Despre Fotojurnalism si Fotoreporteri

Povestea fotojurnalismului modern a inceput in 1925, in Germania. Evenimentul de lansare: inventarea aparatului foto de 35mm, Leica. Acest aparat a fost proiectat pentru folosirea surplusului de pelicula de film cu care se filma in aceea vreme. Inainte de Leica, o fotografie de calitate profesionala necesita echipament greoi, dupa acest moment fotografii puteau sa se deplaseze oriunde si sa fotografieze in mod discret, fara lumini si trepiede grele. Saltul a fost impresionant: de la primele fotografiile „aranjate”, cu oameni pusi in scena de fotograf, la noile fotografii in care oamenii apar asa cum sunt in realitate. La aceasta s-a mai adaugat o alta inventie originala din Germania: revista de fotografie. De la mijlocul anilor 20, Germania a fost prima care a experimentat combinarea a doua doua idei vechi. Cum veche era tiparirea in mod direct a fotografiilor; tehnologia de reproducere a fotografiilor a fost disponibila dupa 1890, iar la inceputul secolului 20, unele publicatii, ziare si reviste, si-au dedicat paginile ilustratiilor. Dar inovatia fata de revistele foto de la inceputul anilor 20 a fost colaborarea dintre text si imagine; in locul fotografiilor izolate, dispuse ca in albumul cu fotografii, editorii de text si cei de fotografii incep sa lucreze impreuna in producerea unei povestiri narata de fotografii si de cuvinte (explicatii foto, legende), sau de texte care explicau subiectul povestit cu fotografii. In acest concept, fotografii executa mai multe imagini mult mai mult decat ar fi nevoie si trimit fotografiile catre editori. Editorii examineaza colile cu poze, coli cu toate pozele in marime miniaturala obtinute prin contactul direct al filmului cu hartia fotografica (acum se folosesc diferite programe pentru computer) si le aleg pe acelea care cred ca ar ilustra cel mai bine bine subiectul. In noul concept de fotojurnalism, se acorda importanta si aranjarii in pagina. Titlurile si subtitlurile, precum si legendele (explicatiile foto), ajuta la redarea subiectului alaturi de fotografii, ghidand cititorul printre ilustratii. Asadar fotografiile nu mai erau publicate ca un album de familie, sau una cate una, pentru ilustrarea unei povestiri. Lungimea textului era pastrata la dimensiune minima, o poza cheie era pubicata in marime mai mare, in timp ce restul imaginilor erau folosite pentru sustinerea si dezvoltarea subiectului. Fotojurnalismul, combinarea fotografiei si a jurnalismului, a textului , – termen inventat de Frank Luther Mott, istoric si decan al Universitatii din Missouri, Scoala de jurnalism – a devenit cu adevarat familiar dupa cel de al doilea razboi mondial (1939-1945). Revistele foto germane au consacrat conceptul, dar venirea la putere a lui Hitler in 1933 a dus la reprimarea si persecutia majoritatii editorilor, care in general au plecat din tara, multi emigrand in Statele Unite. Cu trecerea timpului, fotojurnalismul a ajuns la maturitate. Henry Luce , care avusese deja succes cu revistele Time si Fortune, a creat o noua revista de interes general bazandu-se pe valorile fotojurnalismului modern. El a numit-o Life si a lansat-o la 23 noiembrie 1936.

In perioada razboiului din Vietnam. Life a fost probabil cea mai influenta revista de fotojurnalism din lume. Margaret Bourke-White a fotografiat si a facut o cronica a vietii muncitorilor in micile orase de baraci care apareau in jurul zonei in constructie. iar doua dintre acestea devenit legendare: Speed Graphic si. aparatul cel mai folosit a fost cel de 35 – fimul a devenit mai bun. Eisenhower si un fotoreportaj(10 fotografii) de la debarcarea din Normandia semnat de Robert Capa Primul articol de fond parea neverosimil. a devenit imediat populara si a emulat aparitii similare precum Look. fotografii care inca mai sunt faimoase si azi. Picture. Acetea sunt aparate la care te gandesti cand vezi filme vechi cu fotografi care se aduna in jurul unor celebritati. Drama razboiului si violenta au putut fi captate atat de bine cu acele mici si rapide aparate de 35mm. avantajul acestor aparate era calitatea superba a negativului. Revista. Crown Graphic. Click si altele. facand aparatul mai usor de folosit si abilitatea de a folosi diferite . ceea ce insemna ca fotograful putea fi neindemanatec si totusi reusea sa obtina un print rezonabil. In ciuda tehnicii de fotografiere rudimentare. Succesorul aparatului Graphic al anilor 50 a fost un aparat de format 120 – de obicei un Rolleiflex care dadea mai multa mobilitate in detrimentul unui negativ de mai mici dimensiuni. publicata saptamanal. Insa in anii 50 si chiar 60 nu toti fotojurnalistii au folosit aparatele de 35mm. mai tarziu. Cele mai dramatice fotografii ale conflictului nu se vedeau atat de des in ziare cat in revistele saptamanale de fotojurnalism. See. un articol despre construirea Fort Peck Dam in Montana. Se privea in jos intr-un vizor de sticla. Multi au folosit aparatele mari si greoaie realizate de Graflex Camera Company. Photo. In perioada celui de al doilea razboi mondial. Editorul Life responsabil cu fotografia a vazut potentialul acestor fotografii care descriau o latura marginasa a vietii in America.Numarul din 19 iunie 1944 l-a avut pe coperta pe Generalul Dwight D.

fotografii din proiectul FSA au devenit faimosi. Leica 2. Unii fotografi de artă mai folosesc inca camere Rolleiflex TLR cu film alb-negru Nume importante Unul din marii fotojurnalisti ai perioadei de inceput a fost Arthur Felling ("Weegee" ). Influenta tehnologiei Perioada de aur a fotojurnalismului s-ar incadra intre 1935 – 1975. Amandoi si-au dedicat viata profesiei lor. asa cum si este si acum pentru majoritatea fotojurnalistilor. de cele mai multe ori au fost surprinse de fotografie. Rolleiflex 1. 3. Roosevelt a luat decizia de a ajuta fermierii sa se redreseze in urma marii crize si a secetei. cand lumea a realizat capacitatea aparatului de fotografiat de a spune o poveste. Eugene W. In timpul celui de al doilea razboi mondial. a angajat un grup de fotografi. Graflex Speed Graphic 3. Mai tarziu. Aparitia televiziunii a avut un urias impact – sa vezi imagini live e mult mai atragator decat sa vezi o fotografie pe hartie – dar chiar si asa multe din fotografiile pe care ni le amintim atat de bine. fotografii semnate de Arthur Rothstein sau de Dorthea Lange. Primul aparat Leica pe care l-a folosit Henri Cartier-Bresson.obiective. iar colectia lor de 150. A fost produs pana in 1973. un „cameraman fumator de trabuc” de dinainte de cel de al doilea razboi mondial. o organizatie a guvernului federal al SUA. cu unghi larg si mai tarziu lentilele de zoom.000 de fotografii este pastrata la Bibiloteca Congresului SUA. au facut aparatul de 35 mm indispensabil. cand Franklin D. iar Smith a fost grav ranit in timpul unei misiunii in Japonia. 2. 1. Grupul de fotografi trebuia sa imortalizeze actiunea guvernamentala. care facea cronici despre crime si viata societatii subterane din New York. Capa a fost omorat in timpul unei misiunii in Indochina. Cu putin timp inainte de razboi. Farm Security Administration (FSA). Smith si Robert Capa au devenit cunoscuti pentru fotografiile lor de razboi. cele care simbolizeaza un timp si un loc in lumea noastra. Incepand cu . Printre ele. Modelul Speed Graphic este adesea numit „cel mai faimos aparat de fotografiat pentru presa”. FSA a luat fiinta in 1935.

Un bun prieten fotograf mi-a spus: „Oricine are un aparat de fotografiat este fotograf. Este fotojurnalismul mai bun azi decat in epoca alb-negru? Noile aparate de fotografiat au usurat munca fotojurnalistului. Deoarece tehnologia printurilor color necesita o imagine de calitate mai buna. Cu atatea facilitatile tehnice. Fotografia a inceput sa fie folosita ca parte a unui design general. alaturi de desene. iar culoarea cere corectie pentru a evita nuantele de verde si portocaliu din lumina artificiala. Fotojurnalist este insa acela care vede povestea din imagini”. Pentru prima data in istorie. Mii de imagini pot fi stocate pe un singur card de memorie. Fotografia a devenit o unealta a designului. si asa a fost intotdeuna. odata cu dezvoltarea Internetului. fotojurnalistii au trebuit sa-si adapteze tehnica. Incepand cu anii 90 fotojurnalistii deja fotografiau mai ales color. stirea si fotografia sunt produse in afara companiilor jurnalistice. continutul ramane insa cel mai important element de fotojurnalism. O noua era a fotojurnalismului incepe. lumina e mai buna. rareori facand printuri. asa cum era inainte de anii 60.jumatatea anilor 80. Ori tocmai acel progres tehnologic a condus la aparitia si dezvoltatarea fotojurnalismului. Iar acest lucru inseamna progres. nu neaparat negru si alb. si ele rezultate ale progreselor tehnologice din timpul lor. Calitatea imaginii a crescut. aranjand subiectii. din ce in ce mai des. daca comparati fotografia publicata in prezent cu unele imagini de acum 25 de ani. mai putine instantanee. Exista o oarecare ingrijorare in randul profesionistilor ca fotojurnalismul s-ar putea schimba dramatic datorita progresului tehnologic. fotografia este realizata cu ajutorul „masinilor” si a chimiei. asa cum cere o intr-o industrie preocupata de viteza si de profit. mai putine fotografii cu oameni coplesiti de munca sau facand ceva afara. focusul mai clar si culoare din abundenta. Deseori se pot vedea. Numai ca nu trebuie uitat ca aceeasi ingrijorare fata de fotografie au resimtit-o si fotografii de arta odata cu aparitia aparatului Kodak si a camerei Leica de 35 mm . fiind mai rapida si mai ieftina. Majoritatea publicatiilor cauta culori stridente. alte unelte. chiar beneficiind de cele mai noi si sofisticare aparate foto. Toate acestea au insemnat ca fotojurnalistii. Culoarea a devenit standardul pentru media moderna. titluri. iar folosirea tehnologiei computerului a condus la ”montarea” fotografiei direct in design. Jurnalismul cetatanesc si cresterea contributiei utlilizatorilor de internet cu fotografii la site-urile de stiri sunt socotite „amenintari” de catre fotojurnalistii profesionisti. Fotografia este conditionata de tehnologie. grafice. regland cu atentie lumina. . ziare si reviste. premiul cel mare e castigat de aparat. De fapt. mai putina spontaneitate. inceputul erei de cucerire a naturalismului in jurnalism. La inceputul noului mileniu fotojurnalistii nu mai foloseau filmul: fotografia digitala a devenit universala. ca si pentru noile site-uri web. presa scrisa si-a schimbat atitudinea fata de fotojurnalism. uneori se intorc la metodele predecesorilor. Mai mult decat orice alta arta vizuala. Camerele digitale au rezolvat problema lungimii rolelor de film.

Dupa ani de munca sa. Don McCullin. abordare directa si detalii bogate. Este un fotograf francez care s-a rupt de rigorile fotojurnalismului clasic si de fotografia alb-negru pentru a gasi o modalitate mai colorata de a descrie detaliile. 6. Capa a fost co-fondator al agentiei Magum Photos. S-a nascut in 1935 la Londra si este unul dintre cei mai apreciati fotoreporteri din Marea Britanie. Miller a activat pentru asociatii de ajutor umanitar in tari in curs de dezvoltare. Eugene Richards. Este etichetat ca exclusiv fotograf de razboi. A documentat razboiul din Vietnam. al doilea război chino-japonez. Cartier – Bresson a fost parintele fotoreportajului. S-a nascut in 1948 si este unul dintre cei mai influenti fotografi americani. Una dintre cartile sale notabile este „ Few Comforts or Surprises” (1973). Robert Frank s-a născut în Elveţia în 1924 şi este cel mai adesea amintit pentru cartea sa de fotografie „The Americans". Capa renunta adesea la aspectul tehnic al fotografie în favoarea imaginilor cat mai dramatice. Miller s-a nascut in 1976. Zoriah Miller. unde tema principala este saracia din interiorul Americii. iar fotografiile lui sunt considerate unele dintre cele mai puternice productii de fotojurnalism facute vreodata. in 1948. Dorothea Lange. Capacitatea lui de a surprinde cele mai socante imagini a determinat guvernul britanic sa-i refuze accesul pentru a acoperi razboiul din Falklands. 2. Chiar si atunci cand fotografiile sale navigheaza in jurul unui subiect tragic. 9. S-a nascut in 1944 in Massachusetts si este unul dintre cei mai buni fotoreporteri americani. William Eugene Smith.ZECE 1. Luc Delahaye. într-o fracţiune de secundă. împreună cu Henri Cartier-Bresson. Abilitatea sa de a transmite mesaje extrem de puternice prin intermediul unei singure fotografii a inspirat filmul „Fotograf de razboi”. Fotografiile sale sunt caracterizate prin detasare. James Nachtwey. al doilea război mondial şi războiul arabo-israelian din 1948. . 4. James Nachtwey a fotografiat in Romania orfelinatele pentru copii cu boli incurabile. In 1990. 7." ) si de a spune intreaga poveste sunt greu de egalat. A fost un fotojurnalist american (1918-1978) cunoscuut pentru refuzul sau de a compromite standardele profesionale. 3. nominalizat la premiul Oscar pentru cel ma ibun documentar. Se spune ca in 1968 camera l-a protejat de un glonte ce ii era destinat. 8. Lange s-a născut în 1895 în Statele Unite ale Americii. 1958.intaors la pasiunea sa pentru fotografie si a ales sa lucreze ca liber profesionist. Capacitatea lui de a capta impecabil momentul decisiv ("recunoaşterea simultană. primul război din Indochina. Robert Capa este adesea considerat a fi cel mai bun fotograf de razboi din toate timpurile. a semnificaţiei unui moment şi a organizării formelor care i-au dat acestuia expresia sa proprie. Exista multi fotografi si experti care il considera cel mai bun fotojurnalist in viata. Nachtwey gaseste o cale de a le face sa arate frumos. Memorabile sunt fotografiile din timpul razboiului civil din China si cele de la funerariile lui Gandhi. El este mentionat ca fondator al fotojurnalismului si unul dintre primii fotografi care au lucrat cu camera de 35 mm. Cartea este un adevarat simbol de fotojurnalism la cele mai inalte cote. Marea criza a fost incredibil de greu suportat în America şi nimeni nu a documentat-o mai bine decat ea. A fost initiator si maestru al fotoeseului. 5. Henri Cartier-Bresson a fost un fotojurnalist francez nascut in 1908.Capa s-a născut la Budapesta în 1913 şi a acoperit cinci războaie: războiului civil spaniol. 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful