Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

ANALIZA Şl DIAG NO STIC FINANCIAR - CO NTABIL
- Ghid teoretico - aplicativ • Ediţia a II-a, revizuită si adăugită •

Editura CECCAR, Bucureşti, 2008

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PETRESCU, SILVIA Analiză şi diagnostic financiar-contabil: ghid teoretico-aplicativ / Silvia Petrescu - Ed. a 2-a, rev. Bucureşti: Editura CECCAR, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-8414-45-7 658.1

CUPRINS
Introducere.........................................................................................7 CAPITOLUL 1: Bazele teoretice ale analizei financiare...................9 1.1. Necesitatea si utilizatorii analizei financiare..................................9 1.2. Relaţia analiză financiară - gestiune financiară........................... 13 1.3. Diagnosticul financiar-contabil - instrument al analizei financiare... 14 1.4. Sursele de date şi informaţii ale analizei financiare...................... 18 1.5. Metodologia analizei economico-financiare.................................22 1.6. Procedee specifice analizei financiare.........................................25 1.7. Etapele analizei financiare...........................................................29 CAPITOLUL 2: Diagnosticul performanţelor şi riscurilor pe baza contului de rezultat..........................................................................31 2.1. Rentabilitatea - criteriu de performanţă - reflectată în contul de profit şi pierdere.....................................................................31 2.2. Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune...................38 2.2.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare....................................................39 2.2.1.1. Analiza cifrei de afaceri.......................................42 2.2.1.2. Analiza producţiei exerciţiului.............................61 2.2.1.3. Analiza valorii adăugate.......................................65 2.2.1.4. Analiza relaţiilor dintre indicatorii valorici ai producţiei.........................................................84 2.2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea.....................................................................87 2.2.3. Analiza capacităţii de autofinanţare şi a autofinanţării.......91 2.2.4. Analiza relaţiei dintre valoarea adăugată şi autofinanţare.....100 2.3. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor.................................... 103 2.3.1. Analiza cheltuielilor de exploatare.................................. 108 2.3.2. Analiza cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri.............. 112 2.3.3. Analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1.000 lei........ 120 2.4. Analiza marjelor de rentabilitate............................................... 131 2.5. Analiza rezultatului din exploatare............................................ 133 2.6. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri............................... 138 2.6.1. Analiza beneficiului aferent producţiei vândute............... 139 2.6.2. Analiza beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri........... 141

4

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

2.7. Analiza ratelor de rentabilitate.................................................. 144 2.7.1. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate............... 146 2.7.1.1. Analiza ratei rentabilităţii producţiei vândute...... 146 2.7.1.2. Analiza ratei rentabilităţii activităţii comerciale......................................................... 152 2.8. Pragul de rentabilitate şi evaluarea riscurilor............................. 157 2.8.1. Analiza cost - volum - profit.......................................... 158 2.8.2. Avantajele şi limitele pragului de rentabilitate................. 163 2.8.3. Modalităţi de evaluare a riscurilor................................... 166 2.8.3.1. Evaluarea riscului de exploatare.......................... 166 2.8.3.2. Evaluarea riscului financiar............................... 170 2.8.3.3. Evaluarea riscului total (global).......................... 172 2.8.3.4. Analiza efectelor de levier în previziunile financiare........................................................... 174 CAPITOLUL 3: Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza bilanţului........................................................................................ 177 3.1. Studiul bilanţului - etapă a analizei financiare........................... 177 3.2. Tipuri de bilanţ utilizate în analiza financiară............................. 178 3.3. Analiza echilibrelor financiare................................................... 191 3.3.1. Analiza situaţiei nete....................................................... 192 3.3.2. Analiza fondului de rulment........................................... 196 3.3.3. Analiza necesarului de fond de rulment..........................200 3.3.4. Analiza trezoreriei nete...................................................203 3.3.5. Analiza echilibrelor financiare în optica funcţională........205 3.4. Analiza bilanţului prin metoda ratelor (ratios)...........................212 3.4.1. Analiza ratelor de structură a bilanţului...........................212 3.4.2. Analiza corelaţiilor dintre activele şi pasivele bilanţului.... 215 3.4.3. Analiza ratelor de finanţare; structura financiară..............217 3.4.4. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ.................222 3.4.5. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante................227 3.4.5.1. Indicatorii vitezei de rotaţie a activelor circulante...........................................................227 3.4.5.2. Efectele accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante...........................................................229 3.4.6. Analiza ratelor de rentabilitate şi a riscului financiar........235 3.5. Analiza solvabilităţii şi lichidităţii.............................................246 3.6. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)..............................258

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

-------------

,----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

5

3.7. Analiza performanţei bursiere a întreprinderii cotate pe piaţa de capital..........................................................................270 3.7.1. Analiza performanţei pe baza ratelor bursiere..................273 3.7.2. Analiza performanţei prin crearea de valoare...................280 3.7.3. Valoarea adăugată - suportul performanţei financiare pentru acţionari (proprietari)...........................................281 3.7.3.1. Analiza valorii economice adăugate....................282 3.7.3.2. Analiza valorii de piaţă adăugate........................289 3.7.3.3. Analiza valorii lichide adăugate.........................293 3.7.3.4. Analiza rentabilităţii totale a acţionarilor............296 3.7.3.5. Analiza rentabilităţii lichide a investiţiilor...........300 3.7.4. Concluzii........................................................................304
CAPITOLUL 4: Analiza financiară prin fluxuri............................306 4.1. Fluxuri de fonduri în întreprindere.............................................306 4.2. Analiza tabloului de finanţare şi a fluxurilor de trezorerie..........310 4.3. Analiza fluxurilor de trezorerie..................................................314 4.4. Relaţia analiză funcţională - analiză prin fluxuri.......................319 4.5. Analiza creşterii si rentabilităţii prin fluxuri...............................331 4.5.1. Analiza rentabilităţii economice......................................336 4.5.2. Analiza rentabilităţii financiare.......................................339 4.5.3. Rentabilitatea financiară şi îndatorarea...........................341 4.5.4. Optimul de îndatorare.....................................................344 CAPITOLUL 5: Diagnosticul financiar-contabil în evaluarea întreprinderii.....................................................................................352 5.1. Poziţia diagnosticului financiar-contabil în strategia financiară ... 352 5.2. Criterii de evaluare a întreprinderii............................................355 5.3. Metode de evaluare a întreprinderii...........................................357 5.3.1. Evaluarea prin capitalizarea bursieră...............................357 5.3.2. Evaluarea prin valoarea patrimonială (pe bază de active)......358 5.3.3. Evaluarea pe bază de venit..............................................360 5.3.3.1. Metode de determinare a goodwill-ului..............362 5.3.4. Evaluarea prin cash flow.................................................366 5.3.5. Evaluarea prin creare de valoare.....................................368 5.3.6. Evaluarea prin metode combinate...................................371

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU
6 --------------------------------------------------------------------

ANEXA 1: Structura diagnosticului financiar-contabil.................373 ANEXA 2: Procedee de calcul utilizate în analiză..........................374 1. Metoda substituirilor în lanţ..................................................374 2. Metoda balanţieră.................................................................386 3. Corelaţia statistică.................................................................390 4. Cercetările operaţionale........................................................392 Bibliografie........................................................................................399

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

7

Introducere
Creşterea complexităţii activităţii financiare a întreprinderii în condiţiile extinderii economiei concurenţiale are profunde implicaţii în procesul de adoptare a deciziilor manageriale care obligă la abandonarea rutinei şi la utilizarea unor metode ştiinţifice bazate pe cunoaşterea realităţii, în vederea stabilirii legăturilor cauzale dintre fenomenele economice şi situaţia financiară a agentului economic, indiferent de forma de proprietate. Abordarea problemelor care vizează activitatea financiar-contabilă a entităţii prin prisma relaţiei cauză-efect impune studiul interdisciplinar al activităţii economice şi financiare, consumatoare de resurse, cu reflectare directă în performanţele financiare ale acesteia. Acestui scop îi serveşte analiza financiară, ca parte componentă a analizei economico-financiare, inclusă în categoria disciplinelor cu caracter specializat, fiind orientată spre funcţiunea financiar-contabilă a întreprinderii. Pe baza cunoştinţelor acumulate la disciplinele de specialitate, a metodologiei ştiinţifice în abordarea fenomenelor economico-financiare, analiza financiară, efectuată pe baza documentelor de sinteză ale contabilităţii, contribuie la perfecţionarea gândirii economice, a capacităţii de sinteză şi la esenţializarea relaţiilor de interdependenţă între fenomenul economic şi reflectarea lui în decizia financiară. în această viziune a fost elaborat prezentul ghid practic de analiză financiar-contabilă, care conţine un corp de principii şi metode care alcătuiesc baza teoretică, precum şi un set de studii de caz care ilustrează concret modalităţile de analiză necesare elaborării diagnosticului financiar destinat diverşilor utilizatori interni sau externi. Aflat la a doua ediţie, prezentul manual aduce unele completări la prima ediţie, care s-au impus ca urmare a noutăţilor survenite în structura şi conţinutul situaţiilor financiare elaborate de agentul economic în viziunea reglementărilor conforme cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, prin OMFP nr. 1.752/2005. Faţă de prima ediţie, manualul aduce elemente noi, referitoare la analiza şi evaluarea entităţilor cotate sau necotate, prin prisma creării de valoare pentru acţionari (proprietari), de care trebuie să se ţină seama în vederea asigurării unui management performant. Lucrarea tratează problemele de analiză necesare gestiunii financiarcontabile pe baza situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii, folosind

8

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU ------------------------------------------------------------------------------------------------------

atât metodologia clasică bazată pe bilanţ şi contul de rezultat, cât şi modalităţile de analiză bazate pe fluxuri financiare, vizând evaluarea performanţelor, riscurilor si a situaţiei financiare a entităţii indiferent de domeniul de activitate. Sunt prezentate aspecte privind elaborarea tabloului de finanţare, ca etapă a analizei financiare care succede analizei contului de rezultat şi a bilanţului, precum şi elemente specifice analizei performanţei bursiere a întreprinderilor cotate. Un loc bine definit îl ocupă problematica relativ nouă privind evaluarea performanţei prin crearea de valoare. în lucrare există un număr de 79 de aplicaţii - studii de caz -, care concretizează modul de transpunere practică a modelelor teoretice de calcul şi analiză a indicatorilor de performanţă economică şi financiară determinaţi pe baza datelor şi a informaţiilor extrase din documentele de sinteză ale contabilităţii. Interpretarea rezultatelor analizei este realizată prin prisma relaţiei cauză-efect şi oferă suportul unor concluzii necesare elaborării unui diagnostic financiar-contabil de evaluare a punctelor tari şi a punctelor slabe ale activităţii entităţii. în lucrare sunt surprinse principalele aspecte care vizează modalităţile de evaluare a întreprinderii pe baza diagnosticului financiar-contabil, care oferă baza de date şi informaţii absolut necesare acestei activităţi complexe şi laborioase. Lucrarea se doreşte a fi un ghid teoretico-aplicativ, fiind destinată atât viitorilor specialişti în domeniul financiar-bancar, studenţilor economişti, cursanţilor de la învăţământul postuniversitar şi de masterat în domeniul economic în general şi financiarcontabil în special, candidaţilor la concursurile de auditori financiari, de experţi contabili, doctoranzilor, cât şi specialiştilor care activează în domeniul contabil şi financiar-bancar. îmi exprim convingerea că lucrarea este perfectibilă şi apreciez ca binevenită orice sugestie din partea utilizatorilor, cărora le voi rămâne recunoscătoare. Prof. univ. dr. Silvia Petrescu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi Iaşi, iunie 2007

. de la contul de rezultat şi de la toate celelalte informaţii oferite de întreprindere sau care pot fi obţinute referitor la întreprindere şi viitorul său. nu erau vizate beneficiile contabile. iar rezultatele analizei sunt integrate în modele financiare. necesare elaborării previziunilor. indiferent de evoluţia situaţiei financiare a întreprinderii. în sensul că ea nu se limitează numai la date financiare. deoarece conceptul economic şi cel contabil de profit erau foarte diferite. Analiza financiară se limita doar la studiul unor rate financiare privind solvabilitatea întreprinderii. pornind de la bilanţ. care tinde să devină un sistem de tratare a informaţiei apt să ofere managerului datele necesare adoptării deciziilor financiare. dar integrează date economice şi bursiere. criteriul principal de acordare a creditelor rămânea doar situaţia patrimonială a întreprinderii. Printre factorii care au impus şi stimulat dezvoltarea şi perfecţionarea analizei financiare pot fi amintiţi: dezvoltarea societăţilor anonime pe acţiuni. iar metodele contabile conduceau la rezultate diferite în funcţie de metodele de evaluare sau de amortizare folosite. Dacă primele analize financiare efectuate de către acţionarii societăţilor anonime se limitau doar la verificarea unor echilibre financiare suficiente pentru asigurarea rambursării împrumuturilor acordate de bănci. în cazul în care se punea problema maximizării profitului sau beneficiilor.a. analiza financiară face parte din categoria analizelor cu scop special. Acest mod de abordare s-a dovedit limitat. analiza financiară constituie un studiu metodic şi sistematic al situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi privind structura sa financiară şi rentabilitatea. Parte componentă a analizei economico-financiare. a apărut şi s-a dezvoltat mai ales în ultimii 20 de ani şi se află într-o evoluţie permanentă. Rolul acestei discipline a crescut. extinderea societăţilor multinaţionale ş.CAPITOLUL l Bazele teoretice ale analizei financiare 1. ceea ce a impus o abordare modernă a analizei financiare. creşterea rolului băncilor si instituţiilor financiare în economie.1. Necesitatea şi utilizatorii analizei financiare Conform definiţiei date de Dicţionarul fiduciar financiar apărut la Paris în anul 1991.

în funcţie de aspectele specifice domeniului de interes. achiziţia totală sau parţială a întreprinderii ş. ceea ce a impus băncilor şi instituţiilor financiare elaborarea şi folosirea unor metode de analiză mai perfecţionate în vederea acordării sau refuzului unor credite. indiferent de provenienţa lui. Evoluţia analizei financiare este legată de necesitatea de adaptare a obiectivelor sale cerinţelor diverşilor utilizatori. creditorii. deoarece noţiunea de lichiditate a devenit insuficientă pentru angajamentele pe termen lung. univ. 3) Dezvoltarea mijloacelor moderne de finanţare a impus aprofundarea studiului echilibrelor financiare si costului capitalului. analiştii financiari.analiza internă .a. acordarea sau refuzul unui credit. Finalitatea analizei financiare se concretizează în diagnosticul finan-ciar-contabil. financiar-bancare sau de specialişti independenţi (analişti financiari) . cumpărarea sau vânzarea de titluri. personalul întreprinderii. fiind orientat în special spre funcţiunea financiar-contabilă a întreprinderii. organele fiscale. a căror analiză de rentabilitate se întinde pe mai mulţi ani. ratele înalte ale dobânzii. Aceste categorii de utilizatori pot adopta decizii privind: gestiunea întreprinderii. 4) Constrângerile politicii creditului. Analiza efectuată în interiorul întreprinderii . parte a diagnosticului economico-financiar. l) Analiza financiară şi gestionarii: Analiza financiară efectuată în interiorul întreprinderii de către serviciile financiare este o analiză internă. care vizează aspectele susceptibile de a-i ameliora gestiunea şi rezultatul. fiecare având obiective specifice utilizatorilor. Principalii utilizatori ai rezultatelor analizei financiare sunt: gestionarii. SILVIA PETRESCU Evoluţia analizei financiare în ultimii ani este datorată mai multor cauze: Tendinţa de concentrare a întreprinderilor a condus la dezvoltarea investiţiilor de talie mare. 2) Imposibilitatea băncilor de a cere garanţii pentru a-şi acoperi riscul de non-plată le-a obligat să pună la punct metode de analiză a riscului economic şi financiar. inflaţia şi variaţiile cursului de schimb au acutizat problemele financiare ale întreprinderii.conduce la diagnosticul financiar intern sau extern. 5) Dezvoltarea internaţională a societăţilor a condus la căutarea unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparaţii între situaţiile financiare şi contabile ale diferitelor ţări. dr. acţionarii actuali şi potenţiali.10 Prof. 1) .sau din exterior de către organisme specializate.analiza externă .

deoarece ei investesc capitaluri supuse la riscuri. 2) Analiza financiară şi investitorii: Acţionarii . adică de capacitatea acesteia de a face faţă scadenţelor pe . a rentabilităţii. a solvabilităţii şi a riscului financiar. în timp ce alţi autori (M. Remunerarea acţionarilor este reprezentată de dividende şi plusvaloarea aşteptată de întreprindere. Acţionarii actuali şi cei potenţiali urmăresc sectorul de activitate al întreprinderii. de distribuire a dividendelor. în practică.Analiză si diagnostic financiar-contabil 11 Ea are la bază date care permit efectuarea unor studii de fineţe. E. aceasta se utilizează şi de către întreprinderile care consimt să ofere împrumuturi sau avansuri altor întreprinderi. b) Pe această bază se vor orienta deciziile de investiţii. 3) Analiza financiară şi creditorii: Dacă analiza financiară s-a dezvoltat rapid în bănci interesate în capacitatea de rambursare a împrumuturilor acordate clienţilor lor. Gordon. elaborându-se previziuni financiare privind investiţiile. sau care vând pe credit. cât si în cea a rentabilităţii imediate prin studiul politicii dividendelor şi al riscului în vederea orientării spre titlurile avantajoase. d) Diagnosticul financiar intern rezultat din analiza financiară este fundamental pentru gestionari (manageri). investitorii procedează la o evaluare a rentabilităţii sperate de întreprindere. cheltuielile financiare. trezoreria. având mai multe obiective: a) Periodic se pot face aprecieri asupra gestiunii întreprinderii. de finanţare.particulari sau întreprinderi sunt direct interesaţi în creşterea valorii întreprinderii. în concepţia unor autori (F. clarificând nu numai politica financiară. creditorii sunt interesaţi de lichiditatea întreprinderii. necesare în pregătirea viitorului întreprinderii. ci şi politica economică generală a întreprinderii care motivează comportamentul actualilor şi potenţialilor parteneri sau concurenţi. analizând îndatorarea. Shapiro) consideră că acţiunile au o valoare egală cu valoarea actuală a dividendelor estimate. prin urmărirea echilibrelor financiare. Miller). capacitatea de autofinanţare a acesteia şi rentabilitatea investiţiilor. Modigliani şi M. locul pe care aceasta îl ocupă aici.H. valoarea acţiunilor este dependentă de profit. independent de dividende. c) Efectuarea controlului de gestiune pe baza analizei interne. Analiza diferă în funcţie de faptul dacă împrumuturile sunt pe termen scurt sau pe termen lung: a) Pe termen scurt. fiind interesaţi atât în perspectiva câştigurilor viitoare (beneficiul pe acţiune si plusvaloarea în capital).

b) Pe termen lung. de care depind plata dobânzilor şi rambursarea datoriilor. 4) Analiza financiară şi partenerii de afaceri: Furnizorii şi alţi creditori comerciali. politica în domeniul amortismentelor. 6) Analiza financiară şi administraţia fiscală: Administraţia fiscală trebuie să se asigure de achitarea cu regularitate a diverselor impozite şi de conformitatea anumitor operaţiuni cu legislaţia în vigoare. creditorii sunt interesaţi de structura financiară a întreprinderii. c) Pe termen scurt şi pe termen lung. punând la dispoziţia celor interesaţi rezultatele unor analize externe pe care le-au efectuat. care să asigure perenitatea întreprinderii şi evitarea riscului de f aliment. 7) Analiza financiară şi analistul financiar: Acţionarii individuali ai marilor întreprinderi recurg la intermediari specializaţi – analişti financiari . băncile) trebuie să se asigure de solvabilitatea şi rentabilitatea între prinderii. 5) Analiza financiară şi personalul întreprinderii: Prin salariile plătite. care exprimă gradul de risc prin levierul financiar (raportul datorii . Mai mult. Aceasta creează interesul salariaţilor privind rentabilitatea pe termen scurt. univ. Din aprecierea analistului va decurge atracţia terţilor pentru relaţii comerciale sau plasamente de capital către întreprinderile studiate. evidenţiind în special aspectele legate de rentabilitate şi riscuri. dar şi păstrarea locurilor de muncă prin echilibrul financiar pe termen lung. Aceşti specialişti independenţi interpretează obiectiv documentele. care conferă semnificaţie noţiunii de echilibru financiar. dar nu rămân indiferenţi la echilibrul financiar pe termen lung. dr. de exemplu. interesaţi în iniţierea şi continuarea relaţiilor comerciale şi acordarea de facilităţi. ţin legătura cu serviciile financiare ale întreprinderilor pentru a descoperi perspectivele de dezvoltare şi a le evalua acţiunile pe piaţa financiară. organismele specializate.capitaluri proprii). întreprinderea constituie uneori unica sursă de venit a personalului angajat. . vizează solvabilitatea întreprinderii. posibilitatea de rambursare. capacitatea de autofinanţare a întreprinderii. cum ar fi.12 Prof. SILVIA PETRESCU termen scurt. fiind interesaţi de mărimea fondului de rulment si a necesarului de fond de rulment. regimul de participare a salariaţilor la profit îi permite personalului întreprinderii perspectiva de a participa la beneficii în condiţiile legislaţiei în vigoare. Clienţii interesaţi în colaborarea pe termen lung vizează evaluarea continuităţii întreprinderii şi a riscului de f aliment. precum şi de rentabilitatea şi utilizarea împrumutului acordat. Ei sunt interesaţi de mărimea datoriilor.care studiază informaţiile economice şi financiare. creditorii (obligatarii.

în studiul fluxurilor financiare.2. Pe baza rezultatelor analizei financiare se pot adopta decizii financiare atât în cadrul gestiunii financiare pe termen lung (deciziile privind investiţiile. Pe de altă parte. gestiunea trezoreriei şi a ciclului de exploatare). în evaluarea rentabilităţii şi a riscurilor. gestiunea încasărilor la termen. ceea ce implică procurarea fondurilor necesare activităţii la cel mai mic cost fără a-i afecta echilibrul financiar si asigurarea unui control constant al utilizării corecte şi eficiente a fondurilor. Aceste obiective la fel de prioritare trebuie analizate în vederea găsirii unui compromis optim în fiecare moment. gestiunea financiară urmăreşte adaptarea în fiecare moment a resurselor şi utilizărilor de fonduri. adesea contradictorii.gestiune financiară Conform definiţiei date de Dicţionarul fiduciar financiar francez. corespunzător strategiei generale a întreprinderii. Analiza financiară. respectiv capacitatea de a face faţă scadenţelor. al rezultatelor întreprinderii. ca studiu metodic care foloseşte instrumente şi mijloace specifice pentru aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii în vederea adoptării unor decizii coerente de gestiune. în studiul proiectelor de investiţii şi în elaborarea prognozelor. furnizându-i fondurile necesare exploatării curente cu riscurile aferente. cât şi în cadrul gestiunii financiare pe termen scurt (deciziile de trezorerie. fiind necesară în studiul echilibrului financiar. ca principala restricţie a rentabilităţii. nu numai solvabilitatea. Obiectivele gestiunii financiare. finanţarea şi repartizarea profitului). gestiunea financiară a întreprinderii (sau a grupului de întreprinderi) constituie ansamblul de decizii şi activităţi care asigură reglarea fluxurilor financiare ale întreprinderii. situaţia finanţării şi autofinanţării. rentabilitatea întreprinderii poate creşte prin reducerea dobânzilor şi a altor cheltuieli bancare şi prin optimizarea utilizării capitalurilor proprii. Astfel. Cu alte cuvinte. urmăreşte diagnosticarea situaţiei financiare pentru fundamentarea politicii economico-financiare şi a strategiei întreprinderii. . ţinând seama de funcţiunea industrială şi comercială a întreprinderii. procurarea creditelor pe termen scurt. analiza financiară poate fi considerată ca prima fază a gestiunii financiare. adică o structură financiară care să lase suficientă supleţe gestiunii.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 13 13 1. dar şi flexibilitatea. situează pe primul loc securitatea întreprinderii. Relaţia analiză financiară . de situaţia sa particulară şi de evoluţia conjuncturii economice. Domeniul de acţiune al gestiunii financiare este foarte vast şi vizează mai ales operaţiuni financiare: stabilirea bugetelor de trezorerie.

. prin analiza tendinţelor evoluţiei sectorului şi a domeniului concurenţial. II. în acest scop se parcurg trei etape: I. Enunţarea unui prognostic şi recomandarea terapiei adecvate.3. analiza financiară este tot mai mult considerată ca un demers al diagnosticului global strategic care vizează viitorul. Identificarea unei afecţiuni. univ. aceasta integrând şi studiul mediului întreprinderii. Cercetarea simptomelor cu ajutorul tuturor mijloacelor de investigare. parte a diagnosticului economico-financiar. SILVIA PETRESCU Primatul analizei financiare în gestiunea financiară şi în exercitarea controlului de gestiune poate fi ilustrat prin relaţia de feed-back în triada: Analiză financiară-----> Decizii financiare-----> Control de gestiune în prezent. Utilizată într-o optică de investiţii bursiere. Pe baza rezultatelor analizei se impune atribuirea unei valori întreprinderii. care vizează funcţiunea financiar-contabilă a întreprinderii. în vederea descoperirii cauzelor şi instituirii terapiei de vindecare. determinată prin intermediul mai multor metode de evaluare. câmpul de studiu al analizei financiare s-a extins considerabil. Termenul diagnostic. dr. al randamentului acţiunilor la bursă şi al altor indicatori specifici. astfel încât aceasta constituie un demers obligatoriu în cazul întreprinderilor cotate la bursă în scopul tranzacţionării acţiunilor pe piaţa de capital. alături de diagnosticul contabil. fiind orientat în special spre rentabilitate şi riscurile acesteia. este un demers care vizează recunoaşterea anumitor boli dupăsimptomele lor. III. analiza financiară serveşte la evaluarea întreprinderii pe baza unor indicatori de performanţă eco-nomico-financiară prin intermediul beneficiilor previzionale.14 Prof. 1. preluat din grecescul diagnostikos (apt de a cunoaşte) şi împrumutat din practica medicinii.instrument al analizei financiare Analiza financiară foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi conduce la diagnosticul financiar. care va servi gestionarilor de portofolii. Diagnosticul financiar-contabil . care corespunde diagnosticului propriu-zis. în condiţiile sporirii complexităţii actului decizional.

De asemenea. 3) prezentarea perspectivelor de evoluţie a întreprinderii şi propunerea unor acţiuni de întreprins pentru ameliorarea sau redresarea situaţiei. dacă întreprinderea prezintă puncte de vulnerabilitate si dacă există un risc de faliment crescut sau nu. în contextul raportului între masele de capitaluri pentru un suport financiar convenabil. Cunoaşterea rezultatelor şi a modului în care s-au format şi repartizat ele între partenerii interni şi externi ai întreprinderii permite evaluarea performanţelor întreprindem. Diagnosticul financiar interior vizează punctul de vedere al acţionarilor şi al participanţilor la viaţa întreprinderii (manageri si angajaţi). se verifică dacă întreprinderea are o rentabilitate suficientă pentru a face faţă creşterii. Diagnosticul financiar necesar managerului (vezi Anexa 2) vizează răspunsul la patru întrebări esenţiale: 1) Creşterea: Cum s-a desfăşurat activitatea întreprinderii în perioada examinată şi care a fost ritmul creşterii acesteia în raport cu ritmul sectorului. ceea ce impune compararea rezultatelor obţinute cu mijloacele folosite. având ca obiective generale: 1) evidenţierea disfuncţionalităţilor sau elementelor nefavorabile în situaţia financiară şi a performanţelor întreprinderii. 2) Rentabilitatea: Dacă rezultatele obţinute sunt pe măsura mijloacelor folosite şi dacă creşterea a fost însoţită de o rentabilitate suficientă. Dacă se urmăreşte creşterea. 4) Riscurile: Care sunt ele. rolul analizei financiare fiind adaptat tipului de diagnostic (interior sau exterior). Diagnosticul financiar presupune aşadar unele judecăţi asupra sănătăţii financiare a întreprinderii. care se reflectă în echilibrul financiar. 2) identificarea cauzelor dificultăţilor prezente sau viitoare ale întreprinderii. prezente şi viitoare care decurg din situaţia financiară şi soluţiile pentru diminuarea riscurilor şi îmbunătăţirea rezultatelor. se verifică dacă întreprinderea are suficiente resurse pentru investiţii şi un necesar de fond de rulment pentru activitatea curentă fără riscul de a dezechilibra structurile financiare. Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor utilizatorilor. prin care se pot aprecia riscurile trecute. . Aici se urmăreşte în primul rând dacă structurile financiare ale întreprinderii sunt echilibrate. 3) Echilibrul: Care este structura financiară a întreprinderii şi dacă aceasta este echilibrată. asupra punctelor forte şi punctelor slabe ale gestiunii financiare.Analiză şi diagnostic financiar-contabil ------------------------------------------------------------------------------------------------- 15 Diagnosticul financiar elaborat pe baza analizei financiare procedează în acelaşi mod.

continuând cu introducerea elementelor de analiză strategică. S I L V I A ------------------------------------------------------------------------------------------------------ P E T R E S C U în sensul aptitudinii întreprinderii de a face faţă angajamentelor pe termen scurt şi lung. în funcţie de obiectivele specifice si de executanţi.1 6 P r o f . Serviciile specializate ale băncilor. specialiştii evaluatori Banca creditoare Banca creditoare Acţionarii Statul. ceea ce impune examinarea solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. lichiditatea Echilibrul financiar pe termen scurt Echilibrul financiar pe termen scurt + Planul de finanţare previzional Rentabilitatea potenţială pentru acţionari Situaţia financiară actuală. se concretizează astfel: Obiectivul Credite bancare Credit interîntreprinderi Descoperire bancară împrumut pe termen lung Introducere la bursă Privatizarea întreprinderii Utilizatorul Banca Furnizorul Analiza vizează Solvabilitatea .lichiditatea Echilibrul financiar pe termen scurt. în al doilea rând interesează modul în care este finanţată întreprinderea. ceea ce impune cunoaşterea structurii capitalului prin ponderea capitalului propriu şi a datoriilor. Aici interesează care au fost în această perioadă utilizările noi ale întreprinderii (investiţii corporale. d r . Din compararea rezultatelor obţinute cu capitalurile utilizate apar rentabilitatea economică si rentabilitatea financiară de care se leagă riscurile. u n i v . trebuie să se vadă dacă în cursul evoluţiei sale întreprinderea şi-a menţinut echilibrul financiar. financiare. Pentru a caracteriza comportamentul financiar al întreprinderii în finanţarea creşterii este necesar să se stabilească tablouri plurianuale de fluxuri financiare. rambursarea împrumuturilor) şi de ce noi resurse a dispus întreprinderea în aceeaşi perioadă (autofinanţare sau credite). Investitorii . ceea ce impune studierea fluxurilor financiare în timpul unuia sau al mai multor exerciţii. Rentabilitatea potenţială pentru studiul de evaluare Executantul Specialiştii băncii creditoare Departamentul specializat al furnizorului Serviciile specializate ale băncii creditoare Serviciile specializate ale băncii sau creditorului Serviciile specializate ale băncilor. Analiştii financiari Cabinetele de audit. în al treilea rând. pentru a prevedea evoluţia structurilor financiare. Rolul analizei financiare în atingerea obiectivelor diagnosticului financiar-contabil exterior necesar diverşilor utilizatori externi. necorporale. cenzorii.

Capitolul II. comercială). cu următoarele observaţii: a) O creştere mai mare a producţiei exerciţiului comparativ cu cifra de afaceri reflectă un transfer de dificultăţi asupra exerciţiilor următoare (stocuri costisitoare si generatoare de depreciere). independent de funcţia financiară. rezultatul financiar. Echilibrul structurilor şi strategia financiară Creşterea este o sursă de dezechilibre. supraevaluarea ei dând o imagine eronată asupra rezultatului. în acest sens se vor determina următorii indicatori: 1) marjele brute şi nete de rentabilitate.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 17 Condusă în vederea elaborării diagnosticului financiar-contabil. în conformitate cu structura lui. producţia exerciţiului. 2) ratele de rentabilitate economică şi financiară. iar acumularea de fluxuri se efectuează mai mult sau mai puţin armonios. rezultatul brut şi net. rezultatul curent. Capitolul III. marja comercială. rezultatul exploatării. ceea ce presupune analiza unor aspecte privind: 1) Evoluţia activităţii prin intermediul indicatorilor de volum ai activităţii de producţie şi comercializare: cifra de afaceri. 3) Rezultatele obţinute prin marjele de rentabilitate: excedentul brut al exploatării. ceea ce impune aprecierea nivelului echilibrului financiar prin elucidarea următoarelor aspecte: . Această etapă este completată prin examinarea rezultatului altor funcţii (financiară. numai din confruntarea rezultatelor cu mijloacele utilizate rezultă rentabilitatea pe baza căreia se pot aprecia eficienţa şi competitivitatea exploatării şi a altor funcţiuni. Analiza rentabilităţii Examinarea rezultatelor în sine nu este suficientă. 2) Mijloacele puse în operă: personalul şi capitalul economic din punct de vedere al asigurării şi utilizării depline si eficiente. fluxurile de operaţiuni se vor acumula în timpul diferitelor cicluri care caracterizează viaţa întreprinderii. b) Producţia imobilizată ascunde adesea o subactivitate. analiza financiară parcurge anumite etape care permit detalierea conţinutului fiecărui capitol după cum urmează: Capitolul L Analiza creşterii întreprinderii în această etapă se caută să se auditeze funcţia de exploatare a întreprinderii. valoarea adăugată.

4.18 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Prof. 3) analiza riscului de faliment. Un bun diagnostic financiar permite o mai bună alocare a resurselor. iar altele fragilitatea întreprinderii. ceea ce impune efectuarea următoarelor analize: 1) analiza riscului economic. univ. 2) determinarea independenţei (autonomiei) financiare. 4) determinarea trezoreriei disponibile şi finanţarea investiţiilor. Ea trebuie să înceapă prin adunarea mai multor informaţii: . cu menţionarea punctelor forte şi a punctelor slabe. Sursele de date şi informaţii ale analizei financiare O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic financiar. dintre care unele anunţă falimentul. Sinteza diagnosticului financiar Aceasta trebuie să cuprindă concluziile analizei. care să permită adoptarea unor decizii şi stabilirea unor previziuni financiare. dr. iar investitorul îl poate folosi pentru a lua decizii de cumpărare sau de vânzare a acţiunilor. pe baza sa i se poate acorda sau refuza întreprinderii un credit. SILVIA PETRESCU 1) eficienţa capitalului angajat şi efectul de levier. aprecierea condiţiilor de realizare a echilibrelor financiare şi a gradului de autonomie. nivelul rentabilităţii. dar nu se poate limita doar la acestea. Capitolul V. se bazează în primul rând pe date şi informaţii provenite din situaţiile financiare ale întreprinderii. pe baza cărora se vor adopta deciziile financiare pe termen scurt şi lung. diagnosticul financiar este instrumentul analizei financiare orientate spre utilizatori care vizează măsurarea rentabilităţii capitalurilor investite şi a riscurilor. 3) acoperirea capitalurilor investite din surse proprii sau împrumutate. Capitolul IV. dezechilibrele acumulate produc un ansamblu de riscuri. 2) analiza riscului financiar. Pe baza lui urmează a se lua decizii majore: întreprinderea îşi întrerupe activitatea. în concluzie. 1. Aprecierea şi evaluarea riscurilor Natura creşterii întreprinderii. îşi redefineşte strategia sau politica pe termen scurt si lung.

1) Partenerii interni: a) Managerii. de riscurile financiare si de capacitatea ei de rambursare.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 19 • informaţii generale pe plan economic. • informaţii asupra sectorului de care aparţine întreprinderea. doresc să-şi recupereze si să-şi rentabilizeze fondurile pe care le-au încredinţat întreprinderii. mijloacelor de finanţare. c) Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi în evaluarea solvabilităţii pentru continuarea si dezvoltarea relaţiilor comerciale. structura de producţie. unele sunt obligatorii si publice. diagnosticul va fi mai detaliat decât dacă ei cunosc doar simple date publicate. Cunoştinţele de care dispun aceştia depind de poziţia lor faţă de întreprindere: dacă ei lucrează în întreprindere sau deţin o participare însemnată. 2) Partenerii externi: a) Investitorii (acţionarii) actuali sau potenţiali. Analiza financiară nu poate pleca decât de la documentele reprezentative ale unei imagini fidele a întreprinderii. a beneficiului şi a cursului acţiunilor la bursă. b) Instituţiile financiare. sunt interesaţi în evaluarea corelaţiei risc-beneficiu. • informaţii de ordin economic şi juridic asupra întreprinderii. rotaţiei stocurilor. sunt interesaţi de stabilitatea si profitabilitatea întreprinderii. fiind interesate de indicatorii de performanţă. . Informaţiile sectoriale specifice activităţii întreprinderii se referă la: natura produselor. al căror obiectiv este asigurarea rentabilităţii capitalurilor investite şi a perenităţii întreprinderii. fiscal şi monetar. precum băncile şi alte organisme de creditare. care poate fi prezentată partenerilor economici şi sociali interni şi externi. Informaţiile generale privesc conjunctura economică – situaţia generală a economiei la un moment dat. Informaţiile economice şi juridice privind întreprinderea sunt diverse. reprezentând dimensiunea umană a productivităţii si a supravieţuirii întreprinderii. procesele tehnologice utilizate. care doresc să-şi minimizeze riscurile şi să-şi rentabilizeze capitalurile. b) Salariaţii. altele sunt date numai cu ocazia analizelor interne sau externe realizate periodic sau la cerere. rezultatele întreprinderii fiind influenţate de conjunctura favorabilă sau nefavorabilă: expansiunea (recesiunea) economică generală poate determina creşterea (reducerea) activităţii. care au incidenţă asupra rentabilităţii. prin menţinerea si creşterea mijloacelor de producţie.

000 euro. completă şi să asigure eficienţa necesară printr-un raport cost-beneficiu optim utilizatorilor. d) . 2) Contul de profit şi pierdere.300. care cuprind următoarele documente egale ca importanţă: 1) Bilanţul. 3) Notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. SILVIA PETRESCU Clienţii sunt interesaţi în evaluarea continuităţii activităţii întreprinderii pentru colaborări pe termen lung. la un moment dat. a rezultatului şi a situaţiei financiare a întreprinderii. considerate ca surse de finanţare. relevantă. deoarece trebuie să opereze prelevări şi să verse printr-un fel de impozit negativ subvenţii şi ajutoare sociale sau fiscale directe. dr. ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. alături de raportul administratorilor şi raportul auditorilor financiari (cenzorilor). situaţia patrimonială şi financiară a unei entităţi. performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii în exerciţiul financiar încheiat. e) Statul este dublu interesat pentru o prezentare fidelă a patrimoniului. cifră de afaceri netă: 7. 4) Situaţia fluxurilor de trezorerie. 3) Situaţia modificărilor capitalului propriu. Imaginea fidelă a patrimoniului unei întreprinderi este asigurată de contabilitatea generală. • Bilanţul este documentul contabil de sinteză care „fotografiază". şi se prezintă în raportul anual. 1.20 Prof. 2) Contul de profit şi pierdere. comparabilă. Informaţia contabilă oferită de aceste documente este adaptată şi prelucrată în cadrul analizei financiare în funcţie de obiectivele vizate. număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50) întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: 1) Bilanţul prescurtat. 5) Notele explicative la situaţiile financiare anuale. univ. care oferă informaţiile necesare analizei financiare prin documente de sinteză situaţiile financiare anuale . credibilă.650. Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii despre poziţia financiară.752/2005. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute (total active: 3.care se bazează pe un suport care răspunde exigenţelor Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) prin OMFP nr. El redă. trebuind să fie inteligibilă.000 euro. Opţional.

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli) şi datoriile (de exploatare. respectiv după natură şi exigibilitate. sau activele circulante. respectiv cantităţile acumulate de bunuri. în bilanţ elementele de activ şi capitalurile sunt grupate după natură si lichiditate. contul de profit şi pierdere reflectă performanţa întreprinderii. permiţând stabilirea gradului de eficienţă în utilizarea de noi resurse. extraordinare). care se exprimă prin aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuielile perioadei). moneda care ies sub formă de cheltuieli (fluxul de ieşiri). sunt elemente de activ ale bilanţului. sub formă de tabel sau în listă. ansamblul resurselor de care dispune aceasta la o anumită dată. Contul de profit şi pierdere înregistrează în credit totalul de bunuri. Originea fondurilor o constituie capitalurile proprii (care aparţin acţionarilor şi asociaţilor. ca elemente de pasiv ale bilanţului. serviciile. iar în debit. bunurile. care înregistrează stocurile în sens larg. structurate pe categorii (exploatare. sau activele imobilizate. financiare. indicând rezultatul pe care 1-a obţinut entitatea în cursul exerciţiului. prezentarea sub formă de tabel sau în listă a contului de rezultat. în scopul efectuării unor comparaţii în timp. Altfel spus. creanţe. financiare) şi constituie capitalurile. ca si utilizările acestor resurse la aceeaşi dată. Din bilanţ se desprind originea şi folosirea fondurilor de care dispune întreprinderea. . Utilizările fondurilor puse la dispoziţia întreprinderii. astfel încât permite determinarea ca sold a rezultatelor (profitul sau pierderea) pe tipuri de activităţi. Contul de rezultat regrupează. • Spre deosebire de bilanţ. si utilizările cu titlu provizoriu şi ciclic. respectiv capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului. respectiv capacitatea ei de a genera profit. cu titlu durabil. cheltuielile şi veniturile exerciţiului. titluri şi datorii la un moment dat. servicii sau monedă care intră ca venituri (fluxul de intrări).Analiză şi diagnostic financiar-contabil 21 sub formă de tabel sau în listă. Bilanţul reflectă poziţia financiară a întreprinderii. contul de profit şi pierdere traduce activitatea întreprinderii în termeni de flux. fără însă ca aceasta să fie restrictivă. oferind informaţii esenţiale despre capacitatea acesteia de a degaja fluxuri viitoare de numerar şi echivalente de numerar şi despre necesităţile viitoare de resurse. ca şi cea a bilanţului trebuie să fie identice de la un exerciţiu la altul. Formatul obligatoriu de prezentare a conturilor anuale cerut de reglementările contabile româneşti armonizate prevede structura verticală a bilanţului şi a contului de profit şi pierdere după natură.

o serie de instrumente şi mijloace specifice . iar contul de rezultat fiind preferat în economiile finanţate prin contribuţia capitalului privat. trebuind să cuprindă informaţii detaliate care să servească analizei ulterioare şi să constituie baza de elaborare a diagnosticului financiar-contabil si.univ. care permit două abordări specifice: 1) analiza-diagnostic a performanţei şi a riscurilor pe baza contului de profit si pierdere. bilanţul ocupând locul central în economiile bazate pe implicarea majoră a statului. imaginea fidelă a patrimoniului. împreună cu celelalte documente de sinteză. să ofere. a situaţiei financiare şi a rezultatului întreprinderii în exerciţiul financiar. • Situaţia fluxurilor de trezorerie oferă informaţii referitoare la capacitatea entităţii de a genera numerar şi echivalente din activitatea de exploatare şi din activitatea investiţională. 1. Metodologia analizei economico-financiare Analiza financiară. • Notele explicative la situaţiile financiare anuale prezintă informaţii despre bazele de întocmire a situaţiilor financiare şi politicile contabile adoptate. 2) analiza-diagnostic a poziţei şi a situaţiei financiare pe baza bilanţului.22 Praf. foloseşte. Situaţiile anuale de raportare financiară utilizate în vederea elaborării diagnosticului financiar-contabil oferă baza de date şi informaţiile necesare aprecierii performanţei şi poziţiei financiare a întreprinderii. • Situaţia modificărilor capitalului propriu prezintă detaliat toate variaţiile pe care leau suferit capitalurile proprii între momentul de început şi cel de sfârşit al exerciţiului financiar. SILVIA PETRESCU Bilanţul şi contul de profit şi pierdere sunt considerate cele mai importante documente de raportare financiară. permiţând analiza capacităţii de menţinere a capitalului şi a rezultatului final (profitul sau pierderea).dr. ca studiu sistematic şi metodic al informaţiilor contabile şi financiare privind întreprinderea pentru a-i cunoaşte situaţia financiară şi a-i înţelege evoluţia. în cadrul metodologiei generale a analizei economico-financiare. conform Planului Contabil General. narativ sau prin tabele de analiză. precum şi la modul de utilizare a acestora.5. Notele explicative (10 la număr) urmează a fi prezentate sistematic. situaţii şi indicatori care nu se găsesc în altă parte. în esenţă. completează şi detaliază informaţiile prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă.

care vizează unităţi organizatorice interne sau externe. Abaterea rezultată din comparaţie trebuie separată pe cauze generatoare si interpretată prin prisma factorilor de influenţă. Treptele metodologice ale analizei parcurg următoarea succesiune: 1) Compararea indicatorilor sau a rezultatelor este o metodă de analiză calitativă care vizează obţinerea unei abateri faţă de o valoare de referinţă. Descompunerea poate fi efectuată după mai multe criterii: a) după timpul deformare a rezultatelor . . deductivă. trebuie să se cunoască pe cale deductivă. înainte ca rezultatul să poată fi descompus. Diversitatea factorilor care determină indicatorii analizaţi impune gruparea acestora în funcţie de mai multe criterii: a) după natară: factori tehnici. Ea asigură profunzime studiului şi permite identificarea cauzelor modificării indicatorului prin prisma factorilor care trebuie selectaţi şi interpretaţi.în timp şi în spaţiu. de la întreg la parte. c) comparaţii mixte . Metoda proprie a analizei economico-financiare include un ansamblu de trepte metodologice şi procedee tehnice de calcul în vederea stabilirii şi cuantificării relaţiilor cauzale între indicatorii studiaţi şi factorii determinanţi. economici. c) după elementele structurale ale fenomenului analizat . de la general la particular.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 23 adaptate scopului urmărit de utilizatorul intern sau extern al diagnosticului financiar. d) comparaţii speciale. în funcţie de care pot exista: a) comparaţii în timp. care vizează alte criterii. 2) Descompunerea indicatorilor sau a rezultatelor este o metodă de analiză calitativă. social-politici. b) după locul deformare a rezultatelor .dacă se urmăreşte evidenţierea abaterilor de la tendinţa generală a acestora.dacă se urmăresc elementele sau factorii determinanţi. din experienţa practică. care vizează rezultatele perioadei curente şi cele aparţinând uneia sau mai multor perioade precedente si servesc analizelor dinamice.dacă se urmăreşte localizarea cauzelor care au determinat apariţia unor deficienţe. ce factori îl determină şi cum îl condiţionează. care permite detalierea şi separarea factorilor care determină indicatorul. tehnologici. b) comparaţii în spaţiu.

iar factorii fără teorie rămân fără înţeles. Cunoaşterea tipului de legături cauzale este necesară în scopul alegerii procedeului de calcul adecvat în vederea cuantificării influenţei factorilor. ceea ce implică diviziunea în trepte şi modelele factoriale agregate. i) după importanţă: factori principali şi factori secundari. Cuantificarea influenţei factorilor poate fi realizată prin intermediul unor procedee tehnice de calcul. b) 3) Stabilirea influenţei factorilor cuprinde mai multe procedee de cuantificare a acţiunii fiecărui factor şi constituie elementul central al analizei factoriale. h) după posibilitatea de măsurare: factori cuantificabili şi factori necuantificabili. stabilirea influenţei f actorilor constituie unitatea a două laturi care implică: precizarea sistemului de legături cauzale între factori şi cuantificarea influenţei lor. Este cunoscut că teoria fără factori rămâne sterilă. în care se realizează legătura directă între analiza teoretică si realitate. c) după modul de acţiune: factori direcţi şi factori indirecţi. cercetările operaţionale. influenţele trebuind interpretate cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate şi de certitudine. Factorii complecşi necesită descompuneri succesive până la factorii cei mai simpli. tehnica balanţieră. cum ar fi: substituţia în lanţ. ştiut fiind că pot exista două feluri de legături: a) deterministe (funcţionale sau matematice). în cazul legăturilor de corelaţie. d) după efortul propriu: factori dependenţi şi independenţi de acest efort. diferenţă. . In cazul legăturilor deterministe (matematice) de tip produs. dependenţele între indicatori şi factori fiind strict definite. sumă. f) după izvorul acţiunii: factori interni şi factori externi. aşa cum se exemplifică în Anexa 2. b) de corelaţie (stochastice sau statistice). SILVIA PETRESCU după caracter. calitativi şi de structură. dependenţele pot fi estimate doar statistic prin analiză regresională. corelaţia statistică. în cadrul relaţiei cauzale şi în ordinea de analiză: factori cantitativi. Ca treaptă metodologică de cunoaştere. e) după gradul de sintetizare: factori simpli şi factori complecşi. g) după posibilităţile de anticipare: factori previzibili şi factori imprevizibili. dr. univ. calculul influenţelor factoriale poate fi efectuat cu precizie.24 Prof. raport.

în acest sens. tipic şi se repetă sistematic. în analiza financiară se utilizează mai multe procedee şi metode. noţiunea de echilibru financiar nu are acelaşi conţinut în analiza tradiţională bazată pe bilanţul financiar. Ele trebuie însoţite de măsuri pentru înlăturarea cauzelor care au condus la rezultate negative sau pentru îmbunătăţirea performanţelor. care completează metodele tradiţionale. Analiza factorială. pe lângă concluziile finale. logice în conţinut.6. ceea ce a impus diversificarea metodelor şi procedeelor utilizate în scopul atingerii obiectivelor. corecte şi fără contradicţii. obiective concrete. Printre metodele analizei financiare tradiţionale pot fi amintite următoarele: • Compararea situaţiilor financiare Compararea constituie prima treaptă a metodei analizei economice şi permite utilizatorilor să compare informaţiile din conturile anuale în timp pentru a extrage tendinţa privind poziţia financiară şi performanţele întreprinderii. elementele esenţiale trebuind separate de cele nesemnificative. care trebuie să cuprindă. 1. se finalizează cu un raport final. Dacă iniţial analiza financiară desemna doar metodele de examinare a documentelor contabile care vizau elaborarea tablourilor de reclasament al contului de rezultat si al bilanţului. în prezent câmpul de studiu al analizei s-a extins considerabil. bazată pe generalizarea rezultatelor. Compararea bilanţului la sfârşit de perioadă cu bilanţul la început de perioadă permite determinarea modificării poziţiei financiare a întreprinderii . precum şi în spaţiu. Deosebirea dintre diferitele tipuri de necesităţi financiare ale întreprinderii a favorizat progresul metodelor de analiză financiară. Procedee specifice analizei financiare Din metodologia generală a analizei economico-financiare. Fiind o concentrare sau o expresie sintetică. fără însă a le eclipsa total.Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 25 4) Generalizarea rezultatelor este o metodă inductivă de cercetare de la particular la general care vizează reunirea părţilor componente ale întregului într-un tot unitar. generalizarea reţine ceea ce este fundamental. concise ca formă si fundamentate pe calcule clare. în analiza funcţională bazată pe bilanţul funcţional sau în analiza prin fluxuri. cu unităţi similare. iar altele sunt mai moderne. colaterale. dintre care unele aparţin analizei clasice tradiţionale.

procent. u n i v . este sinonim cu noţiunile de: raport. . de origine latină (Ratus = calculat. Raportul poate fi exprimat în procente. Analizele comparative în timp pun în evidenţă abaterea indicatorilor faţă de un criteriu de referinţă. fiind insuficientă pentru a caracteriza o întreprindere. coeficient. aceasta oferind de multe ori doar unfragment al unor informaţii necesare pentru o decizie financiară. a avea rate bune la închiderea exerciţiului nu implică neapărat un viitor favorabil pentru întreprindere. Comparaţiile în spaţiu între întreprinderi din acelaşi sector permit întreprinderii să se situeze mai corect în cadrul sectorului şi să îşi cunoască forţele şi slăbiciunile în raport cu concurenţii. din contul de rezultat sau din bilanţ şi din contul de rezultat. rată. Ca urmare. independenţa financiară.P r o f . Evident că nu pot fi raportate decât mărimi care au relaţii între ele pentru a obţine o rată semnificativă. utilizat la masculin.a. Metoda de analiză prin rate a apărut în analiza financiară de peste 20 de ani si prezintă avantajul că permite analistului financiar să urmărească progresul întreprinderii şi să prezinte imaginea acesteia utilizatorilor. ceea ce impune efectuarea unor analize factoriale prin utilizarea procedeelor adecvate de cuantificare a influenţei factorilor. Rareori o rată luată izolat este semnificativă prin ea însăşi. si desemnează un raport economic sau financiar semnificativ între două mărimi absolute care reprezintă două posturi sau grupe de posturi din bilanţ. ale cărei cauze trebuie cunoscute. Este însă vorba de o viziune a posteriori. aceste rate pot informa analistul asupra a numeroase aspecte ale întreprinderii pe care doreşte să le evidenţieze: rentabilitatea. ceea ce necesită date şi informaţii provenite din 3-5 conturi anuale succesive. După elementele care se compară. sau sub formă de coeficient. Metoda de analiză prin rate trebuie utilizată cu prudenţă. rotaţia activelor ş. d r . Numai o baterie de rate urmărite în dinamică pe mai mulţi ani şi comparate cu rate ale unor întreprinderi similare sau cu valori standard poate îmbogăţi informaţiile necesare deciziilor financiare. • Metoda de analiză prin rate (Ratios) în analiza financiară termenul englezesc Ratio. în număr de zile sau în ani. fiind utilizat în scopul obţinerii unor informaţii mai semnificative decât le pot oferi valorile absolute ale mărimilor contabile sau datele extracontabile. Comparaţiile în timp pe mai mulţi ani permit evidenţierea trendului indicatorilor şi stau la baza previziunilor financiare. S I L V I A 2 6 ------------------------------------------------------------------------------------------------------- P E T R E S C U în cursul exerciţiului. socotit).

rate financiare. Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei editează anual norme cuprinzând baterii de rate care cuprind: . II. 1.752/2005).a. . impune respectarea următoarelor condiţii: 1) asigurarea comparabilităţii elementelor raportului prin evaluarea lor în aceleaşi unităţi. Indicatori de risc: 1) Indicatorul gradului de îndatorare. evaluarea cât mai reală a performanţelor şi dificultăţilor sale. Potrivit Reglementărilor contabile româneşti conforme cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (OMFP nr. următoarele rate: I. structura financiară şi riscurile. între care trebuie să existe relaţii directe. dar acestea vizează în general aspecte cum ar fi: activitatea şi randamentul întreprinderii.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 27 Obiectivul fundamental al metodei ratelor. . 3) compararea ratelor în timp şi în spaţiu sau cu valori standard. alături de ratele financiare de rotaţie a posturilor de bilanţ.rate de analiză a factorilor de producţie.rate de gestiune şi de rentabilitate. investiţiile şi finanţarea. dar este frecventă şi în alte domenii (tehnic.rate de exploatare. de rentabilitate. de finanţare ş. Opiniile privind structura unei baterii de rate diferă în funcţie de organismul specializat care le elaborează. fiscal) şi vizează în general dinamica indicatorilor (prin indici cu bază fixă sau cu bază în lanţ) sau structura lor. . 2) folosirea în calcul a unor mărimi semnificative şi coerente. 2) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor. 2) Indicatorul lichidităţii imediate. Practica utilizării metodei ratelor a devenit curentă în domeniul financiar. Exemple de calcul al principalilor indicatori economicofinanciari. precum si utilizarea corectă a ratelor. . entităţile trebuie să raporteze în Nota explicativă 9. comercial. marjele şi rentabilitatea. Indicatori de lichiditate: 1) Indicatorul lichidităţii curente. vizând cunoaşterea cât mai bună a întreprinderii.

scoringul (riscul de faliment) ş. Bateria de rate cuprinde indicatori reprezentativi care servesc la: măsurarea performanţelor (activitatea. lanţurile de rate.determinarea echilibrelor financiare. 2) Capacitatea de a controla capitalul circulant si activităţile comerciale. Indicatori de profitabilitate: 1) Rentabilitatea capitalului angajat. 2) Marja brută din vânzări. 3) situarea întreprinderii în mediul său profesional. univ.a. . randamentul. analiza structurii financiare (calculul levierelor). . 7) Viteza de rotaţie a activelor totale. de finanţare şi a structurii financiare.Utilizarea instrumentului informatic Efectuarea analizei financiare în diferite scopuri este facilitată de accesul şi utilizarea instrumentului informatic în mai multe direcţii: . 1) .calculul ratelor. analiza activităţii (gestiunii) întreprinderii. analiza de fluxuri. 3) Viteza de rotaţie a stocurilor. dr. 5) Viteza de rotaţie a creditelor furnizori. . SILVIA PETRESCU 28 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- III. . rezultatele). prin compararea propriilor rate cu ratele medii ale întreprinderilor similare. cunoaşterea consecinţelor deciziilor în materie de investiţii. analiza financiară poate utiliza o serie de metode specifice adaptate anumitor situaţii: studiul lichidităţii-solvabilităţii. analiza discriminantă. analiza rentabilităţii si a riscului. Indicatori de activitate (de gestiune): 1) Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie.Prof. IV. 4) Viteza de rotaţie a debitelor clienţi. 2) efectuarea de comparaţii în timp pentru a studia evoluţia situaţiei financiare.Metoda analizelor specifice în funcţie de scopul urmărit.stocarea datelor. 6) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate.

evoluţia structurii financiare.efectuarea analizelor de sensibilitate şi a simulărilor. Etapele analizei financiare Efectuarea unei analize financiare ample care să conducă la un diagnostic financiarcontabil complet presupune parcurgerea mai multor etape. care pune în evidenţă performanţa economică si financiară a întreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune (Cascada SIG). . Acest studiu constituie un examen al politicii de investiţii. situaţia echilibrelor financiare şi a rentabilităţii capitalurilor. structura şi eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor pe tipuri de activităţi. de finanţare şi de distribuire a profitului net. evoluţia cifrei de afaceri în ultimii 4-5 ani. riscurile. Examinarea situaţiei financiare presupune trei demersuri: a) Analiza contului de rezultat. funcţional). în următoarea succesiune: 1. îndatorarea totală şi ponderea datoriilor pe termen scurt s. 1. care permite o analiză dinamică a fluxurilor financiare şi a fluxurilor de trezorerie. completează documentele de sinteză necesare gestiunii financiare si permite să se analizeze modificările structurii patrimoniale a întreprinderii în cursul exerciţiului financiar. Pornind de la aceste solduri se examinează dinamica. Datele din acest tablou se sintetizează şi se regăsesc în Situaţia fluxurilor de trezorerie pe categorii de activităţi (de exploatare. Etapa preliminară Pentru a avea o primă reprezentare schematică a întreprinderii. rata rentabilităţii capitalurilor investite şi a capitalurilor proprii). c) Studiul tabloului de finanţare sau al fluxurilor de trezorerie (numerar). Tabloul de finanţare este elaborat şi utilizat sistematic în special de marile întreprinderi occidentale.a. obiectul de activitate şi structura de organizare a întreprinderii. rentabilitatea (rata creşterii beneficiului brut şi net. se vor prezenta informaţii privind: sectorul de activitate. b) Analiza bilanţului (contabil. care vizează modificarea poziţiei financiare a întreprinderii. modul de reflectare în costuri a consumului de resurse şi indicatorii de performanţă financiară prin marjele şi ratele de rentabilitate.Analiză si diagnostic financiar-contabil 29 . financiar.elaborarea proiecţiilor şi previziunilor privind situaţia financiară.7. 2. de investiţii. . fiind principalul instrument al analizei dinamice.

dezinvestirea. devine indispensabilă imaginarea mai multor variante de viitor posibile. din contră. cum ar fi cererea de credite pe termen scurt şi lung. monetare diverse în scopul efectuării unor studii de evaluare sau pot constitui suportul unor decizii şi previziuni financiare. emiterea de noi acţiuni. care constituie un document distinct în cadrul situaţiilor de raportare financiară conform reglementărilor româneşti actuale. achiziţia de acţiuni. dr. Rezultatele analizei financiare se vor utiliza pentru formularea de ipoteze care trebuie să se bazeze pe informaţii economice. noi investiţii sau. în cazul unor previziuni pe mai mulţi ani. urmând ca rezultatele analizei să fie valorificate diferit. O atenţie specială se va acorda aspectelor de natură financiară. Formularea diagnosticului financiar în sinteză se vor prezenta concluzii privind punctele tari şi punctele slabe aşa cum au rezultat din analiză. SILVIA PETRESCU de finanţare). el va proceda la extrapolarea trecutului. 3.30 Prof. dar se vor căuta răspunsuri la întrebări de natură financiară. ceea ce conduce la apariţia mai multor proiecţii cu un evantai de rezultate. juridică. în funcţie de utilizator. economică. fiscală. Dacă analistul estimează că evoluţia trecută rămâne valabilă pentru prevederea viitorului. financiare. ceea ce impune recurgerea la metodele de simulare. univ. .

asigurarea propriei dezvoltări. Rentabilitatea unei afaceri rezultă din comensurarea efectelor concretizate în venituri cu eforturile reflectate în cheltuieli.criteriu de performanţă .CAPITOLUL 2 Diagnosticul performanţelor şi riscurilor pe baza contului de rezultat 2. deoarece pot exista unităţi foarte rentabile cu marje mici şi invers. creditori. care să permită în primul rând remunerarea factorilor de producţie (munca şi capitalul) indiferent de provenienţă. Numai ratele caracterizează real gradul de rentabilitate. Realizarea acestui obiectiv este condiţionată de desfăşurarea unei activităţi rentabile. în analiza rentabilităţii. necesară asigurării propriei dezvoltări. Rentabilitatea . ca indicatori de performanţă se utilizează două serii de indicatori de evaluare: unii care se exprimă în mărimi absolute şi alţii care se exprimă în mărimi relative. exprimând în modul cel mai sintetic eficienţa cheltuielilor sau a utilizării capitalurilor. După modul în care se realizează comparaţia între efecte şi eforturi. Cu cât acest rezultat este mai mare. Obiectivele majore ale întreprinderii constau atât în mărirea averii participanţilor la viaţa acesteia (acţionari. Marjele prin ele însele caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii. care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale care permit crearea . cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru alte investiţii în diverse scopuri: stimularea partenerilor. situaţie financiară anuală redactată în termeni de flux. stat).a. ceea ce reflectă performanţa acesteia.1. Indicatorii în mărimi absolute se obţin sub forma unor marje (diferenţe) între venituri şi cheltuieli. salariaţi. cât şi în creşterea valorii sale.reflectată în contul de profit şi pierdere Rentabilitatea este categoria economică ce exprimă capacitatea întreprinderii de a obţine profit. crearea de rezerve ş. iar indicatorii în mărimi relative se obţin sub forma unor rate (raporturi) între rezultate şi cheltuielile sau capitalurile utilizate. Analiza şi diagnosticul rentabilităţii se realizează pe baza datelor din contul de profit si pierdere. precum şi realizarea unui surplus. Orice afacere implică o investiţie care trebuie să aibă drept consecinţă rezultatul aşteptat de investitor. adică unităţi cu rentabilităţi slabe şi marje mari.

Cheltuieli financiare A. Analiza rezultatului din exploatare. contul de rezultat este redat sub formă de tabel. . fiecare oferind avantaje pentru analiză. Rezultatul extraordinar Venituri totale E. Rezultatul din exploatare 2. prin OMFP nr. respectiv IFRS. Venituri din exploatare Credit (+) 2. cere detalierea acestui rezultat şi după destinaţie. recomandă formatul contului după natură în listă. respectiv capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente. iar în credit veniturile. Venituri financiare (+) (+) 3. Rezultatul brut (C+D) F.752/2005. Cheltuieli extraordinare B. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflectă performanţa întreprinderii. Structurarea contului de profit şi pierdere sub formă tabelară permite determinarea fluxurilor de rezultate sub forma marjelor de rentabilitate (profit sau pierdere) pe cinci niveluri corespunzătoare activităţilor economice. în debit înregistrând cheltuielile. contul de profit şi pierdere prezentat în listă în Tabelul l reflectă performanţa economică si financiară a unei unităţi în exerciţiul financiar precedent şi în cel curent. Rezultatul financiar C. Debit Contul de profit şi pierdere Cheltuieli pe tipuri de activităţi Venituri pe tipuri de activităţi 1 .Prof. dar Nota explicativă 4. Rezultatul curent (A+B) 3. univ. dr. financiare si extraordinare. Cheltuieli de exploatare 1 . Prezentarea contului de rezultat poate fi realizată atât după natură. De exemplu. Rezultatul net al exerciţiului (+) B Reglementările contabile româneşti convergente cu directivele europene si cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. 1. cât şi după funcţii (destinaţie). După natură. Venituri extraordinare (+) Cheltuieli totale (+) Impozit pe profit D. SILVIA PETRESCU 32 bogăţiei plecând de la ansamblul cheltuielilor şi veniturilor.

0 119.94 176.867 630 8.19 143.919 0 13.01 119. Denumirea indicatorului (mii lei) Exerciţiul financiar Abateri Indici (±∆) (%) 1. 601 + 602 . 603 + 604 + 606 + 608) b) Alte cheltuieli externe (cu energia şi apa) (ct. 5.25 72.48 +2. 701 .20 120.449 VENITURI DIN EXPLOATARE .498 +27.96 117. 741 1) Precedent Curent 136. 681 1 + 6813) a.07 98.070 -5.494 13.645 24.196 -81 +603 +684 88. 754 + 7814) 7. 645-7415) 808 37. 621 + 641 -7414) b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.867 54. 7813 + 7815) b) Ajustări de valoare privind activele circulante b. 139 816 200 1.2) Venituri (ct.9 135.227 -154 _ 120.l) Cheltuieli (ct.04 375.36 .198 6.045 0 741 793 52 15.706 + 708) Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.196 660 1. crt.045 7.85 119.88 132. 605-7413) c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.469 134.27 '1 +27.224 2.51 88.892 +214 -146 -301 +6.623 1.594 844 8.396 736 7.018 +4.84 _ 0 12.410 2.051 7.24 134.797 164.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 33 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE la data de 31 decembrie 2006 Tabelul l Nr.029 163.759 48.344 1.620 9.31 10. Cheltuieli cu personalul a) Salarii şi indemnizaţii (ct.983 113.08 3.085 +61 +269 25. 4.179 244.2) Venituri (ct.109 31.663 28.028 17.Sold C -Sold D Producţia realizată pentru scopuri proprii şi capitalizată (ct. 711) .491 105.l) Cheltuieli (ct. 758 + 7417) +762 +3.569 +1.TOTAL a) Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile (ct. Cifra de afaceri netă Producţia vândută (ct. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale a.043 7.732 9. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie (ct. 707) Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 721 + 722) Alte venituri din exploatare (ct.93 89. 654 + 6814) b.7412) Alte cheltuieli materiale (ct.381 1. 607) 139.648 162.

Venituri (ct.401 3.344 0 89 0 0 9.7416) 8. SILVIA PETRESCU 17.2.451 155. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate (ct. 766) . 61 1 H.Cheltuieli (ct.Venituri (ct.din care veniturile obţinute de la entităţile afiliate Alte venituri financiare (ct.877 795 8.624 5.201 200.835 138. 1 .94 - +27 143.653 0 _ _ -87 _ 20. 762 + 764 + 765 + 767 + 768 + 788) VENITURI FINANCIARE .365 3. vărsăminte asimilate (ct.91 _ -1.523 16.3.432 9. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante .18 1.Profit .200 6.601 1.893 0 62 0 0 26. donaţii şi activele cedate (ct.678 1.53 +83 111.34 8. 686) .77 0 0 0 0 - - . Cheltuieli cu despăgubiri. Venituri din interese de participare (ct.614 + 621 .Cheltuieli (ct.08 1.824 154.65 +705 109.619 112.200 0 24.055 14. Venituri din dobânzi (ct.401 200.17 -1.200 1.042 712 7. 7611 +7612) .628 . 7611+7613) . univ.0 164.TOTAL 12. taxe. 658) Ajustări privind provizioanele . Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct.541 1.55 _ _ 0 109 0 3. dr.383 2.08 2.71 122.din care veniturile obţinute de la entităţile afiliate 11.Pierdere 9. Cheltuieli cu alte impozite.904 138. 7812) CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE . 786) Prof.din care veniturile obţinute de la entităţile afiliate 10.200 15.883 46.536 0 0 22 0 1. 635) 8. Alte cheltuieli de exploatare 8. 6812) .

Venituri extraordinare (ct.Pierdere 14.139 13 0 0 23.17 17.152 5. 791) 19.7418) . Cheltuieli privind dobânzile (ct.039 113.Cheltuieli cu impozitul pe profit curent (ct.380 0 2.37 - . Alte impozite nereprezentate în elementele de mai sus (ct.82 13.574 0 6.106 +62 +406 +1.574 - 134. 6912) . Cheltuieli extraordinare (ct.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 35 876 0 1.Pierdere 15.520 125.725 0 4.000 - 12.425 0 19.619 -684 +2.148 134.Profit .795 23. 666 .din care cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate Alte cheltuieli financiare (ct.201 419 1. IMPOZITUL PE PROFIT .Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat (ct. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) .TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă) .Profit .96 - 0 0 0 0 143.Profit .619 - 17.Profit .Pierdere 18.577 0 5.420 157. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ . 663 + 664 + 665 + 667 + 668) CHELTUIELI FINANCIARE .046 5.Pierdere VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă) . 671) 17.725 0 0 0 +6.Profit . PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR .333 166.21 3.892 4.187 116.254 158. 771) 16.53 101.55 17.35 149.148 -1.Pierdere 684 0 0 2.272 +505 +916 +1.852 1. 6911) . 698) 20.65 146.679 0 +7.96 78.976 2.756 142.Venituri din impozitul pe profit amânat (ct.577 0 0 0 23.

Venituri. Cheltuieli financiare 6. Rezultatul curent.893 3.420 149.36 Prof. Venituri extraordinare 9. autofinanţarea şi conceptul de cash flow. Cheltuieli extraordinare 164.Total 3.725 +25.Total 2.451 155.77 1.37% prin creşterea profitului brut cu 34.867 138.71 +9. al analizei financiare. univ.82 -3. 3. De exemplu.619 112.272 -2.94 -1. se defineşte capacitatea de autofinanţare a întreprinderii. care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie. Rezultatul financiar (4-5) 7.344 1.93% şi a cheltuielilor cu numai 12. Rezultatul curent (3+6) 8.17% si a cheltuielilor cu numai 13.523 26.536 2.33 +6. a crescut cu 34. Venituri financiare 5.  Aplicaţia 1: Prezentarea verticală a rezultatelor din contul de profit şi pierdere Tabelul 2 Nr. Venituri din exploatare .82%. din care se desprind următoarele concluzii: 1.577 Indici (%) 117.94% ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 17. Pornind de la rezultat.653 4. 2.303 302.96% ca urmare a creşterii veniturilor totale cu 16. SILVIA PETRESCU Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei rentabilităţii.47%. Rezultatul din exploatare (1-2) 4. egal cu rezultatul brut (profit).93 1.148 134. Rezultatul financiar a evoluat de la profit la pierdere ca urmare a reducerii veniturilor financiare cu 53.55%. crt.71%. cheltuieli şi rezultate (mii lei) Exerciţiul financiar Abateri (±∆) Precedent Curent 139.797 122.852 +684 17.23% şi a creşterii cheltuielilor financiare cu 49.883 46. al diagnosticului financiar-con-tabil şi al evaluării întreprinderii. Rezultatul net (profit) a crescut cu 58. cheltuielile şi fluxul de rezultate pe tipuri de activităţi sunt structurate în Tabelul 2. veniturile.96% şi ca urmare a reducerii impozitului pe profit cu 21. din contul de profit si pierdere prezentat în Tabelul l. dr.904 16. 4. Rezultatul din exploatare (profit) a crescut cu 55. Cheltuieli de exploatare . 619 23.96 - - - - .070 +15.

Fluxurile extraordinare corespund unor operaţiuni care nu au legătură directă cu activitatea curentă normală.344 Pierdere 2. Fluxurile de exploatare cuprind venituri si cheltuieli repetitive ocazionate de activitatea curentă şi generează rezultatul din exploatare. Im pozitul pe profit (I) 15. extraordinare). financiare.046 -1.619 .272 financiare B.725 +6.53 12. Rezultatul brut (11-12) 14.425 19.852 Venituri 4.679 +7.520 +23. Fluxurile de exploatare şi fluxurile financiare fonneazăfluxurile curente care generează rezultatul curent.96 5. V enituri totale (1+4+8) 12.55 17.756 142.795 +17. Rezultatul financiar 3.Pierdere .  Aplicaţia 2: Prezentarea orizontală a rezultatelor din contul de profit şi pierdere Tabelul 3 Cheltuieli pe tipuri de activităţi Cheltuieli de exploatare (+) Profit Cheltuieli financiare (+) Profit +684 Exerciţiul financiar Precedent Curent Venituri pe tipuri de activităţi Exerciţiul financiar Precedent Curent 122.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 37 10. contul de profit şi pierdere explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului în diferite/aze şi permite concluzii privind nivelul performanţei în exerciţiul financiar încheiat.577 25.904 Venituri din 138.867 +16.797 164. Cheltuieli totale (2+5+9) 13.653 .039 113.106 78.-2.536 1. R ezultatul extraordinar 11.254 158. Prin regruparea fluxurilor întreprinderii pe tipuri de activităţi (exploatare.17 125. veniturilor şi rezultatelor pe tipuri de activităţi reflectă fluxul de rezultate pe paliere din Tabelul 3. Rezultatul din exploatare 139.152 4. Fluxurile financiare rezultă din operaţiuni cu caracter financiar repetitiv şi specific acestei activităţi şi generează rezultatul financiar.37 Structurarea tabelară a cheltuielilor.523 exploatare A.148 134.893 +26.333 166. fiind ocazionate de evenimente neprevăzute care duc la rezultatul extraordinar. R ezultatul net (13-14) 143.187 116.

Studiul modului de determinare a rezultatului exerciţiului constituie preambulul analizei în vederea elaborării diagnosticului financiar şi a evaluării întreprinderii.2. în partea finală a tabloului se determină două mărimi: capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea care. Pornind de la rezultat. Analiza tabloului soldurilor intermediare de gestiune Contul de rezultat al exerciţiului furnizează date care pot fi analizate pentru a obţine indicatori necesari gestiunii. Rezultatul curent (A+B) +17. de interes în aprecierea performanţei financiare a întreprinderii. care pune faţă în faţă cheltuielile şi veniturile din care rezultă profitul sau pierderea. sunt solduri reziduale.rentabilitate.520 - (+) Profit F. care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie (numerar). autofinanţarea şi conceptul de cashflow.38 (+) Profit Cheltuieli extraordinare Prof. Rezultatul net +12.333 166.425 +19.152 142. extraordinare D. respectiv în debitul sau creditul acestuia. pot fi împărţite în două categorii: SIG activitate şi SIG .046 - 143. - (+) (+) Profit Cheltuieli totale Impozitul pe profit . fără a fi solduri intermediare. Rezultatul extraordinar — _ E.577 +23. . univ.725 Pierdere Venituri (-) . dr.725 Pierdere 125. SILVIA PETRESCU C.795 Venituri totale 4. prin intermediul „tabloului soldurilor intermediare de gestiune" („Cascada SIG"). Aceste solduri. determinate sub formă de marje. Rezultatul brut (C+D) +77. situate de partea mai mică a contului. 2.679 Pierdere Prezentarea contului de profit şi pierdere sub formă tabelară serveşte analizei pe orizontală.756 5. se determină capacitatea de autofinanţare.577 +23.

indiferent de destinaţie. semifabricate.Costul mărfurilor (Chmf) 3) Producţia exerciţiului (Pex) cuprinde bunurile şi serviciile produse de întreprindere în cursul exerciţiului. fiind determinată astfel: Pex = Producţia vândută (Pv) + Producţia stocată (± ∆S) + Producţia realizată pentru scopuri proprii şi capitalizată (imobilizată) (Pi) 4) Valoarea adăugată (Vad) exprimă ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic prin propria activitate şi se calculează prin relaţia: Vad = Marja comercială (Mc) + Producţia exerciţiului (Pex) -Consumurile intermediare (Ci) De exemplu. şi se determină cu ajutorul relaţiei: Mc = Vânzări de mărfuri (Vmf) . soldurile intermediare de gestiune caracteristice exploatării sunt indicatori valorici ai producţiei şi comercializării. care permit însumarea tuturor rezultatelor obţinute de întreprindere.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 39 2.2. destinate pieţei sau utilizării în interes propriu.1. materializate în produse finite. fiind un element al valorii adăugate. din contul de profit şi pierdere se determină soldurile intermediare care caracterizează performanţa exploatării din Tabelul 4: . care sunt imobilizate în întreprindere: 1) Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii curente a întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei: CA = Vânzări de mărfuri (Vmf) (activitate comercială + prestări servicii) + Producţia vândută (Pv) (activitate industrială) 2) Marja comercială (Mc) este suplimentul de valoare adusă de între prindere prin activitatea de comercializare (produse şi mărfuri cumpărate şi revândute). prestaţii. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare Din punct de vedere al analizei economice.

Sold C (+) -SoldD(-) Producţia realizată pentru scopuri proprii şi capitalizată (Pi) 134.098 +10 -5. 2.601 +84 13.091 100.410 200 152.813 12.activitate Tabelul 4 Nr. Consumuri intermediare (Ci) .98 135.84 120. apă) .40 Prof.775 54.029 1. 6. Valoarea adăugată (5+8-9) 72.51 88.835 +25.Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile .Cheltuieli privind prestaţiile externe 10.919 140 137.25 164. Venituri din vânzări de mărfuri (Vmf) Cifra de afaceri netă (CA) Cheltuieli privind mărfurile (Chmf) Marja comercială (Mc) (2-4) Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie ∆(±) . univ.491 +60 +24.877 90. Cifra de afaceri a crescut cu 20.15%. Producţia exerciţiului (Pex) (1+6+7) 9.555 72.469 -301 +147 Indici (%) 120.54 Din datele Tabelului 4 se constată următoarele: 1.31 7. 3.53 138.0 98. Creşterea marjei comerciale cu 54.04% a fost consecinţa reducerii vânzărilor de mărfuri cu 11.20 72.109 162. 5.729 +762 +3.04 1.892 +213 -146 +5.Alte cheltuieli externe (energie.867 843 8.732 9. 4.51% şi reducerea vânzărilor de mărfuri cu 11.623 -154 +27.198 14.189 -2.85 154.271 1.498 808 272 419 +2.759 630 8. dr.19 143.Alte cheltuieli materiale .785 48. Producţia vândută (Pv) 2. . dar ritmurile de creştere au fost diferite din cauza decalajelor dintre dinamica elementelor care le diferenţiază luate în calcul.344 9. cit.2% prin creşterea producţiei vândute cu 20.954 29. Toate soldurile intermediare de gestiune privind exploatarea au crescut. 8.494 13. 3. Denumirea indicatorului (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent Curent Abateri (±∆) +27. SILVIA PETRESCU  Aplicaţia 3: Soldurile intermediare de gestiune .381 136.042 65.227 163.16% şi a reducerii cheltuielilor privind mărfurile cu 27.21 105.648 1.16%.24 134.88 134.01 89.

04% şi respectiv 34.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 41 Creşterea producţiei exerciţiului cu 34. comparativ cu creşterea nesemnificativă a consumurilor intermediare (0. a reducerii stocurilor de produse finite si producţie în curs de execuţie cu 97. precum şi accentuarea ponderii producţiei vândute în cifra de afaceri prin reducerea ponderii vânzărilor de mărfuri. Dinamicile diferenţiate ale soldurilor intermediare reflectă aspecte pozitive privind creştereaproducfiei vândute şi reducerea stocurilor. Valoarea adăugată a crescut cu 38. 5.31 %. 7.02% şi a creşterii producţiei realizate pentru scopuri proprii (imobilizate) cu 43.x p)) x 100 .01%). Creşterea mai accentuată a valorii adăugate comparativ cu cifra de afaceri şi cu producţia exerciţiului caracterizează favorabil majorarea puterii economice reale a întreprinderii în comparaţie cu creşterea veniturilor şi a investiţiilor în imobilizări.88%. 6.54% ca urmare a creşterii marjei comerciale şi a producţiei exerciţiului cu 54.31% a fost consecinţa creşterii producţiei vândute cu 20. 4.51%. în calculul economic există mai multe posibilităţi: a) Utilizarea unor preţuri constante (p): Iq = ((Σq1 x p) / (Σq0 . Observaţie: Soldurile intermediare de gestiune ca indicatori valorici ai activităţii de producţie şi comercializare rezultă din evaluarea bănească a volumului fizic (q) al activităţii cu ajutorul preţului (p): Q=Σqxp Gradul de realizare a producţiei (IQ) este influenţat de dinamica volumului fizic (Iq) şi de dinamica preţului (Ip): IQ = (Q1/Q0) x 100 = ((Σq1 x p1) / (Σq0 x p0)) x 100 = (Iq x (Ip / 100)) (%) Pentru asigurarea comparabilităţii datelor privind evoluţia reală a indicatorilor.

Elementele care determină mărimea cifrei de afaceri sunt specifice sectorului de activitate şi naturii activităţii întreprinderii: . fiind situată în fruntea indicatorilor de performanţă în măsura în care condiţionează mărimea profitului şi a ratei rentabilităţii. mai puţin rabaturile. dr.1. remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. 2. SILVIA PETRESCU b) Calculul mărimii reale a volumului producţiei cu ajutorul indicelui preţurilor: Qreal = Q 1 /Ip în care: Ip = ((Σql x p1) / (Σq1 x po)) x 1oo c) Utilizarea deflatorului lui Fisher la o rată a inflaţiei (Ri) mai mare de 10%.2.1. creşterea reală se determină numai prin diferenţa: Cr = Cnominală – Rata inflaţiei Analiza factorială a indicatorilor valorici permite descoperirea şi cuantificarea factorilor de creştere specifici fiecărei componente. univ. executarea de lucrări şi prestări de servicii (veniturile din activitatea de bază) şi alte venituri din exploatare. creşterea reală (Cr) fiind determinată în funcţie de creşterea nominală (Cr nom) cu relaţia: Cr = ((1 + Crnom) / (1 + Ri)) -1) x 100 = ((Crnom . Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al activităţii oricărei întreprinderi. Cifra de afaceri caracterizează volumul afacerilor realizate cu terţii în urma activităţii curente a întreprinderii şi reprezintă suma totală a veniturilor rezultate din livrarea produselor.Ri) / (1 + Ri )) x 100(%) La o rată a inflaţiei mai mică de 10%.42 Prof.

p = preţul de vânzare unitar. Ā = cota medie de adaos comercial. S = structura vânzărilor. semifabricate şi facturi neîncasate ca urmare a unor dificultăţi în . locaţiile de gestiune şi redevenţele (Clr) încasate: Pmf = Pf + Sv + Li + Clr Cifra de afaceri raportată la valoarea producţiei-marfă fabricate (Pmf) exprimă gradul de valorificare (Gv) a producţiei-marfă: Gv = (CA / Pmf) x 100 Un grad de valorificare mai mic de 100% reflectă stocuri de produse finite. c) La întreprinderile cu activitate complexă (producţie şi comerţ). lucrările executate şi serviciile prestate (Li). care reflectă valoarea bunurilor destinate livrării: produsele finite (Pf). cifra de afaceri cuprinde veniturile din vânzările de mărfuri (Vmf): CA = Vmf = Rx Ā/100 în care: R = volumul mărfurilor desfăcute (rulajul). chiriile. semifabricatele destinate vânzării (Sv).Analiză şi diagnostic financiar-contabil 43 a) La întreprinderile productive care nu desfăşoară si operaţiuni de vânzare-cumpărare. cifra de afaceri cuprinde producţia vândută (Pv) si vânzările de mărfuri (Vmf): CA = Pv + Vmf Producţia vândută (Pv) reprezintă totalitatea vânzărilor din activitatea de producţie şi depinde de producţia-marfă fabricată (Pmf). b) La unităţile cu profil comercial din sectorul de distribuţie. cifra de afaceri cuprinde producţia vândută (Pv): CA=Pv = Σ[q(S)] xp în care: q = volumul fizic al vânzărilor.

19 128. creşterea cotei de piaţă fiind favorabilă creşterii veniturilor. dr.00 18. aşa cum se prezintă în Tabelul 5:  Aplicaţia 4: Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri Tabelul 5 Elemente de calcul (mii lei) Producţia vândută Vânzări de mărfuri CA netă. Dinamica ascendentă a cifrei de afaceri pe total s-a realizat prin condiţiile creşterii valorii producţiei vândute şi reducerii vânzărilor de mărfuri.la intern . A. din care: .13 Structura CA (%) S0 98. Analiza surselor de venituri trebuie corelată cu poziţia întreprinderii pe piaţă în raport cu concurenţii. Cota de piaţă a întreprinderii (Cp) se determină ca raport între cifra de afaceri proprie (C Ap) şi cifra de afaceri totală a sectorului (CAt): Cp = (CAp / C t ) x 100 A Dacă produsele întreprinderii sunt valorificate şi pe piaţa externă.40 12. Analiza dinamicii i structurii cifrei de afaceri Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri trebuie să pună în evidenţă care au fost principalele surse de venituri ale întreprinderii în perioada analizată.25 0.648 1. . univ.44 Prof.498 142.85 120.75 100 87.271 1. cifra de afaceri include valoarea mărfurilor şi a serviciilor lapreţ de facturare.02 100 82.98 1.00 S 99.897 20.544 24.381 136.11 84.227 163.51 88. indiferent de gradul de încasare a contravalorii acestora.485 162.029 111. Potrivit normelor contabile în vigoare. SILVIA PETRESCU desfacerea (livrarea şi încasarea) producţiei fabricate.la export Exerciţiul financiar Precedent Curent 134.60 1 Din datele Tabelului 5 se constată următoarele: l.601 Indici (%) 120. ceea ce poate constitui o cauză a blocajului financiar în lanţ. analiza trebuie să evidenţieze structura cifrei de afaceri în funcţie de destinaţie. cum au evoluat ele în timp şi ce tendinţă cunosc.

Analiza factorială a cifrei de afaceri 1.498 .Vmf0 = 1.ll% 136. Modificarea cifrei de afaceri este diferenţa: ∆ = CA1 .19% = ∆r) în concluzie: l.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 45 2.3 .0. Drept consecinţe directe s-au înregistrat reducerea ponderii activităţii comerciale şi accentuarea importanţei activităţii de producţie.227 .271 .1.136.134.19%) 2.154 = +27.100 = +20. 3.029 = +27.469 mii lei = ∆ (20.CA0 = 163. Factorii de influenţă sunt următorii: ∆ = ∆Pv + ∆Vmf în care: ∆Pv = Pv1 . B.154 x 100 = -0.029 ∆Vmf = Vmf1 . .3% 136.469 mii lei (∆r = ICA .623 .029 Prin însumare se verifică egalitatea: ∆Pv + ∆Vmf = 27.19 .623 mii lei ∆rPv = +27.623 x 100 = +20.648 = +27.11 = +20.Pv0 = 162. Cifra de afaceri a crescut datorită majorării producţiei vândute prin accentuarea ponderii livrării produselor pe piaţa internă.381 = -154 mii lei ∆rVm = .100 = 120. Creşterea ponderii livrărilor pe piaţa internă a redus ponderea livrărilor la export ca urmare a creşterii concurenţei pe piaţa externă.

De exemplu.640 1.100 = 146.747 (21. SILVIA PETRESCU 46 -----------------------------------------------------------------------------2.tone B .325 (21%) 77.Prof.5%) 73J55 (100) 4.Pv0 = 77. Modificarea producţiei vândute este diferenţa: ∆ = Pv1 .380 (34. producţia vândută pe produse se prezintă în Tabelul 6:  Aplicaţia 5: Analiza producţiei vândute Tabelul 6 Grupe de produse Cantitatea vândută (mii) Preţul unitar (mii lei) Valoarea vânzărilor (milioane lei) A . Reducerea vânzărilor de mărfuri şi scăderea ponderii activităţii comerciale au diminuat corespunzător cifra de afaceri.52%) 2.bucăţi C .738 (100) q1 x p o 32.683 mii lei (∆r = OPv . permite determinarea factorilor de creştere: volumul fizic al vânzărilor (q). Rezultatele analizei impun aprofundarea factorilor de creştere a cifrei de afaceri pe o treaptă superioară.3 q1 408 po p1 785 800 45 81 x 51 84 x qo x po 21.7%) 15.055 = +24.52 .8%) 25.bucăţi Total qo 270.638 1. Factorii de influenţă sunt următorii: ∆ = ∆q + ∆S + ∆p .055 (100) q1 x p 1 32.222 (40%) 18.569 (35%) 13.274 (25%) 53.127 5. Pv = Σq(S) x p.944 x x Pe baza datelor Tabelului 6 se obţin următoarele rezultate: 1.763 (37%) 16.028 (43. structura sortimentală a vânzărilor (S) şi preţul de vânzare (p).53.100 = +46. dr.738 .650 (42%) 28. a) Analiza factorială a producţiei vândute Modelul de calcul al producţiei vândute. univ.

155 = +4.583 mii lei ∆rp = +4.Analiză şi diagnostic fmanciar-contabil 47 în care: ∆q + ∆S = Σ[q1(S1) x p0] .88 + 8.583 = +24. 1.100 + 4.100 x l00 = +37.= ----------------100 100 în care: S = structura desfacerilor pe grupe de mărfuri.055 ∆p = Σ[q1(S1) x p1] .52% = ∆r) în concluzie: Creşterea producţiei vândute a fost consecinţa creşterii volumului fizic şi a modificării favorabile a structurii producţiei.155 .055 = +20.Pv0 = 73. b) Analiza factorială a vânzărilor de mărfuri Veniturile din vânzările de mărfuri se determină în funcţie de volumul mărfurilor desfăcute (rulajul R) şi de cota procentuală medie de adaos comercial (Ā). 2. respectiv marja comercială exprimată procentual: R xĀ RxΣS xA /100 Vmf = -----.Σ[q1(S1) x po] = 77.64% 53.738 . Majorarea preţurilor unitare ale produselor a contribuit în mai mică măsură la creşterea valorii producţiei vândute.73. De exemplu.100 mii lei ∆rq + ∆rS = +20.64 = +46.53.055 Prin însumare se verifică egalitatea: ∆q + ∆S + ∆p = 20.683 mii lei = ∆ (∆rq + ∆rS + ∆rp = +37. A = cota procentuală de adaos pe grupe de mărfuri. vânzările de mărfuri se prezintă în Tabelul 7: .88%) 53.583 x l00 =+8.

