectele fizice ale suprapunerii a doua sau mai multe trenuri de unde. se observa o serie de irizatii ce se datoreaza fenomenului de difractie.

dar distribuita in spatiu dupa relatia A(x) = 2·A·sin(k·x). Din formula trigonometrica pentru suma sinusurilor a doua unghiuri SinB+sinC= 2 sin (B+C)/2cos (C-B)/2 obtinem Y=ym [2 sin (kx-wt-j/2) cosj/2] Y=(2 ym cosj/2) sin(kx-wt-j/2) Unda rezultanta corespunde unei noi unde avand aceeasi frecventa dar cu amplitudine 2ymcos j/2. Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca neam aseza in orice punct x. 5p si undele interfera distructiv.3l etc. Conform acestei ecuatii fiecare punct al mediului executa o oscilatie de amplitudine constanta in timp. Daca j este apropiat de 1800. Se spune atunci ca undele interfera distructiv. Valorile minime ale amplitudinii se obtin in anumite puncte numite noduri.Pentru diferente de drum de 1/2 l. In cazul corzilor (fire elastice cu sectiune constanta) viteza frontului de unda in coarda supusa unei tensiuni mecanice T si avind o densitate liniara m = m/L este: v = (T/m )1/2 (1) In coarda se propaga in sens direct unde progresive.Creasta unei unde corespunde cu creasta celeilalte si analog pentru vai. iar in sens invers unde regresive.Adica pentru j@1800 cos j/2 @ cos 900=0. satisfac conditia: Referat. l. amplitudinea rezultanta va fi aproape 0. 2p. adica k·x = n·p de unde se obtine: xnod = n·p /k = n·p /[2p /l ] = n·l /2 n = 1. Diferenta de drum este j/k sau ( j/2p)l.ro . Interferenta acestor unde va da nastere in coarda unor unde numite unde stationare descrise de ecuatia: F=f1+f2 =2·A·cos(k·x+p /2)·sin(w ·t+p /2) =2·A·sin(k·x)·cos(w ·t) (3) Aceasta ecuatie reprezinta ecuatia undelor stationare sau a modurilor de vibratie intr-o coarda.astfel incat j=0 .2l.2. Pentru oscilatii armonice. Daca j este foarte mic (in comparatie cu 1800).clopotel.Daca diferenta de drum este 0. Diferenta de faza j dintre undele care ajung intr-un punct poate fi calculata afland diferenta dintre drumurile parcurse de ele de la sursa pana la punctul de interferenta. care satisfac conditia: A(x)=0. cele doua unde interfera constructiv.j=p. 3p. Amplitudinea rezultanta este egala cu dublul amplitudinii unei singure unde. cos j/2 este @ cos 0=1. cele doua unde vor da nastere la doua miscari armonice simple avand o diferenta de timp constanta j/w. Sa gasim acum unda rezultanta care in ipoteza ca se produce suprapunerea este egala cu suma ecuatiilor sau y=y1+y2= ym sin(Kx-wt-j )+ sin(Kx-wt). 3/2 l. In practica. Se spune atunci ca undele interfera constructiv. le vom gasi deplasate una fata de alta de-a lungul axei x cu o distanta constanta j/k. pe de alta parte. efectele de interferenta se obtin cu trenuri de unde care sunt generate de aceeasi sursa(sau de surse care au o diferenta de faza fixa intre ele) dar care parcurg drumuri diferite pana la punctul de interferenta. Aceasta ne da o privire asupra semnificatiei diferentei de faza j.Y1=ym sin[xk-w(t+j/w)] Ecuatiile ne sugereaza faptul ca daca luam un „instantaneu” al celor doua unde la un moment t. cele doua unde au peste tot aceeasi faza.3. Undele transversale (particulele mediului oscileaza perpendicular pe directia de propagere) sunt posibile numai in mediile solide elastice. Daca j este exact 1800creasta unei unde corespunde exact vaii celeilalte.… (4) Valorile de amplitudine maxima. amplitudinea rezultanta va fi apropiata de 2ym.5/2 l. numite ventre.4p etc.Adica daca j este foarte mic. functiile de unda care descriu propagarea undei progresive si a undei regresive sunt: f1(t–x/v) = A·sin [w ·(t–x/v)] = A·sin(w ·t–k·x) f2(t+x/v) = A·sin [w ·(t+x/v)+p ] = A·sin(w ·t+k·x+p ) (2) unde k=w /v=2p /l este numarul de unda.Daca j este 0. .

n acest fel.. adica k·x=(2n+1)p /2 sau xventru = (2n+1) l /4 n = 1. în compartimentul din dreapta apar doua fenomene ondulatorii: difractia si interferenta undelor secundare. Teoria completa a difractiei se face de regula la studiul undelor electromag-netice si în particular la difractia luminii. astfel încât acul atasat unuia din brate prin vibratie devine sursa de unde elastice. Frecventele pentru care coarda vibreaza in regim stationar alcatuiesc un spectru discret de valori proprii de vibratie al corzii. iar în locul orificiului se plaseaza un obstacol.… (5) Energia undelor stationare ramine localizata. Punerea în evidenta si chiar vizualizarea difractiei se poate face cu ajutorul unui dispozitiv format dintr-un diapazon prevazut cu un ac vibrator si un vas cu apa. careia ii corespunde modul fundamental de vibratie (armonica fundamentala) iar pentru celelalte valori ale lui n se obtin armonicele superioare. si 20. deoarece coarda este fixa. Diapazonul este pus în stare de vibratie prin lovire. Daca în peretele despartitor se practica doua orificii identice si simetrice fata de dreapta SO.3. iar lungimea corzii si lungimea de unda l vor fi legate prin relatia de discretizare (cuantificare) a luiTaylor: L = n·ln /2 ln=2·L/n n = 1. se obtine echivalentul dispozitivului Young din optica. teoretic. iar lungimea de unda între 1. se poate spune ca unda ajunsa în punctul O îsi schimba directia de propagare. undele secundare se propaga si în spatele orificiului.ro . cuantificate prin relatia: nn = v/ln = (n/2L)(T/m )1/2 n = 1. La frecventa stand. Explicatia este continuta în principiul lui Huygens. 5. Dimensiunea orificiului este comparabila cu lungimea de unda a undelor de suprafata care se produc. pot avea numai anumite frecvente. sau rezonantele. 000 Hz. Acestea impreuna formeaza modurile de vibratie ale corzii si sunt ilustrate in figura 1.. Se constata ca undele se propaga în compartimentul din dreapta si în spatele orificiului. Vasuleste compus din doua compartimente separate printr-un perete prevazut cu un mic orificiu O practicat la nivelul suprafetei lichidului. La capete. sau modurile de vibratie ale corzii. Referat. Frontul undei difractate se construieste cu ajutorul principiului lui Huygens.3. si anume în jur de 1mm. vor exista noduri. &Icirc.A(x)= ± 2·A. &Icirc.clopotel. prin noduri.Difractia undelor Fenomenul de ocolire aparenta a unui obstacol de catre unda elastica se numeste difractie. 7 cm si 17 m. Efectul prezentat se poate generaliza în sensul ca orice obstacol solid de dimensiuni apropiate lungimii de unda ocoleste obstacolul. neputindu-se transmite. rezulta ca undele stationare.… (7) Pentru n=1 se obtine frecventa fundamentala.. Formal.… (6) Tinind cont de viteza undelor transmise prin coarda.2. n acest caz.3. Acelasi fenomen se obtine daca lipseste peretele despartitor.2. n1. Orificiul O devine sursa secundara de unde identice cu cele produse în S. în toata regiunea umbrei geometrice din afara conului dus din vârful S.2. Sunetul în aer are frecventa audibila cuprinsa între 20 Hz. viteza de propagare de 340 m/s.

In cercetarile de acustica. Ele sunt folosite pentru anciile principalelor instrumente.clopotel. fiindca frecarile transforma energia mecanica in caldura. Aceste limite variaza insa de la persoana la persoana . astfel la aceeasi persoana limita superioara scade cu varsta . si ajungand la ureche produc senzatia auditiva pe care noi o numim sunet. ionizarea aerului care duce la cresterea vitezei. Mentionam numai fluierul lui Galton. Coardele sau strunele : folosite in instrumentele muzicale. Cele mai intrebuintate sunt: diapazoanele. Sub actiunea unui sunet de inaltime data. se numeste prag tactil. vibreaza anumite fibre. Lungimea ei se calculeaza in asa fel incat sa cuprinda un sfert al lungimii de unda. ca sa-i cunoastem frecventa de oscilatie. harfa. iar aceasta cu frecventa . sirenele nu mai au decat o insemnatate istorica. lungind sau scurtand coloana de aer in niste suruburi micrometrice. constanta si caldura specifica a gazelor. mai ales in domeniul audibil. sunt facute de obicei din metal sau din mate de oaie uscate si rasucite. si are o serie de gauri periferice. viteza de propagare va fi E/ρ Factorii care influenteaza viteza de propagare a sunetelor sunt: temperatura. In laboratoare. care. Acustica Vibratiile corpurilor materiale se propaga prin aer( in general prin orice alt gaz). pluta. violoncel. Domeniul lor se limiteaza acum numai la semnalizarile acustice. astfel. si nu are nevoie de o descriere speciala. rumegusul de Referat. contrabas) Tuburile sonore : au aplicatii numeroase la instrumente muzicale: orga sau instrumente de suflat. Intreruperea si deschiderea periodica a curentului. cum sunt vata. al carui frecventa este data de produsul dintre numarul gaurilor si numarul de rotatii pe secunda. Diapazonul se excita prin lovire. Se constata ca frecventa sunetelor este cuprinsa aproximativ intre 16 Hz si 20000 Hz. si sunt facute din bucati intregi de lemn de trestie. iar cele mai mari de 20000 Hz se numesc ultrasunete. In orice mediu de propagare sunetul pierde treptat din intensitate. in aer sau in apa. la randul sau transmite excitatia la creier. cu fibrele cat mai regulate. sau prin frecare(violina. cu un ciocan de lemn sau cauciuc. de cand tuburile electronice ne permit sa producem orice frecvente fixe sau variabile. prelucrata cu multa grija pentru a avea peste tot aceeasi sectiune. precum si curentii de aer si intensitatea sunetului. dar teoria lor este destul de complicata. Le putem face sa vibreze prin percutie. si in general cu varsta. Trebuie sa mentionam insa ca nu toate oscilatiile receptionate de ureche sunt percepute auditiv. slabirea va fi mai rapida pentru sunetele inalte. sau sa ne apropiem cat mai mult de dansa. Cum frecarea creste cu amplitudinea vitezei de oscilatie. Daca intensitatea sunetelor creste prea mult. cum ar fi ultrasunetele. fiindca pun in joc energii acustice foarte mari. El produce sunete foarte inalte si ne serveste ca sa masuram limita de percepere a acestor sunete. Intensitatea maxima peste care apare aceasta senzatie. Sirenele: ele sunt formate dintr-un disc metalic. Odata construit diapazonul trebuie etalonat. si anume aproximativ intre 4 x 10 la puterea minus 16 W/cm patrat si 2 x 10 la puterea minus 2 W/cm patrat. Ea se aseaza pe o cutie de rezonanta deschisa la un capat si facuta din lemn de brad. Intensitatea minima care exercita senzatia auditiva se numeste prag de audibilitate. folosim toate felurile de muzica. Vibratiile de frecventa mai mica de 16 Hz se numesc infrasunete . produce un sunet. Uneori i se adapteaza un dispozitiv de intretinere electrica la fel cu acela folosit pentru sonerii. Obiectul acusticii il constituie studiul producerii si propagarii sunetelor. Asa se explica de ce atunci cand ascultam de departe o fanfara. in ureche apare o senzatie de durere si de presiune. Vibratiile produse intr-un punct al unui mediu elastic se propaga in acel mediu din aproape in aproape sub forma de unde. Exista numeroase mijloace. Se constata de asemenea ca si intensitatea sunetelor audibile este cuprinsa intre anumite limite. mandolina). Frecventa poate fi variata. care se roteste in fata unui orificiu prin care vine un curent de aer.6. ci si pe cele care nu produc senzatie auditiva. Unele substante. Fluierul: este bine cunoscut. lovire(tambal) prin piscare( chitara. excitant terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv. ingloband aici nu numai vibratiile auditive. si coardele vibrante. Perceperea sunetelor de catre om se realizeaza prin intermediul urechii. Diapazoanele: sunt formate de obicei dintr-o furca facuta din otel. in conditii mult mai avantajoase. Cantecul caracteristic alo turbinelor si motoarelor de turatie provine dintr-un fenomen analog. auzim numai basii si toba mare. cu care putem produce astfel de oscilatii. fluierele. umiditatea aerului( viteza e mai mare in aerul umed decat in cel uscat). dar avem adesea interesul sa ne referim cu deosebire la aceasta forma simpla. In aer sau in lichide avem de-a face cu unde longitudinale.ro .

virusul gripei. Lichidele transmit de asemenea sunetele.-101 utilizabil cu bune rezultate in neurochirurgie.cum ar fi pestii.la frecventa de 7Hz pot traumatiza grav sistemul nervos.S-a constatat ca infrasunetele de intensitati mari.O alta aplicatie o constituie defectoscopia cu ultrasunete.astfel incat in ciuda vremii bune se pot resimtii efectele lor.meduzele aud infrasunetele si simt aparitia furtunilor si uraganelor care coboara si sub frecventa de 16Hz.De-a lungul timpului au fost gasite pe diferite mari nave abandonate sau avand la bordul lor cadavre ale caror fete purtau expresia durerii si a groazei. Transmiterea prin vid este imposibila.mijloace electromagnetice.ro .avand o lungime de unda mai mica decat sunetele. dar este dezastruoasa in ceea ce priveste izolatia fonica. eh942j4515vhhx Ultrasunetele.ajungand la mari departari cu mult inaintea furtunii propriu-zise. 7.avioane turboreactoare cum ar fi avionul Concorde. a fabricat un bisturiu cu ultrasunete numit D.Dintre aplicatiile utile face parte sondajul submarin pe baza de ultrasunete utilizat pentru a stabili adancimea apei sau pentru detectarea unor vase esuate in adancul marilor.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale.In cazul folosirii ultrasunetelor pentru stabilirea unui diagnostic intensitatea lor este mult mai redusa dar totusi reclama prudenta. de aceea trebuie asociate cu paturi izolante.Unele fiinte cum ar fi liliacul percepe si ultrasunetele. Folosirea lor in constructie are avantaje din punct de vedere ingineresc. Tot pe seama actiunii infrasunetelor cercetatorii explica si senzationala distrugere a unei paduri siberiene in 1908.omul traieste intr-o continua ambianta sonora.care permite punerea in evidenta a unor defecte in elementele de beton armat sau in organele de masini. Ultrasunetele sunt utilizate la distrugerea unor bacterii sau virusuri ale unor boli contagioase cum sunt bacilul tuberculozei.Astazi infrasunetele pot fi produse de unele tipuri de turbine.lemn sau alte tencuieli speciale. Cele elastice.sau mijloace termice.O recenta ipoteza lansata de savanti incearca sa dea o explicatie absolut stiintifica unor "misterioase" accidente si catastrofe.Conform ipotezei amintite in timpul furtunilor sunt emise infrasunete care se propaga cu viteza sunetului. Referat.apa.Oamenii nu sesizeaza in mod direct prezenta infrasunetelor dar unele modificari ale starilor fizico-pshice confirma ca si organismele umane sunt totusi influentate.prin explozia in atmosfera a unui meteorit. si de aceea le folosim ca izolanti.)facand experiente pe animale apoi pe oameni.Efectele ultrasunetele diferitelor stari de agregare a materiei si asupra organismelor vii sunt variate:unele fiind utile altele fiind daunatoare.Masuratorile efectuate arata ca infrasunetele provocate de furtuni pe mari si oceane au o frecventa medie de 6Hz. O alta aplicatie utila este si realizarea unui bisturiu cu ultrasunete. Infrasunetele sunt oscilatii sonore de frecvente foarte joase.considera ca terapia cu ultrasunete poate dezintegra globulele rosii din sange si afecteaza chiar globulele albe.B.fara a produce nici cele mai mici deteriorari suplimentare ale acestor piese.cercetator la Departamentul de Biofizica al Universitatii Manchester(M. piatra sau sticla transmit undele sonore pana la distante mari. atenueaza sunetele foarte repede.Ultrasunetele si infrasunetele Infrasunetele.urechea umana nu le percepe nici pe cele de frecvente foarte inalte(ultrasunetele). Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii(aer.Societatea olandeza A.Ele se propaga ca si sunetele sub forma de unde elastice. Asa cum nu pecepe vibratiile de frecvente foarte joase(infrasunetele).insa ultrasunetele au si multe efecte nocive asupra omului atunci cand acesta se afla in imediata apropiere a sursei.sistemul circulator.S.H. cum sunt metalele. cu atenuari foarte mici. Ultrasunetele sunt vibratii sonore situate intre 20000-1000000Hz.deci urechea umana nu le aude.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca.X.Dr. Ultrasunetele pot fi produse prin mijloace mecanice(generatorul Hartman).clopotel. betonul.Fiintele marine.mai greu prin aer decat prin lichide sau solide.Astfel s-ar putea gasi o explicatie pentru catastrofele misterioase care au avut loc pe diferite mari si oceane. Zgomotul si efectele sale nocive In conditiile civilizatiei contemporane.provocand chiar moartea.etc.Williams.situate sub 16Hz.

Ea se masoara in decibeli sau foni.ro . sunetele se caracterizeaza prin frecventa definita ca numar de oscilatii complete dintr-o unitate de timp.Sunetele joase cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz. Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului auditiv. instabilitate psihica. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante si nu se propaga in vid. 3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit la zgomot. . Atmosfera poluata si ceata atenueaza zgomotele. la apropierea furtunii. . in timpul zborului avioanelor supersonice.inaltimea este direct proportionala cu frecventa. Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de perioade pe secunde sau Hz.Astfel de situatii se intampla in cazul unor explozii. randament scazut. 2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului.sursa de zgomot. la elicoptere.Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite.Dupa vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si ireversibila a auditiei.cele mijlocii 4001000Hz iar cele inalte peste 100Hz.clopotel.S-a observat ca daca zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei stangi.Decibelul(d.Fonul este unitatea de masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe excitatii sonore.B. Ca orice unde elastice. deci se Referat. iar fiziologii considera zgomotul . mijloace de transport.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive.indiferent de preferinte si de starea psihica a individului. cutremure. spargerea geamurilor etc.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea are sensibilitatea cea mai ridicata. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500-800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei. aparate.Dupa -Larousse . Este produs din surse naturale dar mai ales antropice: utilaje. Ele produc zgomote de diferite intensitati si pot fi stationare sau mobile.B. In aer viteza de propagare este de 340 m/s. fiind utilizate la reducerea zgomotelor. Poluarea sonica produce stress.In acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-a adaptat la zgomot. orasele.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d. .atmosfera.distanta.S-a admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezinta pragul la care intensitatea sunetului devine nociva. Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea. Efectele poluarii sonore pot fi: Infrasunetele care pot aparea la automobile cu viteza mare. diminuarea sau pierderea capacitatii audutive. oboseala. Obstacolele de asemenea atenueaza intensitatea sonora. 8. fisurarea cladirilor.durata si frecventa.traumatism sonor si surditate profesionala.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim. mijloacele de transport. Sursele de zgomot sunt :industria.frecventei si timpului de expunere a zgomot. Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabila sa produca o senzatie auditiva. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete.impuscaturi.Infrasunetele sunt foarte greu absorbite. oameni. pentru un sunet de 1000Hz.obstacolele intalnite.persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il auzea anterior cu urechea dreapta. explozi.de distanta si posibilitatile de transmitere sau multiplicare. 1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei auditive. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei.B.)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind de la pragul absolut de audibilitate 0 d.orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie. Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea. Propagarea sunetelor este influentata de: .cat si de frecventa sunetelor care-l compun. Poluarea Fonica Ca orice alt tip de poluare si poluarea sonica are numai efecte negative in special pentru om.eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune. Zgomotul poate prosuce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseala auditiva.

clopotel. Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz . Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului. astfel ca cea mai intensa zguduire se produce la sfarsitul cutremurului. Se face distinctia intre doua tipuri principale de unde interioare: 1. Sursa : INTERNET Referat. deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central. Ambele feluri de unde interioare se deplaseaza de-a lungul Globului Pamantesc. Animalele receptioneaza ultrasunetele iar lilieci utilizeaza ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul noptii. pe directia pe care circula unda. prin intermediul caruia influenteaza alte organe. Infrasunetele ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari. Atunci cand se deplaseaza prin roca. Elemente de seismologie Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului. ele deplaseaza in afara particule de roca. Undele L sunt cele mai lente dintre toate.traumatisme. denumite si unde S sau unde de taiere. Ultrasunetele distrug bacteriile. . ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Efectele resimtite de om sunt: . instrumentelor. Ele se pot deplasa prin substante solide. energia radiaza in exterior sub forma unor unde seismice. Ele circula doar prin materiale solide. inainte si inapoi. lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului. 9. voma. virusii cum ar fi: bacilul tuberculozei. Unde secundare. greata sau chiar pierderea echilibrului. aparatelor. si astfel vor patrunde prin scoarta pamantului.. . astfel incat sunt oprite de stratul lichid din interiorul pamantului.6 pana la 8 kilometri/secunda). exista mai multe tipuri de unde seismice.1 miliard Hz. Zgomotul actioneaza asupra intregului organism. sau chiar efecte cumulate. al tifosului. depinzand de materialul prin care se deplaseaza. animale si pasari. apar migrene. deficienta in recunoasterea culorilor. Spre deosebire de undele P. undele S nu se deplaseaza direct prin pamant. 2. deoarece cauzeaza cele mai intense vibratii. nervozitate. In mod constant se produc unde seismice foarte slabe care se deplaseaza de-a lungul planetei. In fiecare cutremur. In timp ce aceste unde sunt in miscare. la fel cum energia formata prin miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. Aceasta viteza este mai mare decat cea a altor unde. astfel incat undele P ajung inaintea celorlalte la o anumita suprafata. Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorari ale cladirilor. Undele superficiale – uneori denumite unde lungi sau mai simplu. Aceste traume pot fi ameteli. La adulti infrasunetele produc ameteala. tulburari ale somnului.scaderi in greutate. se propaga cu o viteza de aproximativ 1 pana la 5 mile pe secunda (1.atenueaza putin cu distanta.surditate la perceperea sunetelor de inalta frecventa. Sunt produse in natura. Undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata. undele pun in miscare particule minuscule de roca. Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaza procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot. si pot fi detectate pe partea opusa punctului din care a plecat cutremurul. deci creste riscul producerii accidentelor. lichide si gazoase. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange. Aceste unde ajung de obicei la suprafata sub forma unei bufnituri bruste. Acest fapt cauzeaza de obicei cele mai mari pagube deoarece miscarea undei zguduie temeliile edificiilor create de om. Unde primare. a capacitatii de munca. Astfel rezulta prima perioada de ondulare asociata cutremurelor. indepartandu-le si apropiindu-le. impingandu-le perpendicular cu calea undelor. unde L – sunt responsabile pentru cele mai multe pagube asociate cutremurelor. . iar undele superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia. Undele superficiale sunt asemanatoare valurilor aparute intr-o suprafata de apa – ele misca suprafata pamantului in sus si in jos. in industrie sau in aparatura electrocasnica.instalarea oboselii auditive care poate disparea o data cu disparitia zgomotului. ajung la suprafata putin in urma undelor P. denumite si unde P sau unde de comprimare. tahicardie. un fals efect de euforie.ro .. . virusul gripei. dureri.reducerea atentiei.

ro .+MANUAL Referat.clopotel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful