CURS 1

OBIECTUL CERCETARII CRIMINOLOGICE
In sens etimologic cuvantul criminologie este compus din 2 cuvinte grecesti: crimen, care inseamna acuzatie, infractiune si logos, care inseamna discurs, stiinta. Astfel putem defini criminologia ca stiinta crimei sau ca studiul stiintific asupra fenomenului criminal. Obiectul principal de studio il constituie fenomenul criminal care are 3 componente: crima, criminalul si criminalitatea. In alte doctrine fenomenul criminal cuprinde in locul elementului criminalitatii, victima, astfel fenomenul criminal fiind compus din crima, criminal si victima. S-a constat acest interes pentru victima incepand cu sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel si in dreptul penal a inceput sa se acorde un interes deosebit victimei, iar cu timpul, datorita interesului deosebit acordat acestui element, a luat nastere o noua stiinta, victimologia(la inceput considerata fi parted din stiinta criminologica). Prima conceptie doctrinara in cadrul careia fenomenul criminal este compus din crima, criminal si criminalitate mai are ca obiect de cercetare si practica anticriminala. Pentru primul element al ambelor conceptii si anume, crima, se folosesc mai multi termeni: delict, comportament deviant, infractiune, notiunea de comportament deviant fiind mai larga ca cea de delict pentru ca ar cuprinde si diferite manifestari care favorizeaza criminalitatea (alcoolismul, prostitutia, consumatorii de droguri etc.). Astfel un cercetator american a alcatuit catalogul de la San Francisco, in cadrul caruia, erau enumerate faptele incluse in notiunea de comportament deviant. Nu toate delictele sunt comportamente deviante si nu toate comportamentele deviante sunt si delicte conform unui cercetator american. Conceptul de crima nu echivaleaza intotdeauna cu cel de omor, el reprezinta in sens nejuridic o infractiune cu intentie contra vietii(omor) insa prin aceasta nu trebuie intelese neaparat cele trei notiuni de omor. De asemenea, tot in sens nejuridic elementul de crima mai reprezinta si faptele care au avut ca efect moartea victimei insa fara a se urmari cu intentie acest rezultat. In sens penal este bine cunoscut faptul ca, in actualul cod penal, nu exista notiunea de crima, ea fiind intr-adevar inclusa in codurile penale anterioare. Din punct de vedere criminologic, crima, dupa cum am mentionat si mai sus, se regaseste in notiunile de delict , fenomen deviant, infractiune. Nu exista insa o echivalenta perfecta intre notiunea de crima si cea de fenomen deviant, delict sau infractiune. Chiar daca nu tote faptele care prezinta un anumit pericol social nu sunt incriminate de dreptul penal, criminologia nu adopta aceeasi atitudine fata de acest gen de fapte. Astfel dreptul penal nu va incrimina faptele care, in prezent, nu reprezinta infractiuni, dar care pot deveni in viitor si nici faptele care au reprezentat infractiuni in trecut. Astfel pentru ca o fapta sa fie considerata infractiune in dreptul penal trebuie indeplinite cele trei conditii( sa fie inclusa in normele penale, sa fie savarsita cu vinovatie si sa prezinte pericol social).

1

CURS 2

CRIMINALITATEA
In general, pin criminalitate intelegem ansamblul faptelor penale comise intr-o anumita perioada de timp, pe un anumit teritoriu. Sens mai restrans: diferite categorii de criminalitate - le putem obtine regrupand faptele penale in fct de diverse criterii: I Casificarea subiectiva - se refera la acele categorii de criminalitate obtinute prin raportare la un element ales in mod arbitrar in functie de interesul cercetarii criminologice. (ex: teritoriu – criminalitatea nationala). II Clasificarea obiectiva - se refera la categoriile de criminalitate obtinute prin raportare la un element constant, obiectiv, gradul de cunoastere a faptelor penale de catre organele de justitie penala. 4 cat.: - crim. Reala - cifra neagra a criminalitatii - crim. Aparenta - crim. Legala Crim. Reala = ansamblul faptelor penale comise in realitate, indiferent daca au ajuns sau nu la cunostinta org. de justitie penala Cifra neagra = ans. faptelor penale comise, dar care nu ajung la cun. org. de urmarire penale (crim. ascunsa) Factori care o genereaza: a)abilitatea infractorilor b) ineficienta organelor de cercetare penala c) pasivitatea victimelor a) acele ipoteze in care infractorul opereaza intr-un asemenea fel incat urmele materiale ale infractiunii si rezultatele socialmente periculoase sunt imposibil de depistat de catre org. de cercetare penala; b) 207 C. Proc. Penala – inef org de cercetare ale politiei 208 – “ - -inef. org. de cercetare penala 209 – “ - -inef. org parchetului Exemple de manifestare: lipsa de organizare, incompetenta profesionala, incorectitudine c) – persoanele vatamate direct sau indirec in urma unei infractiuni nu reclama aceste fapte organelor de justitie penala si acestea nici nu pot lua la cunostinta in alt mod despre comiterea acestor fapte Posibilitati de evaluare a criminalitatii- 2 tehnici: 1. Anchetele de auto-confesiune 2. Anchetele de victimizare

2

Criminalitatea aparenta= fapte care ajung la cun organelor de urm. penala (denunt, plangere, sesizare din oficiu) Cauzele crim. aparente : 1. Cauze care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea acesteia 2. Dosarele cu autor necunoscut Crim. legala = faptele pt. care s-a pron. o hot. judecatoreasca de condamnare ramasa definitiva Criminalitatea, inteleasa ca ans. de fapte penale sau cu justificata aparenta penala repr. un fragment final al fenomenului criminal ca obiect de cercetare a criminologiei. Fenomenul criminal perceput ca realitate umana si sociala, iar nu ca simpla abstractie juridica include o realitate individuala, crima, si agentul acesteia, criminalul, precum si o realitate colectiva, sociala, criminalitatea. CURS 3

PRACTICA ANTICRIMINALA
Dublul caracter al cercetarii criminologice • Cercetare fundamentala • Cercetare aplicativa Acest caracter duce la dublarea obiectului de studiu al criminologiei, pe langa studiul criminal si studiul practicii anticriminale. Preocuparile practice legate de fenomenul criminal sunt directionate in 3 categorii: 1. prevenirea si combaterea fenomenului criminal 2. reactia sociala impotriva crimei 3. mijloacele de lupta impotriva criminalitatii: a. mijl. juridice- totalitatea normelor de drept care contribuie direct sau indirect la combaterea fenomenului criminal b. mijl. Empirice- sunt practicile institutionale ( Politia, Parchetul, Instantele de judecata, Penitenciare ) care vizeaza combaterea fenomenului criminal. -din a si b rezulta 3 domenii principale in care se dezvolta practica anticriminala: A: domeniul dr. penal si al aplicarii lui B: domeniul tratamentului delincventilor C: domeniul prevenirii criminalitatii Practica anticriminala reprezinta sistemul mijloacelor apicate de stat in scopul stapanirii fenomenului criminal.

3

sociologica.oscilatie a criminalitatii in functie de anotimpuri c. cunoasterea descriptiva. structura si dinamica fenomenului criminal ( volum-delimitare strict cantitativa. psihologica. structura-delimitare in functie de diferite categorii de fapte penale. III. Dinamica implica nu doar o cunoastere cantitativa ci si una calitativacand se fac aprecieri asupra trendului nu este suficient sa se aiba in vedere doar indicii cantitativi ci si alti factori si in functie de care sa fie corijate statisticile. in cunoasterea cauzala avem de a face cu o cunoastere calitativa iar procesele utilizate sunt cele de cauze. criminal).CAPITOLUL II MODALITATI DE CUNOASTERE. Spre deosebire de cunoasterea descriptiva. fapte. METODELE UTILIZATE SCOPUL CERCETARII CRIMINOLOGICE I. Exista diverse criterii privind persoanele care intocmesc studiile privind cercetarea criminologica Din punct de vedere cronologic putem identifica 4 tipuri de cunoastere : 1. 4 . miscarile occidentale. Poate fi divizata fie in functie de obiectul de studiu. ca realitate bine individualizata in viata autorului. O evolutie in timp si spatiu a fenomenului criminal comporta 3 tipuri de descriere: a. etc. conditii. cunoasterea dinamica. MODALITATI DE CUNOASTERE IN CERCETAREA . dinamica-evolutie in timp si spatiu a fen. PROCEDEE SI SCOPUL LOR IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA I. conditiilor si factorilor ce determina sau favorizeaza fenomenul criminal. cunoasterea cauzala ( etiologia criminala) – se incearca aflarea cauzelor. calamitate.criminalitatea in timpul unui razboi. II.trendul criminalitatii b. etiologia crimei ca fenomen individual si etiologia crimei ca fenomen colectiv sau in functie de directia de cercetare: biologica.Aceasta cunoastere s-a nascut odata cu Scoala Pozitivista Italiana. tendinta pe termen lung. 3. Este vorba despre o cunoastere calitativa ce urmeaza explicarea conduitei criminale printr-o succesiune de etape: • este interesata de conduita criminala ca actiune izolata.se urmareste intelegerea proceselor ce insotesc “trecerea la act”. In ceea ce priveste evolutia in spatiu pot fi utilizate criterii geografice sau statale. variatiile sezoniere. motiv pt care in domeniul acestui tip de cunoastere utilizam notiuni precum : volum.primele cercetari au fost de natura descriptiva si au avut ca obiect cercetarea criminalitatii – aprecieri cantitative . 2.

permit obtinerea de date in vederea studierii criminalitatii: 5 . 2. calitative. metoda empirica este bazata pe observarea realitatii sip e experiment. o metoda mai putin riguroasa. cunoasterea axiological.Observatorul filtreaza subiectiv ceea ce observa. intrucat delincventa se caracterizeaza prin subiectivitate. metoda deductiva reprezinta ansamblul procedeelor prin care un principiu general este aplicat la cazuri speciale ( particulare). Tehnici: 1. 2. Tehnicile reprezinta felul practice in care se utilizeaza o metoda. cantitative. in studiul criminal nu avem de a face cu fapte obiective.folosesc masura ca si mijloc de cunoastere ( statisticile si prelucrarea lor).este propriu celui de-al doilea obiect al cunoasterii criminologice si anume evaluarii practicii anticriminale. macrocriminologice.• este interesata de cunoasterea conduitei criminale ca o explicatie in sine diferita de trecutul infractorului.nu se pot produce crime in laborator Metode: 1. A fost elaborata de John Stuard Mill. “meta”=spre si “odos”=cale. In utilizarea mijloacelor de combatere a fenomenului anticriminal trebuie analizata nu doar eficienta anumitor metode ci si legalitatea lor. a mijloacelor legale utilizate in practica anticriminala. II. METODE SI TEHNICI.Putem distinge 3 etape: • observarea faptelor.in ceea ce priveste studierea faptelor . factorii exogeni sau endogeni. reprezentand “calea ce trebuie urmata”. primul care a abordat problema epistemologiei care reprezenta studierea metodelor cercetarii stiintifice. Tehnica presupune o colectare a datelor. metoda inductiva reprezinta ansamblul procedeelor prin care gandirea trece de la particular la general. 3. istoricitate. dar care a stat la baza marilor descoperiri. • inductia ipotezei • verificarea experimentala. 1. 4. Se urmareste stabilirea gradului de eficacitate. Cuvantul “metoda” provine din grec. PROCEDEE UTILIZATE IN CERCETAREA CRIMINOLOGICA. Metoda stiintifica reprezinta ansamblul procedeelor ce conduc gandirea spre cunoastere. pe cand metoda permite o cunoastere de ansamblu.folosesc ca metode de cercetare in caracterizarea obiectului de studiu.

distorsionarile care au loc in urma unor campanii impotriva unor fapte ( ex Campania anticoruptie) c. Functiile : descriptiva ( se realizeaza stabilirea caracteristicilor fenomenului criminal).procedee cantitative b. profilactica ( presupune celor mai adecvate metode in combaterea fenomenului criminal).evaluarea prejudiciilor materiale cauzate prin savarsirea diferitelor fapte penale precum si evaluarea cheltuielilor necesare pentru intretinerea aparatului represiv al statului.se examineaza evolutia individului pe parcursul unei perioade.de masa. Se realizeaza prin interviuri cu acesta sau prin exploatarea unor surse cu caracter biologic ( cazierul judiciar. reprezinta metode.reflecta totalitatea fenomenului criminal intr-o perioada -de serie.au fost inspirate de studiile de urmarire insa prin intermediul acestora se are in vedere evolutia sau devenirea unui ansamblu de subiecti intitulat cohorta. estimarile privind costul crimei.reprezinta procedee de investigare a trecutului delincventului. c. care au intocmit tabele de predictie si de sotii Glaser care au evidentiat importanta locului de munca in recidiva. si factori subiectivi: prezentarea trunchiata a unor date. psihiatric si psihanalitic. Finalitatea cercetarii presupune stabilirea scopului si functiilor. statistici.permit obtinerea unor date privind crima ca fenomen individual: a.asemanator tehnicilor medicale si consta intr-un examen general patologic.procedee prin care se exprima numeric diferite categorii de criminalitate. Biografiile criminale. Elaborate de sotii Bluek.Acestia au trecut impreuna un eveniment essential al existentei lor.Biografiile trebuie folosite cu anumite limitari deoarece delincventii au tendinta sa exagereze. explicativa ( cunoasterea cauzala si conditiile ce determina fenomenul criminal).Scopul poate fi imediat ( cunoasterea fenomenului criminal in toata complexitatea lui) si unul mediat ( stabilirea celor mai eficiente mijloace pentru combaterea fenomenului criminal. examenul clinic. jurnalele tinute de delincventi. tehnicile de evaluare a cifrei negre d. b. actele civile). Studiile prin cohorte. predictiva (anticipeaza evolutia fenomenului criminal).a.Autorul este Ettiene de Grec. falsificarea datelor. dinamice si evolutive si la origine prin intermediul lor se urmarea reintegrarea sociala a delincventilor. d. 2. Poate fi precedat de un studiu de personalitate si succedat de o analiza sociala completa. microcriminologice. statisticile criminale.se raporteaza la anumite fapte penale Statisticile pot fi viciate si putem avea factori obiectivi care viciaza: modificari intervenite in sistemul de inregistrare. 6 . fluctuatii in activitatea represiva a organelor judiciare. modificari legislative. Studiile de urmarire ( follow-up).

Ea este parte integranta a strategiilor de raspuns contra fenomenului criminal. CURS 4 Comparatie intre drept penal si criminologie Dr.In zona controlului fen. 7 . culegand si prelucrand date. dr penal si politica anticriminala duc la crearea unui sistem de control. Politica anticriminala – ansamblul teoriilor si strategiilor concepute in scopul stapanirii fen. criminal si practica anticriminala – zona aplicativa de punere in miscare a strategiilor de raspuns. exclusive. Cercetarea criminological are o • latura teoretica (criminologie teoretica).CAPITOLUL III DEFINIREA CRIMINOLOGIEI Pentru definirea criminologiei trebuie mai intai sa o distingem de alte stiinte criminale si sa descoperim particularitatile prin care se poate individualiza. • latura practica (criminologie aplicativa). Controlul fen.se axeaza asupra practicii anticriminale pentru a o evalua dar indirect se axeaza sip e fenomenul criminal pentru a analiza impactul pe care practica anticriminala o are asupra fenomenului criminal. Criminologia = o stiinta empirica in care utilizam rationamente inductive. Raporturile stranse intre criminologie. Diferente intre criminologie si dr penal apar intrucat dr penal este o stiinta normativa in care utilizam cu precadere rationamente deductive.axata pe fenomenul criminal. Criminologie – politica anticriminala Politica penala (anticriminala) = in sens strict –actiune represiva a statului. penal = o ramura a sistemului de drept ce se raporteaza la normele si institutiile dr penal ca drept pozitiv. Intre zona teoretica si cea practica a politicii anticriminale apare decizia de politica anticriminala – vointa politica si care are caracter statal . Politica anticriminala are dublul ob. de studiu = stiinta politica anticriminala. criminal si sistemul mijloacelor aplicate efectiv de stat in acelasi scop.Distinctia de penal si politica anticriminala. criminal. Criminal . criminal intra atat cunoasterea cat si stapanirea fen.o zona teoretica de analiza a fen. Astazi se opteaza pt o abordare manageriala fiind considerata o gestiune a fenomenului criminal. Doctrina dr penal = conceptiile si teoriile privind dr penal Criminologia este intr-un raport de interdependenta atat cu dr penal cat si cu doctrina dr penal.

Putem discuta de th. Discipol al lui Montesquieu – Beccaria isi fundamenteaza ideile referitoare la transformarile care trebuie sa aiba loc in sistemul penal – th . Beccaria a fost considerat parintele dr penal modern. – Thomas Moss). Opera sa in domeniul dr penal consta intr-o lucrare de mici proportii “ Despre delicte si pedepse” (1764). La nasterea criminologiei ca stiinta . Desi criminologia se contureaza ca stiinta la mijlocul sec XIX odata cu aparitia scolii pozitiviste. prestiintifice si stiintifice . clare si accesibile. penala si stabilirea unor noi principii de baza in dr penal 1. Ideile exprimate au stat la baza Declaratiei dr omului si cetateanului (1789) care au demarat un sistem juridic penal anacronic si au fixat bazele unui sistem penal modern. social. Principalele idei din opera lui Beccaria • 2 idei principale – demolarea inst. studiile in fenomenul psihiatriei . c. Studiul criminologiei etiologice Criminologia ca stiinta trebuie separata de explicatiile extrastiintifice legate de conceptiile magice/ religioase etc. nulla poena sine legem art 8 C . dintotdeauna a existat un interes cu privire la crima insa cercetari efective exista incepand cu sec. Ei trebuie protejati impotriva abuzului de puteri.precursor al gandirii criminologice C. din gandirea jur. fenologiei. Cartea a avut un mare succes si de aceea a fost tradusa in mai multe limbi. ceea ce este interzis . sale decat prin vointa legii”. Codificarea riguroasa a delictelor si pedepselor . iar pe de alta parte de evaluarea practicii anticriminale in scopul optimizarii ei. Beccaria pune accentul pe principiul nullum crime sine legem. multe din principiile afirmate atunci fiind valabile si astazi. penal . extrastiintifice. de aceea trebuie elaborate legi scrise clare si accesibile care sa stopeze abuzurile magistratilor. trebuie remarcat si aportul cercetarilor empirice cu privire la dezvoltarea acestei ramuri . XV odata cu aparitia perioadei renascentiste privind cautarea adevarului material care a stimulat cercetarea criminologiei. anacronice. Necesitatea elaborarii unui cod de legi scrise . noua filozofie politica a lui Beccaria . Primele explicatii cu privire la fenomenul criminal Beccaria . gandirea utopica din perioada renascentista ( utopia soc. 8 . ideile reformiste privind sistemul penitenciar si colectiile de cazuri practice din jurisprudenta. Cetatenii trebuie sa cunoasca ceea ce este permis. Beccaria – “ nu poate fi limitat cetateanul in dr.Criminologie = anasamblul cercetarilor cu caracter stiintific ce se ocupa pe de-e parte de studiul fenomenului criminal urmarind cunoasterea acestuia .

4. 3. Beccaria este primul care pune sub semnul intrebarii dr. Desfiintarea pedepsei cu moartea . Se aplicau atunci pedepse barbare . 6. Beccaria admite ca sunt 2 exceptii : . Propunerea sa se intemeia pe th. 7. penala Procedura penala se baza pe un sistem inchizitorial ( probele erau secrete). ar putea reprezenta un pericol pentru siguranta statului chiar cand ar fi lipsita de libertatea sa. Necesitatea aplicarii unor pedepse moderate dar certe si prompte . 9 . inutila intrucat un rol preventiv il cere nu cruzimea pedepsei ci siguranta si promptitudinea aplicarii ei. Principiul legalitatii – in majoritatea codurilor penale uneori si in constitutii. Salbaticia pedepselor e inumana. insa e de neconceput ca a fost de acord sa cedeze chiar dr la viata sa. descurajant si util pentru pastrarea ordinii sociale . in sensul ca atunci cand a intrat in societate omul a cedat mici parti din libertatea sa. Accentul pe care il pune pe preventie “ e mai usor sa previi decat sa pedepsesti “ Actualitatea ideilor lui Beccaria Multe din idei sunt de actualitate . 5.i. Beccaria – “ necesitatea ca judecata si probele sa fie publice” Nu e de acord cu procedurile secrete si e impotriva delatiunii . social. Necesitatea prevenirii delictelor.2. sa constituie o justa rasplata pt delict si sa fie proportionala cu acesta.in perioadele de anarhie . Desfiintarea torturii ca mijloc de ancheta Beccaria – tortura este un mijloc de a-i condamna pe cei slabi si de a-i achita pe sceleratii robusti. Pedeapsa se intemeia pe liberul arbitru a. . de a recurge la pedeapsa cu moartea si este primul care propune abolirea ei. cand o pers. Justificarea pedepselor prin caracterul lor retributiv. impotriva procedurii prin care inculpatul era obligat sa depuna un juramant. Introducerea sistemului acuzatorial si proc. Beccaria – “ violenta pedepselor e contagioasa si determina cresterea violentei in comportamentul cetatenilor.impiedicarea savarsirii unor noi crime nu ar fi posibila decat prin eliminarea faptuitorului. c.

decat de o probabilitate de 5% a primi doi ani de inchisoare. Majoritatea legislatiilor europene au revenit la principiul sc. Tehnicizarea excesiva a textului legal ( text clar si accesibil ). ci la faptul ca si astazi cunoasterea legislatiei reprezinta o prioritate . desi declarata ca ilegala de multa vreme ( Conventia europeana impotriva torturii . Se repune in discutie necesitatea unei astfel de pedepse ( in statele unde ea a fost abrogata). 10 .-o anumita masura un caracter secret. Sistemul procesual Sistemul acuzatorial – in statele anglo saxone . Ineficienta aplicarii unor pedepse inumane a fost confirmata de studii recente. Ne confruntam cu o inflatie legislativa care nu permite o cunoastere temeinica a legislatiei penale. dr. Sistemul mixt sau inchizitorial – contine faza urmaririi penale care pastreaza intr. clasice (pedeaspa = o rasplata pt fapta savarsita ). Tortura. clasica a reprezentat un moment important (s-a facut o corelatie intre norma penala si fapta penala ). In practica judiciara a Curtii de la Strasbourg – normele jur –clare si previzibile . Concluzii Desi aceasta lucrare s-a bazat mai mult pe intentie are o incontestabila dimensiune stiintifica . Delincventul are liber arbitru si pedeapsa este o bariera in calea manifestarilor lui . Se incearca o desecretizare si a acestei faza la nivel european . idee preluata si dezvoltata de criminología reactiei sociale.Nu ne referim neaparat la lipsa unor texte normative sau la texte scrise in latina . Prevenirea criminalitatii este o componenta a politicii anticriminale si se elaboreaza practici si strategii pentru prevenirea criminalitatii. Meritele ei deosebite – rolul certitudinii pedepsei in combaterea fenomenului criminal -. clasice s-a pus mare accent pe delincvent si reeducarea acestuia . penal principiul 2) formulat de Sc. Dupa esecul Sc. pedepselor inumane sau degradante – 1987) se constata ca in cadrul proceselor penale inca se folosesc metode care ne amintesc de tortura. ideile sale au fost preluate de alti cercetatori care le-au dezvoltat si care au creat scoli de gandire. Pedeapsa cu moartea exista in state civilizate unde ea un a fost aleasa .rolul criminogen al unor institutii juridice si al unor practici. “ Oamenii vor fi mai intimidati de o probabilitate de 10% de a primi un an de inchisoare .( cercetator canadian Cusson). In ist.

