I.

Egiptul
Cronologie: -Regatul Vechi(3000 a.C. - 2263 a.C., dinastiile(I-VIII); -Prima perioada intermediara(2263 a.C. - 2133 a.C.); -Regatul Mediu (2133 a.C. - 1660 a.C., dinastiile XI-XII); -A doua perioada intermediara(1660 a.C.-1580 a.C.); -Regatul Nou (1580 a.C. -1100 a.C., dinastiile XVIII-XX); -Perioada tarzie (inc. Sec. X-610, dinastiile XXII-XXVI). Cultura si civilizatia egipteana se dezvolta in paralel cu evolutia panteonului politeist autohton si sunt orientate catre cultul mortilor. In 525 a.C , Egiptul este cucerit de persi, iar in 332 a.C. De Alexandru Macedon. In 323 a.C.se constitue statul elenistic egiptean al Ptolomeilor, care dureaza pana in 30 a.C., cand este anexat de Roma. ARHITECTURA Regatul Vechi Programul de arhitecura fundamental este cel funerar. Constructia caracteristica este piramida, derivata dintr-un tip mai arhaic de edificiu, in forma de trunchi de piramida , numit mastaba. Primele piramide sunt alcatuite din cateva gradene mari (Piramida Sakkarah). Ulterior ele se apropie de forma obisnuita a piramidei geometrice, uneori avand o forma romboidala (Piramida Dahshur). Cel mai important ansamblu de piramide este cel de la Gizeh, format din piramidele lui Kheops,Khefren,Mikerions. Sectiunea intr-o piramida caracteristica arata ca volumul interior este in cea mai mare parte plin. Accesul se face pe latura nord, la o inaltime de 15 m; un coridor strampt ce coboara mai intai pana aproape de nivelul solului, apoi urca, pana la anticamera incaperii funerare. Camera ce contine sarcofagul se afla la inaltimea de 42 m de sol. -ansamblul funerar al regelui Djoser, Sakkarah format dintr-o piramida in trepte si din diverse edificii de cult, grupate intr-o incinta dreptunghilara (arh. IMHOTEP). -piramida Meydum; -Sfinxul, Gizeh; Regatul Mediu Monumentele funerare sunt sapate in stanca; acest tip de constructie, dotat cu o fatada placata pe versantul stancos se numeste hypogeu. -monumentul funerar al printului Sirempowet, Assuan. -mormintele Regilor, Teba. Regatul Nou In aceasta perioada, templele reprezinta cel mai important program de arhitectura. Organizarea in plan este urmatoarea: fatada este formata dintr-un pylon, un zid ecran care, cu exceptia intrarii axiale, este complet opac, mai gros la partea inferioara si progresiv mai subtire catre partea superioara. In spatele sau se gaseste o curte interioara, apoi, dupa un alt pylon, este dispusa o sala hypostila (la care tavanul este sustinut de coloane plasate aproximativ echidistant, pe toata suprafata ei), dupa care urmeaza sanctuarul propriu-zis. Coloanele egiptene sunt clasificate in functie de forma capitetului: papiforme (in forma de tulpina de papirus), lotiforme (in forma de flori de lotus), palmiforme (in forma de frunze de palmier), campaniforme (in forma de clopot inversat), hathorice (pe care sunt reprezentate figuri omenesti). -Templul lui Amon, Karnak -Templul lui Ramses II, Teba.

Perioada tarzie Templele au o configuratie asemanatoare cu cele din Regatul Nou, dar planul e mai compact, redus, in general, doar la un pylon, o curte interioara, o sala hypostila si sanctuarul. -Templul lui Hathor, Dendera SCULPTURA Personajele sunt reprezentate in atitudini statice( in special in cadrul scolii memphite). Se practica atat scluptura reliefurilor ( de obicei plate), cat si cea in ronde-bosse Scoala din Memphis: Scribul, Printul Rahotep si sotia sa Nofret Scoala din Teba: Capul reginei Nefertiti, Sarcofagul faraonului Tutankamon, statuile colosale ale lui Amenothis III de la Teba(colosii lui Memnon). Regatul Nou – incep sa fie reprezentate personaje in miscare: Akhenaton aducand ofrande PICTURA Viu colorata, cu personaje reprezentate in mod invariabil din profil, cu un singur ochi(vazut insa din fata). Sunt realizare ansambluri de o deosebita valoare, indeosebi in dinastiile XVIII-XIX, in mormintele de la Teba. Pictura e predominant simbolistica neexistand vreo preocupare deosebita pentru redarea spatiala, procedandu-se frecvent la juxtapuneri si rabateri de planuri(Bazinul cu pesti).

II
ARHITECURA

Arta Antichitatii. Europa

ZONELE VESTICE ALE BAZINULUI MEDITERANEAN SI DACIA

Tipuri pariculare de edificii: -nuraghe-le(turnuri masive, cilindrice) in Sardinia -trulli (locuinte cilindrice scunde, cu acoperisuri conice) in sudul Italiei; -bories-urile (locuinte din piatra de forma prismatica) in Sudul Frantei; -temple de la Malta cu forme variate in plan Cetatile dacice erau imprejmuite cu incinte realizate fie din caluri de pamant(Costesti), fie din piatra(Blidaru, Piatra Rosie). Ansamblurile rituale erau situate pe platforme patrulatere sau circulare. CRETA (ARTA MINOICA) Cronologie: -Minoicul Vechi (2600 a.C. - 2150 a.C.); -Minoicul Mediu(2000 a.C. - 1700 a.C); -Minoicul Recent(1700 a.C. - 1400 a.C.); Arta cretana este in mod direct relationata cu arta Greciei continentale, dar influente artistice au venit in mod sigur si din Egipt si din zona Asiei Mici.

ARHITECTURA Cele mai caracteristice edificii sunt palatele, cu plan neregulat, avand incaperi grupate in jurul mai multor curti interioare, fara sisteme de fortificatii, executate din piatra, caramida nearsa, cu coloane din lemn, construite in Minoicul Mediu si refacute in Minoicul Recent in urma unui dezastru de natura incerta, survenit in jurul anului 1000 a.C. De asemenea, se construiau locuinte cu mai multe etaje cu pereti pictati: palatul de la Cnossos SCULPTURA Este reprezentata indeosebi prin productii din ceramica. Productia cea mai importanta artei decorative minoice este sarcofagul din alabastru pictat gasit la Hagia Triada. PICTURA Este reprezentata in special prin picturi murale realizare intr-o cromatica mai degraba simbolistica decat imitativa(situatie asemanatoare oarecum cu cea din arta egipteana), in care nu exista grija pentru reprezentarea spatiala ( de exemplu cele de la Cnossos: "Parizianca", "Printul cu flori de crin"). MICENE Oras dezvoltat incepand cu prima parte a mileniului II a.C., odata cu stabilirea primelor populatii indo-europene, Micene detine pana in secolul al XII-lea a.C. (presupusa invazie a dorienilor) o pozitie de maxima importanta in zona estica a Mediteranei. ARHITECTURA Arhitecura miceniana este reprezentata de sisteme de fortificatii, palate, constructii funerare. -Orasul Micene este un oras fortareata cu sistemul de fortificatii executat din blocuri mari de piatra, accesul facandu-se prin asa-numita "Poarta a Leilor". -Fortareata de la Tirint, cu sistem de fortificatii cu galerii si cazemate subterane. Arhitecturii miceniene ii apartine si crearea tipului de cladire numit megaron, a carui organizare planimetrica (naos precedat de pronaos deschis) si volumetrica sta la baza constituirii templelor grecesti din perioada clasica. SCULPTURA "Masca lui Agamemnon" GRECIA Cronologie: -Epoca arhaica (apox pana in sec VI aC); -Epoca clasica (sec. V-IV aC); -Epoca Elenistica (dupa cuceririle lui Alexandru Macedon). Fara a avea o unitate politica Grecia realizeza o arta unitara, cu o incomparabila personalitate si influenta in lumea antica. In timpul perioadei arhaice societatea greaca se organizeaza sub forma oraselor-state (polisuri) si se constitue panteonul politeist. De asemenea se contureaza principalele forme de expresie artistica, in arhitectura si artele figuratice Periada clasica are drep centru de influenta

volumetric si decorativ. formand portic pe toate cele patru laturi ale cladirii. mai ales in vremea lui Pericle(443 – 429 aC). forat dintr-o incapere rectungulara. -aptere. pronaos si opisthodomos. . -octastile(cu opt coloane). la care celula naos-pronaos-opisthodomos este inconjurata perimetral de o dubla fila de coloane. la care exista coloane pe latura scurta. destinata oficierii propriuzise a slujbei. Naosul poate fi divizat in trei nave tranversale prin intermediul coloanlor. numita naos. care insa nu comunica direct cu naosul. inglobati in zidurile laterale ale naosului. In partea opusa pronaosului se gaseste o a treia incapere. la care naosul are in plan forma circulara si este inconjurata de o anvelopa de coloane ce creeaza un portic inelar. la care pe laturile lungi nu exista coloane ci pilastri. -tetrastile (cu 4 coloane). la care celula formata din naos-pronaos si ophistodomos este inconjurata perimetral de o fila de coloane. poate fi inconjurat de o anvelopa de coloane. un spatiu de circulatie acoperit (portic). Artele ajung la deplina maturitate si implinire formala. templele grecesti se numesc: -distile ( cu 2 coloane). dar prinse intre peretii laterali ai pronaosului. asimetrice. a bazelor arhitecturii din viitoarea perioada clasica. Din punct de vedere al configuratiei planului. la care exista coloane doar pe laturile scurte astfel: a) amfiprostile. Templul Nike Apteros si scarile monumentale (Propileele). ARHITECTURA In secolele VII -VI aC se ajunge la constituirea. Accesul se face printr-un vestibul numit pronaos. Lumea greaca din perioada clasica cuprinde trei zone mari: Grecia peninsulara si arhipelagul grecesc din Marea Egee. Perioada elenistica este cea a expansiunii culturii si civilizatie grecesti in Orientul Apropat. teritoriile estice ale Asiei Mici si sudul peninsulei italice si Sicilia(Magna Grecia). -eneastile(cu 9 coloane). ci are acces doar in interior si care poarta numele de opisthodomos. -tristile (cu 3 coloane). care genereaza. -heptastile (cu 7 coloane). -dodecastile(cu 12 coloane).politica si culturala orasul Atena. Priene. pentru a se obtine in axul compozitiei un gol). Pergam. dezoltat sub aspect functional si formal din cladirea miceniana de tip megaron. -monoptere. caracterizat prin grija excesiva pentru forma si decorativism. in cazul artelor figurative. Ansamblul celor trei incaperi amintite. asemanatoare pronaosului. -in antis. Apar sau se dezvolta noi centre de civilizatie: Alexandria. -decastile(cu zece coloane). la care colonele exista doar pe altura scurta anterioara. Organizarea in plan Templu grecesc are un nucleu. precum si ansamblul de la Delfi. spre compozitii dinamice si. Artele manifesta trecerea spre un anumit manierism. naos. Milet. -pseudoperiptere. din care cauza numarul coloanelor de pe aceasta latura este de regula par. intre ele si peretii repectivelor incaperi. din punct de vedere planimetric. -pentastile (cu 5 coloane). obtinandu-se doua portice concetrice. Cele mai importante ansambluri urbanistice ale arhitecturii grecesti sunt cele de pe colina Akropolis din Aten. -hexastile (cu 6 coloane). cuprizand Partheonul. Antiohia. Programul de arhitectura cel mai reprezentatic este templul. clasificarea templelor gercesti se poate face in felul urmator: -periptere. In functie de numarul de coloane de pe latura scurta (latura pe care este dispusa intrarea. Erechteionul. la care coloanele exista pe ambele laturi scurte si b) prostile. -diptere.

a fusului se cheama enthais. Alte Constructii : Poarta de la Milet. c) Ordinul corintic. Fusul coloanei este mai svelt(raportul intre diametrul mediu al coloanei si inaltime fiind ~1/6-1/7). Acesta are trei registre orizontale. Deasupra fizei se gaseste cornisa. Coloana dorica sta direct pe platforma cu rol de soclu(stilobat). alcatuita ditnr-o alternanta de placi: cele care mascheaza extremitatile capetelor grinzilor sarpantei au doar trei santuri verticale (triglifi). Ex: Templul Herei de la Samos. acest miez fiind imbracat intr-un buchet de frunze de acant. in interiorul caruia este de obicei o reprezentare figurativa.Organizarea in elevatie In functie de organizarea elevatiilor. Ea are rolul de a sustine grinzile orizontale ale sarpantei. si care este format dintr-un cuzinet foarte aplatizat. b)Ordinul ionic. Capitetul este separat de fusul coloanei printr-un tor (astragal) si este format din doua perechi de volute. Partenonul din Atena. care constitue baza acoperisului. Fusul coloanei este aproximativ tronconic. Miezul capitelului este in forma de clopot inversat. se numeste antablament. de dimensiuni mari. creator. Templul lui Ilissu de la Atena. La partea superioara se gaseste capitelul. Tatrul de la Delfi. Diferentele dintre ionic si doric sunt urmatoarele: fusul coloanei nu sta direct pe stilobat si pe o baza formata dintr-un cavet prins intre doua toruri. Contributie insemnata aduce. pe care sunt reprezentari figurative in baso sau altorelief. in domeniul urbanismului. Teatre Teatrele au gradenele sprijinite pe panta naturala. Templele dorice arhaice ( de pana la mijlocul sec al V-lea aC) au coloanele mai scunde. lipsite de perete de scena: teatrul de la Epidaur. Capitelul corintic are. raportul intre diametrul mediu si inaltimea coloanei fiind de ~1/5-1/6. numita profil atic. Ex: Templul Herei de la Olympia. cu exceptia capitelurilor de colt. sustinut de coloane. Apare la mijlocul secolului al V-lea aC. pe cat se pare. echinele proeminente si enthasis-ul puternic accentuat. Stadionul de la Atena. Pe laturile scurte. mai adanci decat la coloana dorica. Templul lui Zeus Olimpianul de la Atena. Templul lui Poseidon de la Paestum. adaptat de multe din orasele elenistice. doua cate doua. timpanele triunghilare sunt mascate de un fronton. Hyppodamos din Milet. in baso sau altorelief.. Ex:Monumentul coregic al lui Lysicrates de la Atena. Deasupra ei se afla friza. aproximativ tronconica. Este derivat al ordinului ionic. Fusul are un numar de 16-20 de caneluri veritcale putin adanci. Elementul orizontal al constructiei. Fetele opuse ale capitelului ionic sunt indentice. toate cele patru fete identice. Aparut in sec al VI-lea aC. deasupra careia de afla o placa de plan patrat (abaca). la care fetele identice sunt cele alaturate. si cu enthasis-ul mai putin accentuat. in forma de clopot inversat. spre deosebire de cel ionic. cu pante in general destul de reduse. cu 24 de caneluri verticale. Monumentul funerar Xantos. Diferenta majora intre corintic si ionic este conformatia capitelului: volutele sunt mult diminuate ca dimensiuni. al sistemului stradal ortogonal regulat. la partea inferioara (echina). Aparut aproximativ in acelasi timp cu ordinul doric in provincia Ionia din Asia Mica. templele grecesti sunt construite conform a trei ordine: a) Ordinul doric. Aceasta conformatie. Influentate de arhitectura greaca sunt si constructiile din coloniile cartagineze din Sardinia. care are rolul constructiv de a micsora presiunea exercitata de elementele orizontale superioare ale constructiei pe coloana. Antablamentul are friza formata ditnr-o banda continua. Ele alterneaza cu palci pe care sunt reprezentari figurative in relief (metope). . Cel inferior – grinda care reazema direct pe capitelurile coloanelor – se numeste arhitrava.

Venus din Milo. predominant simbolice si lipsite de reprezentare in profunzime. dar cu expresii stereotipe : Kouros din Pireu. Laocoon si fii sai. Fidias. Kore de la Chios Alte lucrari din perioada preclasica: "Calaretul Payne-Rampin". bine proportionare. a inflorit in centrul Italiei in secolele VII-IV aC. nu se poate vorbi despre un progres remarcabil in modul de reprezentare a corpului omenesc. cu forme extrem de stiliate si cu functie probabila apotropaica [destinat apararii impotriva duhurilor rele]: -Statuie feminina de la Amorgos. Picturile cele mai importante care s-au pastrat pana astazi sunt cele de pe vasele din ceramica. Pana in secolul al VI-lea. Idol de la Amorgos. atat in arhitectura cat si in pictura si sculptura. Doamna din Auxerre. Policlet: Diadoumenos Fidias: Atena zisa "de la Varvakeion" Myron:Discobolul Cresilas:Amazoana Paionos:Nike din Olipmia Praxiteles:Apollo Belvedere Scopas:Menada danasnd Lisip:Apoxyomenes Perioada elenistica Accentul este pus acum pe miscare. Scopas. APELLES – nu s-a pastrat nimic. Nike de la Samotrace. lipsind corecta proportionare a elementelor compozitionale: Statueta din Boetia cu picioarele mobile.SCLUPTURA Perioada arhaica: Primele reprezentari figurative sunt cele ale civilizatiei arhaice cicladice din mileniul III aC idoli realizati din marmura. O deosebita valoare artistica si documentara o au statuetele zise "de Tanagra". Compozitiile sunt frecvente asimetrice si deseori corpul omenesc e reprezentat cu o accentuata torsiunie in "S". Praxiteles. Aportul sau a fost remarcabil. PICTURA Din operele marilor pictori greci – POLIGNOT.: -"Efebul de la Anticitera". Perioada cuprinsa intre inceputul secolului al VI-lea aC si inceputul secolului al IV -lea aC poate fi numita preclasica. "Auriga de la Delfi" Perioada clasica Este perioada cand reprezentarile figuratice ajung la perfectiune si cand creeaza cei mai importanti artisti ai Greciei: Policlet. Lisip. pe expresia fetei. care reflecta deseori pasiunile intense ale sufletului. . de origine destul de neclara. Myron. Ilustrative in acest sens sunt statuile de tineri si tinere. Figurile sunt infatisate intr-un mod mai degraba simbolic decat descriptiv. ETRURIA Civilizatia etrusca. Apollo Piombino. intrucat acum se ajunge la un mod corect de reprezentare a corpului omenesc. ZEUXIS.

Sistemul trilic (cu grinzi orizontale) prezenta dezavantajul ca in grinzi se induc. de mai multe tipuri: -de tip camera -cu cupola in encorbellement -de tip tumului -de tip hypogeu -sau izolate. care pot duce la ruperea grinzilor. Astfel. daca la constructiile bazate pe stalpi si grinzi (trilici) marirea traveei peste o anumita limita ( de obicei destul de mica).C). . sistemul mentinandu-se autostabil. -Epoca imperiala(31 aC – 476). -Epoca republicana (509 aC – 31 a. etruscii impun planul ortogonal al localitatilor. SCULPTURA Secolele VIII-V aC sunt marcate de opere din teracota cu puternice influente orientale. pe care piatra le poate suporta. "Lupa Capitolina" ROMA Cronologie: -Epoca regala(753 aC – 509 aC). In domeniul urbanisticii. Arta romana preia cele mai multe din caracteristicile stilistice ale artei grecesti pe care o continua. la cele cu arce marimea traveei este apreciabila. caracterizat prin culori exceptional de vii. cu o colonada de intrarea si un corp principal divizat in trei sub-spatii (cella). preivitor la mort] etrusce. generate de incarcaturile statice. Vasele (canope) prezinta elemente de antropomorfism (capete omenesti). Acest element apare la portile de intrare ale oraselor etrusce: Poarta din Voltera. Primele opere cunoscute ale sculpturii etrusce par influentate de sculptura greaca. Poarta din Perugia. pe langa efectele de compresiune.ARHITECTURA Cea mai importanta inovatie a arhitecturii etrusce consta in descoperirea si utlizarea arcului cu boltari radiali. Ex Sarcofag de la Cerveteri. care constitue o alternativa deosebit de eficace la sistemele liniare de inchidere (trilic) folosite pana atunci. ai a caselor de locuit al caror plan este organizat in jurul unui atrium(curte interioara). inspirat in parte din pictura greaca. combinundu-le cu traditiile italiene(etrusce). In arce apar doar forte de compresiune. si forte de intindere si incovoiere. organizat pe doua axe principale de compozitie: cadro(directia N-S) si decumano (directia E-V). de origine asiatica sau italice arhice. ambele tipuri preluate de arhitectura romana. poate duce la ruperea grinzilor sub propria greutate. lucru vizibil in productiile asa-numitei "Culturii de la Chiusi". aceste influente combinandu-se ce altele. Celelalte inovatii ale arhitecturii etrusce se refera la organizarea planimetrica a templelor. Deosebit de caracteristice sunt constructiile sepulcrale[care apartine mormantului. PICTURA In constructiile sepulcrale de la Tarquinia se gaseste cel mai frumos si mai vast ansamblu pictat al antichitatii dupa cel roman de la Pompei.

cu rol de fundal. in Roma: Forul Roman (axa N-S) si forurile imperiale (forului lui Caesar. Atunci cand ele slujesc la decorarea unei fatade organizate pe mai multe niveluri. Organizarea morfologica a elevatiei Arhitectura romana preia. desi este derivata direct din aceasta. respectiv a corinticului. la nivelul al doilea cel ionic. in zonele de eforturi statice mai reduse( boltile si cupolele casetate). care ofera cel mai grandios exemplu de spatiu interior din Antichitatea romana. Amfitatrul este o inovatie a arhitecturii romane. este acoperita de o mare cupola casetata. Pompei Amfiteatre Sunt constructii eliptice. fata de teatrul grecesc. Prin folosirea intensiva a procedeelor de constructie amintite. carora le adauga inca doua: ordinul toscan si cel compozit. ce se desfasoara in jului unei arene de jur imprejului careia se gasesc locurile. . August. Temple cu plan dreptunghilar: templul lui Hercule de la Cori. constructiile romane sunt clasificate in functie de programul de arhitectura. monumental. Templul zis "al Vestei" de la Roma Temple cu planuri variate ca forma: sanctuarul Fortunei Primigena. cultural. Centru social. acestea reflecta complexitatea vietii romane. foarte eficienta. organizarea planului este inspirata de cea a constructiilor etrusce(de obicei. ionic si corintic. impreuna cu derivatele sale spatiale: bolta (semicilindrica sau in cruce. din cele grecesti. cofraj care poate asigura si subtieri locale ale stratului de beton. comercial si religios al orasului era forul: Forul de la Pompei. ortogonala. pe care le prelucreaza relativ putin. Cladiri de cult Cladirile de cult (templele) sunt derivate. cel corintic sau cel compozit. variatii pe tema doricului. de regula. administrativ.ARHITECTURA Arhitectura romana este mai diversificata si mai complexa din punct de vedere tehnic decat cea greaca. orasele cu plan prestabilit au o trama stradala regulata. Traian. dar in plan. acestea prezinta ca inovatie. cu modificari minime. "Maison Carree" de la Nimes Temple cu plan circular sau plan derivat din cel circular:Pantheonul de la Roma. romanii ajung sa creeze spatii interioare de dimensiuni nemaintalnite in arhitectura de pana atunci (Pantheon-ul din Roma. Programe de arhitectura Foarte variate. dispuse sub gradene. Ex: Teatrul lui Marcellus. dar diversifica in mod remarcabil programele de arhitectura si tehnica de constructie. din beton. in elevatie. Pe langa tehnica obtinerii acestor elemente constructive din boltari radiali. Templul lui Hadrian Teatre De mare importanta la romani. a realizarii boltilor si cupolelor din beton turnat in cofraj. o cella. Arena de la Nimes. prostil). Roma. dispuse pe gradene. . Bazalica lui Maxentiu din Roma etc). Accesul si evacuarea spectatorilor se fac prin galerii interioare. axa NV-SE). In cele ce urmeaza. Urbanismul Urbanismul roman este influentat de cel etrusc si de cel elenistic. dispuse sub gardene. Accesul si evacuarea spectatorilor se fac prin galerii interioare. templul fiind. la al treilea si eventual la cele urmatoare. doric. Nerva. Odeonul. Romanii preiau ordinele clasice grecesti. introducerea asa-numitului perete de scena. Ex:Colosseul de la Roma. constructorii romani adopta si solutia. Tehnici de constructie Romanii folosesc arcul in plin cintru. Constructie circulara. se recurge la asa – numita suprapunere a ordinelor: la parter se utilizeaza ordinul doric sau cel toscan. cele trei ordine clasice grecesti. ultima fiind rezultata geometric din intersectia a doi semicilindri cu generatoare perpendiculare si cu diametre egale) si cupola in forma de calota.

Terme Sunt edificii desosebit de complexe. Basilica Ulpia de la Roma Arhitectura romana este remarcabila si prin faptul ca. izolate. Arcul lui Tiberiu de la Orange. din care se accede in incaperea principala (tablium). Locuinte Existau trei categorii mari de locuinte curente: locuinte colective cu densitate mare (insula). de forma unor blocuri cu cateva etaje. desi este greu de demonstrat ca exista o baza teoretica propriu-zisa a acesteia Ex: Frescele de la Pompei. Fatada dinspre strada poate fi ocupata de magazine (tabernae). cu functiuni diferite. Portret funerar de la Fayoum . si casele suburbane(villa). si pictura greaca si cea etrusca. Columna lui Traian de la Roma Arce de triumf Ex: Arcul lui Constantin de la Roma. Insulae: Casa di Diana de la Ostia Domus: tip cu plan organizat in jurul unui atrium (curte interioara cu portice) cu bazin central (impluvium). realizeaza un numar considerabil de replici ale statuilor antice grecesti La sfarsitul epocii republicane si la inceputul celei imperiale. Roma Villae:Ex: Villa Adriana de la Tivoli. Casa di Livia. Ex Pont du Gard – cu trei etaje. Palate: Ex: Domus Aurea. ele cuprind numeroase incaperi de mari dimensiuni. SCLUPTURA Influentata si ea in mare parte de scluptura Greciei. sali pentru bai reci sau calde. care preiau si amplifica modelul etrusc al locuintei. PICTURA Pictura romana depaseste. Roma. lucrari edilitare destinate aprovizionarii cu apa a locuintelor. casele individuale (domus). vestiare. Cladiri publice diverse: Bazilicile sunt edificii avand functiune comerciala sau administrativa: de ex. odata cu ea. Domus Augustana de la Roma Monumente funerare si comemorative de diferite configuratii EX: Mormantul lui Caecilia Metella de la Roma. din punct de vedere calitativ. se elaboreaza o solida baza teoretica: arhitectul VITRUVIU din sec I aC elaboreaza tratatul De Arhitectura. sali pentru bai de abur. fie integrate fortificatiilor Ex Poarta Maggiore de la Roma Lucrari de inginerie civila Apeducte. reliefurile de pe columna lui Traian. pentru exercitii fizice. Perspectiva este stapanita foarte bine. chiar daca nu va ajunge niciodata la rafinamentul celei grecesti. sculptura romana isi dobandeste o personalitate proprie. Ex: Atrium Vestae. Ex: Termele lui Caracala. Porti Urbane: sunt construite fie cu scop decorativ. Ex Octavian August zis "de la prima porta". Termele lui Diocletian de la Roma.

A doua faza este cea de dupa anul 313(Edictul de toleranta de la Milano. Al patrulea brat al crucii. desfasurarii slujbelor si de incaperi sepulcrale. III Arta crestina timpurie. Perioada cea mai importanta din apus in epoca dintre Constantin cel Mare si anul o mie este reprezentata de domnia lui Carol cel Mare (800-814). de regula. de jure si de facto. Accesul in biserica se poate face printr-un spatiu intermediar numit pronaos sau narthex . pana la sfarsitul mileniului. Bratul crucii perpendicular pe naos se cheama transept. modalitati stilistice proprii de expresie. se contureaza cateva solutii distincte de organizare spatiului de cult. retele subterane. in continuarea naosului. diversificate in functie de zona geografica unde se manifesta. deseori pe mai multe niveluri.MOZAICUL Arta mozaicului a cunoscut o larga dezvoltare in Roma Antica. dat de Constantin cel Mare si Licinius). din punct de vedere artistic. Frecvent. din timpul imparatului Nero. in care se gaseste altarul principal si in care se oficiaza slujba. de tuneluri. cel care contine intrarea si poarta numele de naos.Ex batalia de la Issos. ARHITECTURA Arhitectura crestina de pana la inceputul secolului al IV-lea este redusa la forme de expresie de tipul catacombelor. generand in elevatie o absida. fiind comparabila cu cea a picturii. Este planul cruciform la care unul dintre brate este in mod sensibil mai lung decat celelalte trei. intr-un numar oarecare (in general impar) de nave longitudinale. sub aspectul nivelului reprezentarii spatiului tridimensional. care constitue cai de acces catre spatii mai ample destinate reuniunilor membrilor comunitatilor crestine arhaice. Astfel . se numeste cor. Acesta este. Mozaicul de la Tomis. prima si poate cea mai mare fiind cea din secolul I (64). Adoptarea oarecum intempestiva a crestinismului ca religie oficiala a Imperiului Roman a silit constuctorii epocii sa gasesca rapid solutii de organizare spatiala a cladirii de cult. care realizeaza unitatea. prin care. Organizarea planului a)Cruce latina.O prima faza a artei crestine este cea de pana la anul 313. care va avea ca rezultat la sfarsitul secolului al XI-lea si la inceputul celui de-al XII-lea aparitia Artei Romanice.Ex: catacombele Sant'Agnese de la Roma. corul are in plan forma semicirculara. a Occidentului in imperiu cu capitala la Aachen(Aix-la Chapelle). cand crestinismul are un statut neoficial. Desi atat in arhitectura cat si in artele figurative arta crestina timpurie (palocrestina)foloseste (in special pana in sec V-VI) limbajul formal al artei romane tarzii. crestinismul devine religia oficiala de stat a Imperiului Roman. sinteza elementelor stilistice elaborate in perioada de inceput a crestinismului si conturarea unui limbaj artistic relativ unitar al Europei occidentale. Naosul poate fi separat. Arta Bizantina Pornind de la o formula stilistica unica – rezultanta a solutiilor decorative si spatial volumetrice ale artei romane – arta crestina timpurie se desparte treptat in Arta paleocrestina occidentala (corespunzatoare zonelor in care se va impune ulterior catolicismul) si in Arta ambiantei bizantine (corespunzatoare zonelor in care se va impune ortodoxia). dat fiind ca. iar intersectia acestuia cu naosul. efemera. ea isi va crea . Arhitectura crestina "oficiala" are drept principal program edificiul de cult crestin. Navele laterale se pot continua si in cor. prin intermediul coloanelor. careu. creand un pasaj de circulatie . spre deosebire de templul pagan greco-roman aceasta terbuie sa fie un loc de adunare a credinciosilor si nu doar un spatiu cu acces limitat. e drept. marcat de dese perioade de persecutie din partea autoritatilor. Perioada carolingiana a reprezentat.

Descarcarea eforturilor statice generatoare de cupole pe stalpii ce alcatuiesc un plan poligonal(in general patrat) se poate face prin doua modalitati diferite: 1)prin pandantivi. d)Cu cupole in forma de calota sferica (asezata sau nu pe un tambur cilindric). in general masive si perforate cu goluri relativ mici. Cu toate acestea. in arta crestina acesta are intelesul unei anumite conformatii spatialvolumetrice a edificiului de cult. bunaoara. Va fi preferat in special de canstructorii din rasarit. in mai multe feluri: a)Cu tavane orizontale. adica printr-o serie de arce in consola in forma de jumatate de palnie inversata. In acest caz. mai mult sau mai putin deliberat. iar la interior. Este planul cruciform la care toate bratele sunt de lungime aproximativ egala. Planul in forma de cruce latina va fi folosit mai ales in occidentul Europei. . pentru a nu afecta rezistenta acestora. si sub forma sa derivata. o data cu elaborarea treptata a unui sitem propriu de expresie plastica. elevatia navei centrale are trei etaje: 1)arcadele de separatie dintre nava centrala si cea laterala. criptele. Acoperirea se face. In pictura si mozaic. c)Cu bolti in cruce sau bolti manastiresti. reprezentarea tridimensionala. numit deambulator.in spatele altarului principal. Organizarea spatiala a)Bazilica. coloanele. frecventa in iconografia romana este acum inlocuita cu o reprezentare preponderent simbolica. b)Cruce greaca. construite pana in perioada romanica. ARTELE FIGURATIVE Pictura si sculptura paleocrestine au ca baza de pornire pictura. 2) arcadele tribunelor si 3) ferestrele. astfel incat sa permita luminarea naturala a acesteia pe deasupra navelor laterale. o buna parte a metodelor traditionale de reprezentare a formelor si a volumelor din arta romana tarzie. respetiv pictura romana din perioada tarzie. de obicei din lemn. b)Biserica sala. crucea greaca inscrisa intr-un patrulater. Multe din bisericile paleocrestine occidentale sunt construite asfel incat in subsol se realizeaza un spatiu destinat pastrarii si desfasurarii cultului relicvelor sfintilor. artele figurative paleocrestine abandoneaza. daca este cazul. ambele rezultate geometric prin intersectarea a doi simicilindri cu generatoarele perpendiculare si cu diametre egale. e)Cu semicalote. relativ simetrica in raport cu o axa longitudinala. c)Planul central. separat de nava centrale de asemenea prin coloane. care se deschid prin arcade catre nava centrala. cu un numar impar de nave si la care nava centrala este in mod sensibil mai inalta decat la navele laterale. care acopera absidele. Este folosit de cele mai multe ori la biserici de dimensiuni mai reduse sau la constructiile destinate cu precadere botezurilor (baptisterii). Spatiul central poate fi inconjurat de un deambulator inelar. Deasupra navelor laterale se poate organiza un spatiu aditional de incarcare a naosului(tribunele sau emporele). Procedee constructive Elementele verticale de sprijin sunt anvelopa exterioara de ziduri. Se numeste "bazilica" o biserica de regula in forma de cruce latina. in functie de necesitati. in care artistul nu mai urmareste neaparat asemanarea cu realitate si in care cea de-a treia dimensiune dispare. de regula in plin cintru. b)Cu bolti semicilindrice. care indeplinesc acelasi rol. adica printr-o serie de triunghiuri sferice care asigura trecerea de la planul circular al cupolei la cel poligonal al stalpilor si 2) prin tropme de colt. Spre deosebire de arhitectura romana pagana. unde termenul bazilica semnifica un program de arhitectura. Arcele sunt. de care este despartit prin coloane. Este biserica la care naosul nu este impartit in nave ci formeaza nava unica.

perspectiva si proportiile fiind tratate intr-o maniera . mozaicul paleocrestin este mai solemn. perspectiva si proportiile fiind neglijate. Ex: S.Arta Paleocrestina Occidentala ARHITECTURA ITALIA Basilici: San Pietro din Roma.Peter on the Wall din Bradwell SCULPTURA De traditie romana. precum bazilica avand doua abside opuse (Oberzell) sau cea dotata cu westwerk . Dar in Germania se elaboreaza si scheme originale. GERMANIA Perioada de maxima dezvoltare a arhitecturii paleocrestine din zona germanica este cea carolingiana. Capela Palatina de la Aachen. Monumentul cel mai important este. sculptura paleocrestina devine mai austera si mai rigida. arhitecura din nordul Spaniei prezinta scheme mai compacte decat in cazul Italiei – biserici-sala (cu o singura nava) sau bazilici terminate spre est nu in hemiciclu ci rectangular. manuscrise pictate intr-un stil figurativ cu elemente de abstractizare. cel mai adesea de tipul sala. ANGLIA Edificiile anglo-saxone sunt cladiri cu plan simplu. personajele detasandu-se pe carateristicul fond de aur. MOZAICUL SI PICTURA MURALA Derivat din mozaicurile romane. Ex: San Pedro de la Nave din Zamora. San Vitale din Ravenna. FRANTA Arhitectura paleocrestina franceza este initiata in timpul dinastiei merovingiene. direct inspirata din capodopera lui Justinian. in general. Elemente decorative complementare sau geometrice si florale Ex: Evanghelierul lui Ebo din Reims. dar reprezentarea de ansamblu si culorile fiind pline de farmec. De semnalat reliefurile de pe sarcofage. de cate un turn masiv. in special cele din Franta. Insulele Britanice si Germania (asa numitele enluminures). Sant'Apollinare in Classe din Ravena Edificii cu plan central:Santa Costanza din Roma. San Vitale din Ravena. Tipurile constructive folosite cel mai frecvent sunt baptisteriul cu plan central (octogonal cu sau fara deambulator sau quadrilobat. precum si bazilica) ex: Baptisetriul Sain-Jean de la Poitiers NORDUL SPANIEI Initiata de vizigoti. terminat rectangular si dominate. In perioada carolingiana intalnim reprezentari foarte reusite in rondebosse: Ex: Statuia ecvestra a lui Carol cel Mare PICTURA MINIATURILOR Din secolele VIII-IX sunt remarcabile miniaturile. fara indoiala.

Biserici din zona Constantinopolului si Grecia cu plan in forma de cruce greaca inchisa Tipul crucii grecesti inscrise este cel mai frecvent in zona de sud a Balcanilor si. conform unor principii stilistice si de organizare a compozitiei asemanatoare cu cele din reprezentarile in mozaic. Bethleem Bazilici cu plan central din aceeasi zona: Biserica Sf. Salonic. in zona constantinopolitana si in cea balcanica. Ierusalim Bazilici din zona constantinopoliteana: Sf. fondat de imparatul Constantin cel Mare in anul 320 si inaugurat in anul 330. numite "prothesis" respectiv "diakonikon" Lucrari edilitare: Poarta Aurea de la Constantinopol Bazilici din Orientul Apropiat:Biserica Nativitatii. De obicei. edificii cu plan central si cladiri cu o formula planimetrica de compromis intre cele doua solutii amintite. Sf. Uneori. fie de artele plastice. evident. cu particularitati locale importante. destinate pastrarii impartasaniei si vesmintelor pentru slujba. stilul tarilor ortodoxe. Volumele de care este alcatuita biserica sunt net conturate. Messembria). Orasul Constantinopol. Ravenna Arta ambiantei bizantine In perioada incipienta (sec IV-VII).arbitrara. Aceste deosebiri se accentueaza puternic in secolele urmatoare. BULGARIA Bisericile caracteristice sunt cu plan derivat din cel bazilical(Sofia. Ioan in Studion. Arta de tip bizantin va fi. fie ca este vorba de arhitectura. iar anturajul fiind de obicei. Treptat. Vechea Mitropolie. Picturile murale sunt realizate.Ex Mozaic de la San Vitale. Mormant. Teodor din Constantinopol. pana in secolele XVIII-XIC. la care se adauga cate doua abside si la capatul bratelor N-S ale crucii care poarta numele de athonit. in general. Ecaterina. devine rapid centrul cultural si artistic al Orientului european. sau in forma de cruce greaca inscrisa ARMENIA Arhitecura armeneasca ofera formule stilistice interesante si o mare autonomie in cadrul artei zonei bizantine. de forma prismatica sau cilindrica. in stanga si in dreapta absidei principale se construiesc doua mici incaperi anexa. in special in Grecia La intesectia bratelor crucii se gasesc o cupola prevazuta cu tambur inalt. Sofia din Constantinopol (arh ANTHEMIS DIN TRALLES si ISIDOR DIN MILET) La manastirile de la Muntele Athos se elaboreaza un tip particular de biserica in forma de cruce greaca inscrisa. Constantinopol Biserici cu plan central si deambulator inelar: Sf. se realizeaza edificii de cult asemanatoare cu cele din Occident – bazilici. Bazilici: Bazilica Ereruk . Cele mai frumoase ansambluri de mozaicuri se gasesc in bisericile din Ravenna. constructorii se vor opri asupra tipului de plan numit cruce greaca sau asupra celui numit cruce greaca inscrisa(intr-un patrat sau dreptunghi). cu cupola cu tambur cilindric inalt si acoperis conic si au fatadele decorate cu serii de arcaturi oarbe(elemente de decoratie specifice armanesti). biserica poate fi prevazuta si cu alte cupole. la colturile patrulaterului in care este inscrisa crucea greaca. Ex: Sf. redus la minimum. ARHITECTURA Si in Orient. diferentele dintre arta crestina occidentala si cea orientala sunt destul de putin semnificative. in prima faza. Bisericile armenesti sunt derivate ale tipului bazilical din Asia Mica sau sunt construite pe baza planului central.

Biserici cu plan drept(o singura absida aparenta) Ex: Biserica de la Arbore. Bisrici cu plan drept si doua abside apuse: Biserica Balinesti Biserici cu plan drept cu o absida sau cu trei abside.Ex: Biserica manastirii Cotmeana In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. fiindu-i preferat tipul trilobat: partea de est al bisericii avand trei abside. creandu-se Palatul brancovenesc ex: Palatul Mogosoaia. cea a Gruziei propune o decoratie ceva mai simpla. la care apar sistemele de arce incrucisate armenesti Ansambluri monastice: Manastirea Sanain Arhitecura de aparare:cetatea Ilan din Cilicia GRUZIA Asemanatoare cu arhitectura Armeniei. volumetria exterioara). avand una sau mai multe turle elansate pe verticala. cea mai importanta gasindu-se deasupra naosului. din care cele laterale sunt prinse in grosimea zidurilor Sf Sava din Iasi. arce polilobate).Celelalte. din timpul lui Stefan cel Mare sunt cu turla sau fara turla. in consola). In Muntenia si in Moldova se elaboreaza tipuri arhitecturale autohtone originale: Muntenia Modelul planimetric al crucii grecesti inscrise apare relativ rar. Inovatia tehnica de cea mai mare importanta este bolta moldoveneasca(arce piezise. Plan central cu capele auxiliare Ex: Biserica Gevari. Plan in forma de cruce greaca inscrisa: Ex Biserica Domneasca de la Curtea de Arges. etaje. volumetria este si aici exprimata transant. Biserica Manastirii Golia. dar si din domeniul arhitecturii populare(configuratia acoperisului. Iasi cu detalii de arhitctura renascentista. tendinta spre alungirea longitudinala a planului si spre elanasrea pe verticala a siluetei cladirii) si armenesti (configuratia exterioara a turlei). formele sunt insa mai elansate. Treime din Siret. Moldova Este folosit. Moldova primeste influente gotice(detalii de ancadramente. Ex Sf Nicolae de la Radauti derivata din modelul bazilical Biserici cu plan trilobat din secolele XIV-XV Prima dinte ele – Sf. cu o singura turla sau cu doua turle din secolele XVI-XVII Ex: Biserica manastirii Sucevita. cu foisor. .Interpretari ale tipului crucii grecesti inscrise:Ex Biserica Ripsime din Ecimiadzin Constructii de tip rotonda: Biserica Mantuitorului de la Ani. orientate respectiv catre est. Plan trilobat: Incepand cu secolele XV-XVI se construiesc din ce in ce mai des pronaosuri deschise(exonarthex-uri). introducandu-se detalii de facutra venetiana (ancadramente. din secolul al XIV-lea. nord si sud. alteori insa turlele sunt mascate de acoperis. Arcele oarbe apar mai rar. Biserici cu plan trilobat fara turla. Specifice pentru arhitectura armeneasca sunt constructiile de tip gavit(sali pentru intruniri obstesti sau in scopuri didactice). se amplifica din punct de vedere spatial modelul caseri populare de tip valcean. Biserica Trei Ierarhi de la Iasi. de preferinta tipul de plan trilobat. EX Biserica manastirii Voronet. biserica moldoveneasca este formata dintr-o succesiune de incaperi separata intre ele(pronaos – eventual camera mormintelor sau gropita-naos). Mțheta Plan in forma de curce greaxa inscrisa: Ex: Biserica de la Fitoreti ROMANIA Si in Tarile Romane se face simtita puternic influenta bizantina. Sub aspectul configuratiei spatial-volumetrice.

Scoala din Pskov Ex. Zidurile sunt relativ masive. Andrei Rubliov. . bisrica-hala(cu toate navele de inaltime aproximativ egala). stil de tranzitie de la arhitectura medievala rusa la cea baroca din secolul XVIII EX:Biserica Putniki de la Moscova PICTURA ROMANIA Cela mai importante realizari ale picturii medievale romanesti sunt anasmblurile de la manastirile din nordul Moldovei. RUSIA Pictura rusa medievala ( in special pictura de icoane) are ca sursa principala de inspiratie pictura bizantina din secolele XII-XIV (una dintre capodoperele picturii de icoane bizantine. Dionysius Ex Icoana Maicii Domunlui de pe Don. cu ferestre inca de mici dimensiuni. Biserici cu planul de tip cruce greaca inscrisa: Catedrala Uspenski de la Moscova Scoala moscovita. precum si cele cu plan central. Biserici de tip stalp Ex Biserica din Kolomenskoe din Moscova Incepand cu secolul al XVII-lea. Maica Domnului din Vladimir – a fost adusa inca de timpuriu in Rusia) Dupa 1350-1400 apar principalii maestri ai picturii ruse: Teofanul Grecul. care amintesc de scolile romanice din Occident. rezultand asa-numitul stil Nariskin. DIONYSIUS: Rastignirea IV Arta romanica Romanicul este stilul international al artei occidentale. ancadramente de goluri. Scoala rusa din sec XI-XIV pastreaza si mute elemente constructive(tribunele)sau decorative(arhivolte. Tipurile de cladiri sunt bazilica.RUSIA Primele edificii de cult ruse dezvolta planul bazilical cu mai multe nave si cu cupole. biserica-sala(uninavata). realizate in secolul al XVI -lea. Sofia Ulterior. Se adopta turala cu invelitoare de tip bulb. Sf. acoperisurile fiind terminate cu timpane in forma de acolada (bocika) si cu arce oarbe semicirculare suprapuse(kokosnice). pe structura traditionala a bisericii ruse se grefeaza elemente decorative de factura baroca apuseana. Scoala din Kiev si din Suzdal-Vladimir Ex Biserica Piatnita de la Cernigov. Ioan Botezatorul de la Pskov Scoala moscovita. cu o turla si volumetrie generala piramidala. Arta romanica se caracterizeaza prin folosirea arcelor in plin cintru si a boltilor semicilindrice (intarite sau nu cu arce dublouri) sau in cruce. se recurg la solutii mai compacte: cruce greaca inscrisa. in cadrul edificiilor de cult cu plan de tip curce latina sau cu plan central. care face trecerea de la Arta Caroligiana tarzie la Arta Gotica. Procesul de elaborare a formelor si de cristalizare spatial-volumetrica inceput in perioada paleocrestina ajunge acum la maturitate. Ex decoratia exterioara pictata de la biserica Voronet. ANDREI RUBLIOV: Sf. ARHITECTURA In arhitectura. Aceste cladiri cu planuri complexe nu sunt insa excesiv dezvoltate dupa asa longitudinala EX : SF. Treime. si este cuprins aproximativ intre anul 1000 si (in functie de tara) mijlocul sec al XII-lea (in Franta) sau mijlocul sec al XII-lea (in Germania). a cupolelor cu tropme sau pe pandativi (mai rar).

Fontevrault – nava unica este acoperita cu cupole pe pandantivi.FRANTA Dintre toate tarile Europei. dispuse in fila EX: Saint-Piere de la Angouleme Biserici cu bolti semicilindrice si fatada-ecran(bogat sculptata):Saint-Amand de la Saint -Aman-de-Coly Auvergne Bisericile din Auvergne sunt de tipul "pseudobazilica"(sau bazilici cu naosul obscur): deasupra navelor laterale sunt tribune care nu mai permit luminarea navei centrale prin ferestre inalte. avand corul cu deambulator si capele radiale Ex: Saint-Serin din Toulouse Provence Bisericile provensale sunt caracterizate prin turnuri patrate. Berry In Berry apare un tip de biserica foarte raspanadit aici(si nu numai) in perioada romanica si care va fi folosit frecvent(mai ales in Germania) in perioada gotica: biserica-hala. Peste careu se realizeaza un turn care. de obicei. in forma de carena. Ex: Saint-Paul de la Issoire Midi Bisericile de dimensiuni mari din Midi sunt de tip pseudobazilica. Corurile sunt prevazute cu deambulator si capele radiale. asezate in fila. Cladiri de cult Normandia In general bisricile normande nu au bolti ci sunt acoperite cu tavane din lemn. Ex Biserica abatiala. in mod incontestabil. Eventualele bolti sunt adaosuri ulterioare. . si sunt lipsite de ferestre inalte. Ex Notre-Dame-laGrande de la Poitiers Angoumois. Limousin. caracteristica transmisa si bisericilor de dimensiuni mai mici din epoca gotica. Saintonge. atat nava cenrtala cat si navele laterale se gasesc sub un acoperis unic. astfel incat aceasta din urma nu mai poate fi luminata prin feresrte pe deasupra colateralilor. formeaza lanterna in interior Ex: La Trinite de la Caen Bazinul inferior al Loirei Naosurile bisericilor sunt largi. Franta poseda. Caracteristicile regionale sunt aici deosebit de evidente. Perigord Biserici-sala cu cupole pe pandantivi. Ex: Rotonda Sainte-Croix de la Quimperle Poitou. O biserica-hala are navele laterale de aceeasi inaltime (sau aproape de aceeasi inaltime) cu nava centrala. invelitori destul de plate. Saint-Benoit-sur-Loire. cele mai multe si mai valoroase exemple de arhitectura romanica. Bretania Naosurile sunt deseori acoperite cu bolti din lemn. In general. decoratie sculptata abundent si de buna calitate. cu bolti semicilindirce intarite cu arce-dublou. Biserica abatiala. Fatadele sunt flancate de turnuri. Uneori constructorii preiau detalii ale monumentelor romane locale Ex: Catedrala Notre-Dame-la-Major din Marsilia.

Champagne. Paray-le-Monial. fara deambulator. Ex: Sant'Ambrogio de la Milano Piemonte. Frecvente sunt decoratiile cu arcaturi suportate de coloane detasate de zid Ex: Catedrala din Pisa.plan in forma de cruce greaca avand 5 cupole pe pandantivi. Lorena Ex: Saint-Loup de la Saint-Loup-de-Naud Corsica: EX:Catedrala de la Nebbio Lucrari de inginerie militara: Constructii militare sunt realizate fie sub forma unui turn izolat de aparare. Ordinul cluniacens dezvolta o formula bazilica cu turn central(Cluny. ordine care au raspandit tipologii aparte de arhitectura in Franta si Europa. Toscana : Atat exterioarele cat si interioarele sunt placate cu marmura colorata. Semur-en-Brionnais). de obicei cu sectiune patrulatera (donjoane). Paray-le-Monial. Donjoane cu planuri diverse: Ex: donjonul de la Houdan Siteme de fortificatii tip incinta: Castelul de la Falaise ITALIA Lambardia Biserica romanica lombarda caracteristica este de tip bazilical sau pseudobazilical. Ex: Saint-Pierre-et-Saint-Paul de la Neuwiller Ile-de France. foarte austera. Franche-Comte Ex: Biserica de la Saint-Hymetiere Nordul Frantei Ex: Saint-Omer de la Lillers Alsacia Volumetrie simpla si clar exprimata. Cel cistercian a creat un tip special de cladire de cult. sculptura putina. Catedrala din . cu cor drept sau poligonal. decoratii cu arcaturi oarbe (benzi lombarde). fie sub forma unui sistem de aparare cu ziduri (curtine) intarite local cu turnuri ce alcatuiesc o incinta fortificata. cu careul transeptului acoperit adesea de o cupola octagonala pe trompe. Fatada este lipsita de turnuri iar decoratia este relativ redusa(benzi lombarde). Cele mai importante biserici burgunde sunt de tip bazalical EX:Saint-Philibert de la Tournus In Bourgogne iau nastere doua ordine religioase foarte importante: cel cistercian. fondat in 1098 de Robert de Solesmes. Cluny). si cel cluniacens. Autun.Savoia:ex: Saint-Martin de la Aime Burgundia Scoala burgunda a produs cateva dintre cele mai importante capodopere ale arhitecturii romanice franceze si europene(Tournus. Liguria:Ex Santa Maria de la Vezzolano Emilia: Scoala emiliana este foarte apropiata stilistic de cea lombarda Ex: Complexul de biserici Santo Stefano de la Bologna Veneto:Ex: San Lorenzo de la Verona. San Marco de la Venzia. Vezelay. fondat in 910 de Guillaume cel Pios. Donjoane patrulatere: Ex Donjonul de la Crest. care s-a mentinut in epoca gotica si s-a difuzat in Europa.

Luca Lazio, Marche, Umbria, Italia de Sud:EX: San Ciriacor de la Ancona Sardinia: Ex Santa Maria de la Uta Sicilia Arhitectura siciliana este de origine normanda(insula se gasea in acea vreme sub stapanire normanda), dar se fac simtite si influente arabe EX Catedrala de la Cefalu GERMANIA Cele mai importante realizari ale scolii romanice se gasesc in zona renana si in sud. In general, bisericile romanice germane sunt de tip bazilical, avand deseori doua transepte si, in zona renana, doua abside opuse, reminescenta a arhitecturii carolingiene. La intersectia transeptului principal cu naosul, acoperirea se face deseori printr-o cupola octogonala pe trompe. Decoratia adosata arhitecturii este redusa, de cele mai multe ori, la motive geometrice( benzi lombarde). In Germania, perioada romanica se prelungeste pana in primele decenii ale secolului al XIII-lea. Scoala din Hirsau – derivata din cea franceza burgunda de la Cluny Ex: Biserica manastirii de la Hirsau Constructii cisterciene EX: Biserica la la Otterberg Scoala renana si influenta ei: Ex: St. Michael de la Hildesheim, Caterdrala de la Bamberg, Catedrala de la Worms, Catedrala de la Bonn. Germania de nord: Ex Catedrala de la Ratzeburg ANGLIA Arhitectura romanica engleza se dezvolta dupa cucerirea Angliei de catre normanzi (1066) si este inspirata, in mod firesc, de cea a scolii din provincia franceza Normandia. Astfel, o biserica romanica engleza este de tip bazilical, avand un turn lanterna la intesectia navei centrale cu transeptul. Exista putine edificii de cult engleze romanice pastrate integral, deoarece multe au fost continuate si transformate( frecvent in mod radical) in epoca gotica. Lucrarile de inginerie militara sunt construite deasemenea in maniera normanda, avand ca nucleu un donjon (forma patrulatera in plan fiind cea mai frecventa), in jurul caruia se pot dezvolta un sistem inelor de ziduri de aparare. Ex:Catedrala de la Durham, White Tower de la Londra, Castelul Dover SPANIA Arhitectura mozarba – Arhitectura paleocrestina din Spania in sec IX-X prezinta, in unele cazuri, unele influente notabile ale artei arabe. Aceste influente pot fi semnalate in cazul formei particulare, de potcoava, a arcelor si in plan, a absidelor, precum si la nivelul registru decorativ. Ex: San Miguel de Escalada de la Leon Cladireile romanice spaniole poarta influente franceze si lombarde. Ca si bisericile din sudul Frantei, cele spaniole au o decoratie sculptala bogata: Ex: Santa Maria de la Ripoll, Catedrala de la Santiago de Compostela – cu fatada baroca – vezi barocul spaniol – asemanator cu plan si volumetrie cu Saint-Serin din Touluse si cu Sainte-Foy din Conques. PORTUGALIA Ex: Catedrala de la Coimbra

TARILE DE JOS EX: Catedrala de la Tourani BOEMIA Cele mai importante cladiri romanice pastrate in Boemia vadesc influenta romanicului german Ex: Biserica Sf. Gheorhe de la Praga. SCANDINAVIA EX: Catedrala de la Lund UNGARIA Ex: Biserica de la Jak. POLONIA EX: Biserica la Tum ROMANIA Arta romanica se dezvolta in Transilvania. Tipul preferat de constructori pentru edificiile de cult este cel bazilical compact, frecvent fara transept. Decoratia este foarte retinuta. Ex: Biserica de la Herina Influente romanice puternice se vadesc si la bisericile ortodoxe de zid din Transivania Ex Biserica de la Strei PICTURA a) Pictura murala - Cel mai valoros ansamblu este cel de pe bolta semicilindrica a naosului bisericii din Saint-Sarvin-sur-Gartempe. Alte ansambluri picturale importante sunt, in Franta, cele de la Vic, Tavant, Montoire, Le Liget, Ebreuil, Brinay, in Spania cele de la Taull, San Isidoro din Leon si San Quirce din Pedret, in Italia la San Clemete din Roma, in Germania la St. Georg din Oberzell. In general se poate spune ca pictura romanicului continua, mai ales ca tehinica de lucru, pictura carolingiana, cu vadite influente bizantine. Se distinge prin lipsa decorului si, in general, a reprezentarii tridimensionale, personajele in atitudini statice si se inspira din subiecte si teme ale Vechiului si Noului Testament. b)Mozaicul – direct inspirat din iconografia bizantina si paleocrestina occidentala ofera cateva exemple deosebit de interesante in Italia, la catedrala din Torcello, la biserica Martorana din Palernmo, la Palatul regal din Palerno si in Franta la Germigny-des-Pres. c)Pictura miniaturilor – continua si imbogateste marea scoala carolingiana, precum si cea din Insulele Britanice.Ex: Apocalipsul Sf. Sever SCULPTURA Apare rareori izolata. Cel mai frecvent se intalnesc ansambluri sculptate incoporate in compozitii arhitecturale ( timpane ale potalurilor, capitelurilor). In unele zone (Normandia, Alsacia, zona renana a Germaniei, Lombardia), sculpturile sunt preponderent nefigurative(dinti de fierastrau, denticuli, varfuri de diamant, entrelacs, torscade, arcaturi intersectate). Dar sunt frecvente (in Franta centrala si de sud, in Spania) ansambluri sculptate figurative exceptionale FRANTA : fatada Bisericii Notre-Dame-la-Grande din Poitiers ANGLIA: portalul Bisericii din Kilpeck. SPANIA: portalul Bisericii din Ripoll GERMANIA:Calaretul de la Bamberg(Catedrala de la Bamberg); ITALIA: Reliefurile foste pe amvonul Catedralei din Parma.

V.Arta gotica
Goticul, aparut in Franta, reprezinta ultima si cea mai evoluata faza de dezvoltare a sistemului de forme elaborat in Evul Mediu timpuriu, odata cu inceputurile artei crestine. Ca si Romanicul, Goticul este un stil international, care dureaza, in linii mari, din secolul al XII-lae, pana in secolul al XVI-lea (Franta -mij sec al XII-lea – inceputul sec al XII-lea, Anglia a doua jumatate a sec al XII-lea sfarsitul sec al XVI lea, Italia inceputul sec al XIII-lea incep sec XV-lea, Germania incep sec al XIII-lea inceputul sex al XVI lea, Spania – inceputul sec al XIII-lea – incep sec al XVIlea). ARHITECTURA Caracteristicile principale ale arhitecturii gotice sunt: folosirea arcului frant si a boltii pe ogive, reducerea treptata a rolului portant al peretilor, rol care revine stalpilor (stalpi ce continua nervurile boltilor), inlocuirea in mare masura a peretilor laterali prin ferestre de dimensiuni mari cu vitralii, crearea unor spatii interioare de o amploare deosebita si realizarea unei ornamentici specifice la edificiile de cult. In aceata perioada, arhitectura militara cunoaste deplina maturitate. Castelele sunt alcatuite dintr-un turn central (donjon), incinta sau incintele concentrice fiind formate din turnuri (bastioane), de obicei cilindrice, legate intre ele prin ziduri numite curtine. Aceste constructii sunt dotate la partea superioara cu guri de tragere, metereze, precum si cu orificii prin care proiectile diverse puteau fi trimise, prin cadere libera, asupra asediatorilor (masiculiuri). Constructia era astfel gandita incat cucerirea de catre dusman a incintei exterioare (doatata sau nu cu forturi avansate numite barbacane) nu avea drept consecinta capitularea integii cetati, asediatii retragandu-se in incinta interioara. FRANTA Cronologie : gotic primitiv (sec XII) gotic rayonnant(sec XIII-XIV) gotic flamboyant(sec XV – prima jumatate a sec XVI) Cladiri de cult a) Goticul primitiv Proportiile sunt inca relativ scunde, stalpii sunt masivi, de obicei cilindrici, peretii au inca un rol portant relativ important, din care cauza ferestrele sunt inca de dimensiuni modeste, planul caracterizat prin asa-numitul sistem legat( la o travee din nava centrala corespund doua travee in nava laterala). Taveele au planul aproximativ patrat. Se mentin tribunele deasupra colateralilor. Elevatia navei centrale este fie cu patru etaje (arcadele dintre nava centrala si nava laterala, tribunele, galeria tehnica ce asigura accesul in podul de deasupra colateralilor, numit triforium, ferestrele inalte prin care nava centrala se lumineaza pe deasupra colateralilor), fie cu trei etaje(arcade, tribune, ferestre), In aceasta perioada, aria de raspandire a Goticului este limitata pe o raza de circa 1000 km in jurul Parisului. Ex: Catedrala, Saint-Denis , Catedrala Notre-DAme de la Laon , Catedrala Notre-Dame de la Paris b) Gotic rayonnant Ile-de-France, Champagne, Picardie si Artois Arhitectura gotica ajunge la deplina maturitate Sistemul legat este inlocuit cu cel format dintr-o travee dreptunghilara in nava centrala, careia ii corespunde o singura travee in navele laterale. Tribunele dispar si elevatia laterala a nevei centrale are, de regula(atunci cand cladirea este de tip bazilical), trei etaje: arcade, triforium si ferestre. La cladirile de tip bazilica, sistemul de sustinere laterala format din arce butante si contraforturi este deosebit de dezvoltat si are un rol

Saint-Ouen din Rouen. Aceasta se caracterizeaza prin forme masive. Deseori cladirile sunt de tip sala. Strasbourg. specific breton. Bazinul mediu si inferior al Loirei Pe langa bisericile de tipul celor din Ile-de-France(Tours. Orleans. numit biserica de stil angevin. Peretii isi pierd aproape in intregime rolul portant. EX: Catedrala Saint-Cecile din Albi. cu unele exceptii (Catedrala din Metz. Saint-Matin din Colmar). 2)Biserici apartinand variantei meridionale a goticului francez. Ex Catedrala Saint-Etienne din Bourges Midi 1) Biserici inspirate de Goticul din nordul Frantei: Ex: Catedrala Noter-Dame din Rodez . . Le Mans.structural. Relativ frecvent se construiesc biserici-hala. asemantoare calotelor. Catedrala Sain-Just din Narbonne. Abatia Mont-Saint-Michel. Saint-Chapelle din Paris Lorena si Alsacia Aici constructiile sunt. Bretania Arhitectura bretona manifesta un anumit arhaism. Este epoca in care stilul gotic se raspandeste in intreaga Franta si in Europa si in care se realizeaza cele mai mari capodopere ale arhitecturii ale acestui stil : catedralele din Chartres. Lyonnais. Datorita caracteristicilor particulare ale arhitecturii gotice bretone din secolele XV-XVI. Inveliturile au pante mici. Ex: Catedrala Noter-Dame din Rouen. Bourges. France-Comte. Tours. Lipsesc arcele butante. Saint-Julien de Le Mans). monument izolat. Bourbonnais si Dauphine Ex: Notre-Dame din Dijon . lipsite de deambulator. o poarta monumentala si un calvar. constructia fiind frecvent realizata din caramida. avand bolti pe ogive foarte bombate.Ex: Catedrala Saint-Gatien din Tours. Goticul se mentine aici pana in a foua jumatate a secolului al XVII-lea pe structura gotica grefandu-se acum elemente decorative din vocabularul stilistic al Renasterii. Vendome. Centrul si sud-vestul Frantei Influentele cele mai importante sunt cele ale goticului din Ile-de-France. dar si plastic. cu capele laterale. naosul fiind lipsit de ferestre. bisericile normande au un turn-lanterna peste careu. avand afinitati si cu cea normanda si cea engleza. o capela osuar. Bisericile mari(catedrale) sunt de tip bazilical si au bolti din piatra cu ogive. Metz. esential. suportii verticali fiind atat stalpii cat si zidurile portante. in care sunt reprezentate in ronde-bosse scenele Patimilor. EX: Catedrala SaintPierre din Nantes. iar ferestrele sunt de dimensiuni foarte mari. Notre-Dame din Avioth. Troyes. Ex: Catedrala Notre-Dame din Strasbourg Normandia Frecvent. dar se intalneste si tipul de biserica-hala sau sala. am preferat sa nu o tratez in cadrul sectiunii despre arhitectura flamboyanta. oarecum mai arhaice decat cea din alte regiuni ale Frantei de nord. de tip sala sau hala. Catedrala Notre-Dame din Coutances.capodoperea goticului meridional Burgundia. dar peretii laterali sunt intariti local cu contraforturi solide sau lesene. ci ca o continuare tarzie a celei rayonnante. Tipul bazilical este folosit aproape in exclusivitate. aici se elaboreaza un tip special de biserica. Bisericile mai mici au naosul acoperit cu bolta de lemn in forma de carena. Complexele parohiale rurale grupeaza de obicei biserica.

este lipsit de deambur si are in ax o capela dedicata Sfintei Fecioare (Lady's Chapel). Saint-Maclou din Rouen Arhitectura de aparare Respectand caracteristicile generale ale arhitecturii militare aratate mai sus. Castelele: Ile-de-France:EX: Castelul de la Vincennes Alsacia: Ex: Castelul Haut-Koenigsburg Normandia: Castelul de la Carroudes Bazinul mediu al Loirei: Castelul de la Saumur Bretonia: Castelul de la Nantes Berry. se ridica un turn-lanterna cu sectiune patrulatera. De multe ori. Limousin. Sistemul bazilical este folosit aproape in exclusivitate. sunt lungi si joase. reprezinta programul de arhitectura publica cel mai caracteristic pentru Franta medievala. triforium-ul fiind de regula suprimat. Catedralele engleze. sistemul de sprijin exterior cu arce butante este aici putin dezvoltat.Provence Goticul provensal este asemanator din multe puncte de vedere cu cel din Midi. din care cauza ele sunt inconjurate de anexe manastiresti. Ex: Catedrala de la Frejus. ANGLIA Cladiri de cult Cronologie: Early English (sf.inc. Elevatia navei centrale se reduce la doua etaje. dar aici constructiile sunt realizate in general din piatra si nu din caramida. c)Goticul flamboyant Se caracterizeaza printr-o mare bogatie ornamentala. fara intermediul capitelurilor. constructiile franceze se disting fata de cele din alte zone ale Europei printr-o articulare mai supla a volumelor componente si prin turnuri cilindrice cu acoperisuri conice (toits en poivrere). Corul se determina de regula dreptunghilar. . de forma poligonala.Ex Primaria de la Compeigne. Boltile au nervuri multiple si deseori sunt realizate din lemn. arcele decorative sunt in forma de flacara sau de maner de cos. nedepasind 30 de m. cu teri nave. Datorita inaltimilor mici ale boltilor. cele mai caracteristice fiind salile capitulare. Planul bazilical este. la care crenelurile si masiculiurile contribuie la conturarea volumelor. Nervurile boltii patrund in stalpi direct. de regula. Boltile au nervuri multiple. Sec XIV) Decorated Style(sec XIV) Perpendicular Style(sec XV -mij sec XVI). Numeroase catedrale engleze au origini monastice. Perigord. inaltimea curenta a navei centrale fiind cuprinsa intre 16 si 25 de m. deasupra careului transeptului. Ex: Noter-Dame de l'Epine din Lepine. XII. iar bisericile au cateodata doua transepte. dotate frecvent cu un turn inalt (beffroi). Angoumois: Castelul de la Meillant Provence: Castelul de la Tarascon Locuinte urbane Ex Hotel de Cluny de la Paris Cladiri publice: Primariile. Incinte si lucrari edilitare: Ex: Sistemul de fortificatii al orasului Carcassonne. spre deosebire de cele franceze. Sec. La sfarsitul perioadei (sec XVI) pe structura gotica incep a fi introduse elemente de decoratie renascentiste.

in forma de evantai. Zidurile sunt tratate mult mai plat decat in cazul constructiilor franceze sau engleze si sunt incomparabil mai putin traforate decat la acestea. . cu o decoratie bogata si cu ferestre mari. impartirea in registre distincte nefiind puternic acuzata. cu ziduri mai groase si cu ferestre mai mici. colegii realizate dupa sistem pavilionar. XV-lea. San Francesco din bologna). Elansarea puternica pe verticala. Constructia acestor colegii a fost completata in secolele urmatoare. Datorita faptului ca. iar boltile sunt cu nervuri multiple. Rolul portant al acestor pereti e important. Ex: Turnul Londrei. Din cauza faptului ca zidurile au inca un rol important. Castelul Bodiam din Sussex Edificii publice: Ex The george Inn din Glastonbury SCOTIA SI IRLANDA Influenta engleza in arhitectura scotiana si cea irlandeza este fundamentala. caracteristica pentru arhitectura gotica franceza. epoca gotica de aici este redusa. Acoperisurile au invelitori cu pante reduse. Catedrala de la Peterborough. arcele butante sunt foarte rar folosite(Catedrala din Milano. Fatadele sunt tratate destul de plat. Caracteristicile regionale sunt mult mai putin accentuante decat in Franta. Italia va deveni terenul de manifestare a Renasterii. cele din Anglia nu folosec turnurile cilindrice cu acoperisuri conice. Datorita suprafetelor opace importante ce se cer decorate. Catedraka de la Salisbury. In Scotia se pot identifica insa si ecouri notabile ale arhitecturii gotice franceze. arcul in forma de maner de cos si arcul in acolada. EX: Scotia: Catedrala de la Edinburg EX: Irlanda Catelul de la Donegal ITALIA Goticul italian se deosebeste de cel transalpin prin mai multe aspecte: constructiile sunt mai masive. ci turnuri terminate in terasa. Castele Spre deosebire de castelele franceze. Westminster Abbey de la Londra Constructii tipice pentru goticul Perpendicular sunt capelele de tip sala. Decoratia lor se realizeaza in mozaic. fresca(la interior)sau in intarsii la nivelul paramentului. care icupa tot spatiul dintre suportii verticali. arta frescei cunoaste o mare dezvoltare in detrimentul celei a vitraliilor. Catedrala de la Lincoln. catedralele engleze sunt construite in campanii foarte lungi. EX:Catedrala de la Cantebery. este aici mult diminuata. Goticul italian pastrand sub acest aspect importante reminescente romanice. Stalpii fasciculati din goticul francez sunt inlocuiti aici cu coloane. In constructia lor se folosec arcul in forma de carena. Catedrala la de Wells.capelele laterale fiind excluse. arce ce coexista in cadrul constructiei cu cele frante. spre deosebire de restul Europei occidentale. care se intind pe cele trei perioade aratate mai sus sau cuprind chiar parti romanice. Catedrala de la Ely. la doua secole: al XIII-lea(Duecento) si al XIV-lea (Trecento). inca de la inceputul sec. Catedrala de la York. Ex: King's College Chapel de la Cambridge Specific engleze sunt cladirile medievale ale colegiilor Oxford is Cambridge. Catedrala de la Lichfield. Cu rare exceptii(Salisbury). Se foloseste inca pe scara larga arcele semicirculare(o alta reminescenta romanica).

avand caracteristicile generale ale constructiilor realizate de acest ordin religios: structura bazilicala. XIII-XV Biserici hala : Ex: Sf. Umbria. un turn inalt(Firenze. sunt frecvente constructiile avand peretii cu structura din sarpanta din lemn. Piemonte: Ex: Sant'Adrea de la Vervelli Lombardia: EX: Catedrala de la Monza. Palatul Dogilor de la Venezia Si in Italia. Catedrala de la Milano Vento: EX: San Giovanni e Paolo din Venezia Emilia. lipsit de deambulator. Cele din zonele sudice si vestice se inspira din modele franceze. de regula. Stephansdom din Viena Plan cental: EX: Liebfrauenkirche de la Trier Bazilici: Ex: Catedrala de la Koln. Italia de Sud: Ex: Santa Maria sopra Minerva de la Roma Edificii rezidentiale EX: Ca d'Oro de la Venezia Edificii publice. Ex: Palazzo Vecchio de la Firenze Lucrari de inginerie militara: Ex:Castelul de la Sabbionara d'Avio. Ex: Primaria de la Koln . in forma de plasa. palatele destinate functiunii administrative au. Catedrala din Uppsala).Catedrala Santa Maria del Fiore din Firenze Lazio. ELVETIA Primele edificii pur gotice apar in Germania dupa anul 1220. fiind caracterizat prin folosirea caramizii ca material principal de constructie. Ex: St. in special dupa 1300. deschise catre bratele transeptului. o mai larga autonomie. Lucrari de inginerie civila. Toscana.Cladiri de cult Primele cladiri gotice din Italia sunt bisericile cisteciene. Ca si in Franta sau Anglia. cor de forma rectangulara. AUSTRIA. In nordul Germaniei. capele orientate catre est. Catedrala de la Freiburg im Breisgau Goticul tarziu Elementul cel mai caracteristic al acestora sunt boltile cu nervuri multiple. Cladirile de cult Goticul din sec. Elisabeta din Marburg. Aceasta varianta nord-germana a goticului se numeste Gotic specific. atat la sud. Castele Ex: Castelul Marienburg Cladiri publice: Fatadele primariilor germane sunt dominate de amplul pinion triunghilar. Ana de la Annaberg Sub influenta goticului specific din nordul Germaniei este deosebita in nordul Europei. prin restrangerea decoratiei sculptate si prin forme mai simple si mai plastice. dar si la nord de Marea Baltica(in Suedia. Siena.BOEMIA. GERMANIA. Montepulciano). Marche Ex. Ex: Biserica abatiala de la Fossanova. goticul capata. impunandu-se aici atat tipul bazilical cat si cel al bisericiihala.

Tipul de biserica preferat este hala.TARILE DE JOS Aici. Reprezentarea spatiului tridimensional este facuta in mod empiric. astfel incat edificiile de cult sau publice sunt asemanatoare cu cele din Picardia. in a doua jumatate a sec al XIII-lea. formele romanice se perpetueaza pana relativ tarziu. Interioarele bisericilor sunt insa mai slab luminate. din Roma CIMABUE( CENNO DI PEPPO) – Maesta . iar culorile folosite sunt adesea destul de fanteziste. goticul patrunde prin nordul Frantei. DUECENTO PIETRO CAVALLINI – Mozaicurile din Biserica Santa Maria in Trastevere. Influenta ornamenticii arabe este deseori destul de vizibila. in special in regatul franc al Siriei (sec XII-XIII) si in Imperiu latin de la Constantinopol. nu exista nici o proportionare justa intre diferitele parti constructive ale compozitiei. Castele Ex: Castelul Belmonte de la Cuenca constructii civile urbane: Ex: Palatul ducal de la Guadalajara SCANDINAVIA ex: Catedrala de la Uppsala POLONIA ex Catedrala Wawel de la Cracovia ROMANIA Goticul se dezvolta in Transilvania continuand traditia romanica. in secolul al XIV-lea. formele sunt destul de incarcate. pentru a se putea observa interiorul acestora. Artois sau Flandra franceza. Pictura gotica va neglija inca in mare masura perspetiva. precum si elementele de cadru. De fapt. Catedrala de la Sevilla. Sf. in Transilvania. Cladirile de cult Ex: Catedrala Sainte-Gudule de la Bruxelles Edificii publice: Ex: Hala de postav de la Ypres SPANIA SI PORTUGALIA Sursele de inspiratie sunt arhitectura franceza si cea germana. Sofia de la Nicosia PICTURA ITALIA Ruptura de pictura de tip bizantin este facuta de doi pictori:Cimabue si Giotto. Elementele de cadru arhitectural sunt reprezentate cel mai adesea sub forma asa-numitelor spatiicutie. in functie de posibilitatile de exprezie ale fiecarui artist. De asemenea. Cladirile de cult EX: Catedrala de la Burgos. EX: Castelul Krak de la Siria. Cladirile de cult: Biserica parohiala de la Sibiu Castele: Castelul de la Hunedoara ORIENTUL APROPIAT Constructiile gotice din Orient au fost realizate de cruciati. constructia in general mai greoaie. umbrele proprii si purtate sunt reprezentate tot in mod empiric. Datorita lipsei unei metode stiintifice de compunere a spatiului in tei dimensiuni. prezentate deschise pe una din fete (cea dinspre privitor).

Simone Martini. Gentile da Fabriano). Scoala florentina Este de filatie giotteasca. Oras de pe malul marii – este cel mai important maestru sienez din Trecento. supraincarcate cu detalii de arhitectura. dar acest arhaism este compensat deseori printr-o exceptionala complexitate a compozitiilor. Incontestabil insa. precum si Orasul de pe malul Marii. Ioan Botezatorul. probabil primul peisaj autonom din istoria picturii. Scoala din nordul Italiei Stilul este mai arhaic. Madonna Ognissanti – este cel mai mare pictor medieval italian. VITALE DA BOLOGNA – Frescele de la Catedrala din Udine . Spinello Aretino). AMBROGIO LORENZETTI – Fecioara cu Pruncul. alegoriile bunei si relei guvernari. Influenta sa asupra picturii italiene din secolul al XIV -lea (Trecento) va fi capitala. Sf. ea manifestand o inadaptabilitatea pronuntata la aparitia limbajului stilistic al Renasterii. avand in cadrul acesteia un ro lasemanator cu cel al lui Giotto in cadrul celei florentine. Lucrarile sale de referinta sunt cele dou mari compozitii in fresca de la Palazzo Publico din Siena. dar splendoarea picturii gotice sieneze prevesteste si decaderea acesteia din Quattrocento. element fundamental al viitoarei picturi sieneze din Trecento SIMONE MARTINI – Maesta PIETRO LORENZETTI – Fecioara cu Pruncul. Andrea da Fireze. GIOVANO DA MILANO – Fecioara cu Pruncul si sfinti LORENZO MONACO – Altarul de la Monte Oliveto GENTILE DA FABRIANO – Altarul Bisericii de la Valle Romita Scoala sieneza Este cea care domina arta picturii din Trecento. fratii Lorenzetti. pictura florentina nu aduce inovatii deosebite si da dovada unui conservatorism care va persista pana la inceputul secolului urmator. iar compozitiile sunt mai complexe. Este mai decorativa decat cea florentina. Francisc si Sf. Chiar daca multi dinter pictorii florentini ai secolului al XIV -lea sunt practicieni excelenti (Taddeo Gaddi. accentuandu-se latura decorativa a compozitiei. Bernardo Daddi. Artistii din cadrul acesteia continua aplicarea principiilor compozitionale promovate de maestru. DUCCIO DI BOUNINSEGNA – Madonna Ruccellai – este fondatorul scolii sieneze. odata cu lucrarile ultimilor pictori goticizanti(Lorenzo Monaco. remarcabile (in special prima dinter ele) prin modul in care artistul surprinde aspecte variate din viata cotidiana a orasului medieval italian. Maestrii sienezi folosesc culori mai stralucitoare si mai rafinate decat pictorii gittesti florentini. Giovanii da Milano. Andrea Orcagna.Detaliu de fresca din Cappella dell'Arena din Padova. cei mai mari pictori italieni din perioada cuprinsa intre Giotto si Masaccio sunt sienezii: Duccio di Buoninsegna. Giovanni da Milano. Lucrarea sa capitala este marele tablou de altar Maesta in care traditia florentina de facura giotteasca este sintetizata intro modalitate geniala. el incearca sa rezolve problemele create de reprezentarea in perspectiva si de reprezentarea umbrelor. Desi empiric.TRECENTO GIOTTO DI BONDONE . reprezentat intr-o vedere panoramica. Andrea da Fireze.

aici apare peisajul cu figuri. Madona cancelarului Rolineste cel mai important pictor al Goticului flamand si. potrivit traditie. Tehnica picturii in ulei permite un grad mult mai mare de detaliere. de personalitatea si maniera picturala a lui Van Eyck este capitala. dar si in exceptionalele sale portrete. iar Sf.LORENZO VENEZIANO – Casatorie mistica a Sf. Aceasta lucrare a avut o influenta importanta asupra picturii italiene de la sfarsitul Quattrocento-ului. spre deosebire de maniera folosita la sud de Alpi. Acest lucru se poate vedea cel mai bine in trei dintre cele mai vestite capodopere ale picturii flamandre si ale picturii universale : Altar poliptic al Mielului Mistic. Sotii Arnolfini si Madona cancelarului Rolin. in care cadrul natural "contine" personajele. Vincent Ferrier TARILE DE JOS Pictura neerlandeza se orienteaza spre reprezentari in ulei pe panouri de lemn (nu exista o traditie flamanda a picturii in fresca). In perioada gotica. de obicei de dimensiuni reduse in care sunt reprezentate aspecte aparent nesemnificative din viata cotidiana. ROGIER VAN DER WEYDEN – Judecata de Apoi – Van der Weyden mosteneste de la Maestrul din Flemalle un spirit oarecum arhaic (manifesta cu pregnanta intr-o lucrare precum Coborarea de pe Cruce de la Prado). adica o pictura de sevalet. este caracterizat si printr-o deosebita precizie a detaliilor. tehnica italiana a perspectivei liniare. Influenta exercitata asupra picturii flamande din secolul al XV-lea dar si asupra integii arte figurative din nordul Europei si din Spania. Desi pictura flamanda asimileaza. Panou central . Stilul sau adopta tehnica italiana a perspectivei geometrice dar. Ioan Botezatorul – doua din lucrarile lui Geertgen tot Sint Jans au o importanta particulara in istoria artelor: Plangerea lui Cristos este una dintre primele picturi nocturne. iar de la Jan Van Eyck o deosebita rigoare compozitionala si o grija remarcabila pentru detalii (in capodopera sa Judecata de Apoi de la Beaune). "Tripticul Portinari de la Uffizi. modalitatile de expresie raman pur gotice pana la inceputul secoluui al XVI-lea. MAESTRUL DIN FLEMALE (ROBERT CAMPIN) – Tripticul Merode JAN VAN EYCK – Altarul poliptic al Mielului Mistic. PETRUS CHRISTUS – Portretul unei tinere DIRK BOUTS – Portretul unui barbat HUGO VAN DER GOES – Tripticul Portinari – are un stil mai rigid. cu culor mai reci. incepand cu Van Eyck. Iona Botezatorul va inaugura un nou gen de compozitie: peisajul cu figuri. Caracterul orecum "oficial" al picturii maestrului flamand se poate vedea cel mai bine in capodopera sa. in loc sa fie un fundal pentru acestea si tabloul de gen. inventatorul picturii in ulei. Ecaterina PISANELLO (ANTONIO PISANO DI CERRTO) – Bunavestire Scoala din sudul Italiei COLANTONIO – Altarul Sf. GEERGEN TOT SINT JANS – Sf. influentata vizibila in special in Adoratia pastorilor a lui Ghirlandajo HANS MEMLING – Patimile lui Cristos .

Anton de la Lisabona. iar in perioada de sfarsit a perioadei gotice. sa imagineze fiinte monstruase. Nurnberg(Scoala). asa cum sunt capodoperele sale Gradina desfatarilor si Ispitirea Sf. Germania de nord si zona renana STEPHAN LOCHNER – Fecioara intre trandafiri Germania de sud si Elvetia CONRAD WITZ – Altarul Heilsspiegel Austria MAESTRUL DE LA HEILIGENKREUZ -Dipticul de la Heiligenkreuz Pictori germani din Alsacia MARTIN SCHONGAUER – Fecioara inter trandafiri MATHIAS GRUNEWALD – Rastignirea – este autorul marii capodopere a picturii gotice germane: monumentalul Altar de la Isenheim care. Metz. genul cel mai raspandit este pictura pe panouri de lemn. desi cronologic apartine Renasterii. stabilita mai mult pe baza evolutiei stilistice. spatiile in care se desfasoara actiunile sunt mai echivoce. al Naturalismului flamand din sec XVI. Evreux si de la Sainte-Chapelle din Paris. cele de la catedralele din . Cronologia operelor sale nu este stabilita cu exactitate. personajele fiind dispuse in cadrul compozitiei dupa criterii mai curand simbolice si decorative. prezinta caracteristicile specifice artei gotice tarzii. grupate in compozitii onirice. prin mult din scenele sale in care reprezinta aspecte din viata rurala cotidiana. Este un precursor indepartat al Suprarealismului. iar lucrarile maestrului sunt prezentate intr-o ordine aproximativa . HANS PLEYDENWURF Boemia MAESTRUL TEODORIC – Sf.HIERONYMUS BOSCH – Via Crucis – picteaza scene fantastice. lipsind datele certe. dar. pictura ce manifesta insa fata de cea flamanda un anumit arhaism. Bourges. Sunt de mentionat aici marile ansambluri de vitralii de la catedralele din Chartres. GERARD DAVID – Tripticul lui Jean des Trompes TARILE GERMANICE In tarile germanica. in mod aparent paradoxal. influentandu-l in mare masura pe Brugel.XVII. Matei FRANTA Pictura vitraliilor se dezvolta in special incepand cu secolul al XIII-lea. Tehnica reprezentarii perspectivale este mai putin evoluata. cauta sa exploreze subconstientul. iar efectele de clar-obscur sunt mai putin evidente. de obicei antropozoomorfe.

legaturile acesteia cele mai stranse fiind cu arta din Flandra Miniaturi JEAN PUCELLE – Breviaire de Belleville. MAESTRUL DE LA AVIGNON – Pieta de la Avignon LOUIS BREA. Petru BENARDO MARTORELL – Altarul Sf. In acelasi timp se dezvolta pictura de panou. Gheorghe JAIME HUGUET – Biciuirea lui Cristos PEDRO BERRUGUETE – Altarul sf. FRANCOIS BREA. in care influenteaza picturii flamande este evidenta. Arta miniaturii cunoaste o remarcabila inflorire. influentata deopotriva de arta italiana si de cea franceza a sfarsitului de Gotic. Vicente SCULPTURA Ca si arhitectura gotica. Si in perioada romanica si in cea gotica. JEAN CANAVASIO -fac parte din Scoala din Nisa. Acum se realizeaza adevarate tablouri de mici dimensiuni. Maria PORTUGALIA NUNO GONCALVES . de la bisericile Sainte-Madeleine din Troyes si Saint-Etienne-du-Mont din Pris si de la capela din Champigny-sur-Veude. De fapt. sculptura gotica isi are originile in Arta Romantica. Rolul pur decorativ al acestora este insa depasit. Auch. SPANIA LUIS BORRASSA – Altarul Sf. Troyes. care evoca o intreaga lumea. sculptura se dezvolta . HERMAN SI HENNEQUIN DE LIMBOURG – Les Tres Riches Heures du Duc de Berry MAESTRUL "DES HEURES DE ROHAN" – Grandes Heures de Rohan Pictura de panou Franta de nord si Burgundia JEAN FOUQUET – Dipticul de la Melun MAESTRUL DIN MOULINS – Nasterea lui Cristos Provence NICOLAS FROMENT – Tripticul "du Buisson Ardent" – este autorul celei mai importante realizari a picturii din sudul Frantei de la sfarsitul perioadei gotice: Tripticul "du Buisson Ardent". in regiunile de la nord de Alpi (in special in Franta).Moulins. POL. arta miniaturistilor gotici francezi reprezinta deplina dezvoltare a picturii de manuscrise din perioada caroligiana si din cea romanica.Polipticul Sf.

lucru datorat probabil unui anumit atavism al antichitatii. Relieful relativ plat tinde sa fie inlocuit cu reprezentari in ronde-bosse. Sculptura independenta – caracteristice sculpturii gotice franceze sunt monumentele funerare avand plasate deasupra sarcofagului statuia celui defunct. in particular cu cea din Bourgogne. inchiderile perimetrale ale corului. TARILE DE JOS Scoala flamanda se dezvolta.in ambianta constructiilor ecleziastice. Statuile gotice vadesc o preocupare deosebita din partea autorilor atat pentru reprezentarea cat mai fidele a corpului omenesc si a vesmintelor. Deseori intalnim in sculptura gotica reprezentari grotesti sau anecdotice(statuile de boi de pe turnurile Catedralei din Laon. un loc foarte important in istoria sculpturii medievale franceze il au anexele interioare sculptate ale bisericilor: Stalele din cor. capiteluri. in stransa legatura cu cea franceza. Calvarul din Plugastel-Daoulas. o biserica gotica franceza sau germana poate deveni aproape in intregime un suport penrtu acestea. mai temperat si mai putin incisiv decat cel de la nord de Alpi. Monumentul funerar al senesalului Philippe Pot. Franconia. dar in vreme ce la o biserca romantica sclupturile se gasesc in relativ putine locuri (portaluri. De asemenea. NICCOLO PISANO – Amvonul Baptisteriului din Pisa ARNOLFO DI CAMBIO – Monument funerar al cardinalului Guillaume de Braye. omagiu adus de constructori animalelor de povara de pe satierul de constructie).) .. Ex: Inchiderea perimetrala a corului Catedralei din Paris.. fie culcata (gisant). numele lor venind de la primul cuvant al slujbei cantate de aici: Jube. . formele cultivate de artisti fiind mai rotunjite. ca si in pictura. asa cum se intampla in Franta. In Italia. Domine. Biserica si Sinagoga). Monument funerar al cardinalilor d'Amboise de la Catedrala din Rouen. naosul de cor. de regula. In unele regiuni(Germania. benedicere). fie in genunghi (orant). GIOVANNI PISANO – Amvonul Bisericii Sant'Andrea TINO DI CAMAINO – Monument funerar al lui Gastone della torre TARILE GERMANICE Germania de sud. CLAUS SLUTER – Le Puits de Moise ITALIA Stilul gotic italian este in scluptura. fatada). Spania).. sculptura nu serveste ca un complement al arhitecturii. in unele cazuri. FRANTA Scluptura adosata arhitecturii – Decoratia sculptata a Catedralei din Reims( fatada cu V cu Ingerul care surade. ca si pictura. dar si pentru surprinderea unor anumite stari sufletesti. se practica in mod curent arta sculpturilor policrome din lemn. jube-urile (galerii ce separa. Decoratia sculptata a Catedralei din Strasbourg (Le pilier de Anges.

Rafael. Bramante. schimbarea calitatii mecenatuui si comanda sociala de o factura mai evoluata conducand si la sporirea prestigiului si autoritatii artistului. productia artistica ca capata. Alonso Berruguete incep sa se vada si influentele Renasterii italiene. ale carei modele de exprimare erau mai accesibile in Italia si are un larg suport umanist. Renasterea la apogeu(~1480-1525) Apogeul Renasterii. Vittorio Carpaccio. De-a lungul celor doua secole de dezvoltare(Quattrocento si Cinquecento). Andrea del Sarto. ea se va propaga pana in Lombardia si Venezia(la nord) si in Sicilia (la sud). considerata inainte vreme ca o activitate manuala mestesugareasca. situat la sfarsitul Quattrocento-ului si la inceputul Cinquecento-ului. inlocuind forma de expresie artistica gotica. Giorgione. In jurul anului 1500. VI Renasterea ITALIA Rensterea este un fenomen cultural complex care apare in Italia inceputului de secol XV. . arta capata un statut particular in cadrul celorlalte activitati sociale. lucru vizibil in lucrarile lui Gil de Siloe. economic si politic. ascensiunea burgheziei urbane si cucerirea de catre aceasta a unor pozitii politice influente in cadrul societatii. Spre sfarsitul perioadei gotice.VEIT STOSS – Altarul poliptic al bisericii Sf. Odata cu aceste evolutii pe plan social. locul sau fiind luat de Venezia si de Roma. Aparitia ei este cauzata de situatia economica-sociala desosebit de infloritaore a statelor italiene din perioada respectiva (in particular a Toscanei. in timpului secolului al XV-lea.Renasterea cunoaste urmatoarele etape: Renasterea incipienta(~1420-1480) In aceasta perioada. regiunea de origine a Renasterii): prosperitatea economica. Elisabeta. Michelangelo. in lucrarile celui mai important sculptor iberic. in special. Arta de tip renascentist are ca sursa principala formala de inspiratie arta antichitatii clasice si. orasul Firenze pierde rolul de centru al artei italiene. este caracterizat de atingerea unei modalitati de exprimarea artistica perfect structurate. Avand drept centru de difuzare orasul Firenze. din care ultimele reminescente gotice sunt inlaturare. Giovani Bellini. Acum se manifesta cele mai importante personalitati ale artei italiene din Renastere: Andrea Mantegna. cea romana. Andrea Verrocchio. Ioan Austria ANTON PILGRAM – Amvonul de la Stephansdom. dezvoltarea productie manufacturiere si a capitatlului bancar. Viena SPANIA Cele mai importante influente sunt cele flamande si franceze. Cracovia TILMAN REIMENSCHNEIDER – Altarul de la Munnerstadt Germania de nord BERNT NOTKE – Altarul Sf. Ex: Altarul din Capilla Mayor de la Catedrala din Sevilla. Sandro Botticelli. Exclusa inca din antichitate din cadrul disciplinelor liberale. Leonardo da Vinci. arta de tip renascentist se raspandeste pe intreg teritoriul italian. Tiziano. o recunoastere deosebita in cadrul societatii.

Pontorma. Marile personalitati ale Renasterii la apogeu dispar( cu exceptia lui Michelangelo si a lui Tiziano). Pesellino etc). simetric. uneori. la influenta caruia s-a format. lucrare capitala a istoriei picturii universale.Manierismul (~1525 – inceputul secolului al XVII-lea) Perioada manierista reprezinta epoca de tecere de la Renastere la Baroc. mai geometrizanta decat cea a lui Masacio si a lui Fra Angelico. in special in ceea ce priveste coloritul. Tehnica dispunerii umbrelor este acum stabilita de asemenea in mod stiintific. Pictura sa va marca persistenta unor principii plastice tarziu medievale in arta florentina pana cater 1450 PAOLO UCCELLO – Batalia de la San Romano – este al teilea mare pictor al inceputului de Renastere la Firenze. Regulile constructiei spatiale bazate pe perspectiva geometrica au fost stabilite de arhitectul Filippo Brunelleschi. Inovatia capitala aparuta la inceputul perioadei este dundamentarea perspectivei geometrice. Correggio. cel care aduce la . iar metoda a fost aplicata si perefctionata de pictorii Tommasco Masaccio. iar compozitia generala este organizata in mod echilibrat si. specific renascentista. Veronese. pe baza proiectiilor paralele sau conice. Lucrarile sale cele mai vestite sunt cele trei episoade din Batalia de la San Romano si cele sase panouri de la Urbino reprezentand Miracolul ostiei profanate. probabil. insa lucrarile sale sunt realizate pe baza tehnicii perspectivei geometrice. Scoala florentina MASOLINO DA PANICALE – Frescele de la Cappella Brancacci de la Santa Maria del Carmine din Firenze TOMMASO MASACCIO – Frescele din Cappella Brancacci de la Santa Maria del Carmine din Firenze – este primul mare pictor al Renasterii. Arta sa. QUATTROCENTO PICTURA Pictura Quattrocento-ului isi cauta sursele de inspiratie din ce in ce mai mult in operele antichitatii clasice. multi dinter ei artisti de o mare forta de creatie (Parmigianino. Paolo Uccello si Fra Angelico. Andrea Palladio etc). FRA ANGELICO – Incoronarea Fecioarei – este legat prin organizarea de detaliu a compozitiilor pictate si prin colorit inca de arta gotica a lui Lorenzo Monaco. acest lucru ducand la infatisarea obicetelor in cadrul reprezentarii figurative asa cum sunt ele percepute in mod real de catre subiect si la stabilirea inter diferitele parti ale compozitiei a unor raporturi dimensionale juste. in perioada in care predominau in arta florentina formele inca goticizante(Masolino. iar "maniera" lor este continuata de elevii acestora. DOMENICO VENEZIANO – Pala di Santa Lucia de'Magnoli – este. in special dupa Conciliul din Trento (1545-1563) manifestandu-se in arta un nou val de frevoare religioasa. Liniarismul lucrarilor din Trecento este acum progresiv substituit de o metoda picturala bazata pe treceri mai nuantate de la portiuni luminate la cele umbrite(clar-obscur). Tintoretto. chiar de asemanare cu realitatea. Manierismul reprezinta in mare masura si arta Contrareformei. Marea sa capodopera este ansamblul de fresce din Cappella Brancacci de la Biserica Santa Maria del Carmine din Firenze. cu totul lipsit de conventionalism si. prima compozitie de amploare realizata pe baza perspectivei geometrice. metoda de redare a spatiului tridimensional bazat pe proiectia conica. pe cat posibil. Benvenuto Cellini. si in care se pot vedea ilustrate cu claritate regulile estetie care vor sta la baza integii picturi a Quattrocento-ului. manifesta inca reminescente gotice.

Bernard LORENZO DI CREDI – Bunavestire PIEDRO DI COSIMO – Marte si Venus Scoara sieneza SASSETA – Calatoria magilor – stilul sau exemplifica foarte bine situatia artei sieneze din prima jumatate a secolului al XV-lea. Sebastian DOMINICO GHIRLANDAJO – Fecioara cu sfintii Mihail. Flagelarea lui Cristos. si prin importanta deosebita pe care o acorda perspectivei liniare in cadrul compozitiei. precum capodoperele sale Primavara si Nsterea Venerei).Firenze tehnica flamanda a picturii in ulei. Plangerea lui Cristos de la Alte Pinakothek din Munchen). caracterul umanist foarte spiritualizat al artei florentinne a epocii(alegorii savante. una dintre cele mai cunoscute capodopere ale picturii universale. un spirit crestin deopotriva arhaizant (tondo-urile cu Madona della Melagrana si Madona "Magnificat" -ului. liniar si cu forma tensionate. precum si cateva tablouri de panou: Nasterea lui Cristos. creand un stil decorativ si . Marile sale creatii sunt amplu ciclu de fresce din Biserica San Francesco din Arezzo. Zenobie si Rafael SANDRO BOTTICELLI . dar si prevestind Manierismul (Bunavestire de la Uffizi). pe de-o parte. al carei panou cenrtal. Arta sa releva. FRA FILIPPO LIPPI – Fecioara cu Pruncul si doi ingeri ANDREA DEL CASTAGNO – Rastignirea cu sfinti BENOZZO GOZZOLI – Detaliu de fresca din Capela de la Palazzao Medici-Riccardi ANTONIO DEL POLLAIOLO – Martirul Sf.este unul dintre cei mai importanti artisti. putin receptiva la noutatile venite dinspre Firenze. FRANCESCO DI GIORGIO MARTINI – Incoronarea Fecioarei Scoala umbriana PIERO DELLA FRANCESCA – Botezul lui Cristos. inca puternic ancorata in traditia gotica. reprezinta o splendida organizare a spatiului prin perspectiva liniara. Filippino Lippi. dar si prin culoare. pe cat posibil spre volume geometrice simple ( el fiind foarte apreciat din aceasta cauza de pictorii cubisti). vadeste influenta lui Filippo Lippi.Alegoria Primaverii – este cel mai important pictor al apogeului Renasteri la Firenze. Iustin. ci ai intergii Renasteri. Lucrarea sa capitala este Pala di Santa Lucia de'Magnoli. dar incarcarea compozitiei cu elemente decorative(Alegoria Calomniei. din care cauza ea va cunoaste in Quattrocento un declin accentuat. nu numai ai Quattrocento-ului. pastrat la Uffizi. Botezul lui Cristos. Stilul sau tinde cater geometrizarea formelor. GIVANIO BOCCATI – Madonna del Pergolato. Stilul sau. Nasterea mistica) este un aport personal ce va fi cultivat si de continuatorul sau cel mai fidel. FILIPPINO LIPPI – Fecioara aparand Sf. prin tendinta de reducere conceptuala a volumelor din natura. MELOZZO DA FORLI – Papa Sixt al IV-lea inaugurand Biblioteca Vaticanului – este principalul continuator in Umbria si la Roma a lui Piero della Francesca. Pala Montfeltro si Dipticul ducilor de Urbino.

GENTILE BELLINI – Mahomed II GIOVANO BELLINI – Pala di San Giobbe. PIETRO PERUGINO – Predarea cheilor Sfantului Petru – este creatorul unei maniere de tranziti in arta umbriana si. dar deja de Renastere matura. maestrul terce la un stil liniar. compozitiile sale devenind mai putin liniare. BATTISTA CIMA – Madona cu portocalul VITTORIO CARPACCIO – Ciclul vietii Sf. premergand astfel stilul lui Giorgione sau Tiziano. reprezinta apoteoza . la o forma de exprezie bazata pe scheme compozitionale mai dinamice. precum si manierea flamanda a portretului in trois-quarts. Bellini va accentua clar-obscurul. Dupa 1490-1500. cu personaje numeroase si un cadru arhitectural si natural de mare amploare. conceptand elemente de cadru si de compozitie a personajelor pe cat posibil adaptate subiectului. . Alegorie sacra – in arta lui. care utilizeaza perspectiva iluzionista in trome-l'oeil. ulterior. cu forme colturoase. frecvente in pictura de pana atunci. se poate vedea intregul proces evolutiv al artei venetiene din Renasterea quattrocentesca. inter arta lui Piero della Francesca si a lui Melozzo de Forli: compozitii realizate in mod simetric. Scoala din Ferrara COSME TURA – Fecioara cu Pruncul FRANCESCO DEL COSSA – Bunavestire ERCOLE DE'ROBERTI – Pala Portuense LORANZO COSTA – Madona Bentivoglio Scoala venetiana CARLO CRIVELLI – Altarul Catedralei din Ascoli Piceno ANDREA MANTEGNA – Rastignirea – este promotorul artei Renasterii in nordul Italiei. Compozitiile sale ample. Stilul sau va influenta pe Rafael si pe pictorii Manierismului academist din Cinquecento. Sebastian – este cel care generealizeaza in nordul Italiei tehinica flamanda a picturii in urlei. Personalitatea sa artistica exceptionala va influenta in mod decisiv in particular arta venetiana din ultimele decenii ale Quattrocento-ului. LUCA SIGNORELLI – Fecioara cu Pruncul si sfinti – este artistul care face tecerea. Ambasaddorii sosind la regele Bretaniei. care premerg arta lui Michelangelor si Manierismul . dar destul de stereotipe. pe care il deprinde de la cumnatul sau. Mantegna este primul artist care va incerca sa evite anacronismele.monumental. ANTONELA DA MESSINA – Sf. unul dintre cei mai importanti si mai influenti maestri ai Renasterii. cadru natural format din masive stancoase si orase in planul indepartat. Lucrarea care sinteteizeaza cel mai bine principiile estetice ale maestrului umbrian este marea sa fresca Papa Sixt al IV-lea inaugurand Bibloteca Vaticanului. liniaritate accentuata a compozitiei. in cea romana.este cel mai decorativ si mai fastuos dintre pictorii venetieni din Quattrocento. de la stilul riguros si "geometrizant" a lui Piero della Francesca. in Umbria. care ii va imita stilul: forma ascutite si incisive. cu personaje in atitudini elegante. Andrea Mantegna. De la maniera bizantina din tinerete. Ursula. dominat pana atunci de o maniera inca goticizanta.

Marile sale capodopere (Sf. chiar daca uneori in opera sa se poate observa si un anumite naturalism. de care il deosebeste insa liniarismul sau mult mai accentuat. Gheorghe si Trifon. Scoala lombarda. El are in istoria sculpturii un rol asemanator cu cel ocupat de Masaccio in cea a picturii.Monumentul funerar al cardinalului Leonardo Salutati ANDREA DEL VERROCCHIO – Statuia ecvestra a lui Bartolomeo Colleoni Scoala sieneza JACOPO DELLA QUERCIA – Monument funerar al Ilariei del Carretto – este artistul care face trecerea de la Gotic la Renastere in sculptura sieneza. Gheorghe. in arta sa spiritul gotic fiind inlocuit cu un mod de reprezentare figurativa in care se regasesc principiile estetice ale Antichitatii clasice. Statuia ecvestra a lui Erasmo da Nrni zis Gattamelata – este primul mare sculptor al Renasterii. Luca LUCA DELLA ROBBIA – Tribuna cantaretilor (Cantoria) Catedralei din Firenze DESIDERIO DA SETTIGNANO – Monumentul funerar al lui Carlo Marsuppini MINO DA FIESOLE. din punct de vedere al organizarii structurale a tabloului. lucrarea sa de referinta. Cele mai importante lucrari ale sale sunt amplele cicluri dedicate vietii sfintei Ursula si sfintilor Ieronim. chiar daca stilul sau este mai arhaic. piemonteza si ligura VINCENZO FOPPA – Rastignirea AMBROGIO BERGOGNONE – Fecioara cu Pruncul SCULPTURA Scoala florentina DONATELO – Tribuna cantaretilor (Cantoria) Catedralei din Firenze. in mare masura eliberata de aceste influente. Maria Magdalena). pregatind. de la San Giorgio degli Schiavoni. arta lui Veronese si a lui Tinteretto. reflex tarziu al artei medievale(Sf. avand in cadrul acestei scoli o pozitie asemanatoare cu cea a lui Donatello in arta florentina. Cantoria Catedralei. NANNI DI BANCO – Sf. Amvonul Bisericii San Lorenzo) vor constitui modele de referinta ale intergii sculpturi florentine din Quattrocento si Cinquecento.picturii din secolul al XV-lea. Scoala emiliana si lombarda NICCOLO DELL'ARCA – Plangerea lui Cristos Scoala venetiana .("Poarta Paradisului") a Baptiseriului din Firenze. reminescentele gotice fiind aici mult mai pregnante. Iudit di Holofern. LORENZO GHIBERTI – Poarta E. marea Poarta a Paradisului de la Baptisierul din Firenze este. David.chiar daca stilul lui Ghiberti este inca influentat de tipologia plastica a Trecento-ului. constituind una dintre cele mai semnificative capodopere ale artei Renasterii din Quattrocento.

fatada Bisericii Santa Maria Novella din Firenze (prima adaptare a unei solutii compozitionale de tip fatada de templu antic la o biserica realizata dupa sitemul bazilical). care are ca element generator un arc frant) la arta nou de tip renascentist. ultimul de stil roman rustic). Scoala din Italia centrala MATEO NUTI – Bibloteca Malatestiana din Cesena FRANCESCO DI GIORGIO MARTINI – Santa Maria delle Grazie al calcinaio din Cortona. navele laterale fiind inlocuite de capele. Strozzi etc): constructie cu trei niveluri supraterane in foma de bloc paralepipedic. cele din perioada imediat anterioara. constructorii cautand sa realizeze compozitii ale planurilor structurate dupa principii geometrice cat mai stricte. in general. Organizarea planimetrica si columetrica a cladirilor religioase nu sufera modificari esentiale. LEON BATISTA ALBERTI – Biserica Sant'Andrea din Mantova – Lucrarile cele mai importante ale lui Alberti sunt "Templul malatestian" de la Rimini. Deosebirea esentiala dintre constructiile Renasterii si cele ale Goticului consta insa in realizarea unor elevatii (interioare si exterioare) la care se utilizeaza ordinele clasice antice(romane) adaptate la cerintele impuse de programele de arhitectura actuale. Cappella de'Pazzi. dominata de o cornisa proeminenta. arhitipul palatului florentin de Quattrocento(Rucellai. bazata pe utilizarea formelor decorativ-plastice de facura clasica(Bisericile San Lorenzo si Santo Spirito. fatada cu un bosaj accentuat. Capela de'Pazzi din Santa Croce din Firenze – rolul lui Brunelleschi in aparitia si difuzarea arhitecturii Renasterii este capital. unde se inaugureaza o solutie planimetrica bazata pe naosul de tip sala. poticul de la Ospedale degli Inocenti. In opera sa se poate urmari tecerea de la stilul gotic tarziu florentin(cupola Catedralei Santa Maria de Fiore. precum Biserica Sant'Andrea din Mantova. programele de arhitectura raman. BIAGIO ROSSTEI – Palazzo dei Diamanti din Ferrara Scoala venetiana PIETRO LOMBARDO – Biserica Santa Maria de Miracoli din Venezia MARIO CODUCCI – Scuola di San Marco din Venezia Scoala lombarda si piemonteza . La programele laice. structura planului devine mai regulata. Palatul Pitti.PIETRO LOMBARDO – Monumentul funerar al lui Pietro Mocenigo Scoala romana ANDREA BREGNO – Monumentul funerar al lui Lodovico Lebretto ARHITECTURA In arhitectura Quattrocento-ului. MICHELOZZO DI BARTOLOMEO – Palazzo Strozzi din Firenze – Capodopera lui Michelozzo este Palazzo Medici-Riccardi. in mijlocul careia se gaseste o curte interioara cu portic. Scoala toscana FILIPPO BRUNELLESCHI – Biserica San Lorenzo din Firenze.

Ana). Madonna della Sedia. Pictura sa reprezinta apogeul artei savante si rafinate de la sfarsitul Quattrocento-ului si de la inceputul Cinqucento-ului. organizare ce va fi api larg folosita dea lungul intergului secol al XVI-lea. Daca primii doi sunt mai fideli stilului de la sfarsitul Quattrocentolui. comparabil intr-o oarecare masura cu cel al lui Michelangelor din Capela Sixtina. chiar daca realizari ale sale de dupa 1515 (Madonna della Sedia. Rafael se orienteaza spre un stil mai monumental. Ana GIUSEPPE ARCIMBOLDO . in care un rol fundamental de expresivitate il are tehnica de reprezentare in clar-obscur accentuat(sfumato).GUINIFORTE SOLARI – Naosul Bisericii Santa Maria delle Grazie din Milano GIOVANIO BATTAGIO – Santa maria della Croce din Crema Scoala roman si din Italia de sud MEO DEL CAPRINO – Palazzo Venezia din Roma CINQUECENTO PICTURA Leonardo da Vinci si Scoala lombarda LEONARDO DA VINCI – Cina cea de taina – este geniul cel mai complez si mai multilateral al Renasterii. forta sa creatoare manifestandu-se nu numai in domeniul artelor vizuale. . Sodoma este atasat unei modalitati de reprezentare mai complexe si mai decorative. Odata cu amplul ciclu de fresc de la Vatican. in special dupa 1458. dar si in cel al teoriei artistice. Maniera sa se contureaza sub influenta lui Perungio. dupa o schema de compozitie piramidala. in special de artistii manieristi. caracteristice inceputului de Manierism. Iachim si Sf. Bramantion si Sodoma sunt cei mai importanti continuatori ai manierei leonardesti in pictura lombarda de la inceputul secolului al XVI-lea. ANDREA SOLARIO – Feciaora cu Pruncul BERNARDINO LUINI – Madona del Roseto SODOMA – Frescele din Chiostro Grande. Madona Sixtina. GUADENZIO FERRARI – Sf. (Fecioara din grota cu stanci. El exporta arta savanta a Manierismului tarziu italian la curtea lui rudolf al II-lea de la Praga. Monte Oliveto Maggiore – Luini. realizate prin descompunere a formelor si recompunerea pe baza unor elemente aluzive disparate. Scoala romana RAFAEL – Frescele din "Camerele lui Rafael" din Palatul Vatican. al stiintelor naturii si al stiintelor tehinice. dar recunoastem si reminiscente ale solutiilor compozitionale leonardesti (clar-obscurul accentuat si organizarea in piramida a unor lucrari precum Madona cu sticletele sau La Belle Jardiniere). Feciara cu Pruncul si Sf. lucrarile sale fiind realizate.stilul lui Rafael reprezinta atingerea perfectiunii formale in pictura Renascenterii italiene. Madonna di Folign) amintesc de modalitati de exprimare artistica de dinainte de 1510.Cele patru elemente – gloria lui Arcimboldo este datorata portretelor sale manieriste alegorice.

cu corpul curbat in forma de S. de la Palazzo Pitti . Fresca de pe peretele E. avand ca figuri caracteristice siluetele omenesti subtiri.este ultimul mare pictor sienez din Renastere. formal si cromatic. este expresia unei deosebite sensibilitati artistice se a cunoscut o larga recunoastere in Italia secolului al XVI-lea. el situandu-se. sub aspect stilistic. el impreuna cu Primaticcio facand sa patrunda in Franta lui Francisc I principiile estetice ale acestuia. personajele sunt tratate monumental. FRANCESCO PRIMATICCIO – Decoratia de la Castelul Fontainebleau ANDREA DEL SARTO – Madonna delle Arpie – este cel mai important si mai influent pictor florentin din Cinquecnto. Scoala emiliana FRANCESCO FRANCIA – Bunavestire . FRANCESCO SALVATI – Bunavestire TADDEO ZUCCARO – Frescele din Sala Regia din Vatican Scoala toscana FRA BARTOLOMEO – Plangerea lui Cristos FRANCIABIGIO – Portretul unui tanar DOMENICO BECCAFUMI – Altarul Sf. pe care Michelangelor o apreciase in cercul artistic al Vittoriei Colonna. Acest lucru de poate vedea atat in singurul sau tablou de panou pastrat Tondo Doni de la Uffizi dar in special in colosalul ansamblu de fresce din Capela sixtina. iar modul sau de a organiza perfect compozitia si de a reprezenta in mod aproape ideal. Capodoperele sale sunt Madonna delle Arpie de la Uffizi. Judecata de Apoi este si o expresie a filosofiei neoplatonice a Renasterii de Cinquecento. ilustrata de Fra Bartolomei si Andrea del Sarto si cea "manierista" a lui Pontormo ROSSO FIORENTINO – Coborarea de pe Cruce – este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai Manierismului incipient. precum si mare fresca de la Manastirea San Salvi din Firenze. Cina cea de taina. cele du lucrari cu subiect identic.geniul lui Michelangelo se manifesta in pictura intr-o maniera "sculpturala": compozitia are un clar-obscur relativ redus. Din Capela Sixtina de la Vatican. Stilul sau este format la influenta lui Rafael. ambele categorii de subiecte generand nenumarate imitatii in Italia si in Europa. Inaltarea Fecioarei. Eleonora de Toledo) sau alegorii savante si hermetice (Venus si Cupidon). . Ecaterina . AGNOLO BRONZINO -Portretul unui tanar – este reprezentantul directiei "oficiale" din pictura manierista italiana: portrete de gala( Bartolomeo si Lucrezia Panciatichi. personajele i-au adus si numele de "Andrea seza errori" . maestrul nemanifestand un interes deosebit pentru elementele de decor. Mantova BALDASSARE PERUZII – Frescele di la Biserica San Onofrio de la Roma MICHELANGELO BUONARROTI – Judecata de Apoi.GIULIO ROMANO – Frescele din Palazzo del Te. pe o pozitie intermediara inter maniera "clasica" toscana. Capodoperele sale sunt Coborarea de pe Cruce de la Volterra si Moise si fiicele lui Ietro de la Uffizi. JACOPO PONTORMO – Coborarea de pe cruce – este exponentul unei directii specifice in cadrul Manierismului: pictura sa refinata si pretioasa.

Venus din Urbino. Giorgione. mult mai personala. Amor sacru si amor profan – la fel dupa cum in opera lui Giovanni Bellini se poate urmari intreaga evolutie a artei venetiene din Quattrocento. Cele mai frumoase lucrari ale sale (Pieta de la Viterbo. ale carei principale repere sunt capodoperele precum Venus din Urbino sau Danae. Madonna della Rosa si mai ales. Giorgione foloseste un clar-obscur mai accentuat. in pictura sa. urmeaza o a doua etapa de dezvoltare a stilului maestrului. Ecaterina se numara printer capodoperele picturiiintregii Renasteri. inca legati de maniera quattrocentesc a lui Mantegna. tehnica premergand stilul lui Tiziano. Viziunea Sf. Zaharia. Conceptia sa picturala se situeaza inte clasicismul lui Rafael si al lui Andrea del Sarto si Manierismul rafinat al lui Pontormo sau Parmigianino. ce poate fi comparata cu cea a lui Pontormo. in care artistul dovedeste. Sebastiano del Piombo sau Tintoretto. promotorul unei arte subtile si intelectualizate. Michelangelo). tabloul care a generat cele mai mult discutii si interpretari in interaga istorie a artelor plastice. mai mult ca oricand. PARMIGIANINO – Madonna "col collo lungo". Casatoria mistica Sf. precum si lucrari ca Somnul Antilopei. Invierea lui Lazar de la National Gallery din Londra) sunt exprezii ale acestei fericite sinteze. SEBSTIANO DEL PIOMBO -Invierea lui Lazar – Sebastiano del Piombo practica. Frescele sale de la Parma. impreuna cu Bellini si Carpaccio. mai ales. cea a lui Tiziano este expresia dezvoltatii acesteia pana aproape de inceputul Barocului. Madonna "col collo lungo". Danae. prima maniera a lui Tiziano) si cel roman(Rafael si. de asemenea. TIZIANO – Concertul campenesc. in primul rand datorita ambiguitatii subiectului(daca el exista. Petru si Pavel Scoala venetiana GIORGIONE – Furtuna – Giorgione domina. Artistul este autorul a catorva dinter cele mai vestite lucrari ale epocii manieriste: Portretul lui Galeazzo Sanvitale. Ecaterina – este cel mai important pictor al scolii emiliene. Cei trei filosofi). antiliniar. probabil. arta venetiana din primul deceniu al secolului al XVI-lea.DOSSO DOSSI – Plecarea argonautilor CORREGGIO – Casatoria mistica a Sf. Venus dormind de la Dresda este unul dintre nudurile feminine cele mai cunoscute din intreaga arta universala.manierismul emilian isi gaseste o expresie foarte inalta in pictura lui Parmigianino. PALMA IL VECCHIO – Lodovic Ariosto GIOVANNI ANTONIO PORDENONE – Madona milosteniei GIOVANNI GEROLAMO SAVOLDO – Fecioara cu Pruncul si 6 sfinti GIROLAMO ROMANINO – Altarul Bisericii Santa Giustina din Padova . NICCOLO DELL'ABBATE – Martirul Sf. Madona Sf. influentata puternic de arta tarzie a lui Bellini si de cea a lui Giorgione (pana pe la 1518-1520). faptul ca este cel mai mare colorist la Renasterii. cu un liniarism accentuat al compozitiei(in special la Carpaccio). o sinteza inte tehnica picturala venetiana (stilul tarziu al lui Bellini. Ieronim. la fel ca in lucrarea numita. in mod conventional. Dupa o prima perioada de creatie. Ultima perioada de creatie (dupa 1555) releva un mod de expresie artistica esentialmente pictural. Spre deosebire de acestia. Furtuna este.

unde perfectiunea detaliului este exceptionala. Petru martir – etse unul dintre marii maestrii venetieni ai Cinquecento-ului care se situeaza oarecum in afara tendintei generale a evolutiei de la modelele lui Belini si Giorgione spre Manierismul decorativ din a doua jumatate a secolului. cand incepe sa se manifeste si tendinta spre nefinisare a lucrarilor. David). Urmeaza o a doua epoca de creatie. PAOLO VERONESE – Nunta din Cana – reprezinta pentru Manierismul venetian ceea ce insemnase Carpaccio pentru arta locala din jurul anului 1500. SCULPTURA Scoala romana si florentina MICHELANGELO BOUNARROTI – Pieta . in special. Monumente funerare ale lui Lorenzo si Giuliano de Medici – geniul lui Michelangelo se manifesta cu cea mai mare forta in sculptura. cu efecte dramatice de ecleraj. asimetrice.IL MORETTO – Nasterea lui Cristos LORENZO LOTTO – Fecioara cu Sf. Veronese. de la Villa Barbaro din Maser. asa cum sunt prezentate lucrarile din marele ciclu de la Scuola di San Rocco. precum si cele mai frumoase fresce iluzioniste ale Manierismului. creator al unor compozitii ample cu personaje numeroase si bogate arhitecturi imaginare. in care maestrul accentueaza latura monumentala a compozitiilor sale. de regula. care se va accentua dupa 1540 si este vizibila in ultimele trei Pieta. Operele sale sunt. Marcu de la Accademia din Venezia. fiind legat mai mult de traditia tarziu quattrocenteasca. ANDREA SANSOVINO – Botezul lui Cristos GIOVANNI ANGELOR DA MONTORSOLI – Monumentul funerar a lui Andrea Doria BENVENUTO CELLINI – Perseu – remarcabil sculptor – capodopera sa este Perseu – si orfevru (Solnita regelui Francisc I) este unul dintre cei mai influenti promotori ai artei Renasterii in Franta. artistul care premerge in mod cel mai spectaculor si mai vizionar pictura Barocului. Marcu – In pictura lui Tintoretto sunt vizibile caracteristicile cele mai importante ale Manierismului venetian. realizate intr-o tehnica eminamente antiliniara. prin eclerajul lipsit de contrastele dramatice prezente la Tintoretto si prin compozitia echilibrata si calma. JACOPO BASSANO – Via Crucis TINTORETTO – Rapirea corpului Sf. Gasirea copului Sf. Scoala emiliana si lombarda BAMBAJA – Monumentul funerar al lui Lancino Curzio . Pieta de la San Pietro din Roma. spre deosebire de dinamismul propriu lui Tiziano si. arta Barocului. el fiind. GIAMBOLOGNA – Fantana lui Neptun – sculptorul de origine flamanda Giambologna este principalul reprezentant al Manierismului tarziu florentin. Moise si Mormintele Medici sunt marile capodopere de acum. Marcu de la Pinacoteca di Brera din Milano si Rapirea corpului Sf.1510) sunt realizate cu o mare grija pentru detalii si exterm de finisate(Madona din Bruges. David. Lucrarile din prima parioada de creatie (pana pe la 1508. el anticipand prin compozitiile sale pline de dinamism. impreuna cu Tiziano si Veronese. asa cum sunt concepute marile sale lucrari Nunta din Cana is Ospatul din casa lui Levi. dezvoltate dupa axe de compozitie diagonale.

Perioada milaneza a activitatii sale(pana la 1501) are drept principale realizari Bisericile Santa Maria presso San Satiro si corul Bisericii Santa Maria delle Grazie. JACOPO VIGNOLA – Villa Giulia de la Roma – este arhitectul care. Conceptia dinamica a organizarii spatiale a ansamblului arhitectural sau urbanistic este vizibila in lucrari vizionare precum Piazza del Campidoglio din Roma. ca si prin planurile savante articulate(de ex. Isaac din St. una dintre lucrarile cele mai celebre si mai influente din inteaga arhitectura a Renasterii. ansamblul de fresce monumentale in trompe l'oeil MICHELANGELO BUONARROTI – Piazza del Campidoglio de la Roma – arhitectura lui Michelangelor este cea care va influenta in cea mai mare masura evolutia acestei arte in perioada baroca. carevor adopta aceeasi solutie de organizare a planului si . Sant'Andrea reprezinta o replica manierista a Pantheonului din Roma(cupola este insa cu plan eliptic). biserica la care maestrul modifica si planul central al lui Bramante intr-o schema dezvoltata de asemenea in jurul unei cupole principale. Vasta exedra de la Villa Giulia). face trecerea de la arhitectura Renasterii romane mature la Barocul de inceput de secol XVII. Pantheonul din Paris. cupolele multor constructii prestigioase din perioada Barocului si a Neoclascismului – S. Sf. vor influenta constructiile rezidentiale din Seicento. dar cu o structurare generala mai supla. unde realizeaza si capodopera sa ca pictor. Nikolai din Potsdam. Petersburg. planul capatand o forma trapezoidala ("perspectiva inversata") sau la marea cupola a Catedralei San Pietro din Roma.cel mai important arhitect al Renasterii la apogeu este Donato Bramante. Tempietto di San Pietro in Montorio. prin platica decorativa. iar Gesu va deveni modelul pentru nenumarate biserici din Europa catolica din perioada baroca(zise "de tipul iezuit").LEONE LEONI – Monumentul funerar a lui Giovanni de Medici Scoala venetiana JACOPO SANSOVINO – Bacchus DANESE CATTANEO – Monumentul funera al lui Pietro Bembo GIROLAMO CAMPAGNA – Bunavestire ARHITECTURA Scoala romana DONATO BRAMANTE – Tempietto di San Pietro in Montorio de la Roma . RAFAEL – Sant'Eligio degli Orefici de la Roma BALDASSARE PERUZII – Villa Farnesina de la Roma ANTONIO DA SANGALLO I – Palazzo Cervini de la Montepulciano ANTONIO DA SANGALLO II – Santa Maria di Loreto de la Roma GIULIO ROMANO – Palazzo Alberti de la Roma – este autorul unuia dintre cele mai frumoase palate ale Manierismului european. Paul din Londra. la care marele artist imagineaza o solutie geniala de contracarare a efectului de perspectiva prin departarea progresiva a fronturilor cladirilor laterale. St. Capitolul din Washington – sunt replici ale Tempietto-ului bramatesc. Cele doua palate – Villa Giulia de la Roma si Villa Farnese de la Caprarola – constitue doua dinter capodoperele arhitecturii civile ale Renasterii si. Palazzo del Te din Mantova. impreuna cu Michelangelo. Perioada romana debuteaza cu marea capodopera a maestrului.

reprezinta cea mai mare reusita pe plan european in domeniul arhitecturii peisagere din Renastere. mai ales. PIRRO LIGORIO – Villa d'Este de la Tivoli – lucrarea cea mai frumoasa si mai celebra a lui Ligorio. Barbaro de la Maser si. ansamblul incheindu-se cu un cor dotat cu o absida simpla. Tatrul Olimpic si "Basilica" din acelasi oras. transeptul scurt avand la intersectia cu nava centrala o cupola pe pandantivi cu tambur inalt. pregatind terenul pentru un stilul mai clasic al lui Palladio si al lui Scamozzi. Pietro Lombardo). JACOPO SANSOVINO – Palazzo Corner della Ca'Grande de la Venezia. in epoca. Palatul Grimani de la Venezia. dar in special cea neoclasica din secolele XVIII-XIX( Palladianismul englez de la inceputul secolului al XVIII-lea) sunt in mod substantial influentate de arhitectura marelui artist italian din Cinquecento. ANDREA PALLADIO – San Giorgio Maggiore de la Venezia – arhitectura lui Anrea Palladio reprezinta curentul "clasic" din cadrul Manierismului italian. Palazzo Grimani de la Venezia – capodoperele lui Sansovino sunt Palazzo Corner si Libreria di San Marco. precum si cele doua biserici . Nici un alt arhitect al Renasterii nu a avut o autoritate atat de mare. semicirculara. dar si mult timp dupa aceea: arhitectura baroca engleza din secolul al XVII-lea.volumului arhitectural: baziliza la care navele laterale sunt inlocuite prin capele care comunica intre ele. lucrari in care artistul sintetizeaza solutiile plastice de la sfarsitul Quattrocento-ului. lombarda si ligura ALESSIO TRAMELLO – Madona di Campagna de la Piacenza GALEAZZO ALESSI – Santa Maria di Carignano de la Genova ASCANIO VITTOZZI – Sanctuarul de la Vicoforte Scoala venetiana ANDREA FALCONETTO – Villa dei Vescovi de la Luvigliano MICHELE SANMICHELI – Porta Nuovo de la Verona – Sanmicheli este autorul a trei dintre cele mai importante constructii ale intregului Cinquecento din nordul Italiei: Palatele Bevilacqua si Pompei din Verona si. Scoala florentina BACCIO D'AGNOLO – Palazzo Cocchi-Serristori de la Firenze GIORGIO VASARI – Palazzo degli Uffizi de la Firenze BERNARDO BUONTALENTI – Fatada Bisericii Santa Trinta de la Firenze NICCOLO TRIBOLO – Villa Reale di Castello din Firenze Scoala din Italia centrala GEROLAMO GENCA – San Giovanni de la Pesaro Scoala emiliana. "La Rotonda" de la Vicenza. mai ales. si de la inceputul Cinquecento-ului(Coducci. Lucrarile sale cele mai celebre si care au exercitat influenta cea mai puternica sunt vilele Foscari de la Malcontenta di Mira.

MICHEL COLOMBRE – Monumentul funerar al lui Francois II. Apar acum subiectele mitologice. cand aici vin si lucreaza artisti precum Francesco Primaticcio. Niccolo dell'Abbate.venetiene. tehnica picturala adoptata clar-obscurul. elementele cele mai importante ale Manierismului italian se combina cu cele care alcatuiau bogata traditie a picturii autohtone. San Giorgio Maggiore si Il Redentore. Modelele preferate de artisti francezi sunt cele italiene (Cellini). Benvenuto Cellini. Gabrielle d'Estrees si sora sa JEAN CLOUET – Francisc I FRANCOIS CLOUET – Baia Dianei CORNEILLE DE LYON – Pierre Aymeric ANTOINE CARON – Masacrul Triumvirilor A doua Scoala de la Fontainebleau reprezinta victoria temporala a Manierismului academist in pictura franceza. AMBROISE DUBOIS – Tancred si Clorinda SCULPTURA Secolul al XVI -lea elibereaza in mare parte sculptura de canoanele destul de stricte si de relativa rigiditate proprii ultimei faze a Goticului. dar si replicile dupa lucrarile antice (cele romane sau elenistice). PICTURA Pictura franceza din secolul al XVI-lea se inspira din cea a Manierismului italian. Sebastiano Serlio. ANONIMI DIN SCOALA DE LA FONTAINEBLEAU – Diana la vanatoare. Rosso Fiorentino. duce de Bretania si al Marguritei de Foix. -Monument funerar al lui Ludovic XII si al Annei de Bretagne. Prima Scoala de la Fontainebleau se naste ca urmare a activitatii desfasurate la decorarea palatului de la Fontainebleau de Francesco Primaticcio si de Rosso Fiorentino. JEAN GOUJON – Reliefurile de pe fontaine des Innocents GERMAIN PILON – Monument funerar al lui Henric II si al Caterinei de Medici ARHITECTURA . Leonardo da Vinci. dar cultura de tip renascentista devine cu adevarat semnificativa in timpul lui Francisc I. Adtfel. VINCENZO SCAMOZZI – Villa Pisani din Lonigo FRANTA In Franta Renasterea incepe sa patrunda dupa 1494(anul expeditiei in Italia a regelui Carol VIII).

In arhitectura laica se pastreaza. datorita aparitiei si perfectionarii artileriei. Ile-de-France. Planul cladirilor religioase ramane cel fixat in perioada medievala. Lyonnais. Champagne Palatul Fontainnebleau Hotel de Lamoignon JEAN BULLANT – Castelul din Ecouen PHILIBERT DELORME – Castelul din Anet Bazinul mediu si inferior al Loirei Castelul Blois Castelul Chambord Castelul Azay-le-Rideau Castelul de la Valencay Castelul Chenonceau Lorena. Forez Castelul de la Ancy-le-Franc Castelul de la Sully Midi Castelul Graves . arhitectura religioada e mult mai conservatore. prin filiera italiana. In acest caz. sunt inlocuite. elementele e arhitectura defensiva (bastioane. Bazinul Aquitaniei Castelul Oiron Primaria Niort Burgundia. constructii care vor cunoaste perioada de inflorire cea mai fasta in secolele XVII si XVII. ordinele clasice antice. care permit focul incrucisat catre exterior. Franche-Comte Metzig(Casa breslei macelarilor) din Molsheim Palatul de Justitie din Besancon Primaria de la Gray Normandia Castelul din Gaillon Bretania. metereze. iar cel al cladirilor laice tinde sa devina regulat si simetric. cu folosirea sporadica a elementelor de arhitectura clasica. capatand un rol pur decorativ. In cadrul arhitecturii militare. in forma de varf de lance. Picardie. pana la sfarsitul secolului al XVI-lea si la inceputul celui urmator. In general. Goticul mentinanduse aici.Apar inca de la inceputul secolului. pana spre 1600. Alsacia. cu incinte joase. constructiile traditionale. taluzate.) sau cea a arhitecturii de aparare. cu incinta formata din curtine intarite local cu bastioane. unele elemente constructive ce tin de traditia medievala (acoperisurile inalte. cosurile de fum inalte etc. masiculiuri) isi pierd functiunea originara. specific franceze. si bastioane poligonale.

Luca pictand-o pe Sf. in care privirea descopera spatii imense. HANS BURGKMAIR – Altarul Rosenkranz HANS BALDUNG GRIEN – Altarul Fecioarei NIKLAUS MANUEL DEUTSCH – Sf. asa cum se intampla in capodopera sa(si. unda dintre capodoperele picturii universale). inca pana spre sfarsitul secolului al XVI-lea. in acelasi timp. Batalia lui Alexandru cu Darius. ALBRECHT ALTDORFER – Batalia lui Alexandru cu Darius – Altdorfer creeaza in pictura germana de Renastere peisajul cosmografic.Ambasadori francezi la Curtea Anglei JOSEPH HEINTZ – Diana si Acteon ARHITECTURA Arhitectura Renasterii germane foloseste elemente de arhitectura clasica(frontoane. fiind unul dintre putinii artisti din afara Italiei care sunt influentati de arta Quattrocento-ului si nu a Manierismului. Feciaora LUCAS CRANACH I – Cele trei tinere HANS HOLBEIN II .Hotel Bernuy de la Toulouse Provence Castelul La Tour d'Aigues Castelul Grignan GERMANIA PICTURA ALBERT DURER – Altarul Landauer – Durer asimileaza formele specifice Renasterii nu prin intermediul artistilor italieni manieristi.. Castele Castelul Johannisburg din Aschaffenburg Cladiri publice Primaria din Leipzig Primaria din Koln Primaria din Paderborn Biserici Capela Fugger din Augsberg Figurile marcante ale arhitecturii germane apar de-abia in jurul anului 1600: . logii deschise etc. animate de evenimente cosmice grandioase. coloane. in urma a doua calatorii in Italia. prin intermediul marilor artisti din Renasterea la apogeu. Mare maestru al gravurii. Giovanni Bellini si Andrea Mantegna. tipologiei traditionale (casale de locuit si cladirile publice au mari pinioane triunghilare de fatada). asa cum fac majoritatea pictorilor de la nord de Alpi ci. in special din Venezia.) in vreme ce conformatia generala a cladirilor ramane fidela.

in numar relativ mare. Adriaen de Vries).FREIDRICH SUSTRIS . Germania. fie germani(Hans von Aachen. fie italieni (Giuseppe Arcimboldo). influentata de modele germane contemporane. Toma si Sf. JOACHIM PATNIR – Botezul lui Cristos – este marele maestru flamand al peisajului cu figuri. Michael din Munchen. BOEMIA ARHITECTURA Arhitectura Renasteii in Boemia este. TARILE DE JOS PICTURA Desi inca de la inceputul secolului al XVI-lea apar in pictura flamanda. subicetele laice si cele inspirate din mitologia greco-romana. italianismul propriu-zis patrunde in mod decisiv in pictura Tarilor de Jos de-abia dupa 1530-1540. Primaria din Augsburg.Adormirea Fecioarei JAN GOSSAERT – Danae – este primul maestru flamand la care influenta artei italiene devine hotaratoare. Altdorfer QUENTIN METSYS – Camatarul BERNARD VAN ORLEY – Tripticul Sf. subiect pe care il trateaza in aceasi perioada si oarecum asemanator cu marele sau contemporan german. Joseph Heitz).St. Tarile de Jos din sud JOOS VAN CLEVE . Italia. in linii mari. precum si reprezentari ale unor elemente de arhitectura antica. Ex: Pavilionul zis "Belverde" din Praga PICTURA SI SCULPTURA Artele figurative cunosc o dezvoltare deosebita la curtea lui Rudolf al II-lea. dar artisti sunt fie flamanzi (Bartholomaeus Spranger. Matei FRANS FLORIS – Judecata de Apoi JOACHIM VAN BEUCKELAER – Bucatareasa PIETER AERTSEN – Camara – Aertsen si Beuckelaer sunt creatorii unei teme noi in pictura Tarilor de Jos. Se cultiva si in secolul al XVI-lea pictura de gen si peisajul cu figuri. si Franta: secena de bucatarie JAN SANDERS VAN HEMESSEN – Fiul risipitor . Colegiul iezuit din Munchen ELIAS HOLL – Zenghaus din Augsburg. dar intalnim si cazuri de prlucrari directe de forme din arhitectura manierista italiana. care se va raspandi in secolul urmator si in Spania.

Vanatori in zapada. cu un ecleraj deosebit de rafinat (Caderea lui Icar. pictate cu realism si umor. Bruegel imprima realism scenei de gen flamande trasaturile caracteristice pe care le va pastra si in secolul al XVII-lea. nuante variate de albastru si marouri. El realizeaza scene rurale. Ospatul de nunta). in arta lui Tenier sau a lui Brouwer. devine portretistul oficial al curtii lui Filip al II-lea. Zi intunecata). Tarile de Jos din nord MARINUS CLAESZ VAN REYMERSWAELE – Perceptorul de impozite LUCAS VAN LEYDEN – Fecioara cu pruncul JAN MOSTAERT – Adoratia magilor MAARTEN VAN HEEMSKERCK – Anna Codde JAN VAN SCOREL – Magdalena ANTONIO MORO – Ducele de Alba – asimilat de scoala (si de curtea) spaniola. Cele mai multe dintre scenele realizare de maestrul flamand sunt si ele compuse dupa schema caracteristica a peisajului cu figuri imaginata in secolul anterior de Geertgen tot Sint Jans. la curtea lui Rudolf al II-lea.PIETER BRUEGEL I – Vanatori in zapada – este cel mai important pictor flamand al secoluui. Rudolf II ARHITECTURA Ca si in Germania. bazat pe griuri-argintii. DANEMARCA SI SUEDIA ARHITECTURA Castelul de la Frederiksborg Castelul de la Kalmar ANGLIA . cu linia de orizont dispusa foarte sus. pe care-l promoveaza si la Praga. cu pinioane triunghilare de fatada. In ultimele lucrari (Dans taranesc. se imbogatesc cu detalii de factura edificiile traditionale. JAN BRUGEL zis "DE CATIFEA" – Vas cu flori CORNELIS CORNELISZ VAN HAARLEM – Suzana si batranii BARTHILOMAEUS SPRANGER – Salmacis si Hermafroditul – Spranger este exponentul cel mai caracteristic al Manierismului italianizant din pictura flamanda de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Exemplul cel mai reprezentativ de arhitectura a Renasterii pe teritoriul Tarilor de Jos este Primaria din Anvers. realizand portrete in traditia artei oficiale a lui Bronzino. dar si peisaje cu figuri. LAMBERT SUSTRIS – Venus is Amor HENDRICK GOLTZIUS – Suzana si batranii SCULPTURA ADRIAEN DE VRIES – Mercur si Pandora.

corespunzatoare domniei lui James I Stuart . EX: Burghley House de la Northants . caracterul italianizant al acestor constructii se va accentua. in arta iberica. Acest lucru a facut pe unii istorici ai artei sa conteste chiar existenta Renasterii engleze promovand ideea unei treceri oarecum abrupte de la ultima faza a Goticului insular la Barocul de secol XVII. In perioada Jacobeana. Edificiile cele mai reprezentative pentru ambele faze sunt conacele. arta sa . stilulclasic italianizat este predominant. dar cu decoratie in maniera Renasterii. care dureaza pana la inceputul secolului al XVII-lea. formele de expresie gotice pesista pana spre sfarsitul secolului al XVI-lea. ANONIMI ENGLEZI – Elisabeta I ("Portretul Cobham") JOHN BETTES – Edmund Butts NATHANIEL BACON – Autoportret SPANIA ARHITECTURA Traditia gotica se mentine in prima jumatate a secolului al XVI-lea. Wollaton Hall din Notts PICTURA Si in pictura engleza din secolul al XVI-lea persista taditia gotica. Collegio de San Gregorio din Valladolid Casa de Pilatos din Sevilla PEDRO MACHUCA – Palatul lui Carol Quintul din Granada BARTOLOME DE BUSTAMENTE – Spitalul Tavera din Toledo DIEGO DE SILOE – Catedrala di Granada JUAN BUATISTA DE TOLEDO si JUAN DE HERRERA – Palatul Escorial PICTURA LUIS DE MORALES – Fecioara cu Pruncul EL GRECO – Inmormantarea contelui de Orgaz – cel mai important pictor al Renasterii spaniole. trecerea de la Manierism la Baroc. ele nu devin preponderente decat in ultimul sfert al veacului. Dupa 1550-1560. El Greco este cel care face. Chiar daca manifestari ale artei Renasterii apar inca din vremea lui Henric al VIII-lea. in aceasta prima perioada arhitectura spaniola avand un stil de tranzitie (pe structura gotica se integreaza elemente clasice. numit Stil Plateresc. Format in Italia. cu structura gotica. cea a miniaturistilor locali. Aceasta este perioada adevaratului Manierism spaniol.In arta engelza. adesea destul de disparate). aici. ARHITECTURA Se disting doua perioade: Elisabetana corepunzatoare domniei Elisabetei I Tudor si Jacobeana.

SCULPTURA ALONSO BERRUGUETE – Altarul de la San Benito din Valladolid JUAN DE JUNI – Altarul de la Capela Benavente din Biserica Santa Maria din Valladolid. Ex: Turnu Belem din Lisabona. ci un proces de transformare continua. este cea clasicizanta.mosteneste si unele reminisecente gotice si bizantine (alungirea uneori excesiva pe verticala a siluetelor si a figurilor). care il are drept principal animator pe Caraggio. Manierism si Baroc sunt mai mult sau mai putin conventionale. Veronese). si anume cel clasic. diferentele intre Renastere. Claustrul manastirii Belem din Lisabona. treptat. continuare care se face prin amplificarea laturii decorative a lucrarilor artistice. dar de-l lungul intregului secol al XVII-lea se mentine un important filon gotic. Un rol capital in introducerea stiluui Renasterii in sculptura spaniola il au artistii italieni. cei mai influenti fiind Pompeo si Leone Leoni. cu personaje in atitudini extatice. VII Barocul Cronologie generala: Barocul propriu-zis(~1620~1700) Barocul tarziu(~1700~ -1770). Claustrul Joao III de la Manastirea Tomar. care lucreaza la Escorial. O prima directie este cea naturalista. stilul este de tranzitie (Gotic cu elemente decorative de Renastere) si poarta numele de Sti Manueiln. inlaturate. dinamice. cladirile portugheze construite in aceasta perioada sunt realizate conform canoanelor arhitecturii clasice si ultimele reminescente gotice sunt. Amplificarea se patrece pe baza aceluiasi sistem morfologic. Barocul reprezinta continuare Renasterii in secolul XVII si XVIII. O a doua directie eeste rezultata din pictura rafinata si decorativa a Manierismului (Parmigianino. manifesta in special in Franta. asimetrice. pana spre 1550. PORTUGALIA ARHITECTURA Procesul de evolutie formala de la Gotic la Renastere in arhitectura portughezaete foarte asemanator cu cel care se patrece in arhitectura spaniola. Ex: Capela Lazo din Catedrala din Alba Iulia. Tintoretto. . Caracteristicile cele mai importante ale Barocului in artele vizuale sunt urmatorele: Pictura: Dezvolta latura decorativa si cea dinamica a compozitiilor. picturale. Correggio. Astfel. dar in stilul sau gasim si elemente dinamice pe care ni le putem explica prin influenta lui Michelangelo si a manieristilor din Italia centrala. Cea de-a treia directie. Nu exista fenomene de discontinuitate intre Renastere. caracterizata prin compozitii bogate. pe baza aceluiasi sistem de forme. Astfel. ROMANIA ARHITECTURA Renasterea patrunde in Transilvania in secolul al XVI-lea . care in Franta si in Tarile Germanice poarta numele de Rococo si are caracteristicile ce vor fi aratate mai jos. Manierism si Baroc. Dupa 15501560.

Sf. De asemenea. ci sunt prelucrate(se folosesc. cu subiecte usor facile (pastorale. el este initiatorul curentului zis "tenebrist" : scene care se patrec in obscuritate si in care anumite zone sunt detasate prin fascicule de lumina(efect de lumina gen "fereastra de beci"). Ieronim – membrii familiei Caracci infiinteaza in 1585 Academia de pictura din Bologna. Rococo-ul este o varianta tarzie. care are o influenta deosebita in conturarea manierei "oficiale" ale picturii baroce italiene. asimetrice.Portretul tatalui artistului ARTEMISIA GENTILESCHI – Iudit Scoala din Bologna si pictura in Emilia ANNIBALE CARRACCI – Frescele de la Palazzo Farnese din Roma LODOVICO CARRACCI – Madonna dei Bargellini AGOSTINO CARRACI – Impartasania Sf. Ca elemente complementare arhitecturii se utilizeaza decoratia sculptata si pictata in trompe-l'oeil. Bruno . Matei – influenta sa in pictura europeata este capitala. Ana ORAZIO BORGIANNI. ordinele clasice nu mai sunt aplicate conform canoanelor. Austria si Boemia. de secol XVIII. care in Renastere erau patratul si cerul. iar elementele generatoare ale planurilor. CAROL SARACENI -Fecioara cu Pruncul si Sf. orienteaza o buna parte dein arta baroca spre naturalism. Familie ORAZIO GENTILESCHI . In elevatie. frontoane curbe sau frante). sunt acum elipsa si parabola. DOMENICHINO. Arhitectura. varianta ce se manifesta cu precadere in Franta. introduce elemente noi de ornamentica(scoica). cu personaje in atitudini extatice. Se continua si se imbogateste stilul manierist tarziu. iar la interior utilizeaza decoratia in marmura si stuc(de obicei in culorile alb si auriu) si pictura in trompe-l'oeil.Vanatoara Dianei GUIDO RENI –Aurora GIOVANNI LANFRANCO – Extazul Sf. compozitiile sunt dimanice. Se altereaza suprafetele concave cu cele convexe. Germania. Pictura specific Rococo este cea de "scene galante". Margareta de Cortona GUERCINO – Fecioara cu Pruncul si Sf. Ca si in pictura celie de-a doua orientari. "gradini ale dragostei" etc) si are drept initiator pe Watteau. Arhitectura foloseste ordinele clasice intr-un mod foarte liber. a Barocului. ITALIA PICTURA SEICENTO Caravaggi si pictura de filiatie caravaggeasca CARAVAGGIO – Chemarea Sf. menitonate mai sus.de exemplu.Sculptura.

Roma FEDERICO BAROCCIO – Madona del Popolo PIETRO DA CORTONA – Alegoria familiei Barberini ANDREA SACCHI – Minunea Sf. Piemonte.Fresca de pe bolta Bisericii Gesu CARLO MARATTA – Adoratie pastorilor BAMBOCCIO – Plecarea de la han Napoli BATTISTELLO CARACCIOLO – Eliberarea Sf. Liguria MORAZZONE – Adoratia Magilor IL CERANO – Slujba Sf. Petru din temnita. Grigore BERNARDO STROZZI – Alegoria Muzicii GREGORIO DEI FERRARI – Popas in timpul Fugii in Egipt Venezia DOMENICO FETTI – Inmultirea painilor si pestilor FRANCESCO MAFFEI -Adoratia pastorilor SETTECENTO Venezi . BERNARDO CAVALLINO – Moise salvat din apa SALVATOR ROSA – Marina MATTIA PRETI – Triumful lui Silen LUCA GIORDANO – Fuga in Egipt Fireze GIOVANNI DI SAN GIOVANNI – Frescele din Villa di Pozzino a Castello CARLO DOLCI – Sf. Gheorghe BACICCIO. Andrei adorand Crucea Lombardia.

Guercino. ai carei promotori sunt Canaletto. Toscana GIUSEPPE MARIA CRESPI – Frescele de la Palazzo Pepoli din Bologna Roma GASPAR VAN WITTEL – Vedere din roma cu Tibrul si Castel Sant'Angelo . Carlo Borromeo IL PITOCHETTO . Luca Giordano). Canaletto realizeaza.Francesco Guardi si Marieschi.este pionierul picturii peisagiste venetiene. Andrea del Pozzo. ANTONIO CANALETTO – Bazinul San Marco – este cel mai fidei ilustrator al peisajului venetian din secolul al XVIII-lea. El alege locurile cele mai caracteristice ale orasului de pe laguna. GIANDOMENICO TIEPOLO – Dansul PIETRO LONCHI – Concertul GIOVANNI ANTONIO PELLEGRINI – Decoratia de la Kimbolton SEBASTIANO RICCI – Decoratia de la Palazzo Marucelli din Firenze MARCO RICCI – Pasaj cu ruine. Lombardia. Liguria ALESSANDRO MAGNASCO – Sf. Asta sa continua pe cea a marilot pictori de aceasta factura din secolul anterior (membrii familiei Carracci.Fumator GIUSEPPE BAZZANI – Decoratia de la Palazzo d'Arco. in aceasi maniera. Bellotto. Domenichino. pe care pe prezinta intr-o maniera aproape topografica. De asemenea. Specialitatea sa sunt peisajele rurale din regiunea Veneto. Piemonte. GIOVANNI BATTISTA PIAZZETTA – Inaltarea GIOVANI BATTISTA PITTONI – Inmultirea painilor ROSALBA CARRIERA – Madona La inceputul secolului al XVIII-lea ia nastere la Venezia un gen specific de pictura – vederea urbana sau veduta. Guido Reni. vederi din Londra si din imprejurimi.GIOVANNI BATTISTA TIEPOLO – Fresca de la Palazzo Labia – este cel mai important reprezentant al marii picturi baroce iluzioniste din Italia secolului XVIII. in urma a doua calatorii la Londra. Francesco Guardi este celalalt mare "veduist" ventian. dar el prezinta peisajele urbane intr-o maniera mai poetica si mai putin topografica. BERNARDO BELLOTTO – Seria de vederi din Viena FRANCESCO GUARDI – Canal Grande si Ponte Rialto – impreuna cu Canaletto. Mantova Emilia. Baciccio.

Sant'Andrea al Quirinale) si perspectiva inversata (racordul dinter partea eliptica a Pietei San Pietro si fatada catedralei. ALESSANDRO ALGARDI – Taierea capului Sf. cel mai important reprezentant al arhitecturii baroce italiene. impreuna cu Borromini. Tereza – este cel mai mare sculptor al Europei baroce. iar unele dintre lucrarile sale(Extazul Sf.Frescele din corul Bisericii Santa maria Donna Regina. cu compozitii dinamice. POMPEO BATONI – Fecioara cu patru sfinti Napoli FRANCESCO SOLIMENA . Pannini si Piranesi sunt cei mai importanti artisti romani ce prezinta in lucrarile lor subiecte arhitecturale. de sfarsit de secol XVII si de secl XVIII. Scala Regia de la Vatican). a suprafetelor concave cu cele convexe.GIOVANNI PAOLO PANNINI – Serbare in Piazza Navona GIOVANNI BATTISTA PIRANESI – Seria de gravuri Capricci Van Wittel. Daca in elevatie cladirile concepute de el au un mai pronuntat spirit clasicist( ordinele clasice sunt folosite fara abateri majore). Matei PIETRO BRACCI – Decoratia de la Fontana di Trevi. ordinele antice . Pavel SETTECENTO CAMILLO RUSCONI – Sf. Primii doi sunt reprzentantii romani ai genului numit vedere urbana. CARLO MADERNO – Fatada Bisericii Santa Susanna din Roma. Preafericita Lodovica Albertoni) se numara printer capodoperele absolute ale istoriei sculpturii. CARLO RAINALDI – Santa Maria in Campitelli din Roma FRANCESCO BORROMINI – San Carlo alle Quattro Fontane din Roma – este cel care deschide calea Barocului "anarhic". Cladirile sale sunt caracterizate prin alternanta curbelor si a contra-curbelor. va influenta inteaga sculptura europeana a secolelor XVII si XVIII. intrucat utlizeaza formele eliptice (Piazza San Pietro. Stilul sau bogat. Roma JOHANN MARIA MORLAITER – Rapirea Proserpinei ARHITECTURA SEICENTO Roma GIOVANNI LORENZO BERNINI – Piazza San Pietro de la Roma – Bernini este. Tereze. Napoli SCULPTURA SEICENTO GIOVANNI LORENZO BERNINI – Extazul Sf. in configuratia planimetrica el este tipic baroc.

Virtuozitatea sa in manevrarea curbelor si contr-curbelor face ca stilul sau se asemene in buna masura cu cel al lui Borromini. Italia de sud Barocul din sudul Italiei(Napoli si. in schimb beneficiaza de o mare bogatie ornamentala.Biserica Superga din Torino BENEDETTO ALFIERI – Catedrala Carigna BERNARDO ANTONIO VITTONE – Santa Maria Maddalena de la Foglizzo . cel din Sicilia) capata trasaturi specifice fata de cel din alte regiuni. Liguria FILIPPO JUVARRA . Lombardia GUARINO GUARINI – Palazzo Carignano din Torino – este cel mai important arhitect baroc din Italia de nord-vest. Venezia – odata cu Longhena. Palazzo Pesaro. Roma Piemonte. PIETRO DA CORTONA – Fatada bisericii Santa Maria della Pace. COSIMO FANZAGO – Certosa di San Martino. formele arhitecturale concepute de maestrul venetia sunt mai putin dinamice decat cele ale lui Bernini. Venezia isi gaseste marea personalitate a arhitecturii baroce. Venezia. Napoli FRANCESCO ZIMBALO – Santa Croce din Lecce SETTECENTO Roma FERDINANDO FUGA – Palazzo della Consulta din Roma ALESSANDRO GALILEI – Fatada Bisericii San Giovanni in Laterano CARLO MARCHIONI – Villa Torlonia(fosta Albani). Continuand in poarecare masura stilul lui Palladio. FRANCESCO MARIA RICHINI -Porticul de la Collegio Borromeo de la Pavia Emilia. El este caracterizat prin extrema bogatie ornamentala. Toscana GIOVANNI BATTISTA ALEOTTI – Santa Maria del Quartiere de la Parma MATTEO NIGETTI – Capela Medici din Biserica San Lorenzo din Firenze Venezia BALDASSARE LONGHENA – Santa Maria della Salute. Lombardia. Liguria.fiind interpretate foarte liber. indeosebi. Roma Piemonte. Borromini sau Guarini. decoratia capatand un aspect anarhic.

De asemenea . VALLENTIN DE BOULLONGNE – Carciuma SIMON VOUET – Bogatia PHILIPPE DE CHAMPAIGNE – Ex-Voto – este cel mai important portretist al epocii lui Ludovic . inspirat de cel de la Versailles. impreuna cu Vallentin de Boullongne. fiul pictorului olandez Gaspar Van Wittel. Palatul de la Caserta.Venezia GIOVANNI SCALFAROTTO – San Rocco din Venezia GIORGIO MASSARI – Palazzo Labia din Venezia Emilia FRANCESCO DOTTI – San Luca din Bologna ANTONIO GALLI BIBBIENA – Teatrul Comunal din Bologna Napoli "Guglia" di San Domenico San Francesco din Sorrento LUIGI VANVITELLI – Chiesa del Gesu din Ancona – Vanvitelli. pictura fiind dominata de arta de curte si de Le Brun GEORGE DE LA TOUR – Adoratia pastorilor – este pictorul fracez in cea mai mare masura influentat de arta lui Caravaggio. arta sa este influentata de pictura de gen. Nicolas Poussin sau Claude Lorrain. Acest lucru se vede in contrastele violente de umbra si lumina din tablourile sale. realizeaza la mijlocul secolului capodopera arhitecturii italiene din Settecento. El este un maestru al luminii artificiale. precum Georges de La tour. perioada cand lucreaza artisti de geniu. Sicilia Catedrala din Acireale Catedrala San Giovanni Battista din Ragusa GIOVANNI BATTISTA VACCARINI – Catedrala Sant'Agata din Catania ROSARIO GAGLIARDI – San Giorgio din Modica FRANTA PICTURA SECOLUL AL XVII -LEA Perioada cea mai fertila a picturii fraceze baroce este prima jumatate a secolului al XVII-lea. Perioada domniei lui Ludovic al XIV-lea este ceva mai conventionala.

El realizeaza frecvent peisaje imaginare. Arta lui Poussin este in mod evident inspirata direct din cea a Antichitatii clasice si evidentiaza in mod exemplar ascendenta greco-romana a Barocului. NICOLAS POUSSIN -Inspiratia poetului – in pictura franceza din sec al XVII-lea exsista o puternica orientare clasicizanta. In atelierul sau. continuata in timpul lui Ludovic al XIV-lea de Mignard si Rigaud. LAURENT DE LA HYRE – Fecioara cu Pruncul SEBASTIAN BOURDON – Cersetori printre ruine. exercita cea mai mare influenta asupra picturii din a doua jumatate a secolului.Vedere dintr-un port la mare in amurg . cu care incepe . al carei principal promotor este Poussin si din care fac parte Lorrain. CLAUDE LORRAIN. cel mai adesea scene care se petrec pe malul marii. pentru care ia drept model monumente antice sau baroce ale Romei. in acelasi timp cel care. Sebastien Bourdon si Gaspard Daughet. ANTOINE COYPEL – Alegoria Victoriilor lui Ludovic XIV FRANCOIS LE MOYNE – Schimbarea la fata JEAN RESTOUT II – Botezul lui Cristos CHARLES-ANDRE(CARLE) VAN LOO – Vanator de ursi PIERRE SUBLEYRAS – Ospatul din casa lui Simon ANTOINE WATTEAU – Gilles – inaugureaza un gen nou in pictura franceza si in cea europeana: pictura de scene glante.al XIII-lea. Louis Le Nain picta in stransa colaborare cu fratii sai Antoine si Mathieu. Laurent de la Hyre. de fapt si Rococo-ul. oras in care isi petrece cea mai mare parte a vietii. in porturi dominate de arhitecturi baroce spectaculoase. PIERRE MIGNARD – Ludovic XIV JEAN JOUVENET – Bunavestire SECOLUL AL XVIII -LEA O prima directie in pictura franceza de secol XVIII este cea care continua marea arta bogata si decorativa a lui Le Brun si Mignard. prin autoritatea sa. CHARLES LE BRUN – Cancelarul Seguier – este marele pictor decorator din vremea domniei lu Ludovic al XIV-lea si. GASPARD DUCHET – Vedere din Tivoli EUSTACHE LE SUER -Tobie si Ingerul LOUIS LE NAIN – Rugaciunea de dinainte de masa – este cel mai important pictor al scenelor taranesti din secolul al XVII-lea scene pe care le picteaza cu realism. astfel incat atribuirea traditionala a lucrarilor unuia sau altuia dintre frati este mai mult sau mai putin conventionala. El inaugureaza in Franta seria portretelor oficiale. .este marele maestru al peisajului clasic idealizat.

A treia orientare (relativ) distincta din pictura franceza de secol XVIII este cea a picturii de interior. el foloseste cu o incredibila virtuozitate o gama relativ redusa de culori apropiate. unde dinamicitatea remarcabila a compozitiei si dramatismul acesteia pot fi comparate cu cele din capodoperele lui Bernini.HYACINTHE RIGAUD – Dublu portret al Mariei Serre NICOLAS DE LARGILLIERE – Le Brun MAURICE QUENTIN DE LA TOUR – Autoportret JEAN-MARC NATTIER – Domnisoara de Lambesc FRANCOIS BOUCHER – Odihna Dianei JEAN-HONORE FRAGONARD – Femei la scaldat – Boucher si Fragornard sunt cei mai importanti pictori de scene galante din perioada de dupa Watteau. elegant. ANTOINE COYSEVOX – Nimfa cu scoica FRANCOIS GIRARDON – Monument funerar al cardinalului Richelieu SECOLUL AL XVIII-LEA EDME BOUCHARDON – Mater Dolorosa JEAN-BAPTISTE PIGALLE – Monumentul funerar al contelui d'Harcourt . de cel al lui Bernini. GABRIEL DE SAINT-AUBIN – Laban si idolii JEAN-BAPTISTE GREUZE – Mierasa de la tara -cea de-a patra directie este cea a peisajului. in particular. Lucrarea in care maestrul francez indreptateste in cea mai mare masura aceasta sfirmatie este Milon din Crotona. deseori cuprizand si ruine antice. ALEXANDRE FRANCOIS DESPORTES – Caine pazind vanatul JEAN-BAPTISTE OUDRY – Rata alba JEAN-BAPTISTE SIMEON CHARDIN – cOPILUL CU TITIREZUL – este cel mai rafinat colorist din interag secolul al XVIII-lea. Stilul lor. JOSEPH VERNT – Ponte Rott HUBERT ROBERT – Incendiul de la opera SCULPTURA SECOLUL AL XVII-LEA PIERRE PUGET – Milon din Crotona -Puget este sculptorul cel mai apropiat ca stil de Baroc italian si. Artistii francezi din secolul al XVIII-lea trateaza subiecte variate: peisaje urbane. a picturii de naturi moate si a celei animaliere. dar si peisaje ideale. ilusrteaza in mod excelent estetica Rococo-ului. peisaje campstre(ambele tipuri pictate dupa natura). In scenele sale domestice si in naturile moarte pe care le realizeaza. dar relativ facil.

la inceputul secolului apar primele piete cu plan regulat. situat inter curtea de onoare si gradina. urmand ca in timpul lui Ludovic al XIV-lea sa se dezvolte schema urbanistica regulata. De-abia dupa 1650-1660 se eneralizeaza tiul de constructie civila cu acoperire in terasa. Tipul de biserica baroca italiana. este relativ rar intalnit. cea mai clasica din Europa. Bisericile. arce etc). este inlocuit cu cel de tip nou. din Boissy-Saint-Leger Nordul si nord-estul Frantei Bursa din Lille Primaria din Reims Normandia Castelul din Eu Castelul din Flamanville Touraine. lesene. prin crearea marilor axe urbanistice geometrice si a grdinilor de tip francez. chiar daca folosesc in exclusivitate ordinele clasice in elevatie. pilastri. Din punct de vedere urbanistic. cu trasee ordonate geometric. in forma de bara. cu plan central si cupola. zidarie de caramida aparenta pentru panourile de inchidere a traveelor si ardezie pentru invelitoarea acoperisului. In prima juamtate a secoluluise mentine tipul tarziu renascentist de constructie civila – cu acoperisul traditional inalt si la care se utilizeaza in fatada asa-numita "tripleta a materialelor de constructie"" piatra pentru elementele structurale vizibile in elevatie(stalpi. pastreaza din punct de vedere planimetric si volumetric structura mostenita din perioada medievala(bazilica). cu curte interioara. cu exceptia celei engleze.ETIENNE-MAURICE FALCONET – Statuia ecvestra a tarului Petru cel Mare din St. Biserici Saint-joseph-des-Carmes din Paris Capela Spitaluui Laennec din Paris Constructii laice Paris si Ile-de-France Place des Vosges din Paris Castelul Grosbois. fatada fiind deseori de tip iezuit. Anjou . Castelul traditional. Petersburg CLAUDE-MICHEL CLODION – Monumentul lui Turenne din Montpellier JEAN-ANTOINE HOUDON – Morfeu ARHITECTURA SECOLUL AL XVII-LEA Arhitectura baroca franceza din secolul al XVII-lea este.

avand caracteristicile enuntate mai sus.odata cu construirea Castelului Vaux-le-Vicomte. JACQUES LE MECIER – Capela Sorbonei LOUIS LE VAU – Castelul Vaux-le-Vicomte . in acelasi timp. Biserica Val-de-Grace din Paris – este cel mai important arhitect al epocii Ludovic al XVIII-lea. Francois Mansart. Francois Le Vau sunt respinse.Castelul de la Cheverny Castelul de la Brissac Franta de sud-vest si de sud Castelul din Malle Castelul din Cadillac Lyonnais. DANIEL GITTARD – Hotel Lulli din Paris ANTOINE LE PAUTRE – Biserica Port-Royal din Paris LIBERAL BRUANT – Hotel des Invalides din Paris Un moment important in evolutia arhitecturii franceze din secolul al XVII-lea il reprezinta concursul de la mijlocul deceniului al saptelea pentru fatada de est a Palatului Louvre. Proiectele lui Bernini. In opera sa se poate vedea trecerea de la arhitectura timpuriu baroca. la stilul monumental ce va marca arhitectura Frantei in vremea lui Ludovic al XIV-lea. JULES HARDOUIN-MANSART – Palatul din Versailles – Hardouin-Mansart care participa in mod decisiv la realizarea Palatului de la Versailles. punand bazele arhitecturii monumentale ale epocii lui Ludovic al XIV -lea CLAUDE MOLLET – Parcul Castelului Saint-Germain-en-Laye ANDRE LE NOTRE – Parcul Palatului Versailles . realizeaza cel putin inca doua dintre capodoperele absolute ale arhitecturii baroce europene Place Vendome si Dome des Invalides. imprimandu-i un pronuntat caracter clasicist. fiind retinut cel aproape neoclasicit a lui Perrault. realizeaza modelul palatului francez baroc de stil Ludovic XIV. Carlo Rainaldi. situat in mijlocul grdinilor geometrice de tip francez. Burgundia Primaria din Lyon Castelul din Tanlay Provence Hotel des Monnayes din Avignon Hotelul din Barbentane SALOMON DE BROSSES -Palatul Luxembourg din Paris FRANCOIS MANSART – Castelul Maisons din Maisons-Laffitte. Le Vau realizeaza una dintre cele mai mari capodopere ale Barocului european si. Acest eveniment va marca arhitectura franceza baroca din urmatoarea jumatatea de veac.

. Gradina franceza este geometrica. in special. care usureaza focul multidirectional al artileriei. Biserici Saint-Sebastien de la Nancy Saint-Jacques de la Luneville Constructii laice Castelul Jossigny Pimaria din Beauvais JEAN-BAPTISTE BULLET DE CHAMBLAIN – Castelul din Champs-sur-Marne ROBERT DE COTTE – Cladirile monastice din Saint-Denis GERMAIN BOFFRAND – Castelul Luneville este arhitectul care face trecerea de la stilul monumental. stilul Rococo se va dezvolta in paralel cu cel Neoclasic. SEBASTIEN LE PRESTRE DE VAUBAN – Citadela orasului Lille – evolutia arhitecturii militare din secolul al XVII-lea este puternic marcata de activitatea lui Vauban.Mollet si. TARILE DE JOS DIN SUD In Tarile de Jos din sud se dezvolta o arta baroca destul de apropiata sub aspectul bogatiei decorative si al dinamicii intrinseci a compozitiilor de cea din Italia. JACQUES-ANGE GABRIEL – Micul Trianon din Versailles – este arhitectul cel mai reprezentativ al celei de-a doua jumatati a veacului. prin construirea ansamblelor celor doua piete. care se pierd "la infinit". cu partere de verdeata si bazine cu fantani arteziene. Dupa 1720-1730. De astfel. Le Notre sunt creatorii gradinilor de stil francez. aceasta apropiere este favorizata nu numai de schimburile directe dintre aceste doua mari zone de civilizatie ale Europei. Place Stanislas si Place de la Carriere. despartite de trei decenii: Castelul Luneville si partile tarzii (Salonul Oval) de la Hotel de Soubise. la stilul Rococo de secol XVIII. unul dintre cele mai frumoase ansambluri baroce din intreaga Europa. cu incinta joasa. practicat de Hardouin-Mansart in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. SECOLUL AL XVIII-LEA Inceputul secolului este marcat de trecerea de la stilul monumental Ludovic al XIV-lea la cel Rococo. creatorul sistemului de fortificatii in forma de stea. care apare in primele decenii ale secolului al XVIII-lea si va continua si in cel urmator. a caror moda inlocuieste in inteaga Europa pe cea a gradinilor italiene in terase. EMMANUEL HERE – Place Stanislas din Nancy – Here realizeaza la Nancy. avand panorame largi. taluzata si cu bastioane in forma de lance. dar si datorita faptului ca Barocul flamand este o continuare a Manierismului local acesta din urma fiind puternic marcat de arta italiana a sec al XVI-lea. el fiind autorul uneia dintre cele mai frumoase si mai celebre piete ale lumii – Place de la Concorde. Acest proces se poate vedea la doua dintre lucrarile sale de referinta.

incontestabil. ANTHONIS VAN DYCK – Autoportret cu Sir Endymion – cel mai bun dinter elevii lui Rubens. Ex: Grand'Place. su prin peisajele sale dramatice. in multe dintre tablourile sale. o activitate europeana. maniera ce tine de traditia secolului anterior (Brugel I. In domeniul cladirilor civile. compuse deseori dupa axe diagonale. DAVID TENIERS II – Regele bea ADRIAEN BROUWER – Fumatorl SCULPTURA FRANCOIS DUQUESNOY . pana acum mediocra). in care privirea est purtata pana la distante considerabile. Savery. sunt pictori animalieri( secene de vantoare.PICTURA PETER PAUL RUBENS – Rapirea ficeluor lui Leucip. Remarcabil portretist si pictor de scene religioase. aliniate la strada. Bruxelles OLANDA PICTURA . pe care le trateaza intr-o maniera usor arhaica. Snyders. specific flamande. cu personaje numeroase.Bacchus ARHITECTURA Arhitectura flamanda este. se va raspandi si in Franta JAKOB JORDAENS – Familia artistului – Desi este influentat puternic de stilul lui Rubens. Jordaens este un artist care se plaseaza si pe linia picturii de gen naturaliste. naturi moarte cu vanat). Van Dyck are ca si marele sau maestru. In constructia de biserci. specialitate flamanda si olandeza care dupa jumatatea secolului. se pastreaza traditia locala a caselor cu pinioane. Paul de vos si. prin compozitiile sale bogate si dinamice. JOOS DE MOMPER – Peisaj cu munti PAUL BRIL – Peisaj cu munti – Joos de Momper si Paul Bril sunt specializati in peisaje. JAN FYT – Ospatul vulturilor FRANS SNYDERS – Scene de vanatoare PAUL DE VOS -Scene de vanatoare ROELANDT SAVERY – Peisaj de munte Fyt. arhitectii se inspira din edificiile de cult italiene de tip iezuit. calatorind in Italia si in Anglia (impreuna cu Rubens el fiind cel care da un impuls hotarator picturii engleze. mult mai putin originala decat pictura si chiar decat sculptura. Brugel de Catifea). Cele trei Gratii -este pictorul baroc tipic.

Sunt prezentati mai intai marii maestri. cu un colorit subtil si cu o lumina filtrata. am recus nu la impartirea pe scoli (centre).Reaua rovarasie GERARD TERBORCH – Jucatori de carti GABRIEL METSU – Regele bea NICOLAS MAES – Fata care trage cu urechea ADRIAEN VAN OSTADE – Interiorul unei carciumi PIETER DE HOOCH – Bautoare GERRIT DOU – Autoportret Peisaje campestre HERCULES SEGHERS . in special in a doua parte a vietii. ci pe genuri de pictura. ceea ce conduce la o mare amploare spatiala. Matei ABRAHAM BLOEMAERT – Tetis si Peleu Pictura de gen JAN STEEN . apropiate intre ele. inimitabila. bunaoara) este explicabila prin austeritatea religiei protestante si prin caracteristicile mecenatului si ale comanditarilor locali.Incoronarae cu spini HENDRIK TERBRUGGHEN – Chemarea Sf. creatori de genuri. pictorii olandezi preferand acum scenele cu linia de orizont dispusa foarte jos. doua capodopere ale geniului. Avand in vedere specificul picturii din Olanda. JAN VERMEER VAN DELFT – Geograful – Geniul lui Vermeer se manifesta in secenele sale de interior. lucru care este vizibil in special in mare sa capodopera Rondul de noapte. Betsabeea – unul dintre cei mai mari pictori din istorie. destul de indepartata de "excesele" barocului flamand (al lui Rubens. reprezentand media si mare burghezie. cu magistrale efecte de ecleraj.Pictura olandeza este diferita de cea din Tarile de Jos din sud. doar doua sunt vederi de exterior: Straduta de Delft si Vedere din Delft. Maniera sa artistica este caracterizata printr-un stil eminamente pictural (antiliniar). Sobritatea picturii din nord. alminteri apropiate stilistic. Din cele 35 de tablouri pictate de el. Pictura de inspiratie caravaggeasca GERRIT VAN HONTHORST . asa cum se intampla in portretele eforilor si eforelor azilului de batrani di Haarlem). Rembrandt trateaza cu o mare profunzime problemele fundamentale ale vietii. de un exceptional rafinament. autorii fiind relativ bine specializati. pe care le realizeaza cu o mare economie a mijloacelor de xpresie(armonii de culori inchise. FRANS HALS – Eforele azilului de batrani din Haarlem – este mare maestru al portretelor individuale si al portretelor de grup. REMBRANDT HARMENSZ VAN RIJN – Rondul de noapte. Peisajul cunoaste o exceptionala dezvoltare.Peisaj muntos .

Pictura animaliera PAULUS POTTER – Familie de tarani cu animale CAREL FABRITUS – Sticletele – cel mai talentat dintre elevii lui Rembrandt. portretul). EMMANUEL DE WITTE – Nieuwe Kerk din Amsterdam JAN VAN DER JEYDEN – Peisaj cu castel – este cel mai important autor de vederi urbane. a abordat si alte teme(peisajul. in cele cateva tablouri ale sale. Carel Fabritius este un pictor care. .JAN VAN GOYEN – Peisaj cu dune NICOLAES PIETERSZ BERCHEM – Peisaj cu Laban si Rasela PHILIPS DE KONINCK – Peisaj SALOMON VAN RUYSDAEL – Moara de langa Wijk JACOB ISAACKSZ VAN RUISDAEL – Tufisul MEINDERT HOBBEMA – Aleea de la Middelharnis Peisaje marine JAN VAN DE CAPELLE – Marina cu barci WILLEM VAN DE VELDE II – Marina Vederi urbane. Interioare de biserici PIETER JANSZ SAENREDAM -Saint-Bavon din Haarlem – Saenredam si-a dobandit o binemeritata celebritate c tablourile sale in cre prezinta cu mare precizie interioul bisericilor olandeze. Acest gen de pictura va influenta pictura de peisaje urbane romane(prin intermediul lui Van Wittel) si cea venetiana. daru si faimosul Sticlete il plaseaza in categoria pictorilor animalieri. ALBERT CUYP – Peisaj de munte cu pastor si turma Natura moarta PIETER CLAESZ – Natura moarta cu instrumente muzicale WILLEM CLASZ HEDA -Natura moarta JAN DAVIDSZ DE HEEM – Natura Moarta SCULPTURA ROMBOUT VERHULST – Monument funerar al amiralului Tromp.

decorativa.ARHITECTURA Arhitectura olandeza din secolul al XVII-lea continua. si naturalismul care defineste si multe din lucrarile lui Velazquez. cel mai mare pictor baroc al Spaniei. pictura spaniola cultiva atat o "mare maniera". post-manierista(Adoratia magilor). de curte. Sfintii sai ascetici sau extatici dovedesc continuitatea artei Contrareformei in secolul al XVII-lea. Ieronim CLAUDIO COELLO – Sagrada Forma LUIS MELENDEZ – Natura moarta SCULPTURA . sintetizeaza toate orientarile picturii locale din aceasta perioada: portretul oficial. cat si o arta naturalista inspirata de Caravaggio. Bibloteca Regala de la Haga JAKOB VAN CAMPEN – Primaria nou(actualul Palat Regal). ANTONIO DE PEREDA – Visul gentilomului BARTOLOME ESTEBAN MURILLO – Micul cersetor – si in pictura lui Murillo se poate identifica aspectul bivalent al picturii spaniole din siglo d'oro: caracterul idealist-transcedent. Bonaventura pe patul de moarte – este cel mai mistic dintre marii pictori baroci spanioli. rezultata din dezvoltarea Manierismului local si din importante directe din arta italiana(cel putin pana pe la 1620-1630). naturalism de origine caravaggesca (Triumful lui Bacchus) sau flamanda( secenele bodegones). bogata. JUAN CARRENO DE MIRANDA – Ducele de Pastrana JUAN VALDES LEAL – Ciclul Vietii Sf. dar si de naturalismul flamand (de ex. pictura bogata. bazat pe o decoratie derivata din arta Manierismului decorativ tarziu. manierismului palladian. Franta sau in Flandra. Prin intermediul Olandei. Amsterdam SPANIA PICTURA Ca si in Italia. Meninele si Lancile se numara printre cele mai mari capodopere ale artei universale . arhitectura va fi influentata in special de Rococo-ul francez. din punct de vedere formal. Scenele de bucatoarie – bodegones). Ermengild ALONSO CANO – San Francisco Borgia DIEGO RODRIGUEZ DE SILVA Y VELAZQUEZ – Meninele – arta lui Velazquez. acesta va patrunde si in Anglia. In secolul urmator. FRANCISCO DE ZURBARAN -Sf. EX: Primaria din Delft. JOSE DE RIBERA – Scalambul FRANCISCO HERRERA – Friumful Sf.

numit Baroc Churriguera. se va raspandi si in America Latina. Ca si in Spania. oarecum asemanator cu cel din sudul Italiei. supraincarcata de ornamente decorative si cu o interpretare foarte fantezista a ordinelor clasice. arta germana se dezvolta cu mare repeziciune dupa 1680-1700. Acest caracter mai sobru al artei baroce portugheze se va transmite cele din Brazilia Biserica manastirii Alcobaca Catedrala din Coimbra MATEUS VICENTE DE OLIVEIRA – Palatul Queluz CARLOS LUIS FEREIRA DA CRUZ AMARANTE – Bom Jesus din Braga GERMANIA Franata in secolul al XVII-lea de Razboiul de Treizeci de ani. PICTURA ADAM ELSHEIMER – Fuga in Egipt – este cel mai mare pictor baroc german si una din marile personlitati ale artei secolului al XVII-lea. Acest stil. ordinele clasice sunt tratate cu o mare libertate. Fuga in Egip.GREGORIO HERNANDEZ – Pieta JUAN MARTINEZ MONTANEZ – Imaculata Conceptie FRANCISCO SARCILLO Y ALCAREZ – Seria de episoade ale Patimilor lui Isus ARHITECTURA Sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea fac sa apara varianta locala a Barocului spanil. dar decoratia cladirilor este ceva miai retinuta decat in Spania. JOHANN LISS – Toaleta Venerei . Capodopera sa. reprezinta si o culme a picturii de peisaje nocturne. San Isidro din Madrid San Leo din Zaragoza Palatul Regal din La Granja NARCISO TOME – "Transparente" al Catedraleidin Toledo FERNANDO CASAS Y NOVOA – Transformarea in stil Baroc a Catedralei din Santiago de Conpostela PORTUGALIA ARHITECTURA Arhitectura portugheza este destul de apropiata stilistic de cea churrigueresca spaniola.

Wies. Zwiefalten. MATTHAUS DANIEL POPPELMANN – Palatul Zwinger din Dresda JOHANN CONRAD SCHAUN – Castelul Clemenswerth din Sogel . datorita Razboiului de Treizeci de ani. Michael din Bamburg JOHANN MICHAEL FISCHER – Biserica manastirii Ottobeuren BALTHASAR NEUMANN – Palatul arhiepiscopal din Wurzburg Impreuna cu Fischer. Neumann este cel mai important arhitect Rocco al Germaniei. St. Zwinger. Ottobeuren. tatal si fiul. bisericile Vierzehnheiligen. Zimmermann si Guther sunt maestrii germani ai picturii Rococo in trompe-l'oeil. urmeaza o perioada stralucita a Rococo-ului german. Iosif si Copilul Isus JOSEPH CHRISTIAN – Decoratii sculptate la Biserica manastirii Ottobeuren EGID QUIRIN ASAM – Altarul Bisericii manastirii Rohr ARHITECTURA Dupa un secol XVII destul de steril. Capodoperele realizate de cei doi mari artisti germani.JOHANN HEINRICH SCHONFELD – Triumful lui David COSMAS DAMIAN ASAM – Frescele de la Biserica manastirii Aldersbach HANS GEORG ASAM – Frescele de la Biserica Benediktbeuren JOHANN BAPTIST ZIMMERMANN – Frescele de la Biserica Sf. Wurzburg si Pommesfelden. tipice prin compozitie si decoratie stilului amintit. Maria vom Frieden. ANTON RAPHAEL MENGS – Autoportret ANTON GRAFF – Familia Graff SCULPTURA IGNAZA FRANZ GUNTHER – Sf. Michael din Berg am Laim MATTHAUS GUNTHER – Frescele de la Biserica Rottenbuch Cei doi Asam. Munchen FRANCOIS CUVILLES -Castelul Nymphenburg JOHANN DIENTZENHOFER – St. perioada in care se realizeaza stralucite creatii arhitecturale: Palatele Sans-Souci. se numara printre cele mai ilustre monumente ale secolului al XVIII-lea. Koln Biserica Teatinilor.

GEORG WENZESLAUS VON KNOBELS-DORFF – Staatsoper din Berlin AUSTRIA PICTURA MICHAEL ROTTMAYR – Sf.cel mai important ansamblu manastiresc baroc din inteaga zona germanica este. in forma de templu antic. Praga Statuile de pe Podul Carol din Praga ARHITECTURA ANDREA SPEZZA. Trei mari arhitecti – Fischer von Erlach. opera a lui Prandtauer. se poate spune. CEHIA PICTURA KAREL SKRETA – Dionisio Miseroni si Familia lui SCULPTURA Statuile din Gradina Vrtba. eliptica in plan.este cel mai "italienizat" arhitect baroc austriac si. Nicolae din . NICCOLO SEBREGONDI . astfel incat aici se poate mai greu vorbi de un Rococo in sensul german si francez. JOHANN LUCAS VON HILDEBRANDT . Benno FRANZ ANTON MAULPERTSCH – Frescele din Sala filosofica a Biblotecii Strahov din Praga SCULPTURA GEORG RAPHAEL DONNER – Statuile de la Fantana Providentei din Neuer Markt din Viena ARHITECTUA Arhitectura austriaca este mult mai apropiata de cea baroca italiana.Palatele Belvedere "de jos" si "de sus" de spartite de o gradina "a la francaise" reprezinta cea mai frumoasa realizare austriaca in domeniul arhitecturii programului rezidential de mare amploare. JAKOB PRANDTAUER – Manastirea Melk. cel mai clasic. Prandtuaer si Hildebrandt – creeaza aici cateva dintre marile realizari europene ale Barocului Castelul Hellbrunn din Salzburg Catedrala din Salzburg JOHANN BERNHARD FISCHER VON ERLACH -Palatul Schonbrunn din Viena . este precedata de intrarea in biserica. inspirate de Columna lui Traian de la Roma. KILIAN IGNAZ DIENTZENHOFER – Sf. fara indoiala cel de la Melk.Palatul Wallenstein de la Praga CHRISTOPH DIENTZENHOFER. Acest lucru se poate vedea foarte bine la capodopera sa Karlskire din Viena: cupola. si este flancata de doua columne monumentale.

Se inspira in lucrarile sale din cele ale vedutistilor italieni si ale francezilor Hubert Robert si Joseph Vernet. Boucher. Anglia se afirma ca una dintre principalele promotoare ale picturii Barocului tarziu si. pe fondul decadentei picturii spaniole si indeosebi a celei din Tarile de Jos. . St. Mariage a la mode) precum si portretul monumental (Captain Coram). Hogarth. RICHARD WILSON – Peisaj cu banditi – este primul mare peisagist englez. inaugureaza i pictura engleza genul scenelor moralizatoare( The Rake's Progress. PETER LELY – Abraham Cowley WILLIAM HOGARTH – Seria "The Rake's Progress" – primul pictor englez de prestigiu european. Gainsborough este cel mai apropiat ca stil de arta maestrilor Rococo-ului francez Watteau. in secolul urmator. In schimb. de asemeena.Mala Strana din Praga ELVETIA PICTURA SOLOMON GESSNER – Peisaj cu stanci CASPAR WOLF – Pestera Beatus ANGELICA KAUFFMANN – Johann Joachim Winckelmann ARHITECTURA Biserica manastirii. Fragonard. Adevaratul intemeitor al picturii engleze moderne este Hogarth. THOMAS GAINSBOUGH – Domunl si soamna Andrews – dintre toti pictorii englezi din secolul al XVIII-lea. ulterior a Romantismului. un excelent pictor de scene de societate. care premerge prin arta sa pe cea a marilor peisagisti romantici din secolul al XIX-lea: Constable si Turner. specializat in sece de echitatie si. GEORGE STUBBS – Iapa Molly Longless si un jocheu – este un pictor animalier. Gallen UNGARIA ARHITECTURA Palatul episcopal Veszprem Biserica Papa Palatul Regal din Budapesta ANGLIA PICTURA Pictura engelza din secolul al XVII-lea este de-abia la inceputuri. Anglia vadind un mare regres subaspectul dezvoltarii acestei arte fata de celelalte natiuni ale Europei. JOSHUA REYNOLDS – Contesa Spencer si fiica sa.

cel mai clasic din Europa. Dinter acestea de detaseaza uriasa catedrala S. creatorul gradinii de tip englez. Paul a doua biserica a Crestinitatii din punct de vedere al dimensiunilor. Turner). Principatele sale opere. Mary-le-Bow din Londra. probabil. NICHOLAS HAWKSMOOR – Easton Neston din Northamptonshire JAMES GIBBS – S. constructie dominata de o cupolo inspirata de Tempietto-ul lui Bramante. pe de alta una ce se apropie de Neoclasicismul palladian( S. JOHN VANBRUGH – Castle Howard din Yorkshire – dintre toti arhitectii englezi ai acestei perioade. Radcliffe Camera). s-ar spune. Constable. THOMAS LAWRENCE – Lady Cremorne SCULPTURA LOUIS-FRANCOIS DE ROUBILIAC – George Friedrich Handel ARHITECTURA Arhitectura engelza din secolele XVII si XVIII se mentin pe linia unei accentuate sobritati decorative.GEORGE ROMNEY – Familia Leigh JOSEPH WRIGHT OF DERBY – The Orrery JOHN ROBERT COZENS – Vedere spre vulcanul Etna THOMAS GIRTIN – Catedrala din Peterborough Czens si Girtin sunt pictorii care fac trecerea de la peisagistii tipici de secol XVIII(Wilson) la cei romantici )Bonnington. Mary-le Strand din Londra – constructiile realizate de Gibbs ilustreaza dubla orientare a arhitecturii engleze de la inceputul secolului al XVIII-lea: pe de-o parte o orientare pronuntata baroca( Dr. Cele mai reprezentative constuctii realizate de el sunt bisericile construite in City-ul Londrei dupa incendiul catastrofal din 1666. HENRY RAEBURN – Reverendul Robert Walker patinand pe Duddington Loch. tercerea la Neoclasicismul palladian de la inceputul secolului al XVIII-lea se face destul de simplu. Queen's House de la Greenwich si Banqueting House din Londra. Vanbrugh este cel mai apropiat ca stil de arhitectura italiana sau. S. cel mai baroc. Paul din Londra – este cel mai important arhitect baroc englez. inmod cert.sunt realizate conform principiilor compozitionale ale arhitecturii lui Andrea Palladio. Barocul engelz este. Kew Raynham Hall. Norfolk INIGO JONES – Queen's House din Greenwich -este primul arhitect engelz care introduce in arta locala maniera italiana. The Dutch House. . Martin-in-the-Fields din Trafalgar Square). CHRISTOPHER WREN – S. gradina peisagera total diferita de cea franceza geometrica. sursele de inspiratie fiind fie arhitectura italiana tarziu manierista fie cea din Olanda. LANCELOT "CAPABILITY" BROWN – Gradina Palatului Blenheim – "Capability" Brown este. Astfel.

odata cu domnia lui Petru cel Mare. aici patrunde puternic Neoclasicismul. unde influenta italina si cea franceza se face simtita cu putere. Cu toate acestea. Activitatea de constructie este impulsionata si de prezenta unor arhitecti austrieci sau din Italia. stilul baroc triumfa in rusia. Petersburg POLONIA ARHITECTURA Ca si in Rusia. Petersburg Palatul Peterhof Palatul de iarna de la St. Castelul de la Bontida Biserica iezuita din Cluj-Napoca Catedrala catolica din Timisoara Palatul episcopal din Oradea Castelul Banffy din Cluj Napoca Palatul Teleki din Cluj Napoca . Barocul rus nu are o durata prea lunga. Poarta de aur de la Gdansk Palatul de la Padhorce TARILE NORDICE ARHITECTURA Piata Amalienborg din Copenhaga Palatul Regal din Stockholm ROMANIA ARHITECTURA Barocul se manifesta in arhitectura transilvaneana incepand de la sfarsitul secolului al XVII-lea. adus de arhitecti francezi. Biserica Petropavlovsk din St. cele mai reusite productii ale Barocului polonez sunt in arhitectura. Fenmenul complez de occidentalizare a tarii initiat de monarh nu ocoleste nici arta autohtona. in special in arhitectura. in care formele baroce se combina cu cele traditionale (sfarsitul secolului al XVII-lea). dintre care cel mai important este Josef Emmanuel Fischer Von Erlach. odata cu mijlocul secolului al XVIII-lea.RUSIA ARHITECTURA Dupa o perioada relativ scurta zisa a "Stilului Nariskin". deoarece.