You are on page 1of 29

I.

FRACTURI

1.Generalitati

Fractura este o afectiune traumatica, o leziune de grade variabile, in structura unui os, produsa de agenti mecanici de intensitati diferite. Se defineste ca o solutie de continuitate ce intereseaza un os sau un cartilaj.De cele mai multe ori traumatismul care a produs modificarile osoase produce si leziuni ale tesuturilor din jur, adica: rupture de periost, rupture de tendoane, smulgeri de fibre musculare, rupturi vasculare sau desprinderi de fragmente osoase. Fracturile: - sunt 10% din totalul traumatismelor - sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile - se intalnesc la toate varstele, mai frecvent intre 20 - 40 de ani - la copii, frecventa fracturilor este mai mica, datorita elasticitatii mai mari a osului si greutatii mai mici a copilului

- la batrani, fracturile se produc mai frecvent, la traumatisme de intensitate foarte mica, datorita fragilitatii osoase prin osteoporoza

2.Etiologie

1.Factori mecanici 2.Factori proprii sistemului osos

1.La producerea unei fracturi, practic, se asociaza mai multi factori, ce sectioneaza pe regiunea unui os, neadaptat functional sa suporte aceste forte, care-i depasesc rezistenta si elasticitatea.Unii factori actioneaza asupra osului direct, iar altii indirect.Exemplu: - socul, impuscarea, gaurirea cu obiecte ascutite lezeaza osul direct - compresiunea, tasarea, indoirea, tractiunea, torsiunea, forfecarea traumatizeaza osul indirect, ducand la ruperea lui. 2.Anumite modificari patologice in dezvoltarea sau structura osului, duc la reducerea rezistentei mecanice a osului si devine mai vulnerabil.Aceste fracturi se numesc fracturi cu os patologic.

2. metafiza. fracturi incomplete .Acest tip de fractura aparut prin mecanism indirect este cel mai numeros (torsiune. dar osul lung este locul de electie al fracturilor.Fractura poate interesa orice segment scheletic. Fracturile pot fi: 1.Mecanismul de producere Este complex si asociaza mai multi factori. diafiza. fracturi indirecte. fracturile directe. fisurile. 3. . la nivelul oricarei portiuni ale sale: epifiza. compresiune). tractiune.Se produce mai frecvent la copii.la care traiectul de fractura este partial si nu separa fragmentele fracturate. fractura in “lemn verde” cu interesarea corticalei osului. Ex: infundarea la oasele craniului. adica fractura se produce in alt loc de unde a actionat forta. smulgere) 3. adica fractura a aparut acolo unde a actionat forta (zdrobire. Se intalnesc in marile accidente si cel mai frecvent sunt insotite de leziuni ale partilor moi. soc violent.

fracturi bifocale . fracturi complete .fracturi prin separatie Traiectul de fractura poate fi: .4.fracturi cominutive (mai multe traiecte) .nearticular .fracturi prin tasare .ramificat . se pot clasifica in: .in care traiectul de fractura intereseaza intreaga fusiune a osului si separa complet doua sau mai multe fragmente fracturate.fracture prin smulgere .longitudinal .Dupa traiect. numar de fragmente si mecanism de producere.oblic .transversal .fracturi bifragmentare .intraarticular .spiroid .articular .

fracturi deschise.fractura cu deplasarea fragmentelor in focarul de fractura. necroze.fractura fara deplasare in focar .Aceste fracturi au potential mare de a dezvolta infectii (osteita. expuse. 2 sau mai multe fragmente in focarul de fractura. sagital (angulare de fragmente. in timpul sau dupa momentul producerii fracturii. simple in care segmentele osoase sunt acoperite cel putin de piele 6. distrugere osoasa) 7. complicate in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul. hematoame locale. rotatie) 5. fracturi insotite de leziuni ale partilor moi . pseudoartroza. fata de cele 3 planuri: frontal. osteomielita) care vor intarzia vindecarea sau vor duce la complicatii (calus vicios. vasculare. translatie. nervoase care se adauga leziunilor pielii.Inducerea asociata a acestor leziuni produc tulburari de miscare.Acestea constau in leziuni musculare. acestea pot ramane in contact nedeplasate sau se pot deplasa. incalecare de fragmente.aspectul cauzal al fracturii sau fragmentelor ascutite ale oaselor fracturate pot cauza leziuni ale partilor moi. paralizii sau tulburari . intrepatrundere.In acest caz se poate considera: . fracturi inchise. cangrene.In cazul fracturilor complete cu 1. transversal.

Pentru leziunile partilor moi care insotesc o fractura se vor folosi alte tehnici de examinare decat radiografia. inclusiv hematomul local sau la distanta. Semnele generale: .febra. Tabloul clinic al fracturii are: 1. 4. constituie focarul de fractura Acest focar este centrul de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al fracturii. subfebrilitate . Semne locale 1. Semne generale 2.stare generala putin alterata .Simptomatologia Fractura impreuna cu leziunile de parti moi.indispozitie generala .frisoane Tulburarea starii generale este urmarea resorbtiei din focarul de fractura. .senzoriale.

ea apare si se localizeaza destul de exact la sediul fracturii. in cazul oaselor lungi dar. uneori tipic care ajuta. sunt importante si trebuie cercetate atent . sau foarte mare in cazul rupturii unui vas important insotit de declansarea unui soc hemoragic. la precizarea diagnosticului de fractura. • HEMATOMUL poate fi redus de volum daca nu s-a rupt un vas mare.2.probabilitate. • DEFORMAREA REGIUNII este un semn important.certitudine( siguranta) • DUREREA este semnul constant si valoros. • SCURTAREA REGIUNII uneori este evidenta.Durerea poate fi un element socogen care poate cauza socul traumatic. • ECHIMOZA apare imediat daca focarul de fractura este mai superficial si mai tarziu. Semne locale pot fi de: . . un examen atent face deosebirea intre fractura si luxatie atunci cand scurtarea este insesizabila. dupa o examinare atenta. daca focarul de fractura este mai profound si acoperit de masa musculara bine reprezentata.

Atunci cand radiografia arata o fractura cu fragmente de os angrenate. • NETRANSMITEREA MISCARII DE-A LUNGUL OSULUI. se vor interzice miscarile pentr ua anu dezangrena fragmentele in focar.este un semn aproape sigur de fractura complexa. • MOBILITATEA ANORMALA – cu manevre blande se cauta depistarea fracturii pe oase. • CREPITATIA OSOASA – se percepe odata cu incercarea de mobilitate normala a segmentului de os.Manevrele sunt foarte dureroase si de cele mai multe ori este neindicata manevra de mobilizare a fragmentelor in focarul banuit fracturat. marind astfel sansele de insanatosire Semnele de certitudine (siguranta) Au valoarea cea mai mare si trebuia cautate cu grija.Durerea este cea care determina de cele mai multe ori impotenta functionala. • INTRERUPEREA CONTINUITATII OSOASE – se apreciaza prin palpare si gasirea lui reprezinta un semn pretios.• IMPOTENTA FUNCTIONALA apare datorita lipsei de continuitate la parghia osoasa. .Examenul radiologic trebuie facut inainte de orice tentativa de reducere si cel putin in doua incidente.

congestia pulmonara .Complicatii generale imediate 2.imediate 3.tardive 1. din focarul de fractura.imediate .Alte semne locale: • FLICTENELE – sunt un semn tardiv si se datoreaza decalarii epidermei de catre plasma sau sange.Complicatii locale .Complicatii locale .tulburari urinare (retentie) la batrani . • TEMPERATURA RIDICATA LOCALA – se datoreaza vasodilatatiei mari din focarul de fractura.Complicatiile fracturilor 1. Complicatii generale . • EDEMUL LOCAL – se datoreaza vasodilatatiei locale si tulburarilor de reflexe pornite din focar (compresiune de circulatia de intoarcere) 5.

tardive ..pseudoartroza (persista mobilitatea intre fragmente.leziuni nervoase .leziuni musculare .imediate .embolie gazoasa 2.intarzierea in consolidare (datorita unei reduceri imperfecte) .calus vicios (dupa fractura incorect redusa) .diabet zaharat decompensat (acidoza) .fractura deschisa 3.ischemie periferica . Complicatii locale .osteom periarticular posttraumatic .osteoporoza posttraumatica .tromboza osoasa . Complicatii locale .infectie urinara . fara durere) .

6.Reducerea se realizeaza prin tractiune intr-o singura sedinte sau daca nu se obtine rezultatul dorit. Imobilizarea fracturii se face cu aparat gipsat dupa ce s-a efectuat o reducere corespunzatoare.Tratamentul ortopedic .Daca din cauza edemului local sau a varstei inaintate nu se poate aplica aparatul gipsat. .imobilizarea fracturii Reducerea fracturii se efectueaza prin manevre externe cu mana sau dispozitive mecanice. se va recurge la tractiune continua simpla asociata cu suspensie.Tratamentul fracturilor 1.Aparatul gipsat trebuia sa cuprinda obligatoriu o articulatie deasupra si una dedesubtul focarului de fractura. pentru a asigura o imobilizare buna a segmentului fracturat. se recurge la tractiune continua cu ajutorul unei extensii.realizeaza reducerea fracturii . Tratament ortopedic 2. Tratament chirurgical 1.

fizioterapia. reducerea fragmentelor la vedere. permite o recuperare functionala mai rapida.spre vindecare 2 . previn trombozele. numit osteosinteza.Acest procedeu. masajul si salinoterapia. Dupa osteosinteza.anchiloza. curatirea focarului si fixarea de implante metalice care vor realiza o imobilizare robusta.2. in asociere cu kinetoterapia.Evolutia fracturilor Sub tratament ortopedic conservator sau chirurgical.Tratamentul chirurgical vizeaza deschiderea focarului de fractura. fracturile pot evolua: 1 .se pot complica . 7. redoarea articulara. mobilizarea mai rapida a articulatiilor.

FRACTURILE MALEOLARE 1.Notiuni de anatomie Articulatia tibio-tarsiana este articulatia dintre picior si gamba formata din articularea tibiei cu peroneul si celor doua oase cu talusul situat inferior. Articulatia tibio-tarsiana este formata din: • epifiza distala a tibiei • epifiza distala a peroneului • astragal Extremitatea distala a tibiei prezinta: • medial: o proeminenta osoasa puternica numita maleola tibiala care prelungeste fata mediala a epifizei tibiale • lateral: o suprafata articulara pentru peroneu • inferior: o suprafata articulara pentru astragal. Extremitatea distala a peroneului prezinta: .II.

prind bine fetele laterale ale astragalului si servesc de directie pentru miscare. se petrec in articulatiile sub-astragaliene si intertarsiene.Cele doua maleole. numita peroniera. .Aceasta prezinta o suprafata articulara triunghiulara pentru astragal • medial: o suprafata articulara pentru tibie si alta suprafata articulara pentru astragal. fiind o artciulatie cu miscari restrinse la flexie si extensie. adductia. practic singura miscare in articulatia tibio-tarsiana este: flexia si extensia. Ligamentele sunt puternice uc dispozitie triunghiulara si leaga maleolele. va fi fortata in cazul miscarilor violente de adductie si abductie a piciorului. cu sau fara dislocarea gleznei. supinatia si pronatia.• lateral: o prelungire care proemina sub piele si coboara mai jos decat maleola tibiala. inferior cu calcaneul. rezultand fracturi maleolare. Articulatia tibio-tarsiana. iar anterior cu scafoidul. abductia. Astragalul face parte din oasele tarsului si se articuleaza superior cu tibia si peroneul. Articulatia tibio-tarsiana are forma unei scoabe osoase care este insa bine modelata pe astragal. astragalul si calcaneul. ca doua varfuri laterale.Astfel. Celelalte miscari.

se pare a fi cea mai clara.peroniera. dar fara incarcare.Clasificare genetica. b). abductie. ea arata mecanismul de producere al fracturii.Clasificarea fracturilor maleolare: 1. necesita repunere pri nmetode sangerande insotite de reducerea diastazei tibio-peroniere.Clasificarea genetica: adica dupa mecanismul de producere.Clasificare ASIF (Academia chirurgilor de ortopedie americani) 2. Tipurile de fracturi b si c. fractura maleolei peroniere deasupra sendesmozei tibio-peroniere. modul de actiune al agentului traumatic si leziunea osoasa. adductie.Instabilitatea in focar este rara su dupa o repunere in rapoarte anatomice. fracturi situate sub sindesmoza tibio. abductie si rotatie externa.Clasificarea ASIF. imparte fracturile maleolare in 3 tipuri: a).2. rotatie externa.Mobilizarea bolnavului este precoce. adica fara a lasa greutatea corpului pe membrul lezat. . rotatie interna). 1. lezarea peroneului la nivelul sindesmozei tibio-peroniere insotita de 50% din cazuri si cu fractura maleolei tibiale c). 2. rezultatul este bun. Mecanismul obisnuit al fracturiilor maleolare este o miscare fortata si violenta a piciorului in interiorul scoabei maleolare (adductie.

in producerea fracturilor maleolare. sunt combinate intr-o singura miscare a labei piciorului doua miscari: a). • Miscari exagerate de extensie. • La un pas gresit.extensie a piciorului. • Caderea pe piicorul rasucit sub corp • Caderea din sa a calaretilor cand piciorul ramane agatat de scara.fractura unimaleolara externa cu smulgerea varfului maleolei externe peroniere . FRACTURI MALEOLARE PRIN ADDUCTIE: . abductie + pronatie care fiind violente depasesc mobilitatea unica de flexie .• Piciorul in timpul mersului poate ramane fix sau fixat in ceva in timp ce gamba sau corpul continua miscarea. flexie sau adductie a piciorului pe gamba. piciorul se rasuceste si gamba ramane in pozitie normala. producand fracturile maleolare. A). TALUSUL JOACA UN ROL DECISIV IN PATOGENIA FRACTURILOR DE GLEZNA. De regula. adductie + supinatie b).

Fractura maleolei externe cu dislocarea articulatiei gleznei se numeste fractura DUPUYTREN. este cea mai frecventa . se rastoarna inauntru si forteaza maleola externa inafara si in sus producandu-se fie: • fractura bimaleolara fara deplasare.Miscarea fortata si violenta de rotatie inafara a piciorului si abductie.fractura verticala a maleolei externe este rara. . pune in tensiune ligamentul puternic lateral intern.fractura unimaleolara interna Daca traumatismul continua si are intensitate foarte mare. astragalul se elibereaza de la locul lui. se produce prin smulgerea marginii anterioare a maleolei externe care este rezultataul unei miscari fortate de rasucire si adductie a antepiciorului tensionand partea anterioara a ligamentului peronier.aceste fracturi maleolare prin abductie sunt mai grave decat cele produse prin adductie. realizand: . B). care smulge maleola interna.. FRACTURI MALEOLARE PRIN ABDUCTIE . la varf sau la baza.fractura bimaleolara. atunci cand violenta traumatismului continua si astragalul se rastoarna inafara. pe care o fractureaza. prin fata lui interna va apasa inauntru si in sus pe maleola interna.

apare tardiv si este intinsa spre picior si planta. fara dislocare: Tabloul clinic redus: a) durere care se calmeaza la repaus b) mers dureros. dar posibil c) impotenta functionala. posterioare sau externe a tibiei. adica un al 3-lea fragment osos care se poate desprinde din tibie.Cand fragmentul este voluminos permite luxatia piciorului. 3.• fractura bimaleolara cu diastaza tibio-peroniera inferioara.Simptomatologie Simptomatologia este variata.Fragmentul poate fi mic. . relativa d) edem localizat in regiunea maleolei lezate (interna sau externa) e) echimoza. triunghiular si apare in cazul fracturilor bimaleolare joase. la fractura pura bimaleolara se pot adauga frecvent si alte leziuni ale tibiei. La fracturile unimaleolare. scoaba tibio-peroniera largindu-se anormal (POTT) • fractura bimaleolara mai poate fi asociata cu fractuara marginii anterioare.grosolana. in care astragalul rupe ligamentele de legatura intre tibie si peroneu. pana la simptomatologie deosebita.de la semne discrete.

cat si de bolnav la tentativa usoara de mobilizare in glezna. percepute atat de examinator. La fractura bimaleolara. la picior si planta care apare tardiv f) mobilitatae anormala a extremitatii inferioare a gambei g) crepitatii osoase. fara deplasare: a) durere vie. spontana sau b) impotenta functionala in articulatie c) mers imposibil d) edem extins pe laba piciorului si fetele laterale ale gambei. cu dislocare: .tabloul clinic este destul de caracteristic: a) durere vie. cu tegumente foarte intinse e) echimoza extinsa mai ales in sus de articulatie f) largirea transversala anormala a gleznei (semn aproape sigur de dislocare -diastaza-) fata de glezna sanatoasa g) crepitatii osoase . accentuata de palpare la nivelul maleolelor b) mersul imposibil c) impotenta functionala d) edem pronuntat la glezna si picior e) echimoza extinsa.La fractura bimaleolara.

(adevarate spargeri a extremitatii tibiale urmata de patrunderea astragalului intre fragmente -luxatie centrala a astragalului-) este exceptionala.Se efectueaza in incidente: fata.Aceste informatii sugereaza indicatia terapeutica. dislocari. profil si oblice. rapoartele fragmentelor osoase si afectarea spatiului articular.Radiografia nu este de cele mai multe ori suficienta si se va completa cu: b) TOMOGRAFIA c) ARTERIOGRAFIA 5. pentru a oferi cat mai multe informatii despre traiectele de fractura. 4.Examinari paraclinice a) RADIOGRAFIA SIMPLA este absolut necesara. cu traiecte multiple si neregulate. imediate .este importanta si permite un diagnostic excelent.Complicatii Complicatiile sunt: 1.h) balotarea piciorului i) subluxarea sau rasturnarea piciorului inafara sau inapoi (semn caracteristic pentru fractura trimaleolara) Fracturile cominutive. evolutia si recuperarea.

.2.sunt rare 1.apare ca o consecinta a unui tratament neadecvat care duce la: redoare articulara.a.b. Fractura deschisa. Calusul vicios . edem si impotenta functionala cu limitarea flexiei piciorului. si deficit functional in articulatia gleznei.Complicatii imediate 1.a. 1. 2. Leziuni vasculare: .supurative exterioare (osteoartrita supurativa secundara) 2.Complicatii tardive 2. nervul sciatic popliteu extern) .fenomene de ischemie.b.necroze cutanate .flictene . prin comprimarea vaselor tibiale de catre fragmentele osoase sau de catre aparatul gipsat prea strans.apar dupa imobilizari indelungate.c. Leziuni ale nervilor (nervul peronier comun. Redorile gleznei . insotite de dureri.edemele . cu consecinte grave infectioase . artroza tibio-tarsiana. tardive 1.echimoze .

care are cateva avantaje.c.2. trimaleolare.apare aproape inevitabil dupa o fractura insotita de esec terapeutic. cu dislocare) sau in cele cu complicatii multiple secundare.podal (4 saptamani) apoi gambiero podal (4 saptamani) si inca 4 saptamani aparat cu b) TRATAMENTUL CHIRURGICAL este de preferat in cazul fracturilor severe si instabile (bimaleolare.Tratamentul Este de 2 tipuri: a) TRATAMENTUL ORTOPEDIC .De asemenea. 6. Pseudoartroza .Se poate ajusta in timp. care au suferit alaturi de oase in traumatism. Artroza tibio-astragaliana .poate aparea dupa fractura maleolei interne.d. adica exclude posibilitatea complicatiei cu infectie si este mai simplu.Dupa o reducere manuala se aplica imobilizarea in aparat gipsat femuro . imperfectiunile terapeutice sunt mai bine tolerate. 2. . atunci cand intre fragmentele osoase se interpun tesuturi fibroase (tendon tibial posterior) sau in caz de fracturi complicate ale extremitatii distale ale tibiei operate inadecvat. in functie de evolutia edemului si afectarii partilor moi.

placa cu suruburi.toaleta chirurgicala .Tratamentul chirurgical este preferat de persoanele active pentru ca metoda chirurgicala asigura o refacere functionala fiziologica a gleznei.De asemenea. 7. brosa. pentru a permite functionarea normala a scoabei tibio-astragaliene si pentru a nu se rupe.De multe ori suruburile se scot dupa opt saptamani de imobilizare gipsata. bucla de sarma in "8". metoda sangeranda se utilizeaza la cei polifracturati si la cei la care tratamentul ortopedic a esuat.imobilizare gipsata .Tratamentul complicatiilor Fractura deschisa: . asigurand refacerea scoabei tibio-astragaliene.osteosinteza . Osteosinteza se realizeaza. Metoda chirurgicala efectueaza reducerea sangeranda urmata de osteosinteza si imobilizarea suplimentara in aparat gipsat. in functie cu aspectul din focarul de fractura cu: suruburi.

preferandu-se a se amina inchiderea plagii.tratament chirurgical pentru prevenirea deficitului functional..grefare tegumentara secundara.tratament chirurgical cu osteosinteza prin surub si grefa osoasa. Anchiloza secundara: .de deficiente existente ale coloanei vertebrale si membrelor . efectuandu-se corectia osoasa suplimentara (osteotomie).problemele legate de traumatismul de glezna propriu-zis . 8. dupa rezolvarea leziunilor osoase. Calusul vicios care dezaxeaza piciorul: .boli asociate Recuperarea functionala se face in timpul imobilizarii prin: a) gimnastica circulatorie b) gimnastica pozitionala .Tratament chirurgical cu osteosinteza (fixator extern sau cui-placa) Proteza totala de inlocuire a gleznei deterioate nu si-a dovedit eficienta in timp.Tratamentul de recuperare functionala Va tine cont de: . Pseudoartroza: .

Postimobilizare imediat. electroterapie). masaj. in functie de deficitul de mers recuperat. Scopul recuperarii functionale inca din perioada de imobilizare. pentru o mai buna restabilire a functiei musculare. in articulatiile libere Recuperarea se efectueaza la indicatia si sub supravegherea kinetoterapeutului. a staticii si mersului (gimnastica. Gimnastica subacvatica are o mare eficienta. timp de 8-10 zile se face o recuperare prin metode electrofizioterapeutice. . Scopul final al tratamentului este recuperarea functionala totala. este prevenirea tulburarilor circulatorii periferice si tonifierii musculaturii necesara perioadei de dupa imobilizare.c) gimnastica activa libera d) gimnastica de tonifiere musculara e) gimnastica de contractii izometrice f) gimnastica activa. Metodele de recuperare functionala prin electroterapie sunt excluse la cei care au in focarele de fractura materiale de osteosinteza. baston) si se va renunta la acestea. articulare. Reluarea mersului se va face numai la indicatia medicului. cu rezistenta. la inceput cu sprijin adecvat (carja.

COSACESCU . GEORGESCU . Sibiu.Spitalul Clinic Militar central . AFECTIUNI OSOASE . Weltaer. FRACTURI A. ZAHARIA Catedra de Radiologie a Spitalului Clinic Fundeni . RADIOLOGIE.A. 2. IMAGISTICA MEDICALA S.C.INFLAMATII.profesor de clinica chirurgicala si ortopedica Editura H.BIBLIOGRAFIE 1.

CHIRURGIA TRAUMATISMELOR OSTEOARTICULARE IFRIM M. RADIODIAGNOSTIC OSTEOARTICULAR PANA I. Editura Medicala. . Bucuresti . ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI . VLADAREANU M. . ROVENTA M. RADIOLOGIE MEDICALA I. Bucuresti 5. MICULESCU GH. DIACONESCU M. FORGUE 4. BIRZU Editura Didactica si Medicala. Editura Militara. PRECIS PE RADIO-DIAGNOSTIC PROF.BOGDAN VOICULESCU Editura Corint. Bucuresti 6. . E. Bucuresti 7. .COMPENDIU CEZAR NICULESCU .3.

GENERALITATI .TRATAMENT .COMPLICATII .SIMPTOMATOLOGIE .CUPRINS I.ETIOLOGIE . FRACTURI .MECANISM DE PRODUCERE .

EXAMINARI PARACLINICE .EVOLUTIA FRACTURILOR II.COMPLICATII .SIMPTOMATOLOGIE ..GENERALITATI . FRACTURILE MALEOLARE .TRATAMENTUL DE RECUPERARE FUNCTIONALA .TRATAMENTUL .TRATAMENTUL COMPLICATIILOR .CLASIFICAREA .