EPURAREA APELOR UZATE Istoric i evolu ie Primele sta ii de epurare au ap rut în Anglia în secolul XIX.

Ini ial s-au realizat canaliz ri, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au f cut din Tamisa un râu mort ce degaja miros pestilen ial, încât în geamurile parlamentului au trebuit atârnate cârpe îmbibate cu clorur de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de sta ii de epurare. Tot în Anglia s-au pus bazele monitoringului. Parametrul "consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus în 1898 i a fost conceput în concordan cu realit ile engleze ti - temperatur de 200C, timp de reziden în râu 5 zile, tip de poluare predominant fiind cea fecaloid-menajer ... În SUA, în 1984 existau 15438 de sta ii de epurare care deserveau o popula ie de 172205000 locuitori, adic 73,1% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al înc rc rii organice m surate prin CBO5 a fost de 84% iar din punct de vedere al suspensiilor de 86,3%. Pentru anul 2005 se prevede atingerea unui nivel de 16980 de sta ii de epurare care s deserveasc 243723000 locuitori, adic 86,6% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al înc rc rii organice m surate prin CBO5 e planificat s ating 89,9% iar din punct de vedere al suspensiilor de 88,9%. În SUA tot mai pu ine ape uzate dup epurare se descarc din nou în emisar. Se infiltreaz în sol sau se utilizeaz pentru iriga ii, în industrie, pentru recreere (lacuri), pentru piscicultur , i chiar ca surs de ap potabil , dup desc rcare în lacuri sau injectare în sol sau chiar direct, dar cu supunere la preparare avansat . De exemplu în SUA se utilizeaz ape uzate la prepararea de ap potabil în ora e ca Palo Alto, Denver, El Paso i chiar Washington DC! Aceasta e destul de scump , dar totu i mai ieftin decât desalinizarea apei marine de exemplu, de aceea tehnologia se r spânde te în ri arabe i africane... Principiul constructiv al unei sta ii de epurare a apelor uzate De i difer prin dimensiuni i tehnologii folosite, cea mai mare parte a sta iilor de epurare a apelor uzate or ene ti au o schem constructiv apropiat . Exist i unele realizate pe vertical , tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontal . Ocup relativ mult teren, dar o parte din instala ii se pot realiza în subteran, cu spa ii verzi deasupra. Distingem o treapta primar , mecanic ; o treapt secundar , biologic ; i la unele sta ii (deocamdat nu la toate!) o treapta ter iar - biologic , mecanic sau chimic . Treapta primar const din mai multe elemente succesive: · Gr tarele re in corpurile plutitoare i suspensiile grosiere (buc i de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regul sunt gr tare succesive cu spa ii tot mai dese între lamele. Cur area materiilor re inute se face mecanic. Ele se gestioneaz ca i gunoiul menajer, luând drumul rampei de gunoi sau incineratorului...

· Sitele au rol identic gr tarelor, dar au ochiuri dese, re inând solide cu diametru mai mic. · Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigur depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului i pietri ului fin i altor particule ce au trecut de site dar care nu se men in în ape lini tite mai mult de câteva minute. Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca de eu împreun cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece con ine multe impurit i organice. · Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare i asigur sta ionarea apei timp mai îndelungat, astfel c se depun i suspensiile fine. Se pot ad uga în ape i diverse substan e chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun i filtre. Spumele i alte substan e flotante adunate la suprafa (gr simi, substan e petroliere etc.) se re in i înl tur ("despumare") iar n molul depus pe fund se colecteaz i înl tur din bazin (de exemplu cu lame racloare sus inute de pod rulant) i se trimite la metantancuri. Treapta secundar const i ea din mai multe etape:

· Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecat cu "n mol activ" ce con ine microorganisme ce descompun aerob substan ele organice. Se introduce continuu aer pentru a accelera procesele biochimice. · Decantoarele secundare sunt bazine în care se sedimenteaz materialele de suspensie formate în urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest n mol este trimis la metantancuri iar gazele (ce con in mult metan) se folosesc ca i combustibil de exemplu la centrala termic . Treapta ter iar nu exist la toate sta iile de epurare. Ea are de regul rolul de a înl tura compu i în exces (de exemplu nutrien i- azot i fosfor) i a asigura dezinfec ia apelor (de exemplu prin clorinare). Aceast treapt poate fi biologic , mecanic sau chimic sau combinat , utilizând tehnologii clasice precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorb ia pe c rbune activat, precipitarea chimic etc. Eliminarea azotului în exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului în azotit i apoi azotat) urmat de denitrificare, ce transform azotatul în azot ce se degaj în atmosfer . Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologic , sau chimic . În urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie s aib o calitate acceptabil , care s corespund standardelor pentru ape uzate epurate. Dac emisarul nu poate asigura dilu ie puternic , apele epurate trebuie s fie foarte curate. Ideal e s aib o calitate care s le fac s nu mai merite numite "ape uzate" dar în practic rar întâlnim a a o situa ie fericit . Pe de o parte tehnologiile de epurare se îmbun t esc, dar pe de alt parte ajung în apele fecaloid-menajere tot mai multe substan e care nu ar trebui s fie i pe care sta iile de epurare nu le pot înl tura din ape. În final apa epurat este restituit în emisar - de regul râul de unde fusese prelevat amonte de ora . Ea con ine evident înc urme de poluant, de aceea este avantajos ca debitul emisarului s fie mare pentru a asigura dilu ie adecvat .

numite metantancuri. ce trebuie epurate. Probleme particular ale epur rii apelor uzate · Sta ii de epurare integral biologice În anumite condi ii de clim se poate folosi i epurarea biologic cu plante. i apoi eventual desc rcate în canalizarea or eneasc i duse la sta ia clasic de epurare. nitra ii i agen ii patogeni. · Preepurarea apelor uzate industriale Apele uzate industriale au de regul nivele înalte de înc rcare cu poluant i mai ales au caracteristici frecvent foarte diferite de cele uzate fecaloid-menajere. inclusiv a celor de la centralele termice sau termoelectrice. Se experimenteaz i utilizarea apelor uzate ca surs de ap potabil . Fezabilitatea pe termen lung i posibilitatea de a folosi pe scar larg asemenea tehnologie este deocamdat controversat . con inând mult metan. cu plante. i condi ii anaerobe. ci trebuie supuse unui proces de preepurare specific . Ape industriale uzate sunt i cele ce provin din "sp larea" gazelor.. De aceea ele nu pot fi epurate direct în sta iile de epurare or ene ti. într-un sistem de mla tini i lacuri. care s asigure epurare pân la nivelul la care pot fi desc rcate legal în emisar (râu de exemplu). unde apele încarc bioxid de sulf. Un hectar de stuf de exemplu extrage din ap anual 10-15 tone de azot. fosfor i sulf i peste 150 tone de poluan i organici! La Arcata (California) în mod experimental s-a introdus un sistem de epurare exclusiv biologic. unde se asigur temperatur relativ ridicat . În acest caz nu mai este necesar treapta a III-a i nu se mai introduc ape în emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru calitate..Alte solu ii propun utilizarea pentru iriga ii a apelor uzate dup tratamentul secundar. rezultând un n mol bogat în nutrien i i gaze care. . Acest procedeu e aplicabil dac acele ape nu con in toxice specifice peste limitele admise i produsele agricole rezultate nu se consum direct. prin mla tin / lagun de epurare. constant . Se poate face i o sta ie complet separat pentru apele industriale. N molul din decantoarele primare i secundare este introdus în turnuri de fermenta ie. deoarece au un con inut ridicat de nutrien i. care poate re ine fosfa ii. adaptat naturii poluantului sau poluan ilor în cauz . O asemenea sta ie complet separat se poate justifica economic la mari întreprinderi. De obicei sunt rezervoare de beton armat de mari dimensiuni. desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare. deoarece apele epurate nu sunt niciodat cu adev rat de calitate apropiat celor naturale nepoluate antropic). se utilizeaz ca i combustibil. rezultând gaze mai pu in poluante pentru atmosfer dar ape foarte poluate. în care bacteriile fermenteaz n molul i descompun substan ele organice pân la substan e anorganice.

în fotografie. cenu ....). la osmoza normal apa va tinde s traverseze membrana de la solu ia mai diluat c tre cea mai concentrat pân la egalarea concentra iilor. Alternative sunt folosirea lui ca materie prim la c r mizi speciale i alte materiale de construc ii.osmoza inversa Osmoza a fost descoperit în 1748 iar osmoza invers mult mai târziu. · Metode speciale de epurare a apelor . singura solu ie r mânând în acest caz injectarea profund . dar cu vaste aplica ii. O practic larg r spândit în trecut i din fericire abandonat dup îndelungi scandaluri a fost deversarea în ocean a n molului provenit din sta ii de epurare a apelor. În ultimul timp în apele uzate ajung tot mai multe metale grele i al i poluan i care fac ca n molul s fie toxic i neadecvat utiliz rii ca îngr mânt. electronic i electrotehnic . dedurizarea apei pentru centralele termice etc. procesul este invers i apa trece din solu ia concentrat spre cea diluat . Ea produce ap curat . materiale de floculare apoi deshidratare prin pres sau centrifug . aplica ii biomedicale i de laborator. peste nivelul celei osmotice produs de diferen a de concentra ie.. De exemplu în Germania se produc anual peste 100 de milioane de tone de n mol brut! Acesta este în final uscat prin diverse procedee i poate fi utilizat ca îngr mânt agricol sau dup caz este transportat la rampa de gunoi i haldat sau incinerat sau supus pirolizei. ad ugare de s ruri de aluminiu i fier. var.. cu alte cuvinte de la cea poluat spre cea purificat . Punând în contact dou mase de ap cu concentra ii diferite de diverse substan e. chiar prea "curat " (demineralizat ) i se poate folosi pentru epurarea apelor uzate . cosmetic . În acest sens se poate utiliza un pre-filtru cu carbon activ pentru re inerea clorului care poate distruge membrana i a unui pre-filtru pentru sedimente care s re in suspensiile fine. Stratul de solu ie concentrat care se formeaz pe suprafa a membranei trebuie îndep rtat periodic pentru a preveni astuparea microporilor prin care trec moleculele de ap .Uneori apele uzate industriale au înc rc ri de poluan i pentru care nu exist tehnologie de epurare adecvat . preparare de ap potabil . · Problema n molului Din sta iile de epurare rezult mari cantit i de n mol. Dedurizarea prealabil a apei e necesar dac e foarte dur . Dar dac pe solu ia mai concentrat se aplic o presiune mare. separate prin membran . medicin pentru hemodializ . ci mai întâi trebuie supus unui proces de "condi ionare" ce poate cuprinde dezinfec ie. Principiul de func ionare al procedeului este o membran semi-permeabil prin care apa trece foarte u or dar alte substan e mai pu in sau deloc din cauza m rimii moleculei. În Germania de exemplu doar circa 40% poate fi utilizat în agricultur .. industria farmaceutic . . dar i în alte scopuri ( producerea ghe ii. zootehnie. Utilizarea ca îngr mânt oricum nu se face direct.

in principiu. ceea ce nu este deloc o abordare durabil .o alternativ la epurare? O solu ie mai pu in ecologic în locul trat rii în sta ii de epurare sau alte metode este injectarea profund a apelor uzate. dolomit sau calcare. ape de r cire. ape radioactive sau înc rcate cu substan e de înalt toxicitate din industria farmaceutic . de regul nisip. cum sunt reînc rcarea acviferelor. · Injectarea profund . isturi bituminoase. fosfa i. Tehnici electrice .. cu extreme de la câteva sute de metri pân la peste 4000 de metri. multiciclon). industria metalurgic (7%). chimic etc. carora li se aplica forte de gravitatie (incinta de decantare. cupru etc. ape utilizate la minerit prin solvire a diverselor minerale (clorur de sodiu. Depinde i de tipul de roc / forma iune geologic în care se injecteaz . intre electrozii . ape meteorice colectate de canaliz ri municipale i alte structuri.· Latrinele nu sunt o adev rat rezolvare a problemelor apelor uzate. injec ii de solide sub form de suspensie înapoi în golurile de unde au fost extrase ex. dar ei sunt adesea indrumati spre aplicarea in acelasi timp a mai multor tehnici. Tehnici mecanice . pentru a obtine o mai buna eficacitate si o mai buna rentabilitate. dar a inceput sa se ia in considerare utilizarea lor si pentru inlaturarea compusilor organici volatili. injec ii de barare a intruziuni apei s rate în acvifer.. cel mai frecvent au fost injectate ape uzate de provenien din industria chimic . Corect ele ar trebui s aib bazinele betonate i s fie vidanjate periodic iar dejec iile s fie transportate la sta ia de epurare. Categorii de ape uzate injectate profund: ape uzate comunale i industriale. farmaceutic i petrochimic (55%). gresie. iar tipurile de ape uzate care se injecteaz sunt de regul ape grav contaminate i foarte greu de epurat sau în cantit i foarte mari. Multe sunt doar ni te gropi în p mânt de unde dejec iile se infiltreaz în sol i îl contamineaz cu multiple substan e.). steril înapoi în mine. unele sper m s î i modifice sau reduc con inutul de poluan i. în zone i adâncimi unde nu contamineaz surse de ap subteran în uz curent sau cunoscute. Injectarea se face la adâncimi de regul de 500-2000 metri. potasiu. Epurarea aerului Agentii industriali au de ales dintre 9 tehnici de depoluare.. rafin rii i industrie extractiv de gaze naturale (20%). la fel ca depozitarea de eurilor nucleare puternic radioactive.). prezente in gaze. În SUA. ape s rate de la exploat ri petroliere. sacul de praf) si forte de inertie (separator cu obstacole) sau forte centrifugale (ciclon. ape utilizate în procedeul de ardere in situ a combustibililor fosili (c rbune.constau. in a determina precipitarea particulelor mai mari de 10 m. producere de energie electric pe baza celei geotermale. dar se practic . uraniu. dar la majoritatea se sper doar s nu ne deranjeze în urm toarele secole sau chiar milenii. gazele din care s-au inlaturat particulele de praf (desprafuire). În func ie de natura poluantului. Ele fac sa tranziteze la viteza mica (de ordinul a 1 m/s).au fost dezvoltate pentru a elimina praful fin. Se practic i reinjectare de ape ne sau pu in uzate din ra iuni hidrogeologice. Debitul i presiunea sunt i ele variabile.

electrozii de emisie ionizeaza gazul in vecinatatea acestora. crescand temperatura. folosita in chimie si farmacie sau in stocajul solventilor. Tehnici biologice . Sunt utilizate in toate turnurile de spalare. alimentati la inalta tensiune (40. Tehnici in strat poros . Alta aplicatie. Dupa adsorbtie. Aceste microorganisme sunt dispuse pe . se poate continua procesul de adsorbtie.permit scaderea temperaturii la care. periodic. urmate si de celelalte particule. in scrubere. este cea de denitrificare (denoxare) a gazelor de ardere. Tehnici termice . fie uscate sau semiuscate (reactii cu var pulverizat). pentru a capta poluantii sub forma de particule si/sau sub forma gazoasa. fie volatili (cazul strippingului de amoniac din instalatiile cocsochimice in coloanele cu talere).asigura eliminarea. fie umede (reactii cu lapte de var sau amoniac). reincalzirea prea mare a gazelor tratate. Tehnici fizice tin de proprietatea anumitor poluanti gazosi de a fi adsorbiti intr-un mod reversibil de corpuri.sunt bine cunoscute in inlaturarea anumitor poluanti (este vorba de incinerare si post combustie).. Tehnici chimice . de origine minerala (cocs de petrol) sau de origine sintetica (fibre textile carbonizate).110 kV) si electrozii colectori legati la pamant. Ele adera sub efectul fortelor electrice si datorita atractiilor moleculare inainte de a fi separate. care poate contine poluanti dizolvati (pulverizarea unei faze lichide dispersate). prin reducerea NOx cu ajutorul amoniacului. de asemenea..recurg la utilizarea apei numai cand se aditioneaza reactivi. microorganismele utilizeaza poluantii ca elemente nutritive transformandu-i in elemente simple. Acestea se vor descarca sub actiunea electrozilor colectori. Ca adsorbanti se utilizeaza carbon activ de origine vegetala (carbon din nuca de cocos). acest suport sa fie debarasat de o parte din praf. in unele cazuri. Se va evita. Un exemplu in acest caz il reprezinta denoxarea gazelor de ardere. epurarea biologica a aerului in statiile de tratare a apei. Principala lor caracteristica tine cont de faptul ca primele particule de praf se opresc pe un suport de filtrare. care continua sa se dezvolte. Prin aceste metode. Efectul corona care rezulta. evitand insa golirea completa. sunt utilizati deseori saci textili si. antreneaza incarcarea electrica a particulelor.de emisie. se opereaza pentru neutralizarea si oxidarea poluantilor. Ca suport.se utilizeaza in anumite procese industriale din care rezulta compusi organici volatili ca de exemplu. rezultand insa o importanta pierdere de apa. acesta dezvoltand o suprafata de activitate specifica (de exemplu 1000 m2/g). O prima aplicatie binecunoscuta consta in desulfurarea gazelor de ardere prin procedee. in filtre umede cu pulverizare sau peliculare. in mod normal. fie condensabili sau congelabili (cazul criogeniei). Tehnici hidraulice . Ele au inceput sa fie aplicate la recuperarea poluantilor.sunt utilizate pentru desprafuire. Tehnici catalitice . neutralizarea sau transformarea poluantilor in stadiul de gaz sau aerosol. straturi de nisip sau filtre ceramice. Trebuie ca. Generand ioni negativi. urmand ca apoi sa fie recuperate.

Raman de pus la punct tehnologiile de desprafuire la temperatura inalta. Acest proces este valabil chiar si in cazul scaderii temperaturii. sub forma de gips (CaSO4 2H2O). electrice. y procedee necatalitice S. numai anumite particule dintre cele mai fine pot fi inca emise in atmosfera. precum dioxinele si furanii. pentru a fixa sau a izola SO2. din instalatii de spalare cu lapte de var. de circa 10000C. spalare in urma careia oxizii de sulf (SO2 si SO3) sunt eliminati. Acestia sunt redusi la stadiul de azot gazos prin reactie cu amoniacul. In cadrul procedeelor de desprafuire dintre cele mai performante (filtru cu saci. consta in reducerea oxizilor de azot (NO si NO2). inaintea condensarii metalelor grele. . cat si desulfurarea gazelor industriale de combustie. de exemplu. aflati in stare de vapori in gazele de ardere la temperatura mare.C. in strat poros sau hidraulice. electrofiltre). care necesita pentru operare o temperatura inalta. combinate cu tehnici separative mecanice. gaze de cocserie. vizand cu precadere desulfurarea combustibililor (gaze naturale. in conditii economice acceptabile. la temperatura descrescatoare. astfel incat poluantii sa fie eliminati. Ansamblul unitatilor de desulfurare a gazelor de ardere este format. cum ar fi existenta sintezei anumitor compusi organici grei.suporturi umede (biofiltre) sau in lichide de spalare (spalatori biologici). doua familii de procedee: y procedee catalitice S. prioritatea a avut-o desulfurarea. care condenseaza pe particulele fine de praf. atunci acesta este acela care se ocupa cu inlaturarea particulelor sedimentabile sau a particulelor de praf in suspensie. electrice.R (din englezul Selective Catalytic Reduction ). Desulfurarea. Denoxarea sau denitrificarea.N. prin filtre ceramice. peste 90 %). care opereaza la temperaturi de circa 400 °C.R (din englezul Selectiv Non Catalytic Reduction ). Principalele procedee aplicate industrial Desprafuirea. eliminand mai intai particulele grosiere de praf. ca pe aceeasi etapa de emanatie. pentru a recupera intr-o forma manipulabila chiar si poluantii mai izolati. Procedeele de desulfurare fac apel la combinatia de tehnici chimice separative (neutralizare) sau fizice (adsorbtia cu carbon activ). sa aiba loc mai multe desprafuiri in cascada. Aceasta evolutie favorabila se datoreaza procedeelor industriale bazate pe tehnici mecanice separative. in acelasi timp cu preocuparile de desprafuire. De-a lungul mai multor ani de cercetari. in marea majoritate a cazurilor (de exemplu in Germania. in strat poros sau hidraulice. Vehicularea poluantilor se face in functie de granulometria particulelor. Daca exista un domeniu in care calitatea mediului ambiant sa fie simtitor ameliorata. in mod frecvent. Ideal ar fi fara indoiala.C. rezultand o eficacitate mai ridicata. dupa oxidare. Li se asigura un timp de contact suficient. Distingem. Particulele pot contine compusi toxici. combustibili lichizi).

Ca si in cazul oxidului de azot. Epurarea uscata Epurarea uscata se bazeaza pe generarea si utilizarea unor forte speciale active mari. Este cazul anumitor specii de poluanti prioritari pentru a fi eliminati. Reducerea dioxinelor si furanilor. prezenta COV este motiv de ingrijorare pentru ecologisti. vizeaza in special separarea particulelor antrenate in curentii de aer si gaz.Reducerea poluantilor organici. Dintre aceste tehnici de reducere a COV. obtinandu-se astfel performantele dorite.epurarea umeda. bazata pe procese fizico-mecanice. in cazul in care se doreste sa se recupereze numai anumiti solventi. a compusilor insolubili in apa. Decantarea bazata pe utilizarea fortei gravitationale Epurarea pe baza fortei gravitationale constituie principiul de functionare al camerelor si conductelor de desprafuire folosite. y condensarea si separatia prin membrane. Exista doua categorii de forte active ce pot fi utilizate: . y absorbtia in prezenta unor uleiuri. In prezent sunt cunoscute doua cai principale de realizare a epurarii mecanice: .epurarea uscata.forta centrifuga.forta gravitationala. Dioxinele si furanii pot fi eliminati prin adsorbtie pe carbune activ. de regula. la procesarea emisiilor poluante care contin particule . Pentru a raspunde doleantelor. provoaca decantarea (separarea) acestora din curentul de aer sau gaz. Subiectul devine de actualitate. . care actionand asupra particulelor. Reducerea compusilor organici volatili (COV). tehnicile separative fizice pot fi utilizate pentru diminuarea emanatiilor COV in atmosfera. . Metoda consta in aducerea carbunelui activ. fie in interiorul unui Epurarea mecanica Epurarea mecanica. urmata de adsorbtia pentru recuperarea eventuala a COV si regenerarea carbunelui activ. Este vorba de un domeniu unde nu exista procedee industriale. cele mai utilizate sunt: y adsorbtia pe carbune activ.

intre particule si suprafata de apei epuratoare exista permanent un strat gazos care nu poate fi penetrat de particula de dimensiuni mici. deoarece: . in afara de fortele mentionate la cazul anterior. sunt transportate de curentul gazos prin ocolirea picaturilor sau suprafetelor de apa epuratoare. Eficienta epurarii uscate Din punct de vedere ecologic. forta arhimedica si rezistenta mediului) si viteza curentului de gaz. "se scufunda" prin absorbtie in masa lichida si impreuna cu aceasta se separa/decanteaza din curentul gazos initial. eficienta desprafuirii uscate se apreciaza cu ajutorul concentratiei particulelor remanente in mediu de gazul epurat. Decantarea particulelor mai mici (si indeosebi a celor rezultate prin condensarea produselor reactiilor chimice) prin mecanismul descris mai inainte are eficienta scazuta. particula din praf tinde sa paraseasca curentul initial de poluant. particulele se umecteaza. 1). In comparatie cu epurarea uscata. noile tehnologii de epurare umeda se bazeaza pe folosirea curentilor turbionari de apa.particulele mici (solide sau lichide). fara ciocnire intre ele. care prin pulverizare asigura contactul particula .). In prezent. sub actiunea unuia sau mai multor factori fizici (socuri date de fortele inertiale. recomandandu-se mai ales daca se pune si problema racirii gazului evacuat din instalatia/agregatul tehnologic. Separarea se bazeaza pe faptul ca miscarea particulei ce trebuie sa decanteze este rezultanta a doua viteze: viteza de coborare-plutire a particulei -wc (determinata de forte precum greutatea particulei. Acest mecanism se desfasoara in instalatii conventionale. Pe un astfel de proces se bazeaza functionarea unor instalatii de epurare uscata a gazelor tehnologice impurificate cu particule de praf. . la epurarea umeda a particulelor relativ mari (peste 3 Qm). Valoarea acesteia trebuie comparata cu valorile admisibile pentru evacuarea poluantilor in mediu si trebuie evaluata in functie de posibilul impact al particulelor remanente in gazul evacuat asupra mediului. miscarea browniana.wg (fig.apa epuratoare. la contactul dintre particula de poluant si picaturi sau suprafete de apa. avand inertie mica. acest procedeu este tot mai rar folosit. directia de deplasare a particulei este influentata si de forta centrifuga.solide mari (100 200 Qm). (in g/m3 sau %). Pentru a elimina astfel de inconveniente. epurarea umeda prezinta unele avantaje: . difuzia turbulenta etc. Decantarea bazata pe utilizarea fortei centrifugale La miscarea de rotatie sau curbilinie a curentului de gaz. Sub actiunea acesteia. Epurarea umeda Mecanismul decantarii umede Principiul clasic al epurarii umede se bazeaza pe faptul ca.

. Rezultatul epurarii umede este formarea namolurilor/slamurilor. Particulele sunt captate de umezeala suprafetei/umpluturii si parasesc spatiul de lucru. in interiorul carora se afla particulele de decantat. posibilitatea epurarii gazelor care au temperatura ridicata.inregistrarea unor consumuri mari de apa. Epurarea umeda are la baza fenomene de umectare.in conturul volumului de apa. curentul de poluant este divizat in minibule. Aceste bule sunt antrenate apoi de jetul de apa care este evacuat in exterior. la unul si acelasi consum . Pe baza acestui mecanism functioneaza instalatiile cu barbotare si instalatiile cu spumare.necesitatea procesarii in continuare a unor cantitati mari de namoluri. Eficienta epurarii umede Cel mai utilizat indicator pentru eficienta desprafuirii umede (generarii namolurilor) este consumul specific energetic raportat la 100 m3 de gaz. emisia gazoasa poluanta vine in contact cu suprafata sau umplutura umeda creata pentru epurare. Aceasta inseamna ca.necesitatea utilizarii unor materiale speciale (anticorozive etc. 6: In functie de capacitatea de umectare.posibilitatea separarii particulelor solide din emisiile poluante care contin umiditate sau substante cu capacitate mare de adeziune.) la epurarea gazelor agresive din punct de vedere chimic. Mecanismele care stau la baza procedeelor de epurare umeda sunt urmatoarele: . In comparatie cu epurarea uscata. . adica de raspandire a unui lichid pe o suprafata solida. .la patrunderea curentul initial de emisie poluanta are loc ciocnirea cu suprafata de apa creata pentru epurare iar particulele sunt antrenate de apa si parasesc sistemul. Up0). Un asemenea mecanism este caracteristic pentru cicloanele umede si scruberele cu umplutura. fig. Practic intreaga energie este consumata pentru invingerea rezistentei hidraulice din interiorul instalatiei. Acestea pot aparea si in urma fenomenelor de decantare a componentelor solide din apele industriale impurificate. Randamentul proceselor de epurare umeda poate fi marit prin adaosuri tensoactive. Pe baza unui astfel de mecanism functioneaza instalatiile de desprafuire de tipul scruberelor si epuratoarelor cu turbulenta sau cu soc. utilizarea instalatiilor de dimensiuni relativ mici.inrautatirea conditiilor de dispersare in atmosfera a gazului evacuat. (umectare maxima) si liofobe. masura capacitatii de umectare fiind unghiul U (la umectare totala. induse de posibila aprindere a amestecurilor .la patrunderea curentul initial.uscate. . solidele se impart in liofile. reducerea pericolelor de explozie si incendii. . epurarea umeda prezinta unele dezavantaje: . In anumite cazuri este posibila combinarea procedeelor mentionate anterior.

indiferent de constructia instalatiei.energetic se obtine acelasi grad de epurare. Marirea acestui grad se constata cand aparatele de epurare lucreaza la o diferenta de presiune de peste 2500 Pa. .

Industrializarea si producerea de energie creeaza o problema de mare ingrijorare in unele zone ale lumii. Prin pozitia si caracteristicile sale. iar pe de alta parte. sunt mai multe trepte de urmarit: y Masura de urgenta ( misorarea pericolului imediat) y Diagnostic: studiu geologic si hidrologic.1. evidentiata prin reducerea productiei de biomasa. adica localizate si concentrate. spalarea acestuia de elemente nutritive. Putem vorbi de un risc de poluare atunci cand acest poluant poate interfera cu mediului : fauna. 1. cartare si analiza y Evaluarea riscurilor y Determinare a obiectivelor si mijloacelor depoluarii . Poluantii solurilor sunt extrem de variati si depind de originea poluarii. Procedura depoluarii Pentru a remedia o zona poluata.Poluarea solului Poluarea poate veni din surse difuze (dispersate) sau punctuale. contaminarea produselor agricole sau chiar distrugerea ecosistemelor. pe de o parte. istoricul activitatilor ariei. Prezenta unui poluant in sol nu este periculoasa in sine. Substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund direct sau odata cu precipitatiile care au ca efect poluarea solului. solul este de fapt locul de intalnire a tuturor poluantilor din care cea mai mare parte vin pe calea aerului.flora si om. acidifierea.ploile acide Ploile acide au ca efect asupra solului. reducerea pH-ului.

se pune la loc. Bulele de aer introduse in celula de flotatie au rolul de a se atasa de particulele hidrofobe si a le transporta la suprafata suspensiei. Metoda prin excavare: Se extrage pamant poluat pentru a fi tratat si apoi. apoi pamantul este supus unor operatii de maruntire si clasare inainte de a fi supus flotatiei.y Lucrari de depoluare in sine y Monitorizare si restrictii asupra folosirii terenului 1. sub actiunea fortei ascensionale. Aceasta metoda este extrem de scumpa datorita transportului si stocarii. spalarea. Metoda de flotatie: Solul contaminat este excavat si transportat la statia de epurare. . unde se folosesc procedee de extractie a poluantilor ca flotatia. fiindca genereaza costuri enorme de implementare. In continuare se adauga reactivi chimici modificatori de mediu si spumanti care au rolul de a asigura selectivitatea procesului de flotatie si respectiv realizarea unei spume pentru prelungirea duratei de existenta a bulelor de aer.2. Metode de depoluare fizico-chimice Aceste metode sunt in general evitate. deci implica un volum mare de apa. Poluantii extrasi din solul supus tratarii trebuie distrusi prin diverse metode chimice. au avantajul de a rezolva problema repede si pot fi o solutie atunci cand termenul este mai critic decat bugetul depoluarii. 3/1. I se adauga apa la o dilutie de cca. Pamanatul contaminat este excavat si transportat la o statie de epurare. in spuma. Insa. termice sau biologice. biodegradarea.

Poluantii sunt recuperati si stocati. Spalarea solurilor cu apa Acest procedeu se bazeaza pe transferul poluantilor din sol in apa prin solubilizarea. flotatie. Uzina functioneaza ca o bucla inchisa. Spalarea fizico. spalarea acestuia pe ciururi. . Solventul este readus in faza lichida pentru a fi din nou folosit.chimica cu apa este destinata solurilor poluate de metale grele si uleuri minerale. Tehnologiile de spalare a solului poluat excavat constau in operatii de maruntire a solului.Dupa extragerea poluantilor acestia trebuie distrusi sau anihilati prin diverse procedee fizico-chimice. Apa va fi apoi depoluata la randul ei si refolosita. adsorbtia acestora de catre lichidul cu care vin in contact. adica Ä in situ´ . este aplicata cu succes daca solul prezinta caracteristicile necesare. In general se procedeaza « hors-site » sau pe o platforma multimodala prevazuta pentru depoluarea solurilor poluate. separarea poluantilor. se extrag din el prin incalzire. Fenomenul de transfer al poluantilor din sol in apa se produce prin utilizarea unei infiltratii in solul poluat si colectarea. Exista si alte variante de spalare a solurilor ce constau fie in utilizarea apei calde si a aburului fie prin injectarea apei la presiuni ridicate de nivelul a 0. Metalele grele si substantele grele pot fi eliminate cu succes din sol prin procedeul flotatiei. permeabilitatea fiind cel mai important factor in acest caz. Poluantul este separat prin distilare. Pamantul este excavat si spalat cu un solvent de extragere. Solventii care au incarcat solul.5*103 bari. desecarea solului epurat. cu ajutorul unei pompe a apei poluate. Spalarea solurilor poluate direct la locul contaminat. Spalare cu solventi Spalarea este indicata in poluarea cu produse de hidrocarburi grele tip gudron si pesticide.

Decontaminarea se realizeaza frecvent prin utilizarea acidului clorhidric. existand mai multe variante aplicate in Germania. Franta si SUA. aminele. Metoda extractiei poluantilor prin solubilizare Procedeul se realizeaza cu ajutorul solventilor organici. policiclice si hidrocarburile grele. Extractia cu ajutorul acizilor si bazelor poate fi realizata si direct prin introducerea solutiei in solul contaminat. Astfel pot fi extrase metalele grele si respectiv cianurile. Procedee de depoluare a solurilor pe cale chimica Procedeele chimice de epurare se bazeaza pe eliminarea poluantilor din sol sau anihilarea caracterului toxic prin reacti de oxido-reducere si de schimb. in sensul ca aerul patrunde in sol sub actiunea presiunii atmosferice si este apoi vehiculat prin sol in directia putului de aspiratie. a bazelor sau a acizilor si se aplica cu suces pe plan international. hidrocarburile aromatice. Aerul poluat extras din sol este supus in continuare epurarii la o statie de tratare. Procedeul este asemanator spalarii solurilor. .Metoda extractiei poluantilor cu ajutorul curentilor de aer Se utilizeaza pentru epurarea solurilor contaminate cu compusi organici volatili (COV). fenolii etc. Extractia poluantilor cu ajutorul curentilor de aer se poate realiza si prin introducerea aerului sub presiune. Poluantii ce pot fi extrasi astfel sunt pesticidele. Eficienta procedeului depinde de continutul de coloizi si de umiditatea din sol. acidului sulfuric si acidului azotic si respectiv a hidroxidului de sodiu.

de obicei cu metale. avand drept obiectiv inlocuirea ionuli Cl. Una din aplicatiile importante ale depoluarii prin procedee electrocinetice este eliminarea unor metale foarte toxice precum mercurul. Reducerea poluantilor organici are loc prin reactii .Metoda oxido-reducerii Oxidarea poluantilor din sol se bazeaza pe distrugerea sau alterarea structurii acestora astfel incat sa poata fi eliminate ulterior prin alte procedee.. putamd fi aplicate in situ. Electroosmoza . Instalatia de tratare cuprinde reactoare in care se introduc solul poluat si reactivul si colane de tratare a gazului rezultat din reactie. utilizand hidroxizi de tipul NaOH sau KOH.prin OH. in urma carora rezulta produsi de reactie netoxici. Metoda depoluari prin reactii de schimb Procedeul este aplicat pentru tratarea poluantilor clorurati. Depoluarea solului prin procedee electrocinetice Aceste procedee se bazeaza pe transportul particulelor fine si coloidale sub actiunea campului electric generat in zona contaminata.

toluenul si xilenul.Solul constituie in acest caz stratul poros prin care se deplaseaza lichidul sub actiunea campului electric. Pentru aplicarea electroosmozei in scopul epurarii in situ a solurilor trebuie efectuate foraje in sol in care se plaseaza electrozii alimentati de la o sursa de curent continuu. Prin dispunerea unor electrozi in sol. in zona anozilor si sub influenta campului electric apa va migra spre catozi. coloidale de poluanti din sol. anozi si catozi. Procedee termice . Electroforeza Acest procedeu este aplicat in scopul eliminarii particulelor foarte fine. Avantajul procedeului consta in faptul ca pot fi controlate directia si sensul curgerii apei si in plus are si un consum energetic redus. toate trei fiind colectate la catod. Acest procedeu consta in introducerea apei in sol. Cu ajutorul electroosmozei pot fi eliminate din sol substantele chimice organice cum ar fi benzenul. alimentati de la sursa de tensiune continua se creaza un camp electric in zona aflata intre cele doua perechi de electrozi. Substantele poluante care contamineaza solul sunt spalate si antrenate in zona catodului de unde sunt evacuate prin pompare. iar particulelor coloidale incarcate cu sarcina electrica vor migra spre electrodul cu polaritate de semn opus. Deplasarea lichidului spre unul din electrozi depinde de caracteristicile acestuia.

In cazul poluarii solului cu produse policlocurate de bifenili la arderea acestora apar aceleasi probleme ca la arderea reziduurilor menajere: dioxinele si furanii. Gazele care ies sunt retratate pentru ca pot contine componente de sulf sau NOx toxice. 25 sec. Eliminarea compusilor organici volatili din soluri poate fi realizata si printr-o incalzire rapida a solurilor contaminate pana la 500o C . Pierderea poluantului prin incalzire variaza aproape liniar cu temperatura. cu durata de tratare termica de cca. in cuptoarele rotative. . Dupa racire solul este apt de a fi redat utiliozarii agricole. Incinerarea poluantilor din sol Arderea poluantilor. precum hidrocarburile. Instalatia de incinerare a solurilor trebuie prevazuta cu coloane de denoxare si electrofiltre pentru retinerea metalelor grele. similare cu cele realizate la epurarea gazelor de ardere a reziduurilor menajere.Tehnica este aplicabila componentilor usori care pot fi transformati in apa si dioxid de carbon.Pierderea poluantilor prin ardere este insotita de distrugerea compusilor organici ai solului astfel ca dupa decontaminare solul nu mai este apt pentru utilizari agricole. ca mijloc de depoluare a solurilor contaminate este un procedeu mai scump decat desorbtia deoarece temperaturile de lucru depasesc 1000oC pentru a asigura distrugerea poluantului organic si obtinerea produselor finale ale degradarii sub forma CO2 si H2O. Majoritatea poluantilor sunt eliminati prin desorbtie termica in intervalul de temperatura cuprins intre 300 o C si 500oC. Desorbtia termica Procesul de adsortie/desorbtie este influentat de suprafata particulelor si marimea microporilor.

minerali sau lumina. Solul adaposteste cantitati fenomenale de microorganisme. ciuperci. pornind astfel procesul de biodegradare. poate fi considerata precum o imensa masina de spalat biologica si naturala. aceste bacterii vor lua drept hrana. Pentru a acoperi nevoile energetice. hidrocarburile. Cercetarile au condus la implementarea tratarii cromului si arsenicului: bacteriile modifica starea de oxidare a metalului precum cromul. care se gaseste ca atare pana la 500 m de adancime. la starea Crom 3 putin solubil. in opozitie. Folosirea bacteriilor pentru depoluari Se stie de mult timp ca microorganismele si mai ales bacteriile au capacitatea impresionanta de tratare a substantelor. Aceasta biomasa. Fiecare gram de sol poate contine mii de specii microbiene: bacterii. care trece din starea Crom 6 poluant solubil. Alte perspective se vor deschide pentru reducerea impactului de CO2. Aici. compusi organici. contribuie la eliminarea arsenicului si a metalelor grele. a facilita recuperarea lor. precum hidrocarburile sau metalele grele. bacteriile degradeaza fenolul. Doar 5% sunt cunoscute si pot fi izolate si cultivate in laborator. alge. putin toxic si chiar la doze mici. Astazi. necesar sanatatii. este posibil reducerea caracterului periculos al metalelor prin fixare sau. Astfel. Folosind activitatea unor bacterii. aceste microorganisme vor reduce impactul poluarii intr-un timp destul de lung. chiar de a elimina elementele nedorite sau periculoase. periculos pentru sanatate si cancerigen. pesticidele. In stare naturala.3. capabila de a trata si de a recicla. . hidrocarburile extrase prin foraj sunt contaminate de CO2 si H2S care trebuie separate prin tehnici costisitoare.Depoluare prin metode biotehnologice 1. intervine mana omului astfel incat putem accelera procesul de reabilitarea a terenului.

care se mai gaseste sub forma naturala si care este mai putin periculos.zis poluarea y Remedierea pasiva care nu face decat sa o stabilizeze Tehnicile de depoluare cu plante sunt de 4 tipuri: y Fito-stabilizare y Fito-extractie y Rizo-degradare y Fito-volatilizare Fito-stabilizare Fito-stabilizarea este o tehnica ce foloseste plantele cu radacini dezvoltate astfel incat se reduce mobilitatea poluantilor continuti in sol. la Arsenic 5. Pot trai in conditii extreme de temperatura si presiune si s-a dovedit ca pot transforma moleculele. .Problematica arsenicului se aseamana: se pot folosi procese bacteriene care transforma Arsenic 3 care este o forma toxica al metalului. Nu numai bacteriile pot fi folosite pentru depoluarea solurilor: sunt si alte microorganisme precum drojdie sau archaeas. Fito-remedierea se clasifica in 2 categorii: y Remedierea activa care distruge propriu.