Professional Documents
Culture Documents
Indicativ CR 6
EXEMPLE DE CALCUL
EXEMPLUL NR. 1
6.3.2.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
1
EXEMPLUL NR. 2
6.3.2. Metode de calcul la forŃe orizontale
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
(a) (b)
Figura Ex.2.1
(a) PereŃi transversali - paraleli cu axa OY (b) PereŃi longitudinali - paraleli cu axa OX
2
Figura Ex.2.2.NotaŃii pentru determinarea centrului de rigiditate
xCR =
∑ xi K g ( T ) = 1.931 = 3.845m
∑ K g ( T ) 0.502
Longitudinal (pereŃii paraleli cu axa OX)
Tabel Ex.2.2.
t lw Kg×102 yi yiKg×102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.30 1.350 2.222 1.701 0.15 0.255
L2 0.30 2.400 1.250 5.261 0.15 0789
L3 0.30 1.350 2.222 1.701 0.15 0.255
L4 0.25 2.425 1.237 4.461 5.55 24.758
L5 0.25 4.975 0.603 12.333 5.55 68.448
L6 0.30 1.350 2.222 1.701 10.35 17.595
L7 0.30 2.400 1.250 5.261 10.35 54.451
L8 0.30 1.350 2.222 1.701 10.35 17.595
Σ Kg(L) = 0.341
ΣyiKg (L) = 1.841m2
yCR =
∑ yi K g ( L ) = 1.841 = 5.400 m
∑ K g ( L ) 0.341
⇒ Calculul rigidităŃii la torsiune
Rigiditatea la torsiune a structurii se calculează cu relaŃia
9 8
• KJ R = [ ∑ K gi ( T ) × ( xCR − xi )2 + ∑ K gi ( L ) × ( yCR − yi )2 ] × 10 − 2
1 1
3
Din tabelele Ex.2.1. şi Ex.2.2. poziŃia centrului de rigiditate are coordonatele:
• xCR = 3.845 m
• yCR = 5.400 m
Tabelul Ex.2.3.
Kg(T)× Kg(L)×
Kg(T) Kg(L)
xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 ×
Elem. ×102 Elem. ×10 2
(xCR-xi)2 (yCR-yi)2
3
m m m m m m m m3
T1 11.43 156.1 L1 1.701 46.9
T2 2.536 0.15 3.695 34.6 L2 5.261 0.15 5.25 145.0
T3 3.901 53.3 L3 1.701 46.9
T4 9.134 0.4 L4 4.461 0.1
5.55 0.15
T5 1.189 4.05 0.205 0.1 L5 12.333 0.3
T6 7.269 0.3 L6 1.701 41.7
T7 5.603 108.7 L7 5.261 10.35 4.95 128.9
T8 4.712 8.25 4.405 91.4 L8 1.701 41.7
T9 4.376 84.9 Σ 34.10 Σ 451.5
Σ 50.2 Σ 529.8
• Componenta translaŃie
K i ,x Ki , y
Fi ,x ( tr ) = Fb Fi , y ( tr ) = Fb
∑ K 1 ,x ∑ K 1, y
• Componenta rotaŃie
Ki ,x ( xCR − xi ) Ki , y ( yCR − yi )
Fi ,x ( rot ) = M t ,x Fi , y ( rot ) = M t ,y
KJ R KJ R
• Excentricitatea structurală
- excentricităŃile centrului de rigiditate
e0x = |xCR – xCG| = |3.85 - 4.35| = 0.50 m
e0y = |yCR – yCG| = |5.40 - 5.25| = 0.15 m
• Excentricitatea accidentală
- eax = ± 0.05 × 8.40 = ± 0.42 m
- eay = ± 0.05 × 10.50 = ± 0.525 m
• ExcentricităŃi totale
- ex,max = e0x + eax = 0.500 + 0.420 = 0.920 m
- ex,min = e0x - eax = 0.500 - 0.420 = 0.080 m
- ey,max = e0y + eay = 0.150 + 0.525 = 0.675 m
- ey,min = e0y - eay = 0.150 - 0.525 = - 0.375 m
• Momente de torsiune
- ForŃa seismică pe direcŃia x (pereŃii longitudinali)
4
* Mtx,max = 100.0 × 0.92 = 92.0 tm
* Mtx,min = 100.0 × 0.080 = 8.0 tm
- ForŃa seismică pe direcŃia y (pereŃii transversali)
* Mty,max = 100.0 × 0.675 = 67.5 tm
* Mty,min = - 100.0 × 0.375 = - 37.5 tm
ForŃe tăietoare pe direcŃia x
Tabelul Ex.2.4
Kg(T) Kg(T)/ xCR-xi (xCR-xi) × ∆Fi Fi
Fi (tr)
Elem. ×102 ΣKg(T) Kg(T)× 10-2 (rot) (tot)
m tone m m2 tone tone
T1 11.43 0.227 22.7 42.23 3.95 26.65
T2 2.536 0.050 5.0 3.695 9.37 0.88 5.88
T3 3.901 0.077 7.7 14.41 1.35 8.58
T4 9.134 0.181 18.1 -1.87 -0.18 17.92
T5 1.189 0.023 2.3 -0.205 -0.24 -0.02 2.28
T6 7.269 0.144 14.4 -1.49 -0.14 14.26
T7 5.603 0.111 11.1 -24.68 -2.32 8.78
T8 4.712 0.093 9.3 - 4.405 -20.75 -1.95 7.35
T9 4.376 0.094 9.4 -19.27 -1.81 7.59
5
EXEMPLUL NR. 3
6.3.2. Metode de calcul la forŃe orizontale
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
Se verifică posibilitatea utilizării calculului cu două modele plane în cazul clădirii din
figura Ex.3.1 dacă :
• înălŃimea P+2E < 10.0 m;
• planşee din beton armat;
• structura identică la toate nivelurile.
Figura Ex.3.1
A. Verificarea îndeplinirii condiŃiilor de regularitate în plan date la 6.3.2.1.1.(3).
• Structura clădirii este aproximativ simetrică faŃă de cele două axe principale
ortogonale
• ConfiguraŃia în plan este compactă, fără retrageri (dreptunghiulară)
Lmax 10.50
• Raportul dimensiunilor în plan este λ = = = 1.21 < 4.0
Lmin 8.70
Calculul rigidităŃii laterale şi al poziŃiei centrului de rigiditate
Transversal (pereŃii paraleli cu axa OY)
Tabelul Ex.3.1
t Lzid KgM×102 xi xiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
T1 0.30 4.050 0.741 11.40 0.15 1.710
T2 0.30 1.925 1.558 3.548 0.15 0.532
T3 0.30 1.725 1.739 2.864 0.15 0.430
T4 0.25 3.925 0.764 9.131 3.75 34.241
T5 0.25 1.250 2.400 1.189 3.75 4.459
T6 0.25 3.025 0.992 6.326 3.75 23.723
T7 0.30 2.125 1.412 4.254 8.55 36.372
T8 0.30 1.650 1.818 2.617 8.55 22.375
T9 0.30 1.925 1.558 3.548 8.55 30.335
Σ KgM(T) = 0.448 m
ΣxiKgM(T) = 1.542 m2
6
• excentricitatea centrului de rigiditate
e0x = xCG - xCR = 4.350 - 3.442 = 0.908 m
• excentricitatea relativă a centrului de rigiditate
e0x/Lx = 0.908/ 8.70 = 0.104 > 0.10
Longitudinal (pereŃii paraleli cu axa OX)
Tabelul Ex.3.2
t Lzid KgM×102 yi yiKgM×102
Elem. λp
(m) (m) (m) (m) (m2)
L1 0.30 1.650 1.818 2.617 0.15 0.393
L2 0.30 1.500 2.000 2.143 0.15 0321
L3 0.30 1.350 2.222 1.703 0.15 0.255
L4 0.25 2.125 1.412 3.545 5.85 20.738
L5 0.25 5.375 0.558 13.528 5.85 79.139
L6 0.375 1.350 2.222 2.128 10.35 22.025
L7 0.375 2.700 0.909 10.78 10.35 111.573
L8 0.375 1.650 1.818 3.271 10.35 33.855
Σ KgM(L) = 0.380
ΣyiKgM (L) = 2.683m2
KJ R 9.75
• r0 x = = = 4.66 m
∑ Kx 0.449
KJ R 9.75
• r0 y = = = 5.07 m
∑ K y 0.380
7
B.Verificarea regularităŃii în plan - relaŃiile (4.1a) şi (4.1b) din P100-1
⇒ Transversal e0x = 4.35 - 3.44 =0.91 m < 0.3 × 4.66 = 1.39 m → OK!
⇒ Longitudinal e0y = 7.06 - 5.25 = 1.81 m > 0.3 × 5.07 = 1.52 m
CondiŃia de regularitate în plan nu este satisfăcută !!!
• (6.4b) → longitudinal r02y = 5.022 = 25.2 > l pl2 + e02 y = 3.94 2 + 1.812 = 18.79 m 2
RelaŃiile sunt îndeplinite Se acceptă efectuarea calculului pe modele plane cu
condiŃia majorării eforturilor cu 1.25.
8
EXEMPLUL NR. 4
6.3.2. Metode de calcul la forŃe orizontale
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
⇒ Aria planşeului
Apl = 12.00 x 10.00 - 4.00 x 4.00 - 2.00 x 2.00 = 100.0 m2
⇒.Centrul de greutate al planşeului raportat la originea axelor
12.00 x10.00 x0.5 x12.00 − 2.00 x 2.00 x0.5 x 2.00 − 4.00 x4.00 x( 8.00 + 0.5 x4.00 )
xG = = 5.56 m
100.00
12.00 x10.00 x0.5 x10.00 − 2.00 x 2.00 x0.5 x 2.00 − 4.00 x4.00 x( 6.00 + 0.5 x4.00 )
yG = = 4.68 m
100.00
9
EXEMPLUL NR.5.
6.2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale
10
Tabelul Ex.5,1
Grosime t = 30 cm Grosime t = 25 cm Total greutate
Elemente Azid gzid Gzid Azid gzid Gzid ΣGzid ΣGzid/Aetaj
m2 t/m2 tone m2 t/m2 tone tone tone/m2
Pline 0.620 58.6 0.520 23.9 82.5 0.778
Gol 25% 0.510 48.2 0.440 20.3 68.5 0.646
94.5 46.05
Gol 45% 0.430 40.6 0.370 17.0 57.6 0.543
BCA 0.250 23.6 0.220 10.1 33.7 0.318
11
⇒ Determinarea forŃei axiale de compresiune pe pereŃi pentru un nivel al clădirii
(a) (b)
Figura Ex.5.3. Calculul forŃelor axiale pe pereŃi
2. Se detemină ariile verticale de zidărie (pe înălŃimea etajului) aferente fiecărie zone
(Z1 ÷ Z9). Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată
înăltimea etajului), zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faŃade)
şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare).
Tabel Ex.5.4
Gplanşeu Gzidărie (tone) ForŃa axială (tone)
(tone) El.pline 25% gol 45% gol BCA El.pline 25% gol 45% gol BCA
Z1 6.2 10.6 8.7 7.4 4.3 16.8 14.9 13.6 10.5
Z2 8.2 9.3 7.7 6.5 3.8 17.5 15.9 14.7 12.0
Z3 4.7 7.9 6.5 5.5 3.2 12.6 11.2 10.2 7.9
Z4 5.2 7.5 6.2 5.3 3.1 12.7 11.4 10.5 8.3
Z5 18.7 10.6 12.3 10.4 6.2 33.3 31.0 29.1 24.9
Z6 7.4 9.8 8.1 6.8 4.0 17.2 15.5 14.2 11.4
Z7 3.4 7.8 6.4 5.4 3.2 11.2 9.8 8.8 6.6
Z8 6.3 10.2 8.4 7.1 4.2 16.5 14.7 13.4 10.5
Z9 2.4 4.8 4.0 3.3 1.9 7.2 6.4 5.7 4.3
Din valorile forŃei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.
12
Tabelul Ex.5.5
Efort unitar de compresiune
Aria Z ForŃa axială (tone)
Zona (daN/cm2)
(m2)
El.pline 25% gol 45% gol BCA El.pline 25% gol 45% gol BCA
Z1 1.50 16.8 14.9 13.6 10.5 1.13 1.00 0.91 0.70
Z2 1.24 17.5 15.9 14.7 12.0 1.42 1.29 1.19 0.97
Z3 1.05 12.6 11.2 10.2 7.9 1.20 1.06 0.97 0.75
Z4 0.96 12.7 11.4 10.5 8.3 1.32 1.19 1.09 0.86
Z5 2.18 33.3 31.0 29.1 24.9 1.53 1.43 1.34 1.15
Z6 1.36 17.2 15.5 14.2 11.4 1.26 1.13 1.04 0.83
Z7 1.05 11.2 9.8 8.8 6.6 1.06 0.93 0.84 0.63
Z8 1.39 16.5 14.7 13.4 10.5 1.19 1.06 0.97 0.76
Z9 0.60 7.2 6.4 5.7 4.3 1.20 1.07 0.95 0.72
13
EXEMPLUL NR.6
6.2.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale
Figura.Ex.6.1.
Cu dimensiunile din desen rezultă:
• Aria secŃiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.24 m2
• Greutatea peretelui pe nivel Gw,et = 3.24 × 3.0 × 1.60 ≅ 15.6 tone/nivel
• Greutatea totală a peretelui Gw,tot = 4 × 15.6 = 62.4 tone
• DistanŃa de la extremitatea tălpii 1 până la C.G al secŃiunii orizontale a
peretelui
• XG,w = 2.525 m
• Greutatea planşeului pe nivel Gpl,et = 6.00 × 8.00 × 0.80 = 38.4 tone
• Greutatea totală adusă de planşee Gpl,tot = 4 × 38.4 = 153.6 tone
• DistanŃa de la extremitatea tălpii 1 până la C.G al planşeului XG,pl = 4.00 m
• Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4.00 - 2.525 = 1.475 m
• Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului
• Mpl = 153.6 × 1.475 ≅ 227.0 tm (comprimă permanent talpa 2)
⇒ Momentul capabil al secŃiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru
compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 523 tm
⇒ Rezultă că dispunerea excentrică a planşeului faŃă de perete, consumă circa 43%
din capacitatea de rezistenŃă la compresiune excentrică a peretelui.
14
EXEMPLUL NR.7.
6.6.3.2. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie nearmată
⇒ Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată
Figura Ex.7.1.
Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul
automat) se dau, în continuare, sub formă sistematizată, formulele necesare pentru
calculul caracteristicilor geometrice ale secŃiunii orizontale a pereŃilor în formă de I.
15
• aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 - t)t1 (Ex.7.1)
• aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 - t)t2 (Ex.7.2)
• aria inimii Aw = lwt (Ex.7.3)
• αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienŃi adimensionali
• βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienŃi adimensionali
În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.13) caracteristicile geometrice ale secŃiunii
peretelui se calculează astfel:
1. Aria totală a peretelui
AI = Aw + At1 + At2 (Ex.7.4)
DistanŃa centrului de greutate G, faŃă de extremitatea 1
k y ,I l w
y G ,I = (Ex.7.5)
2
unde factorul ky,I se obŃine din relaŃia
1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1
k y ,I = (Ex.7.6)
1 + αt1 + αt 2
3. Momentul de inerŃie I
tlw3
II = k I ,I = I w k I ,I (Ex.7.7)
12
unde factorul kI,I este dat de relaŃia
k I, I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1[β 2t1 + 3(k y − β t 1 ) 2 ] + α t 2 [β 2t2 + 3(2 − k y − β t 2 ) 2 ] (Ex.7.8)
4. Modulele de rezistenŃă
⇒ La talpa 1
II
WI ,1 = (Ex.7.9a)
yG ,1
⇒ La talpa 2
II
WI ,1 = (Ex.7.9b)
lw − yG ,1
5. Limitele sâmburelui central (faŃă de centrul de greutate G)
WI ,1
rsc ,1 = (Ex.7.10a)
AI
W2 ,1
rsc ,2 = (Ex.7.10b)
AI
Cu notaŃiile de mai sus
• t = 25 cm
• t1 = t2 = 30 cm
• b1 = 150 cm
• b2 = 250 cm
16
• lw = 400 cm
• Aw = lw x t = 10000 cm2
• At1 = (b1-t)t1 = (150 - 25) x 30 = 3750 cm2
• At2 = (b2-t)t2 = (250 - 25) x 30 = 6750 cm2
• αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.375
• αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.675
• βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.075
Rezultă
• AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2
1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1
• k y ,I =
1 + αt1 + αt 2
1 + 0.675( 2 − 0.075 ) + 0.375 × 0.075
• k y ,I − = 1.135
1 + 0.375 + 0.675
k y ,1lw
• yG 1 = = 1.135 × 200 = 227.1cm
2
2. Efortul unitar mediu de compresiune este:
80000
N = 80000 daN → σ 0 = = 3.90 daN / cm 2
20500
3.90
sd = ≅ 0.285
13.6
3. Aria zonei comprimate (relaŃia 6.22)
80000
Azc = = 6920 cm 2 > At 1 = 4500 cm 2
0.85 × 13.6
4. Forma şi dimensiunile zonei comprimate
• xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1
• Azc > At1 → axa neutră este în inimă şi
Azc − bt 1 × t1
xC 1 = → xC1 = 96.8 cm
t
• PoziŃia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea
tălpii 1
0.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.5 xC 1 )
yG 1 = → yG1= 37.2 cm
Azc
Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex.7.3.(zona comprimată este poşată)
17
Figura Ex.7.3. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura….
Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2. se calculează folosind bt2 şi t2,
Azc 6920
• xC 2 = = = 27.6 cm
bt 2 250
18
• Limitele sâmburelui central
W1,t 1 2.10 × 10 6
⇒ FaŃă de talpa 1 et 1 = = = 102cm
AI 2.05 × 10 4
W1,t 2 2.767 × 10 6
⇒ FaŃă de talpa 2 et 2 = = = 135 cm
AI 2.05 × 10 4
19
EXEMPLUL NR.8.
6.6.3.3. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată
⇒ Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie confinată
Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din exemplul nr.7
realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15
(fcd = 5.8 N/mm2 - tab.3.7) armaŃi cu 4Φ16 PC52. (fyd = 300 N/mm2)
A. Deoarece εmu = 1.8‰ < 2.0‰ (pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a
rezistenŃei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul
comprimat (se consideră că secŃiunea este integral din zidărie).
• Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (exemplu nr. 7)
- Compresiune la talpa 1 M = 152.0 tm
- Compresiune la talpa 2 M = 127.0 tm
• Momentul dat de armăturile din stâlpişori:
- distanŃa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm
- aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2
- momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.2 × 107 Nmm → 89.2 tm
• Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată
- Compresiune la talpa 1 M = 152.0 + 89.2 ≅ 241.0 tm
- Compresiune la talpa 2 M = 127.0 + 89.2 ≅ 216.0 tm
B. Se calculează aria de zidărie ideală transformând aria de beton în arie de zidărie
echivalentă
• Coeficientul de transformare (relaŃia 6.14)
f cd 5 .8
n= = ≅ 4.25
f d 1.36
• LăŃimea tălpilor ideale
- bt1 (i) = 150 + (4.25 - 1.0) × 25 ≅ 230 cm
- bt2 (i) = 250 + (4.25 - 1.0) × 25 ≅ 330 cm
• Ariile tălpilor ideale
20
- At1,i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2
- At2,i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc
- Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă
• Coordonata centrului de greutate este
- yG = 221.9 cm (faŃă de talpa 1)
• Adâncimea zonei comprimate
6920
- La talpa 1 xC 1 = ≅ 30 cm
230
6920
- La talpa 2 xC 2 = ≅ 21.0 cm
330
• Centrul de greutate al zonei comprimate
- La talpa 1: yG1 = 0.5 xC1 = 15.0 cm
- La talpa 2 : yG2 = 0.5 xC2 = 10.5 cm
• Momentele încovoietoare capabile ale secŃiunii ideale de zidărie nearmată
- La talpa 1 Mcap (zna,i) = (2.22 - 0.15) × 80 = 165.6 tm
- La talpa 2 Mcap (zna,i) = (4.00 - 2.22 - 0.105) × 80 = 134.0 tm
• Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată
- La talpa 1 Mcap (ZC) = 165.6 + 89.2 = 254.8 tm
- La talpa 2 Mcap (ZC) = 134.0 + 89.2 = 223.2 tm
Notă. Sporul de rezistenŃă obŃinut considerând aportul stâlpişorului de beton armat
este de 5.7% pentru talpa 1 şi de 2.9% pentru talpa 2
21
EXEMPLUL NR.9
6.8.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă
6.8.1.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui
Se verifică satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă pentru peretele cu dimensiunile şi
încărcările din figura Ex.9.1. Solicitările corespund grupării seismice de încărcări.
Figura Ex.9.2 Verificarea cerinŃei de rezistenŃă seismică pentru un perete din ZNA
Materiale:
• Elemente pentru zidărie din grupa 2 cu fb = 7.5 N/mm2
• Mortar M5
• RezistenŃa caracteristică a zidăriei (Ńesere conform fig.4.1a)
fk = 3.0 N/mm2 (tabelul 4.2b)
• Coeficientul de material γM = 2.2.
• RezistenŃa de proiectare a zidăriei fd = 3.0 / 2.2 = 1.36 N/mm2
• RezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fvk0 = 0.30 N/mm2
22
lw xC 4000 1730
M Rd = N Ed (
− ) = 600000 × − = 68.1 × 10 Nmm = 68.1tm
7
2 2 2 2
>Mb = 63.0 tm
fbt = 0.035 fb = 0.035 × 7.5 = 0.2625 N/mm2 (AtenŃie ! Valoarea încadrată este
corectată faŃă de textul R1)
• RezistenŃa unitară caracteristică la rupere pe secŃiuni înclinate (4.5a)
0.5
f vk ,i = 0.22 × 0.2625 × 1 + 5 = 0.187 N / mm 2
0.2625
• RezistenŃa unitară de proiectare la rupere pe secŃiuni înclinate (4.7a)
0.187
f vd ,i = = 0.085 N / mm 2
2 .2
• RezistenŃa de proiectare la rupere pe secŃiuni înclinate (relaŃia 6.36)
300 × 4000
VRd ,i = × 0.085 = 68000 N → 6.8 tone < Fb = 9.0 tone
1 .5
• CerinŃa de rezistenŃă la forŃă tăietoare nu este satisfăcută..
23
EXEMPLUL NR.10
6.6.6. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre
Se calculează rezistenŃa unui perete de zidărie înrămată într-un cadru din beton armat
în următoarele condiŃii:
• Dimensiunile panoului:
- lungime : lp = 4500 mm
- înălŃime : hp = 2500 mm
- grosime : tp = 250 mm
- aria panoului Apan = 250 × 4500 = 1.125 × 106 mm2
• Dimensiunile cadrului:
- stâlp 1 : 400 × 400 mm
- stâlp 2 : 600 × 600 mm
• Materiale
- Zidărie: fk = 3.0 N/mm2 → fd = 3.00/2.2 = 1.36 N/mm2
- fkh = 0.70 N/m2 → fdh = 0.70/2.2 = 0.318 N/mm2
fvk0 = 0.30 N/mm2 → fvd0 = 0.30/2.2 = 0.136 N/mm2
Ezid = 1000 × fk = 3000 N/mm2
- Beton : C16/20 Eb = 27000 N/mm2
24
• k3,pan = 0.612 (prin interpolare în tabelul 6.3)
• Momentele de inerŃie ale stâlpilor
400 4
- I1 = = 21.3 × 10 8 mm 4
12
600 4
- I2 = = 108.0 × 10 8 mm 4
12
• latura stâlpului echivalent (relaŃia 6.48)
25