Universitatea de Nord Baia Mare

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului
Depozitul de deseuri VISEU DE SUS
POP OANA LACRAMIOARA MAN IOAN ANDREI Asist.ing.univ.STEFANIA STECZ

2009

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

CAP 1.Informatii generale 1.1. Date generale despre asezarea orașului VISEU DE SUS Orașul Vișeu de Sus este amplasat in partea estica a județului Maramureș la 58 km est de Municipiul Sighetul Marmației, la 118 km de Municipiul Baia Mare si la 40 km nord de judetul Bistrita Nasaud. Vecinii orasului Viseu de Sus: Nord – Comuna Poienile de Sub Munte Nord-Est – UCRAINA Sud – Oras Borsa, comuna Moisei,comuna Sacel Sud-Vest – Oras Salistea de Sus Vest – Comuna Viseu de Jos Atestarea documentara si evolutia: • 1365 – Data certa de atestare, dupa cei mai multi monografi • 1594 – In diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou cu denumirea de Viseu Nou sau Intre Rauri • In perioada Regiunii Maramures inainte de 1968 – Raionul Viseu din Regiunea Maramures era alcatuit din 19 UAT : comunele Bistra , Crasna Viseului , Petrova , Ruscova , Repedea , Poienile de sub Munte , Viseu de Jos , Borsa , Moisei , Sacel , Salistea de Sus , Dragomiresti , Cuhea , Ieud , Botiza , Rozavlea , Leordina si orasul Viseu de Sus • 1968 – Legea nr.2 : Orasul Viseu de Sus cu doua localitati componente : Viseu de Sus si Viseu de Mijloc Orasul se afla situat la confluenta a doua rauri Viseu si Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului marii, avand latitudine nordica 47043’ si longitudine estica 24025’ . Conform Biroului de Urbanism si Amenajare Teritoriala si Agricol , suprafata orasului Viseu de Sus este de 44.360 ha din care : • Teritoriu administrativ (ha) : 44.360 • Cuprins intravilan (ha) : 1.487,28 • Suprafata agricola (ha) : 4,7 2

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

• Suprafata neagricola (ha) : 42.814,02 Conform recesamantului din 2002 de la PUG Viseu de Sus populatia ajunge la un numar de 16.879 locuitori.

Orasul Viseu de Sus 1.2 Localizarea amplasamentului Depozitul de deseuri este amplasat in vestul orasului Viseu de Sus , intre Viseu de Mijloc si comuna Viseu de Jos, la o distanta de aproximativ 126 m de cea mai apropiata locuinta , la 310 m de DN 18 si la 142 m fata de albia raului Viseu. Infiintarea si darea lui in folosinta a avut loc in anul 1986 cu o durata de functionare de 25 de ani. Datorita extinderii suprafetei initiale de 2 ha cu inca 6 arii teren, durata de functionare sa prelungit. Pana in anul 2008 aici se depozitau deseuri si din comunele aferente, cand Consiliul Local al orasului Viseu de Sus a interzis acest lucru. Utilitatea gropii de gunoi este de a depozita si stoca deseurile menajere si industriale din raza localitatii.

3

Colectarea deseurilor se face la pubelele si containerele amplasate in zonele cntrale iar pentru strazile adiacente si localitatile din vecinatate populatia lasa gunoiul la poarta in saci iar firma de transport aduna sacii dupa un program bine stabilit (ex : Viseu de Jos in zilele de joi ).UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE CAP 2. Vechimea depozitului fiind de 36 ani.Gospodariile individuale si agentii aconomici fac contract fiecare cu operatoul.Datorita lipsei concurentei si dotarilor sistemul de colectare si transport nu este eficient. Descrierea proiectului Colectarea si transportul deseurilor este efectuata de firma SC Herodot Group SRL in baza unui contract de concesiune. deseurile nu au fost compactate si nu s-au depus straturi de pamant printre straturile de deseuri. O sortare a deseurilor nu se face din lipsa de resurse si nu sunt prevazute containere speciale. Rampa se afla la limita capacitatii de aceea trebuie elaborat un proiect de sistare a activitatii. Costul aferent colectarii si transportului gunoaielor de pe domeniul public este asigurat de catre Primaria Viseu de Sus. Ne propunem sa evidentiem 4 . Pe masura descompunerii deseurile vor suferi un proces de compactare naturala.

Pentru inchiderea depozitului in vederea respectarii HG 162/2002 se vor executa urmatoarele lucrari de inchiderea depozitului existent: -acoperire cu pamant pe o inaltime de 1. Executarea unui 5 . caini vagabonzi. transport si depozitare a deseurilor municipale faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte.De asemenea actualele practici de colectare . Colectarea gazului de depozit se va realiza prin 20 de conducte cu diametrul de 600 mm si adancimea de 25 m. -strat de drenaj din pietris sortat 16-32 mm in care sunt amplasate tuburi de drenaj pentru colectarea gazului. rigole transversale care sa descarce apele provenite din precipitatii spre rigola perimetrala de la baza terasei superioare si spre rigola inferioara. drenajul este racordat la forajele de colectarea gazului.30 m strat vegetal. executat din pietris sortat 3-6 mm pe care sunt amplasate la 100 m distanta tuburi de drenaj Dn150mm din PEMD pentru colectarea apelor meteorice infiltrate. -strat de argila compactata cu o grosime de 0. Pentru evacuarea apelor meteorice se vor executa rigole perimetrale atat in zona terasei superioare cat si la baza depozitului. -acoperisul se amplaseaza pe un strat granular de 0. -strat de geotextil amplasat direct pe suprafata deseurilor compactate.50 m grosime.5 m.0 m din care 0. sobolani. ciori. Colectarea levigatului din depozit se va face prin executarea a 20 de foraje si executarea unui sistem de colectare si de evacuare in statia de epurare. Colectarea levigatului din depozitul exiatent este combinata cu masuri de remediere a calitatii apelor freatice.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE principalele forme de impact si risc asupra mediului determinate de depozitul de deseuri dupa cum urmeaza :  Poluarea apelor de suprafata  Poluarea aerului  Modificari ale fertilitatii solului  Disconfort vizual si modificarea peisajului Datorita faptului ca depozitul nu este impermeabilizat infesteaza apele subterane cu nitriti si nitrati.

