You are on page 1of 28

Colegiul National de Comert al ASEM

Catedra Stiinte Umanistice

Ambroci Mihaela gr. CON 295

Tema: Generatia ochiul al treilea - Nicolae Dabija si Ion Hadirca (teza anuala)

Profesor Elena Golban, prof. grad didactic 2

Chisinau, 2011
1

Planul

Capitolul 1 §1. Biografie: Nicolae Dabija §2.Poezia Ochiul al treilea de Nicolae Dabija §3. Nicolae Dabija Neoromantism i militantism .3 .4 .5 ..9 .12

§4. Creuzetele poeziei i publicisticii lui Nicolae Dabija §5.Utilitatea ochiului al treilea

Capitolul 2 §1.Biografie: Ion Hadirca §2.A fi in timp .13 .14

§3. Claudia Satravca, Director biblioteca ÄTârgu-Mure ´, Chi in u«««««..31 §4.Aprecieri critice ..32

2

În prezent. este nepotul arhimandritului Serafim Dabija.Nicolae Dabija (n. Republica Moldova). unul din marii duhovnici români. respectivul s pt mînal e nevoit s apeleze la sponsori pentru supravie uire. de na ionalitate român i religie ortodox . raionul Cimi lia. Studii În 1972 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova. istoric literar i om politic din Republica Moldov a. S pt mînalul condus de Dabija a fost. În calitate de redactor ef al s pt mînalului Literatura i Arta editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a avut un rol important în lupta de rena tere na ional din Republica Moldova. comuna Codreni. În perioada de glorie s pt mînalul "Literatura i Arta" dep ea tirajul de 150. Cunoa te profund via a comunit ilor române ti din jurul României. Dabija este un pseudonim literar pentru Ciobanu. Din anul 1974 a fost membru al PCUS. este un scriitor.Capitolul 1 §1. deportat în Gulag în 1947. în anii 1988 1989. recunoa terea identit ii dintre limba moldoveneasc i cea român i decretarea ei ca limb oficial în RSS Moldoveneasc . Membru de Onoare al Academiei Române (din 2003).000 de exemplare. iar între 1979 i 1988 a fost membru în Biroul Comitetului Central al ULCTM (comsomolului din RSS Moldoveneasc ). cea mai important publica ie care sus inea revenirea "limbii moldovene ti" la grafia latin . Biografie Nicolae Dabija. 3 . 15 iulie 1948.

Dar ce-am v zut cu ochiul-al-treilea ieri va fi doar mâine cu adev rat. frunzele . mun ii ne seam n nou . un corb b trân. care nu -i orb.Ochiul al treilea de Nicolae Dabija Îmi vine din ce în ce mai greu s deosebesc prim vara de rai. Toate lucrurile f cute cu ochii închi i le duc la cap t cu el. îl v d tân r peste ca i i cu ochiul al treilea.. e parc pace.. ame itor se-nvârt în jurul meu lucrurile v zute cu al treilea ochi. din ce în ce mi -e mai greu s deosebesc realul de vis.de urzic . lacrimile de stropi ame itor. ame itor se-nvârt în jurul meu lucrurile v zute cu al treilea ochi. De la un timp. parc plou în viitorul spionat de el. f r puteri le m tur m i le ardem.§2.. nu pot distinge urzica pictat . pe câmpul arat. Ierbile.la fel. Tot mai greu mi-i. ceara din lun de ceara din plopi ame itor. 4 . în ea v d o minge -n alt minge i mingea cea mai mare e -n mingea cea mic .. norii. Plou cu semin e.

îndelung a teptat (scria Vl. 1989). Nicolae Dabija. purtând Äfo net de cazanii´ este. lucrând în TV i practicând gazet ria. recuperând eufoniile str ve-chimii contrasta cu megapo-emele animate de suflu epo-peic. va construi o fântân în satul natal. în volumul: Nicolae Dabija. veritabil Ävârf de lance´ în ceea ce. Nicolae Dabija (Ciobanu). mitul leninist (A. Be leag în 1977!). 1977). de pild . dezvoltând industrios.) §3. modula ia profetic . într-o epoc subjugat de realismul Äde comand ´. propunând un nume nou în lirica basarabean (v.Nicolae Dabija Neoromantism i militantism Un Äpoet de voca ie´. adâncurile limbii. logodind linia confesiv . N. G. c iubirea are Ägust de nemurire´. Înainte îns . productiv prin Ärefrenele sufletului´ (Äpreaplin de Ea´) i Änuntirea semin elor´. cu patimi de enciclopedist. în numele maximalismului etic. debutând în 1975. sigilat de amintirea cântului orfic. reprezentant de frunte al colii de poezie de la Chi in u (cum remarca Ioan Alexandru. scotocind. Cu suma primit . n scut la 15 iulie 1948 la Bi cotari (azi Codreni) ± Cimi lia. \"Libertatea are chipul lui Dumnezeu\". c lumea ± prin poezie ± poate deveni Ämai bun ´. Craiova. Convins. Dabija a contribuit la reabilitarea poeticului. o carte de referin . B. Istru i înc al ii). din 1986 este redactoref al s pt mânalului Literatura i arta. Doar un deceniu trecuse de când. Lupan. Meniuc. premiat peste doi ani (Premiul Tinere-tului. pentru Äactivit i na ionaliste´) i va absolvi. beatudinal . Cum tat l era Ä ran cu bibliotec ´. Ed. îndatorat surselor folclorice."Nicolae Dabija este o vie dovad c Basarabia n-a murit i n-are când s moar " (Grigore Vieru. 23 decembrie 1965). sedus de diafanitate. cel care ivea. Scrisul Românesc. în jubila ie senzorial cu lirica de tribun. Bucov. Nicolae Dabija impune. tân rul Mihai Cimpoi atr gea aten ia asupra i mai tân rului poet. s-a numit Rena terea basarabean . publica ie cu rol major. c Ätoate lucrurile au câte-o aur ´. în-drept it. Facultatea de Filologie. dar 5 . aflat (trecând prin Äcodrii de miresme grei´) în vecin tatea C inarilor p rintelui Alexei Mateevici. consacrându-l rapid drept lider al genera iei: Ochiul al treilea (Editura Cartea moldoveneasc ). 1997. de unde va fi exmatriculat (în 1969. sub acuza de a fi tradi ionalist. Lirica sa. viitorul poet s-a înscris la Facultatea de Ziaristic . neîndoios. Tineretul Moldovei. Em. în 1972.

îmbrac accente vaticinar-pamfletare. Ciocanu). deopotriv . Legat ombilical de tradi iile c rtur re ti. a adar. Pus Äpe crucea / poemului des -vâr it´. pornit Pe urmele lui Orfeu (1983). De i f r voca ie politic (m rturisea.i aroge un rol mesianic. Efuziuniile incantatorii cap t tonalit i oraculare. cheltuind energie verbal . carte soco-tit Änociv ´ i Äsalvat ´ de prefa a lui Pavel Bo u (pe a-tunci pre edinte al Uniunii Scriitorilor). indiscutabil. Încât. nu este un concept estetic. reamintim. I. scoas la Litera Inter-na ional. de mare popularitate. N. lirica dabijian . scotocind arhivele. Poeziile sunt Äpeisaje ale sufletului´ i frisonul lor emo ional. nu se leap d de spiritul elegiac. Cândva. de team . în virulen a satirei. autorul Zugravului anonim (1985) e încercat. Elegiac i misionar. la rându-i. urgen ele Istoriei îl oblig s . pendulând între real i mitic). risipind candoare. Aflând c Äde dragoste nu scapi nici dup moarte´. tradus i t lm cind. i poezia. cumva profetic. febril-realiste. cândva). iradiind speran (tocmai prin poetica vis rii. poetul ± instalat. împ când gra ia liric i prospe imea metaforei cu impreca ia nutrit de vigoare civic . în 2003). inevitabil. f r a abandona imboldul e-legiac. el cultiv febril ± decla-matoriu i retorica de tribun . tr irile prin transferul în transcendent: ÄDar ce-am v zut cu ochiul-altrei-lea ieri / va fi doar mâine adev -rat´. ap sat de tirania realului i presiunea evenimentelor. Cimpoi). M. râvnind cartea cu versuri nescrise. Misionarismul s u 6 . chiar suportând ± ocazional ± i nota ii de conjunctur . i o face cu sentimentalitate i luciditate. constatase D. el ± ca Äfidel caligraf ´ ± nu va cultiva un intelectualism aseptic. în imaginarul neoro-mantic ± scruteaz acum. cântând. Programatic mesianic (cf. Äl crimeaz elegia´. balansul între teluric i astral revine unui profetmartir Äcu aripile ascunse sub c ma ´. prezentul. membru de onoare al Academiei Române. privind întâmpl rile printr-o lacrim . Ämiroase a timp concret´ (cf.tradi ionalismul. pre-cum alt dat Goga ± ca tribun i c rturar ± durerile neamului i toate Ädorurile interzise´ (cum î i botezase o edi ie de autor. Într-o Äcetate asediat ´.i. Într-un Äveac peltic´ acest vizionarism se îndurereaz . f r a p r si universul candorilor i taina fiin ei (Äeu-s mân ´). se refugia în tainele sufletului. Micu. autorul Fotografului de fulgere (1998) î i asum o misie. la start. Pentru N. la începuturi. totu i. poetizând universul i zeificându. din operele confra ilor de condei. Dabija fiecare poem este Äca o scrisoare´. Dabija constat c Äpoezia pur ´ nu e o solu ie. Poet modern. încropind manuale colare. N. Dabija afl în poezie o Äbucuroas triste e´.

prin colocvialitate. cu scrupul didacti-cist. lupt cu amnezia fiindc nu se îm-pac nicidecum cu Äsupravie uirea prin uitare´ (reco-mandat st ruitor de unii). r st lm cirea Istoriei. Ap r fiin a na ional lansând cuvinte durute. ap rând limba: ÄVom fi atât cât vom vorbi /aceast limb str mo easc ´. propune prin Äscenarii i limbaje´ o interferen între poezie i publicistic i provoac . devine scriitor Äcu program´ (ajustat din mers). categoric. metaforizant îns . Vrea s scoat din letargie molcomeala moldav . Verva sa biciuie te fundamenta-lismul moldovenesc i de-plânge soarta sisific a Basa-rabiei (o Äicoan spart ´). în-deosebi. fire te) i harta Ärup-t ´. Sub presiunea istoriei imediate. om instruit. În c utarea identit ii) beletrizând în coloratur cronic reasc . pâng rirea fiin ei na ionale cer replici pe m sur . oferind întrup ri poetice. spuneam. O limb Äplin de dumne-zeire´. Ca mare poet social (cum îl v zuse Ioan Ale-xandru înc din 1989. a ezând cursul Istoriei în albia fireasc . ca i grija cizel rii. Dabija devine un redutabil polemist. Inci-sivitatea poetului-o tean e îndrept it . instan ele dia-logale. poetul recurge la un limbaj violent pentru a scoate la lumin ade-v ruri îndelung t inuite. Incomod. Citite ca Äexerci ii de înviorare a spiritului´ (M. exploatând filonul emines-cian. tr gându. u or deviante. 7 .i sevele din ethosul popular. Verbul dabijian. extr gând înv turi din Äaburul evenimentelor´. sub efervescen mitogenetic portrete îmbibate de o nostalgie difuz . Elegiacul Da-bija. dezgroap limba Ävechilor cazanii´ i zestrea teologilor r s riteni de-construind teh-nica palimpsestului. l u-dând. face de toate slujind tribun-arta. demonstra Nina Corcinschi. Mistuit de aceast Äpovar ´ a memoriei. Îndemâ-narea stilistic . În consecin . Gazet ria sa. Dabija va încerca eseistice gesturi recuperatorii. coala de poezie de la Chi in u). e deîndat vizibil . cerceteaz Äfaptele timpului´ (v. zugr vind Äoftatul´. cu doine Ägrele de vecie´ i lacrimi-s rb tori. fiindc poetul tie prea-bine c Änu are dreptul la eroare´. va blama mnemo-fobia i. Vrea s ajung la Äsfin ii dintâi´. iar virulen a satirei r zbate. în concentrare aforistic . el îmbr i eaz linia militant . în produc ia editoria-listic . impune prin accente pamfletare i disponibilitate retoric . în numele iubirii de neam (o patrie Äpus la pe-rete´). la acele Äcuvinte care luminea-z ´ propunând. contemplând Ärâul cel mai trist din lume´ (Prutul. cu substrat alegoric.nu e îns ocazional. cinstind înainta ii. i amintita Pe urmele lui Orfeu sau Anto-logia poeziei vechi moldovene ti (din 1986) vor s alunge Äfrigul uit rii´. Dar resemnarea nu s-a cuib rit.

poetizând Universul prin beatificare. recapitu-lând iubirile unei vie i. prin înc rc tura polemic . nu sunt volatile. personajul îndr gostit. Dar poetul. prefa at de acela i V. tr ind sub amenin area Ägloan elor´ anilor. vegheaz ± abstracti-zat ± o întâlnire a umbrelor. / c n-am ajuns cu ele acolo unde / trebuia s ajung. Sub un titlu în el tor (Maraton printre gloan e. ca Äar-hanghel îmb -trânit´. Timofei Ro ca). Cândva dorea Äs m soare cu o iubire vecia´. plombând simboluri romantice. of!. situa ia i se repliaz . iscând. Alt dat . vis toria. N. inima Äbeat ´. în acela i timp.i fibra romantic . poe-tul înstruneaz lira de iarb ori harfa de dor. de pild .. e vizitat de o Ämelancolie de amurg´ (V. N. Äo piatr în zidul cet ii´ este. cum m mai dor. i o f ptur fragil (Äun fluture printre pic turi de ploaie´). cu risip de fantezism. în ruin . printr-o ciudat decorpora-lizare. poetul ± cutreierat pe toat întinde-rea operei de un romantism difuz ± deplânge acum. fisurând con-ven ia realist . un uni-vers al candorilor. Gârne . Lucrurile Äînfrunzesc´.Cimpoi). editorialele lui Dabija pot fi cercetate i din unghiul Äpoeziei genurilor´. Dabija ± ca fidel caligraf ± cultiv . desigur. adoles-centine. cu ilumin ri profetice. ultimul s u volum. 2008). înspre un eros întomnat. în chip concluziv: ÄAripile mele. f r a p r si baricadele. totu i. va destr ma aceast aur mitic (la V. civismul nu e o tem abandonat sau epuizat . înva acum singu-r tatea: Äce greu înve i s fii singur´. iar Äochiul al treilea´ ca Äorgan t inuit al sufletului´ descoper . Militantismul n-a obosit. / dar ele nu m dor de zbor lung: / aripile m dor de nezbor. ele impun îns . posibilul. îmbr i ând viziunea mitizant . Ca animator al Rena terii basarabene.. Chiar dac mul i produc cl buci retorici. tr ind excesiv într-un prea-plin repetitiv divulgat. acum. Dinescu. retrospectiv. Dabija e ispitit de o Äzeificare a tr irii´. Amintirile d inuie. i constat . Dinescu). vom afla. Äînaripând cu-vântul´ (cf. într-un eden p r ginit. sub tirania realului. lâng poemul-rug ciune. Editura Rafet. peisajele devin Äbolnave´). ne m rturise te t cerile poetului.´ Ie ind din prizonieratul contingentului. o Ätres rire înfiorat ´. Râmnicu S rat. viziunea interioar intind idealitatea. i combativitatea de alt dat . mutând în vers Äceri tea´. întâi. Äîntre dou b t i de inim ´ începea un mit. inocentând lumea. explorând peisajele sufletului. oferind o lectur îmbietoare i prin haina stilistic . dimpotriv . Dac valul optzecist. 8 . O întreag promo ie se va alinia acestui trend litic. reg sindu.

al Mariei M. v. Devine. deopotriv . descoper vecin tatea mor ii. mi carea liber . slujind ± de-loc blazat ± cauza românismului. spre oracular i ocazional.deschis. Expozi ie de icoane). Pe un pat de spital. §4. cel Än scocit de poeme´ r mâne un melancolic luminos. dar desf oar . circumstan ele legate de biografia a cestuia etc. dup accidentul de la ipova. un virulent nerv publicistic. tr ind ± m rturisea ± Äîntre dragoste i moarte´. v. cum bine îl definea Eugen Simion. Mierla domesticit ). el aude Ä ip tul mor ii´. Ciclul Strig t mut (acolo izvodit) nu propune îns un discurs dezabuzat. dincolo de aceste instantanee (Äv las ca amintire / acest fulger / care am fost´). vrea s ajung la Äsfin ii dintâi´ (constatând c idolii sunt schimb tori. conjugând atmosfera liturgic (de o simplitate rafinat ) cu înver unarea polemic . Creuzetele poeziei i publicisticii lui Nicolae Dabija Aprecierea operei literare i a persoanei care a produs opera reprezint elemente ce trebuie considerate separat în cadrul actului de evaluare critic . matricial. în schimb. preocupat fiind de contemplarea textului scris. Äde pus pe crucea / poemului des vâr it´. Studiul literar catalizeaz formarea opiniei estetice. ea i-a dobândit destinul autonom. Elegiac. adulat i hulit. poetul nu are lini te: Äîn zbucium doar m-am odihnit´ (v. Se în elege c nu e vorba de o separare în sensul precon izat de critica literar . de i conjug verbele la Ätimpul pierdut´. Remember). mult mai incisiv. i. eseul Photographer of Lightning. convins c spusele sale se vor adeveri cândva: ÄDar ce-am v zut cu ochiul-al-treilea ieri / va fi mâine cu adev rat´. imaginarul (sigilat. ci de cercetarea operei literare în sine care. dizolvat în scepticism: Ävecin tatea mor ii te-ajut s tr ie ti´. Firesc este i adev rul c din clipa când a devenit public opera lite rar a lui Nicolae Dabija. Cu un astfel de îndemn. bun. din 2003. mediul social i natural. care nu pot avea îns alt suport ( i nici alt obiect) decât realitatea strict a crea iei. de spiritul elegiac) î i conserv gra ia liric . cel care publica volumul Lacrima care vede (1994) î i tempereaz . scoate în prim plan: momentul istoric. cantabil. Nicolae Dabija este un nume-reper. cu reverii profetice. de pild . s-ar zice. Aceste i alte referin e argumentate au alc tuit cuprinsul volumului Poezie i 9 . Ca Äfotograf de fulgere´. barzii de curte (cer ind Äo troac plin de gr un e´. a adar. supus unor grele încerc ri. ideile despre lumea creatorului. efuziunea incantatorie. emite judec i de valoare. Înaintând în vârst . dincolo de tonalit ile oraculare. Condamn conjuncturi tii i profitorii. Simonca). trezind interesul exege ilor (vezi.

sunt asumate i de continuatori. evident. fermitatea criteriilor i a metodei sunt de natur a -i justifica i sus ine cutez toarea decizie: Literatura român est -prutean din anii 60 . Chiar în introducere autoarea insist s spun c : În perioada rena terii na ionale genera ia «ochiului al treilea» s -a afirmat prin revenirea la valorile spirituale române ti. istoricul literar. Dac la N. Interferen a limbajelor semnat de tân r cercet toare Nina Corcinschi. adole scentin. unul dintre cei mai reprezentativi exponen i ai acestei grup ri. De aceea poate i dintr-un obscur impuls tineresc de a ar ta la tot pasul c tie exact ce urm re te Nina Corcinschi î i condimenteaz frecvent textul studiului cu explicite concluzii de principiu. trecerea de la o lit eratur nonvaloric . factorul de autoprotec ie într-o societate ostracizant îl constituie teribilismele. Transcendentalismul reprezint o dimensiune defensiv . al 10 . pe urmele scriitorilor aizeci ti. sunt portavoci ale acesteia. ce -i conceptualizeaz valorile: jocul fanteziei. recuperatoare de spa ii pierdute. de exemplu. precum i modalitatea de lucru îmbr i at : Paravanul sub care se ascund dou atitudini fundamentale ale lui N. 5). Avatarurile timpului l-au determinat pe Nicolae Dabija. argumenta i. chemate. Nicolae Dabija ilustreaz poate cel mai pregnant. sigur de voca ia sa. Dabija . s suplineasc mai multe roluri. dar mânuite cu o inut estetic mai îndr znea . un literat situat la polul opus spiritului critic absolutist-juvenil. cu real satisfac ie intelectual . de refugiu a autorului dintr -o lume ostil crea iei . dar i produc toare de semnifica ii inedite.este ochiul al treilea. Poetul. Unei astfel de mentalit i amuzante i îngrijor toare prin orgoliul ei pueril.i asume mai multe «voci». e suficient doar presupusul lor har de cititori ahtia i. pe care tiin ele literare înc urmeaz s le discearn prin sita valoric (p. Dabija universul securizant este format de ochiul al treilea. evaziunea în mit (p. cu cele 50 100 de neologisme i sintagme extrase din arsenalul terminologic al diferitelor noi critici . la N. în simplissima lor naivitate.70 st sub semnul reabilit rii esteticului. autorul de manuale colare.pe un t râm utopic.sacrul i armonia originar .de ofensiv i de defensiv . s . la una ce repune în drepturi imaginarul. dictat de oficialit i. politicianul sunt ipostazieri produse ( i) de sincopele istoriei. autoarea volumului Poezie i publicistic . inspira i. Interferen a limbajelor îi r spunde cu alt gen de orgoliu: acela al tân rului interpret care. pentru a duce la bun sfâr it asemenea preten ioase întreprinderi. 8). jocurile fanteziei. Valorile genera iei viere ne . care formeaz o aur protectoare pentru eul creator. eseistul. ai c rui exponen i. interior. convin i fiind. a delimita cât mai exact aria tematic pe cuprinsul c reia ac ioneaz .publicistic . Lider de genera ie aptezecist . c . Cercet toarea e înarmat cu con tiin a lucid a faptului c numai rigoarea informa iei. publicistul. care traseaz calea de acces spre o lume transcendental . Identific m în Nina Corcinschi. Esinencu. abordeaz teme de maxim importan i dificultate. destul de numero i în zilele noastre! nu ezit a aborda teme realmente fundamentale.

opunând rezisten minciunii i înstr in rii de istorie i neam.în mesajul publicistic al lui N. a culturii na ionale. Astfel devine posibil comunicarea cu alt eu. de descoperire a tainei sufletului. Într-o lume eminamente dezechilibrat introve rtirea însemna c utarea de adev r i certitudine. aser iuni care contribuie. f r înconjur.9). Apare cât se poate de limpede faptul c Nina Corcinschi inten ioneaz s p trund f r reticen i în miezul unei problematici de excep ional acuitate i actualitate cultural tiin ific .. doctor ul în filologie Nina Corcinschi men ioneaz : Publicistica lui N. prezint interes nu numai în conte xtul tranzi iei. pe cont propriu. Nina Corcinschi ia în cea mai mare m sur . în mod cert. a istoriei. cu puternice rezonan e în epoc . Tonul s u (e vorba de Nicolae Dabija) e mai degrab ofensiv decât polemic. cât i importan general-uman care le asigur rezisten a în timp (p. scopului urm rit. Publicistul readuce în actualitate problema limbii. la conturarea profilului moral al românilor din Basarabia i la rezolvarea diverselor probleme complicate ale modului lor de a fi (p. dar i prin plasticitatea mijloacelor de expresie.ef al hebdomadarului Literatura i arta vrea s conving prin soliditatea argumenta iei. spiritual. Eul îndr zne te s transgreseze apartenen a sa la urub ria socialismului «dezvoltat» i s . prefer limpezimea dur a afirma iei nete. câteodat . Vorbind despre Structura discursului în publicistica lui Nicolae Dabija. i merge drept la int . Patria un alt peisaj al sufletului. imediat . menite s înv luie gândul. elemente ale realit ii introvertite în p eisaje: dragostea . 54).un peisaj al sufletului. în tendin a moldovenilor de a se integra în civiliza ia european . de altfel. Autoarea studiului vede în poetul gazetar un lupt tor. Dabija. Iar sufletescului îi corespund. Lipsa de repere exterioare determin revendicarea lor în spa iul interior.. care converg într -un aliaj 11 . O alt dimensiune de refugiu reprezint pentru poet investigarea propriului eu. spre deosibire de pu ine alte cazuri. u nicitatea umanit ii sale. polifonia lexical i flexibilitatea tematic etc. 74). un asemenea bogat i divers material teoretico -aplicativ. chiar cu inspira ie. Dabija. dispre uie te arabescurile fanteziei. poezia sa fiind un produs al acestora (p. Publicistica lui. autoarea accentueaz c redactorul.insolitului etc. Dabija se reg sesc nenum rate idei s n toase. prin structura ei mozaical . care mizeaz pe factorul umanistic. Important este c . adaptându-l cu pricepere i. acestea au atât valoare actual . pe respectarea identit ii na ionale a fiec rui popor). la N.. E o problematic aflat efectiv pe ordinea de zi a cercet rii: Problemele sociopolitice i culturale sunt subiecte pentru care publicistul Nicolae Dabija manifest un interes major i pe care le trateaz cu mare curaj cet enesc. promoveaz valorile autentice române ti (indispensabile. nu s farmece prin verva de ingeniozitate. îi displace violen a în limbaj. în gazet ria lui Nicol ae Dabija. Totul este. f r ocoli uri diplomatice. Ochiul al treilea este cel care posed poten e de profe ie.i pun în valoare ireductibilitatea. de ce nu. Prin importan a temelor abordate. cu o masivitate a formul rii ce impresioneaz mai mult decât str lucitoarele artificii verbale. i în gazet rie o profesiune de con tiin : . expus direct.

în linii mari. Pîn în zori mai sunt cîteva ore. sus ine Monica Spiridon. docere i movere ale unui arabesc informa ional adus la simbioz perfect . Dar nu pot s m ai dorm. Interferen a limbajelor de Nina Corcinschi reprezint . ca la o comand divin . exegezele spectaculos contextual -comparatiste. care i -a asamblat erudi ia enciclopedic cu o iscusin arhitectural nemaiîntâlnit pân la el în orga celor mai incompatibile articula ii son ore. urmând modelul hibrid al publicisticii eminesciene. Nimic mai n eadev rat îns decât o atare impresie. c ci tocmai sim ul m surii. În totul îns Poezie i publicistic . al echilibrului este resortul care confer demonstra iei o surprinz toare credibilitate. La un moment dat. E p durea copil riei mele. st în mod cert în lumina modelatoare a crea iei lui Mihai Emin escu. Modula iile con in utiste. publicistica scriitoriceasc de calitate a debutat prin glis rile sinuoase ale procedeelor discursive eminesciene din zona tipicului retoric în cea a subtilit ilor vizionare. §5. precum cele realizate de Nina Corcinschi. secundând strategic func iile de captatio. îmbr cat în strai alb de mireas prim v ratic . amestecat cu cerurile spuzite de stele i cu vînturile care înc n -au pornit. ca de un bec pe care îl aprinde cineva întârziat într -o camer de hotel ne tiind dac mai este cineva acolo. Ea se întrez re te luminînd palid prin întuneri cul împarfumat. ca s o pot vedea mai bine. 12 . La prima vedere. în timp ce trag în piept aerul de miresme tari. Geamurile sunt deschise larg. cu toate odat : de mireasma p trunz toare m trezesc brusc. în crea ia dabijian . 75).Utilitatea ochiului al treilea (Nicolae Dabija) Dorm într-o cas din preajma unei p duri. pîn departe. nu putea s nu aib continuatori. într-o singur clip . Capacitatea de «absorb ie i de reconvertire a unor elemente heteroclite este poate dominanta cea mai clar a scrisului de pres eminescian». am straniul sentiment c uria ele crînguri de salcîm au înflorit. ad ugând c publicistica poetului poart . În spa iul românesc. închid ochii. cel mai de seam debut al anului 2008. Numai cu un al treilea ochi o pot vedea în toat m re ia ei.unificant. Stau pe prag în noapte i încerc s o scrutez cu privirea. poate. Un publicist ca Eminescu. arta combinatorie perfect dirijat sunt asigurate. pot p rea pu in for ate. Într -o epoc în care informatizarea cunoa te ascensiuni i prolifer ri nelimitate. «stigmatul retoric al genu lui deliberativ canonic» . printr -o vast cultur (p. Apoi. Nicolae Dabija r spunde la provoc rile de eclectism postmodern. i ies în ograd . A a o întrez resc toat .

"Moldova socialist ". ci temele îl aleg pe poet.Capitolul 2 §1. sub num rul 19/1979). A debutat ca poet în timpul ècolii. Apoi. În perioada studiilor universitare. dup cum nu poetul are de c utat dimensiunea temporal . 17 iulie 1949. neîmp rt èind politica cenzurii oficiale. Demisioneaz de la editur în anul 1981 din motive ideologice. În perioada 1978-1981. devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. judeìul B l ìi) este un poet. este angajat la ziarul raional "Calea leninist ". Dup absolvirea gcolii medii generale din Sângerei în anul 1966. traduc tor èi om politic din Republica Moldova. "Zilele" (în colec ìia "Debut". Ion Hadârc lucreaz în calitate de redactor. în prefa ìa c reia criticul literar Mihai Cimpoi remarca: "Nu poetul alege temele. Pentru acest volum. i se ofer conducerea sec ìiei de Literatur pentru copii èi tineret a Uniunii Scriitorilor din Moldova. ci Prezentul l -a încadrat organic în sine". este consemnat apari ìia primei plachete de versuri a lui Ion Hadârc . În anul 1983 este numit director al cenaclului literar "Luceaf rul" de pe lâng revista "Tinerimea Moldovei". "Cultura Moldovei".Biografie Ion Hadârc (n. dup doi ani. î èi continu activitatea literar . În anul 1977. Ion Hadârc s-a n scut la data de 17 iulie 1949 în comuna Sîngereii Vechi (ast zi or èelul Sîngerei) din judeìul B l ìi. publicând în anul 1965 primele versuri în revista "Cultura Moldovei". Este autorul selecìiei pentru antologia de poezii. Între anii 1968±1970 îèi satisface stagiul militar obligatoriu în Armata Sovietic . apoi èef de secìie la Editura Literatura artistic din Chi èin u. dup care devine student la Facultatea de Filologie a Universit ìii Pedagogice "Ion Creang " din Chi èin u (1970-1974). efectueaz studii de doctorat la Institutul de Limb èi Literatur al Academiei de gtiinìe a Republicii Moldova èi activeaz în calitate de colaborator. În anul 1978. c rei este predestinat. citind primele cicluri de poeme în cadrul cenaclului literar "Luceaf rul". urmând o a doua edi ìie în anul 1985. poeme èi eseuri Faìa pâinii în anul 1979. Între anii 1974±1978. oraèul Sîngerei. poezii care i s-au publicat în ziarele "Tinerimea Moldovei". Timp de doi ani nu este angajat nic ieri. care se în sprise mult în perioada tip ririi în Occident a romanelor lui Soljeni ìîn èi a activiz rii mi èc rii disidente "Solidaritatea" din Polonia. La Plenara din 13 . ia fost decernat Premiul "Boris Gl van" al tineretului din RSS Moloveneasc .

basmulDaruri înìelepte de Samuil Mar èak (1986). consunator cu u n model cerut de ziua de azi. Curcubeul turkmen de I. desigur.Ghibu´ din Chièin u. iar p oetul fiind mereu 14 . §2. f r a se întâlni i cu sine. Liricii pot fi recunoscu i lesne chiar în cazul cân d sunt cioplitori în bazalt .. S citim poezia titular a c rei farmec nu e atât în medita ia asupra timpului. volumul Poem în aquaforte de Federico Mayor (1998). ÄDemonul meu´ de M. un liric. Esenin.i impun semnele apartenen ei la un fel de a fi general. precum èi secretar al Comitetului de conducere. Prin aceasta se i explic faptul c foarte mul i se întâlnesc cu ti mpul i î i însu esc logica i tiparele lui de sensibilitate. poezii scrise de scriitorii ru èi Aleksandr Pu èkin. Ion Hadârc îndepline ète func ìia de pre èedinte al cenaclului Mihai Eminescu de la Biblioteca Public ³O. de emotivitate pentru a afi a un stil al timpului nostru. Ei vor mai întâi s ela boreze i s . ci în b nuiala c miracolul se petrece noaptea. Ion Hadârc s-a remarcat èi ca traduc tor. dimpotriv . Or. În poezia de ast zi vin adesea poe i care scriu bine sau scriu bine la rece ( de unde metafora critic a cioplitorului în bazalt pe care Andrei urcanu o folosea în chiar un articol despre Ion Hadârc ). publicând urm toarele traduceri: volumul de versuri Trestia dulce de Mirta Agirre (1981). Evgheni Evtu èenko (1986-1987). oameni care se vor distan a i de magma incandescen ei cre atoare. mereu cel din copil rie. Serghei Esenin. poe i care ne prezint modele de scris cu toate aparen ele unei con tiin e estetice înalte. ulterior ± al biroului organiza ìiei de partid al breslei scriitorice èti. Începând din anul 1992. Pirkuliev (1984). Ion Hadârc ne prilejuie te aceast dubl întâlnire în multe din poeziile primei sale c r i: gravitatea reflexiv r mâne a unui ingenuu. în dialogul pe care -l sus ine cu tat l s u. volumulVersuri de Ivan Draci (1989). arta nu exclude nicidecum o asemenea întâlnire.A FI ÎN TIMP. Lermontov (2006).. o include organic ca pe o component esen ial a personalit ii artistului.18-19 mai 1987 este ales membru al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor. încât apari ia sa fundamental este Poetul-Copil: Lorca. Iuri Lermontov. acesta fiind. în primul rând. * Voi începe prin a spune c Ion Hadârc este. Velimir Hlebnikov.

Perspectiva infantil . Miracolele adev rate se petrec în partea nev zut a t cerii. Lacrima i roua se înrudesc prin posibilitatea lor extraordinar de a oglindi: Eu sunt nebunul cer etor de stele. dincolo de zile. îns . se întâmpl ceva esen ial. De ce nebun ? Fiindc e la mijloc o nebunie romantic : stelele vor fi împu inate de timp i steaua care apar ine poetului cade încet -încet prin ani-lumin . el întinde secolului o oglind înrourat sau chiar înl crimat . în ceva inexplicabil: Noaptea printre degete m doare. Ca lumina dintr-o lumânare.Copilul: Nu-n eleg p rinte i m mir apte sunt i cât m cinare. timpul categorisit cu precizia i claritatea seac a contabilului. Zilele în irate printre degete ar fi în limbaj no ional eviden a. Ca uimirea lâng trandafir. la toate fr mânt rile lui sociale. chiar dac aceasta e simulat de matur. lacrima ni -i rud Lorca i Neruda.... noaptea. Ion Hadârc pune mereu în fa a lucrurilor i a lumii o oglind lini tit : în lini tea ei.. încununate -n zori Cu frunzari de vi ini i de nuci. f cându-se participant. fire te. Dac vii cumva de s rb tori De-ale casei noastre s -mi aduci Zile mari. un martor. a ine zilele s pt mânii în degetefuioare poate numai un copil care b nu ie te c sensul e dincolo de ele./ Pândind mereu oglinda unui lac. Copilu l poate fi ( i este!). aduce roua viziunilor lui Ion Hadârc i ceea ce s -ar putea numi fr gezimea lor ardent .. ( La steaua ).. al turi de marii poe i. Totu i. Paparud nud . 15 .

sonoritatea lui re inut i blând . într-o schij . Îns brazda nu se înfoaie. prins în orologii lene e . i de zilele Patriei bune de plod. i de mult ie ire din clipa fatal . Brazd adânc . încununate -n zori ale copil riei./ Potolit ca un sfat i O perde a fin se a az între zilele de azi i zilele mari. Timpul ca În treg se infiltreaz autoritar în viziunile tân rului poet. De aceea în aproape întregul volum Zilele . C -i b tut de r zboaie. lân moale. se p streaz i aici intact . se întreab mereu: A fi în Timp . De accente mai grave de dor i de rod. Pân i soarele amij Într-o eav . dar i semnifica ia ezoteric . oricât de iscusit ar fi aceasta. Zilele eului liric i zilele Patriei bune de plod se întâlnesc în micul poem Victoria într-o unic und temporal .aceastai întrebarea! Solemnitatea gesturilor. hamletizeaz . reg sim t cerea solemn a jocului. suferin ele i eroismul celor care au f urit victoria. dar i fr mântarea uman . fiindc acolo copiii î i tr iesc o via a lor.Este chiar în poezia lui Ion Hadârc o t cere vegetal . în mâ ele cu fosfor . durerile trecutului. în care e ascuns t cerea timpului cu sensul ei general-abstract. sim indu-le ac iunea. E nevoie atunci de mai mult p etal . Câmp s rb torit deopotriv cu macii. dezinteresarea. care. M tot petrec în 16 . ritualic . lucrând ca o tor Pentru lumin preasfânt de pace. Liricului îi st mai bine ( i Hadârc î i d seama perfect de acest lucru!) cu maturitatea copilului decât cu copil ria maturului. Ion Hadârc se uit la noi cu ochii satului i ne înv luie cu respira ia epic lin m surat a acestuia: Lân lin . Poetul-Copil se maturizeaz prin însu i faptul con tiin ei de a avea nevoie de maturitate: Câmp izbândit împreun c u mor ii.

Lumineaz -m cu mâna.prin aceast sub iere este ob inut un an ume efect de echilibrare permanent . Întâlnindu-m cu luna. marcat mer eu. Copil ria trebuie recuperat . Cuvintelor. Ion Hadârc . Întâlne te-m cu luna. Lumineaz -m cu mâna. de lumina generoas a copil riei: Iese toamna din alun i r coarea din fântân . Tân rul poet trebuie s aib acum con tiin a reinvent rii (a cioplitului în bazalt. pân la b râu. Luminându-m cu mâna. dar perdeaua devine i mai sub ire. mama poetului s rutând în cre tet pâinea de grâu cu care s -au identificat cei ce intr i ies din p mânt .pân la glezne. vorbelor care nu-s . de i liric în fream tul stihial al versurilor sale. li se red potolita.de atâtea ori ./ S g sim mireasa alb ca o doamn . Mama lui Nicolae Gribov ogoind stepa ca pe un fiu. mutul p rta la nevoi i bucurii. Grâul . Salcâmul .lucruri mai nou i mai departe . nu se teme de aspectele prozaice ale concretului: dovada ne -o fac poeziile Elegie alb . Întâlne te-m cu luna.concretul. Metafora de-acas . laptele fermei închipuind un nivel alb al lumii. i mai transparent . salcâmul. stinsa sonoritate a jocului pentru 17 . va spune poetul./ Iar în jurul mesei puful de gutui/ S pofteasc -n versuri vorba care nui . Mai ales când la mijloc stau i cuvintele. cum a spus fericit Andrei urcanu): S aprindem ruguri s se fac toamn . La ie irea lui r sun Apele de sub rân . Neruda invitat s asculte fluierele de soc. iat c um concretul î i face prezen a sensibil în poeziile lui Ion Hadârc . Vorba care nu-I poate s i-o dea poetului . a a cum spuneam.în chip baladesc . De pe ram c dea cununa i-mi încercuia st pâna. spre care se ridic apele din m ri. pe linia folclorului i a lui Grigore Vieru.

*** Remarc m la poetul Ion Hadârc o anumit elegan . care a dobândit în elepciunea de a fiin a într -un inut pe cît de miraculos./ E-o munc mig loas de adâncire -n sine.i caut formula. pornind de la concret pe scara boga t a asocia iei: Des elinind p mânturi des elinim mai mult: / O glie adâncit în vase capilare. conceput i receptat ca un poem. evident. a rostirii. peste lan. încât aratul. altul e xterior.a se reînfiin a cu dezinvoltur . des elenirea . care numai hr nit cu sensuri spirituale înseamn ceva? Oricum./ A a cum adâncit în amfore de lut/ Lumina încol e te spre altele. prin ceea ce a realizat în chiar primul s u volum (din care nu lipsesc. Se pare c autorul Zilelor încearc în acest sens ceva mai mult: urm re te formarea procesual a ideii poetice (a se vedea poezia Grâu ).i însu easc altfel ve mintele solare/ i-n fiecare lucru. el nu.Atunci când inuta. Poetul nu. pe atât de ambiguu. toate muncile câmpului sunt receptate ca acte de con tiin . mai pline. Ion Hadârc înainteaz cu aparent u urin pe marginea propriului s u râu./ Întâia mai înalt . unul l untric. ca procese psihice. realitatea fiind adesea la ei un text frumos. m rginit de dou imperii. ci o g se te cu u urin sintaxa este îns întoars ./ A doua mai adânc . Este aceasta o alt not original a p oeziei lui Ion Hadârc . Imprevizibilul asocia iei ne cucere te în primul contact cu poezia lui Ion Hadârc i evolu ia lui de mai departe este de ordinul unei decizii: v a putea r mâne poetul ingenuul din Zilele . În mod obi nuit tinerii poe i compar totul din jurul nostru cu poezia. ci ca un adev rat arbitru al verbului ./ Dar mai r mâne fapta/ i mai r mâne înc / Aducerea aminte. mu chiul stihial de aici sau va pune pre pe co nstruc ia logic ra ional ./ albastr . de maturizare cet eneasc . nici unele locuri comune) volumul Zilele este al unui l iric proasp t. Adâncirea în concret intensific adâncirea reflexiv . de loc ostentativ .i abandoneaz aproape întoteauna . S ascult m o litanie încrustat cu migal pe un bob ginga de sonet : În fa a ta eu vin ca s ma neg/De urmele ce pleac mai departe /Cu grijile diurne i de arte/ Ca -n fa a 18 . pe alitera ia c utat anume./ Ea s-a desprins odat de marele tumult/ S . în aparen mut./ Acesta -i echilibrul/ ob tescului elan. pe cioplirea în bazalt .

în numele rena terii vie ii noastre.Lini tea tremur împrejur i încremene te în granit. Concluzia sonetului este urm toarea : C ci numai tu vei ti s dai contur / La tot ce-a fost i va r mâne pur. drept în fa . la istorie. odat cu pa ii. om de aleas sim ire i gând adânc. Expresia este proasp t . Actul orgolios de autoinstruire i nega ie nu are loc în fa a unui idol mut i orb. sparge timpul c tre viitor cu propria inim dezgolit Be leag ) (Vladimir Textul poetic al lui Ion Hadârc es te dens. Dar în acela i timp poetul are gustul frazei 19 . creato rul a aruncat-o în orice fiin i în orice lucru. mioritic al împ c rii s i jertfirii de sine. în bun tatea i inspira iunea sa. lov iturile timpului dep it de istorie. Ea e s mân a pe care. fecior de plugari. munc .. la cultura noastr popular cu i la culturile altor popoare.Secundele se scutur din ore i zilele n p desc ca ni te viespi cupolele pline de un dumn ezeiesc nectar. Ruptura dintre stratul subcon tient al fiin ei umane se produce pe un fundal armonios. (Nichita Danilov) Între oamenii cu suflet mare i cuget neînfricat pe care i -am cunoscut i îndr git în via a mea este i Ion Hadârc . Este omul de curaj care prime te cu pieptul deschis. a Patriei noastre. fapt .. Petru un poet cuvântul înseamn lucrare.. Astfel. Gre elile. d ruire. se amplific la infinit. cerând în elegere i iertare pentru gândurile de arte pe ca re le înf ptue te fiin a în înc ercarea ei de a exista în spa iul concret.. Ion Hadârc este poetul arderii totale .universului întreg. poetul vrea s spun c puritatea înc mai poate fi descoperit în orice fapt . a neamului nostru. o anumit doz de surpriz bine temperat . Ion Hadârc este omul care. Eul diurn îngenuncheaz iertare în fa a Eu lui nocturn. cu dense trimiteri la bog iile limbii. ci în fa a propriului eu.

autorul las s se întrevad o alt . încercat deja de asprimile timpului i secolului. cea scris între hotarele de azi ale statulu i nostru. de fatalitatea poeziei basara bene. imagine: secund . devenind. (Mihai Cimpoi) Din poezia lui Ion Hadârc sim im un suflet demn i incoruptibil. pentru tot restul poeziei române.. dup ce i -am tot citit pe ceilal i.. Unul din numele acestei lupte este acela i cu u nul din numele acestei poezii: Ion Hadârc . ce confer poemului sens metaforic. infrastructural: "O desime . cât prin maturitatea copilului. de îndurerarea. i poetului Hadârc . între atâ ia mari poe i ca i el. Cioplitorul în bazalt sfarm neînduplecat tipare anchilozate i acord minereului o limpezime. (Liviu Damian) Ion Hadârc a adoptat postura de poet -copil ce prive te în lume nu atât prin copil ria maturului. prin care întrez rim reflexele de lumin ale erup iilor vulcanice. s se molipseasc de simplicitatea.arhaice.// O formul / De-nfrunzire / A frunzimii // O-ndesire / A zecimii / 20 . ( Andrei urcanu) Ion Hadârc are destinul ciudat. O poezie care a dezrobit o ar . i al doilea om în ierarhia statului basarabean. Moldova suveran îi datoreaz mult i lupt torului Hadârc . De aceea hamletiz eaz în sens modern : "A fi în timp aceasta -i întrebarea". Sper. i i în care echilibrul ideatic i emo ia liric se conjug fericit cu expresia ludic completeaz imaginea unui poet modern. în acela i timp. Poezia lui a r mas îns aceea i: o splendid sintez de sim ire i luciditate. (Adrian P unescu) Volumul Ambasadorul Atlantidei anun o nou tendin a poeziei lui Ion Hadârc . Citindu-l pe acest poet. De i a fost secretar de partid Hadârc s-a radicalizat cu o mare rapiditate i a ajuns s conduc Frontul Popular al Moldovei. i ironia. mereu deschis spre orizonturile poetice înnoitoare. datorit remarcabilei sale activit i politice. îi este familiar uzul expresiei cronic re ti. de a se bucura i de contesta ii. Dincolo de prim-planul semantic-conotativ. r sturnat sau deformat . sunt obligat s constat c marea poezie de la Chi in u este recunoa terea revolu iei de la Chi in u.

Brumaru) Ion Hadârc este un poet sensibil./ (o grohotim are o sut de saltime)/ vara . precum o Atlantid acoperit de toate apele m rii. În acest spectacol 21 . Cenzurat de o rafinat "inteligen lingvistic ". iar tonalitatea. Litanii la s rutul implacabil. de impresii absurde.la saltumbe prin v i./ în loc de centim m soar cu saltima/ i-n loc de stim . bântuit de marile teme dintotdeauna ale poeziei. care se ntreab printre rânduri care e rostul acestei disemin ri gigantice i f r rost. ultrascurte . i ace asta pentru c . Verva protestului se declan eaz mai ales în pasajele dialogate. anulând conven iile de realitate .Un noian // O rari te / Adeseorizat // O lini te / Arareorist " (Desimea). în care se mai înscriu Poemul de ertului. (Cassian Maria Spiri don) Versurile lui Ion Hadârc nu se supun canoanelor versifica iei decât accidental. invazie de tiri contradictorii. Ironia i aerul parodic al acestei cate gorii de poeme. Nu lipsit de implicare. Saltimbecilia. finalitatea lor este critic . Of de ev. poezia sa va rezista totu i. create dup model platonician. dup cum afirm poetul într-un Sonet pascal : Nu-n zadar inem umbr acestui p mânt/ Noi suntem proroci i Învierii .la saltimb i/ iarna . dar mereu prezent . care -l alieneaz pe om pe propria -i cuno tin . mai curând sarcastic ./ am f cut i cu ea schimb/ de coli i saltimbasade: saltimbanii ei mereu mai redu i/ totu i sunt convertibebel u i. a c ror maieutic are drept int adev rul. repugnant a actualit ii politice: Planeta megie (acolo . H ul./ dar mai mult prefer saltim-bolul/ iar colec ionarii strâng/ saltimbre de lipit pe unghia dreapt / mesaje c tr e urechea stâng de sus.ia ia!)/ se cunoa te c -i Saltimbecilia. ne introduce în realitatea nu mai pu in dezagreabil . Dezvoltând teoria st rii inutile .grohotima. Spleen. ostil poncifelor. condeiul s u ironic nu poate sc pa oca zia unei r fuieli personal e cu un demen ial diapazon/ pe unde lungi. (Arcadie Suceveanu) Un surrealism temperat. asocia iile tari ce terg dulceg riile constituie partea cea mai consistent a c r ii. postura inedit a creatorului. prin critica a dus unei societ i bolnave i prea pu in dispuse de a se îndrepta. u or clasicist./ toat planeta-i p trat i plat / dintr-o parte curge/ i sufl prin alta / Saltimbecilia rotindu-se/ în jurul buricului mic/ i acela saltimbecil ! (A.I. spiritul ludic nu diminueaz .aici domnind contiguit ile. desfacerea i batjocorirea cli eelor. aici c omunicarea liric i nu bruiaz sensul ideatic. i de aici. Iat Saltimbecilia în care o irealitat e a ezat în vocabular aspru i resping tor. Era s fie.

apologe ii contra divinului Apollo. care închide con tiin a poetic într-o singur tate dezarmant . aceea care s-a ridicat aberant împotriva tiparului arhetipal: cosmicul împotriva Kosmosului. procurori i f r boxe. demnitate i în elepciune. cartea debuteaz cu câteva poeme (Poemul de ertului. constituie surs de inspira ie. implicându -le într-un abia disimulat proces moral. Nu cred c exist un drum pe unde s fi p it el f r s aleag un vers. 1996) dezv luie un liric i. tot ce e auzit i a re inut. un numeros public: "ELICHELIA FUNDUS. ironic. judec tori. f r avoca i. desf urat la vedere. (Gheorghe Cr ciun) Ion Hadârc î i adun versul rând cu rând. (Corneliu Fotea) Prin scrisul s u. grafii inedite abrevieri i calambururi ocante. [. dl Ion Hadârc sfideaz orice înc tu are i orice cu c ! (George Arion) Ion Hadârc vine în unele poezii din Zilele i Lut ars cu o viziune insolit a arhaicului.] Ion Hadârc recreea z inspirat poezia inefabil a acestui picior de plai. Poezia) care vorbesc despre poet i poezie. un cinic. ( Haralambie Moraru) Ambasadorul Atlantidei (Editura "Junimea". care al tur codului general al limbii simboluri matematice.coupe . o m nu aruncat dispre urilor lumii a bsurde. Ver sul este dispus în pagin ca o continu provocare. un pamfletar. formule poetice nonconformiste./ Ciuperca invizibil minor / uluitoarea descoperir e / infim increat incolor / Din clasa gasteropodelor cea mai / declasat / Din ramura li chenilor . calchiind. Tot ce i se a terne ochiului în cale. amator de calambururi i jocuri d e limbaj.. Saltimbecilia.. de cele care vizeaz condi ia uman de la acest sfâr it de mileniu.cea mai lichea / De obicei se cultiv pe gaura cheii / sicofantului mazilit pe stiloul / de argint al laureatului pe camera / de luat vederile regizorului orb / pe contul spiritului de mahala / pe la col uri de talcioc unde se cultiv / din antichitate veritabila / publicistic basarabean / Pe canalul întâi . cu literatura absurdului. i un poet preocupat de "temele mari". megalopolisul contra anticei Acropole. deopotriv . inven ia stilistic este impresionant : elemente dadaiste. la toate acestea ad ugându -se mallaree anul sindrom al c rnii triste . contingen cu suprarealismul..de canalia-întâia P zea! / Nu rateaz nici o iertare: / 22 . totodat . a spune c au fost de fa colegi. în care elementul patern este concomitent gest i în elegere. De altminteri. Pol isul reconstituit din memorie.. dar.

Cred c ai avea de înv at din experien a trecutului. Hadârc este creatorul unor structuri eufonice de o aleas inut intelectual . c mi-ar pl cea s tragem. spre imagini i asocia ii revelatoare. sobru. zic: nasc i la Basarabia Poe i! Când spun Ion Hadârc . versul lui Ion Hadârc refuz descriptivismul i retorica neacoperit . concentrat i fluent. de multe ori ml diat în spirit f olcloric. spre st ri de spirit vibrante. Medita ia./ Atacul din spate inta pe tract / i trasul pe sfoar . modul predilect de exprimare a viziunii.O sole mio o spirite sancte!/ Înt re te-mi ca limba de gresie / remediul meu s i-l zic: / Al patimii zeu / Abate -i sucit . la fapt . deja rostesc un vers în limba român ! Când spun Ion Hadârc ./ ANATEMA SIT!" (Ciuperca invizibil ). spontan. irepeta bile. împreun ./ Nestingheri ii nederanja ii / În confortul lor lichenesc / Vede i cum prosper /Ciupercarii?/ Fii gata acu i în tine intesc: "Ia nu mai fi ia las-o mai moale / altuia ochii i-am scoate da tu ne e ti / drag m i d -ai no tri suntem / dea valma prin târl Principalul / s taci acolo i s paralizezi / câ t mai în umbr cât mai pitit / cât mai necât"/ . clopotele. El se orienteaz spre esen e i idei.un opozant care ajunge repede la g estul de a se opune. Registrul poetic dominant este acela al unei medita ii grave i pline de demni tate asupra destinului omului. ( Mihail Dolgan) Un exemplu demn de urmat de noi to i îl afl m urmând desf urarea vie ii i activit ii Nandri ilor. I. (Nicolae Corl teanu) Echilibrat. dramatice. F r a desf ura neap rat un "proces" de i tonul acestuia s e insinueaz printre rânduri). coexist de foarte 23 . extazierile ieftine i infla ia metaforic .Degradeaz i scoate la mezat / P r site imobile ale ra iunii / Corupte cele mai nobile dest inuiri / i arendeaz po goane întinse / De suflet p r ginit / Drept îngr mintele -i servesc / Gogoa a diplomei de semidoct / i drojdia scursurii tic loase / Drept gen de lupt . lucid. s sun m colocvial talanga Junimii de la Casa Pogor (Lucian Vasiliu) Sobru i sugestiv. ( Ioan Holban) Când spun Ion Hadârc . m gândesc.a a o prefer / Farsorii bancagiii sforarii / Postm ligi tii prelingurarii / Echilibri tii / Hingherii haramii . poemul constituie un dramatic dialog liric despre condi ia uman a unui r zvr tit . Eminentul poet Ion Hadârc s-a afirmat deja ca un în elept conduc tor de con tiin e al poporului nostru.

. Cu un picior în Basarabia. fire te. unde s se rosteasc întreg. Poetul e un bufon al istoriei. Ion Hadârc reu e te s . cu un pronun at sim al neantului: Simt un h u / Adânc i r u/ Cre te-n sinele al meu/ Gâtui -l-a / Vinde-l-a / F r el a fi un la // Bunprea bun/ Cu cel nebun/ Ca un fum m descompun// Nici cumint e/ Nici Arvinte/ Adev rul zace printre// Simt un h u/ Adânc i r u/ Cre te -n sinele al meu (H ul). gen eros deschis spre experiment. dar f r ca eroul liric s cad cumva în descriptivism sau didacticism. atest un poet mai degrab ludic. este unul dintre marii lideri spirituali i moderatori din areopagul politic al mi c rilor de rena tere i eliberare na ional . ( tefan Hostiuc) Ion Hadârc a ie it din c r i. cu descrierea i explicarea situa iilor po etice. poezia de ultima o r a lui Ion Hadârc .i râd de suveran i s rosteasc adev rurile de care nimeni nu are nevoie. sincronizâ ndu-se cu cele mai bune modele literare ale momentului. S-a otr vit barbar v zduhul24 . ( Val Condurache) Creator de sorginte romantic . la picioarele versul ui!). pentru c nu a fost dispus s fac jocul unor alian e de neconceput în urm cu opt ani i se preg te te s intre în Carte. oscileaz între rigoarea versului rimat i libertatea versului liber.. în mod latent. Ambasadorul Atlantidei. el încearc s se defineasc pe linia sub ire care marcheaz grani a: Teat ru etern/ Actorii mor/ Râde-n infern/ Un vechi autor// // Import gestul/ Masca i mâna/ Se uit restul/ Cade cortina (Acropole acela i)..multe ori.Ion Hadârc i-a construit un drum al lui între romanticii sentimentului na iona l i avangadi tii ariergardei poeziei române de sfâr it de secol. cu altul în România (m refer. Poate ca nimeni altu l din genera ia sa. omul m re elor în l toarelor vremi ale anilor de foc 89 91 i nu numai. alt dat cu patos i o anume solemnitate a discursului. în colec ia Magul c l tor . (Ion Bor evici) Grigore Vieru Salva i-v prin limb Lui Ion Hadârc S-au otr vit pe v i izvoare i mierea adunat -n floare. El î i perm ite s . ( Vasile Gârne ) Ion Hadârc .i schimbe instrumentarul poetic. Poetul încearc s edifice pe suprafa a unor ample co nstruc ii lirice o mitologie proprie. distins poet i c rturar. pe un ton grav i ironic u neori.. publicat de editura Junimea în urm cu un an. .

scula i-v Din somnul cel de moarte! Salva i-v . Un scriitor nu poate ca s scrie Chitan e de primit un sau un c rbune. Pentru poet averea cea mai mare E stropul cel curat i sfânt de rou .scula i-v Din somnul cel de moarte! Salva i-v . Cu o Miori 25 i firul ploii i ninsoarea. S-a otr vit barbar v zduhul De ce s-a otr vit i duhul. c ru e cu ciment. De ce s-a otr vit i graiul?! Scula i-v .scula i-v Din somnul cel de moarte! Salva i-v .salva i-v Prin limb i prin carte! Gheorghe Ciocoi Ce nu pot i ce pot face scriitorii? i-un Luceaf r Poetul îl învie pe str buni. floarea cea fragil . scula i-v . De ce i graiul?! Scula i-v . El ocrote te hainele p durii. Un scriitor nu poate s promit Haine multe i înc de import. Un scriitor nu poate s promit Mun i de zah r mari pân la nouri. . Un scriitor nu poate s -otr veasc rîuri.salva i-v . salva i-v Prin limb i prin carte! S-a otr vit dulcea a poamei i laptele din sânii mamei.Un scriitor cu scrisul cimenteaz Drumul din trecut înspre prezent. De ce i graiul?! Scula i-v . Prin limb i prin carte! S-a otr vit privighetoarea Lui Ion Hadârc Un scriitor nu poate face Ma ini. Nici s are dealuri sau p uni. Frunza s nu moar îmtru tot. salva i-v .A lui inim recheam prim vara S rodeasc brazda. salva i-v . Inima poetului cu-o lacrim Scrie via a satelor strr bbune. S-a otr vit barbar v zduhul De ce s-a otr vit i duhul. Un scriitor nu poate ca s vînd P pu oi cu cinci capice kila.salva i-v .scula i-v .De ce s-a otr vit i duhul. scula i-v .

El vrea ranul nostru ca s fie St pîn în ara.Poetul cu-al s u suflet pîinea o s rut C este prea curat fa a pîinii.CLAUDIA ATRAVCA. Scriitorul poate lecui un neam Cu limba sfânt ce-o avem comoar . iar opera sa fiind tradus în mai multe limbi de circula ie interna ional . eseu i traduceri literare. bântuit de marile teme dintotdeauna ale poeziei. este creatorul unor structuri eufonice de o aleas t inut intelectual . 4 februarie 1990. §3. lucid i sobru. Director biblioteca ÄTârgu-Mure ´. Autor a peste 30 de volume de poezie.Un scriitor nu poate lecui Oameni cu prafuri pre amare. Un scriitor nu poate pîng ri Apa de izvor ce pe to i ne ine. poet sensibil.Al lui suflet a p zi veacuri la rînd Sfinte praguri de biserici s tr iasc .publicistic . pe p mînt i -n cas . u or clasicist. Un scriitor nu poate-mboln vi ogorul Cu pesticide mult prea veninoase. este cunoscut în întreg arealul limbii române. Un scriitor nu poate s promit Pietre în credin a str mo easc . Chi in u Ion Hadîrc este poetul nostru basarabean. Este un scriitor reprezentativ al 26 .

Teoria st rii inutile. ci o g se te cu u urin aproape întotdeauna. Aproape trei cai. munc . Autor al volumelor de poezii Lut ars.drept în fa . ca imnul ÄDe teapt -te române!´ s fie aprobat ca imn na ional al Republicii Moldova. ea fiind o splendid sintez de sim ire i luciditate. cît prin maturitateacopilului.Ion Hadîrc recreez inspirit poezia inefabil a acestui picior de plai.Moldova de la Partidul Liberal. loviturile timpului dep it de istorie. iar opera sa de via este o construc ie intelectual .. în numele rena terii vie ii noastre. înaintînd cu aparent u urin pe marginea propriului rîu. Pentru un poet cuvîntul înseamn lucrare. care tradi ional se s rb toresc anual în luna 27 .fapt . cu capul descoperit.Primele încerc ri literare dateaz din perioada colar . a Patriei noastre. Darul vorbirii.iar în prezent domnul Ion Hadîrc este deputat în Parlamentul R. a neamului nostru. Poetul. în calitatea sa de prim-vicepre edinte al Parlamentului. tot ce a auzit i re inut.a. Criticii literari remarc la poetul Ion Hadîrc o anumit elegan . un limbaj mult evoluat i se înscrie cu toat for a în expresia paradigmatic a poeziei moderne. Ion Hadîrc este un bun prieten i al bibliotecii ÄTârgu-Mure ´ pe care o apreciaz înalt. Prima plachet de versuri . Nichita St nescu se ridica înpicioare: ca omagiu adus poeziei. Iar produc ia liric de ultim or a lui Ion Hadîrc are o dic iune contemporan . prima bibliotec de carte româneasc din Chi in u. sparge timpul c tre viitor cu propria inim dezgolit .a. Ion Hadîrc a activat în calitate de redactor. la 27 august a avut inspira ia de a propune. Din poezia lui sim im un suflet demn i incoruptibil.a condus prima Mare Adunare Na ional .în colec ia Debut.este omul de curaj care prime te cu pieptul deschis. i Grigore Vieru era de p rerec poezia se recit în picioare.i caut formula. cu prefa de Mihai Cimpoi..Duminica mare. De ce-imare soarele. Ambasadorul Atlan.´ (Mihai Cimpoi): Noi ele. Om de vast cultur s i inedit inteligen . Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. nu. a fost i pre edintele Frontului Popular din perioada marilor noastre izbînzi na ionale. Tot ce i se a terne ochiului în cale. Ion Hadîrc . ap rînd în 1977. Receptiv i neobosit. . . de parca te-ai afla în amvon. Nu exist un drum pe unde s fi p it el f r s aleag un vers. a publicat i c r i pentru copii. în care adopt Äpostura de poet-copil ce prive te în lume nu atît prin copil ria maturului. Povestea cerbuluidivin. A fost fidel ÄZilelor bibliotecii´.Cînd dumnealui recita. d ruire. Bunicu a zbur toare.genera iei optzeci tilor în literatura basarabean . nu o dat a p it pragul bibliotecii ÄTârgu-Mure ´. deloc ostentativ . participînd cu pl cere la ac iunile cultural organizate de bibliotec .. Din anul1992 pîn în prezent este pre edinte al cenaclului Mihai Eminescu al bibliotecii ÄOnisifor Ghibu´. Artera Zen. Ion Hadîrc este poetul arderii totale. Arta obsesiei.constituie surs de insprira ie. apoi ef de sec ie la Editura Literatura artistic . Zilele. a rostirii. În istoria neamului nostru poetul i omul politic Ion Hadîrc e un nume de prestigiu.Este omul care. Adun versul rînd cu rînd.bazat pe o realizare coerent de propor ii.

ci ca un adev rat arbitru al verbului.´ ÄRemarc m la et l I Hadârc anumit elegan ì . a rostirii.´ 1 ²Nichita anilov 28 0 ) ) ( ! ( # (' # %$!# " ! & ²Adri £   ¡  nd sincere i sensibile . Poate c nimeni altul în genera ia sa nu reu e te s sincronizeze crea ia cu cerin ele spirituale a acestui picior de plai. t li t t t v l ìi i l h i èi .A i i ii î t ¨§¥  ¥ ©¦    ¦ ¦ ¦  ¥ ¥ ¢ ¤ £ ¢  £ £ £ £ £ ¦ ¥ ©¦    ¦  ¨§¥  §  ¥ §¥   ¥ §¥ ¥ £ £ £  £ £ £ £ ¢ ¢ ¤£ £ £ ¤ £¢  £ £   ¨ ¥ © ¥ ¥ ¥ ¥  ¥ §¥§ §¦   ¥ ¥  © ¨ ¦§  £ £ £ £  £ ¢ £ ¤ £¢  £ £  £   ¢ £  ¦¦ ¥ ¥ ¥  §¥ §  ¨ §  ¥   © § ¦ § ¦§  £ ¤ £ ££ ¢ £   £ £ ¢ £ ¤ £¢  £ ¢ £ § ¦ ¨  ¥  ¦ § ¥ § ¥ ¦  § ¦ ¨  ¥  ¥ §¥ © £ £ £ ¢ £ ££ ¢ £ £ £ £ £ ¤ £¢  £ ©¥   ¨ ¦  ¨ ¥   ¨ ¥  ¦ ¥   ¥ ¦    ¢  ¢  £ £ ¢ £  £¢  £ £   ¨  §¥ ¦ ¦ ¨  § ¥ ¦ ¦ § ¨ ¦ ¦ © ¨ ¥ § ¥ ¨ ¥ § ¦ ¥  ¤ £¢ £¢  ¢  £  ¢ ¢ ¥  ¦ § ©  ¨  ¨   ¥  ¥ ¨  ¥ ©¨ § ¥ ¦ ¥ ¤ £¢ £  £ ¤£  £  ¢ ££   ÄP i l i M l v v iti l i t t t t l t . i î t i li it t . care a dobândit în ìelepciunea de a fiin ìa într-un ìinut pe cît de miraculos. el nu-èi abandoneaz ìinuta.S . altul. èi t l iH . Poetul nu-èi caut formula. ¡ ¡ ¡   §4. de l c tentativ . pe atât de ambiguu. m rginit de dou imperii. Atunci când sintaxa este îns întoars . î it ì . iH .O l èi l P îi t l t. unul l untric. il l ìi. h t l i l t t l i . U t i ii: I H i t i ìi èi l i it t . f t lit t i i l i l t il t t .octombri C rozit t onat bibliot cii c r il gânduri pentru cititori i colaboratori     ¡   ¡  al l Semni icati este faptul c Salonul nterna ional de Carte pentru Copii i Tineret de repetate ori a premiat c r ile lui on Hadîrc . . h i èi i i li i i l èi: l i lt èi l t t l i t t itit t èt . ci o g se ète cu uèurinì aproape întoteauna.