You are on page 1of 4

REVOLU IA FRANCEZ

Revolu ia francez (1789-1799) a fost un eveniment major al epocii moderne, care a dus la r sturnarea Vechiului Regim èi la instaurarea unei noi ordini politice èi sociale în Fran a. Fran a a experimentat toate sistemele de guvernare trecând succesiv de la monarhia absolut , bazat pe principiul de drept divin, la monarhi a constitu ional , dup model britanic, în care domin principiul ,,regele domneète, dar nu guverneaz , apoi la republic . Aceasta avea la baz , în teorie, libertatea èi egalitatea tuturor cet enilor. Revolu ia francez este evenimentul care a marcat totodat în istoria Fran ei, trecerea la epoca modern . Perioada revolu ionar începe în 1789, cu reunirea Adun rii St rilor Generale èi c derea Bastiliei, èi se termin în 1799, cu lovitura de stat din 18 Brumar a lui Napoleon Bonaparte. Ideile liberale èi na ionale prop v duite de Revol u ia francez s-au r spândit în toat Europa, având ca efect intensificarea luptei na iunilor asuprite împotriva domina iei str ine. Revolu ia francez compl eteaz èirul marilor revolu ii al e epocii moderne, fiind precedat de Revolu ia englez èi Revolu ia american . Totodat , ea a r mas cel mai popular model de insurec ie pân la Revolu ia Rus din 1917. Vechiul Regim (francez l Ancien Régime) este o expresie folosit pentru a desemna sistemul francez de guvernare, l egile èi institu iile care au precedat revolu ia de la 1789. Acesta se sprijinea pe cele trei ordine (st ri): starea I clerul; starea a II-a nobilimea; starea III-a burghezia, r nimea èi p turile or èeneèti s race. Primele dou st ri erau privilegiate, în timp ce starea III-a reprezenta 98% din popula ia francez . Monarhi a francez era o monarhie absolut , nu una despotic , adic nu ac iona în manier arbitrar èi ilegal . Regele era împiedicat de legile èi cutumele regatului s u èi existau multe organisme independente, cum era Adunarea Clerului, care aveau drepturi èi privilegii în care regele nu putea interveni, întrucât erau garantate de lege. Regele emitea legi dup consultarea consilierilor s i, deèi nu era obligat s le accepte opinia. Parlamentele provinciale èi st rile locale limitau, de asemenea, puterea regal . Regele era reprezentat în teritoriu de intenden i de poli ie, justi ie èi finan e în cele 34 de circumscrip ii ale Fran ei. Ei supervizau perceperea impozitelor, legea èi ordinea èi r spundeau de lucr rile publi ce, comunica ii, comer èi industrie. Monarhi a francez nu primea niciodat destui bani din impozite pentru a-èi acoperi cheltuielile, aèa încât, pe timp de r zboi, când cheltuielile statului creèteau foarte mult, recurgea la împrumuturi cu dobânzi uriaèe. În consecin , plata dobânzilor la datorii a devenit în secolul al XVIII-lea o component tot mai mare din bugetul statului. Metoda de colectare a impozitelor directe prin sutele de slujbaèi aducea adesea prejudicii statului,deoarece,uneori aceètia foloseau banii în scopuri personale. Cheltuielile cur ii de la Versailles au atins cote îngrijor toare. De pild , regina Maria Antoaneta, fiica împ r tesei Maria Tereza a Austri ei èi so ia regelui Ludovic al XVI-lea, a acumulat datorii de o j um tate de

1

scuti i de serviciul militar.5% pân la 1. societatea francez era împ r it în ordine sau st ri. starea a doua. acceptând deseori alian a cu burghezia. În general nobilimea era ostil schimb rii èi se cramponau de privilegiile lor ca fiind singurele care îi distingeau de oamenii de rând. spitale èi ècoli èi ineau registrele de stare civil . nobilimea. De asemenea. aveau drepturi exclusive la vân toare èi pescuit. Cei 70.milion de livre la jocuri de noroc. de inând ¼ pân la 1/3 din acesta precum èi între 15%-25% din venitul Bisericii. Num rul nobililor varia între 110. Cei mai puternici erau cei 4. în special magistra ii din parlamente. Biserica Catolic era cel mai mare proprietar funciar în Fran a. Se obiènuia ca cei mai tineri fii ai marilor nobili s urmeze cariera bisericeasc . fie cump rând anumite sluj be. Clerul beneficia de pe urma perceperii dijmei èi era scutit de plata impozitelor. Toate func iile înalte erau ocupate de nobilime. c s toriile èi decesele. Soc ie ta tea fra nc ez În secolul XVIII. contel e de Provence.000 erau membri ai ordinelor monahale. Totuèi nobilimea nu era o cast închis ci o elit deschis . Starea a doua Starea a doua era cea mai puternic . beneficiau èi de scutiri de impozite. Mul i epi scopi de ineau mai multe episcopate èi nu erau v zu i niciodat slujind în vreuna dintre ele. se ocupau de s raci. cuptoarelor de pâine èi teascuri. drept de monopol asupra morilor. iar starea a treia cuprindea restul popula iei. primind porecla di n partea cumnatului ei. dac acest lucru ducea la înt rirea puterii sale economice. Aproape toat lumea o detesta pentru frivolitatea èi arogan a sa.000 de clerici. tr ia la ar . Restul nobilimii. pentru a se putea îmbog i.000 adic 0. din care 60. Preo ii ocupau o important pozi ie în stat. se bucurau de numeroase privilegii. rani èi Prima stare Existau circa 130. nobili care lucrau în administra ie èi justi ie. notând în registrel e parohiale naèterile. format din burghezie. Acest lucru a provocat mari scandaluri èi biserica a fost perceput de popula ie ca o institu ie corupt .000 de clerici seculari lucrau în parohii. întrucât to i episcopii erau nobili. puteai deveni nobil fie prin favoarea acordat direct de rege. fiind judeca i de tribunale speciale.000 pân la 350. categorie limitat la cei a c ror ascenden nobiliar data de dinainte de 1400 èi care îèi permiteau costul vie ii de la Versailles. muncitori urbani. Madame Déficit. Urm toarea ca importan practic era nobilimea de rob .5% din popula ie.000 de nobili de curte. de munca la între inerea drumurilor. Clerul forma prima stare. Principala surs de venit a nobilimii era p mântul. Deèi nobili îèi puteau pierde titlul de 2 . De altfel. care constituiau majoritatea clasei nobiliare.

care ranii erau obliga i s pl teasc dijma bi sericii. liber-profesionièti (medici. de departe cea mai numeroas . Situa ia ranilor difer de la o provincie la alta. Acestea au crescut accentuat în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. existau circa 2. func ionari publici. èi ranii lipsi i de p mânt care nu de ineau decât casel e èi gr dinile. lods et ventes tr i mai bine èi tr ia în nesiguran deoarece vremea rea sau boala îl puteau aduce în rândul vagabonzilor. În total. Celelalte dou p r i ale ranul s rac nu avea nici o speran în a r nimii erau ranii dijmaèi. avoca i). Nivel ul de trai al salaria ilor sc zuse lent deoarece pre urile urcaser în medi e cu 65% în timp ce salariile numai cu 22%. Maiètrii èi lucr torii munceau èi tr iau împreun èi erau afecta i de creèterea pre ului pâinii deoarece ea constituia ¾ din hrana zilnic . Meèteèugarii erau organiza i în bresle. scriitori. Circa 85% din popula ia Fran ei tr ia în mediul rural èi maj oritatea o formau de ineau variaz între 25 pentru a vinde.3 milioane de burghezi. Exista un mic strat (circa 600. Nu prea exista produc ie pe scar mare: num rul mediu de oameni într-un atelier din Paris în 1789 era de 16. circa 8% din totalul popula iei. în anii buni. Ei erau necalifica i èi s raci. angajau al i componente ale ranii. Povara cea mai grea pentru popula iei de la 22. impozite o tax pl tit seniorului când bunurile îèi schimbau ranii din Midi nu pl teau deloc d ri. era r nimea. ob ineau èi un mic surplus. unii dintre ei s-au implicat în metalurgie. latifundiari. Orele de munc erau multe 16 ore pe zi. furt èi slujbe ocazionale. lipsi i de capital èi care d deau jum tate de recolt proprietarilor p mântului.9 milioane în 1790. minerit sau sistemul bancar. A doua component a st rii a treia. nici muncitori urbani.4 milioane în 1705 la 27. care cultivau rani cu ziua èi d deau bani cu împrumut. 6 zile pe s pt mân . în schimb cei din Bretania èi Burgundia aveau d rile cele mai mari. Cauzele Revolu iei În ciuda transform rilor economice ce au dus la dezvoltarea comer ului èi industriei. Al i burghezi erau bancheri. Majoritatea muncitorilor de la oraè tr iau în locuin e agl omerate èi insalubre. arenzile. Aceste dou r nimii au dus-o relativ bine în tot secolul XVIII pân în anii 1770. clerul èi "a treia stare" (restul popula iei). la vingtieme. la capitation èi la gabelle) èi obliga iile feudale seniorului lor (la corvee. ranii care cultivau pentru propriul consum èi care. cum erau comer ul sau munca manual .000) de mari fermieri. le proprietarul). Mai numeroèi erau les laboureurs. Starea a treia În fruntea st rii a treia se afla burghezia care reprezenta un grup social eterogen care nu aveau titluri nobiliare èi nu erau nici rani. De pild . 3 . rani erau statului (la taille. organizarea societ ii franceze era anacronic divizat în trei st ri: nobilimea. To i champart p r i din recolt -. ca urmare a creèterii Ce-a de-a treia component a st rii a treia o formau muncitorii urbani. Estim rile suprafe ei de teren pe care o 45% din total. Cei mai boga i din categoria burgheziei erau negustori ale c ror venituri din activit ile comerciale au sporit în numai un secol la 440% mai boga i. tr iau din cerèit.noble e dac desf èurau activit i economice specifice oamenilor de rând.

r zboi ul american pentru independen (1778-1783). Anii premerg tori izbucnirii revolu iei. apoi în r zboiul de 7 ani (1756-1763) èi. ar fi dorit s -èi asume o parte din responsabilitatea politic . În consecin . Nobilimea èi clerul fiind exceptate de plata impozitelor. sunt anii cu produc ii slabe ceea ce duseser pe mul i la ruin . Criza financiar a fost determinat èi de faptul c . În 1788. Tentativele de reform ale sistemului financiar francez au eèuat. Statul èi popula ia trecea printr-o grav criz economic èi financiar . în sfârèit.Având un nivel de trai din ce în ce mai apropiat de cel al nobilimii. burghezia. Nu doar statul era în pragul falimentului ci èi popula ia. 4 . statul men inea un nivel ridicat de impozite èi taxe. numeroase cereri au denun at m rimea si injuste ea acestor impozite. mai mult de 80% din d rile strânse au fost absorbite de plata datoriilor statului. în intervalul 1740 èi 1783 Fran a a fost implicat în trei r zboaie: mai întâi r zboiul pentru succesiunea austriac (1740-1748). educat în spiritul filozofiei iluministe èi având exempl ul recent al Revolu iei americane. din cauza datoriilor mari.