de transport al gazului.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE sistem de conducte PEHD DN 75mm. • Pamanturi de excavatie • Deseuri asimilabile rezultate de la personalul de executie Din activitatea de exploatare nu mai rezulta deseuri.In timpul functionarii depozitului s-au preluat deseuri in amestec dar din pacate nu s-a facut o monitorizare si nu avem date exacte asupra cantitatii depozitate. cu lungimea totala de 2200 m catre punctul de arderea gazului. Deseuri In timpul activitatii de executie rezulta doua tipuri de deseuri:  Valorificabile: pot fi dirijate la unitati de valorificare  Nevalorificabile: se depoziteaza si se incinereaza Din activitatea de executie rezulta: • Deseuri tehnologice: acumulatori uzati. filtre de ulei. Managementul deseurilor in perioada de executie Denumire deseu Cod deseu Cod Stare privind fizica principala proprietate periculoas a 16 06 01 H 8 S 16 01 03 N S Manageme nt deseu Acumulato ri uzati Anvelope uzate V V 6 . materiale rezultate din activitati de reparatii. CAP 3.

Subbazinul hidrografic este cel al Raului Viseu – din cadrul Bazinului Tisei. datorata reliefului predominant muntos si climatului cu pricipitatii abundente. iar daca nu este posibil decompensarea acestuia.1 Apa 4.1. 7 .Date generale despre sistemul Viseu:  Suprafata bazinului : 1606 km patrati.Codul privind principala proprietate periculoasa este dat conform OUG 78/2000 aprobata cu modificari si completari prin legea 462/2001. CAP 4.  Lungime : 80 km.Impactul potential asupra componentelor de mediu si masuri pentru reducerea acestuia Impactul potential in perioada de executie si exploatare a lucrrilor propuse a fost evaluat in comparatie cu situatia existenta a componentelor de mediu: • Identificarea receptorilor de mediu si a resurselor posibil a fi afectate de implmentarea lucrarilor propuse • Identificarea impactului posibil ca si consecinta a proiectului comparativ cu alternativa „a nu face nimic” • Evaluarea efectului • Acolo unde au fost identificate potentiale efecte adverse se recomanda masuri pentru reducerea sau evitarea impactului.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Uleiuri uzate Sol de excavatie Deseuri asimilabile 13 02 06 H 5 17 05 04 N 20 03 01 N L S S V V E Codul deseurilor e conform anexei 2 din HG 856/2002. 4.1 Hidrografia zonei Viseu de Sus are o retea hidrografica bogata cu o densitate mare.

Schiopului.2 Managementul apelor uzate In perioada de executie sursele de apa uzata pot fi generate de activitatile propriu-zise si de cele igienico-sanitare ale personalului de executie. brate. pe lungimea de cca 3.5 37. Broastei. latimea vaii este de cca 100 m  Afluenti: de staga – 5 afluenti de dimensiuni reduse: Zimbrului. Bobului.3 207. Sangerel si unul de dimensiuni mari (42.296 Parametrii la evacuare NTPA001(mg/l) 60 25 125 10 1 µ epurare necesar(%) 60 87.Pentru calculul cantitatii de levigat s-a adoptat debitul specific q=6 l/s x ha conform O 757/2004 – normativ tehnic privind depozitarea deseurilor.7 8.  Caracterizare : raul formeaza meandre. Botoaia.1.5 90 87. de dreapta – 6 afluenti de dimensiuni reduse: Lespezilor. Cucul.5 km): Vaserul 4. desparte Muntii Maramuresului de Muntii Rodnei de-a lungul Culoarului tectonic Viseu – Bistrita si se varsa in Tisa la N-V de Bistra. Poienitiei. Compozitia levigatului Parametru MS CBO 5 CCO-Cr N-tot P-tot Compozitie mg/l 150 200 200 100 8 Compozitie kg/zi 155.4 103.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE  Izvoraste din Pasul Prislop (1414 m). Usor.5 km intre Viseu de Mijloc si limita administrativa cu Viseul de Jos in dreptul gropii de gunoi. are zone de prund. Vinului. pietris si material aluvionar transportat – in dreptul localitatii Viseu de Mijloc.5 Metoda de calcul: S=2 ha Q=q x S=6 l/s x 2ha=12 l/s=1037m3/zi MS kg/zi=Q mg/l µ MS=(conc I – conc e/conc i) x 100 8 .5 207.In perioada de exploatare apele uzate sunt reprezentate de levigatul produs prin descompunerea materialelor organice din depozit.  Latime medie de cca 45 m.

1. -depozitarea materialelor folosite pentru inchidere pe platform special amenajate -toate masinile folosite pe santier (pentru excavare. Prognoza impactului Impactul produs asupra apei de activitatile proiectului se pot manifesta: • Deversari necontrolate de ape uzate (levigat) datorita deteriorarii instalatiilor de colectare si transport • Scurgeri accidentale de produse petroliere • Antrenarea de catre apele pluvionale a materialelor folosite pentru inchiderea depozitului • Deseuri de pe amplasament • Depozitare necontrolata a materialelor folosite pentru inchiderea depozitului si a deseurilor 4. compactare) vor fi parcate la sfarsitul zilei intr-o parcare special amenajata unde eventualele scurgeri petroliere vor fi preluate intr-un separator -deseurile rezultate din activitatea de inchidere vor fi colectate si stocate separate in containere special in vederea valorificarii ulterioare sau eliminarii b) In perioada de exploatare: 9 . transport.3.4.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE 4.1. Masuri de diminuare a impactului a) In perioada de executie: -toalete ecologice pentru muncitori.