15 x 30 / 100 = . dr. univ.545 + 111.85 1.18 x (+3) / 100 = + 111.19.0 1.07%) Prin însumare se verifică egalitatea: ∆R + ∆Ā = -265.0 Curent 3. Modificarea vânzărilor de mărfuri este diferenţa: ∆ = Vmf1 .885.15%) 2.15% = ∆r) .381 x 100 = + 8.18 33.77 110.718.545 mii lei (∆rĀ = + 111.227 Abateri (±∆) -885. Factorii de influenţă sunt următorii: ∆ = ∆R + ∆Ā în care: ∆R = ((R1 – R0) x A0) / 100 = .545 mii lei (∆rR = .381 -154 Pe baza datelor Tabelului 7 se obţin următoarele rezultate: 1.265.381 x 100 = .545 = -154 mii lei = ∆ (-19. SILVIA PETRESCU O Aplicaţia 6: Analiza vânzărilor de mărfuri Tabelul 7 Elemente de calcul Volumul desfacerilor (R) (mii lei) Cota medie de adaos (Ā) (%) Vânzări de mărfuri (Vmf) (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent 4.22%) ∆Ā = (R1 (Ā1 – Ā0)) / 100 = 3.227 .22 + 8.381 = -154 mii lei (∆r = IVm .0 88.85 .48 Prof.15 +3.545 / 1.100 = -11.545 / 1.718.100 = 88.603.1.Vmf0 = 1.265.07 = -11.33 30.0 Indici (%) 80.

. veniturile din vânzările de mărfuri s-au redus ca urmare a reducerii cantităţilor de produse vândute. ca factor de stimulare a creşterii cifrei de afaceri. Vânzările de mărfuri constituie un indicator de performanţă al activităţii comerciale a întreprinderii în măsura în care constituie punctul de plecare în determinarea rentabilităţii acestei activităţi. cererea pieţei şi capacitatea de producţie a întreprinderii vizează asigurarea unei concordanţe optime între potenţialul productiv al întreprinderii şi satisfacerea cererii în condiţiile unei cifre de afaceri maxime care să asigure un beneficiu maxim. Dimensionarea cifrei de afaceri în corelaţie cu capacitatea de producţie şi cererea Mărimea cifrei de afaceri depinde de elementele care dimensionează volumul activităţii întreprinderii: capacitatea de producţie. Aceste elemente pot constitui atât factori stimulatori ai creşterii cifrei de afaceri. Cota medie de adaos comercial este dependentă de structura desfacerilor (S) şi de cota de adaos pe grupe de mărfuri (A): Ā = ΣSxA 100 Veniturile din vânzarea mărfurilor depind de preţul de vânzare al mărfurilor vândute clienţilor si al celor pentru care nu s-au întocmit facturi. Cheltuielile privind mărfurile se referă la valoarea mărfurilor aflate la terţi pentru care au fost emise documente de vânzare sau constatate lipsă la inventar.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 49 în concluzie. precum şi de sumele încasate în numerar. cât şi restricţii privind optimul acesteia. şi au crescut prin creşterea cotei medii de adaos comercial. precum si la valoarea mărfurilor depreciate ireversibil. C. ceea ce confirmă scăderea ponderii activităţii comerciale. Cererea. cererea pieţei în continuă schimbare. îşi pune amprenta asupra mărimii veniturilor din vânzarea producţiei prin intermediul a doi factori specifici economiei de piaţă: tipul de piaţă concurenţială pe care se valorifică produsele şi tipul de cerere căreia i se adresează aceste produse. resursele disponibile. Mecanismele de reglare a raportului dintre cifra de afaceri.

influenţele factorilor fiind opuse ca semn: ∆q = (q1 . b) La cererea relativ rigidă la care Eq/p < -l.q0) x p0 > 0 ∆p = q1 x (p1 .CA0 = q1 x p1 . în care se înregistrează inegalitatea │∆q│> │∆p│. iar prin însumare rezultă ∆ < O. . predomină efectul reducerii preţului faţă de efectul creşterii cantităţii. Cifra de afaceri realizată din vânzarea producţiei este produsul dintre cantitatea vândută (q) şi preţul de vânzare (p). univ. care arată creşterea cifrei de afaceri. trebuie luat în considerare faptul că elasticitatea cerere-preţ este negativă: Eq/p = (∆q/q) / (∆p/p) = (∆rq / ∆rp) = (p / q) x (∆q / ∆p) < 0 în consecinţă. între influenţe se stabileşte inegalitatea │∆q│ < │∆p│. iar prin însumare rezultă ∆ > O. care arată reducerea cifrei de afaceri. dr. cifra de afaceri creşte cu cantitatea şi se reduce prin scăderea preţului.q0 x Po = ∆q + ∆p în care: ∆q = (q1 . modificarea ei este consecinţa influenţei acestor factori: ∆ = CA1 . este dominant efectul creşterii cantităţii faţă de cel al reducerii preţului.p0) < 0 Dinamica cifrei de afaceri depinde de valoarea elasticităţii care defineşte tipul de cerere.q0) x p0 ∆p = q 1 x (p 1 -p 0 ) Ţinând seama că cifra de afaceri se corelează cu cererea. ceea ce impune următoarele observaţii: a) La cererea relativ elastică la care Eq/p > -l.50 Prof. SILVIA PETRESCU Aceşti factori pot determina mărimea încasărilor întreprinderii prin relaţia cantitate-preţ şi trebuie luaţi în seamă în calculele care vizează maximizarea cifrei de afaceri.

preţul fiind restricţionat numai în funcţie de echilibrul cerere-ofertă. factorii de creştere a cifrei de afaceri acţionează diferit. sau cu concurenţă imperfectă. al cărei maxim poate fi determinat prin respectarea a două condiţii: 1. se constată că cifra de afaceri poate cunoaşte dinamici diferite. cât si un ghid. tip monopol). ceea ce arată că cifra de afaceri rămâne neschimbată. ascendente sau descendente. în vederea creşterii cifrei de afaceri. în cazul pieţei cu concurenţă pură (perfectă). Negaţivitatea derivatei de ordinul 2: d2CA = dCAM < 0 dq2 dq Ţinând seama de tipul de piaţă (cu concurenţă pură sau perfectă. Anularea derivatei de ordinul l: dCA = CAM = 0 dq 2. ceea ce implică modificarea capacităţii de producţie în vederea adaptării la condiţiile schimbătoare ale cererii. iar în anumite condiţii poate înregistra valori maxime. între influenţe se stabileşte egalitatea │∆q│ = │∆p│. pentru producător piaţa constituie atât o restricţie. în sensul că el trebuie să-si adapteze oferta corespunzător preţului pieţei prin flexibilizarea producţiei în funcţie de conjunctură. preţul de echilibru al cererii cu oferta (pe) acţionează ca variabilă exogenă. în vederea maximizării cifrei de afaceri luând în considerare restricţiile pieţei concurentiale. producătorul poate modifica numai cantitatea oferită pe piaţă. Aceasta este singura variabilă asupra căreia poate acţiona. în acest caz. iar prin însumare rezultă ∆ = O. . independent de producător.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 51 -------------------------------------------------------------------------------------------------- c) La cererea normală la care Eq/p = -l. Cifra de afaceri calculată prin produsul dintre cantitatea vândută şi preţ (CA = q x pe) se reprezintă grafic ca o funcţie liniară. considerăm cifra de afaceri ca o funcţie CA = f(q). prin semidreapta care pleacă din origine (Figura 1). ceea ce pune în evidenţă următoarele două cazuri care trebuie luate în considerare: I. în concluzie.

SILVIA PETRESCU Figura l. monopson). asupra producătorului nu se mai poate exercita restricţia pieţei privind preţul. Pe piaţa cu concurenţă imperfectă (monopol. trebuind să se ţină seama de faptul că între cantitatea vândută şi preţ există o legătură care ia în considerare legea cererii: p = a-b x q Cifra de afaceri calculată prin produsul dintre cantitate şi preţ se exprimă prin ecuaţia: CA = qxp = q x(a-bxq ) = axq-bxq 2 . deoarece: d 2 CA = dCA M = dpe = 0 dq2 dq dq în consecinţă. deoarece: C A M = C A= d ( q x p e= p e ≠ 0 d ) dq dq b) Derivata de ordinul 2 nu este negativă. iar geometric acesta se află la infinit. univ. Cifra de afaceri liniară Din verificarea condiţiilor de maxim rezultă următoarele: a) Anularea derivatei de ordinul l a cifrei de afaceri conduce la concluzia că această condiţie nu poate fi îndeplinită. ceea ce corespunde cazului funcţiei liniare. II.52 Prof. condiţiile de maxim nefiind îndeplinite. analitic maximul cifrei de afaceri nu poate fi determinat. dr.

Zona de maxim în punctul A (∆ = 0). când │∆q│ < │∆p│. dacă │Eq/p│ > l. 2. Zona AB de descreştere (∆ < 0). dacă │Eq/p│ < l. dacă │Eq/p│ = l. Din verificarea condiţiilor de maxim rezultă următoarele: a) Anularea derivatei de ordinul l a cifrei de afaceri (dCA/dq = CAM) conduce la egalitatea: CA d q M= d(aq – bq 2 )= a-2bq=0 d und rezultă: e e qo p t i m = a / 2 b . când │∆q│ = │∆p│.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 53 Ecuaţia cifrei de afaceri se reprezintă grafic prin parabola de gradul 2 (Figura 2). 3. când │∆q│ > │∆p│. Cifra de afaceri parabolică Graficul din Figura 2 prezintă trei zone care caracterizează evoluţia diferită a cifrei de afaceri: 1. Figura 2. Zona OA de creştere (∆ > 0).

CA Efectuând calculele rezultă urm ătoarele: ∆C A d(qxp) dp C AM = — — = — — p + q x — _= ∆q dq dq qxp C m A = — — =p q . dr. în stabilirea preţului ofertantul trebuie să ţină seama de elasticitatea de afaceri: cifrei ∆CA/CA ∆CA/∆q CAM ECA / q = ----------. SILVIA PETRESCU b) Negaţivitatea derivatei de ordinul 2: d 2CA = dCAM = -2b < () dq2 dq în concluzie. situaţia optimală a producătorului pe piaţa monopolistică trebuie să fie rezultatul unei politici optim ale preţuri pe care acesta o de practică.= -------. univ. se pot determina celelalte variabile: a) Preţul de ofertă: a a p=a-bxq=a-bx — = — 2b 2 b) CAmax Cifra de afaceri maximă: a a a =qxp= — x — = — 2b 2 4b în care: a. b = param etrii regresiei parabolice. fiind îndeplinite condiţiile de maxim.= -----∆q/q CA/q CAm în care: CAM = cifra de afaceri marginală = ACA/Aq. m = cifra de afaceri m edie = CA /q. în concluzie.54 Prof.

50 x q2 2.500 -50 x q Se cere să se determine maximul cifrei de afaceri aferente cererii şi să se verifice condiţiile de optim. Rezolvare: 1. Abaterea A = O a cifrei de afaceri confirmă maximul acesteia în condiţiile de cantitate şi preţ determinate mai sus. Cifra de afaceri totală: CA = q x (2. în vederea optimizării cifrei de afaceri pe o piaţă cu concurenţă imperfectă se folosesc următoarele date: >=> A plicaţia 7: M axim izarea cifrei de afaceri Fie ecuaţia cererii unui produs pe piaţa oligopolistică de forma: p =2.50 x q) = 2.500 . ceea ce prin însumare conduce la egalitatea Aq + (-Ap) = 0.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 55 înlocuind valorile calculate în relaţia elasticităţii se obţine: l f x dp^ + x 1 q dp l Eq/p E c A /q = ~p q :r \ p în care: ( dqj = l+ X I + A ^~T p dq Eq/p = elasticitatea cerere-preţ. Cifra de afaceri marginală: CAM= dC A = 4500q-50^j = 2 5 0 0 _ 1 0 0 q dq dq . l + 1/Eq/p = coeficientul imperfecţiunii pieţei. la care influenţele factorilor sunt: Aq = -Ap. De exemplu. Maximul cifrei de afaceri corespunde elasticităţii egale cu zero: ECA/q = l + 1/Eq/p = O.500 x q . ceea ce echivalează cu Eq/p = -l Elasticitatea unitară negativă caracterizează cererea normală.

50 x q = 2.500. Cifra de afaceri medie: CA 2.500-50q2 2. Calculul elasticităţii cererii: „ .50 x 25 = 1.56 Prof.m. univ. Verificarea nulităţii elasticităţii cifrei de afaceri: tpA = /q UA M --------------=-. de unde rezultă: q = 25 unităţi c) Negativitatea derivatei cifrei de afaceri marginale: ^M=-100<0 dq 5.500-100q = 0 b) Volumul optim al vânzărilor: lOOq = 2.500-lOOq CAm (2.250 = 31.500 fn CAm=----=—---------— = —-----50q q q q 4. Maximul cifrei de afaceri (CA = max) presupune: a) Anularea cifrei de afaceri marginale: CAM = 2.500 .500-50q) 25 Ep/q=—x—=—------------—x------=-50xO. dr. dp q d(2.250 u.02=-l dq p dq 1.500/q)-50q 8. ----------------r-----------=U CA 2.250 u.500 .m./unitate 6.250 . Cifra de afaceri maximă: CAmax = q x p = 25 x 1. Preţul vânzărilor: 2. SILVIA PETRESCU ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 3. 7.

xv ^critic r Tcntic în care: Cf = cheltuielile fixe. se poate obţine o cifră de afaceri maximă de 31. în aceste calcule trebuie să se aibă în vedere relaţiile dintre volumul vânzărilor (fizic sau valoric) si cheltuielile aferente acestora. pentru estimarea cifrei de afaceri critice care permite recuperarea cheltuielilor fără profit. prin caracterul descrescător al cifrei de afaceri mar ginale şi prin valoarea zero a elasticităţii. astfel încât activitatea să fie profitabilă.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 57 în concluzie: 1. Acest maxim corespunde unei cereri normale.. marja de securitate. se are în vedere egalitatea: CA critică = Cheltuieli de producţie (fixe şi variabile) Factorial. cifra de afaceri care poate asigura un beneficiu estimat. De exemplu. sporul de eficienţă ş. ceea ce se confirmă prin negaţivitatea derivatei de ordinul 2. astfel încât pentru un volum de vânzări de 25 unităţi la un preţ de l . xp = Cf + q . 2.250 u. Din ecuaţie se pot deduce şi calcula următoarele valori: . Dimensionarea cifrei de afaceri în raport cu cheltuielile în analiză interesează nu numai condiţiile care maximizează cifra de afaceri.. qcritic = volumul critic (minim) al vânzărilor. Condiţiile de maxim sunt îndeplinite.m. la care abaterea cifrei de afaceri este egală cu zero prin însumarea influenţelor factorilor (Aq = -Ap).m. la care se atinge punctul „mort". acest echilibru presupune ecuaţia: q . corespunzătoare/wagu/ai de rentabilitate'.. valoarea elasticităţii cererii fiind egală cu -l. ci si condiţiile în care aceasta are valori care permit realizarea unor echilibre microeconomice: cifra de afaceri minimă necesară în vederea recuperării cheltuielilor (cifra de afaceri critică). D. respectiv pragul de rentabilitate..250 u.a. v = cota de cheltuieli variabile pe unitatea de produs.

Volumul critic al vânzărilor: Cf qcritic =------(unităţi) p-v 2. A si B. Cifra de afaceri critică: Cf CA critică = ^critic XP=^-------H l e i ) l-v/p 3.CAcritică 4. univ. aceasta este direct proporţională cu cantitatea vândută. dar cheltuielile aferente au crescut mai lent la întreprinderea B.q^^. Sporul de eficienţă (Se) din vânzări sau din cifra de afaceri: Se= qv ~ qcritic xlOO(%) sau qv CA-CAcritică CA ^ V . Ca urmare a unor cheltuieli fixe şi a unor cheltuieli variabile unitare diferite. Marja de securitate (Ms) în unităţi fizice sau valorice: Ms = qv . folosind datele din Tabelul 8. din cauza faptului că volumul fizic al vânzărilor s-a situat . Dimensiunea cifrei de afaceri în raport cu cheltuielile la cele două întreprinderi confirmă faptul că. Metoda pragului de rentabilitate îşi găseşte aplicabilitatea în evaluarea coeficientului levierului de exploatare şi a riscului economic. SILVIA PETRESCU 1. care înregistrează rezultate diferite conform volumului efectiv de activitate. în condiţiile aceluiaşi preţ de vânzare unitar al produsului.58 ________________________________________Prof. De exemplu. respectiv: Ms = CA . dr. întreprinderea A a înregistrat o cifră de afaceri sub nivelul cifrei de afaceri critice. în condiţiile aceluiaşi preţ de ofertă. 2. din care se desprind următoarele concluzii: 1. efectuăm analiza echilibrului pe baza pragului de rentabilitate în cazul a două întreprinderi.

) Cifra de afaceri (CA) (mii lei) Cheltuieli fixe (Cf) (mii lei) Cheltuieli variabile unitare (v) (lei/buc. se constată lipsa marjei de securitate (cantitativ şi valoric) în primul caz şi existenţa unei marje confortabile în cel de-al doilea. Sporul de eficienţă (Se) (prin qv) (%) 13. Consecinţa modului diferit de acoperire a cheltuielilor din cifra de afaceri se va reflecta direct în rezultatul final al întreprinderilor: întreprinderea A va înregistra pierderi care se pot estima prin cheltuieli superioare cifrei de afaceri.000 +660.000 360. 9. 3. 6.200.000 +5.) Cheltuieli variabile totale (Cv) (mii lei) Cheltuieli totale (Ch) (mii lei) Volumul critic al vânzărilor întreprinderea A 20. Marja de securitate (Ms) (buc.000 +300. în timp ce întreprinderea B a înregistrat valori superioare valorilor critice. Indicatori Cantitatea vândută (qv) (buc.040. .5 Diferenţe B-A +20. 3. Ca urmare.000 24.000 1.) 11.000 +11.000 2.000 45. Aplicaţia 8: Cifra de afaceri în raport cu cheltuielile Tabelul 8 Nr.5 +32. 2.000 -5.000 900.000 +540.000 1. în timp ce întreprinderea B va înregistra beneficii datorită faptului că nivelul cheltuielilor totale este situat sub nivelul cifrei de afaceri efective.000 +9.5 +12.000 1.000 60.000 60.400.000 2. 1.000 2.000 B 40.5 (qcritic) (buc. 4.000 +340.000 +1.) Preţul de vânzare unitar (p) (lei/buc. crt. Sporul de eficienţă (Se) (prin CA) (%) -20 -20 4.260. 8.200.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 59 sub volumul critic.000 700.5% din vânzări (cifra de afaceri).300.100. ceea ce echivalează cu un spor de eficienţă negativ de 20% şi respectiv cu unul pozitiv de 12.000 40. 5.) Cifra de afaceri critică (CAcr) (mii lei) 10.000 +12. 7.000 -240.000 +1.600.000 -4.440.000 1. Marja de securitate (Ms) (mii lei) 12.000 +32.000 35.000 +700.

Numărul de rotaţii ale activelor circulante (Ac): N = ^ Ac 7. cifra de afaceri se regăseşte în următorii indicatori: 1. De exemplu. Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri Cifra de afaceri permite evaluarea activităţii. fiind un indicator de performanţă. în măsura în care este singura purtătoare de încasări de trezorerie şi are multiple efecte prin modul în care se reflectă în principalii indicatori economico-financiari ai întreprinderii. Cheltuielile la 1. Numărul de rotaţii ale activelor totale (At): N = ^ At 5. SILVIA PETRESCU E.OOO CA 3.60 __________________________________________Prof.Ct 2. Rata profitabilităţii: R=—xlOO CA 4. Durata în zile a unei rotaţii: ^ T TxAc Dz=—=-------N CA . univ. Beneficiul activităţii de bază: B = CA . Durata în zile a unei rotaţii a activelor totale: ^ T TxAt Dz=—=------N CA 6.000 lei CA: I=—xl. dr.

2. producţie în curs de execuţie. obiecte de inventar la finele perioadei (soldul creditor al contului 711) faţă de stocurile iniţiale (Si) de la începutul perioadei (soldul debitor al contului 711). fiind apreciată ca producţia globală a exerciţiului financiar. care afectează comparabilitatea: .Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 61 8. unde finalizarea produselor are o durată relativ mare (peste o lună) şi în consecinţă producţia neterminată (în curs de execuţie) deţine o pondere mare. stocare sau imobilizare. indiferent de destinaţie: vânzare. Eficienţa activelor imobilizate: 1=^x1. fără a fi destinată pieţei. acest sold intermediar de gestiune se determină prin însumarea producţiei vândute (Pv) cu producţia stocată (Ps) şi cu producţia imobilizată (Pi).2. mărfuri. fiind utilă si necesară în analiza volumului activităţii întreprinderilor cu ciclu lung.1. semifabricate. Analiza producţiei exerciţiului Producţia exerciţiului (Pex) este indicatorul valoric care dimensionează întreaga activitate desfăşurată de întreprindere în cursul unui exerciţiu. Deşi totalizează volumul întregii activităţi a întreprinderii în cursul unui exerciţiu financiar.Si Producţia imobilizată exprimă veniturile din producţia de imobilizări necorporale şi corporale şi constituie producţia realizată de entitate pentru scopuri proprii şi capitalizată. Producţia exerciţiului se compune din bunurile şi serviciile produse de întreprindere. Producţia stocată cuprinde variaţia (±AS) stocurilor finale (Sf) de produse finite. Exprimând nivelul real de activitate al întreprinderii.000 Ai 2. producţia exerciţiului prezintă dezavantajul neomogenităţii elementelor luate în calcul. AS = S/. respectiv producţia realizată de entitate pentru scopuri proprii şi capitalizată: Pex = Pv + Ps+Pi Producţia vândută cuprinde produsele vândute şi serviciile prestate la preţ de facturare fără taxe (cifra de afaceri din activitatea de bază). materii prime şi materiale consumabile.

410 200 162.601 +84 13.62 P r o f .954 118. Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = APv + APs + Api în care: .98 135.954 mii lei (Ar = Ip^.100 = 118. Elemente de calcul (mii lei) Producţia vândută (Pv) Producţia stocată (±AS) (3-4) SoldCct.648 +2. iar producţia stocată. 711(+)(Sf) SoldDct.732 9.137. 2. care poate cuprinde şi provizioanele pentru depreciere.51 2. u n i v .813 12. 6.555 . ca şi producţia imobilizată (realizată în scopuri proprii) sunt evaluate în costuri de producţie. crt.623 -2.13 . 140 137. Modificarea producţiei exerciţiului este diferenţa: A = 162. Analiza factorială a producţiei exerciţiului presupune mai multe trepte de diviziune. folosind datele din Tabelul 9: <=> Aplicaţia 9: Analiza dinamicii producţiei exerciţiului Tabelul 9 Nr.494 13.491 Indici (%) 120. aşa cum se prezintă în exemplul următor.555 +60 143. 4. d r .601 = +24. S I L V I A P E T R E S C U 6 2 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- producţia vândută este evaluată în preţuri de vânzare (exclusiv TVA). 3.98 105.919 Curent 162.729 +762 +3.100 = +18.19 1.88 +24.13 Pe baza datelor din Tabelul 9 se obţin următoarele rezultate: 1.711(-)(Si) Producţia imobilizată (Pi) Producţia exerciţiului (Pex) Exerciţiul financiar Precedent 134. 5.13%) 2. Inconvenientul poate fi înlăturat prin evaluarea componentelor producţiei exerciţiului în costul de producţie.271 Abateri (±A) +27.

623 mii lei f ArPv=+27'623 xlOO=+20.98 + 0.732 = +762 mii lei f ArSf= +?62 x 100=+0.98% l l.648 = +27. 137.2.601 j .410 = -3.729 mii lei ( -2 729 "\ ArPs =—:----------x 100=-1.1.919 .04 =+18.13.Sf0 = 13.04% l V 137.Sii = 9. 137.729 + 60 = +24.813 = -2.140 = +60 mii lei f ArPi = +6° x 100=+0.601 J Prin însumare se verifică egalitatea: APv + APs + APi = 27.494 .134.601 J ASi = Si0 .271 .2.Ps0 = 84 .12.07 .601 j APs = Psi .55% l V 137.954 mii lei = A (20.491 mii lei (ArSi= '3'491 xlOO=-2.53% l i.Pi0 = 200 .Analiză şi diagnostic financiar-contabil---------------------------------------------------------------'------------------------------------------------------------------------------------------- 63 APv = Pvi . 137.13% = Ar) Pe treapta a Il-a: APs = -2.601 J în care: ASf = Sfi .98% i.Pv0 = 162.623 .07%l V 137.601 J APi = Pii .729 mii lei = ASf + ASi f ArPs = '2'729 x 100=-1.

82 +2.2.11 0. Producţia exerciţiului poate fi majorată atât prin creşterea cifrei de afaceri cu efecte favorabile asupra veniturilor. a cărei pondere a crescut la peste 99%.3. stocurile finale în scădere comparativ cu stocurile iniţiale au antrenat reducerea ponderii acestora în producţia exerciţiului. cât şi prin creşterea stocurilor şi ^producţiei imobilizate.271 87.555 100 100 Din datele Tabelului 10 se desprind următoarele concluzii: 1.04 0.55 .813 +84 2.601 162.64 Prin însumare se verifică egalitatea: Prof. analiza urmăreşte modificarea structurii producţiei exerciţiului şi elementele cu rol determinant în creşterea acesteia. structura producţiei exerciţiului este prezentată în Tabelul 10: "=> Aplicaţia 10: Analiza structurii producţiei exerciţiului Tabelul 10 Elemente de calcul (mii lei) Producţia vândută (Pv) Producţia stocată (AS) (±) Producţia imobilizată (Pi) Producţia exerciţiului (Pex) Exerciţiul financiar Structura producţiei (%) Precedent Curent S« Si 134. 2. SILVIA PETRESCU ASf + ASi = +762 . ceea ce s-a realizat prin reducerea stocurilor finale şi creşterea stocu rilor iniţiale. Elementul dominant în producţia exerciţiului a fost producţia vândută.13 137. univ. Creşterea producţiei exerciţiului a fost consecinţa creşterii producţiei vândute şi a producţiei imobilizate. Reducerea producţiei stocate (destocajul) a diminuat producţia exer ciţiului.98% = ArPs) în concluzie: 1. 2. De exemplu. Producţia stocată s-a redus. De aceea. . ceea ce impune verificarea dinamicii vânzărilor comparativ cu dinamica stocurilor.491 = -2.05 140 200 10.729 mii lei = APs (+0.648 162. dr.85 99.53 = -1.

constituind un factor de reducere a imobilizărilor de active circulante care poate afecta continuitatea procesului de producţie. ceea ce impune urmărirea atentă a dinamicii acestora. Astfel: a) Creşterea stocurilor constituie un semnal de alarmă în cazul scăderii vânzărilor. . poate fi consecinţa utilizării unor materii prime mai scumpe. 2.2. ca şi a stocurilor. Analiza valorii adăugate Producţia exerciţiului constituie indicatorul de bază utilizat în analiză pentru determinarea valorii adăugate. d) Fără a fi un indicator principal de apreciere şi evaluare a perfor manţei financiare a întreprinderii.3.1. având în vedere că activitatea întreprinderii în cursul exerciţiului este reprezentată prin producţia exerciţiului pentru care aceasta a consumat prestaţii externe sub forma unor diverse consumuri intermediare. Diferenţa care rămâne după deducerea acestor consumuri din producţia realizată în cursul unui exerciţiu reprezintă partea de producţie care îşi găseşte originea în funcţionarea întreprinderii prin aportul factorilor de producţie şi ea reprezintă valoarea adăugată produsă. importanţa creşterii producţiei exerciţiului decurge din rolul acesteia în evaluarea volumului global de activitate din cursul unui exerciţiu financiar. Producţia imobilizată a crescut atât ca valoare. Producţia exerciţiului caracterizează întreaga gamă de activităţi a întreprinderii şi poate creşte de la o perioadă la alta în urma unor investiţii în imobilizări sau prin creşterea producţiei stocate.Analiză şi diagnostic financiar-contabil------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 65 3. Influenţa factorilor de creştere a producţiei exerciţiului trebuie interpretată diferenţiat deoarece nu orice creştere a producţiei exerciţiului se reflectă în îmbunătăţirea performanţei financiare. b) Reducerea stocurilor prin diminuarea soldului creditor al contului 711 în raport cu soldul debitor (destocajul) diminuează corespunzător pro ducţia exerciţiului. majorarea stocurilor favorizând imobilizări de active circulante cu efect negativ asupra vitezei de rotaţie. de aceea rata de creştere a cifrei de afaceri trebuie comparată cu ratele întreprinderilor din acelaşi sector pentru o mai bună situare a întreprinderii. cât şi ca pondere în producţia exerciţiului. c) Creşterea vânzărilor. precum şi în ceea ce priveşte calculul şi analiza valorii adăugate. pe care a majorat-o prin investiţii în imobilizări. iar producţia exerciţiului trebuie studiată pe mai mulţi ani comparativ cu producţia medie a întreprinderilor similare.

valoarea adăugată constituie atât un instrument de analiză. în sensul că pot exista întreprinderi cu aceeaşi cifră de afaceri. Valoarea adăugată se situează între cumpărări (piaţa în amonte) si vânzări (piaţa în aval). contribuţia factorilor de producţie la crearea propriei bogăţii. care exprimă veniturile din activitatea de comercializare a producţiei. valoarea adăugată este unul dintre indicatorii cei mai semnificativi ai activităţii întreprinderii. Utilizată în comparaţii intra-sectoriale. fiind echivalentul microeconomic al produsului intern brut. cât şi un mijloc de gestiune. valoarea adăugată permite aprecierea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii: puterea economică reală a acesteia. univ. exprimă crearea sau creşterea valorii aduse de întreprindere bunurilor şi serviciilor achiziţionate de la terţi prin activităţile de producţie sau de comercializare şi măsoară ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic prin propria activitate. prin utilizarea factorilor de producţie. fiind instrumentul de măsură a mijloacelor de acţiuni autonome ale întreprinderii care caracterizează. în egală măsură. foarte deosebite după obiectul de activitate. . mai fidel decât cifra de afaceri. întreprinderea produce bunuri şi servicii. în sensul că suma valorilor adăugate ale agenţilor economici constituie PIB: ZVad = PIB în activitatea practică. care nu poate oferi singură o imagine adevărată a întreprinderii. Ca instrument de analiză. contribuţia întreprinderii la crearea PIB. care însă realizează valoare adăugată diferită.Prof. capacitatea de a-şi asigura prin forţe proprii un anumit număr de faze de producţie (în funcţie de gradul de integrare economică). valoarea adăugată este un indicator de apreciere a taliei întreprinderii mai semnificativ decât cifra de afaceri. dar consumă o parte a producţiei altor întreprinderi şi numai diferenţa dintre ceea ce produce şi ceea ce consumă în acest scop măreşte valoarea propriei producţii. singura care le poate măsura puterea economică reală. dr. Prin conţinutul său. valoarea adăugată poate reflecta diferenţe structurale între întreprinderi similare prin prisma raportului dintre factorii de producţie încorporaţi în activitatea economică (munca şi capitalul). Din aceste considerente. performanţa întreprinderii. valoarea adăugată are o importanţă mai mare decât cifra de afaceri. SILVIA PETRESCU 66 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Această producţie traduce rolul creator al întreprinderii.

fiind utilizată în gestiunea previzională. valoarea adăugată caracterizează exploatarea întreprinderii. La întreprinderile producătoare fără activităţi comerciale valoarea adăugată provine numai din activitatea industrială şi se calculează prin diferenţa: Vad = Pex -Ci Consumurile intermediare sunt bunuri şi servicii cumpărate din exterior şi cuprind următoarele elemente de calcul: materii prime. vizând elementele de repartiţie ale valorii adăugate în care se înglobează în fapt costul factorilor de producţie care trebuie remuneraţi. fiind suplimentul de valoare adusă de activitatea comercială ca valoare adăugată vândută. Metoda substractivă (sintetică). în sensul pieţei în amonte. Analiza valorii adăugate calculate prin metoda substractivă După această metodă. 1. utilităţi (U). ce determină valoarea adăugată ca diferenţă între producţie şi cumpărări. ce presupune un demers invers. valoarea adăugată (Vad) este diferenţa dintre producţia exerciţiului (plus marja comercială) şi consumurile (Ci) de bunuri şi servicii provenite de la terţi: Vad = Pex +Mc. în timp ce metoda sintetică are utilitate practică.Ci Marja comercială (Mc) este diferenţa dintre vânzările de mărfuri (Vmf) şi costul de cumpărare al mărfurilor (Chmf). materiale consumabile (Mp). 2. în controlul de gestiune. Metoda aditivă (analitică). alte prestaţii externe (Ape) si alte cheltuieli materiale (Acm): Ci = Mp + Acm + U + Pext De exemplu. precum şi în fiscalitate pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată. metoda analitică prezintă mai mult importanţă teoretică privind structura valorii adăugate.Analiză şi diagnostic financiar-contabil------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 67 Ca mijloc de gestiune. analiza valorii adăugate calculate după metoda sintetică se efectuează pe baza datelor Tabelului 11: . Calculul valorii adăugate se realizează prin două metode: 1.

785 48. Modificarea valorii adăugate este diferenţa: A = Vadj .54%) 2.198 14. dintre care .189 . 3.091 154.775 54.954 +10 -5.098 = +25.65.01 89. Valoarea ad ugată (Vad) ă (1+2-3) Din datele Tabelului 11 se obţin următoarele rezultate: 1.31 100.137.867 843 8.100 = +38.25 164.601 162.54 4.189 Abateri Indici (±A) (%) +147 +24. dr.0 98.24 134.759 630 8. univ.892 +213 -146 +5.04 134.Materii prime materiale şi consumabile (Mp) .Presta externe (Pext) ţii Exerciţiul financiar Precedent Curent 272 419 137.54 .Pexo = 162.954 mii lei f +24 954 ^ pex=Z±Z±£Zxioo=+38.601 = +24.042 65.Alte cheltuieli materiale (Acm) . crt 1.Vad0 = 90.555 .877 90.100 = 138. 2.098 j . Factorii de influenţă sunt determinaţi pe două trepte: Pe treapta I: A = APex + AMc + ACi în care: APex = Pexi .835 +25.Energieşi apă (U) .5 138.33% Ar V 65.344 9. SILVIA PETRESCU ^ Aplicaţia 11: Calculul valorii adăugate prin metoda substractivă Tabelul 11 Nr.091 mii lei (Ar = IVad .098 72.68 Prof. Elemente de calcul (mii lei) Marja comercial (Mc) (1-2) ă Producţia exerciţiului (Pex) Consumuri intermediare (Ci).555 72.

01 = +38.0.72.Cii = 72.2.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 69 AMc = Mei .4.22%) ^ 65.Pi0 = 200 .140 = +60 mii lei f ArPi=^^-xlOO=+0.271 .098 J APs = Psi .Pv0 = 162.22 .272 = +147 mii lei [ ArMc=-^.954 + 147 .091 mii lei = A (38.623 mii lei f ArPv=+27'623 x i oo=442.729 mii lei ( -2 729 ^ ArPs=-=^.x 100=.54% = Ar) Pe treapta a Il-a: a) Influenţa producţiei exerciţiului: APex = 24.098 J Prin însumare se verifică egalitatea: APex + AMc + ACi = +24.098 J APi = Pii .09%] t 65.Mc0 = 419 .19% ^ 65.136.775 .785 = -10 mii lei |ArCi=—^-xlOO=-0.098 J .01%) L 65.648 = +27.Pso = 84 .43% l l.33 + 0.10 = +25.954 mii lei = APv + APs + AP în care: APv = Pvi .813 = -2.098 J ACI = Ci0 . 65.x 100=+0.

098 J ^ .1.2.381 = -154 mii lei f ArVmf=^i-xlOO=.46 = +0.19 + 0.70 _____________________________________________Prof.43 . dr. 65.22%) = AVmf + AChmf în care: AVmf = Vmfi .01 %) în care: AMp = Mp0 .Chmfi = 1.109 . univ.098 J Prin însumare se verifică egalitatea: AVmf + AChmf = -154 + 301 = +147 mii lei = AMc (-0.808 = +301 mii lei f ArChmf=^^xlOO=+0.05% 65.892 mii lei [+5 892 ArMp= : ^^xlOO=+9.48.4.759 .0. SILVIA PETRESCU Prin însumare se verifică egalitatea: APv + APs + APi = 27.24 + 0.Mpi= 54.24%) l.098 J AChmf = Chmfo .227 .09 = +38.46% l L 65.954 mii lei = APex (+42.Vmf0 = 1.22% = ArMc) c) Influenţa consumurilor intermediare: ACi = AMp + AU + APext + AAcm = +10 mii lei (0.729 + 60 = +24.33% = ArPex) b) Influenţa marjei comerciale: AMc = +147 mii lei (0.623 .867 = +5.

843 = -213 mii lei f ArAcm=—^-xlOO=-0.22 .14.0.835 .Ui = 8.22% l i.32%| l.2^.05 + 0.098 J AAcm = Acnio .96% i.32 = +0.Pexti = 9. Analiza factorilor de creştere a valorii adăugate calculate prin metoda substractivă Indicatorul valoarea adăugată îndeplineşte funcţii calitative deosebit de importante în sistemul indicatorilor de performanţă utilizaţi în analiză. 65. domi nante în consumurile intermediare. s-au redus.8. Analiza creşterii valorii adăugate trebuie continuată prin calculul influenţelor factorilor de producţie .098 J APext = Pexto . majorarea nesemnificativă a cheltuielilor privind con sumurile intermediare s-a datorat creşterii prestaţiilor externe si a altor chel tuieli materiale.Acmi= 630 . .8. 3.8.213 = +10 mii lei = = ACi (9.344 . 65. Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 71 AU = U0.96 . 65. Creşterea valorii adăugate s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului si marjei comerciale.042 .098 J Prin însumare se verifică egalitatea: AMp + AU + AApe + AAcm = +5. ceea ce a majorat valoarea adăugată.835 mii lei ( S 835 ^ ArPext=-. 2.01% = ArCi) în concluzie: 1.x 100=.5. 2.877 = -5.198 = +146 mii lei [ ArU= +146 xlOO=+0.potenţialul intern al întreprinderii în corporat în muncă şi în capital.892 +146 .

respectiv cu producţia exerciţiului şi cu cifra de afaceri. univ. din care pot rezulta aspecte vizând factorii şi corelaţiile de creştere a valorii adăugate.72 Prof. el se foloseşte la calculul productivităţii muncii. valoarea adăugată trebuie corelată cu ceilalţi indicatori de performanţă ai exploatării. c) La acelaşi volum al producţiei cheltuielile materiale să se reducă. rata valorii adăugate în producţia exerciţiului este cu atât mai mare cu cât consumurile intermediare deţin o pondere) (S mică: cj mai — x lO O =P e X" C l x lO O = 1 0 0 -— x lO O = 1 0 0 -S Ci Pex Pex Pex C1 în funcţie de această pondere. Oricare dintre variante presupune un decalaj corespunzător între rit murile de creştere a producţiei exerciţiului şi a consumurilor intermediare: Ipcx^cr Astfel.Ci) + Mc permite evidenţierea corelaţiilorcare trebuie să existe între dinamica producţiei exerciţiului şi dinamica consumurilor ma teriale şi energetice reflectate în cheltuielile materiale care sunt favorabile creşterii indicatorului: a) Producţia exerciţiului să crească mai rapid decât cheltuielile ma teriale. b) Cu aceleaşi cheltuieli materiale să se obţină o producţie cât mai mare. Sci = ponderea consumurilor intermediare în producţia exerciţiului. din care se obţin următoarele rezultate: . SBLVIA PETRESCU Astfel. Calculul valorii adăugate după metoda substractivă prin diferenţa Vad = (Pex . factorii de creştere a valorii adăugate rezultă din următoarea relaţie de calcul: P V a d = P e x . în acest sens. la calculul unor indicatori de eficienţă economică. dr. Cu cât este mai mare ponderea valorii adăugate în producţia exerci ţiului. cu atât se demonstrează creşterea mai rapidă a efortului creator al muncii şi reducerea relativă a consumurilor din afară. precum şi la determinarea TVA. De exemplu.^ 0 + M c 100 V lOOj în care: N = numărul de muncitori. W = productivitatea anuală a muncii.e X X S c i+ M c = N x W x f l . precum şi efectele acestei creşteri. analiza factorială a valorii adăugate după acest model are la bază datele din Tabelul 12.

098 J ArSci= Cl AMc = Mei .091 mii lei (Ar = IVad .4712=+17.272 = +147 mii lei [ ArMc=^!-^-xlOO=+0.100 = +38.162x31.098 J AWa=Nix(wai-Wa0)x 1-^.189 . Modificarea valorii adăugate este diferenţa: A = Vad.89x0.270 mii lei f ArWa= +17'27° xlOO=+ 26.37xO.Vad0 = 90. .098 = +25.08112=+13.098 J .47%| V 65.54%) 2.Mc0 = 419 .513miilei |ArN=^^xlOO=-8. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AN + AWa + ASCi + AMc în care: AN=(Ni-N0)xWa0x 1-Ş^ = l 1 0J 0 =-108xl08.53% ] V 65.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 73 1.23% l V 65.187mii lei (+13187 ^ xlOO=+20.100 = 138.4712=-5.546x0.= = 1.098 J ASci=N1xWa1x(^^iLJ= =1.162x139.65.25% 65.54 .

189 Abateri Indici (±A) (%) +24.555 1.49 129.347 72.546 134. ceea ce a favorizat reducerea ponderii acestora şi creşterea valorii adăugate cu 38.31 91.51 % a redus valoarea adău gată ca urmare a creşterii productivităţii anuale a muncii. 3. dr.25 + 0. 3.270 108.601 1.53 + 20. Reducerea ponderii consumurilor intermediare în producţia exer ciţiului cu 15.11 100. univ.162 19. .01 84. Reducerea numărului de muncitori cu 8.34% a majorat corespunzător valoarea adăugată.31%) a devansat ritmul de creştere a consumurilor intermediare (10%).112 +25.513 +17.74 Prof. 4.54 +10 -8. 2.04% şi a productivităţii anuale a muncii cu 29.091 mii lei = A (-8. Majorarea valorii adăugate a fost consecinţa creşterii marjei co merciale cu 54.54% = Ar) în concluzie: 1.888 65. Analiza valorii adăugate calculate prin metoda aditivă Calculul valorii adăugate prin metoda aditivă (analitică) presupune un demers invers faţă de precedentul şi vizează studiul elementelor care compun valoarea adăugată prin participarea factorilor de producţie care trebuie remuneraţi.893 72.66 138.954 -108 +31. ceea ce re flectă eforturi pe linia folosirii eficiente a potenţialului material.776 90. Ritmul de creştere a producţiei exerciţiului (34.54%. SILVIA PETRESCU "=> Aplicaţia 12: Analiza valorii adăugate calculate prin metoda substractivă Tabelul 12 Elemente de calcul Producţia exerciţiului (Pex) (mii lei) Numărul de muncitori (N) Productivitatea anuală a muncii (Wa) (mii lei/muncitor) Consumurile intermediare (Ci) (mii lei) Ponderea consumurilor intermediare (Sa)(%) Valoarea aaaugată (Vad) (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent 137.11%.187+147 = +25.23 = +38.775 52.47 + 26.270+13.785 44.091 Prin însumare se verifică egalitatea: AN + AWa+ASQ = -5.098 Curent 162.

Aai Modelul de calcul al valorii adăugate oferit de metoda analitică permite analize privind: f actorii de creştere. taxe şi vărsăminte asimilate (inclusiv impozitul pe profit) + Cheltuielile financiare + Ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + Ajustările de valoare privind activele circulante + Ajustările privind provizioanele + Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuielile cu despăgubiri. care reflectă şi contribuţia echipamentelor de producţie (inclusiv a cheltuielilor de leasing operaţional pentru achiziţionare) alături de alţi factori de producţie la crearea valorii adăugate brute. în acest sens. Prin excluderea amortizării si provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor (Aai) se obţine valoarea adăugată netă: Vad n = Vad br . cheltuielile financiare (Chfin). veniturile extraordinare. taxe şi vărsăminte asimilate + Cheltuielile cu despăgubiri. structura valorii adăugate în funcţie . veniturile financiare. amortizarea activelor imobilizate (Aai) şi respectiv valoarea adăugată netă (Vadn) după deducerea amortizării.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 75 Metoda aditivă sau analitică este o metodă de repartiţie care presupune însumarea elementelor structurale ale valorii nou-create care cuprinde: cheltuielile cu personalul (salarii şi cheltuieli cu protecţia socială) (Chp). există două posibilităţi de calcul al valorii adăugate: a) Pe baza rezultatului net al exerciţiului: Vad = Cheltuielile cu personalul + Cheltuielile cu impozite. impozitele şi taxele fără TVA (I + Tx). veniturile din subvenţii de exploatare) b) Pe baza rezultatului din exploatare: Vad = Cheltuielile cu personalul + Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuielile cu impozite. donaţii şi activele cedate) + Cheltuielile extraordinare + Rezultatul net (din care se deduc: alte venituri din exploatare. donaţii şi activele cedate) + Ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + Ajustările de valoare privind activele circulante + Ajustările privind provizioanele + Rezultatul din exploatare (din care se deduc alte venituri din exploatare) Modelele de calcul pun în evidenţă rolul consumurilor investiţionale reprezentate de cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor.

852 = +1.645 = +6. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AChp + A(I + Tx) + AChfin + AAce + AAjpr + AAai + AAjac + + ARn + AAve + AVfm încarc: AChp = Chpi .098 = +25.098 j AChfin = Chfini .31.100 = 138. univ.189 .1 8% | l.munca şi capitalul -.24% l l.663 .Chpo = 37.421 mii lei [A rC hfin = i^^x lO O = +2 . din care se/obţin următoarele rezultate: 1.100 = +38. singurii care contribuiela realizarea valorii nou-create.54 .023 mii lei f AVr ( l + T x ) = ^ ^ x l O O = .864 = -1. precum şi repartizarea acesteia în vederea remunerării factorilor de producţie . Modificarea valorii adăugate este diferenţa: A = Vadj .841 .l .2.273 .(Io+ Txo) = 4. valoarea adăugată calculată prin metoda analitică în -func ţie de rezultatul net(varianta A) foloseşte datele din Tabelul 13. 65.018 mii lei (ArChp=+ 6'°18 xlOO=+9. A.Chfino = 4. 65.Vad = 90.65. SILVIA PETRESCU 76 7 6 de aportorii de capitaluri.5.098 J . dr. Analiza factorială a valorii adăugate vizează factorii de creştere a indicatorului care depind de elementele luate în calcul. 5 7 % ) L ' 65.098 J A(I + Tx) = (Ii + Txi) .____________________________________Prof. De exemplu.54%) 2.091 mii lei = (Ar 0 IVad .

Analiză şi diagnostic financiar-contabil 77 AAce = Acei .253 mii lei 0 ( +7253 ^ ArRn=—------xlOO=+ll.84% l l.536 .098 J AVfm = Vfm .883 mii lei 0 ( i.Ajaco = 660 . 65. ArVfin= +1 883 xlOO=+2.401 .383 .7.Ajpr = 2.200 = +1.678 = +705 mii lei 0 |ArAce= + ?° 5 x 100=+1.89% 65.098 J AAai = Aaii .Vfim = 3.1.425 = +7.Ace = 8.098 ) AAjpr = Ajpri .Rn = 19.045 = +7.08%l l.678 .098 J AAve = Ave0.41%| l.028 .1.14% t 65.26% i. 65. 65. 65.098 J AAjac = Ajaci .741 = -81 mii lei ( ArAjac=--------xlOO=-0.Aai = 15. 65.201 mii lei 0 + f ArAjpr = * '201 x 100=+1.983 mii lei 0 (' + 79 8 3 ^ ArAai= xlOO=+12.085 = -269 mii lei |ArAve=^^-xlOO=-0.653 = +1.098 J ^ .7.12.098 J 8 1 ^ ARn = Rni .Avei = 816 .12% l.1.

46 6.269 + 1.1.14 .085 1. cu excepţia impozitelor şi taxelor şi a ajustării valorii activelor circulante.983 .94 200.678 37.018 -1. univ. 12.023 + 1.57 + 2. 3.108 158.401 19.653 90.201 +7.161 +7.01 82. dr.41 + + 2.421 +705 119.81 + + 7.26 .37 88.54% = Ar) în concluzie: 1.200 12. Cea mai mare contribuţie la creşterea valorii adăugate au avut-o amortizările şi provizioanele privind deprecierea imobilizărilor.425 816 3.96 46.053 15.255 +269 -1.total (I + Tx)(+) Cheltuieli financiare (Chfin) (+) Cheltuieli cu despăgubiri.201 + 7. 8.852 7.864 2.091 +17.18 7.383 Abateri Indici (±A) (%) Curent +6. 9.18 + 1.08 158. .045 741 1.74 138.24 .841 4. c rt 1. 11.273 8.0.78 Prof.645 5.08 + 1. 2.883 +25. SILVIA PETRESCU "=> Aplicaţia 13: Calculul valorii adăugate după metoda aditivă varianta A Tabelul 13 Nr.883 = +25. 2.678 1.12 +11.253 .1.663 4.37 132.098 58. 5. Prin însumare se verifică egalitatea: AChp + A(I + Tx) + AChfin + AAai + AAce + AAjpr + AAjac + ARn + + AAve + AVfin = 6. 4.536 65.82 109.028 660 2. Elemente de calcul (mii lei) Cheltuieli cu personalul (Chp) Impozite şi taxe .89 = +38.57 149.0.018 . Creşterea valorii adăugate a fost consecinţa creşterii elementelor de repartiţie.421 + 705 + 1.983 -81 +1. rezultatul net şi cheltuielile cu personalul.023 +1.189 75.54 129. donaţii şi activele cedate (+) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (+) Ajustări de valoare privind activele circulante (+) Ajustări privind provizioanele (+) Rezultatul net (Rnet) (+) Alte venituri din exploatare (Ave)(-) Venituri financiare (Vfin) (-) Valoarea adăugată brută Valoarea adăugată netă (1 1-5) Exerciţiul financiar Precedent 31. 7.091 mii lei = A (9. 10.84 + 12.

Ajustări de valoare privind activele circulante (+) 6.045 741 1.94 132.401 26.028 660 2.201 +9.08 155. Cheltuieli cu alte impozite şi taxe (I + Tx)(+) 3. Ajustări privind provizioanele (+) 7.344 +7. 3. a majorat valoarea adăugată. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (+) 5.200 16.189 +25. Creşterea provizioanelor. ca şi a cheltuielilor cu despăgubirile.94 200.37 88.663 4.053 15. Cea mai mare contribuţie la creşterea valorii adăugate a avut-o majorarea rezultatului din exploatare. 2.098 58.864 7.57 109.893 816 65. Valoarea adăugată netă (9—4) 7.96 138. Reducerea ajustărilor de valoare privind activele circulante şi creşte rea altor venituri din exploatare (care se deduc) au diminuat corespunzător valoarea adăugată. Cheltuieli cu despăgubiri. Valoarea adăugată brută 10.108 Din datele Tabelului 14 se desprind următoarele concluzii privind factorii de creştere a valorii adăugate: 1.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 79 Calculul valorii adăugate prin metoda aditivă . crt.085 +269 90.983 -81 +1.01 82.varianta B. Elemente de calcul (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent 31. urmată de creşterea amortizării şi provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale şi a cheltuielilor cu personalul.091 75.161 +17. în funcţie de rezultatul din exploatare.451 158.841 8. donaţii şi activele cedate (+) 4.678 37.018 -1. Alte venituri din exploatare (Ave) (-) 9. Rezultatul din exploatare (Rexp)(+) 8. .46 1.023 +705 119.54 129.383 Abateri Indici (±A) (%) Curent +6.18 1. do naţiile şi activele cedate. <=> Aplicaţia 14: Calculul valorii adăugate după metoda aditivă varianta B Tabelul 14 Nr. foloseşte datele din Tabelul 14. Cheltuieli cu personalul (Chp) (+) 2.645 5.

80 Prof. Astfel se evidenţiază rolul valorii adăugate de indicator al funcţiei de producţie care depinde de factorii principali (munca şi capi- . B. SILVIA PETRESCU Modificările elementelor constitutive ale valorii adăugate se reflectă în repartizarea acesteia pe participanţi. univ. Analiza structurală a valorii adăugate vizează cotele procentuale de participare a elementelor de repartiţie la crearea valorii adăugate. care reflectă remunerarea factorilor de producţie corespunzător aportului fiecăruia: a) Remunerarea muncii: Cheltuieli cu personalul Rm =----------------------------x 100 Valoarea adăugată b) Remunerarea statului: Impozite şi taxe Rs =-----------------------x 100 Valoarea adăugată c) Remunerarea creditorilor: Cheltuieli financiare Re =-------------------------x 100 Valoarea adăugată d) Remunerarea investiţiilor: Amortizări şi provizioane Ri=--------------—-------------x 100 Valoarea adăugată e) Remunerarea întreprinderii: Rî = Rezultatulnet adăugată Xl00 Valoarea Repartizarea valorii adăugate între participanţii la activitatea întreprinderii oferă o informaţie utilă privind partajul între cei care au drepturi asupra veniturilor create. dr.

pe care aceasta îl adaugă bunurilor şi serviciilor achiziţionate din afară. inclusiv impozitul pe .Analiză si diagnostic financiar-contabil-------------------------------------------------------------•---------------------------------------------------------------------------------------- 81 talul). Remunerarea factorilor de producţie din valoarea adăugată pune în evidenţă faptul că fiecare factor încorporează două părţi distincte: una care corespunde unui cost adăugat pentru întreprindere şi alta care corespunde unei prelevări din rezultat. 2) Aportorii de capitaluri: prin dobânzile plătite creditorilor şi prin dividendele plătite acţionarilor. prin cheltuielile financiare şi dividende. autofinanţare. ţinând seama de faptul că majorarea valorii adăugate cointeresează toţi participanţii la viaţa întreprinderii astfel: 1) Personalul întreprinderii: prin cheltuielile de personal atribuite direct sub formă de salarii sau indirect sub forma urior prestaţii sociale şi prin cotele de participare la profit. Structurarea valorii adăugate în funcţie de remunerarea aportorilor de capitaluri pe componentele vizând costurile adăugate şi prelevările din rezultat se realizează după o schemă care impune în prealabil cunoaşterea modului de repartizare a profitului net după destinaţie. de unde rezultă informaţii utile pentru gestiune. pentru: rezerva legală. prin amortismente şi provizioane de depreciere şi prin autofinanţarea propriei dezvoltări. prin compensarea deprecierii şi uzurii ele mentelor de activ. Prelevările din rezultat constituie componente ale rezultatului net care se repartizează factorilor de producţie sub formă de dividende. Analizată ca o însumare de costuri adăugate şi de cote-părţi din rezultat. prin impozite şi taxe. Aportorii de capitaluri vizează munca prin cheltuielile de personal şi participarea salariaţilor la profit. creditorii şi acţionarii. 4) întreprinderea însăşi. prin raportul dintre cheltuielile de personal şi cheltuielile care reflectă aportul de capitaluri care beneficiază de cote-părţi şi valoarea adăugată. valoarea adăugată oferă o imagine asupra evoluţiei acestor costuri. sursele proprii de finanţare (autofinanţarea) şi dividendele distribuite acţionarilor. Costul adăugat este costul activităţii întreprinderii. statul. impozit pe profit. conform Notei explicative 3. 3) Statul: prin impozitele şi taxele încasate şi prin impozitul pe profit. Structura valorii adăugate reflectă cotele de participare a aportorilor de capitaluri la realizarea valorii nou-create.

82 Prof. univ. .37%. în concluzie. Factorul dominant al valorii adăugate 1-a constituit remunerarea muncii.42% în favoarea remu nerării întreprinderii. SILVIA PETRESCU profit.84% la 75. care sporesc capacitatea de autofinanţare şi îmbunătăţesc structura financiară a întreprinderii prin creşterea capitalurilor proprii.21% si remunerarea statului a scăzut de la 9% la 5. Statul IV. se constată că rezultatele înregistrate în repartizarea valorii adăugate atestă ponderea în scădere a costurilor adăugate de la 77. care a crescut de la 27. Capitalurile III. şi întreprinderea. a cărei pondere s-a redus de la 50. Modificarea structurii valorii adăugate s-a concretizat în reducerea ponderii costurilor adăugate şi accentuarea ponderii cotelor-părţi din re zultate.04% la 12.94%.49% la 39%.06% care se menţine dominantă în raport cu cotele-părţi din rezultate.16% la 24. Creşterea aportului întreprinderii la realizarea valorii adăugate şi remunerarea acesteia în proporţie crescută s-a concretizat în accentuarea ponderii amortizărilor şi provizioanelor privind deprecierea imobilizărilor şi rezultatului pus în rezervă. 2. Remunerarea capitalurilor s-a redus de la 13. din care se desprind următoarele concluzii: 1.45% la 43. prin amortizări şi provizioane pentru depreciere şi rezultatul pus în rezervă: Valoarea adăugată i I. întreprinderea = i Costuri adăugate f i f f Cote-părţi din rezultat Participaţii la profit Impozit pe profit f = Cheltuieli de personal = Cheltuieli financiare = Impozite şi taxe = Amortismente +• Dividende acţionari Autofinanţare De exemplu. 4. repartizarea valorii adăugate calculate anterior prin metoda analitică în funcţie de aportorii de capitaluri şi partajarea acesteia conform structurii din modelul de mai sus (costurile adăugate şi prelevările din rezultat) corespunzătoare fiecăruia se prezintă în Tabelul 15. Munca II. a căror pondere a crescut de la 22. dr. 3.

589 8. Munca a) Cheltuieli cu personalul b) Participarea salariaţilor la profit (Provizion) II.098 50.84 22. ceea ce poate fi pus în evidenţă prin studiul relaţiei dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată.500 11.39 9. Riscul dependenţei de aportul exterior este cu atât mai mare cu cât integrarea economică (pe verticală) a întreprinderii este mai redusă.76 1.436 65.37 0.04 41. 100 75. 11.84 13. în măsura în care permite să se aprecieze eficacitatea întreprinderii pentru o activitate dată (ţinând seama de mijloacele materiale puse în operă).49 4.06 24.61 1. 9.91 27. 5.94 G» Valoarea adăugată astfel structurată este.852 5.645 1.864 712 5.3-83 10.152 17. 3.769 4.31 12.786 7.00 7.678 2. Costuri adăugate (£a) II. Cote-părţi din rezultat Exerciţiul financiar Precedent 32.49 39. 8. crt.743 4.16 18.74 100 77. dacă avem în vedere aportul exterior de consumuri materiale şi energetice.486 11. 13. 15.637 5. 14.79 3.66 12.96 11.88 4. Elemente de repartiţie (mii Iei) I. donaţii şi activele cedate b) Rezultat în rezervă Valoarea adăugată brută I. iar pe de altă parte este un indicator al gradului de integrare economică.200 8.673 14.38 8. 16.47 5.900 4.272 6.425 16.703 22. 6.74 7.30 11.00 1.197 90.Analiză si diagnostic financiar-contabil 83 Tabelul 15 "=> Aplicaţia 15: Structura valorii adăugate pe participanţi Nr.189 67.163 Si 43. Capitalurile a) Cheltuieli financiare b) Dividende distribuite III. Statul a) Alte impozite şi taxe b) Impozit pe profit IV.016 48. 4. 2. un indicator de performanţă.046 55. 10.09 7. 1.489 37. pe de o parte. .841 796 4.663 1. 7.45 Curent 39.845 Structura Vad (%) S0 50.21 2. întreprinderea a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + activele circulante a bis) Cheltuieli cu desp ăgubiri.66 9.42 31.

84 Prof. 2) Relaţia între valoarea adăugată brută şi cea netă: a) Rs 2 V^xlOO= Vadbr ~ Aai xlOO=100-SAai(%) Vadbr Vadbr Creşterea raportului reflectă reducerea ponderii amortizării în valoarea adăugată brută.1. producţia exerciţiului. cifra de afaceri. = Vad^/Vadno Vadbrj/Vadbro Creşterea raportului reflectă reducerea relativă a amortizării.2. în timp ce raportul dinamic (Rd) compară ritmurile de creştere a indicatorilor prin raportul a doi indici: 1) Relaţia între valoarea adăugată şi producţia exerciţiului: a) Rsi=—xlOO= PeX ~ C l xlOO=100-Sci(%) 1 Pex Pex Creşterea raportului arată reducerea ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului. Raportul static (Rs) compară indicatorii valorici doi câte doi. . valoarea adăugată. pot cunoaşte dinamici diferite de la o perioadă la alta. Pentru caracterizarea relaţiilor dintre indicatorii valorici.4. Analiza relaţiilor dintre indicatorii valorici ai producţiei Indicatorii valorici ai producţiei. SILVIA PETRESCU 2. univ. ceea ce impune aprofundarea relaţiilor de interdependenţă de care trebuie să se ţină seama în elaborarea modelelor multiplicative. fiind un raport între două mărimi absolute. dr. în analiză se utilizează: raportul static şi raportul dinamic. b)Rdl= JYad=Vadl/VadO IPex Pex!/Pex0 Creşterea raportului arată reducerea relativă a consumurilor intermediare. prin elementele comune şi de diferenţiere. b) Rd .

Raportul evoluează invers faţă de gradul de dependenţă externă: cu cât integrarea economică a întreprinderii este mai ridicată cu atât dependenţa de aportul extern şi gradul de risc aferent sunt mai reduse.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 85 3) Relaţia între cifra de afaceri şi producţia exerciţiului: a) Rs 3 =—xlOO= Pex CA Pex — Ps — Pi Pex -----xlOO=100-SPS -SPi (%) Creşterea raportului reflectă reducerea ponderii producţiei stocate şi a producţiei imobilizate. 5) Relaţia între valoarea adăugată şi cifra de afaceri: a) Rs 5=-----x 100=Giv = Gradul de integrare pe verticală \~/r\./CA 0 IPex Pexj/Pexo Creşterea raportului reflectă reducerea relativă a stocurilor şi a producţiei imobilizate. unde valoarea adăugată este mai redusă comparativ cu cifra de afaceri. . fiind mai ridicat în distribuţie. diferenţiază întreprinderile în funcţie de sector. 4) Relaţia între cifra de afaceri şi valoarea adăugată: CA a) Rs 4=-----x 100=Gdex = Gradul de dependenţă externă Vad b) Rd = 4 Z CA = CAj/CAp IVad Vad^ado Gradul de dependenţă externă depinde de natura activităţii întreprinderii. şi mai redus în industrie. Raportul este relativ stabil în timp şi are semnificaţie numai în analizele comparative în spaţiu (intrasectoriale). b)Rd3= Ic^ = CA.

dr.601 65.89 181.954 +25.58 0.85 208. 6. 8.27 83.75 1. crt.03 83. Rs3 = (CA/Pex) x 100 (%) Rd3 = ICA/IP» Rs4 = (CA/Vad)xlOO(%) Rd4 = IcA/Iv. Creşterea raportului static Rs3 şi valoarea subunitară a raportului dinamic Rd3 reflectă creşterea ponderii cifrei de afaceri în producţia exerciţiului ca urmare a reducerii ponderii producţiei stocate şi a producţiei imobilizate (creată pentru scopuri proprii şi capitalizată).029 47.17 98. "=> Aplicaţia 16: Calculul rapoartelor statice şi dinamice Tabelul 16 Nr. Creşterea raportului static Rst şi valoarea supraunitară a raportului dinamic Rdj arată creşterea ponderii valorii adăugate în producţia exerciţiului ca urmare a reducerii ponderii consumurilor intermediare.57 101. 2.091 +17.469 +8.27 10.20 117. raporturile menţionate mai sus se prezintă în Tabelul 16. univ.31 86. 2.d -27. 7. 3.867 55. Scăderea raportului static Rs2 şi valoarea subunitară a raportului dinamic Rd2 reflectă reducerea ponderii valorii adăugate nete în valoarea adăugată brută şi creşterea ponderii cheltuielilor cu amortizarea şi provi zioanele privind deprecierea imobilizărilor corporale şi necorporale.17 -5. din care se desprind următoarele concluzii: 1.73 +1. = WIp„ Rs2 = (Vadn/Vadbr) x 100 (%) Rdz = Ivadn/Ivadb Exerciţiul financiar Precedent 137. Elemente de calcul (mii lei) Producţia exerciţiului (Pex) Valoarea adăugată brută (Vadbr) Valoarea adăugată netă (Vadn) Cifra de afaceri (CA) Rsi = (Vad/Pex) x 100 (%) Rd. 9.31 89. Rs5 = (Vad/CA) x 100 (%) R s =W A d IC 3.46 120.498 55. 4.161 163.73 134.85 Curent 162. .86 b) Rd 5 = Prof.54 129.28 0. 5.16 1.31 138.053 136.96 47. SILVIA PETRESCU IVad=Vad1A^ad0 ICA De exemplu.098 58.555 90.68 +7.189 75.44 0.48 1.108 +27.75 115.93 100.15 Abateri Indici (±A) (%) +24.

fără aport extern. vărsăminte asimilate (I + Tx) . pe de o parte. 2. producţia exerciţiului. menţinerii şi dezvoltării potenţialului productiv si. taxe. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea în continuarea soldurilor intermediare de gestiune caracteristice activităţii de exploatare (cifra de afaceri. ceea ce va mări gradul de risc.Analiză şi diagnosticfinanciar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 87 4. pe de altă parte. remunerării investitorilor (capitalurile proprii şi împrumutate). ţine cont de amortizare şi provizioane. care permite să se măsoare capacitatea de a genera şi de a conserva fonduri în condiţii de funcţionare. respectiv opusul gradului de dependenţă externă. 2) Rezultatul din exploatare (Rexp) măsoară performanţa industrială şi comercială a întreprinderii. valoarea adăugată) se determinăm „cascadă" mai multe solduri intermediare de gestiune care caracterizează performanţa/î/ia/ic/ară a întreprinderii prin intermediul/fojCM/H/ de rezultate înregistrate în cursul exerciţiului financiar: 1) Excedentul brut (insuficienţa) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curentă a întreprinderii. şi se determină cu relaţia: . ca o consecinţă a creşterii gradului de integrare pe verticală exprimat prin raportul static Rs5 şi valoarea supraunitară a raportului dinamic Rd5 Se confirmă astfel reducerea riscului dependenţei de aportul exterior de resurse materiale. excedentul brut reflectă capacitatea de autofinanţare destinată. şi se calculează cu ajutorul relaţiei: EBE = Valoarea adăugată (Vad) + Subvenţiile de exploatare (Sbv) . este independent de politica financiară şi fiscală.Cheltuielile cu per sonalul (Chp) Ca indicator de performanţă a exploatării curente. ceea ce diminuează riscul dependenţei de furnizorii de resurse materiale. Este independent de politica financiară. Reducerea raportului static Rs4 si valoarea subunitară a raportului dinamic Rd4 reflectă reducerea gradului de dependenţă externă.2. marja comercială. Un grad de integrare economică redus va obliga întreprinderea la achiziţia de resurse materiale din exterior. reflectă capacitatea întreprinderii de a-si asigura singură un număr de faze de producţie.2. Gradul de integrare pe verticală. fiscală şi în domeniul amortizării.Alte impozite.

Cheltuielile financiare Ca parte componentă a rezultatului curent. SILVIA PETRESCU 88 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Rexp = Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) .Cheltuielile de exploatare 3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul care provine din acti vitatea financiară. nefiind legat de activitatea curentă. 4) Rezultatul curent (Rcrt) ţine cont de politica de finanţare a între prinderii. cuprinde elemente de fluxuri financiare şi elemente care corespund riscurilor ataşate. se calculează prin diferenţa: Rfin = Veniturile financiare . astfel încât rezultatul curent poate fi profit.Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuieli cu despăgubiri. exprimă surplusul de venituri din exploatarea curentă faţă de cheltuielile de exploatare şi poate fi determinat şi prin diferenţa: Rexp = Veniturile din exploatare . Lipsa veniturilor financiare în condiţiile existenţei cheltuielilor financiare legate de plata dobânzilor la împrumuturi poate conduce la un rezultat financiar negativ (pierdere).Praf.Amortizări şi provizioane (Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + Ajustări de valoare privind activele circulante + Ajustări privind provizioanele) . poartă denumirea de rezultat operaţional (operating profit). ceea ce impune raportarea acestui rezultat la activitatea de exploatare în scopul determinării riscului financiar (de capital). dr. compară veniturile (care nu sunt generate de cheltuieli) cu cheltuielile financiare. rezultatul din exploatare caracterizează performanţa activităţii curente. univ. fiind un sold intermediar între rezultatul de exploatare şi rezultatul curent. 5) Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobişnuită a întreprinderii. rezultatul financiar caracterizează activitatea financiară. şi se determină ca di ferenţa: . donaţii şi activele cedate) Ca indicator de performanţă financiară. nu este influenţat de elemente extraordinare sau fiscale pure şi cumulează rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar: Rcrt = Rexp + Rfin O pierdere financiară poate fi compensată de un profit obţinut în activitatea de exploatare.

i) Acest rezultat (profit sau pierdere) caracterizează performanţa generală a activităţii (de exploatare.Analiză şi diagnostic financiar-contabil------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 89 Rextr = Veniturile extraordinare . extraordinară) şi reflectă creşterea (reducerea) acumulărilor întreprinderii în cursul exerciţiului.Cheltuielile extraordinare Profit sau pierdere. parţial distribuit sau reinvestit. Pierderea netă reflectă imposibilitatea refacerii capitalurilor investite si poate deteriora capitalul propriu până la dispariţie. fiind calculat ca diferenţa: Rnet = Rbr .Impozitul pe profit = Rbr(l . . De exemplu. de unde se desprind următoarele concluzii: 1. ceea ce conduce la riscul de insolvabilitate. permite refacerea capitalurilor investite în întreprindere şi remunerarea investitorilor. financiară. Profitul net urmează a fi repartizat conform legii. folosind datele din contul de profit şi pierdere (Tabelul 1) în finalul soldurilor intermediare de gestiune care exprimă performanţa economică se află valoarea adăugată. Ca urmare a creşterii valorii adăugate care a stat la baza calculului soldurilor intermediare de gestiune caracteristice performanţei financiare. care constituie punctul de plecare în determinarea fluxului de rezultate din Tabelul 17.Cheltuielile totale 7) Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) constituie soldul final după aplicarea cotei procentuale de impozit (i) asupra rezultatului brut (impozabil) al perioadei curente. şi se determină şi prin diferenţa: Rbr = Veniturile totale . toate rezultatele au înregistrat creşteri. 6) Rezultatul brut al exerciţiului (Rbr) se obţine prin însumarea rezul tatului curent cu rezultatul extraordinar: Rbr = Rcrt + Rextr Acest rezultat constituie soldul rezidual între veniturile totale şi cheltuielile totale. urmând să se regăsească în creşterea capitalului propriu. rezultatul extraordinar reflectă incidenţa evenimentelor neprevăzute neobişnuite în activitatea curentă (calamităţi). Cascada fluxului de rezultate se încheie cu soldurile reziduale care au ca punct de plecare rezultatul exerciţiului: capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea.

387 226.72 8.383 +26. a ajustării activelor circulante.536 2. 12. 7. a provizioanelor şi a altor cheltuieli de exploatare.425 23.737 +18. univ.986 18.653 4. •=> Aplicaţia 17: Solduri intermediare de gestiune-rentabilitate Tabelul 17 Nr.018 +269 111. 3. 10.106 +7.00 132.725 +705 109.90 Prof. SILVIA PETRESCU 2. donaţii şi activele cedate) (-) Rezultatul din exploatare Venituri financiare (+) Cheltuieli financiare (-) Rezultatul financiar Rezultatul curent Rezultatul extraordinar (Rextr) Rezultatul brut al exerciţiului Impozitul pe profit (-) Rezultatul net al exerciţiului Exerciţiul financiar Precedent Curent 65.085 +83 +6.678 +16. Marjele de rentabilitate (mii lei) Valoarea adăugată Subvenţii de exploatare (+) Cheltuieli cu alte impozite.420 -3.046 19.96 +51.56 17.577 8.148 46. 13.091 138.01 158. crt 1.663 1.451 155. dr. Creşterea excedentului brut din exploatare a avut ca efect majorarea rezultatului din exploatare prin creşterea altor venituri din exploatare.53 158. 5.9 134. 15.619 23.852 +684 17. 6.272 -2. Excedentul brut din exploatare a crescut în ritm superior valorii adăugate ca urmare a creşterii mai lente a cheltuielilor cu personalul şi a altor impozite şi taxe (fără impozitul pe profit). 16. 17.098 90.74 149.254 134.2 382.189 Abateri Indici (±A) (%) +25. 14.577 5.152 12.18 +9.65 119. 2. prin deducerea (în creştere) a ajustărilor de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale. taxe şi vărsăminte asimilate (-) Cheltuieli cu personalul (-) Excedentul brut din exploatare Alte venituri din exploatare (+) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + Ajustări de valoare privind activele circulante + Ajustări privind provizioanele (-) Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuieli cu despăgubiri.645 +32.56 78.303 +6.679 +6. 741 795 37.893 3.883 +1. 3.990 816 8.54 712 31.089 +11. 11. 9.725 4. 4.344 1.148 -1.37 .94 -1. 7.

254 mii lei (58. 7. 2. 4. 5.00 59. crt.27 Din datele Tabelului 18 se constată că repartizarea profitului net corespunzător Notei explicative 3 reflectă creşterea ponderii surselor proprii de finanţare de la 47. Pe fondul creşterii rezultatului din exploatare în ritm superior redu cerii rezultatului financiar s-a înregistrat creşterea rezultatului curent (pro fit). Analiza capacităţii de autofinanţare şi a autofinanţării In partea finală a cascadei soldurilor intermediare de gestiune.754 6.37%). <=> Aplicaţia 18: Repartizarea profitului (Nota explicativă 3) Tabelul 18 Nr.38% la 34. 8. Lipsa rezultatului extraordinar a permis egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut. Creşterea rezultatului net al exerciţiului constituie în primul rând consecinţa creşterii rezultatului brut ca semn al creşterii performanţei finan ciare care a avut ca suport majorarea performanţei economice şi în al doilea rând reducerea cotei de impozit pe profit.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 91 Rezultatul financiar.03 47. Acest rezultat se reflectă în stimularea participanţilor la viaţa întreprinderii. Destinaţia profitului net (mii lei) Profit net de repartizat Rezerva legală Surse proprii de finanţare Dividende distribuite Exerciţiul financiar Structura (%) Precedent 72.182 11.637 1. profit în exerciţiul precedent şi pierdere în exerciţiul curent.38 100 6. ca în Tabelul 18: 4. conform legii.27%. 6.914 5. a cărui creştere s-a datorat creşterii mai rapide a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale. în condiţiile creşterii profitului net de repartizat cu 7. cu efecte benefice asupra factorilor de producţie.73 34. 2. fiind repartizat.425 Curent 19. concomitent cu reducerea ponderii rezervei legale de la 7.00%.2.679 s» Si 874 5. a fost consecinţa reducerii veniturilor financiare şi a creş terii cheltuielilor financiare.73% şi reducerea ponderii dividendelor de la 45.743 100 7. 1. pornind de la rezultatul net se determină două solduri reziduale de flux care .3. 3.03% la 6.59% la 59. Efectul creşterii rezultatului brut în condiţiile reducerii impozitului pe profit s-a concretizat în majorarea rezultatului net contabil al exerciţiului.59 45.

corectând excedentul brut de exploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt la originea/fiucu/ifor de trezorerie. Indicatorul reflectă aşadar resursele financiare degajate de activitatea curentă după deducerea tuturor cheltuielilor care au generat venituri în cursul exerciţiului financiar. SILVIA PETRESCU 92 caracterizează performanţa financiară a întreprinderii privind asigurarea resurselor de finanţare a activităţii curente şi viitoare care sunt: capacitatea de autofinanţare (CAF) şi autofinanţarea (AF). înlocuire sau creştere) şi remunerarea capitalurilor proprii (prin dividende distribuite acţionarilor). capacitatea de autofinanţare vizează fluxurile din toată activitatea întreprinderii. donaţii şi activele cedate) ± Cotele-părţi din rezultat din operaţiunile făcute în comun + Veniturile financiare -Cheltuielile financiare + Veniturile extraordinare .Prof. I. univ. Metoda este mai puţin utilizată în practică. dr. ea reflectă asemănarea şi deosebirea dintre capacitatea de autofinanţare şi excedentul brut din exploatare: ambele reprezintă/Juxi/n monetare potenţiale. în favoarea metodei de reconstituire a capacităţii de autofinanţare pornind de la rezultatul net. 2) Prin metoda aditivă (analitică) pornind de la rezultatul net (Rnet): CAF = Rezultatul net + Ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + Ajustările de valoare privind activele circulante + Ajustările privind provizioanele . Capacitatea de autofinanţare (CAF) sau marja brută de autofinanţare este un sold rezidual de flux care constituie diferenţa între fluxurile de intrare şi fluxurile de ieşire generate de operaţiunile curente de gestiune care lasă la dispoziţia întreprinderii resurse proprii care rămân disponibile pentru finanţarea diverselor necesităţi: rezultatul exerciţiului după impozitare.Impozitul pe profit Această metodă pune în evidenţă originea capacităţii de autofinanţare. dar în timp ce excedentul brut din exploatare caracterizează fluxurile care provin numai din activitatea curentă. cheltuielile care nu au antrenat plăţi (amortizări şi provizioane) şi alte obligaţii. care urmează să asigure finanţarea creşterii (prin investiţii de menţinere.Cheltuielile extraordinare . în acelaşi timp. Capacitatea de autofinanţare se determină prin două metode: 1) Prin metoda fluxurilor (deductivă) pornind de la excedentul brut de exploatare (EBE): CAF = EBE +Alte venituri din exploatare -Alte cheltuieli de exploatare (Cheltuieli cu despăgubiri.

dar reduce posibilităţile de autofinanţare prin diminuarea rezultatului pus în rezervă şi a capacităţii de rambursare a datoriilor.Cheltuielile plătibile . din care nu se deduce niciun element contabil calculat (amortis mente şi provizioane). deşi nu explică originea capacităţii de autofinanţare şi ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor naşte operaţiuni. remunerarea capitalului propriu (dividende) şi rambursarea împrumuturilor. inclusiv provizioanele corespunzătoare unui risc real pe care întreprinderea va trebui să-1 suporte imediat sau într-un viitor apropiat (ajustări de valoare privind activele circulante). provi zioane): CAF = Veniturile încasabile . capacitatea de autofinanţare poate fi caracterizată astfel: 1) Este un sold rezidual al fluxurilor generate de ansamblul opera ţiunilor de gestiune (exploatare. 3) Are caracterul unei resurse degajate în cursul exerciţiului şi se poate calcula ca diferenţă între intrări şi ieşiri de fonduri din care nu se deduce niciun element contabil calculat (amortizări. ajustări active circulante. în consecinţă. Reconstituirea CAF prin rezultatul net trebuie analizată ca un mod de utilizare a CAF. şi nu ca unul de explicare a formării sale. informează asupra utilizării acesteia pentru: acoperirea pierderilor probabile şi a riscurilor (provizioane). deoarece se calculează independent de termenele de plată corespunzătoare fiecărei operaţiuni care a generat-o şi se determină după impozitare.amortizările: reconstituirea capitalului productiv. financiare) şi de unele operaţiuni extraor dinare. .Analiză şi diagnostic financiar-contabil 93 Această metodă simplă şi rapidă. pe care îl analizează în primul rând fiecare investitor. 2) Este un flux potenţial. mai ales în cazul conturilor consolidate. Metoda reflectă relaţia dintre politica de repartizare a profitului net şi politica de autofinanţare. Discutabilă din mai multe considerente. fiind influenţată de politica în domeniul amortizării şi provizioanelor si de fiscalitate.rezultatul net: perenitatea. astfel: . este frecvent folosită deoarece este mai/aci/a si permite să se conecteze capacitatea de autofinanţare cu rezultatul net.costul vânzărilor) care antrenează dispariţia calculului CAF pornind de la EBE. finanţarea creşterii (rezultatul pus în rezervă). noţiunea de EBE dispare în favoarea marjei cifrei de afaceri (vânzări .deprecierile si riscurile. . în sensul că acordarea de dividende mai mari cointeresează mai mult acţionarii.

94 9 4 ______________________________________Prof. distribuirea de dividende ş. resurse disponibile durabile pentru a asigura finanţări structurale. dr. independent de politica fiscală pe care intenţionează întreprinderea să o urmeze. ea putând să dispună de capitaluri suplimentare prin apelarea la împrumut. 5) Trebuie să concure la menţinerea valorii întreprinderii. rambursarea împrumutului la termen pentru completarea mijloacelor de finanţare a programului de investiţii. univ. Se utilizează şi noţiunea de capacitate de autofinanţare curentă ca resursă internă generată de activitatea întreprinderii înaintea impozitării şi a operaţiunilor extraordinare. în egală măsură. Este eterogenă. şi vizează: finanţarea (totală sau parţială) a noilor investiţii. capacitatea de autofinanţare constituie o bază de comparaţie în timp a rezultatului. investiţii. în analiza financiară capacitatea de autofinanţare serveşte în primul rând la determinarea unor rate financiare de performanţă şi în al doilea rând la calculul autofinanţării. Ratele de performanţă vizează următoarele aspecte: 1) Eficacitatea activităţii globale prin raportarea capacităţii de auto finanţare la cifra de afaceri: R xlO (% i~ O ) 2) Rentabilitatea fondurilor conservate în întreprindere prin raportarea ansamblului fondurilor (capitaluri proprii + ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + ajustări de valoare privind activele circulante + ajustări privind provizioanele) la capacitatea de autofinanţare: . întărirea fondului de rulment. rambursări de împrumuturi. SILVIA PETRESCU 4) Este un flux de trezorerie efectivă sau potenţială care cuprinde inexactităţi. deoarece include mai multe feluri de resurse: resurse care rămân un timp scurt în întreprindere.a. deoarece numai variaţia rezultatului net nu asigură o informaţie suficientă în acest sens. rambursarea datoriilor bancare de finanţare a investiţiilor. operaţiuni (cheltuieli şi venituri) extra ordinare. Utilitatea capacităţii de autofinanţare decurge din faptul că ea constituie principala resursă durabilă care măsoară capacitatea întreprinderii de a finanţa prin resurse proprii necesităţile financiare legate în special de dividende. fiind un factor de creştere a acesteia prin propriile mijloace.

Constituie o resursă proprie de care dispune întreprinderea prin prezenţa capitalurilor proprii.Dividendele distribuite în mod logic. . fiind un mijloc de finanţare pe care aceasta îl găseşte în propriile forţe.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 95 _ Capitaluri proprii + Ajustări totale R2= — — 3) Capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen lung prin raportarea datoriilor mai mari de l an la capacitatea de autofinanţare: R3= Datorii mai mari de l an C Ă F ~ Acest raport exprimă durata teoretică de rambursare a acestor capitaluri. Existenţa capacităţii de autofinanţare nu implică automat o autofinanţare suficientă. de aceea în practică se deduc beneficiile distribuite în cursul anului curent corespunzătoare anului precedent. Autofinanţarea (AF) constituie ansamblul de resurse interne generate de activitate care rămâne la dispoziţia întreprinderii după remunerarea aportorilor de capitaluri externe si se măsoară plecând de la capacitatea de autofinanţare din care se deduc dividendele distribuite: AF = CĂF . se exprimă în număr de ani. este de dorit să se deducă din capacitatea de autofinanţare beneficiul distribuit corespunzător anului considerat. care îi va întări structura financiară prin mărirea fondului de rulment. a căror absenţă conduce la dezechilibrarea structurii bilanţului. acest număr nu trebuie să depăşească durata medie de rambursare a împrumuturilor şi poate fi determinat şi prin luarea în considerare a tuturor datoriilor. II. De regulă. dar acesta nu poate fi cunoscut decât în anul următor. indiferent de scadenţă (peste sau sub l an): _ Datorii financiare totale ^ CĂF = De notat că inversul acestui raport (CĂF / Datorii financiare totale) exprimă marja teoretică de îndatorare de care dispune întreprinderea. Autofinanţarea reprezintă îmbogăţirea întreprinderii. ceea ce impune apelarea la împrumuturi de toate felurile.

univ. necesităţile legate de activitatea de exploatare (va riaţia necesarului de fond de rulment) şi utilizările financiare (rambursarea datoriei). care trebuie să acopere valoarea de înlocuire a potenţialului de producţie cu referire la amortismentele şi pierderile probabile corespun zătoare provizioanelor. dr. Pentru aprecierea politicii de autofinanţare trebuie să se urmărească evoluţia în timp pe mai mulţi ani a următoarelor rate: 1) Rata de autofinanţare a imobilizărilor corporale: AF Ric =-----------------—. R n 5 = ^ . SILVIA PETRESCU iar prezenţa datoriilor în bilanţ afectează structura financiară a întreprin derii. . *. Utilitatea autofinanţării află în legătură directă cu destinaţia ei.96 Prof. Autofinanţarea trebuie să acopere total sau parţial necesităţile finan ciare generate de investiţiile de creştere şi de întărire a necesarului de fond de rulment. altele decât investiţiile precedente. Aceste rate sunt pertinente numai dacă sunt calculate pornind de la capacitatea de autofinanţare.-----------------x 100 (%) Investiţii în imobilizări corporale Raportul măsoară ponderea finanţării proprii în investiţiile corporale ale perioadei şi este completat de rata care analizează gradul de acoperire a investiţiilordirecte (achiziţia de imobilizări corporale) şi indirecte (achiziţia de participaţii): AF Rid =------------------------—-------------------------x 100 (%) Investiţii în imobilizări corporale şi financiare 2) Rata de autofinanţare a nevoilor globale fond de rulment: de AF .x l O OV % ) g ( NFR ' Această rată completează ratele precedente şi pune în evidenţă nivelul de acoperire a ansamblului necesităţilor globale de finanţare. se care în mod normal trebuie să asigure continuitatea întreprinderii după -remu nerarea factorilor de producţie. în acest caz este vorba despre autofinanţarea de menţinere.

251 .39 119. fiind însoţită de alte surse de finanţare (noi aporturi ale acţionarilor). cerută în cazul în care se doreşte creşterea producţiei care trebuie să acopere parţial sau total necesităţile financiare noi angajate de creştere (investiţiile de creştere) şi creşterea necesarului de fond de rulment. 3. Metoda fluxurilor Excedentul brut de exploatare 32.53 176. necesară pentru păstrarea nivelului producţiei. calculul CAF şi cel al AF au la bază datele din Tabelul 19: Aplicaţia 19: Calculul CAF şi AF Tabelul 19 Nr. 5. 7. 2) Autofinanţarea de menţinere.62 196. 9. Mijloacele de producţie pot fi reînnoite. Autofinanţarea (AF) 37. Este o autofinanţare de menţinere plus un supliment pentru a pune în operă mijloace mai perfor mante. fără dezvoltarea lui.77 149.411 5.383 1. crt. 1.357 6. De exemplu.741 51.106 109. când întreprinderea doreşte să se retragă de pe o piaţă în regres.106 31.536 2.025 +15.82 78.046 +705 -1. Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Abateri Indici (±A) (%) 158.637 15.68 Capacitatea de autofinanţare (CAF) 10. care cuprinde numai amortismentele.19 46.731 +18.152 21. 7. Dividende distribuite (-) 11.883 +1. urmând să-şi producă numai sumele necesare reînnoirii mijloacelor de producţie.678 3.00 132.97 Nivelul ideal de autofinanţare este dificil de apreciat.272 4.768 +16.653 4. autofinanţarea tre buie să cuprindă compensarea creşterii preţurilor. 8.96 Analiză şi diagnostic financiar-contabil Precedent Curent I. Pe lângă amortismente.420 -1. 2.852 5. dar în principiu se impune acoperirea a cel puţin trei categorii de necesităţi: 1) Autofinanţarea minimă.743 +1. 3) Autofinanţarea de creştere-dezvoltare (sau autofinanţarea netă). 6.990 Alte venituri din exploatare (+) 816 1.774 8.085 +269 Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu despăgubiri. donaţii şi activele cedate) (-) Venituri financiare (+) Cheltuieli financiare (-) Venituri extraordinare (+) Cheltuieli extraordinare (-) Impozit pe profit (-) 4.

08 (CAF) Dividende distribuite (-) Autofinanţarea (AF) 37.902 201. Ambele metode pentru calculul capacităţii de autofinanţare arată creşterea acestui sold rezidual de flux cu 76.34 3.786 1. cât şi creşterii amortizării (ajustările imobilizărilor corporale şi necorporale). reducerea impo zitului pe profit.39%: 1.251 196. Rezultatul net (Rnet) 12. 2. destinate. precum şi majorării ajustărilor privind provizioanele.425 Prof.62 31. 6.201 200.411 15.20% între ritmurile de creştere a CAF şi a cifrei de afaceri. .254 158. 2. din care se desprind următoarele concluzii: I. Metoda aditivă 1. precum şi creşterea autofinanţării.39 5. Creşterea ratei rentabilităţii Rj a fost consecinţa decalajului de 56. Capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea permit aprecierea sănătăţii financiare a întreprinderii prin ratele de performanţă financiară determinate pe baza datelor Tabelului 20. şi asigurării unei cote de participare a salariaţilor la profit în creştere. Efectele creşterii capacităţii de autofinanţare cu 76. Metoda aditivă arată că această majorare s-a datorat atât creşterii rezultatului net. univ.637 15. printre altele. 5.743 +1. 4.49 +1. ca o consecinţă directă a redu cerii impozitului pe profit.679 +7.688 2. 4.401 +7. iar pe de altă parte.106 119. Majorarea capacităţii de autofinanţare a permis creşterea procentului de acordare a dividendelor pentru acţionari. Pierderea financiară a redus capacitatea de autofinanţare ca urmare a depăşirii veniturilor financiare de către cheltuielile financiare.200 21. 3. ajustării valorii activelor circulante. SILVIA PETRESCU 19.68 Din datele Tabelului 19 se desprind următoarele concluzii: 1.025 +15.768 +16. dr.98 II.774 6. Metoda fluxurilor arată că la originea creşterii capacităţii de auto finanţare a stat pe de o parte majorarea excedentului brut de exploatare şi creşterea altor venituri din exploatare. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale + activele circulante (+) Ajustări privind provizioanele (+) Capacitatea de autofinanţare 7. 5.357 176.39%.

4.069 36.670 +35. Rid = AF/Icf (\QI\S) (%) 15. Autofinanţarea (AF) 11.96 72.47 127.55 41. Rng =AF/NFR (10/15) (%) 2. 8.171 +16. 9. = CAF/CA (1/2) (%) Capitaluri proprii + ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale. 4. 31.029 15. Necesarul de fond de rulment (NFR) 16. Reducerea ratei R4 reflectă scăderea cu 49.10 +7.49 85. Reducerea ratei R3 reflectă scăderea cu 75 % a duratei de rambursare a împrumuturilor pe termen lung şi creşterea gradului de autonomie finan ciară.19 105.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 99 <=> Aplicaţia 20: Ratele de performanţă calculate pe baza CAF şiAF Tabelul 20 Nr.63 Reducerea ratei R2 reflectă scăderea cu 27.411 136. 6.54 85. 3.10 66.46 46. Ric=AF/Ic (10/11) (%) 13.49 48.41 -6.80 10.871 +16.905 19.687 -1.=Z)/C4F(8/l)(ani) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 21.357 176.198 19.382 +17. Imobilizări corporale (Ic) 12. Imobilizări corporale + financiare (Icf) 14.906 136.74 37.918 2.75 5.325 -1.476 32.05 -0.39 163.231 1.774 80.6 4. 3. Indicatori (mii lei) Capacitatea de autofinanţare (CAF) Cifra de afaceri (CA) R. datorită decalajului favo rabil dintre ritmurile de creştere. amortismentele şi provizioanele de depreciere a imobilizărilor corporale din CAF.68 106.16 25.3 1.345 5.93 143. 1.469 120.15 187.36 146.0 89.73 +4.025 +15.97 +14.37 50.45 +4.20 62.68 196.19 23.434 0.251 80.07 185.076 36. 7. .609 0.15 56. activele circulante şi provizioanele R2 = Cp + ajustări/CAF (4/1) (ani) Datorii mai mari de 1 an (D tlg) R} = D tlg/CAF (6/1) (ani) Datorii financiare totale (D) «. 126.498 +27. 2.825 -2.768 +16.9 4. crt.45% a numărului de ani în care se pot recupera capitalurile proprii.67 161.94 15.32% a duratei de ram bursare a datoriilor financiare şi creşterea capacităţii de îndatorare.

Efectele creşterii autofinanţării cu 96.2. taxe şi vărsăminte asimilate: EBE = Vad. dr.Prof. după deducerea cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu alte impozite. dacă întreprinderea este performantă.41 % a ponderii autofinanţării în totalul imobilizărilor corporale. Nivelul de economisire poate fi măsurat prin raportul care exprimă ponderea autofinanţării în valoarea adăugată: Autofinanţarea (AF) A Lv v Valoarea adăugată Acest nivel este parţial legat de rentabilitatea întreprinderii. Creşterea ratei de autofinanţare a imobilizărilor corporale (Ric) reflectă creşterea cu 85.Cheltuielile cu alte impozite. 3.10% reflectă majorarea ponderii autofinanţării în totalul imobilizărilor corporale şi financiare. taxe. 2.68%: 1.4. Analiza relaţiei dintre valoarea adăugată şi autofinanţare Autofinanţarea constituie partea din valoarea adăugată care rămâne întreprinderii după remunerarea factorilor de producţie. Creşterea ratei de acoperire a investiţiilor directe (Rid) cu 87. SILVIA PETRESCU 100 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- II. 2. ea va fi în măsură să degajeze o valoare adăugată mai mare care se va repercuta asupra autofinanţării în măsura în care adoptă o politică de repartizare a veniturilor în conformitate cu dezvoltarea sa. vărsăminte asimilate . Valoarea adăugată constituie soldul de gestiune care stabileşte legătura directă între performanţa economică şi performanţa financiară a întreprinderii în măsura în care stă la originea excedentului brut din exploatare (EBE).Cheltuielile cu personalul. fiind soldul rezidual care reflectă „economisirea" brută a întreprinderii. care are ca punct de plecare valoarea adăugată. univ. Creşterea ratei de finanţare a nevoilor globale (Rng) cu 43.63% reflectă creşterea gradului de acoperire a necesarului de fond de rulment din autofinanţare. atâta vreme cât la originea capacităţii de autofinanţare se află excedentul brut din exploatare (EBE). Efectele modificării capacităţii de autofinanţare şi a autofinanţării trebuie puse în relaţie directă cu performanţa economico-financiară.

Alte venituri din exploatare + CAE Capacitatea de autofinanţare exprimă performanţa financiară a întreprinderii prin caracterul ei de resursă potenţială de finanţare care are la origine excedentul brut din exploatare (corectat cu alte venituri din exploatare şi veniturile financiare). fiind partea rămasă la dispoziţia întreprinderii după achitarea impozitului pe profit. fiind soldul rezidual care reflectă „economisirea" brută a întreprinderii. Evoluţia raportului EBE/ Valoarea adăugată reflectă modul în care a evoluat partajul primar al valorii adăugate după finanţarea cheltuielilor cu f actorul muncă prin disponibilul destinat finanţării capitalurilor investite. a cheltuielilor financiare şi deducerea altor cheltuieli de exploatare. .Analiză si diagnostic financiar-contabil 101 Excedentul brut din exploatare constituie resursa brută asigurată de capitalul economic al întreprinderii si reprezintă unul dintre soldurile înscrise în tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Evoluţia în timp a excedentului brut de exploatare şi comparaţiile inter-întreprinderi sunt semnificative prin utilizarea directă în calculul capacităţii de autofinanţare şi ca indicator-cheie al sănătăţii financiare a întreprinderii. ajustările privind provizioanele si rezultatul net. donaţii şi activele cedate) .Veniturile financiare . Structura capacităţii de autofinanţare include amortizările (ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale şi activele circulante). pentru menţinerea investiţiilor (amortismentele) si pentru achitarea obligaţiilor faţă de stat (impozitul pe profit). Acest sold reprezintă resursele degajate de întreprindere pentru remunerarea capitalurilor angajate (proprii şi împrumutate). prin definiţie independent de politica financiară a întreprinderii (care poate opta pentru o îndatorare financiară mai mare sau mai mică) şi de nivelul dobânzilor practicat de bănci. în care: EBE = Cheltuielile financiare + Impozitul pe profit+Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu despăgubiri. Raportul CAE l Valoarea adăugată exprimă ponderea resurselor de finanţare a necesităţilor interne în valoarea adăugată. Destinaţia capacităţii de autofinanţare vizează remunerarea acţionarilor şi autofinanţarea întreprinderii: CAE = AF + Dividendele distribuite Autofinanţarea constituie aşadar partea din valoarea adăugată care rămâne întreprinderii după remunerarea tuturor factorilor de producţie.

637 15.741 4.025 +15.678 21.87 34.106 31. dr.29 32.731 +18.32 11. respectiv munca. 2. 9. Creşterea valorii adăugate a constituit suportul material al majorării remunerării factorilor de producţie.091 138.098 90.18 176. ea va fi în măsură să degajeze o valoare adăugată mai mare care se va repercuta asupra autofinanţării în măsura în care adoptă o politică de repartizare a veniturilor în conformitate cu dezvoltarea sa.990 2.383 +705 37.35 41.98 +10. Autofinanţarea (AF) 12.774 50.743 +1.852 5.29% la 57. donaţii. 1. EBE / Valoarea adăugată (%) 13.23 37. Indicatori (mii lei) Valoarea adăugată.152 7.420 -1. activele cedate (-) CAF (4+5-6-7-8) 31. cât şi capitalul investit prin excedentul brut de exploatare (EBE) a cărui pondere a crescut de la 50.251 57.352 2. Acest nivel este parţial legat de rentabilitatea întreprinderii.53 109.17 10.768 +16. CAF / Valoarea adăugată (%) 14.102 Prof. 6.91 19.68 114.614 +1. 4.65 158.89 24. crt.738 4. care exprimă ponderea autofinanţării în valoarea adăugată.645 712 32.046 -1.00 62. univ.05 127.82 78. 3.39 119.35%. Dividende distribuite (-) 11. dacă întreprinderea este performantă.97 795 +83 51.018 119.40 +7.106 8.54 Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu alte impozite.411 5.62 196.663 +6.189 +25. prin cheltuielile cu personalul.06 +8. De exemplu. repartizarea valorii adăugate pentru remunerarea muncii şi a capitalului se prezintă în Tabelul 21: "=> Aplicaţia 21: Relaţia dintre valoarea adăugată şi AF Tabelul 21 Nr. din care: Exerciţiul financiar Abateri Indici (±A) (%) Precedent Curent 65. SILVIA PETRESCU Nivelul de economisire poate fi măsurat prin raportul AF / Valoarea adăugată.357 6.01 111. 5. . 8.272 4. AF / Valoarea adăugată (%) Din datele Tabelului 21 se constată următoarele: l. 7. taxe şi vărsăminte asimilate EBE (1-2-3) Alte venituri din exploatare + venituri financiare (+) Cheltuieli financiare (-) Impozit pe profit (-) Cheltuieli cu despăgubiri.

concomitent cu creşterea valorii dividendelor distribuite cu suma provenită din reducerea impozitului pe profit.89% la 41. cu obiectele de inventar consumate.prin comensurarea veniturilor cu cheltuielile grupate după natură pe tipuri de activităţi: de exploatare. diferenţe nefavorabile de curs valutar. Autofinanţarea a crescut atât în sumă absolută. ajustările de valoare privind imobilizările financiare si investiţiile financiare deţinute ca active circulante.profitul sau pierderea . cheltuielile cu despăgubiri. ajustările de valoare privind activele circulante (pierderi din creanţe privind amortizările si pro vizioanele).40%.3. donaţii si activele cedate). 2. a împrumuturilor. Analiza cheltuielilor evidenţiate cu ajutorul conturilor din clasa 6 începe cu studiul general al structurii pe factorii specifici ai activităţilor care le generează. având ca origine valoarea adăugată. taxe şi vărsăminte asimilate. conform naturii lor. cheltuielile privind mărfurile. excedentul brut din exploatare. 2. cheltuielile privind investiţii financiare cedate. . cheltuielile cu personalul. stimularea acţionarilor si. extraordinare. cât şi ca pondere în valoarea adăugată de la 24.06% confirmă amplificarea remunerării capitalului investit pentru achitarea obligaţiilor financiare si fiscale. se află la baza capacităţii de autofinanţare. ajustările privind provizioanele. sconturile acordate clienţilor.23% la 34. în concluzie. alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile privind prestaţiile externe. achitarea obligaţiilor fiscale. financiare. ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale. autofinanţarea. care reprezintă acel sold rezidual de flux generat de operaţiunile de gestiune care asigură finanţarea investiţiilor.87%. b) Cheltuielile financiare includ pierderile de creanţe legate de participaţii. precum si majorarea ca pacităţii de autofinanţare. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor Contul de profit şi pierdere destinat evaluării performanţei entităţii permite stabilirea rezultatului final al activităţii întreprinderii .Analiză şi diagnostic financiar-contabil 103 Creşterea ponderii excedentului brut din exploatare în valoarea adăugată cu 7. care a crescut de la 32. cheltuielile privind dobânzile din exerciţiul financiar în curs. a) Cheltuielile de exploatare reflectă consumurile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate şi cuprind: cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile. 3. ajustarea valorii imobilizărilor corporale si necorporale (amortizări si provizioane constituite). cheltuielile cu alte impozite. în final.

din investiţii financiare cedate.-xlOO+ .xlOO Vt Vt Vt Vt . Chextr . executări de lucrări şi prestări de servicii..xlOO+ .x l O O p Cht Cht Cht Cht 0 b) Raportarea veniturilor (Vi) la totalul creditului (Vt): ^ Vi . veniturile din producţia de imobilizări... din creanţe imobilizate.x l O O + . trebuie corelate cu veniturile din exploatare.x l O O + .. se constată că nu toate cheltuielile generează venituri: numai cheltuielile de exploatare se corelează direct cu veniturile din exploatare. c) Veniturile extraordinare provin din alte activităţi nelegate de acti vitatea curentă: despăgubiri. care reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însăşi (care se înregistrează ca active imobilizate)...104 Prof. univ. cum sunt cele cu dobânzile plătite pentru creditele primite. Vfin 1rt. cheltuielile financiare nu au ca rezultat obţinerea de venituri financiare. SUftl h i = .. din investiţii financiare pe termen scurt.. Cheltuielile extraordinare se pot corela parţial sau nu se pot corela deloc cu veniturile extraordinare....... b) Veniturile financiare includ veniturile din imobilizări financiare. S V j = — xlOO= ... în vederea evaluării riscului financiar. SILVIA PETRESCU c) Cheltuielile extraordinare nu sunt legate de activitatea curentă normală şi cuprind calamităţile şi alte evenimente extraordinare... veniturile din subvenţii de exploatare şi alte venituri din exploatarea curentă (din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare). din sconturi primite în urma unor reduceri financiare şi alte venituri financiare.. Dacă se urmăreşte corelaţia între venituri şi cheltuieli... din diferenţe de curs valutar. Unele cheltuieli financiare.Vextr . şi sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor din clasa 7: a) Veniturile din exploatare cuprind: veniturile realizate din vânzarea de produse şi mărfuri. Chexp Chfm 1/w. Veniturile întreprinderii reprezintă sumele încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente. dr. câştigurile din orice alte surse. din dobânzi. Analiza structurii veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de activităţi se realizează pe baza analizei pe verticală a contului de profit şi pierdere prin: a) Raportarea cheltuielilor (Chi) la totalul debitului (Cht): Chi . veniturile din variaţia stocurilor de produse şi producţie în costuri în plus (creştere) sau în minus (reducere) de la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei. Vexp . daune pretinse în urma unor calamităţi.x l O O = .

000 lei venituri. extraordinară): Chexp .52 .OOOx------+---------xl.OOOx-----.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 105 Cunoaşterea structurii veniturilor totale pe tipuri de activităţi prezintă o deosebită importanţă deoarece influenţează eficienţa generală a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale. . din care rezultă următoarele: Ito=^xl.000 (%„) Venituri totale Creşterea eficienţei cheltuielilor presupune reducerea nivelului indicatorului şi este consecinţa creşterii mai lente a cheltuielilor în comparaţie cu veniturile. care poate fi determinat atât pe total.877. structura şi eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor din contul de profit şi pierdere (Tabelul 1) se prezintă în Tabelul 22.795 xlQOO=52%o Vti 166.n/ . .37%o 110 vto 143.OOO=877. Modelul de calcul al indicatorului poate fi completat în funcţie de structura veniturilor (Svi) şi indicatorii de eficienţă (Ii) pe tipuri de activităţi (exploatare. conform corelaţiei: ICht < IV(. Vfin Chextr nnn It=-------xl.. Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor este caracterizată cu ajutorul indicatorului Cheltuieli la 1. .85%o [857 52 Ar=It-100=^-^-xlOO-100=97. cât şi pe tipuri de activităţi: Cheltuieli totale .. .37 J ^ .. nnn Vexp Chfin .Ito = 857.333 Chţi xlQOO= 142.37 = -19. Modificarea indicatorului de eficienţă este diferenţa: A = Iţi .OOOx Vexp Vt Vfm Vt Vextr T Vextr x-^-=I exp x S Vexp +I fm xS Vfm +I ex tr xSVextr = ZSvixIi De exemplu. financiară.QOO=125-756xl.73-100=-2.520 1 1.+ -------xl. It = ——:—:-----— x 1. .27% 877.

536 1.756 142.904 138.653 - 143.It'o = 857.37=+118.584. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ACht + AVt in care: x l .24 -877.795 139.852 4.37=996.520 2.73 2. SILVIA PETRESCU "=> Aplicaţia 22: Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor Tabelul 22 Elemente de calcul (mii lei) Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Total cheltuieli Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare Total venituri Exerciţiul financiar Precedent Curent 122.21 3.000-877.37 AVt = Iţi .72%o ~ Ito '138.16 840.867 3.87%o vt0 142.72 = -19. ar.272 Structura (%) (cheltuieli-venituri) Sio 97.797 164. univ.15.56 2.39 99.333 Ito i M xloo=+13.) lio Iii Si! 97.52 125.52 .00 806.54 .24 = -138.00 879.27 100 97.795 143.27% = Ar) .85%o = A (ArCht + ArVt = 13.87 .333 166.37 Prin însumare se verifică egalitatea: ACht + AVt = +118.996.53 2.00 100 100 877.47 100 Indicatori de eficienţă (%.72 xlOO=-15.106 Prof.523 2.00 1.81 = -2.138.54% ! ! 877.37 «57.81% 877.

795^ 125. în totalul cheltuielilor.00x840. Reducerea indicatorului cu 2. veniturile din exploatare dominante au crescut ca pondere în defavoarea cheltuielilor financiare.16)+(2. 4.756} 3.584.56) 100 100 .39 J 2. Reducerea indicatorului a fost consecinţa creşterii mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile: Ivt > Icht: ri6«20 U43.25%o| t 877.00x2.39) =857 ^^ 100 100 1. în condiţiile creşterii atât a veniturilor.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 107 în concluzie: 1.jy/oo = 1 IS V il*Iil = (99. cheltuielile de exploatare dominante s-au redus în favoarea cheltuielilor financiare.75-100=-2.27%o atestă creşterea eficienţei chel tuielilor aferente veniturilor totale.877. 2. în totalul veniturilor.333 = 142.65 . Structura veniturilor pe tipuri de activităţi si indicatorii de eficienţă ai acestora influenţează eficienţa cheltuielilor totale conform modelului: It= IS v i xIi 100 în care: u Itn =--------------------------------=-------------------------------------------------------------------------------------— o 0 ISviQXlio (97.39 = -19.2l)+(l. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Iţi .Ito = 857.74%o |Ar=It-100=^^xlOO-100=97.53 x 879. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ASVi+AIi . cât şi a cheltuielilor.47 x 806.

65 . Modificarea structurii veniturilor a influenţat nefavorabil eficienţa cheltuielilor totale.56) AÎSvi =----------------Itn—-------------------------------o//.12% ca urmare a creşterii ponderii veniturilor din exploatare de la 97.39 ) Aii = 857.21%0.1.53% la 99% în condiţiile unui indicator de eficienţă (879.56%o la 2.25%o = Ar) în concluzie: 1.39 20 78 Prin însumare se verifică egalitatea: ASVi + Aii = 1.78%o ( t Arli= ' xlOO=-2. Indicatorii de eficienţă pe tipuri de activităţi reflectă creşterea efi cienţei activităţii de exploatare prin scăderea indicatorului aferent de la 879. fiind legate direct de activitatea .37%o 877.04 .12 .2. deoarece a majorat indicatorul cu 0.37 = -2. + Arii = 0. în schimb cheltuielile financiare la 1.78 = -19.16%o la 840. Aceste rezultate impun aprofundarea studiului la nivelul categoriilor de cheltuieli (exploatare. 2.56%o).16%o) mai mare decât indicatorul mediu (877. Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare deţin ponderea dominantă în totalul cheltuielilor din contul de profit şi pierdere. 2.47% la 1%. dr. care justifică pierderea financiară înregistrată în exerciţiul curent. 877.39%o).20.584.16)+(lx806.jy = V1 100 u 100 =+l. SILVIA PETRESCU 108 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- în care: ZSvilxIJQ (99x879.3.43 = -20. în schimb a scăzut ponderea veniturilor financiare de la 2. cu indicatorul aferent inferior (806.12%o| Vl l. ceea ce confirmă inefi cienta acestei activităţi.000 lei venituri financiare au crescut de la 806. univ.Prof.74%0 = A (ArSv.04%0 |ArSvi= 1>04 xlOO=+0.878. financiare) în scopul descoperirii factorilor de influenţă în funcţie de natură şi destinaţie.39%o.

21 %0 1 Vexpj 164. > L.000 lei venituri din exploatare": Iexp=^Exl. desfăşurarea procesului de producţie.797 Chexp. .000=---------x 1. materialele consumabile.000 lei venituri din exploatare au evoluat astfel: Chexpft 122 904 Iexpft=-------^ x 1. şi alte cheltuieli materiale).Analiză si diagnostic financiar-contabil 109 curentă a întreprinderii. analiza structurii şi eficienţei cheltuielilor de exploatare se bazează pe datele Tabelului 23. din care se desprind următoarele concluzii privind: a) Structura cheltuielilor de exploatare: 1) în totalul cheltuielilor de exploatare sunt dominante cheltuielile materiale (cu materiile prime. în contabilitatea financiară cheltuielile de exploatare includ contravaloarea consumurilor efectuate în scopul realizării obiectului de activitate şi cuprind ansamblul unor operaţiuni de cumpărare de materii prime si materiale.867 . stocarea lor. produselor finite şi vânzarea lor. Analiza cheltuielilor de exploatare vizează structura prin intermediul ratelor de structură şi eficienţa lor pe baza indicatorului „Cheltuieli de exploatare la 1. stocarea semifabricatelor. care au crescut.000=840.OOO(%o) Vexp Creşterea eficienţei cheltuielilor se reflectă în reducerea indicatorului si este consecinţa corelaţiei: L. energia şi apa. 138 523 Iexp. b) Eficienţa cheltuielilor de exploatare: Cheltuielile la 1. Vexp Chexp De exemplu. cu excepţia ajustării valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (amortizărilor şi provizioanelor) şi a altor cheltuieli de exploa tare. 2) în valoare absolută toate categoriile de cheltuieli au crescut.000= x 1. ceea ce le măreşte importanţa în acţiunea de sporire a rentabilităţii. achiziţionarea de mărfuri şi vânzarea lor. dar ca pondere s-au redus.16%o 0 Vexp0 139.=------^xl.000=879.

867 879.904 138.100 = 95.85 +7.892 +215 -146 -301 +6.18 17.045 741 17.200 15.86%o .08 660 0. 100 Abateri Indici (±A) (%) Precedent Curent Sio 100 +15.100 = -4.00 +1.74 27.18 98.16=+11 l.21 .789 629 8.344 1.523 54.01 48.198 6.95 95.797 164.16 = -38.57 P v / nnn (iu \ Vexp 2.879.018 89.82 808 0. SILVIA PETRESCU 1.000-879.31 -81 89.070 117. -38.983 213. univ.Iexp0 = 840.48 24.645 Structura (%) Si.401 0.054 14.663 25.21 .797 =991.16= Vexp0 ° 139.+25.02 .93 .95%o (Ar = IIexp.85 119.24 134.109 31.90 5.55 35. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AChexp + AVexp în care: AChexp=—^ x l .73 10.92 0.37 2.61 8.201 200.432 1.16 840.110 Prof.18 7.57 .58 37.000.867 44.Iexpn F=138'523 x l .07 +6. dr.43%) c=> Aplicaţia 23: Structura şi eficienţa cheltuielilor de exploatare Tabelul 23 Indicatori (mii lei) Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materiile prime + materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afară (energie şi apă) Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale Ajustări de valoare privind activele circulante Alte cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele Venituri din exploatare la-rn SX Exerciţiul financiar 122.028 5.27 844 0.97 _ 1.71 -5.60 0.622 138.25 72.619 112. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Iexpl .51 0.879.74 139.

2.Analiză si diagnostic financiar-contabil 111 ArChexp= ACheXp xlOO= + *l ^ xlOO=+12.15 = -4.72% [ Iexp0 879. Creşterea eficienţei a fost consecinţa creşterii mai rapide a veni turilor comparativ cu creşterea cheltuielilor (IVexp > Ichexp). în condiţiile în care atât chel tuielile. cât şi veniturile din exploatare s-au majorat. Diferenţele de evaluare a producţiei stocate şi a producţiei imobilizate (în costuri) şi a producţiei vândute (în preţ) vor diminua corespunzător eficienţa cheltuielilor de exploatare pe total. veniturile aferente producţiei stocate.15o/o] ^ Iexp0 879.21 . Analiza eficienţei cheltuielilor de exploatare trebuie aprofundată la nivelul fiecărui element. Activitatea de exploatare vizează producţia şi comercializarea. de aceea eficienţa cheltuielilor de exploatare este condiţionată de gradul de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.150.81%o fArVexp = ^^P x l oo = ^Ml x l 0 0 = -17.16 AVexp = Iexpi-Iexp'0 = 840. în care se reflectă eficienţa .991.16 Prin însumare se verifică egalitatea: AChexp + AVexp = 111.17.86 . în funcţie de natura cheltuielilor aferente veniturilor şi în raport cu modul de formare a veniturilor şi a cheltuielilor din contul de profit şi pierdere după provenienţă: veniturile aferente cifrei de afaceri (din producţia vândută şi din vânzarea mărfurilor).02 = -150.81 = -38. ceea ce poate fi înlăturat prin evaluarea tuturor componentelor producţiei exerciţiului în costuri de producţie.43% = Ar) J J în concluzie: 1. Reducerea indicatorului de eficienţă a cheltuielilor de exploatare reflectă creşterea eficienţei acestor cheltuieli. Sunt posibile astfel comparaţiile în timp ale indicatorilor de eficienţă a cheltuielilor aferente activităţii de exploatare pentru a pune în evidenţă factorii de creştere a acesteia. veniturile aferente producţiei imobilizate (realizate în scopuri proprii si capitalizate) si alte venituri şi cheltuieli de exploatare.72 .95%0 = A (ArChexp + ArVexp = 12.

.59 0.S IL V IAP E T R E S C U producţiei vândute şi eficienţa vânzărilor de mărfuri prin indicatori de eficienţă influenţaţi de factori specifici tipului de activitate (industrială sau comercială).715 162. care poate fi determinat pe total şi separat pe componentele cifrei de afaceri (pentru producţia vândută şi pentru vânzările de mărfuri).498 137. 658.000 lei cifră de afaceri Cifra de afaceri (CA) se calculează prin însumarea veniturilor provenite din livrări de produse.227 Structura (%) Sio 100 100 Si.09 99.41 98.381 Curent 138. ICA=-------£ x 1.02 0.-+-------xl.98 99.112 P m f u n iv d r . remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.3.67 . Analiza cheltuielilor la 1.029 121.795 134. nA..51 99.000 lei cifră de afaceri. Eficienţa cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se analizează cu ajutorul indicatorului Cheltuieli de exploatare la 1. ChPv .OOOx.648 1.904 136. executare de lucrări şi prestări de servicii cu veniturile din vânzarea mărfurilor mai puţin rabaturile. 904.04 Iii 847.. influenţând decisiv eficienţa cheltuielilor de exploatare.271 808 1. 848. 100 100 Indicatori de eficienţă (%o) «o 903..000=------xl. Ii = indicatorii de eficienţă ai producţiei şi ai vânzărilor de mărfuri.109 1.54 . De exemplu.50 .. pe baza contului de profit şi pierdere şi a Notei explicative 4 se prezintă datele din Tabelul 24: <=> Aplicaţia 24: Cheltuielile de exploatare la 1. 803. 2. nnn Pv Chmf .000 lei CA Tabelul 24 Date de calcul (mii lei) Cheltuieli de exploatare Cifra de afaceri netă Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate Producţia vândută Cheltuieli privind mărfurile Vânzări de mărfuri Exerciţiul financiar Precedent 122. _. nnn Vmf __.24 .OOOx------=£SixIi CA CA Pv CA Vmf CA in care: Si = structura cifrei de afaceri. şi constituie componenta principală a veniturilor din exploatare.523 163.91 1.75 . Chexp .25 0.2.

41 % prin reducerea corespunzătoare a ponderii cheltuielilor privind mărfurile.1 0 0 = 9 3 .02) CAO Oft -<_ IrAO =---------------------------=--------------------------------------------= y(jo. 7 7 . 2. cât şi în totalul veniturilor.j(J= 100 ° =903.903.28%o 100 .000 lei cifră de afaceri au evoluat astfel: ZSJQXlio (904.903.50=+0. 2 3 % l IC 90 3 . Modificarea structurii cheltuielilor de exploatare reflectă creşterea ponderii costurilor producţiei vândute de la 99. ZSiixlio (99. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = ICAI -ICAO = 847.25)+(658>51xO. 3. b) Eficienţa cheltuielilor de exploatare raportate la cifra de afaceri: Cheltuielile de exploatare la l .24 .75) 100 100 ' 1.26%o (QA**1 'tA \ A r = ICA A.54x98.x l O O .Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 113 Pe baza datelor Tabelului 24 se desprind următoarele concluzii privind: a) Structura cheltuielilor de exploatare: 1. Această modificare constituie rezultatul creşterii ponderii activităţii de producţie şi al scăderii ponderii activităţii comerciale a întreprinderii şi se reflectă în dinamica indicatorului de eficienţă.50 = -56. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ASi + Aii în care: A<5 .75 x 803.98)+(803.04) =----------------------------------------------------------------------------- Aol=---------------lin y(jo.25 x 904.6 .1 0 0 = ^ ^ .67x99.04xl.1 0 0 = . Modificarea structurii cifrei de afaceri atestă creşterea aportului producţiei vândute şi reducerea aportului vânzărilor de mărfuri atât în totalul cheltuielilor.09% la 99.78 .5 0 J 2.54)+(0.j(J7oo 100 = 100 CA1 ISilxK1j848.

50 ) Prin însumare se verifică egalitatea: ASi + Aii = +0.xl OO=+0 . Modificarea structurii cifrei de afaceri a redus eficienţa cheltuielilor prin creşterea ponderii producţiei vândute cu indicatorul mai mare (904.-56.54%o [ArIi =. Aprofundarea analizei eficienţei cheltuielilor aferente producţiei vândute permite evidenţierea factorilor de creştere în două moduri: a) Prin calculul pe total: I= Zq^xc xloo Z (8 p q )x b) Prin calculul pe produs: I= ISx = xl.54%o) decât indicatorul mediu (903.04%o).26%c = A (ArSi + Arii = 0.50%o) şi prin reducerea ponderii vânzărilor cu indicatorul mai mic (803.50 ) Aii-Ii .^-xl OO=^^xl OO=-6.24 . univ.903.28 .56.54 = -56.23% = Ar) în concluzie: 1.OOO ZSxi =---------------p-------100 100 . Reducerea indicatorului reflectă creşterea eficienţei cheltuielilor de exploatare în raport cu cifra de afaceri atât prin creşterea eficienţei chel tuielilor aferente producţiei vândute.114 Prof.6. SILVIA PETRESCU f Ar Si =^. 03 %] ^ HCAO 903. cât şi prin creşterea eficienţei cheltu ielilor privind mărfurile. dr. 2. 26%| ^ liCAO 903.26 = -6.78 .03 .I'o = 847.xl OO=i ^.

055 qiXPi 32. P = preţul mediu de vânzare.264 53.16-100=+8.774 73. 0(x)=941%0 Zq. S = structura sortimentală a producţiei vândute.028 25.127 qixci 31. 77.738 Valoarea vânzărilor la cost (mii lei) q0xc0 18.794 46.870 =+71%o JAr=ii-100=—xlOO-100=108.747 7Î.222 18.763 16.432 13.650 28.569 13.380 15.824 26.581 qixpo 32.682 11.325 77.509 14. analiza eficienţei cheltuielilor aferente producftei vândute pentru trei grupe de produse are la bază datele din Tabelul 25: "=> Aplicaţia 25: Cheltuielile la 1. 1-000=J3J07 xl .651 15.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 115 m care: q = cantitatea vândută. i = indicatorul de eficienţă al produselor.055 000=87fl%o Zq.997 63. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Ii -10 = 941 .107 qixc« 28.16%) .738 1./55 Pe baza datelor Tabelului 25 se obţin următoarele rezultate: £qo(So)xco Eq0(So)xPo J6J27 53.152 21. c = costul unitar al producţiei vândute.(Si)xp. De exemplu.000 lei cifră de afaceri pe total Tabelul 25 Grupe de produse A (tone) B (bucăţi) C (bucăţi) Total Valoarea vânzărilor la preţ (mii lei) qoxpo 21.fejxci .

6.05 . favorizând creşterea eficienţei cheltuielilor. .05%[ l lio 870 J Ap = I.000-870=869-870=-l%o Xqi(Si)xp0 73. Creşterea preţurilor de vânzare ale produselor a redus nivelul indi catorului. Reducerea eficienţei cheltuielilor a fost consecinţa creşterii costu rilor unitare ale produselor.59 = +71%0 = A (ArS + Arc + Arp = -0.Prof. dr. SILVIA PETRESCU 116 ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 2. univ.155 l Ac= |Arc=—xlOO= : ^xlOO=+15. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AS + Ac + Ap în care: AS= Zq lf Sl | Xco X 1.6.155 ArS=—xlOO=—xlOO=-0. 3.I'i = 941 . .16% = Ar) în concluzie: 1.11 + 15.1.ll%| Io 870 J Zqifejxci xLooo-ro= ZMOZ xi.78 = +8.ooO-869=+131%o Iqi(Si)xp 0 73.000 = -59%o Arp=^xlOO=—xlOO=.78% l lio 870 J l Prin însumare se verifică egalitatea: AS + Ac + Ap = -l + 131 . 2. Creşterea indicatorului cu 7 \%o reflectă scăderea eficienţei cheltu ielilor aferente producţiei vândute.000-l 0 =^^xl.

aşa cum rezultă din calculul pe produs. calculul pe produs are la bază datele Tabelului 26: <=> Aplicaţia 26: Cheltuielile la 1. De exemplu.) A (tone) B (bucăţi) C (bucăţi) Total s« 40 35 25 s.000 lei CA pe produse Tabelul 26 Grupe de produse Structura producţiei (%) Preţul unitar (mii lei) Costul unitar (mii lei) Cheltuieli la 1. Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = AS + Ai .16%) 2.16 . Po 785 45 81 x Pi 800 51 84 x co 690 38 72 x Cl Io 879 845 889 870 Ii 975 922 905 941 42 37 21 780 47 76 x 100 100 Pe baza datelor din Tabelul 26 se obţin următoarele rezultate: l IS 0 xi 0 J40x879)+(35x845)+(25x889) = g ? 0 ^ ° 100 100 = j = £Sixi 1= (42x975)+(37x922)+(21x905) 1 100 100 1.000 lei CA (%.100 = +8.100 = 108.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 117 4.. Modificarea structurii sortimentale a influenţat favorabil eficienţa cheltuielilor prin reducerea indicatorului. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Il-Io = 941-870 = +71%0 (Ar = I.

T » AC =--------------------------------------------------------= 1 i —In 100 unde: ZS ^^.O OO I'1=-----------------P»---------= 1 100 100 l u |42x —xl.l.OOO An P O ____________________ ZS^^xl. 2 7 % IO 870 J l P rin în su m a re se v erific ă eg alita te a: A S + A i = .OOO P O ____________________ T . dr. Aa=-----------------------=An ~ifl = u u 100 100 j42xg79M37»845) + (21xg89) 100 AQ ArS=—xlOO=—xlOO=-0.000%.xl.000|+|21x —xl. SILVIA PETRESCU în care: ZSixip ZSQXJQ .2 7 = + 8 .000|+[37x —xl.1 1 + 8 . univ.l+ 7 2 = + 701 = A % (A rS + A ri = -0 .1 6 % = A r) P e tr e a p ta a I l-a : Ai = Ac + Ap în care: ZS^^xl.8 6 9 = + 7 2 % „ 0 A r i =— x l O O = — x l O O = + 8 .118 118 _____________________________________Prof.l 1% l IO 870 J A i = Ii .OOo) 78S______________ 81_____________ ^ > \> 45____________> ^ J.1 ' = 9 4 1 . 100 .

27% = Ari) în concluzie: Creşterea cheltuielilor la l . al cărui indicator de eficienţă (845%o) este inferior indicatorului mediu pe total producţie vândută (870%o).000 lei cifră de afaceri pe produse a fost consecinţa creşterii costurilor unitare ale produselor.OOO .59 = +72%0 = Ai (Arc + Arp = 15.1. ZJ U/Pv ArPv Ipy-100 46.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 119 Ac = F! .05 .F! = 941 .78% Io 870 ' J l Prin însumare se verifică egalitatea: Ac + Ap = +131 . Dinamica indicatorului Cheltuieli la l . 3. 1.000 lei producţie vândută poate fi apreciată prin valoarea elasticităţii: ACt/Ct Ect/Pv= AP m APv/Pv în două variante de calcul: _ArCt_I C t-100_ 58 i) C/pt/Pw —----------—-----------------—--------— 1 .78 = +8. care a fost consecinţa scăderii eficienţei grupelor de produse.I'o = l. Majorarea cheltuielilor la 1.000 = -59%o Arp=^xlOO=—xlOO=-6.5 .6.05% IO 870 J l Ap = Ij . Modificarea structurii vânzărilor a redus indicatorul pe total prin creşterea ponderii produsului B.000 lei cifră de afaceri reflectă diferit efortul propriu în creşterea eficienţei. Factorii de reducere a indicatorului Cheltuieli la 1. 2.869 = +I31%0 Arc=—xlOO=^^xlOO=+15.000 lei cifră de afaceri reflectă reducerea eficienţei cheltuielilor aferente producţiei vândute.

Din acest motiv pragul de rentabilitate poartă denumirea de punct mort.000 lei I. SILVIA PETRESCU încare: I Ct= Şil^LxlOO=^lxlOO=158'/o Zq 0xc 0 46.000 lei venituri" stabileşte o legătură directă între costuri şi rentabilitate.000) constituie pragul de rentabilitate la care veniturile egalează costurile.73. cheltuielile fiind relativ elastice.055 2 ) în care: lM M Ei c/ * ^ === 2 =^ ^ ^ US ct/pv Ct/Pv ^ 87Q .055 .24).683 în concluzie: 1.127 I ^ xO ^ ^ l Ooo p^ l O^ xO ^ / Iqoxpo 53. Analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1.093%o a depăşit nivelul indicato rului mediu (IQ).5%. ca urmare a faptului că indicatorul marginal (IM) cu valoarea de l. şi permite determinarea efectului creşterii eficienţei cheltuielilor fie aferente veniturilor . 2. univ.738-53. Diferenţa l . 2.l27 77.120 __________________________________________Prof. Reducerea eficienţei cheltuielilor producţiei vândute a fost conse cinţa creşterii cheltuielilor cu 58% comparativ cu creşterea producţiei vân dute cu numai 46.3.1»7-«i.000 -1 = Rr constituie rata de reducere a indicatorului de eficienţă a cheltuielilor. la care beneficiul este egal cu zero. cu valoarea de numai 870%o. ci asigură doar recuperarea cheltuielilor din venituri. Acelaşi lucru se explică prin valoarea supraunitară a elasticităţii cheltuielilor în raport cu cifra de afaceri (1. Acest prag reprezintă punctul în care nivelul de activitate (cantitatea vândută) nu aduce profit şi nici pierderi.3. dr.26*80 24. limita maximă (I = 1. având valori pozitive sau negative. Indicatorul „Cheltuieli la l .

fie aferente cifrei de afaceri (CA).17 134.148 -38.83 3.000 saul> 1.577 879.000 .777.39 -1.070 +9.48 166. cât şi sub formă de pierderi.79 164. din exploatare.56 132.85 +19.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 121 totale.451 Indici (%) 97.000 lei venituri (totale.725 840.83 +193.9 2.It) (lei) Venituri totale (Vt) (mii lei) Rezultatul brut (Bt) (mii lei) Eficienţa exploatării (lexp) (%o) Rata de eficienţă (Rrexp = 1 .lexp) (lei) Venituri din exploatare (Vexp) (mii lei) Rezultatul din exploatare (Rexp) (mii lei) Eficienţa activităţii financiare (Ifin) (%o) Rata de eficienţă (Rrfm= 1.187 +6.42 320.85 +23.584.95 +25.94 220. în vederea cuantificării efectului reducerii (depăşirii) cheltuielilor la l . 000 lei.42 46.84 139.39 +1.000 .63 143.000.23 117.44 -1.16 +120.867 +26.93 155. Rezultatul total al activităţii (beneficiul brut) are următoarele valori: .77 -382. după cum I < l .95 +38.56 857. calculul efectului reducerii cheltuielilor la l .18 116.000 ' 1.333 +77.883 +684 -2.52 +142.797 +16.000 lei venituri Tabelul 27 Indicatori Eficienţa activităţii totale (It) (%o) Rata de eficienţă (Rrt = 1 .777. financiare) foloseşte datele Tabelului 27: => Aplicaţia 27: Efectul reducerii cheltuielilor la 1.619 -3.520 +23.536 1. xvV ( C A ) = i ^ ± x Vv( C A ) ' 1. veniturilor din exploatare (V). se foloseşte următoarea relaţie: B ( ± ) = ^ L .96 95.653 -1.344 Abateri (±A) -19.303 Pe baza datelor Tabelului 27 se determină următoarele efecte: A.000 -Ifin) (lei) Venituri financiare (Vfin) (mii lei) Rezultatul financiar (Rfin) (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent Curent 877.000 ' v De exemplu.37 +122.73 116.21 +159.893 806.584. atât sub formă de beneficii.

577 = +6.577 J Prin însumare se verifică egalitatea: ARrt + AVt = 2.78 = +34.577miilei 1.845 miilei 1. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARrt + AVt în care: ^^.725 mii lei l 1.000 f ArVt=—xlOO=^3^3-xlOO=+18.000 1.000 1.148 mii lei 23 725 Ar=l Bt -100=^^xlOO-100=134.96-100=+34.520=+ 23.000 1.725 .303 = +6.17.000 = i 1QO C ( ^ J ' x!43.122 ________________________________________Prof.303 miilei 1.845 + 3.333=+17.63^^ 1.78%) t Bto 17.18%l Bto 17.577 2.48-122. SILVIA PETRESCU Bto=j^-xvto= + 122 ' 63 xl43. univ.333=+ 2.000 = A f ArR rt l ^xlOO=±^^xlOO=+16. dr.Bto = 23.148 mii lei = A (ArRrt + ArVt = 16.000 1.96% Bt (.96% = Ar) .000 0 Bti =-^ L xvti =^^ x 166.577 J AVt = Vt^Vt»xRrtl^66-520-143-333X142>48=3. 17.18 + 18. Modificarea beneficiului braţ este diferenţa: A = Bti .000 ° 1.-^0142.

000 Bexp. Rezultatul brut (profit) a avut valori pozitive în creştere ca urmare a majorării ratei de reducere a cheltuielilor la 1.000 LRrexp=^^PxlOO=±^^xlOO=+32.Analiză şi diagnostic financiar-conîabil -------------------------------------------------------------------------------------------------.000 1. B. Creşterea veniturilor totale a majorat rezultatul brut.16.000 1.893 J .000 ° = 159.867=+ 26.84 x l3 9 7 9 7 =± ^95 x l3 9 7 9 7 =+5 4 4 5 m i .344 mii lei n l 1. ca efect al creşterii eficienţei cheltuielilor totale.000 lei venituri totale. 1.Bexpo = 26. l e .893 = +9.797=+16.344 .23o/ol 1^ Bexp0 16.451 mii lei [26 344 ^ Ar = 1^^-100=^^-^x100-100=155.94-100=+ 55. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARrexp + AVexp în care: Rrexp. 2.000 ° 1.000 1.893 mii lei n 1. Rezultatul activităţii de exploatare are următoarele valori: Rrexpn +120 84 Bexp0=------^xVexp«=' x 139.123 în concluzie: 1.94% J ifiexp 16893 2.79-120.-Rrexpn ARrexp=------------------— x Vexp n= 1. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Bexpi .=----^xVexp1 = + 159>?9xl64.

000 v ' 1.9-100=-482. dr.006 mii lei 1.Bfino = -2.536=+684 mii lei 0 1.V exp= n) l o. 2.445 + 4.23 + 23.451 mii lei = A (ArRrexp + ArVexp = 32. 1 .x (V exp.653 = -2.0 0 0 v = i£ZilI x (i64.006 = +9.71 = +55.000 lei ca efect al majorării eficienţei cheltuielilor de exploatare prin reducerea indicatorului lexp.94% = Ar) în concluzie: 1.000 l. .000 ° 1.71%] ^ Bexp0 16.000 1.893 J Prin însumare se verifică egalitatea: ARrexp + AVexp = 5. C.303 mii lei l Ar=I B f m -100=-^^xlOO-100=-382. Modificarea rezultatului financiar este diferenţa: A = Bfmi . SILVIA PETRESCU A V exp =-------. Creşterea veniturilor din exploatare a majorat corespunzător profitul aferent exploatării. Creşterea profitului din exploatare s-a datorat creşterii ratei de re ducere a cheltuielilor la l .867-139.619 .797)=^^x25. Rezultatul aferent exploatării (profit) a fost pozitiv şi în creştere.9%] \_ + 684 J . 3.000 Bfmi=^ M xVfmi-" L584>39 xl.070=+4. univ.684 = -3. Rezultatul financiar are următoarele valori: Rrfmn 193 44 Bfmn=--------xVfmo=^— x3.000 1 SQ 7Q 1 ^Q 7Q fArVexp=^^xlOO = i^-xlOO= +23.619 mii lei 1 l 1.124 Prof.

83 _ „ _ . .39)=^^x(-1.39 lei..286 + 2.000 ° -1.584.000 ' fArVfm=^xlOO=±^xlOO=+436.00%l 684 i.39-193..584.39)=+2. si are la bază datele Tabelului 28: . Analiza efectului reducerii cheltuielilor la 1. . care a evoluat de la +193.9% = Ar) în concluzie: 1.000 lei venituri poate fi aprofundată la nivelul cifrei de afaceri pe surse de provenienţă: producţia vândută şi vânzările de mărfuri. II. Rezultatul financiar a evoluat de la beneficiu la pierdere ca urmare a ratei de eficienţă a cheltuielilor financiare la l . .0 + 436. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARrfm + AVfin în care: ^ f m = Rrfmi-Rrfmo 1.000 fArRrfm= A ^xlOO=:^xlOO=-919.44 lei la -1.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 2.ll%l 684 l Bfino J Prin însumare se verifică egalitatea: ARrfin + AVfin = -6. =----------------------x3.777.584.44 -1.584.983miilei v 1.983 = -3.000 lei venituri financiare.000 1.. Reducerea veniturilor financiare pe fondul ratei negative de eficienţă a cheltuielilor financiare a diminuat pierderea financiară.536=-6.536=-----------x 3.286 mu lei 1.000 ' 1. 2.11 = -482. . o o ox R r f î n i = = L653~3-536x(-1. Bfino J AW ~ Vfîni-Vfino „ „ A V fin = i .303 mii lei = A (ArRrfm + ArVfm = -919.

029=+13.853 848. Rezultatul aferent cifrei de afaceri are următoarele valori: BrAQ=RrCAOxCAo=-^-xl36.00 173.87 93.623 24.67 -55.38 88.648 12. univ.26-100=+ O 90.77 158.50 847.000 .703 658. dr.ICA) (lei) Cifra de afaceri netă (CA) (mii lei) Rezultat din cifra de afaceri (RCA) (mii lei) Eficienţa producţiei vândute (Ipv) (%o) Rata de eficienţă (Rrpv = 1.46 +151.975 .51 -44.469 120.IVmf) (lei) Vânzări de mărfuri (Vmf) (mii lei) Rezultat din vânzări de mărfuri (Rvmf) (mii lei) 803.000 lei CA Tabelul 28 Indicatori Eficienţa cifrei de afaceri (! A) (%<>) C Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 903.04 +196.13.000 1.227 Eficienţa vânzărilor de mărfuri (IVmf) (%o) Rata de eficienţă (RrVmf = 1-000 .029 163.04 1.lJ J^ 24 975 • ^ J \ ^ .26% l .126 Prof.51 191.30 +96.53 +14.975 m ii l ei cA 1.381 82.33 162.975 +11.556 +11.50 +152.26 904.498 +27.000 1.26 93.498= + 24 .000 BCA1 l= ^ A i xC Ai= l^^x l63.000 ° 1.96 +341.05 +95.82 158. SILVIA PETRESCU •=> Aplicaţia 28: Efectul reducerii cheltuielilor la 1.000 .84 154.271 +27.53 -154 +147 1.125 = +11.Ipv) (lei) Producţia vândută (Pv) (mii lei) Rezultat din producţia vândută (Rpv) (mii lei) 136.76 Rata de eficienţă (RrCA = 1.87 +55.125 +24.850 mii lei ( A =I r BA C -100= ^^xlO -100=190.52 120. Modificarea beneficiului este diferenţa: A = BCAI -BCAO = 24.24 -56.850 190.26 +56.49 272 419 Din datele Tabelului 28 se obţin următoarele efecte: A.125 mii lei CA ° 1.54 134.19 +13.

Majorarea cifrei de afaceri a favorizat creşterea profitului aferent concomitent cu creşterea eficienţei acesteia. 2.000 lei cifră de afaceri.30%l V BCAO 13. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri s-a datorat creşterii eficienţei cheltuielilor.<° > = ( ArCA=^=-^xlOO= xlOO=+31.850 mii lei = A (ArRrCA+ ArCA = 58.30 + 31.000 fArRr C A =^^xlOO=±™^xlOO= + 58.000 +S^26 1. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARrri + ACA L-A în care: A R rcA = = AU xC — T ^5— A o= RrCAT^RrcAO 152.469=+4.125 J Prin însumare se verifică egalitatea: ARrCA+ ACA = 7.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 127 2.26% = Ar) în concluzie: 1.76-96^ 1.000 AC A 4 197 ^ = S *'.96% [ CA0 13.000 1.653 + 4.96 = +90.125 ) A C A C AC A = 152. care a majorat rata de eficienţă prin reducerea chel tuielilor la 1. Rezultatul aferent cifrei de afaceri a fost pozitiv şi în creştere.197 = +11.197 miilei 1. 3.76 /163 498_136 029)=1^Z6_X27. Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri pe surse de provenienţă (producţia vândută şi vânzările de mărfuri) pune în evidenţă următoarele: .

53%l t * BpvO 12.853 J 2.000 fArRrp v =^ ÎP± xlOO=^^xlOO=+58.000 v ' 1.648)=^^ x 27.000 Bpvl =^TPYl x p^ 1^U3 x!62.05%] BP L 12.000 =^^ x (l 62.12.179 mii lei 1. dr.703 mii lei |Ar=iBPvv -100=^ : ^xlOO-100=191.000 ' 1. univ. SILVIA PETRESCU B.556 .271=+24.271 -134.000 ° 1.000 1. Rezultatul aferent producţiei vândute are următoarele valori: BP PVO Rrpvo 95 46 =Z: =_L^xpvo ^xl34. 1.623=+ 4. Modificarea beneficiului este diferenţa: A = Bpvi . Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARr^ + APv în care: A D Rrpvi-Rrpyo.Bpy o = 24.648=+12.853 APv= J R£PVl x(pvl_pv )= 1.128 __________________________________________Prof.^ xp — T 5 5 5 —v o = A R rp v = = 15U3-95 >46 xl34648=+7524miile .556 mii lei rvi 1.853 > 52%| J .853 = +11.000 ArPv=^^xlOO=-^^-xlOO=+32 ^ BPVO 12.05-100=+91.853mii lei 1.

53 .05% = Ar) în concluzie: 1.000 1. 3. .» .000 1.227 = + 419 mu lei Vmtl 1.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 129 Prin însumare se verifică egalitatea: ART^ APv = 7.000 lei ca efect al reducerii indicatorului Cheltuieli la 1. .04%] 2..53 + 32..703 mii lei = A (ArHr^ ArPv = 58.000 .6 mnlei 1. Rezultatul aferent producţiei vândute a fost pozitiv şi în creştere.000 lei producţie vândută. .000 Rrvmfl 341.. 1QQ.524 + 4. Rezultatul aferent vânzărilor de mărfuri are următoarele valori: BvmfO=^^xVmfo=i^xl.52 = +91.49 . Majorarea valorii producţiei vândute a contribuit la creşterea pro fitului aferent acesteia..96 . + AVmf Vmf în care: Rrvmfl-RrvmfO ARrvmf=-------YQQQ-------xVmfo = 341.381=-----—xl.49-196. „_ .... Modificarea beneficiului este diferenţa: A = Bvmfi . Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARr'.04-100 = +54.. 2.000 1. C. .119 = +11. Bvmfl=---------xVmfi l=-----—xl. =--------------—xl.Bvmf o = 419 . 144.381=+272 mii lei 1. . Creşterea profitului din producţia vândută s-a datorat majorării ratei de eficienţă a cheltuielilor la 1.000 1.381=+199..272 = +147 mii lei [Ar = lBvmf-100=^xlOO-100 = 154.

975 . Bmfo 272 A m ^fx(vm m V f= fi-V fo)= l.000 V ' 1. univ. Creşterea profitului a fost consecinţa creşterii ratei de eficienţă a cheltuielilor prin reducerea cheltuielilor la 1.52. Modificarea profitului aferent cifrei de afaceri este diferenţa: A = BCAI -BCAO = 24.130 Prof.26-100=+ 90.34%] t BvmfO 272 J Prin însumare se verifică egalitatea: ARrVmf + AVmf = 199. Rezultatul din vânzările de mărfuri a fost pozitiv şi în creştere.3 81)=-^^ x (-154) = -52.26% IBLA ni25 ^ j 2.04% = Ar) în concluzie: 1.227 -1.6 mii lei 1.6 = +147 mii lei = A (ArRrVmf + ArVmf = 73.38%l l.19. 3.850 mii lei [94 975 Ar=l BrA -100=^^xlOO-100=190. Factorii de influenţă sunt următorii: A = A p v+ A B m f B V . Scăderea vânzărilor de mărfuri ca urmare a diminuării activităţii comerciale a avut ca efect reducerea profitului din această activitate.000 fArVmf=^^xlOO=^xlOO=-19.13.UUU J = 3*1.000 lei vânzări de mărfuri.49 x (l . creşt erea profitului aferent cifrei de afaceri constituie efectul cumulatal creşterii profitului din producţia vândută şi din vânzările de mărfuri: 1.125 =+11.38 . dr.6 . în concluzie. SILVIA PETRESCU fArRrvmf-^ D ^ L xlOO=^xlOO=+73. 2.34 = +54.

ll%l l BCAO 13-125 Prin însumare se verifică egalitatea: ) AB^ + ABVmf = 11. Tabloul SIG permite să se măsoare fluxul global de activitate.11 = +90.850 mii lei = A (ArBpv+ ArBVmf = 89.Bvmf o = 419 .15%] BCAO 13-125 J ABVmf= Bvmn .556 . Analiza marjelor de rentabilitate Contul de rezultat este documentul care preia ansamblul cheltuielilor şi veniturilor exerciţiului în vederea determinării fluxului de rezultate pe trei niveluri de activitate: de exploatare.4. Rezultatul financiar (Rfin) = Veniturile financiare . Rezultatul din exploatare (Rexpl) = Veniturile din exploatare Cheltuielile de exploatare B.26% = Ar) în final. rezultatul pe tipuri de activităţi fiind determinat prin marje de rentabilitate.853 = +11.12. Rezultatul curent (Rcrt) = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar . creşterea profitului aferent cifrei de afaceri a fost consecinţa creşterii profitului activităţii de producţie si comerciale.15 + 1. financiară si extraordinară.272 = +147 mii lei fArBvmf=^^xlOO=-l^xlOO=+l. 2. de unde rezultă profitul sau pierderea pe fiecare nivel.Cheltuielile financiare C.703 mii lei fArB l -^Bpv x 100=il^xlOO=+89. după cum urmează: A.BPVO = 24.703 + 147 = +11.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 131 în care: ABpv= Bpvi .

Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) = Rezultatul brut al exer ciţiului .Costul de cumpărare a mărfurilor 5) Aceste marje trebuie analizate numai la nivelul rezultatului curent. Rezultatul extraordinar (Rextr) = Veniturile extraordinare Cheltuielile extraordinare E. dr. marjele de rentabilitate preluate din contul de profit şi pierdere (Tabelul 1) se prezintă în Tabelul 29: .132 Prof. Rezultatul brut al exerciţiului (Rbr) = Rezultatul curent + Rezul tatul extraordinar = Veniturile totale .Alte cheltuieli de producţie Aceste marje sunt caracteristice activităţii industriale şi trebuie raportate la marja comercială specifică activităţii de comerţ. 3) Marja costului de cumpărare = Cifra de afaceri .Impozitul pe profit Pornind de la veniturile din producţia exerciţiului.Cheltuielile varia bile Marja comercială = Vânzările de mărfuri . analiza cheltuielilor prin funcţii permite determinarea următoarelor marje: 1) Marja industrială = Producţia exerciţiului .Cheltuielile totale F. SILVIA PETRESCU D. Ele pun în evidenţă faptul că producţia stocată şi producţia imobilizată nu reprezintă decât venituri calculate (transferuri de cheltuieli) si că numai producţia vândută şi vânzările de mărfuri generează rezultate.Costul de cum părare din care: 4) Marja costurilor variabile = Cifra de afaceri .Marja industrială . De exemplu. univ.Costul aprovizio nărilor 2) Marja costurilor de producţie . elementele extraordinare nefiind legate şi dependente de vânzări.

5.893 Nr. a devenit pierdere în exerciţiul curent.725 +23.9%.152 +12. Rezultatul curent (profit) a crescut cu 34.420 -3. Impozitul pe profit 11. 4. profit în exerciţiul precedent. Rezultatul net 5.867 138.425 4. 5. 8.797 122.344 1. 7. Abateri (±A) +25.725 Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Rezultatul curent 3. 4.93 112. înregistrând o diminuare de 282.523 +26.71 155.577 -1. 3.106 +7.883 +1.679 -1.303 +6.254 78. 1. 2.904 +16.046 +19.653 4. unde există o relaţie directă între cheltuielile de exploatare şi veniturile de exploatare pe care le generează. 9. Rezultatul financiar.37% datorită majorării rezultatului brut şi reducerii impozitului pe profit.272 -2. ^ Vexp Chexp'' 2.070 +15:619 +9. caracterizează în mărime absolută rentabilitatea activităţii .96 Rezultatul extraordinar Rezultatul brut +6. 3. crt.77 149.94 Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare Rezultatul din exploatare 164.96% prin decalajul favorabil între ritmul de creştere a veniturilor si a cheltuielilor de exploatare cumulate cu cheltuielile financiare.Analiză şi diagnostic fmanciar-contabil 133 <=> Aplicaţia 29: Marjele de rentabilitate din contul de rezultat Tabelul 29 Marje de rentabilitate (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent Curent 139. ceea ce reflectă îmbunătăţirea performanţei financiare după cum urmează: 2. Rezultatul din exploatare (profit) a crescut cu 55.536 2. Analiza marjelor de rentabilitate trebuie să aprofundeze studiul rezultatului la nivelul activităţii curente.619 +23. 6.94% ca urmare a decalajului favorabil între dinamica veniturilor şi a cheltuielilor de exploatare 1.9 134. 5.82 -382.37 Din datele Tabelului 29 se desprind următoarele concluzii: Toate marjele de rentabilitate au cunoscut dinamici ascendente. Rezultatul net contabil al exerciţiului (profit) a crescut cu 58.451 Indici (%) 117.96 10.148 134.852 +684 +17. Analiza rezultatului din exploatare Rezultatul din exploatare deţine ponderea dominantă în rezultatul brut al exerciţiului.53 158.577 +17.148 46.

Rezultatul din exploatare (Rexp) (1-2) 4.904 16.94-100=+ 55.867 x 0.Rexpo = 26. x R.12084 16.797 x 0.12084 = 16.451 Pe baza datelor Tabelului 30 se obţin următoarele rezultate: Rexp0 = Vexp0 x RQ= 139.16.344 +9. 6. crt.523 Abateri (±A) +25.84021 -0.Prof.797 122. Venituri din exploatare .87196 0.total 2.344 +9. cheltuieli şi rezultate (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent 139.893 mii lei Rexp.15979 = 26. SILVIA PETRESCU 134 curente a întreprinderii. dr. se corelează direct cu rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare şi poate fi calculat cu ajutorul relaţiei: Rexp=Vexp-Chexp=Vexp l--------— =Vexp x R ^ Vexp J în care: R = l -1 = rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare De exemplu. Venituri.15979 +0.619 Indici (%) 117.893 = +9. = 164.94 1.93 112. Modificarea rezultatului din exploatare este diferenţa: A = Rexpi .893 Curent 164. Cheltuieli de exploatare .893 0.867 138.344 .total 3.23 15.71 155.344 mii lei 1.94% iRexp 16893 ( 76144 ^ J . I = Chexp/Vexp 5. = Vexp.451 0.03895 0.070 +15.94 95.03895 26.57 132. univ.451 mii lei ^Ar=I Rm -100=^-^xlOO-100=155. R1 = -I Rexp = Vexp x R (1x3) 26. rezultatul din exploatare se determină în Tabelul 30: ^> Aplicaţia 30: Calculul rezultatului din exploatare Tabelul 30 Nr.

2.71%l (^ Rexp0 16.006 mii lei fArVexp=^^xlOO=^-xlOO=+23.Cheltuielile de desfacere (Chd) .94% = Ar) în concluzie: Majorarea rezultatului din exploatare s-a realizat prin creşterea ratei de eficienţă a cheltuielilor de exploatare ca urmare a reducerii cheltuielilor de exploatare la l leu venituri din exploatare.x 100=+32.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 135 2.893 J ^ AVexp = Ri x (Vexpi .445 mii lei ArR=-^. l . Creşterea veniturilor din exploatare a majorat beneficiul aferent exploatării cu 21.Cheltuielile generale de administraţie (Chad) + Alte venituri din exploatare (Ave) în care: = Cifra de afaceri netă (CA) .23% Rexp0 16. Calculul rezultatului din exploatare se realizează pe baza următoarei relaţii: Rexp = Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (RCA) .15979 x 25.006 = +9. 1.445 + 4.451 mii lei = A (ArR + ArVexp = 32. Aprofundarea analizei rezultatului din exploatare conform OMFP nr.Vexp0) = 0.797 = +5.x 100=-^^.070 = +4.03895) x 139.73%.893 J Prin însumare se verifică egalitatea: AR + AVexp = 5.Ro) x Vexpo = (+0.23 + 23.Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (Cv) RCA .752/2005 (Nota explicativă 4) implică abordarea structurii cheltuielilor de exploatare după destinaţie.71 = +55. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AVexp + AR în care: AR = (Ri .

04 94.333 9.893 = +9.017 10.678 3.399 26.10 137. 5.469 93.Rexp0 = 26.498 +4. crt.16.344 .252 64.94 94.498 +27. dr.551 34.750 4. 4.451 Pe baza datelor Tabelului 31 se obţin următoarele rezultate: 1. 7.19 101.00 140. 9.369 -2.91 36. SILVIA PETRESCU unde: Cv = Cheltuielile activităţii de bază (Chab) + Cheltuielile activităţilor auxiliare (Chaa) + Cheltuielile indirecte de producţie (Chi) De exemplu. calculul rezultatului din exploatare conform Notei explicative 4 se realizează pe baza datelor din Tabelul 31: <=> Aplicaţia 31: Calculul rezultatului din exploatare Tabelul 31 Nr.684 -936 20. 10. Modificarea rezultatului din exploatare este diferenţa: A = Rexpj .095 1. 6.344 +9.029 163. Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = AIL4 + AChd + AChad + AAve . 3.739 42. 8.496 9.947 24. 1.33 155.94 161.97 192. 2.332 +5.279 68.773 +10.136 Prof. univ.523 14. 893 120. Indicatori (mii lei) Cifra de afaceri netă (CA) Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (Cv) Cheltuielile activităţii de bază (Chab) Cheltuielile activităţii auxiliare (Chaa) Cheltuielile indirecte de producţie (Chi) Rezultatul brut aferent CA nete (RcA) Cheltuieli de desfacere (Chd) Cheltuieli generale de administraţie (Chad) Alte venituri din exploatare (Ave) Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) Exerciţiul financiar Abateri Indici (±A) (%) Precedent Curent 136.246 +26.587 +973 -3.58 91.451 mii lei 2.593 69.768 16.

496 . Creşterea cheltuielilor de desfacere. în condiţiile creşterii cu numai 1. 1.399 = +9.CA0 = 163.469 mii lei ACv = Cv0 .750 = +26.279 .94.9.246 .496 mii lei = ARCA în concluzie: Creşterea rezultatului din exploatare s-a datorat majorării rezulta tului brut aferent cifrei de afaceri nete. Creşterea costului bunurilor vândute şi al serviciilor prestate s-a datorat majorării tuturor cheltuielilor.2. a cărei creştere s-a înregistrat prin majorarea cifrei de afaceri nete cu 20. 2.4.Chd.551 mii lei AChad = Chad0 Chad.399 mii lei Prin însumare se verifică egalitatea: ARCA + AChd + AChad + AAve = 26. = 24. .AveQ = 1.773 = -10. = 4.3.678 .469 . = 93.369 . .029 = +27.095 mii lei AAve = Ave.498 .973 = +26.Analiză si diagnostic financiar-contabil 137 m care: ARCA = RCA1 . a cheltuielilor generale de ad ministraţie şi reducerea altor venituri din exploatare au redus rezultatul din exploatare.42.Cv. 3.04% a costului bunurilor vândute si al serviciilor prestate.34.947 . .19%.451 mii lei = A Pe treapta a Il-a: AR_ = +26.RCAO = 69.136.496 mii lei = ACA + ACv m care: ACA = CA.496 mii lei AChd = Chd0 . respectiv cheltuielile activităţii de bază.551 .498 = -4.10.252 = -973 mii lei Prin însumare se verifică egalitatea: ACA + ACv = 27.095 .768 = -2. cheltuielile activităţii auxiliare şi cheltuielile indirecte de producţie.

05 88. 1.381 1. B B + B v Vmf' CA = Pv Vmf De exemplu.920 24. 3. 4.029 122. Analiza rezultatului aferent cifrei de afaceri Rezultatul aferent cifrei de afaceri (B„. analiza beneficiului aferent cifrei de afaceri după provenienţă se bazează pe datele Tabelului 32: •=> Aplicaţia 32: Calculul beneficiului aferent cifrei de afaceri Tabelul 32 Nr.A * cheltuielilor aferente activităţii de producţie şi comerciale şi poate fi calculat pe baza cheltuielilor la 1. 7.OOO LOOO-lcA xCA=----------------------CA---------xCA = CA-Ct 1.) constituie efectul eficientei * L.—xl. 2.623 137. dr.000.000 UA După provenienţă.07 191.138 Prof.619 24. acest rezultat cuprinde beneficiul din producţia vândută (B„ ) si beneficiul din vânzările de mărfuri (B„ f): v.469 138. 6.975 +11.6.000 1.556 +11. 5. univ.109 272 163. pv/ . SILVIA PETRESCU Rezultatele înregistrate impun aprofundarea analizei beneficiului din exploatare pe surse de provenienţă după structura cifrei de afaceri.19 112.523 +15.71 190.271 +27.227 808 419 -154 -301 +147 120. 2.853 1.904 13.51 113.84 72.04 .715 +15.000 lei cifră de afaceri (ICA): i nnn T 1. cit. 8.85 154.28 120.498 +27.850 162. Indicatori (mii lei) Cifra de afaceri netă (CA) Costul aferent cifrei de afaceri (Ct) Beneficiul aferent CA nete (BCA) Producţia vândută (Pv) Costul bunurilor vândute (Ch) Beneficiul aferent producţiei (Bpv) Vânzări de mărfuri (Vmf) Cheltuieli privind mărfurile (Chmf) Beneficiul aferent vânzărilor (B^) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 136.703 1.795 12.125 134. 9.648 121.

2.325 77.509 14.432 13.0 0 fe O 0 -^ l. De exemplu.569 13.581 qixpo 32.650 28.O O LOOO-Ipv xpv= __________________£q(S)xp _______xzq(s)xp= 1.264 53.755 Pe baza datelor din Tabelul 33 se obţin următoarele rezultate: .380 15.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 139 Din analiza datelor Tabelului 32 se constată că beneficiul aferent cifrei de afaceri a crescut cu 90.107 qixc 0 28. p = preţul mediu de vânzare al produselor..28% ca urmare a creşterii beneficiului din producţia vândută şi a beneficiului din vânzările de mărfuri.651 15.738 Valoarea vânzărilor la cost (mii lei) qoxco 18.000 ^' = Zq(s)xp-Iq(s)xc Bpv= m care: q = volumul fizic al produselor vândute.682 11.000 lei producţie vândută (Ipv). efectuăm analiza factorială a beneficiului aferent producţiei vândute pe baza datelor Tabelului 33: <=> Aplicaţia 33: Analiza beneficiului aferent producţiei vândute Tabelul 33 Grupe de produse Valoarea vânzărilor Ia preţ (mii lei) qoxpo A (tone) B (bucăţi) C (bucăţi) Total 21. c = costul complet unitar al produselor. .763 16.824 26.127 qixc! 31.794 46.222 18.747 73.997 63. Analiza beneficiului aferent producţiei vândute Beneficiul (B^) aferent producţiei vândute constituie expresia eficienţei cheltuielilor aferente activităţii industriale şi poate fi calculat pe baza indicatorului Cheltuieli la 1.028 25.055 qixp! 32. ceea ce impune continuarea analizei pe o treaptă superioară.152 21.000 1.774 73.1. S = structura sortimentală a producţiei vândute.6.

85-100=-33.140 ________________________________________Prof.928 m iiiei PV co Bpvi=Zqi(Si)xp 1 -Zqi(Si)xci=77.574=-9.928 = -2.155-63.631miilei 1. SILVIA PETRESCU = x x B pvoZqo(so) £% (so) =53-055-46.553=+21miilei ArS=.107)-9.155-73.=B'iB"o =(73.928 J 2. dr.6.574=48-9.30% ^ BPVO 6.297 mii lei (Ar=iBp v -100=^^xlOO-100=66. univ.107=+4.928 J .928=9.631 .928 J Ac=[Zq 1(si)xp 0-Zq 1(Si)xci]-[Zqi(Si)xpo-Zqi(Si)xco]. Modificarea beneficiului este diferenţa: A = BPVI .15%] v 6.B PV o = 4.625 miilei [Arq=^_ x ioo=±^^xlOO=+37.89%| ^ 4 BpvO 6.553=9.i27=+6.928=+2.928 J AS=[Iq 1(Si)xp 0-Zq 1(Si)xco]-[Iq 1(So)xp 0-Zqi(So)xco] = =B''oB'o=(73.738-73.526miilei |Arc=-^-xlOO=^^xlOO=-137.5%) ^ BPVO 6.574-9.553-6.928x^^-6.58l)-9. Factorii de influenţă sunt următorii: A = Aq + AS + Ac + Ap în care: A x x x qK Z qi(so)xpV £qi(so) Z qo(so)o-Iqo(so) coH P co]= =Bo xIq-Bo=6.A^-xlOO=-^ 1-xlOO= + 0.

631-48=+ 4. 2.xlOO = +66. 2.15%| 6. cota procentuală de adaos comercial. cu rate de rentabilitate superioare ratei medii a rentabilităţii pe total producţie. Beneficiul a crescut echiproporţional cu creşterea volumului fizic al vânzărilor. Modificarea structurii sortimentale a determinat creşterea benefi ciului prin creşterea ponderii produselor mai rentabile. beneficiul aferent activităţii comerciale fiind calculat cu relaţia: . 3. 4. Reducerea beneficiului din vânzarea producţiei a fost exclusiv consecinţa creşterii costului unitar al produselor.pe lângă valoarea adăugată produsă prin activitatea industrială. respectiv cu 37. Această marjă constituie un element al valorii adăugate .155-73. ca expresie a strategiei comerciale a entităţii. In evaluarea beneficiului activităţii comerciale a entităţii trebuie să se ţină seama de factorii specifici acestei activităţi: rulajul mărfurilor.6. nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile desfăcute.583 miilei |Arp=^-xlOO= [ F BPVO + 4 583 .89 + 0.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 141 Ap=[Iq 1 (Si)xp 1 -Zq 1 (Si)xci]-[Zqi(Si)xp 0 -Zqi(Si)xci]= =BiB'i=4.297 mii lei = A (Arq + ArS + Arc + Arp = 37.625 + 21 .valoarea adăugată vândută . Creşterea preţului mediu al produselor a majorat beneficiul.583 = -2. Analiza beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri Beneficiul aferent vânzărilor de mărfuri caracterizează performanţa activităţii comerciale şi se evaluează prin marja comercială. ceea ce poate fi consecinţa îmbunătăţirii calităţii produselor prin creşterea ponderii claselor superioare de calitate şi/sau a creşterii preţurilor pe clase de calitate. Numai în primul caz creşterea reflectă efortul propriu în ridicarea perfor manţei.2.5 + 66.30 .15 = -33.15% = Ar) în concluzie: 1.137.89%.107)=4.631-(73.9.526 + 4.928 J Prin însumare se verifică egalitatea: Aq + AS + Ac + Ap = 2.

din care se obţin următoarele rezultate: Bmf = ° m X (ĂO-N 0 )=^*(30-24. cit.14 2 Bmf = Mc=—x (A .109 24.36 +147 80. 6. De exemplu.09)=272 mii lei U>0 x (Ăl-Ni)=~^x(33-21. Modificarea beneficiului este diferenţa: A = Bmf! .84 72.85 90. 3.20 154..Bmf0 = 419 .603 30.718 33.227 808 21. 5.381 1.N) 100 V ' în care: univ Prof. 1.0 1. analiza beneficiului din vânzarea mărfurilor corespunzător activităţii comerciale se efectuează pe baza datelor din Tabelul 34.d""-SILV IAPETR ESC U Mc = marja comercială.77 110. N = nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile.04-100=+ 54. 4.0 1.03% 272 y .03 1.0 88. 2.73)=419 mii lei Bmfl= ^ Aplicaţia 34: Calculul beneficiului din vânzarea mărfurilor Tabelul 34 Nr.73 419 -885 +3.0 -154 -301 -2.09 272 3. Indicatori (mii lei) Desfaceri de mărfuri (R) Cota medie de adaos (A) (%) Valoarea vânzărilor de mărfuri (Vmf) (1x2) Cheltuieli privind mărfurile (Chmf) (mii lei) Nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile (N) (%) (4/1) Marja comercială (Mc) (3—4) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 4. Ă = cota medie procentuală de adaos comercial. R = volumul (rulajul) desfacerilor de mărfuri.272 = +147 mii lei 419 Ar=~xlOO-100=154.

100 V l ArN=-^-xlOO= L Bmfo + 87 74 ' xlOO^+32.30miilei 100 ° o.Rj -x(Ăi-Ăo)=^^x(33-30)=+lll.23 + 41. 100 [ArR==-^-xlOO=^^xlOO=-19.25 = +54.54 + 87. Reducerea nivelului mediu al cheltuielilor privind mărfurile cu 9.00 + 32.00%| ^ Bmfo 272 J AN=^x(N f t -Ni)=^^x(24.25%| 272 J Prin însumare se verifică egalitatea: AR + AĂ + AN = -52.09-21.74 mii lei 100 V ° 1.03% a fost consecinţa creşterii cotei medii de adaos comercial cu 10%.74 = +147 mii lei = A (ArR + ArĂ + ArN = -19.30 + 111.23%l t Bmfo 272 J AA=.Analiză şi diagnostic financiar-contabil — 143 2. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AR + AĂ + AN în care: AR = Rl R V ~ °x(A 0 -No)= 1 ^x(30-24. . Reducerea desfacerilor de mărfuri (rulajului) cu 19.03% = Ar) în concluzie: 1. Creşterea beneficiului aferent vânzărilor de mărfuri cu 54. 2. 3.73)=+ 87.09)=-52.23% a fost sin gurul factor care a diminuat beneficiul aferent activităţii comerciale.8% a majorat corespunzător beneficiul din vânzarea mărfurilor.54 mii lei 100 V l °' 100 V ' f ArA=-^-xlOO=^^xlOO = + 41.

singurul care diferenţiază întreprinderi cu acelaşi beneficiu. SILVIA PETRESCU f-r. rata rentabilităţii se determină pe baza datelor din contul de rezultat sau din bilanţ.IV(A' R AA= ^ . respectiv nivelul (N) pe grupe de mărfuri: a) AĂ = AS + AA în care: ^\ R l Y f£Sl x AQ --} Aa=----x IA n~AnJ=----------x---------------------------An 100 V ° °' 100 l.(ĂI-Ă'O) X O b) AN . capital propriu). Inclusă în bateria indicatorilor de eficienţă. capital investit. V 1UU influenţează beneficiul prin struc) tura (S) a desfacerilor şi cota de adaos (A). Analiza ratelor de rentabilitate Rata rentabilităţii caracterizează gradul de rentabilitate. dar cu rentabilităţi diferite.144 Prof. cifră de afaceri. univ. ca urmare a unor costuri diferite.AS + AN în care: A-S ^) ^ „ f ^ e AN=^X(N'O-NI) 2. Numai raportând beneficiul la costuri se poate stabili gradul de rentabilitate al fiecărei întreprinderi şi eficienţa activităţii desfăşurate. 100 °J AQ. . dr. rezultatul exerciţiului) la un indicator de efort (costuri.7.77:7. rezultatul din exploatare. prin raportarea unui rezultat (excedentul brut al exploatării.ISxA^j Cota medie de adaos comercial A = şi nivelul mediu al f-Z x 'l SN cheltuielilor de circulaţie ^ .

şi dă expresie politicii comerciale. parţial dependentă de efortul propriu. 3) Rata marjei brute: RMBE Excedentul brut din exploatare inn.. .n/\ =----------_.Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 145 Calculate în mai multe variante. 2) Rata rentabilităţii veniturilor: Rv =------------------------------------x Beneficiu 100 (%) IAA™/\ Cifra de afaceri Rata compară beneficiul cu cifra de afaceri. Rmc =-----------------------x i uu ^ /o) Vânzări de mărfuri T» " llI / / \ V Il O 5) Rata rentabilităţii comerciale pure: Marja comercială . Denumită rata rentabilităţii comerciale. şi pot fi determinate în următoarele variante: 1) Rata rentabilităţii resurselor consumate: RC Beneficiu inn/0/\ =-------------x 100 (%) Costuri Rata compară beneficiul ca efect cu costurile ca efort (propriu). ratele de rentabilitate servesc la efectuarea comparaţiilor în timp. .-----r--------x lo° (%) Cifra de afaceri Excedentul brut de exploatare.fr . permite o mai bună măsurare a performanţelor industriale şi comerciale ale întreprinderii.. Rrc =----------------------x 100 (%) Rulajul mărfurilor Marja comercială este primul indicator de performanţă în comerţ. rezultat independent de politica de finanţare şi reglementările fiscale.„ . . în funcţie de factorii raportului efectefort.. __ /n/. 4) Rata marjei comerciale: Mari a comercială . raportul indică profitabilitatea cifrei de afaceri.. în spaţiu sau cu valori standard acceptate sau elaborate de organisme de specialitate.

Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate Rata rentabilităţii resurselor consumate caracterizează gradul de eficienţă al consumului de factori de producţie şi se determină prin raportarea beneficiului aferent cifrei de afaceri la costuri.7.1.02% 0 Ct0 46.1. Analiza ratei rentabilităţii producţiei vândute Rata rentabilităţii producţiei vândute se calculează în două moduri: 1) Pe total producţie: R C= ^xlOO = Iq ( S ) X P. în funcţie de structura cifrei de afaceri analiza vizează rentabilitatea producţiei vândute şi a vânzărilor de mărfuri (din activitatea comercială).33% 1 Q! 73.£q ^ XC xlOO(Q/o) Ct Zq(s)xc 2) Prin calculul pe produs: R= c ISx^xlOO ysxr 2^x£cL =--------------------c--------(%) 100 100 în care: S = structura sortimentală a vânzărilor. = rata rentabilităţii produselor.1.127 Re. De exemplu.Prof. p = preţul mediu unitar al produselor. 2. univ. =J^-xlOO= 4'631 xlOO=6.7. c = costul unitar al produselor.107 . r. pe baza datelor din Tabelul 32 se obţin următoarele rezultate: "=> Aplicaţia 35: Analiza ratei rentabilităţii pe total producţie Rata rentabilităţii producţiei vândute are următoarele valori: Rcu =J^-xlOO= 6'928 x 100=15. SILVIA PETRESCU 146 ---------------------------------------------------------------------------------------2. dr.

9.33 .69% Ar = .90 = -57. şi a creşterii costurilor aferente..14%.9 =9.86% 15.57. ° 73.Rc0 = 6.15. Detalierea pe o treaptă superioară a factorilor de influenţă impune calculul ratei rentabilităţii pe total producţie conform modelului: .69% = A (ArCt + ArB = -36. care au redus-o cu 5.47-15. 2.33 .-8.90% L Rco 15.69% a fost consecinţa reducerii beneficiului.55%. Reducerea ratei rentabilităţii producţiei vândute cu 8.14-100=.x 100-100=42.R'co = 6.02 2.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 147 l .86% = Ar) în concluzie: 1. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ACt + AB m care: ACt=J^-xlOO-Rc 0 = 6 ' 928 xlOO-14.02 = -5.96 .55 .47 = -3.20.02 . care a diminuat-o cu 3.02 J Prin însumare se verifică egalitatea: ACt + AB = -5.14% ArB=^ B -xlOO= ^^x 100=.107 l ArCt=—xlOO=^^xlOO=-36.20.55% Ct.3. Modificarea ratei rentabilităţii este diferenţa: A = Rci .02 J AB = Rci .95%l l Rco 15.14 = -8.

148 Rc = Prof.02 J 2.581 |ArS=—xlOO=i^xlOO= + 0.Rco = Iqi(Si)xc 0 _ = 73.631 =------------------x 100=---------x 100=6. univ. Modificarea ratei rentabilităţii este diferenţa: A = Rci .107 1.02 J .OSS-46.15.107 .69% l Ar=-^-xlOO-100=42.Rc0 = 6. dr.127 Iqi(Sl)xpl-Iqi(Sl)xci Rci =----------——T—r---------------X1UU = IqilSiJxci 77.33 .127 46.738-73. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AS + Ac + Ap în care: A e_Zqi(Si)xpo-Zqi(Si)xco Ab------------—^—T------------xlOU-Kc0 .581 x l Q Q _ 1 = 1 = +Q 63.155-63. SILVIA PETRESCU Z q(s)xp-Zq(s)xC Zq(s)xc xl0() Pe baza datelor Tabelului 33 se obţin următoarele rezultate: _ Iqo(So)xp 0-Zqo(So)xco Rco= ---------------7-T --------------xlUO = Iq0(so)xco J3..107 73.R'co .33% 73.02 = -8.14-100=-57.86%| l 15..127 _6J28_ 46.20%| l Rco 15. 4.

14.56) + (37x8.155-73. De exemplu.99.52) = 633% 100 100 Rc = 1 .07 = +6.107 xlQQ_1 = _ 1 = _ 1 % 73. 3.0.20 .76) + (35xl8.5) 0= =1502% ° 100 ' 100 ' ZS1xrc1=(42x2. calculul pe produs are la bază datele din Tabelul 35.26% |A ip= -^.R'ci = 6.03 .Co=R . din care se obţin următoarele rezultate: Rc = ISoxrc (40xl3.86% = Ar) în concluzie: 1. Creşterea preţului mediu a majorat rata rentabilităţii ca efect al ridicării calităţii produselor sau prin creşterea preţului claselor de calitate.(S O .107 l Arc=~xlOO=-^^xlOO=-99.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 149 A c= £q.xlO O= ±^x lO O= + 41 .69% = A (ArS + Arc + Arp = 0.67% | ^ v Rco 15.98 + 6.33 .02 J Ap = Rci.67 = -57.co = ZqilSiJxc! = 73. 2. Reducerea ratei rentabilităţii producţiei vândute a fost exclusiv con secinţa creşterii costului unitar al producţiei. ceea ce rezultă din calculul pe produs.)xp -i:q l (S 1)xC lxlo() _R.c| _R.51) + (21xlO. Modificarea structurii producţiei a influenţat favorabil rata renta bilităţii medii.42) + (25xl2.73% Rco 15.26 = -8.73 + 41.02 J Prin însumare se verifică egalitatea: AS + Ac + Ap = 0.

22 = -8.25 6.76) + (37xl8.42) + (21xl2.76 18. SILVIA PETRESCU l._ ZS^rco _ (42xl3.86%| l 15.51 6.22-l 5.02 re.89% A rr c = ^ .x l O O = ^ ^ x lO O = .08 12.20% ( A T S = —x l O O = ± ^ x l O O = + l .57 0. dr.33 r'ci 0.59 . Modificarea ratei rentabilităţii este diferenţa: A = Rci .150 Prof.R'c0 = 6.1 9 % Rco 15.14-100=-57.02 = -8.15.56 8. 3 3 % ] t Rco 15. univ.02=+0.69% f Ar=-^-xlOO-100=42.Rc0 = 6.5) AS =-------------Ren =--------------------------------------------Rcn = 100 ° 100 ° = R'c0-Rco= 15.02 J "=> Aplicaţia 36: Calculul ratei rentabilităţii pe produs Tabelul 35 Grupe de produse Structura vânzărilor (%) Preţul unitar (mii lei) Costul unitar (mii Iei) CD Rata rentabilităţii produselor (re) (%) S0 A (tone) B (bucăţi) C (bucăţi) Total Si 40 35 25 42 37 21 Po 45 81 Pi 51 84 Cl 785 800 690 780 38 72 47 76 rc0 13.33 .52 100 100 x x x x 2.33 .42 15.64 -4. 2.02 J Arc = Rci .02 J l .50 10.15. Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta l: A = AS + Arc în care: .

^ x l O O = ± ^ x l O O = + 4 1 .!^ xl O O = .25% | A iFp = .33 59.64)-(37x4.1 00 .14 + 6.0.8.89% = Arc (Arc + Arp = -100.61 = -59.02 J ' t Ap = Rci .02 J Prin însumare se verifică egalitatea: Ac + Ap = -15. 6 1 % ) ^ Rco 15.Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 151 Prin însumare se verifică egalitatea: AS + Arc = 0.80 + 41.33 .19% = Arrc) .25) + (21x6. creşterea ratei medii a rentabilităţii producţiei a fost efectul creşterii ponderii produsului B cu rata (18.89 = -8. Pe treapta a II-a: Arc = Ac + Ap în care: ZSix^^xlOO Ac=--------^------------R'co=R'ci-R'co = = (42xO.08 = +6.8 0 % Rco 15.69% = A (ArS + Arrc = 1.42%) superioară ratei medii (15.25 = -8.R'ci = 6.57) ^^ 100 A r c = ^x l O O = .20 .86% = Ar) în concluzie.02%) a rentabilităţii producţiei.19 = -57.

2. analiza ratelor de rentabilitate a vânzărilor de mărfuri are la bază datele Tabelului 36. . . Analiza ratei rentabilităţii activităţii comerciale Rata rentabilităţii activităţii comerciale vizează eficienţa vânzărilor de mărfuri şi se evaluează prin doi indicatori: 1) Rata marjei comerciale: Rmc = Marja comercială . Reducerea ratei medii a rentabilităţii producţiei cu 8.. De exemplu. . N = nivelul mediu relativ al cheltuielilor de circulaţie._ x lO O = RxA v y _ x lO O (% ) v A ' 2) /fata rentabilităţii comerciale pure: Marja comercială ./ 0 . AA . Modificarea structurii sortimentale a producţiei vândute a majorat rentabilitatea medie a producţiei. 2. din care se obţin următoarele rezultate: . Ă = cota procentuală medie de adaos comercial. .\ R m c=----. care s-a datorat în exclusivitate creşterii costului unitar al acestora. -----—r x 100 (%) Vânzări de mărfuri Factorial. . Creşterea preţului mediu al produselor a majorat rata medie a renta bilităţii producţiei ca urmare a unor factori exogeni sau a creşterii calităţii. rata marjei comerciale se prezintă astfel: RX ( A .7. univ.152 Prof.69% a fost consecinţa scăderii ratelor de rentabilitate a produselor (re).0/ N Rrc = p . SILVIA PETRESCU în concluzie: 1. „ * 100 (%) Rulajul mărfurilor Factorial.N inf . 3.N ) A . dr.1..2. rata rentabilităţii comerciale pure se prezintă astfel: Rrc=—xlOO=R^A~N^xlOO =Ă-N (%) v R R ' în care: R = desfacerile (rulajul) de mărfuri. .

x 100=34. = -M£L x 100=-^.15% Vmfi 1-227 1.Rmco = 34.35% 19.227 = fArVmf=^ m lxlOO = ^^xlOO= + 12. Modificarea ratei marjei comerciale este diferenţa: A = Rmci .70=22.16 = +11.19.15 .70 = +14.70 ) AMc = Rmci-R'mco = 34.Analiză si diagnostic financiar-contabil --------------------------------------------------------------------------------------------------U J ii c A.87% L Rmco 19JO J ( . Rata marjei comerciale are următoarele valori: Rmco=-M?J_ j00=_2Ţ2_ ° Vmfo 1-381 = Rmc.46% 1. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AVmf + AMc în care: l^ O C AVmf = -----y-xlOO-Rmco=R'mco-Rmco Vmfi 272 =------xlOO-19.70=+2.35-100=+ 73.70 ) l 2.45% Ar=^^xlOO-100=173.16-19.48%l t Rmco 19.15 -22.99% AMc +11 99 ^ ArMc=-------xlOO=-----—xlOO-+ 60.

SILVIA PETRESCU Aplicaţia 37: Ratele de rentabilitate a vânzărilor de mărfuri Tabelul 36 Nr. cit. Indicatori Marja comercială (Mc) (mii lei) Vânzări de mărfuri (Vmf) (mii lei) Rata marjei comerciale (Rmc) (%) (1/2) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 272 1. 3.35 Cota medie de adaos (A) (%) Nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile (N) (%) Rata rentabilităţii comerciale pure 33.48 + 60.00 88. dr.87 = +73. creşterea ratei marjei comerciale a fost consecinţa majorării marjei comerciale cu 54% şi a reducerii vânzărilor de mărfuri cu 11. pe baza datelor din Tabelul 36 se obţin următoarele rezultate: = 1 0 0 .15 +147 -154 +14.36 +5. univ.15% AI 33 .35% = Ar) în concluzie.x 100=100-^^x100=100-80. Creşterea ratei marjei comerciale poate fi explicată prin prisma factorilor de influenţă conform modelului de calcul: Rmc=^=^xlOO=100-£xlOO A A De exemplu.0 419 1. 4.99 = +14.3=19.46 + 11.09 5.00 24.0 +3.27 -2.85=34. 5. 2.45 154.84 173.16%.45% = A (ArVmf + ArMc = 12.227 34.69 (Rrc)(4-5)(%) Prin însumare se verifică egalitatea: AVmf + AMc = 2.381 79.97 21.73 11. 6.70% AO 30 Rmci=100-^xlOO=100--^^xlOO=100-65. 1.70 30.0 110.36 90.20 190.154 Prof.

93% Rmco 19.70 = +14.70 J t A Ă =N i x l O O -^ i x l O O =f^ ^ .86% Ăo 30 30 ArN=-^. Rata rentabilităţii comerciale pure are următoarele valori: .15 .Analiză şi diagnostic financiar-contabil ------------------------------------------------------ .93+ 33.45%=A (ArN+ ArĂ=39.x 100=+ 39.35%| l 19.70 J Prin însumare se verifică egalitatea: AN+AĂ=7.35%=Ar) în concluzie.--------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 155 1.42%| t Rmco 19.59 -+14.86+6.x 100=^. B.19.42=+73.2 ^ l x l O O =+6 .70 J 2.45% f Ar=^y^xlOO-100=173. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AN + AĂ în care: AN=g^xlOO=24'°9-21'7^100=^xlOO=7.Rmco = 34. creşterea ratei marjei comerciale s-a datorat creşterii cotei de adaos şi reducerii nivelului cheltuielilor privind mărfurile. Modificarea ratei marjei comerciale este diferenţa: A = Rmci . 5 9 % Ăo Ăi l 30 33 J l ArĂ=^-xlOO=^ 9 -xlOO=+33.35-100=+73.

Rrc0 = 11. SILVIA PETRESCU 156 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Rrc0 .5.91 = +5.09-21.69%=Ar) în concluzie: l.73=ll.69% l 2. univ. Modificarea ratei rentabilităţii comerciale este diferenţa: A = Rrci .91 J Prin însumare se verifică egalitatea: AĂ + AN=3 + 2.73=+ 2'36% f ArN=^xlOO=±^xlOO=+39.36=+ 5. Factorii de influenţă sunt următorii: A=AĂ+AN în care: AĂ=Ăi-So =3 3 .93%| L Rrco 5. Prof.09=5.30 =+3 > 0% |A rĂ= -^-xl OO = : ^xlO O= + 50 .36% (^=11^ x 100-l 00=190..27% 1.27 .91 J AN = N0-Ni=24.36%=A (AŢĂ+ArN=50.76% l Rrco 5.93=+ 90.91% Rrc 1 =A 1 -Ni=33-21.A0-N0=30-24.76+39.69-100=+90. Creşterea ratei rentabilităţii comerciale pure a fost consecinţa creşterii cotei medii de adaos comercial cu 3%. dr. .

si mai mic în cazul unei întreprinderi cu grad de tehnicitate mai redus sau cu utilajul amortizat. riscul total. acţionari. indiferent de natura acesteia. prin studiul performanţelor exploatării înscrise în contul de rezultat. proprietarii săi anticipează un anumit nivel de rentabilitate previzională pentru un anumit nivel de activitate. riscul de faliment. însoţită de riscul de exploatare. condiţionează nivelul celorlalte rentabilităţi şi riscurile aferente: riscul financiar. salariaţi.Analiză si diagnostic financiar-contabil 157 2. Rentabilitatea este privită şi calculată diferit în funcţie de participanţii la viaţa entităţii: gestionari. există o bază comună a relaţiei rentabilitate . iar contraperformanţa o expune la riscuri. Orice activitate implică un consum de capital care este supus unor riscuri care însoţesc rentabilitatea. Analiza financiară vizează atât rentabilitatea în ansamblu. Un capital investit va fi cu atât mai riscat cu cât sensibilitatea rentabilităţii la modificarea volumului de activitate este mai mare. în cazul variaţiei acestui nivel.risc. bancheri. Rentabilitatea exploatării. Când creează sau dezvoltă o întreprindere aducându-i capitaluri. cât si impactul resurselor de finanţare utilizate în raport cu mijloacele folosite. rentabilitatea financiară va suferi modificări care vor exprima riscul capitalului. 3.8% a majorat rata rentabilităţii comerciale pure. prin studiul rentabilităţii capitalurilor pe baza bilanţului. unde cheltuielile fixe legate de amortizare sunt relativ crescute. Reducerea nivelului mediu al cheltuielilor privind mărfurile cu 9. după cum şi rentabilitatea aşteptată este cu atât mai mare cu cât riscul asumat este mai mare.8. Pragul de rentabilitate şi evaluarea riscurilor Indiferent de obiectivele vizate de utilizatorii diagnosticului financiar. dotată cu utilaje performante. în sensul că rentabilitatea este un indicator deperformanţă al întreprinderii. Acest risc este mai mare în cazul unei întreprinderi cu grad de tehnicitate ridicat. Riscul economic este legat de structurarea costurilor de exploatare în fixe (de structură) şi variabile (operaţionale) şi depinde în mod direct de ponderea mai mare sau mai mică a cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor. . 2. Aceleaşi efecte au manifestat cota medie de adaos şi nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile asupra ratei marjei comerciale (Rmc) care influenţează direct profitul (marja comercială).

1.profit Pentru estimarea riscului de exploatare şi a risculm/manaar. Figura 3.8. practica afacerilor utilizează pragul de rentabilitate (Breakeven Point). o metodă de analiză previzională a relaţiei cost .158 Prof. univ.profit pe baza căreia se estimează condiţiile de realizare a echilibrului microeconomic care permite stabilirea cheltuielilor cu sau fără profit (punct mort). Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prefigurează. dr.viitorul şi se încearcă estimarea fluctuaţiilor rentabilităţii în elaborarea de previziuni.volum . •• 2. în acest sens în practică se utilizează mai multe metode de evaluare a riscurilor activităţii economice şi financiare. Metoda este aplicabilă pentru producţia omogenă sau pe produs şi pleacă de la ipoteza liniarităţii cifrei de afaceri şi a cheltuielilor variabile. SILVIA PETRESCU Riscul financiar decurge din prezenţa cheltuielilor financiare care remunerează capitalurile împrumutate (dobânzile). Analiza cost . Pragul de rentabilitate liniar Echilibrul între venituri şi cheltuieli poate fi determinat geometric prin intermediul punctului E de intersecţie a dreptei cifrei de afaceri cu .volum . Metoda se bazează pe reprezentarea grafică a elementelor de calcul al beneficiului: cifra de afaceri şi cheltuielile fixe (Cf) şi variabile (Cv) (pe ordonată) în funcţie de volumul producţiei (q) (pe abscisă) (Figura 3).

unde nu se obţine beneficiu (punctul mort): B = CA . v = cheltuielile variabile unitare.(Cf + q x v) = q(p . după cum neatingerea lui conduce la pierderi.v = mcv = marja unitară a costurilor variabile.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 159 dreapta cheltuielilor (pragul de rentabilitate). fiind acoperit ansamblul cheltuielilor (fixe si variabile). se intră în zona de beneficii. p = preţul de vânzare.Cf Prin regruparea termenilor ecuaţia de echilibru devine: B + Cf = Mcv în care: q = volumul fizic al vânzărilor. Pe baza diagramei pragului de rentabilitate în zona punctului mort se pot determina următoarele valori critice: .CT = O Obţinerea de beneficiu (B) impune următoarea ecuaţie de echilibru: B = CA .CT = q x p . p . Cf = cheltuielile fixe.ic n X V Prin depăşirea acestui volum.v) . q(p .Cf = Mcv .v) = Mcv = marja totală a costurilor variabile. Acesta constituie volumul critic de echilibru redat prin ecuaţia: CA = CT = Cf + Cv = Cf + q x v Factorial. Pragul de rentabilitate definit geometric prin punctul E de echilibru între venituri şi cheltuieli exprimă analitic volumul minim de activitate care permite recuperarea cheltuielilor din venituri la punctul mort (B = 0). ecuaţia de mai sus se defineşte prin relaţia: Icr itic X P = C ( f+ lc .

Pentru realizarea unui profit (B0) se impune depăşirea punctului mort (volumul critic). II. univ. unde dreapta veniturilor este superioară dreptei cheltuielilor (ECA > ECT) ca urmare a faptului că volumul fizic al vânzărilor este superior volumului critic (q^ > qcritic). Zona pierderilor. _ .Prof. qRO=-----------(unităţi fizice) p-v . unde dreapta cheltuielilor este superioară dreptei veniturilor (O'E > OE) ca urmare a faptului că volumul fizic al vânzărilor este inferior volumului critic (qv < qcritic). Zona beneficiilor._. Pe grafic se constată că punctul E delimitează două zone: I. SILVIA PETRESCU 160 ------------------------------------------------------------------------------------------------------ a) Volumul critic al vânzărilor: Cf Cf <lcritic =------=------(unităţi fizice) p-v mcv b) Cifra de afaceri critică: Cf C A cr itică = 9 critic X P = :T O e O l-v/p Se constată că valorile critice evoluează direct proporţional cu mărimea cheltuielilor fixe (Cf) şi invers proporţional cu marja unitară a cheltuielilor variabile (mcv). . Creşterea marjei unitare a cheltuielilor variabile prin majorarea preţului la aceeaşi cotă de cheltuieli variabile unitare. dr. ca şi reducerea cheltuielilor variabile unitare la acelaşi preţ reduc valorile critice. echilibrul fiind asigurat dacă există egalitatea: CA = Cf+Cv + B 0 Ecuaţia modifică valorile de echilibru cu profit (BQ) astfel: a) Volumul vânzărilor: Cf + BO. .

Analiză şi diagnostic financiar-contabil-------------------------------------------------------------:---------------------------------------------------------------------------------------.161 b) Cifra de afaceri: Cf + B0 CABO=qBo P=---------r. (lei) cntica x ' b) Intervalul de siguranţă (îs): Is= v q . .qcritic (unităţi fizice) respectiv: Ms = CA .q c r i xt il oco ( 0 / o ) q critic respectiv: CA-CAcrjtică I s = .CA .(lei) l-v/p X Pe baza acestor valori se estimează indicatorii de siguranţă: a) Marja de securitate (Ms): Ms = qv . .x 1 00 (%) rA -• ^n critica c) Sporul de eficienţă (Se) sau indicele de rentabilitate: Se= qV qcritic xloo (0/o) qv respectiv: Se =CA~CAcriticăxlOO(%) CA O marjă de securitate şi un interval de siguranţă de 10-20% peste valorile critice protejează activitatea economică de riscuri potenţiale. .

391 +8 +170 -33 -25. în acest fel se justifică majorarea valorilor pragului de rentabilitate (volumul şi cifra de afaceri critice).1 -13. beneficiul fiind diferenţa dintre cifra de afaceri (CA) şi cheltuielile de circulaţie (Ch ).360 +14 +11.8 31.446 242 224 175. au asigurat marje de securitate. care reflectă o degradare a rentabilităţii.0 17. a intervalului de siguranţă şi a sporului de eficienţă. 7.859 +36. reducerea marjei de securitate.501 +114. 3.65 Indici (%) 150.837 250 394 Abateri (±A) +137 +15 +94.8%). intervale de siguranţă şi sporuri de eficienţă pozitive.11 408 800 216. 2.0 153.46 10.221 121. în exerciţiul financiar curent performanţele au cunoscut dinamici nefavorabile comparativ cu exerciţiul precedent. 8. 5.2 29.3 176.8 178.544 65.6 103. SILVIA PETRESCU 162 -------------------------------------------------------------------------------------------- De exemplu.080 -7. 2. Analiza pragului de rentabilitate în activitatea comercială pe baza diagramei punctului mort prezintă factori specifici.70 17. . Volumul de activitate s-a situat peste pragul de rentabilitate. Indicatori Volumul vânzărilor (qv) (tone) Preţ unitar (p) (mii lei/t) Cifra de afaceri (CA) (mii lei) Cheltuieli fixe (Cf) (mii lei) Cheltuieli variabile (Cv) (mii lei) Cheltuieli variabile unitare (v) (mii lei/t) Volumul critic (qcritic) (t) Cifra de afaceri critică (mii lei) Marja de securitate (Ms) (to) Exerciţiul financiar Precedent Curent 271 785 212.Prof.32 20. Marja de securitate (Ms) (mii lei) 11. Sporul de eficienţă (Se) (%) Din datele Tabelului 37 se desprind următoarele concluzii: 1.60 3. volumul fizic al vânzărilor şi cifra de afaceri.301 3.200 +139.2 326. superioare valorilor critice.0 155.5 102. univ.280 315.840 +47 +36. crt. 1. dr. 6.403 101. Intervalul de siguranţă (îs) (%) 12.381 20.0 179. 4. ca o consecinţă directă a creşterii mai rapide a chel tuielilor fixe (78%) comparativ cu creşterea cifrei de afaceri (53. 9. pragul de rentabilitate al produsului A se determină folosind datele din Tabelul 37: <=> Aplicaţia 38: Pragul de rentabilitate al produsului A Tabelul 37 Nr.

fie o piaţă concurenţială perfectă care justifică liniaritatea cifrei de afaceri. Avantajele şi limitele pragului de rentabilitate Analiza cost . beneficiul se determină în funcţie de rulajul mărfurilor desfăcute (R).profit şi utilizarea ei în stabilirea echilibrului pe baza pragului liniar de rentabilitate prezintă unele limite: 1) Presupune fie o cerere nelimitată la un preţ fix.volum . nivelul mediu al cheltuielilor de circulaţie variabile (Nv) şi cheltuielile fixe (Cf). 2. cota medie de adaos comercial (Ă).3 Factorial.2. „ ^A _ RxĂ f r RxN v ^ B=CA-Ch circ =-----------Cf+----------OTC 100 ^ 100 J La punctul mort (B = 0). . ca şi randamente factoriale constante care conduc la costuri variabile liniare.Analiză şi diagnostic financiar-contabil---------------------------------------------------------------'------------------------------------------------------------------------------------------.8. egalitatea CA = Chcjre corespunzătoare punctului de echilibru E conduce la următoarea ecuaţie: fĂ vl_C -N f Rcri H~loo~J de unde rezultă următoarele valori critice: a) Rulajul (desfacerile) critic(e): Rcritic=T^xlOO(lei) A-Nv b) Cifra de afaceri critică: cr itică = R critic Xj^= — Cf C A — -= (lei) Valorile critice astfel determinate permit estimări privind posibilităţile de creştere a beneficiului în diverse variante de adaos comercial în corelaţie cu nivelul mediu relativ al cheltuielilor de circulaţie (privind mărfurile).16.

4) Orizontul de timp este pe termen scurt.) sau peste nivelul maxim (qcritic2) antrenează pierderi ca urmare a faptului că veniturile sunt inferioare cheltuielilor aferente. ceea ce schimbă condiţiile de echilibru astfel: intersecţia curbei cifrei de afaceri cu curba cheltuielilor totale se realizează în două puncte (E. . SILVIA PETRESCU 2) în cazul pieţei concurenţiale imperfecte şi la randamente factoriale variabile.164 Prof. fie impune individualizarea pe produs. analiza punctului mort este folosită în gestiunea (mai ales previzională) a întreprinderii deoarece oferă informaţii necesare şi utile în următoarele scopuri: 1) Oferă o indicaţie asupra nivelului minimal de activitate pentru ca întreprinderea să realizeze beneficii (q > qcritjc). Aceste limite decurg din faptul că în realitate atât cifra de afaceri. în sensul că orice vânzare sub nivelul minim (qcritic. univ. qcritic2)' care delimitează zona optimă de creştere a volumului producţiei vândute. Pragul de rentabilitate neliniar 3) Metoda nu poate fi extinsă la nivelul producţiei neomogene. dr. cifra de afaceri şi cheltuielile variabile evoluează neliniar (Figura 4). Cu toate aceste limite. ci vizează fie producţia omogenă. când nu au loc modificări structurale importante ale producţiei. cât şi cheltuielile variabile evoluează neliniar. E 2) care atestă existenţa a două praguri de rentabilitate (qcriticl. Figura 4..

precum şi estimarea preţului de vânzare (p) pentru un volum dat de activitate (vânzări). 3) Permite anticiparea prăjiturilor în diferite ipoteze de lucru.Analiză si diagnostic financiar-contabil-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. cifra de afaceri liniară: dCA d(qxp) V ^dq >—r\ -P 1 r <.165 Este un instrument de ajutor pentru decizia în privinţa alegerii investiţiei într-un nou produs sau a investiţiei de extindere (modernizare). dq A /-\ . = v b) Anularea beneficiului marginal (BM = 0) conduce la egalitatea: B M=^-(CA-Ct)=CA M -CM = 0 dq de unde rezultă: C AM = C M Egalitatea permite determinarea preţului optimal de ofertă (po tim) în funcţie de tipul de piaţă: a) Pe piaţa concurenţială/wra (perfectă). 5) Permite aprecierea gradului de risc economic (de exploatare) şi de risc financiar al activităţii. indicând în ce măsură o scădere a beneficiilor este datorată unei scăderi a vânzărilor sau unei creşteri a costurilor fixe (sau variabile). 4) Explică diferenţele între previziuni si realizări. cum ar fi: nivelul costurilor fixe sau variabile. . respectiv/. —________— .v = O.A M -~. 6) Permite estimarea factorilor care asigură maximul beneficiului prin verificarea a două condiţii care rezultă din: 2) a) Anularea derivatei: f= „= B -f[q(p -v)-C 0 f]= dq dq de unde rezultă: mcv = p . prin intermediul unor coeficienţi de levier.

L Evaluarea riscului de exploatare Riscul de exploatare (economic) decurge din fluctuaţiile rezultatului exploatării în funcţie depoziţia faţă de pragul de rentabilitate (punctul mort) şi de structura costurilor de exploatare (fixe şi variabile).8. unul de .3. în concluzie. cifra de afaceri parabolică: de unde rezultă: CM Poptim 1+E p/q în care: Ep/q = elasticitatea preţ-cerere.profit decurge din relaţia pragului de rentabilitate cu riscurile care însoţesc activitatea curentă: riscul de exploatare (economic).volum . care reflectă poziţia cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate.3. a) O primă modalitate de apreciere a riscului de exploatare are la bază marja de securitate şi intervalul de siguranţă. preţul optim de ofertă care permite realizarea unui beneficiu maxim trebuie fundamentat în primul rând pe baza criteriului cost marginal.I LuVmAPvE. indiferent de tipul de piaţă. 2. riscul financiar (de capital) şi riscul total sau global (economico-financiar).S C U S I Rr 1 6 6 -----------------------------------------------------------------------deci: "optim ~~ M b) Pe piaţa concurenţială imperfectă (monopol). 2. Studii statistice arată că un interval de siguranţă de până la 10% reflectă o situaţie instabilă. Modalităţi de evaluare a riscurilor Cea mai importantă utilizare a analizei cost .8.P r o f .T d E . l + Ep/q = coeficientul imperfecţiunii pieţei.

Cu cât acest indicator are o valoare mai mare. exprimă capacitatea întreprinderii de a-si modifica producţia şi de a se adapta la cerinţele pieţei.Cf în care: p .167 20% caracterizează situaţia ca fiind relativ stabilă. Aprecierea şi evaluarea riscului economic se pot realiza pe baza coeficientului levierului de exploatare (CLE) numit grad de echilibrare a funcţionării întreprinderii prin echivalentul „Degree Operating Leverage" (DOL). Coeficientul exprimă sensibilitatea (prin elasticitatea) rezultatului din exploatare la variaţia vânzărilor şi măsoară creşterea procentuală a rezultatului ca răspuns la creşterea cu un procent a vânzărilor (volumul fizic sau cifra de afaceri): CLE = ERexp/q(CA) = ARexP/RexP Rexp HV Aq(CA)/q(CA) Coeficientul levierului de exploatare poate fi calculat în două moduri: 1) CLE= ArRexp= lRexp-100 Arq(CA) Iq(CA)-100 ARexp/Aq(CA) / --------------------------------=--------7------r/ — ------r 7 TC Z) CUi = „„ d Rexp Rexp Rexp/q(CA) dq(CA) q(CA) Dacă diagrama punctului mort indică grafic efectele unei schimbări a vânzărilor asupra profitului. Cf = costurile fixe. numit şi indicator de poziţie (flexibilitate).v) .(Cf + Cv) = q x (p . iar valoarea lui exprimă riscul economic (de exploatare). cu atât flexibilitatea întreprinderii la variaţiile vânzărilor este mai ridicată si riscul economic este mai redus. iar unul peste 20% exprimă o situaţie confortabilă în raport cu pragul de rentabilitate. Rezultatul din exploatare provenit din vânzarea producţiei este diferenţa: Rexp = CA . Intervalul de siguranţă. .v = mcv = marja unitară a costurilor variabile. CLE măsoară algebric mărimea acestei schimbări.Analiză şi diagnostic financiar-contabil ----------------------------------------------------------------------------------------------------. q x (p v) = Mcv = marja totală a costurilor variabile.Cf = Mcv .

dar va scădea şi mai mult la reducerea acestora. dr. în acelaşi timp. pentru un nivel dat al producţiei. trebuie să-şi asigure o marjă de securitate suficientă (peste 20%) prin creşterea vânzărilor în vederea depăşirii zonei punctului mort. SILVIA PETRESCU 168 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1) Calculat în funcţie de volumul fizic (q).v) . dacă o întreprindere are un coeficient al levierului de exploatare ridicat. Pragul de rentabilitate definit prin egalitatea: Rexp + Cf = Mcv permite ca relaţia de calcul al CLE să capete expresia: CLE= R ° xP+ c f = 1 +^ L= 1 + Rexp Rexp cf q(p . Pe plan financiar.Cf Din relaţie se constată că. univ. Riscul economic evaluat prin CLE poate cunoaşte diferite grade în funcţie de valorile de la zero la infinit ale coeficientului de levier. Pentru diminuarea riscului rezultat dintr-un levier de exploatare ridicat. . Acesta este riscul de exploatare asumat de întreprindere. rezultă că. care creşte prin reducerea cheltuielilor fixe (Cf). CLE capătă expresia: d Rexp Rexp _ d Rexp L^l^J^/ — / — X q Rexp dq q dq Factorial. CLE rezultă din ecuaţia: CLE= 4 q (p v-)-c f]x dq q q(p-v)-Cf q (p -v ) =M C V q(p-v)-Cf Rexp Din ecuaţie se constată că valoarea CLE evoluează direct proporţional cu marja costurilor variabile şi invers proporţional cu rezultatul din exploatare. întreprinderile trebuie să-şi variabilizeze cheltuielile fixe recurgând la reducerea stocurilor şi la dezinvestire. unde riscul de exploatare este maxim. valoarea CLE şi implicit riscul de exploatare cresc pe măsura creşterii cheltuielilor fixe. risc mult crescut la un cuantum ridicat al cheltuielilor fixe. care va creşte mult la creşterea vânzărilor.Prof. schimbări mici ale vânzărilor vor avea consecinţe majore asupra rezultatului exploatării.

deoarece: dRexp dq dr/ dq N v -i Cf —7-^ = -7.T „ Mcv Mcv CLE=------=--------> oo Rexp O în acest caz cheltuielile fixe prea mari pot duce la egalitatea: Mcv = q(p . CLE devine: CL£= dRexp 7 Rexp = d(CA-C T ) x CA (^ dC T V CA X dCA CA dCA Rexp ^ CAj X CA-C T Se constată că CLE şi riscul economic cresc prin creşterea costurilor totale (CT). si nu numai a cheltuielilor fixe.Analiză şi diagnosticfinanciar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 169 De exemplu: a) Riscul economic este maxim la punctul mort (Rexp = 0) deoarece: „. =— L 7 q (p-y) q(p-v)-Cf q(p -y) i q(p-v)-0 2) Calculat în funcţie de cifra ---------r---------=-----------------------= l de afaceri (CA). .Wl? ~ )- J=° de unde rezultă: Mcv = q(p .v) = O şi deci: CLE= MCV=_O_=O Rexp Rexp c) Riscul de exploatare este minor când cheltuielile fixe (de structură) sunt relativ reduse faţă de cheltuielile variabile (operaţionale). şi deci: ne U r.v) = Cf b) Riscul de exploatare este inexistent când rezultatul din exploatare are valoarea maximă.

Pentru gestiunea financiară importanţa acestui coeficient decurge din faptul că rezultatul net este cel care condiţionează beneficiul şi dividendele pe acţiune.170 Prof. sau de capital. ceea ce conduce la concluzia că majorarea acesteia şi depărtarea cu minim 20% de punctul mort pot reduce semnificativ riscul de exploatare. Factorial. valoarea CLF arată modificarea/woce/itaa/a a rezultatului net ca răspuns la modificarea cu un procent a rezultatului din exploatare şi exprimă direct gradul de risc financiar.2. 2. priveşte structura financiară si depinde de modul de finanţare a activităţii: dacă aceasta este finanţată exclusiv din capitalurile proprii. nu comportă niciun risc financiar.i) .Chfin + (Vfin + Rextr)] x (l .8.i) = [Rexp . CLF se determină pe baza fluxului de rezultate din contul de profit şi pierdere. precum şi autofinanţarea întreprinderii. Evaluarea riscului financiar Riscul financiar.3. Acest risc se manifestă prin sensibilitatea rezultatului net la variaţiile rezultatului exploatării şi se estimează prin coeficientul de levier financiar (CLF) calculat în două moduri prin elasticitate: CLF=E =ARnet/Rnet Rnet/Rexp ARexp/Rexp respectiv: 1) CLF ^ArRnet = IRnet-100 ArRexp I Rexp -100 sau: 2) C L F = ^ 5 £ L x ^ ARexp Rnet Cu alte cuvinte. univ. rezultatul net fiind egal cu rezultatul brut din care se deduce impozitul pe profit (în cotă i): Rnet = Rbrut(l . SILVIA PETRESCU în raport cu cifra de afaceri gradul de risc creşte. dr. Acest risc apare doar în cazul finanţării din surse împrumutate care implică cheltuieli financiare pentru plata dobânzilor şi manifestă o influenţă directă asupra rentabilităţii financiare (a capitalurilor proprii).

ceea ce reduce rezultatul net la relaţia: Rnet = (Rexp .= dRexpLV i \ H ( R e x p _chfm)x(l-i) _ Rexp Rexp-Chfin Se constată că valoarea CLF creşte cu creşterea cheltuielilor financiare şi reflectă gradul de risc financiar mai mare sau mai mic asumat de întreprinderea care recurge la îndatorare. . coeficientul levierului financiar capătă expresia: CLF=—— [(Rex P -Chfm)x(l-i)]x 7-------------------Rexp . .Analiză si diagnostic financiar-contabil 171 în calculul CLF se iau în considerare numai rezultatul curent şi cheltuielile financiare. De exemplu: a) Riscul financiar este inexistent la punctul mort (Rexp = 0) deoarece: CLF=----------------=0 Rexp-Chfm b) Riscul financiar este minor la finanţarea din capitalurile proprii (Chfin = 0) deoarece: CLF= RSXP =1 Rexp-O c) Riscul financiar este maxim la finanţarea din împrumuturi ale căror dobânzi pot egala rezultatul din exploatare (Chfin = Rexp) şi deci: C LF = ^P -> oo O Limitarea riscului financiar prin prezenţa cheltuielilor financiare presupune creşterea pragului de rentabilitate prin includerea cheltuielilor financiare în valorile critice: .i) în aceste condiţii. singurele care se corelează cu exploatarea.Chfin)(l .

172 ________________________________________Prof. . şi în consecinţă este: a) inexistent (CLT = 0) când rezultatul din exploatare este maxim şi CLE = 0.8. univ. dr. indicatorul de poziţie. calculat prin produsul: CLT = CLE x CLF Factorial. SILVIA PETRESCU _Cf + Chfin 1 critic "~ p-v respectiv: ^•^ critică ~ _Cf + Chfîn . 2. lv/p în consens cu noile valori critice se vor mări şi indicatorii de securitate (marja şi intervalul de siguranţă. caracterizează riscul activităţii economice şi financiare şi se evaluează cu ajutorul coeficientului levierului total (CLT). Evaluarea riscului total (global) Riscul total (global) cumulează riscul economic cu riscul financiar.3. sporul de eficienţă). b) maxim (CLT —» oo) când rezultatul din exploatare este insuficient pentru a depăşi cheltuielile financiare (Chfin -> Rexp) şi CLF —> oo- .3. coeficientul levierului total capătă expresia: CLT= q(P~v) q(p-v)-Cf x q(p-v)-Cf Mcv = q(p-v)-Cf-Chfm Rexp-Chfm Din relaţie se constată că în final CLT exprimă sensibilitatea (elasticitatea) rezultatului net la variaţiile vânzărilor: ARexp/Rexp ARnet/Rnet _ ARnet/Rnet _ ArRnet L ^-L l — x------------------—-----------------—---------- Aq/q ARexp/Rexp Aq/q Arq Se constată că riscul total cumulează riscul economic cu riscul financiar.

140 117.19 98.68%) şi indicele rezultatului din exploatare.56 133.523 +15.05%).070 122.68 89.82 157. în con secinţă. reducerea riscului economic. CLT = Mcv /(Rexp . 2. 3. crt.930 +9. Rexp -Chfm (5-10) 12.09. arată reducerea dependenţei rezultatului din exploatare de cifra de afaceri totală şi. 3. CLT = CLExCLF(6x\2) 14.031 -0.893 3.Chfm) (4/1 1) .82%). 19 arată diminuarea dependenţei rezultatului net de rezultatul exploatării şi. Cheltuieli financiare (Chfin) 11.20 4. reducerea riscului financiar.68 139.68 155.94%) şi indicele cheltuielilor fixe (133. din care se desprind următoarele concluzii: 1.Analiză si diagnostic financiar-contabil 173 De exemplu.64 88.05 139.36 81.94%) şi indicele cheltuielilor financiare (149.09 +1.041 1. în consecinţă.420 +8. 8.272 22.94 89. 6.451 -0.64 1.105 +13. <=> Aplicaţia 39: Calculul coeficienţilor de levier Tabelul 38 Nr.449 +23.71 123.852 14.45 41.072 1.797 164.68 -0.449 +23.344 3. ca urmare a decalajului dintre indicele rezultatului din exploatare (155.904 138. Cifra de afaceri (CAnetă + Ave) 55. ca urmare a decalajului dintre indicele rezultatului din exploatare (155.418 26.488 58.309 3.867 +25.309 16.Chfin) (5/11) 13. Acelaşi rezultat se explică prin decalajul dintre indicele marjei costu rilor variabile (139.45 2.140 3.619 81. Coeficientul levierului economic. 5.64 88. Indicatori (mii lei) Cheltuieli de exploatare (Chexp) Cheltuieli variabile (Cv) Marja costurilor variabile (Mcv) (1-3) Rezultatul din exploatare (Rexp) (1-2) CLE = Mcv/Rexp (4/5) Cheltuieli fixe (Cf) Rexp + Cf (5+7) CLE = (Rexp + Cf) /Rexp (8/5) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 139.15 4. 2.47 -0.19 3.689 81.416 58. Reducerea coeficientului levierului financiar de la l . 7.36 +1.15 83. 9.93 112.47 10. folosind date din contul de rezultat se evaluează riscurile prin coeficienţii de levier pe baza Tabelului 38.45 la 3.09 4.20 la l. în scădere de la 3.56 149. 4. CLF = Rexp / (Rexp .01 -0.68 3.

care reprezintă modificarea relativă a rezultatului din exploatare (ArRexp) sub impactul creşterii volumului de activitate (Arq sau ArCA): ELE = CLE x ArCA = ArRexp (%) 2) Efectul levierului financiar (ELF). pe baza creşterii cunoscute a volumului fizic (Arq) sau a cifrei de afaceri (ArCA) pot fi anticipate următoarele efecte: l ) Efectul levierului de exploatare (ELE). în acest caz. Coeficientul levierului total s-a redus de la 4.4.68%) şi indicele rezultatului curent de 157. Analiza efectelor de levier în previziunile financiare Analiza financiară orientată spre viitor poate stabili prin estimare statistică efectele în lanţ ale sensibilităţii rezultatelor la variaţiile volumului de activitate înregistrate în perioada precedentă înprevizionarea rezultatelor viitoare care se vor putea obţine. cu condiţia ca în perioada următoare coeficienţii de levier să aibă valori neschimbate. care constituie modificarea rezultatului net (ArRnet) ca urmare a creşterii rezultatului din exploatare (ArRexp): ELF = CLF x ArRexp = ArRnet (%) 3) Efectul levierului total (ELT).15 la 3. 2. Evaluarea riscurilor pe baza coeficienţilor de levier îşi găseşte finalitatea prin utilizarea rezultatelor obţinute în estimarea efec telor acestora asupra performanţei financiare a întreprinderii în perioada următoare.68. Cauza reducerii riscului total o constituie decalajul dintre indicele marjei costurilor variabile (139.174 Prof. ceea ce confirmă îmbunătăţirea performanţei.8.3. de care va trebui să se ţină seama în decizia financiară. dr. Evoluţia descendentă a coeficienţilor de levier reflectă reducerea gradului de risc global şi scăderea vulnerabilităţii întreprinderii la variaţiile volumului de activitate. 5. 6.19%. care constă în modificarea rezultatului net (ArRnet) ca efect al creşterii cifrei de afaceri (ArCA): ELT = CLT x ArCA = ArRnet (%) . univ. SILVIA PETRESCU 4. ceea ce arată scăderea dependenţei rezultatului net de dinamica cifrei de afaceri şi implicit reducerea riscului total (economico-financiar).

4413 x Rnet.37.679 = 28.13% Rneti de unde rezultă: Rnet2 = 1.344 = 36.19 x 37. = 1.13% = ArRnet Dar: ArRnet=^^ x 100-l00=44.13% = ArRnet Dar: ArRnet=^^xlOO-100=44.08% Rexpj £XP2 .362 mii lei 3) Acelaşi rezultat se obţine prin coeficientul levierului total: ELT = CLT x ArCA = 3.09 x 12 . se pot estima efectele în lanţ ale acestei creşteri asupra rezultatelor.3708 x 26.13% Rneti de unde rezultă: Rnet2 = 1. coeficienţii de levier din Tabelul 38 şi estimând creşterea cifrei de afaceri cu 12% în perioada următoare.4413 x Rnetj = 1.4413 x 19.08 = 44.679 = 28. după cum urmează: 1) Creşterea rezultatului din exploatare: ELE = CLE x ArCA = 3.Analiză si diagnostic financiar-contabil 175 De exemplu.68 x 12 = 44.362 mii lei x 100 -100 = 37.08% = ArRexp Dar: ArRexp = de unde rezultă: Rexp2 = 1. folosind rezultatele exerciţiului financiar curent din contul de profit şi pierdere.112 mii lei 2) Creşterea rezultatului net: ELF = CLF x ArRexp = 1.3708 x Rexpt = 1.4413 x 19.

dr..08% şi a rezultatului net cu 44. Creşterea cifrei de afaceri cu 12% va influenţa favorabil toate rezul tatele prin intermediul unui lanţ de efecte benefice asupra performanţei economico-financiare. univ. SILVIA PETRESCU 17o -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- în concluzie: 1. Pe baza evoluţiilor astfel estimate privind rezultatele se pot elabora alte previziuni financiare care vizează decizia financiară. _. .13%. 3. Prof. 2. Această creştere antrenează majorarea rezultatului din exploatare cu 37.

1. Activele şi pasivele reflectă aceeaşi realitate văzută sub forma mijloacelor de finanţare şi a utilizării acestora la acelaşi moment. provizioanele. Bilanţul este principala situaţie de raportare financiară. iar cele de activ.etapă a analizei financiare în vederea elaborării diagnosticului financiar care să permită măsurarea rentabilităţii economice a capitalurilor investite. respectiv după natură. . analiza financiară parcurge mai multe etape. ceea ce impune un echilibru permanent. cu titlu durabil (activele imobilizate) si cu titlu provizoriu şi ciclic (activele circulante). mediu şi lung. Studiul bilanţului trebuie efectuat după repartizarea rezultatului şi trebuie să înceapă cu examinarea structurii pasivelor (capitalurile proprii şi datoriile) şi a structurii activelor (imobilizările. a rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii. a bilanţului. structurii de finanţare (datoriile şi capitalurile proprii) şi cu ajutorul unor indicatori financiari (lichiditatea şi solvabilitatea). tabelară sau în listă. Conform IAS l. grupate după natură. provenienţă şi exigibilitate.CAPITOLUL 3 Analiza diagnostic a situaţiei financiare pe baza bilanţului 3. datoriile de exploatare. aprecierea condiţiilor în care sunt realizate echilibrele financiare. obiectivul bilanţului este de a prezenta fidel informaţii desprepozifta financiară a entităţii. indiferent de forma de prezentare. Studiul bilanţului . care presupun cercetarea unor informaţii necesare în vederea detectării simptomelor care prefigurează fenomene care ar putea să împiedice continuitatea activităţii întreprinderii. utilizările acestor resurse. care constituie documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activele şi pasivele (mijloacele şi resursele) entităţii la închiderea exerciţiului şi în alte situaţii prevăzute de lege. Elementele de pasiv vizează resursele de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale asociaţilor. deducerea gradului de autonomie al întreprinderii. Prezentarea situaţiilor financiare. Scopul principal îl constituie adoptarea unor decizii corective în gestiunea pe termen scurt. financiare). respectiv capacitatea acesteia de a se adapta schimbărilor mediului cu ajutorul resurselor economice controlate (activele). activele circulante) pentru a caracteriza echilibrul între resursele de finanţare si utilizarea lor. destinaţie şi lichiditate.

bilanţul funcţional (economic). Reforma sistemului contabil românesc a impus trecerea de la modelul de bilanţ tabelar care privilegia analiza pe orizontală a situaţiei financiare. este un bilanţ mai operaţional care vine în sprijinul întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie. bilanţul financiar tabelar se prezintă astfel: . bilanţul financiar (patrimonial). Bilanţul contabil conform OMFP nr. cât şi creditorilor.Prof.752/2005 (Tabelul 39) este adaptat si răspunde mai bine cerinţelor analizei financiare orientate spre gestiune. bilanţul „Pool de fonds" (ansamblul resurselor) ş. cele mai „lichide". pe criteriul lichidităţii crescătoare a activelor şi al exigibilităţii crescătoare a pasivelor (capitalurilor). dr. care are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii necesară evaluării patrimoniale destinate atât proprietarilor. Schematic. în fruntea activelor se află valorile imobilizate. cele mai puţin „lichide". aducând în centrul atenţiei ciclul de exploatare şi contribuţia lui la realizarea echilibrului financiar global. disponibilităţile.a. în favoarea modelului de bilanţ în listă prin Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE. primele posturi fiind cele mai lent exigibile (capitalurile proprii). univ. Bilanţul financiar elaborat în concepţie patrimonială (lichiditateexigibilitate) este util pentru evidenţierea relaţiei dintre resursele disponibile şi nevoile de finanţare ale entităţii. Logica bilanţului financiar se bazează. 1. constituie suportul analizei financiare tradiţionale. fapt care a condus de-a lungul timpului la existenţa mai multor tipuri (modele) de bilanţ. iar la sfârşit.2. Lichiditatea crescătoare a activelor este disponibilitatea din ce în ce mai mare a acestora de a deveni „lichide" şi de a acoperi nevoile întreprinderii. cum ar fi: bilanţul contabil patrimonial juridic. Clasarea posturilor de pasiv (resursele) în ordinea exigibilităţii crescătoare semnifică faptul că exigibilitatea unei surse de finanţare este legată de scadenţa sa. Tipuri de bilanţ utilizate în analiza financiară Criteriile de clasament al activelor şi pasivelor bilanţului diferă în funcţie de scopul urmărit în analiză şi de utilizator. iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt). SILVIA PETRESCU 178 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 3. cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). cu accentul pe conceptul juridic de active şi datorii.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil 179 Pasiv = Resurse Capitaluri permanente 1 . Capitaluri proprii 2. în acest sens. . Activ imobilizat net > 1 an 2. Datorii cu scadenţe < 1 an 2. Veniturile realizate în avans cu scadenţa peste l an sunt incluse în datoriile pe termen mediu şi lung. obţinerea bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii ale activelor şi pasivelor pe baza informaţiilor din anexe prin respectarea unor principii de evaluare şi regruparea posturilor după criteriul vechimii (peste l an sau sub l an). Amenajarea posturilor de activ conduce la existenţa a două ansambluri: activul imobilizat care reprezintă elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale. şi grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenţa sub l an). ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Activ circulant net < 1 an 2. Amenajarea posturilor de pasiv structurează pasivul bilanţului în grupa capitalurilor permanente. Dacă o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenţă mai repede de l an. venituri realizate în avans cu scadenţă scurtă si datorii pe termen lung ajunse la scadenţă). financiare). în schimb. printre elementele constitutive ale bilanţului trebuie să se facă distincţie între cele care rămân la dispoziţia întreprinderii pe termen lung (peste l an) şi cele care nu îi aparţin decât pe termen scurt (sub l an). credite bancare curente. în activul circulant se includ imobilizările cu scadenţă scurtă (imobilizările financiare care ajung la scadenţă sub l an). corporale. cheltuieli efectuate în avans). Aşadar. formată din capitalurile proprii şi datoriile pe termen mediu şi lung (cu scadenţa peste l an). indiferent de natura lor (datorii de exploatare. Credite bancare curente (Trezorerie pasivă) Total Pasiv Bilanţ financiar Activ = Necesar Necesar permanent 1 . Imobilizări financiare < 1 an 3. Activ circulant net > 1 an Necesar temporar 1 . Disponibilităţi (Trezorerie activă) Total Activ Construcţia bilanţului financiar implică respectarea unor principii şi reguli care permit ordonarea posturilor de bilanţ după criteriul pe termen scurt şi pe termen lung. Datorii cu scadenţe > 1 an Resurse temporare 1 . la care se adaugă partea de activ circulant cu scadenţa mai mare de l an (creanţe-clienţi.

512 0 0 A. 2675 + 2676 + 2678 + 2679 .180 Prof.982.500 112.596.2963) 6. utilaje şi mobilier (ct. mărci comerciale. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct.TOTAL I. 2673 + 674 . 261 -2961) 2.966 0 640 4.934.2962) 4. rând Sold la Sfârşit început de an de an 80. Avansuri şi imobilizări corporale în curs (ct.2933) II. 214 -2814-2914) 4.752. 211+212. Alte împrumuturi (ct.714. 205 + 208 . drepturi şi active similare şi alte imobilizări necorporale (ct. împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct.688 0 407. Investiţii deţinute ca imobilizări (ct. 203 . împrumuturi acordate entităţilor afiliate (ct. Concesiuni.28 112812-2911-2912) 2. Fond comercial (ct.2956 .106 0 0 1. 201-2801) 2.286 460. 2701 .055 16.476 382. 233 + 234 . ACTIVE IMOBILIZATE .485 13. SILVIA PETRESCU BILANŢ la data de 31 decembrie 2006 (lei) Tabelul 39 Denumirea indicatorului Nr. 2671+2672-2965) 3.2807 .645 55.2966 2969) 5.220 7.2813 -2913) 3.309.966 . IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. brevete.500 18 19 20 0 640 4.2968) 03 04 05 09 10 11 12 13 14 15 16 17 77. 265 .894 11. Alte instalaţii. Terenuri şi construcţii (ct.373 0 0 85.373 0 0 80.2678 + 2679 . Cheltuieli de dezvoltare (ct. univ.2803 .160 48. 213 . 263 .639 01 02 77.804 18.585 7. 23 1+232 -2931) III.068.824 85.413.263 520. dr.999.2905 -2908) 4.2903) 3. licenţe. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1.2907) 5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs (ct. Interese de participare (ct. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct.898.2805 .106 0 0 1. Instalaţii tehnice şi maşini (ct.

241 0 0 0 35 36 37 0 1.473 98.3956 .3546 + 356 + 357 + 361 +/.2966 + 2968 + 4092 + 41 1 1 + 41 18 + 413 + 418-491) 2. 505 + 506 + 508 . 425 + 4282 + 431 + 437 + 4382 + 441 + 4424 + 4428 + 445 + 446 + 447 + 4482 + 4582 + 46 1 + 473 .830 74. Produse finite şi mărfuri (ct.279 207.525.3953 3954 .4953) III.801 0 5. 345 + 346 +/3485 +/. CREANŢE 1.930.890 0 30 31 32 33 34 0 1.297 0 54. 301 + 302 +/.397 25 26 27 11. Alte creanţe (ct.396 . Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct.615 11.595 . împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (ct. 5112 + 512 + 531+532) C.188 65.131 28 29 81.3941 -3952) 3.214.437. Materii prime şi materiale consumabile (ct. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA1AN-TOTAL 1 .827 126. Alte investiţii financiare pe termen scurt (ct.023 1. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct. 456 .3958 .415.368 + 371 +/.3945 .Analiză si diagnostic financiar-contabil 181 21 22 107.559. 501 -591) 2.080.3486 .TOTAL I. 2675 + 2676 + 2678 + 2679 .596 .137 22. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 161 + 1681 .946.204 0 .385. Creanţe comerciale (ct.721 23.483.393 .3545 .199 0 0 0 0 3.976. 331 + 332 + 341 +/.818 B. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct.398) 2.313 2.392 .4428) 4.3946 .397 .591.598 + 5 1 13 + 5114) IV. 4511+4518-4951) 3.159. ACTIVE CIRCULANTE .308 + 351 + 358 + 381 +/-388 391 . CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct.3951 . 4521 + 4528 . STOCURI 1.169) 23 24 10.405.225.294 8. 471) D.496. Sume de încasat de la entităţile afiliate (ct.3481 .525.338 38 39 58.378 .778.4952) 4. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1.048.680 82.635 126. Producţie în curs de execuţie (ct.3957 .416 0 95. Capital subscris şi nevărsat (ct.496 + 5 1 87) 5. 4091) II.191.

401 + 404 + 408) 5. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-0 PERIOADĂ MAI MARE DE 1 AN .063.furnizori (ct. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. Efecte de comerţ de plătit (ct. inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. dr. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. Datorii comerciale .211 0 869. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rând 01 + 47 . Sume datorate instituţiilor de credit (ct.258 122.446 37. 401 + 404 + 408) 5.176 0 23. 1661 + 1685 + 269 + 4511+4518) 7. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 424 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 4481 + 4551 + 4558 + 456 + 457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) E.709 49.62) G. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE (rând 21 +36 -38 -63) F.819.131 0 1.911 17.190. 403 + 405) 6.182 2.563 28.419) 4. Datorii comerciale . Efecte de comerţ de plătit (ct. Alte datorii. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct. 1661 + 1685 + 2691+4511+4518) 7. 161 + 1681 .TOTAL 1 .825.066 8.723.667. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare (ct.634.169) 2.668 0 0 0 0 0 46 47 48 49 50 51 14.006. SILVIA PETRESCU 40 41 42 43 44 45 20.969.222 149.434. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Sume datorate entităţilor afiliate (ct.512 4. 1663 + 1686 + 2692 + 4521 + 4528) 8. 1663 + 1686 + 2692 + 4531 + 4538) Prof. 403 + 405) 6.furnizori (ct.962 4.342 1. Sume datorate entităţilor afiliate (ct.260 71. împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (ct.329. univ.250 0 52 53 54 55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . 419) 4.993.569.

Rezerve pentru acţiuni proprii (ct.821. Provizioane pentru impozite (ct.000 7.471 0 0 0 30.489.656. 1061) 2.435.368 0 45.253 0 0 55. Alte rezerve (ct. REZERVE . Alte provizioane (ct.973 1.027 3.107) V. PRIME DE CAPITAL (ct. 1012) 2.774 0 60.353 5. 131 + 132 + 133 + 134 + 138) 62 2. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 424 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 + 444 + 446 + 447 + 448 1 + 455 1 + 4558 + 456 + 45 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) H.315 0 0 3. 104) III.105 7. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (ct. Venituri înregistrate în avans (ct. 106).315 40. 1015) II.967 40. 1516) 3. 1062) 3. 1511 + 1512 + 1513 + 1514+1518) I.TOTAL (ct.961 3. 472) 63 J. CAPITAL ŞI REZERVE I. 1515) 2. Alte datorii.600.562 0 0 41.038 0 0 .813 0 0 1.211 1. VENITURI ÎN AVANS 56 57 58 59 60 61 3.565. Rezerve statutare sau contractuale (ct. PROVIZIOANE 1 . din care: 1. Capital subscris nevărsat (ct.022 8. 117) -SoldD(ct.408.489. REZERVE DIN REEVALUARE -SoldC(ct.003.664.027.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 183 8.200.637 3.996. inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct.695.600.409. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) -SoldC(ct.660. 105) -SoldD(ct.435. 101 1) 3. 1068 +/. 117) 49 45. Capital subscris vărsat (ct. Subvenţii pentru investiţii (ct.000 190. 105) IV. CAPITAL.368.729 45.842.813 8.263.604 7. din care 1. Rezerve legale (ct. 1063) 4.364. Patrimoniul regiei (ct.200.791 75 76 5.729 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 0 0 0 25.

finanţare.358. fiind un bilanţ economic construit de Centrala bilanţurilor din Banca Franţei în scopul explicării funcţionării economice a întreprinderii de către bancheri. fondul de rulment). Formatul vertical de bilanţ contabil facilitează analiza echilibrelor financiare fără a mai fi necesare regrupări de posturi şi apelarea la anexe pentru separarea datoriilor după vechime. Abandonarea principiului de clasament al posturilor în bilanţul financiar a condus la apariţia bilanţului funcţional. trezorerie).TOTAL (rd. Reglementările contabile româneşti (OMFP nr. care reflectă finanţarea ciclului de activitate (necesarul de finanţat pe termen scurt şi resursele temporare de finanţare). situând pe primul loc sursele de finanţare cele mai rapid exigibile (datoriile care trebuie plătite într-o perioadă de l an. 121) -SoldD(ct. dar modifică ordinea de clasament a capitalurilor.488 Prezentarea tabelară a bilanţului financiar (Tabelul 40) pune în evidenţă două părţi distincte pe orizontală: partea superioară.424.687 117.661 0 19. care reflectă structura financiară prin stabilitatea elementelor care îl compun (necesarul de finanţat şi resursele de finanţare permanente).76 + 78 . . exploatare.184 VI. univ. 1016) CAPITALURI . SILVIA PETRESCU 77 78 79 80 81 82 83 12.424. 129) CAPITALURI PROPRII .687 0 12. urmate de datoriile mai mari de l an). şi partea inferioară. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR -SoldC(ct.TOTAL (rd. 64 + 68 + 69 + 70 + 75 . 121) Repartizarea profitului (ct.580.580.678. Clasamentul activelor şi pasivelor după criteriul vechimii pune în evidenţă şi permite printr-o simplă lectură pe orizontală determinarea echilibrelor sau dezechilibrelor structurale ale bilanţului. unii indicatori regăsindu-se direct ca post de bilanţ (cum ar fi.918 0 117. care regrupează posturile de bilanţ pe marile funcţiuni ale întreprinderii (investiţii.752/2005) conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) recomandă prezentarea bilanţului sub formă de listă care păstrează criteriul lichidităţii crescătoare a activelor.80) Patrimoniul public (ct. 8 1 + 82) Prof.488 0 143. iar în final sunt prezentate sursele cele mai lent exigibile (capitalurile proprii).661 143.678.918 19. 1. de exemplu. dr.358.

Capitaluri proprii 2. Activ circulant în afara exploatării Funcţia de trezorerie Activ circulant financiar Total utilizări Pasiv = Resurse Funcţia de finanţare Resurse stabile (durabile) 1 . iar în pasiv. Rezultă că bilanţul funcţional nu mai poate juca un rol asemănător bilanţului financiar în evaluarea patrimonială a posturilor. Datorii de exploatare 2. Un alt principiu al bilanţului funcţional se referă la stabilitate. care diferă de conceptul permanenţei aplicat în cazul bilanţului financiar: un împrumut pe termen lung rămâne în imobilizările financiare. în această prezentare. al afectării. bilanţul este destinat analizei funcţionale. Al treilea principiu. ca resurse de autofinanţare a întreprinderii. ci constituie un punct de plecare ideal pentru o analiză de flux privind variaţiile de stocuri. iar datoriile pe termen lung nu sunt trecute la datorii pe termen scurt. gruparea posturilor fiind legată de operaţiile realizate în raport cu natura. care poate fi şi o analiză externă. Datorii financiare stabile Funcţia de exploatare 1. Primul principiu de elaborare a bilanţului funcţional se referă la exprimarea posturilor la valoarea brută (valoarea de origine a acestora). avut în vedere la structurarea posturilor. destinaţia sau funcţia lor. indiferent de scadenţă. Datorii în afara exploatării Total resurse Structurarea bilanţului economic elaborat în optica funcţională din Tabelul 41 permite evidenţierea a două categorii de utilizări în activ (de exploatare şi în afara exploatării). Activ circulant de exploatare 2.Analiză si diagnostic financiar-contabil -----------------------------------------------------------------------------------------------------185 Construcţia bilanţului funcţional are la bază un set de principii şi reguli menite să pună în evidenţă utilizările şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare a întreprinderii. permite descrierea ciclurilor care compun viaţa întreprinderii si a echilibrelor financiare care decurg din ele. bilanţul funcţional se prezintă astfel: Bilanţ funcţional Activ = Utilizări Funcţia de investiţii Utilizări stabile brute Funcţia de exploatare 1 . Schematic. ceea ce impune includerea amortismentelor şi provizioanelor în capitalurile proprii. . evidenţierea a două categorii de resurse (de exploatare şi în afara exploatării). respectiv durata posturilor în patrimoniu.

SILVIA PETRESCU 186 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Importanţa bilanţului funcţional decurge din faptul că acesta permite aprecierea stabilităţii structurii financiare a întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete şi evidenţiază interdependenţa dintre structura financiară si natura activităţii sale.Prof. dr. . Comparaţia între bilanţul financiar şi bilanţul funcţional arată că bilanţul financiar permite o analiză externă a situaţiei financiare a întreprinderii interesantă pentru creditori. univ. fiind realizată din perspectiva încetării activităţii. în timp ce bilanţul funcţional permite în primul rând o analiză internă realizată în principal de managerii întreprinderii din perspectiva continuităţii activităţii acesteia.

Cheltuieli în avans Total active nete Exerciţiul financiar Precedent 80.982.1. Creanţe sub 1 an III.353 7.260 117358.027 5.639 80.368 60. Capital 7.522 126. Active circulante.038 0 4. Active circulante sub 1 an I.738 Total capitaluri 49 211.408.450 45.489.973 54.471 45.825.405.996.405.315 Curent 145.000 7.160 7.200. Provizioane 108.exigibilitate) Tabelul 40 Active = Necesaruri nete (lei) Necesar permanent A.483. Rezultatul reportat .435.232 Resurse temporare (D+I.373 80. Active imobilizate nete I.068.992 Curent Pasive = Resurse (lei) Exerciţiul fînanciar Precedent 121.total II.738 187 . Imobilizări necorporale II.764.137. Active circulante peste 1 an C. Venituri înregistrate în avans 189. Investiţii financiare pe termen scurt IV. Subvenţii pentru investiţii 5. Rezultatul exerciţiului (nerepartizat) 97.191.818 VI.813 40.596.721 107.580.695.437.154.161 211. Stocuri . din care 1.645 I. Casa şi conturi la bănci 2.521.105 0 30.204 0 1.106 II.027.615. 793.224.967 189.820.827 82.917 IV.Sold C 22. Imobilizări financiare Necesar temporar B.225.778.553.982.263.279 211. Capital şi rezerve (I+II+III+IV) 85.600.188 942.362.899 G.106 107.946.729 85.161 0 1.2.2) 65.637 58.475 III. Rezerve din reevaluare 0 25.699 143.512 J.695 V.405.342 1.820.596.263 Capitaluri proprii (Cp) (J+V+VI) 520.211 3. Datorii pe o perioadă > 1 an H.639 77. Datorii pe o perioadă de 1 an 1.898.918 111.656.885. Prime de capital 12.368.664.735.264 58.813 8.263 Capitaluri permanente (Cp+G) 85.487. Imobilizări corporale III.297 3.623 207.488 135.253 54.137.Bilanţ fînanciar (lichiditate . Rezerve .098 23.338 D.801 0 1.434.total 12.

818 .Rezultatul reportat 106.827 81. Stocuri .594.133 134.109 225.489.287 Provizioane 105.434.887 Pasive = Resurse (mii lei) Funcţia de finanţare Resurse stabile (1+2) Exerciţiul financiar Precedent 184.241 (peste 1 an) Funcţia de exploatare 65.225.887 1.812.l.045. Datorii de exploatare 2.480.498 5.243 120. Imobilizări necorporale II.264 43.801 1.819.163 184.812.211 54. Active circulante de exploatare I.253 46.000 53.341.408.637 4.435.437.427 .973 1.967.656.total II.Rezerve .709 18 8 153.813 67.487. Cheltuieli în avans Funcţia de trezorerie Activ circulant financiar Total utilizări (active brute) Exerciţiul financiar Precedent 134.927.594.898 45. Venituri înregistrate în avans 279. Credite bancare curente I. Creanţe comerciale B.569.480.315 70.279 242.306.080.415.819.591.905 261.2.188 Datorii în afara exploatării 5.Subvenţii pentru investiţii 95.164.163 180.437.405.362 Total resurse 0 3.996.890 2.385.066 Curent 225.998.243 23.242 .063.105 1.total 7.106 Curent 153.830.624 8.778.Deprecieri (amortizări şi 117.695.967 242. Datorii financiare stabile 3.666 7.231 14.600.342 58.887 134.395.279 1.Bilanţ funcţional (economic) Tabelul 41 Active = Utilizări (valoare brută) (lei) Funcţia de investiţii Utilizări stabile A.825. Imobilizări financiare Funcţia de exploatare B.416 1.199 207.834.Capital 152.594.191.544.539 .708 provizioane) 22.362 .338 1 .495 8.963.905 134.188 3. Imobilizări corporale III. Active circulante în afara exploatării C.729 90.821 40.200.721 7.266 7.905 153.038 3.109 223.106 .812.588.787.414.967.191.427 0 49 279.914. Capitaluri proprii 753.414. 5. Active imobilizate brute I.

Imobilizări financiare 2. care serveşte obiectivelor financiare. care oferă indicii asupra deciziilor strategice în materie de investiţii şi de finanţare. inclusiv lichidităţile. . Active circulante (Disponibilităţi) Total utilizări Transpunerea bilanţului în optica ansamblului de fonduri („Pool de fonds") este apropiată de cea a bilanţului funcţional (Tabelul 42). fără a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare. în activ posturile sunt grupate în două părţi distincte pentru a evidenţia impactul strategiilor întreprinderii: strategia industrială şi comercială. Imobilizări brute 2. Datorii de exploatare Total resurse Utilizări industriale şi comerciale 1 . bilanţul ansamblului de fonduri se prezintă astfel: Bilanţ „Pool de fonds" Activ = Utilizări Portofoliu de active Pasiv = Resurse Portofoliu de resurse Fonduri proprii 1 . Fonduri proprii externe 2. în consecinţă. Fonduri proprii interne Datorii 1 . adepţii conceptelor mai nou-apărute ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilanţ Pool defonds (ansamblu de fonduri). Active circulante de exploatare 3. bilanţul trebuie privit ca un ansamblu de resurse şi de utilizări. Acest tip de bilanţ se apropie de bilanţul funcţional prin prezenţa în pasiv a amortismentelor şi a provizioanelor în fondurile proprii. Schematic. căreia îi corespund imobilizările brute non-financiare şi activele circulante de exploatare (inclusiv lichidităţile necesare pentru exploatare). în funcţie de care se judecă oportunitatea diverselor utilizări cărora le-au fost afectate. şi strategia financiară. Teoria financiară neoclasică avansează un criteriu care priveşte costul capitalului compus din diferitele resurse folosite. Resurse financiare 2. Active circulante în afara exploatării Utilizări financiare 1 .Analiză şi diagnostic financiar-contabil 189 Ca răspuns adus criticilor bilanţului financiar şi bilanţului funcţional.

211 54.362 153.372.038 71.230.656.799 261.405.242 .544.973 169.788 48.825.Total 341.385.080.279 242.834.498 5.591. Active circulante în afara exploatării Utilizări financiare 1.805.Venituri înregistrate în avans 5.375.952 40.042 134.l.416 207.total 2.898.044 23. Resurse financiare peste 1 an 5.836 70. Disponibilităţi Total utilizări brute Exerciţiul financiar Precedent 241.427 Curent 274.587.Deprecieri (amortizări şi provizioane) .294 Datorii totale 7.395.030.385 7.890 .105 55. Imobilizări financiare 2. Creanţe comerciale 3.Rezultatul reportat 65.721 7. Active circulante de exploatare 1 .338 .769.967 62.695.225. Datorii de exploatare sub 1 an 279.106 1.204 279.539 .967.106 1.068 Pasive = Fonduri (lei) Fonduri proprii Exerciţiul financiar Precedent 180.927. Imobilizări necorporale 2.437.2.Capital 152.818 .245 90.091.049.996.415 1.801 1. Imobilizări brute 1 . Fonduri proprii interne 22.191.408.819.819.372.437 49 56. Imobilizări corporale B.489.199 1.521 . Stocuri .666 105.188 2. Fonduri proprii externe 753.427 Curent 223. Cheltuieli în avans B.599. 91 7.781 1.947 53.198.Bilanţ „Pool de fonds" (Ansamblul fondurilor) Tabelul 42 Active = Utilizări (valoare brută) (lei) Utilizări industriale şi comerciale A.690.827 81.957.046 2.702 45. 639 4.729 8.637 131.266 3.483.588.967.315 7.Rezerve .342 58.297 242.Subvenţii pentru investiţii 117.362 Total fonduri .total 95.778.434.444.435.133 134.

Analiză si diagnostic financiar-contabil 191

3.3. Analiza echilibrelor financiare
Indiferent de forma de prezentare, bilanţul constituie „fotografia" întreprinderii şi trebuie să ofere răspuns la o serie de întrebări specifice utilizatorului. Aceste întrebări decurg din modul în care se realizează egalitatea între activele si pasivele bilanţului, egalitate care transpune o identitate fundamentală între două reprezentări diferite ale aceleiaşi mărimi economice: sursele fondurilor (originea lor) trebuie să corespundă cu utilizările (necesităţile) cărora le-au fost afectate. în acest sens, analiza poziţiei şi situaţiei financiare pe baza bilanţului în vederea elaborării diagnosticului financiar-contabil trebuie să respecte câteva principii'. 1) Bilanţul trebuie analizat ca o unitate a indicatorilor financiari si materiali, ceea ce implică o analiza internă a acestuia. 2) Pentru a asigura studiului o anumită profunzime, bilanţul trebuie examinat ca un tot unitar, ceea ce impune corelarea indicatorilor din bilanţ cu operaţiunile economice al căror efect final îl reflectă. 3) Analiza statică a bilanţului (la începutul sau la sfârşitul exerciţiului financiar) trebuie completată cu analize comparative în timp şi în spaţiu privind alte unităţi similare. 4) Pe baza analizei bilanţului se poate diagnostica/w>z$a şi sănătatea financiară a entităţii prin intermediul unor studii de fineţe, se elaborează previziuni şi se adoptă decizii financiare cu diverse destinaţii. Ca orice analiză, studiul bilanţului trebuie să înceapă cu aprecierea generală a conţinutului lui prin lectura bilanţului. Aceasta presupune, mai întâi, examinarea resurselor care au finanţat utilizările entităţii în cursul exerciţiului financiar. în acest sens, studiul bilanţului (financiar, funcţional) prezentat sub formă tabelară implică o analiză internă efectuată în direcţie orizontală şi verticală, fiecare punând în evidenţă corelaţii cu semnificaţii deosebite în aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii. De exemplu, analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale întreprinderii sau ale grupului de întreprinderi, prin intermediul unor mărimi agregate cum ar fi: situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria. în acelaşi timp, analiza pe orizontală evidenţiază corelaţii între posturile din activ şi din pasiv (debitori - creditori, clienţi - furnizori ş.a.).

192

Prof univ dr

- - - S IL V IAP E T R E S C U

Analiza bilanţului în direcţie verticală evidenţiază structura activului (prin raportul dintre activele imobilizate şi activele circulante) şi a pasivului (capitalului), structura finanţării prin raportul dintre capitalurile proprii şi datorii, permite calculul ratelor de rotaţie a posturilor de activ şi pasiv, calculul ratelor de rentabilitate etc. Menţionăm că studiul bilanţului contabil structurat conform reglementărilor contabile armonizate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate şi Directiva a IV-a a CEE (OMFP nr. 1.752/2005), prin formatul în listă, se pretează doar la o analiză pe verticală, fiind facilitată în privinţa determinării echilibrelor financiare, unele mărimi agregate existând distinct ca posturi de bilanţ, cum ar fi poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete", care exprimă direct mărimea fondului de rulment. în acelaşi timp, nu se mai impune apelarea la anexe în vederea separării datoriilor în funcţie de scadenţă, aceste datorii fiind prezentate distinct în bilanţ la poziţia D - „Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de l an" şi respectiv poziţia G - „Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de lan". Studiul bilanţului implică şi o analiză externă care vizează interpretarea indicatorilor de bilanţ în strânsă legătură cu activitatea economică a întreprinderii, ceea ce presupune confruntarea unor posturi de bilanţ cu sumele înregistrate în rulajele conturilor, aşa cum rezultă din balanţele de verificare. 3.3.1. Analiza situaţiei nete Pe baza abordării juridice a bilanţului financiar, analiştii financiari determină situaţia netă (SN) a întreprinderii cu ajutorul relaţiei: SN = Active - Datorii totale Această situaţie exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii, fiind averea acestora şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi independenţa financiară a întreprinderii. Prin excluderea veniturilor în avans şi a provizioanelor situaţia netă (activul net contabil) devine egală cu capitalurile proprii şi exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat care interesează proprietarii, acţionarii şi creditorii întreprinderii, mai ales în cazul lichidării acesteia. Situaţia netă se calculează punând faţă în faţă bunurile şi datoriile cu aceeaşi scadenţă şi poate fi determinată în funcţie de bilanţul utilizat:

Analiză si diagnostic financiar-contabil

193

a) Pe baza bilanţului financiar: SN = Total active - Datorii totale - Venituri în avans - Provizioane b) Pe baza bilanţului contabil tip listă: SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii mai mari de l an -Provizioane = F-G-H De exemplu, pe baza datelor din bilanţ se determină situaţia netă în Tabelul 43: <=> Aplicaţia 40: Calculul situaţiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 43 Nr. cit. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar La început 62.917.639 7.660.604 1.200.000 La sfârşit 56.230.415 8.409.022 3.600.813 Abateri (±A) -6.687.224 +748.418 +2.400.813

Indici
(% )

1. Total active 2. Datorii totale (D+G) 3. Venituri în avans (I) 4. Provizioane (H) 5. Situaţia netă (1-2-3^) (a) 6. Total active - Datorii curente (F) 7. Datorii mai mari de l an (G) 8. Capitaluri proprii (6-7-4) (b)

189.137.161 211.820.738 +22.683.577

142,90 89,37 197,69 200,06 122,35 215,35 80,93 122,35

117.358.918 143.580.488 +26.221.570 122.993.260 149.006.512 +26.013.252 4.434.342 1.825.211 -2.609.131 117.358.918 143.580.488 +26.221.570

Din datele Tabelului 43 se desprind următoarele concluzii: 1. Creşterea situaţiei nete calculate pe baza bilanţului financiar a fost consecinţa majorării activelor nete cu 42% şi a reducerii datoriilor totale cu 10,63%, care au compensat creşterea provizioanelor şi a veniturilor în avans deduse. 2. Majorarea capitalurilor proprii calculate pe baza bilanţului contabil armonizat a fost consecinţa creşterii totalului activelor minus datoriile cu rente şi a reducerii datoriilor cu scadenţa mai mare de l an, ceea ce reflectă o situaţie netă pozitivă şi crescătoare. O situaţie netăpozitivă reflectă o gestiune economică sănătoasă, care maximizează valoarea întreprinderii (capitalurile proprii). O situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment, fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU 194 integral capitalurile proprii. Partea neacoperită rămâne exclusiv în sarcina creditorilor, aceasta constituind riscul de insolvabilitate asumat. Creşterea situaţiei nete (activului net) are ca efect creşterea rentabilităţii şi a independenţei financiare, pe baza ei putându-se determina riscul global sau lichidativ, prin valoarea raportului:

SN - Activ ---------------------- fără valoare < 0 3 Activ

SN - Activ fără valoare •< 0 3 Activ

Activul net (capitalurile proprii) reprezintă un indicator esenţial care dă dimensiunea gradului de sănătate a întreprinderii referitor la menţinerea capitalului fizic sau financiar, mai ales prin erodarea suferită de acesta ca urmare a inflaţiei. Menţinerea capitalului fizic presupune ca profitul să fie obţinut numai prin creşterea capacităţii fizice productive în cursul perioadei, iar menţinerea capitalului financiar presupune obţinerea profitului prin creşterea valorii financiare (monetare) a activelor nete. în acest sens, analiza situaţiei nete trebuie completată prin studiul performanţelor întreprinderii legate direct de menţinerea capitalului fizic sau financiar, prin Situaţia modificării capitalurilor proprii, un document al situaţiilor financiare anuale prevăzut de OMFP nr. 1.752/2005, inspirat din cerinţele IAS l, prin care se prezintă detaliat toate variaţiile pe care le-a suferit în cursul exerciţiului financiar fiecare element al activului net. Din această situaţie rezultă capacitatea de menţinere (erodare) a capitalului, precum şi profitul (pierderea) întreprinderii în cursul exerciţiului, prin următoarele elemente de conţinut: • profitul net (pierderea netă) a(l) perioadei; • fiecare element de venit şi cheltuială recunoscut în capitalurile proprii; • efectul cumulat al modificării politicilor contabile şi corecţia erorilor; • tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuirile către aceş tia; • soldul profitului (pierderii) cumulat(e) la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările aferente; • o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capi taluri proprii la începutul şi la sfârşitul perioadei, cu prezentarea fiecărei modificări.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

195

Situaţia modificării capitalurilor proprii cuprinde date privind: soldul la l ianuarie, creşterile (+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, aşa cum rezultă din datele Tabelului 44, în care soldul final este suma: Sf= Si + Creşteri - Reduceri
Aplicaţia 41: Situaţia modificării capitalurilor proprii
Tabelul 44 Elemente ale capitalului propriu (lei) Capital subscris Rezerve din reevaluare Rezerve legale Alte rezerve Rezultatul reportat (ct. 1171) - Profit nerepartizat - Pierdere neacoperită Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1175) Total Sold la 1 ianuarie 40.435.315 25.263.471 3.821.774 41.842.253 Creşteri (+) 5.054.414 5.356.884 1.181.788 18.826.648 Reduceri (-) 592.987 5.304.110 Sold la 31 decembrie 45.489.729 30.027.368 5.003.562 55.364.791

5.637.191 -

8.636.184 -

7.530.238 -

6.473.137 -

358.914 592.987 117.358.918 39.648.905 13.427.335

951.901 143.580.488

Din datele Tabelului 44 se desprind următoarele concluzii:
1.

Modificarea capitalurilor proprii este diferenţa:

A = 143.580.488 - 117.358.918 = +26.221.570 lei 2. Factorii de influenţă sunt următorii: A = Creşteri - Reduceri = 39.648.905 - 13.427.335 = +26.221.570 lei
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinţa unor creşteri supe rioare comparativ cu reducerile înregistrate la toate elementele şi coincide cu modificarea situaţiei nete, aşa cum se prezintă în Tabelul 40. 4. Creşterea capitalurilor proprii atestă evoluţia favorabilă a activului net şi creşterea valorii întreprinderii.

196

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Importanţa situaţiei nete (capitalurilor proprii) în aprecierea sănătăţii financiare a întreprinderii este amplificată în activitatea de evaluare a acesteia, unde în metodele patrimoniale de evaluare se utilizează mai multe variante de redare a elementelor materiale ale capitalului propriu, bazate pe activul net contabil, activul net actualizat sau reevaluat, activul net corectat, activul net de lichidare, valoarea substanţială a patrimoniului.
3.3.2. Analiza fondului de rulment

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilanţului: fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă trezoreria (T). Acest echilibru este determinat în conformitate cu concepţiile de prezentare a bilanţului: optica financiară şi optica funcţională. Pe baza bilanţului financiar care grupează posturile după criteriul permanenţei, echilibrul financiar presupune finanţarea activului cu durata mai mare de l an din resurse cu scadenţa peste l an, iar finanţarea activelor sub l an, din resurse scadente sub l an. Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), aşa cum rezultă din partea superioară a bilanţului financiar: FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung şi mediu) + Provizioane + Subvenţii pentru investiţii - Necesar permanent (Active imobilizate nete) Această metodă pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după finanţarea imobilizărilor pe care întreprinderea o consacră finanţării activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveşte finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. Metoda insistă asupra originii fondului de rulment şi permite înţelegerea cauzelor variaţiei sale, creşterea lui fiind determinată de creşterea capitalurilor permanente (emisiuni de noi acţiuni, obligaţiuni, noi împrumuturi pe termen lung) si de reducerea imobilizărilor nete (vânzări de titluri, dezin vestire, cesiuni de imobilizări). Odată cu creşterea fondului de rulment, creşte şi marja de securitate a întreprinderii, ceea ce arată că o parte mai însemnată din activele circulante este finanţată din capitalurile permanente.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

197

Scăderea fondului de rulment este cauzată de scăderea capitalurilor permanente (rambursări de împrumuturi pe termen lung sau de obligaţiuni) şi de creşterea imobilizărilor nete (investiţii). Un fond de rulment staţionar reflectă stagnarea întreprinderii, care poate fi temporară sau de durată, având diferite cauze legate de capitalurile proprii şi de datoriile la termen comparativ cu situaţia activului imobilizat. Partea inferioară a bilanţului financiar permite determinarea fondului de rulment financiar ca diferenţa: FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) - (Datoriipe termen scurt + Venituri în avans) Metoda pune în evidenţă afectarea şi finalitatea fondului de rulment care este finanţat din activul circulant, în această ipostază, fondul de rulment financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de securitate privind solvabilitatea întreprinderii. Bilanţul contabil în listă permite determinarea mai rapidă a fondului de rulment, în două moduri: a) FRF = Total active - Datorii curente - Active imobilizate = F-A
b)

FRF = Active circulante nete /Datorii curente nete = E

Teoretic, fondul de rulment trebuie să fie pozitiv, ceea ce nu înseamnă că în anumite situaţii nu poate exista un fond de rulment negativ fără a compromite buna funcţionare a întreprinderii. Un fond de rulment pozitiv (Capitalurile permanente > Imobilizările nete) constituie o marjă de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană, permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activul circulant net > Datoriile sub l an). Un fond de rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va fi lipsită de capitaluri permanente suficiente care să îi asigure finanţarea imobilizărilor (Capitalurile permanente < Imobilizările nete) sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activul circulant net < Datoriile sub l

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU 198 an). Această situaţie se întâlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori înseninate.

De exemplu, calculul fondului de rulment financiar prin lectura pe orizontală a bilanţului financiar din Tabelul 40 şi pe baza bilanţului contabil tip listă din Tabelul 39 a condus la rezultatele din Tabelul 45. <=> Aplicaţia 42: Calculul fondului de rulment financiar
Tabelul 45 Nr. crt. Indicatori (lei) Capitaluri proprii Datorii pe o perioadă mai mare de 1 an (+) Capitaluri permanente (1+2) Provizioane (+) Subvenţii pentru investiţii Total (3+4+5) Active imobilizate nete (Ai) Fond de rulment financiar (FRF) (6-7) Exerciţiul financiar La început La sfârşit 117.358.918 143.580.488 4.434.342 1.825.211 Abateri (±A) +26.221.570 -2.609.131 +23.612.439 +2.400.813 +752.336 +26.765.588 +4.613.624 +22.151.964 +18.069.953 +18.212.416 -142.463 +4.082.011 -4.078.093 -3.918 +22.151.964 +22.151.964 Indici (%) 122,34 41,17 119,38 200,06 109,82 134,96 123,48 210,02 116,70 296,59 31,44 106,97 93,02 1,23 210,02 210,02

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

121.793.260 145.405.699 1.200.000 3.600.813 7.656.637 8.408.973 130.649.897 157.415.485 80.982.639 49.667.258 85.596.263 71.819.222

Necesar temporar (10+11) 10. Active circulante

108.154.522 126.224.475 107.946.721 126.159.137 207.801 58.487.264 58.483.297 3.967 49.667.258 49.667.258 65.338 54.405.253 54.405.204

11. Cheltuieli în avans 12. Resurse temporare (13+14) 13. Datorii pe o perioadă mai mică de 1 an 14. Venituri înregistrate în avans 15. Fond de rulment financiar (FRF) (9-12) 16. Active circulante nete / Datorii curente nete (E)

49
71.819.222 71.819.222

4. De exemplu.Analiză si diagnostic financiar-contabil 199 Din datele Tabelului 45 se desprind următoarele concluzii: Fondul de rulment financiar pozitiv a avut o dinamică ascendentă care reflectă creşterea marjei de securitate financiară. 2. 2. în interiorul capitalurilor permanente. adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii. Acelaşi echilibru financiar se regăseşte la poziţia E a bilanţului ver tical. respectiv surplusul de active circulante faţă de resursele sub l an. din care se desprind următoarele concluzii: 1. Partea superioară a bilanţului financiar reflectă creşterea activelor circulante finanţate din resurse durabile după finanţarea activelor imobilizate. Partea inferioară a bilanţului financiar reflectă marja de securitate financiară pe termen scurt. Fondul de rulment împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa nevoi pe termen scurt.Activele imobilizate nete Fondul de rulment propriu pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra modului lui de constituire. ceea ce impune determinarea fondului de rulment propriu (FRp) si a fondului de rulment străin (FRs): FRp = Capitalurile proprii + Provizioanele + Subvenţiile pentru investiţii . ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii (să nu depăşească 50%). Fondul de rulment străin negativ şi în scădere arată că împrumuturile pe termen lung nu pot acoperi nici imobilizările nete.02%. fiind asigurat echilibrul financiar pe termen lung. ceea ce arată că s-a . ceea ce se reflectă prin gradul de autonomie financiară a întreprinderii. din care pot fi acoperite parţial activele circulante. 1. în cazul analizat mai sus fondul de rulment propriu şi fondul de rulment străin se prezintă în Tabelul 46. atât pe termen lung. în practică. Fondul de rulment propriu pozitiv si în creştere arată un surplus de resurse proprii rămas după acoperirea integrală a activelor imobilizate. în care activele circulante nete / datoriile curente nete au crescut cu 110. se consideră că fondul de rulment al întreprinderii industriale trebuie să reprezinte valoarea a 1-3 cifre de afaceri lunare.Activele imobilizate nete FRs = Datoriile cu scadenţa peste l an. 3. cât şi pe termen scurt.

609.221. care reclamă cheltuieli care vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienţi.813 Abateri (±A) +752. Analiza necesarului de fond de rulment Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări.656.755 33.596. plăţi salarii).43 1.639 85. vânzări. dr. Active imobilizate nete (Ai) 5.3.000 La sfârşit 8. El reprezintă banii care trebuie rulaţi în întreprindere pentru a-i asigura funcţionarea (după finanţarea imobilizărilor).613.982. Fond de rulment propriu (Frp) (1+2+3-4) 6.095 4.488 +26.916 69.011 +24.600.400.771.052 -7.48 154. SILVIA PETRESCU îmbunătăţit structura financiară prin accentuarea finanţării din capitalurile proprii care au majorat capitalurile permanente prin reducerea datoriilor pe termen lung. Capitaluri proprii 2.637 1.694.300 +2.232.211 -2.34 109.358. uni\.131 -76.342 1.200.297 -83. Subvenţii pentru investiţii 3.461.434.82 200. <=> Aplicaţia 43: Calculul fondului de rulment propriu şi străin Tabelul 46 Nr.918 143.263 45. Fond de rulment străin (FŢSH6-4) 117.973 3.624 Indici (%) 122.07 41.825. crt.570 80.548.222.408.200 Prof. Provizioane 4. Necesarul de fond de rulment se determină ca diferenţă între necesităţile ciclice (activele circulante mai puţin disponibilităţile) şi resursele ciclice (datoriile sub l an mai puţin creditele bancare curente): NFR = Necesităţile ciclice .Resursele ciclice în care: Necesităţile ciclice = Necesarul temporar (Activele circulante .Casa şi conturi la bănci) + Cheltuielile în avans Resursele ciclice = Resursele temporare = (Datoriile care trebuie plătite într-o perioadă de l an .813 +4.580.Creditele bancare curente) + Veniturile înregistrate în avans .06 123. al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse stabile (fondul de rulment net). Datorii scadente peste 1 an 7.17 109. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar La început 7.

212.918 -4.721 126.967 58.245. Necesarul de fond de rulment (NFR) (5-9) 107.787.08 31.949 +13.966. Necesităţi ciclice (stocuri + creanţe) 4.137 +18.483.437. din care se scad datoriile (de exploatare şi în afara exploatării).253 -4. Cheltuieli în avans (+) 5. care corespund decalajelor între încasări şi plăţi: NFR = (Stocurile + Creanţele + Cheltuielile în avans) .507 207.979 54.405.243 120. Venituri înregistrate în avans (+) 9.034 +17. Necesităţi ciclice + cheltuieli în avans 6.204 0 49 54.487.721.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 201 Rezultă că structura necesarului de fond de rulment cuprinde pe de o parte stocurile (de materii prime. Necesarul de fond de rulment pozitiv şi în creştere confirmă dinamica ascendentă a surplusului de necesar temporar faţă de resursele temporare care s-au redus cu 6. Resurse ciclice + venituri în avans 10.87 456.963. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar La început 1.909 Indici (%) 116.055 Din datele Tabelului 47 se desprind următoarele concluzii: 1.191. produse finite.44 112.801 65.264 48.188 Abateri (±A) +4.382.159.078.92 97.011 66.23 93.475. Resurse ciclice (datorii pe o perioadă sub 1 an) 7.463 106.824.416 106.338 -142.082. Casa şi conturi la bănci (-) 3.906.946. semifabricate) a căror valoare încorporează pe de o parte cheltuielile de fabricaţie şi pe de altă parte creanţele. . crt.02 136.02 0 1.287 +13. Credite bancare curente (-) 8.755.(Datoriile pe termen scurt .41 113.405. Active circulante 2.93 1. pe baza bilanţului financiar şi a bilanţului tip listă se determină necesarul de fond de rulment în Tabelul 47: *=> Aplicaţia 44: Calculul necesarului de fond de rulment Tabelul 47 Nr.98%.297 0 3.044 58.442 120.Creditele bancare curente + Veniturile înregistrate în avans) De exemplu.279 La sfârşit 5.093 0 -3.

în condiţiile reducerii cheltuielilor în avans şi a disponibilului şi ale reducerii datoriilor cu scadenţa până la l an în proporţie mai mare decât au crescut veniturile în avans. durata de rotaţie a stocurilor. Creşterea necesarului de fond de rulment a fost consecinţa creşterii necesităţilor ciclice. In caz contrar.. Pornind de la relaţia care există între necesarul temporar şi resursele temporare. Spre deosebire de fondul de rulment care reflectă echilibrul pe termen lung. iar resursele ciclice s-au redus. care va afecta capacitatea de plată. respectiv a activelor circulante cu 56. este mai fluctuant. durata ciclului de producţie. In consecinţă. necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare care pot fi mobilizate. necesarul de fond de rulment poate fi exprimat şi în zile de vânzare prin intermediul vitezei de rotaţie (NFRz). în următoarele situaţii: a) Dacă NFR > O. Aceasta reprezintă o situaţie normală dacă este consecinţa unor investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. care reflectă decalajul nefavorabil între încasări si plăţi si în condiţii normale trebuie să se situeze între 30 şi 60 zile: NFRz = NFRx360/CA /s 202 Prof univ dr . NFR > O arată un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare. NFR constituie un indicator de echilibru financiar care poate fi pozitiv sau negativ. cu efecte favorabile asupra capacităţii de plată. decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor si termenul de plată a furnizorilor. 3. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării rotofei activelor circulante. necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii. mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de următorii factori: cifra de afaceri.3%.. necesităţile ciclice au crescut. rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele temporare care pot fi mobilizate.. b) Un NFR < O reflectă un surplus de resurse nete temporare faţă de capitalurile circulante. a urgentării încasărilor şi a relaxării plăţilor.SIL V IAPETRE SC U 2. ceea ce explică majorarea necesarului de fond de rulment. în sensul încetinirii încasărilor şi accelerării plăţilor. în acest sens.

calculul trezoreriei nete pe baza bilanţului financiar şi a bilanţului armonizat conduce la rezultatele înscrise în Tabelul 48. în prezentarea tabelară însemnând Activ = Pasiv.4 1 % .NFR De exemplu. Analiza trezoreriei nete Trezoreria netă (TN) rezultă din egalitatea dintre activele şi pasivele bilanţului. Din această confruntare rezultă echilibrul financiar al întreprinderii.02%) şi ritmul de creştere a necesarului de fond de rulment (36.Trezoreria pasivă Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de funcţionarea întreprinderii. din care se desprind următoarele concluzii: l .3.NFR b) Pe baza părţii inferioare a bilanţului financiar: TN = Casa şi conturi la bănci . putând fi determinat în două moduri: a) Pe baza părţii superioare a bilanţului financiar: TN = FR .4. Calculată pe baza părţii superioare a bilanţului financiar. egalitate care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR).Credite bancare pe termen scurt sau TN = Trezoreria activă . respectiv Utilizări = Resurse. prin prezentarea în listă. trezoreria netă fiind diferenţa: TN = Active circulante nete /Datorii curente nete (E) .93%). Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente. la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice moment (valori mobiliare de plasament). care constituie un rezultat al operaţiunilor care afectează toate posturile de bilanţ si care reiese din lectura pe orizontală a bilanţului prezentat sub formă tabelară. trezoreria netă a f ost pozitivă şi în creştere cu 356. soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate (în afara bilanţului). Pe baza părţii inferioare a bilanţului financiar trezoreria netă s-a majorat prin creşterea disponibilului din casă şi conturile la bănci cu 356.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 203 3. Bilanţul contabil. 2. permite accesul direct la fondul de rulment înscris la poziţia E.41% ca urmare a decalajului dintre ritmul de creştere a fondului de rulment (l 10.

02%) compa rativ cu necesarul de fond de rulment (36.191.222 +22. => Aplicaţia 45: Calculul trezoreriei nete Tabelul 48 Nr.188 +4.437.245.258 71.437. 4. cât şi din operaţiuni care privesc activele circulante si datoriile pe termen scurt. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar La început La sfârşit Abateri (±A) Indici (%) 1. Trezorerie netă (TN) (4-5) (b) 7.034 +17. se impune abordarea cauzelor care le pot produce.964 210.191.204 Prof.188 0 5.188 +4.382. în toate cele trei variante de calcul valoarea pozitivă şi în creştere a trezoreriei nete confirmă existenţa unui echilibru financiar pe termen lung şi pe termen scurt favorabil desfăşurării activităţii în condiţii de siguranţă.909 456. Creşterea trezoreriei nete poate fi realizată prin creşterea fondului de rulment şi prin scăderea necesarului de fond de rulment. Poziţia E a bilanţului în listă reflectă creşterea mai rapidă a elementului Active circulante nete / Datorii curente nete (110.41 0 0 +4.188 +4. 3.819.279 5. univ. Trezorerie netă (TN) (7-2) (c) 49.41 Având în vedere că pot exista situaţii care reflectă dezechilibre financiare. Fond de rulment financiar (FRF) 2. care poate justifica următoarele cazuri: .909 456. crt.475.979 66.279 0 1. dr.245.41 1.437. respectiv prin creşterea disponibilităţilor şi reducerea creditelor bancare curente.964 210.258 71.02 1.667. Valoarea pozitivă sau negativă a trezoreriei nete este consecinţa inegalităţii între fondul de rulment şi necesarul (resursa) de fond de rulment.819. pornind de la valoarea pozitivă sau negativă a trezoreriei. Active circulante nete / Datorii curente nete (E) 8. Trezorerie netă (TN) (1-2) (a) 4.191.055 136. în absenţa creditelor bancare pe termen scurt (trezoreria pasivă). Casa şi conturi la bănci 5.909 456.151.41 49.909 456.279 5.279 5. Credite bancare pe termen scurt 6.222 +22.02 48.93 1.245.437. Necesar de fond de rulment (NFR) 3. ceea ce a avut ca efect creşterea trezoreriei nete cu 356.245.151.93%). SILVIA PETRESCU (trezoreria activă).906.191.41%.667. Trezoreria netă (±) rezultă atât din operaţiuni care afectează capitalurile permanente şi activul imobilizat.

Trezorerie pozitivă (TN > 0). când NFR este finanţat în întregime din resurse permanente (FR > 0) care degajă disponibilităţi care pot ascunde o subutilizare de capitaluri.3. c) FR < O şi NFR < O. ceea ce impune reconsiderarea structurii de finanţare. 3. ceea ce impune creşterea capitalurilor permanente (resurselor stabile). c) FR <0şi NFR < O. b) FR > 0 şi NFR < O. Analiza echilibrelor financiare în optica funcţională Echilibrele financiare pot fi analizate şi prin prisma prezentării bilanţului conform opticii funcţionale.5. când resursele din exploatare (NFR < 0) acoperă un excedent crescut de lichidităţi şi numai o parte a activului imo bilizat (FR < 0). restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori. Ciclul de exploatare şi o parte din imobilizări sunt finanţate din datoriile pe termen scurt (furnizori şi avansuri clienţi). când NFR este finanţat parţial din capitalurile permanente (FR > 0) şi parţial din creditele bancare curente mai mari decât disponibilităţile. b) FR < O şi NFR > O. fiind crescut riscul dependenţei financiare de exterior printr-un levier financiar relativ ridicat. când: FR > NFR şi respectiv Disponibilităţi > Credite bancare curente în următoarele situaţii: a) FR > 0 şi NFR > O. NFR şi disponibilităţi (inferioare creditelor de trezo rerie). B. care pot ascunde subutilizări de capitaluri. când resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adaugă la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichidităţi. care structurează posturile de bilanţ în . când creditele bancare acoperă o parte din imobilizări (FR < 0). ceea ce impune revederea structurii finanţării. ceea ce impune analiza riscului bancar curent. când resursele permanente nu acoperă decât o parte a activului imobilizat (FR < 0). avansuri clienţi) şi din credite bancare curente. când: FR < NFR şi respectiv Disponibilităţi < Credite trezorerie în următoarele situaţii: a) FR > O şi NFR > O.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 205 A. Trezorerie negativă (TN < 0).

206 .6% s-a datorat creşterii resurselor stabile cu 22. în timp ce unul negativ arată insuficienţa resurselor durabile pentru finanţarea utilizărilor stabile.Utilizările stabile brute Un FRNG pozitiv arată excedentul de resurse stabile după finanţarea utilizărilor stabile. S I L V I A P E T R E S C U zUo ------------------------------------------------------------------------------------------------------- strânsă legătură cu ciclurile economice care caracterizează viaţa întreprinderii. b) Pe baza părţii inferioare a bilanţului funcţional: FRNG(±) = Activele circulante + Cheltuielile în avans . Analiza pe baza bilanţului funcţional (economic) este o analiză funcţională. Ea completează analiza financiară statică prin intermediul tabloului de finanţare. din care se desprind următoarele concluzii: 1. 2.. Partea superioară a bilanţului funcţional arată căfondul de rulment net global pozitiv şi în creştere cu 44. ca urmare a includerii în resursele stabile şi în utilizările brute a amortizărilor şi provizioanelor pentru depreciere. exploatare. De exemplu. utilizat ca fiind principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar. trezorerie.18% faţă de creşterea utilizărilor stabile cu numai 13. A. finanţare. iar unul negativ reflectă insuficienţa activelor circulante pentru acoperirea acestor obligaţii. Surplusul de resurse stabile (durabile) faţă de imobilizările brute constituie/om/w/ de rulment net global (FRNG) si poate fi determinat în două moduri: a) Pe baza părţii superioare a bilanţului funcţional: FRNG(±) = Resursele durabile .93%.(Datoriile sub l an + Veniturile înregistrate în avans) Un FRNG pozitiv arată excedentul de active circulante faţă de obligaţiile curente de exploatare. Analiza fondului de rulment net global în accepţiune funcţională echilibrul financiar funcţional impune ca utilizările stabile să fie finanţate din resurse durabile. iar activele ciclice să fie acoperite din resurse ciclice. fiind mai bine adaptată gestiunii previzionale. n / : P r o f . destinat finanţării ciclului de exploatare. pe baza bilanţului funcţional (Tabelul 41) rezultă datele din Tabelul 49. care impun patru categorii de activităţi: investiţii. u n i v . d i . . care situează în centrul atenţiei ciclul de exploatare. Se constată că fondul de rulment net global este egal cu fondul de rulment financiar.

964 126.87% pe fondul reducerii cheltuielilor în avans cu 68.87 31.475 54. Utilizări stabile brute 3.Resurse ciclice Având în vedere reînnoirea permanentă a stocurilor şi a creanţelor impusă de ciclul de exploatare. .069.933.44 116.258 107. ^> Aplicaţia 46: Calculul fondului de rulment net global Tabelul 49 Nr. crt. Active circulante . ceea ce arată că întreprinderea are lichidităţi pentru finanţarea necesarului curent de exploatare.801 108.18 113.721 207.204 18.967 58.522 58.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 207 3.982 Indici (%) 122.159.154.011 49 54. După finanţarea utilizărilor durabile din resursele stabile fondul de rulment net global reflectă mărimea necesarului ciclic si de trezorerie rămasă nefinanţată de resursele aferente. Analiza necesarului de fond de rulment total Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de finanţare cu resursele de finanţare a operaţiilor repetitive: NFR = Utilizări ciclice .082.414. Datorii sub 1 an 8.02 1.093 -3.151.812.23 93. Total (7+8) 10.258 La sfârşit 153. Partea inferioară a bilanţului funcţional reflectă efectul favorabil al creşterii activelor circulante cu 16.480.163 225. surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de resursele ciclice de capital devine un necesar de finanţare permanent reînnoibil.405.463 126.487.946 +18. Fondul de rulment net g/ofoz/(FRNG)(l-2) 4. B.77%.483. Cheltuieli în avans 6.224.137 +18.222 +22.946. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar La început 134.667.56% şi al diminuării datoriilor cu scadenţa sub l an cu 6.total 5.819.887 184.70 93. Resurse stabile (durabile) 2.93 144.212.953 -4.338 -142.078.416 65.264 49.60 116.594.964 144.667.03 1.97% şi a veniturilor înregistrate în avans cu 98.405.151.918 -4.222 +22. Venituri înregistrate în avans 9.600 4. Fondul de rulment net global (FRNG) (6-9) 71.109 Abateri (±A) +40.905 49.781.297 3.253 71.819. Total (4+5) 7.

vânzare). Necesarul de fond de rulment astfel determinat poartă numele de necesar net când este pozitiv. Creşterea utilizărilor ciclice totale a fost consecinţa majorării acti velor circulante de exploatare şi a altor creanţe. .208 Prof. în condiţiile reducerii cheltu ielilor în avans. 2. respectiv resursă netă când este negativ. De exemplu. care apare ca un surplus de resurse stabile. dr.Datoriile în afara exploatării în care: . din care se desprind următoarele concluzii: 1. iar încasările îl reduc. alte datorii. univ. respectiv între cumpărări şi plăţi. SILVIA PETRESCU Acest necesar este finanţat din fondul de rulment funcţional. surplusul de nevoi ciclice fiind acoperit financiar de resurse ciclice de capital.Alte active circulante cuprind: creanţe diverse. cu o durată variabilă. .Datoriile în afara exploatării cuprind: datoriile fiscale. capitalul subscris nevărsat. Acest necesar corespunde unor alocări de fonduri pentru constituirea stocurilor şi creanţelor. cu două componente: de exploatare şi din afara exploatării: NFRT = NFRE + NFRAE La originea NFRE se află ciclul de exploatare (cumpărare . Necesarul de fond de rulment funcţional total este pozitiv şi în creştere ca urmare a necesităţilor ciclice (utilizările ciclice) care s-au majorat cu peste 30%. reflectă decalajele între vânzări şi încasări. Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE) este mai mic faţă de NFRE şi se obţine prin diferenţa: NFRAE = Alte active circulante .producţie . 3. în timp ce resursele ciclice s-au redus cu 7%. şi se calculează prin diferenţa: NFRE = Active circulante de exploatare .58% arată un necesar de finanţare permanent reînnoibil pentru ciclul de exploatare în creştere. Necesarul de fond de rulment de exploatare pozitiv şi în creştere cu 15. respectiv ca un necesar de fond de rulment total (NFRT).Datorii de exploatare Plăţile măresc NFRE. necesarul de fond de rulment total pe componente se prezintă în Tabelul 50.

966.063.264 -6.463 106.03 1.453.979 61.914.502 9.044 58.357 -3. Necesarul de fond de rulment total (NFRT) (5-10) 12.264 54.253 -4.824. Active circulante de exploatare 3.23 93. Total (6+9) 11.63% şi a reducerii datoriilor din afara exploatării cu 44.475. din care: 7.465 1.306.Analiză si diagnostic financiar-contabil 209 4.055 71.164.03 105.19% ca urmare a creşterii activelor circulante din afara exploatării (alte creanţe) cu 14.093 +2.142.287 +13.56 114.81 C.787.034 +17.591. "=> Aplicaţia 47: Calculul necesarului de fond de rulment total Tabelul 50 Nr.507 105. Datorii în afara exploatării 9.52 55.442 120.569.867 66. Analiza trezoreriei nete Din confruntarea fondului de rulment net global (FRNG) cu necesarul de fond de rulment total (NFRT) din partea superioară a bilanţului funcţional rezultă trezoreria netă (TN) prin diferenţa: TN = FRNG-NFRT Trezoreria netă este legată de operaţiile financiare pe termen scurt care sunt evidenţiate în partea inferioară a bilanţului funcţional şi poate fi determinată şi prin diferenţa: .399 136. în schimb. Alte active circulante (alte creanţe) 4. Total (1+4) 6. NFRAE (3-8) 106.967 58.030. NFRE (2+4-7-9) 13. Datorii de exploatare 8. din care: 2.58 35.011 48.483.35 1.824.495 8.949 +13.066 3.721. în afara exploatării se înregistrează o resursă netă (NFRAE < 0) în scădere cu 64. Resurse ciclice totale.709 49 54.297 43.576.415.243 117. crt. Venituri înregistrate în avans 10.231 14.199 207.977.042 -142. Utilizări ciclice totale.656 -4.405.918 -4.338 +1. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar Precedent Curent Abateri (±A) Indici (%) 130.906.755.468 +8.648.93 115.204 46.243 120.082.505.801 3.08 111.405.487.078.846 -12. Cheltuieli în avans 5.963.23 112.341.382.329.241 65.65%.427.63 1.92 93.708 +12.

245.979 66.055 136. Fond de rulment net global (FRNG) 2.906. SILVIA PETRESCU TN = Necesarul de trezorerie . când: a) FRNG > NFRT sau b) Necesarul de trezorerie > Resursele de trezorerie 2.279 5. Trezorerie net (TN) (1-2) ă 4.191.258 71.964 144. crt Indicatori (lei) Exerciţiul financiar La început La sfârşit Abateri (±A) Indici (%) 1.245. dr.93 1.151.Creditele bancare curente în final.188 +4. Trezorerie net (TN) (4-5) ă 49. din confruntarea fondului de rulment net global cu necesarul de fond de rulment total rezultă trezoreria netă din Tabelul 51: "=> Aplicaţia 48: Calculul şi analiza trezoreriei nete Tabelul 51 Nr.437.222 +22. Trezorerie pozitivă (TN > 0). trezoreria netă constituie diferenţa dintre trezoreria activă (casa şi conturi la bănci) şi trezoreria pasivă (creditele bancare curente): TN = Trezoreria activă .191. Credite bancare curente (Trezorerie pasivă) 6.909 456.Resursele de trezorerie sau TN = Activul circulant financiar .188 +4.188 +4.210 Prof.819.60 48.437.909 456.41 1. univ.41 0 0 0 5.909 456.279 0 1. Necesar de fond de rulment total (NFRT) 3.437.279 5. când: a) FRNG < NFRT sau b) Necesarul de trezorerie < Resursele de trezorerie De exemplu.034 +17.191. Trezorerie negativă (TN < 0).475.382.Trezoreria pasivă Trezoreria netă poate fi pozitivă sau negativă: 1.41 .245. Active circulante financiare (Trezorerie activ) ă 5.667.

o trezorerie netă negativă reflectă resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (bănci).). în consecinţă. 4.41%. 3. *** în analiza echilibrelor financiare pe baza diverselor modele de bilanţ se constată că. este legată de gestiunea financiară pe termen scurt şi reflectă dificultăţi în achitarea obligaţiilor curente către diverşi parteneri.60% şi creşterea necesarului de fond de rulment total cu 36. Trezoreria netăpozitivă şi în creştere cu 356. . Prin prisma evoluţiei ascendente a trezoreriei nete se pot face apre cieri favorabile privind echilibrul financiar pe termen scurt şi pe termen lung. ceea ce asigură întreprinderii posibilitatea de a f ace plasamente pe piaţa de capital. ceea ce confirmă justeţea şi convergenţa raţionamentelor şi a principiilor care fundamentează calculul economic raţional care guvernează demersul analizei financiare. Spre deosebire de resursele ciclice obţinute în activitatea curentă şi reflectate de un necesar de fond de rulment negativ.93%. cât şi garanţii privind solvabilitatea pe termen lung. de finanţare. Partea inferioară a bilanţului funcţional reflectă echilibrul funcţio nal pe termen scurt asigurat de trezoreria netă în creştere cu 356. indiferent de forma de prezentare. ca urmare a creşterii activului circulant financiar (disponibilităţile în casă si conturi la bănci) cu acelaşi procent. se obţin aceleaşi valori privind indicatorii de echilibru financiar. 2. în sensul că întreprinderea prezintă atât lichidităţi pentru onorarea obligaţiilor curente. de risc ş. fiind afectată capacitatea de plată a întreprinderii.41 % a fost consecinţa decalajului dintre creşterea fondului de rulment net global cu 44. fiind în afara riscului de faliment.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 211 Din datele Tabelului 51 se desprind următoarele concluzii: 1. partea superioară a bilanţului funcţional reflectă un echilibru economic stabil care s-a consolidat în cursul exerciţiului financiar curent. Utilizarea modelelor de prezentare orizontală a bilanţului se justifică din punctul de vedere al analizei financiare prin facilităţile pe care le oferă privind verificarea rapidă a echilibrelor dintre active si capitaluri şi determinarea diverselor rate (de structură.a. în lipsa creditelor bancare curente. O trezorerie netă pozitivă reflectă aşadar un excedent de trezorerie în raport cu obligaţiile financiare pe termen scurt.

Aceste rate pun în evidenţă caracteristicile financiare ale întreprinderii. din contul de rezultat. sau din bilanţ şi contul de rezultat. rapoartelor. riscurilor şi poziţiei financiare a întreprinderii. Analiza ratelor de structură a bilanţului Ratele de structură a bilanţului se obţin în urma analizei pe verticală şi se determină prin raportarea posturilor de active şi a posturilor de capitaluri ale bilanţului la totalul acestora. Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute şi permite efectuarea de comparaţii în spaţiu.4.1.212 Prof. Ratio este un raport între două posturi de bilanţ. cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma în lichidităţi. Structura activelor caracterizează compoziţia patrimoniului economic al întreprinderii. procentelor în analiză a impus acest procedeu ca fiind o metodă de studiere a relaţiilor dintre diverse posturi înscrise în situaţiile de raportare financiară cu semnificaţie în evaluarea performanţelor. sau în timp. precum şi vulnerabilitatea ei la evoluţiile inflaţioniste. autonomia şi independenţa financiară a întreprinderii. 3. echivalent cu termenul de rată. structura finanţării. procent.4. calitatea echilibrului financiar pe termen scurt sau structura financiară (de finanţare) a întreprinderii. Ratele utilizate în analiza bilanţului pot fi grupate după diverse criterii şi caracterizează aspecte privind structura bilanţului. dr. socotit este preluat ca atare în terminologia anglo-saxonă şi francofonă. Utilizarea frecventă a indicilor. sunt în concordanţă cu natura activităţii acesteia şi vizează următoarele aspecte: . viteza de rotaţie a posturilor. Analiza bilanţului prin metoda ratelor (ratios) Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune recurgerea la procedeul frecvent utilizat în analiza financiară cunoscut sub denumirea de „metoda ratios". pentru a-i aprecia evoluţia. în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin „capitalistic" al acesteia. Termenul de origine latină echivalent cu ratus = calculat. pentru a situa mai bine întreprinderea în mediul concurenţial. coeficient. univ. între elementele raportului trebuie să existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi relaţii directe între mărimile care se compară. Ratele de structură a activelor reflectă apartenenţa sectorială a întreprinderii. SILVIA PETRESCU 3. indice. rentabilitatea şi riscul financiar.

şi cu cât este mai mare ponderea capitalurilor proprii în totalul . respectiv dependenţa pe termen lung de finanţarea externă. mediu sau scurt). sau rata îndatorării globale a între prinderii (prin ponderea tuturor datoriilor). 2) Ponderea datoriilor pe termen scurt se corelează cu trezoreria întreprinderii.Analiză si diagnostic financiar-contabil 213 1) Ponderea imobilizărilor reflectă indirect intensitatea capitalistică (prin ponderea imobilizărilor corporale) şi a relaţiilor financiare cu alte unităţi (prin ponderea imobilizărilor financiare). Activ imobilizat xlOQ(%) Activ 2) Ponderea activelor circulante depinde de sectorul de activitate şi durata ciclului de producţie (prin ponderea stocurilor). şi reflectă esenţa trezoreriei (prin ponderea lichidităţilor în patrimoniu). datorii pe termen lung. de durata termenelor de plată convenite cu clientela (prin ponderea creanţelor). s = . autonomia la termen a între prinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung). Capitaluri permanente xlOQ(%) Total capitaluri Această rată poate fi completată cu structura capitalurilor permanente în vederea determinării autonomiei financiare şi a capacităţii de îndatorare prin raportarea capitalurilor proprii şi a datoriilor pe termen lung la capitalurile permanente. Ratele de structură a capitalurilor reflectă autonomia financiară şi gradul de îndatorare a întreprinderii: 1) Ponderea capitalurilor permanente reflectă autonomia financiară globală (prin ponderea capitalurilor proprii). sa= Active circulante xlQO(%) Total active Structura pasivelor (capitalurilor) degajă politica de finanţare a întreprinderii şi evidenţiază gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură combinaţia de resurse având maturităţi şi origini diverse (capitaluri proprii.

40%.87% la 46. 2.49% şi a disponibilităţilor băneşti de la 0.total Casa şi conturi la bănci Cheltuieli în avans Exerciţiul financiar Iniţial Final Structura capitalurilor (%) Exerciţiul financiar Iniţial Final 100 42.01 42.34 30.87 0. imobilizările corporale s-au redus de la 42.07 12.31 66.63 0. SILVIA PETRESCU pasivului cu atât este mai mare autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii.55% prin reducerea ponderii activelor imobilizate de la 42.158 Capital + Rezerve Din datele Tabelului 52 se desprind următoarele concluzii: 1.002 Rezultat reportat 59.24 Capitaluri proprii (C) 0.49 Datorii peste 1 an 46. Structura activelor reflectă ponderea în creştere a activelor circulante de la 57.15 3.45 64.49 Datorii sub 1 an 2.04 0.81 0.67 0.55 Subvenţii + Provizioane 10.57 43.57%.92 33.40 Capital permanent (Cp) 0. pe baza datelor din bilanţul financiar sau din bilanţul contabil în listă se determină structura activelor şi a capitalurilor prin intermediul ratelor procentuale din Tabelul 52: <=> Aplicaţia 49: Ratele de structură ale bilanţului financiar Tabelul 52 Structura activelor (%) Total active nete Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active circulante Stocuri .57 Datorii totale Venituri înregistrate în 0.54 0.68 26.69 2.73 58.86 25.07% la 59.63 5. univ. In activele imobilizate. 3.003 57.01 73. Datorii pe termen scurt 1nn /n>. în conformitate cu activitatea de producţie şi comercia lizare a întreprinderii.767% la 40.17 4.767 40.26 0.87 3. dr. ceea ce reflectă .49% în favoarea creşterii creanţelor de la 43.158% în favoarea imobilizărilor necorporale.05 avans 100 100 69.12 100 Total capitaluri 40.57% la 10. Sdts =---------^ — ------------x 100 (%) Pasiv De exemplu.07 74.81% la 40. Structura activelor circulante reflectă reducerea ponderii stocurilor de la 12.total Creanţe .63% la 2.214 Prof.

68% a dus la creşterea trezoreriei şi s-a realizat în condiţiile scăderii ponderii datoriilor totale de la 33. funcţional) permite determinarea unor corelaţii între posturile de activ şi posturile de pasiv. ceea ce a redus gradul de risc financiar. .4.2. 5. Condiţiile de ajustare între utilizările şi resursele puse în operă se reflectă prin intermediul analizei combinate (pe orizontală şi pe verticală) pe baza unor rate de sinteză care corelează posturile de activ cu posturile de capitaluri şi exprimă indirect echilibrul financiar: l ) Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor măsoară stabilitatea resurselor afectate finanţării activelor durabile si se corelează cu fondul de rulment pozitiv dacă este supraunitară: Capitaluri permanente Rfi= . .86% pe fondul reducerii ponderii datoriilor totale reflectă creş terea autonomiei la termen şi reducerea levierului financiar.45%. Reducerea ponderii datoriilor cu scadenţa mai mare de l an de la 2. 4.> l Activ imobilizat net din care: a) Rata de finanţare din resurse proprii exprimă autonomia financiară de care dispune întreprinderea şi se corelează cu fondul de rulment propriu pozitiv: Capitaluri proprii Rfp=--------------* r ^ ---->1 Activ imobilizat net . o întreprindere industrială/oarte „capitalistică" trebuie să aibă capitaluri permanente mai importante comparativ cu una mai puţin „capitalistică" din sectorul de distribuţie. . în acest sens.73% la 73. . care reflectă creşterea autonomiei (inde pendenţei) financiare. 6. .07% la 74.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 215 eliberări de active circulante concomitent cu creşterea duratei de încasare a creanţelor-clienţi . având în vedere că structura capitalurilor trebuie să fie adecvată structurii activelor pe care le finanţează.34% la 0. .31%. pe seama creşterii ponderii capitalurilor proprii de la 66.92% la 25. Reducerea datoriilor sub l an de la 30. 3.26% la 26. Analiza corelaţiilor dintre activele şi pasivele bilanţului Analiza verticală a bilanţului (financiar.54%. Structura capitalurilor arată creşterea ponderii capitalurilor per manente de la 69.

SILVIA PETRESCU 216 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- b) Rata de finanţare din resurse străine exprimă gradul de insecuritate financiară a întreprinderii si se corelează cu fondul de rulment străin pozitiv: Datorii pe termen lung + mediu Rfs =------------: .Prof. ratele de sinteză determinate pe baza bilanţului (financiar şi în listă) se prezintă în Tabelul 53: . univ.Stocuri Rlr =-----------------------------> l Datorii pe termen scurt b) Rata de lichiditate imediată (testul acid) exprimă aptitudinea între prinderii de rambursare a datoriilor cu scadenţa sub l an şi se corelează cu fondul de rulment pozitiv dacă este supraunitară: Disponibilităţi Rli =-------~-----------!----------> l Datorii pe termen scurt Aceste rate de sinteză se corelează cu ratele de finanţare si reflectă indirect structura şi independenţa financiară a întreprinderii. De exemplu. Activ imobilizat net 2) Rata de lichiditate generală exprimă gradul de lichiditate potenţială (echilibrul financiar pe termen scurt) şi se corelează cu fondul de rulment pozitiv dacă este supraunitară: Activ circulant Rlg =-------T------------------> l Datorii pe termen scurt din care: a) Rata de lichiditate relativă (redusă) exprimă capacitatea între prinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt dacă este suprauni tară: Activ circulant . — ~ . dr.

Rata de finanţare din resurse proprii (Rfp) 3.4.439 0. 2. în schimb. Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor (Rfi) 2. lipsa creditelor bancare pe termen scurt confirmă o situaţie favorabilă privind lichidităţile curente.08 400.449 0.677 0.100 +0. în concluzie. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratelor de lichiditate generală si de lichiditate redusă confirmă echilibrul financiar pe termen scurt. ratele de sinteză reflectă o situaţie financiară favorabilă desfăşurării unei activităţi în afara riscului financiar.01 +0.910 0.613 1.473 125.75 -0. Valorile subunitare şi în scădere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse străine arată existenţa unui fond de rulment străin negativ. Rata de lichiditate imediată (trezoreria imediată). 4.226 114. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare stabilă a imobilizărilor confirmă marja de securitate consecutivă fondului de rulment pozitiv crescător.054 1. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobili zărilor din resurse proprii confirmă existenţa fondului de rulment propriu pozitiv crescător. crt. cu valori subunitare în creştere reflectă insuficienţa disponibilităţilor băneşti (casa şi conturile la bănci) pentru acoperirea datoriilor cu scadenţa sub l an. 3.64 +0.228 115.3. da toriile pe termen lung fiind insuficiente pentru finanţarea imobilizărilor nete.033 38. structura financiară Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii prin examinarea modului în care sunt repartizate sursele .471 132. Analiza ratelor de finanţare. Rata de finanţare din resurse străine (Rfs) 4.09 +0. 5. Rata de lichiditate imediată (Rli) 1.020 1. Rata de lichiditate generală (Rlg) 5.Analiză si diagnostic financiar-contabil 217 Tabelul 53 >=> Aplicaţia 50: Ratele de sinteză pe baza bilanţului Nr.839 1.845 1.74 +0.318 1. deoa rece fondul de rulment pozitiv asigură capacitatea de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt. 3. Rate de echilibru financiar Exerciţiul financiar La La început sfârşit 1.021 2.00 Abateri Indici (±A) (%) Din datele Tabelului 53 se constată următoarele: 1. Rata de lichiditate rapidă (redusă) (Rlr) 6. numită şi testul acid.

care în optica bilanţului financiar grupează posturile după criteriul scadenţei.a. care constituie totalul capitalurilor reflectate în pasivul bilanţului: Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii totale (D) . adică imobilizările trebuie finanţate din capitaluri stabile (permanente). convertibile). obiectiv major al gestiunii financiare. 2. vizează raportul între capitalurile proprii (C) şi datoriile totale (D). în privinţa asigurării unor structuri financiare ideale sau acceptabile trebuie să se aibă în vedere câteva principii de bază: 1. Structura finanţării reflectată prin ratele de structură a pasivului. dr. obligaţiuni (ordinare. Structura financiară este un concept fundamental în gestiunea financiară a întreprinderii. 3. privilegiate). Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanţate din datorii pe termen scurt (de trezorerie). iar activul circulant trebuie finanţat din datoriile de exploatare.218 Prof. în acest sens. structura capitalului caracterizează compoziţia finanţării pe termen lung a activităţii întreprinderii: acţiuni (ordinare. numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanţate tranzitoriu din asemenea datorii. de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii. Sursele de finanţare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanţează: resursele utilizate pentru finanţarea unui activ imobilizat trebuie să poată rămâne investite în întreprindere o durată cel puţin egală cu durata de viaţă a acestui activ. Această finanţare trebuie rambursată/vogrewv până când întreprin derea ajunge la autonomie financiară şi autofinanţare. univ. SILVIA PETRESCU de finanţare a activelor între capitalurile proprii şi aporturile externe. afectându-i rentabilitatea. Numai în aceste condiţii poate fi asigurată o structură financiară echilibrată care poate garanta independenţa financiară a întreprinderii. Finanţarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu si lung este admisă cu condiţia ca aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente. în gestiunea financiară apar noţiunile de structură financiară şi de structură a capitalului care se deosebesc prin faptul că în timp ce structura financiară desemnează compoziţia pasivului bilanţului. împrumuturi bancare ş. exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizată cu lichiditatea activelor finanţate. deoarece determină costul capitalului şi are influenţă asupra politicii de investiţii.

Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 219 Datoriile totale cuprind atât datoriile pe termen lung (peste l an). Valoarea acceptabilă a ratei este de maxim 0. Această capacitate se măsoară cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de îndatorare şi gradul de lichiditate-solvabilitate.5: Datorii totale Rîg = 7T------:~r^. fiind important atât pentru manageri. cât şi pentru creditori. care poate conduce la încetarea de plăţi sau la pierderea controlului de către acţionari.6. Poate fi evaluată prin următoarele rate: 1) Rata îndatorării globale exprimă dependenţa întreprinderii de diverşi creditori şi şansele de rambursare a datoriilor. care au semnificaţie deosebită în gestiunea financiară.0 ' 5 Total capitaluri Această rată se poate detalia în următoarele variante: a) Levierul financiar depinde de structura finanţării. denu mit levier financiar. respectiv a capitalurilor permit aprecierea modului în care se asigură autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii. sursele permanente de finanţare trebuind astfel structurate încât să maximizeze valoarea întreprinderii (capitalurile proprii). mediu şi scurt cu capitalurile permanente. 2) Raportul dintre fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt (datoriile sub l an) depinde de natura activelor întreprinderii. Autonomia financiară este ameninţată de existenţa unei structuri financiare inadecvate. suma dintre capitalurile proprii (C) şi datoriile pe termen lung (D/tlg) constituie capitalul permanent (Cp) reflectat în pasivul bilanţului: Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt Definirea structurii financiare impune calculul mai multor rate care corelează datoriile cu capitalurile proprii sau datoriile pe termen lung. influenţează rata rentabilităţii capitalurilor proprii şi constituie un indicator de risc financiar. Ratele de structură a pasivului. în măsura în care reflectă pe de o parte gradul de independenţă financiară şi pe de altă parte posibilitatea între prinderii de a recurge la noi împrumuturi. . care reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare. cum ar fi: 1) Raportul dintre datoriile totale (D) şi capitalurile proprii (C). dacă este sub 0. exprimă rata îndatorării globale. în optica bilanţului financiar (patrimonial). cât şi datoriile pe termen scurt (sub l an).

SILVIA PETRESCU Datorii totale LF = —-——-------Capitalun propni b) Rata autonomiei financiare exprimă capacitatea de acoperire a datoriilor din capitalurile proprii dacă este supraunitară şi se află în raport invers cu levierul financiar (Raf = 1/LF): Capitaluri proprii Datorii totale c) Rata îndatorării la termen exprimă dependenţa faţă de creditori dacă este supraunitară şi este afectată de inflaţie: Datorii pe termen lung Rît = —-—r——:--------— Capitalun proprii 2) Capacitatea de îndatorare exprimă posibilităţile de îndatorare ale întreprinderii dacă este mai mare de 0. ratele care exprimă autonomia financiară determinate pe baza bilanţului întreprinderii sunt redate în Tabelul 54: .220 Prof.25: Datorii totale ~~ ' De exemplu.5: = Capitaluri proprii > Capital permanent ~ ' 3) Capacitatea de rambursare exprimă capacitatea de achitare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare dacă este mai mare de 0. univ. dr.

5 şi în scădere arată reducerea ponderii datoriilor totale în structura finanţării şi creşterea ponderii capitalurilor proprii.94 136. în concluzie.067 -0. 4. Capacitatea de îndatorare.145 +0. Reducerea subunitară a levierului financiar reflectă scăderea raportului dintre datorii şi capitalurile proprii de la 53.553 0. ale cărei valori sunt cu mult sub l.09 +1.68 100.89 33. Capacitatea de rambursare (CAP/D) Din datele Tabelului 54 se desprind următoarele concluzii: 1.5 si în creştere.265 0.391 2. 5. superioară limitei de 0.954 1.865 0.5249 79. aceste rate confirmă o situaţie financiară favorabilă care poate asigura desfăşurarea activităţii în condiţii de siguranţă. având ca efect creşterea gradului de autonomie financiară.688 -0. reflectă scăderea dependenţei de creditori. Alături de ratele de sinteză determinate pe baza bilanţului. Rata îndatorării la termen (Dt. 3. a fost consecinţa accentuării ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent. 2. ratele de finanţare se încadrează în limite admisibile normale. crt. a fost consecinţa reducerii datoriilor cu scadenţa peste l an şi a creşterii capitalurilor pro prii. Rata autonomiei financiare (C/D) 4.Analiză si diagnostic financiar-contabil 221 Tabelul 54 "=> Aplicaţia 51: Ratele de finanţare (autonomie financiară) Nr. .0127 0.21 1. Reducerea ratei de îndatorare la termen. Rate de finanţare Exerciţiul financiar La început 0. reflectă evoluţii favorabile şi caracterizează stabilitatea structurii financiare a întreprinderii. Levierul financiar (D/C) 3.332 0.4997 Abateri Indici (±A) (%) -0.0377 0. Rata îndatorării globale sub 0. Rata îndatorării globale (D/Pasiv) 2.9 177. Capacitatea de îndatorare (C/Cp) 6.963 3. în consens cu scăderea gradului de îndatorare.9748 La sfârşit 0.536 1.81 72.lg/C) 5.025 +0.6% la 39. Creşterea capacităţii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare a fost consecinţa creşterii CAF în condiţiile reducerii datoriilor totale.1%.

4. Această analiză stabileşte o legătură organică între informaţiile furnizate de bilanţul contabil şi informaţiile oferite de contul de profit şi pierdere şi are ca obiectiv stabilirea timpului necesar pentru parcurgerea celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare. în acest mod informaţiile statice oferite de bilanţ privind structura financiar-patrimonială reflectată prin intermediul echilibrului financiar sunt completate cu informaţii dinamice privind acelaşi echilibru financiar. un asemenea studiu impune determinarea unui sistem de rate de gestiune (rotaţie) care caracterizează sintetic eficienţa cu care sunt utilizate activele şi pasivele (capitalurile) întreprinderii. dr. producţie. se compară elemente statice de patrimoniu din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare. univ. Numărul de rotaţii exprimă de câte ori un element de activ sau de pasiv se transformă în lichidităţi în cursul exerciţiului financiar. exprimată prin numărul de rotaţii (N) şi prin durata unei rotaţii (D). din care rezultă ritmul de reînnoire a unui post de activ sau de pasiv. în acest scop.222 Prof. între aceste rate există o relaţie inversă care reflectă faptul că accelerarea vitezei de rotaţie cu efecte benefice se poate realiza prin creşterea numărului de rotaţii sau prin reducerea duratei unei rotaţii. însă gestiunea financiară pe termen scurt necesită informaţii suplimentare pentru aprecierea echilibrului financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică. ceea ce impune determinarea unor rate de rotaţie ale posturilor de bilanţ.4. Din punct de vedere al analizei financiare. acestea au un caracter static. desfacere) de către capitalurile angajate de întreprindere. viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ. cum ar fi cifra de afaceri. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ în măsura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează situaţia posturilor la un moment dat. SILVIA PETRESCU 3. iar durata unei rotaţii exprimă numărul de zile necesare pentru ca un element patrimonial din bilanţ să parcurgă toate stadiile circuitului economic. prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia. Ratele de rotaţie furnizează indicaţii dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza bilanţului. Principalele rate de gestiune (numărul şi durata) privind accelerarea vitezei de rotaţie a posturilor de activ şi de pasiv sunt următoarele: . Ratele astfel determinate caracterizează unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienţă.

a) Numărul de rotaţii ale activelor: XT CA Na=------Activ respectiv: b) Durata unei rotaţii: _ T Activ ~ ^ ~ . Ac --------=Sac=ponderea activelor circulante (gradul de lichiditate). . . Na = numărul de rotaţii ale activelor. a) Numărul de rotaţii ale activelor circulante: XT C A Nac=---Ac Raportul poate fi exprimat prin lanţul de rate: CA Activ XT l Nac=-------x-------=Nax----Activ Ac Sac în care: CA = cifra de afaceri. a) Numărul de rotaţii ale activelor imobilizate: Nai _ CA Active imobilizate respectiv: b) Durata unei rotaţii: Da = . Activ . D a = — = -------x 360 (zile/rotaţie) Na CA 2. .. .Analiză şi diagnostic financiar-contabil 223 1. J_ = Active imobilizate x 36Q (zile/rotaţie) 3.

Prof.-x 3 60 (zile/rotaţie) Ns CA ' 5. univ. a) Numărul de rotaţii ale creanţelor: M Ncr=-----CA Smcr b) Durata de recuperare a creanţelor: T Smcr Dcr=—=------x 3 60 (zile) Ne CA 6.. dr.-x 3 60 (zile/rotaţie) Ne CA ' ' . SILVIA PETRESCU 224 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- b) Durata unei rotaţii: T Ac Dac=-----=-----x 3 60 (zile/rotaţie) Nac CA 4. a) Numărul de rotaţii ale stocurilor: X T C A Ns=---Sm în care: Sm = Stocul mediu =--------2 b) Durata unei rotaţii: •y Cn r D s= — = . a) Numărul de rotaţii ale capitalurilor proprii (C): M CA Nc=---C b) Durata unei rotaţii: T C D e = — = --..

Numărul de rotaţii ale posturilor de activ ale bilanţului s-a menţinut la valori supraunitare şi a crescut. S "f.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------. b) Durata unei rotaţii (zile. ceea ce reflectă accelerarea vitezei de rotaţie. . --------: x 360 (zile) Smf Achiziţii de bunuri Semnificaţia indicatorilor vitezei de rotaţie a posturilor de bilanţ impune următoarele precizări: a) Numărul de rotaţii al unui post de bilanţ compară un flux de acti vitate (vânzări. din care se desprind următoarele concluzii: 1.55 zile/rotaţie la 466. 3. ani) în relaţie inversă cu numărul de rotaţii reflectă rapiditatea unei încasări sau a unei plăţi care influenţează trezoreria. aprovizionări-cumpărări) cu elemente de patrimoniu încre dinţate întreprinderii (activ total. ceea ce a avut ca efect reducerea duratei în zile a unei rotaţii de la 500. are ca efect scăderea lichidităţilor pe termen scurt şi diminuarea capacităţii de plată. . activ circulant. . luni. Fac excepţie activele totale. respectiv creşterea duratei de recuperare a creanţelor şi reducerea termenului de plată a furnizorilor. a) Numărul de rotaţii ale creditelor furnizori: Achiziţii de bunuri — b) Termenul de plată a furnizorilor: Df = ^:=. trebuie comparată durata de recuperare a creanţelor cu termenul de plată a furnizorilor. S m f . capital propriu) şi indică intensitatea cu care este valorificat acest patrimoniu. Decalajul nefavorabil.225 7. Activele imobilizate şi activele circulante si-au accelerat viteza de .44 zile/rotaţie. . prin accelerarea încasărilor şi relaxarea plăţilor. în acest sens. din care poate rezulta un decalaj favorabil cu influenţă benefică pe termen scurt asupra lichidităţilor întreprinderii. 2. calculul ratelor de rotaţie pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere a condus la rezultatele din Tabelul 55. De exemplu. --------: x 360 (zile) Smf Achiziţii de bunuri Achiziţii de bunuri — b) Termenul de plată a furnizorilor: D f = ^ : = . . capital total.. care se confirmă prin reducerea duratei de rotaţie în zile a activelor. al căror număr de rotaţii s-a menţinut subunitar în creştere.

rotaţie atât prin creşterea numărului de rotaţii. . cât şi prin reducerea duratei unei rotaţii.

Se remarcă reducerea duratei de recuperare a creanţelor cu 2.77 48.93 277. 5. dr.659 creanţelor (Dcr) Durata unei rotaţii a capitalurilor 1.55.296 circulante (Dac) Durata unei rotaţii 7.93 1.159 310.94) la 142.356 a stocurilor (Ds) Termenul de recuperare a 1.720 285.152 6. SILVIA PETRESCU 4.679 214. cât şi la creditele furnizori.55 Curent 466.7192 Durata unei rotaţii (zile) Exerciţiul financiar Precedent 500. reducerea decalajului între durata de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor de la 163.99 .61 316.07) are ca efect îmbunătăţirea trezoreriei întreprinderii pe termen scurt.219. Viteza de rotaţie a posturilor de pasiv ale bilanţului a înregistrat o încetinire atât la capitalurile proprii.64) şi creşterea termenului de plată a furnizorilor cu 18. a activelor circulante.92 zile (216.138 proprii (Dac) Termenul de plată 4. influenţează performanţele financiare.71 62.07 Indicatorii care caracterizează viteza de rotaţie a posturilor de activ.7 zile (219.64 55.64 216.07 .226 Prof.99 1.639 219.48 1.94).94 74. cu referire în special la numărul de rotaţii şi durata unei rotaţii a activelor şi.44 Durata unei rotaţii 0.74.41 188.65 zile (216.13 zile (74.99 .910 imobilizate (Dai) Durata unei rotaţii a activelor 1.260 5.860 a furnizorilor (Df) 1. univ.7718 a activelor (Da) Durata unei rotaţii a activelor 1. în special. t=> Aplicaţia 52: Ratele de rotaţie a posturilor de bilanţ Tabelul 55 Numărul de rotaţii Numărul de rotaţii ale activelor (Na) Numărul de rotaţii ale activelor imobilizate (Nai) Numărul de rotaţii ale activelor circulante (Nac) Numărul de rotaţii ale stocurilor (Ns) Numărul de rotaţii ale creanţelor (Ncr) Numărul de rotaţii ale capitalurilor proprii Numărul de rotaţii ale furnizorilor (Nf) Exerciţiul financiar Precedent Curent 0.435 55. . reflectată prin reducerea numărului de rotaţii şi prin creşterea duratei în zile a unei rotaţii.

luni. care vizează unul dintre cei mai importanţi indicatori sintetici calitativi . bilanţul singur nu este suficient. De aici decurge importanţa accelerării vitezei de rotaţie în creşterea eficienţei generale a activităţii economice a întreprinderii. Modificarea valorii unui indicator de bilanţ trebuie apreciată numai după confruntarea acesteia cu sumele înregistrate în rulajele conturilor. Cu cât viteza de rotaţie este mai mare.viteza de rotafre a activelor circulante. dat fiind că tocmai rulajele caracterizează acţiunea utilă a mijloacelor avansate în diferite faze ale circuitului economic al întreprinderii (aprovizionare -producţie . cu atât volumul de active circulante necesare pentru obţinerea unei anumite producţii este mai mic sau producţia obţinută într-o anumită perioadă de timp cu acelaşi volum de active circulante este mai mare. Sm = soldul mediu al activelor circulante calculat ca media dintre soldul iniţial şi cel final: .5. el trebuie completat cu datele analitice referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regăsesc în indicatorii de bilanţ.1. In acest sens. este unul dintre indicatorii semnificativi care caracterizează eficienţa cu care sunt folosite activele circulante ale întreprinderii. inclusă în bateria indicatorilor de performanţă. Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante Interpretarea indicatorilor de bilanţ trebuie realizată numai în legătură cu datele privind activitatea economică desfăşurată de întreprindere în cursul anului. 3.desfacere). ani): 1) Numărul de rotaţii: TA N =— (rotaţii) Sm în care: CA = cifra de afaceri. folosindu-se balanţa de verificare pe rulaj a conturilor.4. Pentru evaluarea completă a gradului de utilizare a activelor circulante.5. Indicatorii vitezei de rotaţie a activelor circulante Viteza de rotaţie a activelor circulante. se impune efectuarea unei analize externe a bilanţului. Evaluarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se realizează prin intermediul unor indicatori care exprimă numărul de rotaţii sau durata unei rotaţii (în zile.4.Analiză si diagnostic financiar-contabil 227 3.

casa şi conturi la bănci. producţie în curs de execuţie.22 97. Durata unei rotaţii (Dz) (zile) (4/3) 6.22 1.159 +18. precum şi pe elemente ale activelor circulante: stocuri (materii prime şi materiale consumabile.469 120.19 1. 3) Active circulante la 1. dr.036 0 -7.60 +0.000 lei CA (Ac) .296 360 277. Cifra de afaceri (CA) (mii lei) 3. De exemplu.000 lei cifră de afaceri: . SILVIA PETRESCU S Sf i+ Sm=--------2 2) Durata unei rotaţii: _. 30 zile).05 102.85 100 97. Active circulante la 1. avansuri pentru cumpărări de stocuri).947 136.212 116.498 +27. 1. T TxSm Dz =—=---------(zile) N CA în care: T = durata perioadei de referinţă (360.. Sm .029 1. univ. crt. Active circulante (Sm) (mii lei) 2. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 107. investiţii financiare pe termen scurt.000 Ac =-----x 1.94 -22.producţie . 90.65 126. Numărul de rotaţii (Nac) (2/1) 4.desfacere).000 =------CA N Analiza indicatorilor vitezei de rotaţie vizează factorii de accelerare (încetinire) atât pe total. produse finite şi mărfuri.. pe baza datelor din contul de profit si pierdere şi din bilanţ se determină indicatorii vitezei de rotaţie din Tabelul 56: *=> Aplicaţia 53: Viteza de rotaţie a activelor circulante Tabelul 56 Nr.260 360 285.87 163. Durata anului financiar (T) (zile) 5.228 c Prof. cât şi din punct de vedere al structurii activelor circulante aferente stadiilor circuitului economic (aprovizionare .77 771. 180.71 793. creanţe.

pe care analiza poate şi trebuie să le cuantifice.000 lei cifră de afaceri.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 229 Din datele Tabelului 56 se desprind următoarele concluzii: 1. ceea ce antrenează în final reducerea activelor circulante care revin la l . Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se exprimă fie prin creşterea numărului de rotaţii. viteza de rotaţie a activelor circulante influenţează indicatorii de performanţă ai întreprinderii (beneficiul şi ratele de rentabilitate).2. Viteza de rotaţie a activelor circulante este în legătură directă cu mai mulţi indicatori. ceea ce a avut ca efect scăderea activelor circulante care revin la l .000 lei cifră de afaceri. Orice accelerare a vitezei de rotaţie va determina o evoluţie favorabilă a acestor indicatori. Toţi indicatorii vitezei de rotaţie a activelor birculante au cunoscut dinamici favorabile. Creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante reflectă majorarea eficienţei utilizării acestora. fie prin reducerea duratei unei rotaţii. 3. reducerea duratei în zile a unei rotaţii.4. Efectele accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante în general. care reflectă accelerarea vitezei de rotaţie prin: creş terea numărului de rotaţii. ceea ce are ca efect îmbunătăţirea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. 2. după cum încetinirea va avea efecte negative asupra lor.5. asupra cărora manifestă efecte favorabile prin accelerare sau nefavorabile prin încetinire: 1) Reducerea (creşterea) duratei unei rotaţii (Dz) determină: a) Eliberări (E) (-) sau imobilizări (I) (+) de active circulante: E(I)=(Dz 1 -Dz 0 )x^-(miilei) JoU b) Creşterea (reducerea) beneficiului din activitatea de bază: B=CA-Ct = SmxT -Ct(miilei) Dz .

.-x-------= RvxNxSac Activ CA Ac Activ în care: Rexp = rezultatul din exploatare ------—=Rv = rata rentabilităţii veniturilor (profitabilitatea CA) L>A CA -----= N = numărul de rotaţii Ac Ac --------=Sac=ponderea activelor circulante în activ Activ b) Creşterea ratei rentabilităţii financiare prin lanţul de rate: „. CA LF=—=levierul financiar (rata îndatorării) v> . uni\. pe baza contului de rezultat şi a bilanţului se determină efectele modificării vitezei de rotaţie din Tabelul 57.x . .. SILVIA PETRESCU 2) Creşterea numărului de rotaţii determină: a) Creşterea ratei rentabilităţii economice prin lanţul de rate: Rexp Rexp CA Ac Re=-----—=----.230 Prof. Rex Rex CA Ac Pasiv Rex ^ C+D 0 Rf=-----=-----x-----x-------x-------=-----xNacxSacx-------= C CA Ac Activ C CA C = R'v x Nac x Sac x (l + LF) în care: Rex = rezultatul brut al exerciţiului Rex _. pe baza căruia rezultă următoarele: ... dr. ------=R v=rata mari ei brute De exemplu.

04 mii lei 2) Creşterea beneficiului aferent cifrei de afaceri nete: A = B.85 -7. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 136.469 mii lei ACt = Ct . Durata unei rotaţii a activelor circulante (Dz) (zile) 42. Total active nete (A) (mii lei) 5.159 +18.029 163.94.821 +22. Rezultatul brut aferent CA (B) (mii lei) 4.7l)xl63.07 1.498/360= 360 = -3. Cifra de afaceri netă (CA) (mii lei) 2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (Ct) (mii lei) 3.137 211.71 59.684 112.00 107.496 161.750 69.296 277. 606.750 = +26.87 57.136. Ponderea activelor circulante (Sac) (%) 7.279 .252 = -973 mii lei <=> Aplicaţia 54: Efectele vitezei de rotaţie a activelor circulante Tabelul 57 Nr.246 . Numărul de rotaţii ale activelor circulante (Nac) 8.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 231 1) Eliberări de active circulante: E=(Dzi-Dzo)x—=(277.496 mii lei Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = ACA + ACt m care: ACA = CA.498 . . Active circulante (Sm) (mii lei) 6.97 189.246 +26.469 120.56 1.279 94.42.212 116.94 97.36 +0.029 = +27. cit.498 +27.260 285.49 104.B0 = 69.04 1.Ct = 93.252 +973 101.77-285.947 126.22 .CA0 = 163.19 93. .036 102.77 +2.

469 .222 56.71 =158.973 = +26.28 mii lei ADz= Prin însumare se verifică egalitatea: ASm + AT + ADz = 22. Rata rentabilităţii financiare (Rf) (3/9) (%) Prof.42 22.535.1445 +11. SILVIA PETRESCU 117.40 Prin însumare se verifică egalitatea: ACA + ACt = 27.962.231 42.581 +26.37 134.69 0.79 144.159x360_1 285 7 Dzo Dzo >1 72=(? Şmj^^_SrnixŢi =CAi _ 15g 962J2 = Dzi Dzo =163.93 +10. univ. Rata rentabilităţii economice (Re) (3/4) (%) 13.469 mii lei = = ACA .5361 36.496 mii lei = A Pe treapta a ll-a: ACA = +27.60 0. dr. Rata profitabilităţii CA (Rv) (3/1) (%) 12.232 9.933. Datorii totale (D) (mii lei) 11.65 73.535.029=+ 22.918 31.72=+4.933.34 89.359 62. Capitalurile proprii (C) (mii lei) 10.72-136.42 143.80 122.498-l58.159x360 Aam=------------------------=------------------CAn= Dzo Dzo 285.09 -0.962.35 32.687 +10.72 + O + 4.72 miilei AQm AT= SmixTi_SmixT0 = 126.22 -6.04 132.469 mii lei = ASm + AT + ADz în care: SmixŢQ Sm0xTo 126. Levierul financiar (LF) (10/9) 14.3916 48.28 = +27.

.32 = +1.22.94 zile a avut ca efect eliberări de active circulante şi creşterea beneficiului aferent cifrei de afaceri nete.85% ANac = Rvi x Naci x Sac0 . Creşterea numărului de rotaţii cu 2. A = Ret .Re0 = 32.Analiză si diagnostic financiar-contabil 233 în concluzie: 1.37% Prin însumare se verifică egalitatea: ARv + ANac + ASac = 7.296 x x 0.30.31.80 = +1 1. 2. ca efect al accelerării rotaţiei activelor circulante.5707 . Creşterea ratei rentabilităţii economice cu 10.45 .60 = 30.Re'i = 32.22.45 = 31.26 x x 0.Re0 = Re'0 .35 x 1.60 = +7.30.79% şi a majorării ponderii activelor circulante în activul bilanţului (creşterea gradului de lichiditate a activelor) cu 2. 4) Creşterea ratei rentabilităţii financiare: A = Rf.22.87% ASac = Rei .36. 2.85 + 0.22 .Re'0 = Re'i .09% Factorii de influenţă sunt următorii: A = ARv + ANac + ASac în care: ARv = Rvi x Nac0 x Sac0 .32 .5707 .42% Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = A R e + A LF .09% a fost consecinţa creşterii profitabilităţii cifrei de afaceri (rentabilităţii veniturilor) cu 34.49%.04% a majorat beneficiul.69 . 3) Creşterea ratei rentabilităţii economice'.Re0 = 42.09% = A în concluzie: l .87 + 1.45 = +0.Re'0 = 42.19% şi a costurilor aferente bunurilor vândute şi serviciilor prestate cu 1.69 . Reducerea duratei unei rotaţii cu 7.85% a majorat rata rentabilităţii economice. Creşterea cifrei de afaceri cu 20.60 = +10.35 x 1.37 = +10.Rf0 = 48.

Creşterea ratei rentabilităţii financiare cu 1 1.41% = ARv + ANac + ASac în care: ARv = Reo'O + LF0) .22 .80 = = 46. Creşterea numărului de rotaţii ale activelor circulante (accelerarea vitezei de rotaţie) a majorat rata rentabilităţii financiare.80 = 32.5361-46.Rfo = 30.09%. în final. 2. univ.1 1 =+2. dr.34% ASac = Rei(l + LF0) .10 = +13.21 .5361 .10% Prin însumare se verifică egalitatea: ARv + ANac + ASac = 9.36.45%. Prin intermediul ratei rentabilităţii economice se regăseşte efectul favorabil al creşterii profitabilităţii cifrei de afaceri (rentabilităţii veniturilor) şi al majorării ponderii activelor circulante (creşterii lichidităţii activelor).97 + 1.5361) -36.1.41% ALF = Rfi .80 = +9.41% = ARe în concluzie: 1.36.99 = +1 1. deşi levierul financiar s-a redus cu 14.21 --48.99% Prin însumare se verifică egalitatea: ARe + ALF = 13. 4.77 = = 48.Rf0 = Rfo .48.42% s-a datorat majo rării ratei rentabilităţii economice cu 10.5361 .77 = +1. 3.77 . se constată efectul benefic al accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante asupra performanţelor financiare ale întreprinderii .69(1 + 0. SILVIA PETRESCU ARe = Rei(l + LF0) .32 x 1.Rf i = 32.1 1 -46.Rf0 = 48.34 + 2. care au majorat rata rentabilităţii financiare.50.Rfo = Rfo .21 = -1.97% ANac = Rei'(l + LF0)-Rf0 = Rf i-Rf o = 31.80 = +13.234 în care: Prof.42% = A Pe treapta a II-a: ARe = +13.36.41 .36.80 = 50.45 x 1.11 = 50.69 x 1.

Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 235 analizate. combinată cu elemente ale contului de rezultat. care servesc la evaluarea performanţelor întreprinderii într-o viziune dinamică. întărirea controlului financiar-contabil preventiv ş. cât şi prin reducerea duratei unei rotaţii. 3. atât prin creşterea numărului de rotaţii.6. în final. precum şi ratele de rotaţie determinate prin analiza internă a bilanţului în direcţie verticală şi orizontală. Aprecierea performanţelor economico-financiare implică luarea în considerare a unor aspecte ale activităţii întreprinderii în strânsă legătură cu rezultatele globale şi parţiale. scurtarea ciclului de producţie. Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante trebuie realizată pe fazele circuitului economic prin: reducerea stocurilor de materii prime şi materiale la minimul necesar asigurării continuităţii procesului de producţie. a. Diagnosticul financiar-contabil permite aprecierea performanţelor în lumina a trei puncte de vedere: 1) Acesta impune o viziune parţială a performanţelor. cât şi prin rate de rentabilitate.4. ratele de finanţare şi de structură a finanţării. Analiza ratelor de rentabilitate şi a riscului financiar Ratele de structură a activelor şi pasivelor bilanţului. Marjele de rentabilitate. se determină sub forma fluxului de rezultate ca diferenţă între venituri şi cheltuieli pe tipuri de activităţi: excedentul brut din exploa- . a ratelor de rentabilitate şi a altor indicatori de performanţă. 3) Aprecierea financiară a performanţelor se realizează din punct de vedere sintetic şi global printr-o viziune de ansamblu a rezultatelor. încetinirea vitezei de rotaţie a activelor circulante are efecte nefavorabile prin diminuarea beneficiului. valorificarea materialelor care nu mai sunt necesare producţiei. permit să se calculeze o „baterie" de rate de rentabilitate. înscrise în contul de profit şi pierdere pe cinci niveluri. 2) Analiza financiară abordează performanţele pe baza unor criterii monetare de măsurare şi de evaluare. Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a asigura venituri exprimate în termeni financiari şi poate fi evaluată atât prin marje de rentabilitate. reducerea termenelor de recuperare a creanţelor şi accelerarea încasărilor. diagnosticul financiar-contabil va permite evaluarea întreprinderii în funcţie de rentabilitate şi de gradul de risc aferent. Eficacitatea întreprinderii poate fi apreciată diferit prin criterii analitice.

prin profitabilitatea acesteia în raport cu: 1) Exploatarea. -i —---------3 CA 2) Activitatea globală. rezultatul din exploatare. prin rapoartele: Marja comercială R ' =-------C Ă------ R2 = ™1 CA _Rexp •K. prin rapoartele: R 4 4 = ^ CA R5 =------(rata marjei nete) i^ . care exprimă capacitatea activului economic (Activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus şi de a asigura remunerarea aportorilor de fonduri (acţionari şi creditori). A B. în funcţie de factorii raportului efect-efort pot fi calculate mai multe rate de rentabilitate structurate în două grupe: rate de marjă şi rate de randament şi de rentabilitate. Ratele de marjă permit aprecierea „eficacităţii" întreprinderii în activitatea comercială.236 Prof. care exprimă fie fluxul global de acti vitate (CA). dr. Ratele de randament şi de rentabilitate sunt grupate în două categorii: 1) Rate de randament. Ratele de rentabilitate rezultă din raportarea unui indicator de rezultat . care raportează un indicator de rezultat la un indicator de evaluare a capitalului economic pus în operă şi definesc noţiunea de rentabilitate economică. capital propriu.la un indicator de efort. rezultatul financiar. Pot fi calculate următoarele rate de rentabilitate economică: . rezultatul extraordinar. A.ca efect . SILVIA PETRESCU tare. univ. rezultatul brut si net al exerciţiului. fie mijloacele utilizate pentru obţinerea rezultatului (capital economic. costuri).

în lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza raportul: EBE b) Re2 =-------------~ Activ total Introdus într-un lanţ de rate.acest raport permite determinarea randamentului economic activelor.. Rexp EBE Rexp c) R e ^ =---------— =------------x-----. care exprimărata rentabilităţii investiţiilor: . Re^ =-----—=. stagnarea sau scăderea eficacităţiiîntreprinderii. Evoluţia în timp a acestei rate arată creşterea.. echivalent cu al ROA (Return On Assets).-—x------=-----— x----x-------= R v x N a c x S a c Activ CA Activ CA Ac Activ în care: ------H. fără a fi afectată de fisca litate.r\.= Re2xS exn R 3 z K exp Activ total Activ total EBE în care: Re2 = rata de rentabilitate a investiţiilor. SRex = ponderea rezultatului din exploatare în excedentul brut.=Ry l^. amortizare si provizioane.Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------_______________EBE___________ 6l 237 ~ Activ imobilizat brut + NFRE Aceasta este orată de rentabilitate economică brută permite care aprecierea performanţei exploatării (industrială şi comercială) şi facilitează comparaţiile intrasectoriale. Factorii de creştere randam entului econom ic al activelor fi a pot evidenţiaţi dacă acest randam ent se detaliază prin de rate: lanţul „ Rexp Rexp CA Rexp CA Ac _. C A = rata rentabilităţii veniturilor (profitabilitatea) -----=Nac = numărul de rotaţii ale activelor circulante Ac Ac --------=Sac = ponderea activelor circulante (lichiditatea activelor) Activ .

Re3) au crescut cu peste 30%. cu profitabilitate redusă. 1. dar cu o viteză de rotaţie (Nac) mică. din care se desprind următoarele concluzii privind: A. dr. accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante şi creşterii ponderii activelor circulante. în final. Prin intermediul lanţului de rate se constată următoarele: l . fie politica unor preţuri mici. . univ. 2. ceea ce reflectă creşterea gradului de eficienţă a ca pitalului economic. 2. B. deşi ponderea rezultatului din exploatare în excedentul brut s-a redus. Din analiză pot rezulta concluzii privind politicile comerciale cu efect favorabil asupra randamentului economic prin prisma cifrei de afaceri: fie politica privind calitatea produselor cu profitabilitate (Rv) mare. ratele de rentabilitate economică determinate pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere se prezintă în Tabelul 58. după remunerarea capitalurilor împrumutate.238 Prof. 2) Rate de rentabilitate financiară.R5) au cunoscut creşteri cu peste 20%. care va permite remunerarea capitalurilor acţionarilor (prin dividendele distribuite) şi autofinanţarea întreprinderii (prin rezultatul în rezervă). . Majorarea ratelor de rentabilitate a fost consecinţa decalajelor fa vorabile dintre ritmurile de creştere a indicatorilor de rezultat şi ritmurile de creştere a indicatorilor de efort la care se raportează. dar cu o viteză de rotaţie accelerată. ceea ce reflectă creşterea eficacităţii activităţii comerciale a întreprinderii. Ratele de marjă şi randament economic Toate ratele de marjă care caracterizează rentabilitatea exploatării şi activităţii globale (R. Toate ratele de randament economic al activelor (RCj . 3. Creşterea randamentului economic al activelor (Re3) s-a datorat. care exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a crea un surplus. SILVIA PETRESCU De exemplu. majorării rentabilităţii veniturilor.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

239
Tabelul 58

<=> Aplicaţia 55: Ratele de rentabilitate economică
Nr. crt. Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 272 136.029 0,200 32.741 25,97 16.893 12,41 21.411 15,74 12.425 9,13 134.813 61.454 16,68 242.967 13,47 6,95 0,5159 6,95 12,418 107.947 1,260 0,444 6,95 419 0,256 31,64 26.344 16,11 23,10 19.679 12,03 +147 +0,056 +5,67 +9.451 +3,70 +7,36 +7.254 +2,90 154,04 120,19 128,0 158,0 121,83 155,94 129,83 134,85 146,76 158,35 131,76 113,93 115,58 138,07 115,16 137,24 135,46 98,70 135,46 129,75 116,87 102,85 101,54 135,46

A. Ratele de marjă de exploatare 1. Marja comercială (Mc) 2. Cifra de afaceri (CA) 3. Rj= Mc/CA (\I2)(%) 4. Excedentul brut de exploatare (EBE) 5. R2=EBE/CA(4/2)(%) 6. Rezultatul din exploatare (Rexp) 7. R3 = Rexp/CA(6/2)(%) 8. Capacitatea de autofinanţare (CAF) 9. R4 = CAF/CA (8/2) (%) 10. Rezultatul net (Rnet) 11. R5 = Rnet/CA(lQ/2)(%) 12. Activul imobilizat brut (Aibr) 13. Necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE) 14. Re! =[EBE/(Aibr + NFRE)] 15. Activul total brut (Abr) 16. Re2 = EBE/Abr (4/15) (%) 17. Re3 =Rexp/Abr (6/15) (%) 18. Ponderea rezultatului din exploatare în EBE (6/4) 19. Re J = Xe 2xSiap(l6xlS) 20. Rata rentabilităţii veniturilor (Rv) (6/2) (%) 21. Activele circulante totale (Ac) 22. Numărul de rotaţii ale activelor circulante (Nac) (2/21) 23. Ponderea activelor circulante în activul total (Sac) (2 1/1 5) 24. Re} = Rvx Nac x Sac (20x22x23) (%) 163.498 +27.469 51.731 +18.990

37.768 +16.357

B. Ratele de randament - rentabilitate economică 153.595 +18.782 71.031 23,03 18,48 9,41 0,5092 9,41 +9.577 +6,35 +5,01 +2,46 -0,0067 +2,46

279.819 +36.852

16,112 +3,694 126.159 +18.212 1,296 0,451 9,41 +0,036 +0,007 +2,46

240

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU ------------------------------------------------------------------------------------------------------

Indicatorul cel mai sintetic târâtei rentabilităţii financiare (Rf) rezultă din raportul dintre rezultatul exerciţiului şi capitalurile proprii: Rezultatul exerciţiului Rf =—^—. , ..------'— 7 7 -x 1 0 0 Capitalunle propni Această rată oferă o informaţie privind cota de remunerare a investiţiilor realizate de acţionarii care au constituit iniţial capitalul întreprinderii sau au lăsat în rezervă o parte din beneficii. Rezultatul exerciţiului (brut sau net) permite calculul ratei rentabilităţii financiare nete (Rfri) în raport cu rata rentabilităţii financiare brute (Rfbf) după deducerea impozitului pe profit în cotă i: Rezultatul net Rezultatul net brut (l -i) nn ,, Rfh = „ v , .--------— =-----_ v . .--------T----- = R f b r ( l - i ) Capitalul propriu Capitalul propriu Rata rentabilităţii financiare nete corespunde noţiunii de ROE (Return On Equity) utilizată în terminologia anglo-saxonă. Un nivel ridicat al rentabilităţii capitalurilor proprii îi permite întreprinderii să găsească noi capitaluri pe piaţa financiară pentru a-şi finanţa creşterea. Dacă această rată este mică şi inferioară ratelor pieţei, întreprinderea va avea dificultăţi în atragerea de capitaluri. în acelaşi timp, un nivel ridicat al ratei rentabilităţii financiare nu este întotdeauna favorabil, deoarece el poate fi consecinţa unor capitaluri proprii prea slabe şi a unui nivel de risc ridicat, ca urmare a unor împrumuturi prea mari, ceea ce trebuie pus în evidenţă prin calculul ratei rentabilităţii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp): Rezultatul exerciţiului Capitalul permanent Rezultatul exerciţiului Capitalul propriu + Datoriile/termen lung + mediu Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde cel puţin rezultatul net şi dobânzile după impozit, cheltuielile financiare fiind deductibile din rezultatul brut: Rezultatul net + Dobânzile Capitalul propriu + Datoriile financiare

Analiză şi diagnostic financiar-contabil 241

Pentru stabilirea/actori/or de creştere a ratei rentabilităţii financiare se recurge la un lanţ de rate de forma: _. Rex Rex CA Ac Pasiv „ ^T C+D Rf=-----=-----x-----x-------x-------=RvxNacxSacx------C CA Ac Activ C C în care: Rex
------=Rv=profitabilitatea
v_xA

CA (rata rentabilităţii veniturilor)

CA
-----=Nac=numărul

de rotaţii ale activelor circulante

Ac Ac
--------=Sac=ponderea

activelor circulante în activ

Activ Pasiv C + D D _ --------=-------=1+—=l+LF reflecta structura finanţam C C C în final, rata rentabilităţii financiare depinde de profitabilitatea cifrei de afaceri (Rv), de viteza de rotaţie a activelor circulante (Nac), de ponderea activelor circulante în activ (Sac) şi de levierul financiar (LF): Rf = Rv x Nac x Sac(l + LF) Aşa se explică de ce o mică marjă netă (Rv) în cazul marilor unităţi poate conduce la o rentabilitate financiară bună, dacă activele circulante se „rotesc" rapid (stocuri mici, fără creanţe), dacă creşte gradul de lichiditate al activului (Sac) şi dacă dispun de capitaluri proprii relativ slabe (folosesc investiţii prin leasing şi au credite furnizori mari), ceea ce are ca efect creşterea ratei îndatorării (levierului financiar). Aceasta poate orienta întreprinderea în deciziile strategice de finanţare referitoare la raportul capitaluri proprii/datorii. Efectul creşterii levierului financiar (ratei îndatorării) poate fi favorabil, dar si riscant, de acest efect fiind legat riscul financiar care decurge din costul capitalului care asigură finanţarea. Diferenţa între costul capitalurilor proprii şi costul capitalurilor împrumutate constă în faptul că primele sunt remunerate dacă întreprinderea

242

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

realizează un beneficiu net contabil, iar celelalte trebuie remunerate indiferent de situaţie (beneficiu sau pierdere), în acest caz, cheltuielile financiare care cuprind dobânzile la împrumuturi pot diminua capacitatea de autofinanţare până la insolvabilitatea întreprinderii, ceea ce reflectă riscul financiar. Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care rezultă din diferenţa dintre rata rentabilităţii economice (Re) şi rata rentabilităţii financiare (Rf), ca efect al îndatorării întreprinderii: Din relaţia: _ Rexp _ Rexp Activ C + D se deduce: Rexp = Re x (C+D), care se introduce în relaţia de calcul al rentabilităţii financiare: Rex Rexp-Chfm + Vfin + Rextr Ri=-----=-------------------------------C C Veniturile financiare şi rezultatul extraordinar pot fi excluse din calcul, nefiind legate de activitatea de exploatare; în consecinţă, rata rentabilităţii financiare în funcţie de rata rentabilităţii economice (Re) capătă expresia:
Rf

^Re ( C

+

D)-Dxd = R e + D ( R e _ d ) =R e + L F x ( R e _ d )
v> v>

în care: d = rata dobânzii; —=LF=levierul financiar. C Diferenţa dintre rata rentabilităţii financiare (Rf) si rata rentabilităţii economice (Re) reprezintă efectul de levier financiar (al îndatorării) care am-

Analiză si diagnostic financiar-contabil

243 plifică diferenţa dintre rentabilitatea economică şi rata dobânzii (d = Chfin/D), fiind afectat de semnul + sau -.

/?/- Re=LFx (Re -d)= ELF (±)
Mărimea levierului financiar (LF) prin raportul dintre datorii şi capitalurile proprii depinde de structura finanţării prin ponderea surselor externe sau interne în totalul capitalurilor. Efectul de levier financiar pune în evidenţă influenţa îndatorării asupra rentabilităţii financiare prin potenţarea (diminuarea) acesteia faţă de rentabilitatea economică. Efectul de levier financiar este cu atât mai mare cu cât diferenţa dintre
/v

rentabilitatea economică şi rata dobânzii este mai mare. In acest sens, pot fi menţionate următoarele situaţii: 1) îndatorarea nu are niciun efect (ELF = 0) dacă: Re = d şi în consecinţă Rf=Re 2) Recurgerea judicioasă la îndatorare permite ameliorarea rentabili tăţii financiare printr-un efect de levier pozitiv (ELF > 0) dacă: Re > d si în consecinţă Rf> Re Utilizarea îndatorării trebuie totuşi făcută cu prudenţă, deoarece limitează in dependenţa financiară a întreprinderii, îi reduce posibilităţile suplimentare de îndatorare în perioada de criză şi îi creşte volatilitatea rezultatelor si a rentabilităţii capitalurilor proprii. 3) Se poate ajunge la un efect de levier financiar negativ (ELF < 0) (de „măciucă") dacă: Re < d şi în consecinţă Rf<Re în consens cu efectul de levier ELF (±) indicele levierului financiar (ILF= Rf/Re) arată că întreprinderea se poate îndatora dacă este supraunitar (ILF > 1), deoarece îndatorarea potenţează gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii. Valoarea subunitară a indicelui (Lj, < l ) arată efectul negativ al îndatorării ca urmare a unui randament economic insuficient pentru acoperirea ratei dobânzii, ceea ce amplifică riscul de insolvabilitate.

244

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Valoarea unitară a indicelui (ILF =1) reflectă egalitatea dintre rentabilitatea financiară şi rentabilitatea economică drept rezultat al finanţării exclusiv din capitalurile proprii, prin lipsa îndatorării fiind eliminat riscul financiar. Efectul de levier se exprimă cel mai frecvent după impozitare, ratele nete de rentabilitate (economică, financiară) rezultând după deducerea impozitului pe profit, în cotă i:
Rfh=[ Rebr+—(Rebr - d) j x (l - i)

v

c

j

în consecinţă, efectul de levier net se determină prin corectarea efectului de levier brut cu aceeaşi cotă: ELFnet = ELFbr (l-i)= Rfn - Ren în concluzie, recurgerea la efectul de levier este o practică încurajată de tratamentul fiscal, mult mai sever faţă de beneficiile conservate şi de dividende (deloc deductibile din impozitul întreprinderii) decât faţă de dobânzile la datorii (întotdeauna deductibile din impozit). Este motivul pentru care unii finanţişti, ca Modigliani şi Fisher, susţin că uneori este mai avantajos ca întreprinderea să se finanţeze din împrumuturi decât din capitalurile proprii. De exemplu, pe baza datelor din bilanţ şi din contul de profit si pierdere se determină ratele de rentabilitate financiară şi efectul de levier financiar din Tabelul 59, din care se desprind următoarele concluzii: 1. Toate ratele de rentabilitate economică şi financiară au crescut, ceea ce reflectă creşterea eficienţei utilizării capitalurilor investite şi a capita lurilor proprii. 2. Rata rentabilităţii financiare (capitalurilor proprii) a fost superioară ratei rentabilităţii economice (capitalurilor investite) (Rf > Re) ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv (ELF > 0) şi a randamentului economic superior nivelului ratei dobânzii (Re > d). 3. Reducerea levierului financiar a diminuat efectul favorabil al pre zenţei datoriilor asupra ratei rentabilităţii financiare, ceea ce s-a datorat scăderii ponderii datoriilor totale şi creşterii ponderii capitalurilor proprii. 4. Reducerea levierului financiar concomitent cu creşterea ratei chel tuielilor financiare a redus efectul levierului financiar; dar creşterea diferenţei dintre rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii a majorat rata rentabilităţii financiare.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

245 5. Rata rentabilităţii capitalurilor permanente a devansat atât rata renta bilităţii economice a capitalurilor angajate (investite), cât şi rata rentabilităţii financiare, ceea ce reflectă o mai bună remunerare a capitalurilor proprii comparativ cu remunerarea datoriilor. 6. Această situaţie a fost consecinţa modificării structurii finanţării prin reducerea datoriilor pe termen lung. In concluzie: 1. Efectul de levier financiar ca diferenţă între rata rentabilităţii finan ciare şi rata rentabilităţii economice se manifestă în funcţie de diferenţa dintre rentabilitatea economică si rata dobânzii, amplificată prin levierul financiar. 2. Levierul financiar este legat de structura financiară prin utilizarea îndatorării de care se leagă riscul financiar care creste cu gradul de îndato rare, ceea ce impune aprofundarea studiului prin analiza lichidităţii si solva bilităţii entităţii.
<=> Aplicaţia 56: Ratele de rentabilitate financiară - efectul de levier
Tabelul 59 Nr. cit. Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent Curent 16.893 117.359 62.918 9,37 2.852 11,96 +2,59 17.577 130.650 13,45 5.152 26.344 56.231 13,18 4.272 75,37 +2,79 Abateri Indici (±A) (%) +9.451 -6.687 155,94 122,34 89,37

1. Rezultatul din exploatare (Rexp) 2. Capitaluri proprii (C) 3. Datorii totale (D) 4. Rata rentabilităţii economice brute (Rebr) [l/(2+3)]'(%) 5. Cheltuieli financiare (Chfm) 6. Rata rentabilităţii financiare brute (Rfbr) f(l-5)/2] (%) 7. Efectul de levier financiar brut (ELFbr) (6-4) (%) 8. Rezultatul brut al exerciţiului (Rexbr) 9. Capitaluri permanente (Cp) 10. Rata rentabilităţii capitalurilor permanente (Rcp) (8/9) (%) 11. Impozitul pe profit (I)

143.581 +26.222

+3,81 140,66 +1.420 149,82

+3,41 -0,40

128,53 84,55 134,96 120,48

23.725 +6.148 157.416 +26.766 15,07 4.046

+1,88 113,07 -1.106 78,53

246
12. Cota procentuală (i) (11/8) (%) 13. Rata rentabilităţii economice nete (Ren) [4 x (100- i)] (%) 14. Rata rentabilităţii financiare nete (Rfo)[6x(100-i)](%) 15. Efectul de levier financiar net (ELFn) (14-13) (%) 16. Efectul de levier financiar net (ELFn)[7x(l-i)](%) 17. Levierul financiar (LF) (3/2) 18. Rata dobânzii (d) (5/3) (%) 19. Re-d(4-18)(%) 20. 21.

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

29,31
6,62 8,45 +1,83 +1,83 0,536
4,53 +4,84 +2,59

17,05

-12,26

58,17

10,93 12,74 +1,81 +1,81 0,391
7,59 +5,59 +2,79

+4,31

165,10

+4,29 150,97 -0,02 -0,02
-0,145 +3,06 +0,75

98,90 98,90 72,94
167,70 115,49

Efectul de levier financiar brut (ELFbr) (17x19) (%) Efectul de levier financiar net (ELFn)[20x(l-i)](%)

-0,40 -0,02

84,55 98,90

+1,83

+1,81

3.5. Analiza solvabilităţii şi lichidităţii
Efectul de levier financiar exprimă consecinţa îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii, care poate însemna şi riscul întreprinderii îndatorate de a nu putea face faţă angajamentelor prin afectarea solvabilităţii. Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a f ace f aţă scadenţelor pe termen lung si mediu şi depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuielile financiare (costul îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care doreşte să-şi păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii, şi rezultă atât din echilibrul dintre fluxurile de încasări şi fluxurile de plăti, cât şi dintr-un fond de rulment net pozitiv, care presupune o bună adecvare între necesarul de finanţare pe termen lung (în active corporale şi financiare) şi resursele de finanţare cu caracter permanent (capitalurile proprii şi îndatorarea la termen). Solvabilitatea se defineşte mai ales în perspectiva unei lichidări a întreprinderii, dacă se află în încetare de plată ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanţului, întreprinderea este solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor. Menţinerea solvabilităţii este condiţionată de sincronizarea ritmului încasărilor de fonduri legate de transformarea în monedă a activelor ajunse la maturitate cu ritmul plăţilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la scadenţă, în acest sens, o primă apreciere a solvabilităţii se

3-0. Rata solvabilităţii generale poate fi calculată şi prin rapoartele: Capitalul propriu Datoriile pe termen lung Capacitatea de autofinanţare Datoriile pe termen lung . 3) Rata solvabilităţii generale: Activul total C+D l . Rsg=-----------------=-------=—+1 Datoriile totale D LF în care: C l — = gradul de autonomie financiară =— (LF = levierul financiar) D LF Creditorii sunt interesaţi într-o valoare cât mai mare a raportului. valorile mai mari de 0. 2) Rata solvabilităţii patrimoniale: Capitalul propriu Rsp=-------:----——~ Total capitaluri Această rată exprimă ponderea capitalului propriu în capitalurile totale şi trebuie să aibă o valoare minimă cuprinsă în intervalul 0.Total datorii în aprecierea solvabilităţii se utilizează rate de structură a capitalurilor care caracterizează îndatorarea si autonomia financiară a întreprinderii. garanţia lor fiind constituită din activul întreprinderii.Analiză si diagnostic financiar-contabil 247 realizează prin compararea între lichiditatea activelor şi exigibilitatea capitalurilor.5. respectiv a activelor totale cu datoriile totale: 1) Activul net contabil: ANC = Total active .5 reflectând o situaţie normală.

8) Capacitatea de îndatorare: _ Capitalul propriu (C) Capitalul permanent (Cp) Această rată exprimă ponderea capitalului propriu în capitalul permanent. dr. şi sunt majorate de inflaţie. . depinde de structura financiară şi arată posibilităţi de îndatorare crescute pentru valori > 0. SILVIA PETRESCU Aprecierea solvabilităţii poate fi realizată şi indirect prin ratele de îndatorare. Rata îndatorării pe termen lung constituie un indicator de risc care creşte proporţional cu valoarea lui şi cu variabilitatea beneficiilor. univ. având mărimi variabile de la un sector de activitate la altul.-------— =LF Capitalul propriu 7) Rata îndatorării pe termen lung: Datoriile > l an Rdtl = ——:—r~. 9) Capacitatea de rambursare: Cr =______CAF_____ Datoriile totale Rata exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi rambursa toate datoriile şi completează rata de îndatorare.248 ________________________________________Prof.25. fiind acceptabilă o valoare minimă de 0.5. 10) Rata cheltuielilor financiare: Cheltuielile financiare Rcf=-----------------------------Rezultatul din exploatare . capacitatea de îndatorare şi capacitatea de rambursare: 6) Rata îndatorării totale: Datoriile totale Rd = _ .--------r~ Capitalul propnu Aceste rate exprimă levierul financiar. . respectiv dependenţa de creditorii pe termen lung.

03. Dacă solvabilitatea vizează aptitudinea întreprinderii de a-şi regla datoriile pe termen mediu şi lung şi oferă o informaţie parţială asupra lichidităţii pe termen scurt. ci trebuie să le poată achita la scadenţa convenită. care constituie fondul de rulment financiar: 1) FRF = Activele circulante . gradul de lichiditate exprimă calitatea echilibrului financiar al întreprinderii pe termen scurt.Datoriile curente (pe termen scurt) . trebuind să fie cât mai mică pentru a evita riscul de non-platâ. având un activ total superior datoriilor (situaţie netă pozitivă). Se consideră că o întreprindere este „lichidă" când resursele degajate de operaţiunile curente ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt. ci şi lichiditatea ei.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 249 Rata exprimă indirect solvabilitatea. O variantă a acestei rate se obţine prin raportul: Cheltuielile financiare Cifra de afaceri Rata nu trebuie să depăşească valoarea de 0. Lichiditatea bilanţului rezultă din comparaţia între activele „lichide" şi pasivul exigibil. Astfel. ceea ce impune analiza separată a lichidităţii sale. fiecare având semnificaţie proprie: lichiditatea bilanţului se referă la faptul că activele sub l an sunt superioare datoriilor sub l an. în caz contrar întreprinderea este vulnerabilă si se expune riscului de insolvabilitate. în sensul că pentru ca aceasta să fie într-o situaţie satisfăcătoare nu este suficient ca ea să-şi poată achita datoriile (să fie solvabilă). ceea ce fereşte întreprinderea de faliment pe termen scurt. dar să nu posede suficiente lichidităţi pentru a respecta scadenţele. Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele acestuia. în aprecierea sănătăţii financiare a întreprinderii trebuie să se urmărească nu numai solvabilitatea. Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt si reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi (bani). întreprinderea poate fi solvabilă. prin ponderea cheltuielilor financiare în rezultatul exploatării.

gradul de lichiditate generală fiind măsurat prin: 2) Rata lichidităţii generale: Activele circulante Rlg=----------------------Datoriile curente Această rată exprimă gradul de lichiditate potenţială (echilibrul financiar pe termen scurt) şi variază în funcţie de sector: este subunitară în distribuţie şi aproape 2 în sectoarele industriale cu ciclu lung. precum si pentru clienţi (modificarea condiţiilor de credit). de rambursări. poate conduce la încetarea de plăţi.250 Prof. pierderi de creanţe). univ. Insuficienţa de lichidităţi are consecinţe atât pentru întreprindere (limitarea dezvoltării). 4) Rata lichidităţii imediate (rapide) sau testul acid: Disponibilităţile Datoriile pe termen scurt Denumită şi rată de trezorerie sau testul acid.3 pentru a reflecta o garanţie de lichiditate pentru întreprindere. consecinţa unui fond de rulment negativ. având valoarea optimă peste 0. Noţiunea de lichiditate comportă mai multe grade: 3) Rata lichidităţii reduse: Activele circulante . . SILVIA PETRESCU Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra monedă.5 pentru o lichiditate normală.Stocurile Rlr =-----------------------------------Datoriile pe termen scurt Rata reflectă capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt. această rată trebuie să aibă o valoare minimă de 0. Valorile supraunitare ale ratei arată o lichiditate satisfăcătoare. lipsa de lichidităţi. Valoarea ei trebuie comparată cu valori ale întreprinderilor similare şi depinde de viteza de rotaţie a stocurilor şi a datoriilor pe termen scurt. în caz contrar. cât şi pentru creditori (întârzieri de plată a dobânzilor.2-0. dr. ca urmare a unui fond de rulment pozitiv. ceea ce echivalează cu riscul de faliment sau de insolvabilitate.

19 +0.Ob sau în mărimi relative (Ic ) prin raportul: ICD =—xlOO(%) cp Ob Asigurarea solvabilităţii impune valoareapozih'vă a capacităţii de plată (Cp > O.677 3. Capacitatea de plată (Cp) se poate determina în mărimi absolute prin diferenţa: Cp (±) = Db .371 123.5) Rsg = Active / Datorii totale (> 1) Rsgi = Capital propriu / Datorii pe termen lung (> 1) +29.55 +52.Analiză şi diagnostic financiar-contabil----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.219 155. prestări de servicii. crt.76 78. produse finite.Datorii (mii lei) Rsp = Capital propriu / Pasiv (> 0. ANC = Activ net . inclusiv rambursarea creditelor): Db>Ob De exemplu.46 0. ambalaje şi materiale care depăşesc nevoile interne) să fie superioare obligaţiilor băneşti (plăţile exigibile imediat sau până la sfârşitul perioadei.33 .lichiditate Tabelul 60 Nr.27 +0. 3. Rate de solvabilitate 1. care exprimă situaţia mijloacelor băneşti disponibile la un moment dat sau pe o perioadă scurtă (15-30 zile) (Db) în raport cu obligaţiile de plată exigibile în acelaşi interval (Ob). ratele de solvabilitate . executări de lucrări.251 în strânsă legătură cu lichiditatea-solvabilitatea întreprinderii se află capacitatea de plată. 4.00 26. 2. stocurile de mărfuri.76 125.lichiditate determinate pe baza datelor din bilanţ şi contul de rezultat sunt redate în Tabelul 60: !=> Aplicaţia 57: Calculul ratelor de solvabilitate .057 109.67 Indici (%) /. ceea ce presupune ca disponibilităţile băneşti lichide şi potenţiale (casa şi conturile la bancă.620 3. creanţele din livrări de produse.590 0. respectiv Ic > 100). Rate de solvabilitate şi lichiditate Exerciţiul financiar Abateri Precedent Curent (±A) 126.21 297.

318 1.25) Prof.005 428. Rate de lichiditate 1. 3.828 0. ceea ce confirmă creşterea capitalurilor proprii.145 0.012 0. SILVIA PETRESCU 4.391 -0. Activul net contabil pozitiv (ANC) şi în creştere cu 23.536 0.845 1. 6.75 500. 4. precum şi rata privind capacitatea de rambursare a datoriilor totale (Cr) având valori peste limita admisibilă de 0. Rsg2 = CAF / Datorii pe termen lung (>1) Rd = Datorii / Capital propriu (LF) Rdtl = Datorii pe termen lung / Capital propriu Cd = Capital propriu / Capital permanent (> 0.03) //.331 -0.0 2.64 73. Rlg = Active circulante / Datorii pe termen scurt (> 1) Rlr = (Active circulante .10 +22.04 32. dr.27% arată existenţa solvabilităţii necesare acoperirii datoriilor din activele nete.8664 0.5) Cr = CAF / Datorii (> 0.55 96.Stocuri) / Datorii pe termen scurt Rli = Disponibilităţi / Datorii pe termen scurt (> 0.25.464 +71. în consens cu ratele de îndatorare în scădere.026 -0.671 0. 8. FRF = Active circulante .754 1.912 0.162 0. 3.025 +0. .898 20.006 +0. Rcfi = Chfin/CA(<0.68 132.168 10. Rcf=Chfm/Rexp 0. 0. 2.439 0. 7.473 +0. 4.Datorii pe termen scurt (> 0) +49.5.43 123. Ratele de solvabilitate patrimonială (Rsp) şi generală (Rsg) cu valori peste limitele admisibile reflectă un bun echilibru financiar pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net şi a datoriilor pe termen lung din capitalul propriu şi din capacitatea de autofinanţare.290 +0.471 +0.037 0.06 125.02 2.08 145.80 0. Ratele de solvabilitate: 1.694 +15. a crescut rata privind capacitatea de îndatorare (Cd) având valori peste 0.252 5.67 197.021 11.43 102. Ratele de îndatorare care reflectă indirect solvabilitatea prin rata îndatorării totale (levierul financiar) (Rd) şi prin rata îndatorării la termen (Rdtl) au cunoscut reduceri care confirmă creşterea autonomiei financiare a întreprinderii.910 0.2) Din datele Tabelului 60 se desprind următoarele concluzii privind: A.340 9.014 +0. prin creşterea ponderii capitalului propriu în capitalul permanent. univ.

Rata cheltuielilor financiare în rezultatul exploatării (Rcfj) a cunoscut o uşoară reducere care reflectă diminuarea riscului de non-plată..Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 253 5.03. Ratele de lichiditate imediată (rapidă) (Rli) au cunoscut o creştere. „ Activele circulante . . 9 „Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari" cuprinde o baterie cu patru categorii de indicatori: L Indicatori de lichiditate: Activele curente 1) Lichiditatea generala =---------------------Datoriile curente Indicatorul oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente şi are o valoare recomandată acceptabilă în jur de 2. Indicatori de risc: Capitalul împrumutat 1) Gradul de îndatorare = — . . . ceea ce reflectă uşoare dificultăţi în trezoreria imediată. 2.-x luu Capitalul angajat .2.. B. Ca urmare a unui fond de rulment financiar (FRF) pozitiv şi în creştere. ca urmare a decalajelor dintre încasări şi plăţi.. în schimb rata privind ponderea cheltuielilor financiare în cifra de afaceri (Rcf ^ a crescut nesemnificativ.Stocurile 2) Lichiditatea imediata =-------------------------------------Datoriile curente II. care atestă o lichiditate satisfăcătoare pentru rambursarea datoriilor cu scadenţa sub un an.-. Sinteza ratelor din Nota explicativă nr. Ratele de lichiditate: 1. An Gradul de îndatorare =--------——------. ----------x 10° Capitalul propriu sau Capitalul împrumutat .. dar s-a menţinut sub valori de 0. ratele de lichiditate generală (Rlg) si de lichiditate redusă (Rlr) au avut valori supraunitare şi în creştere. dar s-au menţinut sub limita minimă de 0. .

„ . care aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar. . cu atât poziţia entităţii este considerată mai riscantă.viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie ale entităţii. SILVIA PETRESCU unde: Capitalul împrumutat = Creditele peste l an Capitalul angajat = Capitalul împrumutat + Capitalul propriu 2) Acoperirea dobânzilor = Profitul înainte de dobândă şi impozitul pe profit Cheltuielile cu dobânda Cu cât valoarea indicatorului este mai mică. III.capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale entităţii. . . exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către entitate. ._ 2) Numărul de zile de stocare = —-----:---------— x 365 Costul vânzărilor Indicatorul arată numărul de zile în care bunurile sunt stocate. dr. . a cărei valoare în creştere poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi. Sold mediu clienţi 3) Viteza de rotaţie a debitelor clienţi =-------------------— x 365 Costul vânzărilor calculează eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale. Stocul mediu _. univ. . creanţe mai greu de încasat (clienţi rău-platnici). în consecinţă. .254 Prof. Indicatori de activitate: Aceşti indicatori furnizează informaţii privind următoarele aspecte: . -. Costul vânzărilor 1) Viteza de rotaţie a stocurilor =---------------------Stocul mediu sau: _.viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor).

.. cât şi de către creditorii pe termen lung. Indicatori de profitabilitate: Aceşti indicatori exprimă eficienţa entităţii în realizarea de profit din resursele disponibile: 1) Rentabilitatea capitalului angajat = Profitul înainte de dobândă şi impozit Capitalul angajat (Capitalul permanent) unde capitalul angajat se referă la banii investiţi în entitate atât de către acţionari. .. J . „ . . . ^ *. . . .. Cifra de afaceri 6) Viteza de rotaţie a activelor totale =------------------Total active IV. . în mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.----x 100 Cifra de afaceri 1 „« ~ ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------" A J v \/ ~ ~ . . Indicatorul aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi. . Cifra de afaceri 5) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate =-----------------------Activele imobilizate Indicatorul evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate. ... ^ f. şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau activele totale minus datoriile curente.255 Sold mediu furnizori 4) Viteza de rotaţie a creditelor furnizori ~--------------------------x 365 Achiziţiile de bunuri unde achiziţiile se exprimă prin costul vânzărilor sau cifra de afaceri. Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere (prin capitalul permanent din bilanţul financiar).Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------.. Profitul brut din vânzări A 2) Marja brută din vânzări =----------—-—-----.

256 Prof. în consecinţă. iar din datele acestui tabel se desprind următoarele concluzii: 1. .1%.55% prin creşte rea numărului de zile până la data la care debitorii îşi achită da toriile. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor s-a redus. ceea ce reflectă reducerea cu 15% a posibilităţilor întreprinderii de a achita cheltuielile cu dobânda din profit fără a exista un risc semnificativ.Creşterea vitezei de rotaţie a activelor imobilizate cu 13. care reflectă creşterea termenului de achitare a facturilor cu 31.1%. ceea ce constituie expresia accelerării vitezei de intrare a fluxurilor de trezorerie prin reducerea decalajului nefavorabil dintre încasări şi plăţi.57) la 126 zile (201 . a crescut până la o valoare apropiată de 2. de terminaţi prin raportarea datoriilor atât la capitalul propriu.57%. Indicatorii de lichiditate în creştere confirmă garanţia privind aco perirea datoriilor curente din activele curente: . Scăderea indicatorului scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să-şi controleze costurile de producţie în creştere sau să obţină un preţ de vânzare optim din diverse motive. .69% re flectă creşterea eficacităţii managementului activelor imobilizate .Indicatorul lichidităţii imediate.Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul) a cunoscut o încetinire prin reducerea numărului de rotaţii cu 2. mai restrictiv.Viteza de rotaţie a debitelor clienţi a crescut cu 2. indicatorii de risc privind gradul de îndatorare. respectiv prin creşterea numărului de zile de stocare a bunurilor în unitate cu 2. 2. Indicatorii de activitate privind gestiunea au cunoscut dinamici diferite. ceea ce constituie consecinţa unor creanţe mai greu de încasat din cauza unor clienţi rău-platnici. 3. SILVIA PETRESCU Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din cifra de afaceri. principalii indicatori economico-financiari din Nota explicativă nr. după cum urmează: . . 4.Decalajul dintre durata de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor a scăzut de la 139 zile (196 . . au scăzut. De exemplu. 9 sunt prezentaţi în Tabelul 61. univ. . cât şi la capitalul angajat. dr.Indicatorul lichidităţii curente a crescut până la o valoare peste 2.Viteza de rotaţie a creditelor furnizori s-a majorat prin numărul de zile de creditare pe care întreprinderea 1-a obţinut de la furnizori.75).

96 +1. crt.90 28.77 ori 15.473 125.26 14.59 112.68 +0.85% (Tabelul 54).31 0.0 97. .05 106.68 ori 97 201 75 1. Indicatorul lichidităţii imediate (Li) II. Viteza de rotaţie a debitelor clienţi (zile) 4.439 2.Datorii curente) . Viteza de rotaţie a creditelor furnizori (zile) 5. Indicatori de risc 1.61 39.910 +0.15 12.04 80. Rentabilitatea capitalului angajat* (%) 2.Viteza de rotaţie a activelor totale.11 113. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 6.76 -3 ori -0. Indicatori de activitate (de gestiune) 1.94% prin creşterea ponderii activelor circulante a căror viteză a crescut cu numai 2.9 102.69 +0.76 ori 95 196 57 1.318 1. Indicatorul gradului de îndatorare [D/(C+D)] (%) 34. a crescut cu numai 6. Numărul de zile de stocare 3.45 -6.0 73.55 +18.471 132.23 113. "=> Aplicaţia 58: Principalii indicatori economico-financiari Tabelul 61 Nr. Marja brută din vânzări (%) 3. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor 20 ori 17 ori ///. Viteza de rotaţie a activelor totale 1.63 85.14 3. Rate de solvabilitate . Indicatori de lichiditate 1.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 257 în raport cu cifra de afaceri prin creşterea numărului de rotaţii ale acestora.lichiditate Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 1.845 1. Indicatorul gradului de îndatorare (D/C) (%) 53.94 +2.72 ori 0. inferioară vitezei activelor imobilizate.92 17.0 102.84 ori 3. Indicatorul lichidităţii curente (Lg) 2. Viteza de rotaţie a stocurilor 2.0 131.91 ori -14.1 +5.08 +2.16 2.51 IV.75 /.57 +0. Indicatori de profitabilitate sau * în calculul rentabilităţii capitalului angajat s-au utilizat următoarele valori: a) Profitul înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit = Rcurent + Dobânda b) Capitalul angajat = Capitalurile proprii + Datoriile pe termen lung F (Total active .H (Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli) .

31% ca urmare a faptului că entitatea a ţinut sub control costurile de producţie şi a obţinut un preţ de vânzare optim. Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global . Indicatorii de profitabilitate au avut o evoluţie favorabilă care reflectă creşterea eficienţei întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile: .Rentabilitatea capitalului angajat a crescut cu 13. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate) Un obiectiv major al diagnosticului financiar în aprecierea stării de sănătate financiară a întreprinderii îl constituie evaluarea riscurilor care îi însoţesc activitatea.cu atât mai ridicat cu cât cheltuielile legate de amortizare şi dobânzi deţin o pondere mai mare în totalul cheltuielilor. Riscul financiar decurge din prezenţa cheltuielilor care remunerează datoriile. Riscul de exploatare este legat de prezenţa cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor de exploatare. . fiind legat de costul capitalului (propriu sau împrumutat). univ. Conceptul de mc apare în strânsă legătură cu strategia financiară a întreprinderii. cât şi de creditorii pe termen lung. dr.258 Prof.Marja brută din vânzări a crescut cu 12. se apreciază prin coeficientul levierului financiar şi măsoară sensibilitatea rezultatului curent la variaţia rezultatului din exploatare. iar altele prefigurează falimentul (insolvabilitatea) care ameninţă supravieţuirea (perenitatea). Este numit mc de capital şi are două componente: riscul de exploatare si riscul financiar. pornind de la semnalele oferite de analiza situaţiei trecute. SILVIA PETRESCU 5.6. 3.96%. . ca urmare a creşterii ponderii capitalului propriu în capitalul angajat. ceea ce arată creşterea profitului obţinut din banii investiţi atât de acţionari. ambele dependente de fluctuaţia ratei rentabilităţii la variaţiile volumului de activitate. Noţiunea de risc nu are semnificaţie decât atunci când se prefigurează viitorul şi când se încearcă estimarea fluctuaţiilor posibile ale ratei rentabilităţii cu ajutorul previziunilor. se apreciază pe baza coeficientului levierului de exploatare şi măsoară sensibilitatea rezultatului exploatării la variaţia vânzărilor. din care unele semnaleazăfragilitatea (vulnerabilitatea).economic şi financiar .

reducerea marjelor şi ratelor de rentabilitate. care să facă faţă incidentelor care pot apărea în mişcarea capitalului circulant. reducerea pieţelor de desfacere.Analiză si diagnostic financiar-contabll 259 Mărimea riscului activităţii economico-financiare interesează nu numai întreprinderea care apelează la credite.este favorizată de recurgerea la împrumuturi ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.gradul în care capitalurile proprii asigură acoperirea obligaţiilor pe termen lung şi a creditelor prin elemente patrimoniale . precum şi cauze accidentale legate de falimentul unor clienţi. blocajul în lanţ ş.3 este un semnal de prudenţă deosebită care impune o alertă crescută din partea băncii finanţatoare. Prin sistemul de rate de rentabilitate şi de echilibru financiar. O valoare sub 0. de la cel operaţional (tactic) la cel strategic. probleme specifice de trezorerie. O trezorerie negativă implică recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru plăţile curente. adică un fond de rulment pozitiv. care consideră că pentru a beneficia de un credit întreprinderea trebuie să prezinte o bonitate financiară. 2) Lichiditatea . care să exprime o garanţie a gestionării sănătoase a activităţii la toate nivelurile. evaluarea completă a stabilităţii întreprinderii si a posibilităţii de a înregistra pierderi care să anticipeze degradarea situaţiei financiare până la riscul de faliment se poate realiza prin intermediul indicatorilor care exprimă calitatea activităţii economico-financiare: 1) Solvabilitatea patrimonială . dar nu oferă posibilitatea evaluării riscului de faliment care ameninţă continuitatea activităţii întreprinderii aflate în dificultate. . Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase şi vizează reducerea de activitate.a.trebuie să aibă valori de peste 0. în acest sens. respectiv a performanţelor şi a riscului economic şi financiar. diagnosticul financiar permite evidenţierea punctelor tari şi a punctelor slabe ale gestiunii financiare. întreprinderea fiind cvasifalimentară.trebuie să aibă valori supra unitare pentru a arăta existenţa unui supliment de resurse.capacitatea de achitare la termen a obligaţiilor pe termen scurt din resursele băneşti disponibile . de management.exprimă apti tudinea întreprinderii de a se finanţa din resursele stabile dacă estepozitivă. ceea ce arată dificultăţi financiare pe termen scurt.capacitatea întreprinderii de a obţine profit net prin utilizarea capitalurilor proprii . 3) Trezoreria . ci mai ales băncile creditoare.partea care rămâne din resursele stabile după ce au fost finanţate imobilizările şi necesarul de fond de rulment . 4) Rata rentabilităţii financiare .3 şi o evoluţie ascendentă.

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU 260 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia că acesta nu este un fenomen brutal, imputabil doar fluctuaţiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei degradări progresive a situaţiei financiare, riscul de insolvabilitate fiind previzibil cu câţiva ani înaintea încetării plăţilor. Degradarea în timp a rezultatelor întreprinderii, dificultăţile cu care se confruntă şi care nu sunt numai de ordin financiar au furnizat analizei financiare un câmp de investigaţii deosebit de bogat în scopul găsirii unor metode de detectare precoce si deprevizionare a riscului de faliment consecutiv dificultăţilor. Studii întreprinse în SUA şi în Franţa au arătat că în vederea previzionalii falimentului unei întreprinderi pot fi utilizate metode contabile şi metode bancare. Metodele contabile (cantitative şi analitice) se folosesc în cazul analizelor comparative în timp în scopul estimării evoluţiei viitoare a activităţii, în acest scop, analiza aptitudinii întreprinderii de a fi solvabilă şi de a evita falimentul vizează echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar), acea marjă de securitate financiară care asigură capacitatea de plată pe termen lung si scurt, precum şi ratele de solvabilitate -lichiditate. Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar în cazul comparaţiilor temporale ale aceleiaşi întreprinderi sau spaţiale cu întreprinderi similare din acelaşi sector de activitate, dar oferă informaţii insuficiente asupra viitorului, ştiind că rezultatele financiare ale întreprinderii se pot degrada în timp. Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilităţii si riscului de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obţinute pe baza unor metode statistice de analiză discriminantă, care permit determinarea unei funcfii-scor, a cărei valoare (scor) clasifică întreprinderile în vulnerabile şi sănătoase. Calculul funcţiei scor se bazează pe o baterie de rate financiare obţinute pe grupuri de întreprinderi care s-au comportat diferit faţă de riscul de faliment. Există mai multe metode-scoring de evaluare a riscului de faliment: modelul Altman, modelul Conan-Holder, modelul Băncii Franţei, modelul Băncii Comerciale Române, modelul Băncii Agricole s.a. 1) Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 în SUA, fiind prima funcţie-scor care a permis anticiparea a 75% din falimente cu doi ani înaintea producerii lor.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil-------------------------------------------------------------'---------------------------------------------------------------------------------------- 261

Modelul este aplicabil în special întreprinderilor cotate la bursă; funcţia-scor (Z) comportă cinci variabile (rate) şi are următoarea expresie: Z = 1,2R, + 1,4R, + 3,3R, + 0,6Rd + 0,999R,
l £ j 4 j

în care: Activul circulant
n _ ____________________

Activul total exprimă ponderea capitalului circulant în totalul activelor, măsoară flexibilitatea întreprinderii şi folosirea eficientă a capitalului circulant; _ Profitul reinvestit _ Autofinanţarea Activul total Activul total măsoară capacitatea de finanţare internă; Rezultatul din exploatare Activul total măsoară randamentul activelor; Capitalizarea bursieră Datoriile totale Valoarea de piaţă a capitalului propriu Datoriile totale

măsoară independenţa (autonomia) financiară; Cifra de afaceri
" D — __________________________

Activul total măsoară viteza de rotaţie a activelor (numărul de rotaţii). în funcţie de acest scor, vulnerabilitatea întreprinderii la riscul de faliment se apreciază astfel:

262
Valoarea scorului Z Z > 2,675 1,81<Z<2,675 Z<1,81 Situaţia întreprinderii Bună - solvabilitate Precară - dificultate Grea - insolvabilitate

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Riscul de faliment Redus - inexistent Nedeterminat Iminent - maxim

Valorile funcţiei-scor de mai sus sunt valabile pentru companiile industriale din sectorul public american şi trebuie interpretate astfel: a) un scor mai mare de 3 arată inexistenţa riscului; b) un scor mai mic de 1,8 indică un risc de faliment iminent; c) un scor cuprins în intervalul 1,8-3 arată o zonă gri, cu o probabilitate de apariţie a riscului de 95% într-un an si una de 70% în doi ani. De exemplu, funcţia-scor Z calculată se prezintă în Tabelul 62: *=> Aplicaţia 59: Determinarea funcţiei-scor Z - Modelul Altman
Nr. cit. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
R!

Denumirea variabilelor (ratelor) = Activul circulant / Activul total

Anul precedent 0,5707 0,0834 0,0893 1,8652 0,7192 3, 750

Tabelul 62 Anul curent 0,5956 0,1464 0,1243 2,5530 0,7710 3,597

R2 = Profitul reinvestit (AF) / Activul total R3 = Rezultatul din exploatare / Activul total Rţ = Capitalurile proprii / Datoriile totale R5 = Cifra de afaceri / Activul total Funcţia-scor Z

Din datele Tabelului 62 se desprind următoarele concluzii: Valoarea funcţiei-scor fiind superioară şi în creştere faţă de limita minimă de 2,675, plasează întreprinderea într-o situaţie financiară bună, fără niciun risc de faliment. 2. întreprinderea este solvabilă, credibilă pentru bancher, riscul de faliment fiind cvasi-inexistent, şi în consecinţă poate beneficia de credite.
1.

Aplicabilitatea acestei metode este relativ limitată întrucât cercetarea care a stat la baza elaborării ei s-a axat pe sectorul industriei prelucrătoare americane în perioada 1946-1965 şi concluziile nu permit extrapolarea lor la un univers mai larg decât prin adaptarea modelului de calcul al funcţieiscor la specificul sectorului.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 26 3

De exemplu, funcţia-scor aplicabilă companiilor private americane din sectoarele industriale se prezintă astfel: Z = 0,717R1 + 0,847R2 + 3,107R3 + 0,42R4 + 0,998R5 Un scor peste 2,90 arată inexistenţa riscului, în timp ce unul sub 1,23 constituie un puternic semnal de risc, cu o probabilitate de 95% în primul an şi una de 70% în următorii doi ani. Pentru companiile private din sectoare neindustriale, un scor sub 1,1 indică riscul de faliment, iar unul de peste 2,60 arată lipsa acestui risc. Zona gri cu scorul între 1,10-2,60 indică probabilitatea riscului de 95% în primul an şi de 70% în următorii doi ani. în Franţa se utilizează cel puţin douăfuncfii-scor de depistare precoce a riscului de faliment: 2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat în anul 1978 pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii, din care jumătate au falimentat cu trei ani înainte, în perioada 1970-1975. Funcţia-scor cuprinde cinci variabile (rate) şi se prezintă astfel: Z = 0,24Rl + 0,22R2 + 0,16R3 - 0,87R4 - 0,1R5 în care: Excedentul brut de exploatare Ri =-----------------------------------Datoriile totale Capitalurile permanente
RI
=-----------------------------------------------------

Activul total Valorile realizabile şi disponibile Activul total Cheltuielile financiare R4 =--------------------------Cifra de afaceri Cheltuielile cu personalul Valoarea adăugată Activele circulante - Stocurile Activul total

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

264 ---------------------------------------------------------------------------------------Pe baza acestui model, vulnerabilitatea întreprinderii în funcţie de valoarea funcţiei-scor se apreciază astfel:
Valoarea scorului Z Z > 0,16 0,1<Z<0,16 0,04 <Z< 0,1 -0,05 < Z < 0,04 Z < -0,05 Situaţia întreprinderii Foarte bună Bună Alertă Pericol Eşec Riscul de faliment (%) <10 10-30 30-65 65-90 >90

De exemplu, în cazul analizat, calculul funcţiei-scor după acest model a condus la valorile prezentate în Tabelul 63:

"=> Aplicaţia 60: Determinarea funcţiei-scor Z - Modelul Conan-Holder
Tabelul 63 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
R!

Denumirea variabilelor (ratelor) = EBE / Datoriile totale = (Activele circulante - Stocurile) / Activul total

Anul precedent 0,520 0,650 0,313 0,020 0,486 0,252

Anul curent 0,920 0,703 0,360 0,026 0,417 0,368

R2 = Capitalurile permanente / Activul total
RS

R4 = Cheltuielile financiare / Cifra de afaceri R5 = Cheltuielile de personal / Valoarea adăugată Funcţia-scor Z

Din datele Tabelului 63 se desprind următoarele concluzii: 1. Valorile funcţiei-scor superioare limitei minime de 0,16 şi în creş tere până la 0,2702 plasează întreprinderea într-o situaţie financiară foarte bună. 2. Riscul de faliment se situează sub 10%; întreprinderea este solvabilă şi poate beneficia de credite. 3) Modelul Centralei Bilanţurilor a Băncii Franţei a fost elaborat pe baza a 3.000 de întreprinderi industriale în perioada 1975-1980, cu trei ani înaintea falimentului. Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de trei ani, operează cu un număr de opt variabile (rate) şi măsoară gradul de similitudine a

Analiză şi diagnostic financiar-contabil------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 265

întreprinderii analizate cu întreprinderile normale sau cu cele aflate în pragul falimentului. Funcţia-scor se calculează cu expresia: 100Z = -1,255R1 + 2,003R2 - 0,824R3 + 5,221R4 - 0,689R5 - 1,164R6 + 0,706R7+ 1,408R8 - 85,544 în care: _ Cheltuielile financiare Excedentul brut de exploatare Resursele stabile Capitalul investit
RS

Capitalurile permanente Activul total

=

Capacitatea de autofinanţare Datoriile totale

Excedentul brut de exploatare R4 =---------------------------7-------Cifra de afaceri _ Datoriile comerciale Aprovizionările __ Soldul mediu furnizori Cumpărările de mărfuri

Modificarea valorii adăugate Vădi - Vado Re =--------------------------------— x 100 =---------------x 100 Vado Vado Soldul mediu clienţi R7 =------------------------?- x 360 Cifra de afaceri Investiţiile corporale R8=----------:---------------------------Valoarea adăugată Semnul (±) al scorului Z reflectă probabilitatea de normalitate (dificultate) a întreprinderii, după cum urmează: a) dacă Z > O, probabilitatea de normalitate = 76,1%, probabilitatea de dificultate = 23,9%; b) dacă Z < O, probabilitatea de normalitate = 20,6%, probabilitatea de dificultate = 79,4%.

266

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Valoarea funcţiei-scor indică situaţia de normalitate şi probabilitatea riscului de faliment după cum urmează:
Valoarea scorului Z Z > 0,125 -0,25 <Z< 0,1 25 Z < -0,25 Situaţia întreprinderii Normală Incertă Riscantă Riscul de faliment (%) 10-45 45-70 70 - 100

De exemplu, funcţia-scor este redată în Tabelul 64:
*=> Aplicaţia 61: Funcţia-scor Z - Modelul Banca Franţei
Tabelul 64 Nr. cit. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
R!

Denumirea variabilelor (ratelor) = Cheltuielile financiare / EBE

Anul precedent 0,0871 65,03 0,3403 0,2407 55,94 35,66 193,06 1,242 +1,035

Anul curent . 0,0825 70,34 0,6716 0,3164 74,06 38,54 198,31 0,943 +1,018

R2 = Capitalurile permanente / Activul total (%) R3 = CAF / Datoriile totale R4 = EBE / Cifra de afaceri
RS

= Soldul mediu furnizori x 360 / Cumpărările

Rg = (Vad! - Vado) / Vado (%) R7 = Soldul mediu clienţi x 360 / CA Rg = Investiţiile corporale / Valoarea adăugată Funcţia-scor Z

Din datele Tabelului 64 se desprind următoarele concluzii: 1. Semnul + al funcţiei-scor reflectă o probabilitate de normalitate a întreprinderii de peste 76%, respectiv una de dificultate de sub 40%. 2. Valoarea supraunitară a funcţiei-scor cu o uşoară tendinţă de redu cere s-a menţinut la valori superioare limitei minime de 0,125, ceea ce pla sează întreprinderea într-o situaţie de normalitate, cu riscul de faliment sub 10%. 4) Modelul Băncii Comerciale Române, ţinând seama de specificul şi condiţiile economiei româneşti, utilizează un set de rate şi de indicatori de performanţă pentru stabilirea bonităţii întreprinderii în vederea acordării unui credit pe baza unei grile de punctaj cu şase criterii:

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

267 Activele curente Datoriile curente

a) Lichiditatea patrimonială (Lp) =

b) Solvabilitatea (S) = Capitalul propriu Total capitaluri Profitul brut c) Rentabilitatea financiară (Rf) = Capitalul propriu Cifra de afaceri d) Rotaţia activelor circulante (Nac) = Activele circulante e)Dependenţa de pieţele de aprovizionare (A) şi desfacere (D) - in terne, externe
f) Garanţii (depozite în lei şi valută gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizi ţionate din credite, cesionare creanţe)

Criteriile de evaluare a bonităţii financiare conform modelului BCR sunt notate cu puncte după cum urmează:
Nr. Criteriul de evaluare Limite valori < 80% 80-100% 100 - 120% 120-140% 140-160% > 160% 2. Solvabilitatea (S = Capitalul propriu / Total capitaluri) < 30% 30 - 40% 40 - 50% 50 + 60% 60 - 70% 70 - 80% > 80% Puncte -2 -1 +1 +2 +3 +4 0 +1 +2 +3 +4 +5 +6

crt. 1.
Lichiditatea patrimonială (Lp = Activele curente / Datoriile curente)

Categoriile D şi E nu prezintă garanţii de bonitate satisfăcătoare şi nu pot beneficia de credite. De > 50% Ai > 50%. 5. după cum urmează: Categoria A B C D E Total puncte >20 1 6-2 0 11-15 6-10 0-5 Situaţia economico-financiară . De > 50% At > 50%. ipoteci Achiziţii din credite Cesionare creanţe 0 +3 +4 +1 +2 +4 +4 3 21 4.Se pot acorda credite Bună .gradul de risc Foarte bună .Nu prezintă garanţii pentru acordarea de credite Deosebit de precară . din import (Ai) Desfacere: în ţară (Dt). Dt > 50% Depozite gajate Gajuri. .Fără garanţii pentru acordarea de credite Pe baza grilei se consideră că întreprinderile din categoriile A şi B au o situaţie economico-financiară bună. dr. întreprinderile din categoria C prezintă un grad ridicat de risc.Prezintă risc ridicat Risc deosebit . Ele trebuie supravegheate din punct de vedere al solvabilităţii în vederea recuperării creditelor la primele semne de neîncredere.30% <5 5-10 >10 At > 50%. Dt > 50% Ai > 50%. acordarea unui credit impunând o primă de risc relativ ridicată.268 3. la export (De) Prof.Se pot acorda credite Oscilantă . Rentabilitatea financiară (Rf = Profitul brut / Capitalul propriu) Rotaţia activelor circulante (Nac = Cifra de afaceri / Activele circulante) Dependenţa de pieţe (aprovizionare-desfacere) Aprovizionare: din ţară (At). Garanţii 4 3 2 1 în funcţie de punctaj se realizează clasificarea întreprinderilor în cinci categorii. prezintă bonitate şi pot beneficia de credite bancare. SILVIA PETRESCU <0 0 1 0 % 10 H. univ. 6.

4. crt. în analiza-diagnostic a rentabilităţii şi riscurilor trebuie să se aibă în vedere următoarele elemente: . Punctajul acumulat se situează în intervalul 16-20.295 At>50.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 269 De exemplu. <=> Aplicaţia 62: Grila de evaluare a bonităţii . 2.88 67.57 62.Modelul BCR Tabelul 65 Nr. în consecinţă. în aprecierea vulnerabilităţii întreprinderii şi a riscului de faliment nu este suficientă utilizarea numai a unei singure metode . ci este necesară combinarea mai multor metode de analiză dinamică a situaţiei financiare pentru a permite depistarea timpurie a primelor semnale de degradare a acesteia în vederea adoptării cu anticipaţie a unor decizii de corecţie. prezentând garanţia unui risc de non-plată redus. 6. întreprinderea prezintă o situaţie economicofinanciară bună.05 14. din analiza performanţelor economico-financiare şi a riscurilor întreprinderii studiate se constată evoluţii favorabile ale indicatorilor de rentabilitate care reflectă o stare de sănătate financiară confortabilă pentru continuitatea activităţii fără riscuri majore.260 At > 50. 3. Dt>50 Gajuri Puncte Nivelul Din datele Tabelului 65 se desprind următoarele concluzii: 1. Dt>50 Gajuri 4 4 4 1 2 3 18 Anul curent Puncte 4 4 4 1 2 3 18 231.scoring. Criteriul de performanţă Lichiditatea patrimonială (Lp) Solvabilitatea (S) Rentabilitatea financiară brută (Rfb) Rotaţia activelor circulante (Nac) Dependenţa de pieţe (%) Garanţiile . 5. 1. grila de punctaj privind bonitatea întreprinderii analizate conform modelului BCR se prezintă în Tabelul 65. ceea ce plasează întreprinderea în categoria B.78 16. 7. în concluzie. o bonitate favorabilă care îi conferă suficientă credibilitate pentru a beneficia de credite.97 1.52 1.bunuri depuse Totalpuncte Anul precedent Nivelul 184. 2. cvasi-inexistent.

şi de aceea ele trebuie coroborate cu elemente dina mice.este supusă anumitor condiţii. SILVIA PETRESCU 1) 2) 3) Ratele de rentabilitate-profitabilitate şi de risc au un aspect static şi punctual. . Aceasta implică determinarea unor fluxuri de mijloace şi resurse pe baza a minim 1-3 bilanţuri. precum şi care este situaţia reală a cursului acţiunilor (preţul de piaţă al titlurilor) şi evoluţia lui. din contră. dacă valoarea în cauză este un titlu de portofoliu de rentabilitate satisfăcătoare sau. care nu trebuie să lipsească din situaţiile financiare anuale. respectiv ratele de rotaţie a posturilor de bilanţ.este o analiză profesionistă de tip special care permite să se decidă de către investitor ce acţiuni trebuie să cumpere şi la ce preţ. admiterea unui titlu la cota oficială (bursa de valori) . în condiţiile extinderii pieţei de capital la care aderă în special entităţile mari.analiza bursieră . Analiza financiară aplicată plasamentelor de capital la bursa de valori . cât şi potenţialilor investitori în portofolii de acţiuni de pe piaţa financiară. înainte de emisiune.cotarea . sunt aduse la cunoştinţa publicului toate elementele importante ale întreprinderii.270 Prof. unul de speculaţie. dr. univ. Analiza unei întreprinderi cotate la bursă (listate) constituie un tip de analiză cu caracter special care comportă un studiu suplimentar efectuat pe baza datelor bursiere. nu sunt cotate decât titlurile întreprinderilor care publică anual raportul de gestiune prin care. Astfel. ceea ce se poate realiza prin intermediul a două metode de analiză: una fundamentală şi una tehnică. Acestor rate trebuie să li se adauge o analiză în dinamică prin intermediul fluxurilor de lichidităţi pe perioade mai scurte. fiind menit să servească la elucidarea unor aspecte referitoare la politica în domeniul portofoliului de titluri: dacă trebuie să se cumpere. 3. care vizează excedentele de trezorerie. cotarea la bursă impune completarea diagnosticului performanţelor economico-financiare cu diagnosticul de evaluare a performanţei bursiere prin indicatori specifici pieţei de capital. să se vândă sau să se conserve titlurile.7. în care rentabilitatea este sacrificată în favoarea plusvalorii. Acest diagnostic este necesar atât acţionarilor. Analiza performanţei bursiere a întreprinderii cotate pe piaţa de capital După cum se cunoaşte.

factorii economici. decolarea.271 Analiza fundamentală susţine că pieţele pot afecta garanţia câştigului pe termen scurt prin subevaluarea preţului. modelul de evaluare a activelor (Capital Asset Pricing Model). comportamentul financiar al investitorilor. competitorii şi pieţele. managementul şi avantajele sale competitive. în schimb. Analiza bursieră tehnică vizează trei direcţii de cercetare: proiecţia în viitor a comportamentului trecut al pieţei acţiunilor. . previziunile acesteia privind preţul sunt doar extrapolări ale configuraţiei istorice a preţului. Analiza bursieră fundamentală a unei entităţi implică în primul rând studiul situaţiilor financiare şi sănătatea financiară a acesteia. sociali si politici. tendinţa acesteia cu referire la evoluţia cotelor estimate comparativ cu cotele reale. evoluţia pieţei de capital. în acest sens există teorii bazate pe: ipoteze ale pieţei eficiente (efficient market hypothesis). dar preţul corect poate fi totuşi atins. teoria evaluării capitalului propriu (Theory of Equity Valuation). Analiza tehnică nu vizează valoarea acţiunii. ipoteze privind evoluţia arbitrară (random walk hypothesis). mulţi investitori adepţi ai analizei tehnice folosesc analiza fundamentală pentru a identifica firmele profitabile. ceea ce impune cunoaşterea unor aspecte referitoare la: situaţia financiară a întreprinderii. el nu poate învinge preţul pieţei.a. Chiar dacă investitorul speră. sectorul ş. Analiza tehnică susţine că toate informaţiile se reflectă în preţul acţiunii şi că analiza fundamentală este inutilă. pentru a estima preţul corect. el poate alege acţiunea pentru plăcerea de a răspunde la o provocare a pieţei. Analiza vizează factori multipli pentru a determina tendinţa unui titlu de valoare. analiza tendinţei actuale pentru a descoperi momentul în care o variaţie a cursurilor va indica un punct de revenire. Opţiunea privind analiza acţiunilor este determinată de concepţiile investitorilor privind diverse paradigme cu referire la modul în care funcţionează piaţa acţiunilor. Mulţi investitori adepţi ai analizei fundamentale folosesc analiza tehnică pentru a decide momentul intrării sau ieşirii de pe piaţă. Profiturile pot fi obţinute prin recunoaşterea de către piaţă a subevaluării si vor recorecta favorabil preţul. în oarecare măsură complementare. Investitorii pot folosi ambele metode. cercetarea mişcărilor ciclice ale pieţei privind evoluţia cursului acţiunilor. cursul acţiunilor. randamentul acţiunilor. capitalizarea bursieră.Analiză şi diagnostic financiar-contabil----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. Tendinţele sunt un indicator semnificativ şi percepţia oferită de schimbare poate prezice modificările trendului (bearish . Răspunsul emoţional al investitorilor la modificările de preţ conduce la o configuraţie a hărţii preţului identificabilă.bullish).

Managerii pot utiliza analiza fundamentală pentru evaluarea corectă a firmelor „bune" şi „rele". variaţiile de preţ în jos şi în sus creează oportunităţi pentru profit. în acest caz analiza fundamentală îl orientează spre firmele bune şi îi reduce riscul şi probabilitatea de a pierde. de la general la particular sau invers. în cadrul căruia managerii includ factorii fundamentali alături de factorii tehnici în modele simulative pentru fun damentarea deciziei. incluzând indicatorii economici naţionali şi internaţionali. cu alte cuvinte. inflaţia. investitorii încep analiza cu situaţia economică generală.S I L V I AP E T R E S C U Obiectivele analizei vizează calculul riscului de credit. în principiu. Chiar în cazul companiilor „rele".272 P"* u n iv d r . dar vizează previziunea acţiunilor viitoare sau a performanţei activităţii. Investitorii pot utiliza analiza fundamentală în diferite stiluri de management al portofoliului. Analiza fundamentală permite să se justifice pro priile decizii independent de situaţia momentană de pe piaţă. printre care le amintim pe următoarele: 1) Cumpărarea şi păstrarea acţiunilor în speranţa că orientarea spre firmele bune va asigura creşterea averii investitorului pe măsura creşterii acestora. fie „de jos în sus" (bottom-up). astfel încât este bine să cumperi când alţii vând şi invers. 2) Comportamentul „contra" consideră că pe termen scurt piaţa este o „maşină de vot". sau. Apoi limitează studiul coborând analiza la nivel regional sau la domeniul industrial privind vânzările totale. Analiza se axează pe date prezente şi istorice. în primul caz (top-down). nivelul preţurilor. evaluarea managementului şi elaborarea deciziilor interne de conducere a afacerilor sau determinarea valorii acţiunilor întreprinderii şi evaluarea viitorului probabil. Comportamentul pe bază de valoare limitează atenţia investitorilor spre firmele subevaluate considerând că pe termen lung este improbabil ca preţul să coboare sub valoarea prezentă. în vederea cumpărării de acţiuni care vor avea creşteri mari de preţ. productivitatea si preţul energiei. şi nu un „cântar" obiectiv. efectele produselor concurente şi ale .. rata dobânzilor. cursul de schimb valutar. Valoarea viitoare a acţiunilor este apreciată pe baza analizei fundamentale prin care managerii pot estima ratele viitoare de creştere. precum ritmul de creştere a produsului intern brut. 3) 4) Comportamentul eclectic. investitorii folosesc fie abordarea „de sus în jos" (topdown).

cash flow-ul operaţional. iar validitatea lor depinde de durata de timp estimată pentru continuarea creşterii.Analiză si diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 273 competiţiei externe. şi nici analizele tehnice nu sunt deosebit de utile pentru relevarea performanţei pieţelor. Estimarea câştigurilor si proiecţia ratelor de creştere publicate în diverse documentare periodice ale organismelor specializate pot fi considerate fie analize fundamentale (deoarece cuprind fapte). Ratele de creştere (ale venitului si numerarului) si nivelul riscului (pentru determinarea ratei de discount) prezentate în documentele de mai sus sunt utilizate în diferite modele de evaluare. susţin că nici analizele fundamentale. Multiplul acceptat este ajustat corespunzător unei creşteri aşteptate (care nu se regăseşte în model). precum Burton Malkiel.1. Procedurile privind sănătatea unei afaceri încep cu analiza situaţiei financiare care include rate care vizează politica dividendelor. Numai atunci se orientează spre cele mai bune afaceri din zonă. Creşterile aşteptate sunt încorporate în rata PEG (Price Earning Growth). Această rată (multiplu bursier) are semnificaţia unui indicator de risc al afacerii având în vedere valoarea în timp a banilor în corelaţie cu inflaţia şi cursul de schimb. Cel mai folosit este modelul cashflow cu discount. 3. Modelarea pe calculator a preţului acţiunilor a înlocuit în prezent multe dintre interpretările subiective ale datelor fundamentale şi tehnice în industrie. în funcţie de percepţia celui în cauză privind validitatea lor. în al doilea caz (bottom-up) investitorii îşi iniţiază acţiunea cu analiza unei afaceri particulare pe care o proiectează în contextul general care o influenţează. câştigurile sau cash flow-urile companiei. Totuşi. problemele legate de finanţarea capitalului şi noile capitaluri proprii.Price Earning Ratio). Modelele matematice particularizate tind să fundamenteze în mare măsură deciziile manageriale.7. . fie analize tehnice (deoarece reflectă opţiunile investitorilor). Cel mai simplu şi mai frecvent folosit este coeficientul de capitalizare bursieră (PER . unii economişti. Analiza performanţei pe baza ratelor bursiere în scopul efectuării unei analize bursiere fundamentale se utilizează mai multe rate bursiere care pot fi grupate în două categorii: unele calculate la nivel de acţiune şi altele calculate la nivel de piaţă bursieră. care calculează valoarea prezentă a viitoarelor divi-'dende primite de investitor care depind de preţul probabil de vânzare (modelul Gordon).

punând în evidenţă preţul de evaluare al operatorilor. univ. ştiut fiind că una dintre funcţiile pieţei financiare este şi aceea de acordare a unui preţ întreprinderilor cotate. cu influenţe directe asupra celorlalţi indicatori de eficienţă a acţiunilor. 3) Capacitatea de autofinanţare pe acţiune indică partea din CAF adusă de fiecare acţiune şi se determină prin raportarea capacităţii de auto finanţare (CAF) la numărul de acţiuni emise (Na): CAFa = CAF/Na Acest raport trebuie utilizat cu discernământ la bursă. în funcţie de capitalul (diluat sau nediluat) luat în calcul. Numărul de acţiuni care compun capitalul unei întreprinderi si valoarea lor nominală sunt indicatori de cotare a acţiunilor la bursă. 4) Capitalizarea bursieră exprimă valoarea pe care bursa o acordă întreprinderii şi se determină prin multiplicarea numărului de acţiuni emise (Na) cu ultimul curs cotat al unei acţiuni: Cb = Na x Ca Acest indicator permite evaluarea întreprinderii pe baza valorii bursiere a acţiunilor sale. serveşte la calculul multiplului de capitalizare bursieră şi poate fi diluat sau ajustat. SILVIA PETRESCU Cele mai semnificative rate bursiere sunt următoarele: 1) Cifra de afaceri pe acţiune echivalează cu productivitatea pe acţiune şi se determină raportând cifra de afaceri (CA) la numărul de acţiuni (Na): CAa = CA / Na 2) Beneficiul pe acţiune este un indicator de bază al pieţei bursiere care arată partea din beneficiu adusă de fiecare acţiune si se obţine prin raportarea beneficiului net (Bnet) la numărul de acţiuni (Na): Bpa = Bnet / Na Indicatorul prezintă importanţă în evaluarea rentabilităţii acţiunilor. dr. .274 Prof. deoarece acţionarii pot prefera dividendele în defavoarea autofinanţării.

ale căror fluctuaţii pe termen lung pot afecta preţul real al întreprinderii.L Rezultatul exerciţiului (Rex) b) Ca raport între cursul acţiunii la bursă (Ca) şi beneficiul pe acţiune (Bpa): Cursul bursier al acţiunii (Ca) p p D_______________________:______v ' Beneficiul pe acţiune (Bpa) Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indică de câte ori este capitalizat beneficiul pe acţiune. Divizând beneficiul scontat cu numărul titlurilor se obţine beneficiul pe acţiune aşteptat. Prin multiplicarea beneficiului pe acţiune cu PER se obţine cursul acţiunii la bursă (Ca = Bpa x PER).Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 275 Cursul unei acţiuni rezultă din ofertă şi din cerere şi reflectă valoarea bursieră. 5) Coeficientul de capitalizare bursieră (Price Earning Ratio sau PER) este un multiplu de capitalizare (sau multiplu bursier). şi se determină în două moduri: a) Ca raport între capitalizarea bursieră (Cb) şi rezultatul exerciţiului (Rex): Capitalizarea bursieră (Cb) PER=---------------------------^ . Fluctuaţiile PER-ului pe piaţa de capital oscilează între 15 şi 25 în funcţie de condiţiile economice ale diverselor ramuri industriale. respectiv preţul pe piaţă al unui titlu. după cum un PER . care este un indicator al atracţiei pieţei de capital în raport cu plasamentele de înlocuire. care permite aprecierea randamentului unui plasament în acţiuni. Este un raport curs-beneficiu care stabileşte legătura între cursul unui titlu şi rentabilitatea lui. arătând câţi ani de beneficiu actual costă fiecare afacere cotată. faţă de care evoluează în sens invers. Raportul curs-beneficiu (PER) variază în timp şi în spaţiu şi depinde de mai mulţi factori: beneficiile anticipate ale operatorilor. favorizând speculaţii avantajoase vânzării lor (PER > 25). echivalent cu termenul franţuzesc de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR). evoluţia ratelor dobânzii şi ritmul inflaţiei. Acţiunile cu un PER ridicat se comportă cel mai bine la bursă. şi este de preferat utilizării unui simplu randament asigurat de dividendele distribuite. la care se raportează preţul actual al acţiunii pentru a obţine în final multiplul de capitalizare (PER) al întreprinderii.

univ. Raportul curs-beneficiu (PER) permite să se compare întreprinderile între ele.5 a raportului poate constitui o atracţie pentru investitori. iar una sub 0. 6) Gradul de evaluare al pieţei (Price on Share sau P/S) reflectă modul în care cotează piaţa cifra de afaceri a întreprinderii sau. Capitalizarea beneficiilor constituie un criteriu utilizat în metoda de evaluare a întreprinderii după formula Gordon-Shapiro. cât mai ales în perspectiva creşterii plusvalorii în capital prin capitalizarea beneficiilor. . indiferent de rata de distribuire a dividendelor. fiind mai obiectiv în aprecierea rentabilităţii acţiunilor comparativ cu dividendele pe acţiune. se determină ca raport între capitalizarea bursieră (Cb) şi cifra de afaceri (CA): Capitalizarea bursieră (Cb) Cifra de afaceri (CA) sau între cursul acţiunii la bursă (Ca) şi cifra de afaceri pe acţiune (CAa): Cursul bursier al acţiunii (Ca) p /§ = ________________________________!________b____' -___ Cifra de afaceri pe acţiune (CAa) O valoare peste 0.276 Prof. altfel spus. care măsoară randamentul capitalurilor investite (randamentul unui plasament în acţiune) prin intermediul indicatorului de rentabilitate (randament) pe acţiune. dr. 7) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio sau POR) expri mă politica în ceea ce priveşte distribuirea de dividende şi cointeresează uneori mai mult acţionarii şi mai puţin capitalizarea rezultatelor pentru reinvestire şi dezvoltarea întreprinderii. SILVIA PETRESCU ----------------------------------------------------------------------------------------------------- relativ scăzut indică o evaluare destul de ieftină.5 reflectă subevaluarea cifrei de afaceri ca urmare a lipsei de performanţe financiare a întreprinderii. cu cât se cumpără cifra de afaceri a acesteia pe piaţa de capital. nu atât în obţinerea de dividende. acest raport stă la baza unei metode de evaluare a întreprinderii cotate de către piaţă care permite o estimare a beneficiilor întreprinderii pentru anul în curs sau pentru cel următor pornind de la valoarea PER. atractivă pentru cumpărarea de acţiuni (PER < 15). care măreşte interesul potenţialilor investitori pe piaţa de capital. De aceea.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 277 Rata se calculează raportând totalul dividendelor distribuite la rezultatul net: Dividendele distribuite POR =---------------------------x 100% Rezultatul net Rata prezintă importanţă pentru cei interesaţi în achiziţia de acţiuni în scopul obţinerii unui venit sub forma dividendelor sau pentru realizarea unei plusvolori de capital. ™. 8) Dividende pe acţiune constituie un indicator care depinde de rata de distribuire a dividendelor şi se calculează raportând totalul dividendelor distribuite la numărul de acţiuni: Dividendele distribuite Dpa=--------------------------Numărul de acţiuni 9) Randamentul (rata rentabilităţii) acţiunii măsoară rentabilitatea plasamentului şi depinde de dividendele distribuite şi de numărul de acţiuni.. si constituie un indicator care poate orienta investitorii interesaţi va plasamente eficiente dacă se situează peste rata inflaţiei. x 1QO =------------------x 10Q (o/o) Cursul acţiunii PER Această rată depinde de mărimea beneficiului. 10) Randamentul acţiunilor pe piaţa de capital trebuie corelat cu pon derea acţiunilor tranzacftonate în totalul acţiunilor emise si aflate în circu- .„. de ratele de repartizare a beneficiului şi de nivelul cursului bursier al acţiunii. Se determină cu ajutorul rapoartelor: Ra = Div^endele pe acţiune x m (%) Cursul acţiunii Dividendele totale *nnfn/\ Ra =--------------------------------x 100 (%) Valoarea bursieră a acţiunii Rra =---------------------------- Beneficiul *---->---pe acţiune l . precum şi de cursul acţiunii.

ceea ce ar putea constitui un motiv de vânzare a acţiunilor pe termen scurt. în raport invers cu PER-ul. cu efecte benefice privind creş terea atracţiei potenţialilor investitori. SILVIA PETRESCU 278 laţie.03% ca urmare a creşterii cursului mediu al acţiunii (Ca) cu 100. . . 4. . în condiţiile reducerii ratei de distribuire a dividendelor (POR) cu 24.91%. Rata rentabilităţii acţiunii (Rra). alături de creşterea numărului de acţiuni emise (Na) cu 12.18%.23%.x 1 0 0 ( % ) Numărul total de acţiuni emise De exemplu.47%.. 6. L a = . superior ritmului de creştere a numărului de acţiuni emise (12. dr.' . univ.! .50%.23% şi a beneficiului net cu 58. cotată pe piaţa de capital. ceea ce poate cointeresa acţionarii. Creşterea dividendelor pe acţiune cu numai 6. care poate fi explicat şi prin decalajul dintre creşterea dividendelor distribuite cu numai 19.05%. .59%). Ratele calculate la nivel de piaţă bursieră au evoluat diferit: cursul mediu al acţiunii (Ca) s-a dublat.73% ca urmare a creşterii cursului acţiunii cu 100.Prof. com parativ cii creşterea beneficiului pe acţiune de 40.63% şi creşterea capitalizării bursiere cu 125.„ .23%. Gradul de evaluare al pieţei are valori supraunitare în creştere cu 87.02%. precum şi prin creşterea capitalizării bursiere (Cb) cu 125. 5. pe baza datelor din contul de profit şi pierdere al entităţii luate în studiu.5%.02% şi a beneficiului pe acţiune (Bpa) cu numai 40. 3. calculată cu ajutorul raportului: Numărul de acţiuni tranzacţionale . ceea ce a contribuit la creşterea capitalizării bursiere (Cb) cu 125.47% în condiţiile creşterii cursului mediu al acţiunii cu 100.34%.47%. 2. 8. ceea ce constituie condiţii atractive pentru investitori. dividendele pe acţiune au crescut cu 6. 7. Coeficientul de capitalizare bursieră (PER) a crescut cu 42.91%. Evoluţia ascendentă a randamentului acţiunilor pe piaţa bursieră se corelează cu creşterea lichidităţii acţiunilor (La) cu 21.2% a diminuat randamentul ac ţiunii (Ra) cu 2. beneficiul pe acţiune. se determină ratele bursiere prezentate în Tabelul 66. ceea ce re flectă îmbunătăţirea performanţei bursiere. capacitatea de autofinanţare pe acţiune au crescut ca urmare a decalajului favorabil între ritmul de creştere a indicato rilor de performanţă. din care se desprind următoarele concluzii: 1. ceea ce se exprimă prin lichiditatea acţiunii (Marketability). Ratele bursiere calculate la nivel de acţiune: cifra de afaceri pe acţiune. s-a redus cu 29.

975.497.0531 0.36 0.661 +0. Randamentul acţiunii (Ra) .34 0.000 176.232 120.253 +1.515 Curent 163.669 1. Gradul de evaluare al pieţei (P/S) (8/3) 12.91 +16.0009 106. Coeficientul de capitalizare 194. Dividende pe acţiune (Dpa) (14/2) 17.39 Capacitatea de autofinanţare pe acţiune (CAFa) (6/2) 0.687 0.685 2. Capacitatea de autofinanţare (CAF) 7. Cifra de afaceri (CA) 2.291 0.357. Numărul de acţiuni emise (Na) 3.70 5.353.0432 37.965 +0.469.432 1.50 404.660 dividendelor (POR) (14/4) (%) 45.143 112.0831 0.47 -1.53 16.88 34.70 15.35 53.3364 12.60 142.636.03 119.5 bursieră (PER) (9/4) +6.83 +7.60 142.886 +244. Randamentul acţiunii (Ra) +0.0125 140. Cifra de afaceri pe acţiune (CAa) (1/2) 4.63 13.20 225. Capitalizarea bursieră (Cb) (2x8) 10.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 279 Tabelul 66 => Aplicaţia 63: Calculul ratelor bursiere Nr.3594 19.077.19 +50.678.000 +0.30 22.30 6.685 22.12 (14/9) (%) (16/8) (%) 18.768. 27. Coeficientul de capitalizare bursieră (PER) (8/5) 14.253 187.106.26 0.544.483 200.424. Beneficiul pe acţiune (Bpa)(4/2) 6.148 454.028.030 156. Rata de distribuire a +1.0139 2.897. Cursul mediu al acţiunii (Ca) (lei) 9.49 +0.743.898. crt. Beneficiul net (Rnet) 5.53 1.137 +1. Gradul de evaluare al pieţei (P/S) (9/1) 11.000 0.0230 106.0307 21.253.974 158.88 2.747 Abateri (±A) Indici (%) 1.411.217 438.477 2.0148 1.5 187.10 75. Indicatori (lei) Exerciţiul financiar Precedent 136.35 -1.12 53.482 0.432 15. Dividende distribuite 15.03 +6.25 8.53 -11.

Crearea de valoare pentru acţionari nu trebuie să fie una sporadică. în acest sens în gestiunea întreprinderii au apărut probleme noi privind conceptul de performanţă. Analiza performanţei prin crearea de valoare Crearea de valoare a devenit o problemă centrală în preocupările întreprinderilor sau ale managerilor. cesiuni de activităţi. fiind invocată mai ales de acţionari. presiunea foarte puternică & pieţelor financiare face ca acţionarii să reprezinte o constrângere economică pentru întreprindere.871. 3. modelele de evaluare a acesteia. dr.27 153. cum ar fi: operaţiuni de dezinvestire. ratele bursiere ale întreprinderii au cunoscut evoluţii favorabile şi pot oferi informaţii de interes pentru acţionari şi proprietari.47 -1.654.750 38.7.552 136.2. pârghiile şi modelele de creare de valoare care permit maximizarea valorii acţiunilor. obligând-o ^remunereze capitalurile proprii.525. univ. reduceri de personal efectuate în acest scop.0 46. Numărul de acţiuni tranzacţionale 21.05 în concluzie. Lichiditatea acţiunilor (La) (%) 6. capitalurile proprii nefiind considerate ca resurse care impun un cost pentru întreprindere. ceea ce devine un imperativ fundamental pentru acţionarii nemulţumiţi de remunerarea lor numai printr-un venit rezidual (dividende). SILVIA PETRESCU 4.37 Prof. Conceptul privind crearea de valoare modifică optica tradiţională privind performanţa măsurată numai prin beneficiul net contabil. Surplusul astfel degajat constituie o rentă economică numită valoare actionarială dacă este distribuită acţionarilor şi poate transpune la nivel global de întreprindere principiile teoriei financiare de alegere a investiţiilor. în care numai costul datoriei este considerat ca o cheltuială.36 +8. în prezent. dar şi de manageri şi de analiştii financiari. Crearea de valoare pentru întreprindere îşi are originea în obţinerea unei rentabilităţi a capitalurilor investite în activitate superioare costului resurselor mobilizate pentru a le finanţa.90 70. Aceasta apare atât ca un imperativ categoric pentru întreprindere.198 209. ci una constantă care impune alinierea conducerii la obiectivul problematic al valorii acţionariale căruia trebuie să i se subordoneze atât modul de abordare .280 19.0 121. Rata rentabilităţii acţiunii (Rra) (5/8) (%) 20. cât şi ca un factor-cheie pentru justificarea deciziilor majore.0 +55.

iar managementul ales de ei trebuie să le reprezinte interesele urmărind maximizarea valorii acţiunilor. care trebuie tratată atât în viziune sistemică. b) Valoarea de piaţă adăugată (Market Value Added . ca si indicatorii care exprimă crearea de valoare pentru acţionari. 3. în relaţia managementului întreprinderii cu acţionarii există opinii diferite: unele consideră acţionarii ca fiind proprietarii afacerii. sunt utilizate în activitatea de evaluare a entităţilor. poate fi apreciată prin intermediul unei baterii de indicatori care permit aprecierea valorii create de entitate în cursul unui exerciţiu financiar sau faţă de o perioadă de referinţă. numită şi valoare acftonarială.suportul performanţei financiare pentru acţionari (proprietari) Valoarea adăugată prezintă multiple valenţe pentru măsurarea şi evaluarea performanţei. valoarea creată pentru acţionari. managerii întreprinderilor trebuie să găsească soluţiile cele mai potrivite. cotate sau necotate pe piaţa de capital.C V A). altele consideră că managementul este mandatat de acţionari şi trebuie să asigure continuitatea afacerii pe termen lung. efectele aşteptate ale performanţei şi modul de remunerare care poate motiva atât salariaţii. fiind elementul de bază în determinarea unor indicatori de creare de valoare cu semnificaţie majoră în activitatea oricărei întreprinderi. al căror obiectiv strategic îl reprezintă maximizarea valorii câştigurilor prezente şi viitoare. în cazul entităţilor cotate crearea de valoare constituie criteriul major de evaluare a performanţelor de către acţionari.EV A). strategia managerială si antreprenorială. dintre care amintim: a) Valoarea economică adăugată (Economic Value Added .3. precum şi evaluarea performanţei în funcţie de sectorul de activitate şi tipul de întreprindere. resursele umane şi materiale disponibile prin folosirea unui sistem de indicatori de măsurare a performanţei adecvaţi acestui scop. cât si managementul privind organizarea şi comportamentele individuale. .7. în acest scop.2 8 l a conceptului de performanţă.MV A). Ratele de performanţă bursieră a întreprinderii cotate pe piaţa de capital. Conceptul de performanţă implică abordări noi privind întreprinderea. Pentru determinarea legăturii dintre performanţă şi remunerarea individualizată. Valoarea adăugată .Analiză si diagnostic financiar-contabil ----------------------------------------------------------------------------------------------------. mediul concurenţial. cât şi în perspectivă interdisciplinară. c) Valoarea lichidă adăugată (Cash Value Added . cât si acţionarii. d) Rentabilitatea totală a acţionarilor (Total Shareholders Return TSR).

dr.7.Ip = Vexp . Cmpc=—-------= — x R f + — x d x ( l .Ip Costul capitalului include costul capitalului propriu şi costul datoriei. fiind costul de oportunitate al capitalului investit. Analiza valorii economice adăugate Valoarea economică adăugată introdusă de firma de consultanţă americană Stern Stewart constituie indicatorul de evaluare a performanţei financiare a întreprinderii care exprimă bogăţia reziduală a acesteia şi poate fi determinat prin deducerea costului capitalului din profitul net operaţional (Net Operating Profit After Taxes .3. . 3.. conform relaţiei: Vea = Profitul net operaţional .CFROI).(Capitalul x Costul capitalului) Profitul net operaţional (Bnet op) se determină prin deducerea din rezultatul din exploatare (Rexp) a impozitului pe profit (Ip): Bnet op = Rexp . Costul capitalului este un cost mediu ponderat (Weighted Average Cost Of Capital . i = cota de impozit. .Chexp . SILVIA PETRESCU ------------------------------------------------------------------------------------------------------ e) Rentabilitatea lichidă a investiţiilor (Cash Flow Return on Investment . D = datoriile totale.WACC) al costurilor surselor de finanţare utilizate.1.. univ. respectiv profitul din exploatare. d = rata dobânzii.i ) 100 Ci Ci in care: C = capitalul propriu. Ci = capitalul investit = C+D.282 Prof.NOPAT). care se determină ca medie aritmetică ponderată (Cmpc) a costului capitalului propriu şi a costului capitalului împrumutat. în funcţie de ponderea (Si) a fiecărei categorii si rata de remunerare (ri) aferentă: ISixri C __ D . care determină modul în care întreprinderea poate să-şi crească veniturile (prin investire în oricare altă parte cu risc similar sau prin împrumut). .

6.94 78.51 117.167 +6.557 199. .Analiză şi diagnostic financiar-contabil 283 în acest caz valoarea economică adăugată reprezintă/wo/îta/ economic real obţinut de întreprindere.66 157.106 -0. 5.744 -1. 2.75 +505 +1.0 22.00 110. Valoarea economică adăugată (Vea) (6-12)x5 8.812 +19.15 1. 7.344 4.16 +4.893 5.381 2. crt. 4.918 34.85 15. Costul mediu ponderat (Cmpc) (%) 13.895 -556 Rentabilitatea capitalului propriu (Rf) (3/7) (%) 9.83 171. 3.53 189.30 180.Ponderea în total capital (Scp) (%) Exerciţiul financiar Precedent Curent 16.Ponderea în total capital (Sd) (%) 10.84 155.37 80.0 62.687 -6.222 71.68 171.581 +26.42 122.741 0.75 +5. valoarea economică adăugată se determină pe baza datelor din Tabelul 67: ^ Aplicaţia 64: Calculul valorii economice adăugate Tabelul 67 Nr. Datorii totale (D) . 1.15 Abateri Indici (±A) (%) +9.53 56.91 50. Cheltuieli privind dobânzile 11. Rata dobânzii (d) (10/9) (%) 12.15 155.65 176.152 11.47 191.298 +10.277 6.65 143. Indicatori (mii lei) Rezultatul din exploatare (Rexp) Impozitul pe profit (Ip) (-) Profitul net operaţional (Bnop) Cota de impozit (i) (2/1) Totalul capitalului investit (Ci) Rentabilitatea capitalului investit (Ri) (3/5) (%) Capitalul propriu (C) . se raportează la întregul capital utilizat pentru finanţare şi se determină prin diferenţa: Vea = (Ri .10 10.06 +4.Cpmc) x Ci în care: Ri = rata rentabilităţii capitalului total investit.046 0.90 876 1.359 65.39 6.849 -611 26. Cmpc = costul mediu ponderat al capitalului.451 -1.45 11. De exemplu.27 110.231 28.30 89.535 11.53 -6.

(-611) = -556 mii lei (Ar = IVea . Prin însumare se verifică egalitatea: ARi + ACmpc + ACi = 8. Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = ARi + ACmpc + ACi în care: ARi = (Rii .Cmpc0) x CiQ = (6.Cmpci) x (Cii .383 mii lei (ArRi=—xlOO = —xlOO = -1.Vea0 = -1.ll.100 = 191.444%l ( Veao -611 J ACi = (Rii .277 = +8.100 = +91%) 2.65 x 180.744) x 19. 167 mii lei 1.Cmpci) x Ci0 = -4.849) x 180. dr.383 .16 .825 -114 = -556 mii lei = A (ArRi + ArCmpc + ArCi = -1.825 mii lei fArCmpc=^^xlOO=^^xlOO=+1.Ci0) = (11.372%] i.277 = -8.51 .744)x 199.277 = -611 mii lei Vea^CRij-Cmpc^xCi^ai.372 + 1. 16. Veao -611 j ACmpc = (Cmpco .Rio) x Ci0 = 4.444 + 19 = +91% = Ar) .895 x 180.0 . Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Vea. SILVIA PETRESCU Pe baza datelor din Tabelul 67 se obţin următoarele rezultate: Vea0 = (Ri() . .812 = -!.284 ________________________________________Prof.8. univ.11.535 = = -114 mii lei ArCi=^-xlOO=-^xlOO=+19% Veao -611 J i.167 .6.

7xl80277^+118m.10-71. exprimat procentual.o= = 7 1 85x(10 z l^) x l8 o. Rf = rata rentabilităţii financiare (capitalului propriu).. d = rata dobânzii.85)xlOxl80277=_1217miile. Sd = ponderea datoriilor.„f Scp. i = cota de impozit.lei 100 . reprezintă rata medie de remunerare a capitalului total şi se determină pe baza relaţiei: (ScpxRf)+[Sdxdx(l-i)l Cmpc=-—-------—^--------------— 100 în care: Scp = ponderea capitalului propriu.277=-7.15)xU92xO. 100 .285 Pe treapta a H-a: Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc).x(Rfo-Rfi) ARf=---------—---------xC. în consecinţă: ACmpc = AScp + ARf + ASd + Ad + Ai în care: AScp=(SCP»-^')XRfVio= = (65. 1 63mulei 100 A sd= J (sdo-sdi)xdoxg-io) xcio= 34.9-28.Analiză si diagnostic financiar-contabil ----------------------------------------------------------------------------------------------------.

o = = 28.392-2.163 + 118 .Prof.825 mii lei = ACmpc în concluzie: 1. Valoarea adăugată economică a avut valori negative şi în creştere cu 91% ca urmare a costului mediu ponderat al capitalului care a crescut şi a depăşit rata medie a rentabilităţii capitalului total investit. se constată că aceasta a fost con secinţa remunerării în creştere a capitalului propriu (rata rentabilităţii finan ciare) şi a accentuării ponderii acestuia.15x(l.30) xl80277=186miile. Creşterea profitului net operaţional cu 89.15-0. 10 0 Şdl^ioo) xc A i= . Diferenţa dintre creşterea ratei rentabilităţii capitalului investit (4.186 = = -8. care a majorat valoarea economică adăugată. 100 Prin însumare se verifică egalitatea: AScp + ARf + ASd + Ad + Ai = -1.7.42%. 3.7xl80277=_377miile. . SILVIA PETRESCU 286 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ad= Sdix(do-di)x(l-i 0 ) xci(|= = 28. Majorarea capitalului investit cu 10.217 . 4. ceea ce poate fi pus pe seama faptului că în calcul s-au utilizat valorile contabile ale rezultatului din exploatare şi ale capitalului investit. 5.65%) şi creşterea costului mediu ponderat al capitalului (4. dr.895%) a avut ca efect reducerea valorii economice adăugate.83% pe fondul creşterii dife renţei negative dintre rata medie a rentabilităţii capitalului şi costul mediu ponderat a diminuat valoarea economică adăugată. care s-a menţinut negativă.15x2.455)x0. în privinţa creşterii costului mediu ponderat al capitalului care a diminuat valoarea economică adăugată.91% în condiţiile creşterii capitalului investit cu numai 10. univ.377 . în condiţiile creşterii remunerării datoriilor (prin rata dobânzii) şi reducerii ponderii acestora în capitalul in vestit.83% a favorizat creşterea ratei rentabilităţii medii (costului mediu al capitalului total) cu 71.455x(0. 2.

profitului economic.R) Analiză si diagnostic financiar-contabil .287 Indicatorul valoarea economică adăugată constituie o măsură a performanţei prin profitul economic real produs de întreprindere care permite măsurarea succesului (eşecului) acesteia în cursul unei perioade de timp.Ccpr) x Cpr=Cpr x (Rf . Valoarea economică adăugată calculată folosind capitalul total poate fi modificată pentru a măsura surplusul de valoare adus de capitalul propriu prin valoarea economică adăugată a capitalului propriu (Veacp). care exprimă mai bine măsura performanţei în condiţiile în care majoritatea firmelor apelează la împrumuturi: Veacp=(Rcpr . De asemenea. Vea nu poate oferi o evaluare semnificativă pentru determinarea compensării. O asemenea măsurare poate fi utilă investitorilor care doresc să determine cât de bine a produs întreprinderea valoare pentru ei şi poate fi folosită pentru analize comparative rapide cu unităţi industriale similare. Indicatorul valoarea economică adăugată serveşte ca instrument de alocare a capitalului şi poate reflecta distrugerea capitalului acţionarilor dacă întreprinderea nu realizează o rată de rentabilitate cel puţin egală cu rata medie de rentabilitate de pe piaţa de capital. ceea ce poate orienta acţionarii spre alte unităţi. în prezent se poartă discuţii între specialişti referitor la virtuţile valorii economice adăugate în măsurarea valorii create de întreprindere si relevanţa ajustărilor contabile care nu a fost examinată cu atenţie. unde modificările constau în ajustări contabile destinate să convertească profitul contabil si capitalul contabil în profit economic şi capital economic. şi argumentul că aceasta oferă o măsurare superioară care explică crearea de valoare comparativ cu venitul rezidual nu se justifică. fiind legată direct de rata rentabilităţii financiare (a capitalului propriu). Mărimea şi variabilitatea acesteia sunt puternic afectate de politicile de creştere ale întreprinderii datorită efectelor de levier şi manifestă mai multă instabilitate decât rata rentabilităţii economice (a investiţiilor). Semnificaţia diferenţei între Vea şi venitul rezidual depinde de impactul ajustărilor contabile: dacă aceste ajustări sunt nesemnificative Vea tinde către venitul rezidual. ceea ce provoacă mari diferenţe în calculul Vea. Se apreciază că valoarea economică adăugată constituie o versiune modificată a venitului rezidual sau ^. Valoarea economică adăugată este foarte sensibilă la componenta care priveşte costul capitalului propriu şi mai puţin sensibilă la componenta care vizează costul datoriei în condiţii normale.

Valoarea coeficientului P se determină statistic conform relaţiei: nIRaxRp-ZRax£Rp nIRp 2-(IRp) in care: Ra = rentabilitatea acţiunii. Costul mediu al capitalului propriu (R) depinde de coeficientul de volatilitate a acţiunilor (P) şi de rentabilitatea medie a pieţei (Rp): R=Rf+px(Rp-Rf) Coeficientul P de volatilitate a acţiunilor măsoară riscul sistematic al unui titlu şi se determină cu ajutorul raportului: P= Creşterea rentabilităţii acţiunii (ARa) (%) Creşterea indicelui pieţei (ARp) (%) . dacă p = l pentru o acţiune.288 în care: Prof. n = numărul de observări. care au arătat că firmele pot crea 2 . De reţinut este faptul că originile valorii economice adăugate provin de la Hamilton (1877) şi Marshall (1890). dr. Ccpr = R = costul mediu al capitalului propriu. Rf = rata rentabilităţii financiare. Rp = rentabilitatea pieţei. Cpr = capitalul propriu. în funcţie de valoarea coeficientului P şi de creşterea indicelui pieţei se poate determina creşterea rentabilităţii acţiunii: ARa = p x ARp De exemplu. univ. SILVIA PETRESCU Rcpr = rata rentabilităţii capitalului propriu. rezultă că riscul sistematic al acesteia este egal cu cel al pieţei.

Rezultă că valoarea de piaţă a întreprinderii este egală cu suma dintre capitalul investit şi valoarea de piaţă adăugată.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 289 bogăţie dacă reuşesc să câştige mai mult decât le costă propriul capital şi datoriile. în timp ce una negativă arată că valoarea activităţii managementului şi a investiţiilor este mai mică decât valoarea capitalului adus întreprinderii de piaţa de capital (sau că bogăţia şi valoarea au fost distruse). . 7.3. 3. Cu cât valoarea de piaţă adăugată este mai înaltă cu atât este mai bine pentru investitori. Valoarea economică adăugată influenţează valoarea de piaţă a acţiunilor şi se corelează cu opţiunile investitorilor prin intermediul valorii de piaţă adăugate. iar dacă este negativă firma are valoarea compromisă. Analiza valorii de piaţă adăugate Valoarea de piaţă adăugată (Vpa) constituie diferenţa dintre valoarea de piaţă curentă a întreprinderii şi capitalul adus de investitori (proprietari. acţionari şi obligatari): Vpa = Valoarea de piaţă a întreprinderii .2. Ulterior s-au revizuit conceptele de venit rezidual şi costul capitalului prin ajustări contabile şi s-a redefinit conceptul de valoare economică adăugată de către Stewart (1991). O valoare de piaţă adăugată ridicată indică faptul că întreprinderea a creat o bogăţie substanţială pentru investitori. dar discuţiile continuă. ca o apreciere favorabilă (nefavorabilă) a performanţei aşteptate.Capitalul investit Valoarea de piaţă a întreprinderii cotate constituie capitalizarea bursieră (Cb) determinată prin multiplicarea cursului bursier al acţiunii (Ca) cu numărul de acţiuni emise (Na): Cb = Na x Ca Dacă întreprinderea nu este cotată valoarea de piaţă se estimează pe baza valorii prezente afluxurilor viitoare generate pentru proprietari. Capitalul investit (Cti) constituie suma dintre valoarea prezentă a capitalului iniţial (Ci) investit de acţionari (proprietari) şi valoarea prezentă a profiturilor rein vestite (Pri): Cti = Ci + Pri Dacă Vpa este pozitivă firma are valoare adăugată de piaţă efectivă.

027 mii lei (Ar = IVpa .652 mii lei l .625 mii lei Vpa. pe baza căruia se obţin următoarele rezultate: Vpa0 = Cb0 .Cti. Valoarea de piaţă adăugată nu trebuie să ia în considerare costurile de oportunitate ale capitalului investit şi nici rentabilitatea acţionarilor. Dacă întreprinderea performează în timp. SILVIA PETRESCU Valoarea de piaţă adăugată este echivalentă cu valoarea prezentă (actualizată) a valorilor economice adăugate viitoare aşteptate.324 = +288.976 . care poate fi uşor realizată prin investire sau prin creşterea capitalului.00%) . Se impune observaţia că investitorii sunt interesaţi în maximizarea Vpa şi nu a valorii întreprinderii.100 = +303. De exemplu.150. Vea este o măsură a performanţei economice reale.00 . în teorie prezintă importanţă şi indicele valorii adăugate de piaţă (Ivpa) determinat prin raportul dintre valoarea bursieră a întreprinderii.652 . .100 = 403. ea va oferi câştiguri mai ample. care măsoară sănătatea acesteia prin nivelul valorii acumulate (distruse) în timp. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Vpa. univ. diferenţa între valoarea de piaţă a întreprinderii si capitalul investitorilor reprezintă excedentul de preţ pe care piaţa îl atribuie întreprinderii ca rezultat al succeselor înregistrate în timp.123.273 = +71.Cti0 = 194. = 438. = Cb. . majorând astfel valoarea de piaţă a acesteia. ceea ce va îmbunătăţi valoarea acţiunilor întreprinderii şi investitorii vor aprecia cursul acestora cu speranţa unor câştiguri viitoare.625 = +217. în consecinţă. Valoarea de piaţă adăugată (Vpa) are semnificaţie diferită faţă de valoarea economică adăugată (Vea): în timp ce Vpa este o simplă diferenţă între valoarea curentă de piaţă a întreprinderii şi capitalul adus de investitori.290 Pf°f.898 .Vpa0 = 288. respectiv capitalizarea bursieră (Cb) şi capitalul total investit (Cti). pe baza ratelor bursiere şi a datelor din contul de profit şi pierdere şi bilanţ se determină valoarea de piaţă adăugată în Tabelul 68.71. dr.

625 J Prin însumare se verifică egalitatea: ACb + ACti = +244.898 117.051 mii lei fArCti=^xlOO=^™^xlOO=-37.23 222. Total capital investit (Cti) (2+3) 5.078 mii lei fArCb =^xlOO= [ Vap0 + 244 078 .00 185.625 J ACti = Cti0 .027 mii lei = A (ArCb + ArCti = +340.77 .37.027 +134.50 Indici (%) 225. crt.051 +217. Capitalul investit iniţial (Ci) 3.743 150.976 .xlOO = +340.581 6. Valoarea de piaţă adăugată (Vpa) (1-4) 6.222 +829 +27.324 288.078 +26.051 = +217.273 .625 157.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 291 Tabelul 68 •=> Aplicaţia 65: Calculul valorii de piaţă adăugate Nr.273 71.898 = +244.976 143.652 292.914 123. Capitalizarea bursieră (Cb) 2. Profitul reinvestit (Pri) 4.77%] |^ Vap0 71.27.150.359 5.078 . Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = ACb + ACti în care: ACb = Cbi .77Q/ol 71.94 403.02 2.02 121.77 = +303% = Ar) .52 Abateri Curent (±A) +244.194.Ctii = 123. Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent 194. Indicele valorii de piaţă adăugate (Ivpa) (1/4) (%) 438.Cb0 = 438.34 114.38 1.324 = -27.

Datele contabile utilizate în calculul valorii economice adăugate distorsionează realitatea.Cii = 117.. Creşterea valorii de piaţă adăugate cu 303% a fost consecinţa creş terii capitalizării bursiere (valorii de piaţă) a întreprinderii cu 125.2 2 2 xlOO=-36.77% = ArCti In concluzie: 1. 2.61 .222 mii lei |ArCi=^-xlOO=' 2 6 . Rezultatele înregistrate în cazul studiat arată discrepanţa dintre valoarea de piaţă adăugată în creştere şi valoarea economică adăugată negativă.581 = -26.23%.222 .625 J APri = Prio .743 = -829 mii lei ArPri=^>I^-xlOO= '829 xlOO=-l.94%.625 [ J Prin însumare se verifică egalitatea: ACi + APri = -26.02%. care confirmă faptul că în realitate există valoare creată pentru investitori în condiţiile evaluării de către piaţă a performanţei bursiere.292 P to f un iv dr . Creşterea capitalului investit s-a datorat majorării capitalului investit iniţial cu 122.61%| ^ Vap0 71. Indicele valorii de piaţă adăugate în creştere cu 85.1.38% reflectă majorarea valorii de piaţă cu 125. . ceea ce impune ajustarea profitului net operaţional prin includerea cheltuielilor cu dobânda după impozitare.143.359 . fiind superior creşterii capitalului total investit cu numai 21.16 = -37.829 = -27.Prii = 5.6.16% Vap0 71.94%.914 .23% în condiţiile creşterii capitalului investit cu numai 21.051 mii lei = ACti (ArCi + ArPri = -36.34% şi a profitului reinvestit cu 14.S IL V IAP E T R E S C U Pe treapta a Il-a: ACti = ACi + APri în care: ACi = Ci0 .. 3.

cash flow-ul brut al exerciţiului (Cfb) se determină prin însumarea rezultatului net (Rnet) cu amortizarea (A) şi cu cheltuielile privind dobânzile (D): Cfb = Rnet + A + D în acest context.Cct Costul de oportunitate al capitalului investit (Cct) se determină prin produsul dintre rata medie de remunerare a capitalului total (Rrc) şi valoarea investiţiilor brute (Ib): Cct = Rrc x Ib Analiză şi diagnostic financiar-contabil .3. valoarea adăugată lichidă devine egală cu: Via = Rnet + D . din care se deduc amortizarea (A) şi costul de oportunitate al întregului capital utilizat pentru finanţarea activităţii (Cct): Vla = Cfb-A-Cct La rândul său. Diferenţa negativă dintre capitalizarea bursieră şi valoarea prezentă a capitalului investit reflectă valoarea adăugată de piaţă distrusă prin reducerea valorii de piaţă a întreprinderii comparativ cu costul istoric al capitalului investit.7. Relaţia directă între valoarea adăugată de piaţă şi valoarea adăugată economică are implicaţii directe în evaluarea întreprinderii prin intermediul valorii acţiunii.293 Valoarea de piaţă adăugată superioară valorii economice adăugate exprimă valoarea actualizată prezentă a viitoarelor valori adăugate economice care pot constitui motive de atracţie pentru noi investitori. Analiza valorii lichide adăugate Valoarea lichidă adăugată (Via) introdusă de firma de consultanţă americană Boston Consulting Group (BCG) are ca punct de plecare cash flow-ul brut al exerciţiului (Cfb).3. calculată ca raport între valoarea de piaţă a capitalului propriu şi numărul de acţiuni emise când: Valoarea de piaţă a capitalului propriu = Valoarea prezentă a tuturor fluxurilor viitoare la dispoziţia proprietarilor 3.

= 8 9 . univ.06 +4.25 169.1 3 2 .0 5 9 .39 6.969 -3.1 2 . 8 3 1 .063 .75 +1.37 126.85 +36.A0 . .A .123 -12. Rezultatul net (Rnet) 2. SILVIA PETRESCU Rrc = rata medie de remunerare a capitalului total Această rată reprezintă media ponderată a ratelor de rentabilitate (Ri) a capitalurilor (propriu şi împrumutat) şi ponderea capitalurilor (Si): _£SixRi_(ScpxRcp) + (Sdxd) j\_rc — — 100 10 0 D e ex em p lu .10 10. Capitalul propriu (Cp) 6.34 110.132 117.87 11.94 80.254 +14.99 242.5 3 .9 9 9 .19 328.38 115.359 65.6 7 .12 -6.45 +7.831 876 67.70 28.32 157.581 71.66 176.15 2.58 34.3 3 .395 1.1 2 3 = . d i n c a r e s e o b ţ i n u r m ă t o a r e l e r e z u l t a t e : V l a0 = C f b .66 122.36 112. .154 -8.C c0t= 6 7 .3 .168 +505 +21. Valoarea lichida adăugată (Val) (1+3-12) 158.222 +6.24 195. Rentabilitatea capitalului propriu (Rcp) (1/5) (%) 8. Cheltuieli cu dobânzile (D) 4. calcu lu l v alo rii ad ău g ate lich id e se d eterm in ă p e b aza d a t e l o r d in T a b e l u l 6 9 .84 279.999 1.059 143.754 33.668 Abateri Indici (±A) (%) Curent 19.65 132.75 +2.C c t . Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent 12. Ponderea datoriilor (Sd) (%) 9. Amortizări şi provizioane pentru deprecierea imobilizărilor (A) 3.90 1.760 16. 0 6 3 m ii l e i <=> Aplicaţia 66: Calculul valorii lichide adăugate Tabelul 69 Nr. Ponderea capitalului propriu (Scp) (%) 7. Costul capitalului (Cct) (10x11) 13. dr. Investiţii brute (Ib) 12. Cash flow brut (Cfb) (1+2+3) 5. Rata medie a capitalului total (Rrc)(%) 11.294 in care: Prof. = C f b .425 53. 9 6 9 = .1 6 .85 13.994 +16.6 6 8 m i i le i 0 • V i a . crt.927 +26.679 67. Rata dobânzii (d) (%) 10.381 89.

999 = -14.668 Prin însumare se verifică egalitatea: ACfb + AA + ACct = 21.4 = +228. ACct = Ccto .927 .168 .831 . Valo -3.14. Factorii de influenţă sunt următorii: Pe treapta I: A = ACfb + AA + ACct in care: ACfb = Cfbi .27 + 440.87%) 2.059 .668 .132 = +21.40% Valo -3.27% i.33.154 mii lei ArCct=x 100 = ' 16 ' 154 x 100=+ 440.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 295 1. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Valt .67.8% -3.063 .969 .168 mii lei ArA=-^-xlOO=" 14 ' 168 xlOO=+ 386.67.16.100 = 328.668 AA = Ao .Val0 = -12.87 .Cfb0 = 89.Ai = 53.100 = 228.8 + 386.87% = Ar) Pe treapta a Il-a: ACct = ARrc + Alb .668) = -8.123 = -16.927 mii lei ArCfb=—xlOO= Valo + 2L927 xlOO=-597.Ceti = 16.395 mii lei (Ar = IVa| .154 = -8.(-3.395 mii lei = A (ArCfb + ArA + ArCct = -597.

univ.38% şi a creşterii valorii investiţiilor brute cu 15.3.4 . Creşterea costului capitalului total a fost consecinţa majorării ratei medii de remunerare a capitalului cu 69.66% şi a sumei amortizării şi provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor cu 26. 3.8 . dr.2 = -16.Ibi) = 11.98%l [ Valo -3.279.38 °' 2 xlOO= + 119.2 mii lei fMb = -^xlOO=. Discrepanţa între venitul real şi venitul aşteptat se datorează riscului sistematic şi nesistematic.8 mii lei fArRrc=~xlOO=' 1L773 ' 8 xlOO= + 320.4.296 în care: Prof.40% = ArCct) în concluzie: 1.42 = +440.773.32%.19% în condiţiile creşterii cash flow-ului brut cu numai 32. SILVIA PETRESCU ARrc = (Rrc0.380.84) x 242. Rata de remunerare a capitalului propriu a fost superioară ratei dobânzii şi a contribuit la creşterea costului capitalului.4.7.760 .773.380.24%.98 + 119.84 x (242.TSR) introdus de firma de consultanţă americană Boston Consulting Group caracterizează valoarea creată de entitate pentru acţionarii săi în cursul unei perioade de timp şi arată ceea ce primesc în realitate investitorii din investiţiile lor.42°/ol ^ Valo -3-668 Prin însumare se verifică egalitatea: ARrc + Alb = -11. Valoarea lichidă adăugată negativă în creştere a fost consecinţa creşterii costului capitalului total cu 95.760 = -l 1.1 1. 3.668 J Alb = Rrci x (Ib0.99 .754) = -4.154 mii lei = ACct (ArRrc + Arlb = +320. 2.Rrci) x Ib0 = (6. Rentabilitatea totală a acţionarilor vizează venitul total al acţionarului din acţiuni (câştigul în capital plus dividende) şi rata internă a venitului din . Analiza rentabilităţii totale a acţionarilor J Indicatorul rentabilitatea totală a acţionarilor (Rta) (Total Share Return .

/acţ. 3. Rentabilitatea totală a acţionarilor constituie un indicator extern de evaluare a performanţei întreprinderii prin crearea de valoare şi se află în strânsă legătură cu valoarea adăugată lichidă. De exemplu./acţ. Precizări suplimentare arată că TSR reprezintă schimbarea valorii capitalului unei entităţi cotate într-o perioadă de timp (un an sau mai mult) plus dividendele. la care se adaugă dividendele pe acţiune primite (Div.0148 +0.xlooJCa1-Cao) + Div. respectiv suma totală returnată investitorilor.0009 120.27 -17. calculul rentabilităţii totale a acţionarilor (Rta) se bazează pe datele extrase din Tabelul 66 prezentate în Tabelul 70: "=> Aplicaţia 67: Calculul rentabilităţii totale a acţionarilor Nr.0139 0. ca şi plăţile dividendelor din urmă.965 +0. Indicatori Cursul bursier al acţiunii (Ca) în perioada precedentă (lei/acţiune) Cursul bursier al acţiunii în perioada curentă (Ca) (lei/acţiune) Dividende pe acţiune (Dv) (lei/acţiune) Rentabilitatea totală a acţionarilor (Rta) (ACa + rd. care reprezintă un indicator intern de apreciere a acestei valori.257 +0. dar si dividendele la zi. stabilită prin diferenţa dintre cursul acţiunii la finele perioadei (Caj) şi cursul acţiunii la început (CaQ).482 0. în orice variantă de calcul.xl0()(%) Cao Cao Dividendele pe acţiune includ nu numai plăţile regulate privind dividendele.47 0.483 187. TSR arată acelaşi lucru.20 106. 3)/rd. 1.) şi valoarea de piaţă a acţiunii la începutul perioadei (CaQ): Rta ^ACa + Div. Creşterea rentabilităţii totale a acţionarilor reflectă majorarea valorii create de întreprindere care permite stimularea investitorilor actuali şi poate creşte atractivitatea acesteia pentru noi investitori.482 0. 4. 2. cit./acţ.4 103.225 0. fiind exprimată ca plus sau minus procentual din valoarea de deschidere. şi se calculează ca raport între modificarea valorii bursiere a acţiunii (ACa).13 «5.54 200.Analiză si diagnostic financiar-contabil 297 cash flow-ul total al investitorului în cursul unei perioade de deţinere a investiţiei.77 . 1 (%) Tabelul 70 Exerciţiul financiar Abateri Indici (±A) (%) Precedent Curent 0.

+ ACa în care: AACa = ACai-ACaoxlOO=0'483-°>257xlOO=+100./acţ.257 + 0>0139xl0()=1 ° Cao 0.33%1 l ' Rtao 120.483 + 0.4 J Div.44o/o Cao 0.100 = -14.100 = 85.4 J .120.Rta0 = 103.298 Prof.=^°-xlOO^+ 0.225 f ArDiv./acţ.13% (Ar = L .42%l L Rtao 120./acţ.40 = -17.=---------^-----------^xlOO= Cao =M 48 zM 39 xloo=M 009 xl()0=+ 0.225 ACa1 + DivVaCk = 0. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AACa + ADiv.225 0. Modificarea rentabilităţii totale a acţionarilor este diferenţa: A = Rta.ţ-Div. dr./acţ.0 = 0.27 . ./act. SILVIA PETRESCU Pe baza datelor Tabelului 70 se obţin următoarele rezultate: ACao+Div.0148xlOQ= Cai 0.482 % 1.^ ADiv'/aCţ. univ.225 (ArAa=^xl<X>=^^xlOO=+83.0 ADiv./acţ.23%) K [H 2.77 .

rata trebuie calculată numai în cazul entităţilor private listate la bursă.42 + 0.97 xlOO=-97.4 Prin însumare se verifică egalitatea: J AACa + ADivVacţ.225 lei/acţiune la 0.xloo= Cai Cao Uţ^^~ ) =R. Reducerea ratei rentabilităţii totale a acţionarilor cu 14. fiind exprimată procentual.a1-0'483+0-0'48xlOO=103.27-221. + ACa = 100. dar prezintă limite în privinţa determinării ei la nivelul subdiviziunilor.98%| l.xloo_ACa1+Div./act.117. Studiul acestor rate trebuie completat cu analiza indicatorului care exprimă rentabilitatea lichida a investiţiilor (Rli).97% |ArCa=^^xlOO=" 117.44 + 0. legislaţia în vigoare).482 lei/acţiune./aci. nu şi în cazul celor deţinute în nume propriu. Crearea de valoare pentru acţionari sau proprietari prin rentabilitatea totală este influenţată de factori externi (mediul de afaceri. piaţa bursieră. ca şi creşterea dividendelor pe acţiune au favorizat creşterea ratei totale a acţionarilor.24=-117.Analiză şi diagnostic financiar-contabil ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ACa= 299 ACal + Div. .23% a fost consecinţa creşterii cursului bursier al acţiunii la începutul perioadei de la 0. Modificarea cursului bursier al acţiunii faţă de începutul perioadei.23% = Ar) în concluzie: 1. Rtao 120.97.40 .33 . 2.98 = -14./acţ. dar se află sub controlul managementului şi trebuie corelată cu valoarea lichidă adăugată în reflectarea aptitudinii potenţialului intern al întreprinderii de a genera lichidităţi (cash flow). denumit Cash Flow Return on Investment (CFROI). + ArCa = 83. dar nu au reuşit decât parţial să compenseze efectul majorării cursului iniţial al acţiunii.97 = -17. în plus.13% = A (ArACa + ArDiv. Rata rentabilităţii totale a acţionarilor poate fi utilizată cu uşurinţă în efectuarea de comparaţii între întreprinderi similare.

rentabilitatea lichidă a investiţiilor (Rli) se calculează folosind patru inputuri. durată care diferă de la sector la sector. Calculul indicatorului Rli este complex şi dificil şi poate fi abordat atât la nivelul unităţii strategice. Al doilea input este reprezentat de cashflow-ul brut (Cfb) câştigat în anul curent din investiţia brută. care uzual este definit ca sumă a profitului operaţional net al firmei cu cheltuielile non-cash (amortizarea şi deprecierea activelor). Rata a fost introdusă începând din ianuarie 2002 de către CFSB Hoit Value Associates. ca unprofit economic al entităţii. care ar trebui comparată cu costul real al capitalului pentru a se putea emite judecăţi privind calitatea acestor investiţii. Avantajul oferit de acest indicator constă în faptul că el leagă măsurarea performanţei de un factor căruia investitorii îi acordă o atenţie specială: capacitatea firmei de a genera cash flow.5. Analiza rentabilităţii lichide a investiţiilor Rentabilitatea lichidă a investiţiilor (Rli) constituie o rată internă de rentabilitate a investiţiilor existente care se bazează pe fluxurile reale de numerar. SILVIA PETRESCU 3.300 Prof. Al patrulea input este reprezentat de valoarea monetară estimată a activelor (Sv) la sfârşitul duratei de viaţă. aceasta poate fi considerată o rată internă compozită a câştigului monetar. în mod normal acest indicator se calculează anual şi trebuie comparat cu costul capitalului ajustat la inflaţie pentru a determina dacă entitatea are câştiguri superioare costului capitalului. dr. De aceea.7. . Utilizând rata cash flow-ului investiţiilor (Rli) se pot compara în timp şi în spaţiu entităţi care au structuri diferite ale activelor. univ. ajustată la valoarea monetară curentă. construcţii şi echivalente. Rata lichidă a investiţiilor (Rli) reprezintă rata internă a câştigului generat de aceste cash flow-uri. Primul este reprezentat de investiţia brută (Ib) a firmei în activele existente. La nivelul unei corporaţii. care se bazează pe performanţa / programul de evaluare utilizat în principal de către managerii de portofoliu şi de corporaţii. Al treilea input este reprezentat de durata normată de viaţă (t) a activelor în funcţie la momentul investiţiei iniţiale. dar care reflectă durata de câştig a investiţiei în cauză. adică rata care face valoarea actuală netă a cash flow-ului brut şi valoarea recuperată egale cu investiţia brută. care se obţine prin adăugarea deprecierii cumulate cu ajustările la inflaţie la valoarea contabilă a acesteia. care nu este depreciabilă. Chicago.3. cât şi la nivelul companiilor private. Acesta este considerat de obicei ca fiind partea din investiţia iniţială reprezentată de terenuri.

. din care se deduce amortizarea (A). Cash flow-ul brut al perioadei (Cfb) se determină prin însumarea profitului net (Rnet) cu cheltuielile privind dobânzile (D) şi cu amortizarea (A): Cfb = Rnet + D + A Amortizarea (A) constituie costul de înlocuire a activului depreciabil si poate fi calculată cu ajutorul relaţiei: A R™ AJ A =-------------x A d (l + R rc )'-l în care: Rrc = rata medie de remunerare a capitalului total. i Acest indicator aproximează rata internă a rentabilităţii câştigurilor firmei privind activele operaţionale (de exploatare) şi ajustat la inflaţie el exprimă fluxul recurent al cash flow-urilor impozitate generate de activele depreciabile şi non-depreciabile. t = durata medie normată de funcţionare a activelor depreciabile. .... Cfs = cash flow-ul sustenabil..-. Ac = activele circulante nete.. — .Analiză şi diagnostic financiar-contabil . 301 . Rata lichidă a investiţiilor exprimă procentual raportul dintre cash flow-ul brut al perioadei (Cfb).. Ad = valoarea activelor depreciabile (activele totale fără terenuri). Rata m edie de remunerare a capitalului total (Rrc) reprezintă media ponderată a ratelor de rentabilitate (Ri) a capitalurilor (propriu şi împrumutat) ponderea fiecărui capital (Si) în total: şi R^^i^i 100 . Ai = activele imobilizate brute ajustate cu rata inflaţiei.. Ib = investiţiile brute = Ai + Ac.. şi totalul investiţiilor brute ale aceleiaşi perioade (Ib): Rli= Cfb-A x l o o = _Cfs_ x l ( )0 (% ) Ib Ai+Ac în care: A = amortizarea (deprecierea economică).

679 1. +7. SILVIA PETRESCU în condiţiile în care cash flow-ul brut (Cfb) este egal cu suma: Cfb = Rnet + D + A iar Cfb .A = Cfs = Rnet + D rezultă că rata lichidă a investiţiilor (Rli) devine egală cu: Rli=^xlOO=Rnet + DxlOO(Q/o) Ib Ib Prin introducerea cifrei de afaceri (CA). crt. rata lichidă a investiţiilor se prezintă în Tabelul 71: <=> Aplicaţia 68: Calculul rentabilităţii lichide a investiţiilor Tabelul 71 Nr.381 21.65 +7.759 158. 2.301 .33 876 13.060 Abateri (±A) Indici (%) 1. Indicatori (mii lei) Rezultatul net (Rnet) Cheltuieli cu dobânzile (D) Cash flow-ul sustenabil (Cfs) (1+2) Exerciţiul financiar Precedent 12.254 158. 3.425 Curent 19. univ.302 Prof. relaţia de calcul a ratei lichide a investiţiilor (Rli) pe baza cash flow-ului sustenabil (Cfs) poate fi descompusă în două rate: Rl i= —x —xlO O= Mc fx Na CA Ib în care: Cfs -----x 100=Mcf = marja de cash flow rf< ! TA CA CA -----=Na = rotaţia activelor totale Ib De exemplu. dr.37 +505 157.

102 131.047% (Ar = IR1.38 .Mcf0) x Nao = (12.760 9.56 = +1.100 = +37.994 115.522% 1. .Nao) = 12.38%) 2. 6.584 7. 7.72%] l Rlio 5.522 +3.56) = +0.880 0.38 4.024 104.584 . Factorii de influenţă sunt următorii: A = AMcf + ANa ' în care: AMcf = (Mcfi .19 279.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 303 136.Rli0 = 7.88 x (0.469 120.498 +27.475% Rlij = Mcfj x Naj = 12.56 = 5.73 +0. Cifra de afaceri (CA) Investiţii brute (Ib) Marja de cash flow (Mcf) (3/4) (%) Rotaţia activelor (Na) (4/5) Rata lichidă a investiţiilor (Rli) (6x7) Pe baza datelor Tabelului 71 se obţin următoarele rezultate: Rli0 = Mcf0 x Na0 = 9. .560 5. 5.778 0.100 = 137.5.778 x 0.0.24 12.522 .475 ) ANa = Mcfi x (Nai .31% |ArNa=—xlOO=-^-xlOO=+5. 8.66% l l Rlio 5.737% fArMcf=^^xlOO=±^xlOO=+31.475 = +2.584 = 7. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = Rli.88 .475 163.754 +36.029 242.88 x 0.778) x 0.475 J .9.36 +2.047 137.

creşterea cash flow-ului sustenabil a fost rezultatul majorării cash flow-ului brut (Cfb) cu 32. 3.. dr.66%. pe care a majorat-o cu 0.65%. 3. univ. în ultima decadă.66 = +37. SILVIA PETRESCU Prin însumare se verifică egalitatea: AMcf + ANa = 1. 4. 2.72 + 5. Pe de altă parte. Concluzii Măsurarea performanţei prin crearea de valoare pentru acţionari în cazul entităţilor cotate sau pentru proprietari în cazul celor necotate implică. deoarece pe o piaţă eficientă preţul .047% = A (ArMcf + ArNa = 31. care impune ierarhizarea indicatorilor în funcţie de aspiraţiile investitorilor şi perspectivele privind bogăţia întreprinderii. univ. în condiţiile creşterii chel tuielilor cu amortizarea cu 26. SILVIA PETRESCU Prof.737 + 0. Prof. care la rândul ei s-a datorat creşterii mai rapide a cash flow-ului sustenabil (Cfs) comparativ cu cifra de afaceri. Creşterea rotaţiei activelor (Na) cu 4. Noţiunea de performanţă a devenit o categorie economică multicriterială.304 -.7. 5.31%. Creşterea marjei de cash flow reflectă majorarea rentabilităţii vân zărilor. Creşterea ratei lichide a investiţiilor a fost consecinţa majorării marjei de cash flow cu 31. având în vedere pe de o parte valenţele valorii adăugate.36% a avut efect favorabil asupra ratei lichide a investiţiilor.4. firmele rămân suspicioase faţă de pieţele financiare. Crearea de valoare pentru acţionari a devenit o preocupare serioasă pentru un management performant al întreprinderii şi se bazează pe indicatori specifici. Creşterea cash flow-ului sustenabil a fost consecinţa majorării rezul tatului net cu 58.38% = Ar) în concluzie: 1. dr. iar pe de altă parte abordarea în dinamică a cash flow-ului în proiectele de investiţii.37% şi a cheltuielilor cu dobânzile cu 57.. fiind o consecinţă a accelerării recuperării creanţelor.73%. centrate pe crearea de valoare. pe lângă abordarea tradiţională a analizei indicatorilor de performanţă bazată pe criterii contabile. considerarea şi a altor criterii de evaluare a aptitudinii întreprinderii de a ameliora şi creşte propria valoare. în condiţiile amplificării căilor de creştere a valorii create de întreprindere creşte gradul de complexitate al acţiunii odată cu creşterea inputurilor care trebuie estimate şi manipulate corespunzător pentru a conduce la rezultatele dorite de management.31 = +2.32% (Tabelul 66).

deşi preţul acţiunii a crescut. ci trebuie să se bazeze pe două mecanisme cu cel mai mare impact: 1) valoarea adăugată economică. prin care se măsoară rata pro centuală realizată de investiţiile existente ale firmei. Preţul de piaţă observat înlocuieşte valoarea neobservată din cash flow. ceea ce poate constitui un mod de apreciere & performanţei managementului. Preţurile acţiunii tind să fluctueze în jurul valorii reale şi piaţa poate oferi informaţii eronate privind valoarea prin faptul că. căderile de preţ însoţite de acţiuni manageriale pot duce la creşterea de valoare. în realitate a avut loc o distrugere de valoare. . iar scăderea reflectă distrugerea de valoare.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 305 exprimă performanţa acţiunii: creşterea lui arată crearea de valoare. Măsurarea valorii nu trebuie să depindă prea mult de mişcările pieţei. prin care se măsoară surplusul de valoare creat de investiţiile existente ale firmei. 2) rentabilitatea lichidă a investiţiilor.

1. simpla comparaţie a bilanţurilor şi conturilor de rezultat. Deşi între bilanţul funcţional şi contul de rezultat există o legătură care decurge din faptul că partea de jos a bilanţului funcţional. reprezentând ciclul de exploatare. Bilanţul financiar (lichiditate-exigibilitate) asigură suportul unei analize financiare tradiţionale care vizează descrierea patrimoniului în vederea evaluării patrimoniale a întreprinderii necesare atât proprietarilor. iar cheltuielile înscrise în debit constituie fluxuri de ieşiri. ce se ataşează evoluţiei trecute şi previzionale si care vizează cu precădere capacitatea beneficiară şi fluxurile financiare. chiar pe o perioadă de 3-5 exerciţii succesive.bilanţul şi contul de rezultat -. cât şi creditorilor. deoarece variabilele sale sunt în principiu fluxuri. Studiul contului de rezultat dă o viziune dinamică a activităţii. este mai bine adaptat unei analize dinamice în termeni de flux. nu poate explica decât rezultanta netă a mişcărilor de sens contrar: achiziţia şi cedarea de imobilizări sau împrumutul şi rambursarea datoriei. iar în pasiv ciclul de finanţare la acelaşi moment. îşi găseşte originea în variabilele de flux ale contului de rezultat.CAPITOLUL 4 Analiza financiară prin fluxuri 4. Se apreciază că studiul bilanţului furnizează analizei o viziune statică a întreprinderii. . care pune în evidenţă utilizările şi resursele grupate pe ciclurile de funcţionare ale întreprinderii. Bilanţul funcţional (economic). Cu toate acestea. şi analiza financiară dinamică. deoarece variabilele pe care le cuprinde bilanţul sunt redate sub forma unor stocuri care caracterizează situaţia la un moment dat (la început şi la sfârşit de exerciţiu). Fluxuri de fonduri în întreprindere în prezent se poate face distincţie între analiza financiară tradiţională statică. ce porneşte de la documentele contabile de sinteză ale exerciţiului . care decurg din ciclul de exploatare. permiţând înţelegerea modului în care este format rezultatul: veniturile înscrise în creditul contului constituie fluxuri de intrări. nu există totuşi niciun instrument care să permită explicarea transformărilor suferite de partea superioară a bilanţului. unde în activ se descrie ciclul de investiţii la un moment dat. care permit determinarea variaţiilor de stocuri pe cicluri economice.

. pentru care suportul fizic sau real (bunuri. servicii) nu are relevanţă (variaţia datoriei. creşterea capitalului). o cumpărare. Alături de acestea apar fluxurile monetare. fluxurile economice rămân însă predominante. aşa încât punctul central al analizei transformărilor patrimoniului îl constituie noţiunea de lichiditate degajată sau utilizată. prin metoda fluxurilor. a impozitului pe beneficii. dacă ele se referă la mijloace monetare. Unii autori consideră că fluxurile reale au o contrapartidă monetară. Ca instrument adaptat acestei cerinţe s-a propus tabloul de flux pe baza căruia să se poată măsura fluxul de activitate şi fluxurile care afectează situaţia generală de ansamblu a întreprinderii. în acest sens. în schimbul celui fizic. iar incidenţa lor asupra funcţionării întreprinderii va pune în evidenţă punctele „slabe" şi „forte" ale relaţiei economico-financiare.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 307 înlăturarea acestui neajuns a impus abordarea analizei financiare într-o viziune nouă. De aceea. astfel încât pot exista două categorii de fluxuri: fluxuri reale. cum ar fi excedentul de trezorerie de exploatare (ETE). rentabilitatea şi creşterea întreprinderii. O definiţie clasică a noţiunii de flux consideră că în general fluxurile sunt mişcări de valori între agenţi economici. în general se consideră flux orice mişcare generată de o operaţiune care are impact asupra trezoreriei: o vânzare. Fluxurile reale (fizice) cu contrapartida lor monetară se numescyZiarMn economice sau de exploatare. ele provenind din operaţiile de exploatare. de aceea ele ar putea fi numite fluxuri autonome. variaţia cheltuielilor financiare. dar de sens opus: vânzarea unor mărfuri sau prestaţii se poate descompune în două fluxuri. dacă aceste mişcări de valori privesc bunuri materiale. se cunoaşte că activitatea întreprinderii este rezultatul unor multiple operaţiuni economice şi financiare. Ritmul sau intensitatea cu care se desfăşoară un flux monetar depinde de trei factori: acumularea anterioară de fluxuri (masa capitalurilor). o rambursare de datorie constituie un flux care afectează trezoreria întreprinderii. pornind de la conceptul de flux de fonduri. unul fizic şi unul monetar de contrapartidă. Studiul lichidităţii permite aprecierea interdependenţei mecanismelor financiare. care afectează patrimoniul întreprinderii şi care se exprimă prin încasări şi plăţi. care permite determinarea surplusurilor monetare degajate de activitatea întreprinderii. se produc fluxuri de intrări şi ieşiri în şi din patrimoniul întreprinderii. o plată de salarii. şi fluxuri financiare (sau de fonduri).

Aceste tablouri regrupează fluxurile financiare în totalitatea lor după o logică specială destinată să pună în lumină politica financiară a întreprinderii. în realitate există două mase de capital cărora li se asociază două categorii de fluxuri specifice: 1) capitalul economic (format din imobilizări corporale şi necorporale de exploatare şi din stocuri. fluxuri care relevă necesarul de fond de rulment şi fluxuri care relevă trezoreria. rentabilitatea şi creşterea întreprinderii. Tabloul utilizărilor şi resurselor. nu există un tablou universal. Tabloul de fluxuri se bazează în întregime pe legătura sistematică prin care se reuneşte masa capitalurilor acumulate. cele legate de acţionari si cele legate de operaţiunile de îndatorare. după cum urmăresc fie să explice direct transformările patrimoniului întreprinderii.exigibilitate) şi se realizează prin intermediul tablourilor plurianuale de fluxuri financiare. 3 . Tabloul care grupează fluxurile în patru grupe: cele care depind de exploatare. Ele pot fi construite în moduri diferite. dr. în acest sens. care se află la onginez fluxurilor fizice). care nu sunt altceva decât fluxurile de exploatare. cu un flux de intrare (creşterea datoriei) şi un flux de ieşire (cheltuielile financiare). în general. care corespunde activului bilanţului. cele care depind de activele financiare. fie să prezinte operaţiunile care au fost cauza acestor transformări. în capitalul financiar se află pe de o parte fondurile proprii şi pe de altă parte capitalul împrumutat. care clasifică fluxurile de fonduri în: fluxuri care relevă fondul de rulment. Tabloul care explică variaţia încasărilor şi distinge fluxurile legate de operaţiunile de exploatare şi fluxurile legate de alte operaţiuni. univ. 2. SILVIA PETRESCU Metoda fluxurilor vizează o analiză financiară mai modernă în comparaţie cu cea clasică bazată pe bilanţul financiar (lichiditate . care se reflectă în pasivul bilanţului. 2) capitalul financiar (format din resursele permanente ale între prinderii cărora le corespund fluxurile autonome lipsite de funda ment real). cu condiţia să se includă doar fluxurile referitoare la investiţii. în capitalul economic se regăsesc fluxurile economice. . se cunosc trei tablouri de fluxuri financiare care pot oferi răspunsuri la aceste întrebări: l .308 Praf. tipul de tablou ales depinzând de concepţia financiară a autorului privind întreprinderea.

bilanţul şi contul de rezultat -. Tabloul de finanţare (sau tabloul utilizărilor şi resurselor) al unei perioade are ca scop punerea în evidenţă a fluxurilor de operaţiuni care sunt la originea modificării unui element al bilanţului la sfârşitul unui exerciţiu financiar faţă de început. fiind obligatoriu în cazul marilor întreprinderi (cu peste 300 de salariaţi şi o cifră de afaceri mai mare de 120 milioane de franci). iar fluxurilor de utilizări li se atribuie . el face parte din sistemul dezvoltat al conturilor anuale. Analiza tabloului de finanţare este o continuare logică a studiului documentelor contabile de sinteză tradiţionale . Acest tablou explică variaţiile patrimoniului întreprinderii în cursul perioadei de gestiune. antrenând aceste variaţii. fluxurilor de resurse li se atribuie semnul + (prin creşteri de pasive şi reduceri de active).Analiză si diagnostic financiar-contabil 309 Tabloul Utilizări .Resurse propus de Planul Contabil General -modelul francez . iar acolo unde elaborarea acestuia este obligatorie. Aceste fluxuri sunt identificate în cadrul analizei posturilor de activ şi de pasiv cu fluxurile de utilizări şi respectiv cu fluxurile de resurse. se impune ca relaţia să fie inversată: Fluxul de resurse al exerciţiului = Fluxul de utilizări al exerciţiului Din egalitate rezultă că diferenţa dintre fluxul de resurse şi fluxul de utilizări este egală cu zero: Fluxul de resurse al exerciţiului . având ca scop analiza mişcărilor contabile care afectează acest patrimoniu şi indicând cum au permis resursele de care a dispus întreprinderea să facă faţă necesităţilor.este mai frecvent folosit sub denumirea de tablou de finanţare şi el trebuie completat de un tablou explicativ al variaţiei încasărilor. în virtutea principiului egalităţii Utilizări = Resurse. politica de finanţare internă şi externă. tabloul de finanţare permite să se aprecieze gestiunea financiară a întreprinderii. Stabilit postfactum. acest tablou permite orientarea opţiunilor în funcţie de echilibrele financiare estimate sau posibile şi evaluarea posibilităţilor de expansiune a întreprinderii în funcţie de resursele previzibile. rata investiţiilor.Fluxul de utilizări al exerciţiului = O Din acest motiv. în mod logic trebuie să se obţină egalitatea: Fluxul de utilizări al exerciţiului = Fluxul de resurse al exerciţiului Dar cum fluxul de utilizări depinde de fluxul de resurse („nu se poate utiliza decât ceea ce există"). Previzional.

Ansamblul fluxurilor financiare completează diagnosticul întreprinderii printr-o abordare mai dinamică si mai globală. SILVIA PETRESCU semnul .752/2005. de o sunt obligatorii în cazul întreprinderilor cotate la bursă şi al marilor întreprinderi. deşi acestea nu apar explicit nici în bilanţ. prezentând situaţia resurselor noi şi a utilizărilor acestora.Resurse. care rezultă din comparaţia post cu post a două bilanţuri funcţionale succesive. care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei. a bilanţului şi a modificării capitalurilor proprii conform IAS l. conform OMFP nr. variantă a tabloului de finanţare. Analiza tabloului de finanţare şi a fluxurilor de trezorerie Analiza tabloului de finanţare şi a fluxurilor de trezorerie constituie o etapă importantă în examinarea documentelor de sinteză privind situaţia financiară a întreprinderii. dr. El pune în evidenţă variaţia fondului de rulment (AFR). mai bine adaptat gestiunii previzionale.(prin creşteri de active şi reduceri de pasive). Fluxurile financiare reprezintă modificările mijloacelor din activul bilanţului. după analiza contului de rezultat. numit şi tablou al utilizărilor şi resurselor. ale situaţiei nete şi ale circulaţiei efective a monedei.2. Tabloul de finanţare trebuie situat între bilanţul de deschidere şi bilanţul de închidere al exerciţiului şi are următoarea structură: . Tabloul de finanţare. 1. este utilizat în special în cazul marilor întreprinderi occidentale şi permite să se analizeze modificările structurii patrimoniale a întreprinderii în cursul unei perioade. Tablourile/ZttJtanTor trezorerie. care clarifică modalităţile de prezentare după IAS 7. nici în contul de rezultat. explicând variaţia patrimoniului. 4. Din acest motiv. analiştii financiari construiesc tablouri de finanţare şi tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar). ale datoriilor. univ. aceasta fiind regula fundamentală de construcţie a tabloului Utilizări .310 Prof. şi opţionale în cazul entităţilor care aplică reglementările contabile simplificate. Tabloul de finanţare constituie principalul instrument al analizei dinamice privind echilibrul financiar în termeni de flux conform opticii funcţionale a bilanţului.

Utilizări sunt considerate creşterile posturilor de activ care corespund unor achiziţii (creări) de bunuri. . Cesiunea (reducerea) de elemente de activ imobilizat 3. precum şi reducerile posturilor de pasiv prin diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).care se bazează pe echilibrai financiar determinat cu ajutorul unor bilanţuri funcţionale succesive şi care evidenţiază fluxul de trezorerie netă (ATN) calculat ca diferenţa: ATN = AFRNG . având ca scop evidenţierea fluxurilor financiare ale utilizărilor şi resurselor caracteristice activităţii întreprinderii în cursul exerciţiului. şi este mai puţin utilizat de marile întreprinderi. Achiziţia de elemente de activ imobilizat: a.ANFRT în care: AFRNG = variaţia fondului de rulment net global. Imobilizări financiare 3.Resurse .tabloul Utilizări . financiare şi fluxurile monetare care se exprimă prin încasări şi plăţi. precum şi creşterile de pasiv care corespund unor aporturi de capital. Creşterea datoriilor financiare Total Resurse - Tabloul de finanţare Utilizări 1 .CAF 2. ANFRT = variaţia necesarului de fond de rulment total. El tratează trezoreria ca o variabilă reziduală între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 311 Resurse l. Resurse sunt considerate diminuările posturilor de activ care corespund vânzării unui bun (diminuării unor creanţe). care situează trezoreria pe un loc central . Tabloul de finanţare clasic astfel determinat este centrat pe variaţia fondului de rulment net global (AFRNG) şi explică direct modificările structurale ale patrimoniului întreprinderii prin variaţia disponibilităţilor. Imobilizări corporale b. Dividende distribuite 2. Creşterea de capitaluri proprii (aporturi noi în numerar) 4. Mai uzuală este o variantă a tabloului de finanţare clasic. Rambursarea datoriilor financiare Total Utilizări Creşterea FRNG (+AFRNG) Elaborarea tabloului utilizărilor şi resurselor impune o distincţie clară între fluxurile patrimoniale.

pe tipuri de activităţi: de exploatare (ANFRE) şi în afara exploatării (ANFRAE): ANFRT = AUtilizări (ciclice şi neciclice) . . variaţia trezoreriei nete poate fi determinată şi prin diferenţa: ATN = AUT (utilizări pentru trezorerie) .Resurse permite să se analizeze politica de investiţii şi de finanţare a întreprinderii şi să se verifice dacă principiile echilibrului financiar au fost respectate în perioada trecută. ART = Reducerea disponibilităţilor + Creşterea creditelor de trezorerie.312 Prof. dr. Fiind legată de operaţiunile financiare pe termen scurt evidenţiate în partea inferioară a bilanţului funcţional.AUtilizări stabile brute m care: AResurse stabile = Creşterea capitalurilor stabile + Reducerea activelor imobilizate brute.AResurse (ciclice şi neciclice) în care: AUtilizări = Creşterea activelor + Reducerea pasivelor (datorii pe termen scurt). univ. AResurse = Creşterea pasivelor (datorii pe termen scurt) + Reducerea activelor. SILVIA PETRESCU Variaţia AFRNG este prezentată în prima parte a tabloului în funcţie de variaţia elementelor din partea superioară a bilanţului: AFRNG = AResurse stabile .ART (resurse pentru trezorerie) în care: AUT = Creşterea disponibilităţilor + Reducerea creditelor de trezorerie. Variaţia ANFRT este prezentată în partea a doua a tabloului si se determină pe baza elementelor din partea inferioară a bilanţului. Tabloul de finanţare Utilizări . AUtilizări stabile = Creşterea activelor imobilizate brute + Reducerea capitalurilor stabile.

Resurse din Tabelul 72: <=> Aplicaţia 69: Structura funcţională a tabloului de finanţare Tabelul 72 Utilizări mii lei Resurse mii lei Analiză şi diagnostic financiar-contabil I.906 mii lei II.TN0 = 5.752 .ANFRT = 22. pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a întreprinderii. Reducere de datorii de exploatare 1. pe baza bilanţului funcţional şi din echilibrele funcţionale rezultă tabloul Utilizări .000 exploatare 2.191 = +4.423 = +9.329 mii lei III.934 II.782 stabile AFRNG = 40. Creştere de active circulante 2.934 .AResurse din exploatare 1 .824 + 4. Utilizări stabile 1 .577 mii lei 11. Creştere de active imobilizate brute 1.082 2. Reducere de active de +12.246 mii lei b)ATN= TN.1.824 circulante 4. 1.18.505 -0 = +8. Reducere de active +13.437.505 afara exploatării ANFRAE = 1. Variaţia necesarului de fond de rulment în afara exploatării ANFRE = A Utilizări în afara exploatării . Creştere de active de exploatare 2. Reducere de alte active 0 0 2. Reducere de datorii în afara exploatării +1. variaţia fondului de rulment ar trebui să fie pozitivă. Creştere de datorii de 0 +2.2.AResurse totale 1 .752 mii lei +40.7 7. . Variaţia necesarului de fond de rulment de exploatare: ANFRE = A Utilizări de exploatare . Reducere de pasive 1 . Creştere de alte active circulante 2. Variaţia trezoreriei nete: a)ATN = AFRNG . De exemplu.313 în mod normal.000 . Variaţia fondului de rulment net global: AFRNG = ARf surse stabile . Variaţia necesarului de fond de rulment total: ANFRT = A Utilizări totale .246 mii lei .906 = +4.2.AResurse în afara exploatării 1 . în care modificarea capitalului propriu are o pondere dominantă.824 circulante 1 . Această variaţie este influenţată de modificarea capitalurilor permanente. Creştere de resurse +18.082 -0 = +17.423 0 exploatare ANFRE = 12.824 + 6. 782 = +22. Creştere de datorii în 6. Creştere de pasive 0 0 ANFRT = 13.

care permite evidenţierea fondurilor obţinute de întreprindere în ultimul exerciţiu financiar pe tipuri de activităţi (exploatare. generând dimensiunea ipotetică a . SILVIA PETRESCU 314 Din datele Tabelului 72 se desprind următoarele concluzii: l . finanţare). ' 4. Introducerea Situaţiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componentă a situaţiilor financiare anuale (IAS 7). 2. finanţare) care au antrenat transformarea patrimoniului întreprinderii. univ. a modului în care au fost utilizate şi a măsurii în care s-a apelat la alte surse decât cele din exploatare.752/2005) şi opţională în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. interesaţi în existenţa unui numerar suficient pentru plata dividendelor. Această situaţie exprimă evoluţia poziţiei financiare a întreprinderii faţă de situaţia de la începutul anului. investiţii. în egală măsură. cunoaşterea fluxurilor viitoare de numerar îi interesează pe potenţialii investitori. dr. în consecinţă. Fondul de rulment net global (FRNG) a cunoscut o variaţie pozitivă care a asigurat o marjă de securitate favorabilă creşterii finanţării activelor circulante. obligatorie în cazul întreprinderilor mari (OMFP nr. fiind o garanţie privind solvabilitatea viitoare.Prof. investiţii. cât şi creditorilor. metoda cash flow-ului actualizat fiind una dintre metodele de evaluare a întreprinderii. Analiza fluxurilor de trezorerie Variaţia trezoreriei nete reprezintă ceea ce în mod curent se exprimă prin termenul anglo-saxon cashflow (flux de numerar). Creşterea necesarului de fond de rulment de exploatare s-a datorat majorării activelor de exploatare şi creşterii mai lente a datoriilor de ex ploatare. interesaţi în recuperarea împrumuturilor acordate. cunoaşterea acestora fiind utilă atât acţionarilor. Necesarul de fond de rulment total (NFRT) a cunoscut o variaţie pozitivă ca urmare a creşterii mai rapide a utilizărilor ciclice comparativ cu resursele ciclice. l . prin descrierea operaţiunilor (exploatare. iar la activitatea din afara exploatării creşterea necesarului de fond de rulment s-a datorat creşterii altor active circulante si reducerii datoriilor aferente. permite o analiză dinamică a echilibrului financiar. trezoreria netă a cunoscut o variaţie pozitivă care se verifică şi prin diferenţa dintre trezoreria netă curentă (TNj) şi cea precedentă (TN0). Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de trezorerie serveşte la estimarea necesităţilor viitoare de numerar pe baza situaţiei trecute.3. 3. 4.

iar variaţia trezoreriei se explică prinfluxurile de încasări şi de plăţi înregistrate în cursul perioadei. finanţare (ATF): ATN = ATExp + ATI + ATF Fluxurile de trezorerie pot fi determinate prin două metode: directă şi indirectă. toate fluxurile trecând prin trezorerie. 3) fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare. Deşi trezoreria întreprinderii este unică. 2) fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii. investiţii (ATI). Fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finanţatorilor întreprinderii (primiri sau rambursări de credite. aceste fluxuri fiind structurate în trei categorii: 1) fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare. singurele care conferă autenticitate bunei gestionări a întreprinderii. încasări din emisiuni de titluri. acest tablou explică contribuţia fiecărei „funcţii" la variaţia globală a trezoreriei nete ca fiind rezultatul însumării fluxurilor de numerar din exploatare (ATExp).Analiză şi diagnostic financiar-contabil 315 -------------------------------------------------------------------------------------------------- performanţelor. plata dividendelor. Fluxurile de trezorerie din investiţii reflectă măsura în care cheltuielile efectuate au generat resurse care vor produce venituri în viitor (clădiri. plăţi pentru răscumpărarea titlurilor emise. . care este expresia intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi de echivalente. iar plăţile efectuate în numerar pentru aceleaşi activităţi sunt afectate de semnul -. încasările în numerar sunt afectate de semnul +. deoarece profitul prezentat la sfârşitul anului nu coincide cu soldul disponibilităţilor băneşti la acel moment. a) Metoda directă presupune deducerea plăţilor din încasările exerciţiului financiar pe tipuri de activităţi şi permite estimarea/ZmcM/T/or viitoare de numerar pe total şi pe activităţi. noi investiţii fără finanţare externă. Situaţia fluxurilor de numerar oferă informaţii referitoare la gradul în care diferitele activităţi ale întreprinderii degajă fluxuri (excedente sau deficite) de numerar. Conform metodei directe. fluxurile de numerar din activitatea curentă reprezintă un indicator-cheie al generării de numerar pentru alte activităţi: rambursarea împrumuturilor. încasări sau plăţi din contracte de leasing). instalaţii). menţinerea capacităţii de funcţionare a întreprinderii. Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie şi consideră trezoreria ca fiind o variabilă centrală.

Prof. 4. provizioane. Pe ansamblu. precum şi cu variaţia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant). ceea ce confirmă justeţea raţionamentelor convergente care stau la baza elaborării acestor documente. Activitatea de exploatare a generat fluxuri de trezorerie pozitive care au majorat trezoreria netă de exploatare faţă de anul precedent cu peste 11. La aceste fluxuri se adaugă trezoreria netă a celorlalte activităţi. 5. 2. Activitatea de finanţare a generat fluxuri de trezorerie pozitive în exerciţiul financiar curent comparativ cu fluxurile de trezorerie negative din exerciţiul financiar precedent. univ.3 mii lei ca urmare a creşterii încasărilor din activitatea de finanţare comparativ cu creşterea plăţilor aferente activităţii de finanţare. diferenţa obţinută reprezentând variaţia fluxului de trezorerie (±). înregistrând o creştere de peste 7. De exemplu. tabloul fluxurilor de trezorerie al întreprinderii analizate se prezintă în Tabelul 73.246 mii lei faţă de începutul exerciţiului financiar. ca urmare a încasărilor din activitatea de exploatare care au fost superioare plăţilor. fluxul total de trezorerie a crescut faţă de exerciţiul financiar precedent cu peste 7. SILVIA PETRESCU 316 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- b) Metoda indirectă diferă în privinţa fluxurilor de trezorerie din exploatare. din care se desprind următoarele concluzii: 1. di. în care s-a folosit metoda directă. 3.779 mii lei. . Se constată că majorarea trezoreriei şi a echivalentelor de trezorerie coincide cu variaţia trezoreriei nete determinate pe baza tabloului Utilizări Resurse. diferenţe de curs valutar).6 mii lei. de unde rezultă trezoreria netă totală la începutul şi la sfârşitul perioadei. care se determină corectând rezultatul net cu influenţele unor operaţiuni care nu au caracter monetar (amortizări. trezoreria şi echivalentele de trezorerie la finele anului financiar fiind mai mari cu circa 4. Activitatea de investiţii a generat fluxuri de trezorerie negative care au crescut faţă de exerciţiul financiar precedent cu peste 8. Aprofundarea analizei echilibrelor financiare impune abordarea bilanţului în optica funcţională în viziune dinamică.523 mii lei. ca urmare a cheltuielilor pentru investiţii care au fost superioare încasărilor din activitatea de investiţii.

076 -86.45 37 1 /. taxe şi vărsăminte asimilate plătite 7.844 22.207.496 -5.425.47 221.582 Tabelul 73 Indici (%) 224.643 +357.264 5.396 1.966 -3. Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni 2.101.85 103.708 -5.652 -675.112.903.095.971 -4. Alte impozite. Trezorerie netă din activităţile de exploatare 1 .405 89.430 4.75 90. Trezorerie netă din activităţile de investiţii 122.789 -16.582 +11.825 2. încasări din asigurarea împotriva cutremurelor 9.103.929 -809.65 20.920 108. onorarii."=> Aplicaţia 70: Situaţia fluxurilor de trezorerie Denumirea elementului Exerciţiul financiar Precedent 1 .043.822 -701.68 108.313 +411.465 Curent 137. Dobânzi plătite 5.751.000 -8.425.638.91 148.038.966. Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale 3.993 -8.830.540.809 -492. FLUXURIDE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢILE DE EXPLOATARE II.676 -108. Dobânzi încasate 6.958.56 143.816 +4.163. Taxa pe valoarea adăugată plătită 6.522. încasări de la clienţi 2.100 -7.49 126. FLUXURIDE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢILE DE INVESTIŢII .912.29 93.44 396.047 Modificări (±A) +15. încasări din alte activităţi de investiţii 5. Impozit pe profit plătit 8. Plăţi către furnizori şi angajaţi 4.853 -5.081 -11. încasări din redevenţe.20 160.658 -3.945 62.081.012.243 14. încasări din vânzarea de imobilizări corporale 4.141.242.669 -116.100 -15.25 3.830 +26. Dividende încasate 7.448 168.452. comisioane şi alte venituri 3.738 -1.302.540 +17.856.

015 -1.425.779.191.937 -1.245.22 2.909 +77.099.897. FLUXURI DE TREZORERIE.245.625 +4.279 5.815 +7.982 -717.14 318 .41 120.877. FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITĂŢILE DE FINANŢARE 1 .042 +5.533.104 -325.937 4.279 -3.432 -1.648 -380.227 -1.909 1.423.32 188.875.960.852 2.52 120. încasări din emisiunea de acţiuni 2.188 +4.495. Achiziţionarea de acţiuni 6.516 -1.429.437.537 6.383.799.846 -3.14 25.///.066.19 15.191. Trezorerie netă din activităţile de finanţare 8. încasări din împrumuturi pe termen scurt / Rambursări (-) 4.TOTAL (I+II+III-8) Trezorerie şi echivalente de trezorerie la începutul exerciţiului financiar Trezorerie şi echivalente de trezorerie la sfârşitul exerciţiului financiar Modificarea trezoreriei nete (ATN = TNi .757. Efectele variaţiei ratei de schimb aferente trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie 9.967 -82.17 314.533.533.TN0) (±) -1.43 129.912 2.909 -125.748 2.132 +7.216 1. Dividende plătite 7.749.320. Plata datoriilor aferente leasingului financiar 5.37 514.195 -3.725.21 456.334 -336.359.937 +4.937 +4. încasări din împrumuturi pe termen lung / Rambursări (-) 3.245.499 -397.846 107.399 -1.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil -- - ------ ------- ------ — — 319 4. în activitatea de control. urmând ca diferenţele să fie justificate (explicate). 3) mijloacele de finanţare interne şi externe folosite. ca resursă internă creată de întreprindere care participă la echilibrul acesteia alături de resursele externe. tabloul de finanţare poate fi utilizat pentru a se compara realizările exerciţiului cu previziunile planului de investiţii şi finanţare. Tabloul de finanţare constituie o sinteză a politicii financiare a întreprinderii pe baza căreia se stabileşte planul de investiţii şi de finanţare care regrupează.analiză prin fluxuri în analiza financiară tabloul de finanţare. poate fi apreciată prin rata de autofinanţare calculată cu ajutorul raportului: A utofinanţarea Investiţiile care poate fi supra sau subunitar.4. reprezintă un document de bază mai ales atunci când este stabilit pe mai mulţi ani (minim cinci). ţinând seama de rata inflaţiei. ceea ce se poate analiza prin introducerea valorii adăugate în lanţul de rate: . efortul investiftonal poate fi apreciat prin raportul: Investiţiile Anuitatea amortizării exerciţiului Politica de dezinvestire este exprimată prin cesiunile de active (corporale. în acest sens. 2) investiţiile realizate sau dezinvestirea. Relaţia analiză funcţională . Politica de investiţii este pusă în evidenţă prin analiza evoluţiei investiţiilor şi a ratei reale de creştere a acestora. financiare) care se găsesc în tabloul de finanţare. Politica de autofinanţare. previziunile financiare şi exprimă strategia acesteia. convergent cu situaţia fluxurilor de trezorerie. care explică următoarele aspecte privind gestiunea financiară: 1) operaţiunile care au contribuit la modificarea patrimoniului. fiind un instrument de gestiune. Pentru a evita deteriorarea situaţiei financiare trebuie să existe o coerenţă între politica de investiţii şi politica de autofinanţare. Valoarea subunitară a raportului arată că politica de investiţii s-a realizat prin recurgerea la resurse externe de finanţare. previziune şi control. necorporale.

în acest sens. ceea ce permite aprecierea structurii financiare a întreprinderii prin raportul capitaluri proprii . aceasta repartizându-se pentru remunerarea muncii prin salarii şi cheltuieli sociale şi pentru remunerarea capitalului prin Excedentul Brut al Exploatării (EBE). Politica de îndatorare rezultă din tabloul de finanţare prin ponderea autofinanţării şi a îndatorării în finanţarea investiţiilor noi. respectiv bilanţul şi contul de profit şi pierdere ale întreprinderii şi tabloul de finanţare se poate exprima în felul următor: l) Accentul se pune în primul rând pe analiza activităţii întreprinderii.= Marja de autofinanţare . în concluzie. d r. valoarea adăugată. legătura între documentele de sinteză (situaţiile de raportare financiară anuale). . u niv.320 P rof.= Rata investiţiilor Valoarea adăugată A uto finanţarea Investiţiile = Rata de autofinanţare O scădere a marjei de autofinanţare face dificilă finanţarea creşterii şi obligă întreprinderea fie să-şi diminueze investiţiile. V IAP E T R E S C U S IL Autofinanţarea Valoarea adăugată Investiţiile Autofinanţarea Valoarea adăugată x Investiţiile in care: A utofinanţarea Valoarea adăugată .datorii. Din tabloul de finanţare mai poate rezulta şi politica de distribuire a dividendelor prin intermediul raportului: Dividendele Profitul net în perioada de creştere rapidă acest raport poate fi mai mic sau chiar nul dacă profitul este reinvestit pentru finanţarea creşterii. producţia exerciţiului. fie să se îndatoreze. contul de rezultat al exerciţiului permite determinarea soldurilor intermediare: marja comercială.

se impun unele observaţii: 1) Ar fi preferabil să se păstreze în acelaşi document toate informaţiile în loc să fie net separate prin tabloul de Utilizări . 3) Locul central revine tabloului de finanţare. structurat după funcţiunile întreprinderii (investiţii. a necesarului de fond de rulment (ANFR).ANFR Se ajunge astfel la noţiunea de echilibru funcţional care se stabileşte cu ajutorul bilanţului funcţional. creanţelor. Echilibrul funcţional determinat cu ajutorul tabloului de finanţare Utilizări . şi permite determinarea variaţiei fondului de rulment (AFR). exploatare. trezorerie) şi care trebuie să asigure o coerenţă obligatorie între echilibrul operaţiunilor unei perioade şi structura financiară la acea dată.Analiză şi diagnostic financiar-contabil ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. întrucât explică transformările bilanţului de închidere faţă de bilanţul de deschidere prin fluxurile ocazionate de activitatea întreprinderii. finanţare. precum şi a variaţiei trezoreriei (AT): AT = AFR . care permite să se determine partea de resurse durabile care participă la finan ţarea necesităţilor generate de exploatarea curentă. respectiv trezoreria (T). Deşi tabloul de finanţare lămureşte condiţiile de realizare a echilibrului financiar al întreprinderii. datoriilor regrupate după cum se referă sau nu la exploatarea ciclică. Analiza care vizează echilibrul funcţional determinat prin variaţiile acestor trei elemente (analiza funcţională) este mai operaţională în raport cu analiza tradiţională clasică. care avantajează abordarea patrimonială şi tabloul de utilizare a variaţiei fondului de rulment net global. deoarece permite fie determinarea rezultatului exerciţiului (RE). el asigurând legătura între bilanţul de deschidere şi bilanţul de închidere. Acest sold joacă rolul de „balama". si la care se adună subvenţiile de exploatare. c) nivelul conturilor de trezorerie destinate finanţării pe termen scurt. bazată pe bilanţul financiar. din care se scad cheltuielile de personal. respectiv fondul de rulment (FR). . fie a capacităţii de autofinanţare (CAF).Resurse (Tabelul 69) pune în evidenţă următoarele trei niveluri: a) nivelul resurselor stabile si al valorilor imobilizate. adică necesarul sau resursa de fond de rulment (NFR). b) nivelul stocurilor. impozitele şi taxele.Resurse.321 2) Excedentul Brut al Exploatării (EBE) este un sold intermediar de gestiune care se obţine pornind de la valoarea adăugată.

Investiţiile = ETE . în acest tablou. tabloul de finanţare si excedentul brut al exploatării. dr. 3) Tabloul de finanţare nu evidenţiază mişcările de trezorerie care decurg din fluxurile de operaţiuni. deşi ambele au ca punct de plecare excedentul brut al exploatării: a) Tabloul de finanţare regrupează utilizările şi resursele în cursul fiecărui exerciţiu. Acest sold se calculează pornind de la EBE. SILVIA PETRESCU Este de interes o legătură care s-ar putea face între contul de rezultat.industrială şi comercială .a întreprinderii. înlăturarea acestor neajunsuri a condus la apariţia unei alte metode de analiză financiară. univ. capacitatea de autofinanţare joacă un rol important.322 Prof. care permite determinarea mai multor solduri. Intre tabloul de finanţare bazat pe analiza funcţională şi tabloul de fluxuri care vizează modul de realizare a echilibrului între venitul financiar generat de activitate şi schimburile monetare cu mediul economic există unele diferenţe. regrupează toate operaţiunile care privesc activitatea economică . b) în tabloul de fluxuri noţiunea de autofinanţare nu apare. ceea ce nu permite concluzii privind gestiunea excedentelor sau deficitelor de trezorerie. cunoscută ca analiza prin fluxuri. deoarece constituie resursa esenţială de finanţare. numit şi disponibil după finanţarea internă a creşterii (DDFIC). Este metoda propusă de Geoffroy de Murard.ANFRE) . care pot fi utilizate ca instrumente de analiză strategică în scopul elaborării unui diagnostic strategic. din care se deduce modificarea necesarului de fond de rulment de exploatare (NFRE) şi totalul investiţiilor realizate în cursul exerciţiului: DDFIC = (EBE . care prezintă situaţia financiară a întreprinderii într-o perioadă de minim cinci ani consecutivi pentru a descoperi anumite tendinţe semnificative. care vizează surplusurile monetare degajate de activitatea întreprinderii. Metoda se bazează pe tablourile plurianuale de fluxuri financiare (TPPF). 2) Metoda de analiză prin fluxuri se centrează pe o regrupare originală a fluxurilor financiare în patru categorii de solduri: l) Soldul economic sau de exploatare (SE). în schimb fluxul principal îl reprezintă trezoreria de exploatare.Investiţiile .

dividendele. El se obţine prin deducerea acestor obligaţii din variaţia netă a datoriei (AD): SF = AD . Un sold economic constant pozitiv poate reflecta însă şi faptul că întreprinderea nu a investit suficient pentru a-şi folosi potenţialul de creştere. rambursările. Acest efect se va amplifica dacă soldul economic este negativ.Impozitul pe profit . acest sold trebuie să fie uşor pozitiv (DDFIC > 0). Soldul economic permite rambursarea datoriilor financiare şi se reduce până la valori negative. în perioada de lansare a unei activităţi.Cheltuielile financiare . 2) Soldul financiar (SF) regrupează ansamblul mişcărilor financiare privind datoriile (împrumuturile. ceea ce impune angajarea unor noi împrumuturi bancare. Soldul economic negativ poate fi consecinţa realizării unor investiţii prin angajarea unor noi datorii financiare care vor favoriza realizarea unui sold financiar pozitiv. soldul financiar nu poate fi menţinut pozitiv mai multe exerciţii. cum ar fi cheltuielile financiare şi impozitul pe beneficii.Dividendele Pe o perioadă medie soldul financiar trebuie să fie uşor negativ (SF < 0). Dacă este pozitiv. iar trezoreria de exploatare nu a fost folosită integral pentru finanţarea creşterii. Pe o perioadă medie. Dacă Soldul economic este în mod constant negativ rezultă că întreprinderea nu are o rentabilitate suficientă sau a investit prea mult. pe măsură ce soldul economic creşte si devine pozitiv ca urmare a creşterii rentabilităţii.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 323 în care: ETE = excedentul de trezorerie de exploatare. întreprinderea se poate dezvolta normal şi îşi poate finanţa totalul investiţiilor din resurse proprii (ETE). Temporar. Dacă Soldul economic este egal cu zero. cheltuielile financiare) si incidenţa fiscalităţii asupra beneficiilor (impozitul pe profit). el arată ceea ce rămâne în întreprindere dupăfinanţarea ansamblului fluxurilor de exploatare. cu riscul unui efect de levier negativ care agravează riscul economic si afectează nefavorabil trezoreria. . el exprimând disponibilul care a efectuat autofinanţarea integrală a fluxului de exploatare. întreprinderea se va îndatora pentru a finanţa alte fluxuri de ieşire obligatorii.

Soldul bancar (SB). Dacă Soldul de gestiune este negativ. pentru a asigura o autonomie mai mare a întreprinderii în raport cu Soldul economic si Soldul financiar în deciziile strategice privind creşterea sa externă. ceea ce o va obliga să caute alte surse de finanţare. SILVIA PETRESCU 3) Soldul de gestiune (SG). şi reflectă capacitatea întreprin derii de distribuire a dividendelor: SG = DDFIC (Sold E) + SF în mod normal acest sold trebuie să fie uşor pozitiv (SG > 0).Chfin Variaţia datoriei depinde de datoria financiară (D). Pe un interval mediu. semnul şi mărimea lui relativă permiţând să se interpreteze situaţia întreprinderii. univ.nu este suficientă pentru finanţarea creşterii întreprinderii. activitatea curentă .(Cheltuielile financiare + Rambursările) Soldul bancar exprimă fluxul net al schimburilor între întreprindere şi bănci. Soldul financiar este uşor negativ. 4) între Soldul de exploatare şi Soldul financiar mai poate fi deter minat încă un sold. prin achiziţionarea de imobilizări financiare. acest sold se determină ca diferenţă între variaţia datoriei (AD) şi cheltuielile financiare (Chfin) care decurg din îndatorare: SB = AD .324 Prof. creşterea întreprinderii este echilibrată atunci când Soldul economic este uşor pozitiv. dr. Scăzând rambursările din variaţia datoriei. corectate cu rata inflaţiei (Ri): Chfin = D x (d + Ri) . iar Soldul de gestiune (curent) tinde către zero. care se obţine prin deducerea chel tuielilor financiare şi a rambursărilor din variaţia datoriilor pe termen lung şi creditelor bancare (AD): SB = AD . numit şi sold curent.de exploatare şi financiară . să recurgă la dezinvestire sau să procedeze la o creştere de capital (prin emisiune de acţiuni). care trebuie corectată cu rata de creştere a valorii adăugate care trebuie să fie cel puţin egală cu rata de creştere a imobilizărilor brute (c) şi cu rata inflaţiei (Ri): AD = D x (c + Ri) Cheltuielile financiare depind de datoriile financiare (D) şi de rata dobânzii reale (d). este suma algebrică a Soldului economic şi a Soldului financiar.

înceti nirea poate fi consecinţa reducerii cererii sau a scăderii preţurilor. fie creşterea în timp a ponderii cheltuielilor financiare. deşi totalul acesteia poate scădea an de an. Soldul bancar devine egal cu diferenţa: SB =D x (c + Ri) -D x (d + Ri) =D x (c -d) Se constată că Soldul bancar este direct proporţional cu datoriile financiare. Din analiza financiară prin fluxuri pot rezulta concluzii privind următoarele aspecte care vizează gestiunea financiară: 1) Evoluţia creşterii întreprinderii în timp si cauzele acesteia. în care rata de creştere a valorii adăugate este superioară ratei dobânzii reale a datoriei ( d. care reprezintă autofinanţarea economică a întreprinderii. are ca origine valoarea adăugată si constituie punctul de plecare în analiza funcţională şi prin fluxuri.(Impozitul pe profit + Dividendele anului precedent) Analiza financiară bazată pe echilibrul funcţional sau pe metoda fluxurilor porneşte de la locul central al EBE. Este destinat remunerării capitalului care trebuie reînnoit şi dezvoltat. Mărimea şi semnul soldului bancar influenţează direct mărimea şi semnul soldului financiar. în care rata de creştere a valorii adăugate este inferioară ratei dobânzii reale a datoriei (c < d). şi poate ii pozitiv (SB > 0) sau negativ (SB < 0). .Analiză si diagnostic financiar-contabil 325 în această situaţie. 4) Situaţia Soldului financiar (SF) şi evoluţia lui în timp în strânsă legătură cu Soldul bancar şi impozitul de plătit. cu diferenţa dintre creşterea reală a valorii adăugate (c) şi cu rata reală a dobânzii (d). dacă DDFIC este tot mai pozitiv. 5) Situaţia Soldului de gestiune (SG) în corelaţie cu DDFIC şi SF. o) Un sold bancar nul (SB = 0) reflectă o stagnare. Soldul bancar pozitiv (SB > 0) reflectă o creştere rapidă. 2) Autofinanţarea investiţiilor din resurse de exploatare. 3) Situaţia Soldului bancar (SB) pozitiv sau negativ în comparaţie cu Soldul economic (DDFIC). fiind de fapt un rezultat. impropriu denumit excedent. Un sold bancar negativ (SB < 0) reflectă un regres. în care rata de creştere reală a valorii adăugate este egală cu rata dobânzii reale a datoriei (c = d). aşa cum rezultă din relaţia: SF = SB . soldul negativ arată reducerea acumulării de capital ca urmare a două cauze: fie o creştere a datoriei (o variaţie pozitivă).

ANFRT (Variaţia trezoreriei nete) (±) = ADisp (Variaţia disponibilului) (±) în analiza dinamică a echilibrului financiar al întreprinderii se urmăreşte situaţia modificării trezoreriei. având ca punct de plecare Excedentul Brut al Exploatării (EBE).Investiţiile în imobilizări = Soldul de exploatare (DDFIC) (±) Variaţia datoriilor totale (AD) + Variaţia creditelor bancare Cheltuielile financiare Rambursările de împrumuturi = Soldul bancar (SB) (±) Impozitul pe profit Dividendele = Soldul financiar (SF) (±) = CAF (Capacitatea de autofinanţare) Dividendele = AF (Autofinanţarea) + Creşterea de capital + Noile împrumuturi Rambursarea împrumuturilor Achiziţiile de imobilizări (Investiţii) ± Cesiunile de imobilizări Soldul de gestiune (DDFIC + SF) (S<3) (±) + Veniturile financiare ± Cesiunile de imobilizări — ANFRAE (Variaţia necesarului de fond = AFRNG (Variaţia fondului de de rulment în afara exploatării) (±) rulment net global) (±) ANFRE (Variaţia necesarului de fond de + Alte venituri din exploatare — Alte cheltuieli de exploatare + Veniturile rulment de exploatare) (±) + ANFRAE (Variaţia necesarului de extraordinare . în ambele variante. dar în maniere diferite. respectiv a disponibilităţilor.Cheltuielile extraordinare fond de rulment în afara exploatării) (±) + Creşterea capitalului = ANFRT (±) ATN = AFRNG . univ. dr. analiza funcţională sau analiza prin fluxuri.Prof. variaţia trezoreriei nete prin analiza funcţională clasică se prezintă în Tabelul 74: . aşa cum se constată în cele ce urmează: 1) De exemplu. SILVIA PETRESCU 326 Analiză funcţională <— Excedent Brut de Exploatare -> Analiză de fluxuri i ' l + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare + Veniturile extraordinare Cheltuielile extraordinare + Veniturile financiare Cheltuielile financiare Impozitul pe profit — ANFRE (Variaţia necesarului de fond de rulment de exploatare) (±) = ETE (Excedentul de trezorerie de exploatare) (±) . rezultatul final reflectă în cele din urmă variaţia disponibilităţilor.

respectiv de la o reducere de 7.025 -6. 2.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 327 Tabelul 74 "=> Aplicaţia 71: Calculul variaţiei trezoreriei nete Analiza funcţională Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare .53 176. ceea ce a determinat variaţia în acelaşi sens a trezoreriei nete.986 +17.383 1.152 21.906 mii lei.534 +4.768 6.48 760.411 5.577 +1.00 132.Alte cheltuieli de exploatare (Despăgubiri.153 50.106 +16.82 46.234 +21. Creşterea excedentului brut din exploatare cu 58% a stat la originea majorării capacităţii de autofinanţare şi a autofinanţării.Dividendele distribuite (în anul precedent) = Autofinanţarea (AF) + Creşterea datoriei (AD) .990 +269 +705 -1. Ca urmare.ANFRT Exerciţiul financiar Precedent 32.420 -1.750 51.520 mii lei a înregistrat o creştere de 22.883 +1.906 -3.095 +8.046 37. fondul de rulment net global a cunoscut o evoluţie favo rabilă.79 30.672 +14.86 107.596 +29. Necesarul de fond de rulment total a cunoscut o variaţie pozitivă de la o reducere de 3.96 191.892 +7.876 Abateri Indici (±A) (%) Curent +18. active cedate) + Veniturile financiare .22 220.852 5.230 -34.741 816 7.081 +9. 3.77 19.357 +1.14 +32. ca efect rezidual.20 196.637 15. donaţii.986 mii lei la o creştere de 17.246 Din datele Tabelului 74 se constată următoarele: 1.251 -2.678 3.462 -7.Rambursările de împrumuturi + Creşterea capitalului .058 15.152 mii lei.869 1. .Impozitul pe profit = Capacitatea de autofinanţare (CAF) .743 31.Investiţiile în imobilizări de exploatare = Creşterea FRNG (AFRNG) (±) ANFRE (±) + ANFRAE (±) = Creşterea NFRT (ANFRT) (±) Variaţia trezoreriei nete (±) A TN = AFRNG .658 +7.39 296.82 78.20 46.819 +126 -17.106 +15.57 388.688 1.780 158.520 +22.88 494.329 -3.536 2.152 -5.64 649.731 1.383 +15.Cheltuielile financiare .085 8.774 -3.653 4.272 4.68 172.

creşterea trezoreriei nete confirmă îmbunătăţirea lichidităţii privind posibilităţile de achitare a obligaţiilor pe termen scurt.328 Prof. 2) De exemplu. în concluzie. care permit determinarea variaţiei disponibilului (ADisp). 5. Punctul de plecare al variaţiei disponibilului. Acest tablou descrie direct transformările patrimoniului întreprinderii şi tratează trezoreria ca o variabilă reziduală. Soldul financiar (SF) negativ în creştere a fost consecinţa reducerii soldului bancar si a incidenţei fiscalităţii prin achitarea impozitului pe profit şi plata dividendelor. ceea ce arată că există resurse pentru finanţarea investiţiilor şi dezvoltarea normală. soldul financiar (SF) şi soldul de gestiune (SG). din care se desprind următoarele concluzii: 1. Această modificare arată ameliorarea posibilităţilor de finanţare a creşterii întreprinderii prin resurse proprii. 4. din care decurg: soldul de exploatare sau disponibilul după finanţarea internă a creşterii (DDFIC). . numit şi sold economic (SE). 3. dr. locul central revenind CAF. Din analiza funcţională care se bazează pe bilanţul economic (funcţional) situat la originea tabloului de finanţare Utilizări . soldul bancar (SB). Soldul bancar (SB) negativ în creştere a fost consecinţa variaţiei negative în creştere a datoriilor totale prin reducerea soldului datoriilor şi a creşterii rambursărilor şi a cheltuielilor financiare. 2. a permis creşterea excedentului de trezorerie de exploatare. univ. Soldul curent (de gestiune) negativ în exerciţiul financiar precedent a devenit pozitiv în exerciţiul curent ca efect al cumulării soldului economic (DDFIC) cu soldul financiar (SF). SILVIA PETRESCU 4. soldul economic (DDFIC) negativ în exerciţiul financiar precedent a devenit pozitiv în exer ciţiul curent. Analiza prin fluxuri situează pe locul central EBE. Ca urmare a reducerii investiţiilor de exploatare. în cazul analizat variaţia disponibilului prin metoda fluxurilor se determină în Tabelul 75.Resurse rezultă că ansamblul utilizărilor stabile trebuie finanţat din ansamblul resurselor stabile. excedentul brut al exploatării în creştere.

272 -12. în analiza prin fluxuri se abandonează noţiunea de CAF în favoarea celei de EBE şi se consideră că investiţiile industriale trebuie finanţate de către EBE.Rambursările .329 +7.058 -12.876 4.750 2.780 6.53 296.106 +1.20 149.86 107.66 209.536 +1.383 -3.365 -1.883 +8.77 760.154 15.819 1.96 191.Impozitul pe profit .Analiză şi diagnostic financiar-contabil 329 Tabelul 75 Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 32.534 51.88 418.822 50.095 816 7.678 +32.234 1. active cedate) + Creşterea capitalului = Variaţia disponibilului (ADisp) (±) +26.260 -31.106 -4.741 -5.230 +7.82 46.462 +4.46 111.332 -34.625 +126 +1.563 1.046 6.20 122.45 30. coincide cu variaţia trezoreriei nete rezultate din analiza funcţională şi confirmă evoluţia favorabilă a lichidităţilor pentru onorarea obligaţiilor pe termen scurt. Variaţia disponibilului negativă în exerciţiul financiar precedent a devenit pozitivă în cursul exerciţiului curent. donaţii.79 220.420 -4.496 3. dacă în analiza funcţională rolul central revine capacităţii de autofinanţare (CAF).00 388.928 -6. în concluzie.596 158.Alte cheltuieli de exploatare (Despăgubiri.246 +705 -17.53 78.153 +4.Investiţiile în imobilizări de exploatare = Soldul de exploatare (DDFIC) (Sold E) (±) Variaţia datoriilor totale (±) .383 +15.990 +9.067 +34.64 132.14 172.658 +42.743 -23.14 "=> Aplicaţia 72: Calculul variaţiei disponibilului Analiza prin fluxuri Excedentul brut de exploatare (EBE) -ANFRE = ETE (Excedentul de trezorerie de exploatare) .852 -8.73 46.836 4. trezoreria fiind considerată ca o variabilă reziduală.688 -2.Dividendele distribuite = Soldul financiar (SF) (±) Soldul de gestiune (DDFIC + SF) (SG) (±) + Veniturile financiare -ANFRAE + Alte venituri din exploatare .Cheltuielile financiare = Soldul bancar (SB) (±) .869 1. .236 -3.152 5.653 -1.577 +14.692 +38.82 151.471 5.637 -19.365 +3.731 +18.085 +269 8.081 +37.

şi nu una reziduală. 3) fluxurile referitoare la datorii. . cum ar fi creditele bancare reînnoite cu regularitate. plata dividendelor) care sunt cunoscute cu o certitudine relativă. 2) A doua serie priveşte mişcările legate de exploatare care de regulă sunt incerte. Analizate pe o perioadă de mai mulţi ani. univ. iar analiza lui pune în evidenţă variabile economice care permit înţelegerea comportamentului ciclurilor de exploatare. cum ar fi amortismentele. După unii autori. căreia trebuie să i se asigure o utilizare satisfăcătoare. Construcţia tabloului de fluxuri permite clarificarea echilibrului structural descris în tabloul de finanţare. cunoaşterea dinamicii NFR permite estimarea nivelului de lichiditate care se va realiza. a impozitelor pe profit şi pentru remunerarea acţionarilor. ea putându-se limita doar la un rol conjunctural. fiind considerată o variabilă strategică. nu mai cuprinde nici autofinanţarea. dr. în timp ce îndatorarea trebuie să servească la rambursarea împrumuturilor. 4) fluxurile referitoare la activitatea financiară. Echilibrul financiar este analizat în termeni de lichiditate. totuşi. de investiţii şi de finanţare. precum şi asumarea riscului financiar legat de îndatorare. SILVIA PETRESCU Tabloul de fluxuri descrie operaţiunile care au antrenat transformarea patrimoniului si consideră trezoreria ca fiind variabila centrală a analizei. fondul de rulment şi-ar fi pierdut semnificaţia din cauza importanţei capitalurilor pe termen scurt cu caracter permanent. tablourile de fluxuri arată că fluxul de trezorerie de exploatare (ETE) este afectat finanţării investiţiilor.330 Prof. la plata cheltuielilor financiare. ceea ce permite adoptarea unor decizii strategice mai bune. şi nici fondul de rulment. în tabloul plurianual de fluxuri se disting următoarele patru categorii de fluxuri: 1) fluxurile care reprezintă activitatea industrială. tabloul plurianual de fluxuri financiare pune în evidenţă două serii de variabile: 1) O serie care cuprinde pe de o parte utilizările obligatorii (rambur sările de împrumuturi. cheltuielile financiare legate de planul de finanţare) şi pe de altă parte utilizările discreţionare (investiţiile. Previziunea trezoreriei întâmpină dificultăţi din cauza incerti tudinii în previziunea activităţii. ideea principală fiind aceea că fluxul trebuie să permită remunerarea capitalurilor investite. ea asigurând funcţionarea echilibrată a întreprinderii. în analiza previzională. Tabloul de fluxuri nu conţine afectările de fluxuri. 2) fluxurile care privesc capitalurile proprii.

a. b) aspectul financiar privind veniturile şi cheltuielile de repartizat şi variaţia îndatorării. mai bine decât cifra de afaceri. Analiza creşterii şi rentabilităţii prin fluxuri Pornind de la tabloul de fluxuri financiare.5. conţinutul valorii adăugate exprimă natura repartiţiei veniturilor între muncă (prin salarii şi cheltuieli sociale) şi capital (prin EBE): . analiza dinamicii şi repartizării ei între factorii de producţie . cesiuni. analiza financiară parcurge următoarele etape care caracterizează activitatea întreprinderii: 1) studiul formării valorii adăugate. bogăţia creată de întreprindere. 2) studiul modului de finanţare a ansamblului investiţiilor de ex ploatare şi a investiţiilor industriale. 3) caracterizarea vieftifinanciare a întreprinderii în legătură cu finan ţarea investiţiilor prin recurgerea la finanţare externă. c) caracterul excepţional al anumitor operaţiuni. Ca urmare. în care capacitatea de autofinanţare (CAF) constituie resursa esenţială de finanţare a întreprinderii. spre deosebire de excedentul brut de exploatare (EBE). acel sold de gestiune care exprimă. 4. care permite să se calculeze rentabilitatea economică a capitalurilor utilizate pornind de la sur plusul economic nereinvestit.munca şi capitalul. fiind rezultatul combinării celor doi factori de producţie (munca şi capitalul). care este resursa de finanţare doar pentru activitatea curentă (exploatarea) a întreprinderii. cum ar fi: creşteri de capital. investiţii. în care scop trebuie să se cunoască în ce măsură rezultatul economic brut a acoperit necesităţile de finanţare şi ale ciclului de exploatare. ceea ce permite să se determine rentabilitatea financiară (a capitalurilor proprii). în afara exploatării ş. în centrul tabloului de fluxuri este situată valoarea adăugată. ştiut fiind că echilibrul între resurse şi necesităţi trebuie asigurat pe du rata unui ciclu de investiţii.Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 331 Sinteza plurianuală a fluxurilor financiare permite evidenţierea unor aspecte cum ar fi: a) aspectul industrial şi/sau comercial al întreprinderii. Utilitatea acestei sinteze constă în faptul că ea completează tabloul de finanţare.

ceea ce se dimensionează prin rentabilitatea economică brută (sau a capitalurilor investite). iar eficacitatea acestei combinaţii se măsoară prin capacitatea de a genera un surplus monetar.. Capitalul economic generează un venit (EBE) care va servi la finanţarea ansamblului necesarului de investiţii cerut de ciclul de exploatare şi de ciclul de reînnoire si dezvoltare a imobilizărilor.332 P ro f u n iv d r .Cheltuielile cu personalul Rmi =------------------------------------------------------= Valoarea adăugată Cheltuielile cu personalul Valoarea adăugată .. Rentabilitatea capitalului productiv se va măsura prin aptitudinea sa de a produce un sold disponibil (DDFIC) după efectuarea acestor finanţări. Capitalurile proprii (capitalurile investite minus capitalul împrumutat) trebuie să genereze un venit suficient pentru finanţarea cheltuielilor financiare. Această aptitudine se măsoară prin rentabilitatea financiară (a capitalurilor proprii).S IL V IAP E T R E S C U Valoarea adăugată Remunerarea muncii Salariile + Cheltuielile sociale Remunerarea capitalului Excedentul brut al exploatării Obiectivul întreprinderii este de a combina eficient factorii de producţie în scopul maximizării producţiei. în aprecierea rentabilităţii economice poate fi utilizată rata marjei industriale (Rmi). excedentul brut din exploatare fiind venitul disponibil pentru capitalurile investite după finanţarea factorului muncă: Valoarea adăugată . a impozitului pe profit şi pentru degajarea unui sold de gestiune care permite adoptarea unei politici de distribuire a dividendelor conforme cu interesele întreprinderii. calculată cu ajutorul raportului: EBE Rmi =---------------------Valoarea adăugată Dinamica ratei marjei industriale reflectă modul în care a evoluat împărţirea primară a valorii adăugate.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 333 Se constată că rata marjei industriale creşte prin reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată şi poate fi exprimată şi prin lanţul de rate: EBE EBE Capitalul investit (Ci) Valoarea adăugată Capitalul investit (Ci) Valoarea adăugată în care: Ci = Imobilizările brute de exploatare + NFRE EBE —r-=Rata rentabilităţii economice brute (Reb) Ci ---------------------------= Ce = Coeficientul de capital Valoarea adăugată în aceste condiţii. ce reflectă gradul de introducere a progresului tehnic. rata marjei industriale (Rmi) se poate exprima prin produsul: Rmi = Reb x Ce Creşterea ratei marjei industriale reflectă îmbunătăţirea performanţei exploatării şi poate fi consecinţa creşterii ratei rentabilităţii economice brute (Reb) si a creşterii coeficientului de capital (Ce). Rata rentabilităţii economice brute (Reb) exprimă capacitatea activului economic de a degaja un surplus pentru a asigura remunerarea aportorilor de fonduri care asigură finanţarea (creditorii. acţionarii ş.) şi se determină cu ajutorul raportului: EBE__________________EBE__________ Capitalurile investite Imobilizările brute + NFRE Evoluţia acestei rate arată creşterea. amortizare şi provizioane. . stagnarea sau scăderea eficacităţii întreprinderii. fără a fi afectată de fiscalitate. fiind mai mare în cazul în care întreprinderea este înzestrată cu utilaje performante. cunoscut sub denumirea de intensitate capitalistică.a.

care exprimă ponderea imobilizărilor brute şi a necesarului fondului de rulment de exploatare în valoarea adăugată.091 138.06 114.990 158.29 51. 3. univ. 2.189 +25. Indicatori (mii lei) Excedentul brut din exploatare (EBE) Valoarea adăugată (Vad) Rata marjei industriale (Rmi) (1/2) (%) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 32. Investiţia necesară realizării unei creşteri unitare a valorii adăugate este evaluată prin coeficientul marginal al capitalului (CMc) calculat prin raportul creşterilor capitalului investit şi valorii adăugate: CMc = Creşterea capitalului investit (ACi) Creşterea valorii adăugate (AVad) adică: CMc = Almobilizări brute AVad ANFRE AVad De exemplu. 1. SILVIA PETRESCU Coeficientul de capital (Ce) exprimă relaţia structurală între ansamblul de mijloace economice (capitalul economic) şi producţia pe care o permite folosirea acestor mijloace.37 +7.05 . crt. diferă de la ramură la ramură şi depinde de ritmul de creştere a investiţiilor în imobilizări şi în necesarul de fond de rulment de exploatare comparativ cu ritmul de creştere a valorii adăugate.731 +18.098 50.54 57. şi se obţine ca raport între capitalurile investite (Ci) şi valoarea adăugată: Cc = Imobilizările brute + NFRE Valoarea adăugată Acest coeficient. dr.741 65. pe baza datelor din Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (Tabelul 17) şi din Bilanţul funcţional (Tabelul 41) se determină rata marjei industriale din Tabelul 76: <=> Aplicaţia 73: Analiza marjei industriale Tabelul 76 Nr.334 Prof.000 90.

35 -0. Imobilizări brute Necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE) Capital investit (Ci) (4+5) Rata rentabilităţii economice brute (Reb) (1/6) (%) Coeficientul de capital (Ce) (6/2) Rata marjei industriale (Rmi) (7x8) (%) Pe baza datelor Tabelului 76 se obţin următoarele rezultate: Rmi0 = Reb0 x CcQ = 16. x Ce.015 = +19.16.359 23.Cc0) = 23.015 = 50. 6.68 3.62 114.626 +28. 7.29 153. .07 = +7.03 x 2.Rmi0 = 57. = Reb. 5.29 = +7. în condiţiile reducerii coeficientului de capital (Ce). 8.15% ACc = Reb.015) = -12.491 .267 16.05 4. .37 .45 138.03 x (2.58 114. .782 71.68) x 3.491 = 57. . = 23.03 2.Analiză si diagnostic financiar-contabil 335 134.29% Rmi. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AReb + ACc în care: AReb = (Reb. 9.68 x 3.08% = A în concluzie: l.3.595 +18.813 61.07% Prin însumare se verifică egalitatea: AReb + ACc = 19.454 196.08% 2. Creşterea ratei marjei industriale a fost consecinţa creşterii ratei rentabilităţii economice brute (Reb).15 .015 50.37% 1.031 +9.Reb0) x Cc0 = (23.491 57.524 +7.06 113.37 +6.07 82.577 224.93 115.50.03 . Modificarea ratei marjei industriale este diferenţa: A = Rmi. x (Ce.12.

univ. 3.5. Creşterea ratei de rentabilitate economică şi a ratei marjei nete reflectă creşterea performanţei industriale a întreprinderii. dr. 4. creştere care este apreciată prin coeficientul de capital (Ce).ANFRE = Ic + DDFIC . calculat ca raport între imobilizările brute şi necesarul de fond de rulment de exploatare şi valoarea adăugată: Imobilizările brute NFRE Ce =----------------------+----------------------Valoarea adăugată Valoarea adăugată Acest coeficient caracterizează intensitatea capitalistică şi trebuie să fie aproximativ constant. După finanţarea internă a creşterii.45%) inferior ritmului de creştere a valorii adăugate (38. se consideră că destinaţia EBE este tocmai aceea de acoperire a unei creşteri a imobilizărilor brute cel puţin egală cu creşterea valorii adăugate. în condiţiile unei creşteri echiproporţionale a NFRE. In aceste condiţii se obţine egalitatea: EBE . surplusul disponibil (DDFIC) exprimă o suprarentabilitate care nu este reinvestită în formarea de capital. în acest sens.Prof. şi poate fi calculat prin diferenţa: DDFIC = EBE . dacă rata de variaţie a imobilizărilor brute este sensibil egală cu rata valorii adăugate. Reducerea coeficientului de capital a fost consecinţa ritmului capitalului investit (14. Analiza rentabilităţii economice Analiza relaţiei creştere-rentabilitate pleacă de la ipoteza că scopul principal al excedentului brut din exploatare (EBE) este de a fi reinvestit în creşterea capitalurilor în imobilizări brute.ANFRE .Investiţiile Din relaţie poate fi dedus excedentul brut din exploatare: EBE=Investiţiile de înlocuire (lî) + Investiţiile de creştere (Ic) + DDFIC în care: lî = variaţia necesarului de fond de rulment de exploatare (ANFRE).1. ceea ce impune analiza ratelor rentabilităţii economice şi rentabilităţii financiare. SILVIA PETRESCU 336 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2.54%).

fiscale si celelalte obligaţii faţă de personalul şi acţionarii întreprinderii. El se obţine deducând din excedentul brut de exploatare necesarul de fond de rulment suplimentar legat de creşterea activităţii curente. Ic — =c=rata de creştere a imobilizărilor. Ci Excedentul de trezorerie de exploatare (ETE) constituie diferenţa între încasările şi plăţile rezultate din operaţiunile legate de exploatarea întreprinderii. destinat să finanţeze obligaţiile financiare. fiind considerat un/lux de exploatare.= — — =Re reprezintă rata rentabilităţii economice a capitalului investit după finanţarea creşterii necesarului de fond de rulment de exploatare. luând în considerare variaţia stocurilor de tot felul şi decalajele de plată care întârzie intrarea în trezorerie a operaţiunilor cu clienţii. . rezultă: EBE-ANFRE Ic + DDFIC DDFIC Ci în care: = = c + Ci Ci EBE — ANFRE ETE : . ETE = excedentul de trezorerie de exploatare.Analiză si diagnostic financiar-contabil 337 Divizând egalitatea cu capitalurile investite (Ci). Rata rentabilităţii economice după înlocuirea necesarului de fond de rulment suplimentar (Re) devine egală cu suma dintre rata reală de creştere a imobilizărilor (c) şi rata surplusului non-reinvestit în exploatare (DDFIC/Ci): DDFIC Re=c+--------Ci Din relaţie se pot deduce următoarele concluzii: 1) O întreprindere care foloseşte în totalitate acoperirea de care dispune pentru investiţii (DDFIC = 0) are o rată de rentabilitate economică egală cu rata de creştere a imobilizărilor (Re = c).

din care se desprind următoarele concluzii: l .45% şi creşterea capitalului investit (Ci) cu 14.65%. dr. . Rata rentabilităţii economice brute (Reb) pozitivă în creştere a fost consecinţa creşterii raportului EBE/ETE prin decalajul dintre ritmul de creştere a EBE (58%) si ritmul de creştere a ETE (l 1.338 2) Prof. dar s-a redus ca urmare a diminuării ratei de creştere a imobilizărilor (c). 4.x . Rata rentabilităţii economice (Re) reprezintă rata aferentă creşterii şi finanţării obligaţiilor financiare şi fiscale şi s-a menţinut pozitivă. 5.= . EBE ETE EBE „ EBE Reb = . SILVIA PETRESCU întreprinderea care nu ajunge să-şi autofmanţeze investiţiile din disponibil (DDFIC < 0) are o rată a rentabilităţii economice inferioară ratei de creştere a imobilizărilor (Re < c). ceea ce a influenţat în mică măsură rentabilitatea economică brută (Reb). De exemplu. între rata rentabilităţii economice brute (Reb) şi rata rentabilităţii aferente creşterii şi finanţării obligaţiilor financiare şi fiscale (Re) poate fi stabilită relaţia: _ . 3. continuând analiza ratei rentabilităţii economice brute pe baza fluxurilor rezultă datele din Tabelul 77. Pe de altă parte. 3) O întreprindere care degajă un sold pozitiv după finanţarea inves tiţiilor (DDFIC > 0) are o rată a rentabilităţii economice superioară ratei de creştere a imobilizărilor (Re > c).45%. Creşterea raportului dintre soldul economic (DDFIC) şi capitalul investit (Ci) a fost consecinţa creşterii DDFIC de la o valoare negativă la una pozitivă cu un indice superior creşterii capitalului investit (Ci). Rata rentabilităţii economice (Re) s-a redus cu 2. univ.=Rex Ci Ci ETE ETE Din relaţie se constată că rata rentabilităţii economice brute depinde de rata rentabilităţii aferente creşterii şi finanţării obligaţiilor financiare si fiscale si de raportul dintre EBE şi ETE. reducerea ratei rentabilităţii economice (Re) se explică prin decalajul între creşterea ETE cu 1 1.45%). 2.

5.Rambursările .88 418.03 -18.50 -6. Rata rentabilităţii economice brute (Reb) (10x4) (%) 4. 6.Dividendele distribuite.928 196. Indicatori (mii lei) Excedentul brut din exploatare (EBE) Variaţia NFRE (ANFRE) (±) Excedentul de trezorerie din exploatare (ETE) EBE / ETE Investiţii în imobilizări de exploatare (Ic) DDFIC (3-5) Capitalul investit (Imobilizări brute + NFRE) (Ci) Rata de creştere a imobilizărilor (c) (5/7) (%) DDFIC / Ci (6/7) (%) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 32.Rambursările .359 25.741 -5.731 +18.267 224.33 10.Impozitul pe profit .577 +14. a impozitului pe profit şi a altor obligaţii faţă de acţionari si salariaţi. 2.626 +28.45 26.27 16.058 15. 9.Cheltuielile financiare) .68 6.07 +37.45 141.46 111. Rata rentabilităţii economice (Re) (3/7) (%) 11.14 114.692 +38. Analiza rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară măsoară aptitudinea capitalurilor proprii de a degaja un venit distribuibil .soldul de gestiune (G) . In analiza prin fluxuri soldul de gestiune constituie suma dintre soldul economic (DDFIC) şi soldul financiar (SF): Sold G = DDFIC+ SF in care: SF = (ADatorii .după finanţarea cheltuielilor financiare.081 51.23 79.8656 1.Dividendele distribuite = Soldul bancar (SB) .51 +6.822 +42.76 23. 3.990 158.236 +26. 8.2271 +0.77 30.332 0.000 +9.154 +4. crt.73 97.62 +18.88 18. 1.658 388.Impozitul pe profit .462 -34. 5.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 339 Tabelul 77 Aplicaţia 74: Calculul ratei rentabilităţii economice Nr.27 19.98 390.596 -12.35 138.35 97.51 -0.76 18.3615 50.88 +11. Rata rentabilităţii economice (Re) (8+9) (%) 12.11 -0. 7.2. 4. .

Surplusul disponibil . dr. în exerciţiul financiar curent a devenit superioară acesteia (8. univ. .70% > 6. a fost consecinţa creşterii soldului de gestiune (SG) de la o valoare negativă la una pozitivă.067 mii lei) a acestui sold. a permis creşterea raportului SG/Cp.. deşi pozitivă. 2. pozitivă şi în creştere.soldul de gestiune pozitiv (SG > 0) . care. Rata de creştere a imobilizărilor (c). Un sold de gestiune negativ (SG < 0) are ca efect o rentabilitate a capitalurilor proprii inferioară ratei de creştere a imobilizărilor (Rf < c).88% < 25. rata rentabilităţii financiare se determină cu relaţia: \ V IT J A — r — — ^ i » .88%) odată cu valoarea pozitivă (+3. De exemplu.88%) (Tabelul 75) şi indicele capitalului investit (Ci) (114.50%) în condiţiile soldului de gestiune negativ (-31. în condiţiile creşterii capitalurilor proprii.496 mii lei).l _ _ Sold G Cp Sold G Ci-D Destinaţia venitului procurat de capitalurile proprii este de a acoperi o rată de creştere a imobilizărilor cel puţin egală cu rata de creştere a valorii adăugate. inferioară ratei de creştere a imobi lizărilor (c) în exerciţiul financiar precedent (1. Din această analiză se constată o strânsă legătură care uneşte trei „poli" ai tabloului de fluxuri: rata de creştere a imobilizărilor (c). SILVIA PETRESCU Capitalurile proprii (Cp) corespund capitalurilor investite (Ci) diminuate cu capitalurile împrumutate (datoriile) (D): Cp = Ci .5%). iar un sold de gestiune egal cu zero (SG = 0) antrenează egalitatea rentabilităţii capitalurilor proprii cu rata creşterii imobilizărilor (Rf = c).exprimă o creştere suplimentară a rentabilităţii capitalurilor proprii faţă de rata de creştere a imobilizărilor care poate fi distribuită (Rf > c).D Calculând soldul financiar înaintea deducerii rambursărilor şi dividendelor._ — v/ ir » .340 Prof. Rata rentabilităţii financiare (Rf). Rata rentabilităţii financiare. a scăzut ca urmare a decalajului dintre indicele (Ic) de dinamică a investiţiilor în imobilizări de exploatare (30. din care se constată următoarele: l . 3. pe baza datelor din tabelele precedente se determină rata rentabilităţii financiare în Tabelul 78.l . rentabilitatea economică (Re) şi rentabilitatea financiară (Rf).

819 +1.88 Indici (%) 418.928 -3. Rentabilitatea financiară şi îndatorarea Rentabilitatea financiară depinde. DDFIC Indicatori (mii lei) Creşterea datoriilor totale (AD) Cheltuieli financiare + Rambursări Soldul bancar (SB) (2-3) Impozit pe profit + Dividende Soldul financiar (SF) (4-5) Soldul de gestiune (SG) (1+6) Capitalul investit (Imobilizări brute + NFRE)(Ci) Datorii totale (D) Exerciţiul financiar Abateri Precedent Curent (±A) -12.148 -12. soldul financiar (F) tinde să devină mai puţin negativ prin creşterea datoriei (AD > 0). de nivelul datoriilor (D).546 0 -4. 9. •=> Aplicaţia 75: Calculul ratei rentabilităţii financiare Tabelul 78 Nr.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 341 4.76 -6.789 -19.5.44 +6. Rata rentabilităţii financiare (Rf) (11+12)(%) -18. 4. 7.230 -6. 3. totalul capitalurilor proprii scade.63% a favorizat creşterea capitalurilor proprii (Cp) cu 26. cit.396 +35. 1. Capitaluri proprii (Cp) (8-9) 11. 5. Aceasta explică efectul de levier pozitiv .349 25. Reducerea datoriilor totale (D) cu 10. 2.14 172. raportul SG/Cp a crescut de la o valoare negativă la una pozitivă. ceea ce a influenţat favorabil rata rentabilităţii financiare.62 +25.50 -23.692 +38. Rata creşterii imobilizărilor (c) (%) 12.66 211.28%.918 133. 8.625 -2.98 107. totuşi.103 224.789 -23. Sold G/Cp (7/10) (%) 13.537 +3. la un nivel dat de creştere a imobilizărilor (c).359 56.70 10.626 +28.471 10.28 26.62 +1.688 6.365 -4.37 126.267 62. ceea ce măreşte soldul de gestiune (G): SG = DDFIC + Sold F In paralel.365 151.82 4.496 196.88 +1.047 6. 6.82 +8. ceea ce contribuie la creşterea rentabilităţii financiare.869 4.45 89.836 10.067 +35.602 -8.236 +26. Dacă îndatorarea creşte.59 100 122.688 168.86 133.260 -31.71 462.45 114.3.

-=c + — (Re-c)+ — (c-d) Cp Cp Cp in care: Ci_Cp + D_ Cp~ Cp ~ D Cp Ci Introducând raportul — în relaţia de mai sus. în condiţiile în care rentabilitatea financiară brută este obţinută înaintea deducerii impozitului pe profit. se obţine: Cp Rfb=c+(l+— )(Re-c)+—(c-d)=Re+—(Re-d) Cp Cp Cp Din această relaţie rezultă egalitatea: Rfb-Re=—x(Re-d)=LFx(Re-d)=ELF Cp . Efectul de levier permite să se explice cum. Rfb=c+ — .c x Ci = Ci(Re .Capitalurile proprii în care: = DDFTC = Re x Ci ..Prof. rezultă că aceasta este egală cu: DDFIC + Soldul bancar R f b c + . creşterea nivelului de îndatorare permite creşterea ratei rentabilităţii financiare. SILVIA PETRESCU 342 care potenţează rentabilitatea financiară în raport cu rentabilitatea economică... .Cheltuielile financiare = Dxc-Dxd unde: d = rata dobânzii reale = cheltuielile financiare / datoriile.. Rata rentabilităţii financiare brute devine egală cu: __ Ci(Re-c)+D(c-d) Ci _ . D.c) Soldul bancar = ADatorii . dr. c = rata de creştere a imobilizărilor brute. în condiţii favorabile. univ...

Cu cât creşte diferenţa dintre rentabilitatea economică a capitalurilor investite (Re) şi rata reală a dobânzii (d).d)] x (l . 5. ceea ce reflectă creşterea autonomiei financiare. dar în scădere. 3.i) = [Re + LF x (Re . Rata rentabilităţii financiare brute (Rfb) pozitivă în scădere cu 14. în al treilea rând.d = O. rata dobânzii reale (d) a crescut şi a influenţat negativ rentabilitatea financiară brută. efectul de levier este nul (ELF = 0) şi Rfb = Re.d) > O. Valoarea superioară a ratei rentabilităţii financiare brute comparativ cu rata rentabilităţii economice a fost consecinţa efectului de levier financiar (ELF) pozitiv. 6. c) Dacă Re .d) < O. rata rentabilităţii financiare nete (Rfn) se poate obţine cu ajutorul relaţiei: Rfn = Rfb(l . fiind un efect de „măciucă". calculul rentabilităţii financiare şi efectul de levier financiar se prezintă în Tabelul 79.22%. mai puţin decât rata rentabilităţii financiare brute. din care se desprind următoarele concluzii: 1. Reducerea levierului financiar a fost consecinţa reducerii datoriilor totale (D) şi a creşterii capitalurilor proprii (Cp). efectul de levier este negativ şi Rfb < Re. în al doilea rând. Se constată că rata rentabilităţii financiare nete (Rfn) s-a redus cu 6. b) Dacă (Re . levierul financiar (LF) s-a redus prin reducerea ponderii datoriilor în structura finanţării şi a influenţat negativ rentabilitatea financiară brută.Analiză si diagnostic financiar-contabil 343 în care: — = levierul financiar (LF) sau rata îndatorării. în consens cu diminuarea ratei îndatorării. cu atât efectul de levier (ELF) este mai puternic: a) Dacă (Re .27% a fost consecinţa în primul rând a reducerii ratei rentabilităţii eco nomice (Re). Dacă ţinem seama de cota (i) de impozit pe profit aplicată excedentului brut din exploatare (i = Impozitul / EBE). 2. Cp ELF = efectul levierului financiar (±). care s-a redus cu .i) De exemplu. 4. efectul de levier este pozitiv şi Rfb > Re.

1379 4.23 -3. respectiv ponderea datoriilor totale (D) în totalul capitalurilor investite (Sd): Ci .23 -1.33 158. dr.6)(%) 8. Impozitul pe profit (Ip) (mii lei) 12.731 +18. crt.59 -3.53 +14.741 0.15 +22. Re -d(l. Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 19.52 53.72 4.51 -6.812 168.71 93.272 7.72 -0. Capitaluri proprii (Cp) 4. ca urmare a reducerii cotei de impozit (calculată în raport cu EBE) cu 50.3339 -0. Optimul de îndatorare Analiza ratei rentabilităţii financiare nete întreprinsă mai sus poate şi trebuie extinsă prin luarea în considerare nu numai a capitalurilor proprii (Cp). Rata rentabilităţii financiare nete (Rfn) [Rfb x (M)] (%) 168. Rata rentabilităţii economice (Re) (%) 2.09 18.046 +1.420 +3.0782 20. Efectul de levier financiar (ELF) (8-1) (%) 10. Rata rentabilităţii financiare brute (Rfb) (%) 9.852 4.10 75.106 51. Datorii totale (D) 3.990 0.918 133. în acest caz apare un nou factor de creştere a ratei rentabilităţii financiare nete.74 -3. Cota de impozit (i = Imp / EBE) (11/12) 14. ci a tuturor capitalurilor investite (Ci).344 Prof. Efectul de levier financiar (ELF) (4x7) (%) 11.95 5.28 70.349 0.78 1.27%.61 +11.48 +3.35 89.64 85. SILVIA PETRESCU 14.37 126.00 49.1573 22.5.0791 -7.29%.152 32.77 19.230 -0.73 53.4718 2.74 +26.4.37 4.72 +3.396 +35. "=> Aplicaţia 76: Rentabilitatea financiară şi efectul de levier Tabelul 79 Nr.52 78. Rata dobânzii reale (d) (5/2) (%) 7. univ.688 97.76 56. Levierul financiar (LF) (2/3) 5.27 62. Excedentul brut de exploatare (EBE) (mii lei) 13.22 +6.08 -3.047 0.95 +6. Cheltuieli financiare (Chfin) (mii lei) 6.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil — — ----------------------345 Din raport se deduce mărimea datoriilor totale: D = Ci x Sd Capitalurile investite (Ci) cuprind capitalul propriu (Cp) şi datoriile totale: Ci = Cp + D de unde rezultă mărimea capitalului propriu: Cp = Ci . b) îndatorarea este nulă (D = 0). de aceea. în schimb. în analiză se urmăreşte găsirea unui optim de îndatorare. atunci când: Rf-Re= —x(Re.Sd) Levierul financiar (LF) devine egal cu raportul: . care să permită egalitatea dintre rentabilitatea financiară şi rentabilitatea economică. amplificând efectul de levier pozitiv.D = Ci . care are ca rezultat creşterea rentabilităţii financiare.Ci x Sd = Ci(l .d)=0 Cp V ' Aşa cum s-a demonstrat anterior. această egalitate este posibilă dacă: a) rata rentabilităţii economice este egală cu rata dobânzii (Re = d). . efectul de levier financiar negativ (de „măciucă") diminuează rata de rentabilitate financiară. D SdxCi Sd Lr =----=-----------=------TT Cp Ci(l-Sd) 1-Sd Rata rentabilităţii financiare nete capătă expresia: Rm= Re + -^-x(Re-d) x(l-i) 1-Sd J Se constată că levierul financiar creşte prin creşterea ponderii Sd a datoriilor în capitalurile investite.

univ. dr. Cp = Ci x (l .Sd).346 Prof.Impozitul pe profit în care: SB = soldul bancar a) Calculul soldului bancar (SB) are la bază diferenţa: SB = ADatorii .Cheltuielile financiare (Chfm) in care: ADatorii = D x (c + Ri).c=-------1-Sd în care: Sold G = DDFIC + Sold financiar (SF) unde: Sold F = SB . c = rata de creştere a imobilizărilor. Egalitatea de mai sus devine: Ci x (Re-c) _ Sold G Ci ~Cix(l-Sd) de unde rezultă: Sold G Re.c). Chfin = D x (d + Ri) . SILVIA PETRESCU Prin intermediul metodei fluxurilor optimul de îndatorare (Sd) corespunzător egalităţii Re = Rf se deduce pornind de la relaţia: DDFIC Sold G c+---------=c+-------Ci Cp în care: DDFIC = Ci x (Re .

Chfin = D x d. d = rata dobânzii. de ponderea datoriilor în capitalurile investite (Sd) şi de diferenţa dintre rata de creştere (c) a imobilizărilor (care trebuie să fie cel puţin egală cu rata de creştere a valorii adăugate) şi rata dobânzii (d).D x (d + Ri) = D x (c . b) Impozitul pe profit (Ip) rezultă din relaţia: Ip = (Rbrut . înlocuind termenii în relaţia de calcul a soldului bancar se obţine: SB = D x (c + Ri) .Ip = Sd x Ci x (c .Chfin) x i în care: Rbrut = Ci x Re.D x d) x i = Ci x (Re . c = rata de creştere a imobilizărilor.d) în care: D = Sd x Ci deci: SB = Sd x Ci x (c .Sd x d) x i Calculul soldului de gestiune (G) se realizează pe baza relaţiei: SG = DDFIC + SF .Ci x (Re .d) .Sd x d) x i înlocuind soldul bancar (SB) şi impozitul pe profit (Ip) în soldul financiar (SF) rezultă: SF = SB . Prin introducerea termenilor în impozitul pe profit rezultă: Ip = (Ci x Re .Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 347 unde: Ri = rata inflaţiei.d) Se constată că soldul bancar depinde de capitalurile investite (Ci).

respectiv: Sd =— ^1 — -------l -------xlOO(%) = Re-d + dxi !_A x (i_i) Re V ' Din relaţia de mai sus se constată următoarele: 1) La aceeaşi rată a dobânzii (d) şi la aceeaşi cotă de impozit (i) creşterea ratei de rentabilitate economică (Re) are ca efect reducerea nivelului optim al îndatorării (Sd).16) şi la aceeaşi rată a dobânzii (d) (de exemplu.c) Soldul de gestiune devine: Prof.Sd x d) x i înlocuind soldul de gestiune (SG) în relaţia (Re . De exemplu.Ci x (Re .c). 15%) se obţin valori crescătoare ale îndatorării optime (Sd).5. —=0. Sd=-----—------xlOO=27.375x0..c Cix(l-Sd) Din relaţie se deduce mărimea optimă a îndatorării (Sd = D/Ci). la o cotă de impozit de 16% (i = 0.d) . 2) La aceeaşi cotă de impozit (i). SILVIA PETRESCU SG = Ci x (Re . e — c — . dr. Sd=-------—-------xlOO = 23.375. optimul de îndatorare (Sd) creşte odată cu creşterea raportului între rata dobânzii şi rentabilitatea economică (d/Re) până când acesta ajunge egal cu l (d = Re)./ .c) + Sd x Ci x (c .348 în care: DDFIC = Ci x (Re . care permite egalitatea Re = Rf.5x0.84 b) Re=30%. —=0.35% Re 1-0.58% Re 1-0. care poate ajunge până la 100% chiar în condiţiile unor rate descrescătoare ale rentabilităţii economice (Re): a) Re=40%.84 . univ. rezultă: _ _Cix[(Re-c)+Sdx(c-d)-(Re-Sdxd)xi] K .

De exemplu.62 b) i=0. Sd=-----—------xlOO=40% 1-0.25.6% 1-0.84 La o rată reală (d) a dobânzii superioară ratei rentabilităţii economice d (Re). cât şi prin creşterea cotei procentuale de impozit.75x0. în acest caz trebuie să se renunţe la îndatorare.16.75 c) i =0.5x0.Analiză ţi diagnostic fmanciar-contabil 349 c) Re=20%.5x0.84 In concluzie. 3) La acelaşi raport d/Re.l% 1-0.5 se obţin următoarele valori privind Re îndatorarea optimă (Sd) în raport cu cota de impozit (i): a) i=0.84 d) Re=15%. De exemplu.5x0. O 38 . când raportul — >1. la un raport —=0. indiferent de cota de impozit (i) optimul de Re îndatorare nu mai are fundament deoarece Sd < 0. Sd=———xlOO=100% Re 1-1x0.38.24% Re 1-0. Sd= ------—-------x 100=43. —=1. Sd=-----—------xlOO=27. în cazul analizat.75. —=0. optimul de îndatorare (Sd) creşte odată cu cota de impozit pe profit (i). optimul de îndatorare (Sd) poate creşte atât prin majorarea raportului d/Re până la valoarea maximă l. calculul nivelului optim al îndatorării conduce la rezultatele înscrise în Tabelul 80. Sd=-----^-------xlOO=55.

852 4.230 4.35 89. 2. Raportul d/Re a crescut de la 0. ceea ce ar fi contribuit la creşterea nivelului optim de îndatorare (Sd) dacă nu se reducea cota medie de impozit (i).78 168.53 0.420 +3.10%. conform relaţiei Sd=—7x100.10 49.61 12.76).61 / 18.272 7. crt.350 Prof.25% ca urmare a reducerii ratei rentabilităţii economice (Re) cu 2.405 (7. în concluzie. univ. în funcţie de nivelul optim al îndatorării (Sd) care exprimă ponderea datoriilor în capitalul investit.29% a diminuat corespunzător nivelul optim de îndatorare.235 (4.75 5.37 149. Reducerea cotei medii de impozit calculate la nivelul EBE (i) cu 50. cât şi prin creşterea cotei de impozit.59 18.688 +1. SILVIA PETRESCU "=> Aplicaţia 77: Rentabilitatea financiară şi efectul de levier Tabelul 80 Nr.49 -0. Indicatori (mii lei) Rata rentabilităţii economice (Re) (%) Datoriile totale (D) Cheltuieli financiare (Chfm) (mii lei) Rata dobânzii reale (d) (3/2) (%) Cota de impozit (Impozit / EBE) (i) Optimul de îndatorare (Sd) (%) Exerciţiul financiar Abateri Indici (%) Precedent Curent (±A) 19. 3.65%. în condiţiile creşterii ratei dobânzii reale cu 68.08 -7. dr.10 97. 4.51 -6. Nivelul optim de îndatorare (Sd) s-a redus cu 36. 6.1573 79. 0.27 62.76 56.53 / 19. pe baza nivelului optim al îndatorării se determină nivelul maxim al datoriilor totale în Tabelul 81: .27) la 0.0791 Din datele Tabelului 80 se desprind următoarele concluzii: 1. 2. care a exercitat o dublă influenţă asupra acestuia. se poate \~sl determina nivelul maxim al datoriilor (D) pe care le poate angaja întreprinderea în funcţie de capitalurile investite (Ci) şi de nivelul optim de îndatorare (Sd): D= Ci x S d 1 0 0 De exemplu. în cazul analizat. 3.918 2.0782 -0.71 63. 1. optimul de îndatorare (Sd) poate creşte atât prin majorarea raportului d/Re până la valoarea maximă l.

în condiţiile reducerii nivelului optim al îndatorării cu 36.10 -10.45% a capitalurilor investite. unul dintre fluxurile importante cu implicaţii notabile în rentabilitatea capitalurilor investite. Datoriile totale maxime (D) (1x2) +28. Având în vedere creşterea cu 14. datoriile întreprinderii trebuie să crească în paralel cu valoarea adăugată. La o structură de îndatorare stabilă în cursul unei perioade.626 19. 2. Capitalurile investite (Ci) 2. Această creştere este necesară pentru menţinerea unui sold bancar (SB) care să permită acoperirea datoriilor fiscale (a impozitului pe profit) şi pentru asi gurarea unui sold financiar corespunzător acoperirii celorlalte obligaţii fi nanciare (rambursări de credite.359 114.59 38. . Rezultatele analizei relaţiei dintre optimul de îndatorare şi nivelul ratelor de rentabilitate financiară permit următoarele concluzii: 1.392 Indici (%) 63.45 12.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 351 <=> Aplicaţia 78: Calculul datoriilor conform nivelului optim de îndatorare Tabelul 81 Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Precedent Curent 196.97 1.056 Din datele Tabelului 81 se desprind următoarele concluzii: 1. Optimul de îndatorare (Sd) (%) 3.25%. totalul datoriilor maxime ar fi trebuit să se reducă cu 9.49 28.a. Optimul de îndatorare (ponderea datoriilor în capitalurile investite) influenţează direct mărimea soldului bancar.448 Nr.75 72. care a fost consecinţa reducerii cotei medii de impozit (i).230 mii lei mai mari decât maximul admis din cauza creşterii capitalurilor investite (Ci) în con diţiile reducerii optimului de îndatorare (Sd). Abateri (±A) -7.). plata dividendelor ş. 2.267 224. în realitate întreprinderea a avut datorii cu 56.50%. crt.

cum ar fi: perspectivele de dezvoltare a activităţilor şi rezultatelor. în acest sens.1. condiţiile şi rezultatele activităţii şi relaţiile stabilite cu mediul. fără a fi neglijate şi alte aspecte în măsura în care pot influenţa capacitatea întreprinderii de a-şi asigura echilibrul financiar. în acest caz pot fi menţionate trei tipuri de analize necesare diagnosticului. se impune în primul rând aprecierea garanţiilor întreprinderii privind solvabilitatea. fără a le uniformiza în numele unei „ortodoxii" financiare. obiectivul major al analizei vi zează evidenţierea riscurilor susceptibile de a perturba activităţile viitoare ale întreprinderii şi de a-i ameninţa supravieţuirea. reţeaua de alianţe şi împrumuturi la termen disponibile ş. după cum vizează un obiectiv operaţional sau unul de informare. în termeni de diagnostic financiar-contabil. Demersurile analizei financiare pot oferi un număr de observaţii si de recomandări de ordin general.CAPITOLUL 5 Diagnosticul financiar-contabil în evaluarea întreprinderii 5.a. ceea . financiare şi economice care constituie suportul pe baza căruia se elaborează diagnosticul financiar-contabil. Se poate stabili totuşi o sinteză a principalelor domenii de aplicare. o componentă a diagnosticului global care vizează mai multe obiective în funcţie de utilizator: 1) în primul rând. în acest context. B) Diagnosticul financiar-contabil. în interiorul sau exteriorul întreprinderii. Nu poate fi exclusă totuşi convergenţa reală între modurile de abordare a informaţiei contabile. A) Diagnosticul financiar-contabil poate fi redus la aprecierea ris cului pe care şi-1 asumă un partener extern ca urmare a relaţiilor sale de afaceri cu întreprinderea. care prin varietatea lor exprimă o oarecare eterogenitate a demersurilor analizei. flexibilitatea întreprinderii. se menţionează diversitatea orientărilor majore imprimate diagnosticului în funcţie de poziţia analistului. se urmăreşte strategia întreprinderii privind potenţialul. Poziţia diagnosticului financiar-contabil în strategia financiară Metodele de diagnostic financiar-contabil răspund unor necesităţi diferite şi sunt compatibile cu orientări analitice diverse.

organizaţional şi financiar. în procesul deosebit de complex de evaluare a întreprinderii se parcurg mai multe etape succesive care trebuie să aibă ca punct de plecare definirea scopului şi obiectului supus evaluării. pornind de la determinarea strictă a valorii ataşate întreprinderii. 2) în cadrul diagnosticului global este inserată analiza bursieră în cazul operatorilor care intervin pe pieţele de capital. slăbiciunea rentabilităţii prezente şi a rezultatelor previzibile. fuziune. pieţe). o imagine mediocră asupra partenerilor financiari. slăbiciunilor şi punctelor forte ale întreprinderii pe plan financiar aduc o contribuţie însemnată procesului de evaluare.a. dar si punctele slabe (fragilitatea echilibrelor financiare şi. care impun clarificări privind unele elemente care determină va loarea întreprinderii. insuficienţa autofinanţării. social şi uman. necesităţi ridicate de fonduri ca urmare a programului de investiţii ş. calitatea relaţiilor cu mediul financiar . absorbţie. 3) în al treilea rând. în acest scop dezvoltarea practicilor de notare (rating) a întreprinderilor după criterii bursiere a deschis un câmp larg de aplicare tehnicilor moderne de analiză financiară.bănci. deşi poate exista un decalaj între performanţele financiare ale unei întreprinderi şi performanţele realizate de titlurile sale pe piaţa bursieră. în cadrul diagnosticului global poate fi elaborat un diagnostic de evaluare a întreprinderii în cazul unor operaţiuni de reluare. saturarea capacităţii de îndatorare. o solvabilitate incertă. rentabilităţii. privatizări. pe primul loc se situează aportul analizei financiare la determinarea valorii patrimoniului întreprinderii prin intermediul situaţiei nete corectate pentru a ţine seama de valoarea economică a activelor întreprinderii.. în fine. tehnologic. rezultatele analizei solvabilităţii. caracterul prea puţin „lichid" al activelor. fragilitatea structurii financiare prin capitaluri proprii sau resurse stabile prea mici.a.). destinatarul şi clientul raportului final . succe siuni ş. Acest diagnostic pune în evidenţă punctele forte (abundenţa de resurse şi lichidităţi. diagnosticul permite aprecierea capacităţii beneficiare durabile a întreprinderii prin intermediul valorii de randament obţinute în urma capitalizării veniturilor viitoare aşteptate. cumpărări/vânzări de titluri. calitatea portofoliului de creanţe şi a activelor în general de a masca plusvalori potenţiale. în acest caz. de filiale.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 353 ce impune investigaţii ample asupra caracteristicilor întreprinderii din punct de vedere comercial. Pe locul al doilea. mai ales.

Figura 5. Aceste decizii vizează domenii importante cum sunt investiţiile (în active corporale. SILVIA PETRESCU de evaluare. financiare) şi finanţarea activelor din diverse surse sau distribuirea de dividende. Maximizarea valorii întreprinderii este condiţionată de alegerea acelor investiţii şi mijloace de finanţare la cel mai mic cost al capitalului. între strategia financiară şi evaluarea întreprinderii. A doua etapă a evaluării constă în elaborarea diagnosticului global orientat pt funcţiunile întreprinderii. Activitatea de evaluare a întreprinderii revine ca o constantă a preocupărilor specialiştilor în domeniul finanţelor. necorporale. precum şi alte elemente de natură tehnică şi organizatorică privind desfăşurarea procesului de evaluare.evaluarea întreprinderii Funcţiunea financiar-contabilă a întreprinderii implică decizii strategice care trebuie să ţină seama de două elemente: timpul şi riscul. diagnosticul financiar ocupă locul central (Figura 5). în care diagnosticul financiar-contabil va aduce clarificări privind două aspecte-cheie: rentabilitatea şi riscurile. dr. Relaţia strategie financiară . prin decizii financiare care să favorizeze maximizarea valorii întreprinderii. având în .354 Prof. univ. interesaţi într-o strategie financiară optimă.

cumpărarea unei firme concurente sau absorbţia ei va permite cumpărătorului (sau societăţii absorbante) să practice preţuri mai ridicate. buna reputaţie a întreprinderii asupra organismelor publice (administraţia fiscală. Atitudinea favorabilă a terţilor (furnizori şi bancheri). iar cumpărătorul acceptă să cumpere.2. dacă va rezulta unprestigiu superior. Aceste elemente pot fi împărţite în două categorii: a) Elemente psihologice. ceea ce va avea ca efect negocieri din care va rezulta preţul de schimb. . în condiţiile în care situaţia de monopol ar mări valoarea întreprinderii. 5. De exemplu. Această concluzie nu semnifică decât faptul că cei doi opozanţi au realizat o operaţiune satisfăcătoare. valoarea unei întreprinderi va fi dependentă de criterii susceptibile de a influenţa dorinţa de a cumpăra sau de a vinde. ceea ce impune cunoaşterea elementelor care ar putea favoriza subiectiv creşterea intensităţii dorinţei de a cumpăra.a.) sunt elemente care pot contribui la creşterea valorii întreprinderii.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 355 vedere îndeplinirea criteriilor de evaluare în conformitate cu metodele folosite în acest scop. iar vânzătorul va urmări o politică inversă. ceea ce pune faţă în faţă două opţiuni antagoniste (cumpărătorul si vânzătorul) privind preţul: cumpărătorul ar dori să plătească cel mai mic preţ posibil. A. Această poziţie reflectă şi un aspect economic deoarece cumpărătorul stabileşte o legătură directă între notorietatea şi perenitatea întreprinderii. care se referă de cele mai multe ori la noto rietatea întreprinderii care ar stimula cumpărătorul să achite un suprapreţ faţă de valoarea economică a acesteia. care poate influenţa preţul de achiziţie. De aceea. b) Elementele economice vizează în primul rând raritatea sinonimă cu perenitatea. organisme sociale ş. Criteriile subiective sunt fondate pe noţiunea de utilitate. adică pe intensitatea dorinţei de a cumpăra şi pe aceea de a vinde. deşi unul dintre ei ar putea fi lezat. în acest sens trebuie să se facă distincţie între criteriile subiective şi criteriile obiective care pot determina propensiunea spre cumpărare sau vânzare a unei afaceri. Criterii de evaluare a întreprinderii Activitatea de evaluare a întreprinderii în scopul achiziţionării (vânzării) pleacă de la premiza că valoarea oricărui bun se validează în corelaţie cu noţiunea de schimb. de unde se poate defini preţul de echilibru la care vânzătorul acceptă să vândă.

în realitate. licenţele. în această ipoteză valoarea întreprinderii este scăzută. independentă de cumpărător. cu depunerea lor la un stabiliment financiar si cu încasarea de venituri financiare. cum ar fi fondul comercial (în sensul contabil al termenului). dr. valoare care.356 Prof. Acesta ţine de faptul că „plasatorul" nu îşi administrează capitalurile sale. care speră o plusvaloare a capitalului său independentă de rentabilitate (dividende). univ. Problema constă în a şti în ce măsură cumpărătorul este capabil să dea o supravaloare societăţii pe care o cumpără. noţiunea de investiţie este diferită de cea de plasament. titlurile. Criteriile obiective înregistrează toate metodele de calcul care permit estimarea valorii juste a întreprinderii. Aceasta explică diferenţele importante care există între valoarea bursieră a unei întreprinderi cotate şi valoarea sa reală (adesea mult inferioară). creanţele. care are o viaţă independentă de furnizorul de capitaluri. în această ipoteză.a. Se impune astfel să se distingă două tipuri de situaţii care pot modifica sensibil valoarea întreprinderii: 1) Cumpărătorul îşi plasează banii şi aşteaptă o anumită rentabilitate. 2) Cumpărătorul îşi plasează banii şi acceptă să gireze şi să adminis treze întreprinderea direct sau indirect. Elementele necorporale pot fi clasificate în două categorii: unele care constituie o valoare proprie independentă a întreprinderii (brevete sau licenţe. Apriori există tentaţia de a considera întreprinderea ca o investiţie neutră. de exemplu. este o funcţie de două estimări: pe de o parte aceea care priveşte bunurile tangibile (imobilizările. deoarece el antrenează creşterea dorinţei de a cumpăra şi deci a preţului care ar putea fi oferit. datoriile) şi pe de altă parte aceea care vizează bunurile necorporale. se poate concre tiza efectul de sinergie şi întreprinderea poate beneficia de o supravaloare pe care o va plăti cumpărătorul. Absorbţia unei firme bine organizate sau care dispune de o reţea comercială importantă va declanşa un efect de sinergie favorabil. Acest raţionament este identic cu cel urmat de un jucător la bursă. clientela. dar nu are niciun mijloc de acţiune asupra gestiunii şi administrării afacerii. B. la rândul ei. El s-ar mulţumi. mărcile ş. iar motivaţia economică se intersectează cu cea psihologică. . SILVIA PETRESCU Cumpărarea unei firme furnizoare (sau absorbţia ei) prin reducerea costurilor de fabricaţie va deschide societăţii cumpărătoare (absorbante) noi pieţe prin reducerea preţului de vânzare al produselor. brevetele. Acest principiu permite creşterea valorii întreprinderii.

de unde rezultă fie subestimarea afacerii (plusvalori latente). dar evaluarea ar fi incompletă fără un diagnostic aprofundat al potenţialului tehnic şi uman. Metode de evaluare a întreprinderii Metodele de evaluare sunt multiple si în evoluţie permanentă. prin care . precum şi fără un diagnostic al performanţelor şi riscurilor specifice. trebuie să se ţină seama de faptulcă acestea servesc doar la fixarea unui ordin de mărime orientativ. fie pe date previzionale sau pe date obţinute prin combinarea acestora. se utilizează indicatorul capitalizare bursieră care exprimă valoarea pe care bursa o acordă întreprinderii şi se determină prin multiplicarea numărului de acţiuni emise (Na) cu ultimul curs cotat (Ca) al acţiunii: Cb=NaxCa Poate fi vorba despre o capitalizare bursieră a unei pieţe financiare sau de capitalizarea obligaţiunilor. urmărindu-se evoluţia pe termen lung a titlurilor. dacă valoarea contabilă este inferioară capitalizării bursiere. în concluzie. Fiecare dintre elementele care determină valoarea justă a întreprinderii sunt evaluate după criterii specifice prin metode adecvate. fără a ţine seama de fluctuaţiile pe termen scurt Aceasta serveşte ca mod obiectiv de comparaţie a capitalizării bursiere cu valoarea contabilă a întreprinderii. 5. dacă valoarea contabilă este superioară capitalizării bursiere. şi se clasifică în mai multe categorii în funcţie de criteriile şi destinaţia evaluării.Analiză si diagnostic financiar-contabil --------___-----------_----------------------------------------------------------------------------- 357 drept de contracte de închiriere) şi altele care sunt legate de valoarea de utilizare a întreprinderii (fondul comercial sau goodwill-ul). Evaluarea prin capitalizarea bursieră Metoda este utilizabilă în cazul întreprinderilor ale căror acţiuni sunt admise la cotare. al situaţiei întreprinderii pe piaţă în raport cu concurenţii. fiind supuse evaluării de către piaţă. fiind orientate în funcţie de scop. indiferent de gradul de complexitate al metodelor de evaluare. în acest scop. prin corectarea efectului de levier financiar (al îndatorării şi dobânzilor). se bazează fie pe date istorice.3. fie supraesti-marea acesteia (minusvalori latente).3.1. în scopul determinării preţului real al întreprinderii există mai multe criterii de apreciere a capitalizării bursiere: valoarea substanţială. 5.

ceea ce ar putea fi consecinţa unei solvabilităţi reduse sau a unei profitabilităţi în scădere. prin intermediul indicatorului P/S (Price on Sales) calculat fie prin raportarea capitalizării bursiere (Cb) la cifra de afaceri. actualizarea beneficiilor viitoare. Evaluarea prin valoarea patrimonială (pe bază de active) Metoda se bazează pe principiul substituţiei. conform căreia cursul unui titlu se fixează la preţul său just în funcţie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare. Această metodă presupune însă o mare capacitate de previziune a analiştilor.2. Evaluarea bursieră a întreprinderilor cotate poate servi drept criteriu de referinţă pentru întreprinderile necotate care prezintă caracteristici comparabile (cifra de afaceri. Valoarea actuală a întreprinderii se obţine prin deducerea din beneficiile aşteptate a unei taxe de scont care corespunde ratei de capitalizare specifice societăţii în cauză. plecând de la cursul acţiunilor. activele. corectat cu oprimă de risc proporţională cu fiecare valoare. SILVIA PETRESCU capitalizarea bursieră corespunde valorii actuale a activelor nete. Metoda de actualizare a beneficiilor viitoare serveşte ca etalon de măsură a valorii întreprinderii plecând de la ipoteza conform căreia capitalizarea bursieră a acesteia corespunde valorii actuale a tuturor beneficiilor sale viitoare. respectiv cu cât se cumpără pe piaţă cifra ei de afaceri. rentabilitatea). Metoda de evaluare prin capitalizare bursieră prezintă interes prin faptul că prin intermediul ei se constată modul în care cotează pia/Sa cifra de afaceri a entităţii. Principalul inconvenient al acestei metode constă în faptul că valoarea astfel determinată este fluctuantă şi influenţabilă de factori psihologici şi economici conjuncturali. fie prin raportarea cursului acţiunii (Ca) la cifra de afaceri pe acţiune (CAa): Cb Cursul mediu al acţiunii (Ca) P/S =------=--------------------------:----------—LCA Cifra de afaceri pe acţiune (CAa) Valoarea minimă a acestui raport trebuie să fie mai mare de 0. prin care în analiză trebuie să se ţină seama de teoria portofoliului de valori mobiliare. conform căruia un activ nu valorează mai mult decât costul de înlocuire a tuturor părţilor sale corn- . 5. univ. dr.358 ________________________________________Prof.3. deoarece cere estimări ale beneficiilor pe o lungă perioadă de timp si evaluarea corectă a riscului specific întreprinderii evaluate.5 pentru ca entitatea să nu fie subevaluată.

Această valoare se mai numeşte valoare matematică corectată si are în vedere corecturile care se impun în bilanţul contabil în urma inventarierii şi a reevaluărilor. ceea ce implică aplicarea unor corecţii la valorile elementelor bilanţului exprimate la costul istoric. se utilizează indicatorul PBR (Price / Book Ratio). respectiv capitalurile proprii: ANC = Total activ . după care activul net corectat (ANCC) devine egal cu suma: ANCC = ANC ± Corecţii active ± Corecţii pasive Activul net contabil (ANC) raportat la numărul de acţiuni (Na) permite evaluarea întreprinderii pe baza indicatorului valoare contabilă pe acţiune (ANCa) (Book Value per Share).— . care trebuie comparat cu valoarea de piaţă a acţiunii.. Exprimat în procente...' . indicatorul poate fi definit şi prin rata capitalului acţionarilor (Shareholder Equity Ratio . Această evaluare poate fi realizată prin combinarea unora sau altora dintre următoarele valori: a) Valoarea matematică sau activul net contabil (ANC).SER) calculată prin raportarea capitalului total al acţionarilor (Total Shareholder Equity) la totalul activelor întreprinderii (Total Assets): SER Capitalul total al acţionarilor = — . care devine mai semnificativ în condiţii inflaţioniste. care se determină cu ajutorul raportului: Cursul mediu al acţiunii (Ca) PBR = . respectiv cursul bursier (Ca).x 100 ANCa Indicatorul serveşte la evaluarea a ceea ce acţionarii ar putea primi în cazul lichidării întreprinderii.Datoriile totale b) Activul net contabil reevaluat sau activul net contabil corectat cu inflaţia şi eventual cu diferitele impozite. în acest sens.x 100 Activele totale . care reprezintă situaţia netă.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 359 ponente. care nu are decât o semnificaţie limitată în raport cu inflaţia şi cu devalorizarea ele mentelor necorporale semnificative de cele mai multe ori şi se stabileşte ca diferenţă între activul total şi datoriile totale..

SILVIA PETRESCU 360 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- Raportul arată totalul activelor asupra cărora acţionarii au un drept rezidual conform bilanţului. Este considerată ca fiind valoarea adevărată a întreprinderii din punct de vedere al investiţiei şi se calculează prin luarea în considerare a valorii prezente a câştigurilor pe care speră să le genereze aceasta în viitor pentru investitori. Această valoare (brută sau netă) se referă numai la activitatea de bază şi vizează totalitatea activelor corporale folosite pentru realizarea obiectului de activitate. Valoarea indicatorului diferă în funcţie de sector. Aceasta corespunde unei estimări a valorii activului de exploatare utilizat de întreprindere. Evaluarea pe bază de venit Metoda se bazează pe principiul anticipării care consideră că valoarea întreprinderii provine din beneficiile viitoare estimate care vor fi generate .3. dar se consideră că în general aceasta trebuie să se situeze în jurul a 100%. ceea ce poate indica faptul că investitorul (acţionarul) ar avea de plătit prea mult faţă de ceea ce ar pierde în cazul unui faliment imediat al întreprinderii. în afară de tot activul nedestinat exploatării. O valoare mai mică de 100% arată o subevaluare a acţiunii şi deci a întreprinderii. şi este dificil de evaluat din cauza necunoaşterii rezervelor latente şi a evoluţiei întreprinderii. Această valoare poate să coincidă sau nu cu valoarea curentă de piaţă a întreprinderii. de aceea investitorii în acţiuni folosesc o varietate de tehnici analitice de estimare a valorii intrinsece în scopul investirii în acţiuni a căror valoare adevărată speră să depăşească valoarea curentă de piaţă. Cu cât indicatorul este mai mare cu atât vor primi mai mult acţionarii la o eventuală lichidare şi invers.Prof. indiferent de modul de finanţare şi proprietarul lor.3. dar neutilizate + Valoarea de lichidare a activelor neutilizate 5. d) Valoarea substanţială utilizată de unii autori pleacă de la principiul potrivit căruia valoarea bursieră a unei întreprinderi corespunde valorii actuale a activelor sale nete.Activele evidenţiate. adică aceasta valorează atâta cât s-ar obţine dacă ar fi vândută bucată cu bucată. c) Valoarea intrinsecă reprezintă o măsură a valorii întreprinderii bazată pe câştigurile viitoare pe care aceasta se aşteaptă să le genereze pentru investitorii ei sau estimarea sumelor care ar trebui investite pentru reconsti tuirea patrimoniului întreprinderii la data estimării. astfel încât valoarea substanţială netă (VSN) se obţine ca suma: VSN = ANC + Activele utilizate. dar neevidenţiate . univ. dr. mai puţin datoriile.

La un PER scăzut investitorii se aşteaptă la o creştere mai mare a beneficiilor viitoare decât în cazul unui PER crescut. de a produce profit şi de a distribui dividende. 8-15. deoarece fiecare sector poate avea perspective diferite de creştere. Metodele utilizate în acest scop se bazează pe randament şi rentabilitate şi se prezintă în mai multe variante: a) Valoarea de randament obţinută prin multiplicarea dividendului (media dividendelor recente sau viitoare) cu un multiplu care reflectă rata de randament a pieţei pentru un plasament cu risc (de exemplu. b) Valoarea de rentabilitate obţinută prin multiplicarea beneficiului (media beneficiilor recente sau sperate) cu un multiplu reprezentativ cum ar fi coeficientul de capitalizare sau PER-ul întreprinderilor comparabile.361 de proprietatea deţinută prin capacitatea capitalului investit de a genera venituri. PER-ul constituie un multiplu bursier (de curs sau de beneficii) care arată cât pot plăti investitorii pentru un beneficiu pe acţiune egal cu unitatea monetară. de exemplu. într-o asemenea evaluare. Acest cost reprezintă compensaţia pe care piaţa o cere în schimb pentru posesia activului şi riscul adus proprietarului de acţiuni. Totuşi.Analiza şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------. care presupun un ansamblu de metode uneori foarte sofisticate . este de preferat să se urmărească trendul acestuia prin comparaţii cu alte firme din acelaşi sector sau cu PER-ul pieţei. beneficiul trebuie diminuat cu impozitul pentru a reflecta beneficiul curent normal după impozitare si trebuie avut în vedere că beneficiul pe acţiune este estimat la valoarea contabilă. 15-20) sau prin actualizarea fluxului de dividende sperate. c) Valori bazate pe ecartul pozitiv de evaluare (supravaloare sau goodwill). Pe baza dividendelor pe acţiune (Dpa) acţionarii îşi pot evalua costul capitalului investit în acţiuni (Cea) prin capitalizarea dividendelor calculată cu ajutorul relaţiei: Dividendele pe acţiune (Dpa) /"^ ir 9 \ r J i A T~\ * /A / \ Cea =--------------------------------------+ ArDiv (%) Valoarea de piaţă a acţiunii (Ca) în care: ArDiv = rata de creştere a dividendelor. In acest caz. PER-ul în sine nu trebuie luat ca bază pentru potenţialii investitori în vederea evaluării acţiunilor unei entităţi.

At = activul total al bilanţului întreprinderii. Numai dacă rentabilitatea sa depăşeşte media sectorului apare evident goodwill-ul. Metode de determinare a goodwitt-ului Goodwill-ul este expresia anglo-saxonă care desemnează ansamblul componentelor necorporale proprii ale unei întreprinderi care îi măresc rentabilitatea activului net prin caracteristicile sale de localizare. adică aptitudinea întreprinderii de a obţine un supraproftt faţă de profitul mediu al ramurii sau al sectorului. SILVIA PETRESCU 362 şi complexe care vizează estimarea valorii specifice a supravalorii întreprinderii prin aplicarea relaţiei: Valoarea întreprinderii = Activul net reevaluat + Supravaloarea într-o asemenea abordare supravaloarea numită şi goodwiU reprezintă rentabilitatea suplimentară pe care o oferă întreprinderea în raport cu activul său net. Goodwill-ul permite estimarea superprofitului realizat prin aportul elementelor necorporale care concură la menţinerea şi dezvoltarea potenţialului de activitate al întreprinderii. care îi permite să înregistreze un superprofit. Ca o reflectare a bunăstării întreprinderii: AtxRa Gw=Prin care: Pr = profitul întreprinderii.3. competenţa personalului şi a conducătorilor. Dacă întreprinderea realizează o rentabilitate a activului egală cu rentabilitatea medie a sectorului ea nu înregistrează niciun goodwill.Prof. calitatea vieţii sale sociale etc.performanţei economico-financiare a întreprinderii care realizează o rentabilitate superioară faţă de rentabilitatea medie a ramurii. univ. 5.1. Această supravaloare se obţine în condiţii comparabile între întreprinderi similare din punct de vedere al activelor folosite şi este o confirmare ^. este echivalent cu fondul comercial şi poate fi determinat în mai multe moduri: A. reputaţie tehnică şi comercială. si caracterizează performanţa acesteia. R a = rata medie a rentabilităţii activelor în ramură. dr.3. : 100 .

dar care realizează beneficii diferite care le diferenţiază prin rate (randamente) economice diferite.Analiză şi diagnostic financiar-contabil —-----------------------------------------------------------------------------. Prin metoda capitalizării unui superprofit sau a suplimentului de rentabilitate degajat de întreprindere peste ceea ce ar produce un plasament . întreprinderea B. înregistrează un goodwill sau un superbeneficiu de 6. aşa cum sunt prezentate în Tabelul 82: "=> Aplicaţia 79: Calculul goodwill-ului Tabelul 82 Nr.000 mii lei.000 10 0 Din datele Tabelului 82 se desprind următoarele concluzii: 1.000 10. în condiţiile în care rentabilitatea întreprinderii A corespunde cu rentabilitatea medie a sectorului. luată drept criteriu de referinţă. Date de calcul Total activ (mii lei) Beneficiul realizat (mii lei) Rentabilitatea economică (%) Rentabilitatea medie a sectorului (%) Goodwill (mii lei) întreprinderea A B 100. care au aceeaşi valoare a activului.000 16.0 16. se pot obţine valori ale goodwill-ului diferite. A şi B.000 10. care are rentabilitatea economică superioară renta bilităţii medii a sectorului.000 +6. 2. crt. 2.363 Existenţa unui goodwill se justifică prin superioritatea rentabilităţii economice a activului net al unei întreprinderi în raport cu rentabilitatea medie normală a sectorului. Valoarea goodwill-ului constituie unul dintre elementele valorii globale a întreprinderii (Vg).000 100.0 6. 4. în cazul a două întreprinderi. B.0 +6. aceasta nu are goodwill. prin care îi este recunoscută existenţa fără a o explica. Gw = Ve-ANCC Valoarea globală a întreprinderii poate fi determinată prin metodele bazate pe valoarea de randament sau de rentabilitate. 3. 6. fiind partea rămasă din această valoare după deducerea activului net corectat (ANCC). 5. De exemplu.000 Diferenţe B-A 1. C.

Prof. Dacă diferenţa (B . o rată de 12%. va conduce la un goodwill egal cu: 6. Această metodă este cea mai uzuală în condiţiile în care B reprezintă capacitatea beneficiară a întreprinderii.12 = 5.i x ANCC) este pozitivă se obţine un goodwill. SILVIA PETRESCU 364 de capitaluri echivalent cu activul net corectat (ANCC) la o rată „i" a plasamentului: Gw=B-ixANCC in care: B = capacitatea beneficiară reproductibilă a întreprinderii. iar dacă este negativă rezultă un badwill. superprofitul reprezentând renta care poate fi capitalizată în funcţie de o anumită rată convenabil aleasă (i). în cazul de mai sus. dr. conform relaţiei: Gw = Superprofitul / i De exemplu. conform relaţiei: ANCC+Gw Capitalizarea beneficiului net apare în final ca un mod de a măsura randamentul capitalurilor investite si serveşte la calculul coeficientului de capitalizare a rezultatelor (PER) corespunzător cursului bursier al acţiunii .000 mii. Raportul B/i constituie capitalizarea beneficiului care poate fi luată în calculul valorii întreprinderii. lei. univ.000 / 0. conform relaţiei: 1fR ^ Gw=.—-ANCC 2U J Din relaţie rezultă că goodwill-ul este egal cu media excedentului valorii de rentabilitate (B/i) faţă de activul net contabil corectat. O metodă practică de evaluare a întreprinderii este metoda pe baza valorii de rentabilitate care presupune determinarea goodwill-ului prin intermediul capitalizării beneficiului (B) la rata i.

12)'10 = 6. De exemplu. de alegerea ratei de capitalizare sau de actualizare şi de alegerea duratei de viaţă în număr de ani a goodwill-ului. D.1210 =33.Vn î Gw = Z — —------=Z Superprofit x (l+1) De exemplu.365 raportat la beneficiul pe acţiune. a perioadei de referinţă pur istorice sau previzionale. Se utilizează cu precădere în actualizarea costului capitalului şi selecţia oportunităţilor de investiţii. dacă se consideră rata de actualizare egală cu rata de capitalizare de mai sus (i = 12%) pentru o perioadă n de 10 ani se va obţine următorul goodwill: Gw=16. Alegerea ratei de actualizare se bazează pe anumite criterii de care trebuie să se ţină seama.65 = l 1.000x5. Calculele de actualizare operează cu noţiunile de rată de actualizare şi valoare actuală si se bazează pe un suport matematic care permite comparabilitatea fluxurilor monetare desfăşurate pe o perioadă de timp indiferent de scadenţa lor prin înlăturarea efectului eroziunii monetare. care poate fi identică sau diferită de rata de capitalizare a superprofitului.000 x (l + 0. lei Dificultăţile practice de utilizare a acestor metode sunt legate de definirea şi măsurarea superprofitului. Prin metoda actualizării rentei goodwill-ului pe un anumit număr de ani cu ajutorul unei rate de actualizare convenabil alese. Practic. PER-ul constituie un indicator al atracţiei pieţei în raport cu plasamentele de înlocuire şi dacă se ia în considerare inversul PER-ului pieţei din care se scade randamentul obligaţiunilor emise de stat se obţine prima de risc a pieţei acţiunilor în raport cu un plasament fără riscuri care îi măreşte atractivitatea.Analiză şi diagnostic financiar-contabil-------------------------------------------------------------:---------------------------------------------------------------------------------------. rata de actualizare trebuie să pornească de la o rată de bază care corespunde unor plasamente fără risc şi se stabileşte la nivelul dobânzii pentru obligaţiunile de stat sau la nivelul unei rate de rentabilitate considerate normală (12-15%) la care trebuie să se adauge o .900 mii. . actualizarea superprofitului pe o durată de viaţă după goodwill de „n" ani la o rată „i" va conduce la un goodwill egal cu: £ Superprofit n .000 x -^—=6.

Prin metoda de analiză prin fluxuri. creşterea necesarului de fond de rulment) previzionale an de an pe o perioadă lungă (10-20 ani) trebuie actualizate pentru a determina valoarea reală a întreprinderii. dr. Calculul cash flow-ului are ca punct de plecare beneficiul. fără a recurge la resurse externe disponibile de finanţare contra remuneraţie.00. aleasă în funcţie de gradul de instabilitate economică.Prof. fiind un sold rezidual de gestiune destinat finanţării prin resurse proprii a diverselor activităţi ale întreprinderii. termen anglo-saxon care etimologic desemnează un flux de trezorerie disponibilă care cuprinde ansamblul încasărilor şi plăţilor generate de activitatea curentă a întreprinderii. SILVIA PETRESCU 366 ----------------------------------------------------------------------------------------------------- primă de risc cuprinsă între 0.8) corespunzător sectorului mai mult sau mai puţin capitalistic al întreprinderii. b) Metoda cash flow-ului actualizat presupune că ansamblul fluxu rilor pozitive (capacitatea de autofinanţare. 5.25 şi 2.ANFRE Această metodă de evaluare impune următoarele precizări: a) Valoarea obţinută prin multiplicarea capacităţii de autofinanţare cu un multiplicator (2 •*. Evaluarea prin cash flow Este o metodă utilizată pentru estimarea atractivităţii unei oportunităţi de investiţie care porneşte de la semnificaţia noţiunii de cash flow. univ. investiţii. la recomandarea Ordinului Experţilor Contabili Autorizaţi din Franţa. în tabloul de finanţare. .3.4. cash flow-ul poartă denumirea de capacitate de autofinanţare (marjă brută de autofinanţare). se utilizează excedentul de trezorerie de exploatare prin deducerea din cash flow a variaţiei necesarului de fond de rulment de exploatare (ANFRE): ETE = Cash flow . la care se adaugă amortismentele şi provizioanele având caracter de rezerve: Cashflow-ul net = Beneficiul net+Amortismentele şi provizioanele în această prezentare. Multiplele definiţii posibile ale noţiunii de cash flow decurg din modul mai mult sau mai puţin complet de estimare a mărimii resurselor generate de întreprindere pe cale internă în opoziţie cu resursele externe constituite în principal prin aportul acţionarilor şi prin îndatorare. cesiuni de active) si al fluxurilor negative (investiţii.

. se poate considera că o întreprindere ale cărei acţiuni au avut cursul în creştere a creat valoare.+ -S_ + i (1+r) 2 '" (l+r) n Cp n (1+r) 1 m care: CF = cash flow-ul perioadei n. astfel. r = rata de actualizare (costul mediu ponderat). presupunând că pieţele sunt eficiente. Deşi modelul tradiţional al cash flow-ului disponibil permite o bogată şi profundă analiză a diferitelor căi prin care o întreprindere îşi poate creşte valoarea. De exemplu. pentru a ajunge la valoarea prezentă cel mai des se foloseşte costul mediu ponderat al capitalului în vederea evaluării potenţialului pentru investire. se poate înlocui valoarea nevizibilă din CFD cu preţul observabil al pieţei care evalueazăperformanţa acţiunii. iar estimarea lor poate fi influenţată în sensul dorit de management. poate să fluctueze în jurul valorii adevărate si piaţa uneori poate greşi. deşi observabil şi la zi. preţul acţiunii poate creşte chiar în cazul în care s-a distrus valoare. după cum scăderea preţului acţiunii poate să aibă loc deşi s-a mărit valoarea întreprinderii. în acest sens. Dacă valoarea la care s-a ajuns prin acest calcul este mai mare decât costul curent al investiţiei se consideră că oportunitatea pentru investiţie este una bună. în acest sens. n = numărul anilor. acesta este foarte complex pe măsură ce numărul inputurilor creşte. Astfel. cash flow-ul actualizat permite estimarea atractivităţii unei oportunităţi de investiţie prin previzionarea fluxurilor de lichidităţi disponibile viitoare. în timp ce una ale cărei acţiuni au avut cursul în scădere a distrus valoare. trebuie reţinut că preţul acţiunii. Calculul cash flow-ului disponibil (CFD) se realizează cu ajutorul relaţiei: 367 C FD =-^i.Analiză şi diagnostic financiar-contabil Ca metodă de evaluare a întreprinderii.

Această metodă este completă şi foarte complexă mai ales dacă toate calculele sunt efectuate înaintea deducerii cheltuielilor financiare şi a îndatorării pentru a nu influenţa valoarea întreprinderii prin efectul de levier .

mai simplu de estimat şi utilizat. u n i v . cu deosebirea că în acest caz valoarea intrinsecă a întreprinderii cuprinde două părţi: capitalul investit (Ci) şi valoarea prezentă a profiturilor economice viitoare: Vi = Capitalul investit + Valoarea prezentă a profiturilor economice viitoare Din relaţie se poate constata de ce profitul economic este adesea numit „profit rezidual".3. a) Din punct de vedere comercial. scopul analizei cash flow-ului disponibil (CFD) vizează estimarea banilor care s-ar obţine dintr-o investiţie şi ajustarea în timp a valorii acestora. S I L V I A P E T R E S C U 3 6 8 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- pozitiv sau negativ. în teoria financiară valoarea CFD este luată ca bază pentru calculul valorii intrinsece (Vi) a întreprinderii. Evaluarea prin creare de valoare Metoda este consecinţa suspiciunii managerilor în raport cu pieţele financiare care cer multiple estimări pentru determinarea valorii pe bază de cash flow disponibil şi centrarea lor pe crearea de valoare. 5. valoarea economică adăugată constituie cel mai important instrument de măsurare a performanţei întreprin- . cash flow-urile viitoare sunt disponibile pentru a produce valoarea intrinsecă (numită şi disponibilă) a întreprinderii.P r o f .5. întrucât el reprezintă excesul de venit câştigat peste costul capitalului investit şi constituie diferenţa dintre cash flow-urile disponibile şi cheltuielile de capital. care într-o abordare tradiţională rezultă din egalitatea: Vi = Valoarea prezentă a cash flow-urilor disponibile viitoare Cu alte cuvinte. d r .CFROI). Dificultăţile practice care pot să apară sunt legate de alegerea ratei de actualizare (care în general este costul capitalului cumpărătorului în cazul privatizării) şi de estimarea valorilor venale reziduale la final de perioadă. Aceşti indicatori se utilizează mai ales în evaluarea proiectelor de investiţii. în ciuda complexităţii calculelor implicate şi a limitelor legate de volatilitatea preţului acţiunilor pe piaţă. în acest sens. Profitul economic are la bază aceeaşi idee. respectiv rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar (Cash Flow Return on Investment . se pare că două mecanisme au avut cel mai mare impact: valoarea economică adăugată (Vea) şi rentabilitatea lichidă a investiţiei (Rli).

Analiză si diagnostic financiar-contabil
"" ------------------' 369

derii justificat de teoria financiară ca fiind bazat pe principii de evaluare importante pentru analiza necesară investitorilor. Conform practicii uzuale, această valoare este numită profit economic si reflectă printre altele faptul că şi capitalul propriu este scump. în acest sens, se consideră mai semnificativă valoarea economică adăugată ca măsură a performanţei capitalului propriu, comparativ cu luarea în considerare a întregului capital investit, de vreme ce majoritatea firmelor recurg la îndatorare, în acest caz apare indicatorul valoare economică adăugată de capitalul propriu (Veac), calculată prin diferenţa: Veac = (Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) - Costul capitalului propriu) x Capitalul propriu investit Relaţia de calcul poate fi redată prin diferenţa: Veac = Profitul net- Costul capitalului propriu x Capitalul propriu investit în care: Costul capitalului propriu = Rata rentabilităţii financiare Valoarea economică adăugată permite evaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiţii prin intermediul valorii nete prezente (Vnp), care reprezintă valoarea actuală a valorii economice adăugate de întreprindere sau de proiectul de investiţii şi reflectă valoarea prezentă a cash flow-urilor viitoare aşteptate; poate fipozitivă sau negativă. O valoare netă prezentă pozitivă va creşte valoarea întreprinderii, iar una negativă o va reduce, si ea se determină cu ajutorul relaţiei:

v„ p = z ^îi(i+k,)'
în care: kt = rata de actualizare a anului t. Relaţia dintre valoarea economică adăugată (Vea) şi valoarea netă prezentă (Vnp) permite stabilirea legăturii dintre valoarea întreprinderii şi valoarea economică adăugată: Valoarea întreprinderii = Capitalul investit (Ci) + Vnp

370

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

Capitalul investit (Ci) vizează activele în funcţiune, iar valoarea netă prezentă (Vnp) poate fi separată în două componente: una care se referă la valoarea economică adăugată de aceste active şi alta care va fi adăugată de viitoarele investiţii. Din analiză se constată că valoarea întreprinderii poate creste prin majorarea valorii economice adăugate şi prin reducerea costului capitalului propriu sau prin ritmuri decalate de creştere ale acestora. Se impune însă precizarea că majorarea Vea şi a costului capitalului ca urmare a unui risc economic mai ridicat sau prin schimbarea levierului financiar poate avea ca efect scăderea valorii întreprinderii chiar în condiţiile creşterii Vea. b) Rentabilitatea lichidă a investiţiilor (Rli) este o rată internă de rentabilitate a investiţiilor existente bazată pe cash flow-uri reale care trebuie comparată cu costul real al capitalului (Ce) pentru a evalua calitatea acestor investiţii. Se calculează pe baza relaţiei: Cash flow-ul brut - Deprecierea economică Investiţiile brute Deprecierea economică exprimă costul de înlocuire a activelor şi este determinată ca anuitate în funcţie de durata normată de viaţă a acestora şi de rata de actualizare. O valoare a ratei de rentabilitate lichidă a investiţiilor superioară costului capitalului (Rli > Ce) arată că întreprinderea îşi foloseşte bine activele. Pentru a determina valoarea întreprinderii în funcţie de Rli se pleacă de la modelul cash flow-ului disponibil aşteptat (FCFD) al întreprinderii cu rata de creştere stabilă (gn):

FCFD Valoarea întreprinderii = Cc-gn Relaţia poate fi redată aproximativ în funcţie de valoarea ratei Rli: (Rli xlb- Da)(l - i)(Chc - Da) - AC Valoarea întreprinderii = in care: Ib = investiţiile brute; Da = deprecierile şi amortizarea; Cc-gn

Analiză şi diagnostic financiar-contabil -------------------------------------------------------------------------------------------------- 371

i = cota de impozit; Chc = cheltuielile de capital; Ce = costul capitalului (%); AC = modificarea capitalului. în valoarea întreprinderii se reflectă atât efectele creşterii rentabilităţii lichide a activelor în funcţiune, cât şi ale viitoarelor investiţii. Rentabilitatea lichidă a investiţiilor se calculează la nivelul anului şi trebuie comparată cu costul capitalului ajustat la inflaţie pentru a stabili dacă entitatea a obţinut venituri superioare costului real al capitalului folosit. Ea prezintă avantajul că leagă măsurarea performanţei de modul în care piaţa de capital răsplăteşte cel mai mult abilitatea entităţii de a genera cash flow, este ajustată la inflaţie şi se calculează prin raportul: Cash flow-ul jy:_______________________________ Valoarea de piaţă a capitalului folosit sau Cash flow-ul / acţiune Rli =-----------------—------Cursul acţiunii Indicatorul constituie un model de evaluare care presupune că piaţa acţiunilor stabileşte preţul pe bază de cash flow, şi nu pe bază de profit.
5.3.6. Evaluarea prin metode combinate

Această evaluare corespunde necesităţilor practicienilor care stabilesc valoarea întreprinderii în mai multe variante, prin combinarea mai multor metode, cum ar fi media simplă sau ponderată (cu ajutorul unor coeficienţi aleşi) între valoarea activului net contabil şi valoarea rentabilităţii. în funcţie de scopul diagnosticului de evaluare (fuziune, lichidare, privatizare ş.a.) şi de experienţa evaluatorului, se mai utilizează şi alte metode de evaluare, cum ar fi: metoda prin comparaţie, metoda în funcţie de cifra de afaceri, metoda în funcţie de suprafaţă, metoda baremurilor fiscale indicative ş.a. în concluzie, referitor la modalităţile de evaluare a întreprinderii pe baza diverselor metode se pot menţiona următoarele: 1) Evaluarea prin PER, calculat ca raport între cursul acţiunii la bursă şi beneficiul pe acţiune, permite să se constate dacă entitatea este supra sau

372

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

subevaluată, cu observaţia că analiza acestuia este validă numai în anumite condiţii şi prezintă capcanele lui, din cauza unor factori care subminează utilitatea lui, cum ar fi: a) Determinarea veniturilor conform principiilor contabile care se mo difică în timp şi pot diferi de la ţară la ţară îngreunează comparabilitatea. b) Inflaţia înaltă favorizează reducerea valorii PER-ului deoarece piaţa vede veniturile deformate artificial în sus. De aceea este mai util să se urmărească trendul PER-ului, ceea ce este împiedicat de in flaţie. c) Multiple interpretări privind valoarea PER-ului: un PER scăzut nu reflectă neapărat subevaluarea firmei, ci poate arăta prin trend şi că piaţa consideră că acţiunile acesteia vor cădea în viitorul apropiat din cauza veniturilor care vor fi mai mici decât cele aşteptate. 2) Modelele cashflow-ului disponibil (CFD), deşi puternice, au totuşi unele deficienţe, deoarece constituie doar un instrument mecanic de evaluare în cazul în care mici schimbări de inputuri pot provoca mari schimbări ale valorii întreprinderii, ceea ce împiedică estimări realiste ale cash flow-urilor în timp şi impune rate de actualizare corect estimate. 3) Nu întotdeauna o firmă profitabilă este şi „lichidă"; ea poate eşua prin lipsă de cash flow. 4) Valoarea economică adăugată (Vea) este de preferat în cazul unui levier economic şi financiar relativ stabil care minimizează riscul creşterii costului capitalului la creşterea Vea prin decizii de investiţii. 5) Această valoare nu este de preferat în cazul unei rate înalte de creştere, când mare parte din valoare poate fi atribuită creşterii viitoare. 6) Nu este recomandată nici în cazul unor leveraje şi riscuri aferente instabile care pot afecta costul capitalului.

Analiză şi diagnostic financiar-contabil

373

ANEXAI

Structura diagnosticului financiar-contabil
Capitolul 1: Creşterea şi performanţa economică pe baza contului de profit şi pierdere 1.1. Analiza exploatării prin indicatorii de volum 1.2. Mijloacele puse în operă: personalul; capitalul economic 1.3. Analiza veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de activităţi Capitolul 2: Analiza performanţei şi rentabilităţii pe baza contului de profit şi pierdere 2. l. Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor 2.2. Marjele brute şi nete de rentabilitate pe tipuri de activităţi 2.3. Ratele de rentabilitate economică şi financiară si efectele de levier (economic, financiar, total) Capitolul 3: Echilibrul structurilor şi strategia financiară pe baza bilanţului 3.1. Analiza structurii capitalului angajat şi levierul financiar 3.2. Determinarea independenţei (autonomiei) financiare 3.3. Acoperirea capitalurilor investite şi echilibrele financiare 3.4. Trezoreria disponibilă şi finanţarea investiţiilor Capitolul 4: Aprecierea şi evaluarea riscurilor 4. l. Analiza riscului economic (de exploatare) 4.2. Analiza riscului financiar (de capital) 4.3. Analiza riscului de faliment (de insolvabilitate) Capitolul 5: Sinteza diagnosticului financiar 5.1. Concluzii finale 5.2. Punctele forte (tari) 5.3. Punctele slabe 5.4. Perspectivele şi strategia întreprinderii pe termen scurt, mediu şi lung

374

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

ANEXA 2

Procedee de calcul utilizate în analiză
în analiza factorială, cuantificarea influenţelor se realizează cu ajutorul unor procedee de calcul alese în funcţie de natura legăturilor cauză-efect.

1. Metoda substituirilor în lanţ
Substituţia în lanţ este procedeul utilizat pentru calculul influenţei factorilor în cazul relaţiilor funcţionale de produs sau raport, cu respectip tarea următoarelor principii de bază: - ierarhizarea ştiinţifică a factorilor, după natura şi importanţa lor; - ordinea substituirii vizează mai întâi factorii cantitativi (principali) şi apoi factorii calitativi (secundari); - în timpul substituirii, fiecare factor este considerat variabil, iar ceilalţi sunt menţinuţi constanţi; - factorul substituit se menţine ca atare până la capăt. Nerespectarea acestor principii conduce la rezultate incorecte. Prezentăm algoritmul de calcul al substituţiei în cele două cazuri: 1. în cazul relaţiei deterministe de produs de factori: tip R =axbxc l . Modificarea (abaterea) indicatorului este diferenţa: A = R, - R = a, x b, x c, - a„ x b x C 0 0 A = Aa + Ab + Ac în care: Aa = at x b0 x c0 - a, x b0 x c0 = (at - a^ x b0 x C Ab
Q Q

2. Factorii de influenţă sunt următorii:

= atx bjX c0 - a, x bQ x c0 = a, x (b, -b) x c0 Ac = aj 0 x bj x c, - aj x bj x 0 = a, x bj x (Cj - c) c 0 în final, trebuie să existe egalitatea: Aa + Ab + Ac = Rj - R Q

Analiză şi diagnostic financiar-contabil
— ------375

ceea ce se verifică prin însumare:
(aixb oxc o- aoxb oxc o) + ( aixb ixc o- aixb oxc o) a1xb 1xc 1-a 0xb 0xc 0 = A
+

( aixb ixc i-a1xb 1xc 0) =

Dacă se utilizează relaţia în mărimi relative,indicele rezultatului este raportul:
R a b r =—L xlOO=— x— x—ixlOO=-----------;- - i cL m n laxlbxlc Ig i r/i/i i R0 a0 bt c0 1002

în care rapoartele: ^-xlOO=Ia; -î-xlOO^Ib; -^-xlOO=Ic a0 b0 c0 reprezintă indicii factorilor. 1. Modificarea relativă a rezultatului este diferenţa: Ar=I R -100=
aiXb XCl

* xlOO-100 = IaxIb * IC -100% a 0 xb 0 xc 0 1002

2.

Factorii de influenţă sunt următorii:

Ar = Ara + Arb + Arc 3. Influenţele procentuale ale factorilor sunt următoarele: ( ai xb 0 xc 0 xloo Ua 0 Xb 0 xc 0 ) ^a 0 xb 0 xc 0 ) sau
Ara = xlOQ

V Ia _ 100 ^a 0 xb 0 xc 0

(a 1 -a 0 )xboxco xloo= A ix lo()% a 0 xb 0 xc 0 R0

Arb=( ai Xb l XCQ xlOfll-f a ° X b ° X C ° xlOoV^-Ia ^a0 xb 0 xc0 ) ^a 0 xb 0 xc 0 ) 100

37 6 sau
Arb=

Prof. univ. dr. SILVIA PETRESCU

a1x(b 1-bo)xco a0xb 0xc 0

xlOQ=

Ab xloo% R0

Arc J ai Xbl XCl IxlOO-f Sl Xbl XC ° Vo 0= laxlbxlc -k^ ^a 0xb 0xcoj l^aoxboxcoj iQO2 sau
Arc =

100

a 1 xbI x(ci -c o)x l ( ) ( ) =A ^x l ( ) ( ) a 0 x b0 x c0 R0

Prin însumare se verifică egalitatea: /•T ir.«\ flaxlb T ^ flaxlbxlc laxlb^j .... (I a -I 0 0 )+ -----------I a +------------------------=Ia-lOO = Ar l 100 J ( iQO2 100 J sau ^ -x lO O+ ^ x lO O+ ^ x l O O =A a
RO RQ RO
+ Ab + Ac

xlOO=Ar ^o

De exemplu: •=> Aplicaţia 1: Analiza factorială a timpului de muncă (T = N x Z x H)
Tabelul l Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Denumire (Simbol) Numărul de muncitori (N) Numărul de zile pe an (Z) Numărul de ore pe zi (H) Timpul de muncă (T) (mii om/ore) Perioada 0 l 580 600 290 280 8,0 7,8 1.345,6 1.310,4 Abateri Indici (±A) (%) +20 -10 -0,2 -55,2 103,44 96,55 97,5 97,3*

a) Analiza indicatorului în mărimi absolute: 1. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = T, - T0 = 1.310.400 - 1.345.600 = -35.200 om/ore

000 .600 ArZ= N I x Z I x H ^ x l 0 ( )_ N i x Z o x H ^ N0 xZ 0 xH 0 iNxIz 100 N = N0 xZ 0 xH 0 = 103.H0) = 600 x 280 x (-0.345.600 om/ore Prin însumare se verifică egalitatea: AN + AZ + AH = 46. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AN + AZ + AH în care: AN = (Nt .38-100=-2. .44% T0 1.62% 2 100 2. Modificarea relativă este egală cu diferenţa: Ar=IT -100 = lN X lz„ X lH-100=97.44x96.44% ArN= sau ArN=^xlOO= 4 6.A naliză şi d iag no stic fin an ciar-co n ta b il — •'~ •" " " ~ "' • " "— — ' ---- 377 2. Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = ArN + ArZ + ArH (%) în care: N l x Z 0 x H 0 x l ( ) 0_ N 0 x Z 0 x H 0 x l 0 ( ) = N 0 x Z0 x H0 N 0 x Z0 x H0 = IN -100=103.600 = -35.Z ) x H0 = 600 x (-10) x 8 = -48.400 .2) = -33. x Zl x (H.200 om/ore = A b) Analiza indicatorului în mărimi relative: 1.55 100 .N0) x Z0 x H0 = 20 x 290 x 8 = +46. .44-100=3.48.400 om/ore AZ = Nj x (Z.4 °° xlOO=3.000 om/ore 0 AH = N.33.

345.000 < om/ore om/ore AH = -33.2 ore/zi (2.49 = 97.45%) 1-a micşorat cu 48. SILVIA PETRESCU sau * Z==?»1 00 = . Reducerea fondului de timp cu 35.378 Prof.49% sau ArH=^xlOO= .3 3 ' 6 0 0 xlOO=-2.62% = Ar Sistemul factorial al indicatorului este următorul: AN = +46.55 _I N xI z xI H 1002 =-2.57% T0 1. II.600 om/ore (2.44 .400 om/ore (3.44 x 96.600 Prin însumare se verifică egalitatea: ArN + ArZ + ArH = 3.000 om/ore (3.600 ArH= N1xZLxHLxloo_N1xZ1xHâxlo()= N0xZ0xH0 N0xZ0xH0 100 ~ iQO2 100 I N x I z ^ 103.44%).600 în concluzie: 1.49%).44x96.5 103. dr.57%). scăderea zilei de muncă cu 0.345.200 om/ore (2. 2.57 .2.44%) a majorat fondul anual de timp cu 46. în cazul unei relaţii deterministe de tip raport de doi factori: R=ţ b .100 = 2.5%) 1-a redus cu 33.400 om/ore AZ = -48. univ.4 8 ' 0 0 0 x.55 x 97.49% T0 1.OO^-3.38 . Creşterea numărului de muncitori cu 10 (3.3.62%) are urmă toarele cauze: reducerea cu 10 zile a duratei anului (3.

^ . Calculul influenţei factorilor când substituţia începe cu numărătorul raportului (a): Aa=^--^ b o b o A b = ^ . Factorii de influenţă sunt următorii: A = Aa + Ab Pentru calculul influenţelor se ţine seama de poziţia factorului cantitativ în cadrul raportului.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 379 — 1. A.bi b o Prin însumare se verifică egalitatea: A +A b a b=fv o a b J--^V b ---=A f---V b b o \°\ j o i o j Dacă relaţia se exprimă prin indici: ? IR=^-xlOO=—xlOO(%) aji Ib bo 1. Modificarea indicatorului este diferenţa: A_R R _al a O A = K] — KQ =-----------b l bO 2. Modificarea relativă este diferenţa: Ar=I R -100=—xlOO-100 R Ib .

univ. SILVIA PETRESCU 2.380 ________________________________________Prof. Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = Ara + Arb în care: aţ_ a^ Ara=^-xlOO-^-xlOO=-^-xlOO-100=Ia-100(%) ^0_ ^0_ a0 t>o b0 sau iL_^0_ Ara=b° ° xlOO=—xlOO (%) ^0_ R0 b0 ^L ÎL b Arb=^-xlOO-^-xlOO=^-x^-x-^-=—xlOO-Ia(%) ap a0 a0 bj a 0 Ib t>o b0 sa u ^I_l L Arb= -bJ-_ bAxioo=—xlOO(%) M R0 bo Ara + Arb=(Ia-100)+[— Prin însumare se verifică egalitatea: xlOO-Iaj=—xlOO-100=Ar(%) sau ^-xlOO + ^-xlOO = ^±^xlOO = A xl 00= Ar(%) R O R Q R Q R Q . dr.

880 = +200 buc. = A b) Analiza indicatorului în mărimi relative: 1. Modificarea procentuală este diferenţa: Ar = Iq . Denumire (Simbol) Consum materiale (M) (tone) Consum specific (Cs) (t/buc.q0 = 4.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 381 Exemplificăm metodologia de analiză factonală în acest caz: *=> Aplicaţia 2: Analiza factorială a volumului fizic al producţiei (q = M/Cs) Tabelul 2 Nr. 1. Factorii de influenţă sunt următorii: A = AM + ACs în care: A M = ^ .) Volumul producţiei (q) (buc. Cs0 Cs0 0. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = q. 2 0 0 = + 1 .71 120.q 0 =u5 . Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = ArM + ArCs . crt.100 = 4. .200 = +200 bucăţi 2.056 +216 0. 3.) Abateri Perioada (±A) 0 1 840 1. 0.04 4.400 +200 Indici (%) 125.4 .100 = 104.75% 2.080 .280=-880buc.24 +0.^ = ^ .400 .2 Prin însumare se verifică egalitatea: AM + ACs = +1.00 104.4oo-5.75 .200 4.4. 2. 2 8 0 .20 0.2 ACs= MI __ Mj_ Cst Cs0 _i^Ş =4 . 0 8 0 b u c .75 a) Analiza indicatorului în mărimi absolute: 1.

71=20. . qi .95% q0 4.76 -125. în concluzie: l.71=104.71% Mp Mp Cs0 Cs0 sau ArM=^xlOO=^xlOO=25.qo = +200 bucăţi = A <^ ^^ ACs = -880 buc.200 Mj M^ M! ArCs=-^-xlOO—^-xlOO=^-xlOO-I M = M^ ICS M Cs0 Cs0 125 71 =i±±l.95 = 4.71 .75%) s-a datorat creşterii consumului cu 2161 (25.080 buc. (4.95% sau ArCs=—x 100=^^.x 100 -125.x 100=.382 in care: M! P m f un iv .71% q0 4. Creşterea producţiei fizice cu 200 buc.71%).20.20..75% = Ar Sistemul factorial este următorul: AM = +1.* •S IL V IAP E T R E S C U M0 ArM=-^-xlOO—^-xlOO=IM-100=125.200 Prin însumare se verifică egalitatea: ArM + ArCs = 25.71-100=+25.

Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 383 2. (20%) a redus volumul producţiei cu 880 buc.^xlOO=^-x^-xlOO-100=^—100(%) a^ a^ bi a0 Ib bp b0 . (20. Modificarea relativă este diferenţa: Ar=I R -100=—xlOO-100(%) Ib 2. se obţine: ^1 I R =^-xlOO=—xlOO(%) ap Ib b0 1.95%).^ bi ^ Prin însumare se verifică egalitatea: A b + A f^-^V a= f---V A ---= [ b 0J ( ^ ^ ^J ^ b 0 Pe baza indicilor.. B. Creşterea consumului specific cu 0.04 t/buc. Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = Arb + Ara (%) în care: ^£ Arb= b ap s \ ^L x 100. Calculul influenţei factorilor când substituţia începe cu numitorul (b): Ab=^--^ bp b l A a = ^ .

00 3. Denumire (Simbol) Cheltuieli totale (Ct) (mii. univ.00 4. dr. SILVIA PETRESCU ap a0 o A r b =_ b ] _ b ^x l o o =A b x l ( ) ao R0 bo ai_ a^ Ara=^xlOO--^-xlOO=^xlOO-^-(%) a^ a^ Ib Ib bo b0 sau ^I. crt.33 +200 104. 2.75 +6 112. 1.) . Costul unitar (c) (mii lei/buc.) Perioada 0 210. lei) Volumul producţiei (q) (buc.40 117.40 4.400 56 Abateri Indici (±A) (%) +36.200 50 1 246. Ara= bl bl ^0 xlOO=—xlOO(%) R0 bo Prin însumare se verifică egalitatea: ( 2 "\ ( 1\ Arb+A ra= — — 100 + — xlO O-^.^P.=— xlO O-100=Ar(% ) Ib Ib Ib Ib v j \ j sau — xlOO+—xlOO=—xlOO=Ar(%) RO RQ RO Exemplificăm analiza factorială în acest caz: >=> Aplicaţia 3: Analiza factorială a costului unitar (c = Ct/q) Tabelul 3 Nr.384 sau Prof.

72-50=-2. = A b) Analiza indicatorului în mărimi relative: 1.400 ACt=^--^-=ci --^-=56-47.400 Prin însumare se verifică egalitatea: Aq + ACt = -2.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 385 a) Analiza indicatorului în mărimi absolute: 1.50 = +6 mii lei/buc.28 mii lei/buc.100 = +4.75% 2.5 Ct0 Ct0 Iq 104.100 = 104.75 . Modificarea indicatorului este diferenţa: Q A = Cj .28 = +6 mii lei/buc. 2. Factorii de influenţă sunt următorii: A = Aq + ACt în care: Aq=^°—^0. Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = Arq + ArCt (%) în care: Ct^ Ct0 A = ^xlO -^xlO = rq -Ş O O ^-100 ^-1 -4 6% = 00= . Modificarea procentuală este diferenţa: Ar = Ic . ql q0 4.C = 56 .28 mii lei/buc. = _^L_ c =47. 1 qj ql 4.72=+8.28 + 8.75 qo io .

în concluzie: Creşterea costului unitar cu 6 mii lei/buc.44=+16.56% c0 50 C^ Ct 0 ArCt=-Şl-xlOO--Şl-xlOO=^-xlOO-^= 1*0 Ctp Iq Iq qp qp =11^x100--^—=112.28 mii lei/buc. univ. lei (17. Ci .CD = +6 mii lei/buc.56% 104.75%) s-a datorat creşterii cheltuielilor totale cu 36.00-95. dr.56 + 16.40 mii. = A <T ^^ ACt = +8.75%) 1-a redus cu 2.75 104. (4. de forma: R=a+b-c .28 mii lei/buc.386 _______________________________________Prof.28 mii lei/buc.56% c0 50 Prin însumare se verifică egalitatea: Arq + ArCt = -4. (4. 1.56%). care 1-au majorat cu 8. (16. Metoda balanţieră Această metodă de calcul se utilizează în cazul legăturilor deterministe de tip sumă şi diferenţă. 2. Creşterea volumului producţiei cu 200 buc. SILVIA PETRESCU sau Arq=^xlOO=^^xlOO=-4. (4.28 mii lei/buc.56%).56 = +12% = Ar Sistemul factorial este următorul: ^ Aq = -2.33%). APt K 78 2.75 sau ArCt=—xlOO=^x!00=+16.

a0) + (b. Factorii de influenţă sunt următorii: A = Aa + Ab + Ac 2.C ) = A Q în cazul indicilor.ai +b° "C° xlOO = bl "b° xlOO = a 0 +b 0 -c 0 a 0 +b 0 -c 0 R0 =—xlOO(%) R 0 . . Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = Ara + Arb + Arc în care: a +b Am= Aa i o ~ Q xio o -ao + bo ~ Q xio o = ^xolo. o= C C a0+b 0-c 0 a0+b 0-c 0 R Q =^-x!00(%) R o Arb= ai +bl "C° xlOO.Analiză ţi diagnostic financiar-contabil 387 Modificarea indicatorului este diferenţa: A = R1-R0 = (a1 + b1 + c1)-(a0 + b0-c0) 1. .(c. se obţine: I R = ^xlOO= a i + b l + C l xlOO(°/o) R -0 a 0 +b 0 +c 0 1. Modificarea relativă este diferenţa: Ar = IR-100(%) 2. în care: Aa = ai-a0 Ab = b-b0 Ac = -(Cj .b0) .c0) Prin însumare se verifică egalitatea: Aa + Ab + Ac = (at .

SILVIA PETRESCU l l. Factorii de influenţă sunt următorii: A = ASi + AI + ASf (tone) .66 125.388 Aro= a +b Prof.00 122. 4.100 86 1. dr. .xloo=Ar(%) Ro Exemplificăm metodologia de analiză pentru acest caz folosind datele din Tabelul 4. Denumire (Simbol) Stoc iniţial (Si) (tone) Intrări (I) (tone) Stoc final (Sf) (tone) Materiale consumate (M) (tone) Perioada 0 60 900 120 1 42 1. Modificarea indicatorului este diferenţa: A = M.056 . 2.22 71. 1. crt. 3.M = 1.a i + b l " C ° xlOO=-^^xlOO= a 0 +b 0 -c 0 a 0 +b 0 -c 0 RO =—xlOO(%) R0 Prin însumare se verifică egalitatea: Ara+Arb+Arc=—xlOO+—xlOO+—xlOO= RO RQ RO = Rr^o. ==> Aplicaţia 4: Analiza factorială a consumului de materiale (M = Si + I-Sf) Tabelul 4 Nr.056 Abateri Indici (±A) (%) -18 +200 -34 +216 70.71 840 a) Analiza indicatorului în mărimi absolute: 1.840 = +216 tone 0 2.c l xlOO. univ.

100 = +25.Si0 = 42 .100 = 125.71% 2.389 în care: ASi = Sij .100 .8% M0 840 ArSf=—xlOO=—xlOO=+4.8 + 4.Mo = +216 tone = A ţ.60 = -18 tone AI = Ij -10 = 1.71% = Ar Sistemul factorial al indicatorului este următorul: /ASi = -18 tone Mi .120) = +34 tone Prin însumare se verifică egalitatea: ASi + AI + ASf = -18 + 200 + 34 = +216 tone = A b) Analiza indicatorului în mărimi relative: 1. Sf0) = -(86 .AI = +200 tone \ ASf =+34 tone .14 + 23.Analiză şi diagnosticfinanciar-contabil-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.04% M0 840 Prin însumare se verifică egalitatea: ArSi + Ari + ArSf = -2. Modificarea procentuală este diferenţa: Ar = IM .14% M0 840 Arl=—xlOO=^^xlOO=+23. Factorii de influenţă sunt următorii: Ar = ArSi + Ari + ArSf în care: ArSi=—xlOO=—xlOO=-2.71 .900 = +200 tone ASf = -(Sf.04 = +25.

funcţie logaritmică.22%). care poate fi liniară sau curbilinie (tip parabolă. Reducerea stocului iniţial cu 18 tone (30%) a redus consumul de materiale cu aceeaşi cantitate (18 tone) (-2. Aplicarea metodei corelaţiei în analiza economico-financiară presupune următoarele etape: l ) Stabilirea conţinutului economic al fenomenului analizat considerat variabilă rezultaţi vă (Y) si al factorilor săi de influenţă. care a majorat-o cu 200 tone (23. SILVIA PETRESCU în concluzie: Creşterea cantităţii de materiale cu 216 tone (25. univ. de putere).34%). şi reducerii stocului final cu 34 tone (28. 2) Identificarea legăturilor de cauzalitate şi stabilirea ecuaţiei de regresie după reprezentarea grafică a evoluţiei indicatorului în raport cu variabila independentă.71%) s-a datorat creşterii intrărilor cu 200 tone (22. 3) Calculul parametrilor ecuaţiei de regresie pe baza metodei celor mai mici pătrate sau a determinanţilor. 5) Interpretarea probabilistică a indicatorilor corelaţiei.14%).390 1. 3.04%). ci doar estimate statistic. 4) Determinarea intensităţii legăturii dintre fenomenul analizat şi fac torii de influenţă prin calculul coeficientului de corelaţie (Cr) şi al determinaţiei (D). hiperbolă. precum şi de interpretarea corectă din punct de vedere economic a indicatorilor corelaţiei: coeficientul de corelaţie (Cr) şi determinatul (D). în analiza factorială se pot utiliza metode de calcul combinate -substituţia în lanţ şi metoda balanţieră . influenţele factorilor nu pot fi măsurate cu precizie.). Prof.8%). 2. Utilizarea corectă a corelaţiei în analiza economico-financiară este condiţionată de stăpânirea metodologiei statistice.în cazul unor modele agregate în care intervin relaţii matematice de tip produs-raport şi sumă-diferenţă. dr. care a majorat-o cu 34 tone (4. pe baza analizei regresionale. vizând cunoaşterea temeinică a bazelor matematice şi logice ale acesteia. ca variabile factoriale independente (X. exponenţială. în analiza economico-financiară corelaţia statistică se utilizează în următoarele scopuri: . Corelaţia statistică în cazul relaţiilor stochastice dintre variabile.

influenţele factorilor nu pot fi măsurate cu precizie. folosirea corectă a corelaţiei în analiza economicofinanciară impune cunoaşterea modului de aplicare a metodologiei statistice şi interpretarea economică corectă a indicatorilor de corelaţie: coeficientul de corelaţie (Cr) si determinata (D). prin semnul şi valoarea lui. în cazul regresiei liniare simple de forma: Y=a+b-X coeficientul de corelaţie (Cr) se determină cu ajutorul raportului: C r=_______________ n-£x-y-£x-£y ________ V n -z2x 2) -V n -X2-fe y2) -(ix y Valoarea pozitivă sau negativă a coeficientului de corelaţie exprimă legături de acelaşi sens sau de sens opus între variabile. cu atât mai mare cu cât acesta este mai apropiat de 1.Analiza şi diagnostic financiar-contabil 391 1) Pentru evaluarea dependenţei variabilei rezultative (a indicatorului analizat) de variabila sau variabilele factoriale (factorii determinanţi). pe baza analizei regresionale. Determinaţia reflectă gradul de dependenţă (în procente) a variabilei rezultative (Y) de variabila factorială (X) şi se calculează în funcţie de coeficientul de corelaţie: D = 100 x Cr2 (%) Metoda corelaţiei statistice (analiza regresională) este utilizată în analiza prospectivă. în cazul relaţiilor stochastice. în acest sens. valorile sub 0. Modulul coeficientului de corelaţie arată intensitatea legăturii. care vizează domeniul analizei postfactum.2 arată inexistenţa legăturii. 2) în vederea elaborării de previziuni economico-financiare care vi zează domeniul analizei previzionale. în aceste condiţii. De exemplu. . ci doar estimate statistic. exprimăsensul şi intensitatealegăturii dintre variabila rezultativă şi variabila factorială şi se calculează pe baza unei relaţii matematice în funcţie de legăturileliniare sau curbiliniidintre variabile.coeficientul de corelaţie (Ci). în elaborarea previziunilor pe baza trendului regresiei prin ajustarea statistică a funcţiei Y = f(t).

drumul critic). univ. iar noţiunea de marginal devine identică cu noţiunea de adiţional. probabiliste (firele de aşteptare. Pert) şi simulative (Monte Carlo. ca răspuns la creşterea cu câte o unitate . De exemplu. Abordarea acestor metode este esenţialmente pragmatică şi vizează în primul rând modelul prin care să se poată calcula şi compara rezultatul deciziilor alternative. linii frânte sau curbe. prin care dependenţele sunt redate prin funcţii de forma Y = f (X). simularea dinamică). determinaţia reflectă gradul de dependenţă a acesteia de factori. Se ştie că reprezentarea grafică a funcţiei poate fi realizată prin histograme. care cuprind un ansamblu de metode şi procedee cu caracter interdisciplinar cu dominantă matematică. prin semnul şi valoarea lui.9). un coeficient de corelaţie de (-0. în aceste condiţii. curba o tangentă. Orientarea analizei financiare spre problemele de optim este facilitată de avantajele oferite de calculul marginal care permite determinarea unor condiţii de maxim sau minim. în elaborarea previziunilor pe baza trendului. arată o legătură inversă. relativ strânsă între variabile şi un grad de dependenţă a rezultatului în mărime de 8 1 % de factorul considerat. marginalul (valoarea marginală) unei funcţii Y exprimă variaţia (±) acestei funcţii. în această accepţiune. 4.392 Prof. în orice punct al domeniului de definiţie. Metodele cercetărilor operaţionale care îşi găsesc utilitatea în analiză pot fi deterministe (programarea liniară. dr. Prin aceste procedee se scot în evidenţă legăturile. funcţia are o derivată. Cercetările operaţionale Cercetările operaţionale. după cum se operează cu variaţii discrete (finite) sau continue (infinitezimale). SILVIA PETRESCU în timp ce coeficientul de corelaţie. pot fi utilizate în analiză în mai multe scopuri. se exprimă matematic şi se atribuie ponderi factorilor. în condiţiile unor variaţii foarte mici ale variabilei X. Metoda corelaţiei statistice este utilizată şi în analiza prospectivă. ele fiind necesare în calculele de optimizare. Esenţa calculului marginal şi utilitatea lui în analiză au ca punct de plecare modelele simbolice de reprezentare a indicatorului analizat. care îi accentuează caracterul pragmatic şi de anticipare. Analiza tradiţională clasică poate fi completată cu maniera de abordare în viziune „marginalistă". se poate considera că funcţia Y se reprezintă prin curbe continue şi netede. exprimă sensul şi intensitatea legăturii dintre variabila rezultativă şi factori. trebuind să se aibă în vedere marja de probabilitate impusă de metodologia statistică. determinat statistic prin metode cunoscute.

AY =-------------x l — Y M =------------------ AX Y Ym Elasticitatea: AY/Y Y/A ArY IY-100 t/Y ~ -----------=------------------=------------------------------/Y AX/X ArX Ix-100 sau HY/ Y M =-------------------=----------y /x Y m AY/AX Y Y /X . De aceea. se poate considera valoarea marginală ca fiind o elasticitate absolută a funcţiei care exprimă sensibilitatea sa la variaţia unitară a argumentului.Analiză şi diagnosticfinanciar-contabil 393 a variabilei independente X. între variabilele Y şi X ale funcţiei se definesc şi se calculează următoarele valori: Valoarea medie: Ym=^ X Valoarea marginală: YM =--------în cazul variaţiilor finite AX sau YM = lim ------=-------în cazul variaţiilor infinitezimale Ax->OAX dX Ritmul de variaţie: AY/Y ArY IY-100 R Y/Y —------=-----------=------------------¥/A AX AX Xt-X0 sau R K v/Y . fiind calculată ca raport al creşterilor AY şi AX.

cum ar fi: a) Estimarea gradului de risc economic şi financiar prin coeficientul de levier economic. în analiza financiară elasticitatea se foloseşte în calitate de coeficient de levier şi are mai multe utilizări.V IAP E T R E SC U SIL în funcţie de baza de comparaţie. u m v . c) Efectuarea unor calcule de optimizare vizând maximul sau minimul unor funcţii care reprezintă indicatori de performanţă. ceea ce implică folosirea indicilor cu baza în lanţ: YI-YQ Y F Y/X -^7----^T~ 0 Z x l ~ A0 X0 b) Ca elasticitate-arc care ia în considerare abaterile variabilelor prin raportare la valoarea medie a acestora pe intervalul (0-1): YI-YQ Y!-YO Y Q E (Y +Y ^ + I Q ^ XX ţ p - X. b) Efectuarea de analize previzionale (prospective). d r. Semnul (±) arată sensul legăturii (direct/invers).p jX (X1+X 0)/2 X1+X 0 Prima variantă este recomandabilă în cazul unor variaţii relativ reduse ale variabilelor X. De exemplu. Y. valorile (l < EY/X < 1) indicând intensitatea mai mare sau mai mică a acestei legături.394 P ro f. iar a doua se recomandă a se utiliza în cazul unor variaţii relativ mari ale variabilelor. după cum urmează: . total. elasticitatea poate fi determinată în două variante: a) Ca elasticitate-punct dacă abaterile variabilelor se stabilesc prin raportare la perioada precedentă. pe baza datelor din Tabelul 3 se determină valorile medii şi marginale ale costului şi relaţiile dintre ele în două variante de calcul. financiar.

400 / 4.0866% / b ct/a H Aq 200 Elasticitatea-punct: ECt/q =ArCt/Arq=^|=3...400-210.Analiză şi diagnostic financiar-contabil----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.0797 = q qi-qp 4.400-4.395 "=> Aplicaţia 5: Analiza relaţiei dintre costuri şi volumul producţiei (Ct = f(q)) 1) Varianta creşterilor finite: Costul mediu: Cm = Ct/q respectiv Cm 0 = 210. Costul marginal: CM=ACt/Aq=aiCţO li-qo respectiv 246. C M = ----------------------=----------=182 mu lei/buc.200 +200 Ritmul de variaţie: R ct/q = ArCt/Aq = Ict~100 = ^^=0.400 = 56 mii lei/buc.200 = 50 mii lei/buc.400 to„ ..400-4.200 .4-210 = Q 1 +Ct 0= 246.200 0. Cm t = 246.4 + 210 = 0.000 +36.400 + 4.0232 ' q!+q0 4.000 / 4.64 Elasticitatea-arc: Q! -Ct 0 246. . M 4.

Costul marginal: CM = ACt / Aq = A(-55. 5. Costul marginal arată că o unitate (bucată) produsă în plus antre nează cheltuieli adiţionale de 182 mii lei.64 în concluzie: 1. Valoarea elasticităţii arată că majorarea cu un procent a volumului producţiei antrenează creşterea cu 3.396 Prof. dr. Crrij = 246. SILVIA PETRESCU 2) Varianta creşterilor infinitezimale: Se impune ajustarea seriei de valori empirice din Tabelul 3 pentru redarea funcţiei costurilor totale Ct = f(q) printr-o ecuaţie reprezentată grafic prin curbă continuă si netedă: Ajustarea statistică a datelor Tabelului 3 conform regresiei liniare simple (Y = a + b x X) conduce la funcţia: Ct = f(q) = -554. Ţinând seama de valoarea elasticităţii. univ. . 4.200 = 50 mii lei/buc. 2. (20%).000) x 100 = 0.086 Elasticitatea-punct: ECt/q = CM/Cm0= 182 750 = 3. Costul mediu a crescut cu 6 mii lei/buc.000 / 4.400 + 182q) / Aq = 182 mii lei/buc.000 +182 x q Costul mediu: Cm = Ct/q = (-554.000 + 182 x q) / q respectiv Cm0 = 210. poate fi estimat nivelul costului total în perioada următoare pornind de la premiza că se prevede o creştere a producţiei cu 10% faţă de perioada curentă.64 procente a costului total.086%. ceea ce depăşeşte costul mediu. Valoarea ritmului de variaţie arată că majorarea producţiei cu o unitate (bucată) antrenează creşterea costurilor cu 0. 3. care este relativ elastic în raport cu producţia.400 / 4. Ritmul de variaţie: R ct/q = (CM7 Cto) x 10° = (182 ' 210.400 = 56 mii lei/buc.

.69 mii lei Variaţia relativă a costului va fi egală cu raportul: ArCt=—xlOO=^^xlOO=36..246. ----397 în acest sens.364 x 246.4 Elasticitatea costului total va fi egală cu: E c t /_ArCt =36. nivelul costului total în perioada următoare (Ct 2) aferent acestei creşteri va fi egal cu: Ct2 = (100 + 36.•...Ctj = 336.64..• ". Creşterea costului va fi egală cu diferenţa: ACt = Ct2 ...64 x 10% = 36.09 mii.. .4% în aceste condiţii. se verifică menţinerea valorii elasticităţii funcţiei costului total la variaţia volumului producţiei la acelaşi nivel (CL = 3.Analiză şi diagnosticfinanciar-contabil — — . .. ceea ce permite calculul variaţiei relative a costului total ArCt: ArCt = CL x Arq = 3.4 = 336.4 = +89. lei.64%.64) care confirmă faptul că şi în perioada următoare creşterea cu 1% a volumului producţiei va antrena creşterea costului total cu 3. se presupune că în perioada următoare între variabilele funcţiei costului total se va menţine aceeaşi dependenţă caracterizată de valoarea CL = ArCt / Arq = 3.4) x Ct/100 = 1.4% Cti 246.44 36 i-^ rio ' în concluzie..09 ...

10. Paris. O. Philipps. 1990. Ballada. N.Analyse financiere".-P.. Delahaye. 14. G. L. Conţinut.. Martin. 2. K. Evoluţii. „Gestion financiere de l'entreprise". 1993. McGraw-Hill Book Company. „Analyse economique". 4. 1998... M. „Financial Statement Analysis". D. 1986. Barreau. Cohen. Editura Maxima. A. E. Editura Economica. Eglem.. Budugan. Paris. 1996.. E.Finance appliquee. 3. „Bazele contabilităţii. L. Râuleţ.D. 1984. 12. Scott. Editura Dunod. J. Editions Sirey.-H. M. „Analyse financiere".-Y. Poster. 1986. Coille.. Paris.. Paris.-C. 11. B... „Economic Analysis". L. 8. 5. Analize". London... „Economics". 1993..1969. Bătrâncea.E. New York. I. 6. 7. J. Editura Dunod. C.Granier. Iaşi. J. „Outils et mecanismes de gestion finan ciere". „Analyse comptable et financiere". J. . S. Arcimoles (d'). Editura Risoprint. Saulquin. PUF. Beţianu.. 2006. J. C. ediţia a X-a. Giran. J. „Guide to Financial Analysis". lowa. 1991. G. Editura Sedcom Libris.Depallens.. „Raportări financiare. Modele... 1984. J.-Y... Jobard. Georgescu. „Analyse financiere". Allen.. Paris. Albrecht. Paris. 2006. 13. Bowlin. 15. Horomnea. R. 9. New York. „Gestion financiere de l'entreprise". Prentice-Hall. Tabără... Aplicaţii". 1966...... Techniplus. Cluj-Napoca. Boulding. Duvant. 16. 1990. W. D. R.Collasse..-P. voi. J. „Gestion financiere". Paris..Bibliografie 1. „Mathematical Analysis for Economists".. New York.G. ediţia a Il-a. Paris. Concepte. Deprez. Vuibert. Paris. 1986. Editura Econo mica.

A. 27. „Managerial Economies". ESKA.. 2004. Steiner. La Villeguerin Editions. A. „Diagnostic financiar-contabil privind performanţa întreprinderii. Editions Foucher. J. 1992. Editura CECCAR. Mihalciuc. „Diagnostic economic-financiar. 2006. „Preparation â l'analyse financiere de l'entreprise". E. Mailler. 1992. Petrescu. 1993. 25.. 19.. Bucureşti. Paris. 1991. 17. 1983. 1986. Paris.. Hirschey. 22. Remilleret. Studii de caz". „Dictionnaire fiduciaire financier". M. „Analyse microeconomique". ediţia I. 21. Pappas.. J. Editions Foucher. „Management financier". „Evaluarea întreprinderii". M. Paris. Editura Tribuna Economică. J. R. V. Mironiuc. Bucureşti. Iaşi. „Choisir et construire son tableau de financement". 1993. M.. S. 1993. Aspecte teoretice şi aplicative de contabilitate şi analiză financiară". C.. 1975. Dunod. „Analyse financiere". Editura Universităţii Suceava. 1992. M.. Paris. M. Metodologie. Editura Sedcom Libris.L. Ghid teoretico-aplicativ". J. Lipsey. Lafay... dr. 32.. „Analyse financiere de l'entreprise". 24. Elemente teoreticometodologice şi aplicaţii". Petrescu. Levy. „Gestion financiere". Editura Economica.-M. 31. „Analyse economique" („Economies").D. univ. A. 28. Editura Cujas. New York. Robu. M. Paris. Langlois. „Analyse comptable et financiere". 1998. L. Anghel. Paris. „Analiză economico-financiară. 2001. Remilleret. Iaşi. La Villeguerin. Lecaillon. 18. 29. Keiser... CLET.. J. Vuibert Gestion. S.. Paris. S.400 _________________________________________Prof. Mailler.. „Analiză şi diagnostic financiar-contabil.... Paris. Paris. 2006. Petrescu.-C. 20. Peyrard. J. SILVIA PETRESCU Işfănescu. Mollet. 30. Editura Sedcom Libris. 23. Mollet. 26. . 2006.. G.. Paris... P.

Robu. Bucureşti.. Editura Cujas. 46.. M. Teulie. Paris. Editions EDES CH-2000 Neuchâtel. Analiza şi gestiunea financiară". 2004. Vintilă. Cuciureanu. Finanţele între prinderilor.. Monitorul Oficial al României nr. Paris. Bucureşti. 37. S. Paris.. 1989. 34.. 1987. Editura Didactică şi Pedagogică. 33. Gh. N. 44. J. Editura Hachette. „Finanţe. Bucureşti. Vizzavona. 1. 1990. Editura Economică. Paris. 47. J. Georgescu.Analiză şi diagnostic financiar-contabil 401 Richard. „Leş methodes modernes de l'economie appliquee". G. 35. Petrescu.. 1979. Stancu. 48. 1. Editura Dalloz. 1996. „Mathematiques de base pour economistes". „Le diagnostic d'entreprise". Worms. 42. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. G. 41. „Analiză economicofinanciară". Editura Economică. Roux... P.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. 1991. Paris. Editura Dunod. „Analyse financiere et audit des performances". 1975. 36. La Villeguerin Editions. „Evaluation des entreprises".. La Villeguerin Editions. „Gestiunea financiară a întreprinderii".. Paris. ***. „L' economique. 1968. Dan. 2000.080 din 30 noiembrie 2005.. Techniques modernes de l'analyse economique". L. „Analyse financiere de l'entreprise". Editura Didactică şi Pedagogică. „Encyclopedie de l'economie et de la gestion".. Atol Editions. D. Teoria pieţelor financiare. 1992. J. 45. P. Paris. Samuelson. Rusu. Bucureşti. Thibaut.. 38. Analyse economique et gestion de l'entreprise". Editura Dunod. Paris. V. „Analiza activităţii economice a întreprinderilor". D. 1993. G. 39. ediţia a Il-a.. .-P.. Ternisien. Vâlceanu. D. 43. Dunod. A.. 1992. 1990. „Lexique de gestion".. Paris. 40. Paris. ***. Yadolah. 1986. „Comprendre l'entreprise par Ies flux"..

53.net/glossary. http://epp. 50.0 _45570698&_dad=portal&_schema=PORTAL.harvard. http://www. ***.Org/wiki/Wikipedia:Contents.hbsp. univ. 52.edu/hbsp/index. 54.eu/portal/page?_pageid=0. . traducere Editura CECCAR. 51. http://harvardbusinessonline. http://www.valuebasedmanagement.wikipedia.net/index.htm.duke.eurostat.jsp?_ requestid=39201.internationaleconomics.l 136173.ec.com. dr. Bucureşti. http://www. SILVIA PETRESCU 49.edu/~charvey/Classes/wpg/glossary. 56. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).investopedia. 55.html. http://en.europa. http://www.html. 2005.402 _______________________________________Prof. IASB.

ro Tipărit Ia Tipografia Everest 2001 www.Redactor: Nadia MARINESCU www.everest.ro .ceccar.