You are on page 1of 3

Incercari de reconstructie europeana : planul Marshall

Generalul Marshall, numit secretar al departamentului de stat in 1947, a inteles din experienta sa de negociator in cei doi ani de la sfarsitul razboiului ca “ nu era nici un minut de pierdut pt a gasi mijlocul de a redresa Europa “. Eceonomia europeana era paralizata si Marshall a realizat ca doar un ajutor finan ciar major – un soc psihologic – va adduce cresterea economica europeana si apoi stabilitatea si, indifferent cati bani va investi SUA, va veni si momentul recuperarii acestora. Prin discursul sau de la Harvard ( iunie 1947 ), Marshall a lansat planul care-I va purta numele si care avea ca principale coordinate punerea pe picioare a economiei Europei.Cuantumul si strategia de redresare trebuiau stabilite de catre europeni si nu excludea Uniunea Sovietica. Planul Marshall nu a fost o cruciada asemenea doctrinei Truman. Reactia sovietica a fost total negative, liderii si diplomatii sovietici denuntand Planul Marshall ca “ o presiune politica cu ajutorul dolarului “ si “ un amestec in treburile interne ale altor tari”. Planul Marshall,cunoscut cu numele de European Recovery Program ( Programul de reconstructie europeana ) a fost primul plan de reconstrcutoe conceput de SUA si destinat aliatilor sai europeni, dorindu-se evitarea situatiei economice a Europei de dupa primul razboi mondial, cand datorita lipsei de functionalitate a sistemului reparatiilor de razboi s-a ajuns aproape de colapsul financiar al unor state. Planul Marshall includea in refacerea europeana toate statele continentului, cu exceptia Spaniei al carei regim autoritar nu era recunoscut,; prieteni, inamici sau neutri intr-un effort economic European de a acoperi deficitul printr-o actiune inter- europeana. In fapt, planul avea scopul direct de a stavili extinderea comunismului, fenomen pe care americanii il percepeau ca strict legat de problemele economice. Au beneficiat de acest ajutor nerambursabil ( 90 % donatii, 10 % credite ) : Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia si Turcia, la care s-a adaugat Republica Federala Germana. La 19 iunie 1947, ministrii de Externe francez, Georges Bidault si britanic, Ernest Bevin, au dat un comunicat prin care invitau 22 de state europene sa trimita reprezentanti la Paris pt a schita un plan de reconstructie europeana. Molotov declara ca URSS era interesata sa primeasca ajutor economic direct, fara conditii si fara control, nu dorea analizarea economiilor statelor din centrul si sud- estul Europei, ce ar fi pus in discutie influenta exclusiv sovietica din zona. Tarile sud- estului European, ajunse fara voie si prin acordurile secrete ale marilor puteri din timpul conflagratiei, sateliti sovietici, doreau sa beneficieze de acest ajutor. CUvantul Moscovei devenise atotputernic, astfel: Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Romania, Bulgaria au respins planul Marshall in iulie – august 1947 deoarece “ contine conditii politice si economice inacceptabile “. Moscova a refuzat un ajutor economic de care ea insasi avea mare nevoie si a condamnat statele satelite la decenii de lipsuri si de criza economica. Conferinta de pace de la Paris a fost numita de catre sovietici Conferinta cersetorilor , cu ajutorul economic american fiind prezentat de propaganda comunista ca o subjugare a demnitatii si suveranitatii nationale. Cortina de fier cadea peste jumatate din Europa. Ceea ce parea un artificiu al inteligentei fostului premier britanic, Winston Churchill, rostit la 5 martie 1946 la Fulton,

mai acute sau mai pacifiste pana in 1991. Grecia. In sfera Americana s-au aflat : Belgia. Romania si Ungaria. iar relariile internationale au fost marcate de un nou tip de raportare. Moscova. Islanda. sau partial neuter au fost : Austria. Portugalia. operatiunile miliutare zonale si permanenta amenintare legata de un conflict mondial iminent. in infruntarea dintre capitalism si socialism. dominand si politica externa a celor doua blocuri. intre URSS si aliatii sai cuceriti de catre Armata Rosie. o Cortina de fier a coborat de-a curmezisul continentului “. Sintagma “ cortina de fier “ a fost folosita pentru a desemna ruperea Europei – pentru a marca existenta unei linii de demarcatie intre Europa Occidentala sic ea Rasariteana. RFG.confruntarea globala intre Vest si Est. .Missouri. asa cum s-au autointitulat regimurile comuniste. a societatilor. razboiul rece a fost o confruntare nonarmata. Cehoslovacia. Razboiul rece a fost o confruntare deschisa si partiala intre doua grupuri de state care aveau ideologii si sisteme politice diametral opuse. precum sic ea a relatiilor internationale.existenta unei lumi bipolare . blocul occidental. Iugoslavia si Suedia. Cele mai pregnante trasaturi ale ordinii intertnationale in perioada razboiului rece au fost : . Danemarca. Discursul de la Fulton a fost considerat ca fiind momentul de declansare a razboiului rece. FRanta. Razboiul rece a pornit la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si a continuat in diverse forme. blocul rasaritean si SUA si aliatii sai. propaganda. Elvetia. RDG. Bulgaria. ca si polarizarea lumii in cele doua sfere apartinand celor doua superputeri : SUA si URSS. la Marea Baltica. URSS. pana la Trieste. ajuns sub tutela Americana pentru a evita o schimbare de regim. Yalta ) si in acceptarea de catre anglo – americani a dictatului sovietic in centrul si sud. Finlanda. in cea sovietica : Albania. Irlanda. suprimarea persoanelor indezirabile. la Marea Adriatica.estul Europei. In mare parte a perioadei cuprinsa intre 1947 si 1990. “ de la Stettin. Italia. a institutiilor. mijloacele folosite fiind tipice unui conflict : presiunea economica. Razboiul rece s-a extins si in plan economic. s-a dovedit a fi un adevar ce a marcat evolutia popoarelor de dupa Cortina. cand una dintre cele doua superputeri. Razboiul rece a reprezentat si confruntarea intre doua ideologii : cea democratic – liberala ( capitalista ) sic ea democratic – populara. polonia. Spania si Turcia. manevrele diplomatice. Olanda. State neuter. ajutorul economic selectiv. Diplomatia clasica a fost partial inlocuita cu cea specifica razboiului rece. Existenta acesteia avea sa caracterizeze razboiul rece. Norvegia. dar cauzele acestuia aveau ca fundament partajarea de catre marile puteri al Europei inca din timpul conflictului 9 Teheran. si-a pierdut unitatea. .