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE -apele pluviale sunt colectate prin santuri perimatrale si evacuate in cursul de apa al Raului Viseu evitandu-se contactul cu deseurile depozitate sau cu levigatul.Regimul climatic al Muntilor Maramuresului: de tip temperat-continental moderat.1 Clima si meteorolgia zonei 1.2.2 Aer 4. In erioada de executie si de exploatere impactuldepozitului asupra componentei de mediu – apa este neglijabil. viteza de cca 50 m/sec –pe crestele inalte – in timpul iernii 10 . canalizeaza frecvent mase de aer rece pe culoarele vailor intretinand un climat racoros. cu caracteristici ale climei alpine -media anuala in zona inalta: 0-2 0C -media lunii ianuarie: -8-40C -media lunii iulie: 8-120C -prezenta timpurie a ingheturilor -desprimavarare tarzie (aprilie) -ierni lungi geroase cu zapezi abundente -veri scurte racoroase -ingheturi frecvente de la sfarsitul primaverii -precipitatii bogate: 1000-1400 mm/an -in etajul superior precipitatiile sub forma de zapada cad din abundenta – grosimi frecvente de 1-3 m ale stratului -vanturile aflate sub influenta circulatiei generale din vest si din nord. 4.

avand caracteristicile climei montane -media anuala: 7. datorita diferenrelor de presiune si temperature pe vertical.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE -deseori vara.Regim climatic al zonei localitatii – in depresiuni: climat de adapost relative rece si umed.50C -media lunii ianuarie: -50C -media lunii iulie: +180C -precipitatii medii anuale: 800 – 1000 mm -cca 130 zile cu inghet -cca 75 -120 zile cu strat de zapada -grosimea medie a stratului de zapada: 15 cm -cca 70 zile de vara -vanturi dominante din directia V – NV cu viteza medie anuala de 3-4 m/sec 4.Utilajele folosite functioneaza cu motoare Diesel iar gazelle de esapament evacuate in atmosfera contin intregul complex de poluanti specifici arderii interne a motorinei ( oxizi de azot. incluzand particule cu dimensiuni mai mici de 10 microni.2 Surse de poluare si poluanti generate In perioada de executie sursele de poluare sunt cauzate de lucrarile de excavatii. Ni. ammoniac. Cu. hidrocarburi aromatice policiclice si oxizi de sulf ) .Poluantii specifici sunt particule in suspensie cu un spectru larg de dimensiuni. Zn. metale grele: Cd. Se. metan. COV. compusi organici volatili: NOX. Sursele de poluare reprezentate de mijloacele de transport si de echipementele de 11 . se produc deplasari de mase de deasupra versantilor. incarcare/descarcare material in masini. amenajarea terenului. oxizi de carbon. Cr. puternice si rapide 2.2. particule care pot afecta sanatatea umana.

4.5).3 0. Tabel Concentratii maxime admise ale poluantilor atmosferici conform STAS 12574/1987 Perioada de mediere / Substanta poluanta Pulberi in suspensie Amoniac Aldehide 30 minute 0. valorile limita (VL) si valorile ghid (VG) prevazute sau recomandate de normativele nationale si organizatiile international mentionate. In perioada de exploatare dupa inchiderea gropii se preconizeaza reducerea gazelor de deponie. In tabelele urmatoare se prezinta concentratiile maxime admise (CMA). a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. benzenului.10 0. Determinarea debitelor masice de poluanti in atmosfera se realizeaza cu una din metodologiile US EPA / AP 42 sau EEA / EMEP / CORINAIR.15 0.5 0.012 12 .3 Prognoza impactului Evaluarea impactului surselor aferente inchiderii depozitului s-a facut prin raportate la concentratiile maxime admisibile prevazute de STAS 12574/1987 –Aer in ariile protejate -si standardele de calitate a aerului din Uniunea Europeana. partial transpuse in legislatia nationala (Ordinul MAPM nr 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita.035 Concentratie maxima admisa(mg/m3) Zilnica 0. dioxidului de azot si oxizilor de azot. pulberilor in suspensie (PM10 si PM2.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE lucru sunt surse difuze la sol deschise si mobile.Ordinul MMGA nr. monoxidului de carbon si ozonului in mediu inconjurator. pentru poluanti atmosferici specifici surselor studiate. plumbului.27/2007 pentru modificarea si completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu).2.

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Cadmiu Crom (CrO 3) Oxid de carbon Dioxid de azot Dioxid de sulf Substante cu actiune sinergica 6.75 c1/cma1+… +ci/cmai≤1 0. In perioada de executie: 13 .0 0.2.00002 0.5µg/m3 VL=50µg/m3 VL=40µg/m3 pana in 2010 si 20µg/m3din 2010 Perioada de mediere 1h 1 an 1 an 8h 1h 24 h 1 an 1 an 24 h 1 an 4.1 0.0015 2.3 0.4 Masuri de diminuare a impactului 1.0 0. Tabel Valori limita si valori ghid ale poluantilor atmosferici conform Ordinului MAPM nr 592/2002 Substanta poluanta NO2 si oxizi de azot NOX CO SO2 Pb Pulberi in suspensie cu d≤10µm – PM10 *VL – valoare limita *VG – valoare ghid VL si VG VL=200µg/m3 VL=40µg/m3 VG=30µg/m3 pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone neconstruite VL=10µg/m3 VL=350µg/m3 VL=125µg/m3 VL=20µg/m3 – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone neconstruite VL=0.25 *Nu sunt prevazute CMA pentru metale grele si pentru HAP.

. .utilajele folosite vor respecta prevederile HG 743/2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna. 1724. 4. cca 95% din teritoriul orasului. II.intindere in Viseu: 42. Ladescu.retaluzarea depozitului si nivelarea haldei intr-un timp cat mai scurt.se vor verifica motoarele mijloacelor mecanice pentru a le asigura o fuctionare normala si nepoluanta. Suligu.-situata intre unitati muntoase diferite ca alcatuire si varsta.-este formata din dealuri si piemonturi ntercalate de culuarele Izei 14 . .UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE . . Budescu.-este modelata in roci sedimentare cu comportament diferit la actiunea agentilor modelatori. 2. Muntii Maramuresului – care fac parte din Carpatii Maramuresului si Bucovinei fiind formati dintr-o culme principala cu orientare generala VNV-ESE – varfuri: Muncelu. In perioada de exploatare: – asigurarea functionarii continue a sistemului de colectare a gazelor rezultate din descompunerea deseurilor.3 Sol 4. .controlul traficului auto in interior cat si in exteriorul depozitului.020 . 1652. excavate. In perioadele secetoase zonele ce urmeaza a fi nivelate. Comanu cu inaltimi de 1936.-constitutia Muntilor apartine zonei mediane cristaline a Carpatilor incadrata intre cea vulcanica la vest si cea a flisului la est iar varfurile prezinta mici circuri glaciare. Pop Ivan.utilajele si autocamioanele vor fi prevazute cu motoare cu motorina care nu contine plumb. . cand viteza vantului este sub 1 m/s.umectarea permanenta a suprafetelor de transport si/sau excavate. terasate vor fi umectate periodic.1 Caracteristicile reliefului Unitati morfostructurale prezente in orasul Viseu de Sus: I. Depresiunea Maramuresului – cu relief variat si de origine comlexa. Stogu.3.

15 . pietrisuri de diferite dimensiuni. 4. cu interspatii umplute cu nisip slab argilos.20 m fata de cota terenului natural Fundarea constructiilor se face: 1) De regula pe stratul de bolovanis-pietris cu interspatii umplute cu nisip slab argilos. 4.-in Viseu de Sus sunt prezente formatiuni din Dealurile Maramuresului si din Culoarul Viseului.acest material provine din sisturi cristaline si este compus din chlorite. b) Adancimea de fundare optima in zona orasului.4 Biodiversitate Nu exista situri Natura 2000 in zonele lucrarilor propuse sau arii protejate care intra sub incidenta OUG 75/2007.3.Datorita sistarii activitatii nu vor mai avea loc scurgeri majore a levigatului in subsol. este situate la -1.3. c) Adancimea de inghet: -1 m fata de cota terenului natural d) Grad de seismicitate: -zona F cu Ks=0. fundarea se face sip e stratul de argila. Ordin MMDD 1964/2007. feldspat.In perioada de executie si exploatare impact depozitului asupra componentei de mediu – sol este neglijabil.2 Caracteristici geotehnice -extrase din sondaje efectuate in zonele cu constructii: a) Litologie: -strat vegetal 30-50 cm sau umplutura recenta 0.7 sec – conform normativului P 100 – 92 -gradul VI de macroseismicitate conform scarii MSK – 64 4. presiunea conventional de calcul este de 340 kPa 2) In zonele sudice ale Viseului de Mijloc si in zonele nordestice din Viseu de Sus.5-1 m grosime -strat argila galbena nisipoasa 0-1 m grosime -depuneri aluvionale din bolovani. cuart. presiunea conventional de calcul : 225 kPa.008 si Tc=0.3 Prognoza impactului Depozitul nu este impermeabilizat si poate infecta apele subterane. HGR 1284/2007.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE si Viseului.

insect parasesc zona. CAP 5.  Unele mamifere.G. Conform prevederilor legale.11. fara a considera si populatia microbiologica a solului. Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului. 4.1 Masuri de diminuare a impactului Se reface structura solului prin acoperirea depozitului cu:  Strat de egalizare din material steril cu grosime de 25 cm. evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare şi ale Anexei 2 din Normativul Tethnic privind depozitarea deseurilor din 26.  Strat de argila cu grosimea de 50 cm. Această perioadă poate fi prelungită dacă în cursul derulării programului de monitorizare se 16 .  Strat vegetal cu grosimea totala de 50 cm. Monitorizare Monitorizarea se va realiza conform Ordinului 757/2004 Monitorizarea post-închidere a depozitelor de deşeuri este reglementată prin prevederile H. nr. pasari. Dupa reabilitare se va proteja suprafata prin plantarea de plante ierboase.4.1004.In plus biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:  In asociatiile vegetaledevin dominante speciile ruderale specific zonelor poluate. in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani. reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial. depozitul de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata aceste folosinte a unui numar de 30 pana la 300 de specii/hectar.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE In termini de biodiversitate. pe o perioadă stabilită de către autoritatea de mediu competentă (minimum 30 ani). graminee sau alte specii vegetale cu radacini putin adanci pentru a nu deteriora stratul de etansare. operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea postînchidere. ciori).

.să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni. cârtiţe).să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii. .să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit.să împiedice înmulţirea animalelor (şoareci. . . 17 . .să fie uşor de întreţinut. temperaturi ridicate). .UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE constată că depozitul nu este încă stabil şi poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu şi sănătatea umană.să fie circulabil. Imediat după umplerea completă şi nivelare se aplică un sistem de impermeabilizare conform alternativelor prezentate în figura: Sistemul de impermeabilizare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . .să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie.să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ.

conţinutul de argilă cu diametrul granulelor < 0. Stratul de impermeabilizare minerală a suprafeţei trebuie să aibă o grosime minimă de 0. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10% (masă). Nu se poate utiliza material coeziv. suprafaţa trebuie să fie plană şi nivelată. Modulul de elasticitate la suprafaţă trebuie să fie de minim 40 MN/m2. Mărimea maximă a granulelor este limitată la 63 mm. care se nivelează. Stratul de susţinere trebuie să fie omogen şi rezistent la eforturi în mod uniform. domeniul optim al diametrului granulelor este între 8 şi 32 mm. iar valoarea coeficientului de permeabilitate trebuie să fie >= 1 x 10-4 m/s. Mărimea maximă a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Conţinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Conţinutul de carbonat de calciu trebuie să fie mai mic de 10% (masă). materiale plastice. Mărimea granulelor nu trebuie să fie mai mare de 32 mm. cenuşa. Materialul de drenare trebuie să aibă un coeficient de permeabilitate de minim 1 x 10-4 m/s.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Pe suprafaţa nivelată a deşeurilor se aplică un strat de susţinere cu o grosime minimă de 50 cm şi o grosime maximă de 1.005 mm să fie minim 20% (masă). Suprafaţa trebuie să fie nivelată.50 m şi un coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. care apar odată cu realizarea sistemului de impermeabilizare. pământul excavat. asfalt cu conţinut de gudron. deşeurile minerale adecvate sau materiale naturale.00 m. Ca material pentru stratul de susţinere se pot utiliza deşeurile din construcţii şi demolări. Procentul de granule superioare şi inferioare nu poate depăşi 5%. fier/oţel şi metale. Stratul trebuie să asigure preluarea sarcinilor statice şi dinamice. Conţinutul de componente organice din argilă este limitat la maxim 5% 18 .30 m. Stratul de susţinere nu are voie să conţină componente organice (lemn). precum şi rezistenţa pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedită atât rezistenţa acestora faţă de apa din condens şi gazul de depozit. Stratul de susţinere trebuie să permită pătrunderea gazului. Pe stratul de susţinere se aplică un strat de drenare a gazului cu o grosime >= 0. Siguranţa la sufoziune faţă de stratul de susţinere trebuie să fie asigurată.

Coeficientul de permeabilitate trebuie să fie > 1 x 10-3 m/s. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie să se probeze funcţionalitatea hidraulică şi rezistenţa pe termen lung a materialului. Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0.30 m. cum ar fi polipropilenă (PP) sau polietilenă de înaltă densitate (PEHD). Materialul de drenare trebuie să fie stabil pe taluzuri şi să se aplice uniform pe întreaga suprafaţă a depozitului. Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii se aplică un strat separator.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE (masă). crengi etc. Coeficientul de permeabilitate trebuie să fie > 1 x 10-3 m/s. Impermeabilizarea cu material argilos se aplică în 2 straturi compactate cu compactorul cu role. proporţia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). Geotextilele utilizate sunt din materiale rezistente pe termen lung. proporţia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masă). La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie să se probeze funcţionalitatea hidraulică şi rezistenţa pe termen lung a materialului. pentru a împiedica pătrunderea componentelor din stratul de recultivare în stratul de drenaj. Caracteristicile materialului.0 m. cu masa pe unitatea de suprafaţă >= 400 gr/m2. Densitatea Proctor trebuie să fie >= 92%. Mărimea granulelor materialului de drenare trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm.) nu sunt permise. Geotextilele trebuie să permită pătrunderea apei şi să respecte cerinţele de calitate conform prevederilor standardelor în vigoare.30 m. Mărimea granulelor materialului de drenare trebuie să fie cuprinsă între 4 mm şi 32 mm. Materialul de drenare trebuie să fie stabil pe taluzuri şi să se aplice uniform pe întreaga suprafaţă a depozitului. iar componentele din lemn (rădăcini. rezistenţa acestora pe termen lung şi gradul de echivalenţă trebuie dovedite autorităţii competente înainte de aplicare. Alternativ se poate utiliza o impermeabilizare echivalentă. 19 . Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minimă de 0. Stratul de impermeabilizare trebuie să aibă toleranţa la planeitate de maximum 2 cm/4.

Pot fi plantate numai specii de tufişuri cu rădăcini scurte. Sistemul de colectare a apei provenite din precipitaţii se compune din: . Apa provenită din precipitaţii poate fi redată circuitului natural în cursuri de apă (pârâuri şi râuri).rigole pe marginea interioară a bermelor . care se proiectează şi se construiesc în conformitate cu normele specifice pentru construirea sistemelor de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii.00 m. 20 . Materialul pentru stratul de reţinere a apei constă din nisip uşor coeziv şi din pietriş.punct de evacuare în apa de suprafaţă În cazul în care autorizaţia de gospodărire a apelor impune un anumit debit de evacuare. utilajele pot circula numai pe căile de circulaţie amenajate în acest scop.strat de drenaj deasupra stratului de impermeabilizare . Stratul de recultivare se realizează cu o grosime totală >= 1. Plantarea tufişurilor este permisă numai după 2 ani de la plantarea gazonului. Apa din precipitaţii trebuie să fie readusă în circuitul natural prin intermediul unor instalaţii de drenaj şi colectare a apei. Apa din precipitaţii evacuată în apele naturale. trebuie să fie nepoluată. din stratul de sol vegetal (d >= 15 cm). Stratul de recultivare nu se compactează. precum şi din vegetaţie (gazon). cu caracteristici similare apelor naturale şi trebuie analizată înainte de evacuarea în apele naturale. pentru a evita toate efectele negative. La realizarea stratului de recultivare.rigola de evacuare .decantor .bazin de colectare a apei din precipitaţii . trebuie să fie prevăzut un echipament pentru măsurarea debitului evacuat. Apa provenită din precipitaţii trebuie să fie colectată şi evacuată cât mai repede de pe suprafaţa impermeabilizată a depozitului. Stratul de recultivare constă dintr-un strat de reţinere a apei (d >= 85 cm).rigola perimetrală la baza taluzului . în ape stătătoare (lacuri şi bălţi).UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Nu este permisă utilizarea materialelor reciclate. indiferent de natura lor.

Permeabilitatea stratului mineral de drenaj trebuie să aibă valoarea de cel puţin 1 x 10-3 m/s. Amenajarea se face prin intermediul unor drumuri de acces special amenajate şi cu utilaje uşoare. Acest strat de drenaj se aplică direct peste geotextilul de protecţie de deasupra stratului de impermeabilizare minerală sau de deasupra stratului sintetic de impermeabilizare (PEHD). Stratul mineral de drenaj trebuie să aibă o grosime uniformă minimă de 30 cm. instalaţiile de scurgere în apa freatică şi punctele de evacuare în apele de suprafaţă trebuie să fie construite pe cât posibil din materiale naturale. Conţinutul de carbonat de calciu nu trebuie să fie mai mare de 10% (masă). pe toată suprafaţa corpului depozitului. cu şenile. La o pantă mai mare de 10% trebuie să fie prezentată dovada stabilităţii stratului în funcţie de caracteristicile efective ale materialelor din care este alcătuit. Acoperişurile puţurilor de gaz trebuie să fie instalate deasupra stratului de drenaj. infiltrată prin stratul de recultivare. 21 .UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Toate instalaţiile de colectare a apei trebuie să fie construite în aşa fel încât lucrările de întreţinere şi control necesare să fie minime. este absolut necesară amenajarea unui strat de drenaj. panta maximă admisă este de 33%. Pentru colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii. Pe durata construcţiei trebuie să se ţină seama ca straturile de impermeabilizare să nu fie deteriorate prin trecerea cu maşini peste ele. Trebuie să fie evitate pagubele care pot apărea din cauza materialelor de construcţie necorespunzătoare sau a erorilor de proiectare. Foliile din materiale plastice şi materialele artificiale pentru drenaj trebuie să fie rezistente în timp. Conductele de pe corpul depozitului trebuie să fie din materiale uşoare (ex: polietilenă). Nu sunt permise conductele din beton. Materialul pentru stratul de drenaj este alcătuit din pietriş 8-32 mm sau criblură. Panta stratului de drenaj trebuie să fie de cel puţin 5%. Conţinutul de granule < 8 mm este limitat la 5% (masă). din cauza greutăţii şi a caracteristicilor de tasare necorespunzătoare. bazinele de colectare. Rigolele. Nu este permisă instalarea de conducte de colectare a gazului în interiorul stratului de drenaj pentru apa din precipitaţii.

Ip de calitate. Panta conductelor de scurgere trebuie să fie > 1. În cazul depozitelor cu suprafaţă mare. Modul de aplicare a stratului de drenaj pentru apa din precipitatii CAP. Ic 22 .UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Stratul de drenaj se amenajează până la marginea rigolei perimetrale a sistemului de colectare a apei de la baza depozitului (figura 3.5%. Între stratul de recultivare şi stratul de drenaj trebuie să nu existe pericolul de sufoziune.8. 6 EVALUAREA RISCULUI Pentru cuantificarea cantitativă şi/sau calitativă a riscurilor se va utiliza o matrice de evaluare a impactului. după stingerea tasărilor. astfel încât în stratul de drenaj să nu ajungă granule sau particule foarte fine. Starea componentelor de mediu va fi analizată în funcţie de următorii parametrii: Indicele Indicele de poluare. pentru ca apa să poată fi evacuată direct în rigola perimetrală. care să modifice valoarea permeabilităţii.1). se amenajează conducte de scurgere în stratul de drenaj. După caz se aplică un geotextil de filtrare pe stratul de drenaj. pantă mică şi timp lung de scurgere a apei din precipitaţii.

fara insa a fi novice Ip>1 – mediul este afectat peste limitele admise. Scara de bonitate este exprimară prin note de la 1 la 10. iar mediul este afectat in limite admisibile Ic=-1…0 – influenta negative.influenta pozitiva E0 – influenta nula Atunci: Ic=0…. neafectat de 23 . Nota 10 reprezintă starea mediului natural. iar efectele pot fi positive sau negative.+1 –mediul este afectat in limite admise.. Astfel se încadrează indicele de poluare şi indicele de calitate într-o scară de bonitate cu acordarea de note care să exprime apropierea respectiv depărtarea de starea ideală. iar mediu este afectat peste limitele admise Ic=0 – starea mediului este neafectata Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de proiect asupra mediului înconjurător s-a utilizat metoda Rojanschi.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Formulele de calcul pentru cei doi parametrii sunt: Ip = C max CMA Cmax – concentraţia maximă a poluantului CMA – concentratia maxima admisa prin reglementari Daca: Ip=0….+1 – influenta pozitiva..influenta negative E. iar efectele negative se cuantifica in functie de gradul de depasire Ic= E – marimea efectului stabilit prin matricea de evaluare Daca: E+ .

iar nota 1 reprezintă o situaţie de degradare gravă şi ireversibilă a mediului analizat.0÷8.0 Efectele asupra mediului şi omului sunt nocive Mediul este afectat peste limitele admise.0 Efectele asupra mediului sunt accentuate Mediul este afectat peste limitele admise. nivel 1 6 Ip = 1.0÷12.0÷2.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE activitatea umană. nivel 3 4 Ip = 4. nivel 2 7 Ip = 0.5÷1.0 Mediul este degradat.0÷4.2 Efectele asupra mediului sunt nesemnificative Mediul este afectat în limite admise.0 Efectele asupra mediului şi omului sunt nocive accentuate 3 Ip = 8. nivel 1 8 Ip = 0. Note de bonitate pentru valoarea indicelui de poluare. Nb Mediul nu este afectat de activitatea umană 10 Ip = 0 Starea mediului este naturală Mediul este afectat de activitatea umană 9 Ip = 0÷0. Ip: Notă de Valoare Ip Efecte asupra omului şi asupra mediului bonitat e. nivel 2 5 Ip = 2.0 Efectele asupra mediului nu sunt nocive (prag de intervenţie cu efecte semnificative) Mediul este afectat peste limitele admise. nivel 1 Efectele sunt letale la durate medii de 24 .5 Efectele asupra mediului sunt reduse (prag de alertă cu efecte potenţiale) Mediul este afectat în limite admise.2÷0.

nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere Mediul este impropriu pentru viaţă 2 1 Ip = 12.5÷1. nivel 2 8 Ic = 0. Nb Mediul nu este afectat de activitatea 10 Ic = 0 proiectului Mediul este afectat de proiect în limite Ic = 0÷0.0 Influenţe pozitive mici Activitatea se încadrează în normele de reglementare Mediul este afectat peste limitele admise.0 Ip > 20. Nb Valoare Ip Efecte asupra omului şi asupra mediului expunere Mediul este degradat. nivel 1 9 >0 Influenţe pozitive mari Activitatea produce un efect redus Mediul este afectat de proiect în limite admise. Ic: Notă de Valoare Ic Efecte asupra mediului bonitat e.0. E < 6 0 Activitatea depăşeşte normele de reglementare 5 Ic = -1.5 Influenţe pozitive medii Activitatea produce un impact deccelerabil Mediul este afectat de proiect în limite admise.0÷20.25÷0. nivel 1 Ic = -1.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Notă de bonitat e. nivel 3 7 Ic = 0.0÷-0. E admise.25.5 Mediul este afectat peste limitele 25 .0 Note de bonitate pentru valoarea indicelui de calitate.

0025 Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere Evaluarea impactului s-a făcut pentru componentele de mediu prezentate în capitolul 4.025÷2 Efectele sunt nocive la durate medii de 0.0025 expunere Mediul este degradat.4 8 0.8 7 26 .025 Efectele sunt la durate lungi de expunere Mediul este degradat. nivel 3 Ic = -0. Nb Efecte asupra mediului admise. nivel 3 1 Ic < -0. Impactul este major Mediul este degradat. nivel 1 Ic = -0. nivel 2 Ic=-0. Componentă Baza de apreciere a de mediu impactului Efect redus în zona construcţiilor – măsurile de protecţie limitează aria de Apa extindere a poluanţilor şi nu afectează calitatea apelor de suprafaţă şi subterane Potenţial afectat mai ales în zona construcţiilor – calitatea Aerul aerului în zonele învecinate şantierului se încadrează sub limitele reglementate Ic N b 0. nivel 2 Efectele asupra mediului sunt negative producând disconfort Mediul este afectat de proiect peste limitele admise.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Notă de Valoare Ic bonitat e.25÷3 0.5÷4 0.25 Efectele asupra mediului sunt negative accentuate. pentru perioada de execuţie şi pentru perioada de exploatare.

8 7 0. depozitare Peisajul temporară materiale. emisii) Afectat în zona şantierului (activitatea utilajelor de construcţii.2 5 8 Ic N b 27 . ocupări temporare datorate pozării colectoarelor de canalizare.4 8 0. ocupări definitive Solul de terenuri. întrucât nu se Biodiversitat regăseşte în aria de influenţă ea a proiectului Potenţial afectat de emisii. pozitiv prin crearea locuri de muncă Condiţii culturale şi Impact nesemnificativ etnice.8 7 0.8 7 0.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Componentă Baza de apreciere a de mediu impactului Afectat în zona şantierului (activitatea utilajelor de construcţii. ocupări temporare datorate pozării colectoarelor de canalizare) Neafectată. vibraţiilor patrimoniul şi emisiilor cultual Componentă Baza de apreciere a de mediu impactului Ic N b 0. săpături. pământ şi de mobilizarea utilajelor pe şantier Afectat în zona şantierului Mediul social prin zgomot. şi economic disconfort circulaţie. ocupări definitive Subsolul de terenuri. datorat zgomotului. emisii.2 9 0.

Pe baza notelor de bonitate au fost construite diagramele impactului.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Componentă Baza de apreciere a N Ic de mediu impactului b Aprecierea impactului s-a făcut prin raportarea indicatorilor apei uzate epurate la concentraţiile maxime admise – apele uzate sunt epurate şi nu Apa 0. respectiv asupra mediului înconjurător. Rojanschi. cât şi pentru perioada de exploatare. Starea ideală SI este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată (poligon cu 8 laturi 28 . adică prin raportarea stării reale a mediului la starea ideală.1 9 0.1 9 Biodiversitat Efecte negative potenţiale în 0.2 9 Mediul social Efect pozitiv prin asigurarea 1 0 şi economic infrastructurii de apă-canal 0 Condiţii culturale şi 1 etnice. atât pentru perioada de execuţie. concentraţiile de poluanţi estimaţi se încadrează sub limitele reglementate Aerul Efecte nesemnificative 0.1 Solul Efecte nesemnificative 9 5 Subsolul Efecte nesemnificative 0. Neafectat 0 0 patrimoniul cultual Indicele de poluare globală IPG a fost apreciat pe baza metodei ilustrative a lui V.2 8 ea caz de defecţiuni şi avarii 5 Peisajul Efecte nesemnificative 0.4 8 prezintă impact semnificativ asupra receptorilor.

Calculul indicelui global de poluare se face cu relaţia: I PG = SR SI Aprecierea indicelui de poluare globală se face astfel: IPG = 1 – nu există poluare. SR. Reprezentând notele de bonitate în funcţie de starea ideală se obţine figura geometrică corespunzătoare stării reale. IPG <1 1÷2 2÷3 Efect sinergetic Mediul natural nu este afectat de activitatea proiectului Mediul natural este afectat de activitatea proiectului în limite admisibile Mediul natural este afectat de activitatea proiectului provocând o stare de disconfort componentelor vii Mediul natural este afectat de activitatea proiectului provocând tulburări în dezvoltatea normală a componentelor vii Mediul este grav afectat de activitatea proiectului şi prezintă nocivitate pentru componentele vii Mediul este degradat şi impropriu componentelor vii 3÷4 4÷6 >6 Pentru perioada de executie: 29 .UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE corespunzătoare numărului componentelor de mediu analizate). IPG > 1 – există modificări substanţiale de calitate a mediului S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul proiectului asupra mediului.

375 . Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operaţiuni distincte care intră în sarcina beneficiarului: planificarea monitorizare alocarea resurselor necesare prevenirii înlăturării efectelor riscurilor produse control. în limite admisibile.375 Pe scara de calitate.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Biodiversitate Sinitial Sfinal Sol Aer SI=200 SF=275 IPG = = 1. 30 sau . adică se încadrează în limitele 1÷2 ceea ce indică că mediul natural este afectat de activitatea proiectului în perioada de execuţie. În ceea ce priveşte impactul proiectului asupra componentelor de mediu analizate putem spune ca in perioada de executie componentele de mediu sunt afectate in limite admisibile.Impactul este redus si se manifest ape o durata limitata de timp. valoarea indicelui de poluare globală este 1.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale. Proiectul prin amplasament. ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare. depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. 31 . Prin proiect se respectă prevederile legale privind amplasarea obiectelor proiectului faţă de obiectivele învecinate. poluarea apelor de suprafata. CONCLUZII In general. CAP 7. modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. măsurile de protecţie sanitară şi PSI. in ordinea in care sunt percepute de populatie. scop şi funcţionare nu generează impact transfrontalier.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE În ceea ce privesc riscurile naturale se menţionează: construcţiile şi instalaţiile propuse au fost concepute să reziste solicitărilor apărute în caz de cutremur nu sunt semnalate obiectivului propus riscuri de inundaţii ale nu sunt semnalate riscuri potenţiale datorate secetei nu s-au evidenţiat zone cu risc de alunecări de teren în perimetrul proiectului. poluarea aerului. sunt:     modificari de peisaj si disconfort vizual.

sobolani. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte. ciori. exploatare (15-30 ani). fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar. dar si cu alte elemente poluante. constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice 32 . unele mamifere. dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”. In plus. ciori). fara a considera si populatia microbiologica a solului. se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani). biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:   in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitului. In termeni de biodiversitate. Atat exfiltratiile din depozite. refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). Deseurile. reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial. Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului. dar mai ales cele industriale. in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti. cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare. caini vagabonzi. in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani. evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. pasari. un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha. insecte parasesc zona.

in special cele orasenesti. conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective. depozitele actuale de deseuri. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice. produse petroliere. fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:     depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE precum metale grele (plumb. nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit. depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor. recuperarea lor este dificila. explozive sau corozive. pe de alta parte. reziduuri de la vopsitorii. prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor. pesticide. a zonelor de agrement). solventi. mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite. multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire. nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs. cadmiu). a raspandirii mirosurilor neplacute. depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile. 33 . cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. uleiuri uzate. zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute. a apelor de suprafata sau subterane. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile.

in Romania. la ora actuala. peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale. sticla. astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie. care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE   terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate. materiale plastice). ele ajung pe depozite ca atare. iar impactul din timpul executiei lucrarilor este neglijabil. colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor. metale. 34 . adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Cum am incercat sa evidentiem mai sus impactul depozitului de deseuri din localitatea Viseu de Sus asupra mediului se va diminua cantitativ si calitativ dupa sistarea activitatii. amestecate. Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice.

www. www.apmbm. 14.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE BIBLIOGRAFIE 1. www. HGR.viseudesus. MAPM 592/2002 O.462/2001 7.MMGA 27/2007 O. 1284/2007 O.ro 4. 11. HG. INTRE RAURI – ghid turistic si monografic – despre Viseu de Sus 2.2/1968 6. 757/2004 O. Legea nr. 162/2002 10. Legea nr. 12. HG.MMD 1964/2007 35 . 856/2002 8.ro 3.anpm.ro 5. 743/2002 9. HG. 13.

Curs “IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI ASUPRA MEDIULUI” –Ioan Denut 20. 17.SRL 19. Laborator “ IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI ASUPRA MEDIULUI” – Stefania Stecz 36 . HERODOT GROUP. 75/2007 STAS 12574/1987 Primaria Orasului Viseu de Sus SC. OUG. 18.UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE 15. 16.