Unii autori considera ca aceste teorii au reprezentat inceputul criminologiei ca stiinta si Quetelet si nu Compte ar fi adevaratul parinte al sociologiei. Delincventul concret si decizia sa nu altereaza semnificativ volumul si structura criminalitatii. Autorul are o pozitie determinista. Sociologia criminala a luat nastere in sec.CURS 5 PRINCIPALELE SCOLI CRIMINOLOGICE SCOALA CARTOGRAFICA sau GEOGRAFICA • • • • • Aceasta scoala este cunoscuta sub diferite denumiri si anume: “Statistica Morala” “Scoala Cartografica” “Aritmetica politica” “aritmetica sociala” “Fizica sau Mecanica Sociala” In cadrul scolii crima este conceputa ca un fenomen de masa. in Europa. Normalitatea delictului. de aceea se inregistreaza o periodicitate asemanatoare celei intalnite in mecanica. volum. si la inceput nu existau preocupari pt. 4. ca atare de cuantificarea criminologiei. inevitabil si chiar necesar. Belgianul Quetelet si francezul Guerry sunt cei doi criminologi care au pus bazele Scolii Cartografice. 2. Dezvoltarea studiilor sociale a fost determinate de interesul manifestat de matematicieni celebri Laplace. Studiile nu sunt interesate de etiologia crimei ci de formele ei de aparitie. distributie. structura. Facultatile umane sunt distribuite pe o 11 . a fost republicata sub numele de “Fizica sociala” sau “Eseu cu privire la dezvoltarea facultatilor omului”(1869). Singura metoda de a investiga criminalitatea este cea statistica. Primele studii sociale sunt preponderant empirice si interpretarile sunt simpliste. Cele mai valoroase opere ale sale sunt : “Despre om si dezvoltarea facultatilor sale”. 3. in sensul ca trebuie sa concepem crima ca pe un fenomen normal. in general. ci se vorbeste de crima. Criminalitatea reprezinta un fenomen regulat si constant. fapt social. Quetelet-(1796-1874)-fondatorul “Statisticii Morale”. de aceea metodele utilizate sunt cele cantitative. Pe fondul tuturor transformarilor sociale are loc o inflorire a stiintelor sociale. Cele mai importante postulate sunt: 1. ci existau preocupari doar in raport cu cresterea criminalitatii si legate de conditiile sociale din acea epoca. “Eseu de fizica sociala” (1835). subiectul de studio nu este un criminal concret ci unul mediu. in sensul ca apreciaza ca fenomenul criminal poate fi redus prin imbunatatirea conditiilor de viata.XIX. dar nu in mod direct ci prin aceea ca s-a elaborate teoria analitica a probabilitatilor care conduce la consolidarea stiintei statisticii pe baza calculului probabilitatilor. Crima reprezinta un fenomen social de masa si nu este o problema individuala. de aceea foloseste formula “om mediu”. excesele din sistemele penale. Nu se vorbeste de criminal.

Determinanti pentru fenomenul criminal sunt factorii sociali care fac sa germineze tendintele si inclinatiile individuale. In aparitia acestor anomalii un rol important il joaca mizeria si conditiile de educatie. in timp ce in partea Meridionala predomina cele contra persoanei. Este de parere cu Quetelet si anume ca nici saracia si nici instructia scolara nu au o mare influenta asupra acestei criminalitati.curba asemanatoare cu cea din legea lui Gaus. situarea geografica. opera este mai mult descriptiva decat valorativa. iarna se comit cele patrimoniale. teoria lui se bazeaza pe distinctia intre 2 tipuri de factori si anume individuali si sociali. de medicina legala la Universitatea din Lion. Exista o corelatie statistica intre determinarile pe care le au delincventii si factorii eterogeni : analfabetismul.jurist de formatie. Autorul recunoaste ca omul criminal prezinta mai multe deficiente corporale si psihice decat omul normal. SCOALA LYONEZA Lacassagne . Guerry. Repartizarea delictelor pe anotimpuri intocmita de Quetelet este valabila. De aceea Scoala Lyoneza a mai fost cunoscuta si sub denumirea de “Scoala Mediului Social”. si din corelarea lor elaboreaza legea tehnica formata din 3 principii: iarna se comit mai multe delicate ca vara. Lacassagne s-a facut cunoscut la primul congres de criminologie de la Roma (1885). Primii factori sunt insignifianti si pot indica o predispozitie spre delict. nu face multe comentarii pe marginea statisticilor prezentate. astfel incat in centru se situeaza cea mai mare parte a indivizilor iar la capete cazurile exceptionale. Studiile au fost utilizate de Scoala Criminologica de la Chicago care concepea crima ca pe un fenomen social si colectiv. pe cand nr delictelor contra persoanei este dublu. principalul autor (1843-1924). aceste studii ale Scolii Cartografice au fost uitate dupa aparitia Scolii Pozitiviste. A constatat regularitatea fenomenului criminal. in sensul ca cele din S sunt jumatate din cele inregistrate in N. a publicat in 1833 “Eseu asupra statisticii morale in Franta”. delictele contra persoanelor se comit vara si cele sexuale primavera. Un studiu despre geografia delictelor din Franta in care o particularitate o constituie metoda cartilografica constanta. Constata ca in N Frantei criminalitatea este constituita dominant din delicate contra patrimoniului. mizeria. Teza avea la baza 4 idei : • Orice act daunator existentei unei societati este o crima • Orice crima este un obstacol in calea progresului • Mediul social este “zeama” in care ia nastere criminalitatea • Microbul este criminalul care nu are nicio importanta pana in ziua in care isi gaseste “zeama in care sa fermenteze” ‹‹ Societatile isi au criminalii pe care ii merita! ›› SCOALA INTERPSIHOLOGICA 12 . insa sip e acestea le pune pe seama mediului social. saracia. unde a facut o critica acerba Scolii Pozitiviste Italiene. a fost prof.

Principalele lucrari sunt: “Criminalitatea comparata” (1886). Desi a avut stranse legaturi cu Ferry poate fi considerat cel mai mare critic al Scolii Pozitiviste. Prin analiza facuta criminalitatii a observat ca la sf. Teoria sa este guvernata de 3 concepte: inventie. exodul catre orase care a destabilizat piata muncii 5. in special al ideilor elaborate de Lombroso.. si de aceea a condus cursul doar la Academia de Stiinte Morale si Politice. In opera sa Tarde identifica 5 factori care contribuie la cresterea criminalitatii: 1. Inventia este germenul progresului si are o stransa relatie cu stratificarea sociala si cu diferentele nationale. El rezuma cele 3 legi ale imitatiei in urmatoarele principii: • Omul imita pe celalalt in proportie directa cu gradul de proximitate sau intimidate. Cand a scris “Statistica criminala” nu cities opera lui Lombroso. “Legile imitatiei” (1890). Acest obstacol poate fi depasit chiar daca nu va lua nastere un alt proces. 13 . cresterea mobilitatii sociale si geografice dublata de o slabire a pozitiilor claselor dominante traditionale 4. sec. Autorul arata ca aceasta scadere este aparenta pentru ca in realitate nr crimelor a crescut. Cu toate aceste critici intemeiate teoria lui a fost preluata in teoriile psihologice moderne. Era o deformare in statisticile criminale cauzata de o trecere a faptelor din categoria crimelor in cea a delictelor pentru evitarea curtilor cu juri. Rivalitatea sa cu … i-a inchis portile…. imitatie si opozitie.Gabriel Tarde. Scoala sa poarta denumirea de interpsihologica intrucat a conceput sociologia ca pe o interpsihologie atata vreme cat nu avem de a face cu relatii criminale. Pentru Tarde crima nu reprezinta un fenomen antropologic ci unul social guvernat de imitatie. Ferry sau Garofalo. Autorul concluzioneaza ca in acea epoca imoralitatea este cea care stralucea imitativ si un rau devenea sursa altor rele. dezvoltarea in clasele medii si joase a dorintei de bunastare si progress 3. existenta unor formatii subculturale deviante correlate cu distrugerea monopolului social si cu inseguritatea claselor privilegiate care pierd in societate rolul de a servi ca model. destramarea moralei traditionale bazata pe un system etic crestin 2. “Filosofia penala” (1890). XIX a crescut nr delictelor si a scazut cel al crimelor pe fundalul general de crestere al fenomenului criminal. a fost jurist. dar ulterior scrierile acestora i-au permis sa-si desavarseasca opera. Inventiile sunt creatii ale indivizilor geniali ce se raspandesc prin intermediul fenomenului social in baza proceselor de imitatie pana ce intalnesc un obstacol. Imitatia este inerenta vietii sociale. • Cel superior este imitat de cel inferior • Diferite mode criminale concura si se exclude reciproc in timp Teoria sa cu privire la imitatie a fost ulterior preluata si dezvoltata de Sutherland. societatea reprezinta un grup de personae care imita si de aceea crima nu este departe de a fi o moda si o imitatie. Aceasta teorie nu a fost lipsita de critici si I s-a imputat autorului ca foloseste legile mecanice ale imitatiei in domenii care impugn optiuni personale desi recunoaste existenta liberului arbitru. psiholog si sociolog si a condus impreuna cu Lacassagne arhivele antropologiei criminale.

A ramas celebru prin introducerea in societate a termenului de “anomie”. • Utilitatea delictului intrucat intr-o societate delictul produce certe beneficii nu doar pentru cei care il comit ci si pentru ceilalti intrucat el ofera prilejul creerii unor legi. -dezvoltarea cercetarii stiintifice in general si in particular aplicarea metodei inductiei pozitiviste. Imposibilitatea realizarii acestor idealuri pe cai legale poate conduce la incalcarea normei. Autorul precizeaza ca aceasta apare urmare a tendintelor crescande ale individului spre satisfacerea unor idealuri de confort material. etc. PREMISELE APARITIEI POZ ITALIAN: -semiesecul Scolii clasice a dr penal. “Regulile metodei sociologice”. Este considerat unul dintre parintii sociologiei remarcandu-se prin aceea ca reduce faptele morale si faptele sociale pe care le considera independente de constiinta individului. “Suicidul”. CURS 6 POZITIVISMUL ITALIAN Se spune ca inceputurile crim sunt legate de aparitia Scolii pozitiviste italiene. A pus in relatie criminalitatea cu lupta de clasa in cadrul societatii. A pus bazele noii reflexii materialiste si deterministe. care reprezinta slabirea rolului normei sociale.SCOALA SOCIOLOGICA Emile Durkheim (1858-1917). existentei unei administratii in penitenciare. accidental. s-au impus 2 teze: • efemeritatea istorica a delictului in sensul ca odata cu disparitia societatii va disparea si delictul care nu este decat un produs patologic al acesteia. de factor de sanatate publica si fiind un fenomen permanent ea trebuie analizata intotdeauna intr-un context cultural. Originea criminologiei socialiste este elaborata in opinia lui Engels sub denumirea de “Situatia clasei muncitoare in Anglia”.“Despre diviziunea sociala a muncii”. SCOALA SOCIALISTA Explicatiile fenomenului criminal in cadrul Scolii Socialiste au avut la baza opiniile formulate de Marx (1918-1983). Considera ca furtul este forma cea mai primitive de protest desi nu va reprezenta nicioata reflexul general al spiritului muncitoresc. raportat la timp si spatiu si nu analizata in mod abstract. In opera sa. “Doua legi ale evolutiei penale”. Engels (1820-1895). a cuprins si probleme de interes pentru criminology. tratate. care nu a putut propune solutii viabile pentru limitarea fenomenului criminal. profesii ( avocat). aparat administrative al justitiei.caracteristica pentru sec al-XIX-lea 14 . Desi gandirea sa criminological este imprecisa. a cuprins crima ca pe un fenomen de normalitate sociala.

o adancitura.corespunde instinctului de aparare.teza sa de doctorat “Cretinismul in Lombardia” 15 . Benedict Auguste Morel (1809-1873) -de profesie medic psihiatru -a efectuat numeroase cercetari pe care le-a publicat in lucrarea “ Tratat privind degenerescentele fizice. -trateaza problema nebuniei morale si propune includerea acesteia in sfera nebuniilor ereditare . 2) zona situata deasupra canalului auditiv – corespunde tendintei de omor.stabilit in Franta -a publicat in 1810 “Craneologie” sau “Craneoscopie”. Cesare Lombroso(1835-1909) -s-a nascut la Viena intr-o fam de israeliti -a fost un tanar precoce la 15 ani a publicat Istoria Romei. .-o influenta a avut-o si teoria evolutionista.iar unde este atrofiat. 3) zona din partea de mijloc a arcului frontal.a facut studii de medicina in Pavia.cauza crimei rezida in malformatiile si disfunctiile cerebrale.in special studiile stiintifice ale lui Darwin-in opera “Despre originile speciilorpe calea selectiei naturale” -studiile efectuate in frenologie si psihologie din prima jumatate a sec al-XIX-lea-cele intocmite de Gall si Morel.asa incat acolo unde exista o dezvoltare a cortexului trebuie sa costatam o preeminenta osoasa.face o clasificare a maladiilor mentale .la nivelul arcadei spancenoaseCorespunde instictului de proprietate si tendintei spre furt. Ar rezulta ca la o simpla palpare exterioara se poate observa in ce grad una din aceste tendinte e dezvoltata.proprietatile dezinfectante ale alcoolului etc. care s-a dezvoltat in sec al –XIX-lea fara a depasi insa stadiul de prestiinta. Gall considera ca prin aceste constatari craneoscopice sar aduce servicii justitiei penale fara a o inlocui. Conform acestor studii fiecare functie animica isi are reprezentarea org in creier.aratand care sunt predispuse catre crima. Admitand ca oasele boltei craniene se muleaza peste cortex. Franz Josef Gall (1758-1828) -origine italiana. -la 30 de ani avea deja publicate 12 carti care cuprindeau studii despre cretinism. pelagra.Padova si Viena. Frenologia este o precursoare a stiintelor moderne: neurofiziologie si neuropsihiatrie. -pentru intocmirea acestei lucrari a vizitat penitenciare si spitale de bo adevaoli mintale -a elaborat o adevarata teorie asupra diverselor malformatii cranienesi a alcatuit o harta cerebrala.compusa din 3 regiuni: -conform lui Gall 3 zone din harta ar putea interesa studiul fenomenului criminal: 1) in spatele canalului auditiv extern.din punct de vedere etiologic .intelectuale si morale ale speciei umane” -concepe degenerescentele ca pe o maladie ereditara ce are ca efect o deviere a individului de la tipul normal. .

Omul criminal. .asimetrii ale fetei si deschiderilor nazale. Urmarind aceasta ideea a studiat organismele inferioare-omul salbatic si copilul in care vedea un mic primitiv.Face un studiu al omului criminal din punct de vedere fiziologicc si anatomic. Vorbeste despre analgezie (lipsa durerii) care il apropie si mai mult pe criminal de omul salbatic. A castigat recunoastere internationala la primul Congres de antropologie criminala de la Roma-1885. .Crima.alcoolism.1884 medic la inchisoarea din Torino.1876 Torino.orbitele mari si departate. I n aceasta etapa considera stigmatele omului criminal ca fiind degenerescente.licreaza ca medic legist si preda medicina legala . . Cauza si remediu.criminalul nebun si nebunul moral. Afirma ca epilepsia este una dintre psihozele cele mai atavice si nucleul tuturor degenerescentelor. Face o paralela intre nebunul moral si criminalul nascut. 2) etapa in care studiaza malformatiile morfo-functionale de natura degenerativa: Studiile s-au fixat aasupra componentei de ordin psihic si reia ideea lui Morel.adica oprirea in dezv pe lantul filogenetic.jargon . TEORIA ANORMALITATII BIOLOGICE Opera lui lombroso a inregistrat o evolutie a teoriei omului criminal si am putea aceasta evolutie in 3 etape: 1) ipoteza atavismului: La orig lucrarilor sale a stat descoperirea la craniul unui detinut. . In aceeasi perioada il cunoaste pe Ferri si pun pun bazele revistei: “ Arhivele psihiatriei si antropologiei criminale”. 3) a treia etapa este dedicata epilepsiei care alaturi de atavism este un factor principal in etiologia crimei.privind nebunia moralape care o considera o maladie ereditara degenerativa.1862-1873 se ocupa cu studiul bolnavilor mintali .ocazie cu care a facut studii asupra detinutilor de acolo.( omul criminal seamana cu omul primitiv) Pornind de la aceasata ideea a studiat 383 de cranii si a stab stigmatele omului criminal: .lucrand ca medic militar a facut studii antropometrice comparand datele obtinute din analiza a peste 3 milioane de soldati din diferite zone ale italiei .in zona occipitala a unei fosete accentuate pe care o putem regasi doar la craniile primitive. Aceasta foseta i-a dat ideea atavismului la omul criminal. S-a ocupat de unele aspecte socio-culturale: studii despre tatuaje. .credinte religioase. - 16 .Femeia criminala.sinusurile frontale pronuntate.Omul de geniu ( geniu si demonia).literatura scrisa de detinuti etc.pometii si falcile voluminoase. . El vede in epilepsie o punte de leggatura intre omul criminal. Cele mai importante lucrari ale sale: .

fiind de parere ca in cazul unor persoane convulsiile determinate de epilepsie sunt inlocuite de pornirile catre crima. Importanta operei sale: Th lansata de acesta nu trebuie privita ca unica explicatie a fenomenului criminal.anumite tendintecu care unii se nasc si ca eforturile de a le invinge sunt mai mari decat ale uniu om normal. ca exista un anumit determinism . Fenomenul criminal este determinat de anomalitatea biologica bazata pe atavism organicsi psihic si pe o patologie epileptica. contestarea viziunii abstracte asupra criminalitatii 2) formularea unor concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal pe metoda inductiei pozitiviste si renuntarea la deductia apriorica speculativa 3) negarea liberului arbitru si inlocuirea lui cu determinismul bio-psiho-social 4) inlocuirea ideii de raspundere morala cu cea de raspundere sociala 5) justificarea activitatii juridico-penale prin ratiuni de aparare sociala ce presupun masuri de protectie a societatii: separarea sau eliminarea precum si masurile preventive care pot fi educative sau curative Teoriile etiologice moderne Ulterior studiilor multifactoriale intcmite de Ferri. 2) raportul dintre degenerescente si criminalitate –demonstreaza prin maladiile morfologice si functionale de natura degenerativa.ambientali etc).ideea falsa. a dorit sa creeza criminalul om.Atunci cand este criticata opera sa se porneste de la ideea ca L. Importanta sa nu trebuie negata deoarece theoriile actuale in special studiile genetice au confirmat cele afirmate de L. teoriile etiologice au reprezentat preocuparile in criminologie pana la mijlocul secolului XX cand au fost 17 . a potentat studii le in paguba celor care ssutineau importanta factorilor sociali in etiologia crimei. A marcat o interactiune intre acestia .TH lombrosiana parcurge 3 etape: 1) etapa atavismului-sustinuta de existenta fosetei occipitale si a altor stigmate.iar factorul biologic nu trebuie considerat unicul care contribuie la formarea personalitatii criminale. Unii critici afirma ca Lombroso a luat in calcul doar elemente antopo-biologice. 3) perceperea crimei ca forma a epilepsiei.alcoolul).in realitate a facut referire si la o alti factori care au relevanta in fenomenul criminal (factori sociali . afirmand ca natura e o materie prima si circumstantele opereaza in structura biologica( a analizat relevanta unor factori socio-ec: saracia. CURS 8 Caracteristicile Scolii Pozitiviste 1) studiul complet al fenomenului criminal ca realitate umana si sociala si in mod corelativ. Teoria sa este importanta in acea epoca si pentru faptul ca starneste reactii adverse. este creatorul “ omului criminal”.

de structura corpului si vorbeste de teoriile morfocaracteriologice . Structura corpului – Teoria lui Ernest Kreshmer Face parte din scoala criminologica germana.de tipul endocranian.Tipul pignic – este alcatuit din indivizi ale caror cavitati viscerale sunt foarte dezvoltate. si anume.inlocuite cu teoriile privind reactia sociala si cu cele privind trecerea la actiuni. capul mic si nasul mic.Tipul displastic – format din indivizi ce prezinta caracteristici duse la extrema 18 . Prezinta extremitati scurte si tendinte spre obezitate. ca de altfel in orice tip de comportament In functie de cei 3 factori mentionati si de preeminenta factorului psihic vom imparti aceste teori in 3 categorii: 1) teoriile psiho-biologice 2) teoriile psiho-sociale 3) teoriile psiho-morale 1) Teoriile psiho-biologice Ideea centrala este aceea ca fenomenul criminal/crima sunt determinate de factorii biologici. ciclomatic etc. Insa si unele din aceste teorii abordeaza cauzalitatea fenomenului criminal desi nu se considera etiologice.de somatotip – tipul corpului plecand de la embrion . morali sau sociali fara a nega multifactorialitatea. In functie de structura corpului.tipul lepto-somatic/leptomorf – in aceasta categorie intra indivizi care au de obicei un corp prelungit. Ca reprezentare grafica – un trapez cu baza mare sus .Tipul atletic – intra in aceasta categorie indivizii ce se evidentiaza printr-un sistem osteo-muscular bine dezvoltat. Diverse categorii de teorii sau axat pe analiza anumitor factori considerati preponderenti: factorii biologici. picnic si displastic. Caracteristiciile teoriilor etiologice moderne: 1) admit ca delincventa este un fenomen multifactorial. multe din ele concep criminalitatea pornind de la cauzalitate. 2) Toate aceste teorii au un factor comun. plecand de la premisa ca aceasta componenta se gaseste in comportamentul criminal. iar pe de alta parte a facut o distinctie intre tipurile psihologice: schizomatic. au un abdomen proeminent si un cap mare. . Reprezentarea grafica – un cerc. . Corelarea se stabileste in functie : . a elaborat o dubla clasificare tipologica realizand pe de o parte o distinctie intre tipurile constitutionale lecto-somatic. cel psihologic. Pot fi reprezentati grafic printr-o linie verticala. a) Teoria bio-tipologica Cuprinde mai multe variante ce au in comun sustinerea ideii conform careia exista o relationare intre activitatea criminala si biotip. Kreshman stabileste 5 categorii de tipuri constitutionale: . atletic.

tipul displastic e alcatuit din indivizi inapoiati de regula in plan psihic si morfologic. numarul cel mai mare de indivizi care comit fapte penale provin din aceasta categorie. Manifestarea inadaptarii sub forma unei incalcari a legii reprezinta un raspuns al individului la diversii stimuli din mediu. iar resocializarea nu are mare influenta asupra lor. adica isi modifica reactiile si in functie de factorii psihologici si sociali. ci si psihologica ce se caracterizeaza prin plasticitate. In aceasta lucrare Kinberg reia iedile lui Lombroso incercand sa fundamenteze caracteristiciile principale ale delincventului printr-un complex bio-psihic. Pentru a stabili cauzele criminalitatii ar trebui sa facem un studiu al psihologiei individului si aici trebuie sa avem in vedere 2 caracteristici: nucleul constitutional si functia morala. Intalnim caracteristici ale celorlalte tipuri mentionate anterior combinate pe cale ereditara. se creeaza o stare de inadaptare intre organism si mediu.capacitate – nivelul maxim pe care il poate atinge inteligenta sub influenta unor conditii de mediu optime . Exista 4 trasaturi: . O parte a acestor forme pot sa conduca la o inadaptare sociala. comit de regula delicte sexuale incep cariera criminala dupa 18 ani insa sunt predispusi la recidiva. Nu are o reprezentaregrafica .tipul leptomorf – sunt predispusi la recidiva. de regula intalnim in randul lor hoti si escroci . Kreshmer e considerat parintele teoriilor somato-tipice. Relationand aceste tipuri constitionale cu tipurile psihologice se ajunge la urmatoarele concluzii: .Tipul mixt – cel mai frecvent. E recunoscut pentru ca a respins ipotza unui tip somatic de delinvent.stabilitatea – capacitatea/facultatea individului de a dobandi comportamente ferme fixate pe obiceiuri durabile astfel incat sa poata face acelasi lucru economisind forta .tipul atleto-morf – intalnim in aceasta categorie indivizi violenti. Cei din acest tip comit cu predilectie infractiuni contra persoanei . I s-a reprosat in constructia teoriei sale un deficit empiric: desi a cercetat 4414 cazuri nu a alcatuit o statistica si de aceea nu exista informatii cu privire la distributia acestor tipuri in randul populatiei.tipul picnic inregistreaza rata cea mai scazut de delincventa si rareori intalnim in aceasta categorie criminali de obicei . Autorul pleaca de la ideea ca omul e o fiinta nu doar biologica. Daca aceasta plasticitate nu se coreleaza cu influenta mediului. infantilism. Nucleul constitutional reprezinta totalitatea tendintelor reactionare ale individului .validitatea – cantitatea de energie de care dispune un individ . b) Teoria inadaptarii bio-psihice elaborate de criminologul suedez Olof Kinberg in lucrarea “Problemele fundamentale ale Criminologiei”.Caracteristiciile celorlalte 3 tipuri: indivizii care sufera de gigantism.soliditatea – coeziunea interna a persoanei - 19 . obezitate.

Kinberg observa ca nu putem clasifica oamenii in 2 grupuri: buni si rai si ca in fiecare individ se gasesc lucruri bune si rele. dar in cantitatea variabila astfel incat putem crea perechi opuse: supercapacitatea – subcapacitate. Teoria genetica Odata cu dezvoltarea tehniciilor de investigare a metodelor moderne de cercetare s-a incercat o fundamentare a ideilor lansate de Lombroso prin corelarea comportamentului criminal cu disfunctiile genetice. 4) Indivizii care cunosc regulile morale.Aceste trasaturi sunt intalnite la toti indivizii.ereditatea – dar aceasta este o posibilitate sporita ca cineva sa urmeze cariera criminala daca poseda date ereditare in acest sens. insa acestia capata importanta in moemntul in care intalnesc o constitutie criminala. Autorul inceasca sa determine factorii care conduc la formarea personalitatii criminale: .disfunctionalitatatile cerebrale si hormonale . o capacitate ce exista la anumiti indivizi de a comite acte criminale in urma unor instigari exterioare care raman sub pragul ce opereaza asupra celorlalti indivizi. In urma combinarii nucleului constitutiv cu functiile morale obtinem indivzi neadaptati care vor reactiona contrar legii penale. Teoria constitutiei crimiale elaborate de Benigno di Tullo Aceasta teorie a fost elaborata si prezentata in lucrarea “Tratat de antropolgie criminala” unde autorul defineste constitutia criminala ca o stare de predispozitie specifica spre cimra. difera masura acestor elemente. Ei savarsesc fapte antisociale.varsta si crizele biologice pe care le determina varsta: pubertatea. 2) indivizii care nu mai poseda functii morale dar care reactioneaza emotional – categoria asa-zisilor oameni normali 3) indivzii a caror functii morale a suferit modificariin urma unor leziuni patologice ale tesutului cerebral: traumatisme cerebrale si care au afectate elementele emotionale. insa nu trebuie privita ca o determinare absoluta. Autorul nu neaga importanta factorilor sociali si a celor fizici. . Integram in aceasta categorie debilii mintali. supervaliditate –subvaliditate etc Functia morala reprezinta modalitatea si profunzimea asimilarii valorilor morale. raspund emotional dar au o imaginatie deformata a sensului realitatii. E compusa din elemente emotionale si elemente cognitive. In functie de variatia acestei componente avem: 1)indivizi a caror functii morale se reduce la unele cunostiinte dar carora le lipsesc elementele emotionale. 20 . Studiul cimei nu poate fi unul exclusiv biologic ori exclusiv sociologic ci totdeauna va trebui sa fie bio-sociologic. congenitale dobandite care diminuand rezistenta individului la stimulii externi ii permite acestuia sa devina criminal. cu modificarile pe care le implica si procesele involutive de imbatranire Predispozitia catre crima reprezinta un ansamblu de conditii organice si psihice ereditare.

ambii cromozomi sunt similari ca masura si forma.5%. 3) Trisomia XYY sau XYYY. Ca si aparenta. XXXY. Nu s-a descoperit nicio fromula YO care ar fi probabil letala. piept larg si uter mic. E asociat cu un nivel scazul al intelectului si faptele comise de acestia sunt diverse dar se observa o tendinta catre fapte cu tematica sexuala. XXXY. unul dintre ei e mai mic. Fomula e XO. Ele prezinta structura joasa. – sindromul TURNER La femei afecteaza cam 1 din 5000 de femei. Rice a facut un studiu si a constat ca din 199 internati cu bloi mentale. Aceasta descoperire a fost considerata semnificativa. au fost descoperite si anomaliile ale acestuia si aceste anomalii au fost corelate cu anumite inclinari spre crima.. la barabti intalnim sindromul KLINEFELTER unde intalnim un X in plus – XXY. un balans larg al corpului si atrofii testiculare. 2) Excesul de cromozomi: distinctie intre malformatiile observate unde putem intalni formulele de tipul XXX. Odata cu descrierea cariotipului in 1954. iar 7 dintre ei prezentau trisomia XYY. procentul aceste anomalii e de 1. A fost descoperita in 1961 de Sanberg si Jacobs. Femei 46 XX. Aceste teorii pleaca de la observarea ca fiecare celula cuprinde 23 de perechi de cromozomi din care 22 de perechi reprezinta soma sau partea nereproductiva si o pereche de cromozomi permite gama/germenul. Jacobs ii caracterizeaza pe cei cu acest sindrom ca periculosi. Nu s-a facut vreo asemanare intre acest sindrom si vreo tendinta criminala. 3) Trisomia XYY – cea mai mediatizata anomalie cromozomiala motiv pentru care a fost numita “cromozomul cimei”. subiectii au circumferinta toracica diminuata. In situatiile din acea perioada se punea accent pe agresivitatea acestor indivzi decat pe anormalitate. intrucat se considera ca in popilatia normala. La femei. Principiile marformatii observate: 1) Sindromul Turner – in cadrul acestei malformatii se observa lipsa unui cromozom. picioare lungi. la barbati. de aceea se utilizeaza pentru acestia formula XX. 21 . solduri largi. barbati 46 XY. Aceasta idee se baza pe . formula e XY.In anii ’70 s-au intensificat studiile in acest domeniu si teoriile elaborate sunt cunoscute sub numele de teoriile genetice sau teoriile privind aberatiile cromozomiale. subiectii prezinta tendinte spre alcoolism. 12 sin 196 sufera de anomalii cariotipice. violenti cu predilectie spre crima. 2 aveau aceasta anomalie. 2) Sindromul KLINEFELTER – este prezent in randul celor condamnati: 2% din detinuti prezinta astfel de anomalii si de regula o asemenea disfunctionalitate prezinta si anomanlii mentale. gat scurt. sexualitate si deseori prezinta sterilitate. Jacobs a relevat ca intr-un spital de maxima siguratna pentru blonaci. XXXX sau XXXX.

legatura ce integreaza indivizii in aceste grupuri si subgrupuri constand in substratul psihologic de a-si atinge anumite interese care sunt comune membrilor gruparii. Organizarea sociala diferentiata presupune ca in comunitate exista diverse asociatii structurale in jurul unor interese si scopuri diverse. Autorul arata ca explicatiile activitatii criminale presupun mai multi pasi. Presupunerea de la care pleaca in aceasta teorie a invatarii este aceea de organizare a societatii diferentiata care la randul sau este conectata la ideea de conflict social. De aceea exista 2 tipuri de teorii stiintificecriminale: fie in functie de elementele care intra in joc in momentul in care infractiunea este comisa si atunci este vorba de teorii mecaniciste. Teoria conflictelor de culturi – Thorsten Sellin III. Teoria asociatiilor diferentiate – Edwin Sutherland II. Teoria angajamentului – Howard Becker I.Edwin Sutherland A fost construita de Edwin Sutherland. Din cauza divergentei ce exista in organizarea sociala este inevitabil ca unele din aceste grupuri sa sprijine modele de 22 . criminolog american. la disfuntiile sau la neadaptarile indivizilor din clasa joasa. coruptie). situationale sau dinamice. in investigatiile sale cu privire la criminalitatea gulerelor albe / economica –(cei dintr-o clasa sociala bine pozitionata: infractiuni comise de SC. - Teoria lui face parte din aceasta a doua categorie. Teoria asociatiilor diferentiate . Sutherland credea ca in plan metodologic nu se poate vorbi de caracterul stiintific al unei teorii criminologice daca aceasta nu raspunde exigentelor la care este supusa orice teorie stiintifica. invatare care poate interveni in orice cultura si in orice clasa sociala. fie este vb de teorii construite de elementele care si-au exercitat influenta anterior si atunci este vorba de teorii istorice sau genetice. editata ulterior ca „Principii de Criminologie”. ci la invatarea efectiva a valorilor criminale. Teoria anomiei – Robert Merton IV. Astfel. in lucrarea publicata in 1934 – „Criminologie”.CURS 9 TEORIILE PSIHO-SOCIALE I. a ajuns la concluzia ca nu se poate referi la comportamentul deviant.

frecventei. Invatarea comportamentului criminal include tehnici de comitere a delictului foarte simple unori. ci este nevoie de un proces de invatare a modelelor criminale la care sa participe si ceilalti din grup. alteori sofisticate. Asociatiile si contactele diferentiate pot varia in privinta duratei. O persoana devine delincvent atunci cand intepretarile favorabile violarii legilor le depasesc pe cele de conformare. ci implica toate mecanismele inerente oricarui proces de invatare 3) 4) 5) 6) 7) 8) 23 . a rationamentelor si a atitudinilor. Aceasta teoria a fost rezumata in 9 postulate: 1) 2) Comportamentul criminal se invata asa cum invata omul in orice activitate. crima se invata. Nu este nevoie ca acesta sa traiasca intr-un mediu criminogen. Partea decisiva a procesului de invatare are loc prin intermediul relatiilor apropiate. Astfel invatarea are loc mai ales in cadrul unui grup restrans. presupune asimilarea modului de orientare a mobilurilor. modele de comportament criminal. De exemplu este inferioara influenta pe care o exercita mediile de comunicare in masa in comparatie cu cea exercitata de familie sau de grupul de prieteni pentru ca acestia din urma favorizeaza interpretarea experientelor zilnice si contribuie in mod eficace ca individul sa depaseasca bariere controlului social si sa isi asume valorile criminale. Orientarea mobilurilor se face in functie de interpretari favorabile sau defavorabile dispozitiior legale. ci si modus operandi. prin mecanisme identice. Se invata asadar nu doar comportamentul criminal.comportament deviant. Capacitatea si motivarea necesare pentru comiterea delictului se invata de individ prin contactul cu valori. intensitatii. Procesul de invatare nu presupune doar imitatie. argoul si celelalte simboluri si intrumente de comunicare din lumea criminala. ca altele adopta o pozitie neutra. atitudini. Crima nu se mosteneste si nu se inventeaza. Comportamentu criminal se invata prin interactiunea cu alte persoane prin intermediul unui proces de comunicare. De exemplu impactul pe care il are orice model in primii ani de viata poate fi mai semnificativ decat cel exercitat in etape posterioare. iar influenta criminogena este proportionala cu gradul de intimitate al contactului interpersonal. iar modelul este cu atat mai convingator pentru individ cu cat prestigiul ce este atribuit persoanei sau grupului uman este mai mare. iar altii infrunta valorile criminale si adopta valorile majoritare. Aceasta se intampla cand prin contactele diferentiate se invata mai multe modele criminale decat metodele de conformare. Este necesara o invatare activa din partea individului. nu este ceva irational.

Ex. Conflict cultural = lupta intre valorile morale ori norme de conduita opuse sau aflate in dezacord. Exista 3 sisteme generatoate de conflict: 1.: Corsica. Ex. iar alteori acest conflict nu afecteaza psihicul persoanei. de varsta etc. sociale. Teoria anomiei – elaborata de sociologul american Robert Merton Teoria a fost publicata in lucrarea „Teoria sociala si structura sociala” aparuta in 1949. conflictul normativ intre cele doua sisteme de referinta este receptat la nivel pshihic. publicata in 1938. a institutiilor si produselor muncii care. 3. III. cand asimilarea legislativa este prea rapida. Se poate vorbi de un conflict de culturi atunci cand conduita unei persoane acceptata intr-o societate nu este apreciata in aceeasi maniera in toate grupurile carora le datoreaza supunere. insa observatiile lui Sellin incep sa fie valabile pentru tot mai multe state. Anomia este definita ca starea sociala de absenta sau slabire a normei. aplicata la grupuri determinate de fiinte umane. 2. In acest sens si cea mai primitiva populatie poseda o cultura. Cultura = totalitatea ideilor. care reprezenta la acea data un model multucultural. Teoriile conflictului de culturi – Thorsten Sellin Acesta teoria a fost elaborata in lucrarea „Conflictul cultural si crima”. Aceasta teorie este mai degraba valabila pentru sociologie americana. permite a se vorbi de regiuni culturale. ceea ce duce la o lipsa de coeziune intre membrii societatii. dar tot pentru a avea bani omul cinstit munceste.: imigranti.9) Comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi si valori. Cultura reprezinta ansamblul de norme si institutii care guverneaza conduita indivizilor in societate si desemneaza scopurile spre care acestia trebuie sa tinda. dar bazate pe valori diferite. despre tipuri de cultura etc. Codul moral al unui individ depinde de experientele pe care le-a trait in diverse grupuri sociale. de exemplu hotul fura pentru a avea bani. 24 . Autorul pleaca de la explicarea notiunii de cultura si conflict. De cele mai multe ori. In lumea moderna apar tot mai des conflicte din cauza din cauza diferentelor etnice. religioase. conflictul poate fi determinat de legi arbitrare (ca in cazul starii de ocupatie) sau daca legislatia favorizeaza coruptia. Organizarea sociala reprezinta ansamblul de norme ce reglementeaza accesul la cultura si care indica mijloacele autorizate pentru atingerea scopurilor. iar indivizii se supun unor conceptii morale sanatoase. Este cazul colonizarii. Fiecare grup are propriile norme de conduita ce se impun a fi respectate. dar nu explica prin aceasta. conflictul intre legi conforme cu valori socialmente acceptate si indivizi ce au coduri de morala particulara. conflictul poate sa apara intre 2 atitudini perfect morale.

De ex. Teoria apartine curentului interactionist. acestia pot fi considerati de catre infractor ipocriti.: in cazul agresiunilor comise impotriva homosexualilor. Teoriile psiho-morale “autonome” A. 3) O treia situatie: cand incearca sa convinga pe altii ca vatamarea e justa. Teoriile psiho-morale de factura psihanalitica Au la baza rationamente intalnite in psihanaliza. in Teoria angajamentului se sustine ca indivizii nu comit crime pentru a nu pierde avantajele pe care le presupune viata sociala in care este angajat. indepartarea de norme se face prin acordarea prioritatii respectului altei norme considerata mai presanta sau care cere o loialitate de tip superior. Se impart in 2 categorii: A. Si acesta teorie are o aplicabilitate restransa. fara a se putea impotrivi. autorul mai gaseste una . ce se inscrie in zona mai larga a criminologiei reactiei sociale. Astfel. 25 . Daca un individ comite o infractiune.Starea de anomie se instaleaza atunci cand exista un decalaj prea mare intre scopurile propuse si mijloacele legitime accesibile unor categorii sociale. intrucat asociaza imaginea lor cu cea a unei mingi de biliard care este aruncata dintr-o situatie in alta. 4) O a patra tehnica implica o condamnare a celor ce condamna. Becker inverseaza intrebarile „de ce anumti indivizi comit crime?” si spune atentiei intrebarea „de ce anumiti indivizi respecta legea?”. modul in care aceasta se formeaza si se structureaza si trasaturile care o disting de mentalitatea non-criminala. Este o teorie valabila mai degraba societatii americane. este pentru ca nu este suficient de angajat in viata sociala si nu are ce pierde. care considera ca delincventul este o creatie a structurii sociale.aceea a tehnicilor de neutralizare ce reprezinta justificarile pe care le utilizeaza un individ pentru a justifica propriile actiuni. Ele fructifa in special rezultatele cercetarilor si opera freudiana. IV. CURS 10 TEORIILE PSIHO-MORALE Isi propun studierea mentalitatii criminale. vandalismul conceput ca o razbunare impotriva profesorului ori a reprezentantului administratiei scolare care nu a fost „corect”. delincventi deghizati ori indivizi impinsi de ura personala. Teoriile psiho-morale de factura psihanalitica B. de exemplu afirma despre un furt ca ar fi un simplu imprumut. Pe langa aceasta cale spre delincventa. Teoria angajamentului – apartine sociologului american Howard Becker si a fost publicata in lucrarea „Outsiders” in 1963. structuri eticheteaza individul ca deviant. De aceea nu poate fi considerata o explicatia general valabila a crimei. atacurilor impotriva minoritatilor. 1) O prima justificare: delincventii se considera in general descarcati de responsabilitatea savarsirii faptei. 2) O a doua situatie: cand faptuitorul motiveaza ca prejudiciul e inexistent.

Etiologia nevrozelor are la baza 3 elemente(3 factori): Factorul ereditar Renuntarea reala – frustrarile fata de bariera sociala Influenta unor evenimente din prima copilarie Prima copilarie se imparte in 2 etape: a) Etapa autoerotismului – instinctual sexual e canalizat asupra propiei personae b) Apare un obiect sexual exterior. 26 .Contributia lui Freud la dezvoltarea gandirii criminologice: 1. cel de sex opus. Explicatiile privind etiologia si tratamentul nevrozelor 3. instinctual sexual se transfera asupra unei alte personae (heteroerotism) a) Instinctual sexual parcurge 3 faze in functie de cele 3 zone erogene la care se fixeaza libidoul: Orala Anala Genital In aceasta perioada. se dezvolta Complexul Oedipian atunci cand individual isi stabileste un obiect sexual exterior si inevitabil. Freud considera initial ca aparatul psihic e compus din 3 instrumente si anume inconstient. In functie de aceasta impartire. 2. Referirile la fenomenul criminal 1. e unul dintre parinti. b) Apare. Freud explica visele. eu(raportarea la present. actele ratate si aparitia nevrozelor. Ulterior Freud spune ca aparatul psihic e format din sine. constient si preconstient. Explicatiile privind structura si functionarea aparatului psihic 2. presupune componenta constienta si inconstienta) si supraeu(super-instanta intre sine si eu). instinctual sexual poate sa prezinte unele fixatii care vor genera ulterior tendinte perverse/nevrotice.

Referintele la fenomenul criminal • Totem si tabu – Freud examineaza anumite tabu-uri cu relevant criminological: uciderea si incestul. vizeaza spre prelungirea si complexificarea vietii. va avea o personalitate normal. inceputurile religiei. ale relatiilor sociale. 27 . Cum dorintele sunt o expresie a instinctului rezulta ca orice transgresare a tabuului are o origine instinctual. De asemenea individualizeaza ca si comportamentul criminal se explica printr-un instinct sexual gresit canalizat. • 2 studii de maturitate: “Dincolo de maturitate”. Orice individ trece prin aceasta perioada. Thanatos-readucerea organismului la starea anorganica. Daca acest conflict se rezolva prin sublimare(isi gaseste alt obiect sexual). Convingerea ca Complexul Oedipian=nucleul tuturor nevrozelor: teoriile privind fixatiile libidoul si cele privind Complexul Oedipian sunt preluate de teoriile personalitatii antisociale. Freud aprecia ca singurul instinct uman care merita a fi analizat este instinctual sexual (a fost acuzat de pansexualism) De asemenea considera ca prin complexul lui Oedip poate fi explicate toata istoria umanitatii. Considera ca orice transgresare a tabu-ului e expresia unei dorinte refulate. Complexul Oedipian in viziunea lui Freud – pacatul orginar. Eros – instinctele vietii. Intregul mecanism al antinevrozelor e preluat de teoriile criminalului nevrotic. unde instinctul sexual joaca rolul principal. ale morale. masochismul. uciderea lui pater familias si posedarea femeii ce genereaza o constienta a vinovatiei(culpabilitate)la stare general umana. sunt representative :sadismul.In esenta complexul Oedipian=tendinta copilului de a poseda parintele de sex opus combinata combinata cu tendinta de suprimare a parintelui de acelasi sex. “Eul si sinele” – o alta viziune asupra instinctelor: exista si altele decat instinctual sexual sunt demne de luat in seama: dualitatea eros-thanatos. Metoda de tratament este cea a terapiei prin transfer:prluare din criminologia clinica in tratamentul delincventului. 3. Acest conflict se rezolva diferit de la o perosana la alta. iar daca se rezolva prin refulare(alungarea in subconstient) va avea o personalitate nevrotica.

nevoia de pedeapsa. nu exista un conflict intre eu si supraeu. sunt personae care traiesc in colectivitati criminale si se copmporta conform moralei) • Criminalii nevrotici(actioneaza in baza unor mobiluri incontrolabile. Teoriile “autonome” Primele relatii intre parinte si copil Faza formarii supra-eului Faza relatiilor de grup iin cadrul familiei Personalitatea viitoare a individului e influentata de orice carente aparute in aceste 28 . ce cuprinde in mare 3 etape: etape. agresiuni asupra eu-ului. ghidat de principiul placerii. Teoria personalitatii antisociale Individual e vazut de la nastere ca fiinta eminamente instinctive. B. 1. de unde reiese ca instinctul morbid are un rol important in aparitia comportamentului criminal. acte ratate) Criminalitatea ocazionala(din cauza unor amenintari. complex. Adaptarea la principiul realitatii(care guverneaza relatiile sociale) se face intr-un proces lent. supraeul e invins de sine) 2. fantezii. Explicarea criminologiei pe baza sentimentului de vinovatie nu schimba originea instinctuala si doar o intermediaza de sentimentul de vinovatie. Individual decide sa lege sentimental de culpabilitate de un act concret. creeaza premizele recidivei. E consecutiv unor instinct condamnabile/tendinte in dezacord cu morala sociala. supraeul isi suspenda vocatia morala) Criminalitatea obisnuita. anterior trecerii la fapte). real. intervine culpabilitatea. • Crima are la baza drept cauza un sentiment de culpabilitate tipic nevrozelor (inconstient. genereaza 3 tipuri de criminali: • Criminalii organici(cazuri patologice) • Criminalii normali(personae psihic sanatoase. anormale din punct de vedere social. care sa antreneze pedeapsa ce e resimtita ca o izbavire. Teoria criminalului nevrotic (“Criminalul si judecatorii sai” .Staub) Criminalitatea imaginara(apare in vise.Sunt o noua posibilitate de explicare a fenomenului criminal.

modele de analiza privind trecerea la act. etapa care presupune ca decizia disparitiei sa fie luata .etapa asentimentului formulat.etapa crizei.etapa asentimentului ineficace reprezentand perioada inconstienta cand trairile subterane ce tind spre crima apar spontan in zona constientului. 2. 3. iar explozia e iminenta. 29 . Modele particulare Delincventul parcurge trei etape pana la savarsirea infractiunii: 1. avand drept consecinta o pregatire deficitara si lipsita de precautii privind imunitatea. Poate aparea la oricine. de ezitari si e posibil ca un eveniment accidental(exp: betia) sa declanseze actul criminal. 2. Eo etapa contradictorie.modele in care rolul determinant este atribuit personalitatii. In acest moment apare idea disparitiei eventuale a victimei. dar sub influenta factorilor morali. Avem modele generale de trecere la act si modele particulare. 3. Trecerea la act ca prelungire a explicatiilor etiologice In literature de specialitate explicatiile privind trecerea la act sunt cunoscute ca teorii dinamice complementare.modele in care rolul determinant este atribuit situatiei.afectivi poate fi indepartata ideea criminala. Criminalul se gaseste intr-o stare morala si fizica acuta.• • Teoria instinctelor Teoria personalitatii criminale CURS 11 CRIMINOLOGIE DINAMICA Explicatiile non-cauzale cu privire la fenomenul crminologic au aparut in a doua jumatate a sec. teoriile dinamice sunt considerate ca fiind o intoarcere la Beccaria si o respingere a lui Lombroso.XX si in ultima vreme tind sa se constituie ca o subramura a criminologiei. Cele din urma sunt impartite in trei categorii: 1. insa lucrurile se petrec in mare parte in mod constient. De aceea. etapa in care procesele subconstiente nu au disparut. Subiectul oscileaza intre dorinta ca victima sa dispara si ideea ca ar putea ajuta la aceasta disparitie. Criminologia dinamica reprezinta acea ramura a criminalitatii teoretice care se ocupa de studierea fenomenului criminal din punctual de vedere al mecanismelor si al proceselor care insotesc trecerea la act. Originea acestor explicatii non-cauzale o regasim in conceptia utilitarista a scolii clasice.

(ex: o persoana consumatoare de droguri.dar aceasta nu reprezinta o 30 .Pinatel Pinatel descrie actul criminal ca un observatory care analizeaza “dinamica personalitatii agentului”. Caracterul rational al acestei fapte nu trebuie absolutizat. Acest model se deosebeste de modelul lui E. Modelul general al arborelui elaborate de A. de Greef care analizeaza trecerea la act ca si cum ar fi traita de subiect. in prima faza persoana se gaseste in situatia de a procura droguri. De regula cand o fapta e comisa pentru prima oara exista intentie. dar forta motivatoare poate fi intr-un plan indepartat. Individul poate alege o directie. Exista si situatii in care pot aparea factori conjucturali care sa faciliteze sau nu trecerea la act. Faptul ca subiectul nu e tinut de amenintarea publica exercitata prin pedeapsa este axplicat prin labilitate. Obstacolele materiale ce ar putea impiedica executarea crimei sunt inlaturate prin agresivitate. Pune accentual pe influenta factorilor sociali asupra deviantei si formuleaza o teorie a subculturilor care se apropie de cea a lui Sellin. Considera ca devianta nu e o simpla interactiune actor-situatie. Indiferenta afectiva asigura aceasta ultima etapa a trecerii la act. ci rezulta in urma unor procese de interactiune. El considera ca fiecare fraza necesita o explicatie si reunirea acestor explicatii contribuie la explicarea comportamentului de ansamblu. Cand se ajunge in situatia de a comite crima subiectul nu trebuie sa fie retinut de sentimentul ca produce un rau aproapelui.Becker Consta in succesiunea secventelor care conduc persoana actorului in interactiune cu situatia precriminala pana la consumarea actului. Exista si acte care nu parcurg nici o etapa din aceasta schema si in aceasta situatie subiectul releva o mare usurinta in savarsirea faptelor penale. Modelul lui H. Trecerea la act reprezinta rezultatul luptei unor tendinte opuse ce pot aparea sau nu in zona constientului. Pune accent doar pe contributia factorilor constienti si rationali in trecerea la act.).Considera ca modelele anterioare accentuau situatia sau infractorul.Cohen El foloseste termenul de devianta in sens larg. Pentru ca subiectul sa treaca la actul criminal este nevoie sa nu fie retinut de oprobiul social asociat raufactorilor insemnand o auto-legitimare subiectiva care e subliniata de egocentrism. Model propus de J. Becker considera ca greseala modelului anterior de trecere la act este ca toti factorii ce contribuie la producerea fenomenului actioneaza simultan. Autorul afirma insa ca actele nonconforme sunt comise de indivizi care nu au intentia de a actiona in acest sens si de aceea pentru astfel de comportamente e nevoie de o explicatie speciala. in a doua faza se manifesta dorinta de a face experimental drogului.iar in a treia faza se pune problema de ce o persoana devine fumator constant de marijuana. trecerea la act se poate face inainte de a se ajunge la fapta si atunci crima are sanse sa esueze. El numeste aceste modele sincronice.Drumul spre crima poate fi oprit in oricare din cele trei etape.

De accea delincventul joaca pe doua fronturi:are o strategie pentru victima si una pentru autor. pentru ca delinceventul isi face un calcul in acest sens. Analiza strategica concepe delictul ca pe un comportament orientat spre rezultat.apararea propriilor interese. reprezentand teorii generale ale actului criminal. In legatura cu rationalitatea .atunci cand autorul nu are obiective clare.analiza strategica fiind mai interesata de ce anume fac oamenii decat de ce sunt ei.analiza strategic ail consider ape delincvent actor ce decide tinand cont de atitudinea adversarilor sai. 3. avand rationalitatea sa proprie si tinand cont de comportamentul adversarilor si de oportunitatile deschise pentru subiect. Teoria retinerii. el poate alege ulterior intre doua sau trei posibilitati si ca atare alegerea va depinde atat de autor cat si de situatie. Strategiile reprezinta actiuni ale omului asupra mediului sau si asupra celorlalti. Exista trei situatii in care ratiunea e limitata: 1.comportamentul.dar putini ajuns sa se angajeze profound in ea. Constau din miscari de atac si aparare.vezi in manual(nu a predat) Teoria strategica elaborata de Maurice Cusson S-a inspirit in elaborarea teoriei din doua surse principale: autobiografiile criminale si gandirea unor sociologi care folosesc un discurs fara ocrespodenta in criminology. 31 .e mai interesata de actiune decat de personalitatea subiectului.informatia ii lipseste. Patru elemente trebuie luate in calcul: rezultatul. 2. De regula apare ca un mijloc pentru realizarea scopurilor pe care le urmareste majoritatea oamenilor.situatiile limiteaza actiunea. va opta pentru solutii eficace tinand seama de interesele sale si de constrangeri. Din formularea acestor surse.autorul creeaza o analiza strategica a delincventei prin care arata ca activitatea delictuala aduce mai multe avantaje decat cele imaginate. De obicei fac acest lucru pentru ca intampina greutati la scoala.posesiunea.dominatia etc.determinare.rationalitatea si conflictul Comportamentul este definit ca o succesiune de acte. Multi adolescenti se lasa tentati de crima. Rezultatele trebuie distinse de scopuri si pentru a face distinctie trebuie pusa intrebarea ce aduce crima autorului ei. munca si pentru faptul ca frecventeaza prieteni care ii lanseaza in tehnicile criminale. In privinta conflictelor.scopuri cum ar fi excitatia.analiza strategica prezuma capacitatea delincventului de a lua decizii rationale. Teoriile dinamice Explica actul criminal in sine in afara oricarei referinte la trecutul infractorului care e diferit de modelele privind trecerea la act ca prelungire a explicatiilor etiologoce.

alienatii 2. CURS 12 ELEMENTE MACRO SI MICROCRIMINOLOGIE Putem defini criminologia ca partea criminalitatii care studiaza fenomenul criminal ca realitate criminala. caracterialii 4. care este ireversibila si care il aduce in acelasi stadiu cu arieratul. a poseda un grad minim de discernamant. Vom analiza: . anormali din punct de vedere mental sau bolnavi mental Bolnavi mental => 5 categorii: 1. Exista doua tipuri de alienati: a) tulburarile durabile ale inteligentei si constiintei => arieratia/inapoierea mentala si dementa b) maladiile mentale evolutive La arieratiile mentale starea individului nu a atins niciodata un nivel intelectual suficient de dezvoltat pt. alcoolicii si toxicomanii 1. perversii 5. Arieratii sunt iresponsabili si nu au discernamant.studiul criminalului (tipologia de criminal) Exista 3 clasificari care au relevanta din punct de vedere criminologic. Imbecilitatea este un deficit profund (nu foarte profund). Dementa este o stare ce intervine dupa ce subiectul a parcurs o evolutie intelectuala si se produce o slabire progresiva a facultatilor mentale. Putem vorbi de: 1) delincventi adulti si tineri delincventi 2) delincventi de ocazie si delincventi de obicei 3) delincventi normali si delincv. dar si din punct de vedere penal. debilii mental 3. Prima forma a arieratiei este idiotenia.dementa senila 32 . Ca forme ale dementei mentionam: . un deficit intelectual foarte profund.studiul crimei .Teoria strategica pune accentul pe actul criminal si nu e interesata de actor si lasa un loc redus factorului afectiv.

paralizarea (?) . cum ar fi omorul. Nevroticii ajung rar sa comita infractiuni. violentele. comitandu-le doar in cazuri extreme. epilepsia. infractiunile contra bunelor moravuri. fobia maniaco-depresiva. violenta. Pot fi date ca exemple schizofrenia. Exista debilitatea profunda. Relatia debil mintal – criminalitate este o dimensiune foarte discutata si discutabila. Exista diferite grade. Criminalitatea spec: comit fapte de natura patrimoniala (ex. Cel care sufera de o astfel de boala nu are constiinta propriei boli. paranoia. neurastenia. fobiile si cleptomania. Dementa a aparut mai tarziu. Starea de subnormalitate se poate depista doar in urma unui control psihologic. delicte sexuale. iar caracterial pot fi considerati psihopati si nevropati. Principalele tulburari de caracter sunt definitive si ele pornesc de la maladiile evolutive (psihoza si nevroza). ca arieratii sunt cunoscuti ca oameni cu deficit de intelect => ca atare sunt protejati. in sensul ca exista putini cercetatori care au un grad de certitudine din acest punct de vedere si 2 constatari pot fi retinute. Statisticile arata ca procentul debililor in populatia penitenciara este mai mare decat procentul debililor mintal in populatia totala. dar exista o categorie de persoane la care unele tendinte sunt in asa fel incat le domina intreaga personalitate. Reprezinta o categorie psihopatologica in care pot fi incluse persoane care prezinta un dezechilibru datorita unor tendinte afective exagerate ce le domina personalitatea. Caracterialii Acestia au tulburari de caracter sau comportament. Acestia au constiinta propriei boli. vatamare corporala. Furturi. Oamenii isi pot stapani aceste tendinte. fiind considerate ca variante atenuate ale psihozelor si nevrozelor.. Maladiile evolutive: psihoza si nevroza. debilitatea lejera si o stare de subnormalitate. nevroza de angoasa. situata intre arieratia mintala a imbecililor si dezvoltarea normala. Debilitatea profunda si cea lejera pot fi sesizate direct. de violenta. Nevrozele au de-a face cu tulburarile psihice pe care bolnavii le resping. dar domina aceste boli. Prin caracter se intelege aceleasi tendinte de natura afective care dirijeaza reactia individului la conditiile de mediu exterior. 33 . 3. Exemple: isteria. nevroza obsesionala. Localizarea ei ca boala se face in practica (?) dupa ce se comite o infractiune. In general sunt infractori primari – debilii in randul recidivistilor se regasesc rar => concluzia ca este suficienta o singura experienta. Mai rar infractiuni contra vietii. cleptomani) 2. Controlul de sine si judecata in capul lor sunt afectate. dementi sunt: infractiunea de furt. Specifice pt. Psihozele se afla de multe ori la originea unor acte criminale. pt. loviri cauzabile de moarte). Psihozele reprezinta alterari ale functiilor psihice esentiale. in functie de coeficientul de inteligenta.dementa traumatica Dementii – ii intalnim mai des ca autori ai faptelor penale. (piromani. Debilii mintal prezinta o stare de insuficienta mintala. infr. delictele sexuale.

impulsiv si isi pierde simtul moral. care devine agresiv. Infractiuni savarsite: furtul. unde subiectul isi imagineaza pericole iminente pe care le resimte ca fiind reale si pt. Se poate ajunge la savarsirea unor infractiuni de violenta (ex: hasis. Perversii sunt recidivisti incorigibili si fac parte din lumea interlopa. 4. marijuana) 34 . Numarul psihopatilor in populatia delincventa trebuie interpretat prudent. Perversitatea Este o anomalie afectiva. de obicei in aceasta stare se provoaca delirul => la multe infractiuni de violenta. ale importantei vietii. 2) Existenta unor episoade delirante acute: delirum tremens. ceea ce conditioneaza la o dependenta fizica/psihica si nu si atunci cand vorbim de consum ocazional de astfel de substante => doar persoanele dependente. abandonarea de familie. prodund egocentrica si agresiva. o dorinta sexuala. a scapa de sub presiunea lor poate savarsi infractiuni de violenta sau infr. cresterea timpului de reactie. diminuarea reflexelor etc.alcoolismul (betia cronica) Alcoolizarea are 2 faze: 1) sub-betia – diminuarea atentiei. Face rau din placere si este deseori intalnita in randul delincventilor. Alcoolicii si toxicomanii Alcoolicii => ingestia de alcool provoaca 2 tipuri de tulburari mintale: . (?) 5. Alcoolismul actioneaza asupra sistemului nervos in 2 modalitati: 1) modifica fondul mental al individului.Din punct de vedere criminologic.alcoolizarea (betia pasagera) . caracterialii (mai ales subcategoria psihopatilor) se intalnesc des in randurile delincventilor. Persoana este lipsita de activitate. infractiuni contra vietii sexuale. Exista substante care au influente definitive asupra organismului: 1) drogurile usoare – produc o excitatie psihica atunci cand sunt consumate impreuna cu alcoolul. 2) betia propriu-zisa – o stare de agresivitate. impotriva vietii Toxicomanii => presupun absorbtia de substante naturale/sintetice ce provoaca o perturbare a personalitatii si poate duce la dependenta. Exista psihologi care contesta existenta acestor categorii si care sustin ca orice individ care comite o fapta devianta poate fi cu usurinta calificat drept psihopat.  Legea 143/2000 Vorbim de toxicoman doar in cazul ingestiei repetate de substante.

Persoanele care comit asemenea fapte intra in categ. LSD.2) drogurile puternice – cu ele se obtine o diminuare a functiilor intelectuale si se provoaca o stare de indiferenta (ex: morfina. prostitutie. de cei care activeaza in domeniul afacerii. iar libertatea un pericol. Exista insa o criminalitate legata de consumul lor de droguri sau mai bine zis determinata de imposibilitatea ca la un moment dat consumatorul sa isi asigure pe cai ilicite drogul => pt. ca dezvoltarea tehnicii introduce noi riscuri in societate => posibilitatea producerii unor astfel infractiuni este mult mai mare (ex: culpa medicala) 4) => spre deosebire de criminalitatea organizata (crim. comertului. Canepa spunea ca fie acestia au/nu au discernamant. inchisoarea reprezinta o injustitie. 2) => aria faptelor comise de catre adolescenti este in continua expansiune. heroina. a face rost de bani. nu vorbim aici de autori care isi procura principalele mijloace de subzistenta din savarsirea de infractiuni. Anormalii mintal Reprezinta o categorie dificil de tratat. 35 . ecstasy) Spre deosebire de drogurile usoare. organizata 1) => a avut un curs ascendent in ultima suta de ani. MACROCRIMINOLOGIA  Reprezinta studiul criminalitatii ca un aspect de masa. consumatorul comite infractiuni contra patrimoniului si uneori infractiuni contra vietii sexuale. perversiuni sexuale. al fenomenului criminal. gulerelor albe). In societatea contemporana criminalitatea poate fi impartita in 7 categorii: 1) criminalitatea banala 2) delincventa juvenila 3) criminalitatea din imprudenta 4) criminalitatea de afaceri 5) crim. De la Goethe la Merton s-a rulat ideea ca frecvent societatii ii este specific un anumit tip de criminalitate. iar pe de alta parte coboara varsta la care sunt comise fapte foarte grave 3) => in aceasta categorie intra infractiuni produse din culpa (ex: accidentele de circulatie. sociala sau contestatara 6) crim. de muzica) Se constata o crestere a acestor fapte pt. Problema e cu atat de mult mai dificila cu cat in ultima vreme pretinsa stare stare de anormalitate psihologica incepe sa devina o stare de normalitate. colectiv. criminalilor de drept comun si putem include aici tot ce nu intra celelalte 6 categorii care urmeaza. terorista 7) crim. In aceasta categorie intra actiuni comise in exercitarea profesiei. incest. drogurile grele duc la pasivitate ceea ce inseamna ca nu exista o criminalitate determinata in mod direct de consumul lor.

36 . Arhetipul acestei tip de criminalitate => mafia. socio-culturala.5) => fapte comise de grupuri de persoane ce au revendicari de natura sociala. morala si care in cadrul manifestarii lor prin care se exprima savarsesc anumite infractiuni: distrugerea. clasice de tip mafiot. Terminologia corecta este “criminalitatea organizata”. economica. Specific pt. structura si maniera diversificata. violenta etc. care a depasit cu mult sfera de actiune a org. dar in epoca contemporana. 6) => terorismul reprezinta infractiunile de violenta comise in scopul de a induce teroarea si care au un mobil politic sau ideologic. E o criminalitate de trafic. bazata pe coruptie si care afecteaza societatea. NU “crima organizata”. perioada actuala este impletirea terorismului national cu cel international 7) => include faptele penale comise de grupari criminale organizate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful