You are on page 1of 19

METODICA PREDARII – CURSURI PENTRU EXAMEN.

CURS 1 DIDACTICA SPECIALITATII – CONTROLABIL SI NECONTROLABIL IN PROCESUL DE INVATAMANT Perspective de abordare a procesului de invatamant a) Perspectiva pedagogica si metodica - Principii didactice - Proiectare didactica - Metode, tehnici, procedee didactice b) Perspectiva psihopedagogica si psihosociala - Psihologia „celor trei” implicati in procesul de invatamant: elevul, profesorul si relatia P-E Avem in vedere: - Elev: caracteristicile de varsta si psiho-individuale, capacitati, atitudini, motivatie, aptitudini, achizitii informationale, nivel de integrare in activitatea scolara (fisa psihopedagogica) - Profesor: cunostinte si aptitudini pe linia specialitatii, aptitudini psihopedagogice, apt. psihosociale, cultura generala. - Rel P-E: echilibrata sau predominant asimetrica; predominant cooperanta sau tensional-conflictuala. c) Perspectiva cibernetica - Tipuri de comunicare si control - Tipuri de feed-back d) Perspectiva economica: analizeaza procesul de invatamant in functie de materiale, durata, eforturi fizice si intelectuale e) Perspectiva informationala analizeaza - Tipurile si structurile de informatie - Formele de codificare si de decodificare - Aspectele de ordin statistic, semantic si pragmatic ale informatiei f) Perspectiva igienei scolare - Salubritate si curatenie - Sub/suprasolicitare e) Perspectiva ergonomica - Dispunerea bancilor - Modalit. de aerisire - Iluminat - Ambianta fizica si sociala a activitatii scolare

FUNCTIILE CADRULUI DIDACTIC
1. FUNCTIILE GENERALE – indiferent de specialitate

formule. echipamentului psihologic.a) Instructiva: cunostinte. cerc de cunoastere si autocunoastere. 2. procedee. a) b) c) d) FUNCTII SPECIFICE. evaluarea cu mijloace psihologice a elevilor din scoli Acordarea asistentei psihologice altor cadre didactice in vederea organizarii si desfasurarii procesului de invatamant e) Organizarea unor cercuri. pe linia unor capacitati psihice (rezolutive. cerc pentru abordarea problemelor specifice pubertatii si adolescentei. informatii. creative) .Masurare. etc.Capacitatea de abordare a elevului din dubla perspectiva: a sa proprie si a elevului Capacitatea de transpatrundere psihosociala (adica usurinta cu care cadrul didactic intra in universul psihosocial al elevului). in relatie cu transparenta sociala ( masura in care persoana permite accesul lui alter in vedere cunoasterii unor aspecte privind universul psihologic) Tipologie: Profesor Elev Sansele reusitei + + + + + + f) Terapeutic – suportiva: incurajare. si a altor materii socioumane Consilierea in cariera si consilierea psihologica Testarea. stimulare. cerc pentru pregatirea tinerilor pt viata de familie .Metode. a disponibilitatilor. dezvoltare personala. ierarhizare . g literara. pentru profesorul de psiho Predarea cunostintelor de psiho. g matematica. criterii .Achizitii in sisteme de operare mintale. modele de actiune b) Educativ – formativa . psiho-comportamental existent la un moment dat. g psihologica. conduse direct sau indirect cu ajutorul altor cadre didactice (dirigintii): cercul de creatologie. c) Evaluativa . intarirea eului. sisteme. sustinere. scheme logice.Capacitatea de a patrunde in universul psihologic al elevului .Tipuri de gandire sau de forme ale gandirii: gandirea istorica. interpretative. dar si a ceea ce trebuie sa fie si sa devina elevul e) Empatica: . evaluare.Pregatire docimologica si psihodiagnostica (sistem premial – sanctionatoriu) d) Cognitiva: cunoasterea elevului.

Adecvarea demersului didactic la profilul si specificul colectivului de elevi. tendintelor . Psiho e disciplina socioumana. Problematica omului si a societatii in centrul procesului de invatare determina unitate si coerenta demersului educational Disciplinele sociouman = perspective complementare asupra omului si a societatii. Deprinderi intelectuale – gandire critica B. aspiratiile tinerilor. relatiilor b) Proceselor. Perspective transdisciplinare determina competente transdisciplinareActivitatea didactica nu mai e centrata pe predarea unor continuturi ci pe competente. Ciclul curricular de aprofundare e centrat pe competente ce urmeaza a fi formate la elevi.PROIECTAREA CURRICULARA • • • • Psiho apartine ciclului curricular de aprofundare (adica cls 10. experienta de viata. ed. functiilor. Anteprenoriala si filozofia Elem de noutate fata de modelul traditional: aceasta abordare accentueaza nevoia de depasire a caracterului fragmentar si ingust al competentelor formate in procesul de invatamant traditional. Descrierea a) Trasaturilor. ca si logica. sociologia. Cls 7. 8 si 9 apartin ciclului curricular de observare. 11 si 12). economia. formarea competentelor necesare valorificarii propriului potential si insertiei active in viata sociala. det. Mijloace şi Materiale CURS 2 Componentele invatarii: a) Cunostinte b) Deprinderi c) Valori si atitudini Deprinderile vizate prin studierea disciplinelor socioumane A. Indentificarea. precizarea semnificatiei unor concepte. Deprinderi de participare A. situatii. evenimente. Deprinderile intelectuale: 1. procese 2. • • • • • „Cei trei mari M” : Metode. la particularitatile de varsta.

Competente specifice 3. Sa analizeze. STRUCTURA CURRICULUMULUI Psiho apartine „Om si societate” Obiectiv: formarea personalitatii autonome si creative in vederea dezvoltarii libere si armonioase a persoanei. argumenteze. Prin ele elevii pot a) Sa exerseze raportarea critica la valori si norme b) Sa manifeste atitudini pozitive fata de valori. in concordanta cu valorile personale si sociale. conditii.c) Evenimentelor personale si sociale 3. Competente generale 2. Deprinderile de participare presupun angajarea tinerilor in actiuni care sa le valorifice cunostintele si deprinderile intelectuale. Sa abordeze si rezolve probleme Alaturi de cunostinte si deprinderi. transmiterea si internalizarea valorilor si exprimarea lor in atitudini semnificative pentru societate implica preocuparea insistenta pentru a transforma situatia de invatare din scoli in experienta relevanta pentru viata reala a elevilor. deciziile 4. puncte de vedere. sa exprime valorile impartasite in atitudini sociale dezirabile Formarea si consolidarea acestora depinde de cum e organizat procesul de invatare. contraargumenteze situatiile. Sa foloseasca cunostintele dobandire in mod individual dar sa-si valorifice disponibilitatea si pentru activitatile de grup 3. factor b) Analiza unor argumente. Valori si atitudini 5. Luarea unei pozitii b) formarea unor judecati de valoare referitoare la o 6. Sugestii metodologice . astfel incat elevii: 1. Sa utilizeze cunostintele dobandite pentru autocunoastere si cunoasterea celorlalti 2. Explicatia si analiza in diferite contexte: a) Expl unui rationament. Evaluarea unei pozitii a) dezbaterea de probleme 5. Unitatea de continut 4. Apararea unei pozitii problema. Componente: 1. cauze. alternative c) Analiza consecintelor unor puncte de vedere 4. B.

nu exista o corespondenta biunivoca intre acestea. • Demersul permite concomitent familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice esentiale si formarea unor competente de tip instrumental si practic. adecvat. procese. prin comparatie si prin utilizarea unor intrumente adecvate de masurare 3. COMPETENTE GENERALE 1.2indentificarea legaturii intre procesele psihice 2.proc. • Recomandarea unor valori si atitudini care sa completeze dimensiunea cognitiva a invatarii si cea afectiv-atitudinala si morala • Includerea unor sugestii care sa orienteze spre modalitati didactice concrete de utilizare a curriculumului in proiectarea si realizarea activitatii didactice. afectivitatea. evenimente. imaginatia . 2.procesele cognitiv-senzoriale Caracteristici generale: . cog. Utilizarea conceptelor specifice stiintelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoastere si explicatia unor fapte. in analizarea posibilitatilor de dezvoltare personala. responsabil. cooperare cu ceilalti in colective. interpretarea informatiilor si evenimentelor referitoare la procesele si manifestarile psihice UNITATI DE CONTINUT procesele psihice si rolul lor in evolutia personalitatii: .2 evaluarea caracteristicilor unor procese psihice. Manifestarea unui comportament social activ.psihicul si evolutia lui . Cooperarea cu ceilalti pentru rezolvarea unor probleme tehnice si practice 4. atentia. • Profesorii isi pot centra atentia in mod diferit asupra acivitatilor de invatare si asupra practicilor didactice.1indentificarea proceselor psihice si caracteristicile rolului lor in evolutia personalitatii 1. Participarea la luarea deciziilor si la rezolvarea problemelor comunitare COMPETENTE SPECIFICE 1.Elemente de noutate • Reconsiderarea demersului curricular si didactic in perspectiva finalitatilor: liceului si studierii acestei discipline • Orientarea catre latura pragmatica a aplicarii curriculului: corelarea dintre unitatea de continut si competentele specifice permite profesorului sa realizeze conexiuni explicite intre ceea ce invata si scopul pentru care face asta. memoria. • Diversitatea de solutii didactice. 3. Aplicarea cunostintelor specifice in rezolvarea situatiilor problema. . • Corelatia propusa are in vedere posibilitatea ca o anumita competenta specifica sa poata fi atinsa prin diferite unitati de continut . Propunerile curriculare nu sunt retetare. 5. vointa.1 relationare eficienta. I.1 analiza unor procese psihice pornind de la exemple concrete 2. superioare: gandirea.limbajul Procese reglatorii: motivatia.

inteligenta . CURS 3 Valori si atitudini ce sunt promovate in cadrul procesului de invatamant • • • • • • afirmarea propriei personalitati relationarea pozitiva cu ceilalti increderea in sine si in ceilalti valorificarea optima a si creativa a propriului potential echilibrul personal dezvoltarea personala .caracterizare generala .relatiile interpersonale si rolul lor in formarea si dezvoltarea personalitatii .2analizarea posibilitatilor de dezvoltare personala din perspectiva cunostintelor de psihologie 5. conduita psihosociala: . prin masurarea reusitei in activitate 4.3 caracteristicile principalelor dimensiuni ale personalitatii.imaginea de sine si perceptia sociala a imaginii de sine .comportamentele pro si antisociale.2 manifestarea unor comportamente psihosociale necesare la participarea la rezolvarea problemelor comunitare.1caracterizarea profilului unui participant responsabil si efecient la luarea deciziilor in comunitate 4.aptitudinile . 2. a unor situatii problema cu ajutorul cunostintelor de psihologie.creativitatea III.4. prin cooperare cu ceilalti. 2.3 rezolvarea.temperamentul . II.3 analiza profilului propriei personalitati si a personalitatii celorlalti. structura si dezvoltarea personalitatii: .caracterul .4. 3. 4.1 utilizarea cunostintelor de psihologie in scopul conduitei proprii la situatiile concrete de viata 1. a unor comportamente si atitudini sociale şi situatii date.3 adecvarea conduitei psihosociale la diferite situatii 5.4 evaluarea unor tipuri de comportament psihosocial in context situational dat 3.2 exemplificarea prin cooperare cu ceilalti a unor trasaturi de personalitate. recunoasterea unor tipuri de relatii interpersonale.

• Utilizarea unor strategii didactice care sa permita utilizarea alternativa a formelor de activitate individuala. • Rezolvarea de aplicatii care apoi permit exersarea notiunilor specifice discipline si construirea unor exemple pentru notiunile insusite. b) Capacitati si aptitudini psihologice si psihosociale . pe perechi si in grupuri. Diferentieri pe linia capacitatilor si aptitudinilor psihologice si psihosociale. formare a capacitatii de autoanaliza si de analiza a celorlalti dpdv psihologic. iar pe de alta parte. interpretarea suportului material informational. El presupune existenta si utilizarea unui numar de termeni sau notiuni psihologice ca un caracter preponderent empiric. a imbunatatirii propriilor trasaturi de personalitate si a relatiilor cu ceilalti. elaborarea unor proiecte si portofolii – individual si in grupuri de lucru. • Realizarea unor studii de caz. si a altora. In cadrul macromodelului informational privind lumea in genere. elevul este deja in posesia unor: a) Cunostinte psihologice predominant empirice. a resurselor de pe internet in activitatea didactica (ca si instrumente de lucru) Lecţia de psihologie – premise si resurse. • Aplicarea unor procedee si instrumente psihologice. intelegerea. cu scopul investigarii psihologice. • Utilizarea tehologiei informatiei si comunicarii. motivatia intrinseca si angajeaza elevul in procesul de invatare. rezolvarea unor situatii problematice • Crearea unri situatii-problema in contextul carora elevii sa participe la exercitii de cunoastere si autocunoastere. exista si micromodele informationale referitoare la capacitatea psihica proprie. Fondul aperceptiv al elevului cuprinde anumite structuri operationale care il pot ajuta in receptarea.Sugestii metodologice • au in vedere deplasarea accentului de pe continut pe competente • unitatile de continut sunt prezente intr-o ordine care nu este obligatorie • considerarea elevului ca subiect al activitatii instructiv-educative si orientarea acestuia spre formarea competentelor specifice presupune respectarea unor exigente ale invatarii durabile • utilizarea unor metode active (invatarea prin descoperire) = creaza cadrul educational care incurajeaza interactiunea sociala pozitiva. Elevul opereaza psihologic formuland anumite judecati apreciative in raport cu alte persoane cu care interactioneaza. Concluzie: indiferent de debutul activitatii de predare-invatare a psihologiei.

Cele 4 fatete ale comportamentului intra in functiune ca factori reglatori in aria relationarii interpersonale.Fie tendinta de subdimensionare a lui R III. adica IS poate manifesta . Subiectul se raporteaza la sarcina si la semeni in functie de sine. cum ar fi diferite forme de testari. Imaginea altei persoane in raport cu sine (IAs) – ce crede profesorul. colegul.Fie tendinta de supradimensionare a lui R . sau exista o tendinta de supra ori subdimensionarea a R existent.Aptitudini speciale . Imaginea de sine atribuita unor persoane sau „atribuita lumii” – o notam ISo. El opereaza cu diverse judecati apreciative in raport cu: a) Personalitatea sa in ansamblu (ex: sunt un tip puternic) b) Diferite subcomponente ale personalitatii. . b) Rel de necoincidenta: exista mai multe abateri. parintele despre elev. Ea are o mare valoare reglatorie in plan comportamental.Potential creativ . folosind mecanisme compensatorii.Nivelul informational . (ex: nu sunt prea harnic. Intre imaginea de sine si realitate pot exista urmatoarele tipuri de relatii: a) Rel de coincidenta: IS = R grad mare de deductivitate pe linia autocunoasterii si autoevaluarii. precum si in raport cu cerintele din mediul psihosocial specifice grupului de apartenenta. Existenta unei anumite realitati psihocomportamentale. care poate fi evidentiata prin mijloace deductive. ISo = IS = R ISo > IS > R ISo < IS < R ISo = IS > R ISo = IS < R ISo > IS = R IV. de IS in raport cu R. Exista mai multe componente in structura profilului psihocomportamental: I. mai mari sau mai mici. Aceasta realitate intra global sau partial in sfera de interes a subiectului ce isi va elabora un model informational asupra sinelui. dar sunt foarte inteligent) Acest model informational nu este altceva decat imaginea de sine. Aceasta poate coincide cu realitatea psihocomportamentala si cu IS sau nu.Motive si interese dominante II. care cuprind: .Ambele ii permit elevului rezolvarea unui nivel de integrare in sfera de relationare interpersonala.Valoarea atitudinilor .

are un efect structurant-formativ asupra personalitatii elevului.Relatiile si interrelatiile dintre subcomponentele sale .Comportamentul pro si antisocial .Capac de a oferi solutii psihologice d) Formarea unor capac de autocun si autoapreciere. comportamentul uman. CURS 4 PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE FAZE: a) Proiectarea activitatii didactice b) Realizarea/aplicarea proiectului . ci indeplineste si un rol mult mai complex.Prejudecata scolarizarii: extinderea excesiva a cerintelor pentru rolul de elev in dauna echilibrului vietii tanarului .Prejudecata uniformitatii Concluzii: • psihologia nu are doar rolul de a furniza elevului cunostinte despre sistemul psihic uman.Relatii interpersonale . intuitie . deprinderi si aptitudini psihologice: .Factorii si fazele dezvoltarii psihice .Profesorul este si el dominat. • Aspectul INSTRUCTIV – influente legate de: . fler.Capac de a o interpreta .Prejudecata didacticista . b) Functionalitatea cunostintelor psihice achizitionate.SPU .Laturile structurale ale personalitatii . masura in care acestea raspund cerintelor de aplicare informatii Capacitati + + + + c) Capacitati. cresterea gradului de obiectivitate in cunoasterea altora.Simt psihologic.Relatiile dintre procesele psihice • Aspectul FORMATIV: a) Contributia psihologiva la formarea gandirii stiintifice a elevilor. deseori de prejudecati si comportamente rigide cum sunt: .Capacitatea de a intelege o situatie psihologica . a gandirii psihologice ca forma a gandirii modale.Prejudecata „normalitatii” .

in raport cu obiectivele educationale. CUM VOI FACE? = alcătuirea strategiei educationale potrivite pentru a realiza obiectivele sau alegerea si combinarea corespunzatoare. ANALIZA RESURSELOR 4. Met traditionale vs met moderne CUM VOI STI DACA S-A REALITAT CEEA CE TREBUIA? . abilitati – tin de profesor . a celor 3 M. CU CE VOI FACE? 3.Continutul invatarii: informatii. Stabilirea precisa a ce va sti sau ce va sti sa faca fiecare elev la sf fiecarei activ 2.stabilirea unui sistem de evaluare a eficientei activitatii pe care o realizam. II. interese. PRECIZAREA OBIECTIVELOR 1.Capacitatea de invatare: psihicul elevului. Analiza psihologiei celor care invata . Profesorul = specialist in inginerie comportamentala Proiectarea ansambului de activitati didactive cuprinde 4 componente fundamentale: a) Definitia clara a obiectivelor urmarite in orice activ didactica b) Analiza riguroasa a conditiilor si resurselor necesare realizarii obiectivelor c) Stabilirea stategiilor didactice focalizate pe obiectivele urmarite d) Evaluarea performantei 1. spatiu. aptitudini – tin de elev. ALGORITMUL DE REALIZARE A PROIECTULUI I. aparatura b) Resurse de ordin subiectiv: . conditii materiale – timp. confruntand cu programa si precizand performantele minime asteptate 3. experienta. Verificarea daca ceea ce s-a stabilit e ceea ce trebuie realizat. Verificarea daca obiectivele stabilite sunt realizabil in timpul avut la dispozitie.c) Evaluarea eficientei personale PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE = pregatirea anticipata a activitatii sau a ansambului de activ didactice astfel incat acestea sa devina proceduri coerente de dirijare si control a unor procese de invatare in vederea atingerii unor obiective prestabilite. CUM VOI FACE? 4. CE VOI FACE? –precizarea clara a obiectivelor educationale 2. deprinderi. Stabilirea unitatii de invatamant a activitatii 5. CUM VOI STI DACA S-A REALIZAT CEEA CE TREBUIA? CU CE VOI FACE? – analiza resurselor educationale: a) Resurse materiale.

Stabilirea sarcinilor de lucru pentru fiecare obiectiv si alegerea metodelor didactice potrivite pentru realizarea lor. a performantei 9. EVALUAREA 12.asp informativ b) Ce va sti sa faca elevul – asp formativ . oferind elevului sarcini de invatare orientate spre obiectiv. Conducerea invatarii 6. in vederea constientizarii lor ca scop al activitatii . mijloacelor pentru amplificarea eficacitatii didactice.Elaborarea unui sistem de evaluare a calitatii eficientei activitatii ce urmeaza a fi desfasurate – evaluare formativa. Realizarea scenariului didactic – imaginatie. Obtinerea performantei 7. activitatea didactica. Analiza conditiilor materiale III. deprinder. al evolutiei activitatii didactice – desciriere anticipata a felului in care se va desfasura. Evaluare – formativa/sumativa. IV.Imaginarea si alcatuirea in detaliu al „scenariului” activitatii. 8. capac. nu sumativa. abilitati) . metodelor.Asigurarea transferului OBIECTIVE PEDAGOGICE =achizitie sau schimb in plan comportamental (informatii.Pot fi analizate din perspectiva a 2 dimensiuni: a) Ce va sti elevul . FILMUL GENERAL AL EVENIMENTELOR CE POT SA APARA IN ORICE ACTIVITATE DIDACTICA 1. capacitate de anticipare si gandire prospectiva (din partea profesorului).Combinarea materialelor. Reactualizarea celor invatate anterior 4. Intensificarea retentiei 10. Captarea atentiei tuturor elevilor pana la sf lectiei 2. pas cu pas. creativitate. 11. Asigurarea feed-backului 8. Enuntarea obiectivelor pe intelesul elevilor 3. astfel incat obiectivele sa fie indeplinite cu succes.Produs asteptat in cadrul procesului instructiv-educativ . Alegerea materialelor didactice necesare 9. ELABORAREA CONDITIILOR EDUCATIONALE 7. Prezentarea noului continut si a sarcinilor de invatare 5.6. Alegerea si selectarea mijloacelor de invatamant de care este nevoie 10.Obiectivele trebuie facute cunoscute elevilor.

Bloom gaseste 6 clase comportamentale: I. nu e o ierarhie axiologica. CELE 4 PRINCIPII ALE LUI BLOOM 1. INTELEGEREA III. riguroase care se manifesta intr-o anumita activitate concreta) si finalitatile/scopurile generale ale educatiei (sau ale sistemului insitutiei de invatamant) Ex: dezvoltarea memoriei. OBIECTIVE EDUCATIONALE – TAXONOMII Obiectivele operationale pentru activ did sunt formulate de fiecare cadru didactic. TAXONOMIA LUI BENJAMIN BLOOM – trebuie tinut cont de planurile personalitatii ce se manifesta in obiective concrete. rezultat pe care il asteptam in cadrul procesului intructiv-educativ. Pentru domeniul cognitiv. in timpul unei singure ore. Ex: literatura c) Domeniul psihomotor: deprinderi. Se delimiteaza 3 domenii: a) Domeniu cognitiv – cunostinte.Produs. dar in urma contributiei tuturor cadrelor didactice. motrice. abilitati si aptitudini intelectuale. valori. SINTEZA . Principiul didadic: taxonomia trebuie sa expliciteze obiectivele urmarite in procesul de invatamant. 2. deprinderi. Principiul logic: categoriile taxonomiei trebuie sa se articuleze logic 4. interese. ANALIZA V. Principiul obiectiv: ierarhia obiectivelor nu corespunde unei ierarhii a valorilor. APLICAREA IV. nu pot fi realizate de un singur profesor. Competentele generale si specifice sunt date de pachetul informational general. care inseamna achizitie sau schimbare in plan comportamental . Principiul psihologic: taxonomia se bazeaza pe achizitiile din domeniul psihologiei invatarii 3. c) Dintre ob ed si anumite evenimente ale instruirii. abilitati manuale. atitudini. Ex: mate b) Domeniul afectiv – sentimente. creativitatii – ele se pot obtine in timp.CURS 5 PRECIZAREA OBIECTIVELOR . senzoriale. CUNOASTEREA II. a atentiei.Obiectivele tb cunoscute de elevi Confuzii: a) Dintre obiectivele educationale si continutul invatarii (tema. subiectul lectiei) b) Dintre ob ed ale activ didactice (rezultate precise.

fara a-si da seama de insemnatatea a ceea ce studiaza. surse de informatie) 2. opiniilor. Cunoasterea datelor particulare a) Cunoasterea terminologiei b) Cunoasterea faptelor specifice (date. locuri. II. . evenimente. ANALIZA – descompunerea unui material in partile sale componente. tendintelor sau conditiilor descrise in comunicarea originala. Cautarea principiilor de organizare I. Transpunerea: redarea comunicarii intr-un alt limbaj. persoane. directiilor si desfasurarii fenomenelor raportate la factorul timp c) Cun clasificarilor si categoriilor specifice domeniului d) cun criteriilor de testare si aprecierea a faptelor. Interpretarea: reordonanrea ideilor intr-un noua configuratie. dintr-un punct de vedere nou 3. Cautarea relatiei 3.VI. in special prin memorare. APLICAREA – elevul invata sa utilizeze ca cazuri particulare si concrete reprezentari abstracte IV. relevand relatiile dintre aceste parti si modul lor de organizare Subcategorii: 1. INTELEGEREA = nivel care permite invatacelului sa cunoasca ce e studiat fara a stabili cu necesitate o legatura intre acest material si altul. Extrapolarea: efectuarea unor evaluari sau predictii bazate pe intelegerea ideilor. Cunoasterea cailor si mijloacelor de utilizare a datelor particulare a) Cunoasterea conventiilor: cailor caracteristice de tratare si prezentare a ideilor si fenomenelor b) Cunoasterea directiilor si succesiunilor: cunoasterea proceselor. Cunoasterea reprezentarilor abstracte si a legilor a) Cunoasterea principiilor si legilor b) Cunoasterea teoriilor si structurilor – cunoasterea corpului de principii si generalizari si a relatiilor dintre ele. Subgrupe de obiective 1. Trei subgrupe ale obiectivelor cognitive: 1. Cautarea elementului 2. III. conduitei e) cunoasterea metodologiei 3. alti termeni 2. EVALUAREA CUNOASTEREA = nivelul elementar al clasificarii obiectivelor de simpla achizitie a informatiilor de catre elev.

Subcateogorii: 1. Critica interna – evaluarea unei comunicari in ceea ce priveste logica si consistenta sa sau dupa alte criterii interne 2. solutiilor.V. individuala) Mijloace de invatare (fise. 5. 7. 2. Gandirea critica a elevului asupra materialelor. Crearea unei „opere” personale 2.formarea unor judecati cu privire la valoare unor idei. SINTEZA – clasa de obiective prin care elevul e invatat sa imbine elementele si partile pentru a forma ansambluri. 8. 3. Critici: E dificil a gasi exemple pentru fiecare categorie Posibilitate includerii acelorași obiective in clase taxonomice diferite CUM TREBUIE SA ARATE UN PLAN DE LECTIE 1. 6. EVALUAREA . manualelor. figuri) Bibliografie (manual + alte carti) Desfasurarea scenariului. etc. material informativ. Subcategorii: 1. intreguri. planse. Secventa activitatii Obiectivul Timp Continutul activitatii desfasurate Ce face Ce fac prof elevii Modalitat e de evaluare Observatii CURS 6 . Critica externa: compararea unei demonstrarii cu o alta. 4. Competente generale Competente specifice Obiective operationale Metode Forme de organizare a activitatii (frontala. Stabilirea unui set de relatii abstracte VI. Elaborarea unui plan de actiune – abilitatea de a propune metode de verificare a ipotezei 3.

. Criteriul de reusita Exemple: . Contextul obiectului: cu titlu cunoscut . In ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul 5. . Trebuie sa fie precise si neambiguue PROCEDURI STANDARD: MAGER: rezultatul didactic – expresia verbala contine: 1. Obiect de plecare: pornind de la cantitatea de reactiv pur 2. orice definire de obiectiv trebuie sa contina cel putin: 1. • Definite de cel care tine ora. LANDSHEERE: conform acestei proceduri. Care e nivelul performantei standard? Ex: . D’HAINAUT: orice definire e obiective educationale tb sa contina 7 precizari: 1. fara sprijinul manualului sau al profesorului . Cine va preda comportamentul dorit 2.Elevul va diferentia ceva de ceva . care pot fi masurate. Denumirea comportamentului 2.La sfarsitul lectiei. elevul va stabili cel putin 5 diferente semnificative intre notiune si percept.OPERATIONALIZAREA OBIECTIVELOR EDUCATIONALE PROCEDURI STANDARD OBIECTIVELE = ACHIZITII COMPORTAMENTALE OBIECTIVELE OPERATIONALE = descriu ceea ce ne asteptam sa apara. observate. adica evaluate). elevul va determina valoarea noua a excitantului. operand in baza legii pragului diferential.Elevul va fi capabil sa stabileasca apartenenta la anumite profiluri temperamentale.. .La sfarsitul activitatii.. Care e produsul acestui comportament 4. Conditiile in care trebuie sa se produca comportamentul 3. la elevi ca rezultat al procesului instructiv-educativ (actiuni. pentru ca o noua senzatie sa apara. In temeiul carui criteriu ajungem la concluzia ca produsul este satisfacator. bazandu-se pe mici povestioare oferite de fisa. toți elevii vor sti sa precizeze toate componentele celulare analizand celula la microscop si indentificand pe o plansa color denumirile potrivite fara ajutorul profesorului si fara sa consulte manualul.Elevul va crea cel putin 3 exemple privind consecintele adaptative. sa se formeze. Nu se accepta nici un fel de eroare. comportamente.La sfarsitul lectiei. Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul e atins 3.

a indentifica . a dobandi.Continuturi: scopuri. a generaliza.Verbe: a traduce. IV.Continuturi: teorii. structuri.Continuturi: relatii. generalizari. V.Verbe: a analiza. Ex: I. Cunoasterea: 3b. a utiliza . astractizare. argumenta. a reprezenta . Activitate observabila: elevul va calcula Cricumstanta activitatii: cu ajutorul ecuatiei date si a tabelului periodic Produs al activitatii: cantitatea celuilalt reactiv Contextul produsului: un titlu.Continuturi: fenomene. exemplu. erori. teme. precise b) Alegerea procedurii poate fi o chestiune de optiune a fiecarui cadru didactic c) Definirea obiectivelor operationale necesita un efort mai mare si un consum mai mare de timp Fiecare clasificare are o lista de verbe la infinitiv si de continuturi (complement direct) cu care se opereaza la fiecare disciplina. legi. Cautarea relatiilor: . a dezvolta. baze.Verbe: a aminti. Concluzie: a) Oricare dintre aceste proceduri poate conduce la definiri clare.Verbe: a judeca.3. interrelatii. taxonomii Evaluarea: 2. mijloace. 6. Critica externa: . de asemenea cunoscut Conditia: ce trebuie introdus pentru a efectua reactia fara exces de reactiv. a transforma. deriva. 7. II. sintetiza . concluzii. combina. metode Analiza 2. efecte. argumente Sinteza 3.Continuturi: termeni. a recunoaste. a deduce . III. a organiza. 4. VI. semnificatie. compara . a ilustra. Transpunere: .Verbe: a aplica. a compara. organizare Comprehensiunea: 1.Verbe: a produse. teorii. a exprima in cuvinte proprii. Stabilirea unui set de relatii abstracte: . reprezentare Aplicarea .Continuturi: principii. 5. interrelatii. Cunoasterea teoriei: . CURSUL 7 OBIECTIVE EDUCATIONALE .

II. Preferinta pentru o valoare 3. APRECIEREA 1. RASPUNSUL (reactia) 1. valorilor si progresele in modul de a judeca si capacitatea de adaptare. Dorinta de raspunde 3. Conceptualizarea unei aprecieri 2. Caracterizarea In urmarirea obiectivelor afective.obiectivele afective sunt implicite si nu explicite c) Insuficienta cunoasterea a modalitatilor de modelare TAXONOMII IN DOMENIUL PSIHOMOTOR HARROW I. Reflexe segmentale – fac sa intervina un reflex spinal (r de flexiune. Acceptarea unor valori 2. atitudinilor. Acestea sunt clase comportamentale I. Dispozitie generala 2. Satisfactia de a raspunde III. Participarea (angajarea) IV. Organizarea sistemului de aprecieri V. r miotatic – de intindere musculara) 2. MISCARI NATURALE SAU FUNDAMENTALE . Asentimentul de a reactiona 2. Cooperativ 3. ORGANIZAREA 1. Atentia controlata sau selectiva II. RECEPTAREA (participarea) 1. CARACTERIZAREA PRIN APRECIERE/COMPLEX DE APRECIERI 1. Dispozitia de receptare 3. se intampina dificultati avand drept cauza urmatoarele: a) Imprecizia conceptelor cu care se opereaza in acest domeniu b) Insuficienta delimitare a domeniului afectiv de cel cognitiv . MISCARI REFLEXE: 1. Reflexe intersegmentale – r.DIFERITE TAXONOMII ALE OBIECTIVELOR PEDAGOGICE TAXONOMII ALE DOMENIULUI AFECTIV BLOOM: domeniul afectiv curpinde obiective care descriu modificarile intereselor. Constientizarea 2. Reflexe suprasegmentale – de sprijinire. deplasare.

Structura lectiei predate trebuie sa fie adaptata la: • Specificul obiectivelor propuse • Natura continutului • Varsta elevilor si invatarea anterioara a acestora • Tipul de invatare aplicat in fiecare caz in parte • Mijloace avute la dispozitie ELEMENTELE FUNCTIONALE ALE SCENARIULUI DIDACTIC 1.Vizuala . CAPACITATI FIZICE 1.Auditiva . . Exprimare prin gesturi 2. Forta 3. CAPACITATE PERCEPTIVA Discriminare: . . pentru ca aceste doua sunt mai usor de operationalizat.Tactila IV. CAPTAREA ATENTIEI TUTUROR ELEVILOR • Activitatea = succesiune de evenimente motivationale intre 2 poli: energizorul actiunii (motivatia) – executorul actiunii (finalitatea) • Aspectul pedagogic (ce face profesorul) trebuie raportat la aspectul psihologic (ce face elevul) • Folosirea unei formule ingenioase care sa starneasca imediat atentia si care sa capteze atentia elevului pana la sfarsitul activitatii.Chinestezica . Interpretare Concluzii: . mai dificil de exprimat in obiective.1.Majoritatea taxonomiilor descriu domeniul cognitiv sau cel psihomotor. Rezistenta 2.Domeniul afectiv este mai dificil de operationalizat. Agilitate V. Miscari de activitate lucrativa 3. Miscari locomotorii 2. DEPRINDERI MOTRICE VI. de masurat si observat riguros. COMUNICARE NONVERBALA 1. Miscari de manipulare III. Suplete 4.

Ce vor face elevii . nu sa-l ofere el direct. temeinic invatat.10. 8.Ce va face el . PREZENTAREA CONTINUTULUI. • Legarea obiectivelor activitatii didactice anterioare de obiectivele actuale prin idei-ancora sau deprinderi-ancora 4. sau prin traducerea pe intelesul elevilor propozitii limpezi 3. ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI Tipuri de transfer: a) Intradisciplinar b) Interdisciplinar c) Transdisciplinar – la nivel de tematici. EVALUAREA PERFORMANTEI • Evaluarea este reglator in procesul didactic • Sunt recomandate intaririle verbale 9.2. ENUNTAREA OBIECTIVELOR URMARITE • Necesar pentru ca procesul educational sa devina constient • Prin reproducerea efectiva.Aplicatii. OBŢINEREA PERFORMANTEI • Este momentul nodal al scenariului didactic • Conditioneaza eficienta si calitatea intregii activitati. probleme • LEARNING BY DOING • Profesorul trebuie sa faciliteze gasirea raspunsului. ASIGURAREA FEED-BACKULUI • Elevul trebuie informat daca evolueaza bine sau nu.Ce forme de activitate si mijloace de invatare sunt potrivite . A SARCINILOR DE INVATARE + CONDUCEREA ACTIVITATII DE INVATARE: • Profesorul trebuie sa anticipeze si sa planifice fiecare secventa didactica pana la cel mai mic detaliu: . coparticiparea informatiilor de la mai multe materii. . 5. REACTUALIZAREA CELOR INVATATE ANTERIOR • Eficienta = cresterea gradului de accesabilitate. 6. 7.