UNIVERSITATEA ÄDUN REA DE JOS´ DIN GALA I FACULTATEA DE ISTORIE, FILOSOFIE I TEOLOGIE SPECIALIZAREA: SPA IUL ROMÂNESC ÎNTRE

ORIENT I OCCIDENT

Referat
Represiunea religioas în România comunist . Studiu de caz: Cultele neoprotestante

Student masterand: George SPIRIDON Disciplina: Totalitarismul ± fenomen al secolului XX Anul: I

2011

biserica majoritar a românilor. adventi tii reformi ti. În cele ap rute în timpul regimului ateu din anii 19801 se constat propaganda regimului ateu pentru con-damnarea sentimentului religios. folosind pretexte de ordin juridic pe baza legisla iei în vigoare. În decursul timpului au ap rut diverse scrieri în care se analizeaz represiunea regimului ateu fa de aceste culte. Pe lâng acestea. www. Bucure ti. mai ales din partea instrumentului represiv al acesteia. p. Ateism i religie. cele nerecunoscute erau expuse represiunii religioase. 1983. 3 Pentru detalii. Represiunea religioas în România comunist . dar i Biserica Ortodox . nazarinenii. Astfel. totu i aceste culte recunoscute au cunoscut forme subtile de represiune religioas în anii 1970-1980 atunci când unii lideri spirituali se opuneau politicii de îngr dire a sentimentului religios a popula iei dus de c tre regimul ateu. În ceea ce prive te Oastea Domnului. 1980 i la lucrarea lui Petre Hladchi-Bucovineanu. aceasta este o mi care de re-na tere piritual în cadrul Bisericii Ortodoxe Române scoas în afara legii din 1948. stili tii. penticostal. adic neadmise de lege: martorii lui Iehova. Despre cultele neoprotestante în timpul regimului comunist s-a scris pu in din cauza ie irii la lumin a multor dosare din arhivele Securit ii destul de târziu. adventist de ziua a aptea. Oastea Domnului. Pe lâng acestea.Introducere În România comunist a existat diverse forme de represiune religioas datorat caracterului ateu al regimului ce nu agrea prezen a religiei într-un stat socialist. penticostalii disiden i. Totu i. Simion Asandei scria în lucrarea sa Ateism i religie despre situa ia asocia iilor i cultelor neoprotestante urm toarele: ÄÎn ara noastr activeaz urm toarele secte religioase care nu sunt recunoscute de stat.scribd. Securitatea. acestea. Studiu de caz: Mi carea de rena tere spiritual Oastea Domnului. de fapt fiind scoas dup abdicarea for at a regelui Mihai I din 30 decembrie 19473. 1 2 . vezi George Spiridon. iar cultul care a ie it întotdeauna în eviden în timpul represiunii religioase dus de c tre regimul ateu a fost cultul baptist. passim. Tot pe linia trasat de c -tre regimul ateu ar tat anterior merge i Petre Hladchi-Bucovineanu în lucrarea sa intitulat Fa ete reale ale sectelor religioase aatunci când descrie situa ia asocia iilor religioase i a cultelor neoprotestante e- Ne referim la lucrarea lui Simion Asandei. Chiar dac statul comunist recuno tea unele culte legal de pild cultele baptist. dar i pentru afirmarea c în România comunist exist libertate religioas . fiind prezente diverse aprecieri cu privire la modul cum au rezistat acestea la represiunea religioas din partea regimului ateu. Fa ete reale ale sectelor religioase. Bucure ti. mai vedem în aceste lucr ri condamnarea pe linia PCR a a-socia iilor religioase i a diverselor culte neoprotestante ilegale în legisla ia comunist . trezi ii i betani tii´2. 1980. iar unii pastori care erau contra obedien ei conducerii acestuia reprezentat de c tre Uniunea Comunit ilor Cre tine Baptiste din România au avut meritul de a crea în anii 1970 Comitetul Cre tin pentru Ap rarea Libert ii Religioase i de Con tiin (ALRC). Ateism i religie. 176. regimul a încercat s ascund persecu iile religioase fa de organismele interna ionale pentru ap rarea drepturilor omului. 2 Simion Asandei.com/doc/49459815/Represiunea-religioasa-in-Romaniacomunista-Studiu-de-caz-Miscarea-de-renastere-spirituala-Oastea-Domnului. Bucure ti.

377-382. Securitatea i cultele. ed. Pe lâng acest impediment. Prezentul studiu î i propune s analizeze situa ia cultelor neoprotestante din timpul regimului comunist din România. Sectologie în care prezint evolu ia istoric i doctrinar a cultelor neoprotestante de la momentul apari iei în Occident. Raportul Tism neanu. Alte surse demne de luat în seam sunt articolele periodicului oficial Religion in Communist Lands care apar inea organiza iei britanice de monitorizare a situa iei religioase din rile comuniste Keston College. iar în România a ap rut în 1992. Fa ete reale ale sectelor religioase.pdf. articolele preponderente care descriu situa ia religioas a României comuniste abordeaz chestiunea Bisericii Ortodoxe Române i a cultului baptist. 3 . www. Curtea de Arge . Am ales ca subiect principal studierea cultelor neoprotestante în cadrul represiunii religioase dus de c tre regimul comunist din ara noastr pentru a vedea cum a e uat controlul comunist i cum au luptat pentru drepturile omului unii lideri spirituali care se opuneau obedien ei unor structuri organizatorice ale cultelor neoprotestante legale. pp. Autorul care s-a ocupat de monitorizarea religioas din România comunist a fost Alan Scarfe prin numeroase articole.xistente în statul comunist4. Pentru detalii. dar în ceea ce prive te situa ia acestor culte raportul prezint acest lucru ca o disiden religioas la adresa regimului comunist7. pp. O contribu ie important în studierea represiunii religioase apar ine Comisiei Preziden iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România care a întocmit un raport destul de controversat. vezi Petre Hladchi-Bucovineanu. Un studiu de referin asupra situa iei cultelor neoprotestante din perioada comunist în România apar ine autorilor Elis Neagoe-Ple a i al lu Liviu Ple a. Sectologie. 2005. C l uza cre tin . bazându-se pe documente inedite publicate atât în Catacombes cât i în alte publica ii franceze care au f cut publice ac iunile autorit ilor române în aciunile de represiune religioas .corneliu-coposu. Totu i.ro/u/m/raport_final_cadcr. Din p cate. neavând i alte informa ii despre alte culte neoprotestante legal i ilegal recunoscute de c tre statul comunist. 134-165. 1994. a II-a. apoi în ara noastr i manifest rile acestora. 6 Acest studiu face parte din volumul coordonat de Adrian Nicolae Petcu. 7 Cf. pp. Partidul. tot pe aceea i linie. studiu intitulat Cultele neoprotestante din România în perioada 1975-19896. 18-28. dar din punct de vedere cre tin-ortodox merge cartea reputatului profesor de teologie Petru David în lucrarea sa C l uza cre tin . Bucure ti. 350-394. având preten ia de lucrare tiinific de sectologie5. 1983. folosind documente inedite din arhivele Securit ii situa ia acestora. vezi Petru David. pp. 4 5 Pentru detalii. În acest studiu se prezint un scurt istoric al celor patru culte neoprotestante legale în aceast perioad i prezint obietiv. Cea mai important contribu ie adus pentru demonstrarea represiunii religioase asupra cultelor neoprotestante legale i ilegale a regimului comunist din România îi apar ine editorului revistei Catacombes Sergiu Grossu în lucrarea Calvarul României cre tine care ap ruse în Fran a în aprilie 1987. Bucure ti. acestea arat clar represiunea religioas în România comunist . cea mai bine documentat perioad fiind cea a anilor 1970-1980.

