ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

CATEDRA DE CONTABILITATE AUDIT SI CONTROL DE GESTIUNE

Nisulescu - Ashrafzadeh Ileana

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
• CURS INVATAMANT LA DISTANTA

2010

CONTABILITATE PUBLICĂ Obiectivele cursului şi criteriile de evaluare a cunoştinţelor • Obiectivele cursului Suportul de curs se adresează studenţilor de la învăţământul universitar la distanţă, având ca finalitate explicarea conceptelor cu care operează Contabilitatea publică şi a aplicării acestora de către entităţile cu activitate neproductivă. Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele esenţiale ale contabilităţii publice, astfel încât studenţii să-şi însuşească noţiunile şi termenii de specialitate cu care operează acest tip de contabilitate. Cursul de faţă îsi propune :

analizeze rolul şi obiectivele Contabilităţii publice precum şi conexiunea cu CoSăntabilitatea financiară ;

Să transmită studenţilor informaţiile necesare cunoaşterii categoriilor de finantarii cu care operează contabilitatea publică;

Să identifice şi să explice etapele finanţării bugetare, specificul contabilităţii activelor, datoriilor, trezoreriei, cheltuielilor şi veniturilor;

Să prezinte lucrările contabile de inchidere a exerciţiului bugetar.

Conform programei disciplinei, competenţele specifice acesteia sunt : • Cunoaşterea conceptelor specifice acestui tip de contabilitate;

• • • •

Înţelegerea relaţiei dintre cheltuieli şi costuri; Înţelegerea categoriilor de costuri şi a rolului acestora; Explicarea metodelor de calculaţie a costurilor; Însuşirea unui mod de gândire logic necesar aplicării corecte a conceptelor legate de calculul costurilor;

Formarea abilităţilor necesare aplicării conceptelor de costuri şi calculaţie la orice tip de entitate; informaţiile contabile în deciziile managerial;

Formarea obişnuinţei de a interpreta.

Suportul de curs prezintă numai elementele cu caracter esenţial şi va trebui să fie completat prin studierea bibliografiei obligatorii.

Evaluarea

Aprecierea nivelului de pregătire a studenţilor se realizează astfel : Prin evaluare finală la sfârşitul semestrului, prin examen scris, cu notare de la 1 la 10.

Grila de evaluare

Grila de evaluare pentru examen cuprinde : • Un subiect teoretic format din întrebări cu răspuns punctual ;

• Un subiect practic. Unitate de învăţare nr. relaţii în cadrul sistemului bugetar public • • • Clasificaţia bugetară Ordonatorii de credite Test Obiectivele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • Veţi reuşi să cunoaşteţi tipologia sistemului bugetar şi particularităţile de funcţionare şi organizare ale sistemului public . 1 SISTEMUL BUGETAR CA DOMENIU DE ORGANIZARE ȘI REFLECTARE AL CONTABILITĂȚII PUBLICE Cuprins • Concepte şi tipologii privind sectorul public • Principii bugetare • Particularităţi de organizare şi funcţionare a sectorului public . cu un grad de complexitate ridicat vizând finanţarea unei instituţii publice.tipuri de instituţii.

Justiţia şi autoritatea publică . .Administraţia publică.Potecţia şi refacerea mediului înconjurător . Concepte şi tipologii privind sectorul public Sistemul bugetar delimitează următoarele activităţi: .Cultura şi arta .Învăţământul .Sănătatea . cercetarea științifică. centrală şi locală .Asistenţa şi protecţia socială − Activități de importanță strategică. etc. chimia. cum sunt: transporturile și telecomunicațiile.• • • • • Principiile ce stau la baza întocmirii bugetului Tipurile de instituţii publice ce se circumscriu domeniului bugetar şi relaţiile între acestea Modul de clasificare a veniturilor şi cheltuielilor circumscrise clasificaţiei bugetare Legăturile de subordonare între ordonatorii de credite.

Se elaboreaza pentru veniturile si cheltuieliile unor institutii publice ce nu au in mod obligatoriu personalitate juridica.Cu alte cuvinte. Bugetele anexe sunt bugete distincte de bugetul orxeazadinar al statului care se anexeaza la acesta si se voteaza separat de Parlament. razboaie . Bugetele autonome se intocmesc de catre colectivitatile locale (judete . comune) de institutiile publice cu personalitate juridica si autonomie functionala. cum sunt : crize economice. veniturile cu sursele lor de provenienta si cheltuieliile cu destinatia lor. Bugetele extraordinare se intocmesc in situatii speciale . Asfel. care sa reuneasca intr-o prezentare clara. bugete extraordinare. calamitati naturale . Venituriile inscrise in aceste bugete provin din impozite special instituite. Presupune insrierea in buget a sumelor globale ale veniturilor si cheltuielilor publice. pe langa bugetul general se mai pot intocmi bugete autonome . Unitatea bugetara are ca efect elaborarea unui buget unic care sintetizeaza ansamblul reatiilor financiare publice. imprumuturi sau emisiune monetara. . fapt ce va permite Parlamentului sa cunoasca veniturile totale pe care statul urmeaza sa le incaseze. respectiv destinatia pe care acestea o vor primi. ele figurand la valoarea lor bruta.orase.• Principii bugetare − Principiul universalității. De la acest principiu se admit si derogari. bugete anexe si contul speciale de trezorerie. chiar in conditiile in care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea cheltuielilor prealabile. − Principiul unitati bugetare presupune ca toate veniturile si cleltuielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document. nu pot fi compensate veniturile bugetare cu cheltuielile aferente acestora. etc.

Legatura lor cu bugetul consta in aceea ca pentru soldurile debitoare ale acestora. Problematica veniturilor neincasate si a cheltuieliilor neefectuate se poate soplutiona prin : − sistemul de gestiune – la sfarsitul anului bugetar . . bugetul si contul privind incheierea exercitiului bugetar sa fie publicate in Monitorul Oficial si in culegeriile de legi. Acest sistem prezinta inconvenientul functionarii paralele a doua bugete. bugetul ordinar realizeaza acoperirea. Conform lui. Perioada in care se executa bugetul poate sa coincida sau nu cu perioada pentru care a fost aprobat. care poate sa coincida sau nu cu anul calanderistic. radio si televiziune. apoi date publicitatii in presa.Principiul specializării bugetare are in vedere insrierea in buget si aprobarea de catre Parlament a veniturilor pe surse de provenienta si a creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli. − Principiul anualității bugetului se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si la perioada in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuieliile. iar veniturile neincasate si cheltuieliile neefectuate vor figura in bugetul anului viitor − sistemul de exercitiu.executia bugetara se prelungeste pana la incasarea veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor bugetate. . bugetul se elaboreaza pentru o perioada de un an.Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasari ce nu reprezinta propriu-zis venit bugetar si plati care nu au caracter defintiv. − Principiul publicității bugetului este principiul care presupune ca dupa dezbatere si aprobare. deoarece unele venituri se incasaza iar unele cheltuieli se efectueaza dupa expirare anului bugetar. bugetul se incheie. iar contul de executie va cuprinde numai venituriile incasate si cheltuieliile efectuate.

Creditul bugetar reprezinta limita in care se pot face plati in contul fiecarei cleltuieli.tipuri de instituții. precum si pastrarea echilibrului in perioada de executie a bugetului.Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile ordinare ale bugetului. Pentru asigurarea acestui principiu este necesar ca veniturile si cheltuielile sa fie inscrise in buget dupa o schema unitara. iar pe de alta parte modul de elaborare si executia bugetului sa aiba la baza date verificabile si usor de identificat. periodic echilibrate. . ca urmare a cresterii cheltuielilor aparatului bugetar. Veniturile si chetuielile . etc. numita clasificatie bugetara.El este discutat si aprobat de Parlament. Astfel. Echilibrul bugetar are in vedere elaborarea unor bugete balansate. pe plan mondial se remarca tendinta construiri de bugete deficitare. In ultimi ani . se incearca trecerea de la bugete echilibrate annual la bugete plurianuale. . cresterea datoriei publice. si are in vedere doua aspecte: insrierea in buget a veniturilor bugetare posibile de realizat si a cheltuielilor necesare perioadei bugetare. relații în cadrul sistemului bugetar public Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete format din: − Bugetul de stat concentreaza principala parte a fondurilor bugetare afrente instutilor publice .Principiul realității bugetare este unul implicit ce nu apare in legea finantelor publice. • Particularități de organizare si funcționare a sectorului public ..

. proteze etc.In partea de cheltuieli. ajutoare de decese . − se interzice prin lege percepera de contributii de orice natura daca nu exista o fundamentare legala Cheltuielile bugetare aprobate prin bugetul de stat au o destinatie precisa si limitata si pot fii utilizate la cererea ordonatorilor pricinpali de credite numai dupa deschiderea de credite . angajator si alte persoane asigurate. El reflecta constutuirea . componenta si valorea veniturilor statului. − Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaboreaza si se aproba de ctre Parlament o data cu bugetul de stat. taxa sau alt venit de natura acestora nu se vor putea inscrie in buget daca nu au fost stabilite prin lege. tratament balnear si odihna. salariatilor si membrilor lor de familie. chetuieli pentru cresterea copiilor pana la doi ani .inscrise in acest buget sunt grupate in ordinare si extraordinare. In stabilirea veniturilor bugetare se respecta urmatoare reguli: − nici un impozit .. contributiile persoanelor aflate in somaj precm si venituri nefiscale sub forma contributiiilor pentru bilete de tratament si odihna etc. indemnizatii pentru concedii de maternitate si ingrijirea copilului. cu specificarea naturii acestora. principale destinatii sunt : pensiile de asigurari sociale de stat. . repartizarea si utilizarea fondurilor necesare ocrotirii pensionarilor. conform clasificatiei bugetare. Acesta cuprinde la partea de venituri: contributiile pentru aigurari sociale datorate de angajat. − prin legea bugetului sa aproba anual structura .

Bugetul trezoreriei statului cuprinde venituirle si chetuielile ocazionate de directia specializata in Ministerul Finatelor Publice in efectuarea de operatiuni in contul si in numele statului.Bugetele fondurilor speciale sunt planuri finaciare separate de bugetul de stat si bugetul de asiguarilor de stat care reflecta constiuirea si utlizarea fondurilor speciale. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat. . incasarea veniturilor extrabugetare si a platilor dispuse din acesta . judet) care au personalitate juridica. aprobate prin legiile speciala. Orice instutie publica functioneaza in baza unui buget propriu. oras. . gestiunarea datorilor publice si alte operati finaciare. Aceste bugete se elaboreaza de Ministerul Finatelor Publice . in care sursele . de tineret. cheltuieli de intretinere a administratiei publice locale precum si toata gama de cheltuieli cu destinatie speciala prevazute in anexele legii finantelor publice locale. efectuarea cheltuielilor in limita creditelor si destinatilor aprobate. bugetele instituțiile publice finanțate integral sau parțial dintr-unul din bugetele de mai sus. la propunerea ordonatorilor principali de credite raspunzatori cu gestionarea fondului respectiv. Astfel. municipiu .culturale . bugetul fondurilor externe nerambursabile. inclusiv ale cultelor.Bugetele altor instituții publice cuprinde bugetele altor intitutii publice cu caracter autonom.-Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ-teritoriale (comuna. sportive. . daca in localitatea respectiva nu exista unitatii ale trezorarie. executia de casa a bugetelor se face prin unitatile trezorarie statului sau prin unitati bancare. Din acesta sunt finantate actiunile de intres local.Acesta vor efectua operatii. precum: incasarea veniturilor bugetare . incasarea fondurilor speciale si efctuarea chetuielilor pe seama acestora. actiuni de interes local in benificiul colectivitatii. bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii. ca de exemplu: actiuni social.

cit si in cel al executarii sale. ceea ce pemite analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor statului. • Clasificația bugetară Clasificația bugetară reprezintă un instrument tehnic de sistematizare. criteriul economic și criteriul funcțional. iar cheltuielile dupa natura si destinatie.finaciare necesare pot proveni din: bugetul de stat sau bugetele locale. − exercitarea controlului asupra intregului proces al executiei bugetare si asigurarea disciplinei financiare. Clasificatia bugetara regrupeaza veniturile dupa natura si provenienta. Are în vedere trei criterii de grupare: criteriul administrativ. fonduri speciale etc. − organizarea contabilitatii bugetare. urmărire si control al realizării veniturilor și efectuării cheltuielilor. urmand a fii folosite cu aceiasi destinatie . . in anul urmator Bugetele acestor institutii se prezinta ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite in subordinea caruia ele functioneaza. ceea ce face posibile: − cunoasterea exacta a veniturilor si cheltuielilor statului. − compararea in timp a evolutiei bugetului. inlesnind inregistrarea si preluarea datelor Clasificatia bugetara este obligatorie atat in procesul intocmirii bugetului. Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor instutiilor integral autofinantate raman la dispozitia acestora . venituri extrabugetare.

etc. accize. taxe consulare. − Criteriul functional grupeaza cheltuielile dupa interesele urmarite de stat. . Veniturile curente se incaseaza cu regularitate. pe salarii. iar cheltuielile in parti. Veniturile sunt: venituri curente (fiscale și nefiscale) și venituri de capital. Veniturile bugetare se împart în capitole și subcapitole. taxe pentru brevete si inventii. − Criteriul economic prezinta distint categoriile de venituri si cheltuieli pe natura. de alte criterii ce au la baza natura fiecarui element. reprezinta cea mai mare parte bugetare si imbraca forma impozitelor directe ( pe profit. etc. amenzi. de regula. constituind o sursa permanenta de mijloace banesti.) -venituri nefiscale. drept operatiuni curente sau de capital. fiind dublat . precum: varsaminte din profitul net al regiilor autonome. In functie de percepere. titluri. pe dividende) si indirecte( TVA.− Criteriul administrativ grupeaza veniturile si cheltuielile dupa institutiile care le incaseaza sau le efectueaza. subcapitole. capitole. articole si alineate. ele pot fi: -venituri fiscale. varsaminte ale institutiilor publice. sume din valorificarea bunurilor confiscate. imbraca forma prelevarilor incasate in etapa repartitiei primare a PIB. dupa sarcinile si obiectivele sale.

ordine publica si siguranta nationala. etc. silvicultura. Criteriul funcțional are în vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate în care statul are implicații majore. − imprumuturi acordate. articole și alineate. Cheltuielile bugetare se împart în părți. subcapitole. − aparare. agricultura. alocatii. pensii. − transferuri. asistenta sociala. după criteriul funcțional și economic. − rambursari de imprumuturi. − fonduri de rezerva.Veniturile de capital sunt surse la care statul apeleaza atunci cand veniturile curente sunt insuficiente. titluri. capitole. − activitati economice din domeniile: industrie. religia. ajutoare si indemnizatii. − cheltuieli social-culturale: invatamant. − plati de dobanzi si alte cheltuieli. transporturi si telecomunicatii. sanatate. . − alte actiuni. cultura. precum: − servicii publice generale. sume din valorificarea bunurilor apartinand statului. precum: lichidarea participatiilor din strainatate.

Criteriul economic împarte cheltuielile după natura lor în cheltuieli curente și de capital. Ei au rolul de a repartiza creditele bugetare unor institutii din subordine. ce utilizeaza creditele bugetare primite. Cheltuielile curente se efectueaza in mod constant la orice institutie publica. aflate in subordinea ordonatorilor principali. etc. cheltuielile materiale. − ordonatori terțiari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică. serviciile. Toti ordonatorii raspund de: .ordonatori principali suntt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică.− excedent/deficit. carora li se acorda finantare pentru institutiile din subordine si pentru cheltuiele proprii. − ordonatori secundari sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică. conform bugetelor proprii. conform bugetelor aprobate. si vizeaza: cheltuielile de personal. Cheltuielile de capital se efectueaza in anumite perioade si se refera la investitiile institutiilor. • Ordonatorii de credite Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică și pot fi: . ale regiilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. ai caror conducatorii au calitatea de ordonatori tertiari si de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii.

-angajarea si utilizarea creditelor bugetarepe baza unei bune gestiunin financiare. conform prevederilor legale. inclusiv a indicatorilor corespunzatori. -organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrrarii de investitii publice.-angajarea. -integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc. lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limitacreditelor bugetarerepartizate si aprobate. -orgazarea evidentei programelor. -organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului. • Test Exemple de subiecte teoretice • Definiţi principiile bugetare şi conexiunile între acestea Prezentaţi cheltuielile prin prisma criteriului funcţional al clasificaţiei bugetare Prezentaţi veniturile conform criteriului economic al clasificaţiei bugetare Definiţi ordonatorii de credite şi rolul lor în organizarea instituţiilor publice • • • . -realizarea veniturilor. -organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare.

OBIECTIVELE ȘI ARIA DE APLICABILITATE A CONTABILITĂȚII PUBLICE Cuprins • • Principiile organizării contabilității instituțiilor publice Principiile execuției bugetare Contabilitatea de casă.Unitate de învăţare nr. opozabile atât contabilităţii agenţilor economici cât şi instituţiilor publice • • Înţelegeţi principiile execuţiei bugetare descrise în legea Finanţelor publice Cunoaşteţi documentele specifice finanţării bugetare . 2 NATURA. contabilitatea de angajamente Suporturi informaționale specifice contabilității publice Referențialele contabile naționale și internaționale actualizate Test • • • • Obiectivele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • Cunoaşteţi principiile contabile generale.

• Înţelegeţi modul de organizare a contabilităţii în instituţiile publice şi rolul IPSAS-urilor în trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente • Principiile organizării contabilității instituțiilor publice . .Principiul independeței exercițiului cere luarea in considerare a tuturor veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare exercitiului bugetar pentru care se face raportarea.Principiul permanenței metodelor implica continuitatea aplicarii acelorasi norme si reguli privind evaluarea. generate de activitatea exercituilui curent sau anterior.Principiul continuității activității presupune ca institutia sa isi continue in mod normal activitatea intr-un viitor previzibil. In acest sens. . respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor astfel incat comparabilitatea in timp a informatiilor contabile sa fie posibila. riscurile si pierderile posibile. trebuie sa se tina seama de deprecierile.Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv este indispensabil stabilirii valorii totale a unei pozitii din bilant. . . . .Principiul prudenței nu admite supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor.Principiul intagibilității presupune ca bilantul d e deschidere al unui exercitiu sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent. fara a tine seama de data la care se face plata sau incasarea.

care stabileste si structura functionala a acestora. astfel: .Principiul prevalenței economicului asupra juridicului impune ca informatiile prezentate in situatiile financiare sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor . contabilitatea bugetara are ca sarcina reflectarea executiei bugetare. respectiv veniturile sa nu poata fi compensate cu cheltuielile.. − Principiul pragului de semificație prevede ca fiecare element care are o valoare semnificativa. . .Principiul necompensării presupune ca valoarea elementelor de activ sa nu poata fi compensata cu cea a elementelor de pasiv. Ele sunt descrise in Legea Finantelor Publice si pot fi rezumate. nu doar forma lor juridica. cu exceptia cazurilor permise prin reglementarile legale. Elementele cu valori nesemnificative. • Principiile execuției bugetare Intrucat.Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiul bugetar.Creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exercițiu se prevăd și se aprobă prin legea bugetară anuală. − Principiul contabilitatii de angajamente permite inregistrarea evenimentelor si tranzactiilor atunci cand au loc si nu cand sumele sunt platite sau incasate. . consideram oportuna prezentarea principiilor executiei bugetare. sa sa fie prezentat distinct in situatiile financiare. dar care au naturi si functii similare trebuie insumate nefiind necesara prezentarea lor separata.

contabilitatea de angajamente Regulile contabile au la bază Directivele europene nr. • Contabilitatea de casă. . . precum și Sistemul European de Conturi (ESA 95).Creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate sau utilizate la alte articole de cheltuieli.Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificației bugetare sunt de compentența fiecărui ordonator principal de credite în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal.Ordonatorii principali transmit lunar Ministerului Finanțelor Publice situația virărilor de credite bugetare.Nu se pot efectua virări de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fonduri de rezervă sau intervenție aflate la dispoziția Guvernului. Conform Legi Contabilitatii. contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. .Virările de credite bugetare de la un capitol la altul se efectuează pe baza justificărilor și trebuie să aibă acordul Ministerului Finanțelor Publice. 4 privind conturile anuale si nr. Pentru tranzactiile in moneda straina este oligatorie reflectarea contabila in ambele monede.Virările de credite bugetare se pot face incepând cu trimestrul al 3-lea al exercițiului bugetar.. Pentru evenimentele privind primirea si utilizarea contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii Economice Europene se folosesc leul si . . . potrivit reglementarilor expres elaborate. 7 privind conturile consolidate.

1 si 2 si Regulamentul Financiar al Uniunii Europene nr. prezinta pe capitole si subcapitole din bugetul aprobat. Finalizarea exercitiului bugetar si a trimestrelor se concretizeaza prin elaborarea unui set de situatii financiare a caror componenta este stabilita de Standardele Internationale pentru Sectorul Public nr. − situatia modificarilor in structura activelor/ capitalurilor. − situatia veniturilor si cheltuielilor.principii si politici contabile. exprima performanta financiara a institutiilor publice. respectiv: − bilantul. determinand rezultatul patrimonial (rezultatul exercitiului) pe fiecare sursa financiara si pe total. − anexe la situatiile financiare reprezentate de: . au in vedere explicitarea principiilor care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare si a procedurilor contabile. Tranzactiile in valuta se inregistreza in contabilitate la cursul BNR comunicat pentru ziua precedenta celei in care are loc incasarea sau plata in valuta.euro. . Conversia monedei europene in lei se face la un curs calculat pe baza celui valabil din penultima zi a luni precedente celei pentru care se stabileste cursul valutar de conversie. document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si de pasiv − contul de executie bugetara (flux de trezorerie). platile nete efectuate pe surse de finantare. 1605/2002. cuprinde informatii referitoare la influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile. in urma reevaluarii activelor sau din corectarea erorilor contabile.

.note explicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum si orice alte informatiicare sunt relevante in aprecierea de catre utilizatori a pozitiei si performantele financiare.Nota justifictivă cuprinde creditele bugetare repartizate.. creditele bugetare care urmeaza a fi deschise. se utilizeaza o serie de documente specifice. cumulat si pe trimestre.Angajamentul bugetar poate fi individual sau global si se intocmeste pentru efectuarea unei anumite cheltuieli. in etapa deschiderii finantarii.evenimente ulterioare datei bilantului care au influente favorabile sau nefavorabile asupra pozitiei sau performantei si care se petrec intre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt aprobate. . . Totusi. respectiv: . precum si defalcarea pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. -Dispoziția bugetară de repartizare a creditelor bugetare se intocmeste pe baza cererii de deschidere de credite si se transmite spre aprobare si ulterior inregistrare in evidentele celor implicati. Aceasta are anexat un set de documente menite sa justifice solicitarile de credite si sa identifice toti beneficiari creditelor bugetare. precizandu-se subdiviziunea clasificatiei bugetare in care se incadreaza consumul de resurse respectiv. in functie de bugetul aprobat. precum cererea de deschidere de credite . • Suporturi informaționale specifice contabilității publice Documentele intocmite in institutiile publice nu difera semnificativ de cele intocmite in sectorul economic.

surplusul sau deficitul net pentru o perioadă.IPSAS 11 .IPSAS 7 . a platilor nete de casa si a cheltuielilor efective facute pe seama veniturilor proprii.contabilitatea investițiilor în asocieri .IPSAS 9 .IPSAS 3 .IPSAS 8 . a platilor nete de casa si a cheltuielilor efective.IPSAS 4 .raportarea financiară a profiturilor entităților mixte .efectele modificărilor ratei de schimb valutar .situația privind fluxul de numerar . • Referențialele contabile naționale și internaționale actualizate Implementarea normelor internaționale a determinat introducerea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) .venituri din tranzacții comerciale .raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste .costurile împrumuturilor . erori fundamentale și modificări în politica contabilă . iar la institutiile publice finantate din venituri propri pentru evidenta prevederilor din bugetul aprobat.contracte de construcții .. Acestea cuprind: .IPSAS 1 .IPSAS5 .IPSAS 6 .Fișă pentru operațiuni bugetare se foloseste pentru evidenta creditelor bugetare aprobate.IPSAS 2 .situații financiare consolidate și contabilitatea unităților subordonate .IPSAS 10 .prezentarea situațiilor financiare .

leasing .provizioane.IPSAS 12 .stocuri .IPSAS 15 .IPSAS 17 .instrumente financiare: prezentare și descriere .investiții imobiliare .imobilizări corporale .evenimente ulterioare datei bilanțului .IPSAS 19 .raportarea pe segmente . datorii și active contingente .raportarea financiară a tranzacțiilor în părți afiliate • Test Exemple de subiecte teoretice: • Prezentaţi în opoziţie principiile organizării contabilităţii instituţiilor publice şi principiile execuţiei bugetare • • Precizaţi diferenţele între contabilitatea de casă şi contabilitatea de angajamente Prezentaţi circuitul cererii de deschidere a creditelor bugetare şi al dispoziţiei bugetare .IPSAS 18 .IPSAS 20 .IPSAS 16 .IPSAS 13 .IPSAS 14 ..

concepte. Contabilitatea finanțării pe surse de finanțare bugetare și extrabugetare 3. reguli. bugetare şi extrabugetare Înţelegeţi etapele finanţării şi execuţiei bugetare Cunoaşteţi finanţarea extrabugetară şi autofinanţarea. reguli. cheltuielile publice parcurg patru faze: .Unitate de învăţare nr.1. convenții și practici privind împrumuturile din emisiunea de obligațiuni și datoria publică • Test Obiectivele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să : • • • • Cunoaşteţi sursele de finanţare a instituţiilor publice. Contabilitatea capitalurilor Cuprins: • • Contabilitatea finanțării pe surse de finanțare bugetare și extrabugetare Concepte comune și particulare privind capitalurile proprii în instituțiile publice. convenții și practici specifice capitalurilor proprii.3 Contabilitatea finanțării bugetare. Finanțarea din bugetul central și bugetele locale În procesul execuției bugetare.

se determina si verifica realitatea sumei datorate si se apreciaza exigibilitatea angajamentului legal pe baza documentelor justificative care atesta tranzactia sau evenimentul.000 lei de repartizat ordonatorilor din subordine și .plată reprezinta faza finala a executiei bugetare prin care institutia stinge obligatiile fata de crditori Finanțarea bugetară parcurge două etape: deschiderea de finanțare și finanțarea propriuzisă. . Deschiderea de finanțare se realizează în conturile în afara bilanțului: 8060 "Credite bugetare aprobate".angajamentul se realizeaza prin emiterea unui document scris prin care se certifica existenta unor credite bugetare disponibile. 8061 "Credite deschise de repartizat" și 8062 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii". .lichidarea cheltuieli reprezinta faza in care se verifica existenta angajamentelor.ordonanțarea este faza executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.. aferente unei cheltuieli.000 lei din care 5. Exemplu: Ordonatorul principal A întocmește o cerere de deschidere de finanțare pentru credite bugetare în valoare de 6. precum si cele angalate si neutilizate pana la sfarsitul exercitiukui bugetarsunt anulate de drept. Creditele bugetare neangajate. potrivit destinatiei prevazute in buget. . iar orice cheltuiala angajata si neplatita pana la incheierea exercitiului curent se va plati in contul bugetului pe anul urmator din creditele aprobate in acest scop. A.

000 lei. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului secundar B: . Ordonatorul secundar repartizează ordonatorului terțiar C creditele bugetare.000 lei . ordonatorului terțiar i se retrag credite bugetare neutilizate în valoare de 200 lei.1.000 lei .000 lei .primirea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii de la ordonatorul principal A: D 8061 3.aprobarea cererii de deschidere de credite: D 8060 6.repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar B: C 8061 5.returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C: D 8060 200 lei 2.000 lei credite pentru cheltuieli proprii. La sfârșitul perioadei.000 lei și pentru a fi repartizate ordonatorului terțiar C 3. 1.recunoașterea creditelor de repartizat și pentru nevoi proprii: D 8061 D 8062 5.000 lei 1.000 lei . Ordonatorul principal a repartizat integral creditele de repartizat unui ordonator secundar B pentru cheltuieli proprii 2. Înregistrări în contabilitatea ordonatorului principal: .

returnarea creditului neutilizat de ordonatorul C și transmiterea către ordonatorul principal: D 8061 C 8061 200 lei 200 lei 3. Exemplu: În baza unei finanțări de 2.000 lei din sursele bugetului de stat.000 lei .000 lei .primirea creditelor bugetare pentru nevoi proprii: D 8062 3. înregistrează drepturi salariale totale de 200 lei cuvenite angajaților săi.D 8062 2. 641 = 421 200 lei 2. Finanțarea propriu-zisă presupune utilizarea creditelor bugetare deschise și repartizate.la sfârșitul perioadei se retrage finanțarea neutilizată: C 8062 200 lei B. se achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 900 lei: . Înregistrări în contabilitatea ordonatorului terțiar C: .repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terțiar C: C 8061 3. 1. un ordonator terțiar efectuează următoarele tranzacții.000 lei .

1 500 lei 6.1 900 lei 4. se virează contribuțiile instituției la bugetele în drept: 41. asigurările de șomaj 10 lei. se înregistrează contribuțiile instituțiilor privind: asigurările sociale 41. se achită furnizorul de la bugetul de stat: 401 = 770.6 lei 11 lei 10 lei 4311 4313 4371 = 770.1 200 lei . se înregistrează și achită factura de la SC Electrica în valoare de 500 lei: 605 = 770.1 62. se dau în consum materii prime în valoare de 300 lei: 601 = 301 300 lei 5.6 lei. asigurările sociale de sănătate 11 lei.301 = 401 900 lei 3. se achită salariile: 421 = 770. 6451 6453 6452 = = = 4311 4313 4371 41.6 lei 8.6 lei 11 lei 10 lei 7.

se închid conturile de cheltuieli și finanțări: 770.01 = 121.01 = 117.2. 574 "Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor de șomaj".01 641 601 605 6451 6453 6452 10. 776 "Fonduri cu destinație specială" 571 "Disponibil din fondul de asigurări de sănătate".1 = 1062. 7704 "Veniturile bugetului asigurărilor de șomaj". se inchide contul 121: 121. respectiv: 7705 "Veniturile fondului asigurărilor sociale de sănătate".6 121. 3.6 lei 200 lei 300 lei 500 lei 41. 550 "Disponibil din fonduri cu destinație specială" .01 600 lei 1662.9.6 lei 11 lei 10 lei Finanțarea din bugetele locale se realizează similar utilizându-se analiticile specifice instituțiilor publice de interes local. Finanțarea din fonduri speciale și fonduri cu destinație specială Se utilizează conturi specifice finanțării din fonduri speciale și cu destinație specială.

Exemplu: .asigurări de șomaj". Contabilitatea finanțării din venituri proprii Se utilizează conturi specifice activității autofinanțate precum: grupa 70 "Cifra de afaceri" pentru înregistrarea veniturilor proprii. 121. 560 "Disponibil din venituri proprii".08 "Rezultatul patrimonial . se prezintă astfel: Primirea finanțării din fonduri cu destinație specială: 550 = 776 Efectuarea cheltuielilor în clasa 6 Plata datoriilor din contul 550 Închiderea finanțării prin contul 121. 121.04 "Rezultatul patrimonial .venituri proprii".asigurări sociale de sănătate".10 "Rezultatul patrimonial .3.08 Retragerea eventualelor sume neconsumate 776 = 550 3.- Conturi de cheltuieli după natură 121. 121.bugetul fondurilor nerambursabile". Schema de contabilizare.05 "Rezultatul patrimonial .

000 lei 3.000 lei: 3029 = 401 3. Se consuma integral medicamentele cumparate: 6029 = 3029 3.000 lei .000 lei 4. in valoare de 500 lei. care functionaeza in regim de autofinantare. insuma de 15. incaseaza in numerar. taxe de consultatii.000 lei: 641 = 421 10. Incasarea veniturilor din activitatea proprie: 560 = 704 15.000 lei 2. analize si spitalizarii.000 lei 6.000 lei. Se procura medicamente in valoare de 3.O institutie din domeniul sanatatii. Se inregistreaza salarii brute in valoare de 10. care se da in consum: 3027 6027 = = 560 3027 500 lei 500 lei 5. 1. Se cumpara hrana pentru bolnavi spitalizati.Pe baza lor se constituie disponibilul pe baza caruia se efectueaza o serie de tranzactii. pe baza de chitante. Se achita furnizorul: 401 = 560 3.

Se achita salariul net: 421 = 560 6750 lei 550 lei 50 lei 1.7.600 lei 9.050 lei.000 lei 10.600 lei: 3. Se inregistreaza retineri din salarii: contributii individuale la asigurari sociale1.250 lei 421 = 4312 1.050 lei 4314 4372 444 8.250 lei 10.500 lei 6029 641 121.050 lei 4312 550 lei 4314 50 lei 4372 1. impozit pe salarii 1. Inchiderea conturilor de cheltuieli: 13.000 lei 6027 500 lei .3 = 3. contributii individuale la ajutorul de somaj 50 lei. contributii individuale la asigurari sociale de sanatate 550 lei. Se achita contributiile sociale: 1.600 lei 444 = 560 3.

850 lei. • Capitalurile proprii în instituțiile publice.500 lei. .3 15.11. convenții și practici specifice capitalurilor proprii. sursele pe baza carora se acorda nefiind fonduri publice. • Test Exemple de subiecte teoretice Care sunt tipurile de finanţare de care poate beneficia o instituţie publică? Prezentaţi etapele finanţării bugetare Prezentaţi deosebirea între cheltuială efectivă şi plată netă de casă .000 lei Rezultatul exercitiului este excedentar reprezentand suma de 1. iar disponibilul din cont este de 4. concepte. precum si de imprumuturi externe ori alte surse. Ele nu fac parte din categoria finantarilor bugetare. convenții și practici privind împrumuturile din emisiunea de obligațiuni și datoria publică Modalitatile de finantare prezentate sunt completate de contributii ale Comunitatii Economice Europene. reguli. Inchiderea conturilor de venituri: 704 = 121. reguli.

Unitate de învăţare nr.Exemple de probleme 1. datoriilor şi a trezoreriei Cuprins • • • Concepte.000 lei pentru nevoi proprii şi 100.4 Contabilitatea activelor.000 lei din fondul asigurărilor sociale de sănătate. În baza acestei finanţări cumpără de la furnizori material sanitare în valoare de 100. 2. O instituţie publică primeşte o finanţare de 100. achită furnizorul şi dă în consum material în valoare de 98.000. Pentru trimestrul 1 se repartizează din bugetul primăriei suma de 500. datoriile şi trezoreria Practici contabile specifice activelor imobilizate aparţinând domeniului public şi privat al statului .000 lei. Primăria generală a capitalei beneficiează de o finanţare în baza bugetului propriu de 2. Se închide finanţarea din fondul de asigurări sociale de sănătate.000 lei.000 lei se repartizează primăriei sectorului 1 în vederea modernizării parcului Herăstrău.000 lei pentru exerciţiul bugetar N. tipologii şi particularităţi privind structurile contabile calitative Recunoaştere şi evaluare privind activele.

Activele imobilizate • Active fixe necorporale: o Cheltuieli de dezvoltare o Concesiuni. licenţe. corelaţii cu sursele de finanţare bugetare şi în afara bilanţului • Test Obiectivele unității de învățare: După studiul acestei unități de învățare veți reuși să : Cunoaşteţi particularităţile contabilităţii bugetare în raport cu contabilitatea agenţilor economici. drepturi şi active similare o Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive o Alte active fixe necorporale . datoriile şi trezoreria Concepte. creanţele.• Practici contabile specifice elementelor particulare de active circulante. Recunoaşteţi şi evaluaţi activele şi datoriile Înţelegeţi particularităţile domeniului public în opoziţie cu cel privat Cunoaşteţi practicile specifice privind stocurile. mărci comerciale. datorii şi trezorerie. tipologii şi particularităţi privind structurile contabile calitative A. brevete.

Activele circulante . aparatură birotică. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale o Alte active ale statului • • Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe Active financiare: o Titluri de participare o Alte titluri imobilizate o Creanţe imobilizate o Vărsăminte de efectuat pentru activele financiare • • Amortizări privind activele fixe Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a activelor fixe B.• Active fixe corporale: o Terenuri şi amenajări de terenuri o Construcţii o Instalaţii tehnice. animale şi plantaţii o Mobilier. mijloace de transport.

asigurări şi protecţie socială o Creanţe faţă de bugetul de stat o Ajustări pentru deprecierea creanţelor o Debitori diverşi o Conturi de regularizare şi asimilate .• Stocuri: o Stocuri de materii şi materiale o Producţie în curs de execuţie o Produse o Stocuri aflate la terţi o Animale o Mărfuri o Ambalaje o Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie • Creanţe: o Clienţi şi conturi asimilate o Creanţe cu personalul.

bugetul local.o Decontări • Trezorerie: o Conturi la trezoreria statului şi bănci o Disponibil al bugetelor o Disponibil din fonduri cu destinaţie special o Disponibil al instituţiilor publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii o Disponibil din veniturile fondurilor speciale o Viramente interne o Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie C. protecţia socială şi conturi asimilate Bugetul statului. Datorii • • • • Furnizori şi conturi asimilate Personal şi conturi asimilate Asigurări sociale. bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate .

• • • • Decontări cu Comunitatea Europeană privind fondurile nerambursabile Creditori diverşi Conturi de regularizare şi asimilate Decontări • Recunoaştere şi evaluare privind activele. datoriile şi trezoreria • Evaluare iniţială o Cost de achiziţie o Cost de producţie o Valoare justă • • • Evaluare cu ocazia inventarierii Evaluare la închiderea exerciţiului Evaluare la ieşire: o Identificarea specifică o FIFO o LIFO .

cheltuieli de transport înscrise în factură 100 lei.000 lei. Intrarea de active fixe 1.524 lei = = 101 404 10. 214 6821 Exemplu 2: Un spital achiziţionează un aparat medical în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 10. Tabloul face parte din domeniul public al statului. 231 213 = = 404 231 12. Intrarea prin achiziţie de la furnizori Exemplu 1: Muzeul de Artă cumpără un tablou. TVA 24%. obiect de patrimoniu de la un colecţionar privat în valoare de 10.000 lei 10.524 lei 12.000 lei .000 lei.o CMP • Practici contabile specifice activelor imobilizate aparţinând domeniului public şi privat al statului A.

2. Intrarea prin construire în antrepriză şi regie proprie Contabilizarea este similară construcţiei de la agenţii economici. 3. Intrarea prin transfer Intrarea se contabilizează distinct în funcţie de apartenenţa bunului. • Dacă bunul aparţine domeniul public al statului 21 = 101 valoarea contabilă de intrare

- Dacă bunul aparţine domeniului privat al statului Val de intrare 21 = 281 7583 4. Intrarea prin donaţie Donaţiile fac obiectul contractelor de sponsorizări în care donatorul impune modul de utilizare a activului fix. 21 = 776 valoarea justă amortizare calculată valoarea contabilă netă

B. Contabilitatea cheltuielilor ulterioare Exemplu:

O staţie de salvare dotează autovehiculele cu aparate de aer condiţionat în valoare de 10.000 lei şi înlocuieşte piese uzate în valoare de 5.000 lei. 213 602 = = 404 401 10.000 lei 5.000 lei

C. Contabilitatea reevaluării activelor fixe Reevaluarea se face de evaluatori autorizaţi aplicând metoda reevaluării prin indici de inflaţie corectată cu utilitatea, respectiv valoarea de piaţă a bunurilor. Exemplu: O clădire aparţinând unei grădiniţe este reevaluată. Valoarea de intrare 50.000 lei, amortizarea calculată 10.000 lei, coeficientul de actualizare 50%. 25.000 lei 212 = 281 105 5.000 lei 20.000 lei

D. Contabilitatea amortizării

Doar activele fixe corporale şi necorporale ce aparţin domeniului privat al statului sunt supuse amortizării utilizând metoda lineară. Exemplu:

Pe data de 15.03. N, o şcoală generală achiziţionează un autovehicul pentru transportul elevilor în valoare de 30.000 lei, durată normată de utilizare 5 ani, cotă de amortizare 20%. Amortizarea = 30.000 * 20% * 9/12 = 4.500 lei 6811 = 281 4.500 lei

E. Contabilitatea ieşirii de active fixe
1. Ieşirea prin casare

Exemplu 1: Se casează un obiect de muzeu distrus ca urmare a unei calamităţi, în valoare de 50.000 lei. Acesta face parte din domeniul public al statului. 101 Exemplu 2: Comisia de inventariere hotărăşte casarea unui mobilier de birou complet amortizat în valoare de 10.000 lei. 281 = 214 10.000 lei = 214 50.000 lei

2. Ieşirea prin vânzare Exemplu:

000 lei.000 lei. 461 50. datorii şi trezorerie.000 lei. Contabilitatea operaţiunilor privind activele financiare Modul de contabilizare este similar agenţilor economici. amortizarea cumulată 50.000 lei 3.000 lei 50. valoare contabilă 100.Un liceu vinde clădirea cantinei la preţul de vânzare de 70. corelaţii cu sursele de finanţare bugetare şi în afara bilanţului A. • Practici contabile specifice elementelor particulare de active circulante. Stocuri . Ieşire prin transfer sau donaţie • Dacă bunul apaţine domeniului public al statului: 101 = 21 valoarea contabilă amortiz cumulată val rămasă Dacă bunul aparţine domeniului privat: 281 658 = 213 valoarea de intrare F.000 lei 281 658 = = 4481 212 70.000 lei 100.

302 • Exemplu: Se înregistrează un plus de combustibil constatat la inventariere în valoare de 30 lei. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile • Exemplu: Se achiziţionează materii prime în valoare de 1.1.000 lei 301 • Exemplu: Se primesc prin transfer tipizate în valoare de 500 lei.000 lei Achiziţie de la terţi Transfer de la instituţiile publice superioare Plusuri la inventar şi primite cu titlu gratuit Rezultate din dezmembrarea activelor fixe . 3022 • Exemplu: Se înregistrează piese de schimb în valoare de 100 lei rezultate din dezmembrarea unui activ fix = 6022 30 lei = 4812 500 lei = 401 1.

6029 • Exemplu: Se înregistrează o lipsă neimputabilă de materiale în valoare de 20 lei 602 • Exemplu: Se înregistrează distrugerea unui stoc de materii prime în urma unor inundaţii în valoare de 500 lei 690 • Exemplu: Se transferă materiale în valoare de 50 lei unei instituţii subordonate = 301` 500 lei = Pierderi din calamităţi 302 20 lei = 3029 10 lei Lipsuri constatate cu ocazia inventarierii Transfer la instituţiile publice subordinate .3024 • Exemplu: Consum = 719 100 lei Se înregistrează consum de medicamente în valoare de 10 lei.

303 = 401 500 lei . Cheltuielile cu prelucrarea sunt in valoare de 200 lei. 50% de salariaţi). Contabilitatea operaţiilor privind stocurile date în prelucrare Exemplu: Un spital trimite pentru prelucrare la o croitorie pânză în valoare de 500 lei.4812 = 302 50 lei 2. Ulterior se dau în folosinţă salariaţilor halatele. Contabilitatea operaţiilor privind materialele de natura obiectelor de inventor Exemplu: Se achiziţionează halate de 500 lei în vederea distribuirii ca echipament de lucru (50% se suportă de instituţie. Se recepţionează halate în valoarea de 520 lei. • Se înregistrează trimiterea pânzei la prelucrare 351 520 lei = 302 500 lei Se înregistrează factura de prelucrare şi recepţionarea halatelor 303 = 351 401 500 lei 20 lei - Se înregistrează achitarea facturii 401 = 770 20 lei 3.

Creanţe şi datorii 603 4283 = 303 500 lei 1.000 lei 401 409 100 lei 400 lei 300 lei = 770 300 lei Se achiziţionează tipizate în valoare de 400 lei şi se regularizează avansul Se achiziţionează echipament de lucru pentru care nu s-a întocmit factura în .250 lei 250 lei B.000 lei: 214 valoare de 800 lei. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii Exemplu 1: O instituţie publică efectuează următoarele operaţiuni: • Se acordă un avans de 300 lei pentru achiziţionarea de tipizate 409 acordat anterior: 302 400 lei 401 = = 770 • Se achiziţionează un calculator în valoare de 2. 303 = 408 800 lei = 404 2.

- Ulterior se primşte factura. 408 = 401 800 lei Exemplu 2: O instituţie publică finanţată din venituri proprii a efectuat următoarele operaţiuni în cursul trimestrului 1: • Încasează de la clienţi suma de 400 lei pentru efectuarea de cursuri de pregătire 560 • = 419 400 lei Efectuează cursuri de pregătire în valoare de 500 lei 411 = 704 500 lei 400 lei 100 lei • Se regularizează avansul primit 419 560 Se încasează chiria aferentă unei clădiri pentru care nu s-a întocmit factură 418 = 706 300 lei = 411 500 lei - Se emite factura în valoare de 300 lei 411 = 418 300 lei .

Contabilitatea decontărilor cu personalul.000 lei Se înregistrează reţinerile din salariile personalului: 1.2.655 lei 421 = 4312 4314 4372 444 427 735 lei 385 lei 35 lei 300 lei 200 lei . ajutorul de şomaj 35 lei. • • • Impozitul pe salarii 300 lei Reţineri în favoarea terţilor 200 lei Contribuţiile instituţiei: CAS 1456 lei. o instituţie publică prezintă următoarele informaţii: • • Fond brut de salarii 7.000 lei Contribuţiile personalului: CAS 735 lei. CASS 385 lei. asigurările şi protecţia socială Exemplu: În luna martie. CASS 385 lei. ajutorul de şomaj 35 lei Se înregistrează ştatul de plată al salariilor: 641 = 421 7.

456 lei 35 lei 385 lei Se înregistrează plata salariilor de 5.Se înregistrează contribuţiile instituţiei la asigurări şi protecţie socială: 6451 6452 6453 = = = 4311 4371 4313 1.456 lei 35 lei 385 4312 4314 4372 444 427 4311 4371 4313 = 770 3.345 lei 421 = 770 5. Contabilitatea decontărilor cu bursierii şi doctoranzii .531 lei 3.345 lei Se înregistrează virarea obligaţiilor pe destinaţii: 735 lei 385 lei 35 lei 300 lei 200 lei 1.

Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi Exemplu: • Se înregistrează o lipsă de materiale imputabilă. 679 429 = = 429 531 3.Exemplu: O instituţie de învăţământ preuniversitar înregistrează bursele lunii martie în valoare de 3.000 lei 3. valoarea actuală 300 lei.000 lei 4. Contabilitatea decontărilor între exerciţiile financiare Exemplu: . Vinovatul nu este salariat al instituţiei: 300 lei 461 = 758 4481 250 lei 50 lei Se înregistrează penalizări în valoare de 100 lei datorate de terţi 461 = 758 100 lei 5.000 lei. valoarea contabilă 250 lei.

000 lei. 560 = 472 3.000 lei În contabilitatea instituţiei publice subordinate: 302 = 4812 1.000 lei chirie pentru sălile de curs ce urmează a fi puse la dispoziţia unei firme în luna ianuarie N+1.000 lei 6. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt Exemplu: .O instituţie de învăţământ superior încasează în luna decembrie N. se transferă veniturile înregistrate în avans la venituri curente 472 = 706 3. • În contabilitatea instituţiei publice superioare: 4812 = 302 1. Conturi de trezorerie 1. Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice Exemplu: Se înregistrează un transfer de material consumabile în valoare de 1.000 lei C. 3.000 lei În luna ianuarie N+1.

01. primăria municipiului Bucureşti emite 10.01.01.000 lei 100.N se emit obligaţiunile: 4811 770 = = 161 719 100. Obligaţiunile sunt răscumpărate după 5 ani.12.Pe 01. dobânda este plătită anual. • Pe 01. Contabilitatea disponibilităţilor Exemple: .000 lei Pe 31.N se înregistrează dobânda aferentă împrumutului: 666 = 1681 12.000 lei 100.N+4 se răscumpără şi anulează obligaţiunile: 505 161 658 = = = 770 4811 505 100.000 obligaţiuni la valoare nominală de 10 lei pe obligaţiune.000 lei - Pe 01.000 lei - Se plăteşte dobânda în cursul anului următor: 1681 = 770 12.000 lei 2.N.000 lei 100. rata dobânzii 12%.

000 lei 770 = 734 100.000 lei - Se primeşte suma de 1.000 lei 571 = 7705 100.000 euro la cursul de 4 lei / euro. 462 = 401 260 lei Se achită furnizorul din contul de mandat: 401 = 552 260 lei - La expirarea mandatului se restituie sumele neutilizate: 462 = 552 40 lei .000.000 lei = 774 4. sub formă de mandat: 552 = 462 300 lei Inspectoratul cumpără material didactic în valoare de 260 lei. reprezentând contribuţia financiară nerambursabilă a Uniunii Europene: 558 de 100.• Se încasează la bugetul local venituri proprii (impozit pe clădiri) în valoare de 100.000 lei Sunt încasate contribuţii din fondul de asigurări sociale de sănătate în valoare Inspectoratul şcolar primeşte suma de 300 lei de la o şcoală generală pentru procurarea de material didactic.000.

se justifică avansul astfel: diurnă 20 lei. Diferenţa se depune în casierie. bonuri de benzină consumate 140 lei.3. Contabilitatea avansurilor de trezorerie Exemplu: Un salariat se deplasează în interes de serviciu. cazare 80 lei. 120 lei 100 lei 700 lei 5323 5321 5322 = 531 920 lei . primind un avans de 120 lei în numerar şi bonuri de benzină de 150 lei. Contabilitatea altor valori Exemplu: O instituţie achiziţionează bilete de călătorie de 120 lei. 270 lei 542 = 531 5324 120 lei 150 lei La înapoierea din deplasare. timbre fiscale şi poştale de 100 lei şi bilete de odihnă de 700 lei. 240 lei 10 lei 20 lei 614 5324 531 = 542 270 lei 4.

Dar valoarea justă. Precizaţi deosebirea dintre patrimoniul public şi cel privat. Dar costul de producţie.Valorile sunt distribuite sau consumate: 624 626 4282 = = = 5323 5321 5322 120 lei 100 lei 700 lei • Test Exemple de subiecte teoretice: Precizaţi particularităţile activele fixe corporale la instituţiile publice în comparaţie cu agenţii economici Definiţi costul de achiziţie şi prezentaţi structura sa. Ce este valoarea realizabilă netă ? Care sunt particularităţile minusurilor imputabile la instituţii publice faţă de agenţi economici ? Ce sunt sumele în mandate şi sumele în depozit ? Exemple de probleme: .

- O policlinică achiziţionează un aparat medical în următoarele condiţii: preţ de achiziţie 50. - O universitate execută în regie proprie un cămin studenţesc pentru care efectuează cheltuielile: consum de materii prime 50.000 lei. salarii 40. - O instituţie publică prezintă în luna martie. Cu ocazia casării sunt recuperate piese de schimb în valoare de 50. - Comisia de casare hotărăşte scoaterea din funcţiune a unui autovehicul achiziţionat cu 30.000 lei.000 lei.000 lei. Se finalizează construcţia şi se recepţionează căminul. TVA 24%. - Un liceu construieşte în antrepriză o sală de sport.000 lei.03: 100 kg * 10 lei Intrări: 02. Pentru lucrare se plăteşte un avans de 10.03: 70 kg*13 lei Ieşiri: 03.000 lei. La finalizarea lucrării se primeşte factura de la antreprenor în valoare de 30. Se decontează avansul şi se recepţionează construcţia. următoarea situaţie a stocurilor din materia primă X: stoc iniţial la 01.03: 100 kg *12 lei 10.000 lei.03: 120 kg 18.000 lei şi accesorii. cheltuieli de montaj efectuate de o firmă particulară 1.03: 90 kg Să se calculeze valoarea ieşirilor şi a stocului final prin metodele: . amortizarea utilajelor 10.000 lei. amortizat 25.000 lei.

Unui gestionar i se impută un minus de material la valoarea actuală de 50 lei. Un spital achiziţionează lenjerii şi accesorii de pat în valoare de 400 lei pentru care semnează o cambie scadentă peste 10 zile.000 lei. diferenţa se cuvine bugetului de stat. FIFO c. Se înregistrează transferul de numerar de 1. cadou de 8 martie 100 lei. telefon 100 lei (depăşire 50 lei). Să se calculeze salariu cuvenit şi să se reflecte în contabilitate operaţiile corespunzătoare. La scadenţă cambia este achitată. bunuri primite în natură pe lângă salariu 90 lei. Se achită factura şi se dau în folosinţa salariaţilor.a. Gestionarul îşi recunoaşte vina şi depune banii.500 lei între o instituţie publică şi instituţia publică subordonată. O instituţie publică finanţată din venituri proprii acordă unui salariat în luna martie următoarele drepturi salariale: salariu de încadrare 1. Direcţia de sănătate publică judeţeană primeşte suma de 700 lei de la un spital pentru procurarea centralizată de material sanitar. Salariatul are în întreţinere un copil minor. CMP b. Aceasta cumpără materialul cu 500 lei şi decontează mandatul. . spor de vechime 10%. valoare contabilă 35 lei. LIFO Se achiziţionează cisme de protecţie în valoare de 200 lei.

Unitate de învăţare nr.5 CONTABILITATEA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR Cuprins • • • • Structuri privind veniturile fiscal şi nefiscale. Determinaţi rezultatul patrimonial şi rezultatul exerciţiului bugetar. curente şi extraordinare Structuri privind cheltuielile curente şi de capital Rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor instituţiilor publice Determinarea rezultatului patrimonial şi a rezultatului execuţiei bugetare – consideraţii privind oportunitatea celor două concepte • Test Obiectivele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: Cunoaşteţi specificul clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor în instituţiilor publice şi rolul clasificaţiei bugetare în organizarea şi conducerea contabilităţii acestora. Structuri privind veniturile fiscal şi nefiscale. curente şi extraordinare .

Exemple: • În completarea surselor proprii de venit. venituri gestionate în regim extrabugetar. fiind prevăzute în bugetul ordonatorilor principali de credite.000 lei. 531 = 704 30. în valoare de Casa de Asigurări Sociale de Sănătate înregistrează 100. Contabilitatea veniturilor bugetare. Ele sunt formate din venituri proprii.000 lei drept contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate 571 lei 7702 = 750 80. intrări din credite externe.000 . ale bugetelor fondurilor speciale. alocaţii de la bugetul de stat. contribuţii financiare nerambursabile şi alte venituri ale bugetului de stat. de orice natura şi provenienţă.000 lei = 772 100.000 lei Teatrul Naţional înregistrează încasări din manifestări culturale. un muzeu primeşte pentru acoperirea pierderilor o subvenţie de 100. după natura şi sursa lor şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. 560 30.000 lei = 7705 100. fondurilor speciale şi veniturilor proprii se ţine pe feluri de venituri. chiar dacă sunt colectate sau nu.000 lei Primăria din Breaza înregistrează venituri din impozitul pe clădiri de 80.Veniturile reprezintă sumele ce trebuie încasate în timpul unui an. ale bugetelor locale.000 lei.

500 lei Se înregistrează lucrări de întreţinere şi reparaţii în valoare de 3.000 lei Structuri privind cheltuielile curente şi de capital Cheltuielile reprezintă suma bunurilor şi serviciilor consummate în timpul unui exerciţiu bugetar.000 lei. Exemple: • La o unitate militară se consumă muniţie în valoare de 1.000 lei . care a perceput un commision de 5.- Un debitor scos din evidenţă anterior.000 lei .500 lei 609 = 309 1. ca urmare a dispariţiei sale este reactivat.000 lei 611 = 401 3. precum şi structura economică a acestora. 304 • = 7515 100.La un process intentat instituţiei aceasta a fost reprezentată de un avocat din Baroul Bucureşti.000 lei 622 = 401 5. Prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar. indifferent dacă acestea au fost sau nu plătite în această perioadă. Valoare creanţei 500 lei 461 = 714 500 lei Se primesc prin transfer materiale din rezerva de stat şi de mobilizare în valoare de 100.

Un debitor în valoare de 120 lei este scăzut din evidenţa contabilă după prescriere. Articolul G. Sursa de finanţare a cheltuielii.200 lei. Alinieatul • Determinarea rezultatului patrimonial şi a rezultatului execuţiei bugetare – consideraţii privind oportunitatea celor două concepte . Capitolul C. etc. Simbolul contului din planul de conturi B. pe structura clasificaţiei bugetare. 690 = 302 1. bugetele locale.. 654 = 461 120 lei S-au constatat pierderi de material din calamităţi în valoare de 1. structura contului va fi: A. Astfel. D. respectiv: bugetul de stat. Subcapitolul E.200 lei • Rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor instituţiilor publice Contabilitatea cheltuielilor se ţine nu doar pe conturi sintetice ci şi pe conturi analitice. Titlul F.

000 lei.000 lei .La sfârşitul exerciţiului bugetar. analitice deschise pe forma de finanţare.000 lei (1.000 lei – 997. Exemplu: O instituţie publică a beneficiat de o finanţare bugetară în valoare de 1.000 lei).01 998.000. indiferent de data plăţii sau încasării prin contul 121 “Rezultatul patrimonial”. 117. pe debit sau pe credit după caz. C 8062 121.01 • Test Exemple de subiecte teoretice: Precizaţi diferenţele între cheltuielile şi veniturile agenţilor economici şi cele ale instituţiilor publice = 121.000 lei Soldul final al contului de rezultat patrimonial este preluat de contul 117 “rezultatul reportat”.000 lei. instituţiile publice determină rezultatul patrimonial.000.000 lei 997.6 121. Ordonatorul de credite superior retrage instituţiei sumele neconsumate de 3. prin închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de surse din care au fost efectuate.01 7701 3.000 lei = = Cl. În cursul anului bugetar a înregistrat cheltuieli în valoare totală de 998.000 lei.01 1. iar plăţile nete de casă s-au ridicat la 997.

suma neconsumată fiind retrasă. Unitate de învăţare nr. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE .- Prezentaţi rolul clasificaţiei bugetare în organizarea contabilităţii cheltuielilor Precizaţi diferenţele între rezultatul patrimonial şi rezultatul execuţiei bugetare Exemple de probleme: Un teatru primeşte pentru acoperirea pierderilor o subvenţie de 50.000 lei.000 lei. La direcţia de Finanţe publice se încasează impozitul pe profit datorat de agenţii economici în valoare de 100.000 lei.000 lei şi venituri din vânzări de bunuri şi servicii de 30.000 lei. La sfârşitul anului au rămas neconsumaţi 10. La primărie se încasează venituri din impozit pe clădiri de 70.000 lei.000 lei. Se consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 1.000 lei aferente autovehiculelor şi clădirilor din patrimoniu.000 lei. alte impozite şi taxe 10.6 CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE. impozit pe venit de 200. TVA de plată 50.000 lei De la primăria capitalei se transferă primăriei sectorul 5 numerar în valoare de 100.000 lei. Se achită prime de asigurare în valoare de 1.

• Test Obiectivele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • Înţelegeţi etapele lucrărilor de închidere bugetară. ce culminează cu determinarea rezultatului patrimonial • Cunoaşteţi situaţiile financiare prezentate în referenţialul contabil naţional elaborate în conformitate cu IPSAS 1. Lucrări contabile specifice închiderii exerciţiului bugetar • • • Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere Inventarierea generală a patrimoniului Contabilizarea operaţiilor de regularizare . • Particularităţi de închidere şi elaborare a situaţiilor financiare în instituţiile publice din România.Cuprins: • • Lucrări contabile specific închiderii exerciţiului bugetar Situaţii financiare prevăzute în referenţialul contabil naţional şi internaţional (IPSAS 1) – convergenţe şi divergenţe de recunoaştere şi prezentare.

• • • • • Bilanţul contabil Contul de execuţie bugetară Situaţia veniturilor şi cheltuielilor Anexe Politici contabile şi note explicative Particularităţi de închidere şi elaborare a situaţiilor financiare în instituţiile publice din România.o Operaţii privind regularizarea plusurilor şi minusurilor cantitative la inventar o Operaţii privind constatarea de ajustări pentru depreciere o Operaţii privind diferenţele de curs valutar o Operaţii privind delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor • • Balanţa conturilor după inventariere Închiderea finanţării Situaţii financiare prevăzute în referenţialul contabil naţional şi internaţional (IPSAS 1) – convergenţe şi divergenţe de recunoaştere şi prezentare. .

ca bază de evaluare a activităţii instituţiei de a genera lichidităţi şi echivalente ale acestora. • Contul de execuţie bugetară. în document înscriindu-se capitolul şi subcapitolul din bugetul aprobat. Sumele rămase neconsumate până la 31. materialele perisabile şi animalele tinere se inventariează trimestrial. dar şi instituţiei. bunurile misiunilor diplomatice se inventariează o dată la trei ani. disponibilităţile.• Inventarierea generală a patrimoniului: Respectă principiul anualităţii cu următoarele excepţii: bunurile unităţilor de învăţământ sunt inventariate vara. • Închiderea finanţării. Conţinutul său ţine seama de tipul de finanţare.12 din finanţarea bugetară vor fi retrase. Norma IPSAS 2 precizează că informaţiile sunt folositoare atât utilizatorilor. Este o veritabilă a fluxurilor de trezorerie şi nu cont de profit şi pierderi. Test Exemple de subiecte teoretice: Precizaţi particularităţile inventarierii conturilor. din fonduri cu destinaţie specială. bugetele locale. cât şi a finanţării bugetare În ce constau operaţiile de regularizare efectuate cu ocazia inventarierea generală a patrimoniului Cum se realizează închiderea finanţării bugetare . din fonduri speciale. cercurile şi alte valori se inventariează lunar. Instituţiile publice care beneficiează de finanţare multiplă din bugetul central. fonduri extrabugetare sau finanţare mixtă trebuie să facă închiderea finanţării prin închiderea conturilor specifice fiecărei forme de finanţare.

000 lei pentru cumpărarea de calculatoare.- Care este structura dării de seamă contabile (situaţiile financiare ale instituţiilor publice). suma fiind consumată integral pentru achiziţia de medicamente. un minus imputabil gestionarului de materiale consumabile în valoare de 150 lei. Până la sfârşitul anului bugetar a efectuat plăţi nete de casă de 9. O instituţie a primit o donaţie de 10. Exemple de probleme: Cu ocazia inventarierii se constată următoarele diferenţe între evidenţa contabilă şi situaţia practică: un minus la inventar neimputabil de obiecte de invetar în valoare de 100 lei.000 lei. Efectuaţi închiderea de finanţare. O instituţie a beneficiat de 50. Efectuaţi închiderea de finanţare.000 lei şi a înregistrat amortizarea aferentă calculatoarelor achiziţionate în valoare de 3. Unitate de învăţare nr.7 ELEMENTE DE CONTABILITATE ŞI CONTROL DE GESTIUNE ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE . valoare contabilă 120 lei.000 lei din fondul de asigurări sociale de sănătate.

Cuprins: • Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor pe programe. Analiza WhatIf pentru performanţa serviciilor publice • Sistem paracontabil de determinare a costurilor activităţilor economice desfăşurate de instituţiile publice • Fundamentarea bugetului. aspecte privind contabilitatea socio-economică şi de mediu • Test Obiectivele unităţii de învăţare După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să: • • • Înţegeţi rolul contabilităţii de gestiune şi determinării costurilor pe programe Metodele de calculaţie a costurilor private prin prisma performanţelor serviciilor publice Cunoaşteţi rolul sistemului paracontabil de determinare a costurilor activităţilor desfăşurate în instituţiile publice • Cunoaşteţi elementele de fundamentare a bugetului .

analizează diferenţele dintre bugete sau costurile standard şi costul actual. • . Premisele de baza ale metodei ABC : • Activităţile consumă resurse şi produsele consumă activităţi . ce pot fi opozabile instituţiilor publice sunt: metoda ABC şi metoda direct-costing. departamentelor/produselor. Activităţile cauzează costurile nu produsele. Analiza What-If pentru performanţa serviciilor publice Contabilitatea de gestiune se preocupă de asigurarea unei baze informaţionale care să permită managementului să: o formuleze politici o planifice şi controleze activităţile o decidă în funcţie de alternative Contabilitatea costurilor este o parte a contabilităţii manageriale care: o elaborează bugete. calculează costuri standard şi costuri reale aferente:   o operaţiilor/proceselor.• Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea costurilor pe programe. Metodele de calculaţie a costurilor folosite de agenţii economici.

Metoda ABC calculează costurile activităţilor individuale. sau o unitate de muncă efectuată cu un scop specific.Entităţile sunt divizate în activităţi mărunte utilizate pentru stabilirea cheltuielilor indirecte. De regulă inductorii de cost sunt exprimaţi în unităţi fizice şi mai puţin în unităţi monetare. pe care le trasează obiectelor de cost pe baza unor inductori de cost. operarea pe maşini. care pot fi asimilaţi bazelor de absorbţie din metodele tradiţionale. controlul de calitate. etc. pregătirea maşinilor. Calculul costului Costul de producţie = cost primar + o parte a cheltuielilor indirecte calculate în funcţie de nu mărul de inductori de cost pe obiectul de cost Cheltuielile indirecte alocate obiectului = cost inductor * număr inductori pe obiect de cost Cost inductor = cost activitate/număr total inductor . O activitate este definită ca un eveniment. sarcină. Exemple de inductori :     Număr comenzi cumpărare Număr inspecţii Număr livrări Număr comenzi materiale. etc. cum ar fi : schiţarea produselor.

Determinarea inductorilor de cost pentru fiecare activitate 4. Stabilirea centrelor de regrupare (reunirea activităţilor cu acelaşi inductor) 5. Analiza şi definirea activităţilor 2. Trasarea costurilor către activităţi 3. Etapele specifice aplicării metodei ABC: 1.Costul complet = cost producţie + cost în afara producţiei alocat obiectului de cost Cost în afara producţiei = cost administraţie + cost desfacere Alocarea costului în afara producţiei urmează aceleaşi reguli ca şi pentru costul indirect. Caracteristicile metodei costurilor variabile (direct-costing):      cheltuieli variabile – cheltuieli încorporabile cheltuieli fixe – neîncorporabile utilizarea unor indicatori decizionali primari o metodă de calcul a rezultatelor instrument managerial pe termen scurt Indicatori primari . Alocarea costurilor obiectelor de cost (costuri indirect de producţie şi costuri în afara producţiei).

contribuţia de acoperire globală .1. Costul unitar (C ) = cheltuieli variabile ∗ Relaţie de calcul: Ci = ∗ Cv i Qi unde: Cvi – cheltuieli variabile. Cifra de afaceri (CA) Calcule: CA = ∑ (QxPv )i i =1 n unde: n – număr obiecte de costuri Contribuţia de acoperire pe fiecare purtător de cost se determină astfel: Cai = CAi .Ci unde: Ci . Qi – producţia fabricată şi vândută. Contribuţia de acoperire (Ca*) Calcul: Ca ∗ = Pv − C ∗ unde: Ca* – Ca unitară Pv – preţ vânzare unitar 3. 2.costul total al produsului i Cai – Contribuţia de acoperire produs i CAi – CA produs i Contribuţia de acoperire globală se determină astfel: Ca = CA – C unde: C .costul total al producţiei Ca.

Conturi Conturi de control   Conturi de materiale Conturi de salarii . Rezultatul (R) Calcul R = Ca – Cf unde: Cf – cheltuieli fixe Modelul de calcul al costurilor variabile Produs A Cifra de afaceri A (cheltuieli variabile A) = Contribuţia de acoperire A Produs B Cifra de afaceri B (cheltuieli variabile B) = Contribuţia de acoperire B TOTAL Cifra de afaceri (Cheltuieli variabile) = Contribuţia de acoperire .4.Cheltuieli fixe = Rezultat • Sistem paracontabil de determinare a costurilor activităţilor economice desfăşurate de instituţiile publice Descriere Conturi şi tabele care evidenţiează costurile (şi veniturile) entităţii Conturile sunt în principiu aceleaşi indiferent de sistemul adoptat.

aspecte privind contabilitatea socio-economică şi de mediu Bugetul de stat Bugetele locale Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetele fondurilor special Bugetele altor instituţii publice • Test Exemple de subiecte teoretice: - Precizaţi importanţa contabilităţii de gestiune în determinarea costurilor pe programe Care sunt etapele metodei ABC de calculaţie a costurilor Precizaţi în ce constă metoda direct-costing şi aplicabilitatea ei în instituţiile publice Bibliografie . • Fundamentarea bugetului.Conturi de cheltuieli indirecte de fabricaţie Conturi de cheltuieli în afara producţiei.

. – Contabilitatea instituţiilor publice după noul sistem contabil. Pitulice C. Ed. – Convergenţa contabilităţii publice din România la Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Tudorache S. Ştefănescu A.. Bucureşti. 2005 • Dascălu C. Pitulice C. CECCAR. Ştefănescu A. II. Ed. Caraiani C. Ed. Bucureşti.Irecson.. Bucureşti. Glăvan M.. – Noua contabilitate publică. Şendroiu C.vol. CECCAR.. Ed.• Chiţu A.. Manualul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.. Nişulescu I. 2009 . I. 2005. InfoMega.. traducere. Nişulescu I.. 2006 • Dascălu C.. • IFAC. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful