You are on page 1of 61

Managementul Mediului

Cuprins

Capitolul 1. Instrumente pentru managementul


mediului.
Ce este Managementul Mediului şi de ce este
important .................................................……….. 4
Standardele Managementului de Mediu şi sistemul de Management
de Mediu ........................... 4
Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit
……………………………......................................................................… 4
Standardul Internaţional ISO 14001.................................................... 7
Sistemul Managementului de Mediu(Environmental Management
System (EMS)) .................................................................................... 8
EMS Principii şi Elemente.................................................................... 9
Implementarea unui EMS ................................................................. 10
Beneficii în urma implementării unui EMS ....................................... 12
Programul Managementului de Mediu...............................................13
Sumarul Capitolului............................................................................15
Auto-testare.Întrebări.........................................................................16
Capitolul 2. Managementul de mediu în acţiune.
Part I .Proiectarea şi Implement area Sistemului Managementului de
Mediu..................................................................................................17
Plan de Reducere a deşeurilor –un model pas cu pas din Industrie
......................................................................................................17
Organizarea Echipei Manageriale.................................................18
Analiza Producerii deşeurilor şi sistemelor de Dispunere.............18
Identificarea Programelor Alternative de Management al
Deşeurilor.....................................................................................20
Studiul de fezabilitate...................................................................23
Proiectarea programului...............................................................24
Promovarea programului..............................................................24
Proiectarea şi Procurarea MaterialelorPromoţionale şi Educative.
......................................................................................................24
Îmbunătăţirea continuă................................................................26

2
Part II:Îmbunătăţirea Performanţei de Mediu.....................................27
Tehnologii fără deşeuri.................................................................27
Introducerea strategiilor de cumpărare a deşeurilor....................27
Conservarea energiei....................................................................28
Reducerea deşeurilor periculoase................................................28
Proiectrea produselor pentru performanţă ecologică...................29
Sumarul capitolului.............................................................................30
Auto-test.Întrebări..............................................................................31

Capitolul 3. Studii de caz pentru management de mediu in


Europa Centrala si de Est
Masurile de protectia mediului au eficienta economica .
……………………................................ 32
Partea I:
Studii de caz
…………..................................................................................................
........… 32
Studiu de caz 1: Introducerea unui standard de management al
mediului .Fabrica de ciment si var din
Ungaria ................................................................
…………………………………………. 32
Fundamentare.......................................................................................
.................…………….. 33 Descrierea
companiei.............................................................................................
…………..…. 33
Liniile
directoare..............................................................................................
........……………... 33
Implementarea......................................................................................
.................…………....… 34
Rezultate...............................................................................................
.................…………....… 35
Studiu de caz 2: Productie curata intr-o companie chimica din Cehia
…………………………… 36

3
Ce este PRODUCTIA
CURATA?.............................................................................……...……..
36
Generalitati............................................................................................
.................……………... 36
Informatii din
domeniu..............................................................................................
……………. 37
Informatii despre
companie.......................................................................................
……………. 37
Linii directoare
…….................................................................................................
…………….. 38
Implementare
…………..................................................................................................
............. 38 Rezultate.............
……………...............................................................................................
....... 41
Partea a II-a:
Sistemul decizional si reteaua de lucru in Europa Centrala si de Est
……………................. 43 Afacerea Aarhus si initiativa de mediu (ABEI)
………................................................................ 43
Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltica
……….................................................. 43
Sistem de management al mediului si productie curata din Republica
Ceha si Ungaria…... 44
Sumarul capitolului
…………………......................................................................................
44
Expunere de sarcini
…………… ..............................................................................................
45

4
Bibliografie
……………………………………………………………………………………………
…. 46

5
Capitolul 1. Instrumente pentru managementul
mediului

Ce este Managementul Mediului si de ce este


important ?

Managementul mediului are drept scop utilizarea


responsabila a resurselor naturale, economice si umane
astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. O utilizare
mai eficienta a electricitatii si a combustibililor combinata
cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin
introducerea masurilor de reciclare, va rezulta in costuri
reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus
deja managementul mediului in productia lor, arata ca
aceste companii au un avantaj competitiv. Profitariel de pe
urma costurilor reduse de oprare si a imbunatatirea
relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt mai mari decat
costurile implementarii managementului mediului. De aceea
managementul mediului este in general o "afacere buna".

Standardele Managementului Mediului si Sistemului


lui

Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din


ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o
performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra
mediului, ele efectuează un numar crescut de "remedieri"
sau "auditări" pentru a aprecia performanta ecologica.
Totusi, aceste remedieri si auditări singure nu sunt
suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei
nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele
legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi
Comisia Europeana Eco- Management si Sistemul de Audit
EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon
dupa care organizatiile si companiile isi pot masura
performanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face
posibila introducerea unui Sistem all Managementului
Mediului viabil.

Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism


care se adreseaza unor teme ecologice majore prin alocarea

6
de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare
continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt
organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se
distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei
sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice
pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a
sistemului managerial al unei organizatii si este necesar sa
fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte
domenii.

Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de


Audit (EMAS)

Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit


(EMAS) este un sistem voluntar pentru industrie introdus de
Comisia Europeana (EC) in 1993. El tinteste sa promoveze
imbunatatiri continue in performanta ecologica a
companiilor si sa furnizeze informatii ecologice publicului.
Este deschis numai amplasamentelor industriale.
Pentru a participa la EMAS, o companie trebuie sa adopte o
politica ecoloigca, sa revada performantele ecologice ale
platformei industriale in chestiune, sa dezvolte un sistem de
management ecologic si un plan de actiune in lumina
descoperirii neconformităţilor, sa auditeze sistemul si sa
publice o declaratie de performanta a platformei. O a treia
parte calificata verifica sistemul si declaratia pentru a vedea
daca acestea se confomreaza cerintelor EMAS. Daca se
conformeaza, ele sunt validate si platforma poate fi
inregistrata. Odata inregistrata, platfroma primeşte un
certificat de participare, care poate fi folosit la certificarea
participării în sistem.

EMAS a fost desemenat ca un sistem standard de


management ecologic (DMS) care sa furnizeze baza
generala pentru participarea firmelor, fara a fi prea
restrictiv. Telul sau este sa incurajeze firmele industriale sa-
si asume respeonsabilitatea pentru problemele ecologice si
sa reduca impactul ecologic advers intr-o maniera
voluntara. De aici rezultă si virtutile si slăbiciunile
Regulamentului.
Pe de o parte, EMAS permite un anumit grad de flexibilitate
care este esential pentru aplicarea efectiva in contexte
culturale si legale diferite. Pe de alta parte, acesta deschide

7
o cale pentru diferente in interpretare si discrepante in
aplicare, conducand la un domeniu inegal si la potentiale
bariere comerciale. Obiectivul schemei este sa promoveze
imbunatatiri continui in performanta ecologica a activitatilor
industriale prin:
1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice,
programelor si sistemelor manageriale de catre companii,în
legătură cu platformele lor industriale.
2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a
performantelor acestor elemente.
3. Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica
publicului larg.

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze


sistemele de management ecologic astfel incat sa
corespundă cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea,
Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea
participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si
prevede pentru statele membre individuale sa adapteze
schema si altor sectoare, cum ar fi serviciile publice.
Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de
acreditari competente si organisme de inregistrare,
autoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS,
format din reprezentanti ai statelor membre. Acest proces
armonizeaza, in masura necesara, activitatile din statele
membre. Structura EMAS poate fi schimbata numai prin
schimbrarea Regulamentului EMAS, in conformitate cu
prevederile şi hotararile EU.

Cum se adapteaza EMAS ?

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze


sistemele de management se mediu astfel incat sa se
conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea,
Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea
participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si
prevede ca statele membre individuale sa adapteze
sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice.
Dezvoltarea si implementarea EMAS este reglementata de
acreditari competente separate si organisme de
inregistrare, de autoritatile de mediu si Comitetul de
Reglementare EMAS, care sunt toate formate din
reprezentanti din Statele Membre. Acest proces

8
armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele
Membre.

Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea


Regulamentului EMAS, in conformitate cu prevederile şi
hotararile Uniuniii Europene. Articolul 20 al Regulamentului
1836/93 cere Comisiei Europene sa revada schema după
maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa
propuna orice modificari necesare, in special referitoare la
scopul schemei si la posibila introducere a unui logo.

Domeniul sistemelor de management de mediu nu este


static. La trei ani dupa ce EMAS a fost publicat, a fost
produs standardul international pentru sistemele de
management de mediu ISO 14001. Acest standard a fost
adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem
standard si management de mediu logic si bine structurat.
EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si
manufacturier dar, in acelasi timp se recunoaste ca toate
sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca
de asemenea ,mediul va beneficia de pe urma unui bun
management ecologic si in aceste sectoare. In mod
traditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct
al emisiilor si deseurilor. Cu toate aceste, impactul indirect
cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si
aruncarii este semnificativ si va beneficia de aducerea sub
controlul Sistemului Managementuluide Mediu. Revederea
EMAS la cinci ani dupa intrarea sa in functiune prezinta o
oportunitate ideala pentru a se adresa la.

1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de


activitate economica.
2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de
Mediu cerut de EMAS.
3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut
pentru a permite organizatiilro inregistrate sa-si publice mai
efectiv participarea in EMAS.
4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.
5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru
imbunatatirea transparentei comunicarii performantei de
mediu între actionarii lor si public.
6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de
sprijin potrivite.

9
Cum sa finantezi participarea EMAS.
In timp ce Comisia Europeana nu ofera sprijin financiar
platformelor individuale pentru a participa la Eco-
Management si Sistemul de Audit (EMAS), Comisia
incurajeza Statele Membre sa ofere mecanisme de sprijin
pentru companiile (in special SMEs) care doresc sa
implementeze EMAS. De asemenea, este dat sprijin finaicar
unor actiuni mai largi, in special pentru dezvoltarea
mijloacelor de sprijinire a participarii SME in schema EMAS.

Standardul International ISO 14001.

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de


Organizatia Internationala pentru Standardizare in scopul de
a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management
de Mediu. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si
este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept
un indicator al practicilor convenabile ale managementului
ecologic. In mod curent, cele mai avansate standarde si linii
directoare sunt:
1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu-
Specificaţii şi Ghid de Utilizare.
2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid
privind principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare.
3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii
Generale.
4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri
de Audit - Partea 1. Auditull Sistemelor de Management de
Mediu.
5. ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de
calificare pentru auditorii de Mediu.

ISO 14001 este singurul standard certificabil, restul fiind


indrumari de sprijin. Familia ISO 14001 de stndarde de
managementde Mediu, conform planului actual, curpinde 23
de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice
legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de
management de mediu(EMS) al unei companii. ISO 14001
are o structura clara si logica care acopera urmatoarele:

1. Obiectivul
2. Referintele Normative
3. Definitii

10
4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu.
5. Cerinte Generale.
6. Politica Mediului
7. Planificare
8. Implementare si Operare
9. Actiuni de Verificare si Corectare
10. Revederea Managementului.

Abordarea de baza si structura ISO 14001 seamana cu


Regulamentul EMAS dar difera in urmatoarele domenii:
1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de
mediu a Uniunii Europene si autoritatile de mediu din
statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa.
ISO 14001 nu are acelasi statut in politica ecologica
internationala, si responsabilitatea pentru introducerea si
dezvoltarea sa rezida in ISO.
2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera
numai sistemul de management. In schema EMAS,
informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra
mediului sunt de asemena verificate.
3. EMAS include o declaratie de mediu pulbica, in
vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declaratie publica,
mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai
multa recunoastere a activitatilor si rezultatelor sale. In
sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si
publice politicile de mediu.
4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai
amplasamentele industirale se pot inscrie in sectiunea
EMAS.
O organizatie poate fi certiciata ISO 14001, chiar daca nu se
conformeaza in totalitate regulamentelor, deaorece singura
cerinta este ca politica sa de mediu sa prevada scopul
confomrarii in viitor. Aceasta slabiciune aparenta poate
ajuta tarile sa initieze un proces de imbunatatire continua a
performantei ecologice a sectorului lor industiral. Aplicarea
pe scara larga poate elimina barierele comerciale si poate
ajuta la introducerea unui management ecologic standard
chiar si la acele organizatii care nu intrunesc cerintele
legislatiei de mediu nationale. EMAS si ISO 14001 ofera
diferite cai pentru o companie industriala de introducere a
unui sistem de management de mediu.
Companiile pot desigur sa se inscrie in ambele
sectiuni, daca le pot satisface cererile. O organizatie
care implementeaza ISO 14001 este pe cale sa

11
satisfaca cerintele EMAS. Pasul urmator EMAS -
dincolo de ISO 14001 - este o declaratie ecologica
publica. ISO 14001 este aplicabil oricarei organizatii
care doreste :
1.Să implementeze ,întreţină si imbunatateasca un
EMS.
2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de
mediu declarata.
3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.
4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de
catre o organizatie externa.
5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest
standard din proprie determinare.

Toate cerintele din ISO 14001 sunt preconizate a fi


incorporate in orice EMS. Extinderea aplicarii va depinde de
politica de mediu a organizatiei, de natura activitatilor sale
si de conditiile in care opereaza. Demonstrarea
implementarii reusite a ISO 14001, poate fi folosita pentru a
asigura partile interesate ca un EMS potrivit este in
functiune. O organizatie are liberatatea si flexibilitatea sa-si
defineasca1 granitele si poate alege sa implementeze ISO
14001 sau EMAS cu privire la intreaga organizatie sau la
unitati operationale sau activitati specifice ale organizatiei.

Sistemul Managementului de Mediu(EMS)

Primul pas pentru indeplinirea Standardelor


Managementului de Mediu este introducerea unui Sistem de
Management de Mediu(EMS), care include structura
organizatorica, respeonsabilitatile, practicile, producedurile,
procesele si resursele pentru determinarea si
implementarea politicii ecologice. Pentru ca o companie sa
stabileasca si sa mentina cu succes un sistem de
managementde mediu, este necesar un interes real pentru
imbunatatirea performantei ecologice pe o baza solida. EMS
trebuie facut, implementat si mentiunut astfel incat sa
asigure indeplinirea politicii de mediu, a obiectivelor si
programelor pe care le-a adoptat compania. Trebuie sa
stabileasca si sa revada si revizuiasca periodic politica de
mediu a companiei, obiectivle si programele. Pentru a

12
indeplini aceste sarcini, EMS prevede indrumari, care includ,
dar nu sunt limitate, la urmatoarele subiecte:
1. Obtinerea recunoasterii de catre toti membrii
organizatiei ca managementul ecologic este una din
prioritatile de frunte.
2. Stabilirea si mentinerea comunicatiilor cu partile
interesate interne si externe.
3. Determinarea cerintelor legislative si aspectelor
ecologice legate de activitatile, produsele sau serviciile
organizatiei.
4. Dezvoltarea implicarii conducerii si a angajatilor in
protectia mediului, cu o indatorire clara de contabilizare şi
responsabilitate.
5. Incurajarea planificarii ecologice pentru tot ciclul
vietii unui produs sau proces.
6. Stabilirea unui proces de atingere a nivelelor de
performanta tintite.
7. Asigurarea resurselor necesare si suficiente, inclusiv
pregatirea, pentru atingerea nivelelor de performanta
tintite,pe o baza continua.
8. Evaluarea performantei ecologice raportată la
politica de mediu a organizatiei, obiectivele si tintele, si
căutarea ameliorarii acolo unde este necesar.
9. Stabilirea unui proces de management de audit si
revizuire a EMS si de identificare a oportunitatilor de
imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu
rezultante.
10. Incurajarea contractorilor si furnizorilor de a stabili
un EMS.

EMS Principii si Elemente

13
Im b u n a ta tireCao n tin u a

R e v e d e re a M a n a g e m e n tu lu i P o litic a e c o lo g ic a

A c tiu n i d e v e r ific a re s i
c o re c ta re P la n if ic a r e

Im p le m e n ta r e s i o p e ra re

Figura 1. Model de Sisteme de Management de Mediu


pentru ISO 14001

Modelul EMS (Figura 1) urmeaza vederea generală a unei


organizatii care subscrie urmatoarelor principii:
1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si
defineasca politica de mediu si sa asigure angajamentul sau
fata de EMS.
2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un
plan care sa-i indeplineasca politica de mediu.
3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o
organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si mecanismele de
sprijin necesare realizarii politicii ecologice, obiectivelor si
tintelor.
4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa
masoare, sa monitorizeze si sa evalueze performanta
ecologica.
5. Revedere. Managementul trebuie sa revada si sa
evalueze EMS la intervale definite pentru a-i mentine
efectivitatea si continua ameliorare.
6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si
imbunatateasca in mod continuu EMS, cu obiectivul
imbunatatirii performantei de mediu per total.
Avand acestea in vedere, EMS este cel mai bine privit ca o
baza organizatorica care trebuie in permanenta
monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie
efectiva pentru activitatile ecologice ale unei organizatii ca
raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare

14
persoana din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte
responsabilitatea imbunatatirii mediului.

Implementarea unui EMS.

Implementarea unui EMS este un proces complex, care se


extinde dincolo de aceste indrumari generale si care are ca
niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau
organizatie. ISO 14001 de exemplu, contine cerinte
specifice de sistem management care dau posibilitatea unei
organizatii sa:
1. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea.
2. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor
trecute, existente sau planificate, produselor sau serviciilor
sa determine impacte ecologice semnificative.
3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele
regulamentare.
4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si
tinte potrivite.
5. Sa stabileasca standarde si programe pentru
implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor.

Poltica de Mediu.

O politica de mediu defineste obiectivele companiei si


principiile de actiune referitoare la mediu, inclusiv alinierea
la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Politica
ecologica formeaza baza pe care organizatia isi
stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie
sa fie suficient de clara pentru a fi inteleasa cu usurinta de
partile interesate interne si externe si trebuie sa fie
revazuta si revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea
conditiilor si a informatiei..
Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa
documenteze politica de mediu. In plus, top-managementul
trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei
este potrivita cu natura, marimea si impactele ecologice ale
activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un
angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a
poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este
documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este
disponibila pentru public.

15
Aspecte de mediu si impacte de mediu.

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri


de identificare ale aspectelor de mediu ale actiunilor sale,
produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele
asupra carora poate avea influenta, pentru a le determina
pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ
asupura mediului.
Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea
obiectivelor sale ecologice toate aspectele referitoare la
aceste impacte semnificative. O organizatie fara EMS
existent trebuie ca initial sa-si stabileasca pozitia curenta cu
privire la mediu prin intermediul unei revederi. Telul trebuie
sa fie luarea in consideratie a tuturor aspectelor de mediu
ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui EMS.
Revederea trebuie sa acopere patru zone - cheie:
1. Cerinte legislative si reglementari.
2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative.
3. Examinarea practicilor si procedurilor
managementului de mediu, existente.
4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor
anterioare.

Cerinte legale si Aspecte de mediu.

O companie se conformeaza cerintelor ecologice legale


daca se conformeaza tuturor legilor si reglementarilor
relevante pentru companie. O companie trebuie sa se
conformeze tuturor cerintelor legale relevante, chiar daca
nu are un sistem de management ecologic (EMS). Pe de alta
parte, o companie poate sa nu se conformeze unor
asemenea reglementari, de vreme ce in situatii diverse
autoritatile competente pot sa accepte neconformarea cu
legislatia.

Stabilirea si revederea obiectivelor si tintelor de


mediu.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina


documentat obiective si tinte la fiecare nivel si functie
relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si
revizuieste obiectivele, o orgnizatie trebuie sa ia in
consideratie si cerintele legale sau de alt fel, aspectele

16
ecologice semnificative, optiunile tehnologice, cerintele
financiare, operationale sau de afaceri si parerile partilor
interesate. Obiectivele si tintele trebuie sa fie conforme cu
politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a
polutarii.
Implementarea politicii si realizarea obiectivelor si
tintelor.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe


pentru realizara obiectivelor si tintelor stabilite.
Aceste programe includ:
1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara
obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel relevant al
organizatiei.
2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie
realizate.
Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi
sau modificate, produse sau servicii, programul va fi
modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca
managementul ecologic se aplica unor asemenea proiecte.

Beneficii in urma implementarii unui EMS.

O organizatie care implementeaza un EMS eficient va ajuta


la protejarea sanatatii umane si a mediului de potentialele
impacte ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale si va
ajuta la mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului.
Detinerea unui EMS poate ajuta o organizatie sa dea partilor
interesate increderea ca:
1. Exista un efort managerial de asigurare ca
prevederile obiectivelor, tintelor si politicii sunt realizate.
2. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire
decat pe actiune corectiva.
3. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu
reglementarile poate fi asigurata.
4. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua
imbunatatire.

O organizatie al carei management cuprinde un EMS


are o baza de echilibrare si integrare a intereselor
economice si de mediu. O organizatie care a implementat
un EMS, poate realiza un avantaj competitiv semnificativ.
Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui

17
EMS. Acestea tebuie sa fie identificate pentru a demonostra
partilor interesate si clientilor, in special actionarilor,
valoarea pe care o are pentru organizatie un bun
managementde mediu. Ofera de asemenea organizatiei
ocazia de a lega obiectivele si tntele de mediu de
rezultatele financiare specifice si astfel, sa se asigure ca
resursele sunt disponbile acolo unde ofera cele mai mari
beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu.
Beneficiile potentiale asociate unui EMS eficient sunt:

1. Asigurarea clientilor de angajamentul la un


management de mediu demonstrabil.
2. Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare.
3. Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea
accesului la capital.
4. Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil.
5. Marirea imaginii si a sectorului de piata.
6. Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare.
7. Imbunatatirea controlului costurilor.
8. Reducerea incidentelor care rezulta din
responsabilitati.
9. Demonstrarea grijii necesare.
10. Conservarea materiilor prime si energiei de
alimentare.
11. Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor.
12. Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea
problemelor de mediu.
13. Imbunatatirea relatiilor industrie - guvern.

Programul Managementului de Mediu.

Programul Managementului de Mediu este o descriere a


obiectivelor si activitatilor specifice pe care o companie
trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare
protejare a mediului intr-un anumit loc, incluzand o
descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru
atingerea acestor obiective.

Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe, este


un element cheie pentru indeplinirea cu succes a
Standardelor de Managementde Mediu. Aceste programe
descriu cum vor fi atinse obiectivele si tintele organizatei,

18
incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru
implementarea politicii de mediu a organizatiei. Programele
pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice ale
operatiunilor organizatiei. Ele trebuie sa includa o revizuire
ecologica pentru activitatile noi si poate include, acolo unde
este practic sau necesar apreciere ale stadiilor de
planificare, design, productie, marketing si dispunere.

Structura si responsabilitate.

Un program trebuie sa defineasca, sa documenteze si sa


comunice rolurile, responsabilitatile si autoritatile astfel
incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv.
Managementul va furniza resursele esentiale pentru
implementarea si controlul EMS. Resursele includ resursele
umane si cele financiare, tehnologice si specializate. Top
managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau
mai multi) de management specifice, care, in afara de alte
responsabilitati, va avea roluri, responsabilitati si o autoriate
bine definita pentru a asigura ca cerintele EMS sunt
stabilite, implementate si mentiunute conform EMS folosit,
si pentru raportarea performantelor EMS catre top
management, ca baza pentru imbunatatirea EMS.

Competenta si constientizarea pregatirii.

Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un


impact ecologic semnificativ trebuie sa fie competent pe
baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau pe baza
experientei. Este esential pentru angajatii de la fiecare
functie si nivel relevant sa fie constienti de:
1. Importanta si conformarea cu politica de mediu si
cerintele EMS.
2. Impactul ecologic semnificativ, actual sau potential
al activitatilror lor si beneficiile ecologice ale performantei
personale imbunatatite.
3. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea
conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu
cerintele EMS, inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de
raspuns.
4. Posibilele consecinte ale abaterii de la procedurile
de operare specificate.

19
Comunicare.

Se schiteaza un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu


informatii despre sistem si modul de realizare al acestuia.
Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din
ce in ce mai important al performantelor de mediu ale
companiei, tuturor partilor interesate. Pentru ca un raport
sa fie eficient, el trebuie sa fie onest si direct si fondat pe o
baza de informatii curente si adecvate.

Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii, organizatia


trebuie sa stabileasca si sa mentina procedurile pentru
comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale
organizatiei si pentru primirea, documentarea si
raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate
externe. Organizatia trebuie de asemenea sa formeze o
responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si
dezvolte abilitatea de a lua in calcul si de a inregistra
informatii din sursele care reglementeaza activitatile
comune.

Documentarea EMS.

Pentru a-si documenta EMS si a descrie elementele de baza


ale sistemului de management si interactiunea lor, o
organizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri
de control a tuturor documentelor cerute de EMS.
Documentarea trebuie sa contina si inregistrari formate din:
1. Informatii despre legile de mediu aplicabile si alte
cerinte.
2. Inregistrarea plangerilor.
3. Inregistrarea trainingului.
4. Informatii despre proces.
5. Informatii de productie.
6. Inregistrari de inspectare, intretinere si calibrare.
7. Informatii pertinente despre furnizori si beneficiari.
8. Inregistrari de incidente.
9. Informatii despre pregatirile si raspunsul in cazurile
de urgenta.
10. Informatii despre aspectele de mediu
semnificative.
11. Rezultatele auditului.
12. Revederile managmentului.
Revederea Managementului.

20
Pentru a mentine continua imbunatatire, potrivire si
eficacitate a EMS si, prin aceasta, a performantei sale,
managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze
EMS la intervale definite. Procesul de revedere a
managementului va asigura ca informatiile necesare sunt
adunate pentru a permite managemntului sa continue
aceasta evaluare.

Aceasta revedere va fi documentata. Revederea


managementului se va adresa posibilei nevoi de schimbare
a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale EMS, in
lumina rezultatelor sistemelor audit de managementde
mediu, schimbarea cirumstantelor si angajamentul la
continua imbunatatire. Sfera revederii trebuie sa fie extinsa,
cu toate ca nu toate elementele unui EMS trebuie sa fie
revazute deodata si procesul revederii se poate intinde pe o
perioada de timp. Revederea strategiei, obiectivelor si
procedurilor trebuie sa fie efectuata de la nivelul managerial
care le-a definit.
Revederea trebuie sa includa: (a) rezultatele din
audituri; (b) extinderea la care au fost atinse
obiectivele si tintele; (c) continua conveninenta a
EMS in legatura cu conditiile si informatiile
schimbatoare; si (d) relevante printre partile
interesate. Observatiile, concluzile si recomandarile
trebuie sa fie documentate pentru actiunea necesara.

Sumarul Capitolului.

Standardele Managementujlui de Mediu reprezinta un ideal


de performanta pe care compia se straduie sa-l atinga.
Sistemul Managementului de Mediu este un mecanism care
permite dezvoltarea Programului de Management de Mediu
ce ghideaza cu precizie, actiunile necesare atingerii tintelor
stabilite de Politica de Mediu.
Pentru a atinge Standardele Managementului de Mediu o
companie trebuie sa:
1. Identifice standardele Managementului de Mediu
care trebuie indeplinite.
2. Sa stabileasca teluri conforme cu adoptarea unei
politici ecologice.

21
3. Sa selecteze un Sistem de Management de Mediu
care sa ajute la formarea unui program potrivit.
4. Sa dezvolte un Program de Management de Mediu
care va ghida implementrea actiunilor necesare.

Auto testare. Intrebari.

Intrebarea 1: De ce este Managemetnul de Mediu o afacere


buna ? (vezi pagina 3)

Intrebarea 2: Ce este un Sistem de Management de


Mediu(EMS) si cum imbunatateste el performanta de mediu
a unei companii ? (vezi paginile 3 si 7-8);

Intrebarea 3: Ce este un Standard de Management de


Mediu? (vezi pagina 3)

Intrebarea 4: Enumerati 3 diferente intre EMAS si ISO 14001


(vezi pagina 6-7)

Intrebarea 5: Participarea la EMAS este voluntara. Discutati


o consecinta pozitiva si una negativa a acestui lucru (vezi
pagina 4-5)

Intrebarea 6: Cum poate realiza un avantaj competitiv


semnificativ o companie care a implementat un EMS ? (vezi
pagina 11)

Intrebarea 7: De ce este importanta Revederea


Managementului ? (vezi pagina 13)

22
CAPITOLUL 2. MANAGEMNTUL DE MEDIU IN ACTIUNE.

Partea I: Proiectarea si Implementarea


Managementului Ecologic.

In Capitolul 1, am vazut ca un Sistem de Management


Ecologic (EMS) este un plan detaliat care ghideaza
managementul unei companii prin toate fazele necesare
asigurarii ca, programul de management ecologic al
companiei, atunci cand va fi aplicat va da intr-adevar
rezultatele dorite. EMS va contine in final o descriere a
Programului de Management de Mediu. Standardele de
Managementde Mediu, chiar daca nu sunt mentionate
explicit in sistem, sunt intotdeauan indirect prezente
deoarece rezultatele tuturor actiunilor dictate direct sau
indirect de EMS, sunt pana la urma masurate si comparate
cu Standardele de Management de Mediu stabilite.

Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente,


ca ISO 14001 sau EMAS pot implica mai mult efort sau mai
multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o
companie - si pot sa nu se adreseze problemelor imediate
ale companiei - este o practica comuna, adoptarea unei
apropieri sistematice a managementului de mediu. Aceasta
consta dintr-un set de mijloace,proceduri, training si
expertiza, acestea fiind utilizate pentru creearea de
programe ajustate sa se potriveasca resurselor si
obiectivelor specifice companiei sau sa "adapteze"
programele existente. O asemenea apropiere se poate de
asemenea dovedi folositaore unei companii care doreste sa-
si imbunatateasca practicile de management de mediu, in
acelasi timp stabilind o structura pentru "usurarea
aruncarii" intr-un EMS, sau doar doreste sa instituie un
program anual de raportare pe temea mediului. Acest
capitol asigura o privire generala a proiectului de dezvoltare
sistematica, pas cu pas si managementul sau, informatii
despre cum sa crestem calitatea managementului si
designul proiectului, si exemple de procese de planificare
strategica.

23
Plan de Reducere a deseurilor - un model pas cu pas
pentru Industrie.

Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre


cum sa implementati un program de management ecologic,
prin preocuparea de analiza pas cu pas a managementului
si dezvoltarii proiectului, a calitatii designului proiectului si a
managementului,a procesului de planificare strategica,a
justificarii planului de proiect si a aplicarii mijloacelor
disponibile de management de mediu, cum ar fi EMAS si ISO
14001.

Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a


deseurilor luat din industrie. Designul si implementarea unui
astfel de proces implica de obiecei urmatorii pasi:

Organizarea Echipei Manageriale.

1. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial


initial prin prezentarea ideii de implementare a reducerii
deseurilor si a programului de reciclare top-
managementului companiei.

2. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin


obtinerea sprijinului indivizilor implicati care sunt interesati
de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic.
Experienta a aratat ca dinamica grupului limiteaza marimea
echipei la 10-12 oameni.In acest context, oamenii entuziasti
trebuie sa fie intotdeauan inclusi, char daca echipele mari
pot deveni greu operationale. Daca exista mai multe echipe
pe un amplasament larg,atunci trebuie infiintata o echipa
centrala de coordonare.
3. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a
rolurilor. Este important sa desemnam diferite roluri
diferitilor membrii, in concordanta cu interesele si abilitatile
lor.
4. Comunicarea fie prin telefon, E-mail sau clasica,
este esentiala.
5. In sfarsit, trebuie elaborata o decaratie - misiune
proiect. Ea va fi bazata pe un tel initial realist - cum ar fi un
program de reciclare a hartiei birotice - si apoi infrumusetat
pe masura ce programul este incunant de succes.

24
Analiza Producerii Deseurilor si Sistemelor de
Dispunere.

Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea


stadiului curent de colectare a deseurilor si a
sistemelor de dispunere, si (b) efectuarea unui studiu
de compozitie a deseurilor pentru a determina
cantitatile, caracteristicile si compozitia deseurilor.

Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor


este primul pas in proiectarea unui program eficace de
reducere a deseurilor. De accea este esential sa:
1. Se determine cine supravegheaza procesul de
dispunere a deseurilor;
2. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de
reducere de uz curent si cu materialele colectate curent;
3. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de
containere in care sunt colectate materialele.
4. Sa se determine daca exista inregistrari asupra
cantitatii deseurilor si a taxelor gropilor de gunoi. Daca
exista,atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de
sezon a datelor.
5. Sa se determine parametrii demografici ai
comlexului, inclusiv numarul de cladiri, numarul de angajati,
etc.

Sisteme operationale de Management al Deseurilor.

Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea


impact asupura sistemelor existente de dispunere a
deseurilor. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul, unul
dintre cele mai folositoare lucruri este o plimbare prin
cladire (cladiri). Aceasta va permite identificarea
comportamentului personalului, analizarea spatiului
disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor
existente si a tipurilor de materiale promotionale care sunt
folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile.
Aceste tipuri de observati constituie deseori sursa
majoritatii, unora dintre cele mai simple si eficiente
oportunitati de reducere a deseurilor. Infrastructura
managementului deseurilor deja disponibila, poate fi
adaptata cu usurinta la programele de reducre a deseurilor.

25
O evalouare a urmatoarelor elemente poate oferi
informatiile necesare:

1. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de


reciclare, existente.
2. Starea lazilor de reciclare si depozitare.
3Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere.
4. Tipurile de echipamente folosite la manuirea
deseurilor.

Promovarea si Educatia.

Materialele pomotionale si educative, formarea obiceiurilor


de management al desurilor la toti angajatii, sunt esentiale
pentru succesul programului de reducere a deseurilor. In
multe intreprinderi, programul promotional si educativ este
una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice
imbunatatire adusa materialelor promotionale - chiar daca
este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica - poate
mari participarea angajatilor, descreste ratele contaminarii
si poate creste rezultatele programului de reducere a
deseurilor. In general, daca nu exista un program de
reducere in functiune, nu exista nici un program
promotional. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara
sa se gandeasca. Tototusi, dfaca exista vreo forma de
program de reducere a deseurilor, el trebuie sa fie insotit de
semnaturi pentru acest program. In timpul plimbarii, analiza
eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa
se focalizeze pe locatia, estetica si claritatea mesajului.

Studiul Compozitiei Deseurilor.

Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit


"studiul compozitiei deseurilor". Studiile compozitiei
deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul
materialelor dintr-un flux al deseurilor. Nivelul de efort
necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a
deseurilor depinde de marimea intrepinderii si de obiectul
de activitate, si de obicei implica urmatoarele:
1. Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat
ca facilitate la inceputul perioadei de proba,si care sa fie
apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba.
2. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile
generate.

26
3. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile
materialelor.
4. Evaluarea calitatii materialelor colectate.
5. Cantarirea separata a fiecarei categorii.
6. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in
perioada de proba.

Rezultatele Compozitiei Deseurilor.

Deseori, nu putem estima greutatea materialului, dar putem


estima volumul sau. Folosind numarul si nivelul de umplere
a containerelor colectate, marimea containerelor si
frecventa colectarii, este posibil sa estimam volumul total
de material colectat de-a lungul perioadei de generare, prin:
1. Calcularea procentajului de material pentru fiecare
categorie de deseuri.
2. Estimarea ratei anuale de generare.
3. Detectarea unor tendinte de generari masive de
deseuri in anumite perioade (ex. in preajma vacantelor).
4. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba
in timpul perioadelor de generare masiva.

Identificarea Programelor Alternative de


Management al Deseurilor.

Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una


din urmatoarele trei metode: (a) Reducerea sursei, (b)
Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte.

Reducerea Sursei.

Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o


intreprindere. Identificarea oportunitatilor de reducere a
sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de
creativitatea membrilor echipei. Echipa poate incepe prin
examinarea deseurilor - inclusiv a materialelor refolosite si
reciclate - generate de intreprindere,a operatiilor si
produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in
totalitate. Cu alte cuvinte, este necesar sa se examineze
ceea ce este cumparat si sa se intrebe"de ce cumparam noi
aceasta ?"

27
Refolosirea

Inca odata, fluxul deseurilor trebue revazut pentru a


identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasi idei de
refolosire in intreprindere. Trebuie sa fie selectate
oportunitatile care sunt realizabile si care vor avea un efect
masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite
membrilor echipei sa vada un progres rezultat in urma
eforturilor lor,. De exemplu cestile pentru cafea si bauturi
refolosibile in locul celor de unica folosinta este o
oportunitate evidenta care implica toti angajatii.

Impactul Reducerii Sursei si Oportunitatile


Refolosirii.

Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai


importante programe de implementat. Nu numai ca vor
avea cel mai mare impact asupra companiei, dar vor si
constitui cel mai mare beneficiu pentru mediu. Pentru
proiectarea unui program eficace, este esential ca toate
reducerile surselor si optiunile de refolosire sa fie luate in
consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare.
Pentru a face asta este necesar sa se estimeze cat material
va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de
refolosire, si sa se aprecieze cum poate schimba asta
cantitatile si compozitia deseurilor. Daca reducerea sursei
si initiativele de refolosire au impact asupra cantitatii de
material reciclabil recuperat, cifrele economice ale
programului de reciclare pot de asemenea sa fie afectate.
Estimarea impactului acestor masuri este un pas
fundamental inaintea analizarii fezabilitatii programului de
reciclare.

Oportunitatile de substituire a materialelor.

Materialele mai putin poluante, sau chiar inofensive, pot fi


deseori folosite fara a compromite performanta. Mai intai,
trebuie sa fim informati despre toxicitatea chimicalelor
folosite la locul de munca si sa cumparam alternatvele mai
putin toxice. Apoi, trebuie sa ne asiguram de depozitarea
produselor care contin chimicale toxice confomr legii.
Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele:
La nivelul individului:

28
- folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-
poluanta;
- folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa, care sunt
mai putin toxice decat cele cu cerneluri chimice;
- comandarea, cumpararea si folosirea produselor care sunt
facute din materiale reciclate.
La nivelul companiei:
- in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este
posibil, folositi ambalaje usor de comprimat in locul celor din
plastic, polistiren expandat sau orice alt material care nu
este usor reciclabil.
- folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil.
- cereti furnizaorilor sa va furnizeze produsele ambalate in
materiale reciclabile cum ar fi hartia, sticla, aluminiul sau
cositorul.
- substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de
cate ori este posibil.

Identificarea Materialelor Ramase.

Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul,


valoarea si nivelul de contaminare a materialelor reciclabile
in fluxul de deseuri al companiei. Disponibilitatea unor
procesoare de materiale va influenta de asemenea
potentialului reciclarii. Cand incepeti un program cea mai
pormitatoare si eficace abordare privind costurile,este sa
incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata, detin
o portiune mare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de
separat. Infrastructura si pietele pentru materialele post-
consum se dezvolta rapid. Cu toate ca maturitatea pietii
variaza intre tipurile de materiale, programele comerciale
de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor
cu 80%. Caracterisiticile deseurilor generate de diferite
activitati variaza foarte mult. In general, cartonul ondulat,
hartia alba si cutiile de aluminiu,sunt deseori primele care
sunt reciclate, fie datorita faptului ca au o valoare mai
mare, fie deoarece sunt usor de separat din fluxul
deseurilor. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce
programul are succes.

Sisteme de colectare necesare.

Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce,


refolosi si recicla materiale, dar si in metoda de deservire a

29
deseurilor. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul
materialelor care trebuie reciclate, tipul programului
necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. angajatii
sorteaza materialele in recipiente separate, sau amesteca
fibrele lemnoase si lazile de bauturi etc.) Pentru fiecare tip
de material selectat, trebuie sa fie determinata o metoda de
separare si cum se va misca materialul de la birou pana la
containerul de depozitare.

Necesitatile depozitarii.

Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in


studiul compozitiei deseurilor, va trebui sa fie determinat
spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre
colectari.. Implementarea unui program de reciclare poate
impune alocarea de spatiu aditional, in mod potential, un
lucru important ,daca spatiul intr-o anumita intreprindere
este restrans.

De aceea, consolidarea, necesitatile depozitarii si


echipamentul de manevrare manual necesar trebuie sa fie
cantarite cu atentie.

Evaluarea vanzatorilor / reciclatori.

Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite, asa ca


merita sa evaluam.

Considerentele majore in evaluarea lor sunt:


1. Materialele acceptate.
2. Diferentele de pret.
3. Programele de colectare.
4. Echipamentul furnizat.
5. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente
comunitare.

Studiul de fezabilitate.

Ca si alte decizii de afaceri, programul de reducere a


deseurilor va fi necesar sa fie eficace si din punct de vedere

30
financiar si din punct de vedere ecologic. Un studiu de
fezabilitate poate ajuta la finalizarea proiectarii
programului. Prin analizarea costurilor si beneficiilor
oportunitatilor reciclarii, poate fi identificat cel mai practic
program de implementare. In timp ce reducerea sursei si
refolosirea are doar cateva cerinte de investitie,
implementarea unui program de reciclare poate necesita sa
fie cumparate echipamente si servicii. Determinarea
costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul
containerelor pentru colectarea si depozitarea materialelor
reciclabile, modificarea cladirilor (de exemplu, adaugarea
de spatii de depozitare) si costurile de training si publicitate.

Colectarea, depozitarea, ca si mentinerea programului de


reducere a deseurilor va necesita un efort neintrerupt si
finantare.

De aceea este necesar sa estimam resursele umane


necesare pentru mentinerea programului. Acesta include
ore de munca necesare pentru detectarea articolelor
potrivite pentru refolosire, colectarea materialelor
reciclabile, mentinerea facilitatilor de depozitare si
administrarea programului. Rata de abatere estimata, prin
reducerea sursei, refolosirea si alternativele de reciclare,
impreuna cu ratele de generare a deseurilor pot fi folosite
pentru determinarea economiilor preconizate.

Urmatorii pasi pot fi ajutatori:


1. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor
pentru gropile de gunoi din localitate si costurile viitoarelor
dispuneri.
2. Calcularea impactului potential al programului
asupra costurilor de depozitare.
3. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului
pentru a vedea daca trebuie renegociate la un nivel mai
scazut.
4. Natura contractului de depozitare a deseurilor va
avea un impact direct asupra potentialelor economii.

In aceasta faza, poate fi o idee buna sa informam operatorii


de deseuri de intentiile viitoare. Daca contractul curent
specifica o rata fixa si un program fix, este de preferat sa
verificam daca renegocierea este posibila.

31
5. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari,
bazat pe conditiile curente ale pietei, pentru materialele
identificate pentru reciclare.
6. Cuantificarea materialelor care vor fi
recuperate(hartie, metal, lemn, sticla, plastic). Aceasta
trebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de
conservare pentru a mari motivatia si entuziasmul
angajatilor.
7. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate,
documentand speicificul programului in termen de
materiale ce vor recuperate prin fiecare faza de
implementare, ca si costurile si beneficiile.

Proiectarea programului.

Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor


si de reciclare implica o serie de proceduri si trebuie sa se
focalizeze pe:
1. Selectarea si procurarea containerelor.
2. Proiectarea programului si ratei de colectare.
3. Achizitionarea de echipamente de manevrare a
materialelor. Mutarea si consolidarea materialelor colectate
poate necesita folosirea echipamentului greu, cum ar fi
containere de depozitare, lazi sau butoaie pe rotile,
carucioare elevatoare, prese de balotat si masini de
sfaramat.
4. Achizitionarea spatiului de depozitare. Zonele bune
de achizitionare au ca obiect spatiu amplu; securitate si
acces facil la rampele de incarcare, echipament de
manevrare a materialelor si un compactator / presa de
balotat.
5. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor.
6. Dezvoltarea unei retele de monitorizare.
Responsabilitatea pentru anumite zone trebuie data
oamenilor din echipa. Responsabilitatile vor include
monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor colectate,
impartatirea informatiilor, colaborarea cu participantii si
alertarea conducatorului echipei in caz de probleme sau
necesitati.
7. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar
dupa sosirea materialelor. Distribuirea materialelor
promotionale poate fi planificata in jurul acestei date.
Depinzand de marimea programului si de materialele care

32
vor fi reciclate, este preferatil un program pilot care sa se
adreseze zonelor problema inainte ca intreaga intreprindere
sa fie acoperita.

Promovarea programului.

Un program de reciclare de succes presupune o participare


sanatoasa a angajatilor. Daca angajatii nu participa sau nu
stiu ce materiale sa recicleze, programul de reducere a
deseurilor nu va fi atat de eficace cat poate el fi.
Imputernicirea, motivarea si educarea angajatilor reprezinta
cheia succesului oricarui program de reducere a deseurilor
si poate fi realizata prin mai multe metode.

Proiectarea si Procurarea Materialelor Promotionale


si Educative.

Trebuie sa fie proiectate logouri, slogane, postere si colante


ale programului. Materialele trebuie sa fie comandate
inainte, astfel incat sa fie disponibile inainte de data
preconizata pentru lansarea programului. Este o idee buna
sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele
de mediu ale proiectului. De exemplu, trebuie folosita hartie
reciclata si un ambalaj minimal.
Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va
influenta si ceilalti membri ai personalului sa participe la
program. De exemplu, o fotografie a sefilor care-si golesc
recipientele personale de reciclare in lazile de reciclare
poate fi indusa in materialele promotionale.

Sedintele de pregatire si educare.

Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program


nou. Aceasta va suscita constientizarea individuala si va
incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea
deseurilor si conservarea resurselor naturale. Pregatirea
trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. Fiecare
membru al echipei trebuie sa fie insarcinat cu pregatirea
sectiei sau departamentul lui. Cunostintele si entuziasmul
lor, vor ajuta la generarea intereseului si dedicatiei la colegii
lor.Trebuie prezentata, o scurta prezentare a felului in care
functioneaza programul urmata de programarea unei
sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii.
Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii

33
programului, reducerea sursei si oportunitatile de refolosire,
descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri
de echipamente de colectare si argumente convingatoare
pentru ca fiecare angajat sa participe. Pentru angajati
pregatirea trebuie sa le trezeasca interesul, sa se adreseze
beneficiilor personale, globale si colective si sa furnizeze
detalii ale programului. Managementul trebuie sa fie stapan
pe strategia companiei, sa inteleaga valoarea programului,
si sa fie constienti de orice implicatii de cost, timp, resurse
si spatiu ale programului.

Lansarea programului - Asigurarea ca Sistemele si


Procedurile sunt efective.

Cand programul este lansat, urmatoarele elemente trebuie


sa fie desavarsite:

1. Containerele sunt amplasate confom planului.


2. Emblemele si colantele sunt pe containere.
3. Serviciile in custodie au planul amplasamentului.
4. Personalul din custodie este pregatit in reciclare.
5. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate.
6. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata.
7. Contractul cu vanzatorul este stabilit, inclusiv
structura pretului si programul de colectare.
8.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea
succesului programului.
9. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale
reciclarii si sunt informati.
10.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor
programului cu toti participantii.

Imbunatatire continua

Odata ce programul de reducere a desurilor a fost


implementat, este important pentru continuarea cu succes
a programului, sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca
regulat programul. Pentru a face aceasta, dezideratele
stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile

34
(de exemlu 80% reducere in cantitatea de material). Pentru
a realiza o imbunatatire continua, este necesar sa:

1. Se dezvolte un plan de publicitate a programului.


2. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele.
3. Sa se dezvolte procedurile de audit.
4. Sa se tina sedinte regulate ale echipei.
5. Sa se publice rezultatele.

De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind


realizari deosebite si/sau inovatii, managementul poate oferi
premii individuale sau de grup in cadrul unui program de
recunoastere. De asemenea, echipele pot trimite relatari ale
succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale
pentru o recunoastere publica aditionala. Echipele trebuie
sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai
de imbunatatire. Sunt multe locuri in care se pot aduce
imbunatatiri, inclusiv calitatea /puritatea materialului, ratele
de participare si tipurile de materiale colectate. Deoarece o
crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa
apara cu pretul scaderii calitatii materialelor colectate,
echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acesti
factori. Se poate dovedi extrem de utila descoperirea cum
alte grupuri din alta companie se descurca, citirea
periodicelor relevante, implicarea in organizatii si adoptarea
celor mai bune practici .

Recompensa si recunoastere.

Pentru a incuraja participarea continua la programul de


reducerea deseurilor, se recomanda ca angajatii si echipele
sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor.

Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul


intreprinderii sau chiar din veniturile programului de
reciclare. Programul de recompensare si recunoastere
trebuie mentinut simplu, cu categorii care sunt usor de
masurat, cum ar fi:
1. Echipa de management a deseurilor cu cea mai
inovativa contributie.
2. Echipa cu cea mai continua imbunatatire.
3. Cel mai bun program de formare a echipei / training.

35
Partea II: Imbunatatirea Performantei Ecologice

In noul mileniu, mediile colective sunt schimbatoare.


Afacerile devin din ce in ce mai competitive si este o
adevarata provocare sa te mentii la suprafata. Fiecare
oportunitate de crestere a profiturilor trebuie examinata -
de la introducerea eficientelor operationale la reducerea
cheltuielilor de capital pe scara mare sau alegerea unor
solutii simple in schimbul unora complexe. Dupa cum s-a
aratat deja in acest capitol, un exemplu important al acestor
eficientizari este un program de reducere ale deseurilor. Nu
se stie ca din Implementare rezulta economii crescute
pentru corporatii, totul pentru investitii relativ mici de timp
si energie, chiar si in organizatiile mari, multinationale,
acest tip de programe mareste eficienta economica fara sa
afecteze calitatea produselor. Implementarea unui program
de reducere a deseurilor este un pas important spre
imbunatatirea performanteide mediu. Datorita
numeroaselor moduri in care afacerile afecteaza mediul
(cumpararea, manufactarea, consumul de resurse)
reducerea deseurilor este doar una din masurile cu mare
potential ecologic.

Intreprinderi fara deseuri.

Acestea sunt cele care reduc 90% din cantitatea de deseuri


de baza. Aceasta implica o varietate de masuri de la
reducerea deseurilor solide generale, pana la reducerea
consumului de energie si apa. Multi au descoperit ca aceste
masuri sunt foarte profitabile, deoarece reduc costurile
operationale si evita amenzile de suprafolosire.

Introducerea Politicilor de Mediu Prietenoase de


Cumparare .

Pentru ca reciclarea sa aiba succes trebuie sa existe o


cerere pentru produsele fabricate din materiale reciclabile.
Materialele reciclabile sunt marfuri si ca la orice alte
marfuri, o lipsa de cerere va scadea valoarea materialelor
reciclabile. Aceasta va face ca practica reciclarii sa devina
prea costisitoare pentru a fi considerata o optiune de afaceri

36
viabila. Doua masuri importante pot corecta balanta oferta /
cerere:
1. Practicarea reducerii sursei pentru a pune mai
putina presiune pe pietele de reciclare din partea ofertei.
2. Inchiderea schemei prin cumpararea produselor
facute din materiale reciclate pentru a asigura o cerere de
produse reciclate. Cumparand produse reciclate se
economisesc resurse cum ar fi lemnul, fibrele si
combustibilii fosili si se reduce poluarea generata in
produsul manufacturii. Produsele facute din materiale
reciclate se intind de la toate tipurile de produse din hartie,
pana la cele de materiale de constructie. Cea mai buna cale
de inchidere a schemei de reciclare este sa dezvoltam
strategiile de cumparare si indicatiile care specifica produse
cu materiale reciclate si produse intr-o maniera inofensiva
pentru mediu. Trebuie preferate produsele:
1. Cu o cat mai mare proportie a continutului reciclat
posibil.
2. Cu un continut minim sau fara substante toxice si
minima poluare in procesul manufacturii.
3. Care sun mai usor de reciclat (hartie alba in loc de
hartie colorata si carton ondulat in loc de plastic).
4. Care sunt proiectate pentru refolosire (bateriile
reincarcabile).
5. Care consuma mai putine resurse in
manufacturarea, utilizarea si ambalarea lor (echipament de
copiere si printare pe ambele parti, vehicule mai
economicoase cu combustibilul, cumparari en-gros care
necesita mai putin ambalaj).

Conservarea energiei.

Anumite tehnici, de conservare a energiei includ folosirea


iluminarii fluorescente, instalarea de detectoare de miscare
pentru controlul iluminarii, si revizuirea generala a
sistemelor de incalzire si aer conditionat. Alte masuri de
conservare a energiei:
1. Stingerea luminilor de cate ori o camera este goala.
2. Reducerea energiei generatoarelor si altor
echipamente cand nu sunt folosite.
3. Utilizarea de termostate de cate ori este posibil.
4. Folosirea transportului public sau a unei biciclete
cand este posibil.

37
5. Folosirea scarilor in locul liftului (este si un bun
exercitiu!).
6. Utilizarea jaluzelelor noaptea pentru a reduce
pierderea caldurii.
7. Revizuirea regulata a sistemului de incalzire si aer
conditionat pentru a asigura o functionare eficienta.
8. Astuparea crapaturilor sau gaurilor pentru a
minimaliza pierderea de caldura, iarna.
9. Instalarea usilor turnante in zonele de trafic intens.
10. Renuntarea la orice bec care nu este necesar.
11. Instalarea de becuri cu un consum scazut de
energie.

Reducerea deseurilor periculoase.

Recent s-a pus un accent special pe eliminarea si


managementul clorofluorocarbonilor (CFCs) si alte
substante care ataca stratul de ozon. Aceste substante sunt
folosite de obicei in manufacturare, producerea ambalajelor,
refrigerare si sisteme de aer conditionat. CFCs si alti
solventi clorinati contribuie la distrugerea rapida a stratului
de ozon din atmosfera, un strat care protejeaza planeta prin
filtrarea radiatiilor ultraviolete daunatoare ale soarelui.
Acum sunt multe alternative disponbile care ajuta la
evitarea folosirii acestor chimicale. De exemplu, apa si
sapunul sau alte produse de curatare pe baza de apa pot fi
folosite pentru aceleasi aplicatii.
Folosirea covarsitoare a CFCs in refrigerare si sistemele de
aer conditionat este o problema in toata industria pentru
care aerul conditionat si refrigerarea este esentiala si se
cauta activ inlocuitori. Cel mai bun lucru pe care-l poate
face acum orice businessman sau consumator, este sa
minimalizeze folosirea prin conservare si sa se asigure ca
CFCs din sistemele folosite (cum ar fi sistemele de aer
conditionat din masini) sau de la locul de munca, sunt
reciclate in mod responsabil, conform legii. Trebuie sa fie in
cautare de sisteme de reciclare si tehnologii imbunatatite,
ca si de inlocuitori de CFCs.

Proiectarea produselor pentru performanta


ecologica.

Protejarea mediului se extinde dincolo de granitele fizice ale


unei anumite intreprinderi. Prin focalizarea eforturilor

38
initiativele rezultate vor pregati o companie pentru
necesitatile viitorului, in timp ce creste eficienta pe piata in
prezent.

Analiza Ciclului Vietii.

Pentru a reduce impactul unui anumit produs asupra


mediului, poate fi apreciat conform analizelor produsilor
ciclul de viata, prin examinarea impactului sau ecologic din
materialele brute si productia de utilizat si depozitarea
finala. Prin adoptarea unei abordari a ciclului de viata,
calitatea ecologica poate fi proiectata in produse la
conceptie. Aceasta foloseste un proces de manufactura mai
curat, minimalizeaza impactul produsului asupra mediului si
se poate dovedi economicos prin remanufacturare,
recuperarea componentelor si reciclare.

Ambalarea.

Poate ca nimic nu este mai pregatit pentru inovare


ecologica decat ambalajul. Amabalajele inofensive pentru
mediu sunt disponbile astazi, ele includ continut reciclat,
sunt usor de confectionat din materialele reciclabile, si sunt
refolosibile. In plus, produse din polistiren expandat care
sunt si reciclate si fara CFC sunt disponibile acum.

Etichetarea ecologica.

Cu entuziasmul actual pentru protejarea mediului, multi


furnizori pretind ca produsele lor sunt inofensive pentru
mediu sau "verzi" Totusi, in absenta standardelor de
etichetare ecologica, este deseori dificil sa se determine
care produse sunt intr-adevar astfel. Comunitatea
Europeana a finalizat o eco-eticheta care promoveaza
"produsele verzi". Modelate dupa programul german Ingerul
Albastru, produsele alese vor fi produse cu ideea reducerii
impactului ecologic in toate stadiile de viata ale produsului.
Canada, Japonia, Scandinavia si Noua Zeelanda au
programe de etichetare similare. Initiativele SUA includ
Sistemele de Certificare Stiintifica (anterior Crucea Verde) si
etichete Foca Verde. Aceste etichete ecologice se
conformeaza cerintelor specifice de continut reciclat si
reciclabilitate. De asemenea ele minimalizeaza timpul

39
consumatorilor individuali pentru identificarea produselor
care sunt intr-adevar ecologice.

Sumarul capitolului.

Programele de Managemet de Mediu combina un set de


instrumente, proceduri, training si expertiza care poate fi
aplicat pentru a se adapta obiectivelor si resurselor
companiilor sau poatea a se adapta programele existente.

Ele se pot dovedi utile si pentru companiile care doresc sa-si


imbunatateasca managementul ecologic, in timp ce
intemeiaza o structura de Sistem de Management de Mediu
sau instituie un program anual de raportare de mediu.
Implementarea cu succes a unui Program de Management
de Mediu implica urmatorii pasi:
1. Organizarea echipei manageriale.
2. Analizarea sistemelor existente.
3. Identificarea programelor alternative.
4. Studii de fezabilitate.
5. Proiectarea programului.
6. Promovarea programului.
7. Lansarea programului.
8. Imbunatatirea continua.

Datorita diverselor feluri in care afacerile au impact asupra


mediului (cumparare, manufactura, consumul resurselor).

Performanta de Mediu Imbunatatita este esentiala. Pentru


ca un Sistem de Management de Mediu sa fie eficace,
trebuie ca practicile manageriale existente sa fie revizuite.
Se pot identifica masuri simple, practice, de bun-simt, care
pot fi sustinute pentru a reduce costurile de productie, a
mari productivitatea totala, si a reduce impactul ecologic.

Aceste practici se refera la un numar de masuri legate de


prevenirea pierderilor de materiale brute, reducerea
deseurilor, conservarea apei si energiei si ameliorarea
procedurilor operationale si organiztionale. Implementarea
acestor practici este relativ usoara si costul este de obicei
scazut.

40
Intrebari Auto-Test.

Intrebarea 1: De ce este o practica comuna adaptarea unei


abordari la Managementul de Mediu (vezi pagina 15).

Intrebarea 2: Enumerati 8 pasi legati de implementarea cu


succes a unui Program de Management de Mediu(vezi
pagina 27).

Intrebarea 3: De ce este importanta educarea si trainingul


in implementarea cu succes a unui Program de
Management de Mediu? (vezi paginile 17 si 21-22).

Intrebarea 4: Ce este o intreprindere fara deseuri ? (vezi


pagina 24).

Intrebarea 5: Ce masuri veti lua pentru a imbunatati


performanta de Mediu a organizatiei dvs. ? (vezi paginile 24-
26).

Intrebarea 6: Identificati alternativele care exista pentru un


program eficient de management al deseurilor (pag. 18-19).

Intrebarea 7: Intervievati un vanzator pentru a incheia un


contract de colectare a tuturor deseurilor dvs. reciclabile. Ce
fel de subiecte trebuie sa clarificati ? (vezi pagina 20).

41
Capitolul 3. Studii de caz ale Managementului de
MEDIU in Europa CENTRALĂ ŞI DE EST

Măsurile de protectie a mediului au eficienta


economica.

Deoarece tările din Europa Centrală şi de Est doresc sa


devina membre a Uniuniii Europene extinse, intrebarea
cum se vor alinia legile si performantele lor ecologice
standardelor curente ale UE a devenit de o importanta
capitala. Acest capitoll prezinta doua studii de caz ale
companiilor din Republica Cehă si Ungaria, care integreaza
considerente de mediu în activitatea lor economică curentă.
Aceste studii reprezinta cele mai bune exemple practice de
companii care au integrat cu succes practici ecologice in
managementul afacerilor lor si si-au imbunatatit ca rezultat
performanta economica si cea de mediu. Toate informatiile
din acest capiol au fost obtinute din Reteaua Internationala
pentru Manageri de Mediui (http://www.inem.org). Aceasta,
(INEM) o organizatie non-profit, este o federatie mondiala de
asociatii de afaceri nationale pentru managementul de
mediu si o productie mai curată. Telul sau este sa mareasca
numarul companiilor ecologic-orientate, ajutand astfel la
intarirea asociatiilor existente si la infiintarea unora noi, la
asistarea intreprindrilor mici si mijlocii in implmentarea
managementului de mediu ameliorarea calitatii
managementului de mediu, si transferarea know-how-ului
managementului ecologic de la afaceri si industrie la alte
sectoare. Aceste doua studii demoleaza doua mituri: (a) ca
masurile ecologice sunt investitii proaste si (b) ca
managementul ecologic este relevant numai pentru
companiile mari si bogate.
La inceput, masurile ecologice erau proiectate pentru
reducerea emisiilor de gaze si erau o mare povara
financiara. Totusi, recent, o abordare mai integrala care
implica implementarea sistemlor managementului de mediu
si alte instrumente de management ecologic au obtinut o
mai larga acceptare. In productie, aceasta abordare
integrata este deseori cunoscuta ca Productie Curata,
Minimalizarea Deseurilor sau Prevenirea Poluarii. Al
doilea mit, că managementul ecologic este relevant numai
pentru companiile mari si bogate, poate fi uitat. Experienta
a aratat că şi companiile mici si mijlocii au beneficii de pe
urma implementarii masurilor ecologice si ca beneficiile

42
ecologice se traduc in beneficii financiare. Exemplele oferite
arata ca un bun management de mediu conduce la o mai
mare eficienta economica.

Partea I: Studii de caz.

Studiul de caz 1. Introducerea unui standard de


management al mediului la o Fabrica de Ciment si
Var in Ungaria.
Acest studiu descrie introducerea Standardului BS 7750 de
Management de mediu Britanic la Fabrica de Ciment si Var
Hejocsaba din Ungaria. Sunt analizate fortele conducatoare,
este descrisa implementarea sistemului, si sunt schitate
asteptarile companiei.

Fundamentare.

Din 1989 economia si societatea ungara au fost intr-o stare


continua de tranzitie. Tranziţia catre o economie de piata a
schimbat structura proprietatii si alte circumstante
economice, oferind Ungariei o sansa de a stabili un sistem in
armonie cu mediul. Crearea reglemetnarilor ecologice este
in curs de desfasurare. Noul act de baza de mediu a fost
introdus in 1995, dar regulile implementarii lipsesc in multe
domenii. Societatea ungara cere o noua structura
industriala, mai putin daunatoare pentru mediu. Mai multe
organizatii ecologice au devenit active in ultimii ani si a
crescut constientizarea consumatorilor,conform
examinărilor întreprinse, in ciuda multiplelor greutati
economice. Publicul tinde sa judece performanta de mediu
pe baza stereotipurilor din sectoarele industriale, in loc de a
analiza comportarea reala, individuala,a firmelor. De accea,
producatorii de detergenti au o imagine curata chiar daca
nu fac niciun efort sa introduca managementul de mediu,
iar industria grea are dificultati in comunicarea eforturilor
sale ecologice. Industria cimentului si varului este
considerata o mare poluatoare peste tot in lume. Niciun
actor al economiei nu a impus şi nu a fost forţat să impună
practici ecologice sanatoase in industria grea. Totusi, noua
legislatie ecologica ce trebuie aplicată accelerat, cere
companiilor sa actioneze proactiv.

Descrierea companiei.

43
Întreprinderea de Ciment şi Var Hejocsaba este amplasată
în inima regiunii industriale de nord a Ungariei,
Miskolc.Compania are 538 angajaţi. 650.000 t de ciment şi
88.000 t de var au fost produse în 1994.40.000 t de icment
au fost exportate în acelaşi an . Cifra de afaceri anuală este
de 24 milioane us$; aproximativ 7% revine din export.
Compania este proprietate a investitorilor din Suedia (34%)
şi Ungaria (66%).

Liniile directoare.

Reglementările de mediu în Ungaria nu sunt încă foarte


stricte. Din acest motiv, multe firme aleg să plătească mai
degrabă penalităţi de mediu decât să facă investiţii pe
termen lung in schimbări de tehnologie care să producă
dezvoltarea de mediu şi economică.Deşi au fost primite
reclamaţii în context, de la vecini împotriva impactului (în
timp, despre nivelul zgomotului şi a prafului), firma nu a
făcut o presiune continuă sau cercetări pentru măsurile de
management de mediu. Liniile directoare care au condus
spre introducerea standardului Britanic de mediu au fost
următoarele:
1. O lungă analiză de angajament pentru aplicarea
tehnologiilor moderne, mai puţin dăunătoare mediului.
2. Certificarea cu succes a companiei în 1994 în
concordanţă cu Standardul ISO 9002 de Management
de Calitate.
3. Creşterea acceptabilităţii fabricii, ameliorarea vederii
generale a industriei cimentului în ochii publicului.
4. Presiunea Asociaţiei Europene aCimentului, cu cartierul
general la Bruxelles,cu respectarea reglementărilor de
mediu.
Starea bună a mediului ambiant este o cerinţă crescută a
produselor, a tehnologiilor aplicate şi a noilor investiţii.
Calitatea produsului nu garantează un market de succes
fără satisfacerea cerinţelor de mediu. Managementul HCM a
avut un rol de pionierat în introducerea unui sistem de
management de mediu, asigurând conformarea cu
reglementările de mediu.Semnalele comunităţii locale au
fundamentat de asemenea ideea de a pune cerinţele de
mediu în centrul operaţiunilor companiei .

Implementarea.

44
Compania a decis să introducă sistemul de mamagement
de mediu BS 7750. Acesta poate să asigure monitorizarea
neântreruptă a proceselor şi a activităţilor legate de
protecţia mediului, evaluarea lor şi continua dezvoltare,
care asigură eficienţa lucrărilor.Sistemul poate de
asemenea să arate comunităţii locale că fabrica respectă
reglementările de mediu şi este ataşată ideei de ameliorare
a impactului operaţiunilor din domeniu. Managementul HCM
a decis să introducă sistemul managementului de mediu în
martie 1995. Procesul de stabilire sistemului de
management de mediu a fost divizat în următorii paşi :
• Pasul 1: Pregătirea sistemului(1 martie 1995-31 mai
1995). Firma de consultanţă a condus evaluarea
nivelului aplicarii reglementarilor de mediu, cu ajutorul
expertilor din Marea Britanie. Raportul a fost
completat descriind situaţia companiei, punctele tari
şi punctele ei slabe, şi măsurile de luat pentru a se
conforma cu standardul.
• Pasul 2: Plannificarea, introducerea sistemului (1
iunie1995- 31 decembrie 1995).În această etapă au
fost întrprinse următoarele acţiuni:
-S-au efectuat schimbările organizatorice
destinate pentru stabilirea unui sistem de management de
mediu operaţional : s-au definit responsabilităţile şi
competenţele.
-S-au definit politica de mediu şi obiectivele.
Politica de mediu este utilizată spre a fi integrată în
strategia generală de afaceri.
- Angajaţii au urmat nivelul de bază al trainingului
privitor la protecţia mediului.
- S_au examinat şi evaluat toate efectele de
mediu :s-a completat registrul efectelor
semnificative.
- S-au adunat împreună toate documentele inclusiv
un manual de mediu,descrierea procesului,
instrucţiuni de lucru.Este de asemenea stabilită
documentaţia sistemului.
- Au fost nominalizaţi auditori interni spr4e a se
asigura operarea neântreruptă şi eficientă a
sistemului. Pentru aceşti auditori intern s-au ţinut
cursuri de audit de mediu .
- S-a contactat autoritatea de certificare.

45
• Pasul 3:Operare pilot. Începând cu 1 ianuarie 1996,
sistemul a fost deschis pentru faza sa de
evaluare.Scopul operării pilot este de a testa sistemul
în practică şi a –l dezvolta pe baza experienţei
dobândite. Va fi făcută o evaluare formală de o a treia
parte . Operarea pilot va indica de asemenea dacă
toate mecanismele ale sistemului de management de
mediu sunt acordate cu procedurile din documente,
toate inregistrările cerute sunt ţinute şi toate
schimbările sunt documentate pe timpul
implementării.

Costurile sistemului de management de mediu au fost în jur


de 35.000 US$, fără certificare al cărei preţ a fost estimat
de a fi de între .20.000 şi 35.000 US$.Introducerea
sistemului de management de mediu a fost stimulată şi
iniţiată de managementul de vârf militând pentru
idee.Proprietarii companiei au suportat toată dezvoltarea şi
investiţia de mediu.
Toţi angajaţii HCM au avut de parcurs un training informativ
despre noul sistem.Noii angajaţi sunt de asemenea învăţaţi
despre mediu şi calitatea cerinţelor.Declaraţia politicii de
calitate şi de mediu a firmei este afişată la toate locurile de
muncă.Fişa postului include responsabilităţile de mediu
asociate postului, in consecinţă slăbiciunile sistemului sunt
uşor de identificat în caz de neconformitate.

Rezultate

Întotdeauna compania accentuează relaţii de lucru pozitive


şi cooperative cu comunitatea locală şi cu autorităţile
lregionale şi naţionale. Acest rezultat este chiar mai
important astfel încât noul sistem să prindă viaţă.Principiul
comunicării cu exteriorul al HCM este de a face cunoscute
politicile, principiile şi rezultatele prin orice mijloace.
Aceasta implică întâlniri regulate cu cetăţenii, confeirnţe de
presă şi vizite de mediu în întreprindere.Acestea sunt chiar
o cale de mijlocire a reclamei locale şi naţionale.Autorităţile
locale, participante la semnalele şi plângerile din trecut ale
cetăţenilor sunt invitate in mod special.Planurile, rezultatele
şi costurile asociate suntdemonstrate în cadrul acestor
întâlniri.

46
Când a fost introdus sistemul de asigurare a calităţii
activtăţile întreprinderilor de aprovizionare şi ale
subcontractorilor au fost audiate.Un program de auditare
asemănător este iniţiat spre a determina performanţa de
mediu a întreprinderilor de aprovizionare şi a
subcontractanţilor.Aceşti parteneri trebuie să îndeplinească
cerinţele HCM.

Comunicarea neîntreruptă presarea lanţului de


aprovizionare de HCM are un efect pozitiv de pârghie în
conştientizarea populaţiei locale şi a actorilor din economie
asupra problemelor de mediu.

Hejocsaba Cement and Line Works speră căm sistemul de


management de mediu să asgure dezvoltarea durabilă,
descreşterea numărului problemalor zilnice, reducerea
probabilităţii evenimentelor neaşteptate şi facilităţi în
realizarea planului.
Studiul de caz 2. Producţie curată într-o companie
chimică cehă.

Ce este PRODUCŢIA CURATĂ?

Producţia Curată (Clener Production-CP) este aplicarea


continuă a unei strategii preventive de mediu aplicată
proceselor, produselor şi serviciilor .Aceasta reprezintă o
mai eficientă utilizare a resurselor naturale şi prin aceasta
minimalizarea deşeurilor şi poluării iar ca urmare a riscurilor
privind sănătatea şi siguranţa umană.Ea elimină aceste
probleme de la sursa lor, mai bine decât la sfârşitul
procesului de producţie; cu alte cuvinte ,ea evită abordarea
“sfârşitul conductei”.
Pentru procesare, Producţia Curată include conservarea
materialelor în stare naturală şi a energiei, eliminarea
folosirii materiilor prime toxice şi reducerea cantităţii şi
toxicităţii tuturor emisiilor şi a deşeurilor. Pentru produse,
ea implică reducerea efectelor negative ale produselor
pretutindeni în ciclul lor de execuţie de la extracţia
materiilor prime până la vânzarea finală a produsului.
Pentru servicii, strategia se focalizează pe încorporarea
conceptelor de mediu în serviciile de proiectare şi
distribuire.
Experienţa aplicării Producţiei Curate arată că mai multe
ameliorări pot fi făcute în procesul de fabricaţie la preţuri nu

47
foarte mici.Însă aceasta îmbunătăţeşte ambele performanţe
ale companiei profitabilitatea şi cea de mediu.
Industriile, afacerile şi service-ul prevăzut au pornit spre
angajarea anumitor instrumente pentru Producţia
Curată.Unele din aceste instrumente pot fi adoptate şi
utilizate de organizaţiile individuale, altele funcţionează cel
mai bine dacă se aplică pretutindeni în toată industria sau
de guvern.Ele includ:Evaluarea ciclului de viaţă, Proiectare
de Mediu, Sisteme de Management de Mediu(EMS);Audit de
Mediu;Raport de Mediu; Performanţă de Bază Contractată
(PBC); Etichetă de Mediu;Raportare Publică de
Mediu;Ecologie Industrială(industrii dispuse simbiotic sau
complementar în aceeaşi arie) şi,Taxe de Mediu.

Generalităţi.

Bochemie Bohumin Ltd. Este societatea de bază a


Bochemie Group.De la înfiinţare, ea s-a preocupat de a
satisface cerinţele privind sănătatea, siguranţa şi cerinţele
de mediu ,prin aderarea la programul Responsible Care
(Îngrijire Resposabilă)al industriei chimice .Unul dintre cei
mai importanţi paşi l-a făcut mergând mai departe şi
pentru dezvoltarea performanţei de mediu a procedat la
introducerea Producţiei Curate(CP) la instalaţia de
producere a cloraminei.
Suportul pentru experţii CP a fost accesibil companiei prin
proiectul PHARE al Uniunii Eurpene. Compania a participat
prin reprezentanţi la training la noul Centru de Training
pentru Producţia Curată. Măsurile organizatorice şi tehnice
au fost identificatecu focusul eliminării poluării apei cu
deşeuri.Măsurile implementate au dus la reducerea poluării
apei cu deşeuri cu un volum de 3900 m3 pe an şi a nivelului
sărurilor anorganice(cloride şi sulfaţi) lcu 122t pe an.Energia
consumată a fost de asemenea scăzută cu 900 GJ pe an.Au
fost realizate economii la costuri de 45.000US$. Sunt iniţiate
alte măsuri datorită cărora se estimează economii de
145.000 US$. Ca rezultat ale economiilor neaşteptat de
înalte la costuri ,compania a decis să aplice CP şi la alte arii
ale activităţii sale de afaceri.

Informaţii din domeniu.

Sectorul chimic din Republica Cehă constă din trei grupuri


mari indigene, două maricompanii străine

48
competitoare(specializate în bunuri de consum)şi trei
inreprinderi chimice mici. Întreprinderile mici nu sunt încă
complet privatizate. Se află aici o orientare favorabilă
concentrării proprietăţii în interiorul sectorului şi companiile
chimice indigene sunt sub o presiune crescutădatorată
competitorilor internaţionali;numai companiile cu succes
restructurate vor fi capabile să supravieţuiască.
În trecut, industria chimică cehă a neglijat preocupările de
mediu şi nivelul slab al conştientizării problemelor de mediu,
cuplată cu lipsa tehnologiilor curate şi lipsa calificării
stafului în legătură cu mulţimea deciziilor de mediu , au
contribuit la o performanţă de mediu nesatisfăcătoare.
Situaţia este mai mult complicată de legislaţia insuficientă
în particular pentru deşeuri. Introducerea Producţiei Curate
(CP),prin programe sectoriale voluntare,cum e Responsible
Careşi a unui sistem de management de mediu
(EMSs)asigură sectorului chimic instrumente de dezvoltare
a performanţei de mediu.

Informaţii despre companie.

Bochemie Group cuprinde 20 de companii de bază în


republica Cehă, Ungaria,Polonia şi Republica Slovacă
.Are1200 angajaţi şi are o cifră de afaceri de 1,3 bilioane
CSK(39 milioane deUS$). Dintre grupurile de produse , 35%
sunt agenţi de curăţare pentru consumatori finali :
detergenţi (linia “SAVO “), dezinfectanţi (cloramină,
jordonal),insecticide,materiale de impregnare şi ierbicide.În
total, 65% sunt produse anorganice penrtu uz industrial şi
mai multe alte procesări. Sediul central al grupului este
situat într-o zonă industrială în bohumin în regiunea de
graniţă Cehă-Polonă-Slovakă. Ea are 480 salariaţi şi o cifră
de afaceri de 600milioane CSK(18milioane US$).

Bochemie group a fost la origine o societate pe acţiuni


fondată în 1991 ca urmare a privatizării în subsidiar a
companiei pe acţiuni Lachema. În 1994 compania devine
Bochemie Bohumin Ltd. Aceasta a avut succes în particular
în comercializarea dezinfectanţilor,unde a fost succedată de
două mari concerne străine care au înlăturat-o prin
competiţia de piaţă.Ea este cel mai important producător de
cloramină în Europa Centrală. Din cei 480 salariaţi din
Bohumin, 20 lucrează în instalaţia de producere a
cloraminei.Bochemie a implementat un sistem de calitate în

49
conformitate cu ISO9001 în 1997 şi în prezent, este
pregătită pentru certificarea Bureau Veritas Quality
International.

Liniile directoare.

Încă din 1993 Bochemie a implementat măsuri în legătură


cu cele mai serioase probleme de mediu ale sale.Ea aderă
la programul Responsible Care şi publică o politică de mediu
care stabileşte ca o prioritate a companiei protecţia
mediului.A fost înfiinţat un departament special de mediu.
Motto.ul companiei este “Chimia cu intenţie curată
deasupra şi dedesubtul aparenţei”.
În 1997, Bochemie a avut prilejul participării la concursul
interactiv de trainig,”Training pentru Producţia Curată în
Moravia de Nord şi Silezia”. Acest concurs a fost organizat
sub conducerea Centrului Ceh pentru Producţia Curată
(CCPC) ca parte a proiectului PHARE, cu tema “Producţie
Curată pentru Râul Oder”.Scopul proiectului a fost de
reducere semnificativă a poluării industriale în bazinul râului
Oder prin introducerea metodologiei CP în companiile
selectate.Un nou Centru de Training pentru Producţia
Curată a fost înfiinţat la Universitatea de Metalurgie din
Ostrava ca parte a proiectului. Managerul Departamentului
de Mediu al Bochemie şi persoana însărcinată cu epurarea
apei au participat la trainig-ul Cp laCentrul de training.
Training-ul a fost ţinut cu asistenţa experţilor locali,
absolvenţi ai training-ului CP Ceho-Norvegian ce a avut loc
între 1992 şi 1994.
Proprietarii bohemie au fost convinşi că CP ar ajuta
compania în ambele moduri să reducă impactul ei asupra
mediului şi să crească performanţa ei economică prin:
1. Reducerea costurilor;
2. Asigurarea conformării cu legislaţia, în particular cu
noua legislaţie a deşeurilor,
3. Posibilitatea de a satisface comanda cumpărătorului;
4. Îmbunătăţirea imaginii companiei faţă de clienţi.
5. Ajută compania să satisfacă cerinţele relevante de
sănătate şi protecţie.
6. Reducerea riscului de accidente.

Implementarea.

50
Poluarea apei este cel mai serios impact al producţiei de
cloramină la Bochemie.Instalaţia de cloramină este
prevăzută cu două instalaţii de tratare a deşeurilor din
apă.Apa impurificatăconţine un înalt volum de săruri
anorganice (cloride şi sulfaţi)şi substanţe organice,ceva
similar benzenului şi acid sulfonic (care este faza chimică
finală înainte de obţinerea cloraminei).Amoniacul şi sărurile
de amoniu sunt eliminate prin fierbere în instalaţia de
tratare a apei.Sunt de asemenea îndeplinite declorinarea şi
neutralizarea parţială.Această apă reziduală pretratată este
descărcată în amplasamentul instalaţiei de neutralizare.
După aceasta ,apa reziduală este descărcată într-un râu mic
şi de acolo în râul Oder.Tratamentul apei reziduale se
conformează cu reglementările introduse de Inspectoratul
Ceh de Mediu.
Bochemie a stabilit următoarele ţinte:
1. Reducerea hidroxidului de sodiu (NaOH) consumat
pentru fierberea apei cu amoniac(pe calea reducerii
volumului absolut al apei şi descreşterea volumului de
fiert).
2. Reducerea energiei consumate pe durata fierberii apei
cu amoniac(prin descreşterea volumului apei necesar a
fi fierte cu 20%,adică spre 56m3/zi).
3. Reducerea volumului solubilelor în apa reziduală spre
8500mg/l.sau l360 t/an.
4. Reducerea concentraţiei Oxigenului Chimic Necesar
(Chemical Oxygen Demand –COD)în apa reziduală la
360 mg/l, adică aproape 70t/an.
5. Regucerea generării de apă reziduală la aproximativ
10.000 m3/an.
6. Creşterea volumului de cloramină obţinută din acidul
benzen sulfonic la aproximativ 25 t/an.
La începutul implementării CP, compania a stabilit
comitetul de conducere şi un grup de lucru.Comitetul de
conducere este compus din directorul tehnic ,care de
asemenea este unul din proprietarii companiei şi managerul
Departamentului de Mediu ,care coordonează
implementarea CP în companie. Grupul de lucru se
compune din şase salariaţi conduşi de managerul
Departamentului de Mediu şi persana responsabilă cu
epurarea apei.

51
Alţi membri ai grupului au fost directorul tehnic, un
tehnician şi consultanţi din CCPC şi compania de
consultanţă Hydroproject.

Grupul de lucru a fost responsabil pentru:


1. Introducerea metodologiei CP;
2. Strângerea informaţiilor despre cantităţile de material
şi energie;
3. Analiza şi identificarea aspectelor critice ale procesului
de producere a cloraminei;
4. Selectarea măsurilor CP;
5. Conducerea studiilor de fezabilitate;
6. Pregătirea planului de acţiune.

Grupul a colectat datele cantităţilor de


materiale(intrări:materiale brute şi semifinisate; ieşiri:
substanţe şi poluanţi)şi a măsurat consumul de
energie.Metodologia de colectare a datelor este înregistrată
în documentaţia operaţională a Bochemie.Pentru a face
procesul cât mai transparent posibil au fost aleşi următorii
indicatori ai apei reziduale :
1. Consumul de hidroxid de sodiu (NaOH) pentru
vaporizarea amoniacului şi a sărurilor de amoniac în
instalaţia de tratare a apei reziduale;
2. Nivelul poluării apei reziduale în termenii nivelului
sărurilor anorganice şi oxigenului biologic
necesar(BOD);
3. Volumul total de apă reziduală descărcată;
4. Volumul de apă reziduală descărcată spre instalaţia de
tratare, care influenţează energia consumată, dozajul
hidroxiduluide sodiu şi costurile.

Următoarea ţintă a grupului de lucru a fost de a propune


măsurile posibile pentru minimizarea impactului negativ al
producerii cloraminei. Au fost identificate măsurile
organizatorice, tehnice şi tehnologice în concordanţă cu
fazele ciclului de producţie.

Măsurile acoperă toate ariile de producţie a cloraminei cu


focusul pe apa reziduală.

Măsurile organizatorice introduse includ:

52
1. Revizia instrucţiunilor de lucru pentru aria producţiei şi
elaborarea instrucţiunilor de lucru pentru fierberea
apei cu amoniac şi pentru decantarea lichidului.
2. Revizia normelor tehnice (norme de bun consum).
3. Elaborarea unui nou ghid de tehnologie şi de expunere
a procedurilor pentru salariaţi .

Numărul de măsuri identificate au fost încorporate într-o


propunere de investiţie în renovarea instalaţiei de
producere a cloraminei. Datorită resurselor limitate
,măsurile tehnice şi tehnologice au fost reduse pentru tot
şirul proceselor de producere a cloraminei din acid benzen
sulfonic şi procesul complementar al fierberii apei cu
amoniac. Măsurile alese urmare a evaluării sunt prezentate
în tabelul 1.

Renovarea instalaţiei de producere a cloraminei a fost


planificată pentru 1998-1999.Bochemie a sperat să obţină
un mic împrumut(5-7%) pentru scopul său de la Fondul de
Mediu de Stat, în cadrul obiectivului proiectului CCPC pentru
Bazinul râului Oder.

Cel mai important factor pentru succesul CP la Bochemie


este angajamentul propietarilor companiei. Suportul
financiar pentru participarea în cursa CP prin proiectul
PHARE a fost de asemenea foarte important .Bochemie a
avut succes în convingerea salariaţilor că CP va creea
beneficii pentru companie şi în motivarea lor în ciuda
variatelor dificultăţi organizatorice şi tehnice.

Poziţia unora din membrii echipei de lucru a fost complicată


,deoarece ei au avut şi alte sarcini ca parte în echipa de
implementare a standardului internaţional de calitate iso
9001.

Membrii grupului de lucru au fost mulţumiţi de calea aleasă


pentru intrducerea metodologiei CP (training, stabilirea
comitetului de conducere şi a grupurilor de lucru şi suportul
exterior, în special de la consultanţii CCPC).

Compania a fundamentat faptul că explicaţiile şi sugestiile


de la salariaţi trebuie să fie bine utilizate. Bochemie este de
asemenea deschisă cooperării în problemele de mediu.

53
Ea a cooperat dealtfel cu Asociţia Cehă a Industriei
Chimiceşi cu municipalitatea.
Tabelul 1 . Măsuri generale ale Producţiei curate
Tipul investiţiei Măsura Implementare
completă în….
Măsuri de bună Scăderea volumului
gospodărire de apă reziduală 1997
descărcată în
instalaţia de tratare a
apei reziduale.
Scăderea cantităţii de
hidroxid de sodiu 1997
folosit pentru fierbere
în instalaţia de
tratare a apei
reziduale
Nivelul mediu de Recuperarea clorinei
cerinţe al investiţiei pe durata
tratamenrului cu
1998
hirdoxid de sodiu
spre a o utiliza ca
sursă penrtu
fabricarea clorinei de
sodiu(NaClO)
Nivelul înalt de Instalarea unui nou Iunie 1998
cerinţe al investiţiei filtru presă pentru
difenil sulfidă
Renovarea instalaţiei 1999
de producere a
cloraminei

Rezultate.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui proiect


este că Bochemie a învăţat acum să abordeze CP şi va fi
capabilă să dezvolte capacităţile CP în interiorul companiei
la ceea ce este specific activităţii sale.

Aceasta de altfel a creeat beneficii economice şi de mediu


pentru companie (Tabelul 2), şi alte beneficii sunt aşteptate.

Proiecte similare sunt sprijinite de priectul PHARE cu alte


companii din bazinul râului Oder. Aceste proiecte au fost
realizate cu succes şi au confirmat considerabilul potenţial
al CP în diverse sectoare industriale în regiune.

54
Adiţional, au fost dezvoltate capacităţi specializate ale CP în
diferite sectoare spre afi ulterior diseminate în regiune.

Datorită succeselor sale , Bochemie a decis să


implementeze CP în alte arii ale producţiei cloramineişi în
alte instalaţii şi va continua aderarea sa la programul
Responible Care.

Aceasta nu are numai scopul de a înălţa un sistem separat


pentru sănătate şi siguranţă şi pentru problemele de
mediu , dar mai sigur pentru stabilirea unui sistem de
management care să administreze aceste probleme prin
integrarea lor în sistemul de calitate propriu.
Companiei are un plan de a aplica metodologia CP spre
procesul său de producţie de cloridă de zinc , cu scopul de
a reduce volumul deşeurilor generate prin acest proces şi a
stabilizării nivelurilor de zinc în apa reziduală.

Introducerea CP în alte instalaţii va depinde de o varietate


de factori , ca : tipul producţiei, cerinţa şi tipurile
materialelor brute utilizate. Potenţialul de reducere a
ambelor , consumul şi poluarea apei, prin bună gospodărire
în multe din aceste instqalaţii este ridicat .Compania poate
întotdeauna să identifice astfel de măsuri în aria sa de
activitate. CP s-a dovedit a fi una din cele mai de succes şi
mai eficient mijloc de dezvoltare a performanţei de mediu şi
economice.

Tabelul 2. Rezultateale Implementării Producţiei


Curate(CP)
Măsuri de Rezultate actuale Economi Revenir
implementare i e
[US$/an]
Reducerea MEDIU 25.000
volumului de • Reducerea nivelului
apă reziduală consumului hidroxidului
descărcat spre de sodiu la 65 t/an
instalaţia de • Reducerea energiei
tratare consumate la 900 GJ/an
• Reducerea nivelului
sărurilor anorganice la
38 t/an
ECONOMIC
• Reducerea părţii
de apă poluată

55
Reducerea MEDIU 13.000
volumului de • Reducerea
hidroxid de alcalinităţii totale a
sodiu folosit apei reziduale
pentru fierbere descărcate
• Reducerea nivelului
la instalaţia de
sărurilor anorganice
tratare a apei
la 49t /an
reziduale
Recuperarea MEDIU 7.000 6
clorinei pe • Reducerea Na2SO3 months
timpul la 27t/an
tratamentului • Reducerea
cu hidroxid de nivelului sărurilor
sodiu spre a o anorganice la 35
folosi ca intrare t/an.
la fabricarea • Reducerea
cloridei de volumului apei
sodiu reziduale la 300
m3/an
ECONOMIC
• Recuperarea a 30
t de cloridă de
sodiu semifinisată
din clorină.
• Reducerea părţii
descărcate

Partea ll: Sistemul decizional şi Reţeaua de lucru în


Europa Centrală şi de Est

Afacerea Aarhus şi Iniţiativa de Mediu (ABEI)

Fondată ca răspuns la chemarea Ministerelor Europene de


Mediu, în Aarhus în 1998, ABEI reprezintă o largă varietate
de organizaţii care împărtăşesc convingerea că poate fi
crescută în mod semnificativ competitivitatea şi sănătatea
generală din industrie, prin practicarea unor sisteme de
management eco- eficiente în firme individuale .

Misiunea ABEI este să convingă firmele individuale să


implementeze asemenea practici,iar partenerii industriali
sunt pregătiţi să demonstreze cum pot fi făcute acestea.
Îmbunătăţirea eficienţei şi apoi a profitabilităţii, prin
folosirea mai eficientă a materialelor şi energiei vor avea în
mod automat o reducere a impactului asupra mediului.
Partenerii includ:
1. Comisia Europeană ;
56
2. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică(OECD),
3. Centrul Regional de mediu pentru Europa
Centrală şi de Est (REC);
4. Parteneri Europeni pentru Mediu (EPE);
5. Consiliul Mondial de Afaceri şi Dezvoltare
Durabilă(WBCSD);
6. Masa Rotundă Europeană a Industriaşilor (ERT);
7. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare(BERD);
8. Reţeaua Internaţională pentru Management de
Mediu(INEM);
9. Grupul Pieţei Europene Unite (ETU);
10. Comitetul de Experţi din Pieţa Unită al
OECD(TUAC);
11. Centre de Producţie Curată ;
12. Organizaţii Non-Guvernamentale(NGOs).

ABEI va mobiliza aceste resurse să lucreze cu Ministerele


Industriei şi cu leaderii de afaceri în ţările din CEE , să
dezvolte şi să implementeze o strategie naţională şi
programul de implementare a managementului de mediu
eficient în afaceri.

Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltică.

Sectorul industrial al Baltic 21, a fost stabilit de şefii de


guvern din regiune şi lansat oficial prin Ministerele de Mediu
în octombrie 1996. Principalele scopuri pentru sectorul
industrial sunt:
1. Îmbunătăţirea reţelei pentru operaţiunile de
business prin dezvoltarea iniţiativei economice de
îmbunătăţire a managementului de mediu în
industrie; armonizarea legislaţiei;
2. facilizarea implementării eficienţei ecologice în
industrie în următoarele aspecte:
a)- dezvoltarea mijloacelor eco-eficiente pentru diferite
industrii:
b)-implementarea sistemelor de management al
mediului, luând în considerare, în special IMM-urile;
c)-încurajarea inţiativelor voluntare cu privire la
considerarea factorilor de mediu în raporturile
financiare ale întreprinderilor;

57
d)- promovarea de proiecte pilot în scopul dezvoltării
durabile.

3.extinderea şi îmbunătăţirea cooperării pentru


cercetareşi dezvoltare, transfer de tehnologie şi de
informaţie în regiunea Mării Baltice.

Sistemul de Management de Mediu şi Producţia


curată din Republica Cehă şi Ungaria.

Aceste proiecte pilot intenţionează să arate că integrarea


producţiei curate cu conceptele de prevenire a poluării şi cu
sistemul de management al mediului este mult mai
eficientă decât intrducerea fiecăreia în parte. Proiectele vor
servi ca exemplu pentru modul în care se poate adopta
reunirea introducerii sistemelor de management al mediului
cu conceptele de producţie curaztă/ prevenirea poluării.

Scopurile acestor programe de instruire practică sunt:


1. Înter 20 la 40 de companii în ambele ţări Republica
Cehă şi Ungaria, incluzând Imm-urile, vor adopta
introducerea integrată a sistemelor de management al
mediului şi tehnologii de producţie curată/ prevenirea
poluării.
2. Creearea unui grup de manageri de afaceri care se
cunosc unul pe altul şi îşi acordă sprijin mutual în
eforturile de îmbunătăţire a performanţei de mediu în
companiile lor.
3. Reduceri măsurabile ale poluării pot fi realizate la
companiile participante;
4. Studiile de caz demonstrează eficacitatea măsurilor de
integrare care pot fi produse;
5. Poate fi dezvoltat manualul viitoarelor proiecte.

Programele de instruire pentru afaceri din Republica Cehă şi


Ungaria, cu desfăşurare în 20-22 luni , au fost prevăzute să
înceapă în ianuarie 1998. Proiectele sunt parţial finanţate
de Fundaţia de Mediu a Germaniei Federale (DBU).

Sumarul capitolului

58
Ţările din Centrul şi Estul Europei, care aşteptă să devină
membre ale Uniunii Europene lărgite , au de răspuns la
întrebarea : cum sunt legile lor de mediu şi performanţele
concrete care pot fi în concordanţă cu actualele standarda
ale Uniunii Europene, de asemenea , pentru integrare ,
luarea în consideraţie a condiţiilor de mediu în operaţiunile
de afaceri de zi cu zi, în aceste economii în curs de
dezvoltare, trbuie să devină de extremă importanţă.

Studiile de caz conturate în acest capitol, indică modul în


care se adoptă măsurile de integrare la introducerea
SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL MEDIULUI şi a
conceptelor de PRODUCŢIE CURATĂ /PREVENIRE POLUARE.
Acestea pot demonstra că măsurile de protecţie a mediului
sunt investiţii bune şi că sistemul de management al
mediului nu se restrânge doar la companiile mari şi bogate.
Ele de asemenea demonstrează că implementarea unui
sistem de management de mediu, asigurarea monitorizării
neântrerupte a proceselor şi activităţilor în raport cu mediul,
evaluările lor şi continua îmbunătăţire, creează beneficii
economice şi de mediu pentru companii şi extind
oprtunităţile pentru beneficii viitoare.

Expunere de sarcini

Ca angajat preocupat de problemele de mediu, D-vs aveţi


accesul de a apropia managementul de vârf al companiei de
sistemul de managementul al mediului integrat şi să-l
înrehistrezi cu ISO14001 şi/sau EMAS. Cum veţi prezenta
cazul vostru ?

Răspunsuri cheie.

1.Prezentare / Descriere.
a)-Descrie ce tip de EMS va fi dezvoltat pentru
companie.
b)-Ce consideraţi important pentru problemele de
mediu asociate cu activităţile specifice ale companiei,
unităţi de operare, produse şi servicii(pot fi : emisii în
aer, dejecţii în apă , managementul deşeurilor ,

59
utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale,
alte emisii de mediu locale sau comunitare).
2.Beneficii: Schiţarea şi discutarea beneficiilor unui EMS
pentru companie, aşa cum a fost descris în capitolul 1.
Este încurajată folosirea exemplelor specifice şi a
diagramelor.
3. Implementarea : Se pune împreună schiţa
implementării, bazată pe informaţiile prevăzute în
capitolul 2.Încă odată , folosirea exemplelor este
foarte încurajată . În actualul studiu de caz sunt
recomandate informaţii privind situaţii particulare
industriale ori proceduri coloborate (similare cu cele
prezentate în capitolul 3).

Bibliografie

1. The Xerox Report on Business and the Environment. Business


Guide to Waste Reduction and Recycling
(http://www.Xerox.com)
2. The Kodak Report on Environmental Policy and Commitment
(http://www.Kodak.com)
3. Nikon's Environmental Preservation Programme
(http://www.Nikon.com)
4. Council Regulation (EEC) No. 1836/93 of 29 June 1993
allowing voluntary participation by companies in the industrial
sector in a Community eco-management and audit scheme.
Journal of the European Communities No. L 168/1.
5. European Commission (1996) International standard ISO
14001. Environmental management Systems. Specifications
with guidance for use. Reference number 150.
6. Honkasalo A. (1998) The EMAS scheme: a management tool
and instrument of environmental policy, Journal of Cleaner
Production, 6(2), 119-128.

60
7. International Network for Environmental Managers
(http://www.inem.org)

----------- // ----------

61