Sergiu Grossu. a. Ägrup ri anarhice´. 468. p. Aceast not surprindea o realitate deranjant pentru partidul-stat în ciuda unor m suri importante împotriva acestora luate de c tre Ministerul Cultelor din 1954 precum: controlarea resurselor financiare ale acestor culte. ed. Calvarul României cre tine. perchezi ii inopinante. Biserica Cre tin Baptist . dinamica acestora i imposibilitatea de a fi controla i de stat. Penal. fond CC al PMR. p. interzicerea catehiz rii organizate a copiilor. apud Ibidem. De aceea. Vasile Moisescu. Biserica Cre tin dup Evanghelie i Biserica lui Dumnezeu Apostolic Penticostal . Tuturor li s-a precizat s . Raportul Tism neanu.inclusiv mi carea de rena tere spiritual Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române considerat de c tre regim Ägrupare anarhic ´ . Din aceste motive. Simion Cure.ro/u/m/raport_final_cadcr.pdf. acestea au fost oprimate de c tre stat. Ioan Buzdugan.pdf. Alice Panaiodor. Alte m suri cu consecin e importante în privin a reducerii num rului aderen ilor neoprotestan i erau alc tuirea unui material Biserica Adventist de Ziua a 7-a. apud Raportul Tism neanu. Atât Sergiu Grossu10 cât i Raportul Tism neanu11 consemneaz pe credincio ii protestan i i neoprotestan i care au avut parte de acela i tratament din partea autorit ilor precum: Richard Wurmbrandt. pedepse administrative. 3-4. Traian Ban. etc. Simion Mo . vezi ANIC. 98-99. fondurile Documentar. Constantin Caraman. www. Aspectele îngrijor toare în viziunea autorit ilor comuniste reprezentau cre terea numeric a aderen ilor cultelor neoprotestante în detrimentul confesiunilor tradi ionale12. Ferenc Visky senior. la 18 decembrie 1959 Departamentul Cultelor a depus la Secretariatul CC al PMR o not în vederea aprob rii unor m suri privind cultele neoprotestante13. Drept consecin a preciz rii pozi iei acestora fa de statul comunist i a m rturisirii acestora de credin a fost recunoa terea a patru culte de c tre stat8. p. 9 Vezi de exemplu ASSC i ACNSAS. Bucure ti. 468. Represiunea religioas dus de c tre regimul comunist din România este reflectat prin cantitatea imens de documente r mase în urma monitoriz rii acestor confesiuni legale sau nu9. 15/1960. înlocuirea unor Äelemente necorespunz toare´ din conducere14.au fost scoase în afara legii. 10 Cf. Gheorghe Mladin. Informativ i Re ea. în timp ce restul . Atât în perioada interbelic cât i în timpul regimului Antonescu.Situa ia cultelor neoprotestante în perioada 1948-1960 Cultele neoprotestante erau cunoscute în actele oficiale ale birocra iei partidului-stat sub o terminologie specific precum: Äsecte´. inclusiv a celor din cadrul Bisericii Ortodoxe de pild membrii Oastei Domnului i unii preo i precum Ilie Imbrescu de la sfâr itul anilor 1940 pân în prima jum tate a anilor 1960 recurgându-se la arest ri. www.corneliu-coposu. . 2006.ro/u/m/raport_final_cadcr. dup cel de-al doilea r zboi mondial statul a acordat dreptul de a func iona ca asocia ii unui num r important de grup ri religioase. Nicolae Todor. Biserica Romano-Catolic i confesiunile protestante magisteriale. 14 La adventi ti.corneliu-coposu. 12 Biserica Ortodox Român . Sec ia Administrativ-Politic . la cre tinii dup Evanghelie i la bapti ti. Regimul comunist a ac ionat cu duritate împotriva tuturor militan ilor religio i. 7.i precizeze pozi ia fa de stat. Teodor B bu . ff. 11 Cf. 8 4 .i prezinte m rturisirea de credin i s . Alexandru Honciuc. dosar nr. 13 Pentru detalii. a II-a.

Jandarmeria. ff. Serviciul Secret de Informa ii. 16 15 5 . Serviciul de Informa ii Politice i Documentare din Inspectoratul General al Armatei pentru Educa ie16. apud Ibidem. controlarea cump r rii de imobile în vederea deschiderii unui nou l ca de cult. apud Ibidem. dosar nr. Dup 1948-1949 în aceast ac iune s-au angajat veritabilele crea ii ale partidului-stat a institu iilor staliniste.documentar bogat i introducerea sistemului arond rilor. Securitatea i Mili ia. iar pentru discreditarea neoprotestanilor17 acestea au utilizat un limbaj specific. passim. reducerea frecven ei adun rilor pastorale. 469. vol. 17 Fiind inclus în cadrul acestei denumiri din punctul de vedere al autorit ilor comuniste i mi carea de rena tere spiritual Oastea Domnului (cf. 1-2. passim). AMR. împiedicarea implic rii în activit i pastorale a persoanelor nerecunoscute oficial. Biroul 2 de Informa ii ale Marelui Stat Major. ace tia fiind eticheta i drept Äagen ia ai imperialismului occidental´/´anglo-american´/´american´. ACNSAS. Pentru urm rirea i reprimarea activit ilor cultelor neoprotestante minoritare s-au implicat în primii ani ai regimului comunist structurile mo tenite din sistemele anterioare acestuia: Poli ia de Siguran . Aceast terminologie amintea de stigmatul public din timpul celui de-al doilea r zboi mondial. Ibidem. instruirea Äorganelor locale´ de a se implica în respectarea Äregimului legal al cultelor´ i a semnala împuternici ilor abaterile i oprirea adun rilor prea dese din timpul s pt mânii15. Alte m suri au fost adoptate în 1958 i prevedeau: interzicerea aducerii de noi serii de elevi în seminariile acestor culte. fond Direc ia Superioar Politic a Armatei. 802. 10-11. folosirea fanfarelor pe str zi. p. Dosarul de Urm rire Informativ I 4965.

în Religion in Communist Lands. punând sub semnul întreb rii rela iile dintre cultul cre tin baptist i statul comunist i cu Departamentul Cultelor în mod special. Îns în aCf. Totu i. vol. americanii au ar tat un interes deosebit fa de acest lucru o dat cu ajungerea la Casa Alb a pre edintelui Jimmy Carter (1977-1981). 7.dup studii la Oxford ± exercitând o considerabil influen asupra coreligionarilor s i i asupra pastorilor tineri prin expunerea ideilor sale în câteva lucr ri programatice22. vezi Raportul Tism neanu. www. propaganda ateist a început s ia propor ii înc din anii 197019 care are drept consecin cultul personalit ii lui Nicolae Ceau escu i va atinge apogeul în anii 1980.ro/u/m/raport_final_cadcr. 167. apari ia unor organiza ii influentecare monitorizau situa ia la nivel global ± în special în rile totalitare i dictatoriale ± au determinat guvernele s ia în considerare noua problematic . p. adic metodele subtile folosite de c tre regim contra cre tinilor militan i indiferent de confesiunea de care aparin18. Între bapti ti de exemplu au ap rut nemul umiri legate de neacordarea de c tre autorit ile regimului a unor autoriza ii pentru construirea unor noi l ca e de cult sau extinderea celor existente21. Autumn 1979.. Afirmarea doctrinei drepturilor omului pe scena interna ional în anii 1970.Cultele neoprotestante i lupta pentru drepturile omului din România comunist Conform lui Alan Scarfe.caracterizat prin adoptarea unei asemenea politici de c tre Biserica Ortodox Român i cultele neoprotestante în urma c reia existau beneficii de ambele p r i ± cât i în descrierea unei fe e negative. Ca urmare a acestui fapt. Aceast conjunctur nou a fost utilizat de protestatarii din România. cit.corneliu-coposu. 377. Cel care a demarat ac iunea de contestare în interiorul Uniunii Baptiste i în raport cu statul a fost pastorul Iosif on reîntors în România în 1972 . în special de c tre cultele neoprotestante datorit faptului c pre edintele SUA era un practicant baptist binecunoscutcu o sensibilitate sporit în materie de libertate religioas . 22 Pentru detalii. op. între ace tia situându-se i membrii unor comunit i cre tine neoprotestante din cauza incompatibilit ii între a fi cre tin i a fi adulator ± chiar formal ± al conduc torului partidului-stat20. 21 Care se impunea datorit cre terii considerabile a num rului de membri. 8. no.pdf. politic i genera ional . Opozi ia fa de regimul Ceau escu pornit din interiorul comunit ilor neoprotestante are explica ii de natur religioas . fapt ce va conduce la ac iuni de construire i de extindere a acestora f r autoriza ie i la existen a unor membri cu idei moderne în ceea ce prive te raporturile dintre Stat i Biseric . între anii 1973 i 1989 Uniunea Bisericilor Baptiste a intrat într-o criz major . Dismantling a Human Rights Movement: A Romanian Solution. p. Totu i. 18 6 . pu ini cet eni au refuzat s participe la acest cult de inspira ie stalinist . Alan Scarfe. Totu i. pp. 377-378. Raportul Tism neanu. 20 Cf. a a-numitul concept de Äsolu ie româneasc ´ este folosit atât în descrierea politicii mutuale dintre statul comunist i cultele existente . 19 Dup a a-numita minirevolu ie cultural inspirat dup modelul nord-coreean i chinez.

op.corneliu-coposu. op. nr. 2. nr. vezi Sergiu Grossu. Romanian Baptist Congress. 23 Pentru detalii. cit. m surile autorit ilor române împotriva românilor neoprotestan i au fost reluate cu i mai mare putere. în Religion in Communist Lands . un predicator penticostal: Constantin Caraman i un membru al Cultului Cre tin dup Evanghelie: dr. orientându-se cu fermitate spre imperativele unei libert i religioase veridice. 9498. comuniune i studiu biblic. 96). iar raporturile dintre Uniunea Baptist i Departamentul Cultelor au atins un nivel critic24. Al ii precum Dimitrie Ianculovici au fost nevoi i s emigreze în Occident în 1979. Bucure ti. institutorul Radu Dumitrescu. 5.cela i timp. Alan Scarfe. vol. Sergiu Grossu. pp. Cel mai important document în care se face public persecu ia religioas din România comunist în Occident îl reprezenta Cultele neoprotestante i drepturile omului în România dactilografiat în 27 de pagini i semnat de ase pastori i laici neoprotestan i25. 126-135. în frunte cu pastorii Pavel Nicolescu i Dimitrie Ianculovici ± s-au organizat în toamna anului 1977într-o mi care de protest care. Summer 1977. 2006. pp. dar într-un mod extrem de subtil precum: retrogad ri din func ie i concedieri. Silviu Cioat din Ploie ti (cf. pastorul Iosif on a f cut public în cel de-al 27-lea Congres al Bisericii Române Baptiste din 4-6 februarie 1977 un caz în care un grup de bapti ti din jude ul Vrancea au fost amenda i pentru cântarea unor cânt ri religioase ilegale de i cânt rile cu pricina f ceau parte din cartea de cânt ri baptist oficial (cf. Alan Scarfe. 120-121). dar i aten ia autorit ilor române care au folosit metode de intimidare pentru c regimului îi era team de contestare din partea unor persoane ce doreau revigorarea religioas într-un stat declarat ateu. www. 7 . p. 378. Raportul Tism neanu. Summer 1977. În ciuda acestor lucruri de la sfâr itul anului 1978 i în anul 1979. pp. 5. În ceea ce prive te amendarea. Din acest motiv. a luat forma de Comitet Cre tin pentru Ap rarea Libert ilor Religioase i de Con tiin (ALRC).. au continuat diferendele dintre conduc torii obedien i regimului comunist ai Uniunii Baptiste i contestatari. 25 patru bapti ti (pastorii Iosif on i Pavel Nicolescu. Calvarul României cre tine. Acest document a atras aten ia opiniei publice din rile occidentale. un grup de 27 de cre tini practican i din toate confesiunile ± în majoritate bapti ti. în Religion in Communist Lands . 381. Din cauza acestor lucruri. Acest Comitet a solicitat adeziunea la societatea elve ian cu sediul la Zürich ÄChristian Solidarity International´ i a înaintat un program de revendic ri în 24 de puncte i un document intitulat ÄÎnceta i prigoana´26.pdf. Pentru a contracara presiunile din ce în ce mai mari ale autorit ilor regimului i a-i constrânge pe reprezentan ii confesiunilor lor s le ia ap rarea cre tinilor persecuta i. ALRC a continuat s informeze opinia public occidental în privin a represiunii religioase din România comunist în pofida planurilor organelor represive. în timp ce unii au murit în condi ii suspecte27. 24 Cf. amenzi pentru adunarea în case particulare pentru rug ciune..ro/u/m/raport_final_cadcr. vol. pentru a sc pa de o situa ie interna ional incomod regimului. de pild arestarea i maltratarea a trei membri ALRC la Caransebe . 138-152. la 21 mai 1978. 120-125. 27 Cf. Reac ia autorit iilor nu s-a l sat a teptat deoarece ALRC informa opinia public interna ional regulat în ceea ce prive te represiunea religioas din România comunist . www. pp. Raportul Tism neanu. 2. Romanian Baptist Congress.corneliu-coposu.. presiuni împotriva elevilor i studen ilor de a nu mai frecventa bisericile23. Securitatea împreun cu alte institu ii a pus la cale un plan de înl turare a acestui comitet incomod prin diverse m suri punitive împotriva membrilor ALRC. p.ro/u/m/raport_final_cadcr. inginerul Aurelian Popescu). cit. 26 Pentru detalii vezi Sergiu Grossu.pdf. p.

interzis de c tre regimul comunist pentru a facilita propaganda a a-zisului Äateism tiin ific´. cre tinii dup Evanghelie Klaus Wagner. Elis Neagoe-Ple a. în Adrian Nicolae Petcu. 200 din 27 iulie 1982. pp. vezi. 2005. 1967 din 19 decembrie 1981. Fibia Delapeta28 au fost condamna i la ase ani de închisoare. În acest articol au fost prezentate date despre condamn rile suferite de cele dou grupuri care se ocupau cu transmiterea materialelor religioase. 383. Surorile Delapeta erau de fapt cre tin-ortodoxe i f ceau parte din mi carea de rena tere spiritual Oastea Domnului. inclusiv Biblii30. iar altele apte persoane ce f ceau parte din grupul de distribuire a materialelor religioase clandestin au fost condamnate la apte ani de închisoare29. În cele din urm . Maria Delapeta. p. Acest abuz din partea autorit iilor române a fost sesizat de c tre ziarul religios din RFG Evangelische Information care a publicat în num rul din 14 aprilie 1982 un articol cu titlul România: închisoare pentru difuzare de Biblii. Partidul Securitatea i Cultele. statul comunist român e ueaz în impunerea ca religie ateismul deoarece neoprotestan ii antajau statul în anii 1980 cu apelul la Radio Europa Liber i la forurile interna ionale în cazul în care drepturile religioase nu erau respectate. Totu i.Lupta pentru drepturile omului i pentru libertatea religioas din România comunist nu a încetat nici în anii 1980 de i vârful acestui lucru a fost atins în anii 1977-1978 prin activitatea pastorului Iosif on i a Comitetului Cre tin pentru Ap rarea Libert ilor Religioase i de Con tiin . Un exemplu în acest sens este arestarea abuziv a persoanelor care se ocupau cu contrabanda de literatur religioas . 377-383. 30 Pentru detalii. Bucure ti. Cultele neoprotestante din România în perioada 1975-1989. Liviu Ple a. nu dup cum autorii studiului Cultele neoprotestante din România în perioada 1975-1989 ne precizeaz bazându-se pe documentele din arhiva Securit ii. Ibidem. având drept consecin eliberarea celor re inu i în urma Decretului Preziden ial nr. 28 8 . acest articol a avut drept consecin asupra României exercitarea de presiuni politice i economice din partea statelor occidentale. 29 Cf. În cadrul sentin ei nr.

Ateism i religie. Petre. David. 1994. Ed.corneliu-coposu. 2005. Dismantling a Human Rights Movement: A Romanian Solution. Din aceast cauz .Concluzii În ciuda tuturor eforturilor pe care le-a depus statul comunist de a obstruc iona activitatea cultelor neoprotestante a e uat lamentabil din mai multe motive precum situa ia economic precar din anii 1980 i lupta pentru drepturile omului. Bucure ti. Politic . Autumn 1979. Nemira. ed. Adrian Nicolae. 8. în ÄReligion in Communist Lands´. Partidul. Petru. Grossu. Ed.pdf. Curtea de Arge . Ed. 7. Bucure ti. 1980. aceasta va reu i s sporeasc presiunile interna ionale asupra României pentru respectarea drepturilor omului începând cu anii 1980. Simion. nr. Sectologie. 2006. preten ii respinse prin prezentarea cazurilor concrete în presa occidental de represiune religioas . Bibliografie Asandei. Bucure ti. punând sub semnul întreb rii chiar regimul comunist ce se pretindea a fi un regim de Ädemocra ie popular ´. pp. Petcu. C l uza cre tin . Raportul Tism neanu. O alt consecin a luptei pentru libertatea religioas reprezentat de ALRC. Aceste lucruri au condus la cre terea numeric a acestor culte în ciuda m surilor represive dus de c tre auotorit i în st vilirea prozelitismului acestora. Securitatea i Cultele. 167-170. a II-a. Hladchi-Bucovineanu. Militar . Vremea. Chiar dac în a doua jum tate a anilor 1970 lupta pentru drepturile omului i respectarea de c tre partidul-stat a libert ii religioase ± care exista doar pe hârtie ± a e uat. interconfesional. Ed. 9 . Alan. aceasta a c p tat un caracter radical.ro/u/m/raport_final_cadcr. a II-a. www. 1983. organele represive au început s foloseasc metode de represiune din ce în ce mai subtile pentru a evita situa ii jenante. ed. vol. Fa ete reale ale sectelor religioase. Calvarul României cre tine. Bucure ti. Sergiu. Scarfe.