USAMV Facultatea:Zootehnie Specializarea:Cinegetica Grupa:4105

Realizat de Marinescu Angela Gabriela

1

Ecologie Mondiala
La scara planetara unul din dosarele cele mai acute, grave si complexe ale contemporanitatii il constituie problemele legate de mediul inconjurator.Mediul inconjurator in care traim este strans legat de domeniile economiei, energiei, populatiei, biologiei, meicinei.Aceste domenii sunt intr-o interdependenta, practice imposibil de a supravietui unul fara celalalt. Cercetatorii, edilii, oamenii politici isi indreapta atentia din ce in ce mai mult catre diversitatea acestor domenii, ceea ce face sa apara un simbol al legaturilor la nivel planetar.Asa isi face loc un nou concept si comportament ecologic studiat la nivelul intregului Glob.Cuvantul “ecologie” a reusit fantastic in viata.Diferit de ceea ce stim, ecologia este mai mult decat stiinta echilibrelor, adica a solidarizarilor la nivel mondial.Ecologia mondiala indeamna la cunoasterea globala a domeniilor amintite mai sus, dar are menirea de a face omul indiferent unde traieste sa actioneze local. Nu este nici o noutate atunci cand amintim, spre exemplu ca poluarea nu are frontiere, ca poluarea este o realitate, impotriva careia trebuie luptat.Pentru a ne convinge ce importanta are conceptual de ecologie mondiala vom reda, pe scurt, cateva aspecte: • De-a lungul anilor 1960 s-au inmultit semnalele de alarma, protestele, apelurile pentru puritatea aerului, a apei. • O dezvoltare ce parea scapata de sub control, urmata de o vizibila poluare. • Soarele nu mai stralucea • Uzinele de automobile se intreceau in a contrui masini enorme si care inghiteau miile de sosele.Petrolul inca se vindea la cativa centi barilul de carbon,incredibil. • Atmosfera in marile metropole incepea sa fie imbibata cu dioxid de carbon,acizi,oxizi si vapori de acid sulfuric. • In jurul acestor metropole se inmultesc marile depozite de deseuri, munti de fier si masini stricate, coline de sticle sparte, urmele societatii de consum. • Plajele resping oamenii prin agresivitatea petelor de petrol, detergenti si material plastic. Asadar sunt ani de progress ai stiintei care au uluit intreaga lume, cand omul si-a construit masinarii formidabile cu care s-a ridicat de la Pamant mai sus decat reusise in zeci de milenii sa se desprinda de Pamant.Pamantul acesta, unic in univers, trebuie iubit, aparat pentru ca este singurul pe care il avem.Este momentul in care 2

ecologie. o serie de cuvinte de acum obisnuite: ecologi.Ecosistemul este unitatea organizatorica elementara alcatuita din biotope. Dar progresul nu trebuie respins ci controlat. Ecosistemul reprezinta rezultatul interactiunii dintre elementele vii si anorganice.Tansley il defineste ca fiind un complex de organisme si factori fizici care formeaza ceea ce numim mediul biomului. Nu exista suprafata geografica de pe TERRA care sa nu fie populate de vietuitoare si care sa nu prezinte complexe naturale de tipul ecosistemelor. un subsistem biotic si un altul primar fizic.Tansley(1935) si ecosistemul era unul dintre sistemele fizice din care este edificat universal.Plantele. -producatori.Acest termen de ecosistem a fost introdus de A. Evolutia ecosistemului reprezinta un process. prin transfer din cercurile universitare. Dupa o conceptie functionala ecositemul este alcatuit din 4 componente: -susbstante abiotice(nutrienti organici). Ecosistemul intergreaza intr-un tot unitar prin interactiuni ale componentelor sale.G. ECOSISTEMUL Din perspective sistemica ecologia se ocupa cu stiudiul ecosistemelor care in natura au nivelul de organizare biologic cel mai larg.Restabilirea biocenozei are loc astfel incat intre organismele ce vin are loc o 3 .ocupat de o biocenoza si capabila de o realizare a productivitatii biologice.se trezeste constiinta umana. -consumatori.dintr-un mediu de viata si teritoriu geografic. -descompunatori. in urma caruia este restabilit in intregime. pee tape successive un ecosistem ce a fost distrus anterior sau a carui biotope a fost schimbat intr-atat de mult incat o mare parte din biocenoza a disparut. sanogeneza(relatia mediu-sanatate). animalele si bacteriile sunt reunite intr-un tot unitar cu biotopul sub actiunea unor forte materiale si energii ale realitatii fizico-chimice. apar in limbajul zilnic.

In acest context prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere care imparte categoria in paduri. mediul fluid format de aer. tufarisuri si pajisti. Subtipurile identificate în aceasta categorie s-au delimitat plecând de la asociatia de specii vegetale. tufarisuri si pajisti.succesiune de la cele mai primitive la cele mai avansate. dar si de anumite conditii.Formarea unor asociatii de arbori(alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resusrse dar si de anumite conditii. Formarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse.Biotopul cuprinde totalitatea factorilor abiotici.Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe. tipul de sol. În acest context. care împarte categoria în paduri. caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii.Intre aceste zone limita.Padurile umede reprezinta 27. sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Biotopul functioneaza si el ca un sistem ce furnizeaza biocenozei substante nutritive si energie. textura si componenta minerala a solului si tipul de apa. ECOSISTEMUL PADURE Padurile sunt ecosisteme terestre complexe si variate . întrucât aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice. solara si transfer de energie.Subtipurile identificate in aceasta categories s-au delimitat trecand de la asociatia de specii vegetale intru-cat aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice.reprezentand cel mai stabil biom de pe glob.Biotopul reprezinta partea abiotica a sistemului parte caracterizata printro omogenitate de structura de tipologie.Astfel padurile se pot forma incepand cu zonele unde se iregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperature medii zilnice mai mari de 100C . Primul factor care 4 . captator de energine radianta. unitatate climaterica si biochimica si de asemenea de apartenenta la o anumita unitate administrativa. prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere.inclusive natura substratului terestru sau acvatic. Ecosisteme terestre Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe. sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre.Biocenoza cosiderata in general un sistem nu are de fapt character de sistem ea fiind numai un subsistem al ecosistemului.Primul factor care conditioneaza raspandirea padurii este temperatura iar apoi resursele de umiditate. mediul fluid format de aer caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii.De exmplu in conditiile climatului temperat-continental din Romania raspandirea padurilor va urmarii izohietele anuale de 500mm. repartizarea padurilor depinde de bilatul hidric din sol respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. Ea lucreaza ca reglator al metabolismului atomilor elementelor chimice in biotop al ciclului biogenochimic local ca acumulator de atomi.1% din totalul suprafetei constituit de padure.

înainte de toate. În interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o înfatiseaza un ecosistem natural. sub aspect fizionomic si functional. al arborilor în viata padurii. geomorfologici. în care predomina componentele anorganice. la nivelul solului. Astfel. cuantumul caldurii si precipitatiilor. La acestea se adauga litiera si solul. în cadrul caruia au loc permanent interferente. întrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de înradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei. în conditiile climatului temperatcontinental din România. cu rol fundamental în transferul de substanta si energie.conditioneaza raspândirea padurii este temperatura. sunt reprezentate de: arboret (etajul arborilor. cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata. sporirea eficientei ecologice a sistemului. fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu întruneste. De exemplu. Între aceste limite. raspândirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm. 5 . rolul preponderent. cea mai grandioasa din câte exista. al coronamentului). Hotarâtor în viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului. înviorata de viata proprie. la rându-i. animalelor si conditiilor de viata ale padurii. existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze (consortii). existenta ansamblului integrat. În planul opus. fiindca padurea este. o fiinta colectiva. din milioane de vitei individuale. respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. padurile se pot forma începând cu zonele unde se înregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10°C. influente reciproce. care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop – calitatea si intensitatea luminii. iar apoi resursele de umiditate. în care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori – climatici. Etajele de vegetatie. subarboretul si patura erbacee. viteza si intensitatea vântului etc. care impresioneaza coplesitor si într-un fel unic spiritul omenesc. edafici. întarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului.constituit de coronamentele arborilor. cât se poate de diverse. închegata. Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei. Totodata. care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional (straturi ecologice). întrucât asigura intrarile energetice pentru întregului ecosistem. Padurea Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale îl constituie padurea. în aceeasi masura. toate elementele alcatuitoare într-o stare de maxima stabilitate. repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol. Legile generale de organizare si functionare a padurii sunt: existenta etajelor complex alcatuite. unitar al plantelor. în pofida extremei complexitati si diversitati.

arborele de cauciuc. padurea ecuatoriala este foarte deasa. Padurile musonice Se intalnesc in sudul Asiei. a caror coroana formeaza o bolta continua. La marginea padurii traiesc elefanti. intunecoasa si greu de strabatut. Urmeaza etajul mijlociu. Pe trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane. pasarea paradisului). este format din arbori de 40-60 m. acolo unde bat musonii si unde. cu arbori de 30 m inaltime. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce. gorila. iar la om provoaca boala somnului. padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian. asezate in mai multe straturi. paduri taiga. In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice.Tipuri de paduri Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse. multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului. acajuul. Arborii au frunze mari si carnoase. pavianul). fara ramificatii. hipopotami si jaguari. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci. Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pentru a se proteja de dusmani. Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. bananierul. palmierul de ulei. pasarea colibri. ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Vegetatia este foarte bogata: peste 2000 specii de arbori si 4-5 etaje de vegetatie. Padurea ecuatoriala Padurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafata uscatului. exista doar doua anotimpuri. serpi de mari dimensiuni. de 10 m inaltime. caracteristica climatului ecuatorial. Ultimul etaj. lungi de peste 100 m. dar contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Fauna este extrem de bogata si specializata. In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul. Din aceasta cauza. cercopitecul. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. in Indonezia si in Malaezia. se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor. abanosul. Padurile musonice se deosebesc de 6 . in Africa tropicala. Padurea ecuatoriala. cald si umed tot anul. pasari viu colorate (papagali multicolori. unul ploios si altul secetos. sa sara si sa se catare. iar florile lor sunt mici. rinoceri. cel mai inalt. urangutanul. Cei mai frecventi arbori sunt: mahonul. Intepatura ei omoara vitele. arborele de chinina etc. Tulpinile sunt drepte. furnici. In Africa traieste musca te-te. palisandrul. tantari si paianjeni uriasi. cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. soparle. arborele de cacao. Primul etaj este format din arbori mici. intr-un an.

veverite zburatoare si diferite specii de pasari. cu umiditate mai 7 . cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. arborii infloresc. santalul (cu lemn parfumat).Precipitatiie medii anuale sunt circa 500 mm. macaci). pisica salbatica.Padurile de stejar vegeteaza pe soluri brun-roscate de padure in Banat. cand arborilor le cad frunzele. artarul. Toamna. functia lor de fotosinteza inceteaza. iar in unele zone din tara este relativ uscata catre sfarsitul verii. mai ales. in estul Americii de Nord.Umiditatea atmosferica medie anuala variaza intre 65-75%. In anotimpul secetos. soluri brune de padure in cateva din podisuri din Moldova.a. pe terenurile putin inclinate. În zonele joase. soparle.Unele specii de stejar cu flora ierboasa caracteristica de stepa se afla numai in zona de campie. alte specii prefera locurile inalte. Transilvania. sturzul. pantere. jderul. palmierul. In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere. Muntenia. in Asia de Est). Muntenia. pitigoiul. odata cu pierderea frunzelor. cu inele de crestere si scoarta aspra. elefanti indieni. Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru). mierla. Padurile de stejar din Romania sunt diversificate privint compenenta floristica.Sunt intalnite paduri de stejar si pe podzol secundar. tigri.cele ecuatoriale. veverita. mesteacanul. frasinul etc. Clima este calda.Solurile sunt variate. Curios este ca. folosit la constructia navelor). Ca si in padurea ecuatoriala. dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici. aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu şi stejar pufos. mistretul. ulmul. Ecosistemul unei păduri de stejar Pădurile de stejar(numite si stejarete) se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700-800 m.Temperaturile medii anuale sunt de 8-10o C. Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) Se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei.Reactia ionica a solurilor este mediu acida pana la neutra avand un pH cunprins intre 5 pana la 7. serpi. In aceste paduri traiesc: lupul. pe trunchiurile copacilor se catara liane. Oltenia. unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca. Arborii au trunchiuri masive. soluri cenusii de padure in Moldova. Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul. teckul (cu un lemn foarte tare. caprioara. În zona dealurilor înalte se întâlneşte gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase. În zonele de câmpie. cucul. gaia. vulpea. fagul. Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni. ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniţă (rude cu stejarul). sticletele s.

nisipuri.Populatiile de plante ierboase sunt diversificate. acarieni. ciresul de padure. Pădurile de fag se întâlnesc însă şi la altitudini mai mici. brotacelul.Precipitatiile la zona de contact cu padurea de gorun este de 600 8 . coleoptere. iepurele. Batracienii des intalniti sunt:broasca bruna.Prospera pe solurile profunde si umede in locurile umbrite din vaile dealurilor.sangerul.Siomul randunelelor.In cursul verii. rodul pamantului. croitorul mare al lemnului de stejar.Coboara insa pana in interiorul stepelor. marul paduret. jugastrul.sarpele de casa. paianjeni.Dintre acestea mentionam:fazanul. soimuletul de seara sunt pasari carnivore. melcul dungat. ajungand pana la limita inferioara a fagului si chiar a molidului. paducelul de padure.Toate acestepasari sunt insectivore. acestea prefera orice substrat mineralogic. pasarea crepusculara si nocturna. macesul. mai ales cele care patrund in stepa. plantele ierboase de primavara sunt inlocuite cu alte specii care infloresc si fructifica.miriapode. Primavara padurile de stejar vegeteaza si infloresc multe plante ierboase.in padurile de campie. insa cu umiditate mai mare fata de precedenta. sorbul. specia propspera pe solurile putin argiloase nascute pe pietrisuri. scorusul. ariciul. Clima este variata in functie de altitudine si expozitie.In multe stejarete se afla plante ierboase caracteristice de antestepa existente in exteriorul zonei de limita spre stepa. caprioara. (numite şi făgete). caprimulgu.Printre cele mai frecvente mentionam golomatul. flora ierboasa este saraca in specii. soparla de camp. ciocanitoarea sura. Plantele lemnoase care insotesc stejarul sunt carpenul.Tot in zona dealurilor se afla si padurile de stejar. ulmul. paiusul mare.In litiera se afla numeroase populatii de animale nevertebrate marunte:colembole. Fauna este bogata. In zona de campie si in unele zone de deal exista paduri de cer sau de garnita. frasinul. Olteniei si sudul Dobrogei cele doua specii formeaza paduri de amestec. reptile. ticleanul.In padurile de pe dealuri si platouri mai inalte flora ierboasa este bogata in specii. artarul.Flora ierboasa la aceste tipuri de paduri este cu totul alta. pasari si mamifere.abundenta.Populatiile de pasari sunt numeroase. paltinul. Animalele vertebrate sunt prezente prin diferite specii de batracieni. gusterul. populand aluviunile si teresele aluvionare ale raurilor.Nu urca prea mult in sens altitudinal.In unele locuri altitudinal ajunge pana la conifere.Temperatura medie anuala variaza intre 6-90C. pupaza. coltunii popii. dar abundenta in indivizi.Se opresc cu mult mai jos fata de gorun.In unele parti din campia Munteniei.Dintre reptile amintim:sarpele orb. teiul. In aceste paduri se intalnesc si alte specii de plante lemnoase: ulmul de munte. pe versanţii însoriţi. rame. Ecosistemul unei păduri de fag Pădurile de fag.Frecvent in stejarete este intalnit melcul de livada. vulpea. pe versanţi umbriţi (400m) sau la altitudini de 1500 m. Mamiferele intalnite sunt lupul. In zona altitudinala superioara caracteristica dealurilor se gaesc paduri de gorun. sunt răspândite în zonele cu altitudini de 6001300 m.Ocupa suprafete expuse soarelui. Stejaretele sunt paduri suficient de luminoase pentru a permite o buna dezvoltare a plantelor ierboase . paducelul.

iubitoare de locuri umede unde se gasesc rame. trombarul frunzelor de fag. ursul brun.In partea superioara a padurii de fag se gasesc speciile de brad alb. Solurile pe care vegeteaza faful sunt brune acide. nasprasnica. brotacelul.Alte specii sunt gandacul de scoarta al fagului.Nu are preferinta fata de structura mineralogica. salcia capreasca. gaita.Alaturi de fagus silvatica mai traiesc specii de plante lemnoase si ierboase. socul negru. pisica salbatica.Multe din speciile lemnoase mentionate se afla in partea inferioara a etajului.Padurea este populata si de diferite specii de ciuperci Fauna padurii de fag este foarte bogata.Prospera pe solurile permeabile si mai ales calcaroase. macelandrul.vipera sau naparca. paltinul de munte.Nu suporta seceta si caldurile prea mari. pin.Din aceasta categorie fac parte carabusul de padure.In frunzare traiesc multe populatii de nevertebrate ce apartin mai ales coleopterelor. Specia caracteristica este fagul.Astfel intalnim:cerbul. spre dealuri. pitulicea. iar la limita superoara in zona de interferenta cu molidul ajung la peste 1000 mm anual. hymenopterelor. 9 . Pasarile sunt unele granivore. cornul. acida adica cu pH cuprins intre 4 si 6.Multe coloptere se hranesc cu frunzele arborilor producand in unele situatii defolieri. lupul. tisa. mama padurii. sarpele de casa. carpenul. altele insectivore sau carnivore cum ar fi:ierunca. rasul. acvila de munte. ulmul de munte.mm. feriga.Pe intreaga perioada de vegetatie solurile au umiditate suficienta. coltisorul. paiusul de padure. alunul.Reactia ionica a solurilor este. brune de padure si podzolice. de aceea la limita sa spre ses il casim cantonat in vaile umbroase. Multe specii de mamifere se gasesc in padurea de fag conditii excelente pentru hrana sau adapost.Plantele lemnoase insotitoare sunt mesteacanul. molid.Fagus silvatica suporta bine frigul oernii si gerurile tarzii de primavara.Lumina scazuta nu asigura formarea unui strat arbustiv incheiat.Dintre vertebrate mentionam:salamandra. ciresul salbatic.In putinele statiuni din sud-vestul tarii se afla si paduri de Fagus orientalis. soparla de munte.Plantele ierboase sunt slab reprezentate prin specii izolate sau lipsesc. huhurezul mare. in general.In fagetele cu o densitate mai mica si respectiv mai luminoase se intalneste de regula un strat ierbos populat cu mai multe specii printre care mierea ursului. sorecarul comun. jderul. aliorul. croitorul. In unele fagete densitatea arborilor este mare.

Slaba actiune de putrefactie este consecinta compozitiei speciale pe care o are frunzarul acestei paduri. ocupă regiunile înalte ale munţilor noştri.Bine reprezentate aici sunt insectele al caror ciclu vital se desfasoara exclusiv pe molid sau pe alte esente lemnoase care intra de multe ori ca forme izolate in componenta 10 . Clima este rece si umeda. (numite şi molidişuri).Aici nu exista stratul subtire de acumulare a humusului ca in cazul padurilor de foioase.Aici substanta organica este descompusa mai greu.Vanturile au intensitati mai mari primavara. în unele locuri. Coniferele (bradul.Padurile de conifere (sau padurile boreale) Apar doar in emisfera nordica.Ele sunt cuprinse intre 800 si 1300 mm anual. De la aceasta regula se abate doar laricele. parmelia caperata. fara ramificatii. cele mai multe animale sunt sedentare.In prima categorie caracteristice sunt speciile de afin si merisor. De aceea.Lumina este de muca intensitate. Solurile sunt podzolice. limita inferioară a pădurilor de molid atinge. in America de Nord.Frecvent sunt intalnite podzolurile brune.) sunt arbori inalti. bureti galbiori. padurea de conifere se numeste taiga. laricele s. acoperite de ceara. buretele padurii. Locul lor este luat de pasarile tundrei. densa sunt dezvoltate numai in partea superioara a trunchiurilor.Ramurile din partea inferioara se usuca si cad din cauza lipsei de lumina. paltin de munte. mai ales iarna. cladonia jimbriata.La altitudini mai mici in padurea de molid sunt intalnite exemplare rare de brad.Umiditatea creste cu altitudinea. de fag. Europa si Asia. de la limita superioară a fagului până în zona subalpină.in luminisurile molidisurilor sau in raristi se gasesc diferite plante subarbustive si ierboase. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari.a. Ecosistemul unei păduri de molid Pădurile de molid. Fauna este redusa ca specii si ca numar de indivizi. cu frunze mici. turta vacii.Pentru plantele ierboase se observa diferite combinatii de specii specifice. In partea superioara a zonei forestiere se formeaza molidisuri pure.Multe dintre ele sunt comestibile.Asemenea exemplare sunt prezente mai ales in zona de contact cu un alt ecosistem de padure. In Europa si Asia. molidul. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. aciculare. in coroana molizilor pe scoarta traiesc diferite specii de licheni cum ar fi:barba ursului. pinul.Ca urmare a acestor conditii flora ierboasa este saraca in specii. Conifele nu isi pierd frunzele toamna.Coroanele arborilor din padurea de molid pura.Sub frunzarul padurii de conifere se afla direct podzolul.In general padurea de molid este intunecoasa fapt ce nu permite instalarea de arbusti sau plante ierboase pe sol.Precipitatiile sunt abundente. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari. Pe fata intunecata a pamantului padurii cresc numeroase ciuperci ca:painea padurii. dar se extind si catre sud in muntii inalti. Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost. si hrana tot anul. dincolo de paralela de 55°. cu trunchiul drept.Litiera care acopera podzolul este destul de groasa in comparatie cu cea existenta in padurile de fag. 600 m.Temperatura medie anuala variaza in general intre 3-50 C. În nordul Carpaţilor. dar si ca numar de indivizi in cadrul speciilor.

iar fabricile de chibrituri nu se pot inca dispensa de el. vipera neagra sau naparca. ciocanitoarea cu 3 degete. Mamiferele nu au reprezentanti tipici padurilor de conifere. viespele molidului. aceleasi ca cele din padurea de fag. pavaj pentru strazi (asa-zisele strazi podite). plosca. usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice.gaita de munte sau alunarul.Alte insecte produc gale. cunoscuta si sub numele pupular frunzar.Larvele unora din ele produc defolieri. Uriasele progrese tehnice ale secolului al XIX-lea au slabit incetul cu incetul atotputernicia lemnului. forfecuta este o consumatoare a semintelor de conifere.mai rezistente si mai durabile . larvele fluturilor.Des intalnita aici este si veverita. Betonul si fier-betonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor.Reptilele sunt reprezentate de soparla de munte. mierla. se intalneste salamazdra de munte. trenuri. ingradituri si tarcuri.Alte insecte caracteristice padurilor de molid sunt cariul mare de scoarta al molidului care sapa galerii degradand lemnul si gandacul molidului care dupa maturizare se impupeaza. stalpi de pridvor. masculul are culoare neagra-verziue. ciocanitoarea neagra . avioane). care traieste permanent in padurile de conifere. Cu tot asaltul aluminiului si maselor plastice. Otelul.au luat locul lemnului pe santierele navale ori in industria mijloacelor de transport (vapoare.Numai soarecele vargat este specia de predilectie a acestor paduri.Mentionam in acest sens viespea cu ferastrau. formata din frunzele aciculare ale coniferelor. panel. Dintre amfibieni. scari si arme de lupta – de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian.molidisurilor. sunt in general. Lemnul de rezonanta mai e inca intrebuintat la constriurea instrumentelor muzicale. pana la arcuri si buzdugane.Dintre acestea amintim:cocosul de munte. corabii). 11 . in locurile umede ale padurii. mijloace de transport terestre (car. salvand bruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare primejdie insasi existenta omului. industria de mobile inca nu s-a lipsit de lemn (scandura. poduri si pontoane peste ape. Astazi sectorul de folosire a lemnului s-a ingustat si mai mult prin explozia industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii unde acestea se dovedesc la fel de vulnerabile ca si lemnul in fata agentilor naturali. iar femela brun-roscata. colembole. placi aglomerate). Maretia si decadenta lemnului Poate ca n-a existat produs al “uzinei verzi” mai cautat ca lemnul. adaposteste o fauna specifica constituita din izopode.Acestea coboara de multe ori din golul alpin. forma sedentara este o alta pasare caracteristica padurilor de conifere. pseudoscorpioni. Folosit din cele mai vechi timpuri – am putea cita bata vanatorului. caruta. pitigoii si pitulicea sunt pasari insectivore. diligenta) sau pe apa (barci.Unele specii urca pana aici. foisoarele sau locuintele lacustre ale omului primitiv – lemnul a avut mii si mii de intrebuintari: porti de case si cetati. Litiera. Chiar si parchetul.Pasarile rapitoare din padurea de molid. punand capat exploatarii lui intensive si salbatice. placaj.Toate se hranesc cu frunze de molid. caus. Animalele vertebrate sunt mai putin numeroase cu exceptia unor pasari care aici isi gasesc salas si hrana din abundenta. miriapode. butoi). sutele de aliaje metalice . mici gasteropode. instrumente casnice (lingura. aluminiul.

în cantitate de 5-30 kg/ha. în timp ce pe bulevardele din Paris s-au înregistrat 570 mii bacterii/m3.Întrucât modifica semnificativ suprafata activa. Tot din celuloza de lemn se prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si bumbacul. In 1950 s-a obtinut un nou tip de matase. pe cale mecanica. din care aceasta consuma circa 13 tone în procesul de respiratie al arborilor sai. pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie. numita matasea acetat. Un curent de aer poluat cu dioxid de sulf în concentratie de 0. prin dizolvarea celulozei in acid acetic anhidru (otet). chimistii au intreprins cercetari si au obtinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari. a vitezei vântului. asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. Topoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura. Prin emanarea fitoncidelor volatile. mult folosit ca material decorativ si de ambalaj. ceea ce reprezinta de 6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. ecosistem în stare de climax. ca factor genetic al climei. în procesul de fotosinteza. pentru cunoasterea legislatilor care coordoneaza procesele din natura. relon. intensitate scazuta a radiatiei solare. culminând cu padurile tropicale. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare. In ultimele decenii. evidenta în special în padurea de conifere. o matase foarte rezistenta. prin ameliorarea structurii pădurilor şi menţinerea structurii lor optimale în concordanţă cu condiţiile staţionale. Stoparea procesului de degradare a ecosistemelor forestiere prin folosirea lor raţională. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica. foarte apropiati de matasea artificiala preparata din lemn ( nylon. cresterea umezelii relative a aerului. datorita actiunii de crutare a lemnului. în care numeroase populatii traiesc într-o stabilitate relativa. circa 16 tone de dioxid de carbon. padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta. încarcatura microbiana era de numai 50-55 bacterii/m. De asemenea vascoza tratata cu glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan. circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. iar în unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3. un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf. repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora. Prin reducerea. cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vântului. Efectul purificator al vegetatiei forestiere Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 de tone oxigen.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. Vegetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma. Diversitatea biologica cea mai ridicata se înregistreaza în padure. Protectia fondului genetic Decurge din însasi existenta padurii. prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. melana). nesifonabila si transparenta pentru razele ultraviolete. 12 .In 1890 s-a aplicat prima metoda industriala de obtinere a matasii artificiale prin tratarea celulozei obtinuta din lemn ( vascoza). în padurea Fontainbleu din apropiere. De exemplu.

în înţelesul lor propriu. oamenii nu au simţit nevoia justificării acestor funcţii tocmai pentru că nu duceau lipsa efectelor lor benefice. a sectorului silvic în mod expres. prevenirea degradării ecosistemelor petrofite prin reglementarea folosirii acestora. în prezent. în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcţii.Prevenirea distrugerii ecosistemelor agricole prin păstrarea oazelor de vegetaţie naturală. în general. Evitarea diminuării biodiversităţii în ecosistemele urbane prin prevenirea degradării spaţiilor verzi. Chiar dacă. problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit. apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului funcţiilor exercitate de către pădure. mai exact spus. restabilirea şi optimizarea biodiversităţii acestora. fără îndoială. de atitudine. Între factorii care vor influenţa în mod decisiv această ierarhizare se situează. nu reclamau nicio schimbare fundamentală de conştiinţă şi deci. cu prioritate. al celor ştiinţifice. în primul rând datorită faptului că necesităţile societăţii. pădurile fiind împărţite după destinaţia ce le-a fost atribuită. Astăzi. Conservarea biodiversităţii prin valorificarea tradiţiilor etno -culturale. crearea unei reţele de arii naturale interagroeco sistemice. nu au constituit obiectul preocupărilor umane. industrializarea. Într-o definiţie sintetică.-grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie. prin asigurarea integrităţii fondului forestier şi crearea carcasei forestiere. începând cu secolul al XIX-lea. şi dinamica 13 . decât foarte târziu. Functia de recreare Importanţa social-economică a economiei forestiere. cu atât mai mult. Aceste funcţii se împart în două categorii importante. Evitarea degradării fondului genetic al taxonilor autohtoni şi al celor alohtoni prin menţinerea reproducerii lor. dar mai ales în perspectivă. funcţiile pădurilor. prin continuarea lucrărilor de cercetare şi de monitorizare a acestor populaţii. tocmai funcţiile de protecţie. Ignorate vreme îndelungată. .prin împădurirea terenurilor afectate de alunecări şi a celor erodate. evitarea degradării populaţiilor de specii floristice şi faunistice din ecosistemele naturale principale prin amplificarea măsurilor de conservare la nivel de stat. diminuarea impactului antropic şi restabilirea biodiversităţii. cele care vor deţine întâietatea în faţa necesităţilor şi preocupărilor oamenilor vor fi. Prima a cunoscut o recunoaştere din ce în ce mai amplă la nivel mondial.-grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie. sub aspectul importanţei sale vitale pentru întreaga societate omenească. pragmatice şi. prin funcţiile de protecţie a pădurilor. în ultimele patru decenii. se înţelege exercitarea de către acestea a unor influenţe favorabile sau servicii utile societăţii. o lungă perioadă de timp. respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie. limitate şi lipsite de complexitate. în contextul economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată. cu toate componentele ei poluante. după cum urmează: .

padurile ocupau o suprafata de aproximativ 3. psihice şi intelectuale.influenţează favorabil extremele de temperatură. iar pe aceasta a urmat-o desertificarea. îmbogăţindu-l în oxigen. . În numerele următoare ne vom referi.-protejează apele curgătoare. În ţara noastră. astăzi.înfrumuseţează şi înnobilează peisajul. studii şi cercetări pentru clasificarea acestora.8 – 4. In zonele calde. se verifica succesiunea: padure→ vegetatie ierboasa→ teren agricol→ eroziune→ desert. Cercetările ulterioare asupra funcţiilor de protecţie ale pădurilor au înregistrat unele elemente noi. c) -funcţia de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători.purifică aerul atmosferic. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia. astfel că.complexului factorilor demografici. Între numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure. se regăsesc cu prioritate următoarele: . limpezime. . socul este mai scurt. Zeletin. o serie de preocupări. la aceste funcţii de protecţie a pădurilor. precum şi o mai corectă şi mai clară exprimare a acestor funcţii. pe glob. care în anul 1954 identifică 5 categorii de funcţii de protecţie ale pădurilor. Cu un deceniu in urma. fără însă a modifica prea mult clasificarea prof. firesc. clasificarea în vigoare a funcţiilor de protecţie este următoarea: a) funcţia de protecţie a apelor. din cauza climatului secetos. nefiind deci. pentru a scoate în evidenţă efectele benefice specifice fiecăreia dintre ele. unul dintre marii silvicultori. îşi va spune cuvântul fără doar şi poate. corelat cu efectele lor. ele neputând face obiectul unui schimb ca în cazul lemnului. In zonele temperate cu climat favorabil. Despaduririle si urmarile lor catastrofale Dintre toate formele de covor vegetal.diminuează viteza vântului. cele mai mari amputari le-a suferit padurea. Foarte important de reţinut este faptul că funcţiile de protecţie se manifestă sub forma acestor influenţe favorabile sau a unor servicii utile numai în zona în care există pădurea.7 miliarde ha si reprezentau cam 2. echilibrul ecologic este foarte labil.4 % din suprafata uscatului. unde. desi se poate ajunge si la instalarea unor semideserturi. . pe fondul general al creşterii populaţiei. împiedicând transportul de materiale. . transportabile. d) funcţia de recreere. în cadrul căruia urbanizarea.-creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice. pe rând. prima asemenea ierarhizare aparţine profesorului şi cercetătorului Popescu – Zeletin.apără solul împotriva eroziunii şi degradării sale. oprinduse la eroziune.6 – 3. 14 . b) funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor. . e) -funcţia de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic – forestier. . asigurându-le un debit constant. Multitudinea funcţiilor de protecţie a generat.

pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul (Hindustan. Amanului (Siria) si Cipru. ci si in degradarea ei progresiva. padurea planetara de azi ocupa suprafete incomparabil mai mici. in functie de gradul de accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. Singura parte a Africii relativ pastrata. Nigeria si Kenya se despaduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. in bazinele fluviilor Huanhe si Iantzi. care din zona fertila. nu mai formeaza masive mari si neintrerupte. podgorii. livezi cu pomi fructiferi. Sirian). cu un potential forestier apreciabil. 15 . despadurirea a luat proportii dramatice. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic. Din circa 70 %. despaduririle s-au produs lent. Pe ansamblu. inundatiile au avut efecte devastatoare. starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud. In America de Sud. Iranian. In Asia. In Ghana. cum s-a intamplat in nordul Italiei. a devenit un vast desert. fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire (46. unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut. timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Egipt. partial impadurita. este zona ecuatoriala (Zair. Congo). Gabon. Taierile. In Africa. -tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord).7 %). despaduririle au avut intensitate inegala.Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glob. unde. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii. refugiindu-se in munti si in locuri greu accesibile. paduri de cedrii. rezistenta si forta protectiva. apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria omenirii. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. In functie de procentajul actual de impadurire. proportia a scazut in prezent la 30 %. Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mijloacelor de transport – marea magistrala amazoniana. Nigeria. La fel de puternic a fost impactul si in Extremul Orient. Padurea a fost afectata astfel ca din 382 milioane ha au mai ramas doar 311 milioane ha. in special in Algeria. dar “moartea padurilor” este aici poluarea. ci chiar a unor pierderi materiale. America Centrala). din cauza despaduririlor. distingem: -tari cu paduri suficiente (in Asia. Cele mai mari distrugeri au avut loc in China. ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. Australia). O regiune serios afectata este Republica Malgasa. La defrisarile din trecut. -tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala. 6 milioane ha rezervatii si 89 milioane ha paduri degradate. Tablitele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale. 18). desi padurea a fost bine conservata pana la venirea colonistilor (sec. din care 216 milioane ha productive. agriculturii si asezarilor umane. Cea mai afectata zona a fost Brazilia rasariteana. Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara. In America de Nord. distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor. Arabic. care ocupau un areal continuu din Muntii Taurus (Turcia) pana in Muntii Libanului. Oceania. ca stabilitate. dar si Columbia si Chile. pierderi de vieti omenesti. facute in special cu scopul extinderii pastoritului. In Europa. cat detinea padurea in perioada preistorica. Astazi exista in Liban o modesta rezervatie cu cedrii. cu soluri sarace si climat neatragator pentru agricultura.

pe bulevardele Parisului s-au determinat aproximativ 570 mii bacterii/m3 aer. deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut – “ codrul frate cu romanul”. padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local. Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor.a.U. avand un rol relevant antipoluant. In zona colinara. contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului. Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure). Pentru a-si indeplini aceste functii. reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11 %.In tara noastra. Spre exemplu. este necesar ca cel putin 50 % din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare. cat si global.A. a instrumentelor muzicale. cum ar fi: lemn pentru constructii. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. trasata de-a lungul unei sosele. Padurea realizeaza si o epurare microbiana. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. aceasta ocupa 7080 % din suprafata tarii. s-a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ 30 m. in primii sai 50 cm de la suprafata. pentru industria mobilei. care inseamna fag). la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra. In procesul de fotosinteza. impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii. a umiditatii si temperaturii aerului. sa fie acoperita cu padure ( la o acoperire de numai 15 %. lemn pentru foc s. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma in procesul de fotosinteza circa 16 t bioxid de carbon. iar in unele magazine chiar 4-8 16 . 6.2 milioane ha. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. in literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in concentratie de 0. Arborii si arbustii din padure contribuie. nu s-a incumetat sa ocupe si tarile romanesti. cand sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda. In vremurile preistorice. precum si a vibratiilor aerului. fapt pentru care in anul 1526. padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta. Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii. de asemenea. cat si procesul de evaporare a apei din sol. hartiei. padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante. o cantitate de aproximativ 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii). In acest sens. padurea ocupa o suprafata totala de cca. in S. remarcata mai cu seama la cea de conifere. Astfel. unele vitale. celulozei. reprezentand 26 % din suprafata totala. din care. Un hectar de padure produce annual aproximativ 30 t oxigen. un ha de padure poate inmagazina in sol. Sub aspect economic si ecologic. micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti. debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii). dar si variate fructe si ciuperci. in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la 10 decibeli. acesta consuma cca 13 t in procesul de respiratie a arborilor sai. Bucovina (provine de la cuvantul de origine slavona-buk.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. Denumiri ca Transilvania (provine de la latinescul silva care inseamna padure).

cu suprafete reduse de padure. viituriile şi împăduririle cu alte specii decât cele aflate în teren. poluarea de mare altitudine. lipsa limitării speciilor în teren. cat si cea produsa de industriile chimica si petroliera. arin alb şi arin negru. cel putin la noi in tara. contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv. la nivel mondial. pe aproximativ 10 milioane hectare de padure. exploatarea padurilor. brad. se poate usor desprinde necesitatea colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii. reducerea fondului forestier. determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului arabil. nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri. refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice. a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare. sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. Privite in ansamblu. de exemplu. fie ca perdele de protectie. Pe cursurile de apa. un rol insemnat il are si poluarea aerului. in scopul prevenirii. care produce fenomenul de uscare al arborilor. protejeaza caile de comunicatii. perdelele forestiere de protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator. stejar si gorun. atat de importante vietii de pe Terra.Un studiu al silvicultorilor arată că toate cele şase tipuri de păduri din ţara noastră sunt ameninţate de oameniPrima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar realizată de specialiştii de la Facultatea de Silvicultură din Braşov arată că în România sunt şase tipuri de păduri puse în pericol de activităţile umane. Cresterea suprafetelor de teren agricol. dar si ca metode folosite pentru a se evita. la nivel mondial sau national. Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii. iar in tara noastra.6 % din suprafata totala a padurilor. asemenea fenomen a afectat 1. acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu 5 pana la 10 ori latimea lor. de fabricile de ciment. Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv. unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic. aparand digurile de avarii. trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos.milioane bacterii/m3 aer. Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu 4-8 pulsatii/minut. Printre factorii de stres care ameninţă pădurea. de asemenea. ba dimpotriva. La uscarea arborilor a mai contribuit. Privita in ansamblu. s-a semnalat uscarea arborilor de molid. pe cat posibil. In zonele de campie. perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul sloiurilor de gheata. Astfel. combinatele metalurgice si miniere. padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice. evident mai ales pe continentul African. cei mai importanţi sunt: fărâmiţarea proprietăţii. marind rezerva de apa a solului. Din aceasta cauza. Specialiştii au constatat că speciile aflate pe cale de dispariţie sunt cele de stejar pufos. In actiunea distructiva a fondului forestier. in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive. in timp ce in padurea Fontain bleau din apropiere se inregistrau numai 50-55 bacterii/m3 aer. înţelenirea solului. “Am constatat că cele mai 17 . care protejeaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor. localitatile si unele ferme zootehnice contra inzapezirilor. importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile distructive la care aceasta este supusa. In Europa.

precum şi din cauza exploatărilor forestiere”. ecosistemele pe care le formează sunt totuşi puse în pericol de localizarea lor în imediata apropiere a aşezărilor umane. unul dintre coordonatorii studiului. Chiar dacă astfel de păduri sunt răspândite pe suprafeţe întinse. problema e că multe dintre locuinţele oamenilor au fost construite în apropierea pădurilor”. Proiectul de Dezvoltare Forestiera. speciile de arini care cresc în luncile joase de la câmpie şi deal sunt periclitate din cauză că sunt situate în imediata apropiere a localităţilor. Cea mai mare amenintare a padurilor din Romania nu sunt taierile ilegale ci zonele rezidentiale. doctor. Stejarii. şi practic nu sunt ameninţate cu dispariţia. E foarte important ca suprafeţele pe care se întinde acest tip de arbore să nu fie reduse”. spune Tudor Stăncioiu.conferentiar in cadrul Universitatii Suceava. De asemenea. sustine Marian Dragoi.”Principalul motiv pentru care padurile au fost cerute 18 .5 milioane de hectare de padure existente in Romania. si a opta. Totodata. studiile programului “Padurea inseamna mai mult decat lemn” atrag atentia asupra faptului ca dupa 1990. arata ca padurile acopera aproximativ 27% din suprafata tarii. Munţii Apuseni şi Munţii Parâng. Autorii studiului mai spun că factorii de stres ai pădurilor mai sunt influenţaţi şi de o informare insuficientă a proprietarilor şi a publicului cu privire la importanţa Reţelei Natura 2000. Din cele 6. atunci pădurea respectivă se schimbă. din Transilvania. care cresc pe nişte versanţi foarte abrupţi. dar şi a extinderii suprafeţelor agricole. În opinia acestuia. ulmii şi frasinii din pădurile crescute în lunci sunt periclitate în special din cauza regularizării râurilor şi a îndiguirilor. “În acest caz. Cele din zonele montane sunt afectate de viituri. În schimb. ca marime din UE. în cazul în care într-un habitat cu anumite specii de arbori au loc împăduriri cu alte specii. Creşterea suprafeţelor agricole reduce pădurile Arinii albi şi negri sunt alte specii aflate în pericol. realizat de Ministerul Agriculturii si Banca Mondiala. mai spune silvicultorul. ceea ce reprezintă un pericol des întâlnit în România. spune Tudor Stăncioiu. padurile au fost expuse unor noi amenintari. Specialiştii spun că stejarii şi carpenii din pădurile dacice (care cresc în lunci) sunt ameninţate în special de construcţiile din apropierea lor. precum şi de arderea vegetaţiei de pe terenurile din vecinătatea pădurilor. “Aceste suprafeţe sunt ameninţate din cauza exploatării turbei. ceea ce face ca Romania sa fie a douasprezecea tara impadurita din Europa. a drenărilor care au loc. autostrazile si investitiile imobiliare.reduse şi fragmentate ca suprafaţă sunt pădurile de stejari pufoşi. aproximativ doua milioane de hectare sunt in acest moment in proprietate privata. Exploatarea turbei pune în pericol molidul Silvicultorii care au contribuit la cercetare arată că o situaţie aparte o au turbăriile (pădurile de molid şi pin silvestru) din Moldova de Nord. in special prin taierile rase generate de cele trei valuri succesive de retrocedare a padurilor. Cu toate acestea. pădurile mai sunt puse în pericol şi de păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin habitat.

de proprietari a fost saracia iar oamenii percep cota de taiere ca pe o restrictie. va fi la rândul ei afectată în sens crescător de incendiile de pădure pe care le alimentează.4 hectare de teren. iar unii dintre ei nu se tem decat de lege”. Regia Naţională a Pădurilor . în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătaţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea economiei naţionale cu lemn. Protectia terenurilor si a solurilor Este o functie deosebit de importanta în regiunile cu relief framântat si în 19 .De asemenea.6 ha. în fondul forestier privat.9 ha. în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic. de exemplu.Romsilva are ca scop gospodărirea durabilă şi unitară. s-au produs 46 incendii şi începuturi de incendii. De asemenea eliberarea masivă a dioxidului de carbon în procesul de combustie contribuie la creşterea semnificativă a efectului de seră. care au afectat o suprafaţă de 749.De asemenea. în perioada ianuarieseptembrie 2009. iar în Târgu Jiu s-au înregistrat în primele nouă luni şapte incendii. cu o suprafaţă afectată de 172. Specialistii sustin ca printre cauzele taierilor masive se numara faptul ca proprietarii nu sunt informati despre riscurile defrisarilor dar mai ales dorinta acestora de a beneficia imediat de proprietatea lor. care au afectat o suprafaţă de 224. datele Romsilva mai arată că.Astfel. adică temperatura mediului. cu o suprafaţă afectată de 58. urmat de Drobeta Tr. administrat pe bază de contracte. cu o suprafaţă afectată de 67. a declarat Marian Dragoi. În cazul acestora nu au fost înregistrate pagube. cu o suprafaţă afectată de 49. potrivit datelor furnizat NewsIn de Romsilva. promovarea pe plan naţional şi internaţional a exemplarelor de cabaline valoroase din hergheliile Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin organizarea de competiţii sportive. cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice. în Reşiţa au avut loc opt incendii şi au fost afectate 33 hectare de teren. De asemenea. în Cluj-Napoca au avut loc 10 incendii. târguri şi expozitii. în fondul forestier proprietate publică a statului.2 hectare.445 lei.2 hectare.2 hectare. cele mai multe incendii au avut loc în judeţul Tulcea -12. Severin unde s-au înregistrat 10 incendii. cu o valoare estimată a pagubelor de 127. precum şi exercitarea atribuţiilor de autoritate hipică naţională. care contribuie semnificativ la susţinerea şi propagarea incendiilor de pădure spontane. Circa 140 de incendii şi începuturi de incendii au avut loc. a fondului forestier proprietate publică a statului. Incendiile si efectele lor Incendiile de pădure nu sunt doar un răspuns la încălzirea globală ci ele au şi un efect de accentuare a acesteia. în aceeaşi perioadă. RNP coordonează şi implementează programul naţional de ameliorare genetică a cabalinelor. Este un mecanism pe care l-aş numi “feedback pozitiv”.

Efectul „purificator” se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici – pulberi sedimentabile. evitarea alunecarilor de teren. în acest sens. fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar.Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. favorabili sanatatii. arbusti. elemente radioactive – retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. Desi. retinerea apei în profilul de sol. Defrisare eroziune. dioxid de sulf. contribuind. eliberând. Aceasta functie justifica denumirea de „plamân verde”. Padurea reuneste pe o suprafata relativ restrânsa un volum important de biomasa vegetala (arbori. dar si din ecosistemele învecinate sau. procese torentiale. ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din „metabolismul” propriu. pentru înfiintarea de islazuri comunale (Legea din 1920) a condus la suprafete întinse degradate prin eroziune si procese torentiale în Vrancea. aici padurea joaca un rol hotarâtor si în însusi procesul de solificare. datorata prezentei fitoncidelor. plante erbacee) angajate în procesul fotosintezei. Protectia atmosferei si functiile climatice Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure în mentinerea echilibrului ecologic. Valea Lotrului. respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. Aerul padurii este. cu pâna la 90% fata de atmosfera urbana. nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea. 20 . mai nou. de asemenea. alunecari de teren. rolul padurii este semnificativ. Podisul Central Moldovenesc etc. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului. Subcarpatii Sudici. toleranta speciilor vegetale fiind limitata. în acelasi timp. mai cu seama cele tropicale. oxigenul necesar la aceeasi scara. în schimb. bioacumularea. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adâncime. în acelasi timp. datorat poluarii. Defrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare. Astfel. o diminuare a încarcaturii microbiene. la reducerea volumul de sedimente. Se semnaleaza. ecosistemele forestiere.regiunile cu soluri nisipoase. fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate în exces. mai bogat în ioni negativi. De altfel. Valea Ariesului. asigurând stabilitatea mecanica.

bucuresti1981. ing. 1-15 IANUARIE 2007 . Ion Machedon . . Marcela Georgescu. Camelia Daniela Padure.REVISTA LUMEA SATULUI.http://liftingshadows. Stelica Ene. Florentina Dulama.Dr.html .Bibliografie Sursa:. prof. Gheorghe Dragusoiu. editura Printeuro.1.http://bsapm.Adevarul -Indrumar pentru cunoasterea naturii.ploiesti-2005.wordpress. NR.moldnet. dr.Sursa: Universul Padurii .com/2009/04/30/legatura-dintre-incendiile-de-padure-si-incalzireaglobala/ 21 . Constantin Parvu -Biologia si ecologia.md/Text/Pagina%20web %20Strategia/Roman/Cap2continut. editura didactica si pedagogica.

Cuprins • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Titlul Ecosistemul Ecologie Mondiala Ecosistemul Padure Tipuri de Paduri Padurea Ecuatoriala Padurile Musonice Padurea de Stejar Padurea de Fag Padurea de Molid Maretia si Decadenta LEMNULUI Efectul Purificator al Vegetatiei Forestiere Protectia Fondului Genetic Functia de Recreare Despaduririle si Efectele lor Catastrofale Incendiile si Efectele lor Protectia Terenurilor si a Solurilor Protectia Atmosferei si functiile Climatice Bibliografie Cuprins 22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful