Tehnologii pentru lucrari din lemn

Materiale antiseptice pentru protec ia lemnului

Master: Ingineria Cladirilor Student: Nazare

Alexandru

2011

iar agen ii de putrezire a lemnului în picioare. d un torii naturali ai lemnului se pot clasifica dup cum urmeaz : a) animale. Ceilal i factori îns .mucegaiuri . În func ie de metodele de aplicare. c) d un tori vegetali .Tehnologii pentru lucrari din lemn Materiale antiseptice pentru protec ia lemnului In general. bacteriile i mucegaiurile au o importan secundar . Agen i ai putrezirii lemnului din construc ii.bacterii . provocând pagube uria e. Agen i ai putrezirii lemnului în depozite 3. Dup natura ac iunii lor substan ele antiseptice se împart în: a) Insecticide distrug insectele b) Ovicide distrug ouale insectelor c) Fungicide distrug ciupercile d) Ierbicide distrug ierburile Dup compozi ia chimic avem: a) antiseptice organice b) antiseptice anorganice c) antiseptice combinate. ac ionând ca: 1. i în special agen ii de putrezire ai lemnului în depozite i în construc ii de lemn. Agen i ai putrezirii lemnului în picioare 2.ciuperci. agen ii de protec ie a lemnului pot fi împ r i i în urm toarele grupe: a) Uleiuri ob inute din gudron de huil (creozot) b) Uleiuri ob inute din gudron de lignit c) Al i agen i uleio i d) Preparate pe baz de clornaftalin e) Preparate de uleiuri i s ruri. b) insecte. emulsii f) Fluoruri ale metalelor alcaline g) Sare tip U (nevolatil ). Dintre ace tia. sare tip UA h) Compu i ai zincului i) Clorur mercuric 2 . apar numai parazitar pe arborele viu.

adic proprietatea de sp lare i evaporare a antisepticului s fie cât mai redus c) s aib o bun capacitate de p trundere în lemn 3 . invers. impiedic mersul normal al produselor de oxidare sau. Mecanismul de ac iune a antisepticelor asupra d un torilor naturali Ciupercile care provoac degradarea lemnului prin alb strire. Unele din acestea au stabilit c ac iunea substan elor care opresc dezvoltarea ciupercilor. grupele nutrtive organice sau anorganice.i p streze timp cât mai îndelungat eficacitatea. cauzeaz lemnului importante pagube. încep înainte de a fi distrus protoplasma celulelor vii. se m re te toxicitatea antisepticelor deoarece. oxideaz zaharurile sau alte surse de energie. con inând azot sau deriva i ai hidra ilor de carbon sunt folosite de ciuperci pentru nutri ie. putrezire alb . acoperindu-l cu diferite mucegaiuri. au fost emise numeroase ipoteze. ducând la uciderea ciupercilor prin foame. 2. în timp ce grupele toxice puse în libertate. exercit o ac iune toxic foarte intens . putrezire brun . inactiveaz vitaminele necesare activit ii vitale a organismelor. Acest fenomen se poate explica prin faptul c substan ele toxice. No iuni de baz ale antisepticelor Condi ii generale: Antisepticele ca atare. inactiveaz fermen ii specifici. Alte ipoteze explic sporirea toxicit ii antisepticelor prin introducerea unui grup asimilabil în molecula acestora. Astfel. Astfel prin combinarea grupelor toxice din antiseptice cu grupe nutritive.Tehnologii pentru lucrari din lemn Pentru alegerea agen ilor de protec ie ai lemnului de o importan urm torii factori: a) Specia lemnului b) Umiditatea i starea de s n tate a lemnului c) Felul utiliz rii d) Gradul de periclitate al materialului e) Metodele de impregnare hot râtoare sunt 1. În privin a ac iunii antisepticelor asupra celulelor vii. folosite ca agen i de protec ie a lemnului trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii: a) s aib un efect toxic împotriva d un torilor vegetali i animali b) odat introdu i în lemn s . acestea pot s str bat mai u or în protoplasma celulelor.

Se ob ine prin clorurarea la cald a uleiului de creozot sau a uleiului de antracen. Aceste antiseptice se folosesc cu rezultate bune dup procedeul b ilor calde i rei sau în instala ii de impregnare sub presiune. Uleiul verde. P trunde în lemn mai u or decât creozotul i are un miros mai pu in p trunz tor. niciunul dintre antisepticile existente nu satisface în întregime condi iile enumerate mai sus. 4 . Are însu iri antiseptice mai bune decât creozotul. lacuri. Uleiul de antracen se ob ine tot la distilarea frac onat a gudronului de huil la o temperatur de 300-400 OC. Antiseptice organice a) Antiseptice organice insolubile în ap . De aceea. Uleiul de antracen are acelea i însu iri i se folose te în acelea i condi ii ca i creozotul. Este un antiseptic cu un pronun at caracter fungicid i mai redus ca insecticid. etc). cauciuc.1. Creozotul se folose te la impregnarea traverselor i a stâlpilor de telecomunica ii. pentru protejarea lemnului. Pân în prezent. Substan e chimice antiseptice 3.Tehnologii pentru lucrari din lemn d) s nu aib efecte v t m toare asupra omului i animalelor e) pre ul de cost cât mai redus f) s posede o valoare cât mai mic a dozei limit i o valoare mare a toxicit ii g) s nu provoace corodarea metalelor h) s poat fi întrebuin at sub form de solu ii i) între agentul de protec ie i materialele aplicate ulterior pe lemn (adezivi. nu este volatil i este greu sp lat. în func ie de direc ia de utilizare trebuie s se întrebuin eze dou sau mai multe tipuri de antiseptice din urm toarele grupe: a) solubile în ap pentru aplicarea pe lemn utilizat în construc ii ferite de efectul direct al apei b) insolubile în ap pentru aplicarea pe lemnul folosit în construc ii supus ac iunii directe a apei 3. datorit propriet ilor sale (ulei vâscos) se fixeaz bine pe lemn. Se întrebuin eaz la protec ia lemnului prin metoda de aplicare superficial având o mare putere de acoperire. Creozotul se ob ine prin distilarea frac ionat a gudronului de huil . s existe compatibilitate j) s nu m reasc capacitatea de aprindere a lemnului iar în anumite împrejur ri s aib chiar un efect ignifug k) s fie inodore l) s nu confere lemnului din construc ii alte culori nedorite. Se ob ine la prelucrarea produselor petroliere. Creozotul. vopsele. Carbolineul.

Pentaclorfenolatul de sodiu C6Cl5ONa. În lemn p trunde pân la 1-2 mm. Particip împreun cu fluorura de sodiu la prepararea antisepticilor combinate i a pastelor antiseptice. se ob ine prin ac iunea carbonatului de calciu asupra dinitrofenolului. se ob ine din oxidifenil tehnic (insolubil în ap ) prin tratarea acestuia cu sod caustic în solu ii apoase. La conservarea lemnului se utilizeaz sub form de solu ii apoase de 1-4 %. Este recomandat ca antiseptic al lemnului. Având în vedere capacitatea redus de p trundere a antisepticului în lemn. Fenolul (C6H5OH) Nu este utilizat la impregnarea lemnului deoarece este volatil i se spal u or cu ap . Este un antiseptic foarte puternic având propriet i fungicide superioare Este foarte toxic pentru c ile respiratorii i este folosit pentru tratarea lemnului destinat unor produse aflate îngropate în p mânt. Dinitrocrezolul este un antiseptic foarte toxic pentru ciuperci i insecte. indiferent de destina ie. Solu ia de 40 % (formalina sau formolul) serve te ca dezinfectant pentru microorganisme i ciuperci de cas . Produ ii clorura i se folosesc ca insecticide moderne. Se aplic pentru protec ia temporar a lemnului contra alb strirrii în solu ie de 2 %. Este un produs ce se ob ine prin clorurarea destructiv a acidului picric cu clorur de var. în absen a aerului. Creozotul de turb are calit i antiseptice bune i se folose te la impregnarea traverselor de cale ferat . Este mai toxic decât dinitrofenolatul de sodiu i de aceea este interzis întrebuin area lui pentru tratarea lemnului utilizat în construc ii de cl diri. Se folose te prin metoda pensul rii la protec ia ambarca iunilor de lemn. Are o toxicitate echivalent cu a fenilfenolatului de sodiu. b) Antiseptice organice solubile în ap Dinitrofenolatul de sodiu C6H3(NO2)2ONa. Creozotul din lemn se ob ine prin distilarea uscat a lemnului în vase închise.C6H4ONa. Uleiurile de gudron se ob ine la semicocsificarea c rbunelui prin ad ugarea uleiului mediu de ulei parafinos. R ina fenolic volatil . Se utilizeaz la dezinfectarea înc perilor împotriva ciupercilor de cas Dinitrofenolul (HOC6H3(NO2)2). se ob ine ca de eu la fabricarea fenolului. Fenil fenolatul de sodiu C6H5. Sub raportul toxict ii se apropie de uleiul de creozot de huil i se recomand ca înlocuitor al acestuia i al uleiului de antracen.Tehnologii pentru lucrari din lemn Gudronul de isturi se ob ine prin distilarea uscat a isturilor bituminoase. 5 . este indicat procedeul de impregnare prin b i calde i reci. Triclornitrometan (CCl3NO2). Naftalina poate adi iona maximum 2 atomi de clor conducând la o serie de produ i de substitu ie. Clornaftalina. Aldehida formic . Dinitrofenolatul de calciu.

Clorura mercuric (HgCl2) este solubil în solven i organici i creozot. imersie sau pensulare. terebentin ). În conservarea lemnului se folose te cu solu ie apoas cu o concentra ie de 0. Oxidifenilul. Ca i fluorura de sodiu (3-4%) Fluorosilicatul de zinc (ZnSiF6). Sulfatul de cupru (CuSO4 5H2O). 6 . Fluorosilicatul de magneziu (MgSiF6). are aproape aceea i toxicitate (coef.D. Compu ii arseniului. Amestecul de fluorur de sodiu i fluorur de amoniu. este u or solubil în ap (pân la 26 %) i se utilizeaz în acelea i conc.4 % se folose te ca antiseptic împotriva ciupercilor i insectelor.Tehnologii pentru lucrari din lemn c) Antiseptice organice cristaline Antisepticele moderne sunt substan e organice foarte toxice. s rurile de calciu i sodiu ale acizilor atsenic i arsenios. Se utilizeaz numai pentru protec ia construc iilor de lemn descoperite. iar în concentra ii de 2. fiind un antiseptic puternic îns foarte toxic pentru organismul uman de aceea are o aplicabilitate limitat . Ele se aplic dup acelea i principii ca i antisepticele uleioase puternice. Este un antiseptic puternic echivalent cu fluorura de sodiu. aceasta în cazul trat rii stâlpilor prin procedeul impregn rii. Tentaclorfenolul. se utilizeaz prin procedeul de impregnare în profunzime sau procedeul de înlocuire a sevei.-ul are ac iune în combaterea d un torilor având o ac iune toxic complex . sub form de solu ie într-un solvent organic (petrol lampant. Antiseptice anorganice a) Antiseptice anorganice solubile în ap Fluorura de sodiu (NaF).1 g trioxid de arsen este doza letal pentru om) de aceea se folosesc in condi ii speciale. Este un antiseptic destul de puternic folosit împotriva ciupercilor de cas . metaarseniatul de zinc. ulei verde. este un antiseptic nou. de mare toxicitate. De toxicitate 0. arseniatul de plumb. P trunde bine în lemn i este higroscopic i neinflamabil.7) ca i fluorosilicatul de magneziu i fluorura de sodiu. este solubil în petrol (pân la 5 %). DDT (diclordifeniltriclormetan). 3. se num r r pentaoxidul i trioxidul de arsen. Compu ii arseniului sunt foarte toxici (0. Printre insecticidele i fungicidele moderne care se întrebuin eaz ast zi. clorura de var sunt antiseptice slabe. i se pot folosi la conservarea lemnului numai în solu ii organice.7 %.2. D. Se aplic prin pulverizare.T. Fluorosilicatul de sodiu (Na2SiF6) se folose te cu adaos de sod calcinat sau alte alcalii pentru a forma fluorur de sodiu în solu ie. Clorura de sodiu.

Se prezint ca o pulbere galben-portocalie. ele se pot împ r ii în: a) Paste calde pe baz de bitum (punct de topire 50-60OC) sau smoal . solubil în ap . opresc p trunderea din exterior a aerului i fac imposibil dezvoltarea ciupercilor. Se folose te cu adaos de sod calcinat . sau a lemnului destinat pentru unele construc ii masive. b) Paste reci emulsii de gudron sau p cur . Arsinele sunt compu i ai arsenului. Se utilizeaz fie prin pensulare fie sub form de bandaje. Este un gaz solubil în ap . este un antiseptic puternic folosit pentru distrugerea bacteriilor i ciupercilor. Aceste solu ii sunt întrebuin ate pentru impregnarea lemnului în profunzime. Antisepticele se pot introduce în structura lemnului i prin procedeul cu vid i presiune. b) Antiseptice anorganice gazoase Antisepticele sub form de gaz sunt folosite pentru combaterea mucegaiului din depozite i locuin e.Tehnologii pentru lucrari din lemn Arseniatul de plumb (Pb3(AsO4)2 con ine 20% As. Este un gaz incolor cu punct de fierbere -10OC. La cald se descompun u or i p trunde rapid în lemn. Are propriet i fungicide. cât i contra insectelor i ciupercilor care atac lemnul. solu ia având un caracter acid. care nu vin în contact cu umiditatea din atmosfer sau din sol. arseniat de sodiu i acid arsenic în prezen a sulfatului de zinc când se formeaz în structura lemnului tratat un arseniat de crom i zinc incolubil. Lemnul cojit se trateaz la 50OC cu o solu ie apoas de bicromat de sodiu. Din punct de vedere al compozi iei i eficacit ii. Paste antiseptice Pastele antiseptice se întrebuin eaz în scopul conserv rii bu tenilor. Se întrebuin eaz sub form de solu ie 3% pentru impregnarea traverselor i tratarea stâlpilor de telecomunica ii. Hidrogenul sulfurat (H2S). Sarea Boliden. c) Antiseptice combinate (mixte) Uralitul. care datorit prezen ei cromatului de sodiu nu corodeaz metalele. în special pentru impregnarea sub presiune a traverselor. Cuprinolul Se utilizeaz la noi în ar la impregnarea traverselor de fag pentru calea ferat . Solu ie pe baz de As-Zn. Triolitul. 3. de rezisten . Folosirea acestor antiseptice necesit în afar de condi iile generale i o serie de condi ii speciale legate de starea de agregare sub care ac ioneaz : a) s se transforme u or din starea solid sau lichid în stare gazoas b) s ac ioneze în timp scurt i s fie evacuate rapid i în întregime din lemn i înc peri Bioxidul de sulf. Pastele men in umiditatea natural a lemnului.3. combinate cu elemente toxice (fenoli i creozot). 7 .

4. Tehnologia aplic rii substan elor antiseptice 4. Paste antiseptice bituminoase. practic îns . pentru bandajarea elementelor de lemn. prin acoperi uri. A ezarea rândurilor de stive în depozit se face pe direc ia de circula ie a vântului dominat. Lucr ri preg titoare pentru aplicarea tratamentelor de protec ie Depozitarea i uscarea lemnului În majoritatea cazurilor. care se folosesc în scopul protec iei semifabricatelor i produselor finite de lemn contra ac iunii directe a precipita iilor atmosferice. Paste antiseptice de silica i. Pastele argiloase sânt folosite în construc ii civile i industriale. Paste antiseptice de argil .1. Uscarea materialelor lemnoase destinate conserv rii se poate face i în usc torii. este necesar ca lemnul s fie în prealabil uscat la aer (cu excep ia procedeului prin osmoz sau prin înlocuirea sevei pe la capete). Pastele antiseptice argilo-bituminoase. 1m pentru circula ia aerului. iar antisepticul fluorosilicatul de sodiu. liantul utilizat este silicatul de sodiu. Nu se recomand folosirea pastelor bituminoase pentru protec ia lemnului de construc ii aflat sub acoperi . pentru aplicarea procedeelor de conservare. evitându-se astfel înfectarea i r scoacerea lemnului care se produce uneori în timpul usc rii în aer liber. Prezen a unei cantit i prea mari de ap (peste 30%) influen eaz de regul negativ difuzia substantelor antiseptice în structura lemnului. Sunt materiale de baz . deorece unele procedee de tratare nu sânt înfluen ate negativ într-o m sur prea mare de umiditat i de pân la 25%. care se ingroap în p mânt. se accept pentru impregnare i umidit i mai ridicate (pân la 25%). În acest caz. Uscarea lemnului se realizeaz prin stivuire. între stive l sându-se un spa iu de cca. În mod normal. au o larg întrebuin are pentru protec ia lemnului de construc ii ap rate de precipita iile atmosferice. Aceste paste sânt rezistente la ac iunea apei atmosferice sau a umidit ii din p mânt i de aceea se folosesc în special pentru protec ia lemnului în contact cu atmosfera. 8 . unde procesul decurge mai pu in. ap rate de precipita iile atmosferice prin învelitori. lemnul trebuie cojit i uscat pân la umiditatea de echilibru în aer liber (15-18 %). Aceea i grup de paste poate fi folosit cu succes.Tehnologii pentru lucrari din lemn Paste antiseptice extractive.

îndep rtându-se complet i liberul. deoarece orice cr p tur cât de fin . iar te iturile corespunz toare amplas rii pl cu elor de sub ine s fie executate de asemenea de la început. În cazul speciilor lemnoase greu impregnabile. dezgole te lemnul neimpregnat. a adar. s-a încercat un procedeu care const din executarea unor t ieturi. difuzia are loc relativ mai u or pentru solu iile foarte diluate. de importan mai mare este difuzia lateral . pentru a m ri viteza de difuzie a substan elor antiseptice. cu pânze circulare de fier str u. ap rut ulterior sau o degradare mecanic a stratului superficial antiseptizat. pân la primul inel anual. stejarul. de exemplu: procedeul prin înlocuirea sevei).5 cm (t ieturi perpendiculare pe fibre) amplasate la anumite distan e. Stâlpii de r inoase trebuie coji i înainte de impregnare (cu excep ia metodelor care necesit prezen a cojii. bradul. este necesar ca lemnul s fie uscat sub punctul de satura ie a fibrei ( sub 25 %). în cazul execut rii lor ulterioare. În cazul traverselor. 9 . i invers. este recomandabil ca pisele de lemn s fie prelucrate complet mai ales în cazul speciilor lemnoase care nu se im pregneaz total: molidul. i anume cea radial . 4. ulei de creozot. practic. De i viteza de difuzie cea mai mare se realizeaz pe direc ie longitudinal (paralel cu axa fibrelor). numai o protec ie limitat . în cazul traverselor din lemn de pin.2. În cazul folosirii produselor uleioase (gudroane. pe o adâncime de 2. Aceast difuzie pe direc ie radial este explicabil prin prezen a celulelor de parenchim ale razelor medulare. Pentru stâlpii de molid i brad s-a preconizat un procedeu de în epare lateral (adâncime de 20-25 mm). totu i. Protec ia lemnului prin tratare la suprafa Tratamentul lemnului la suprafa (pensulare sau stropire) cu substan e antiseptice se aplic în cazurile în care acesta nu este expus în mare m sur la degradare fiind necesar . Pentru a realiza o mai bun impregnare a zonei constituit din duramen. La lemnul uscat. etc. au fost propuse diferite procedee de crestare cu fier str ul sau prin g urire. pentru a nu se îndep rta tocmai por iunile bine impregnate. se ob in viteze de difuzie mari cu solu ii mai concentrate. f cându-l apt pentru infectare. prin care substan ele pot difuza în celulele vecine (în special în lemnul târziu). Eficacitatea este redus . la lemnul foarte umed. În eparea se face în special în zona de la nivelul solului care este cea mai periclitat la putrezire. acestea trebuie s fie fasonate la dimensiuni exacte.Tehnologii pentru lucrari din lemn Alte prelucr ri ale lemnului înainte de impregnare Înainte de aplicarea tratamentelor de impregnare. care urmeaz ca m rime dup difuzia longitudinal . carbolineum) pentru a ob ine rezultate corespunz toare.

pentaclorfenol 5%. Difuzia este de regul . Procedeul se poate aplica la cald sau la rece. În cazul solu iilor apoase temperatura acestei b i este de 35-40OC.se umple baia cu solu ia de impregnare. temperatura trebuie s fie cu 50-60OC mai mic . înlocuind cu rezultate mai bune tratarea prin pensulare sau stropire a lemnului. fixindu-i cu grinzi transversal pentru a impiedica plutirea lor. c. în cuve sau recipiente deschise. instala ia mai cuprinde: un rezervor pentru p strarea solu iei. Impregnarea lemnului prin metoda imers rii Metoda impregn rii const în cufundarea integral a lemnului fasonat în solu ia antiseptic uleioas sau apoas . traverselor sau a altor sortimente c rora li se cere o durabilitate mai ridicat .Tehnologii pentru lucrari din lemn 4. pompe pentru transportul solu iilor. Procedeul este aplicabil atât pentru solu ii apoase. Procedeul imers rii prelungite într-o singur baie conduce la rezultate superioare imersiei fiind aplicat în practica conserv rii stâlpilor. un compresor de aer pentru agitarea solu iei în baie. Durata imersiei variaz de regul între 5 min i 15 min. se verific periodic concentra ia solu iei i se reconcentreaz dac este necesar. Procesul tehnologic de impregnare presupune parcurgerea urm toarelor etape: . cu atât mai bun cu cât durata men inerii în baie este mai mare i cu cât temperatura solu iei este mai ridicat . cu eventualele cr p turi de uscare. Imersia. b. Prima baie se înc lze te la temperatura maxim admisibil (în func ie de natura solu iei produsele uleioase peste 100OC). lemnul trebuie s fie uscat în aer. Durata imers rii. B i simple. imersare prelungit i . Acest procedeu sub denumirea de kyanizare aplicat la impregnarea stâlpilor de r inoase cu clorur mercuric sau solu ii de NaF 4 %. în motorin se execut în bazine de beton. imersare dubl procedeu cunoscut i sub denumirea de b i calde-reci. care poate fi efectuat la cald sau la rece variaz de la câteva ore pân la mai multe zile i chiar s pt mâni. În afar de bazine. prin aceast sc dere a temperaturii.3. în care se introduce apoi lemnul. are loc i ca urmare a schimb rii tensiunii vaporilor din cavit ile celulare. Este procedeul cel mai simplu. a. Metoda se aplic în urm toarele variante: imersare de scurt durat . o stare de vacuum par ial în cavit ile celulare. pentru a realiza. vas pentru dizolvarea produselor. . cât i pentru cele uleioase. În a doua baie.se a eaz în bazin bu tenii preg ti i pentru impregnare. S-a men ionat faptul c starea de vacuum creat în lemn pus mult vreme numai pe seama rarefierii i elimin rii par iale a aerului din lemn. de lung durat . clorur de zinc 5%. iar în cazul celor uleioase mult mai mare. B i duble: calde-reci. Inconvenientul principal al procedeului îl constituie faptul c necesit o durat relativ mare de men inere în baie a lemnului. cazul molidului i bradului. De regul . Din analiza fenomenelor care au loc în acest caz. în special în cazul speciilor greu impregnabile. s-a v zut c difuzia poate fi favorizat prin ridicarea temperaturii de înc lzire în prima baie 10 .

Procedeul const în introducerea substan elor de impregnare în arborele viu. Impregnarea se realizeaz astfel: în prima baie (baia cald ) piesele de lemn sânt men inute pân la înc lzirea lor complet i a elimin rii apei i aerului din ele. 11 .la 17 mm capacitatea de absorb ie 10-15 L .practicarea unor canale transversale pe l imea alburnului . deasupra nivelului canalelor. legate de recipientele de alimentare cu impregnant (recipientele se suspend de arbore). în a a fel încât s vin in contact cu seva ascendent .la 34 mm capacitatea de absorb ie 40 L Suspendarea rezervoarelor se face la 1.inelarea arborelui în picioare (30-50 cm) . Arborele continu s absoarb substan e toxice pân la o pierdere total a frunzelor.Tehnologii pentru lucrari din lemn i descre terea temperaturii în baia a doua.4. rapid în cea de-a doua baie care con ine acela i impregnant ca i prima baie. Impregnarea lemnului în picioare Impregnarea se realizeaz în vederea ob inerii unui lemn colorat precum i pentru protec ia acestuia contra putrezirii i a focului. timp în care se realizeaz i starea de vacuum în interior. Pentru mesteac n: . cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. temperatura nu trebuie s fie prea sc zut . În aceasta din urm . temperatura fiind îns cu 50-60OC mai sc zut .fixarea în aceste orificii a unor tuburi. Pentru aceasta. pentru a nu se m ri viscozitatea impregnan ilor (în special la cele uleioase).la 24 mm capacitatea de absorb ie 20 L .la 12 mm capacitatea de absorb ie 2-3 L . Durata de tratare fiind func ie de grosimea pieselor. Gradul de adsorb ie a solu iilor depinde i de natura impregnan ilor. fapt care ar ac iona negativ asupra difuziei. substan ele respective se introduc prin orificii speciale practicate în partea inferioar a trunchiului arborelui. Opera iile care se execut la aplicarea acestui procedeu în cazul arborelui în picioare sânt: . Temperatura optim de lucru este de 125OC. 4. Diametrul canalelor influen eaz în mare m sur cantitatea se solu ie ce poate fi absorbit de arbore. piesele sânt trecute.0-1. Dup aceast etap . f r suspensii. de umiditatea acestora i temperatura de regim.5 m. Arborele absoarbe numai solu iile perfecte. Solu iile de impregnare p trund astfel în arbore de unde sânt antrenate de sev i duse în vasele i traheidele lemnui. folosind for a de absorb ie a coronamentului. În aceast baie piesele se men in pân ce ajung prin r cire la temperatura de regim.

Dintre perfec ion rile acestui procedeu experimentat industrial se men ioneaz : 1. Procedeul trebuie aplicat de preferin imediat dup sec ionarea bu tenilor sau cel mai târziu dup 8-14 zile.9%). în afar de sulfat de Cu se mai folosesc solu ii de: fluorur de sodiu (2. Impregnantul p trunde în direc ia axial în lemn. într-un cilindru de impregnare închis. Durata impregn rii 3-4 luni. Practic pentru o presiune hidrostatic de o atm. Procedeul realizeaz o eliminare total a sevei i const în urm toarele opera ii: Bu tenii necoji i adic cu coaja i liberul intacte. care este împins afar pe la cap tul sub ire. Impregnarea lemnului prin osmoz Procedeul cunoscut sub aceast denumire se bazeaz pe presiunea osmotic . înlocuind treptat seva din zona de alburn. 4. Impregnarea prin aplicarea de vacuum la ambele capete i cufundarea concomitent a bu teanului decojit într-o baie cu solu ia de impregnare.Tehnologii pentru lucrari din lemn Durata impregn rii este de 2-3 zile. prin pensulare urmat de stivuirea pieselor de lemn f r spa ii i acoperirea cu înveli uri impermeabile (carton gudronat). timp în care arborele absoarbe cantitatea prescris . La unul din capete se fixeaz un dispozitiv etan pe circumferin a bu teanului. care ia na tere între solu ia suprasaturat aplicat sub forma unei paste pe lemnul umed i lemn. se calculeaz o durat de circa 5 h pentru fiecare metru de bu tean. Impregnarea lemnului prin înlocuirea sevei Acest procedeu este folosit în specila pentru impregnarea stâlpilor de r inoase cu solu ii de sulfat de cupru. 2. Durata de impregnare depinde de lungimea bu tenilor. Impregnarea prin aplicarea de vacuum la capete. În felul acesta se împiedic uscarea lemnului. 3. 4. se reteaz proasp t la ambele capete. Aplicarea vacuumului la cap tul sub ire al bu tenilor concomitentcu executarea presiunii la cap tul gros. Impregnarea se termin în momentul în care impregnantul apare la cap tul sub ire al bu tenilor. triolit precum i amestecuri de s ruri (fluorura de potasiu 24%+bicromat de potasiu 30%+arsenit de potasiu 31%+carbonat de potasiu 14%+dinitrofenol 1%). Protec ia cu bandaje ap r stâlpul în regiunea cae mai periclitat 12 .6. influen ând direct viteza de difuzie. Protec ia lemnului prin procedeul bandajelor face parte din categoria procedeelor care se bazeaz pe difuzie i este aplicat îndeosebi pentru protejarea stâlpilor de telecomunica ie. În ultimul timp. Procesul se aplic pe lemnul verde dup cojire. i presiune în rest.5. Presiunea osmotic este cu atât mai mare cu cât concentra ia s rii este mai ridicat . utilizându-se o past .

5% lindan) în solu ii uleioase. Substan e cu propriet i insecticide Dup modul cum exercit ac iunea toxic aceste produse se împart în trei categorii: produse toxice de nutri ie (ingestie). de respira ie i de contact. în func ie de anotimp i de umiditatea lemnului. 5. În ep turile se realizeaz pe o în l ime de cca. Astfel. Acul p trunde 6-7 cm în adâncime fiind ap sat cu ajutorul unui bra de pârghie. fluor. p-p diclor difenil tricloretan. De regul se ob ine o umiditate de 50-90% în alburn i 28-30% în duramen. mercur. cu eficacitatea insecticid mult mai mare. Se utilizeaz la combaterea insectelor xilofage (Lyctus). Se utilizeaz ca insecticid pentru combaterea Lyctus parallelipipedus i L. Procesul dureaz 4-6 luni. Procedeul const din în eparea lemnului cu ajutorul unui ac tubular. Datele experimentale au dem onstrat c antisepticele p trund bine în lemn în cazul în care acesta are o umiditate mai mare de 50% i în special în straturile exterioare care vin în contact cu bandajul. bandajul se aplic pe o por iune de 50 cm având 10 cm deasupra solului. deoarece umiditatea lemnului scade repede spre partea superioar . bandajul trebuie s se ridice pân la 20 cm deasupra solului. acesta servind totodat i ca rezervor pentru solu ie. Valoarea insecticid se realizeaz pe cale de nutri ie i contact. Pe baza cercet rilor privitoare la reparti ia umidit ii într-un stâlp îngropat sa stabilit c bandajul nu trebuie aplicat la în l ime mai mare de 10 cm deasupra solului. 30 %. 13 . sub influen a c reia sarea difuzeaz în lemn. Aceste solu ii venind în contact cu lemnul umed.7. hexaclorciclohexan. planicollis cu o solu ie de 5%. Lemnul uscat se poate trata pentru protec ie cu 5% DDT în amestec cu alte insecticide (2% clordan sau 0. 60 cm. dinitrofenolat de sodiu. produc o presiune osmotic mare. cca. vârfurile sau regiunea îmbin rii) i poate fi aplicat chiar în timpul utiliz rii st lpului. Unele din produsele cunoscute i folosite curent la conservarea lemnului sânt în acela i timp fungicide i insecticide. 4. trioxid de As. S rurile folosite sunt: fluorura de sodiu. Prin separarea industrial a izomerului în stare pur (99 %) se ob ine un produs numit lindan. Impregnarea lemnului prin injectare sau prin g urire Procedeul cunoscut i sub denumirea de Cobra a fost aplicat în special la protec ia st lpilor de telecomunica ie în zonele de îngropare în p mânt. Acestea sunt substan ele pe baz de arsen. care trebuie s fie mare. cupru sau care fac parte din grupa celor cu con inut de fenoli i deriva i clorura i sau nitra i ai fenolului. DDT.Tehnologii pentru lucrari din lemn (partea din p mânt. Numai în terenurile ml tinoase sau inundabile. HCH. prin care se preseaz apoi solu ia antiseptic .

caracterizat printr-o ac iune lent îns de rezisten prelungit . Se utilizeaz uneori în amestec cu alte insecticide mai puternice (ex. se aplic industrial pentru combaterea insectelor xilofage instalate în lemn. Gazarea lemnului. Se utilizeaz pe scar mare i în agricultur în amestec cu CCl4. La obiectele de mare valoare (mobil . 14 . P-diclorbenzenul. nutri iei sau contactului. este un produs cu ac iune insecticid care ac ioneaz prin contact. Procedeul trat rii cu aer fierbinte s-a dovedit în practic a fi mai eficace la combatere decât cel pe cale chimic . Dintre produsele cele mai eficate se men ioneaz : acidul cianhidric (pentru combaterea Hylotrupes bayulus). bl nuri. etc. nutri ie i respira ie. etc) combaterea insectelor se poate face prin introducerea insecticidelor în galeriile insectelor utilizând în acest scop pipete. durata de men inere a lemnului fiind 6-8 h. precum i pentru combaterea moliilor din haine. Lindan). larvele i insectele sunt distruse. octaclor-endometilen-tetrahidrinden. obiecte de art . Tratarea pentru dezinfectare trebuie f cut în înc peri bine înc lzite utilizând 150-200 g/m3 spa iu la 18OC i 350-400 g/m3 la 12OC. este un produs solid care se volatilizeaz u or i se utilizeaz împotriva insectelor xilofage i acelor din sol.Tehnologii pentru lucrari din lemn Clordanul. CS2 ucid larvele de insecte prin asfixie. Temperatura optim de tratare este de 55OC la care ou le. Men inerea este de 36-48 h în vapori de CS2. Din insecticidele de respira ie cu aplica ie practic se men ioneaz : Sulfura de carbon. Nu este lavabil . Clornaftalina este fungicid i insecticid cu denumirea Xylamon i ac ioneaz pe calea respira iei. Procedee de tratare a lemnului contra insectelor Pentru combaterea insectelor xilofage din lemn se utilizeaz i procedeul trat rii lemnului cu aer fierbinte precum i gazarea. sân foarte stabili fa de alcalii putând fi utiliza i atât în mediu acid cât i alcalin. bromura de metil (pt Lyctus parallelipipedus). Aldrina i dieldrina.