USAMV Facultatea:Zootehnie Specializarea:Cinegetica Grupa:4105

Realizat de Marinescu Angela Gabriela

1

Ecologie Mondiala
La scara planetara unul din dosarele cele mai acute, grave si complexe ale contemporanitatii il constituie problemele legate de mediul inconjurator.Mediul inconjurator in care traim este strans legat de domeniile economiei, energiei, populatiei, biologiei, meicinei.Aceste domenii sunt intr-o interdependenta, practice imposibil de a supravietui unul fara celalalt. Cercetatorii, edilii, oamenii politici isi indreapta atentia din ce in ce mai mult catre diversitatea acestor domenii, ceea ce face sa apara un simbol al legaturilor la nivel planetar.Asa isi face loc un nou concept si comportament ecologic studiat la nivelul intregului Glob.Cuvantul “ecologie” a reusit fantastic in viata.Diferit de ceea ce stim, ecologia este mai mult decat stiinta echilibrelor, adica a solidarizarilor la nivel mondial.Ecologia mondiala indeamna la cunoasterea globala a domeniilor amintite mai sus, dar are menirea de a face omul indiferent unde traieste sa actioneze local. Nu este nici o noutate atunci cand amintim, spre exemplu ca poluarea nu are frontiere, ca poluarea este o realitate, impotriva careia trebuie luptat.Pentru a ne convinge ce importanta are conceptual de ecologie mondiala vom reda, pe scurt, cateva aspecte: • De-a lungul anilor 1960 s-au inmultit semnalele de alarma, protestele, apelurile pentru puritatea aerului, a apei. • O dezvoltare ce parea scapata de sub control, urmata de o vizibila poluare. • Soarele nu mai stralucea • Uzinele de automobile se intreceau in a contrui masini enorme si care inghiteau miile de sosele.Petrolul inca se vindea la cativa centi barilul de carbon,incredibil. • Atmosfera in marile metropole incepea sa fie imbibata cu dioxid de carbon,acizi,oxizi si vapori de acid sulfuric. • In jurul acestor metropole se inmultesc marile depozite de deseuri, munti de fier si masini stricate, coline de sticle sparte, urmele societatii de consum. • Plajele resping oamenii prin agresivitatea petelor de petrol, detergenti si material plastic. Asadar sunt ani de progress ai stiintei care au uluit intreaga lume, cand omul si-a construit masinarii formidabile cu care s-a ridicat de la Pamant mai sus decat reusise in zeci de milenii sa se desprinda de Pamant.Pamantul acesta, unic in univers, trebuie iubit, aparat pentru ca este singurul pe care il avem.Este momentul in care 2

Tansley(1935) si ecosistemul era unul dintre sistemele fizice din care este edificat universal.Acest termen de ecosistem a fost introdus de A. pee tape successive un ecosistem ce a fost distrus anterior sau a carui biotope a fost schimbat intr-atat de mult incat o mare parte din biocenoza a disparut. ecologie. apar in limbajul zilnic. Nu exista suprafata geografica de pe TERRA care sa nu fie populate de vietuitoare si care sa nu prezinte complexe naturale de tipul ecosistemelor. -consumatori. Evolutia ecosistemului reprezinta un process. Ecosistemul reprezinta rezultatul interactiunii dintre elementele vii si anorganice. Dupa o conceptie functionala ecositemul este alcatuit din 4 componente: -susbstante abiotice(nutrienti organici). Dar progresul nu trebuie respins ci controlat.Tansley il defineste ca fiind un complex de organisme si factori fizici care formeaza ceea ce numim mediul biomului. un subsistem biotic si un altul primar fizic. -descompunatori.Ecosistemul este unitatea organizatorica elementara alcatuita din biotope.G.ocupat de o biocenoza si capabila de o realizare a productivitatii biologice. Ecosistemul intergreaza intr-un tot unitar prin interactiuni ale componentelor sale. -producatori. in urma caruia este restabilit in intregime. sanogeneza(relatia mediu-sanatate).Plantele.dintr-un mediu de viata si teritoriu geografic. prin transfer din cercurile universitare. ECOSISTEMUL Din perspective sistemica ecologia se ocupa cu stiudiul ecosistemelor care in natura au nivelul de organizare biologic cel mai larg.Restabilirea biocenozei are loc astfel incat intre organismele ce vin are loc o 3 .se trezeste constiinta umana. animalele si bacteriile sunt reunite intr-un tot unitar cu biotopul sub actiunea unor forte materiale si energii ale realitatii fizico-chimice. o serie de cuvinte de acum obisnuite: ecologi.

In acest context prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere care imparte categoria in paduri. întrucât aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice.1% din totalul suprafetei constituit de padure. repartizarea padurilor depinde de bilatul hidric din sol respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii. Ea lucreaza ca reglator al metabolismului atomilor elementelor chimice in biotop al ciclului biogenochimic local ca acumulator de atomi. sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre.succesiune de la cele mai primitive la cele mai avansate. unitatate climaterica si biochimica si de asemenea de apartenenta la o anumita unitate administrativa.reprezentand cel mai stabil biom de pe glob. Formarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse. În acest context. captator de energine radianta. ECOSISTEMUL PADURE Padurile sunt ecosisteme terestre complexe si variate . tufarisuri si pajisti.Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe. sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre.Padurile umede reprezinta 27. textura si componenta minerala a solului si tipul de apa. Ecosisteme terestre Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe. mediul fluid format de aer. prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere.Intre aceste zone limita.Subtipurile identificate in aceasta categories s-au delimitat trecand de la asociatia de specii vegetale intru-cat aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisajelor specifice.Formarea unor asociatii de arbori(alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resusrse dar si de anumite conditii. Primul factor care 4 .inclusive natura substratului terestru sau acvatic.Biocenoza cosiderata in general un sistem nu are de fapt character de sistem ea fiind numai un subsistem al ecosistemului.De exmplu in conditiile climatului temperat-continental din Romania raspandirea padurilor va urmarii izohietele anuale de 500mm. tufarisuri si pajisti.Biotopul cuprinde totalitatea factorilor abiotici.Biotopul reprezinta partea abiotica a sistemului parte caracterizata printro omogenitate de structura de tipologie. mediul fluid format de aer caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii. Subtipurile identificate în aceasta categorie s-au delimitat plecând de la asociatia de specii vegetale.Astfel padurile se pot forma incepand cu zonele unde se iregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperature medii zilnice mai mari de 100C . tipul de sol.Primul factor care conditioneaza raspandirea padurii este temperatura iar apoi resursele de umiditate. dar si de anumite conditii. solara si transfer de energie. Biotopul functioneaza si el ca un sistem ce furnizeaza biocenozei substante nutritive si energie. care împarte categoria în paduri.

al coronamentului). De exemplu. în care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori – climatici. o fiinta colectiva. sunt reprezentate de: arboret (etajul arborilor. raspândirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm. Legile generale de organizare si functionare a padurii sunt: existenta etajelor complex alcatuite. la nivelul solului. Hotarâtor în viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului. sporirea eficientei ecologice a sistemului. fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu întruneste. în pofida extremei complexitati si diversitati. unitar al plantelor. întrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de înradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei. întarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului. Astfel. Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei. iar apoi resursele de umiditate. 5 . respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. influente reciproce. subarboretul si patura erbacee. Padurea Prototipul structural si functional al ecosistemelor naturale îl constituie padurea. cu rol fundamental în transferul de substanta si energie. care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop – calitatea si intensitatea luminii. existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze (consortii). edafici. geomorfologici. fiindca padurea este. cât se poate de diverse. care impresioneaza coplesitor si într-un fel unic spiritul omenesc. toate elementele alcatuitoare într-o stare de maxima stabilitate. care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional (straturi ecologice). La acestea se adauga litiera si solul. cea mai grandioasa din câte exista. în aceeasi masura. întrucât asigura intrarile energetice pentru întregului ecosistem.conditioneaza raspândirea padurii este temperatura. închegata.constituit de coronamentele arborilor. înviorata de viata proprie. repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol. la rându-i. Etajele de vegetatie. existenta ansamblului integrat. cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata. în cadrul caruia au loc permanent interferente. Între aceste limite. sub aspect fizionomic si functional. rolul preponderent. Totodata. înainte de toate. animalelor si conditiilor de viata ale padurii. padurile se pot forma începând cu zonele unde se înregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10°C. din milioane de vitei individuale. viteza si intensitatea vântului etc. al arborilor în viata padurii. cuantumul caldurii si precipitatiilor. în care predomina componentele anorganice. În planul opus. în conditiile climatului temperatcontinental din România. În interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o înfatiseaza un ecosistem natural.

Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. Cei mai frecventi arbori sunt: mahonul. acolo unde bat musonii si unde. iar florile lor sunt mici. Urmeaza etajul mijlociu. exista doar doua anotimpuri. unul ploios si altul secetos. serpi de mari dimensiuni. soparle. in Indonezia si in Malaezia. asezate in mai multe straturi. palisandrul. pasarea colibri. cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. Padurea ecuatoriala Padurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafata uscatului. padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian. cel mai inalt. tantari si paianjeni uriasi. Pe trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane. arborele de cauciuc. este format din arbori de 40-60 m. gorila. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce. de 10 m inaltime. pasarea paradisului). palmierul de ulei. in Africa tropicala. cu arbori de 30 m inaltime. Arborii au frunze mari si carnoase. sa sara si sa se catare. cercopitecul.Tipuri de paduri Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse. urangutanul. se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor. In Africa traieste musca te-te. In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul. acajuul. ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Intepatura ei omoara vitele. Pentru a se proteja de dusmani. Padurile musonice Se intalnesc in sudul Asiei. lungi de peste 100 m. In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice. Fauna este extrem de bogata si specializata. Din aceasta cauza. caracteristica climatului ecuatorial. intunecoasa si greu de strabatut. Tulpinile sunt drepte. padurea ecuatoriala este foarte deasa. a caror coroana formeaza o bolta continua. dar contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Primul etaj este format din arbori mici. arborele de cacao. Padurile musonice se deosebesc de 6 . arborele de chinina etc. hipopotami si jaguari. multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului. La marginea padurii traiesc elefanti. paduri taiga. bananierul. Vegetatia este foarte bogata: peste 2000 specii de arbori si 4-5 etaje de vegetatie. iar la om provoaca boala somnului. pasari viu colorate (papagali multicolori. Ultimul etaj. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci. pavianul). furnici. Padurea ecuatoriala. cald si umed tot anul. fara ramificatii. Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. abanosul. rinoceri. Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. intr-un an.

In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere. În zona dealurilor înalte se întâlneşte gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite gorunete) sau în amestec cu alte specii de foioase. soluri brune de padure in cateva din podisuri din Moldova. soluri cenusii de padure in Moldova. teckul (cu un lemn foarte tare. elefanti indieni. In anotimpul secetos. soparle. Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) Se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei. cu inele de crestere si scoarta aspra. Ca si in padurea ecuatoriala. Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru).a. caprioara.Solurile sunt variate.Precipitatiie medii anuale sunt circa 500 mm. aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu şi stejar pufos. mesteacanul. cucul.Umiditatea atmosferica medie anuala variaza intre 65-75%. Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni.Reactia ionica a solurilor este mediu acida pana la neutra avand un pH cunprins intre 5 pana la 7. Oltenia. fagul.Temperaturile medii anuale sunt de 8-10o C. arborii infloresc. sturzul.cele ecuatoriale. in Asia de Est). unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca. pe trunchiurile copacilor se catara liane. cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. tigri.Sunt intalnite paduri de stejar si pe podzol secundar. În zonele de câmpie. Transilvania. Curios este ca. Ecosistemul unei păduri de stejar Pădurile de stejar(numite si stejarete) se întind în zonele cu altitudine de pâna la 700-800 m. Muntenia. mistretul. alte specii prefera locurile inalte. jderul. cu umiditate mai 7 . Padurile de stejar din Romania sunt diversificate privint compenenta floristica. pisica salbatica. ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau gârniţă (rude cu stejarul). In aceste paduri traiesc: lupul.Unele specii de stejar cu flora ierboasa caracteristica de stepa se afla numai in zona de campie. mierla. Clima este calda. sticletele s. Muntenia. serpi. folosit la constructia navelor). pitigoiul. pe terenurile putin inclinate. macaci). pantere. cand arborilor le cad frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. veverite zburatoare si diferite specii de pasari. artarul. vulpea. dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici. iar in unele zone din tara este relativ uscata catre sfarsitul verii. Arborii au trunchiuri masive. Toamna. Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul. veverita. mai ales. odata cu pierderea frunzelor.Padurile de stejar vegeteaza pe soluri brun-roscate de padure in Banat. palmierul. ulmul. functia lor de fotosinteza inceteaza. in estul Americii de Nord. frasinul etc. santalul (cu lemn parfumat). În zonele joase. gaia.

In cursul verii. In zona de campie si in unele zone de deal exista paduri de cer sau de garnita. sunt răspândite în zonele cu altitudini de 6001300 m.Dintre reptile amintim:sarpele orb. caprioara. flora ierboasa este saraca in specii. In aceste paduri se intalnesc si alte specii de plante lemnoase: ulmul de munte. soparla de camp.Ocupa suprafete expuse soarelui.Frecvent in stejarete este intalnit melcul de livada. teiul.miriapode. paducelul de padure. iepurele. coltunii popii. vulpea. dar abundenta in indivizi. Mamiferele intalnite sunt lupul.sarpele de casa. Primavara padurile de stejar vegeteaza si infloresc multe plante ierboase. scorusul. Pădurile de fag se întâlnesc însă şi la altitudini mai mici.Siomul randunelelor. paianjeni. pasari si mamifere. populand aluviunile si teresele aluvionare ale raurilor.Flora ierboasa la aceste tipuri de paduri este cu totul alta. Stejaretele sunt paduri suficient de luminoase pentru a permite o buna dezvoltare a plantelor ierboase . frasinul. jugastrul. ulmul.Toate acestepasari sunt insectivore. ciresul de padure. paiusul mare. caprimulgu.abundenta. Animalele vertebrate sunt prezente prin diferite specii de batracieni. rodul pamantului.In litiera se afla numeroase populatii de animale nevertebrate marunte:colembole.Printre cele mai frecvente mentionam golomatul.in padurile de campie. croitorul mare al lemnului de stejar. pe versanţii însoriţi. (numite şi făgete).Dintre acestea mentionam:fazanul. rame. Plantele lemnoase care insotesc stejarul sunt carpenul.Nu urca prea mult in sens altitudinal. nisipuri. brotacelul. pupaza. soimuletul de seara sunt pasari carnivore. ticleanul.Temperatura medie anuala variaza intre 6-90C. pasarea crepusculara si nocturna.In unele locuri altitudinal ajunge pana la conifere. sorbul. plantele ierboase de primavara sunt inlocuite cu alte specii care infloresc si fructifica. specia propspera pe solurile putin argiloase nascute pe pietrisuri. paducelul. melcul dungat. gusterul. reptile. In zona altitudinala superioara caracteristica dealurilor se gaesc paduri de gorun.sangerul. insa cu umiditate mai mare fata de precedenta. pe versanţi umbriţi (400m) sau la altitudini de 1500 m. Ecosistemul unei păduri de fag Pădurile de fag. coleoptere.Tot in zona dealurilor se afla si padurile de stejar. ariciul.Precipitatiile la zona de contact cu padurea de gorun este de 600 8 .Prospera pe solurile profunde si umede in locurile umbrite din vaile dealurilor. artarul. mai ales cele care patrund in stepa.In padurile de pe dealuri si platouri mai inalte flora ierboasa este bogata in specii. acestea prefera orice substrat mineralogic.In multe stejarete se afla plante ierboase caracteristice de antestepa existente in exteriorul zonei de limita spre stepa. Fauna este bogata. ajungand pana la limita inferioara a fagului si chiar a molidului. paltinul. acarieni.Coboara insa pana in interiorul stepelor. macesul.Populatiile de plante ierboase sunt diversificate.Se opresc cu mult mai jos fata de gorun.Populatiile de pasari sunt numeroase. Olteniei si sudul Dobrogei cele doua specii formeaza paduri de amestec. Clima este variata in functie de altitudine si expozitie. marul paduret. Batracienii des intalniti sunt:broasca bruna. ciocanitoarea sura.In unele parti din campia Munteniei.

Multe specii de mamifere se gasesc in padurea de fag conditii excelente pentru hrana sau adapost. soparla de munte.Astfel intalnim:cerbul. In unele fagete densitatea arborilor este mare. Solurile pe care vegeteaza faful sunt brune acide. trombarul frunzelor de fag.mm. sorecarul comun. tisa.Plantele lemnoase insotitoare sunt mesteacanul.Din aceasta categorie fac parte carabusul de padure. mama padurii. 9 .In partea superioara a padurii de fag se gasesc speciile de brad alb. coltisorul. in general.Pe intreaga perioada de vegetatie solurile au umiditate suficienta.Multe coloptere se hranesc cu frunzele arborilor producand in unele situatii defolieri.Multe din speciile lemnoase mentionate se afla in partea inferioara a etajului. acvila de munte. croitorul. spre dealuri. molid.vipera sau naparca. hymenopterelor. ciresul salbatic. salcia capreasca.Lumina scazuta nu asigura formarea unui strat arbustiv incheiat. paltinul de munte. brune de padure si podzolice. alunul. Specia caracteristica este fagul. ulmul de munte. carpenul.Alaturi de fagus silvatica mai traiesc specii de plante lemnoase si ierboase. de aceea la limita sa spre ses il casim cantonat in vaile umbroase. cornul.Prospera pe solurile permeabile si mai ales calcaroase. huhurezul mare.Fagus silvatica suporta bine frigul oernii si gerurile tarzii de primavara. altele insectivore sau carnivore cum ar fi:ierunca. macelandrul. acida adica cu pH cuprins intre 4 si 6.Dintre vertebrate mentionam:salamandra. pisica salbatica. socul negru.Alte specii sunt gandacul de scoarta al fagului. lupul. pin.Padurea este populata si de diferite specii de ciuperci Fauna padurii de fag este foarte bogata. iubitoare de locuri umede unde se gasesc rame.Nu are preferinta fata de structura mineralogica. iar la limita superoara in zona de interferenta cu molidul ajung la peste 1000 mm anual. rasul. jderul.Plantele ierboase sunt slab reprezentate prin specii izolate sau lipsesc. sarpele de casa.In fagetele cu o densitate mai mica si respectiv mai luminoase se intalneste de regula un strat ierbos populat cu mai multe specii printre care mierea ursului. aliorul.In putinele statiuni din sud-vestul tarii se afla si paduri de Fagus orientalis. feriga.In frunzare traiesc multe populatii de nevertebrate ce apartin mai ales coleopterelor.Reactia ionica a solurilor este. Pasarile sunt unele granivore. gaita. ursul brun. paiusul de padure.Nu suporta seceta si caldurile prea mari. brotacelul. pitulicea. nasprasnica.

turta vacii.Ele sunt cuprinse intre 800 si 1300 mm anual.Slaba actiune de putrefactie este consecinta compozitiei speciale pe care o are frunzarul acestei paduri. limita inferioară a pădurilor de molid atinge. densa sunt dezvoltate numai in partea superioara a trunchiurilor. mai ales iarna. si hrana tot anul. Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost. Coniferele (bradul. acoperite de ceara. În nordul Carpaţilor.Padurile de conifere (sau padurile boreale) Apar doar in emisfera nordica.In prima categorie caracteristice sunt speciile de afin si merisor. 600 m.Asemenea exemplare sunt prezente mai ales in zona de contact cu un alt ecosistem de padure. cu frunze mici. Ele sunt instalate la altitudini de 1200-1800 m. In partea superioara a zonei forestiere se formeaza molidisuri pure. pinul. bureti galbiori. Locul lor este luat de pasarile tundrei. aciculare. dar se extind si catre sud in muntii inalti. Clima este rece si umeda.in luminisurile molidisurilor sau in raristi se gasesc diferite plante subarbustive si ierboase.Multe dintre ele sunt comestibile. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. cladonia jimbriata. cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari.Coroanele arborilor din padurea de molid pura.Sub frunzarul padurii de conifere se afla direct podzolul. laricele s. in coroana molizilor pe scoarta traiesc diferite specii de licheni cum ar fi:barba ursului. Pe fata intunecata a pamantului padurii cresc numeroase ciuperci ca:painea padurii.a. buretele padurii. De aceea. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari. Fauna este redusa ca specii si ca numar de indivizi.) sunt arbori inalti. Solurile sunt podzolice. ocupă regiunile înalte ale munţilor noştri. De la aceasta regula se abate doar laricele. cu trunchiul drept.In general padurea de molid este intunecoasa fapt ce nu permite instalarea de arbusti sau plante ierboase pe sol.Frecvent sunt intalnite podzolurile brune.Vanturile au intensitati mai mari primavara. Ecosistemul unei păduri de molid Pădurile de molid. de fag. parmelia caperata. molidul. In Europa si Asia. de la limita superioară a fagului până în zona subalpină.Precipitatiile sunt abundente.Aici substanta organica este descompusa mai greu. Europa si Asia.Umiditatea creste cu altitudinea.Ca urmare a acestor conditii flora ierboasa este saraca in specii.Temperatura medie anuala variaza in general intre 3-50 C. fara ramificatii. padurea de conifere se numeste taiga. in America de Nord. în unele locuri. dar si ca numar de indivizi in cadrul speciilor.Bine reprezentate aici sunt insectele al caror ciclu vital se desfasoara exclusiv pe molid sau pe alte esente lemnoase care intra de multe ori ca forme izolate in componenta 10 .Aici nu exista stratul subtire de acumulare a humusului ca in cazul padurilor de foioase.Ramurile din partea inferioara se usuca si cad din cauza lipsei de lumina. (numite şi molidişuri).Lumina este de muca intensitate. dincolo de paralela de 55°.Pentru plantele ierboase se observa diferite combinatii de specii specifice. paltin de munte.Litiera care acopera podzolul este destul de groasa in comparatie cu cea existenta in padurile de fag.La altitudini mai mici in padurea de molid sunt intalnite exemplare rare de brad.

Folosit din cele mai vechi timpuri – am putea cita bata vanatorului. pseudoscorpioni. Chiar si parchetul. diligenta) sau pe apa (barci. Litiera. viespele molidului. Betonul si fier-betonul au alungat lemnul din vastul sector al constructiilor.gaita de munte sau alunarul. panel. formata din frunzele aciculare ale coniferelor.Pasarile rapitoare din padurea de molid. salvand bruma de paduri de o disparitie care ar fi pus in mare primejdie insasi existenta omului. forfecuta este o consumatoare a semintelor de conifere. larvele fluturilor. caus. placaj. masculul are culoare neagra-verziue. Lemnul de rezonanta mai e inca intrebuintat la constriurea instrumentelor muzicale. ciocanitoarea cu 3 degete. placi aglomerate).mai rezistente si mai durabile .au luat locul lemnului pe santierele navale ori in industria mijloacelor de transport (vapoare. scari si arme de lupta – de la faimosul turn asirian si legendarul cal troian. Otelul. aluminiul. 11 .Acestea coboara de multe ori din golul alpin. adaposteste o fauna specifica constituita din izopode. cunoscuta si sub numele pupular frunzar. ingradituri si tarcuri. pana la arcuri si buzdugane. punand capat exploatarii lui intensive si salbatice. industria de mobile inca nu s-a lipsit de lemn (scandura.Larvele unora din ele produc defolieri. usile si tocurile geamurilor se executa din mase plastice. care traieste permanent in padurile de conifere.Des intalnita aici este si veverita. trenuri. in locurile umede ale padurii. mierla. iar fabricile de chibrituri nu se pot inca dispensa de el. Animalele vertebrate sunt mai putin numeroase cu exceptia unor pasari care aici isi gasesc salas si hrana din abundenta. caruta. foisoarele sau locuintele lacustre ale omului primitiv – lemnul a avut mii si mii de intrebuintari: porti de case si cetati. Uriasele progrese tehnice ale secolului al XIX-lea au slabit incetul cu incetul atotputernicia lemnului. miriapode. aceleasi ca cele din padurea de fag. mici gasteropode. forma sedentara este o alta pasare caracteristica padurilor de conifere. butoi). vipera neagra sau naparca. mijloace de transport terestre (car.Dintre acestea amintim:cocosul de munte. sunt in general. Maretia si decadenta lemnului Poate ca n-a existat produs al “uzinei verzi” mai cautat ca lemnul. Cu tot asaltul aluminiului si maselor plastice. pavaj pentru strazi (asa-zisele strazi podite).Numai soarecele vargat este specia de predilectie a acestor paduri. avioane).Alte insecte produc gale. ciocanitoarea neagra .Reptilele sunt reprezentate de soparla de munte. poduri si pontoane peste ape. instrumente casnice (lingura. Dintre amfibieni. Astazi sectorul de folosire a lemnului s-a ingustat si mai mult prin explozia industriala a maselor plastice care au inceput sa inlocuiasca metalele in domenii unde acestea se dovedesc la fel de vulnerabile ca si lemnul in fata agentilor naturali. Mamiferele nu au reprezentanti tipici padurilor de conifere. plosca. sutele de aliaje metalice .Unele specii urca pana aici. se intalneste salamazdra de munte.Alte insecte caracteristice padurilor de molid sunt cariul mare de scoarta al molidului care sapa galerii degradand lemnul si gandacul molidului care dupa maturizare se impupeaza.molidisurilor. stalpi de pridvor.Toate se hranesc cu frunze de molid. iar femela brun-roscata. colembole.Mentionam in acest sens viespea cu ferastrau. pitigoii si pitulicea sunt pasari insectivore. corabii).

în padurea Fontainbleu din apropiere. Un curent de aer poluat cu dioxid de sulf în concentratie de 0. Stoparea procesului de degradare a ecosistemelor forestiere prin folosirea lor raţională. încarcatura microbiana era de numai 50-55 bacterii/m. prin dizolvarea celulozei in acid acetic anhidru (otet). nesifonabila si transparenta pentru razele ultraviolete. culminând cu padurile tropicale. circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. ca factor genetic al climei. în timp ce pe bulevardele din Paris s-au înregistrat 570 mii bacterii/m3. datorita actiunii de crutare a lemnului. foarte apropiati de matasea artificiala preparata din lemn ( nylon. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica. padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta. Protectia fondului genetic Decurge din însasi existenta padurii. 12 . asigurata de mecanismul complex de autoreglare a ecosistemului forestier. In ultimele decenii. chimistii au intreprins cercetari si au obtinut pe cale sintetica alti compusi macromoleculari. o matase foarte rezistenta. Topoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura. pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie. numita matasea acetat. De exemplu.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. în care numeroase populatii traiesc într-o stabilitate relativa. pe cale mecanica. din care aceasta consuma circa 13 tone în procesul de respiratie al arborilor sai. Prin emanarea fitoncidelor volatile. cresterea umezelii relative a aerului. pentru cunoasterea legislatilor care coordoneaza procesele din natura. Vegetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma. în cantitate de 5-30 kg/ha. în procesul de fotosinteza. Efectul purificator al vegetatiei forestiere Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 de tone oxigen. a vitezei vântului. repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora. relon. ceea ce reprezinta de 6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. In 1950 s-a obtinut un nou tip de matase. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare. ecosistem în stare de climax. De asemenea vascoza tratata cu glicerina si trasa in foi poarta numele de celofan. un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf.Întrucât modifica semnificativ suprafata activa. Tot din celuloza de lemn se prepara si celolana si cotonul celulozic care imita perfect lana si bumbacul. Prin reducerea. prin ameliorarea structurii pădurilor şi menţinerea structurii lor optimale în concordanţă cu condiţiile staţionale. cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vântului. Diversitatea biologica cea mai ridicata se înregistreaza în padure. intensitate scazuta a radiatiei solare. melana). evidenta în special în padurea de conifere. iar în unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3. mult folosit ca material decorativ si de ambalaj.In 1890 s-a aplicat prima metoda industriala de obtinere a matasii artificiale prin tratarea celulozei obtinuta din lemn ( vascoza). circa 16 tone de dioxid de carbon.

Evitarea diminuării biodiversităţii în ecosistemele urbane prin prevenirea degradării spaţiilor verzi. o lungă perioadă de timp. Aceste funcţii se împart în două categorii importante. Ignorate vreme îndelungată. Astăzi. decât foarte târziu. în înţelesul lor propriu. cu atât mai mult. crearea unei reţele de arii naturale interagroeco sistemice. în general. dar mai ales în perspectivă. respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie. prin funcţiile de protecţie a pădurilor. Între factorii care vor influenţa în mod decisiv această ierarhizare se situează. de atitudine. prevenirea degradării ecosistemelor petrofite prin reglementarea folosirii acestora. fără îndoială.-grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie. . funcţiile pădurilor. pădurile fiind împărţite după destinaţia ce le-a fost atribuită. Într-o definiţie sintetică. nu au constituit obiectul preocupărilor umane. prin continuarea lucrărilor de cercetare şi de monitorizare a acestor populaţii. cu toate componentele ei poluante. oamenii nu au simţit nevoia justificării acestor funcţii tocmai pentru că nu duceau lipsa efectelor lor benefice. în ultimele patru decenii. prin asigurarea integrităţii fondului forestier şi crearea carcasei forestiere. problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit. sub aspectul importanţei sale vitale pentru întreaga societate omenească.prin împădurirea terenurilor afectate de alunecări şi a celor erodate. începând cu secolul al XIX-lea. cu prioritate. şi dinamica 13 . mai exact spus. limitate şi lipsite de complexitate. pragmatice şi. în primul rând datorită faptului că necesităţile societăţii. se înţelege exercitarea de către acestea a unor influenţe favorabile sau servicii utile societăţii. în contextul economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată. diminuarea impactului antropic şi restabilirea biodiversităţii. nu reclamau nicio schimbare fundamentală de conştiinţă şi deci. în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcţii.Prevenirea distrugerii ecosistemelor agricole prin păstrarea oazelor de vegetaţie naturală. restabilirea şi optimizarea biodiversităţii acestora. evitarea degradării populaţiilor de specii floristice şi faunistice din ecosistemele naturale principale prin amplificarea măsurilor de conservare la nivel de stat. tocmai funcţiile de protecţie. a sectorului silvic în mod expres. al celor ştiinţifice. Conservarea biodiversităţii prin valorificarea tradiţiilor etno -culturale. Prima a cunoscut o recunoaştere din ce în ce mai amplă la nivel mondial. apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului funcţiilor exercitate de către pădure. cele care vor deţine întâietatea în faţa necesităţilor şi preocupărilor oamenilor vor fi. Functia de recreare Importanţa social-economică a economiei forestiere. Chiar dacă. după cum urmează: .-grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie. industrializarea. în prezent. Evitarea degradării fondului genetic al taxonilor autohtoni şi al celor alohtoni prin menţinerea reproducerii lor.

Despaduririle si urmarile lor catastrofale Dintre toate formele de covor vegetal. Multitudinea funcţiilor de protecţie a generat. desi se poate ajunge si la instalarea unor semideserturi. la aceste funcţii de protecţie a pădurilor. transportabile.înfrumuseţează şi înnobilează peisajul. precum şi o mai corectă şi mai clară exprimare a acestor funcţii. Foarte important de reţinut este faptul că funcţiile de protecţie se manifestă sub forma acestor influenţe favorabile sau a unor servicii utile numai în zona în care există pădurea. d) funcţia de recreere. 14 . Între numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure. astfel că. e) -funcţia de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic – forestier. unul dintre marii silvicultori. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia. în cadrul căruia urbanizarea. oprinduse la eroziune. Cu un deceniu in urma. c) -funcţia de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători. astăzi. În numerele următoare ne vom referi. . iar pe aceasta a urmat-o desertificarea. ele neputând face obiectul unui schimb ca în cazul lemnului. pe glob. Zeletin.-creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice. În ţara noastră. echilibrul ecologic este foarte labil. psihice şi intelectuale.8 – 4. nefiind deci. b) funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor. împiedicând transportul de materiale. corelat cu efectele lor.6 – 3.influenţează favorabil extremele de temperatură. padurile ocupau o suprafata de aproximativ 3. se regăsesc cu prioritate următoarele: . Cercetările ulterioare asupra funcţiilor de protecţie ale pădurilor au înregistrat unele elemente noi. In zonele calde. din cauza climatului secetos. clasificarea în vigoare a funcţiilor de protecţie este următoarea: a) funcţia de protecţie a apelor. pe fondul general al creşterii populaţiei. pe rând.diminuează viteza vântului. limpezime. In zonele temperate cu climat favorabil. prima asemenea ierarhizare aparţine profesorului şi cercetătorului Popescu – Zeletin. unde. asigurându-le un debit constant. . cele mai mari amputari le-a suferit padurea.purifică aerul atmosferic. . care în anul 1954 identifică 5 categorii de funcţii de protecţie ale pădurilor. firesc. .4 % din suprafata uscatului. fără însă a modifica prea mult clasificarea prof.apără solul împotriva eroziunii şi degradării sale. . se verifica succesiunea: padure→ vegetatie ierboasa→ teren agricol→ eroziune→ desert.complexului factorilor demografici. pentru a scoate în evidenţă efectele benefice specifice fiecăreia dintre ele. îmbogăţindu-l în oxigen. . socul este mai scurt.-protejează apele curgătoare. o serie de preocupări. îşi va spune cuvântul fără doar şi poate. studii şi cercetări pentru clasificarea acestora.7 miliarde ha si reprezentau cam 2.

dar “moartea padurilor” este aici poluarea. distingem: -tari cu paduri suficiente (in Asia. despadurirea a luat proportii dramatice. Iranian.Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glob. a devenit un vast desert. Congo). podgorii. Sirian). livezi cu pomi fructiferi. ca stabilitate. distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii. Oceania. Tablitele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale. padurea planetara de azi ocupa suprafete incomparabil mai mici. Nigeria si Kenya se despaduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. proportia a scazut in prezent la 30 %. 6 milioane ha rezervatii si 89 milioane ha paduri degradate. Din circa 70 %. in special in Algeria. -tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala. paduri de cedrii. ci si in degradarea ei progresiva. Australia). -tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord). Gabon. in bazinele fluviilor Huanhe si Iantzi. din cauza despaduririlor. In functie de procentajul actual de impadurire. Nigeria. in functie de gradul de accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. America Centrala). Singura parte a Africii relativ pastrata. In America de Sud. despaduririle s-au produs lent. pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul (Hindustan. In Europa. partial impadurita. Cea mai afectata zona a fost Brazilia rasariteana. 18). Astazi exista in Liban o modesta rezervatie cu cedrii. Pe ansamblu. din care 216 milioane ha productive.7 %). ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. agriculturii si asezarilor umane. despaduririle au avut intensitate inegala. Arabic. Foarte afectata a fost Sahara. dar si Columbia si Chile. Cele mai mari distrugeri au avut loc in China. este zona ecuatoriala (Zair. La defrisarile din trecut. Africa de Sud. facute in special cu scopul extinderii pastoritului. care ocupau un areal continuu din Muntii Taurus (Turcia) pana in Muntii Libanului. In Africa. cu soluri sarace si climat neatragator pentru agricultura. care din zona fertila. In Ghana. pierderi de vieti omenesti. cat detinea padurea in perioada preistorica. cum s-a intamplat in nordul Italiei. timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Padurea a fost afectata astfel ca din 382 milioane ha au mai ramas doar 311 milioane ha. inundatiile au avut efecte devastatoare. desi padurea a fost bine conservata pana la venirea colonistilor (sec. Taierile. Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mijloacelor de transport – marea magistrala amazoniana. refugiindu-se in munti si in locuri greu accesibile. unde. In America de Nord. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic. La fel de puternic a fost impactul si in Extremul Orient. apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria omenirii. cu un potential forestier apreciabil. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. 15 . Amanului (Siria) si Cipru. nu mai formeaza masive mari si neintrerupte. starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud. In Asia. unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut. O regiune serios afectata este Republica Malgasa. rezistenta si forta protectiva. fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire (46. ci chiar a unor pierderi materiale. Egipt.

Pentru a-si indeplini aceste functii. avand un rol relevant antipoluant. sa fie acoperita cu padure ( la o acoperire de numai 15 %. acesta consuma cca 13 t in procesul de respiratie a arborilor sai. Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure). un ha de padure poate inmagazina in sol. 6. care inseamna fag). Spre exemplu.a. a instrumentelor muzicale. padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local. cand sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda. padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii). celulozei. in primii sai 50 cm de la suprafata. iar in unele magazine chiar 4-8 16 . padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta. din care. a umiditatii si temperaturii aerului. nu s-a incumetat sa ocupe si tarile romanesti. hartiei. Sub aspect economic si ecologic. reprezentand 26 % din suprafata totala. de asemenea. Bucovina (provine de la cuvantul de origine slavona-buk. Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor. reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11 %. fapt pentru care in anul 1526. s-a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ 30 m. este necesar ca cel putin 50 % din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare.1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. aceasta ocupa 7080 % din suprafata tarii. Astfel.In tara noastra. cat si global. remarcata mai cu seama la cea de conifere. impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii. In zona colinara. trasata de-a lungul unei sosele.A. lemn pentru foc s. Arborii si arbustii din padure contribuie. cum ar fi: lemn pentru constructii. Padurea realizeaza si o epurare microbiana. precum si a vibratiilor aerului. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma in procesul de fotosinteza circa 16 t bioxid de carbon.2 milioane ha. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. pe bulevardele Parisului s-au determinat aproximativ 570 mii bacterii/m3 aer.U. o cantitate de aproximativ 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii). la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. In procesul de fotosinteza. deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut – “ codrul frate cu romanul”. Un hectar de padure produce annual aproximativ 30 t oxigen. pentru industria mobilei. in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la 10 decibeli. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. in S. dar si variate fructe si ciuperci. In vremurile preistorice. cat si procesul de evaporare a apei din sol. In acest sens. dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra. Denumiri ca Transilvania (provine de la latinescul silva care inseamna padure). Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. unele vitale. padurea ocupa o suprafata totala de cca. Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii. in literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in concentratie de 0. contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului. micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti.

contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv. In zonele de campie. s-a semnalat uscarea arborilor de molid. la nivel mondial sau national. a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare. la nivel mondial. un rol insemnat il are si poluarea aerului. asemenea fenomen a afectat 1. Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv. se poate usor desprinde necesitatea colaborarii pe diverse planuri a tuturor specialistilor care activeaza in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii. in scopul prevenirii. trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos. Privita in ansamblu. refacerii si mentinerii echilibrelor ecologice.Un studiu al silvicultorilor arată că toate cele şase tipuri de păduri din ţara noastră sunt ameninţate de oameniPrima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar realizată de specialiştii de la Facultatea de Silvicultură din Braşov arată că în România sunt şase tipuri de păduri puse în pericol de activităţile umane. care produce fenomenul de uscare al arborilor. cu suprafete reduse de padure. iar in tara noastra. “Am constatat că cele mai 17 . Pe cursurile de apa. combinatele metalurgice si miniere. protejeaza caile de comunicatii. înţelenirea solului. fie ca perdele de protectie. care protejeaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor. de asemenea. Din aceasta cauza.milioane bacterii/m3 aer. arin alb şi arin negru. dar si ca metode folosite pentru a se evita. brad. stejar si gorun. sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive. lipsa limitării speciilor în teren. Privite in ansamblu. de fabricile de ciment. importanta padurii si mentinerea echilibrului ecologic si actiunile distructive la care aceasta este supusa. reducerea fondului forestier. nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri. de exemplu. pe cat posibil. unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic. Cresterea suprafetelor de teren agricol. In actiunea distructiva a fondului forestier. cel putin la noi in tara. Printre factorii de stres care ameninţă pădurea. localitatile si unele ferme zootehnice contra inzapezirilor. poluarea de mare altitudine. perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul sloiurilor de gheata. ba dimpotriva. viituriile şi împăduririle cu alte specii decât cele aflate în teren. cei mai importanţi sunt: fărâmiţarea proprietăţii.6 % din suprafata totala a padurilor. atat de importante vietii de pe Terra. exploatarea padurilor. La uscarea arborilor a mai contribuit. Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu 4-8 pulsatii/minut. in timp ce in padurea Fontain bleau din apropiere se inregistrau numai 50-55 bacterii/m3 aer. Astfel. cat si cea produsa de industriile chimica si petroliera. perdelele forestiere de protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator. pe aproximativ 10 milioane hectare de padure. Specialiştii au constatat că speciile aflate pe cale de dispariţie sunt cele de stejar pufos. aparand digurile de avarii. evident mai ales pe continentul African. padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice. In Europa. acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu 5 pana la 10 ori latimea lor. marind rezerva de apa a solului. determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului arabil. Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii.

speciile de arini care cresc în luncile joase de la câmpie şi deal sunt periclitate din cauză că sunt situate în imediata apropiere a localităţilor. “Aceste suprafeţe sunt ameninţate din cauza exploatării turbei. in special prin taierile rase generate de cele trei valuri succesive de retrocedare a padurilor. În schimb. realizat de Ministerul Agriculturii si Banca Mondiala. ecosistemele pe care le formează sunt totuşi puse în pericol de localizarea lor în imediata apropiere a aşezărilor umane. De asemenea. care cresc pe nişte versanţi foarte abrupţi. Cea mai mare amenintare a padurilor din Romania nu sunt taierile ilegale ci zonele rezidentiale.conferentiar in cadrul Universitatii Suceava. autostrazile si investitiile imobiliare. ca marime din UE. studiile programului “Padurea inseamna mai mult decat lemn” atrag atentia asupra faptului ca dupa 1990.reduse şi fragmentate ca suprafaţă sunt pădurile de stejari pufoşi. Chiar dacă astfel de păduri sunt răspândite pe suprafeţe întinse. aproximativ doua milioane de hectare sunt in acest moment in proprietate privata. Stejarii. Proiectul de Dezvoltare Forestiera. din Transilvania. Exploatarea turbei pune în pericol molidul Silvicultorii care au contribuit la cercetare arată că o situaţie aparte o au turbăriile (pădurile de molid şi pin silvestru) din Moldova de Nord. ceea ce face ca Romania sa fie a douasprezecea tara impadurita din Europa. În opinia acestuia. mai spune silvicultorul. dar şi a extinderii suprafeţelor agricole. Cu toate acestea. padurile au fost expuse unor noi amenintari. problema e că multe dintre locuinţele oamenilor au fost construite în apropierea pădurilor”. unul dintre coordonatorii studiului.”Principalul motiv pentru care padurile au fost cerute 18 . Creşterea suprafeţelor agricole reduce pădurile Arinii albi şi negri sunt alte specii aflate în pericol. Munţii Apuseni şi Munţii Parâng. arata ca padurile acopera aproximativ 27% din suprafata tarii. şi practic nu sunt ameninţate cu dispariţia. Din cele 6. Cele din zonele montane sunt afectate de viituri. precum şi de arderea vegetaţiei de pe terenurile din vecinătatea pădurilor. si a opta. sustine Marian Dragoi. pădurile mai sunt puse în pericol şi de păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin habitat. ulmii şi frasinii din pădurile crescute în lunci sunt periclitate în special din cauza regularizării râurilor şi a îndiguirilor. a drenărilor care au loc. atunci pădurea respectivă se schimbă. în cazul în care într-un habitat cu anumite specii de arbori au loc împăduriri cu alte specii. spune Tudor Stăncioiu.5 milioane de hectare de padure existente in Romania. ceea ce reprezintă un pericol des întâlnit în România. Autorii studiului mai spun că factorii de stres ai pădurilor mai sunt influenţaţi şi de o informare insuficientă a proprietarilor şi a publicului cu privire la importanţa Reţelei Natura 2000. “În acest caz. Totodata. doctor. precum şi din cauza exploatărilor forestiere”. spune Tudor Stăncioiu. E foarte important ca suprafeţele pe care se întinde acest tip de arbore să nu fie reduse”. Specialiştii spun că stejarii şi carpenii din pădurile dacice (care cresc în lunci) sunt ameninţate în special de construcţiile din apropierea lor.

6 ha. în Cluj-Napoca au avut loc 10 incendii.2 hectare. iar în Târgu Jiu s-au înregistrat în primele nouă luni şapte incendii. cele mai multe incendii au avut loc în judeţul Tulcea -12. Este un mecanism pe care l-aş numi “feedback pozitiv”. în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătaţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea economiei naţionale cu lemn. cu o suprafaţă afectată de 49. potrivit datelor furnizat NewsIn de Romsilva.9 ha. a fondului forestier proprietate publică a statului. cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice. Regia Naţională a Pădurilor . datele Romsilva mai arată că. promovarea pe plan naţional şi internaţional a exemplarelor de cabaline valoroase din hergheliile Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva prin organizarea de competiţii sportive. De asemenea. cu o suprafaţă afectată de 67.2 hectare. iar unii dintre ei nu se tem decat de lege”. precum şi exercitarea atribuţiilor de autoritate hipică naţională. Incendiile si efectele lor Incendiile de pădure nu sunt doar un răspuns la încălzirea globală ci ele au şi un efect de accentuare a acesteia.2 hectare. în fondul forestier privat. va fi la rândul ei afectată în sens crescător de incendiile de pădure pe care le alimentează. De asemenea eliberarea masivă a dioxidului de carbon în procesul de combustie contribuie la creşterea semnificativă a efectului de seră. cu o suprafaţă afectată de 172. în Reşiţa au avut loc opt incendii şi au fost afectate 33 hectare de teren. adică temperatura mediului.4 hectare de teren.Astfel. în fondul forestier proprietate publică a statului. administrat pe bază de contracte. de exemplu. târguri şi expozitii. Specialistii sustin ca printre cauzele taierilor masive se numara faptul ca proprietarii nu sunt informati despre riscurile defrisarilor dar mai ales dorinta acestora de a beneficia imediat de proprietatea lor. în perioada ianuarieseptembrie 2009. Protectia terenurilor si a solurilor Este o functie deosebit de importanta în regiunile cu relief framântat si în 19 . cu o valoare estimată a pagubelor de 127.De asemenea. În cazul acestora nu au fost înregistrate pagube. Circa 140 de incendii şi începuturi de incendii au avut loc. care contribuie semnificativ la susţinerea şi propagarea incendiilor de pădure spontane. RNP coordonează şi implementează programul naţional de ameliorare genetică a cabalinelor. a declarat Marian Dragoi. urmat de Drobeta Tr. care au afectat o suprafaţă de 224. cu o suprafaţă afectată de 58. s-au produs 46 incendii şi începuturi de incendii.De asemenea. în aceeaşi perioadă. în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic.Romsilva are ca scop gospodărirea durabilă şi unitară.445 lei. care au afectat o suprafaţă de 749. Severin unde s-au înregistrat 10 incendii.de proprietari a fost saracia iar oamenii percep cota de taiere ca pe o restrictie.

o diminuare a încarcaturii microbiene. 20 . Padurea reuneste pe o suprafata relativ restrânsa un volum important de biomasa vegetala (arbori. Se semnaleaza. Valea Ariesului. datorata prezentei fitoncidelor. dioxid de sulf. în acest sens. Protectia atmosferei si functiile climatice Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure în mentinerea echilibrului ecologic. favorabili sanatatii. Astfel. rolul padurii este semnificativ. Aerul padurii este. cu pâna la 90% fata de atmosfera urbana. oxigenul necesar la aceeasi scara.regiunile cu soluri nisipoase. De altfel. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului. fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate în exces. evitarea alunecarilor de teren. Desi. mai bogat în ioni negativi. Valea Lotrului. Defrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare.Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. mai cu seama cele tropicale. în schimb. asigurând stabilitatea mecanica. plante erbacee) angajate în procesul fotosintezei. Aceasta functie justifica denumirea de „plamân verde”. în acelasi timp. arbusti. nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea. datorat poluarii. Defrisare eroziune. respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. mai nou. retinerea apei în profilul de sol. la reducerea volumul de sedimente. în acelasi timp. toleranta speciilor vegetale fiind limitata. ecosistemele forestiere. bioacumularea. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adâncime. Subcarpatii Sudici. ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din „metabolismul” propriu. contribuind. fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. pentru înfiintarea de islazuri comunale (Legea din 1920) a condus la suprafete întinse degradate prin eroziune si procese torentiale în Vrancea. alunecari de teren. Podisul Central Moldovenesc etc. de asemenea. eliberând. aici padurea joaca un rol hotarâtor si în însusi procesul de solificare. procese torentiale. Efectul „purificator” se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici – pulberi sedimentabile. dar si din ecosistemele învecinate sau. elemente radioactive – retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis.

wordpress. Camelia Daniela Padure. .http://bsapm. editura Printeuro. editura didactica si pedagogica.md/Text/Pagina%20web %20Strategia/Roman/Cap2continut.Adevarul -Indrumar pentru cunoasterea naturii. Florentina Dulama. Marcela Georgescu. dr. Constantin Parvu -Biologia si ecologia.com/2009/04/30/legatura-dintre-incendiile-de-padure-si-incalzireaglobala/ 21 . Gheorghe Dragusoiu. prof.ploiesti-2005. Stelica Ene. ing.Sursa: Universul Padurii .http://liftingshadows.REVISTA LUMEA SATULUI.Dr. bucuresti1981.html . Ion Machedon .moldnet. NR.1.Bibliografie Sursa:. 1-15 IANUARIE 2007 .

Cuprins • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Titlul Ecosistemul Ecologie Mondiala Ecosistemul Padure Tipuri de Paduri Padurea Ecuatoriala Padurile Musonice Padurea de Stejar Padurea de Fag Padurea de Molid Maretia si Decadenta LEMNULUI Efectul Purificator al Vegetatiei Forestiere Protectia Fondului Genetic Functia de Recreare Despaduririle si Efectele lor Catastrofale Incendiile si Efectele lor Protectia Terenurilor si a Solurilor Protectia Atmosferei si functiile Climatice Bibliografie Cuprins 22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful