You are on page 1of 15

Standardul International de Contabilitate 2

Obiectiv
Obiectivul prezentului standard este de a prescrie tratamentul contabil pentru stocuri. O problema fundamentala in contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmeaza a fi recunoscuta drept activ si reportata pana cand veniturile aferente sunt recunoscute. Prezentul standard furnizeaza indrumari referitoare la determinarea costului si la recunoasterea ulterioa a ra acestuia drept cheltuiala, inclusiv orice reducere a valorii contabile pana la valoarea realizabila neta. De asemenea, standardul furnizeaza indrumari cu privire la formulele de determinare a costului care sunt utilizate la calcularea costurilor stocurilor. Scopul Standardului este recunoasterea, masurarea si evaluarea stocurilor, adica determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute in bilant si vor influenta contul de profit si pierdere, fapt ce determina o crestere sau o descrestere a valorii stocului, ce ajusteaza profiturile in concordanta cu ceea ce este avantajos pentru conducere. Recunoasterea unui activ, respectiv a unui element de stoc in bilant sau in contul de profit si pierdere este legata de existenta unui cost sau a unei valori ce trebuie determinata credibil. Recunoasterea presupune, in aceste conditii, estimarea unui cost sau a unei valori. Daca aceste estimari sunt rationale, adica rezonabile, atunci ele nu influenteaza credibilitatea informatiilor contabile si a situatiilor financiare.. Stocurile sunt recunoscute ca si active, deoarece acestea au incorporate beneficii economice viitoare.

Recunoasterea, ca activ , a stoculului
Recunoastearea stocului ca activ, conform definitiei date anterior, presupune capacitatea acestora de a genera beneficii economice viitoare, ca urmare a potentialului lor productiv, dar si posibilitatea stabilirii, pentru acestea , a unor valori/costuri credibile. In cazul stocurilor, beneficiile economice viitoare incorporate pot intra in intreprindere prin :  utilizare separata sau impreuna cu alte active pentru prestarea de servicii sau realizarea productiei de bunuri destinate vanzarii ;  schimbului cu alte active sau  utilizarii pentru stingerea unor datorii.

respectiv vanzarea. produse sau servicii ce au atins un stadiu al fabricatiei intermediare.Definitii Stocurile sunt active : a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii . la inchiderea exercitiului. Un altfel de exemplu . terenurile si constructiile constituie imobilizari in majoritatea intreprinderilor. constituie stocuri. produse finite. dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri imobiliare. lucrari in curs de executie. perioada ce se finalizeaza cu realizarea lor. dupa natura lor. b) in curs de productie in vederea unei vanzari . materialele si furniturile. care intra in productia de bunuri fabricate (produse). stocurilor pot sa aiba o natura necorporala. De obicei. materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii. lucrarile realizate si nefacturate. Depozitarea lor se realizeaza. 2) ciclul de exploatare a activitatii de productie (realizarea de produse si lucrari) sau prestari de servicii : . in intreprinderile prestatoare de servicii. obiecte fabricate de intreprindere . pe cat posibil. pe o perioada cat mai scurta. De asemenea. cumparate si revandute fara nicio o transformare . sunt delimitate patru categorii de stocuri : y y y y marfurile. Astfel. c) sub forma de materii prime. Momentele aparitiei stocurilor si operatiile care le genereaza sunt prezentate in continuare : 1) ciclul de exploatare a activitatii comerciale : Achizitii Detinere Vanzari (intrari) (depozitare de stocuri) (iesiri) In ciclul de exploatare a activitatii comerciale stocurile se obtin prin achizitie.

combustibili. respectiv : . materiile prime. . produse industriale. 2. de regula. fie transformata . prin vanzare Valorificare Conform ciclului de exploatare ce este influentat de specificul activitatii desfasurate. regasindu-se in produse integral sau partial. constituind esenta acestora. marfuri si alte active aprovizionate si detinute pentru a fi revandute. lucrari si servicii in curs de executie) Iesiri a. in produsul.) si alte intrari de natura materiala ce sunt depozitate si urmeaza a fi utilizate in procesul de productie si care participa sau ajuta la desfasurarea procesului de productie/exploatare fara a se regasi. lucrarea sau serviciul realizat . piese de schimb etc.din procesul de productie Produse b. inclusiv pamanturile si proprietatile detinute de catre un dealer pentru a fi revandute . ce sunt aprovizionate si depozitate si care urmeaza sa participe direct la fabricarea produselor . in categoria stocurilor se includ : 1.materiale consumabile (materiale auxiliare. materiale pentru ambalat. fie in starea lor initiala. 3.Achizitii (intrari) Detinere (depozitare) Materii prime Materiale Manopera Alte cheltuieli Procese Productie / prestari (produse.

pot fi pastrate la terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contract . materiale recuperabile si deseurile . y rebuturile. in functie de valoarea relativa a vanzarilor fiecarui produs. y produse finite. Majoritatea produselor secundare. destinate produselor vandute si care. 4. productia in curs de executie rezultata din procesul de productie reprezentata de productia care nu a trecut printre toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic. produsele complementare sau atunci cand se produce un produs principal si un produs secundar. de exemplu. adica produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrare ulterioara in cadrul unitatii. de costul acestuia.y semifabricate. receptiei tehnice sau necomplete in intregime. o entitate trebuie sa aloce aceste costuri celor doua produse pe o baza rationala si consecventa.de exemplu. in mod semnificativ. precum si lucrarile si serviciile in curs de executie. In acest caz. in mod temporar. ce sunt produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de productie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor . 6. achizitionate sau fabricate. putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor . 5. Pentru o mai buna aprofundare si delimitare a acestor categorii stocuri am urmarit precizarea unor operatii financiar-contabile cu acele stocuri ceva mai putin intalnite . Produse complementare si produse secundare Un proces de productie poate avea drept rezultat mai multe produse care sunt fabricate simultan. produsele agricole dupa recoltare care fac obiectul prelucrarii industriale . Alocarea poate fi facuta. valoarea contabila a produsului principal nu difera. ambalaje. precum si produsele nesupuse probelor. entitatea trebuie sa le evalueze la pretul de vanzare minus costurile de finalizare si vanzare si sa deduca aceasta valoare din costul produsului principal. Prin urmare. fie in stadiul procesului de productie in care produsele pot fi identificate separat. fie la incheierea procesului de productie. prin natura lor.printre care amintim : . sunt nesemnificative. Acestea se intampla cand sunt fabricate . care includ ambalaje refolosibile. Atunci cand costurile materiilor prime sau de conversie ale fiecarui produs nu pot fi determinate separat.

000 1.000 Stocuri in consignatie Standardul ridica probleme.000 6.000 473=351 20. 3. Minus de materii prime si materiale constatate la aducerea de la terti sau la inventarierea de gestiune a acestor materiale 6. Readucerea materialelor in depozit(de la terti) Si pentru manopera de reconditionare sa de prelucrare 3.000 5.500. Minusurile in gestiunile materialelor aflate la terti 351=302 302=351 % = 401 302 4426 % = 401 351 4426 302=351 602=351 200. Receptionarea materialelor lasate in custodie 5. deseuri si rebuturi definitive Descarcarea gestiunii Trecerea deseurilor in categoria combustibilor pentru a fi consummate in intreprindere sau ca materiale gospodaresti Trecerea in consum a rebuturilor remaniabile invederea completarilor. . 2.800 20.000 1.000 4. in cazul recunoasterii elementelor de stocuri. 711=346 8.000 1.000 500.000 1.000. 7.Exemplu referitor la contul ³351 -Materii si material aflate la ter i´ 1. inlaturarii defectelor Plus la inventor la produsele reziduale Minusuri la inventor la produsele reziduale neimputabile Valoarea produselor reziduale trimise la terti Valoarea produselor reziduale aduse de la terti 346=711 5311=703 711=346 3022=346 12.200 12. in conditiile unor situatii cu totul deosebite. Un activ este o resursa controlata de intreprindere. 4.000 10. 346=711 711=346 354=346 346 = % 354 401 2. Darea spre prelucrare sau recondi ionare la ter i 2. rebuturilor Vanzarea produselor reziduale . si de la care se asteapta generarea de beneficii economice viitoare catre intreprindere.000 4. ca rezultat al unor evenimente trecute.000 24.800 20.800 20.000 4. Receptionarea deseurilor.000.000 1.000 Exemplu referitor la contul ³346 ± Produse Reziduale´ 1.000 12. Evidentierea facturilor si lasarea materialelor in custodie la furnizori 4. 8. 9.800 24.

precum potrivit politicilor adoptate de entitate.000 deprecierea materiilor prime 2. Exista doua posibilitati: 1) comerciantul a cumparat deja acele bunuri. iar debitarea se face prin conturile corespunzatoare de venituri. sau 2) au fost imprumutate de la producator. in conditiile in care a preluat spre vanzare masini. creditandu-se prin conturile corespunzatoare de cheltuieli.chiar daca au fost trimise comerciantului. functioneaza dupa acelasi principiu. Anularea ajustarilor. ajust rilor pentru deprecierea stocurilor. . un activ de natura stocurilor trebuie sa fie recunoscut cand: 1) este probabil sa genereze beneficii economice viitoare catre sau dinspre intreprindere. asupra stocurilor. utilaje sau vapoare. pe baza unor creditari pe termen lung. Valoarea realizabila neta este definita ca fiind pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.In acest context. prin virarea lor la 391 = 7418 100. Detinerea stocului in regim de consignatie este destul de comuna in anumite domenii de activitate. utilaje sau vapoare. Exemplu referitor la contul ³391 ± Ajustari pentru deprecierea materiilor prime´ Constituirea ajustarilor pentru 6418 = 391 300. diminu rii sau anul rii acestora. mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare revanzarii. Intrebarea de baza este daca riscurile si avantajele aferente detinerii stocurilor au fost transferate in realitate comerciantului. de la 392 la 398. cum ar fi afacerile cu masini. a i a supliment rii. de regul . Detinerea stocurilor in consignatie implica pastrarea dreptului de propietate legal. chiar daca dreptul de propietate legal nu a fost transferat. Recunoasterea stocurilor ridica probleme deosebite in cazul stocurilor aflate in consignatie.000 venituri Observatie : Restul conturilor. Tot legat de stocuri cu ajutorul clasei 39 ³Ajust ri pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie´ se ine eviden a constituirii. de catre producator. aferente unor obiective de investii cuprinse in planul de 1. si 2) elementul de stoc are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil. la sfâr itul exerci iului financiar. In practica sunt unitati care incadreaza gresit in categoria stocurilor materiale chiar utilaje ce necesita montaj si probe tehnologice .

costul de prelucare . Totodata nu trebuie neglijat faptul ca valoarea atribuita stocului. majoritatea metodelor sunt bazate fie pe cost. acestea pentru : y y a se determina o valoarea cat mai credibila. Privite din acest punct de vedere. fapt ce poate influenta semnificativ venitul impozabil si deci marimea datoriei fiscale in perioadele urmatoare. valoarea de piata nu este luata in considerare in evaluarea stocurilor. ce se va concretiza intr -un activ imobilizat la finalizare. iar recunoastere ca si cheltuieli se va realiza pe parcursul duratei utile de viata a activului realizat. Aceste stocuri.fie pe marimea cea mai mica intre cost si valoarea de piata. pe masura achizitiei si realizarii investitiei. 1. determina alegerea proceduri de atasare a echivalentului resurselor consumate intr o activitate concreta de maniera cea mai utila considerata de responsabilul gestionar. ci valoarea realizabila neta.aceasta din urma sa aiba un grad de veridicitate cat mai ridicat. elementele de stocuri. Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa tina cont de destinatia elementului considerat. Existenta elementelor stocabile. a stocurilor. Astfel. trebuie sa fie evaluate in functie de pretul stipulat in contract. ce fac parte din clauzele unui contract de vanzare sau de prestari de servicii deja incheiat. unele sunt incorporabile in diferite tipuri de costuri : costul de achizitie. In cadrul Standardului sunt definite structurile fiecarei componente a metodelor de evaluare si conditiile d\e aplicare a acestora. a permite comparabilitate structurii stocurilor si valorili acestora din intrepinderi diferite. trebuie inglobate in obiectivul de investitii. in scopul prezentarii lor in situatiile financiare. Ambele tipuri de metode sunt agreate si recomandate de Standard.investitii.1 Costul stocurilor Baza de evaluare a stocurilor este costul ce trebuie sa se determine credibil in contextul si limitele stabilite de prezentul Standard. marind valoarea acestuia ca imobilizare in curs. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea neta realizabila. Evaluarea stocurilor Evaluarea stocurilor ridica o serie de probleme . Pentru evaluarea stocurilor exista o serie de metode. costurile generate sunt : . costul distributiei si costul administratiei. probleme ce se impun a fi solutionate intr-o maniera unitara pentru toate intreprinderile. la finele exercitiului. Din punct de vedere al Standardului. Din totatul cheltuielilor realizate la nivelul unei intreprinderi. indiferent de specificul activitatii .

fara a fi atasat unui element stocabil. Costul produsului ³va tranzita intotdeauna printr-un stoc (deoarece costurile urmaresc fluxurile fizice) inainte de a fi recunoscute de contul de rezultate.y y costul produsului. Modalitatea si marimea ³construita´ a costului produsului si a costului perioadei are un impact important asupra contului de rezultate ale perioadei de referinta . accize).1 Costuri de achizitie Costurile de achizitie a stocurilor cuprind pretul de cumparare.1. Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitie si prelucarii. comisioanele intermediarilor . Elementele structurale ale costului de achizitie se pot delimita astfel : Pretul de cumparare negociat + Cheltuieli accesorii : y y y y cheltuieli de transport-aprovizionare . si costul perioadei. taxe de import si alte taxe ( cu exceptia acelora pe care intreprinderile pot recupera de la autoritatile fiscale). cel atasat unui element stocabil si care va servi la evaluarea stocurilor. conform precizarilor prezentului paragului. manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitie de produse finite. cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale .descarcare. adica acel cost recunoscut in contul de rezultat al perioadei de referinta. comisioanele vamale). comisioanele intermediarilor . manipularilor (incarcare. Costul de achizitie. y costurile aferente transportului. Reducerile coomerciale. inscris in contract sau in factura furnizorului . cheltuieli de asigurare pe durata transportului . 1. + Impozite si taxe nerecuperabile : . rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achizitie. materiale si servicii. costuri de transport . deoarece costurile recunoscute si puse in contrapartida cu vanzarile perioadei respective vor depinde de modalitatea de formare a acestor costuri. cuprinde : y y pretul de cumparare. taxele de import si alte taxe (taxe vamale. cheltuieli de manipulare. transvanzare etc. precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.) si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitie de stocuri materiale si servicii (ex. incarcare-descarcare .

1. Costuri de prelucrare Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile directe aferente unitatilor produse. . Reducerile comerciale privesc : rabaturi. In cazul reducerilor financiare. fixa si variabila. TVA la unitatile neplatitoare . Sunt situatii in care factura initiala de achizitie nu contine reduceri comerciale. pentru utilizarea sumei avansate inaintea termenului de scadenta. Aceste deduceri din costul de achizitie se pot realiza in conditiile in care reducerile sunt acordate in momentul achizitiei. dar ulterior. risturnuri si alte elemente similare. cand se impun. scontul nu se contabilizeaza distinct. tratarea se realizeaza diferit : y daca factura se achita la achizitie. de manipulare. furnizorul intocmeste o alta factura ce o anuleaza pe cea initiala. generata de transformarea materialelor in produse finite. cum ar fi costurile cu manopera directa. sunt deduse pentru a se determina costul de achizitie . ci se scade din valoarea cumpararilor.  de transport. (sconturi) ce se acorda pentru achitarea anticipata (inaintea de termenul stipulat in contractul incheiat intre parti pentru plata facturilor ) sau pentru un anumit cuantunum al cumpararilor. y daca scontul se acorda ulterior. acesta se contabilizeaza ca venituri financiare ale perioadei. a caror valoare se determina pe baza procentuala din pretul de cumparare sau in cascada (adica la ultima valoare). deci din valoarea de plata a achizitiei.  diferentele de curs valutar. locul si momentul unde si cand se determina costul de achizitie si care pot fi direct atribuite costului. Scontul poate fi asimilat unei dobanzi. indiferent de .Reducerile de pret cu caracter comercial primite de la furnizori = COST DE ACHIZITIE O alta categorie de elemente incluse in costul de achizitie o reprezinta costurile de aducere a stocurilor in forma. Reducerile comerciale. factura ce contine reducerile comerciale corespunzatoare. fiind un venit obtinut de la furnizor. la cumparator. discounturi. De asemenea . remize. Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante . In aceasta categorie sunt incluse:  cheltuieli de proiectare.1. ele includ si alocarea sistematica a regiei de productie .y comisionae vamale. transvazare si de depozitare . taxe vamale si accize (in cazul importurilor).2. y taxa pe valoare adaugata (atunci cand nu exista dreptul de deducere a acesteia).

dar reprezinta cheltuieli ale perioadei si se regasesc in rezultat. in medie. poate fi adecvata includerea in costul stocurilor a regiilor generale sau costul proiectarii produselor destinate anumitor clienti. In ceea ce priveste costurile de productie. cu acumulare de valori : Materii prime Productie in curs(cu preluare de costuri directe) Produse finite (cu preluare de costuri directe si indirecte). astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse este diminuata. precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. pana in momentul vanzarii. asupra acestora actioneaza doar costurile directe. in conditii normale. Manopera si celelalte costuri referitoare la vanzari . avand in vedere si pierderea de capacitate rezultata din intretinerea planificata a echipamentului. inclusiv cele referitoare la personalul de supervizare si regia generala atribuita. Regia variabila de productie consta in acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei. . se realizeaza practic un transfer de valoare dintr -o structura de stoc in alte structuri de stocuri. Nivelul actual de productie poate fi folosit daca se considera ca aceasta aproximeaza capacitatea normal .1. cum sunt costurile indirect cu materiile prime si materialele si cu forta de munca. Deci.volumul productiei. De exemplu. respectiv cele generate de manopera si alte cheltuieli de personal direct angajat in realizarea productiei. In exercitiile in care se inregistreaza o productie neobisnuit (anormal) de mare. Valoarea a regiei fixe alocate fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutralizarii unor active. Regia variabila este alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive. cum sunt : amortizarea. 1.3 Alte costuri Alte costuri se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent. de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane. Capacitatea normala de productie este productia estimata a fi obtinuta. Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala in perioada in care a aparut. intretinerea sectiilor si utilajelor. Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacitatii normale de productie. la personalul administrativ si de conducere si diferenta nealocata din regia generala (in cazul de subproductie) nu sunt incluse in costul stocurilor.

primul-iesit´ ( FIFO) sau a costului mediu ponderat. e) cheltuieli administrative de regie care nu contribuie la aducerea stocurilor la locatia si conditia lor actuale f) costurile generate de vanzare. 2. elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produsele cel mai recent. c) costuri de desfacere d) valorile obisnuite ale costurilor cu deseurile . ale costurilor cu mana de lucru sau ale altor costuri de productie. Tratament contabil de baza Costul stocurilor trebuie determinat cu ajutorul formulei ³primul-intrat. elementele ramase in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele produse sau cumparate primele. inainte de a se trece la un stadiu viitor al productiei.1 Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se vand primele si prin urmare. Formula costului mediu ponderat calculeaza costul fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.2 Formula LIFO presupune ca ultimile elemente cumparate sau produse se vor vinde primele. cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie. Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor. 2. prin urmare . in functie de circumstantele in care se gaseste intreprinderea. si . 2. Formule de determinare a costurilor Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile(sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele) si al acelor bunuri si servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale. Media poate fi calculata periodic sau dupa receptia fiecarui transport.Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor. . evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor. ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit : a) pierderile de materiale . manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normale admise . b) cheltuieli de depozitare.

O entitate trebuie sa determine costul stocurilor. Estimarea valorii realizabile nete ia in considerare. O entitate trebuie sa utilizeze aceiasi formula a costului pentru toate stocurile care au o natura si o utilizare asemanatoare pentru entitate.Intreprinderi Mici si Mijlocii Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. Valoarea materialelor si a consumabilelor folosite in productie nu este diminuata sub cost daca se estimeaza ca produsele finite in care urmeaza sa se incorporeze vor fi vandute pentru un pret mai mare sau egal cu costul lor. daca se estimeaza ca acel cost al rpoduselor finite . valoarea realizabila neta a surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vanzare practicate pe piata. au fost uzate moral integral sau partial. Estimarea valorii realizabile nete se bazeaza pe cele mai credibile dovezi in momentul in care are loc estimarea valorii stocurilor care se asteapta a fi realizata. Totusi. Valoarea realizabila neta Costul stocurilor nu este recuperabil daca acele stocuri au suferit deteriorari. este consecventa cu principiul conform caruia activele nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. sau preturile lor de vanzare s-au diminuat. altele decat cele la cele mentionate anterior. Practica diminuarii valori stocurilor sub cost. Costul stocurilor este nerecuperanil si in conditiile in care au crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua vanzarea. Aceste estimari iau in considerare fluctuatiile de pret si de stoc care sunt direct legate de evenimente ce au intervenit dupa terminarea perioadei. in masura in care aceste evenimente confirma conditiile existente la sfarsitul perioadei. Pentru stocurile de natura si utilizare diferite. schimbate intre ele si ale bunurilor sau serviciilor produse si destinate separat unor proiecte specifice utilizand o determinare specifica a costurilor lor individuale. pot fi justificate alte formule de determinare a costului. 3. valoarea realizabila neta a stocurilor care urmeaza sa fie livrate in baza unor contracte ferme pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii este pretul stabilit contractual. de asemenea. scopul pentru care stocurile sunt detinute. pana la valoarea realizabila neta. utilizand metoda FIFO sau CMP. O entitate trebuie sa determine costul stocurilor elementelor care nu pot fi. In situatia in care cantitatea contractata este mai mica decat cantitatea detinuta. De exemplu. in mod obisnuit . Metoda LIFO nu este permisa de prezentul IFRS.

Pentru fiecare perioada ulterioara se efectueaza o noua evaluare a valorii reali abile nete. cand pretul unui produs a scazut . valoarea contabila a stocurilor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzator. costul de inlocuire al materialelor poate fi cea mai adecvata masura a volorii realizabile nete. z Daca acele conditii care au determinat decizia de a diminua valoarea stocului pana la valoarea realizabila neta au incetat sa mai existe. Costul de inlocuire deriva in mod normal din costul curent de inlocuire al unui activ similar nou sau utilizat. 5. este inca in stoc intr-o perioada ulterioara. In aceste cazuri. 4. Recunoasterea drept cheltuiala Atunci cand stocurile sunt vandute. Valoarea oricarei diminuari a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea. Aceeasta se intampla. inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului. 4. atunci si cosul materialelor aferente se diminueaza pana la valoarea realizabila neta. atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna. de exemplu.1 Procesul de recunoastere ca o cheltuiala a valorii stocurilor vandute duce la conectarea costurilor la veniturile din activitatile curente.2 Unele stocuri pot fi alocate altor conturi de active. astefel incat noua valoare contabila a stocului sa fie egala cu cea mai mica valoare dintre valoarea de intrare si valoarea realizabila neta revizuita. iar pretul sau de vanzare creste. in cazul nostru materiile prime si materialele ce se incorporeaza in produsul finit. un stoc folosit drept componenta pentru o imobilizare corporala construita in regie proprie. . 4. de exemplu. Valoarea oricarei stornari a diminuarii valorii stocurilor ca urmare a uneri cresteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care stornarea a avut loc.va depasi valoarea realizabila neta. Astfel de stocuri incorporate intr-un alt activ sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de viata a acelui activ. Prezentarea informatiilor Situatiile financiare trebuie sa prezinte urmatoarele informatii: a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor.

intreprinderea prezinta costurile de exploatare.b) valoarea contabila totala a stocurilor si valoarea contabila a categoriilor de stocuri. in loc de a evidentia costul stocurilor recunoscute drept cheltuieli in cursul perioadei. costurile cu manopera si alte costuri de exploatare. clasificate dupa natura lor si recunoscute ca o cheltuiala in cursul perioadei. In cazul in care costul stocurilor este determinat cu ajutorul formulei LIFO. impreuna cu valoarea modificarii nete a stocurilor aferente perioadei. este extrem de dificil pentru analistul financiar sa aprecieze realitatea valorilor stocurilor ce figureaza in bilant. Concluzii In general. grupate intr-un mod adecvat intreprinderii. d) valoarea oricaror stornari ale diminuarilor valorii stocurilor e) circumstantele sau evenimentele care au dus la aparitia unor astefel de stornari ale diminuarii valorii stocurilor. In acest caz. evaluarea stocurilor lasa mari zone de incertitudine. Aceasta determinare rezulta. Intr-un astfel de format. clasificate dupa natura lor si imputabile veniturilor perioadei obtinute din activitatile curente.sau b) conturilor de exploatare imputabile veniturilor din activitatile curente. Unele intreprinderi adopta un format diferit al contului de profit si pierdere care. dintr-un inventar fizic realizat de intreprindere si la care auditorii nu asista totdeauna. pe baza tratamentului alternativ situatiile financiare trebuie sa prezinte diferenta intre valoarea stocurilor specificata in bilant si una dintre urmatoarele valori: a) valoarea cea mai mica dintre valoarea calculata si valoarea realizabila neta b) valoarea cea mai mica dintre costul curent la data bilantului si valoarea realizabila neta. Ca atare. f) valoarea stocurilor gajate in costul datoriilor. Motivul poate sa rezide in faptul ca normele vizeaza numai evaluarea elemtelor din stocuri. in principiu. Fiabilitatea depinde atunci de sinceritatea intreprinderii. prezinta alte valori. Situatiile financiare trebuie sa prezinte una dintre urmatoarele informatii: a) costul stocurilor recunoscut ca o cheltuiala in cursul perioadei. nu si de determinarea lor calitativa. intreprinderea prezinta costurile recunoscute drept cheltuieli cu materiile prime si materialele. c) valoarea contabila a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabila neta. .

Prima zona de ³incertitudine´ poate sa apara in distinctia intre cheltuielile directe si cele indirecte. ³Marja de manevra´ a intreprinderii este limitata. 4. Editura Sedcom Libris. IAS 2 STOCURI 3. printr-o ³amenajare´ a procedurilor. Feleaga ± Sisteme contabile comparate. de calitatea organizarii contabilitatii intreprinderii. in mare parte.ro .Ia i.Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate. O eventuala schimbare a modului de evaluare ar putea permite insa manipularea rezultatelor. O a doua zona de ³incertitudine´ este legata de distinctia intre cheltuielile generale de productie(incorporabile in costul stocurilor) si cheltuielile generale de administratie(neincorporabile in costul stocurilor). Intr-adevar. CECCAR. Dumitrean Emilian ± Contabilitate financiar .2005 2. www. 2008. metoda LIFO. multe din cheltuielile considerate a fi cheltuieli generale ar putea sa fie repartizate direct intre produse. delimitare care depinde.conta. si implicit rezultatul. in timp ce metoda FIFO ii supraevalueaza. 2008. O a treia zona de ³incertitudine´ apare in legatura cu incorporarea cheltuielilor fizice indirecte de productie. O a cincea zona de ³incertitudine´ este adusa de insasi metoda de identificare a iesirilor din stoc. O a patra zona de ³incertitudine´ poate sa fie definita in contextul utilizarii costurilor standard. totusi. Editura Sedcom Libris. N. intreprinderea utilizeaza aceleasi metode in fiecare an. 5. problema de apreciere in mod esential subiectiva. in functie de activitatea normala a intreprinderii. conduce la subevaluarea acestor indicatori. atunci cand cantitatile stocate nu variaza in proportii considerabile de la un exercitiu la altul si prin corecta aplicare a principiului permanentei. Ia i. Bibliografie 1. Se cunoaste ca in perioadele de crestere a preturilor. care afecteaza marimea acestora.