Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Vrancea

Capitolul I: Localizarea şi caracterizarea zonei Vrancea este un judeţ în regiunile istorice Moldova (la Nord de râul Milcov) şi Muntenia (la Sud de râul Milcov) din România. Are o suprafaţă de 4.863 km², reşedinţa judeţeană este municipiul Focşani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud şi Nămoloasa), Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăşti până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudini deţin vârfurile Lăcăuţ (1776 m) şi Goru (1784 m). Populaţia Vrancei la diferite recensământuri: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Judeţe vecine: la Nord-Est judeţul Vaslui, la Est judeţul Galaţi, la Sud-Est judeţul Brăila, la Sud judeţul Buzău, la Vest judeţul Covasna, la Nord judeţul Bacău. Judetul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’ longitudine estică, fiind situat in partea de Sud-Est a ţării, la curbura Carpaţilor Orientali. Judeţul Vrancea, ca unitate administrativ – teritorială cuprinde 73 de localităţi din care 2 municipii (Focşani şi Adjud), 3 oraşe (Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu) şi 68 de comune în componenţa cărora se află 331 sate. Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platformei Moesice, alcatuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin şi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Regiunea seismică cea mai activă din România se află în zona Vrancea, cu epicentrul în comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic două cutremure de pământ, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernă staţie seismică funcţionează în localitatea Vrancioaia. Prin poziţia sa în teritoriu, Vrancea se află de-a lungul celor mai importante artere rutiere şi feroviare care fac legătura între Sudul ţării, respectiv capitala si Nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordează la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leagă Sud-Estul Europei sau Orientul, de Nord -Vestul Europei.

1

iarna se circula mai greu. ovăz.Judeţul Vrancea are un total de 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri naţionale. pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judeţului). Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. DN 2 D Focşani-Tulnici-Odjula-Tg. pe teritoriul judeţului cu E 85. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea de mobilier.Muşat-1503 m). arareori este blocat din cauza condiţiilor meteorologice (înzăpeziri). sfeclă de zahăr şi floarea 2 . orz. iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de băuturi. suprapus pe teritoriul judeţului cu E 581 (Tişiţa-Cosmeşti-Tecuci-Bârlad-Albiţa). Dominantã este ramura industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã.Oneşti. suprapus. cât şi ca origine şi vârste geologice. urmareşte Valea Putnei. continuând cu DN 12 A (Oneşti-Comaneşti-Pasul GhimeşMiercurea Ciuc) sau cu E 577 (Oneşti-Pasul Oituz-Tg. importantă arteră de legatură cu Transilvania. DN 11 A Adjud.Bucureşti -Buzău -Focşani .Secuiesc. se desprinde din E 85 la Tişita şi face legatura cu punctul de frontieră Albiţa.Secuiesc-Braşov). 96 km pe teritoriul judeţului (limita-vf. Cele mai reprezentative căi rutiere de comunicaţii ale judeţului sunt: E 85 Giurgiu .Bacău . Judeţul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere al altitudinii şi a formei de relief. DN 2 Buzău-Focşani-Bacău-Suceava-Siret.Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judeţului ) importantă cale de acces sau de tranzit.Suceava . parte a magistralei europene care leagă Sud . în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui. DN 24. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor.Vestul Europei. grâu.Estul Europei sau Orientul de Nordul si Nord . Culturile agricole ocupă o parte semnificativă a suprafeţei judeţului remarcându-se lanuri intinse de porumb. fapt dovedit de mulţimea de medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării. artere transcarpatice care leagă cele două provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judeţului). 1031 Km drumuri judeţene si comunale 543 Km.

Capitolul II: Prezentarea potenţialului turistic Atracţii-resurse naturale Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemănate cu nişte trepte uriaşe. Trotuş şi Râmnic . În acelaşi timp. Produsul intern brut din anul 2006 a fost de 4178.0 mii locuitori. din care cea mai mare parte. vânătoare şi silvicultură. Depresiunile subcarpatice (Soveja. În anul 2007. De asemenea. fie prin cumpărături a mocanilor de peste munte. în acelaşi an.6 milioane RON.. Neculele). Vrancea. În ultimii ani. cu altitudini ce încep de la 350m şi continuă variat până la 1001m. care treceau cu oile la câmp pentru iernat. care coboară de la Vest spre Est.5% bărbaţi. 3 . prima treaptă fiind constituită de Munţii Vrancei.8%. 63.1% din totalul investiţiilor străine în România. A treia treaptă. în Vrancea se observă o dezvoltare accentuată a etno-turismului şi a agro-turismului.3% din totalul naţional. judeţul deţinând astfel 0. ca o platformă întinsă pâna la cursurile de apă Siret. venitul populaţiei din judeţ era de 601. alcatuiţi din culmi şi masive cu înălţimi de la 960m la 1873m (depresiunile intramontane Greşu şi Lepşa ).4 mii lucrau în agricultură. Valoarea capitalului străin investit în judet a fost de 18.soarelui. fie prin căsătorii.0% erau femei şi 4. rata şomajului a ajuns în anul 2007 la 3. Peisajele deosebite şi tradiţiile păstrate în satele din zona de munte oferă posibilitatea petrecerii vacanţelor unui număr mare de turişti în pensiuni şi moteluri. prin extensiunea păşunilor şi fâneţelor naturale au constituit întâi puncte de popas şi apoi de stabilire definitivă. depresiunile subcarpatice au constituit locuri de mai mare siguranţă pentru locuitorii fugiţi din alte părti. din cauza persecuţiilor şi a impozitelor fiscale excesive. Între anii 1991 si 2006 s-au înregistrat în Vrancea 443 de societati cu participare străină. din care 3. Cu un număr de şomeri de 5658 persoane înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.Următoarea treaptă este reprezentată de culmile deluroase. populaţia ocupată civilă din judeţul Vrancea era de 145. reprezentând 0.565 milioane de euro.o reprezintă câmpia.1 milioane RON.

alta pe cel stâng. în judeţul Vrancea fiind cea mai întinsă zonă viticolă din ţară. în partea de Nord. Câmpia joasă se întinde de la linia Mărăşeşti. în timp ce spre Sud ia contact cu dealurile Sud -Estice.) şi Dealul Mare (505 . Prin poziţia sa. Jariştea. Treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeţului Vrancea este Câmpia Siretului. situată între glacios şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti.). Dealurile Înalte Estice. Viile pe rod ocupă 6% din suprafaţa judeţului şi aproximativ 11% din suprafaţa viilor pe rod din România. Câmpia înaltă. Ca urmare el este cuprins între două tendinţe : tendinţa continentală. Vânători şi Tătăranu şi de la Est de Ciorăşti până la albia Siretului şi are altitudinea de 30-35m. se desprinde către depresiunea interdeluroasa . care ocupă aproximativ 38% din teritoriul judeţului. care îşi face simţite efectele în 4 . este înclinată de la Vest către Est şi de la Nord către Sud. Dealurile Tutovei-la Est de Valea Siretului. care s-a format în urma declanşării a doua porniri de teren: una pe versantul drept al Putnei .710m. O imensă resursă a judeţului Vrancea o reprezintă padurea. pe povârnişurile Petrei Albe si Piscul Greşului. Vânători şi Tătăranu şi de la Est de Ciorăşti. şi 20-30m in cea de Sud. teritoriul judeţului Vrancea cuprinde şi o mică porţiune din extremitatea Sudică a Podişului Bârladului. Ea se întinde între glacisul subcarpatic si râul Siret.la Nord de Depresiunea Putna .Şuşiţa se află culmea Usturoiu . are o altitudine de 70m în Nord şi 35m în Sud. Glacisul subcarpaticaceasta formă de relief constituie planul de racordare între câmpia şi dealurile estice. teritoriul judeţului Vrancea se găseşte la contactul dintre regiunea cu climă continentală şi regiunea cu climă de munte.790m. atât în stadiul actual cât şi în stadiile anterioare. Ea este rezultatul eroziunii laterale intense a Putnei şi a pârâului Lepşa. Depresiunea Greşu. Dealurile Sud-Estice (între bazinul Milcovului şi Râmnei). se află la punctul de confluenţă a râului Putna cu pârâul Lepşa. situată între Valea Putnei şi a Milcovului. Coteşti. Măgura Odobeşti (996).Depresiunea Lepşa. Din aceste culmi. Altitudinea variază între 20 si 125m. renumite fiind vinurile de Odobeşti.Coada Văii Babei (625 . Dealurile se împart în: Dealurile Înalte Vestice. Panciu.

Dintre apele judeţului. Pentru raritatea şi frumuseţea lor. ţinut fermecător. În zona montană se întâlneşte cerbul. străbătând toate formele de relief.partea estică a lui şi cea montană. Siretul străbate teritoriul judeţului pe o lungime de aproximativ 110 km. printre afluenţii pe care îi primeşte pe dreapta numărându-se Trotuşul. floristice şi forestiere din care cele mai cunoscute sunt: Cheile Tişiţei. care include păşunile. Legat de vegetaţie. acoperind împreună peste 70 %. Dintre acestea amintim: tisa.februarie cu prelungiri până in luna martie. ce aminteşte de pajiştele alpine austriece.treapta de relief cea mai joasă . iar în zona de deal si munte. Lacul Negru. în Câmpia Siretului . Intervalul cel mai ploios este mai . Relieful determină o repartiţie inegală de precipitaţii. Dălhăuţi. pe când în regiunea montană această cantitate ajunge până la 1200mm. Astfel. Aria lui de răspândire se 5 . între 6 si 9 °C. Media anuală a temperaturii în zona de câmpie este de 9 °C. silvostepa şi stepa. zoologice. Jneapănul îl întâlnim în Vrancea doar pe Vârful Goru (1785 m).iunie. cea mai întinsă fiind prima zonă. aparţinând în totalitate râului Siret. Râpa Roşie. Vrancea deţine un important fond cinegetic. Flora cuprinde 1500 de specii de plante. cea mai importantă este Putna. Focul Viu de la Andreiaşufost vulcan al Vrancei se înscrie ca fiind un punct turistic de mare atracţie. Reţeaua hidrografic a judeţului Vrancea măsoară 1756 km cursuri de apă. simţită în special în partea lui vestică. viile precum şi unele terenuri agricole. Râmnicul – Sărat. livezile. Cheile Nărujei.cantitatea de precipitaţii este mai mică de 600mm. fâneţele. iar cel mai secetos decembrie . care apare cam în aceleaşi zone montane. unele plante sunt declarate monumente ale naturii şi protejate prin lege. Lunca Siretului. În Vrancea există 18 rezervaţii naturale geologice. Cascada Putnei. peisagistice. Şuşiţa. care uneori coboară până în zona depresionară şi ursul. Putna. Căldările Zabalei. floarea de colţ. angelica. care izvorăşte din zona centrală a Munţilor Vrancei. Vrancea cuprinde trei zone: pădurea. papucul doamnei. în regiunea dealurilor subcarpatice nu depăşeşte decât local 800mm. dar cu precădere în Zboina Neagră.

mausolee. agricultura traditională şi tehnici artizanale. caras. având o stucatură bogată în elemente de baroc şi renascentiste (în decoraţie). construită în 1685. iepurele. .Pivniţele domneşti de la Odobeşti. În judeţul Vrancea istoria română. . jderul. afectată de-a lungul anilor de 6 . Căprioara şi pisica sălbatică trăiesc pe un spaţiu foarte întins din zona montană până în cea de silvostepă. pentru apararea independenţei şi suveranităţii naţionale. cimitire ale eroilor români şi străini. În apele din judeţul Vrancea întâlnim păstrăv. este singura clădire construită în România de către familia Cantemir (patrioţi. somn.Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sării. Atracţii-resurse antropice Judeţul Vrancea dispune de 41 de monumente memoriale închinate eroilor neamului. Între mamifere mai pot fi amintite următoarele specii: mistreţul. luptătorii în războaiele de independenţă şi de întregire a neamului. construite in 1839 unde se găseşte cea mai mare şi bogată colecţie de vinuri îmbuteliate din România. ariciul. .Mausoleul Eroilor Români închinat soldaţilor care au murit pe linia frontului de la Mărăşeşti-Mărăşti-Soveja-Focşani-Sud. nevăstuica. cultura si civilizaţia sunt reprezentate de urmatoarele obiective turistice: - Manastirea Mera . acoperită cu foiţă de aur.Muzeul Satului care este o sinteză a tradiţiilor populare. Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” ridicat în 1913 şi finalizat 6 ani mai târziu. monumente de eroi. prin bunăvoinţa Maiorului Gheorghe Pastia este o adevărată bijuterie arhitecturală. obiceiuri şi condiţii de locuit din Vrancea -este situat in Crângul Petreşti.întinde până în Măgura Odobeşti. . aparţinând unităţii Vincon din Focşani. Clădirea teatrului.o construcţie fortificată. conducători şi învăţători). construită în 1770 pe cursul superior al râului Putna. în Primul Razboi Mondial. răspândit in bazinul hidrografic din zona de deal şi câmpie. la 7 km distanţă de Focşani. molan în râurile de munte şi crap. veveriţa.

· ţesutul obiectelor pentru împodobirea interiorului caselor. Materialele folosite au fost cânepa. Încă se folosesc unelte în industria casnică textilă : războiul de ţesut. vrâncenii sărbătoresc Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului. portul. Frumoasele ţesături vrâncene pot fi văzute în fiecare casă. folosite de localnici la producerea caşului şi a caşcavalului. bumbacul si lâna.cutremure repetate. dar şi ca obiecte de decor. În fiecare an. oraş considerat prima capitală a Principatelor Unite: Moldova şi Ţara Românească. Piaţa Unirii din Focşani . este o expoziţie ce a fost deschisă în memoria deputatului din divanul Ad-hoc al Moldovei – Ion Roată. furca de tors. · confecţionarea portului popular şi mai ales a ineditelor măşti populare. exclusiv feminină. o lucrare a sculptorului român Ion Jalea. decorând chiar şi interioarele moderne. pieptenii. Portul popular ilustrează continuitatea şi unitatea etnografică a poporului român iar „parada măştilor” se bucură de un interes deosebit chiar şi astăzi. Obeliscul Unirii. nealterate de trecerea timpului. Aceste tipare mai pot fi întâlnite şi astăzi în zonele montane la Negrileşti şi Nereju. Aici s-a născut balada "Mioriţa". îndeletnicire întâlnită în special în zonele de munte. în data de 24 ianuarie 1859. situată la şoseaua ce leagă oraşul Panciu de Soveja. Prelucrarea fibrelor textile este o îndeletnicire tradiţională. vartelniţa. În „Ţara Vrancei” se mai păstrează şi astăzi meşteşuguri tradiţionale cum ar fi: · prelucrarea artistică a lemnului. melita. Soveja este una dintre cele mai cunoscute staţiuni balneo-climaterice. Este cunoscută datorită tradiţiilor populare. reprezentat foarte bine în localitatea Ireşti. Casa memorială Moş Ion Roată. · olăritul. poemul etnogenezei poporului român. se remarcă prin celebrele „păpuşi de caş”. practicată în toate satele. sucala. în ultima decadă a lunii octombrie. păstrând vechile obiceiuri. manifestare în care sunt slăvite vinul. a fost consolidată şi restaurată în întregime. obiceiurile 7 .un ansamblu arhitectonic de clădiri istorice şi civice construite în anii 1970. fiind reinaugurată în anul 2004. este piatra artistică a Focşaniului.

chimist. Ion Dichiseanu. Emil Botta.istoric şi om politic. Pe lângă acest festival.istoric. printre artiştii care au origini în Vrancea se numără: Leopoldina Bălănuţă. în perioada 2003-2007: Tabelul nr. Folclorul reprezintă domeniul principal de afirmare a creativităţii populare şi acest fapt se poate autentifica prin capodopera creaţiei noastre populare . turiştii având oportunitatea de a vedea cum se produce vinul spumant. Gh. regizorii Alecu G. Pentru perpetuarea tradiţiei folclorice şi valorificare superioară a creaţiei populare anual în ultima saptamână a lunii octombrie se desfăşoară la Focşani „Festivalul Folclorului Vrâncean”. Un punct de atracţie deosebit îl constituie „Hrubele lui Ştefan cel Mare” din oraşul Panciu. Duiliu Zamfirescu . Croitoru şi Gh. vrâncenii sărbătoresc şi Festivalul Berii.scriitor şi diplomat. soprana Angela Gheorghiu. Ion Nestor istoric şi arheolog. Gina Gogean. Aceste hrube pot fi vizitate. Naghi. Capitolul III: Analiza echipamentelor turistice şi a ofertei de servicii Numărul de unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică la nivelul judeţului Vrancea. Simion Mehedinţi . De asemenea.1: Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în perioada 2003-2007 Număr unităţi Anii 8 . În domeniul sportului un reprezentant de frunte al judeţului este multipla campioană de gimnastică. Constantin C. Vârteşcoiu.fost preşedinte al Academiei Române (remarcabil constructor de poduri şi pionier în introducerea prefabricatelor din beton armat). Anghel Saligny .MIORIŢA.între 03-06 iulie.şi mesteşugurile de pe aceste meleaguri. În Vrancea există un „Drum al vinului” care traversează podgoriile din Coteşti. Giurescu . care exprimă însăşi esenţa spiritualităţii poporului nostru. Longinescu.întemeietorul învăţământului geografic românesc. Odobeşti şi Panciu. În judeţul Vrancea s-au născut personalităţi precum: Virgil Cândea . C.

Ponderea majoritară deţinând-o pensiunile turistice rurale.Total Hoteluri Hanuri şi moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Tabere de elevi şi preşcolari 2003 45 8 3 2 2 15 9 2 1 3 2004 48 10 3 2 2 19 8 1 3 2005 49 7 4 3 2 29 1 3 2006 42 7 4 3 2 22 1 3 2007 44 7 5 3 3 22 1 3 Sursa: I.7 % y1 • • • • yn = 0.creşte şi numărul unităţilor de cazare turistică.N. Capacitatea de cazare turistică – în funcţiune (locuri) 9 . De asemenea. odată cu începerea dezvoltării turismului.0. în anul 2005.S.99 ori. de la 45. câte erau în anul 2003.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008 Se observă că.01 Sporul mediu de evoluţie ∆ = ∆ 1=yn-y1= -1 t/ y n − y1 = .99 y1 Ritmul mediu R = I -1= -0.25 n −1 Pe baza calculelor se poate observa că numărul de unităţi de primire turistică a scăzut cu o unitate. structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut în medie de 0.un mediu rustic. la 44 în anul 2007. Pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii indici: • Indice cu bază fixă Ii/1= Indice mediu I = n −1 yn *100=97.deoarece.turiştii preferau o vacanţă într-un mediu nepoluat.S.E.

E. 10 . Pentru capacitatea de cazare turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii indici: • Indice cu baza fixa Ii/1= Indice mediu I = n −1 yn *100=90.S. Hotelurile şi taberele de elevi şi preşcolari ofereau cele mai multe locuri de cazare.97 y1 Ritmul mediu R = I -1= -0. În anul 2004 s-a înregistrat numărul cel mai mare de locuri de cazare.25 n −1 45733 Numărul de locuri de cazare a scăzut cu 45733 de locuri din anul 2003 până în anul 2007. urmate fiind de hanuri şi moteluri.03 Sporul mediu de evoluţie ∆ = ∆ 1=yn-y1= t/ y n − y1 = .2: Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. numărul total de unităţi turistice era mult mai mare decât cel din anul 2007. precum şi de pensiunile turistice rurale.S.11433.Tabelul nr.06 % y1 • • • • yn = 0. în judeţul Vrancea în perioada 2003-2007 Număr unităţi Total Hoteluri Hanuri şi moteluri Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Pensiuni agroturistice Campinguri Popasuri turistice Tabere de elevi şi preşcolari 2003 460234 248828 36515 6111 14548 240 14384 7038 132570 2004 540030 271503 45636 7686 40854 1748 9320 163280 Anii 2005 530092 251855 47426 7653 42378 6890 173890 2006 459722 191372 57622 8275 39833 162620 2007 414501 162680 65745 11253 40223 134600 Sursa: I.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008 Se poate observa că în anul 2003.N.

1 14.6 2007 2006 2005 2004 2003 11 .1 13.1 14.4 15.1 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Pentru gradul de ocupare turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii indici: • Indice cu bază fixă Ii/1= Indice mediu I = n −1 yn *100= 103.6 13.Tabelul nr.125 n −1 Graficul 1: Evoluţia gradului de ocupare turistică 2007 2006 2005 2004 2003 16.1 11.3: Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în perioada 2003-2007 Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Grad de ocupare (%) 15.5 t/ y n − y1 = 0.4 11.1 16.2 % y1 • • • • yn = y1 Ritmul mediu R = I -1= Sporul mediu de evoluţie ∆ = ∆ 1=yn-y1= 0.

după care a început să crească.1%. la început creşterea numărului de înnoptări.înnoptări Străini 2482 2361 2215 2383 2729 Români 23909 26802 26882 33276 35742 Total 26391 29163 29097 35659 38471 71902 72543 58630 64420 66769 Durata medie a sejurului 2. Din acest tabel se observă.1% în 2007. În anul 2005 a atins o valoare mai mică. iar mai apoi o scădere bruscă până la 58630 (2005). ajungând în anul 2007 până la 66769 de înnoptări.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008 Durata medie a sejurului se calculează prin raportul dintre numărul de înnoptări şi numărul de sosiri. după care numărul de înnoptări are o tendinţă de creştere. de 11. comparativ cu 2003 gradul de ocupare a crescut cu 0.Sursă: Grafic realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică În anul 2007.4: Numărul turiştilor. de la 71902 (2003) la 72543 (2004).S.E.80 1. numărul înnoptărilor şi durata medie a sejurului a judeţului Vrancea în perioada 2003-2007 Numărul turiştilor Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Nr. Capitolul IV: Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare Previziunea se realizează prin trei metode cunoscute.48 2. Tabelul nr. ajungând la 16.01 1.N.S.72 2. Gaficul 2: Durata medie a sejurului 12 . Pentru a alege metoda cea mai bună se va calcula coeficientul de variaţie şi se alege metoda prin care acesta este mai mic de 5%.5.73 Sursa: I.

5 1 0.5 2 1.~ )2 0 33339076 9036036 62678889 237129201 ∆= y n − y1 n − 1 = .înnoptari 71902 72543 58630 64420 66769 ti 0 1 2 3 4 ~ y i =y1 + ∆ti * 71902 66769 61636 56503 51370 y (yi.5133 13 .5: Ajustarea nr.3 2. Metoda sporului mediu Tabelul nr. de înnoptări cu ajutorul metodei sporului mediu Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Nr.5 0 2003 2004 2005 2006 2007 Durata medie a sejurului Graficul 3: Evoluţia numărului de înnoptări 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 Nr innoptari 2003 2005 2007 Sursă: Grafice realizate pe baza tabelelor preluate din Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008 a.

00 13652729. de înnoptări cu ajutorul metodei trendului liniar Anii 2003 2004 2005 2006 2007 ti -2 -1 0 1 2 ti2 yi× ti 4 1 0 1 4 -143804 -72543 0 64420 133538 ~ = a + b ⋅t yi i 70530.94 70463.96 14832511.înnoptări 71902 72543 58630 64420 66769 Tabelul nr.61 28354986.9 69744.6: Ajustarea nr.7: Ajustarea nr.innoptari 71902 72543 58630 64420 66769 ti 0 1 2 3 4 ~ = y ⋅ I ti yi 1 71902 71902 68306.8 14 .7 66852.3 > 5% => metoda nu ajustează bine n b.6 68691.40 I = n −1 n yi y1 2 σ = v= y ∑ ( yi − ~i ) i =1 = 5216.96 ( yi − ~i ) 2 y 0 410881 93642393.8 65013. Metoda indicelui mediu de dinamică Tabelul nr.84 352717. Metoda trendului liniar Nr.53 n σ y ⋅100 =7.9 63175 ( yi − ~i ) 2 y 1880737.21 12916836 a = y =66852.6 v= σ y ⋅100 =12.80 > 5% => nici această metodă nu ajustează bine c.69 67614439.σ = y ∑ ( yi − ~i ) i =1 n 2 = 8272.de înnoptări cu ajutorul metodei indicelui mediu de dinamică Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Nr.

b= ∑y t ∑t 2 i i i = -1838.3 (în 2010).1 59497. existând o serie variată de activităţi ce pot fi desfăşurate pe durata sejurului.60 > 5 => nu ajustează n bine. având ca puncte de atracţie Cascada Putnei. Mănăstirea Lepşa.9 2 σ = y ∑ ( yi − ~i ) i =1 n = 4418. 15 . fie la pescuit montan. Tabel nr.6 68691.9 63175 61336.2 57658.08 v= σ y ⋅100 =6. respectiv promovarea turismului montan şi rural în paralel cu cel de pe litoral.8 Previziunea pe următorii 3 ani cu ajutorul metodei trendului liniar Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ti -2 -1 0 1 2 3 4 5 ~ = a + b ⋅t yi i 70530. Comuna Lepşa dispune de peisaje de munte mirifice. propuneri de valorificare a potenţialului turistic Este importantă valorificarea potenţialului turistic al ţării la întreaga sa capacitate. pe aceasta o vom alege. Importanţa Vrancei în domeniul turismului este de necontestat însă potenţialul acesteia este foarte slab exploatat. Capitolul V: Direcţii.7 66852. fie drumeţii cu piciorul sau cu ATV-urile.Păstrăvăria Lepşa.3 În urma realizării previziunii pe următorii 3 ani cu ajutorul metodei trendului liniar se aşteaptă ca numărul de înnoptări să scadă de la 63175 (în 2007) până la 57658.8 65013.dar având cea mai mică valoare dintre toate cele trei. turiştii având astfel ocazia să profite de multitudinea de posibilităţi de petrecere a timpului liber. soluţii. nu doar prin promovarea exclusivă a unor anumite zone. aşa cum s-a procedat până în prezent.

Tulnici. apă şi canalizare. prin crearea de noi locuri de muncă şi noi posibilităţi pentru cei din mediul rural de a obţine un venit suplimentar. aici găsindu-se un aer mult mai curat decât în alte zone. · turism balnear prin îmbunătăţirea condiţiilor de cazare. Schitul Soveja. · se vor lărgi baza materială. Biblioteca silvică. vor putea fi promovate formele de turism şi produse turistice noi. · înfiinţarea staţiunii de agrement Tulnici-Lepşa. Cu o modernizare a reţelelor de alimentare cu energie electrică. · dezvoltarea şi modernizarea structurilor turistice. activităţile şi serviciile turismului rural astfel încat fiecare din localităţile etno-folclorice să devină un centru turistic.Prin încurajarea agroturismului ar apărea efecte pozitive pe plan local. · înfiinţarea staţiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului şi a apelor minerale. 16 . De asemenea. precum: · turism montan în masivele muntoase Soveja. Se găsesc obiective turistice precum: Mausoleul Soveja. Comuna Soveja ar putea reprezenta un deosebit punct de atracţie turistică. · turismul ştiinţific prin reluarea legăturilor şi protocoalelor cu universitatea Iaşi.Lepşa şi Jitia-Vintileasca. Pentru valorificarea potenţialului turistic al judeţului este necesară îmbunătăţirea infrastructurii rutiere. Dezvoltarea infrastructurii de transport va juca un rol important în integrarea pieţei interne şi va sprijini punerea în valoare a poziţiei geografice a României ca zonă de tranzit. crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi promovarea politicii de mediu. Se urmăreşte valorificarea ştiinţifică a posibilităţilor rezervaţiilor naturale ale judeţului. a gradului de confort în general în staţiunea Soveja. Mânăstirea lui Matei Basarab. principalul obstacol în dezvoltarea turismului. Ar trebui să se aibă în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale. valorificând poziţia geostrategică deosebită a regiunii. peisajele sunt foarte frumoase.

HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI VRANCEA 17 . cu implicaţii asupra siguranţei populaţiei şi activităţii economice se impune o atenţie deosebită şi o reconsiderare a întregii politici de prevenire şi intervenţie în caz de calamităţi naturale. Pădurea trebuie ocrotită.· lansarea şi exploatarea în folosul comunitătilor rurale a programelor turistice promovate de asociaţia judeţelor de munte. precum şi măsuri de reabilitare având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor zonelor afectate de poluări industriale şi de calamităţi naturale. Se recomandă îmbunătăţirea managementului deşeurilor menajere şi industriale. epurarea apelor reziduale industriale şi modernizarea sistemelor de filtrare a noxelor emise de unităţile industriale au o importanţă semnificativă pentru regiune. la fel şi spaţiile verzi. Tratarea. · înfiinţarea cadrului instituţional adecvat pentru asigurarea accesului unui număr tot mai mare de turişti. Ar putea fi organizate mai multe festivaluri prin care să se pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile judeţului. Ţinând cont de evenimentele frecvente care au determinat puternice inundaţii şi alunecări de teren. Conservarea pădurii şi a rezervelor de peşte în regiune reprezintă o prioritate principală atât timp cât acestea oferă oportunităţi de dezvoltare economică semnificative prin exploatare raţională.

prefecturavrancea.vrancea.insse.ro 18 .ro www.Bibliografie: Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008 www.

www.com www.cjvrancea.ro www.ro 19 .travelworld.viaromania.ro www.eu www.vrancea.wikipedia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful