MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalelor Neferoase Decembrie 2001

Executive Summary

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection AgencyNEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “).

Realizarea traducerii in limba romana: s.c. Ancarma s.r.l. Departament Traduceri Impreuna cu agentiile locale Resita si Targoviste Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 E-mail: ancarma@yohoo.com

II

Version October, 1998

FF-LF / EIPPCB / nfm_draft_1

Executive Summary

Rezumatul Acest document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru industria metalelor neferoase reflectă informatii în legătură cu Articolul 16 ( 2) al Directivei Consiliului 96 / 91 / EC. Acest document trebuie să fie înţeles în baza prefatei care descrie obiectivul acestui document şi folosirea acestuia. Pentru a trata aria complexa a productiei de metale neferoase, o aproximare a fost adoptată întrun document pentru a acoperi producţia metalelor din grupele materialelor crude primare şi secundare şi de a trata metalele din 10 grupe. Aceste grupe sunt: • • • • • • • • • • cupru (incluzând Staniu şi Beriliu) şi aliajele lui aluminiu zinc, plumb si cadmiu (inclusiv Stibiu, Bismut, Indiu, Germaniu, Galiu, Arseniu, Seleniu, Telur) metale preţioase mercur metale refractare feroaliaje hidroxizi şi metale alcaline nichel şi cobalt carbon şi grafit.

Producţia de carbon şi grafit a fost deasemenea inclusă ca şi o grupă separată, desi astfel de procedee sunt asociate cu topitoriile de aluminiu primar. Procedeele pentru arderea şi sinterizarea minereurilor şi a celor concentrate şi cât şi pentru producţia de aluminiu au fost de asemenea incluse în cadrul acestor grupe. Mineritul şi tratarea minereurilor din regiunile miniere nu sunt tratate în acest document. In acest document, informaţia este prezentată în 12 capitole şi anume: Capitolul 1 - informaţii generale, Capitolul 2 - procedee comune, Capitolele 3 ÷ 12 - procedeele folosite în industria metalurgică pentru 10 grupe de metale, Capitolul 13 prezintă concluzii şi recomandări. În anexe sunt de asemenea incluse costurile şi regulamentele internaţionale. Procedeele comune din Capitolul 2 sunt împărţite în următoarele: • • • • • • • • • • • • • • Instalaţii complexe Folosirea şi raportarea datelor de emisii Management, descriere şi pregătire Recepţia, depozitarea şi manipularea materialelor crude Pre-procesarea şi pre-tratarea materialelor crude şi transferul acestora către procesele de producţie Procesele de producţie a metalelor - tipuri de cuptoare şi procedee tehnice de control Colectarea gazelor şi tehnici de epurare a acestora Tratarea efluenţilor şi refolosirea apelor Reducerea, reciclarea şi tratarea reziduurilor rezultate din procese ( incluzând produse şi deşeuri) Recuperarea caldurii din energie şi deseuri Zgomot şi vibraţii Miros Aspecte de protecţie si siguranta Autorizare.

Fiecare din capitolele de la 2 la 12 include secţiuni privind procedeele aplicate în tehnici, prezintă nivelurile de emisii şi consum, tehnici considerate pentru determinarea BAT - urilor şi concluziile BAT- urilor. Pentru capitolul 2 concluziile BAT - urilor sunt descrise numai pentru
Non Ferrous Metals Industries i

Executive Summary

administrarea şi depozitarea materialelor, controlul procesului, colectarea gazelor, eliminarea dioxinelor, recuperarea dioxidului de sulf şi tratarea efluenţilor / refolosirea apelor. Concluziile BAT - urilor conţinute în toate capitolele trebuie să fie consultate pentru o înţelegere completă. 1. Industria metalelor neferoase Cel puţin 42 metale neferoase plus fero - aliaje si carbon şi grafit sunt produse în Uniunea Europeană şi sunt folosite într-o varietate de aplicaţii în industriile : metalurgică, chimică, producerea şi transportul / distribuirea energiei .De exemplu cuprul de înaltă puritate este esenţial pentru producerea şi distribuirea energiei şi cantităţi mici ale nichelului sau metalelor refractare îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune sau alte proprietăţi ale oţelului. Acestea sunt de asemenea folosite în câteva tehnologii avansate de dezvoltare, în special în industriile : de apărare, de calculatoare, electronică şi telecomunicaţii. Metalele neferoase sunt produse dintr- o varietate mare de materiale crude (materii prime) primare şi secundare. Materiile prime primare sunt derivate ale minereurilor care au fost scoase din mină şi apoi tratate înainte ca ele să fie introduse în procesele metalurgice pentru producerea metalului crud. Tratarea minereurilor este realizată după ce acestea au fost scoase din mină. Materialele secundare sunt resturi sau reziduuri şi pot de asemenea suferi acelaşi tratament la îndepărtarea învelişurilor materialelor. În Europa, depozitele de minereuri conţinând metale în concentraţii mari au fost progresiv golite şi au rămas câteva surse specifice. Multe dintre aceste minereuri au fost importate din diverse surse din lume. Reciclarea constituie o componentă importantă în cazul înlocuirii materialelor crude pentru un număr de metale. Cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, metalele preţioase şi metalele refractare, şi altele, pot fi recuperate din produsele sau reziduurile lor şi pot fi reintroduse în circuitul productiv prin reciclare fără să-şi piardă calităţile. Astfel, introducerea materialelor secundare într-o proporţie foarte mare în procesul de producţie, duce la reducerea consumului de materiale crude şi a energiei. Produsul rezultat din industrie este fiecare metal purificat sau care este ştiut ca si instalatiat sau semiinstalatiat, de exemplu metale sau aliaje de metale turnate în lingouri sau forme, extrudate, foi subţiri, foi, benzi, tije, etc. Structura industriei variază de la metal la metal. Nu toate companiile produc metale neferoase, cu toate că în Europa sunt câteva companii de producere a mai multor metale, de exemplu cupru, plumb, zinc, cadmiu, etc. Mărimea companiilor de producere a metalelor şi a metalelor neferoase din Europa, variază de la un număr de 5000 de salariaţi până la chiar 50 - 200 angajaţi. Proprietatea variază la nivel european şi naţional, companiile fiind constituite ca grupuri naţionale, grupuri de proprietăţi industriale, companii publice nesubvenţionate şi companii private. Anumite metale sunt esenţiale ca şi elemente de bază dar la concentraţii mari pot să determine toxicitatea metalului, ioni sau componente şi multe altele care sunt incluse în diverse liste de toxicitate a materialelor. Plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cel mai mult afectate. 2. Probleme de mediu în industrie Cele mai importante probleme de mediu întâlnite în producţia celor mai multe metale neferoase obţinute din materialele crude le constituie concentraţiile de emisii în aer şi praf şi ai compuşilor metalici şi ai dioxidului de sulf, rezultaţi în urma activităţilor de topire - turnare sau folosirii combustibililor pe bază de sulf sau altor materiale. Captarea sulfului şi conversia sau eliminarea acestuia este de asemenea un factor important în producţia metalelor neferoase. Procesele
ii Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

pirometalurgice sunt surse potenţiale de emisii provenite de la cuptoare ( furnale ), reactoare şi de la transferul metalului topit. Consumarea energiei şi recuperarea căldurii şi a energiei sunt factori importanţi în producţia metalelor neferoase. Aceştia depind de folosirea eficientă a energiei conţinută de minereurile sulfuroase, energia cerută în etapele procesului de producţie, tipul şi metodele folosite pentru înlocuirea energiei folosite şi metodele efective pentru o înaltă recuperare a energiei. Exemple sunt date în capitolul 2 al acestui document. Principalele probleme de mediu asociate cu producţia de metale neferoase obţinute din materiale crude sunt de asemenea în legătură cu gazele de ieşire de la diverse furnale şi de la transfer, care conţin praf, metale şi în anumite faze ale procesului de producţie, acizi gazoşi. Aceştia determină formarea dioxinelor din cauza prezenţei clorului în cantităţi mici în materialele crude secundare; distrugerea şi / sau captarea dioxinelor şi a compuşilor organici volatili este o problemă care ar trebui să fie urmărită. Principalele probleme de mediu în producţia de aluminiu sunt producerea de hidrocarburi polifluorurate şi a fluorurilor în timpul electrolizei, producerea de deşeuri solide de la celulele galvanice şi producerea de deşeuri solide din timpul producerii aluminiului. Producerea deşeurilor solide este de asemenea o problemă pentru producţia de zinc şi alte metale în timpul etapelor de îndepărtare a fierului. Alte procese folosesc adesea reactivi periculoşi cum ar fi acidul clorhidric, amoniacul, clorul şi alţi solvenţi organici pentru spălare şi purificare. Tehnicile de producţie avansate pot să reţină aceste materiale, să le recupereze şi să le refoloseasacă. Etanşarea reactorului este o problemă importantă în această privinţă. În majoritatea cazurilor aceste gaze rezultate din procesele de producţie sunt curăţate în camerele de filtrare şi emisiile şi compuşii metalelor ca de pildă plumbul, sunt reduse. Curăţarea gazelor se face prin folosirea scruberelor umede şi scruberelor electrostatice în special pentru gazele rezultate din procesele de producţie dintr-o uzină, care transformă sulful recuperat în acid sulfuric. În astfel de cazuri unde praful este gros şi dificil de filtrat, astfel de scrubere umede sunt foarte eficiente. Folosirea etanşeizării furnalelor este importantă pentru prevenirea emisiilor. Sumarul principalelor probleme de mediu pentru procesele de producţie pentru fiecare grupă de metale cuprinde următoarele componente: • Pentru producţia de cupru : dioxid de sulf, praf, compusi metalici, compusi organici, ape uzate conţinând componente metalice, reziduuri cum ar fi resturi de la căptuşeala furnalelor, nămoluri ( şlam ), praf de la filtre şi zgură. Formarea dioxinelor în timpul tratării materialelor secundare din cupru este de asemenea o problemă. Pentru producţia de aluminiu : fluorurile ( incluzând acidul fluorhidric ) , praf, componente metalice , dioxid de sulf, compuşi organici volatili, gaze de seră ( dioxidul de carbon ) , dioxine ( secundare ), cloruri şi acid clorhidric. Reziduuri cum ar fi reziduuri de bauxită, rebuturi ale pieselor turnate, praf de la filtre şi zgură şi ape uzate cu produse petroliere şi amoniac. Pentru producţia de plumb, zinc şi cadmiu: praf, componente metalice, compuşi organici volatili ( incluzând dioxine), mirosuri, dioxid de sulf, alţe gaze acide, ape uzate ( conţinând componente metalice ), şlamuri, reziduuri bogate în fier, praf de la filtre şi zgură. Pentru producţia de metale preţioase : compuşi organici volatili, praf, componente metalice, dioxine, mirosuri, oxizi de azot, alte gaze acide ca şi clorul sau dioxidul de sulf, şlam, praf de la filtre şi zgură şi ape uzate conţinând componente metalice şi organice.

• •

Non Ferrous Metals Industries

iii

Executive Summary

• •

• • • •

Pentru producţia de mercur: vapori de mercur, praf, componente metalice, mirosuri, dioxid de sulf, alte gaze acide, ape uzate ( conţinând componente metalice ), şlamuri, praf de la filtre şi zgură. Pentru producţia de metale refractare, pudră de metale grele şi carburi de metal: praf, componente metalice şi de metale grele, ape uzate conţinând componente metalice, praf de la filtre, şlamuri şi zgură. Produsele chimice din procese ca şi acidul fluorhidric sunt folosite pentru tratarea tantalului şi niobiului şi au o înaltă toxicitate. Acestea au nevoie a fi luate în considerare în timpul manipulării şi depozitării acestor materiale. Pentru producţia de feroaliaje: praf, componente metalice, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, recuperarea energiei, ape uzate conţinând componente metalice, reziduuri ca praf de la filtre, şlamuri şi zgură. Pentru producţia de hidroxizi şi metale alcaline: cloruri, acid clorhidric, dioxine, sulfură de fluor, praf, componente metalice, dioxid de carbon, dioxid de sulf, ape uzate conţinând compuşi metalici, şlamuri, praf de la filtre şi zgură . Pentru producţia de nichel şi cobalt : compuşi organici volatili, monoxid de carbon, praf, compuşi metalici, mirosuri, dioxid de sulf, cloruri şi alte gaze acide, ape uzate conţinând compuşi metalici şi organici, şlamuri, praf şi zgură de la filtre. Pentru producţia de carbon şi grafit : hidrocarburi, praf, mirosuri, dioxid de sulf, ape uzate, reziduuri ca praf de la filtre.

3. Procedee aplicate Domeniul materialelor crude pentru instalaţii diverse este variat şi aceasta înseamnă că o varietate de procese metalurgice de producţie este folosită. În câteva situaţii procesul ales este determinat de tipul materialelor crude. Următorul tabel cuprinde cuptoarele folosite pentru producţia de metale neferoase: Cuptor Metalele folosite Materialele folosite Minereuri preparate Observaţii

Cupru şi alte metale Serpentină de uscare cu abur Uscare în pat fluidizat Uscare prin pulverizare Cuptor rotativ Majoritatea metalelor pentru uscare. Oxid de zinc fumans. Calcinare aluminei, nichelului şi feroaliajelor. Arderea filmelor fotografice pentru producţia metalelor preţioase . Degresarea deşeurilor din cupru şi aluminiu Strat fluidizat Cupru şi zinc, oxid de aluminiu Sinterizare mecanică cu tiraj direct Sinterizare mecanică cu tiraj invers Sinterizare mecanică
iv

Minereuri, minereuri preparate şi diverse deşeuri şi reziduuri

Domenii de aplicare : uscare, calcinare şi fumans Folosit ca incinerator un

Zinc şi plumb Zinc şi plumb Fero aliaje, mangan,

Minereuri concentrate, hidroxid de aluminiu Minereuri preparate şi secundare Minereuri preparate şi secundare Minereuri

Calcinare şi ardere

Sinterizare Sinterizare Alte aplicări posibile
Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

cu transportor cu eclise Cuptor Herreshoff

niobiu Mercur, molibden ( recuperarea reniu - lui) Ardere, calcinare

Minereuri şi minereuri preparate Cuptoare de uscare, ardere, sinterizare şi calcinare

Non Ferrous Metals Industries

v

Executive Summary

Cuptor / Furnal Creuzete capsulate căptuşite refractare Groapă de turnare Cuptoare cu arc electric Ciclon Cuptoare cu arc electric acoperite Cuptor rotativ Cuptor rotativ înclinat Cuptor cu reverberaţie Cuptor Vanyiucov

Metale utilizate Metale refractare, în special feroaliaje Metale refractare, în special feroaliaje Cupru Feroaliaje Cupru Metale preţioase, cupru, feroaliaje Aluminiu, plumb, cupru, metale preţioase Aluminiu Aluminiu, cupru, altele Cupru Cupru, plumb Plumb Plumb, cupru Cupru Cupru Cupru (TRBC ) Metale preţioase Cupru / plumb / staniu Plumb, plumb / zinc, cupru, metale preţioase, feromangan de carbon Cupru, nichel Cupru, nichel Cupru Cupru ( convertoare), feroaliaje, metal oxidant Cupru ( convertoare ) Cupru ( convertoare ) Cupru Cupru

Materiale utilizate Metale oxidante Metale oxidante Minereuri preparate Minereuri şi minereuri preparate Minereuri preparate Zgură, materiale secundare, minereuri preparate Fier vechi şi alte materiale secundare, cupru brut Fier vechi şi alte materiale secundare Fier vechi şi alte materiale secundare, cupru negru Minereuri preparate Materiale secundare, auxiliare şi minereuri preparate Minereuri preparate şi secundare Minereuri preparate şi secundare Minereuri preparate Minereuri preparate Majoritatea şlamurilor secundare Fier vechi Minereuri preparate şi majoritatea materialelor secundare Minereuri preparate Minereuri preparate Minereuri preparate şi deşeuri de anozi Anozi bruţi şi deşeuri din anozi Mată şi deşeuri din anozi Mată Mată Mată

Observatii

Pentru producţia de feroaliaje tipurile deschi, semi-închis şi închis sunt utilizate Reacţie de oxidare cu suprafaţa Diminuează fluxul de sudură folosit

QSL Kivcet Noranda El Teniente TBRC TROF Cuptor de topit ( mic ) Furnal şi ISF

Pentru producţia de feromangan este folosită numai împreună cu recuperarea energiei

Cuptor cu scânteie Cuptor de topit cu scânteie Outokumpu Procedee Mitsubishi Pierce Smith Hoboken Convertoare cu scânteie Outokumpu Convertor Noranda Convertor Mitsubishi

vi

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

Cuptoare de topire şi rafinare Cuptor Cuptor de inducţie Metale folosite Majoritatea Materiale utilizate Observaţii

Metale pure şi fier Amestecarea indusă vechi ajută alierea. Vidarea poate fi aplicată pentru câteva metale Cuptor cu fasciculi de Metale refractare Metale pure şi fier electroni vechi Cuptor rotativ Aluminiu, plumb Fier vechi de diferite Fluxurile pentru calităţi sudură şi sărurile folosite pentru combinaţia matricială Cuptor cu reverberaţie Aluminiu ( primar şi Fier vechi de diferite Configuraţia băia sau a secundar ) calităţi creuzetului pot să varieze . Topirea şi menţinerea metalului topit la temperatura necesară Contimelt Cupru Cupru anodic, fier Sistem integrat la vechi de calitate cuptorului superioară şi cupru brut Cuptor cu cuvă Cupru Cupru electrolitic şi , Condiţii reducătoare fier vechi de calitate superioară şi cupru brut Cuptor tambur Cupru Deşeu cupru Vatră de topire şi ( Thomas ) afinare Creuzet cu încălzire Plumb, zinc Fier vechi de calitate Topire, afinare, aliere indirectă superioară Direct heated crucibles Precious metals Clean metal Melting, alloying. Cuptoare de topire Procesele hidrometalurgice sunt de asemenea utilizate. Acizii şi bazele ( hidroxidul de sodiu, uneori şi carbonatul de sodiu ) sunt folosite la dizolvarea ( topirea ) conţinutului de metal a unei varietăţi de minereuri sau minereuri preparate înainte de rafinare şi extracţia electrolitică a metalelor. Materialul supus îndepărtării substanţelor alcaline este de obicei sub formă de oxid, fiecare ca minereu oxidic sau oxid produs prin calcinare. Dezalcalinizarea directă pentru anumite minereuri preparate sau mate este de asemenea realizată la presiune atmosferică mare. Anumite sulfuri de minereu de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte mijloace, uneori folosindu-se bacterii naturale pentru dizolvare şi oxidare accelerată, dar durata de reţinere utilizată este foarte lungă. Aerul, oxigenul, clorul şi soluţiile care conţin clorură ferică pot fi adăugate în sistmele de dezalcalinizare pentru a asigura condiţii corespunzătoare pentru dizolvare. Soluţiile care sunt produse şi tratate pe mai multe căi duc la rafinarea şi extragerea metalului. Practica obişnuită este de a înlocui soluţiile epuizate folosite în faza de dezalcalinizare şi de a conserva soluţiile acide şi alcaline.

Non Ferrous Metals Industries

vii

Executive Summary

4. Emisii curente şi consum Domeniul materialelor crude este de asemenea un factor important care duce la consum de energie, volum mare de reziduuri produse şi cantităţi de alte materiale utilizate. Un exemplu este separarea impurităţilor, ca de pildă fierul de zgură; cantităţi mari de impurităţi duc la producerea de cantităţi mari de zgură şi energie folosită. Emisiile evacuate în mediu depind de sistemele de colectare sau depoluare care sunt utilizate. Domeniile actuale pentru un număr de procedee de depoluare în timpul schimbului de informaţii sunt cuprinse în următorul tabel: Tehnici de depoluare Emisii prezentate minim Emisii specifice (cantitate / tonă de metal produs ) 100 - 6000 g/t

Componenţă

maxim

Filtru cu ţesături, uscător EP şi ciclon (instalaţie de desprăfuire ) Filtru cu electrozi din carbon Arzător (incluzând temperatura de stingere pentru dioxine ) Scruber umed sau semiuscat

Praf ( metale în funcţie de compoziţie ) Total C Total C Dioxin (TEQ)

< 1 mg/Nm3

100 mg/Nm3

< 20 mg/Nm3 < 2 mg/Nm3 < 0.1 ng/Nm3 100 mg/Nm3 5 ng/Nm3 10 - 80 g/t 5 - 10 µg/t

PAH (EPA) HCN SO2 Hydrocarbon Chlorine Scruber pentru Dust alumină Hydrocarbon PAH (EPA) Recuperator de Cloruri clor Optimised NOx combustion Low NOx burner Scruber oxidare NOx Instalatie de acid Dublu contact sulfuric exprimat in conversia SO2 Contact simplu Instalaţie de răcire, filtre textilei pentru adsorbţia oxidului de calciu / carbon PAH (EPA) Hidrocarburi

< 1 µg/Nm3 2500 µg/Nm3 3 < 0.1 mg/Nm 10 mg/Nm3 < 50 mg/Nm3 250 mg/Nm3 3 <10 mgC/Nm 200 mgC/Nm3 < 2 mg/Nm3 < 1 mg/Nm3 20 mg/Nm3 < 1 mgC/Nm3 50 mgC/Nm3 2000 µg/Nm3 < 20 µg/Nm3 < 5 mg/Nm3 10 mg/Nm3 500 mg/Nm3 < 100 mg/Nm3 99.3 % 95 0.1 mg/Nm3 20 mgC/Nm3 99.7% 99.1% 6 mg/Nm3 200 mgC/Nm3

500 - 3000 g/t

1 - 16 kg/t

Emisiile curente şi domeniul de raportare Gazele rezultate urmare a proceselor de producţie sunt captate şi apoi purificate prin filtre cu ţesături pentru a reduce emisiile de praf şi compuşii metalici ca de pildă cei de la plumb. Filtrele moderne instalatiate oferă progrese însemnate în domeniul performanţei, siguranţei în

viii

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

funcţionare şi durabilităţii .Arzătoarele şi instalaţiile de absorbţie a carbonului sunt folosite pentru a elimina dioxinele şi compuşii organici volatili. Gazele necaptate şi emisiile fugitive nu sunt tratate. Emisiile de praf rezultate în urma depozitării, manipulării şi tratării materialelor crude au de asemenea un rol important. Acest lucru se întâmplă pentru producţia primară şi secundară, a căror însemnătate poate fi mai mare decât emisiile captate sau epurate. Descrierea atentă a instalaţiei şi a procedeelor de operare necesită captarea şi tratarea gazelor rezultate în care emisiile fugitive sunt însemnate.

Non Ferrous Metals Industries

ix

Executive Summary

Următorul tabel arată că emisiile fugitive şi necaptate constituie o problemă: Emisii de praf kg / a Înainte de colectarea Înainte de colectarea secundară auxiliară a secundară auxiliară a gazelor ( 1992 ) gazelor ( 1992 ) 220000 325000 66490 56160 7990 2547 32200 17020 7600 2116

Producţia de anozi t / a Emisii fugitive Total topitorii Cosuri de topitorii Gaze arse de la topirea primară Topitorie / Instalaţie de acizi Hote secundare la cos

Compararea conţinutului prafului epurat şi fugitive la o topire primară a cuprului Multe procedee folosesc sisteme de răcire etanşe şi cu apă, dar există încă posibilitatea ca metalele grele să corodeze în apă. Metodele de a elimina folosirea apei şi generarea de ape uzate cât şi procedeele de tratare a apei sunt prevăzute în capitolul 2. Generarea de reziduuri este de asemenea un factor semnificativ în această industrie, dar mari cantităţi de metale pot fi recuperate din reziduuri, care pot fi folosite pe şantier sau în alte instalaţii de recuperare a metalelor. Multe zguri produse sunt inerte, nedegradabile şi care sunt folosite în multe lucrări de construcţii civile. Alte zguri, cum ar fi zgurile sărate, pot fi tratate pentru recuperarea altor componente pentru folosirea lor în alte industrii, dar industria care le recuperează trebuie să deţină instalaţii la standarde înalte de mediu. 5. Concluziile de bază ale celor mai bune tehnici disponibile Schimbul de informaţii în timpul pregătirii BREF pentru producţia de metale neferoase au ţinut seama de concluziile celor mai bune tehnici disponibile de a fi luate în considerare pentru procesele de producţie. Secţiunile din fiecare capitol care descriu cele mai bune tehnici disponibile trebuie deci să fie atribuite cu bună înţelegere a BAT - urilor şi a emisiilor şi a procedeelor asociate. Criteriile sunt prezentate mai jos. • Activităţi anterioare

Procedeele de managemnt, supervizare şi control ale sistemelor de producţie şi epurare sunt factori foarte importanţi. Metodele bune de instruire profesională şi instruirea operatorului şi a motivaţiilor sunt importante în special pentru a preveni poluarea mediului. Tehnicile bune pentru manipularea materialelor crude pot preveni emisiile fugitive. Alte tehnici importante cuprind: • • Luarea în considerare a implicaţiilor de mediu pe care le creează noile procese sau materialele crude încă din primele faze ale proiectului cu revizuirea la intervale regulate de timp. Schema procesului pentru a accepta domeniul previzibil al materialului brut (materiei prime). Probleme grave pot rezulta de exemplu : dacă volumul gazelor este prea ridicat sau dacă energia folosită a materialului este mult prea mare decât cea anticipată. Etapa de proiect este perioada cea mai propice din punct de vedere a costurilor pentru a introduce imbunatatiri in performanta generala de mediu. Realizarea unui control ulterior al proiectului şi al proceselor de decizie - desfăşurare arată că procedee variate şi soluţii de depoluare sunt luate în considerare. Procedurile de planificare şi dare în exploatare pentru instalaţii noi sau modificate.
Non Ferrous Metals Industries

• •
x

Executive Summary

Următorul tabel cuprinde tehnologiile pentru depozitarea materialelor brute şi manipularea acestora pe baza tipului şi caracteristicilor materialului. Material brut (materie primă)
Minereuri preparate :

Grupul de metale
Toate - dacă se formează praf Toate - dacă nu se formează praf Metale refractare

Metodele de manipulare
Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Încărcător mecanic Schipuri de incarcare Capsulat aglomerat

Metodele pentru depozitare
Construcţii acoperite Depozit acoperit

Observaţii
Prevenirea afectării calităţii apei

Praf de granule de metale ( ex: pulbere de metal) Materii prime secundare :

Recipiente, rezervoare şi magazii închise Deschis Platformă acoperită

Prevenirea afectării calităţii apei şi a eliminării emisiilor fugitive în aer Prevenirea contaminării apei sau a reacţiei cu apa. Drenarea Lubrifianti de racire uzati uleiosi Prevenirea contaminării apei

Agenti de topire:

Combustibili solizi şi cărbuni Combustibili lichizi şi gaz petrolier lichefiat Gaze rezultate în urma proceselor

Toate – piese mari Toate piese mici Toate material de bună calitate Toate - dacă formează praf Toate - dacă nu formează praf Toate

sau

Capsulat rezultă praf Construcţii acoperite

dacă

Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Transportoare acoperite Dacă nu formează praf Conducte supraterane Conducte de suprafaţă Presiunea în conductă redusă ( clor, monoxid de carbon ) Conducte de suprafaţă Manual Depinde de condiţii Depinde de condiţii

Depozit acoperit Depozit acoperit Dacă nu formează praf Depozit autorizat Depozit autorizat Ventilare liniilor de alimentare Monitorizarea pierderilor de presiune . Alarme pentru gaze toxice Ventilarea liniilor de distribuire Sistem de drenaj obişnuit Sistem de drenaj obişnuit

Toate Toate

Solvenţi Produse : catozi, ţagle, lingouri, blocuri, sârme etc. Reziduuri de la procese de producţie de recuperare Deşeuri pentru recuperare ( ex: căptuşeli furnale )

Cupru, Nichel, Zinc, Carbon Toate Toate

Canistre, cisterne Suprafaţă betonată deschisă sau depozit acoperit Deschis, acoperit sau capsulat depinzând de formarea prafului şi reacţia cu apa Platforme deschise, acoperite sau capsulate sau recipienţi depinzând de material

Toate

Depinde de condiţii

Sistem de drenaj obişnuit

Non Ferrous Metals Industries

xi

Executive Summary

Cuprinsul materialelor brute ( materii prime ) şi tehnici de manipulare Metodele de proiectare a furnalului, folosirea corespunzătoare a pretratării şi controlul procesului sunt identificate ca caracteristici importante ale BAT - urilor. Folosirea mixturilor de materiale brute ( materii prime ) de a optimiza procesul împiedică folosirea materialului nepotrivit şi creşterea eficienţei procesului. Segregarea şi analizarea materialului primar şi segregarea a anumitor materiale sunt factori importanţi în această tehnologie. Proiectul bun, mentenanţa şi monitorizarea sunt importante pentru toate procesele şi etapele de depoluare. Segregarea şi monitorizarea emisiilor din mediu trebuie să fie în concordanţă cu metodele standard naţionale şi internaţionale. Parametrii importanţi care pot fi folosiţi pentru controlul procesului sau depoluării trebuie să fie monitorizaţi. Monitorizarea continuă a parametrilor cheie trebuie să fie realizată dacă este posibil. • Controlul procesului de producţie

Tehnologiile de control al proceselor de productie care sunt proiectate sa masoare si sa mentina parametrii optimi cum ar fi temperatura, presiunea, compusii gazosi si alti parametri sunt considerate a fi BAT - uri. Segregarea si analizarea materialelor brute pentru a verifica conditiile de exploatare, mixarea diferitelor materiale primare trebuie sa fie realizate pentru a avea o eficienta de conversie optima si de a reduce emisiile si rebuturile. Folosirea sistemelor de cantarire si masurare a materialelor primare, a microprocesoarelor pentru a controla viteza de avans, conditiile de ardere si ale procesului de productie si ale gazelor auxiliare ajuta ca operatiile procesului de productie sa fie optimizat . Mai multi parametri pot fi masurati pentru a permite acest lucru si prevazuti cu alarma pentru parametrii critici, care include: • • • • • • monitorizarea continua a temperaturii, presiunea la cos ( sau subpresiunea ) si volumul sau debitul gazelor; monitorizarea componentilor gazosi ( oxigen, dioxid de sulf, monoxid de carbon, praf, oxizi de azot , etc ); monitorizarea continua a vibratiilor pentru a preveni infundarile si posibile defectiuni ale echipamentului; monitorizarea continua a curentului electric si a tensiunii electrice pentru procesele electrolitice; monitorizarea continua a emisiilor pentru a controla parametrii critici ai procesului de productie; monitorizarea si controlul temperaturii cuptoarelor de topit pentru a preveni producerea de fum de oxizi de metal prin supraincalzire.

Operatorii, inginerii si altii trebuie sa fie evaluati si instruiti permanent privind instructiunile de exploatare, tehnologiile de control moderne si importanta functionarii alarmelor, acolo unde acestea exista. Optimizarea nivelelor de verificare constituie un avantaj pentru cresterea si mentinerea responsabilitatii operatorului. • Colectarea şi depoluarea gazelor

xii

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

Sistemele de colectare a fumului folosite trebuie sa exploateze sistemele de etansare a cuptorului sau reactorului si pot fi proiectate pentru a mentine o presiune redusa care sa evita scurgerile sau emisiile fugitive. Sistemele care mentin etanseitatea cuptorului sau deschiderea capotelor trebuie sa fie utilizate. Exemple cum ar fi : resturi de materiale de electrozi; resturi de la blocuri de duze si bare si folosirea valvelor rotoarelor pe sistemul de incarcare. Colectarea fumului secundar este costisitoare si consuma multa energie, dar este necesar in cazul a mai multor cuptoare de topit. Sistemul folosit trebuie sa fie un sistem foarte avansat care sa programeze captarea fumului de la sursa cat si durata cat aceasta are loc. Colectoarele de praf si de la aschiere, de la filtrele de saci ( după recuperarea termica sau racirea gazului ) pot arata cea mai buna rezistenta la uzura a acestor saci folositi, particulele sunt retinute si monitorizarea este continua pentru a depista unele avarii. Filtrele de saci moderne ( filtru membrana ) arata imbunatatirea functionarii, perioadei si sigurantei de functionare si prin urmare economisesc costurile. Ei pot fi utilizati in instalatii existente si pot fi montati in timpul intretinerii. Ele sunt caracterizate prin sistemele de depistare a rupturilor survenite si metodele de curatare continua . Pentru epurarea de prafuri lipicioase si abrazive, pot fi utilizate epuratorul sau scruberul electrostatic umed, care au fost proiectate pentru astfel de aplicatii. Tratarea gazelor din cadrul fazelor de topire si ardere trebuie sa includa faza de eliminare a dioxidului de sulf si / sau de ardere finala daca aceasta este considerata necesara pentru a evita problemele de afectare a calitatii aerului la nivel local, regional sau la mare distanta sau daca dioxinele pot fi prezente . Pot fi variatii in materialul neprelucrat ce influenteaza domeniu componentelor sau starea fizica a anumitor componente cum ar fi granulatia si proprietatile prafului produs. Acestea trebuie sa fie stabilite local. • Prevenirea si distrugerea dioxinelor

Prezenta dioxinelor sau formarea lor in timpul unui proces este nevoie a fi luata in considerare pentru multe procese pirometalurgice folosite la producerea metalelor neferoase. Exemple particulare sunt prezentate in capitolele referitoare la diferite metale si in aceste cazuri urmatoarele tehnici sunt considerate a fi BAT - uri pentru prevenirea formarii dioxinelor si distrugerea acestora . Aceste tehnici pot fi utilizate in combinatie. Anumite metale neferoase au proprietatea de a cataliza sintezele si uneori este necesar de a avea un gaz curat la o epurare suplimentara. • Controlul de calitate al fierului vechi intrat depinde de procesul utilizat. Folosirea materialului primar pentru cuptoare sau procese obisnuite. Selectarea si sortarea este pentru a preveni impuritatea materialului care este contaminat cu materii organice sau precursori ce pot reduce potentialul formarii dioxinelor. Folosirea unor arzătoare corect proiectate si construite si o calire rapida a gazelor calde la o temperatura < 250 o C. Folosirea conditiilor de ardere optime. Folosirea injectarii oxigenului in partea superioara a cuptorului pentru a asigura o ardere completa a gazelor de la cuptor daca este necesar de realizat acest lucru. Absorbtia activata a carbonului pe un reactor cu suport fixat sau in miscare sau prin injectarea prin curent de gaz si indepartarea prafului de pe filtru. O eficienta inalta pentru indepartarea parafului o au filtrele de ceramica, filtre cu saci sau o curatare initiala a gazului la instalatiile de acid sulfuric. Folosirea unei faze de oxidare catalitica sau a filtrelor cu saci care au un invelis protector catalitic. Tratarea prafului colectat de la cuptoarele cu temperatura inalta pentru a distruge dioxinele si a recupera metalele.
xiii

• • • • • •

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

Concentratiile de emisii care au fost asociate cu fazele anterioare ale tehnologiei de la <0,1 la 0,5 nanogram / Nm3 depind de materialul pentru topire, de procedeele de topire si turnare si de tehnologii sau combinatii ale acestora care sunt folosite pentru eliminarea dioxinelor. • Procedee metalurgice

Domeniul materialelor brute care sunt prelucrate in instalatii este variat si inseamna ca este nevoie de a introduce o varietate de procese de productie metalurgice pentru sectiunea BAT pentru majoritatea grupelor de metale. In multe situatii procedeul ales este in functie de tipul materialul brut neprelucrat, cat si de tipul cuptorului care are un efect minor asupra BAT, si prevede ca cuptorul bine proiectat pentru materiale brute cu recuperarea energiei sa fie folosit unde este posibil. Sunt cateva exceptii. De exemplu, folosirea mai multor puncte de incarcare a aluminei catre centrul de celule a fost identificat ca si BAT pentru aluminiu primar, ca si folosirea cuptoarelor capsulate in productia anumitor feroaliaje de a permite colectarea gazelor cu valoare calorifica mare. Pentru cupru primar cuptorul cu reverberatie nu este considerat ca BAT. Alte influente majore sunt amestecarea materialelor brute, controlul proceselor de productie, gestionarea si colectarea fumului. O ierarhie a alegerii proceselor noi sau modificate este urmatoarea: • • Pretratarea termica si mecanica a materialului secundar pentru a micsora contaminarea organica a materialului de alimentare a cuptorului ; Folosirea cuptoarelor capsulate sau a altor instalatii industriale de prelucrare pentru a preveni emisiile fugitive, permit o recuperare si colectare a gazelor de proces pentru alta utilizare ( ex: monoxidul de carbon ca si combustibil si dioxidul de sulf ca si acid sulfuric ) sau pentru depoluare; Folosirea cuptoarelor semicapsulate acolo unde cuptoarele capsulate nu se permit ; Micsorarea transferarii materialului intre procese ; Acolo unde asemenea transferuri sunt obligatorii , folosirea jgheaburilor de scurgere sunt preferate in loc de oalele de turnare pentru materialul topit ; In asemenea cazuri exista restrictii ale acestor tehnologii care evita tranferul materialului topit si pot preveni recuperarea anumitor materiale secundare care ar putea intra in componenta deseurilor rezultate. In aceste cazuri folosirea colectarii secundare si tertiare a fumului este obisnuita deci aceste materiale pot fi recuperate; Hotele si retelele de conducte sunt proiectate pentru a capta fumul rezultat de la incalzirea metalului, evacuarea matei sau a zgurei; Cuptoarele si reactoarele cu acoperitoare pot fi utilizate pentru a preveni pierderea fumului in atmosfera; Acolo unde insertia si extractia primara sunt la fel de ineficace, atunci cuptorul poate fi complet inchis si ventilatia aerului aspirat poate fi intrerupta prin ventilatoarele de extractie ale sistemelor de tratare si descarcare corespunzatoare; Utilizarea la maxim a continutului energetic din minereurilor bogate in sulf.

• • • •

• • • • •

Emisii in aer

Emisiile in aer provin de la fazele de productie pirometalurgice si hidrometalurgice, de la depozitare si pretartare. Transferul materialelor este de obicei foarte important. Datele obtinute au confirmat importanta deosebita a emisiilor fugitive in multe procese si ca emisiile fugitive pot fi mult mai mari decat cele care sunt captate sau epurate. In aceste cazuri este posibil de a reduce impactul asupra mediului prin urmatoarele tehnici de colectare a gazelor rezultate in urma depozitarii si manipularii materialelor , a functionarii reactoarelor sau cuptoarelor si de la alte puncte de transfer. Emisiile potentiale fugitive pot fi luate in considerare la toate etapele de

xiv

Non Ferrous Metals Industries

Configuratia instalatiei va depinde de concentratia dioxidului de sulf rezultat din fazele de ardere si topire. recuperarea caldurii Ardere daca este necesar Instalatie de acid sulfuric sau scruber Colectarea gazului. Procedeul ales depinde de existenta pietelor locale de dioxid de sulf. Sulphur capture is an important requirement when sulphidic ores or concentrates are roasted or Captarea sulfului este o cerinta importanta unde minereurile brute si cele preparate bogate in sulfuri sunt incalzite si topite. Dioxidul de sulf rezultat din procesul de productie este colectat si poate fi recuperat ca sulf. dioxine Praf si compusi metalici Monoxid de carbon Dioxid de sulf Tratarea zgurei Praf si metale Dioxid de sulf Monoxid de carbon si Cloruri Monoxid de carbon Hidrogen Tratare cu lesie rafinare chimica Rafinare carbonil Extragerea solventilor Compusi organici volatili (depinde de solventul folosit si trebuie sa fie determinat local pentru a evalua posibilul impact ) Non Ferrous Metals Industries xv . Adsorbtia carbonului daca este necesar Praf si metale Compusi organici volatili.o instalatie cu simplu contact cu producerea gipsului de la gazele reziduale si folosirea unui catalizator modern. sau intr .3 kPa. Faza procesului Depozitarea si manipularea materialelor Macinare. recuperare si refolosire . colectarea gazului. curatarea gazului cu filtre cu saci. sunt considerate a fi BAT . recuperaqrea solventului. care ne arata o situatie a metodelor de prevenire si tratare. O ierarhie a colectarii gazelor de la fazele proceselor este urmatoarea: • • • Optimizarea si micsorarea emisiilor Inchiderea etansa a reactoarelor si cuptoarelor Colectarea fumului. adaugare carbon activat sau adsorbant Colectarea gazului. Arzator si eliminarea prafului cu filtre cu saci pentru gazele reziduale Siguranta. continut de oxigen masurat si gaz uscat cu nediluarea gazelor. racire si folosire filtre cu saci Scruber Arzator Colectarea gazului si reutilizarea lui. manipulare si tranferare corecta. gips sau dioxid de sulf si poate fi transformat in acid sulfuric. Productia acidului sulfuric intr-o instalatie cu dublu contact de producere a acidului sulfuric cu patru canale. Colectarea gazului si folosirea de filtre cu saci Ardere cu arzator. uscare Sinterizare / Ardere Topire Transformare Rafinare Componenta gazelor la cos Praf si metale Metoda de tratare Depozitare. Operatii de tratare. Conditiile standard care sunt folosite : temperatura 273 0K.Executive Summary proiectare sau de imbunatatire a proceselor. Colectarea gazelor la cos se face cu mare consum de energie si trebuie sa fie ultima varianta. presiunea 101. Colectarea prafului in filtre cu saci daca este necesar. scruber umed chimic Procese etanse.uri. Emisiile in aer sunt raportate pe baza emisiilor colectate. Sursele potentiale de emisii in aer sunt cuprinse in urmatorul tabel. Emisiile asociate sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua din timpul perioadei de functionare.

metale. Separator de picaturi Gas collection and fabric filter. Praf si metale Dioxid de sulf Electroliza cu saruri Fluor. acid pulverizat Topire si turnare . arzator sau scruber si saci cu filtru Colectarea gazului si saci cu filtru Colectara gazului si resuperarea acestuia. Colectarea gazului in filtre cu saci Scruber daca este necesar Procedee de tratare. Compusi organici volatili. dioxine (materie organica) Nota : Oprirea prafului folosind un filtru cu saci necesita eliminarea particulelor fierbinti pentru a preveni un incendiu. Precipitatiile electrostatice fierbinti pot fi utilizate in sistemele de curatare a gazului cu prioritate la instalatiile de acid sulfuric sau pentru gaze umede. Arzatoare ( injectare de carbon ) Praf si metale . Cuprinsul surselor si variantele tratarii / epurarii xvi Non Ferrous Metals Industries . hidrocarburi aromatice policiclice Producere pulbere Praf si metale metalica Producere pulbere Praf. amoniac Reducerea temperaturii Hidrogen inalte Recuperare electrica Clor. Praf. Scruber cu mediu acid Procese etanse. refolosire Colectarea gazului si refolosire.Executive Summary Rafinare termica . compusi topite polifluorurati Coacerea electrozilor.. grafitizare fluor. scruber si filtre cu saci Colectarea gazului. Colectarea gazului. condenasare. dioxid de sulf. Scruber umed. clor.

continutul de oxigen masurat si gaz uscat fara amestecarea gazelor cu aerul. Emisii in aer asociate cu folosirea BAT . Alte tehnici sunt valabile pentru a reduce dioxinele suplimentare prin injectarea carbonului / varului .15 mg / temperatura de Nm 3 calire pentru Dioxine < 0. clorului Scruber de oxidare NOx < 100 mg/Nm3 Arzator cu NOx redus Arzator cu oxicombustibil Instalatie cu acid sulfuric Racitor.300 mg/Nm3 > 99.Executive Summary Un sumar al nivelurilor de emisii asociate cu sistemele de epurare care sunt considerate a fi BAT . In aceste cazuri volumul gazului si masa emisiilor sunt reduse.0.50 mg / combustie Nm 3 optimizata Electrofiltru praf < 5 mg/Nm3 Filtru ceramic Sruber umed sau SO2 < 50 . variatia in concentratia gazelor nepurificate din timpul proceselor discontinui pot afecta performanta de epurare a sistemului.urilor Non Ferrous Metals Industries xvii . Filtru electrostatic.7% Conversie (dublu contact) > 99. Pentru anumiti compusi. umiditate sau temperatura inalta Clorul este refolosit. 3 K Pa. Domeniul asociat Tehnici epurare Filtre cu saci de Depinde de caracteristicile prafului Fenol < 0. Valori inalte sunt asociate cu oxigen imbogatit pentru a reduce utilizarea energiei. De la folosirea acidului nitric recuperare urmata de elininare totala . Emisiile asociate sunt date ca si valori zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de functionare si in conditii standard de 273 0 K.1% Conversie (contact simplu) Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgram C / Nm 3 Hidrocarburi ( volatile ) < 20 mg C / Nm 3 Hidrocarburi ( condensate ) < 2 mg C / Nm 3 Observaţii Depinde de caracteristici prafului.5 mg / N m3 Depinzand de compozitia prafului Filtru de carbon si Total carbon organic < 20 mg / Nm 3 filtru biologic Arzator ( incluzand Total carbon organic < 5 .1 . Posibile degajari fugitive accidentale . Pentru sistemele de epurare folosite. caracteristicile gazului si prafului vor fi luate in calcul in proiectele sistemelor si folosind o temepratura de functionare corecta . Introducerea scruberului cu mercur folosind procedeele Boliden / Norzink sau scruberul cu tiosulfat de mercur < 1 ppm in acid produs Nota : Numai pentru emisiile colectate. reactoare / filtre catalitice Praf 1 .uri pentru procedeele pentru metale neferoase este aratata in tabelul de mai jos. 101. adsorptie de var / carbune si filtru textile < 100 mg/Nm3 < 100 .200 mg/Nm3 scruber alcalin semi gudron< 10 mg/Nm3 uscat cloruri < 2 mg/Nm3 Scruber de alumina Praf < 5 mg / Nm 3 Hidrocarburi < 2 mg / Nm 3 Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgramC / Nm 3 Recuperarea Clor < 5 mg/Nm3. In cazurile unde monitorizarea continua nu este posibila valoarea va fi valoarea obtinuta dupa perioada de segregare. Mai multe detalii sunt date in capitolul privind concluzii ale BAT .5 ng / Nm 3 TEQ eliminarea Hidrocarburi poliaromatice policiclice dioxinelor ) < 200 micro grame / C Nm 3 Acid cianhidric < 2 mg / Nm 3 Conditii de Total carbon organic C < 5 .urilor pentru metale specifice.1 mg / Nm 3 Proiectat pentru volumul gazelor.

uleiuir si materiale organice. etc Componenta gazelor de iesire la cos Arsina / Stibina Metoda de tratare Spalare cu permanganat Gudron si Hidrocarburi Ardere in arzator. compusi organici Compusi organici Colectare. xviii Non Ferrous Metals Industries . metodele de reducere si tratare . metalele componente. scrubere Sodiu sau cianura de potasiu Acid cianhidric Oxidare cu peroxid de hidrogen si hipoclorit Amoniac Amoniac Recuperare. mirosuri Carbon activat. volatili volatili. scruber Hidrazina Hidrura de azot Scruber sau carbon activat Borohidrida de sodiu Hidrogen ( explozie A se evita pe cat posibil in periculoasa ) procedeul PGM. recirculare. Anumiti compusi. materialele brute ) Apa tare Oxiclorura de azor. acid clorhidric Clor Sistem scruber cu lesie de soda caustica Acid azotic Oxizi de azot Oxidare si absorbtie. Urmatorul tabel cuprinde apele uzate tipurile de ape uzate. sunt prezentate mai jos : Procedeul / Reactivul utilizat Folosirea arsenicului sau oxidului de antimoniu (rafinarea zincului / plumbului) Rasini. Acid sulfuric ( sulf in Dioxid de sulf Scruber umed sau semiuscat. filtru biologic. scruber Clorura de amoniu Aerosoli Recuperare prin sublimare. In general apele uzate pot contine compusi metalici solubili sau insolubili. oxizi Sistem scruber cu lesie de soda de azot caustica Clor. combustibil sau in Instalatie de acid sulfuric . in special Osmiu si Ruthiu Acid formic Formaldehida Sistem scruber cu lesie de soda caustica Clorura de sodiu / acid Oxizi de clor ( explozie Controlul procedeului la sfarsit clorhidric periculoasa ) Cadrul metodelor de tratare chimica pentru anumite gaze componente • Emisii in apa Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente . aparat poliaromatice policiclice frigorific si galvanizator sau filtru uscat Solventi. condenasare.Executive Summary Mai multi reactivi specifici sunt utilizati in tratarea chimica a solutiilor de metale sau in diverse procedee metalurgice. surse si metode de tratare a gazelor rezultate de la folosirea acestor reactivi.

Aceste metale de valoare tind sa se concentreze in reziduurile din procesul tehnologic. Extinderea tratamentelor apelor uzate depinde de sursa si metalele continute in apele uzate. metale pretioase si feroaliaje Cu. Minereurile brute si minereurile preparate contin cantitati de metale. Procesele sunt destinate sa obtina metalul pur si de a recupera de asemenea si alte metale de valoare. in schimb aceste reziduuri vor constituii materia prima pentru alte procese de recuperare a metalelor.01 <0.05 Zn <0. Tabelul urmator da o imagine a catorva reziduuri de proces si optiunile posibile pentru fiecare dintre ele.05 Ape de proces Cu <0.15 Nota: Emisiile aferente in apa se bazeaza pe o prelevare aleatoare de probe sau probe la 24 ore. Principalele componente [mg/l] As Ni Cd <0.Executive Summary Surse de ape uzate De proces Procese -Productia aluminiului -Dezmembrarea acumulatorilor cu placi de plumb -Decaparea -Racire/ cuptoarele de calcinarea pentru majoritatea metalelor -Racire electrolit pentru zinc Turnare aluminiu.1 Pb <0. Zn. Electroliza Racire cu apa indirect Folosirea sistemului de racire cu aer sau etans Monitorizare pentru detectare scurgeri Decantare Sistem de racire inchis Decantare Racire cu apa (direct) Granularea zgurii Electroliza Hidrometalurgie Revenire Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Neutralizare si precipitare Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Filtrare Sistem etans Extractie electrolitica a metalelor Sistem inchis Reutilizarea pierderilor de acid slab daca este posibil Ape de suprafata Toate Depozitare corespunzatoare a materiilor prime si prevenirea emisiilor fugitive Privire de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuarile de ape uzate Sistemele de tratare ape uzate pot mari cantitatea metalelor extrase folosind decantarea si posibil filtrarea . Exemplu of emissions to water associated with the use of BAT • Reziduuri de proces Reziduurile de proces sunt produse in diferite faze ale procesului tehnologic si depind de constituientii din materiile prime. zinc Electrozi de carbon Cu. Non Ferrous Metals Industries xix . Pb . altele decat metalul care trebuie obtinut. Zn Zn. aceasta depinzand de amestecul de metale prezent. Reactivii folositi pentru precipitare pot fi hidroxizi. sulfuri . Se practica de asemenea in multe cazuri pentru recircularea apeor tratate. Cd Scrubere spalatoare Metode de reducere Recirculare pe cat posibil Metode de tratare Neutralizare si precipitare. Ni. cupru. Ni.1 <0. sau combinatii ale acestora.

Pb. zguri si Recuperarea metalelor. Reciclare in cuptoarele de topire Reciclare in cuptoarele de topire Recuperarea altor metale de valoare Reciclare interna Feroaliaje Convertizor Cuptoare rafinare Cu. Cd Reziduuri Reziduuri feritice Reziduuri Reziduuri Cu/Fe Catalizatori Namol acid Acid slab Materiale refractare Gudroane si alte deseuri continand carbune Extractie prin dizolvare (instalatii de tratare cu lesie) Instalatia H2SO4 pentru Zn Cu Ni/Co Reintroducere in tehnologic Depozitare in siguranta Reutilizarea lesiei Depozitare in siguranta Recuperare. Li celulare Distilarea Hg Reziduuri Reutilizare ca materie de proces Zn. electrolitica purjare recuperarea metalelor pretioase electolitica Reziduuri anodice. Metale pretioase Procesare zgura Cu. zgura Cruste. Componente ale zgurii folosite ca material refractar(ex. Industria materialelor abrazive. zgura Zgura de Cu. mata produs Cuptor de topire Toate metalele Cruste. depozitare procesul Captusirea Toate metalele cuptorului Macinare Carbon (debavurare a pieselor turnate Regenerare Depozitare in siguranta Depozitare Depozitare si utilizare ca material de zgurificare Materii prime in alte procese xx Non Ferrous Metals Industries . Zguri bogate Zgura neprocesata Zgura Cruste.Executive Summary Sursa de reziduuri Metale asociate Reziduuri Optiuni posibile Prelucrarea Toate metalele materiei prime Cuptoarele de Toate metalele topire Praf. slamuri anodice Extractie Zn. pulberi Zgura Alimentarea proceselor principale Material de constructie dupa procesarea zgurii. recuperarea zguri sarate sarurilor si altor materiale. Material de constructie. Electrozi Reutilizare pentru procesele in electrolitica a metale consumati solutie metalelor pretioase Depozitare Electroliza cu Al Captuseli saruri topite Exces de baie Vanzare ca electrolit Recuperare Catalizatori uzati Materiale Fier vechi dupa curatare Na. zgura de la producerea cromului) Materie prima pentru alte procese pentru producerea de fero-aliaje. Reziduuri reintroducere in convertizor. Recuperatrea nichelui. Ni. Co. Ni . Rafinare Cu.

Hg) Depozitare pe Depozitare in siguranta. ca material de consructii). reutilizare de si Depozitare in siguranta Namoluri Namoluri baza hidroxizi sulfuri Noroi rosu Imagine asupra reziduurilor si optiunie disponibile in legatura cu acestea Deseurile solide de la epurarea gazelor. Reziduurile si zgurile pot fi tratate pentru a recupera metalele utile si a extrage reziduurile care se preteaza pentru alte utilizari (ex. • Compusi toxici Toxicitatea unor compusi care pot fi emisi (impactul si consecintele asupra mediului inconjurator) variaza de la grup la grup.Concluziile celor mai bune tehnici disponibile pentru recuperarea energiei sunt : Producerea de abur si electricitate din caldura degajata in cazanele recuperatoare Folosirea caldurii de reactie pentru topire si ardere a deseurilor metalice topite sau concentrate in convertizor Utilizarea gazelor de ardere rezultate din procesul tehnologic pentru uscarea materialelor primare Preincalzirea sarjei utilizând energia continuta in gazele de ardere sau gaze fierbinti din alta sursa Utilizarea arzatoarelor recuperatoare pentru preincalzirea aerului de combustie Folosirea gazului de combustie (din Co produs) Incalzirea solutiei de lesiere din produsele de ardere sau in solutie Utilizarea materialelor plastice drept combustibil pentru unele materii prime. Ti. pot fi reciclate in cadrul aceleasi instalatii sau utilizate pentru recuperarea altor metale in cadrul altor instalatii de producere a metalelor feroase sau neferoase. dar circumstantele locale sunt importante. Autoritatea si titularul activitatii vor urmari ca recuperarea reziduurilor de catre terti sa fie realizata la cele mai inalte standarde din punct de vedere al protectiei mediului si sa nu produca efecte negative colaterale. Sisteme de In majoritatea epurare uscata cazurilor de utilizare a filtrelor Sisteme de In majoritatea epurare umeda cazurilor de utilizare a scruberelor Tratarea Majoritatea namolurilor din ape uzate Asimilare Alumina Acid uzat praf Recuperare Reintroducere in proces Recuperarea altor metale Reintroducere in procesul tehnologic Recuperarea altor metale (ex. de catre terti sau pentru alte aplicatii. Unele componente pot fi transformate in produse vandabile.Executive Summary Decapare Cu. Reziduurile rezultate de la tratarea apelor pot contine metale de valoare care pot fi recuperate in unele cazuri.Unele metale au componente toxice care pot fi enise din procesul tehnologic si trebuie sa fie reduse. cu asigurarea in prealabil ca materiale plastice de calitate nu pot fi recuperate si nu se emit COV-uri si dioxine Non Ferrous Metals Industries xxi . de exemplu unde nu exista iesire pentru energia recuperata. • Recuperarea energiei Recuperarea energiei inainte sau dupa revenire este aplicabila in majoritatea cazurilor.

Consensul si recomandarile pentru activitatile viitoare Acest BREF a primit un inalt sprijin din partea TWC si participantilor la cea de a 7-a intalnire a Forumului privind schimbul de informatii. emisiile fugitive si de asemenea emisiile specifice si datele de consum. Capitolul 13 contine recomandari suplimentare. Domeniile in care eforturile suplimentare trebuie sa fie realizate pentru a stabili o baza solida de informatii includ. unde este practicabila 6. xxii Non Ferrous Metals Industries . ape uzate si aspecte raportate la intreprinderile mici si mijloci. mai presus de tot. procese reziduuale. Remarcile (breviatiile) critice au fost cu prioritate in legatura cu bresele in informatii si imagini (pt multe din emisile asociate pentru cele mai bune tehnici disponibile si nuvelele de consum pentru a fi incluse in sumar). Se recomanda ca acest document sa fie revizuit la fiecare 4 ani.Executive Summary Utilizarea materialelor cu refractare redusa.

Baza legala a Directivei este raportata la asigurarea protectiei mediului. intretinuta. Scopul Directivei este de a asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii. luand in considerare Non Ferrous Metals Industries xxiii . Implementarea acestuia trebuie sa ia in considerare si alte obiective ale CE. Scopul final al unei astfel de abordari integrate este de a imbunatati exploatarea si controlul proceselor industriale pentru a asigura o protectie ridicata a mediului in ansamblul sau. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data numai pentru informare. integrata asupra poluarii si consumul potential al instalatiilor. este esential de a mentine documentul scris in “word” in pozitia relativ corecta. In cazul in care exista diferenta ale interpretarilor prin traducerea textelor. care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie. 2( 11) detalieaza aceste definitii dupa cum urmeaza : “tehnici” – include atat tehnologia utilizata.Preface PREFAŢĂ 1. 2 (11) al Directivei drept “stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare. Nu toate documentele au imagini legate de alte fisiere. versiunea orginala publicata de Comisie este prioritara. iar in cazul in care acest fapt nu este posibil. datele ce se refera la DIRECTIVA au in vedere prevederile Directiva 96/61/CE asupra prevederii si controlului integrat al poluarii. cum ar fi competivitatea industriilor comunitare pentru asigurarea dezvoltarii durabile. Pentru a va asigura ca documentul apare corect. legata de diferitele fisiere si paragrafe. Art. Acest document si fisierele aferente au fost initial disseminate prin CD-rom cu o structura ierarhica a fisierelor necesare pentru aparitia corecta a documentului Word.. care conduc la un inalt nivel de asigurare al protectiei mediului in ansamblu sau. trebuie sa se verifice locul fisierelor in directorul active. exploatata si scoasa din functiune. pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. este esential sa mentineti numele fisierelor si directoarelor pentru fiecare legatura (link). stabileste un sistem preventiv pentru anumite categorii ale instalatiilor existente care cer atat operatorului cat si regulatorului sau intretinatorului instalatiei sa aiba o privire de ansamblu. Nu are valoare legala si nu poate modifica in nici un fel actualele prevederi ale Directivei. in conditii tehnice si economice viabile. Daca apar probleme la aparitia imaginilor. Acest document este oferit in limba engleza in scopul traducerii asistate si diseminarii informatii aflata in el. pentru activitatiile prezentate in Anexa I. 2. Statutul documentului Daca legea nu prevede altfel. Obligatiile legale relevante prevazute de DIRECTIVA IPPC si definitia celo mai bune tehnici disponibile Pentru a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat unele din cele mai importante prevederi stipulate in Directiva IPPC (privind controlul integrat al poluarii) incluzand definitia termenului “cele mai bune tehnici disponibile“ sunt descrise in aceasta prefata. acest “cuvant” document oglindeste documentul de referinta respective publicat de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva. Principiul general este prevazut in Articolul 3 care prevede ca operatorul (titularul activitatii) sa adopte totalitatea masurilor de prevenire adecvate pentru reducerea poluarii in particular prin aplicarea „celor mai bune tehnici disponibile” pentru imbunatatirea performantelor in domeniul protectiei mediului. “disponibile” – acele tehnici care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea in sectorul industrial respectiv. insa daca acesta este cazul. construita. cat si modul in care instalatia este proiectata. Cu exceptia acestui paragraph. Mai specific. Termenul cele mai bune tehnici disponibile este definit in Art.

16 (2).In concordanta cu Art. sa asigure ca autoritatile competente sau sunt informate in dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile. sa aiba acces in conditii rezonabile. care statueaza ca “dezvoltarea si schimbul de informatii la nivelul comunitar in legatura cu cele mai bune tehnici disponibile vor ajuta la redresarea tehnologiilor neperformante in Comunitate. ANEXA IV a Directivei contine o lista a ‘obligatiilor care trebuie luate in considerare in general sau in cazuri particulare prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile luanduse in calcul costurile si beneficiile.In toate cazurile. Mai mult. suplimentate sau echivalente cand este cazul cu parametri echivalenti si masuri tehnice specifice. amplasamentul prevazut pentru operare dar si conditiile de mediu locale. sa fie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile. 16 (2). Ambele au reprezentanti din randul Statelor Membre si industriilor reprezentative asa cum este stabilit de Art. aceste valori limita de emisie. sa promoveze raspandirea in intreaga lume a tehnicilor si valorilor limita utilizate in Comunitate si sa ajute statele membre in implementarea Directivei. Aceste observatii includ informatiile publicate de Comisie in conformitate cu Art. Surse de informare Acest document reprezinta sumarul informatiilor culese dintr-un numar de surse. “cele mai bune” – se intelege tehnicile cele mai eficiente pentru atinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului in ansamblul sau. 3 (4) al Directivei. Obiectivele documentului Articolul 16 (2) al Directivei solicita Comisiei Europene sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile bazate pe cele mai bune tehnici disponibile. Statele membre au obligatia in conformitate cu Art. Scopul seriilor de documente este de a reflecta cu exactitate schimbul de informatii care are loc – cerinta a Art. 11 al Directivei. parametri specifici trebuie sa asigure un nivel echivalent. 16 (2) si de a asigura informatiile de referinta autoritatiilor competente pentru a fi luate in considerare la stabilirea ‘conditiilor de autorizare’. 16 (2). conditiile de autorizare trebuie sa includa masuri pentru reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera. indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate in statele membre in chestiune. considerat in intregul sau. Autoritatile competente dispun masurile necesare pentru indeplinirea principiilor stabilite in Art. astfel incat operatorul. Aceste conditii trebuie sa incuda valorile limita de emisie. Toate contributiile sunt primite cu recunostinta. titularul activitatii. astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului. xxiv Non Ferrous Metals Industries .Preface costurile si avantajele. 4. ca masura principiul precautiei si prevenirii poluarii. Scopul schimbului de informatii este dat in Art. precum si un numar de grupuri tehnice de lucru sub umbrela Forumului. Valoarea limita de emisie prezentata de standardele si normativele de calitate. incluzand in particular studiul de specialitate (expertiza) grupurilor stabilite sa asiste Comisia in munca desfasurata si sa fie verificate de Serviciile de Specialitate din cadrul Comisiei. 25 al Directivei. aceste documente vor actiona ca instrumente de valoare pentru asigurarea performantelor in domeniul protectiei mediului. Asigurand informatiile relevante bazate pe cele mai bune tehnici disponibile. dar luandu-se in consideare caracteristicile tehnice ale instalatiei. 3 atunci cand stabilesc conditiile autorizatiei.” Conisia (Departamentul General pentru Mediu) a stabilit ca Forumul pentru schimbul de informatii sa asiste la implementarea Art. fara sa fie prescrisa utilizarea unei tehnici sau tehnologi speciale. 3. cu luarea tuturor masurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor si dezvoltarile ulterioare si sa publice rezultatele schimbului de informatii.

trebuie luat in considerare atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului. Scopul este acela de a asigura indicatiile generale din punct de vedere a nivelurilor de emisie si de consum care pot fi considerate ca punct de referinta pentru Determinarea cele mai bune tehnici disponibile pentru Autorizarea integrata de mediu sau pentru Stabilirea regulilor generale in concordanta cu prevederile Art. nu este posibil sa fie luate in considerare complet in acest document. 9 (8) . existente. domeniul in care tehnica respectiva este aplicata pentru Instalatiile ce necesita autorizare integrata de mediu. la momentul redactarii.Preface 5. Cand sunt determinate cele mai bune tehnici disponibile. Sectiunea 4 prezinta tehnicile. acest document va fi revizuit si actualizat in consecinta. Acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare va lua in considerare factorii specifici locali. Capitolul 2 da informatii asupra proceselor industriale comune. va fi luata in considerare viabilitatea masurilor tehnice si economice care trebuie intreprinse. Este deci de maxima importanta ca informatia continuta in acest document sa fie luata in considerare de autoritatiile competente. amplasarea sa geografica si conditiile locale de mediu. reflectand situatia in instalatiile existente. mai mari sau mai mici. Sectiunea 2 asigura date si informatii asupra datelor de emisii si nivelurile de consum. nivelul de consum specific. estimari asupra costurilor. pentru instalatiile noi. Pe de alta parte obligatia de a asigura un nivel de protectie a mediului incluzand reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera implica faptul ca pentru stabilirea conditiilor de autorizare nu pot fi stabilite numai pe baza consideratiilor conditiilor locale existente. Cum trebuie inteles si folosit acest document Informatiile asigurate in acest document se intentioneaza sa fie utilizate ca o introducere in stabilirea cele mai bune tehnici disponibile in cazuri speciale. Tehnicile care sunt considerate a fi invechite nu sunt incluse. de ex. considerat in intregul sau. considerat in ansamblu sau. Toate comentariile si sugestile vor fi aduse biroului european pt Controlul Integrat Al Poluarii pt Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa : Non Ferrous Metals Industries xxv . Cum cele mai bune tehnici disponibile se schimba mereu. Tehnologiile si nivelurile prezentate in sectiunile celor mai bune tehnici disponibile nu sunt in mod necesar valabile pentru toate instalatiile. costuri asociate cu tehnicile utilizate. Chiar si un singur obiectiv pentru Asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului. Pentru fiecare din capitolele de la 3 la 12 datele sunt asigurate pt grupele de metale din fiecare capitol cu urmatoarele sectiuni: Sectiunea 1 descrie procese si tehnici aplicate pentru fiecare grup de metale. implica luarea in considerare a tuturor informatiilor si concluziilor pertinente din studiul de impact asupra mediului si care sunt deseori influentate de consideratii locale. conditiile de autorizare bazate pe aceasta. tehnologii care trebuie sa fie in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile si tehnicile aparute pentru grupul de metale reprezentate de aceste capitole. folosite. emisiile curente. cum ar fi caracteristicile tehnice ale instalatiilor respectiv. Capitolul 1 prevede informatii din sectorul industrial. Aceste informatii includ nivele de consum si de emisie considerate realizabile utilizand o anumita tehnica. Chiar daca se incearca sa se abordeze la cateva din aceste aspecte. sisteme de reducere si tehnici generale utuilizate in cadrul sectorului. In cazul instalatiilor existente. Capitolele de la 3 la 12 sunt despre procesele aplicate. Sectiunea 3 descrie in detaliu reducerea emisiilor si alte tehnici ce trebuie luate in considerare a fi relevante in determinarea celor mai bune tehnici disponibile si a celor realizate pentru asigurarea conditiilor de autorizare. Restul acestei sectiuni descrie tiparul de informatie care este asigurat in fiecare sectiune a Documentului. in general. nivelurile de emisie si de consum care sunt considerate a fi compatibile cu cele mai bune tehnici disponibile.

C/Inca Garcilaso.Preface Edificio Expo-WTC. s/n.es Internet: http://eippcb..es xxvi Non Ferrous Metals Industries .Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail eippcb@jrc. E-41092 Sevilla.jrc.

..............................................................................................1 Zincul .......2 Imaginea de Ansamblu a Industriei..........2 Surse de materiale ......................3 Productie si consum ........3....4......................................5..........2 Surse materiale .............................................2 Surse de materiale ..............5 Probleme legate de mediul inconjurator.........4........................................................4................... 3 1.......3 Productie si consum .......2..3....................5 Performanta de mediu ...............................................................................................................5...............................5 Probleme legate de mediul inconjurator................... 28 1................6.............2...........2 Surse de materiale .......3 Productie si consum ...............5 Probleme legate de mediul inconjurator...................2 Plumbul ....... 3 1...........................5.................2. 24 1...................... 12 1...............................................................................................................................1 Generalitati ............. 5 1..4 Aspectele economice ale industriei ...................4....................8 Metale refractare .................................6...................................................................................................................6...............................................3.........................2 Surse de materiale .......................................................... 26 1...........................3... 35 1...... 6 1.......................................................................................................................... 2 1........................................................................................................................................................3 Productie si consum.......................................................................................................................................................2 Surse de materiale ............................................................ 23 1......................................................................................4.....1... 37 Non Ferrous Metals Industries xxvii ..........................1.................................................................... 27 1.....................................3 Productia si consumul .....5..... 20 1................................... 23 1.................... 5 1.......5...............................................................................4 Fabrici de productie. 30 1.......................................................................................2...........................1 Procese acoperite in scopul activitatii ...... 15 1. 26 1.1 Generalitati ............................. 19 1..... 16 1.................................8..................................3.. 28 1................................................... 14 1.............................................................................................................................1............................................2 Surse de materiale ................................................................. 16 1.......................................9..................2.......... 13 1...................................1......................................................................................5......................................... 29 1..........................................5.................................3......5.......................2....................................................................................... 15 1.....................1 General ......................................8...................3................. 21 1......................................................5.......................7 Mercurul......................3 Cadmiu .............................Document de Referinta pentru Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Procesului de Productie a Metalelor Neferoase PREFAŢĂ.....................................6.....................................3 Structura industriei ...........................................5..........................................................................................................................................................1 Generalitati ....... 2 1....9 Fero-Aliaje .................................................................................................................................. 29 1...............6 Metalele pretioase .........................2............................................................................ 31 1......................... 34 1..........................................................................3 Cupru si aliajele sale ........................................4 Fabricile producatoare.........4 Probleme legate de mediul inconjurator...................... 32 1.........................................................3.........................1 Metale neferoase si aliaje ..........................................................4 Fabricile producatoare..................... 37 1................................................................4 Aluminiul ...................................................7...................................................4 Fabrici de productie..........3 Productie si consum ......1 Generalitati .....................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................5 Zincul..........................................1 Generalitati ................................................................................ 31 1..................................................................................................................5................................5.... 7 1.................................................................... Plumbul si Cadmiul ............................................................................................................................ 26 1.................................. 4 1... 12 1..............................................................1........................................................................................2..................................6........................................................................7.....................................................xxiii 1 INFORMATII GENERALE ..........8................1 Generalităţi ..8............................................ 19 1............................................... 23 1..............................................4 Fabrici de productie................. 12 1........ 5 1.................................................. 1 1......5..........................1 Generalitati .................................. 21 1.................................... 22 1.....2 Scopul industriei....1 Generalitati ........5............................................. 10 1..............4 Fabricile producatoare.......................................................................5 Probleme de mediu........2..5..................................................................................... 2 1.......................................................................................................................................................................................................................8........................................... 29 1..............3 Productie si consum...................................................................3.......................2 Surse de materiale .....................................................................3 Productia si consumul ....................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator...............................5...................................................... 18 1.....................................................4 Probleme legate de mediul inconjurator. 29 1.......................................................... 1 1.....................................5..2.................................................... 34 1.....7........................................ 12 1....................................................7................................. 23 1........................ 15 1.................................................................... 19 1...........

...........................1...................................................................4....3 Productie si consum .............................................................42 1..................................................................1 Masurarea emisiilor ........2..............66 2.............................................................................................................3 Sisteme de management.................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator ..............4 Fabrici de productie .....................................4 Fabrici de productie ....................................................................................................................................................................5 Pre-procesarea şi transferul materiilor prime................................................4..................11...............2......................................................5................................52 1............................................................................................................................1.....4.......................................1 Procese şi tehnici aplicate ...............................................5.....................................11........................4 Fabrici de productie ................................1........3 Pregatirea ..........63 2...............................77 2...................................................74 2................................................57 1......................5...............................................1 Localizarea selectiei.....................................................78 2.........5.......................43 1......................4.........1.............75 2..........................61 2..............2..............................10...........2 Surse de materiale .....................................................................................................77 2..................................67 2....11.......................................52 1.....................2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei ...............................1.......................11....48 1.1......................................4........................................................................................................................1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament.......................................70 2....................................................................................9...........................................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator .11............................................................................................12 Carbon si grafit .2 Surse de materiale ..............................................3.....11...................................................................................................................................... depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor..12..................5 Probleme legate de mediul inconjurator ....................................................................2. ........1..........................................................4 Chimicalele si gazele de proces ......................................................................................11............58 2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE ......5...................................................5...........................................................68 2................................... granularea şi alte metode de aglomerare.......63 2................................................................................................49 1....................1 Dezgheţarea ........2........44 1........70 2....................................42 1..46 1...10...........................................1............12.......................1...............12.43 1.................................................................3 Productie si consum ....5 Probleme legate de mediul inconjurator .......................9...2 Date privind raportarea emisiilor ......................2 Componente si parametrii .................................74 2.....1....................................................................................54 1.....................................1..........................................................................1 Organizarea capitolului.3 Tehnici de luat în considerare în determinarea celor mai bune tehnici.........................................................2.............63 2..................11..........................................50 1................46 1...............4....................69 2..........48 1.................2.................6 Brichetarea................................................................3.......................................10.......................2 Materii prime secundare ..........2 Surse de material.1 Procese si tehnici aplicate .................................................................................................48 1.......................4 Primirea...79 xxviii Non Ferrous Metals Industries ............................................2 Constructie si revizie ....4 Masuratorile continue .............................................................................................38 1.......................................10................2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum...2..........................5 Amestecul ...................................................3 Productie si consum ........................................................71 2.....64 2............................................1..........55 1..........1....................................2 Uscarea .............3 Conditiile de referinta ......5 Probleme legate de mediul inconjurator ..............................................1....50 1...2......................1 Generalitati...................................................62 2..........................1................................................................................................................................................72 2............64 2....................1 Generalitati............69 2...........................................11...............64 2...........77 2.11....................................3 Productie si consum ....43 1.............................2..................................11.................1 Politica de management si angajamentul ....3 Combustibili ................................1.........................................9...................................................61 2....2..2 Utilizarea datelor emisiilor ........77 2...................................2...........3 Concasarea şi reducerea dimensiunilor......................................................................1............................................5.......11........52 1..........65 2...............................39 1.....................................1...................................4..............78 2.2 Surse de materiale.......................................................................................................2 Surse de materiale..........68 2.........5 Reziduurile...................48 1........................3 Productie si consum ......78 2..........................................1 Minereuri si concentrate ......1.............75 2.................4 Spargerea bateriilor....................12.................1..56 1............................2.......................................................................................9................................1 Generalitati .........................................................3..................................................4 Fabrici de productie ......10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase...................................................................53 1...................................55 1..........................................55 1....................................................10............................................................5..............4...........2.........12......7 Sinterizarea şi calcinarea..........................4 Fabrici de productie ..........................1...................52 1........1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice..............................2................................1.................................................................2 Cobaltul...................70 2...1..........11 Nichelul si Cobaltul ..................1 Nichelul......................................1 Generalitati ...77 2........................................

............... 102 2..........4 Cuptoare pentru sinterizare.... 101 2.......................................13 Sisteme de transfer şi de încărcare ......1........... etc ............................................6....6 Cuptoare de topire de tip ISA.........6............................. 121 2........3 Cuptorul Herreshoff .... 115 2............... 96 2............... 118 2...........2...................3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT ..2 Criterii de proiectare....................4.....................................................6...................1 Tehnicile aplicate .............................................. 95 2...............................1 Cuptor rotativ tubular .....................................................................6................................3 Instalaţii de tratare cu leşie sub presiune (autoclave) ........................................ 87 2..................................2...5......................2 Emisiile prezente şi nivelul de consum .......2.................................1.............8 Tehnici de control al procesului ................2........................................ 108 2.6...............6..............................6.................................................................1........4......... 112 2.........................6...........6........................................................3 Cuptoare cu arc electric ........... 111 2.......................................5.. 93 2......2......... 80 2................................................6.........................................................6......8.........6............... 81 2........7 Tehnici de colectare a gazelor reziduale ......................5...6..................6......1 Procese tehnologice şi tehnici aplicate ......................................9 Descoperirea şi extragerea uleiurilor........................ 115 2......................................2 Cazan incalzit indirect ................7............................................................1...................................................5...... 97 2........................... 115 2..6...1................................................... 111 2................6...6...........................14 Cuptorul Kivcet (KSS) ...................................................6..............1 Utilizarea energiei ............................................................................................13 Cuptorul INCO................................................ 104 2....................................1 Convertizor Pierce – Smith ..7.8 Procese Noranda..................7 Procesări hidrometalurgice....................................... 89 2.........................................................7 Cuptor cu reverberatii.6.............2............ 88 2.......................6.................................1 Electrofiltre......................2..........6....................... 90 2.............................................................................................................6...............................2 Leşierea atmosferică (rezervor deschis) .................................... 102 2....................7...2 Tehnici considerate în determinarea BAT.......................2......................................................... 104 2.....................................2 Electro – rafinare .............7.........5 Cuptoare cu fascicul electronic .................................................................8 Procesele de transformare în vapori ..6..............................................................2 Emisiuni fugitive .........................................1.................................4 Cuptoarele de topire si rafinare ........6... 81 2................................ 107 2........................... 85 2........ 112 2...1.................6.................................................................. 107 2............. 105 2........................................................................................................ 121 2.............................................. 98 2........................6.....2 Cuptoare cu pat fluidizat ................................1....3 Electroliza sării topite................................................................................................ 104 2...7.........6 Procese electrochimice . 106 2.. 94 2........................................2 Cuptoare de topire ... 100 2........6.....6..................4...........................3 Convertizoare .....2.......................4.............................................6........ 81 2........................3..7........................... El Teniente................4 Procesul Contimelt ....................... 103 2.........2.........................11 Proceduri de solubilizare ........................................... 105 2.............1.......................................11 Cuptoare de topire tip ciclon ......................................................................................1 Dezvoltare electrolitică......................................5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar .........10 Cuptorul QSL .............................................6........................... 115 2.............................................2.................................................... 80 2..........................................2 The Hoboken Converter .........................................12 Cuptorul rapid Outokumpu..................................................12 Tehnici de separare..............6............................................5................. 91 2........................10 Incinerarea şi piroliza .......1............ 89 2...................2........3....................8................................ calcinare................................................................................1 Cuptor de topire cu reverberatiee ........................................................4 Extracţia cu solvenţi ..............................................................6......... 94 2...................................................................2....................7..........................................................4........................................ 115 2..............6......... 107 2...............6............................................................................1................................................ 121 2... 86 2................. 110 2.......3...........6........ 114 2.........................6............ 82 2....................... 121 Non Ferrous Metals Industries xxix .................5.........5. 111 2....................1 Cuptoare de coacere...................6........... 111 2...2.....6.................................................................................6......................................4 Cuptor electric (cu inductie).7...................................................1.......... 110 2.1 Eliminarea pulberilor şi a particulelor .................. Baiyin si Vanyucov.................1 Tratare în vrac cu leşie .... 112 2........................2......................................... 101 2......5 Tipurile de cuptoare ........................................................6 Cuptorul rotativ ..................................................................6...........................................7.........4.................. 86 2....................2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial).......................6 Tehnici de producere a metalului şi de control a procesului ...1...................5......................................6............................3 Alte convertizoare . 99 2....7 Cuptor rotativ cu suflare puternica ............................................................................6......... 110 2........... 80 2.........................................1 Cuptoarele de inductie.....................4.......9 Procesul Mitsubishi .....3 Cuptorul cuva pentru topirea metalului ..............1..............6.......................................1................................................ 87 2.....................1 Câteva exemple de tehnici demne de a fi luate în considerare ..8 Reducerea aerului şi tehnici de recuperare ..................................6............2................................................ 82 2............7.....................................................................6..2........................8............................................6................................................................

.......................................160 2....................................................................................1......5 Carbon total şi COV-uri............................2..............155 2........9 Tehnici de controlul proceselor pentru echipamentele de colectare şi reducere .........8.....................8.................................148 2...................1 Metale neferoase ......................8..........3 Filtre ceramice ....1......1..............................1 Purificarea umedă a gazelor.......................................................8..........9..................................................3..127 2...152 2.........10.........5 Captarea sulfului ...............128 2..........2................................................3.................1..5 Osmosa inversă ..1............1.............3..9....163 2..................2................................2 Epuratoare uscate sau semiuscate .......................................................8................................3................................8...8..........................................................163 2.................159 2.......157 2......................8......................124 2................171 2.............................................143 2...................................................................2............1....2 Tehnici de capăt de conductă ...1.........4 Captura sulfului............................................................9................2..........9..................................6 Scrubere umede............2 Mercur.....................................2............................................7 Carbunele activ .....................8.2.........................7 Îndepărtarea altor impurităţi ......................................................147 2.....9.............10..............................................163 2.............................................2.....3.171 2..........2..................1.....................136 2.............9....................................131 2.............................................................8.............147 2..............................2 Îndepărtarea particulelor .........................162 2.......123 2..............................1 Reziduuri şi deşeuri de la producţia de metale neferoase ..................2.................166 2.8................................9...........9........147 2...............................................3..............144 2...1 Principalele surse de lichizi efluenţi care apar................2..........3 Sisteme de epurare a gazelor....8.......................1....6 Ion exchange ...1........4 Scruberele umede.........131 2...................................................................2..................2.......3............................139 2........3...........2 Precipitator electrostatic umed......5 Arzătoare finale şi facle .........................3...............1.....................9.................2.................1.8 Utilizarea îmbogăţirii cu oxigen în sistemele de ardere ................3.................8..............................................................................................9............................................1.............1..................................................4 Sisteme de recuperare a gazelor............2........1.............151 2............................8...........8.....130 2.1......................154 2............6 Dioxine .............1 Precipitatoare electrostatice .10.122 2.......138 2..8..................................2.144 2.....................157 2...................174 2............3..3...........8.........7 Surse diverse ...........................................2 Tehnici de tratare aplicate.........1..........8 Utilizarea oxigenului în sistemele de ardere ....................144 2.7.............................1 Masuri integrate în procesele tehnologice..................9 Tehnici pentru controlul procesului pentru instalaţia de colectare şi reducere ..........130 2..........................................2.............................10 Minimalizarea şi manipularea deşeurilor.....................3 Tehnici de a fi luate în considerare la determinarea BAT.....................3.................................3................................................147 2.....................................................9..............................................................3..........9.1....4 Filtre textile sau filtre saci..3.......157 2.........2 Emisiile curente şi nivele de consum....2..............................................155 2...................................................1 Scrubere umede...........2...............................................142 2..........8...............................1...........................9........................................................................................151 2..............161 2.............................................................................9..............3..........................8.................1...........132 2.1 Principii generale ...9............................9......136 2.................................8.............8......................2....137 2.................................2 Filtre textile sau filtre saci...............3...............................................................................2 Sedimentarea........................6 Dioxine ......129 2..........1............................153 2..................................2...9.............................1 Reziduuri din procesul de topire .....................................8........8..........................8........137 2............................8..................8.........3 Niveluri de consum şi emisii prezente ...................................8................................7.............................1.........................................1.4 Ape evacuate de la suprafaţă.....................156 2.......1...........8.............................2 Efluenţii de la granularea zgurei şi de la producţia de alice metalice şi separarea după densitate ..........162 2...........................8.....................1.................................................................................................140 2.....7 Îndepărtarea altor impurităţi .............................................................161 2.............2.....................................................................3 Filtrarea.....3 Apa de răcire...............2......................................................................2 Epuratoare de gaze uscate şi semiuscate.....9 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei ......................................3 Cicloane .......151 2........................7 Arzătoare finale şi facle .......3 Tehnici de control ale proceselor tehnologice pentru tratarea efluenţilor ...............................................152 2.......1 Efluenţii de la purificarea gazelor reziduale ................152 2..................1 Precipitarea chimică....................143 2.....................................................9............................2 Sisteme de epurare a gazelor....................................................3 Sisteme de recuperare a gazelor.......9............8......9.........................................................2.........1.....................8.4 Tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT ........................4 Electroliza ................142 2.......174 xxx Non Ferrous Metals Industries ...........................8..6 Ape de la alte procese tehnologice.........2........5 Efluenţii de la procesul hidrometalurgic ...............................159 2............................8....................................................8.............................151 2.......143 2.............8.....................................135 2.......................................8...............................................1.........2 Procese şi tehnologii aplicate.......1.9...5 Filtre ceramice si filtre cu ochiuri metalice.................................................1..............................1.............2..........................................................................................................................

