Reprezentări graf

* Definitie

Reprezentările grafice reprezintă una dintre cele mai impor

tabele Excel. Reprezentarea grafică a datelor numerice prezente calcul permite o mai bună vizualizare a relaţiilor, tendinţelor sau a în măsura în care acestea sunt ilustrate prin forme desenate (colo suprafeţe, etc).

* Crearea unei reprezentari grafice

O reprezentare grafică este dinamică, în sensul în care la mo la baza construirii graficului, se actualizează automat reprezentar valori. Reprezentările grafice se construiesc pe selecţii de date, pe grupă unor instrumente specifice cum ar fi: câmpuri de rezultate genera date prin metoda filtrului automat şi/sau elaborat - pentru selecţii variabilă şi tabelele pivot - pentru sintetizări de date.

Evolutia numarului de studenti Erasmus in functie de universit
Universitate Academia de Studii Economice Bucuresti Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca Universitatea din Bucuresti Universitatea "Alexandru I. Cuza" Iaşi Universitatea "Transilvania" Brasov Universitatea Politehnica Bucuresti TOTAL 2003/2004 165 364 335 270 170 176 1480 2004/2005 163 321 280 303 148 166 1381

Etape:
1) editarea si selectia datelor

2) din cadrul tab-ului Insert→ grupul de butoane Charts se alege tipul de grafic care s

Nota: După generarea graficului, trei noi tab-uri vor deveni disponibile în meniul Chart T vor permite editarea reprezentării grafice cu instrumente ce permit modificarea stilului, t acestuia, etc.

450 400 350 300 250 200 150 100 50 Acad emia de Studii Econo mice Bucur esti Unive rsitat ea Babes Bolyai Cluj Napo ca 233 194 342358 318

387 338 296

176174

163148

2005/2006 2006/2007

Unive rsitat ea din Bucur esti

Unive rsitat ea "Alex andru I. Cuza" Iaşi

Unive rsitat ea "Tran silvan ia" Braso v

Unive rsitat ea Polite hnica Bucur esti

emia de Studii Econo mice Bucur esti

rsitat ea Babes Bolyai Cluj Napo ca

rsitat ea din Bucur esti

rsitat ea "Alex andru I. Cuza" Iaşi

rsitat ea "Tran silvan ia" Braso v

rsitat ea Polite hnica Bucur esti

Obs:

* Prin intermediul tab-ului Design se pot face modificări legate de t datelor, aspectul, stilul şi locaţia acestuia. O reprezentare grafică apare în foaia de lucru curentă ca o diagramă înco se va deschide în mod automat o foaie de calcul dedicată diagramei curen butonului Move Chart, situat pe bara de instrumente Design se poate ale (fie într-o altă locaţie a foii de calcul curente, fie într-o nouă foaie de calcu

Cu ajutorul tab-ului Layout se pot controla aspecte legate de inse

geometrice şi a casetelor de text, se pot modifica aspecte legate de etiche fundal a graficului şi se pot efectua analize pentru determinarea tendinţe erori. formelor incluse în grafic, efecte de formatare a caracterelor.

Prin intermediul tab-ului Format se pot face modificări legate de

Tipuri de reprezentări grafice

Microsoft Office Excel 2007 nu furnizează un asistent generator de grafice 2003. În schimb, se pot crea grafice de bază mult mai uşor printr-o simplă existent pe bara Microsoft Office Fluent din noua interfaţa de tip Ribbon a un grafic cu aspect profesional care va afişa detaliile graficului, va permite de stiluri şi formate predefinite sau personalizate. De asemenea, se poate a fost realizat folosind un format personalizat ca un şablon de diagramă (t refolosit.

Procesorul de tabele Excel furnizează o paletă bogată de tipuri de d utilizatorul să realizeze reprezentarea grafică a datelor într-un mod

ajustându-se la noile de date. in functie de universitatea de origine 2005/2006 194 342 318 296 176 163 1489 2006/2007 233 358 387 338 174 148 1638 Total 755 1385 1320 1207 668 653 5988 ge tipul de grafic care se doreşte a fi realizat .pentru selecţii de date. tendinţelor sau anomaliilor ce se stabilesc între date me desenate (coloane. felii.ntări grafice tre cele mai importante facilităţi ale procesoarelor de umerice prezente într-un anumit domeniu al foii de r. pe grupări şi sintetizări. tabelele de ipoteze cu o date. realizate cu ajutorul e rezultate generate automat în urma extragerilor de at . bare. linii. ensul în care la momentul modificării datelor care au stat tomat reprezentarea grafică. conuri. cilindrii.

nibile în meniul Chart Tools : Design. poziţionării şi formatului 148 2005/2006 2006/2007 ve at te ca ur . tipului de diagramă. Layout şi Format. Acestea mit modificarea stilului.

a formelor ecte legate de etichetele.at te ca ur modificări legate de tipul graficului realizat. generator de grafice asemănător versiunii Excel i uşor printr-o simplă selecţie a tipului de grafic dorit rfaţa de tip Ribbon a Excelul-ului. stilul cterelor. selecţia ă ca o diagramă încorporată (prin selecţia tastei F11 cată diagramei curente). specte legate de inserarea imaginilor. ce poate fi ulterior gată de tipuri de diagrame pentru a ajuta atelor într-un mod cât mai sugestiv posibil. . Astfel se poate crea graficului. va permite modificarea acestuia. legenda. aplicarea asemenea. culoarea de eterminarea tendinţelor de previziune şi a barelor de modificări legate de dimensiunile graficului. cu ajutorul Design se poate alege destinaţia graficului realizat o nouă foaie de calcul). axele. De asemenea. se poate salva un anumit tip de grafic ce ablon de diagramă (template).

valoarea c deasupra primei şi aşa mai departe. Cumulul valorilor seriilor de date. B iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total date este plasată deasupra axei absciselor. vertical pot fi: bidimensionale şi tridimensionale * Reprezentările bidimensionale (normale sau în fenomenelor studiate pe o singură ordonată (Y) în rap tipurile acestei reprezentări grafice sunt: histogramele Graficele cumulate sunt formate din histograme dispu relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). acestea făcând obiectul unui cumul se orientate în jos. precum şi compa Histogramele sunt reprezentate grafic sub formă de bare. .Grafice de tip his Graficele cu histograme orientate vertical (Column) sunt în timp de diferitele date de reprezentat.

valoarea c deasupra primei şi aşa mai departe. Graficele cumulate 100%.relaţii stabilite între diferite elemente (serii de date). care o capătă respectiva reprezentare. î cilindru (Cylinder). acestea făcând obiectul unui cumul se orientate în jos. pot fi simple. cele şase subtipuri de grafice sunt iden orientate vertical (histograme 2D simple. De asemenea. Graficele tridimensionale sunt mult mai sugestive. Cumulul valorilor seriilor de date. B iar segmentele de bară semnifică părţi din acest total date este plasată deasupra axei absciselor. * Reprezentările tridimensionale (3D) compa Z). con (Cone) sau pir Respectivele reprezentări grafice pot fi bidimensionale orizontal. cumulate şi OBS: Alături de graficele de tip Column şi cele de tip Bar. . Graficele cu histograme orientate orizontal al conţinutului şi a semnificaţiei reprezentării cu diagr cu deosebirea că histogramele ce reprezintă evoluţi orizontal. reprezintă ponderea eleme semnifică întregul. cumulate şi 100%.

1 Ani distributie Cantitate livrata Să se reprezinte prin histograme dispuse vertical/orizontal situaţia vînzărilor de 2003 2004 2005 2006 2007 2008 3500 buc 9760 buc 10000 buc 5100 buc 2000 buc 7330 buc Vânzări 2001-2006 12000 buc 10000 buc 8000 buc 6000 buc 4000 buc 2000 buc buc 2003 2004 2005 2006 9760 buc 10000 buc 5100 buc 3500 buc Ex. 2 ANALIZA VANZARILOR Luna ianuarie februarie martie aprilie Valoare vanzari Punct vanzare Punct A vanzare B 158 200 € 252 900 € 210 300 € 255 230 € 434 600 € 351 400 € 520 438 € 619 700 € CLUSTERED Compara valorile pe categorii STACKED Compara contributia fiecarei valori in cadrul totalului pe fiecare categorie .Ex.

Analiza vanzarilor 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 ianuarie februari martie Punct Punct e vanzare A vanzare B aprilie 1000000 800000 600000 400000 200000 Analiza vanza ianuari februar martie aprilie Punct Punct e vanzare ie vanzare A B Analiza vanzarilor aprilie martie februarie ianuarie Punct Punct 200000 vanzare A 400000 600000 800000 vanzare B aprilie martie februarie ianuarie Analiza vanza Punct Punct vanzare 500000 vanzare 1000000 A B .

Barele unui grafic cumulat reprezintă totalur că părţi din acest total. precum şi comparaţia între anumite elemente analizate. Subafice sunt: histogramele simple. afic sub formă de bare. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative al obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare . Valoarea corespunzătoare unei serii de i absciselor. cumulate şi 100%). e din histograme dispuse în stivă (unele peste altele) şi evidenţiaz mente (serii de date). Diagramele compuse din histograme orient dimensionale nale (normale sau în perspectivă) compară evoluţia ură ordonată (Y) în raport cu diferitele valori ale abscisei. valoarea celei de a doua serii de date este plasată arte.Grafice de tip histograma ertical (Column) sunt diagrame ce ilustrează grafic modificările su entat.

dispuse vertical sau te şi 100%. valoarea celei de a doua serii de date este plasată arte. Cumulul valorilor pozitive nu ţine cont de valorile negative al obiectul unui cumul separat ce este reprezentat prin bare ezintă ponderea elementelor reprezentate grafic într-o stivă ce nsionale (3D) compară evoluţia datelor în trei dimensiuni (X. Y ş nt mult mai sugestive.mente (serii de date). cumulate şi cumulate 100% şi histograme 3D) mn şi cele de tip Bar. căpătând profunzime prin adâncimea pe zentare. în categoria lor sunt incluse graficele de tip: on (Cone) sau piramidă (Pyramid). Valoarea corespunzătoare unei serii de i absciselor. Barele unui grafic cumulat reprezintă totalur că părţi din acest total. . ce pot fi bidimensionale sau tridimensionale. orientate orizontal (Bar) sunt identice din punctul de vedere i reprezentării cu diagramele de tip Column (prezentate anterior) e ce reprezintă evoluţia fenomenelor studiate sunt dispuse uri de grafice sunt identice cu cele ale graficelor cu histograme 2D simple.

/orizontal situaţia vînzărilor de cărţi de informatică în perioada 2001-2006 2008 10000 buc 2007 7330 buc 5100 buc 2006 2005 2000 buc 2004 2003 2005 2006 2007 2008 buc STACKED ra contributia fiecarei n cadrul totalului pe categorie Compara procentul cu care 100% STACKED contribuie fiecare valoare in cadrul totalului pe fiecare categorie .

Analiza vanzarilor
100% 80% 60% 40% 20% 0% ianuari februar martie aprilie Punct Punct e vanzare ie vanzare A B

Analiza vanzarilor

0 0 0 0 0

ianuari februar Punct martie Punct e ie vanzare vanzare A B

aprilie

Analiza vanzarilor
aprilie martie februarie ianuarie Punct Punct vanzare 500000 vanzare 1000000 A B

Analiza vanzarilor

ie

ie

ie

ie

Punct Punct 0% vanzare 20% 40%vanzare80% 100% 60% A B

modificările suferite e analizate. tograme orientate

luţia scisei. Sub-

e) şi evidenţiază prezintă totaluri, nei serii de este plasată rile negative ale in bare

prezintă totaluri, nei serii de este plasată rile negative ale in bare

r-o stivă ce

mensiuni (X, Y şi dâncimea pe

ctul de vedere entate anterior), dispuse

histograme e 3D)

raficele de tip:

e vertical sau

Evoluţia vânzărilor pe perioada 2003-2008 2008 7330 buc 2007 2000 buc Cantitate livrata 2006 5100 buc 2005 10000 buc 2004 9760 buc 2003 buc 3500 buc 5000 buc 10000 buc 15000 buc .

.

Pentru construirea unui grafic singură serie de date. deoarece este vorba de Graficele sectoriale mai sunt folosite pentru a pune în evide Subtipurile graficului sectorial sunt: * grafice sectoriale plane (2-D Pie) cu feliile gr Pie * grafice sectoriala în relief (3-D Pie). . Grafice concentrice Graficele concentrice (Doughnut) –s semnificaţie cu excepţia faptului că pentru construirea lor p de abordări multiserie.Grafice sectoria Graficele sectoriale (Pie) – sunt diagrame d element analizat. fiecare cerc concentric (inel) reprezi mai multor serii de date este acela că se pot confunda num aceste date. Graficele sectoriale în care mai multe elemente pot fi grupa unei mici histograme cumulate sunt submodele ale graficulu Pie sau Bar of Pie. la un întreg.

Ex. Florilor 406 406 18% 456 82% Ex. 1 Să se reprezinte grafic structura valorică a facturilor neplătite de "Client1" Cod Client Nume Client 100 Client1 100 Client1 Localitat Nr Adresa e factura Constanta Str. 2 Total Salarii 19000 RON 36000 RON 14000 RON 31000 RON 18000 RON Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing . Florilor 456 Constanta Str.

1 serie Structura vanz Structura vanzarilor pe luni la Punctul de va 18% 29% ianuarie februarie martie aprilie 18% 29% ianuarie februarie martie aprilie 29% 29% 24% 24% .ANALIZA VANZARILOR Luna ianuari e martie aprilie Valoare vanzari Punct vanzare Punct A vanzare B 158 200 € 252 900 € 210 300 € 255 230 € 434 600 € 351 400 € 520 438 € 619 700 € februarie Sectorial (Pie) Concentric (Doughnut) .

Potrivit unei a rc concentric (inel) reprezintă o serie de date. Punctul lor slab. ulte elemente pot fi grupate sub forma unui alt grafic sectorial (mai mic) sa nt submodele ale graficului sectorial plan şi poartă denumirea de Pie o afice concentrice (Doughnut – sunt similare graficelor sectoriale ca formă şi că pentru construirea lor pot fi alese mai multe serii de date.Grafice sectoriale (Pie) – (Pie) sunt diagrame de structură ce raportează mărimile părţilor unui tru construirea unui grafic sectorial. se va alege numai o e. în cazul utili a că se pot confunda numele seriilor de date cu categoriile reprezentate de e (Doughnut) . nt: e (2-D Pie) cu feliile grupate sau cu feliile disociate. deoarece este vorba de disocierea unui element în părţile sale compone ite pentru a pune în evidenţă un element semnificativ dintr-un întreg. denumite Explod lief (3-D Pie).

urilor neplătite de "Client1" Data facturii Nr zile Data scadentei Valoare gratie 2/12/2002 30 zile 3/26/2002 38.060 12/16/2003 30 zile 1/27/2004 8.300 Platit NU NU 406 18% 406 18% 456 82% .

1 serie de date Concentric (Doughnut) .2 serii de date Structura vanzarilor pe A Structura vanzarilor pe luni la Punctul de vanzare lun 18% 18% 29% ianuarie februarie martie aprilie 29% 23% 32% ianuarie februarie martie aprilie % 24% 18% 29% 27% 24% .entric (Doughnut) .

rimile părţilor unui e numai o părţile sale componente. intr-un întreg. în cazul utilizării riile reprezentate de . Potrivit unei astfel or slab. denumite Exploded ectorial (mai mic) sau a umirea de Pie of iale ca formă şi date.

406 18% .

anzarilor pe luni la Punctele de vanzare A si B ianuarie februarie martie aprilie .

. ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelo subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relie 100%). Aceste diagr seriilor de date ca puncte de date ce sunt unite pentru a forma lin regăsesc sub formă de reprezentări dependente (liniile sunt supra independente (liniile nu sunt suprapuse). Graficele de suprafeţe. acestea căpătând astfel un aspect tridimensional.Grafice linea Graficele lineare (Line) sunt reprezentări sub form semnifică evoluţia şi tendinţa fenomenelor analizate. Astfel. C verticală). diagramele linear 100% (fără sau cu marcarea punctelor de intersecţie). Y (axa orizontală) şi Z (axa de adâncime) pot fi modific Grafice in arii (Area) Graficele în arii (Area) sunt reprezentate straturi.

ce semnifică mărimea şi evoluţia elementelo subtipuri de grafice în arii: graficele plane sau în relie 100%). Ex. ANALIZA VANZARILOR Valoare vanzari Punct Punct vanzar vanzar eA eB 158 434 200 € 600 € ### ### ### ### ### ### Luna ianuarie februarie martie aprilie AREA STACKED Analiza vanzarilor 10 8 6 4 2 1000000 800000 600000 400000 200000 Analiza vanzarilor ianuarie februariePunct Punct martie vanzare vanzare A B aprilie Grafice de tip "nor de puncte" (S Graficele de tip “nor de puncte” (Scatt evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile ca Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între do  Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe.Graficele în arii (Area) sunt reprezentate straturi. fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativ . Astfel.

evidenţă gradul de corelaţie între una sau mai multe variabile ca Diagramele de tip Scatter mai sunt cunoscute şi sub numele de reprezentării fenomenelor continue pot evidenţia relaţiile între do  Punctele graficului vor putea fi unite în ordinea cuplurilor primei (calitative) cu a doua serie cantitativă şi aşa mai departe. Astfel, fenomene continue exprimate în funcţie de seria de date calitativ

ANALIZA CONSUMULUI DE BENZINA
Consum benzina (l / 100 km) Rotatii/ Conform manual minut utilizare Efectiv 1000 rpm 5.0 4.6 ### 2000 rpm ### 3000 rpm ### 4000 rpm ### 5000 rpm ### 5.2 5.5 5.8 6.1 6.2 6.5 7.0 7.3 7.8 4.8 5.7 6.2 6.5 6.8 7.0 7.5 8.1 8.5

Analiza consumului
9 8.5 8 7.5 7 6.5 6 5.5 5 4.5 Conform 000 manual0 1 200 utilizare Linear Efectiv 0 Regression 000 000 3 4 5 00 for Conform manual utilizare

Graficele în suprafeţe (Su
Graficele în suprafeţe (Surface)

– sunt diagrame c reprezinte optimul combinaţiilor între diferitele serii de date. Cele mai uzuale aplicaţii ale acestor reprezentări grafice sunt î topo-geografice unde diferitele culori şi motive ale elementelor situarea suprafeţelor în aceleaşi plaje de valori.

Graficele tip “bule” (Bubble
Graficele tip “bule” (Bubble)
–sunt

grafice s Acestea sunt similare graficelor Scatter, cu deosebirea că mar valoarea celei de a treia mărimi statistice studiate reprezentate dimensiunii acesteia.
ANALIZA COTEI DE PIATA
Numar de produs e vandut e 25 buc. ### ### 31 buc.
18000

Cota de piata %

Vanzari 10 000 € 12 000 € 14 000 € 16 000 €

Cota de piata % 15% 10% 20% 35%

16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 10 15 20 25 30 35 40 45 Cota de piata %

Graficele polare (Radar)
Graficele polare (Radar) -

reprezintă seriile d fenomenelor studiate pe mai multe axe dispuse radial, faţă de Pe fiecare axă în parte sunt reprezentate seriile de date prin p aflate la o distanţă faţă de un punct central, graficele polare s simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor pro Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce eviden intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.

simetria sau uniformitatea datelor (compararea mărimilor pro Subtipurile graficului polar sunt grafice radar în linii, ce eviden intersecţie şi grafice radar cumulate sau suprapuse.

cumulate şi . Aceste diagrame proiectează fiecare element al pentru a forma linii sau suprafeţe. Graficele lineare se e (liniile sunt suprapuse) sau sub formă de reprezentări . 3-D (simple. diagramele lineare pot fi simple. Principalele plane sau în relief.Grafice lineare prezentări sub formă de linii frânte sau curbe ce izate. Cele trei axe ale reprezentării 3D X (axa ime) pot fi modificate de utilizator. n arii (Area) nt reprezentate prin suprafeţe dispuse în oluţia elementelor reprezentate. cumulate sau rsecţie). Graficele lineare pot fi reprezentate şi sub formă t tridimensional.

valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta ria de date calitativă. a cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă. . Principalele plane sau în relief. Astfel. datorită faptului că fiind adaptate ţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. 3-D (simple.nt reprezentate prin suprafeţe dispuse în oluţia elementelor reprezentate. cumulate şi 100% STACKED a vanzarilor Analiza vanzarilor ie e aprilie 100% 80% 60% 40% 20% 0% ianuarie februarie Punct vanzare A Punct martie vanzare B aprilie e puncte" (Scatter) ncte” (Scatter) – sunt diagrame statistice de regresie ce pun în multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat şi sub numele de diagrame XY. apoi primei ser ai departe.

ntări grafice sunt în domeniul hărţilor ve ale elementelor analizate indică ori. Astfel. za consumului de benzina inear Efectiv 0 egression 000 000 3 4 5 00 or Conform manual tilizare 600 0 suprafeţe (Surface) – sunt diagrame ce încearcă să ele serii de date.multe variabile cantitative (explicative) şi o variabilă calitativă (de explicat şi sub numele de diagrame XY. apoi primei ser ai departe. a cuplurilor primei serii calitative cu prima serie cantitativă. valorile seriilor de date cantitative pot reprezenta ria de date calitativă. datorită faptului că fiind adaptate ţia relaţiile între două fenomene de depind de acelaşi parametru. .

. graficele polare sunt utile pentru a pune în evidenţă area mărimilor prognozate cu cele realizate). ce evidenţiază sau nu. Pentru că reprezintă datele . ar în linii.ule” (Bubble) –sunt grafice statistice de regresie. deosebirea că marcatorul “bulină” indică diate reprezentate sub forma volumului sau e) de piata % Cota de piata % 35 40 45 are (Radar) reprezintă seriile de date corespunzătoare puse radial. eriile de date prin puncte. punctele de prapuse. faţă de un punct central.

ar în linii.area mărimilor prognozate cu cele realizate). punctele de prapuse. . ce evidenţiază sau nu.

.

daptate ametru. ă. apoi primei serii eprezenta .resie ce pun în ativă (de explicat).

apoi primei serii eprezenta . ă.ativă (de explicat). daptate ametru.

.

.

18000 RON . deoarece în ac seriilor de date ce cuprind valori mari „va ieşi din grafic Så se reprezinte grafic suma salariilor şi numårul total de angajaţi pe fiecare compartimen reprezentarea grafică a seriilor de date cu mărimi neco utilizarea a două axe de valori (axe verticale). angajaţi serii19000 RON de date. dacă seriile de date au valori necom reprezentare se va adapta automat după seriile de dat mari.in 2 axe Y (sa secundară ) Acest tip particular de grafic este utilizat în situaţia în c reprezentarea într-un singur grafic a unor serii de date Dacă seriile de date reprezentate prin grafic au valori a mărime a reprezentării se va adapta automat. seriile de date ce cuprind valori identificat în cadrul graficului.Grafic cu valori necomparabile . Dar. pentru c Total Salarii Nr. având o vizibilitate foarte manuală a scalei de reprezentare. în conformitate cu m ce cuprind valori mici. Din acest motiv. graficul de interpretat. Contabilitate 5 Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing 36000 RON 14000 RON 31000 RON 18000 RON 12 3 4 7 Grafic în 2 axe OY Contabilitate 40000 36000 RON 35000 31000 RON 30000 25000 20000 19000 RON 15000 10000 14000 RON Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing Tota Nr. nu este o soluţie.

se va alege un tip de grafic linear: 40000 RON 35000 RON 30000 RON 25000 RON 20000 RON 15000 RON 10000 RON 5000 RON RON Contabil Desface itate re Oficiu Calcul Financia Marketin r g Total Salarii Nr. angajaţi 3) Se selectează în cadrul graficului seria de date pentru care este necesară (Nr de angajati). selectând comanda 1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul A3 Insert şi alegând tipul de gra Nota: Pentru exemplul prezentat.Nr. după care: • Se executa Click-mouse-dreapta pe seria de date si se alege opţiunea Fo • În fereastra de dialog Format Data Series. la categoria de opţiuni S opţiunea Secondary Axis şi se apasa butonul Close 40000 RON . 20000 19000 RON 15000 10000 5000 14000 RON 18000 RON Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing Etape: 2) Se inserează graficul.

se vor efectua modificări pentru seria de date care a fost mutată pe axa secundară. precum (Layout) şi formatului de afişare (Format) ale acestuia. Grafic in 2 axe Y Contabilitate Desfacere 36000 RON Oficiu Calcul Financiar Market 40000 RON 35000 RON 31000 RON 30000 RON 25000 RON 20000 RON 19000 RON 15000 RON 14000 RON 18000 RO .40000 RON 35000 RON 30000 RON 25000 RON 20000 RON 15000 RON 10000 RON 5000 RON RON Contabilita e 4). Pentru a oferi claritate graficului creat.

25000 RON 20000 RON 19000 RON 15000 RON 10000 RON 5000 RON RON Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar 14000 RON 18000 RO Market .

afic au valori apropiate. Modificarea ormitate cu mărimea seriilor de date deoarece în acest caz reprezentarea ieşi din grafic”. graficul fiind sugestiv şi posibil u valori necomparabile. scala de omat. scala de seriile de date ce cuprind valorile mai cuprind valori mici vor fi foarte greu de zibilitate foarte scăzută. pentru cele două categorii de Marketing Total Salarii Nr. Soluţia pentru fiecare compartiment funcţional: u mărimi necomparabile este cale). angajaţi 000 RON .n 2 axe Y (sau cu axă verticală ră ) în situaţia în care se doreşte r serii de date cu valori necomparabile.

se bifează e 40000 RON .Nr. angajaţi 000 RON Marketing rafic (domeniul A30:C34) egând tipul de grafic dorit din grupul Charts. grafic linear: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers. re este necesară adăugarea unei axe secundare alege opţiunea Format egoria de opţiuni Series Data Series. Options.

40000 RON 35000 RON 30000 RON 25000 RON Total Salarii Nr. precum şi modificări asupra aspectului estuia. angajaţi 20000 RON 15000 RON 10000 RON 5000 RON RON Contabilitat e Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing ectua modificări privind tipul de grafic utilizat ndară. Financiar Marketing 1000 RON Total Salarii Nr. angajaţi 18000 RON .

angajaţi 18000 RON Financiar Marketing .Total Salarii Nr.

.

arkers. .

tal Salarii angajaţi .

.

500 2.980 3. Low. Low.300 Salariul maxim 2. Open.910 1.200 1. High. High.Grafice bursiere -Stock (sau diagr Graficele bursiere (Stock) – sunt diagrame ce reprezintă grafic studiate. Potrivit acestor elemente predefinite ale seriilor de date. maxim şi mediu. VOHLC: Volume.600 Diagrama de amplitudine 4. OHLC : Open.000 .650 2.600 3. Reprezentarea grafică bursieră a seriilor de date constă în împărţirea valorile superioare şi inferioare.900 2. Aplicaţiile unor astfel de grafice se regăsesc de regulă în dom analizează amplitudinile şi fluctuaţiile cursului unei acţiuni la bursă sa valutar pe o anumită perioadă.800 3. se pot deose bursiere: HLC: High. Close.600 1. High.500 4. Salariul minim Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing 1.220 1. VHLC: Volume. Low. Exemplu: Să se reprezinte printr-o diagramă de amplitudine salariul minim. unite între ele printr-o bară ve “de amplitudine”) reprezintă chiar intervalul de variaţie a fenomenulu Seriile de date utilizate de graficele bursiere pot fi: * valoarea cotaţiei maxime atinsă de o valoare mobiliară într-o zi (Hig * valoarea cotaţiei minime (Low) * valoarea cotaţiei la deschiderea sesiunii de licitaţie (Open) * valoarea cotaţiei la închidere (Close) * volumul capitalizării bursiere pentru ziua respectivă (Volume). Low.607 2.234 1. Close Ultimele două subtipuri de grafice bursiere (VHLC şi VOHLC) sunt dia datorită necomparabilităţii între mărimea valorilor seriilor de date (mă mai mici – deci necomparabile – decât mărimea V ce reprezintă volum respectivă). Close. Close.900 Salariul mediu 1.

(Other Charts .Diagrama de amplitudine 4. salariul maxim si salariul mediu deo DMIN.500 1.500 3. Low. maxime si medii.500 2.000 2.500 Salariul me .000 3.000 1. culoarea de fundal a obiectului grafic reprezentat. selectând comanda nu se selecteaza celulele salariul minim.500 4.500 3.Stock .subtipul High.500 4.500 2.000 500 0 Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing Etape: 1) Se selectează datele ce vor fi utilizate ca sursă pentru grafic (domeniul B4 Nota: In cazul in care domeniul pe care se construieste graficul este obtin 2) Se inserează graficul. 4. DMAX.000 3.000 1. Close) Insert şi alegând tipul de gra 3) Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu.000 2. fontul etichetelor a pentru seriile de valori minime. DAVERAGE (denumirile respective vor fi adaugate ulterior).

000 3.500 1.500 3.500 4.3.000 2.500 2.000 1.000 500 0 Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing Salariul me Diagrama de amplitudine 4.500 .

500 3.500 2.000 500 0 Contabilitate Desfacere Oficiu Calcul Financiar Marketing .500 4.Diagrama de amplitudine 4.000 1.000 3.500 1.000 2.

riilor de date (mărimile HLC şi OHLC sunt mult reprezintă volumul capitalizării bursiere din ziua m. ate. pe fiecare compartiment funcţional . iară într-o zi (High) ere pot fi: (Open) ă (Volume). se pot deosebi patru subtipuri de grafice VOHLC) sunt diagrame construite în două axe Y. maxim şi mediu.sau diagrame de amplitudine) reprezintă grafic amplitudinile fenomenelor c de regulă în domeniul financiar unde se cţiuni la bursă sau variaţia înregistrată de cursul stă în împărţirea acestora în cupluri reprezentând e printr-o bară verticală. Mărimea barei (numită ţie a fenomenului.

simbolurile asociate area de fundal a seriilor de date reprezentate.Salariul mediu Marketing afic (domeniul B40:E45) raficul este obtinut prin tabele de ipoteze. alariul mediu deoarece acestea contin functiile gate ulterior). a Salariul mediu . gând tipul de grafic dorit din grupul Charts w. caroiaj. Close) ntul etichetelor axelor.

Salariul mediu ing .

Salariul mediu Marketing .

Diagrama Gantt Microinformatică 10January Contabilitate financiară 24January Marketing 11January Turism 06 Etape: 15May 20May 25May 30May 04June 1) se selecteaza seria de date Data 2) se alege tipul graficului: Bar debut (C5:C8) (Insert →Charts →Bar) .este o diagrama de tip histograme Să se reperezinte grafic gestiunea în timp a cursurilor postuniversitare. utilizând d orientate orizontal Denumire cursuri Data debut Data sfârşit Durata (zile) (tipul BAR subtipul Microinformatică 5/15/2006 5/26/2006 11 STACKED Contabilitate financiară 5/22/2006 6/16/2006 25 ) care permite Marketing 5/29/2006 6/10/2006 12 analiza datelor Turism 6/5/2006 6/12/2006 7 prin furnizarea unei evolutii in timp a unei Diagrama Gantt anumite activitati sau eveniment.

Se ed Editarea etichetelor Turism Marketing Contabilitate financiară Microinformatică 24/03/2006 13/05/200 02 „Data debut” şi din meniul contextua Data Series. 4) Se selectează pe grafic seria de date .3) din meniul contextual Chart se selectează opţiunea Select date „Durata (zile)” (E5:E8) prin acţionarea butonului selecţia plajei de valori „Denumire cursuri” (B5:B8) Data Add. la fişa F Border Color se optează pentru No Line. În caseta de dialog Format Data Series.

Turism Marketing Contabilitate financiară Microinformatică 24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006 Durata (zile) Data debut M Contabilitate fi Microinfo 5) Se selectează valorile axei OX şi apelând meniul contextual se ale perioadele in partea superioara ( începând de sus în jos) Axis Options se selectează opţiunea Categories in .

5) Se selectează valorile axei OX şi apelând meniul contextual se ale perioadele in partea superioara ( începând de sus în jos) Axis Options se selectează opţiunea Categories in Turism Marketing Contabilitate financiară Microinformatică 24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006 Durata (zile) Data debut Microinformatică Contabilitate financiară Marketing Turism 24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006 Durata (zile) Data debut 6) Se şterge din legenda graficului. în fişa Axis Options se fac următoarele nimum – Fixed – 38852 (este valoarea datei de debut a perioadei aferente tuturor c . generată în mod automat. seria 7) Se selectează valorile axei OY şi se foloseşte din meniul contextu cadrul acestei ferestre.

Se personalizează graficul cu elemente legate de titlu. culoarea de fundal a seriilor de date reprezentate. a obiectului grafi Numbe Diagrama Gantt Microinformatică 10January . * Major unit – Fixed 5 (reprezentarea valorile etichetelor pe axa OY din m 8) În fişa r se alege ca tip de dată Date.*  Maximum – Fixed – 38884 (este valoarea datei de sfârşit a perioadei afe exprimată ca o valoare numerică) * Minor unit – Fixed 2 (unitate minimă de 2 zile). cu un form personalizat.

Diagrama Gantt Microinformatică 10January Contabilitate financiară 24January Marketing 11January Turism 06January 15May 20May 25May 30May 04June 09June .

este o diagrama de tip histograme niversitare. utilizând diagrama lui GANTT orientate orizontal (tipul BAR subtipul STACKED ) care permite analiza datelor prin furnizarea unei evolutii in timp a unei anumite activitati sau eveniment. 24January Durata (zile) Data debut 11January 06January May 04June 09June 14June Data debut 1 2 3 4 03/05/2006 23/05/2006 s →Bar) cu subtipul Stacked Bar. .

la fişa Fill se alege No Fill. iar din fişa .1 2 Select Data şi se adaugă o nouă serie de 3 4 03/05/2006 23/05/2006 nului Add. Se editează etichetele abscisei prin Editarea etichetelor aferente cursurilor: Turism Marketing Durata (zile) Data debut e financiară oinformatică 24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006 şi din meniul contextual se apelează comanda Format Series.

Turism Marketing Contabilitate financiară Microinformatică 24/03/2006 13/05/2006 02/07/2006 Durata (zile) Data debut Format Axis. În fişa egories in reverse order. pentru a afişa contextual se alege comanda n jos) .

In ei aferente tuturor cursurilor 5/05/2006 exprimată ca valoare numerică) .od automat. seria „Data debut” prin selecţie şi apăsarea tastei Delete meniul contextual comanda e fac următoarele setări: Format Axis.

ârşit a perioadei aferente tuturor cursurilor 16/06/2006 elor pe axa OY din maxim 5 în 5 de zile) ate. . a obiectului grafic reprezentat. fontul etichetelor axelor. caroiaj. cu un format predefinit sau se specifica un format te legate de titlu.

24January Durata (zile) Data debut 11January 06January 04June 09June 14June .

Data debut Data debut 23/05/2006 12/06/2006 .

Data debut 23/05/2006 12/06/2006 .

.

tastei Delete .

.

.

* Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a popula la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o se graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 s înmulţite cu -1 ). Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va plaja de celule E1:E10. *Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „ * Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezenta .histograme orientate orizontal dispuse în stivă (tipul B Bar).Grupa de vârsta Barbaţi 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65 ani şi peste TOTAL 2% 3% 8% 12% 6% 22% 18% 12% 17% 100% Femei 3% 4% 7% 10% 9% 19% 13% 15% 20% 100% Femei -3% -4% -7% -10% -9% -19% -13% -15% -20% -100% STRUCTURA POPULATIEI 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65 ani şi peste 0 0 0 0 0 0 Femei Barbaţi Piramida anilor Exemplu: prezentati într-un mod personalizat structura populaţiei din vârstă (vom utiliza tabelul de analiză * Tip de grafic .

*De asemenea.25.* Pentru a evidenţia efectul de piramidă a anilor sau piramidă a popula la următorul efect: una dintre seriile de date se va transforma într-o se graficului în locul valorilor seriei de date „Femei” de pe plaja D2:D10 s înmulţite cu -1 ). se vor afişa doar etichetele corespunzătoa procentuale. Maximum .în fişa Number se alege tipul de dată Custom cu formatul per Se va modifica scala de reprezentare a valorilor axei OY. pentru a reprezenta mărimii lor. Această opţiunea se selectează din c Format Data Series. Domeniul de selecţie pentru construirea graficului va plaja de celule E1:E10. *Graficul rezultat va avea seriile de date dispuse de o parte şi de alta seriei de date „Bărbaţi” şi valorile negative prin reprezentarea seriei „ * Se selectează valorile axei OX pentru a stabili valorile de reprezenta Format Axis. Din tab-ul Layout→ Data Labels→ More Data Options proprietatea Label Contains din care se bifează opţiunea Cat * Diagrama poate fi personalizată în plus şi prin eliminarea spaţiilor di o imagine compactă a graficului. fişa Series Options Gap * Fiecare serie de date va fi editată în funcţie de preferinţe din fişa Fil locul unei legende de explicitare a graficului s-a optat pentru adăugare o distincţie clară între seria de date „Bărbaţi” şi cea „Femei”. Se realizează următoarele setări: .în fişa Axis Options Minimum Fixed -0. cu scopul de a inversa valorile scalei de reprezentare ş crosses la At maximum category. prin alegerea Axis Options. se alege să se inhibe vizualizarea ordonatei (axa vertic vizual de piramidă – tab-ul Layout→ Axes→ Primary Vert * La nivelul seriilor de date. .

valorile pozitive prin reprezentarea rezentarea seriei „Femei” orile de reprezentare.CTURA POPULATIEI PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA Piramida anilor 0-4 ani 0-4 ani 5-9 ani 5-9 ani 10-14 ani 10-14 ani 15-19 ani 15-19 ani 20-24 ani 20-24 ani 25-54 ani 25-54 55-59 ani 55-59 ani 60-64 ani 60-64 ani 65 ani şi peste 65 ani şi peste 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ida anilor ura populaţiei din Bucureşti în anul 2007 pe sexe şi grupe de use în stivă (tipul Bar cu subtipul Stacked u piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela ransforma într-o serie de date negative. Astfel. apelând din meniul contextual comanda . la construirea pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile ruirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi o parte şi de alta a axei OY.

0%. pentru a crea se selectează din caseta de dialog a meniului contextual Options Gap Width→ No Gap. prin alegerea opţiunii Categories in reverse order din fişa Horizontal axes pentru a reprezenta seriile de date în ordinea descrescătoare a rdonatei (axa verticală OY) pentru a crea o imagine cu un aspect Primary Vertical Axis→ None tele corespunzătoare categoriilor de vârstă.0% de reprezentare şi opţiunea i OY. la construirea pe plaja D2:D10 se va utiliza seria de date E2:E10 (valorile ruirea graficului va fi unul discontinuu format din plaja B1:C10 şi o parte şi de alta a axei OY.25 m cu formatul personalizat 0%. minarea spaţiilor dintre histogramele reprezentate.u piramidă a populaţiei pe categorii de vârstă şi sex se va apela ransforma într-o serie de date negative. . Astfel. apelând din meniul contextual comanda -0. În at pentru adăugarea unor obiecte de tip WordArt care vor face „Femei”.25. fără valorile s→ More Data Labels Options. Maximum Fixed 0. eferinţe din fişa Fill a casetei de dialog Format Data Series. Din fişa denumită Label ează opţiunea Category Name. valorile pozitive prin reprezentarea rezentarea seriei „Femei” orile de reprezentare.

15-19 ani 25-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65 ani şi peste 0 0 0 .

.

Aplicaţii Librăria "Central" ### Baze de date ABCN ServCom ### Bazele Informaticii ABCN ServCom ### Office 2007 .Aplicaţii Lumina Libris ### Office 2007 .Aplicaţii Vox 2000 ### Office 2007 .Aplicaţii Compania de librării ### Informatica utilizatorului Libris Stoc ### Programarea calculatoarelor RolCris ### Informatica utilizatorului RolCris ### Visual Basic for Application Librăria "Central" ### Visual Basic for Application Compania de librării ### Programarea calculatoarelor 2000 Vox ### Bazele Informaticii Vox 2000 ### Informatica utilizatorului Libris Stoc ### Bazele Informaticii Librăria "Central" ### Informatica utilizatorului RolCris ### Programarea calculatoarelor RolCris ### Baze de Date ABCN ServCom ### Birotică şi Multimedia ABCN ServCom ### Visual Basic for Application Libris Stoc ### Informatica utilizatorului Compania de librării ### Baze de Date Compania de librării ### Informatica utilizatorului Librăria "Central" ### Birotică şi Multimedia Librăria "Central" ### Baze de Date Lumina Libris ### Office 2007 .Aplicaţii Lumina Libris ### Birotică şi Multimedia Lumina Libris ### Informatica utilizatorului ABCN ServCom ### Baze de Date Libris Stoc ### Informatica utilizatorului Compania de librării ### Baze de Date Vox 2000 ### Informatica utilizatorului Libraria UPG ### Baze de Date Libraria UPG ### Baze de Date ABCN ServCom ### Office 2007 .Aplicaţii Libris Stoc ### Office 2007 .Data de distribuţie Sat27Oct2007 Fri02Nov2007 Tue06Nov2007 Sat10Nov2007 Thu03Jan2008 Sat09Feb2008 Wed13Feb2008 Wed13Feb2008 Wed13Feb2008 Wed02Apr2008 Sat10May2008 Sat10May2008 Sat10May2008 Wed21May2008 Wed21May2008 Wed04Jun2008 Fri25Jul2008 Sat18Oct2008 Mon20Oct2008 Wed22Oct2008 Sat08Nov2008 Wed12Nov2008 Wed12Nov2008 Thu20Nov2008 Thu20Nov2008 Tue25Nov2008 Sat20Dec2008 Wed14Jan2009 Tue27Jan2009 Thu29Jan2009 Thu29Jan2009 Thu29Jan2009 Wed11Feb2009 Fri20Feb2009 Sat21Feb2009 Sat21Feb2009 Mon16Feb2009 Mon09Feb2009 Thu19Feb2009 Mon02Mar2009 Thu12Mar2009 Mon23Mar2009 Sun29Mar2009 Wed25Mar2009 Mon16Mar2009 Fri03Apr2009 Thu23Apr2009 Mon27Apr2009 Numă r Titlu carte Nume Client factur ă Visual Basic for Application ### Compania de librării ### Bazele Informaticii Compania de librării ### Visual Basic for Application Librăria "Central" ### Baze de Date Vox 2000 ### Office 2007 .Aplicaţii ABCN ServCom ### Informatica utilizatorului Vox 2000 ### Informatica utilizatorului Compania de librării ### Office 2007 .Aplicaţii Lumina Libris ### Baze de Date Compania de librării ### Informatica utilizatorului ABCN ServCom ### Informatica utilizatorului ABCN ServCom ### Baze de Date Libraria "PlaCedo" ### Bazele Informaticii Lumina Libris Oras distributie Bucureşti Bucureşti Sibiu Bucureşti Constanţa Sibiu Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Constanţa Bucureşti Bucureşti Sibiu Bucureşti Bucureşti Bucureşti Constanţa Sibiu Bucureşti Bucureşti Bucureşti Bucureşti Constanţa Bucureşti Bucureşti Sibiu Sibiu Braşov Braşov Braşov Bucureşti Constanţa Bucureşti Sibiu Constanţa Constanţa Bucureşti Sibiu Braşov Braşov Bucureşti Bucureşti Bucureşti Braşov Braşov .

2060 buc 3290 buc 3235 buc . Vasilescu D. 580 Ionescu L. 600 Grand Total 11450 Totalul vânzărilor de carte în anul 2009 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 580 buc 745 buc 940 buc 600 buc Albu M. A. PleaşăRadulescu S. 745 Pintilie L. Ionescu L. Data de distribuţie 2009 Sum of Cantitate vanduta Agent vanzare Total Albu M. C.Thu30Apr2009 Tue28Apr2009 Tue21Apr2009 Sat11Apr2009 Sat25Apr2009 Mon27Apr2009 Wed15Apr2009 Mon04May2009 Wed06May2009 ### Bazele Informaticii Lumina Libris ### Programarea calculatoarelor Lumina Libris ### Baze de Date Vox 2000 ### Birotică şi Multimedia Libraria "PlaCedo" ### Programarea calculatoarelor Compania de librării ### Baze de Date Libraria UPG ### Informatica utilizatorului Libraria UPG ### Programarea calculatoarelor ABCN ServCom ### Baze de Date Librăria "Central" Braşov Braşov Bucureşti Braşov Bucureşti Constanţa Constanta Bucureşti Sibiu Sa se reprezinte grafic totalul vanzarilor de carte pe agenti de vanzari in anul 2009. 940 Radulescu S. 2060 Pleaşă C. Moisescu Pintilie L. 3235 Vasilescu D. 3290 Moisescu A.

Moisescu A. Moisescu A. Popescu M. Popescu M. Pleaşă C. Albu M. Radulescu S. Pleaşă C. Vasilescu D. Popescu M. Pleaşă C. Albu M. Pintilie L. Moisescu A. Ionescu L. Radulescu S. Radulescu S. Pintilie L. Moisescu A. Pleaşă C. Radulescu S. Pintilie L. Radulescu S. Moisescu A. Moisescu A. Cantitate Pret carte vanduta 40 buc 38 lei 80 buc 34 lei 800 buc 38 lei 400 buc 42 lei 900 buc 31 lei 850 buc 31 lei 900 buc 42 lei 1000 buc 34 lei 30 buc 31 lei 1400 buc 40 lei 16 buc 40 lei 600 buc 31 lei 650 buc 40 lei 1050 buc 37 lei 800 buc 40 lei 1300 buc 38 lei 1000 buc 38 lei 750 buc 37 lei 60 buc 34 lei 125 buc 40 lei 600 buc 34 lei 100 buc 40 lei 250 buc 37 lei 90 buc 42 lei 100 buc 29 lei 100 buc 38 lei 360 buc 40 lei 2000 buc 42 lei 20 buc 40 lei 30 buc 29 lei 40 buc 42 lei 400 buc 31 lei 200 buc 29 lei 280 buc 40 lei 300 buc 42 lei 1200 buc 40 lei 1450 buc 42 lei 50 buc 40 lei 60 buc 42 lei 90 buc 42 lei 900 buc 31 lei 350 buc 31 lei 250 buc 31 lei 360 buc 42 lei 750 buc 40 lei 45 buc 40 lei 75 buc 42 lei 20 buc 34 lei Valoare vânzari 1520 lei 2720 lei 30400 lei 16800 lei 27900 lei 26350 lei 37800 lei 34000 lei 930 lei 56000 lei 640 lei 18600 lei 26000 lei 38850 lei 32000 lei 49400 lei 38000 lei 27750 lei 2040 lei 5000 lei 20400 lei 4000 lei 9250 lei 3780 lei 2900 lei 3800 lei 14400 lei 84000 lei 800 lei 870 lei 1680 lei 12400 lei 5800 lei 11200 lei 12600 lei 48000 lei 60900 lei 2000 lei 2520 lei 3780 lei 27900 lei 10850 lei 7750 lei 15120 lei 30000 lei 1800 lei 3150 lei 680 lei . Ionescu L. Ionescu L. Ionescu L. Vasilescu D. Pleaşă C. Ionescu L. Pleaşă C. Radulescu S.Agent vanzare Radulescu S. Moisescu A. Radulescu S. Albu M. Pleaşă C. Vasilescu D. Albu M. Ionescu L. Albu M. Pleaşă C. Vasilescu D. Radulescu S. Radulescu S. Vasilescu D. Ionescu L.

Ionescu L. Ionescu L. Albu M. Ionescu L. . Albu M. 10 buc 40 buc 500 buc 240 buc 800 buc 365 buc 125 buc 180 buc 320 buc 34 lei 37 lei 42 lei 24 lei 37 lei 42 lei 40 lei 37 lei 42 lei 340 lei 1480 lei 21000 lei 5760 lei 29600 lei 15330 lei 5000 lei 6660 lei 13440 lei n anul 2009. Moisescu A. Moisescu A. Pintilie L.Moisescu A.

· Preţul de vânzare are o valoare fixă de 150 lei. se dreapta pe controlul Spinner şi se alege opţiunea Format Control . simuland cantitatea de produse fabricata si implicit costul de productie unitar. utilizand un control de tip Spinner. -150 lei -145 lei -140 lei -135 lei -130 lei Etape: 1) Pentru crearea unui control de tip Spinner. · Costurile materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs au o valoare fixă de 50 lei. · Celelalte cheltuieli directe de producţie variază în funcţie de cantitatea de produse fabricate astfel: o pentru o cantitate mai mică sau egală cu 50 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 5000 lei o pentru o cantitate cuprinsă între 50 şi 100 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 7500 lei o pentru o cantitate cuprinsă între 100 şi 150 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 1000 lei o pentru o cantitate cuprinsă între 150 şi 200 bucăţi → cheltuielile directe sunt de 12500 lei · Costul de producţie pe produs se calculează în funcţie de costurile materiilor prime şi celelalte cheltuieli directe repartizate pe produs. În cadrul acestui model se porneşte de la următoarele restricţii: · Capacitatea de producţie permite fabricarea lunară a maxim 200 de bucăţi din produsul avut în vedere. pragul minim fiind de 25 de bucăţi.Cantitate de produse Costuri materii prime/ produs Alte cheltuieli directe Cost de productie/ produs Pret vanzare/ produs Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare Utilizarea unui co dinamică a valorilo 115 bucati -50 lei 1-0000 lei -137 lei -150 lei Una sau mai multe ce pot avea ataşat câte dinamică a valorii ac acestora. Exemplu: Sa se creeze un grafic pentru analiza raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare pentru un anumit produs. din meniul Develope Notă: Pentru includerea meniului Developer pe Ribbon se aleg op 2) Pentru a stabili legătura dintre un control de tip Spinner şi o celulă din foaia de calcul Excel.

valoarea maximă (Maximum value . se selecteaz stabili şi alte proprietăţi privind valorile ce pot fi conţinute în celula de legătu minimă (Minimum value). la rubrica Cell link.3) În fereastra de dialog cu acelaşi nume.

000 2173125 1486875 228750 300 18986250 200 18986050 . Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare -150 lei -145 lei -140 lei -135 lei -130 lei Series1 -150 lei -137 lei Salariu de incadrare Data angajarii Vechime (ani) Spor de vechime (%) SALARIU BRUT CAS (9. şi implicit a reprezentării grafice a acestuia.5%) CASS (6.4) Pe baza Costului de producţie/ produs şi a Preţului de vânzare pe pr de analiză a raportului dintre costul de producţie şi preţul de vânzare.000 22.575. se poa Utilizarea controlului Spinner pentru modificarea cantităţii de produse fabrica costului de producţie/ produs.000 01/November/1989 22 1830 4.300.5%) CAJS (1%) Cheltuieli profesionale Venit net Deducere Venit impozabil 18.875.

000 15.000.000.000.000.948.000.000 11.000 17.000 19.000 13.000 12.000 10.000.000 18.Impozit SALARIU NET 3037768 15.000.000 14.000 16.000.282 20.000.000 Salariu de incadrare SALARIU NET .000.000.

se executa ontrol .area unui control de tip Spinner pentru modificarea mică a valorilor ce stau la baza creării unui grafic sau mai multe celule ale căror valori stau la baza creării unui grafic vea ataşat câte un control de tip Spinner care permite modificarea mică a valorii acestor celule.. Analiza raportului dintre costul de productie si pretul de vanzare -150 lei -145 lei -140 lei -135 lei -130 lei Series1 -137 lei -150 lei meniul Developer se selectează opţiunile Insert→Form Controls→ Spinner e aleg opţiunile: Office Button→ Excel Options→ Popular→ Show Developer tab click-mouse- aia de calcul Excel. pentru un anumit produs. rol de tip Spinner. şi implicit a reprezentării grafice a tora.

pasul de incrementare (Incremental change). se selectează celula de legătură (spre exemplu $B$2).ink. De asemenea se pot n celula de legătură: valoare curentă (Current value). . valoarea aximum value).

se poate construi un grafic de tip coloane.de vânzare pe produs (plaja de celule A5:B6). conţinute în tabelul e vânzare. i dintre etul de vanzare . va determina modificarea corespunzătoare a fice a acestuia. de produse fabricate.

ARIU NET .

modificarea c i unui grafic modificarea grafice a are trols→ Spinner Show Developer tab in the Ribbon .

valoarea ntal change). .De asemenea se pot .

.

.

Distribuţia notelor pentru seria A .FABBV ( grupele 1500. 1501) nota 1 1500 1501 TOTAL 0 1 1 nota 2 1 2 3 nota 3 2 3 5 nota 4 1 5 6 nota 5 3 6 9 nota 6 8 6 14 nota 7 4 5 9 nota 8 6 3 9 Curba lui GAUSS 9 8 7 6 5 4 3 2 1 nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 Distribuţia şi structura notelor 16 14 nota 6 50% 12 10 nota 5 50% 8 nota 6 29% nota 7 50% .

12 10 nota 5 50% 8 nota 6 29% nota 7 50% 6 nota 4 50% nota 3 50% 4 nota 7 22% nota 2 50% 2 nota 3 20% nota 2 17% nota 4 8% nota 5 17% nota 1 50% nota 1 0% nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 .

pele 1500.Line Format Data Series .Line Style . 1501) nota 9 nota 10 3 2 2 5 1 3 Insert .Line .Smoothed 9 8 7 6 5 4 3 2 1 1500 1501 1500 1501 nota 10 nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5 nota 6 nota 7 nota 8 nota 9 7 nota 8 nota 9 nota 10 ota 6 50% nota 7 50% nota 8 50% ota 6 29% TOTAL 1500 1501 .

nota 7 50% nota 8 50% ota 6 29% TOTAL 1500 1501 nota 8 33% nota 9 50% nota 7 22% nota 9 30% nota 10 50% nota 10 33% ota 6 nota 7 nota 8 nota 9 nota 10 .

Smoothed Line 1500 1501 8 nota 9 nota 10 .yle .

.

bilet 5 2 6 12 18 6 3 7 16 17 1 19 20 25 14 17 6 9 25 23 2 6 21 19 5 9 10 8 6 4 3 25 11 12 15 17 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 2/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/20/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 2/4/2010 FABBV 2/15/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 2/1/2010 FABBV 1/21/2010 FABBV 1/22/2010 FABBV 1/22/2010 FABBV 2/11/2010 FABBV 1/22/2010 FABBV 1/22/2010 FABBV 1/22/2010 FABBV 1/23/2010 FABBV 1/23/2010 FABBV 2/7/2010 FABBV 1/23/2010 FABBV 1/23/2010 FABBV 1/23/2010 CIG 1/23/2010 CIG 1/23/2010 CIG 1501 COSTEA LAURENŢIU 1503 DIJMĂRESCU ALINA 1503 DINCĂ GABRIELA 1502 DOBOŞ LOREDANA 1502 DOBRE ALIN 1502 DOBRE LUIZA 1502 DOBRE PETRUŢ EUGEN 1502 DOBRE SORINELA 1502 DOBRESCU RUXANDRA 1502 DOCHIA ANDREI 1502 DODE RĂZVAN 1501 DONICEANU OANA 1503 DRĂGHICI MIHAI 1503 DRĂGUCIAN ALEXANDRU 1501 DUCA LIDIA 1501 DUMBRAVĂ TEODOR 1503 DUMITRACHE ANCA 1501 DUMITRESCU ANCA ELENA 1502 DUMITRESCU DIANA 1502 DUMITRESCU OVIDIU 1503 DUMITRU ANDREEA 1507 OLARU DIANA 1507 FILIP CRISTINA 1507 FLOREA MONICA 1503 FRÂNCU ADRIAN 1507 FUDULE MIHAI 1509 FUDULI MIRELA 1509 FUIOR FLAVIU 1501 FUSEA ALINA 1501 GANIA ANCA 1501 GAVRILESCU RAMONA 1508 GAVRILUŢĂ RALUCA 1503 GEAFER CARMEN 602 GEAMBAŞU LIVIU 602 GEORGESCU CRISTINA 603 GEORGESCU MAGDALENA .Data examen Facultate Seria A A A A A A A A A A A A A A A A A B B B B B B B B B B B B B B B B A A A Grupa Nume Prenume Nr.

iar graficul de structură va conţine . precum şi structura notelor obţinu Diagrama GAUSS va conţine titlul graficului.5p A A A A A A A A A A A A B B B B B B B B B B B B B B B B B 601 GHEORGHE BOGDAN 601 GHEORGHIU ŞTEFANIA 601 GIURCONIU MĂDĂLINA 601 GÎSNEA NICOLETA 603 STAN CRISTINA 603 BĂRBULESCU ADINA 603 GHERASIM COSTIN GABRIEL 603 GODOCI LUCICA 603 GRĂDINARIU MARIUS 602 GRIGORESCU MĂDĂLINA 602 GROSU CRISTIAN 601 GROSU IULIA 607 HANGIU OCTAVIAN 607 HOSSZU ELENA LAURA 607 HUZA DIANA 607 IACOB RĂZVAN ADRIAN 607 HARJA GABRIEL 607 ILIE IOANA 607 ILINCA GEORGIANA 609 ILINCA RADU 609 IVAN ALINA 609 ION GABRIEL VALENTIN 609 IONESCU ADRIAN 609 IONIŢĂ IOANA 608 IONIŢĂ NICUŞOARA 608 IORGU IOANA 608 PERJU DIANA 608 PIŞTIREANU ELENA 609 ILIOIU RADU 19 4 8 7 25 15 14 8 6 3 4 25 22 24 19 17 16 11 1 14 2 16 4 22 14 17 18 19 25 Să se reprezinte printr-un grafic mixt distribuţia (curba lui GAUSS). legenda.2/10/2010 CIG 2/11/2010 CIG 2/12/2010 CIG 2/13/2010 CIG 1/24/2010 CIG 1/25/2010 CIG 1/25/2010 CIG 1/25/2010 CIG 1/25/2010 CIG 1/25/2010 CIG 1/25/2010 CIG 2/5/2010 CIG 2/5/2010 CIG 1/25/2010 CIG 1/26/2010 CIG 1/26/2010 CIG 1/26/2010 CIG 1/26/2010 CIG 1/26/2010 CIG 2/10/2010 CIG 1/26/2010 CIG 1/26/2010 CIG 1/27/2010 CIG 1/28/2010 CIG 1/28/2010 CIG 1/28/2010 CIG 1/28/2010 CIG 1/28/2010 CIG 2/2/2010 CIG F = 1. titlurile axelor.

00 2.00 4.60 8.60 9.00 10.80 6.20 6.70 5.60 9.00 5.00 5.00 8.00 8.00 4.50 5.00 5.00 10.00 8.00 6.20 2.00 7.70 7.70 5.00 3.00 6.00 6.00 5.00 9.00 3.00 Camp de ipoteze 17 1501 1503 1502 Total note 1 0 0 0 2 0 0 0 0 0 4 3 3 2 2 1 5 50% 3 50% 4 50% 6 50% 7 50% 1 0% 1 2 0% 2 3 4 5 6 7 .30 7.00 2.30 7.00 7.00 10.00 8.Examen!!!! Nota Examen Nota rotunjita 6.00 8.00 9.60 8.00 7.00 6.20 8.00 4.00 4.00 9.00 6.00 4.00 Camp de criterii Nota rotunjita Grupa Facultate FABBV 6.80 3.00 6.00 6.00 7.00 6.00 9.00 7.70 7.00 8.30 6.00 10.00 7.00 3.40 8.00 8.00 10.00 3.00 2.00 10.00 10.00 5.00 4.60 8.00 9.

pe grupe (facultatea FABBV. de structură va conţine etichetele datelor sub forma procentelor şi a categoriilor de date.00 6.50 5. .00 5.00 ructura notelor obţinute la examen.20 6.00 6.80 9.10 8.00 9.00 6.00 3.20 7.20 6.10 7.00 7.00 8.00 8.60 6.60 5.00 7.00 10.00 9.10 7.00 1.80 4.00 7.90 8.20 6.00 8.6.00 8.00 2.00 5.00 7.60 5.00 9.00 5.00 4.70 5.70 5.00 6.70 7.50 1.00 9.80 8.40 7.00 8.80 7.00 9.00 8.00 5.00 9.90 8.00 8.60 8.00 2. seria A).00 2.30 2.80 7.

Seria A 3 0 0 2 2 4 1 1 0 2 5 0 0 1 1 6 1 0 2 3 7 1 0 0 1 8 0 0 3 3 9 0 2 0 2 10 1 2 0 3 6 50% 8 50% 10 50% Total note 1501 1503 1502 4 50% 9 50% 5 50% 7 50% 4 5 6 7 8 9 10 .

.

Construirea de diagrame, utilizând obiecte de tip ClipArt si obiecte grafice. 2007 Informatica utilizatorului Informatică economică şi analiza datelor Birotica 2007
850 0 0

2008
0 700 0

2009
0 900 1200

1500 buc

1200 buc

900 buc

600 buc

300 buc

buc 2007

0 buc

0 buc

0 buc

0 buc

0 buc

buc 2007 2008 2009

ANALIZA VANZARILOR
Valoare Punct vanzare A 158 200 € ### ### ### ### vanzari Punct vanzare B 434 600 € ### ### ### ###

Estimarea vânza

An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

800 000 € 700 000 € 600 000 € 500 000 € 400 000 € 300 000 € 200 000 € 100 000 € € 2004 2005 2006 2007

800 000 € 700 000 € 600 000 € 500 000 € 400 000 € 300 000 € 200 000 € 100 000 € € 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Punct van Power Reg for Punct A Punct van

Previziuni prin grafic Reprezentările grafice create în Microsoft Excel pot fi utilizate pentru realizarea unor anal regresie, prin adăugarea unor linii de tendinţă. Liniile de tendinţă sunt reprezentări ale te datelor reprezentate prin intermediul graficului, care pot fi utilizate în vederea estimării v viitoare.

Datele din tabelul sursă pentru un grafic în care se va realiza o estima valorilor viitoare prin intermediul unei linii de tendinţă trebuie să îndep următoarele condiţii: Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă; Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru e valorilor viitoare.

Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea etape: Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele a celor pentru care se realizează previziunea. La selectarea etichetelor aferente axei orizon avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent, cât şi cele pentru a se realiza o estimare a valorilor viitoare.

se execută click-mouse-dreapta pe aceasta ş meniul contextual opţiunea Format Trendline Fereastra de dialog Format Trendline permite setarea opţiunilor liniei de tendinţă şi a form acesteia. Pentru realizarea graficului se selectează. La selectarea etichetelor aferente axei orizon avea în vedere atât perioadele pentru care există date până în prezent. În cadrul graficului creat se adaugă sursa de date pentru etichetele aferente axei orizonta opţiunile: Chart Tools→ Design→ butonul Select Data. sursa pentru seriile de date – celule B3:C8. după care se alege un tip de linie de tendinţă activând Chart Tools→ Layout→ Trendline Astfel. Afişarea ecuaţiei de regresie pe grafic (Display Equat chart) Afişarea valorii R2 pe grafic (Display R-squared on c Alegerea celui mai adecvat tip de tendinţă/regresie se face pe baza valorii coeficientului R valorilor viitoare este cu atât mai exactă.din cadrul graficului. Pentru a adăugarea liniei de tendinţă se selectează . Să fie suficiente pentru a putea fi utilizate ca bază de plecare pentru e valorilor viitoare. a cărui inserare se realizează selectând opţiunile: Insert→ Charts→ Line→ Line with Markers. cât şi cele pentru a se realiza o estimare a valorilor viitoare. după adăugarea liniei de tendinţă. Realizarea unei analize de tip regresie prin intermediul unui grafic presupune parcurgerea etape: Etapa 1: Se creează o reprezentare grafică pe baza datelor existente pentru perioadele a celor pentru care se realizează previziunea. Vom utiliza un tip de grafic linear. seria de date pe doreşte realizarea unei previziuni.Să fie sortate în ordine cronologică şi să nu existe perioade lipsă. cu cât valoarea coeficientului R2 este mai aprop . într-o primă fază.

Estimarea vânzarilor pentru perioada 2009 . de plecare pentru estimarea c presupune parcurgerea următoarelor ente pentru perioadele anterioare elor aferente axei orizontale. se vor ezent.2012 Punct vanzare A Power Regression for Punct vanzare A Punct vanzare B Linear Regression for Punct vanzare B 4 2005 2006 2007 2008 Punct vanzare A Power Regression for Punct vanzare A Punct vanzare B 2011 2012 ntru realizarea unor analize de tip ă sunt reprezentări ale tendinţei te în vederea estimării valorilor va realiza o estimare a nţă trebuie să îndeplinească perioade lipsă. cât şi cele pentru care urmează .

perioade lipsă. cât şi cele pentru care urmează a pentru seriile de date – plaja de electând opţiunile: rkers. seria de date pentru care se nie de tendinţă activând opţiunile e-dreapta pe aceasta şi se alege din niei de tendinţă şi a formatărilor Display Equation on squared on chart) za valorii coeficientului R2. utilizând aficului. Estimarea ntului R2 este mai apropiată de 1. . ele aferente axei orizontale. se vor ezent. de plecare pentru estimarea c presupune parcurgerea următoarelor ente pentru perioadele anterioare elor aferente axei orizontale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful