You are on page 1of 9

I.

Aspecte generale si tr s turi ale hazardelor naturale Începutul acestui mileniu se caracterizeaz printr-un impact tot mai accentuat al activit ilor umane asupra Terrei, care determina modific ri globale ale mediului. Modific rile accentuate ale mediului pe Terra , presiunea crescânda a societ ii asupra elementelor de mediu genereaz o serie de crize dintre care unele au devenit globale, cum ar fi tendin ele de înc lzire a climei, datorate efectului de sera, apoi reducerea stratului de ozon, ridicarea nivelului Oceanului Planetar, desp duririle si procesele de degradare a solurilor, poluarea crescând si de ertificarea. Omul are ins si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezerva ii naturale), prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de dispari ie, a unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice, precum si prin numeroase lucr ri de inginerie a mediului. Hazardele naturale sunt manifest ri extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inunda iile, secetele, care au o influenta directa asupra vie ii fiec rei persoane, asupra societ ii si a mediului înconjur tor. Atunci când hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vie i omene ti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde, indicând nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul reprezint nivelul probabil al pierderilor de vie i omene ti, al num rului de r ni i, al pagubelor aduse propriet ilor si activit ilor

hidrologici. Erup iile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul înc din Antichitate. y Hazarde exogene. hazardele naturale se diferen iaz in: y Hazarde endogene. generate de factorii climatici. in aceast categorie fiind incluse cutremurele si erup iile vulcanice.. biologici etc.economice de c tre un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc i intr-o anumit perioad . Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica intern a Terrei. II. în func ie de genez . care determin ascensiunea materiei incandescente spre suprafa . hazarde biologice. numit scara Richter. 1. Magnitudinea se m soar cu ajutorul unei sc ri logaritmice. de unde categoriile de: hazarde climtice. care se m soar in ergi si este utilizat pentru calcularea magnitudinii cutremurului. hazarde geomorfologice. in aceast situa ie fiind eliberat o cantitate mare de energie. Acestea sunt datorate energiilor acumulate în rezervoarele subterane care con in lave i presiunilor exercitate de for ele tectonice. fiind numite cutremure tectonice. ocurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoar ei terestre. a c ror ac iune este generat de energia provenit din interiorul planetei. hazarde biofizice si hazarde astrofizice. Hazarde endogene si exogene Hazarde naturale pot fi clasificate in func ie de diferite criterii. hazarde oceanografice. hazarde hidrologice.3 i 9 grade. cuprins între 0. Hazarde endogene Cutremurele de p mânt sunt mi c ri bru te ale scoar ei care produc unde elastice reflectate in trepida ii cu un impact puternic asupra a ez rilor umane.

constitui i din argile i din alternan e de argile.1 miliarde hectare pe Glob. Pr bu irile sunt deplas ri rapide ale maselor de roci pe versan ii abrup i. Cele mai numeroase alunec ri se înregistrez pe versan ii cu înclin ri moderate. i de perturbarea echilibrului z pezii prin trepida ii. curgerile de noroi. Alunec rile reprezint procese de mi care a unor mase de p mânt sub ac iunea gravita iei. prin c dere liber . pr bu irile. atât în regiunile umede. Aceste hazarde sunt intensificate i extinse de activit ile umane. Avalan ele sunt hazarde naturale care reprezint un pericol pentru popula ia montan i pentru turi tii din numeroase ri ale lumii. marne. Acestea se produc mai ales la începutul prim verii. . Aceste procese determin o degradare accentuat a versan ilor. cât i în cele aride i semiaride. datorit alternan elor frecvente ale înghe ului i dezghe ului.Hazardele exogene Hazardele geomorfologice cuprind o gam variat de procese. Materialele deplasate prin alunec ri pot avea grosimi diferite. în lungul unor suprafe e de alunecare care le separ la partea stabil a versantului. care favorizeaz topirea brusc a stratului de z pad . prin salturi sau prin rostogolire. care produc mari pagube materiale i uneori victime. procesele de eroziune în suprafa i ravenarea. de schimb rile rapide de temperatur . Deplasarea rapid a z pezii pe versan ii abrup i acoperi i cu z pad este favorizat de ninsorile abundente. gresii i nisipuri. Eroziunea în suprafa i ravenare sunt hazarde care se manifest pe 1. de la zeci de centimetri la zeci de metri. distrugerea stratului fertil de dol i transformarea unor suprafe e întinse în terenuri neproductive sau slab productive. cum sunt alunec rile de teren.

.

In lungul unui rift . unele rifturi ³se inchid´ in sensul ca aportul de materie din interior inceteaza (aceste rifturi se numesc rise . sau .Acestea se numesc ³falii transformante´(sau falii de transformare). ceea ce se numeste ³expansiunea´ fundului oceanic .Placa dispusa altitudinal mai jos coboara sub placa mai inalta sub forma unui plan inclinat (denumit ³plan Benioff´). care . Aceasta ³crapare´ a oceanului si ³indepartare´ laterala a placilor tectonice fata de rift au ca efect cresterea in suprafata a bazinelor oceanice . la randul ei este consecinta actiunii curentilor de convectie din astenosfera . cu alte cuvinte . vulcani si au loc cutremure de pamant . de-o parte si de alta a sa . spre deosebire de cele active. fuse oceanice . Acestia creeaza o despicatura in litosfera . materialele care formeaza fundul oceanului se dispun in benzi paralele din ce in ce mai vechi . se realizeaza o crestere a grosimii litosferei .Paralel cu riftul . se formeaza sisteme montane . Dorsalele (si riftul) sunt intersectate de crapaturi (falii) dispuse transversal (perpendicular). Deplasarea laterala a placilor tectonice este datorata curentilor ascendenti din astenosfera . cu cat ne indepartam de axul sau. denumita rift .TECTONICA PLACILOR Formarea megareliefului terestru (continente si oceane) si a macroreliefului continentelor si oceanelor este determinata de miscarea placilor tectonice .Intre doua astfel de falii successive intreaga dorsala este deplasata fata de axul ei initial. Placile litosferice pot intra in coliziune . Datorita subductiei . arcuri insulare . Cu timpul . fenomen ce se numeste Subductie . formandu-se cu timpul sisteme submarine asemanatoare muntilor : dorsalele oceanice . numite ridge ). .A.

Microplaca: portiune a placii tectonice individualizata fata de aceasta prin rupture secundare ale scoartei. Megarelief: relieful terestru in ansamblul sau . Dorsala: sistem montan submarin Falie de transformare ±crapaturi transversale pe rifturi . in care marile diviziuni sunt continentele si oceanele . in care scoarta se deplaseaza pe directii contrare . Acestea sunt crapaturi in scoarta terestra prin care este adusa la suprafata materia din interior datorita curentilor ascendenti de convectie .Dinamica Scoartei Oceanele sunt strabatute de dorsale care au in mijlocul lor rifturi . Ridge: rift in activitate actual in interiorul sau urca spre suprafata magma provenita din interiorul Pamantului Rift: despicatura in scoarta terestra . Magma: topitura vascoasa care urca spre suprafata din interiorul scoartei terestre . solidificat . in care se dezvolta curentii de convective generatori ai tectonicii placilor . la dimensiunile lui planetare . Coliziune : contactul dintre 2 placi tectonice . pe unde urca materie din interiorul Pamantului Rise: rift inactive . In lungul rifturilor are loc o impingere laterala a materiei depuse si o indeprtare a placilor litosferice . in care aportul de lava a incetat . Cea mai importanta dorsala ( cu rift activ ) este cea medio-atlantica. Dictionar : Astenosfera: sfera vascoasa situata la baza litosferei .

in lungul unui plan inclinat.Subductie: process de coborare a unei placi tectonice sub alta placa tectonica . .

Fisura in dorsala atlantica .