You are on page 1of 17

CALITATEA IN INDUSTRIA SOFTWARE Conceptul calitatii in industria software Conceptia moderna despre calitate priveste acest concept în dinamica

sa si leaga calitatea produsului calitatea fabricatiei. Conform standardelor ISO, calitatea fabricatiei reprezinta gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica, iar calitatea proiectului exprima masura în care de proiectul produsului asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea din punct de vedere economic. A 3 1 sau serviciului de calitatea conceptiei (proiectului) si

folosire, la fabricatia produsului a unor procedee tehnologice rationale si fezabile

B 2 A = cerintele beneficiarului

C

B= caracteristicile calitatii prevazute în documentatia tehnica C = caracteristicile produsului 1 = calitatea conceptiei; 2 = calitatea fabricatiei; 3 = calitatea produsului (sau serviciului). La aceste notiuni se adauga si conceptul de calitate livrata. Aceasta se refera la nivelul real al calitatii produsului sau serviciului, în momentul achizitionarii de catre beneficiar. Daca societatea contemporana este o societate a calitatii, atunci ea este, în aceeasi masura, o societate a informatiei si a tehnologiei informatiei. În industria de software, întâlnim aceeasi concentrare pe produs a conceptiei, executiei, asigurarii si verificarii calitatii, ca în faza preindustriala, dar, pe de alta

comportamentul instructiunilor nu se deterioreaza în timp. Acest ultim aspect se datoreaza particularitatilor prin care calitatea se manifesta în domeniul produselor software. Importanta calitatii produselor software rezida în cel putin trei aspecte: erorile din programele de aplicatie pot fi fatale în anumite domenii unde vietile oamenilor depind de acestea.interactiunile dintre componentele unui program sunt. . . Particularitatea consta în faptul ca activitatile desfasurate pot fi specifice unei anumite faze a ciclului de viata.erorile sunt provocate de folosirea sau combinarea incorecta a componentelor elementare. aceste erori pot provoca pierderi financiare. prin depanare. cum ar fi: sa observe ce se întâmpla si sa înteleaga semnificatia propriilor observatii. sa se poata comporta si sa poata actiona congruent în situatii interpersonale dificile. documentare. . mai ales daca acestea ruleaza în cadrul unor aplicatii complexe. dupa cum urmeaza: . desi productivitatea a crescut substantial. chiar si când este derutat. Aceasta ultima abilitate . mai complexe. în domeniul dezvoltarii de software. Modelul de productie în industria software este un model de ³productie a proiectelor´. Un manager preocupat de calitatea produselor software trebuie sa posede anumite abilitati speciale si chiar calitati native. deci programul se îmbunatateste prin trecerea timpului.erorile exista deja în program. sau pot fi independente de fazele ciclului de viata. Daca în domeniul produselor hardware costurile au o tendinta generala de scadere. suparat sau speriat. si nu de aceste componente în sine. conceptie. de proiectare. materiale si tot felul de alte tipuri de insatisfactii sau pierderi. exista grupul de executanti.a diminuat numarul total de erori cu o unitate. datorita împartit complexitatii produsului rezultat. programare. ele sunt eliminate cu timpul. în colective sau indivizi specializati. sa poata întelege situatiile complexe. .parte. nu se înregistreaza si o scadere a costurilor care sa duca la aceeasi tendinta.eliminarea unei erori nu da siguranta ca s. care actioneaza pe parcursul unor înlantuiri de faze (ciclu de viata). .non-calitatea programelor poate fi atribuita în întregime greselilor umane.

îi ajuta în rezolvarea problemelor. Aceasta definitie se bazeaza pe doua concepte care. . dau masura calitatii unui produs software. economice si psiho-sociale. procesul aproximare a cerintelor trebuie sa îngusteze aceasta tendinta si sa o îndrepte catre ceva ce se poate finaliza si pune în opera. ceea ce permanent între producatorul de software si conduce.permite sa se poata planifica un proiect si apoi sa se observe si sa se actioneze astfel încât proiectul sa decurga conform planului sau sa poata fi modificat conform cerintelor si schimbarilor aparute pe parcurs.le ofera o imagine buna pe piata. Principii de proiectare a proceselor de dezvoltare software Masura fundamentala a oricarui proces cu feedback controlat este posibilitatea de a compara ceea ce a fost planificat a se realiza. Proiectarea proceselor de dezvoltare software are la baza doua activitati: A. 2. puse în legatura. B. 4. în fata clientilor lor cei mai semnificativi. Clientii cumpara sau accepta produsele software atât timp cât: 1. îi ajuta în sesizarea oportunitatilor de îmbunatatire a propriei activitati. cu ceea ce s-a realizat în fapt. Desi evolutiile lumii reale determina modificarea continua a cerintelor chiar si în timpul procesului de realizare a proiectului. 3. si anume cerintele utilizatorilor si caracteristicile produsului. le usureaza munca si contribuie la îmbunatatirea confortului acesteia. la un dialog iterativ de beneficiar. fara de care nu se poate asigura nici gestiunea si nici managementul operational al calitatii. fara de care nu se poate face o evaluare asupra dimensiunilor. planificarea masurabilitatii proceselor si produselor software intermediare si finale. analiza riguroasa a cerintelor si specificatiilor. Calitatea produselor software este definita ca masura în care acestea satisfac cerintele utilizatorilor prin caracteristici tehnice. efortului de realizare si a obiectivelor privind calitatea.

metodologia desfasurarii (explicitarii) functiei calitatii . Aceasta presupune minimal de activitati care desfasurarea unui set sa puna bazele unui management de calitate si ale producerii de software de calitate. reprezentari proiectului. grafice) asupra progresului realizat în domeniul calitatii .un sistem de creare si întretinere a unei vederi scheme.QFD .Aceste elemente constituie oportunitatilor clientului.un sistem de revizii si inspectii care sa masoare proiectului. într-o stare B (starea finala dorita). s-a dezvoltat în Japonia. . Realizarea oricarui proiect presupune mutatia unui sistem dintr-o stare A (initiala). Planificarea masurabilitatii si a ceea ce se va masura pentru managementul calitatii este un element esential al proiectarii gestiunii calitatii. . fara ambiguitati si corecta a proiectului. de comun acord. în cadrul oricarui proiect de dezvoltare de software.ca o structura sofisticata. cunoasterea cerintelor pentru starea finala B si cunoasterea realitatilor starilor A si B. Instrumentele si tehnicile acestei metodologii sunt aplicate în prezent în proiectele de dezvoltare de hardware. în vederea livrarii catre clienti a unor produse de valoare. . cu mai multe subsisteme. Gerald Weinberg recomanda urmatorii pasi pentru proiectarea generala a unui sistem de procese care sa duca la realizarea cu succes a unui proiect masurabil de dezvoltare de software si sa permita totodata managementul calitatii: a) Pregatirea pentru o succesiune de procese iterative Odata cu definirea completa. prin calitatea produsului software. care documenteaza tot ceea ce furnizorul si beneficiarul înteleg. O asemenea transformare nu poate fi facuta fara perceperea exacta a starii A. Premisele realizarii unui proiect masurabil sunt: . motive puternice pentru focalizarea atentiei si echipei de dezvoltare software în directia sesizarii corecte a problemelor În cadrul managementului calitatii totale. servicii si software.un sistem de cerinte bine întocmite.compunerea proiectului din procese masurabile.Quality Function Deployment . orice orice evolutie a calitatii globale publice (rapoarte.

exprimata nenegativi. e) Verificarea posibilelor obstacole. Toate statiile de lucru vor fi identice. poate fi într-adevar un obstacol. iar configuratia aleasa trebuie sa fie cea recomandata de furnizorii urmatoarelor produse software. O alternativa care duce la minimizarea proiectului poate fi: ³Produsul software va fi testat pe 80 pâna la 100 statii de lucru.le corespunzator optiunile si cerintele. în locul formulei: ³Proiectul nu va putea sa depaseasca de managerii bugetul alocat´. de managerii organizatiei si proiectului. c ) Stabilirea obiectivelor într-o maniera masurabila Stabilirea în acest mod a obiectivelor presupune existenta unui raspuns clar la orice întrebare de genul: ³Cum se poate dovedi ca obiectivul X a fost atins?´. în termeni De exemplu. Proiectul se va executa în conditiile . aceasta presupune deja plasarea problemei calitatii pe ³creasta valului´.manager trebuie sa fie pregatit (cel putin psihologic) pentru viitoarele rafinari si redefiniri. fiecare posibil obstacol va fi analizat si se va stabili daca posibile cai de depasire a acestuia. în formularea obiectivelor trebuie evitate fraze cu un înteles vag precum: ³Se va actiona în directia cresterii calitatii si productivitatii´. se poate opta pentru formula: ³Proiectul va avea un buget si un set de cerinte stabilite. b ) Identificarea clientilor si valorizarea optiunilor acestora Începând proiectul cu clientii si valorizându . care vor fi instalate pâna la data de 20 martie´. precum si de începerea acestuia. c) Selectarea obiectivelor posibile de atins Formularea obiectivelor trebuie sa fie clara si. De aceea. de comun acord. Se recomanda evitarea formularii unor obiective de genul: ³Testarea presiunilor asupra produsului software se va face pe 100 statii de lucru IBM. d) Stabilirea obiectivelor trebuie facuta cu constrângeri minime asupra proiectului. înainte îndeplinirii setului de cerinte si în limita bugetului aprobat´. Trebuie sa se alcatuiasca o lista care sa cuprinda cât mai multe posibile obstacole ce pot sta în calea realizarii obiectivelo r. Ulterior.

care sa faciliteze operarea´.lungimea grafului este incertitudine sa fie diminuate. financiare si materiale. din care starea B este cel mai probabil de atins. Planificarea inversa poate fi eficienta în conditiile în care: . acest raspuns releva cel putin doua aspecte: pe de o parte interesul clientului în realizarea interfetei respective nu este prea ³arzator´. clientul nu poate fi luat în considerare ca o resursa pentru proiect (ceea ce este mai grav). pe de alta parte.Transferarea unor programatori experimentati care lucreazã la alt proiect f ) Verificarea resurselor Acesta este un pas peste care multi manageri de proiect trec cu usurinta. daca clientul face urmatoarea afirmatie: ³Doresc o interfata utilizator foarte prietenoasa. este necesar ca. clientul raspunde: ´Sunt prea ocupat pentru a face acest lucru. CAI POSIBILE DE REZOLVARE 1. sunt cuprinse în planurile proiectului. se identifica o stare intermediara C. astfel încât elermentele de . Voi faceti interfata si apoi voi fi mai explicit când voi vedea rezulatul´. De exemplu. iar. si asa mai departe: A E D C B. dar la întrebarea producatorului ³Cât timp puteti aloca pentru a defini exact cerintele dumneavoastra în ceea ce priveste aceasta interfata prietenoasa´. g) Planificarea inversa Pentru a putea planifica invers. sa existe o imagine clara a starii B (starea finala dorita). Desigur ca nici un plan real nu poate fi liniar. Crearea unui program rapid si intensiv de pregãtire 3. suficient de mica. mai întâi.OBSTACOL Lipseste o anumitã experientã vis-a-vis de rezolvarea unor aspecte tehnice ce se prognozeazã cã vor apare în programe. Reproiectarea produsului în vederea reducerii complexitãtii 4. Angajarea unor colaboratori sau consultan ti externi 2. Pornind înapoi câtre starea initiala A. având în vedere faptul ca resursele umane.

în final.planificarea trebuie sa fie incrementala. daca sistemul nu a atins starea intermediara dorita. ca reflectari ale cerintelor identificate si definite ale beneficiarilor. Conceptul de software corespunzator pentru utilizare Fiecare client are preferinte individuale. cât la nivelul întregii industrii. deoarece cumparatorul hotaraste. Aceasta relatie se reflecta puternic în industria de software. . satisfacerea ale managementului mijloace este calitatea. de la o etapa la alta. sa poata fi corectat în pasul urmator. de diferite institute si organizatii (ISO. este important ca relatia calitate cumparator sa fie puternic reflectata nu numai în definirea calitatii. Acest meta. de-a lungul istoriei acestei industrii. în pasi realisti. Astfel. Cele trei componente calitatii totale sunt îmbunatatirea continua.furnizor este generalizata prin internalizarea ei. relatia client.. În cazul managementului total al calitatii. aplicabil nu atât la nivelul organizatiilor producatoare de software. necesare utilizatorilor si avansul organizatiei.QFD) si explicitarea politicii (Policy Deployment . Pentru satisfacerea cerintelor.modelului calitatii software.PD).model al calitatii software nu reprezinta doar îmbunatatirile incrementale ce apar de la luna la luna sau de la an la an în domeniul analizat. Dincolo de modelele oferite de literatura de specialitate. ca o caracteristica de calitate tot mai apreciata. astfel încât. care pot fi satisfacute prin caracteristici de calitate diferite. Trecerea de la un proces la altul. rezulta ca managementul calitatii este principalul factor care contribuie la statuarea meta. se afirma tot mai mult posibilitatea de personalizare a produselor software. IEC). specificatiile. desfasurarea functiilor calitatii (Quality Function Deployment. dar si în managementul si gestiunea acesteia. ci numai satisfacerea asteptarilor. SEI. este abordata conform principiului ³urmatorul proces este clientul´. ce nu reprezinta criterii de calitate absolute. ci consta în acumularea solida a micilor pasi ce construiesc drumul îmbunatatirii calitatii. alaturi de unii factori ai caracteristicii de flexibilitate. Tehnicile manageriale pentru realizarea lor sunt controlul statistic al proceselor (Statistical Process Control -SPC). pentru Astfel.

metode i tehnici moderne de conducere. (Leadership). Succesul depinde de modul în care oamenii particip la activitatea organiza iei. Îmbun t irea continu a sistemului de management al calit ii Responsabilitatea managementului Clien i Clien i Managementul resurselor M surare. analiz i îmbun t ire Satisfac ie Cerin e Date de intrare Realizarea produsului Date de Produs ie ire Legenda Activit i care adaug valoare Flux de informa ii Figura: Modelul ISO 9001 pentru SMC Într-o prezentare sintetic . principiile care definesc un management performant sunt urm toarele:    Clientul este cel care define te calitatea (Orientarea spre client).SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII (SMC) Definirea si rolul SMC Implementarea managementului calit ii este calea pentru realizarea unui management performant. Liderii sunt cei care stabilesc direc ia de ac iune i î i atrag sprijinul angaja ilor. (Implicarea personalului). bazat pe principii. .

. reprezint un sistem de procese intercorelate. dar abordarea ei trebuie s integratoare (Abordarea ca sistem). financiare umane) care trebuie alocate urarea corespunz toare a proceselor. Procesele utilizeaz resurse (materiale. i gestionarea proceselor dintr-o organiza ie face resurse.în elegerea mai bun a cerin elor clien ilor. performan ele proceselor depind de metodele de lucru i de control adoptate. Un proces este format din una sau mai multe activit i ce transform intr rile în ie iri. în consecin important ca procesele s (Abordarea prin procese). Îmbun t irea are la baz furnizate de monitorizarea i m surarea performan elor proceselor i/sau a elementelor i presupune folosirea unor metode de analiz i îmbun t ire a . calit ii. Identificarea proceselor posibil : . Abordarea bazat pe procese Abordarea bazat pe procese este unul dintre principiile de baz ale managementului modern. Abordarea bazat pe proces se refer la identificarea proceselor unei organiza ii i a interac iunilor dintre ele i la conducerea acestora. Îmbun t irea continu ± singura cale de a ine pasul cu schimb rile din mediul socio-economic. controlate este i îmbun t ite continuu fie   Calitatea acoper întrega organiza ie.controlul i îmbun t irea performan elor proceselor. pentru îmbun t irea performan elor organiza iei i atingerea excelen ei. i îmbun t ite continuu. Calitatea depinde de modul în care organiza ia lucreaz . a c rui aplicare este legat de preocup rile pentru calitate: Sistemul de management al calit ii dup modelul ISO 9001 este definit în termeni de proces. Principiile enumerate mai sus sunt vitale pentru un management performant. Consumul de informa iile într-un mod optim pentru desf care trebuie definite de intrare/ie ire. fie definite. pentru ob inerea succesului în afaceri.

Implementarea i certificarea sistemelor de management al calit ii Adoptarea unui sistem de management al calit ii este o decizie strategic a unei organiza ii..procesele trebuie implementate.procesele i produsul trebuie monitorizate i m surate fa obiectivele i cerin ele pentru produs.  ÄEfectueaz ´ .coordonarea mai bun a leg turilor dintre compartimente. Principiul abord rii bazate pe proces este coroborat cu conceptul P-D-C-A ÄPlanDo-Check-Act´.2). execu ia. fiind implicit asociat cu planificarea. Acesta este un ciclu dinamic care poate fi aplicat proceselor existente într-o companie.2 din ISO 9001 explic modul în care este aplicat ciclul PDCA:  ÄPlanific ´ . fiind determinat de o serie de factori. . iar rezultatele raportate. respectiv ÄPlanific -Efectueaz -Verific -Ac ioneaz ´ (Fig.trebuie stabilite i întreprinse ac iuni pentru îmbun t irea continu a proceselor.  ÄVerific ´ . controlul i îmbun t irea continu proceselor. limitarea problemelor la interfa a dintre structurile care particip la realizarea unor obiective comune.  ÄAc ioneaz ´. dintre care men ion m: de politica. a tuturor Figura: Ciclul PDCA (Roata lui Deming) Clauza 0.ob inerea rezultatelor ce îndeplinesc cerin ele clientului i politica organiza iei se realizeaz prin stabilirea obiectivelor i proceselor necesare.3.

o sten ie deosebit documenta iei care descrie decizia managementului superior al organiza iei de implementare a sistemului de management al calit ii. urmat de o serie de etape ce Standardul ISO 9000 acord instrumente utile pentru: - sistemul de management al calit ii. inten ia conducerii de a îmbun t i calitatea. A) Proiectarea sistemelor de management Primul pas îl reprezint includ: atragerea sprijinului conducerii de la nivelul superior. evaluarea situa iei existente de c tre speciali ti. e alonarea lor în timp i alocarea resurselor necesare. dorin a de diferen iere de concuren . planificarea proiect rii SMC i elaborarea documentelor SMC. evaluarea sistemului de management al calit ii (prin procese de audit certificare). comunicând personalului modul în care trebuie s ac ioneze. implementarea ± transmiterea i aplicarea lor în interiorul organiza iei. Ambele secven e presupun stabilirea activit ilor de realizat. pe de-o parte. dorin a conducerii organiza iei de a câ tiga încrederea clien ilor. în domeniul nuclear. proiectarea ± stabilirea componentelor sistemului i descrierea lui prin documente specifice documentelor i. Documentele care descriu SMC constituie realizarea calit ii cerute.- presiunea clien ilor (cerin e contractuale). i . al produc iei de armament. al construc iilor etc.). cerin e ale organismelor de reglementare în anumite domenii (de exemplu. pe de alt parte. dorin a de p trundere pe noi pie e de desfacere. analiza performan elor i îmbun t irea proceselor organiza iei. desemnarea unui responsabil cu calitatea. instruirea personalului implicat în proiectarea SMC. Procesul de creare a unui sistem de management al calit ii este complex i implic .

Principalele activit i realizate pe parcursul acestui proces sunt urm toarele: . cerin ele clientului. . Proceduri de sistem . Frecven a i ale organiza iei. cerin ele de reglementare aplicabile.  Manualul calit ii . abilit ile demonstrate ale personalului. B) Implementarea sistemului de management al calit ii Implementarea are ca scop difuzarea i aplicarea documentelor sistemului de management al calit ii în cadrul organiza iei. corespunz toare metodelor noi de lucru. la dezvoltarea creativit ii. a atitudinii oamenilor. aceasta fiind mai subtil de realizat decât însu irea unor metode noi de lucru. trebuie realizat i mult mai greu schimbarea mentalit ii.document care furnizeaz informa ii adecvate.Fiecare organiza ie stabile te volumul documenta iei cerute i suportul care va fi utilizat.  Proceduri.documente care furnizeaz efectuate sau ale rezultatelor ob inute. m sura în care este necesar s se demonstreze îndeplinirea cerin elor sistemului de management al calit ii. De asemenea. in func ie de: tipul i m rimea organiza iei. Instruirea se refer la dezvoltarea unor noi aptitudini.cerute explicit de standardul ISO 9001. atât pentru scopuri interne cât i pentru scopuri externe referitoare la sistemul de management al calit ii. instruc iuni de lucru i desene . utilizarea instrumentelor de analiz i munca în echip . Documenta ia sistemului de management al calit ii conform cu ISO 9001 include:  Declara ia politicii referitoare la calitate i Obiectivele de calitate.efectuarea de audituri interne pentru a se verifica dac documentele sistemului respect cerin ele standardului de referin i dac sunt corect aplicate. Inregistr ri .instruirea personalului ± care presupune organizarea unor programe distincte de formare pe categorii de personal.documente care furnizeaz informa ii despre modul în care se realizeaz activit i i procese. complexitatea i interac iunile proceselor. complexitatea produselor. i în Rapoarte de auditurilor se stabile te în func ie de necesit ile sistemului Concluziile auditurilor sunt cuprinse în Raportul de audit dovezi obiective ale activit ilor .

Fiecare dintre aceste standarde cuprinde cerin e specifice. fiind adesea un factor de care depinde participarea la schimburile comerciale. alocarea i evaluarea eficacit ii globale a . Integrarea poate facilita: planificarea. aplicarea lor finalizându-se prin sisteme de management cu obiective i ac iuni distincte. standardele OHSAS 18000 pentru securitate i s n tate în munc (în 2004). mediu resurselor. perioad în care se organizeaz audituri de supraveghere pentru asigurarea men inerii condi iilor ini iale de certificare i utilizare a certificatului. ISO 14000 (în 1997). Pentru eliminarea i aplicare este neconformit ilor se stabilesc ac iuni corective. În prezent. În afara acestora. Certificatele pot fi suspendate. standardele ISO 22000 pentru securitatea alimentelor etc. cele mai r spândite fiind sistemele integrate de calitate. care precizeaz neconformit ile constatate. astfel încât implementarea i certificarea SMC dup modelul ISO 9001 devine doar o confirmare a eficacit ii sistemului de management al calit ii. acreditate. Certificarea este realizat de organiza ii neutre.neconformitate. Sisteme de management al calit ii management Standardele din seria ISO 9000 sunt cele mai cunoscute standarde referitoare la sistemele de management. asigurarea resurselor i controlul calit ii. definirea obiectivelor complementare i alte orient ri ale sistemului de i securitate în munc . Procesul de implementare se poate finaliza cu certificarea sistemului de management al calit ii. anulate sau retrase. proceduri i instrumente privind procesele de lucru. Termenul de valabilitate a certificatelor este de 3 ani de la data emiterii. au ap rut standardele pentru managementul mediului. În unele cazuri. i are la baz proceduri standardizate de audit. a c ror adecvare verificat prin audituri interne de urm rire/verificare. exist s n tate preocupare pentru crearea unor sisteme integrate de i management. organiza iile au deja un sistem bine pus la punct cu reguli definite. Certificarea sistemului de management al calit ii atest conformitatea sistemului cu standardul de referin i alte reglement ri specifice domeniului de activitate al firmei. Interesul organiza iilor pentru implementarea i certificarea SMC este tot mai mare în prezent.

caracterizeaz un sistem de management modern.TQM) sau atingerea excelen ei. construc ii. Integrarea cerin elor referitoare la calitate. alimentar etc. o serie de standarde specifice unor domenii de activitate: auto. Abordarea sistematic a acestor aspecte prin integrarea lor în SMC reprezint ceea ce. y performan ei organiza ionale i tuturor se p r ilor interesate ale unei organiza ii. permite compararea performan elor organiza iei. fiind o expresie a Crearea unui sistem de management al calit ii dup modelul ISO 9001 este în general un punct de plecare. mediu. exist i datorit De domenii. fiind necesar implicarea sa în dezvoltarea i implementarea sistemului de management al calit ii. în limbaj consacrat. nuclear.organiza iei. pe baza unor criterii i indicatori de performan stabilite/ modele de excelen . evaluarea sistemelor de management al con in criterii care permit evaluarea comparativ i aceasta este aplicabil tuturor activit ilor a îndrum ri pentru prevenirea erorilor. în cadrul modelelor de excelen . trecerea la modelele de excelen maturit ii sistemului de management. Responsabilitatea managementului Managementul superior al companiei are un rol determinant în aplicarea eficient a managementului calit ii. Crearea sistemelor integrate de management a devenit posibil preocup rilor pentru armonizarea standardelor asociate acestor asemenea. a disfunc ionilor ini ierea de ac iuni corective Modelele de excelen calit ii determin îndeplinirea cerin elor stabilite. cu cele ale altor organiza ii. numim Managementul Calit ii Totale (Total Quality Management. prin care se urm rete armonizarea cerin elor tuturor p r ilor interesate. Diferen ele dintre sistemele de management al calit ii conform cerin elor standardului ISO 9001 i sistemele de management bazate pe modele de excelen raporteaz la domeniul lor de aplicare: y Seria ISO 9000 furnizeaz cerin e pentru sistemele de management al calit ii i i îmbun t irea calit ii prin i preventive. evaluarea. aspecte financiare etc. .

datoria managementului superior este aceea de a delega corect responsabilit ile i de a stabili atribu iile privind calitatea. autoritatea i responsabilitatea privind calitatea pentru fiecare post. contracte i anexe la contract. caiet de sarcini.atribu iile fiec rui compartiment în domeniul calit ii. precum i a cerin elor legale i a celor reglementare. .desemnarea pe func ii a persoanelor care corespund cerin elor. dup cum urmeaz : y demonstreze voin a de ac iune a conducerii. dup caz: norme tehnice. y y y y Stabilirea politicii referitoare la calitate. Acest proces vizeaz s se defineasc : . Obiectivele calit ii trebuie s fie armonizate cu politica i cu angajamentul de îmbun t ire continu . s înscris obiective de calitate privind produsele i s fie m surabile. . Întrucât calitatea implic fiecare angajat. documenta ie de proiectare. precizând ac iunile concrete ale managementului superior cu Comunicarea în cadrul organiza iei a importan ei satisfacerii cerin elor clientului. sunt cerin e ale standardelor de i ajut la management al calit ii ce privesc direct managementul organiza iei implementarea eficient a calit ii. Politica referitoare la calitate asigur referitoare la calitate O alt cerin un cadru pentru stabilirea includ analizarea obiectivelor calit ii. standarde.Standardul ISO 9001 cere un angajament scris care s privire la calitate. A se asigura de disponibilitatea resurselor. A se asigura de faptul c sunt stabilite obiectivele calit ii. Definirea obiectivelor privind calitatea i stabilirea modului prin care acestea vor fi atinse i anume politica referitoare la calitate. Conducerea analizelor efectuate de management. în responsabilitatea managementului este planificarea condi ii restrictive pentru calit ii produselor i proceselor: presupune stabilirea caracteristicilor de calitate i a nivelului lor prin intermediul unor indicatori care reprezint proiectare. .sarcinile. Documentele care stau la baza lor sunt numite specifica ii i pot fi. Politica referitoare la calitate i obiectivele calit ii confer orientare i inte i i organiza iei.

Mod de utilizare. care acopera functiile pe care produsul software le asigura pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor.Managementul superior trebuie s delege de asemenea o persoan care. prin modul în care se desf comunicarea contribuie la dezvoltarea unor atitudini i comportamente de angajament al personalului de la toate nivelurile în realizarea i îmbun t irea continu a calit ii. Se poate concluziona deci c succesul demersului pentru calitate depinde hot râtor de implicarea managementului superior al organiza iei. s o preia pe cea de responsabil cu calitatea. care se refera la efortul cerut pentru modificarea software-ului. care s aib autoritatea de a decide sau de a delega toate problemele referitoare la sistemul de management al calit ii. care se refera la resursele fizice folosite pentru executia software-ului. Comunicarea este o alt managementul calit ii. . rezolvare este în responsabilitatea managementului superior. care se refera la capacitatea software-ului de a mentine nivelul de performanta.Evaluarea produselor software ISO 14598-1 Generalitati ISO 14598-2 Planificare si management ISO 14598-3 Proces pentru dezvoltatori ISO 14598-4 Proces pentru achizitori ISO 14598-5 Proces pentru evaluatori ISO 14598-6 Documentatia pentru modulele de evaluare ISO 9126 identifica 6 categorii de calitate a software-ului: y y y y y Functionalitate. a c rei comunicare se poat oar .Caracteristici si metrici ale calitatii software ISO 9126-1 Caracteristici si subcaracteristici de calitate ISO 9126-2 Metrici externe ISO 9126-3 Metrici interne ISO/IEC 14598 . Mentenabilitate. Siguranta. pe lâng atribu iile obi nuite. Standardele ISO aplicate in industria software ISO/IEC 9126 . Aceast general i s întruneasc persoan trebuie s fie subordonat directorului potrivit calit i profesionale i psihologice care s problem esen ial o fac pentru aceast func ie. O bun presupune existen a unor sisteme informa ionale prin intermediul c rora s transmite informa iile necesare. care se refera la efortul cerut pentru a utiliza software-ul. de asemenea. Eficienta. indiferent de pozi ia sa ierarhic .

Eficienta Mentenabilitate Comportare in timp Comportare din punct de vedere al resurselor Diagnosticare Flexibilitate Stabilitate Testabilitate Diagnosticarea (analisability) este usurinta cu care se determina cauza unui esec. . Un instrument software poate fi usor de invatat. utile pentru clarificarea categoriei principale. dar consumator de timp la utilizare. Functionabilitate Compatibilitate Acuratete Interoperabilitate Conformitate Securitate Siguranta Maturitate Toleranta la erori Recuperabilitate Intelegere Invatare Operabilitate Mod de utilizare Intelegerea (understandability) este calitatea de a putea patrunde conceptele logice si aplicabilitatea lor. care se refera la abilitatea software-ului de a fi transferat in diferite medii. Stabilitatea inseamna ca exista un risc scazut ca o modificare a software-ului sa aiba efecte neasteptate.y Portabilitatea. Flexibilitatea (changeability) implica schimbarea repetata a software-ului de catre furnizori. ISO 9126 ofera subcaracteristici pentru fiecare categorie primara. Invatarea (lernability) este diferita de operabilitate (operability). Portabilitate Adaptabilitate Usurinta instalarii Conformitate Usurinta de a fi inlocuit ISO 9126 ofera anumite indicatii privind folosirea caracteristicilor de calitate. elementul primordial din punct de vedere al calitatii este efortul cerut pentru utilizatrea software-ului. de exemplu. Pentru sistemele interactive (interactive and user system). utilizeaza un numar mare de meniuri in cascada. deoarece.