UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MECANICA

CAIET DE PRACTICĂ

Student Andrei Dragos – Florian Grupa 1236

2011

1) LUCRĂRI DE TERASAMENTE 1.1. PREVEDERI GENERALE a) b) Lucrările de terasamente se vor începe după executarea lucrărilor pregătitoare. Beneficiarul are obligaţia de a asigura existenţa permanentă pe şantier a

studiilor geotehnice întocmite de proiectant, pentru ca, constructorul să poată ţine seama de toate datele cuprinse în aceste studii. c) d) Se recomandă ca lucrările pregătitoare, să se execute în prima etapă, după La executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile care să se treacă la săpăturile pentru fundaţii. construcţiilor realizate în pământuri sensibile la umezeli sau pământuri contractile se vor respecta şi prevederile normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor fundate, pe pământuri sensibile la umezire indicativ C. 7 -73 (anexele VI şi VII) şi respectiv instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea construcţiilor pe pământuri contractile indicativ P 70-73 (cap. 4). 1.2. a) b) LUCRĂRI PREGĂTITOARE Notificarea lucrărilor de terasamente; Instituirea de măsuri de siguranţă, inclusiv prevederea de măsuri de control ale Fixarea cotelor de teren. Lucrările ce trebuie executate înainte de începerea defrişări amenajarea terenului si a platformei de lucru Defrişări Defrişarea terenului constă din tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când este posibil, smulgerea lor din rădăcini, scoaterea buturugi lor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren unde se vor executa terasamentele. Lucrările de defrişare sunt obligatorii pe toata suprafaţa de teren pe care urmează să se execute terasamentele. Când, în proiect se prevede executarea săpăturilor cu excavatorul cu cupă, în funcţie de capacitatea utilajului, buturugile şi rădăcinile izolate cu diametre mai mici de 30 de cm, vor putea fi scoase odată cu săparea pământului.

traficului, acolo unde este cazul. lucrărilor de terasamente propriu-zise sunt, în principal, următoarele:

1.2.1. AMENAJAREA TERENULUI ŞI A PLATFORMEI DE LUCRU a) Curăţarea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni Aceasta operaţie se face pe toata suprafaţa terenului pe care se execută terasamentele. Materialul rezultat se strânge în grămezi şi se îndepărtează. b) Săparea şi depozitarea pământului vegetal. Alegerea metodei de excavare a stratului vegetal va fi decisă de către executant. Pământul vegetal rezultat din săpare, va fi depozitat în afara perimetrului constructiv. Grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondajele efectuate pe amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geotehnic. c) Îndepărtarea apelor de suprafaţă. Dacă procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor nu provoacă deteriorarea instalaţiilor definitive, se recomandă ca lucrările pentru evacuarea apelor superficiale să fie executate înaintea începerii lucrărilor de terasamente, pentru a servi şi pe durata execuţiei. În zonele în care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie ele trebuie abătute, prin şanţuri de gardă, care să le evacueze şi să le conducă în afara terenului respectiv. Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele fundului şi modul de consolidare a taluzurilor vor fi cele prevăzute în proiect. Când debitul apelor de colectat este redus sau când terenul este accidental şi executarea unor şanţuri normale nu este economică, se vor amenaja şanţuri cu dimensiuni reduse (rigole). d) Umpluturi şi nivelări pentru amenajarea terenului şi a platformei de lucru Instalaţiile subterane (conducte, cabluri electrice, etc.), amplasate pe locuri ce urmează a fi nivelate sau acoperite cu umpluturi, se vor executa după realizarea platformei la cota de proiect. a. În tot timpul lucrărilor de nivelare, se va asigura scurgerea apelor de suprafaţa, mai ales dacă execuţia lor are loc în săpătură. Proiectul de execuţie va prevedea măsurile necesare. b. Lucrările de nivelare şi de umplutura pe suprafeţele mari se vor executa cu mijloace mecanice. 1.2.2. TRASAREA PE TEREN

a) Trasarea pe teren cuprinde două faze: Fixarea poziţiilor construcţiilor pe amplasamentele proiectate; Trasarea lucrărilor de detaliu ale fiecărei construcţii. b) Metodologia pentru întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasare, necesare fixării poziţiei construcţiilor de amplasamente proiectate şi abaterea admisibilă la trasare sunt date în "Normativul pentru trasarea necesară amplasării construcţiilor" (C83 - 68). c) Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţiile ce fac parte din trasarea lucrărilor din detaliu, şi se efectuează pe baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat. d) Pe baza planului de traseu sau a planului fundaţiilor, se trece la trasarea pe teren, după ce s-a procedat la curăţarea şi la nivelarea terenului. 1.2.3. EXECUTAREA SAPATURILOR Generalităţi a) La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele: să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie; să se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor. b) Săpăturile se execută de regulă mecanizat. Execuţia manuală este admisă numai dacă volumul de muncă este redus şi folosirea utilajelor nu este justificată din punct de vedere economic. c) Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie depinde de natura şi de umiditatea pământului, de adâncimea săpăturii şi de durata posibilă a executării fundaţiei, de anotimpul în care se execută săpătura, de regimul de scurgere a apelor subterane etc. d) Săpăturile de fundaţie de lungime mai mare să fie organizate astfel ca, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte. În acest mod se va putea asigura colectarea apelor în tot timpul executării săpăturii şi evacuarea lor în condiţii optime. e) Executarea săpăturilor de fundaţie deasupra unui cablu electric, se admite numai în prezenţa reprezentantului instituţiei care exploatează reţeaua electrică respectivă care va indica şi controla la faţa locului măsurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului şi evitarea accidentelor.

sub talpa fundaţiei;

f) Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este menţionată în proiect, dar există indicii asupra lor, sau apar întâmplător în timpul execuţiei săpăturilor, se va proceda astfel: se vor opri lucrările de săpături; se va prospecta terenul cu mijloacele adecvate; după detectare se va anunţa atât proiectantul cât şi beneficiarii reţelelor. cu acordul şi sub controlul acestora se va proceda la mutarea sau g) Atunci când se constată unele aspecte ce indică o eventuală reducere a stabilităţii pereţilor săpăturii, (de exemplu: umeziri locale accentuate, fisuri ale terenului, drenuri, canale sau conducte vechi, hrube, galerii locale etc.), pentru evitarea unor eventuale accidente, conducerea tehnică a şantierului va lua de urgenţă măsurile ce se impun, anunţând imediat pe proiectant pentru a-şi da acordul şi a opera schimbările respective în proiect. h) Se vor respecta toate indicaţiile din planşe (cota de săpătură, lungimea, lăţimea etc.) 1.2.4. EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI NIVELARILOR a) Umpluturile necesare între zidurile clădirii, pentru ridicarea nivelului până la cel necesar aşezării pardoselilor la parter, cât şi la ridicarea nivelului terenului în exteriorul clădirii, se vor executa numai după ce a fost înlăturat pământul vegetal. Pământul folosit pentru umplere va fi excavat la lucrările de săpătura, fără corpuri străine (cioturi, moloz, resturi de lemn, etc.) şi se va aşterne în straturi de 20 cm grosime, care vor fi compactate, după ce au fost aduse la umiditatea optimă de compactare, stabilită în prealabil. Când umpluturile se fac cu pământuri diferite, acestea se vor aşeza în straturi alternante. În acelaşi mod se va proceda şi la executarea umpluturilor necesare pentru astuparea golurilor rămase în săpătura de fundaţie imediat după turnarea betonului, scoaterea cofrajelor şi a sprijinirilor şi executarea zidăriei până deasupra terenului. b) La umplutura şanţurilor pentru conducte, trebuie să se observe ca să nu rămână goluri pe lângă conducte şi sub ele, iar compactarea se va face fără a deplasa conductele sau cablurile. Umplerea şi compactarea până la 20 cm peste conducte şi tuburi se va face manual.

dezafectarea lor.

Umpluturile vor fi bine compactate în straturi de cca. 20 cm grosime. c) Când se constata că pământul de umplutura va fi inundat sau umezit, datorită creşterii nivelului apei subterane sau prin capilaritate, primul strat de umplutură se va face cu pietriş, balast sau nisip mare, cu capilaritate redusă (strat de rupere al capilarităţii), pentru ca apa să nu ajungă la straturile de pământ cu care se face umplutura. d) În cazul umpluturilor cu volum redus şi în spaţii înguste se va utiliza compactarea manuală cu maiuri metalice, în greutate de circa 20 kg., stratul de pământ înainte de compactare neputând să depăşească, în acest caz, grosimea de 15 cm. Compactarea se efectuează numai dacă pământul are o umiditate apropiată de umiditatea optimă de compactare. Verificarea umidităţii efective a pământului ce se compactează este obligatorie, precum şi luarea măsurilor pentru corectarea umidităţii. Dacă pământul este uscat şi în bulgări mari, se va stropi în prealabil cu autocisterne sau cu alte mijloace adecvate. În cazurile în care pământul are o umiditate naturală corespunzătoare (bulgarii strânşi în mână se lipesc), stropirea nu mai este necesară. Dacă pământul este prea umed, compactarea nu se poate face în condiţii satisfăcătoare, mai ales la pământurile argiloase, astfel că este necesar a se aştepta uscarea lui, până la o umiditate potrivită. 1.2.5. RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE Recepţionarea lucrărilor de terasamente se execută în conformitate cu prevederile regulamentului de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii. Verificarea calităţii lucrărilor de terasamente, în vederea recepţionării, se face în conformitate cu prevederile din: "Instrucţiuni tehnice pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii - montaj la clădiri civile şi industriale" (C 56 – 2006) şi se va urmări: utilizarea materialului de umplutura prescris; respectarea tehnologiei de compactare prin verificarea de probe recoltate folosind metoda înlocuirii volumului, câte una, două probe la maxim 50-100 mc de pământ compactat; rezultatele acestor probe se vor înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse; recepţia compactării se va face pe tronsoane prin procese verbale de lucrări ascunse;

-

condiţia de calitate a compactării, pentru asigurarea unei bune exploatări ulterioare, impune ca gradul de compactare să respecte următorii parametrii: qadmis = 1,7 t/mc (0,97 proctor normal) Woptim = 13 - 16 %

-

grosimea maximă a stratului înainte de compactare va fi de maxim 30 cm, iar după compactare rezultând o grosime medie de cca. 25 cm; numărul de treceri pe aceiaşi urmă va fi de 3-5, în funcţie de obţinerea gradului de compactare prescris; activitatea de verificare şi control se va face cu respectarea următoarelor normative principale: • • C 169/88 - "Normativ privind executarea şi recepţionarea C56/2006 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de terasamente pentru fundarea construcţiilor" lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente"

Recepţia propriu-zisă a lucrărilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" (HGR 273/94), "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" (C56/2006) şi prevederilor normativelor NE 012/1999 şi NE 028/1998. Etapele de realizare a recepţiei sunt: recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract; recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în contract. Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţii civile şi industriale, se vor controla procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier privind: Măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau atunci când este cazul, pentru ridicarea sau coborârea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea acestor lucrări.

2) FUNDATII DIRECTE
2.1. Prevederi generale Lucrarea de fundaţii va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea ei ca "fază de lucrări" a naturii terenului, a săpăturilor şi după retrasarea generala a tuturor fundaţiilor şi a elementelor geometrice respective. Tipuri de fundaţii directe: - fundaţii izolate; - fundaţii continue. 2.2. Materialele utilizate la fundaţii a) - beton simplu; - beton armat; b) - beton simplu:    c) prevăzute în C 2,8 / 3,5 - pentru umpluturi şi egalizări; C 2,8 / 3,5 - pentru fundaţii continue, blocuri de fundaţii cu beton armat: C 8/10 - pentru tălpi de fundaţii (izolate sau Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice STAS 438/1-89\A91:2007 - Oţelul beton laminat la continue) cuzineţi şi radiere. Clasele minime de beton utilizat sunt: Fundaţiile sunt alcătuite din:

cuzinetul neancorat sau situat în pământuri cu variaţii mici de umiditate;

cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate. Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat pentru fundaţii şi

domeniile de aplicare sunt: - oţel beton rotund OB 37- armături de rezistenţă sau constructive; - oţel beton cu profil periodic PC 52. 2.3. Executarea fundaţiilor directe a) b) anume: - Trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor; - Verificarea axelor fundaţiilor; - Verificarea corespunzătoare dintre situaţia reală şi proiect (din punct de vedere al calităţii terenului, dimensiuni lor şi poziţiilor), în limitele toleranţelor prescrise; - Încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare. Dacă caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute în vedere la proiectare, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţie de şantier. c) Trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu. La poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de 10 mm. Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de nivel, se admite de max. 10 mm. d) în vedere următoarele: - Materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiile din standardele şi normele de fabricaţie în vigoare; se atrage atenţia asupra cazurilor în care proiectele prevăd ca măsuri de protecţie anticorozivă utilizarea de cimenturi speciale şi anumite grade de impermeabilitate a betonului. - Fundaţia se execută fără întrerupere conform Codului de practică NE 012-99. - Când construcţiile se fundează pe pământuri loessoide sau argile contractile se respectă prescripţiile în acest sens ale normativelor respective. La executarea fundaţiilor trebuie avute Executarea şi recepţionarea lucrărilor Înainte de începerea lucrărilor pentru de fundaţii directe se fac potrivit Normativului C 56/2006. executarea corpului fundaţiilor să fie terminate lucrările pregătitoare şi

Pentru abateri admisibile, conf.C56/2006, vezi ANEXA A din prezentul volum.

3) BETOANE, COFRAJE ŞI ARMĂTURI
3.1. BETOANE A. Generalităţi Betoanele vor fi produse, transportate şi evaluate conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare din punct de vedere al calităţii materialelor şi execuţiei. B. Cimentul

Cimenturile vor respecta cerinţele normativului NE 012-99, cap. 4.1. Cimentul destinat betoanelor s-a ales ţinând cont de clasele de expunere raportat la condiţiile de mediu ale betoanelor. Cimentul care se va folosi la lucrări va fi de clasa conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare ( NE 01299). Contractantul va efectua încercări pe ciment conform prevederilor normativului NE 012-99, pct. 17.2.1.1 şi anexei VI.I şi va asigura certificatul de încercare pentru fiecare doza de ciment primită de la betonieră. Controlul calităţii cimentului se va face: la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie înainte de utilizare, de către un laborator autorizat; Normativele româneşti sunt următoarele: NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton C56/06 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de armat şi beton precomprimat"; construcţii şi instalaţii aferente". C. normativului NE 012/99, cap. 4.2. Agregate emis de producător sau de baza de livrare;

Agregatele vor fi obţinute dintr-o sursă autorizată şi vor respecta cerinţele

Pentru prepararea betoanelor cu densitate aparentă normală (2001-2500 kg/mc) se vor utiliza agregate naturale cu densitate normală (1201-2000 kg/mc) provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor, care să satisfacă cerinţele prevăzute în reglementările tehnice specifice - cu următoarele cerinţe suplimentare: - agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase; - nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere; nu se admite utilizarea nisipului de concasaj; - conţinutul în părţi levigabile a nisipului va fi de maxim 2% şi a pietrişului se limitează la maxim 0,5 %; - în amestecul total de agregate se vor utiliza trei sorturi de granulare (0÷3; 3÷7; 7÷31 mm); - se interzice folosirea pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate la mărci de betoane. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi corespunzătoare evitării amestecării cu alte sorturi. Nu este admisă depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate. Pentru controlul calităţii agregatelor se vor respecta prevederile normativului NE 012/99, punctul 17.2.1.1 şi anexa VI.I. Normativele în vigoare sunt următoarele: - NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat"; - Normativ C 56 - 06 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii. D. potabilă (din reţeaua publică de alimentare cu apă). Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor. E. utiliza obligatoriu următoarele tipuri de aditivi: Aditivi Apa

Apa folosită pentru fabricarea şi tratarea betonului poate fi o sursă de apă

Aditivii utilizaţi vor respecta cerinţele normativului NE 012/99, cap. 4.4. Se vor

-

aditivi întârzietori pentru betoane turnate pe timp călduros; aditivi antiîngheţ + accelerator de priză pt. betoane turnate pe timp friguros. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Betoanele vor fi alcătuite conform cerinţelor din Proiectul Tehnic. Nu se vor

amesteca nici un fel de alte ingrediente împreună cu betoanele fără acordul scris preliminar al şefului de proiect. Stabilirea compoziţiei betoanelor şi verificarea nivelelor de performanţă în cazul utilizării combinaţiilor de aditivi se va face pe baza studiului realizat de un laborator autorizat. Normativele româneşti în vigoare sunt următoarele: NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton Normativ C56 -2006 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia Normative C26-85 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode armat şi beton precomprimat; lucrărilor de Construcţii; nedistructive. F. compactare a) Date generale Transportul şi punerea în operă a betoanelor vor respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.12. Toate betoanele vor fi transportate de la betonieră şi turnate în cadrul lucrărilor cât de repede este practic posibil prin metode care vor preveni segregarea sau pierderea oricăror ingrediente, şi vor menţine lucrabilitatea necesară. Acestea vor fi depozitate cât de aproape este practic posibil de amplasamentul final şi se vor menţine curate toate echipamentele folosite la transportul betoanelor. Contractantul va trimite Şefului de Proiect o notificare preliminară asupra intenţiei sale de începere a betonarii. Betoanele vor fi compactate în totalitate în amplasamentul final prin metode mecanice sau manuale, conform Anexei IV.2 din normativul NE 012/99. b) Betoanele gata amestecate Transport, turnare şi

Se va permite folosirea betoanelor gata amestecate dacă sunt fabricate în staţii de betoane admise şi transportate pe şantier cu autocamioane aprobate. Timpul şi distanţa maximă de livrare de la staţia de betoane la şantier va fi respectata cu stricteţe după cum se specifică în Normativul NE 012/99.

Betoanele care nu respectă aceste condiţii nu vor fi admise. G. nefavorabile a) Condiţii de vreme rece Betonarea în condiţii de vreme rece sub 2° C poate fi realizată numai dacă există următoarele condiţii: agregatele şi apa folosite la amestec nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi îngheţ; înaintea turnării betonului, cofrajele, armăturile şi oricare suprafeţe cu care va intra în contact betonul proaspăt, nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi îngheţ şi vor fi la o temperatură mai mare de 20C; temperatura iniţială a betonului în momentul turnării va fi de cel puţin 5°C; temperatura de la suprafaţa betonului se va măsura acolo unde se aşteaptă temperatura cea mai joasă. Contractantul îşi va lua măsuri de a preveni ca temperatura oricărui tip de beton să nu scadă la 0°C în timpul primelor 5 zile după turnare. b) Vreme caldă Betonarea in condiţii

Temperatura rezultantă a materialelor combinate din orice dozaj de beton în punctul şi la momentul livrării în cadrul lucrărilor nu va depăşi 6°C peste temperatura la umbră când aceasta din urmă este peste 21°C. Contractantul nu va permite nici unui tip de beton să vină în contact cu apa la o temperatură mai mare de 60°C. Acolo unde temperatura betonului proaspăt poate depăşi 320C, nu va fi permisă betonarea, decât dacă se iau măsuri pentru a menţine temperatura sub nivel. Standarde şi normative româneşti în vigoare: Normativul C 16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţii lor aferente. H. Protecţia - tratarea betonului

Contractantul va proteja betonul pentru nu mai puţin de 7 zile. Protecţia se va realiza conform specificaţiilor din Cap. 15 al Normativului NE 012/99. Acoperirea suprafeţelor expuse ale betonului se va face cu materiale aprobate

de Şeful de proiect, materiale care vor fi în contact continuu cu betonul şi se vor menţine umede spre satisfacerea Şefului de Proiect. Pe timp ploios, betonul va fi protejat cu prelate sau folii de polietilena. În cazul temperaturilor mai mici de +50, betonul nu va mai fi stropit, şi se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie, avizate de Şeful de Proiect. I. Beton prefabricat

Toate materialele şi lucrabilitatea betonului prefabricat vor corespunde celorlalte condiţii aplicative din Piesele desenate, decât dacă nu există alte specificaţii ale Şefului de Proiect. Toate prefabricatele executate în atelierul propriu de prefabricare a betonului, vor fi turnate având lungimi adecvate şi prevăzute cu urechi sau cabluri de ridicare, corespunzătoare pentru manipulare. Normative şi STAS - uri de referinţă: NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton STAS 7009-79 - Construcţii civile şi industriale. Toleranţe şi asamblarea în STAS 7384- 85 - Toleranţe geometrice. Terminologie; STAS 10107/0-90 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea Sunt necesare certificate de încercare pentru elementele de beton prefabricat conform normativului sau standardului respectiv. Pentru abateri admise, conf. C56/2006 sunt: abatere limită la lungime: ±4 mm; abatere limită la lungime: ±3 mm; abatere limită la înălţime: ±3 mm; 3.2. CONSTRUIREA COFRAJELOR A. 11. Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor. Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Se vor respecta, de asemenea prevederile Generalităţi Cofrajele şi susţinerile vor respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. armat şi beton precomprimat; construcţii;

elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

normativului C 11-74 - "Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje". B. Materiale

Se vor folosi cofraje din panouri refolosibile. Cofrajele se vor construi din lemn, metal sau plastic conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare. Cofrajele de lemn vor fi de cherestea sau placaj la lucrările exterioare 15 mm grosime. Cofrajele metalice se vor realiza din oţel de construcţii. După curăţire se va folosi următoarea "emulsie" SIN ": parafina 20 - 25%; săpun 1,5-2%; apă 78,5 - 73%; C. Construcţia

Cofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor, dimensiunilor şi a suprafeţei perfect plane a elementelor conform părţii desenate din proiect. Se va urmări etanşeitatea şi rezistenta panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar în proiectul de execuţie şi menţinerea poziţiei corecte, formei şi dimensiuni lor lucrării terminate. Alcătuirea cofrajelor trebuie să ţină seama şi de posibilitatea unei decofrări simple şi să permită preluarea treptată a încărcării de către elementele care se decofrează. Cofrajele vor fi capabile de a realiza o calitate corespunzătoare a suprafeţei finisate după cum se specifică (calitate la îmbătrânire). Acolo unde sunt necesare orificii în cofraje pentru acomodarea armăturilor de protecţie, se vor fixa dispozitive sau atele şi se vor lua măsuri de prevedere pentru a preveni pierderea matricei de mortar. Cofrajele vor permite accesul pentru pregătirea suprafeţelor de îmbinare înaintea întăririi betonului. Metoda de construire a cofrajelor va permite folosirea de suprafeţe pentru cofrajele noi care să rămână pe loc până se realizează condiţiile pentru spargerea cofrajelor.

D. 14.

Decofrarea

Decofrarea betoanelor va respecta prevederile Normativului NE 012/99, pct. Cofrajele se vor scoate fără şocuri sau deranjarea betonului. Cofrajele la suprafeţele verticale nu vor fi scoase până când betonul nu a atins o rezistenţă de 2,5 N/mm2 după cum este confirmat de testele pe cuburi tratate în condiţii reprezentative. Contractantul va umple toate orificiile lăsate după scoaterea cofrajelor cu mortar de ciment. Contractantul va repara pe cheltuiala sa orice suprafeţe avariate după scoaterea cofrajelor. Normative în vigoare: NE 012-99 - "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton Normativ C 162 - 73 - Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea Normativ C 11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în Normativ C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor armat şi beton precomprimat"; cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri; construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje. de construcţii şi a instalaţiilor aferente. 3.3 ARMĂTURI A. Generalităţi Armarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. 10. Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund neted OB 37 şi din beton cu profil periodic PC 52, ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice de calitate. Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor normativului NE 012/99. Normative româneşti în vigoare: beton. armat. Normativ NE 012/99 - Normativ pentru execuţia lucrărilor de beton şi beton Normativ C 28 - 83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel

Contractantul va furniza Şefului de Proiect documente de la fabricant care să demonstreze respectarea normativelor sau standardelor respective. Armăturile în momentul încorporării în lucrări vor fi curate şi fără defecte, ulei sau unsoare şi neruginite. Armăturile de oţel vor fi depozitate la distanţă de sol şi sprijinite pentru a preveni deformarea. B. Tăierea şi îndoirea armaturilor

Armăturile vor respecta strict Planurile şi Caietul de sarcini, sau indicaţiile. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Contractantul va calcula armăturile necesare, va pregăti planurile de lucru şi graficele de fasonare necesare pentru execuţia corectă a lucrărilor. Graficele de fasonare a armăturilor vor fi întocmite de Contractant şi vor arata dimensiunile, mărimile, numerele şi greutăţile tuturor armăturilor folosite la Lucrările Permanente. Nu vor fi incluşi suporţi de oţel etc. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta. Pentru a se evita erodarea Oţelului se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare. Barele de armare se vor tăia şi îndoi conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare, şi la dimensiunile specifice în standardele de îndoire. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. C.  Fixarea armaturilor Date generale

Contractantul va amplasa şi fixa armăturile de oţel cu precizie pe poziţiile indicate în Planuri, şi se va asigura că acestea rămân rigide în aceste poziţii pe durata turnării betonului. La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea menţinerii poziţiei prevăzute în proiect: crearea spaţiilor necesare care să permită pătrunderea liberă a betonului crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare; asigurarea acoperirii cu beton a armaturii, prin folosirea distanţierilor; Contractantul nu va turna betonul până când armăturile nu vor fi inspectate şi sau a furtunelor prin care se descarcă betonul;

aprobate. Sârma de oţel pentru legare

Sârma de oţel pentru legarea armăturilor va corespunde normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare, şi va avea diametrul de 3 - 4 mm. Acoperirea armăturilor

Acoperirile de beton sunt prevăzute cele din Planşe. Se vor respecta acoperirile de beton prevăzute în STAS 10107/90 şi NE 012/99. Înnădirea armăturilor

Sistemul de înnădire va respecta prevederile proiectului, şi în cazul când nu este specificat se vor respecta prevederile STAS 10107/90. Se vor respecta specificaţiile prevăzute în Normativul NE 012/99. Utilizarea sistemelor de îrmădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalotermice, prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. 3.4. TOLERANŢE Abaterile de la geometrie sunt cele prevăzute în normativele NE 012/99 anexa III.1 şi C56/2006. Nu se admit abateri de la calitatea betonului şi a tipului de oţel beton. Suprafeţele de beton din cadrul lucrărilor finale nu vor avea nici un fel de neregularitate care să fie observate cu ochiul liber. În scopul acoperirii necesare cu beton a armăturilor, celelalte abateri faţă de suprafeţele descrise în contract nu vor fi mai mari decât următoarele mărimi permise: Tipul de finisaj Finisaje grosiere sau brute Toate celelalte finisaje 3.5. VERIFICĂRI Se vor face verificările prevăzute în normativele NE 012/99 anexa VI.2, pe parcursul execuţiei, consemnându-se în documentele: Proces verbal al lucrărilor ascunse (PVLA) şi Proces verbal recepţie calitativă (PVRC), cât şi la recepţia finală a Abaterea de la dimensiunea liniara de nivel, verticala. transversala sau lungime (mm) ± 10 ± 5

stadiului fizic. Verificarea etanşeităţii se va face conform prevederilor STAS 4165/81 Cap 3. A. 17. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în majoritate, lucrări care devin ascunse. Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse se încheie între Beneficiar şi Contractor. Nu se admite trecerea la noua fază de execuţie înainte de închiderea procesului verbală referitor la faza anterioară. Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii: executarea cofrajelor; calitatea şi montarea armăturilor, calitatea betonului livrat de staţia de betoane; condiţiile de turnare şi compactare a betonului; decofrarea elementelor; Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 -"Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat". Controlul calităţii lucrărilor

Controlul calităţii lucrărilor va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful