You are on page 1of 25

COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

Indicativ CR 6

EXEMPLE DE CALCUL
EXEMPLUL NR. 1
6.3.2.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente

Clădire din zidărie cu P + 2E (nniv = 3).

Toate nivelurile au aceiaşi greutate Gi = 240 tone şi aceiaşi înălŃime.

Clădirea este amplasată în zona seismică ag = 0.24g

Greutatea totală a clădirii este G = 3 x 240 = 720 tone

Se determină forŃa tăietoare de bază (Fb), forŃele seismice de nivel (Fi) şi forŃele
tăietoare de nivel (VE,i) în următoarele ipoteze:
1. Structură din zidărie nearmată (ZNA), cu regularitate în elevaŃie:
⇒ ForŃa tăietoare de bază se calculează cu valorile cs (tabelul A.2)

Pentru ag = 0.24g → cs = 0.256 → Fb = 0.256 x 720 = 184.3 tone

⇒ ForŃele seismice de nivel se calculează cu valorile kF,i (tabelul A.9)

F3 = 0.500 x 184.2 = 92.1 tone

F2 = 0.333 x 184.2 = 61.3 tone

F1 = 0.166 x 184.2 = 30.6 tone

⇒ ForŃa tăietoare de nivel se calculează cu valorile kV,i (tabelul A.10) pentru nniv = 3

VE,3 = 0.500 x 184.2 = 92.1 tone

VE,2 = 0.833 x 184.2 = 153.4 tone

VE,1 ≡ Fb = 184.2 tone

2. Structura din zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR), fără regularitate în
elevaŃie:
⇒ ForŃa tăietoare de bază se calculează cu valorile cs (tabelul A.6)

Pentru ag = 0.24g → cs = 0.176 → Fb = 0.176 x 720 = 126.7tone

⇒Valorile forŃelor seismice de nivel şi ale forŃelor tăietoare de nivel se obŃin cu
aceiaşi coeficienŃi ca şi în cazul ZNA

F3 = 0.500 x 126.7 = 63.4 tone

F2 = 0.333 x 126.7 = 42.2 tone

F1 = 0.166 x 126.7 = 21.0 tone

VE,3 = 0.500 x 126.7 = 63.4 tone

VE,2 = 0.833 x 126.7 = 105.5 tone

VE,1 ≡ Fb = 126.7 tone
1

EXEMPLUL NR. 2
6.3.2. Metode de calcul la forŃe orizontale
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
⇒ DistribuŃia forŃei tăietoare la pereŃii structurali.

(a)

(b)

Figura Ex.2.1
(a) PereŃi transversali - paraleli cu axa OY (b) PereŃi longitudinali - paraleli cu axa OX

⇒ ÎnălŃimea nivelului het = 300 cm
⇒ Cordonatele centrului de greutate al planşeului (CG) :

xCG = 4.35 m

yCG = 5.25 m

⇒ Calculul rigidităŃii laterale şi al centrului de rigiditate

Rigiditatea relativă de nivel a peretelui (rigiditatea geometrică Kg = K/Ez)

Kg =

t
λ p (3 + λ2p )

unde
-

λp =

-

t

-

xi,yi

het
lw

factorul de formă (pentru un nivel)
grosimea peretelui
coordonatele centrului de greutate al peretelui în raport cu sistemul
de axe

2

55 68.30 0.1 xi xiKg×102 (m) (m2) 0.701 0.35 54.425 1.30 Tabel Ex.595 1.189 3.439 8.55 24.102 poziŃia centrului de rigiditate xCR = ∑ xi K g ( T ) = 1.325 0.846 2.992 4.701 10.845m ∑ K g ( T ) 0.261 0.758 0.050 0.30 0.701 0.625 1.15 1.764 9.255 1.250 5.30 0. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 • t (m) 0.134 1.15 0.25 38.25 0.701 10.15 0.30 lw Kg×102 λp (m) (m) 4.400 1.333 5.30 0.585 4.874 8.15 0789 2.2.931 = 3.902 7.448 2.25 0. yi Kg×102 yiKg×102 λp (m) (m) (m2) 2.Figura Ex.350 2.740 11.NotaŃii pentru determinarea centrului de rigiditate ⇒Transversal (pereŃii paraleli cu axa OY) Elem.350 poziŃia centrului de rigiditate yCR = ∑ yi K g ( L ) = 1.35 17.712 2.222 1.30 0.237 4.536 2.30 0.269 2.502 Longitudinal (pereŃii paraleli cu axa OX) Elem.341 ΣyiKg (L) = 1.25 0.350 2.35 17.250 2.30 0.25 36.931 m2 Tabel Ex.30 0.25 0.400 1.061 4.502 m ΣxiKg(T) = 1.461 5.400 m ∑ K g ( L ) 0.825 1. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 • t (m) 0.43 1.05 36.172 8.481 3.350 2.222 1.376 Σ Kg(T) = 0.341 ⇒ Calculul rigidităŃii la torsiune Rigiditatea la torsiune a structurii se calculează cu relaŃia • 9 8 1 1 KJ R = [ ∑ K gi ( T ) × ( xCR − xi )2 + ∑ K gi ( L ) × ( yCR − yi )2 ] × 10 − 2 3 .2.841 = 5.400 1.815 4.2.841m2 lw (m) 1.05 4.25 0.30 0.261 10.595 Σ Kg(L) = 0.925 0.2.451 2.975 1.237 5.714 0.603 2.425 4.222 1.25 44.15 0.15 0.222 1.255 1.05 29.603 12.901 3.380 0.30 0.250 1.025 1.333 4.250 5.2.

0.701 46.eax = 0. şi Ex.150 + 0.603 4.25 4. poziŃia centrului de rigiditate are coordonatele: • xCR = 3.2.525 = .max = e0x + eax = 0.420 = 0.150 .261 10.2.2. ×10 (xCR-xi)2 (yCR-yi)2 3 m m m m m m m3 156.81 m2 ⇒ DistribuŃia forŃei tăitoare de bază • ForŃa tăietoare de bază: • Componenta translaŃie Fi .6 L2 5.43 2.x ( tr ) = • Fi .eay = 0.25| = 0.7 108.701 41.3.15 145.min = e0x .333 0.50 m e0y = |yCR – yCG| = |5.0 tone Ki .205 0.080 m - ey. Kg(T)× Kg(L)× Kg(L) xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 × 2 Elem.2.901 9.134 1.525 m ExcentricităŃi totale - ex.7 8.3 L6 1.701 46.15 3.1 L1 1.500 .420 = 0.4 L8 1.7 L7 5. y ∑ K 1.1 5.15 m • Excentricitatea accidentală - • • eax = ± 0.536 3.9 91.35| = 0.85 .3 L3 1.9 0.695 5.675 m ey.920 m ex.x ( rot ) = • K i .5 Σ 529.50 = ± 0.min = e0y .376 50.712 4.400 m Kg(T) Elem.95 128.x ( xCR − xi ) M t .461 0.269 5.405 84.35 4.5) × 10-2 = 9.x Fb = 100.9 0. y ( yCR − yi ) KJ R M t .3 0.1.40 = ± 0.0 53.x Fb ∑ K 1 .y Excentricitatea structurală - excentricităŃile centrului de rigiditate e0x = |xCR – xCG| = |3.4.05 0.40 .9 Σ 34.8 ⇒ KJR = (529. ×102 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Σ m 11.701 41.0.525 = 0.8 + 451.261 0.05 × 10. y ( tr ) = Ki .x KJ R Fi .Din tabelele Ex.42 m eay = ± 0. y ( rot ) = Ki .2 Tabelul Ex.0.5. y Fb Componenta rotaŃie Fi .05 × 8.845 m • yCR = 5.375 m Momente de torsiune - ForŃa seismică pe direcŃia x (pereŃii longitudinali) 4 .15 4.55 0.500 + 0.189 7.1 L5 12.25 34.10 Σ 451.max = e0y + eay = 0.4 L4 4.

90 17.134 T5 1.14 14.405 -20.154 L8 1.81 7.3 9.97 -0.7 5.93 -0.27 Tabelul Ex.131 L5 12.92 = 92.189 T6 7.181 0.26 -2.62 8.min = 100. ×102 ΣKg(L) m L1 1.37 14.42 Tabelul Ex.144 0.41 -1.61 1.536 T3 3.02 2.13 35.43 T2 2.95 26.701 0.42 -1.95 (xCR-xi) × Kg(L)× 10-2 m2 8.58 4.0 × 0.094 Fi (tr) tone 22.0 13.269 T7 5.0 15.32 8.95 7.701 0.05 13.0 yCR-yi m 5.050 L2 5.35 8.88 1.1 36.25 -0.24 -1.333 0.077 0.78 -1.4 xCR-xi (xCR-xi) × Kg(T)× 10-2 m m2 42.28 -0.712 T9 4.88 5.5 tm * Mty.1 2.0 7.050 L4 4.2.2.205 -0.261 0.4.5 ∆Fi Fi (rot) (tot) tone tone 0.261 0.0 × 0.701 0.42 5 .59 ForŃe tăietoare pe direcŃia y Kg(L) Kg(L)/ Elem.61 5.92 -0.58 4.87 -0.0 tm ForŃa seismică pe direcŃia y (pereŃii transversali) * Mty.4 5.1 9.05 -0.- * Mtx.5 tm ForŃe tăietoare pe direcŃia x Kg(T) Elem.154 L3 1.023 0.61 5.0 tm * Mtx.227 0.min = .23 3.49 -24.0 15.375 = .0 × 0.093 0.68 .35 -1.4 5.4 ∆Fi Fi (rot) (tot) tone tone 3.79 13.111 0.58 -0.080 = 8.3 0.901 T4 9.4 11.1 5.376 Kg(T)/ ΣKg(T) 0.65 0.362 L6 1.675 = 67.461 0.18 17.75 -19.04 -8.max = 100.93 27.3 14.050 L7 5.61 -0.695 9. ×102 m T1 11.7 18.85 -8.701 0.050 Fi (tr) tone 5.15 -4.61 -0.max = 100.603 T8 4.0 × 0.42 -26.67 -1.050 0.100.37.

Figura Ex. • Structura clădirii este aproximativ simetrică faŃă de cele două axe principale ortogonale • ConfiguraŃia în plan este compactă. • structura identică la toate nivelurile.650 1.3.75 4.739 2.375 8.2.2.0 m.250 2.925 1.25 0.818 2. Verificarea îndeplinirii condiŃiilor de regularitate în plan date la 6.925 0.548 Σ KgM(T) = 0.254 1.25 0. 3 6.448 m ΣxiKgM(T) = 1.326 2.725 1.241 3.15 0.55 22.40 1.55 30.(3).70 Calculul rigidităŃii laterale şi al poziŃiei centrului de rigiditate Transversal (pereŃii paraleli cu axa OY) Elem.30 0.442 m 6 .542/0.30 Lzid KgM×102 λp (m) (m) 4.1.15 0.125 1.3.992 6.558 3.75 34.15 1.75 23.723 8.1 xi xiKgM×102 (m) (m2) 0. Metode de calcul la forŃe orizontale 6. • planşee din beton armat.55 36.1.532 0.25 0.430 3. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 • t (m) 0.30 0.3.025 0.710 0.448 =3.617 1.2.1.3.542 m2 Tabelul Ex.131 1.1 A. fără retrageri (dreptunghiulară) • Raportul dimensiunilor în plan este λ = Lmax 10.21 < 4.400 1.050 0.30 0.189 3.548 1.50 = = 1.3.30 0.1.335 poziŃia centrului de rigiditate xCR = 1.741 11.0 Lmin 8.EXEMPLUL NR.925 1.3. Metoda forŃelor seismice statice echivalente Se verifică posibilitatea utilizării calculului cu două modele plane în cazul clădirii din figura Ex.864 3.1 dacă : • înălŃimea P+2E < 10.459 3.372 8.412 4.558 3.30 0.764 9.

66 m 0.375 Lzid KgM×102 λp (m) (m) 1.88 Σ 466.35 22.326 0.375 0.91 T2 3.545 5.3 T3 2.128 23.30 0.617 124.683/0.650 1.600 L6 2.855 • poziŃia centrului de rigiditate yR = 2.3.548 0. ×10 (xCR-xi)2 (yCR-yi)2 3 m m m m m m m m3 T1 11.81 / 10.85 20.189 3.15 3.75 = = 5.35 33.30 0.86 L4 3.40 T9 3.40 123.0 L7 10.3.254 111.54 KJR = (466.703 2.03 T7 4.000 2.35 111.271 Σ KgM(L) = 0.15 0321 0.172 > 0.7) • r0 x = KJ R 9.50 = 0.350 2.650 1.67 Σ 44.292 38.00 Σ 508.380 ΣyiKgM (L) = 2.350 2.2 yi yiKgM×102 (m) (m2) 0.19 5.125 1.545 5.30 0.442 = 0.449 ∑ Kx • KJ R 9.78 10.54 L1 2.54 + 508.617 1.yCR = |5.393 0.908 m • excentricitatea relativă a centrului de rigiditate e0x/Lx = 0.738 5.143 1.864 31.558 13.7.xCR = 4.68 T8 2.15 0.528 1.1 ⇒ Calculul rigidităŃii la torsiune Tabelul Ex.104 > 0.11 L5 13. ×10 Elem.96 6.85 1.818 3.45 L2 2.75 = = 4.908/ 8.15 0.85 79.29 116.909 10.80 T6 6.703 81.818 2.528 19.21 T5 1.25 0.350 .222 1.75 0. KgM(T)× KgM(L)× KgM(T) KgM(L) xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 × 2 2 Elem.31 T4 9.10 Longitudinal (pereŃii paraleli cu axa OX) Elem.55 5.06| = 1.375 0.25 .0=7.108 68.548 92.25 0.143 0.380 r0 y = 7 .07 m ∑ K y 0.139 10.75 m3 ⇒ Razele de torsiune (relaŃiile 6.3.308 0.412 3.• excentricitatea centrului de rigiditate e0x = xCG .573 10.38.271 35.025 10.128 2.683m2 Tabelul Ex.3.70 = 0.57 Σ 38.375 0.15 102.700 0.500 2.617 8.04 L3 1.28 L8 3.35 3.255 5.06 m • excentricitatea centrului de rigiditate e0y = yCG .222 2.131 0. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 t (m) 0.78 1.67)×10-2 = 9.81 m • excentricitatea relativă a centrului de rigiditate e0y/Ly = 1.

66 = 1.3 × 4.35 .70 2 = = 3.52 m CondiŃia de regularitate în plan nu este satisfăcută !!! C.912 = 16.B.908 m şi r0x = 4.4b) → longitudinal r02y = 5.06 .35m 2 • (6.43 > l pl2 + e02x = 3.5.Verificarea regularităŃii în plan .25.1b) din P100-1 ⇒ Transversal e0x = 4.022 = 25.2 > l pl2 + e02 y = 3.02 m • (6. Conditii suplimentare .44 =0.50 2 + 8.39 m → OK! ⇒ Longitudinal e0y = 7.4a) şi (6.3 × 5.07 = 1.81 m > 0.relaŃiile (4.verificarea relaŃiilor (6. 8 .1a) şi (4.4b) din CR6 • raza de giraŃie a masei planşeului dreptunghiular se determină cu relaŃia (6.94 m 12 12 Excentricitatea centrului de rigiditate - transversal : * - excentricitatea e0x = 0.94 2 + 0.522 = 20.25 = 1.52 m longitudinal * excentricitatea e0L = 1.3.4a) → transversal r02x = 4.91 m < 0.5) l pl = • D = 12 L2max + L2min 10.18 m şi r0y = 5.94 2 + 1.812 = 18.79 m 2 RelaŃiile sunt îndeplinite Se acceptă efectuarea calculului pe modele plane cu condiŃia majorării eforturilor cu 1.

0 x4.Centrul de greutate al planşeului raportat la originea axelor xG = 12. pl Apl = 1801.0 x( 5.00 x 2.0 x( 4.00 = 1801.68 m 100.00 x4.68 − 1.56 − 10.EXEMPLUL NR.00 − 4. Metode de calcul la forŃe orizontale 6.0 m2 ⇒.00 .1 Figura Ex.00 ) = 5. Raza de giraŃie a masei planşeului (relaŃia 6.5 x4.00 x 4. care trece prin centrul de greutate G cu coordonatele xG.00 x( 8.5 x 2.0 x( 5.00 m 4 12 ⇒ Momentul de inerŃie polar al ariei planşeului (relaŃia 6.00 )2 = 759.0 3 − 4.00 .68 − 5.00 − 4.0 x4.00 x 2.yG (se foloseşte teorema lui Steiner pentru momentele de inerŃie).24 m 100.0 x10.Forma şi dimensiunile planşeului ⇒ Aria planşeului Apl = 12.00 = 100. I x ( pl ) = 12. 4 6.00 x0.0 3 + 12.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente ⇒ Calculul momentului de inerŃie polar şi a razei de giraŃie pentru un planşeu cu formă neregulată Se calculează momentul de inerŃie polar şi raza de giraŃie a masei planşeului cu forma şi dimensiunile din figura Ex.0 3 + 12.0 x( 5.00 x10. paralele cu cele ale sistemului OXY.0 x4.4.2.6) Ip.4.68 − 8.5) l pl = I p .00 9 .pl = Ix(pl) + Iy(pl) = 759.56 m 100.00 + 0.56 − 6.00 x0.0 x12.00 yG = 12.0 x( 4.10 m4 ⇒.4.00 x4.00 )2 − − 12 12 2.0x2.00 x 10.00 + 0.00 ) = 4.0 3 2.0 )2 = 1042.00 − 2.0 x 4 .00 )2 − I y ( pl ) = 4 .00 x10.00 ⇒ Momentele de inerŃie ale ariei planşeului faŃă de sistemul de axe GXIYI.0 x( 4.5 x12.5 x 2.00 x0.0 x10.2.00 x0.0x2.5 x4.00 )2 − − 12 12 2.0 x 2.1 = 4.0 x 2.0 3 − 4.1.1 + 1042.56 − 1.00 − 2.0 x10.00 )2 − 4.3.3.00 x 2.00 x( 6.2.0 3 2.1 .10 m 4 12 10.5 x10.

40 .60)x3.2.00 m Aria planşeului Azid = 11. 6.30-0.50 m2 • Zidărie cu grosimea t = 25 cm .00 .1.50x2.00 .00x2. 10 .1. Elemente ceramice (cărămizi) pline ii.30x3.50 .40 m2 . Calculul greutăŃii zidăriei pe nivel ⇒ Calculul greutăŃii proprii a etajului ÎnălŃimea etajului het = 3.65 m2 Total = 46.30 -0.00 = 27.2.90 m2 .00 = 22.00 .40 = 22.00 = 23.50x1.Ax A → 10.00x2.85 m2 Total = 94.10 .00x1.5.1.2.00x2.85)x3.2.5.10 m2 .00 .30-0.Ax 2 → (10.30-0.00 .00 = 20. Elemente ceramice cu 45% goluri iv.50x2.1.30x3.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali Figura Ex.2.00 .1.1.50x2.Ax B → (10.65 m2 .50x1.00x2.1.1.Ax 1 → (10.50x2.1. Elemente ceramice cu 25% goluri iii.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6.Ax 3 → (10.10 = 23.05 m2 ⇒ Calculul greutăŃii zidăriei pe nivel Calculul este făcut în patru variante de alcătuire a zidăriei: i.2.0 cm pe ambele feŃe.00 .00x2.60)x3.213 m2 ⇒ Calculul ariei zidăriei în elevaŃie (pe înălŃimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .00 .Ax C → 10.1. Elemente din BCA cu densitatea de 600 kg/m3 (corespunde zidăriei cu densitate în stare uscată 500 kg/m2 majorată cu 20% pentru umiditaea medie reală!) S-au considerat greutăŃile zidăriei (elemente + mortar) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.50 .60) x3.2.EXEMPLUL NR.

00 .0 436.0 0.0.520 23.1 96.0 580.0 120.15 .2 Gtot.0 393.0 262.370 17.0 240.0.0 524.15 .5 0.3 46.15 .13 0.23 1. Elemente Pline Gol 25% Gol 45% BCA Tabelul Ex.7 0.m2 80 daN/m2 60 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea planşeului 89.0 384.Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 t/m2 tone Pline 0.220 10.7 Gpl tone 62.0.15 .0 m2) - • A-B/1-2 → (5.0.et g n G • Masa totală a clădirii M = niv tot .6 Gol 25% 0.440 20. G • Masa etajului M i = tot .6 BCA 0.125) = 24.250 23.0.46 m2 B-C/1-2 → (4.5 Gol 45% 0.9 0.et/Aetaj tone/m2 1.1 Total greutate ΣGzid ΣGzid/Aetaj tone tone/m2 82.125) = 29.125) = 15.0.15 .0.0.0 96.0 120.5 Gol 25% 68.6 0.0.0.0 131.0.37 1.5 Gtot.125) = 19.646 57.778 68.30 m2 placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereŃi despărŃitori uşori încărcare utilă (locuinŃă) 0.4 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 120 daN.05 0.0 655.30 x 700 = 62500 daN → 62.91 m2 A-B/2-3 → (5.50 .5 0.2 94.0 ---- 11 .0 131.00 .125)x(4.125)x(4.620 58.0 600.91 ⇒ Calculul maselor de etaj Întreaga masă a etajului (zidărie + planşeu) este concentrată la nivelul planşeului.00 .543 33.5.1 Tabelul Ex.50 .6 Grosime t = 25 cm Azid gzid Gzid m2 t/m2 tone 0.0 290.50 .15 .5 tone ⇒ Greutatea totală a nivelului ΣGzid Elemente tone Pline 82.0 360.125)x(6.125)x(6.00 .0 192.15 .5 Gol 45% 57.510 48.0.5.0 288.0.430 40.5.3 ÎnălŃimea clădirii (numărul de niveluri) nniv=1 nniv=2 nniv=3 nniv=4 nniv= 5 145.318 ⇒ Calculul greutăŃii planşeului • Aria planşeului (între pereŃi) - • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.19 m2 B-C/2-3 → (4.6 BCA 33.74 m2 Total = 89.et g Greutatea totală supusă acŃiunii seismice are valorile din tabelul următor.0 725.2 Tabelul Ex.0 480.0.et tone 145.0.15 .0.50 .

Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înăltimea etajului).5 14.4 7.6 12.6 8.2 15.4 11. Se determină reacŃiunile planşeelor pe fiecare linie de pereŃi (p1 şi p2) cu relaŃiile  l  q l p2 = p1  2 − 1  p1 = tot 1 l2  4  Figura Ex. Încărcări verticale pe pereŃi din greutatea planşeului Pentru fiecare zonă de pereŃi (Z1÷Z9 din figura Ex.2 10.5 15.2 5.3 Din valorile forŃei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.5 14.4 10.9 6.7 10.8 4.5 7.8 4.5 5. (a) (b) Figura Ex.4 5.2 6.5.2 2.2 9.6 16. zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faŃade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare).7 7.4 5.3 3.3 1.3 10.2 8.2 5.7 7.4 4.2 11.3 10. Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Gplanşeu Gzidărie (tone) (tone) El.5 17.9 17.9 Tabel Ex.1 4.8 14.3 31.7 6.1 6.2 6.7 12.9 14.6 11.1 18.3 7.5 8.3b) se calculează forŃa axială dată de planşeu prin înmulŃirea reacŃiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăŃimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).9 13.2 7.2 7.4 4.5.2.5 3. 12 .4 10.7 13.6 10.7 11.3 33.8 6.5 3.2 7.pline 25% gol 45% gol BCA 16.8 8.4 3.8 4.1 24.3.0 12.8 8.2 10.4 7.4 ForŃa axială (tone) El.0 3.5.9 12.7 4.⇒ Determinarea forŃei axiale de compresiune pe pereŃi pentru un nivel al clădirii 1.3 8.5.0 29.4 9.pline 25% gol 45% gol BCA 6.2 9. Se detemină ariile verticale de zidărie (pe înălŃimea etajului) aferente fiecărie zone (Z1 ÷ Z9).0 3.8 6. Calculul forŃelor axiale pe pereŃi 2.5 6.4 6.

30 0.Zona Aria Z (m2) Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 1.4 10.5 15.40 4.900 11.19 0.60 ForŃa axială (tone) El.75 1.05 0.91 0.09 0.30 4.95 4.70 3.83 1.97 0.40 4.4 5.30 4.60 4. Aria ForŃa axială (tone)/Etaj (m2) El.04 0.20 1.95 0.93 0.20 6.5 Efort unitar de compresiune (daN/cm2) El.06 0.90 5.4 PereŃi structurali pe cele două direcŃii Valorile forŃelor axiale sunt date în tabelele Ex.3 Tabelul Ex.2 7.6a şi Ex.5.7 12.00 0.70 1.06 0.1 24.86 1.10 10.80 6.63 1.90 8.10 2. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Zona Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Zona Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Tabelul Ex.50 0.10 0.2 6.70 0.3 31.24 1.795 9.5 7.34 1.345 4.pline 25% gol 45% gol BCA 0.9 12.13 1.35 0.0 29.6 11.90 4.5 17.10 12.20 16.2 9.6b.70 3.125 17.00 0.645 6.9 17.8 8.40 7.50 0.00 3.5.5.495 5.50 0.36 1.495 5.20 1.19 1.40 3.42 1.90 0.pline 25% gol 45% gol BCA 1.9 14.538 6.80 6.15 1.9 13.5 8.2 10.10 3.07 0.00 5.40 9.7 13.90 0.7 11.70 3.80 3.5.30 2.6 10.70 8.60 0.97 1.6b Elem.pline 25% gol 45% gol BCA 1.84 0.60 10.900 12.5.8 14.10 12.05 1.50 1.40 7.050 12.53 1.413 5.20 9.0 12.90 8.50 Tabelul Ex.40 2.50 1.5 14.10 3.43 1.13 1.30 10.50 11.60 4.6 16.4 11.pline 25% gol 45% gol BCA 16.3 33.750 9.4 10.10 3.5.26 1.20 3.20 16.70 6.345 4.70 10.2 11. Aria ForŃa axială (tone)/Etaj (m2) El.10 5.035 11.40 7.06 0.10 0.288 3.80 11.32 1.72 Figura Ex.29 1.5 14.413 4.2 15.10 15.19 1.90 4.39 0.8 6.76 1.20 8.60 4.00 1.125 17.345 4.50 0.50 13 .00 0. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Elem.10 1.18 1.96 2.6a.10 15.97 0.7 4.30 2.50 8.

Figura. 14 .60 ≅ 15.6 × 1.G al planşeului XG.2.00 × 0.6.1.w = 2.00 × 8.2. Cu dimensiunile din desen rezultă: • • • • • • • • • • • Aria secŃiunii orizontale a peretelui : Aw = 3. Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 0.4 tone Greutatea totală adusă de planşee Gpl.0 daN/cm2.et = 6. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6.60 tone/m3.tot = 4 × 38.et = 3.00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6.0 × 1. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenŃă la compresiune excentrică a peretelui.1.00 m.6 tone/nivel Greutatea totală a peretelui Gw.2.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw.1 (5) Peretele considerat este reprezentat în figura Ex. 6.2.80 = 38.0 tm (comprimă permanent talpa 2) ⇒ Momentul capabil al secŃiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 523 tm ⇒ Rezultă că dispunerea excentrică a planşeului faŃă de perete.EXEMPLUL NR.24 × 3.525 = 1.6 tone DistanŃa de la extremitatea tălpii 1 până la C.2.6 = 62. având înălŃimea de etaj het = 3.G al secŃiunii orizontale a peretelui XG.80 tone/m2.475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 153. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.2.4 = 153.00 m la toate nivelurile.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali ⇒ Efectul excentricităŃii planşeului Se verifică efectul excentricităŃii planşeului faŃă de centrul de greutate al peretelui.2.6.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).475 ≅ 227.6 6.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E. conform art.Ex. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei (inclusiv tencuiala) qzid = 1.pl = 4.tot = 4 × 15. RezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 16.00 × 8.4 tone DistanŃa de la extremitatea tălpii 1 până la C.00 .

în continuare.EXEMPLUL NR.3.0 tone / 80. • t .0 daN/cm2).grosimea tălpii 2 a peretelui • b1 .000 daN) Figura Ex.2 NotaŃii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereŃilor NotaŃiile folosite pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secŃiunilor orizontale ale pereŃilor sunt arătate în figura Ex 7.7. Valoarea de proiectare a forŃei axiale : N = 800 kN (80. RezistenŃa de proiectare este fd = fk/γM = 1. pentru I.lăŃimea tălpii 2 a peretelui secŃiunile 15 .lăŃimea tălpii 1 a peretelui • b2 .36 N/mm2 (13. formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secŃiunii orizontale a pereŃilor în formă de I.2.1 în următoarele condiŃii: 1.1.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor.grosimea tălpii 1 a peretelui • t2 . Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.6 daN/cm2) 2.2.0 N/mm2 (fk = 30.2.grosimea inimii peretelui • lw . Figura Ex.7. RezistenŃa caracteristică a zidăriei la compresiune este fk = 3. 6. sub formă sistematizată.7.Coeficientul de material γM = 2.L sau T) • t1 .7.6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie nearmată ⇒ Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată Se determină valoarea de proiectare a rezistenŃei la încovoiere (momentul capabil) pentru peretele cu dimensiunile din figura Ex.

I este dat de relaŃia k I.7. Momentul de inerŃie I II = tlw3 k I .t)t2 (Ex.10b) Cu notaŃiile de mai sus • t = 25 cm • t1 = t2 = 30 cm • b1 = 150 cm • b2 = 250 cm 16 .4) DistanŃa centrului de greutate G. Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex.2) • aria inimii Aw = lwt • αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienŃi adimensionali • βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienŃi adimensionali (Ex.7.7.7.3) În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.7.7.• aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .1 AI rsc .I = k y . Modulele de rezistenŃă ⇒ La talpa 1 II yG . faŃă de extremitatea 1 y G .I = I w k I .7.8) 4.7. Limitele sâmburelui central (faŃă de centrul de greutate G) rsc .I = (Ex.1 = (Ex.1 AI (Ex.I l w 2 (Ex.7.5) unde factorul ky.6) 3.2 = W2 .9a) ⇒ La talpa 2 II lw − yG .10a) (Ex.7) unde factorul kI.1 WI .I 12 (Ex.1 = WI .1 WI .1 = (Ex.t)t1 (Ex.13) caracteristicile geometrice ale secŃiunii peretelui se calculează astfel: 1.1) • aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .7.9b) 5.7. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1[β 2t1 + 3(k y − β t 1 ) 2 ] + α t 2 [β 2t2 + 3(2 − k y − β t 2 ) 2 ] (Ex.7.I se obŃine din relaŃia 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 k y .

375 × 0.285 13.8 cm t • PoziŃia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 yG 1 = 0.135 × 200 = 227.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.• • • • • • • lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .1cm 2.075 Rezultă • AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 • k y . Forma şi dimensiunile zonei comprimate • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 • Azc > At1 → axa neutră este în inimă şi xC 1 = Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96. Aria zonei comprimate (relaŃia 6.90 daN / cm 2 20500 3.22) Azc = 80000 = 6920 cm 2 > At 1 = 4500 cm 2 0.90 ≅ 0.075 ) + 0.075 = 1.675 • yG 1 = k y .135 1 + 0.675( 2 − 0.7.25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.375 + 0.I − 1 + 0.5 xC 1 ) → yG1= 37.1lw 2 = 1.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.85 × 13.3. Efortul unitar mediu de compresiune este: N = 80000 daN → σ 0 = sd = 80000 = 3.I = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + αt1 + αt 2 • k y .6 4.6 3.(zona comprimată este poşată) 17 .2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.

1.0 tm 2.t 1 = II 4.1 18 .1 = 3.1 ⇒ Modulul de rezistenŃă la talpa 2 WI .591 ≅ 1270.9 cm e2 = lw .10 × 10 6 cm 3 yG 1 227. Determinarea sâmburelui central al secŃiunii • Momentul de inerŃie al peretelui Iw = 25 × 400 3 = 1. Excentricitatea forŃei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui e1 = yG .1 .5 × 27.23): Mcap.13.6 = 13.1 = Ne1 = 800× 1.0 kNm ⇒ 127.yg2 = 400 .2 = 189. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura….5 xC2 = 0.1 cm 6.37.899 ≅ 1520.784 × 10 8 = = 2.6 cm bt 2 250 5. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaŃia 6.7710 6 cm 3 lw − yG 1 400 − 227.0 tm Mcap. Calculul pentru rezistenŃa la SLS 2.yG .8 = 159.yG1 = 227.2 = Ne2 = 800 × 1. • Azc < At2 → axa neutră este în talpă • xC 2 = • yG2 = 0.333 × 10 8 cm 4 12 • kI. se calculează folosind bt2 şi t2.8 cm Azc 6920 = = 27.227.Figura Ex.t 1 = II 4.3.784 × 108 cm4 • Modulele de rezistenŃă sunt: ⇒ Modulul de rezistenŃă la talpa 1 WI .784 × 10 8 = = 2.0 kNm ⇒ 152.589 • II = 3. Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.7.589 × 1.1 .333 × 108 = 4.

Momentele încovoietoare pentru SLS sunt ⇒ FaŃă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.0 ≅ 98.0 ≅ 130.02 × 80.0 tm 19 .0 tm ⇒ FaŃă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.• Limitele sâmburelui central W1.2.t 1 2.t 2 2.767 × 10 6 = = 135 cm AI 2.05 × 10 4 2.2 × 1.05 × 10 4 ⇒ FaŃă de talpa 1 et 1 = ⇒ FaŃă de talpa 2 et 2 = W1.35 × 80.10 × 10 6 = = 102cm AI 2.2 × 1.

36 n= • LăŃimea tălpilor ideale - • bt1 (i) = 150 + (4. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.Compresiune la talpa 2 M = 127.8 N/mm2 .0 tm .Compresiune la talpa 1 M = 152.0 + 89.8.25 .1. • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (exemplu nr.6.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4.2 × 107 Nmm → 89.EXEMPLUL NR. (fyd = 300 N/mm2) Calculul se face în două ipoteze: A.7 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5. 7) .7) armaŃi cu 4Φ16 PC52.3.3.tab.2 ≅ 241.25 f d 1.3. 6. Se calculează aria de zidărie ideală transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare (relaŃia 6.8 = ≅ 4. Deoarece εmu = 1.0 + 89.25 .aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 .0‰ (pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenŃei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secŃiunea este integral din zidărie).0) × 25 ≅ 330 cm Ariile tălpilor ideale 20 .0 tm .8‰ < 2. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată ⇒ Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie confinată Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din exemplul nr.1.0 tm • Momentul dat de armăturile din stâlpişori: .2 ≅ 216.8‰ B.momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.0 tm B. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3.0‰ A.2 tm • Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată .distanŃa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm .Compresiune la talpa 1 M = 152.14) f cd 5 .Compresiune la talpa 2 M = 127.

0 cm 330 - • yG = 221.2 = 254.2 tm Notă.0 + 89.6 tm La talpa 2 Mcap (zna.5 cm Momentele încovoietoare capabile ale secŃiunii ideale de zidărie nearmată - • 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.• - At1.9 cm (faŃă de talpa 1) La talpa 1 Mcap (zna.8 tm La talpa 2 Mcap (ZC) = 134.2 = 223.9% pentru talpa 2 21 .5 xC2 = 10.i) = (4.22 .5 xC1 = 15.i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 - At2. Sporul de rezistenŃă obŃinut considerând aportul stâlpişorului de beton armat este de 5.0.7% pentru talpa 1 şi de 2.0 tm Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - La talpa 1 Mcap (ZC) = 165.6 + 89.i) = (2.2.105) × 80 = 134.15) × 80 = 165.22 .0.i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc - Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă Coordonata centrului de greutate este - • • Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = - La talpa 2 xC 2 Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.00 .

EXEMPLUL NR. Figura Ex.30 N/mm2 Solicitări secŃionale la baza peretelui • Momentul încovoietor de proiectare - • ForŃa tăietoare de bază - • Mb = 45 × 9.0 N/mm2 (tabelul 4.2 = 1.2b) • Coeficientul de material γM = 2.4.2.1.9. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6. • RezistenŃa de proiectare a zidăriei fd = 3.0 = 630 kNm Fb = 45 + 30 + 15 = 90 kN ForŃa axială la bază - Nb = 3 x 200 = 600 kN Calculul rezistenŃei la moment încovoietor • Lungimea zonei comprimate xC = • 600000 = 1730 mm 300 × 0.36 Valoarea de proiectare a momentului capabil 22 .9. Solicitările corespund grupării seismice de încărcări.1.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui Se verifică satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă pentru peretele cu dimensiunile şi încărcările din figura Ex.9 6.5 N/mm2 • Mortar M5 • RezistenŃa caracteristică a zidăriei (Ńesere conform fig.36 N/mm2 • RezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fvk0 = 0.85 × 1.8.0 / 2.8.1a) fk = 3.1.0 + 30 × 6.0 + 15 × 3.2 Verificarea cerinŃei de rezistenŃă seismică pentru un perete din ZNA Materiale: • Elemente pentru zidărie din grupa 2 cu fb = 7.

5 N / mm 2 tlw 300 × 4000 RezistenŃa caracteristică la întindere a elementelor (relaŃia 4.8 tone < Fb = 9.22 × 0.5a) f vk .0 tm M Rd = N Ed ( Calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (6.1 × 10 Nmm = 68.7a) f vd .30  × 300 × 2850 = 178600 N → 17.4  0.035 × 7.2625 × 1 + 5 • RezistenŃa unitară de proiectare la rupere pe secŃiuni înclinate (4.34b) V Rd .1.i = 0.5 CerinŃa de rezistenŃă la forŃă tăietoare nu este satisfăcută.0 tone 1 .i = • 0.86 tone 2 .85 m • Lungimea pe care aderenŃa este activă lad = 2lc − lw = 2 × 2850 − 4000 = 1700 mm → 1.2) • Excentricitatea forŃei axiale e= • M Ed 630 = = 1.1.i = • 0.4.9) lc = 1.085 = 68000 N → 6.2 RezistenŃa de proiectare la rupere pe secŃiuni înclinate (relaŃia 6.2625 N/mm2 (AtenŃie ! Valoarea încadrată este corectată faŃă de textul R1) • RezistenŃa unitară caracteristică la rupere pe secŃiuni înclinate (4.lw xC  4000 1730  7 − ) = 600000 ×  −  = 68.5lw − 3e = 1.1.70 m • RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal (relaŃia 6.035 fb = 0.2) • Efortul unitar mediu de compresiune pe perete σd = • N Ed 600000 = = 0.6a) fbt = 0.085 N / mm 2 2 .6.187 = 0. l = 1  1700 600000  + 0 .5 = 0.36) VRd . 23 .1tm 2 2 2 2   >Mb = 63.2  2850 300 × 2850  RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată (6.4.2625 300 × 4000 × 0.187 N / mm 2 0.6..05 m N Ed 600 Lungimea zonei comprimate (figura 6.5 = 0.5 × 4000 − 3 × 1050 = 2850 mm → 2.

70/2.3) • FRd1 = 0.90 × 104 N → 29.pan = 1.pan = 1.46) • k2.318 N/mm2 fvk0 = 0.136 × 1.255 = 19.125 × 106 × 1.90 tone ⇒ ReziistenŃa de proiectare la cedare prin strivirea diagonalei comprimate 24 .70 N/m2 → fdh = 0.2 = 0.6.36 N/mm2 fkh = 0.136 N/mm2 Ezid = 1000 × fk = 3000 N/mm2 - Beton : C16/20 Eb = 27000 N/mm2 ⇒ RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (relaŃia 6.lungime : lp = 4500 mm .45) hp 2500 = 0.20 tone lp = ⇒ RezistenŃa de proiectare la fisurare pe secŃiune înclinată (relaŃia 6.555 4500 • λp = • k1.20 × 104 N → 18.125 × 106 mm2 • - Dimensiunile cadrului: stâlp 1 : 400 × 400 mm stâlp 2 : 600 × 600 mm • Materiale - Zidărie: fk = 3.125 × 106 × 1.0 N/mm2 → fd = 3.955 (prin interpolare în tabelul 6.6.00/2.30/2.grosime : tp = 250 mm .955 = 29.136 × 1. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre Se calculează rezistenŃa unui perete de zidărie înrămată într-un cadru din beton armat în următoarele condiŃii: • Dimensiunile panoului: .2 = 1.EXEMPLUL NR.30 N/mm2 → fvd0 = 0.aria panoului Apan = 250 × 4500 = 1.255 (prin interpolare în tabelul 6.2 = 0.10 6.3) • FRd2 = 0.înălŃime : hp = 2500 mm .

31 = 1.3 corectat) • Fd.48) - • bst .655 (prin interpolare în tabelul 6.114 = 4.3 × 10 8 mm 4 12 - I2 = 600 4 = 108.612 (prin interpolare în tabelul 6.0 • raportul hp/tp = 2500/250 = 10 • factorul k5.32 = 0.• k3.114 (prin interpolare în tabelul 6.318 × 1.125 × 106 × 0.4) • Fd.pan = 0.0 × 10 8 mm 4 12 latura stâlpului echivalent (relaŃia 6.612 × 1.18 tone • factorul k4.3) • Momentele de inerŃie ale stâlpilor • - I1 = 400 4 = 21.3 + 108.36 × 528 × 250 × 0.pan = 1.18 × 104 N → 18.655 = 18.08 × 104 N ≅ 4.10 tone <FRd2 25 .0 ) × 10 8 ≅ 528 mm raportul modulelor de elasticitate - Eb/Ez = 27000/3000 = 9.ech = 4 6 (21.pan = 0.