You are on page 1of 8

Curs nr.

1: Sistemul cheltuielilor publice ~i bugetare: concepte ~i indicatori macroeconomici de cuantificare si de evaluare
Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale, in forma baneasca, care se manifests intre autoritatea publica (pe de 0 parte) ~i persoanele fizice si juridice (pe de alta parte), cu ocazia repartizarii si utilizari: resurselor financiare ale statului, In scopul indeplinirii functiilor sale. Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile publice pot reprezenta: - un consum definitiv de produs intern brut, respectiv totalitatea platilor efectuate de institutiile publice in formele specifice ale cheltuielilor curente; - 0 avansare de produs intern brut, sub forma cheltuielilor de capital si care constituie participarea statului la finantarea formarii brute a capitalului, atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera nemateriala. Cheltuielile bugetare desemneaza acea categorie a cheltuielilor pub lice care se acopera din resursele prevazute in bugetul de stat, bugetele locale,bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele institutiilor publice autonome. Deosebirile esentiale dintre cheltuielile publice si cele bugetare: - din punct de vedere al ariei de cuprindere, cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cele publice, acestea din urma fiind finantate inclusiv din alte surse decat cele bugetare (spre ex. cheltuielile efectuate din intrarile anuale de credite exteme sau din fondurile exteme nerambursabile); - din punct de vedere al modului de aprobare, cheltuielile publice sunt aprobate de catre ordonatorii de credite, iar cele bugetare de catre organele legislative de la nivel central (parlamentul) sau de la nivel local (consiliile locale). In conditiile in care nevoile publice sunt in continua crestere ~itot mai diversificate, satisfacerea acestora reclama un volum tot mai mare de resurse fmanciare publice; pe de alta parte, aceste resurse au un caracter limitat iar ritmul de crestere a1 acestora este inferior ritmului de crestere al necesitatilor de finantare (lara a exclude posibilitatea ca resursele fmanciare publice sa inregistreze chiar un ritm de evolutie descendent). Altfel spus, ritmul de crestere al ofertei de finantare este inferior ritmului de crestere al cererii de

1

finantare iar, din aceasta perspectiva, apare ca inevitabila 0 stare de dezechilibru generata, in esenta, de insuficienta resurselor fmanciare publiee. In aceste conditii, problema utilizarii eficiente a resurselor fmanciare publice capata 0 importanra deosebita si se realizeaza atunei
cand:

- are loe maximizarea utilitatii la eonsumator, inclusiv din perspectiva laturii economice (eel mai mie pret platit si eel mai mie cost in utilizare); - are loe maximizarea utilitatii la eonsumator generata de satisfactia performantelor, prin modemizarea conditiilor de produeere a serviciului public; - este posibila alegerea altemativei eel mai putin costisitoare, in raport eu rezultatul final al servieiului public. Pomind de la cele prezentate in paragraful anterior, se delimiteaza urmatoarele concepte cheie pentru evaluarea modului de realizare a cheltuielilor publice, atat in teorie cat ~iin practica, sunt urmatoarele: - eficienta cheltuielilor publice - se determina ca lID raport intre eforturile fmanciare (eonsumul de resurse finaneiare pub lice) ~i efeetele utile obtinute ea urmare a aeestui efort finaneiar. In etapa contemporana, orientarile modeme privind eficienta eheltuielilor pub lice se refera ~i la urmatoarele aspeete: - bunurile ~i servieiile pub lice nu trebuie sa fie pro curate intotdeauna in mod liber ~i eu titlu gratuit; - in masura in care este posibil, sa se proeedeze la inlocuirea furnizarii publiee de bunuri si servieii publiee cu furnizarea privata; - utilizarea de bonuri valoriee pentru realizarea optiunii de furnizare de servicii publice prin mecanismele de cvasipiata - eficacitatea cheltuielilor publice - se determina ea un raport intre obieetivele realizate efeetiv ~i eele previzionate a se realiza, reprezentand 0 modalitate de dimensionare calitativa a activitatilor intreprinse, In conditiile in care aeest raport este supraunitar, analiza trebuie sa aiba in vedere toti faetorii determinanti ai dinamieii eheltuielilor publiee (si, in primul rand, dinamica P.I.B.-ului). - economicitatea cheltuielilor publice - se determina ca un raport intre efieacitate ~i gradul de realizare a obieetivelor prevazute. Metodele de evaluare a eforturilor si a efectelor directe si indirecte ale proiectelor de investitii publice eel mai freevent utilizate sunt: 1. Analiza Cost - Beneficiu (ACB) - in cadrul aeestei metode, eriteriul de exprimare se cuantifica in functie de nivelul optim al raportului eostlbeneficiu (in sensul ea fie eostlbeneficiu=minim sau
2

beneficiulcost=maxim). In cazul unui proiect de investitii instrumentele de lucru ale analizei costlbeneficiu se refera la:
n

publice,

valoarea actuala VA= L____,B6J.IT-· -i=l (f+r)' unde r=rata de actualizare, iar beneficiile asociate proiectului sunt reprezentate de B, n 1.2. valoarea actuala neta VAN- -I + I (B-C)j i=l (l+rY r=rata de actualizare I constituie capitalul investit, costurile asociate proiectului sunt reprezentate de C, beneficiile asociate proiectului sunt reprezentate de B, In aceasta situatie, vor fi analizate numai proiectele cu VAN mai mare decat 0 si, in final, se va alege proiectul cu VAN maxim 1.3. rata interna de rentabilitate reprezinta acea rata de actualizare pentru care VAN=0 In aceasta situatie, se vor alege proiectele in care RIR>O; criteriul ratei interne de rentabilitate este utilizat, in special, in sectorul privat (care urmareste maximizarea profitului) ~i mai putin in sectorul public (care urmareste maximizarea bunastarii sociale ). 1.4. indicele de profitabilitate (IP) se stabileste ca un raport intre valoarea actuala si capitalul investit. In aceasta situatie, vor fi analizate numai proiectele cu IP supraunitar iar, in final, se va alege proiectul cu IP maxim. 1.5. randamentul proiectului = IP - 1, iar, in aceasta situatie, se vor alege proiectele cu un randament maxim. 1.6. termenul de recuperare (TR) se determina ca un raport intre capitalul investit ~i valoarea actuala raportata la durata de viata a investitiei, In aceasta situatie, se va alege proiectul cu TRminim. 2. Analiza cost-eficacitate (ACE), bazata pe un continut mai larg decat eel economic care este atribuit notiunii de avantaje. Dupa elaborarea prealabila a unui indicator de eficacitate, aceasta analiza se aplica in absenta unei evaluari monetare a avantajelor. In anumite ipoteze precis formulate, in care obiectivul este unic, va fi ales programul eel mai putin costisitor. De
3

1.1.

regula, sfera de aplicare a acestei metode se circumscrie cheltuielilor socialculturale; 3. Metodele multicriteriale (MM) se aplica in conditiile in care exista pluralitatea criteriilor si, toto data, imposibilitatea de a Ie sintetiza intrun indicator unic. In raport cu fiecare din criteriile retinute, se alcatuiesc mai multe clasamente ale proiectelor, ulterior fiind insa dificila stabilirea unui clasament general.

Dimensionarea cheltuielilor publice se realizeaza printr-un sistem complex de indicatori privind nivelul, structura sau dinamica acestora, dupa cum urmeaza: - indicatori privind nivelul cheltuielilor publice 1. volumul cheltuielilor publice - reprezinta totalitatea cheltuielilor
publice prevazute in bugetele componente ale sistemului bugetar si se poate dimensiona: 1.1. in expresie nominala - reprezinta totalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturjle curente ale anului de calcul; 1.1. in expresie reala - reprezinta totalitatea cheltuielilor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de baza (denumita si de referinta); aceste preturi constante se obtin prin corectarea valorilor nominale cu indicele de variatie al preturilor de consum; 2. ponderea cheltuielilor publice - se exprima in marime procentuala, ca un raport intre cheltuielile publice totale si produsul intern brut, ~i exprima partea din produsul intern brut realizat intr-un an care se aloca satisfacerii nevoilor colective ale societatii. , 3. cheltuielile publice medii pe locuitor - se exprima ca un raport intre volumul cheltuielilor publice totale ~i numarul de locuitori ~i exprima suma alocata fiecarui locuitor in urma redistribuirii pe destinatii a resurselor fmanciare publice. Cheltuielile publice medii pe locuitor se pot exprima fie in moneda nationals, fie 'intr-o moneda internationala care sa asigure comparabilitatea date lor.

- indicatorul privind structura cheltuielilor pu blice se exprima in
marime procentuala, ca un raport intre fiecare categorie de cheltuieli publice si cheltuielile pub lice totale; acest indicator exprima modul de alocare a cheltuielilor publice in functie de ierarhizarea importantei nevoilor colectivitatii,
4

- indicatori privind dinamica cheltuielilor publice 1. modificarea absoluta a cheltuielilor publice - reprezinta suma cu care se modifies volumul cheltuielilor publice de la 0 perioada la alta si se poate cuantifica: 1.1. in expresie nominala - reflecta suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale perioadelor analizate (de calcul); 1.2. in expresie reala - reflecta suma cu care se modifica volumul cheltuielilor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de referinta (sau de baza). 2. modificarea relativa a cheltuielilor publice - reflects procentul cu care variaza cheltuielile publice de la 0 perioada la alta si se poate cuantifica: 2.1. in expresie nominala - reflecta modificarea procentuala cheltuielilor publice exprimate in preturile curente ale perioadelor analizate; 2.2. in expresie nominala - reflecta modificarea procentuala cheltuielilor publice exprimate in preturile constante ale unei perioade de referinta. 3. modificarea ponderii cheltuielilor publice in P.I.B. - exprima modificarea proportiei de alocare a P.I.B. destinata acoperirii nevoilor co le ctive 4. modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor - exprima modificarea gradului de alocare a cheltuielilor publice pe locuitor 5. modificarea structurii cheltuielilor publice expnma modificarea alocarii cheltuielilor publice in functie de importanta sociala a acestora 6. indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice ~i modificarea P.I.B. - se exprima ca un raport intre indicatorul cheltuielilor publice (respectiv CPl/CPO * 100) ~i indicatorul P.I.B. (respectiv P.I.B.1/P.I.B.O * 100). Acest indicator se analizeaza in functie de valoarea sa subunitara (ritmul de crestere al P.I.B. este superior ritmului de crestere al cheltuielilor publice), egala cu 1 (P.I.B. si cheltuie1ile publice se modifica in acelasi ritm) sau de valoarea sa supraunitara (ritmul de crestere al cheltuielilor publice este superior ritmului de crestere al P.I.B.). 7. elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu P.I.B. - se exprima ca un raport intre modificarea relativa a cheltuielilor pub lice ~i modificarea relativa a P.I.B. si reflecta modificarea procentuala a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a P.I.B. -ului.

5

- rambursarea prin anuitati constante - consta in rambursarea anuala a unei valori constante, calculata prin insumarea dobanzii aferente ~i a unei cote parti din imprumut, cu mentiunea ca dobanda se calculeaza la suma ramasa de rambursat la sfarsitul fiecarui an; - rambursarea la scadenta finala - presupune rascumpararea intregului imprumut obligatar la scadenta acestuia si plata anuala a dobanzilor aferente (calculate la valoarea totala a imprumutului); - rambursarea sub forma cuponului unic - la termenul de scadenta al imprumutului obligatar, se achita atat contravaloarea acestuia, cat si a dobanzilor aferente, cu mentiunea insa ca acestea sunt capitalizate anual si doar virate efectiv la scadenta imprumutului obligatar (aceasta fiind, de altfel, ~i deosebirea esentiala comparativ cu modalitatea de rambursare la scadenta finala). Elementele tehnice ale imprumuturilor de stat: 1. valoarea nominala - se exprima ca un raport intre suma totala a imprumutului contractat de pe piata ~i numarul obligatiunilor emise cu ocazia lansarii respectivului 'imprumut, este mscrisa pe titlul aferent imprumutului de stat ~i exprima nivelul creantei pe care detinatorul inscrisului (in speta, creditorul) 0 are de incasat de la emitentul acestuia; 2. valoarea reala - exprima suma cu care se tranzactioneaza un titlu pe piata, inainte ca acesta sa ajunga la scadenta; aceasta suma poate sa fie egala, mai mica sau mai mare in raport cu valoarea nominala ~i se stabileste In functie de cursul la care coteaza la bursa respectivul titlu, In baza raportului dintre cererea si oferta pentru titlurile respective; 3. cursu 1 - exprima "pretul" cu care se vand si se cumpara 100 de unitati monetare valoare nominala ~i acesta poate fi al pari (egal cu 100), sub pari (mai mic decat 100) sau supra pari (mai mare decat 100); 4. termenul de ram burs are - reprezinta perioada de timp cuprinsa intre momentul subscrierii respective lor titluri de catre investitori ~i momentul rascumpararii acestora de catre emitentullor. Acest indicator mai este cunoscut si sub denumirea de durata de viata a obligatiunit 5. pretul de emisiune - exprima valoarea la care titlurile in cauza sunt subsense de catre investitori ~i care este stabilita de catre emitentullor anterior operatiunii de plasare a acestora (din acest motiv pretul de emisiune fiind denumit si valoarea de subscriere). In situatiile in care se doreste cresterea atractivitatii unprumutului in cauza, emitentullor le plaseaza la un curs sub pari, rezultand in acest caz 0 prima de emisiune, care se exprima ca diferenta intre valoarea nominala a obligatiunii si pretul de emisiune

7

(valoarea de subscriere) ~i care reprezinta un cost de natura financiara suportat de emitent; 6. cuponul de dobandi - reprezinta fructificarea capitalului plasat in achizitionarea unei obligatiuni (raportat la valoarea nominala a acesteia) si se calculeaza conform formulei: CD=VN*RilOO, unde RI este rata nominala anuala a dobanzii. In situatiile in care plata cuponului se realizeaza la intervale mai mici de un an, CD=VN*R1*nllOO*360, unde n reprezinta numarul de zile dintr-un an dupa care se realizeaza plata cuponului de dobanda; 7. pretul de ram burs are - reprezintii pretul la care obligatiunile sunt rascumparate de emitentul lor de la detinatorii acestora; in situatiile in care rascumpararea titlurilor se realizeaza la 0 valoare superioara celei nominale a acestora, apare un cost fmanciar suplimentar pentru emitent, sub forma primei de rambursare, calculatii ca diferenta intre pretul de rambursare si valoarea nominala. Evaluarea calititii si eficientei imprumutului obligatar public: Potentialii investitori pe piata obligatara vor evalua rata de fructificare pe care sa 0 solicite ca remuneratie pentru fondurile imprumutate emitentilor de obligatiuni, indicator cunoscut sub denumirea generica de randament al obligatiunii. Pomind de la premisa ca dobanda nu constituie singurul venit cu care este remunerat detinatorul de obligatiuni, iar valoarea curenta de piata a unei obligatiuni difera, de regula, de valoarea nominala a acesteia, randamentul obligatiunii se calculeaza in functie de rata de actualizare a fluxurilor viitoare de venituri generate de respectivul titlu, raportata la valoarea curentii de piata a acesteia (pretul de vanzare al obligatiunii la un moment dat) sau la valoarea ei nominala, dupa caz. Avand in vedere aceste considerente, distingem urmatoarele tipuri de randament: - randamentul nominal (cunoscut si sub denumirea de rata cuponului) - se exprima ca procent din valoarea nominala a unei obligatiuni ~i se stabileste apriori de catre emitent, anterior plasarii acesteia. Cu ajutorul acestui indicator (rata cuponului) se stabileste valoarea nominala a dobanzii ce revine investitorilor subscriitori ai obligatiunii in cauza; - randamentul curent (cunoscut ~i sub denumirea de rata reala a dobanzii) - se exprima in marime procentuala si se stabileste in raport de veniturile obtinute de investitor (valoarea dobanzii nominale), ca urmare a detinerii obligatiunii in cauza, prin raportare la capitalul efectiv investit de acesta pentru achizitionarea obligatiunii (pretul de cumparare al obligatiunii), ~i nu la valoarea nominala a acesteia. Altfel spus, randamentul curent (rata

8

dobanzii reale) = valoarea dobanzii nominale/pret eurent (de tranzactionare, platit la aehizitionarea unei obligatiuni) * 100; _ randamentul la maturitate - exprima venitul anual oferit de obligatiune, din momentul achizitionarii aeesteia si pana la maturitatea ei. Din punet de vedere al formulei matematiee se exprima ea un raport intre: Cupon + (valoarea nominala - pretul curentj/n

--------------------------------------------------------(valoarea nominala + pretul eurent)/2, unde n reprezinta perioada (numarul de ani) pana la scadenta obligatiunii.

9