..................3 Procesele Properzi şi Secor ................................ 186 2....4... 183 2.17...................................... 180 2...............10... procesarea deşeurilor de aliaje pure ............................................................ 215 3.....................1.........................2 Producţie secundară......... 219 3............3.7 Operaţii de decapare...............4......... 191 2......................1.............1.........................................................1 Concentrat pentru topirea pietrei .......................................2 Decaparea acidă a barelor...............................................17. 178 2......................5 Alte reziduuri de la producţia de metale neferoase .........................................5 Reciclarea şi reutilizarea reziduurilor din procesele de topire a metalelor neferoase..........................................5 Tratarea zgurii ..........................15.............................................................................................................................................1..................................1 Decapare neacidă a barelor de cupru.........................1 Procesul Southwire..........5 Producerea produselor semifinite din cupru şi aliaje de cupru..........2...........1. 220 3..........................1..........11...................................4 Procesul prin aruncare ..................................... 221 3...... 199 2........ 204 3.....................................................3.......3 Reducerea reziduurilor generate prin tratarea efluentului ...................... tratarea zgurii şi electro-afinarea......15.10........10............................10..............................................3 Staniu.............................10.................. 189 2............3 Reziduuri de la tratarea efluenţilor lichizi ..................................................................5............................................................ a profilelor şi sarmelor ................1..1.............................................3 Tehnici de luat în seamă în determinarea BAT ........1..1 Etapa de topire secundară................12 Probleme de efecte colaterale...........................................1................. 177 2.................1.....................................1.........7 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei...........................2............17......................................... 200 3......................4 Producerea sârmelor .....10......................1........................................... 200 3....................................................................................................................................2.. afinarea cu foc.......................................................... 176 2.........................................................................................4 Îndepărtarea dioxidului de sulf.1...................5...................8 Alte procese obişnuite ................ 222 Non Ferrous Metals Industries xxxi ................. 208 3......................................................... 208 3.........................2 Convertirea .1 Procese Şi Tehnici Aplicate ...1......................................................................1 Procese de topire ....................................1...............................................6 Lingouri de cupru şi aliaje de cupru ........1.....6 Îndepărtarea mercurului ..............................2............................................................... 207 3...1.................................4.........2................................ 195 2................. 188 2......................... 211 3................... 196 2................................................2 Consideraţii asupra sistemelor complexe în industriile de procesare ..........5 Prevenirea şi distrugerea dioxinelor .. 218 3...........1.....................................................................1 Principiul prevenirii....................................1 Tehnici aplicate .......................10......................................................1 Manipularea şi depozitarea materialelor.........................................................................................................................................1..15 Aspecte de securitate.....5 Procesul de formare prin cufundare.................................. 188 2................1............................................2 Minimalizarea reziduurilor rezultate din sisteme de reducere.............................. 179 2......10....2 Procedura hidrometalurgică........1.............................1.............................1............... 200 3........................ 188 2.................... 216 3................10.......................................................1................................7...............2 Controlul proceselor ..........................3 Instalatiarea tuburilor......3........... 197 2............................ 209 3......................................... 206 3..................................................................1. 190 2.............................10.................................................................4 Reziduuri din procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase .....................2 Reziduuri de la sistemele de reducere .................................................................. 213 3.............................................1... 200 3.......................1 Aliaje Master .......18............................ 216 3..... 213 3..................................................... 217 3.................................................................................................................................................... 183 2........................... 199 3 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A CUPRULUI ŞI ALIAJELOR SALE (INCLUZÂND SN ŞI BE) DIN MATERII PRIME ŞI SECUNDARE........... 179 2.............17.2 Turnarea .............................1.................................................................................................................................1............................17....................................1............................ 177 2.....2.......................................1 Cupru primar ..18 Tehnici aparute.17...............................................................1 Minimalizarea reziduurilor din procesele metalurgice ................4 Instalatiarea plăcilor şi a benzilor..........2 Procesul Contirod .......................................17.....................................1...................1..........6.3 Corespunderea semnificaţiei .................... 198 2.......1........16 Operaţii de fabrică şi scoterea din functionare ........................................................................................1......4.................................... 214 3....3 Rafinarea la cald.3 Colectarea vaporilor şi gazelor...................1............................ 218 3.............. 194 2......2 Convertirea........1 Procesul de pirometalurgie .......4........... 187 2.......11 Recuperarea energiei ....................................................... 179 2........... 197 2... 186 2........1........................................................17 Cele mai bune tehnici disponibile .... 188 2....................................................................................... 222 3................... 210 3................................1...................3..............1......................................................................................4 Reducerea altor reziduuri rezultate din producţia de metale neferoase ................... 178 2................. 194 2........................1...1 Îndepărtarea sulfului........................ 216 3..................14 Mirosuri.............................................................. 178 2..... 222 3.................. 200 3...................... semiinstalatiatelor şi aliajelor de cupru ..................3...................4 Rafinarea electrolitică................................. 215 3.....17..................................................................5.....7.................................13 Zgomot şi vibraţie ......................................................................................1.2...........................15.......5.........

...230 3....................................................................225 3....................................................................................2 Producerea aluminiului prin electroliza ...................................280 3....................1 Folosirea energiei în producţia de cupru...........................................2.................2.........3.......3.................256 3........................3.....1............................ reziduuri din procese şi deşeuri .........................................................1 Procese si tehnici utilizate...7 Afinare electrică......3.................................3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT ...2.............................................................285 4.................10 Staniu şi alte metale ........4.....................4 Ape uzate ......9 Procese hidrometalurgice............................2 Materii prime secundare ......................................................................................................2......5 Dioxid de sulf....15 Ape uzate ..............231 3........258 3.....................................................3...16 Reziduuri de proces ............2.......................................................1.......2.................1 Aluminiul primar ............................233 3.................. procese de manipulare şi pretratare ............................ tuburi şi produse semiinstalatiate ...2..............251 3...............................2..................256 3.......2...............................................2......3.............................14 Controlul procesului şi management..........................................................................243 3..........2.............................289 4......................................................2........................2...........2...................235 3.........2................................275 3...3........1 Procesele de productie .........................................243 3......224 3....................232 3.............................................................4 Procese de topire secundare ............247 3..285 4........................257 3..........................288 4..285 4..................1............................2...............................................2.......4..................................254 3..3..2......................291 4.........224 3....................................2...................................2..............................................3............3..................1 Emisiuni în aer asociate cu folosirea BAT.1..................1....................................5 Produse auxiliare..............................286 4.........................228 3..............................1............265 3.............2.......4 Turnarea..................6 Costuri asociate cu tehnicile .....4.............275 3............................................................................................................................................291 xxxii Non Ferrous Metals Industries ..2........3..............4 Alte procese şi etape de proces .....................................................................................4..........................277 3...................................................11 Sarme de cupru ..........4 Dioxine ...............2 Praf şi compuşi metalici.................................................3...........................242 3...2.................3.........................................1 Intrări şi ieşiri cupru primar .........................2...................4 Emisii în apă ........................................................1...................3....3.........227 3......................................................5 Reziduuri de proces ....................................................................285 4...............................................................................1 Particule în suspensie şi componenţi metalici...................................................................................4............................................................................3..........3 Afinarea ..................................................................................1.................................258 3.......1 Convertoare de cupru primar ..............1 Monoxidul de carbon ...........................................................................................................3 Emisii în aer .3...............................................2 Selectarea procesului .............2 Aluminiul secundar..........................3..............270 3....................................................................................................................266 3..............................................1..2 Date de emisie şi consum........................................................2...................................................................................................3 Spuma (crusta) si zgura.......5 Tehnologii aparute ...2........................................................2........................................................1...............1 Topirea primară a cuprului............................273 3...2..............4.......................................................................................................3......289 4.................1...........3 Conversie primară şi secundară ..........................................................4................2...................................................................2 Topirea secundară de cupru ............................................1...................2......................................289 4.........4..................4........................2......................238 3.........................3.............................................2...................................4 Recuperarea zgurei de sare ..........270 3............................................244 3..3....................................................268 3............3.................3...................................4 Cele mai bune tehnici disponibile...........225 3..........................................................1......5.....257 3.................................................282 3.............................................1 Producerea aluminei ...8 Procese de tratare a zgurilor........................................4.............1.................256 3........237 3..............284 4 Procesele de producere a aluminiului din materie prima primara si secundara ..................3........................................................2 Procesele de afinare si turnare ........................3 Colectarea gazelor şi reducerea .....2..............................................................................3....................................................258 3.4..229 3...........................................................6 Afinarea cu foc ................5 Convertirea .....................................................13 Colectarea de vapori/gaze şi reducerea.............232 3........................................3 Îndepărtarea dioxidului de sulf ..2.......6 Oxizi de azot ..............2 Intrări şi ieşiri de cupru secundar.......1 Manipularea şi depozitarea materialelor .....................................................2 Procesul de topire primară .....1 Depozitarea materialelor.................1 Materii prime primare .................263 3.........................................................................263 3................3..4..............................................2 Nivele de emisie şi de consum în prezent ....................273 3..........................12 Brame...3..........3 Componenţi organici ai carbonului.........................7 Trecerea în revistă a emisiunilor în aer .................................................................2...................2 Ulei .....1......................................................................................290 4.............................4.............3...........................2...............................................................................................236 3...................2 Convertoare de cupru secundar................233 3.................254 3..2............5............................................................................2.............................................................1.......................282 3.........257 3..................246 3..................3................................

.............5 Procese de afinare..........................9......6 Procese de turnare .........................................3......................................... 331 4............................2 Selectia procesului.2 Separare prin topire a Al secundar ..............2....................9 Monoxidul de carbon...............................2..................................................4..1.......... 345 4.........2........12..................4.......................1...........................................................2...................................................... 299 4.3........................................2................ 337 4......... 330 4............... 332 4.......................................................2.......................................... 347 4............1...........................................................4 Apa reziduala....................4..............................4 Reziduuri de proces si deseuri................2......6 Costs associated with the techniques....... 300 4............4 Gudroane si hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) .................................2.......2...................................................2...............................................................................................................3.........................3.......12 Reziduurile de proces ............................................. 330 4.........................................................................................................2..........2........................................................................................2..1..7 Crusta ...................................2.......11 Apa reziduala......1 Materii prime primare .................. 346 4........2............................................1 Separarea prin topire a Al primar ...........2.............. 322 4.1 Aluminiu primar ...........3.......................... 297 4...................... 293 4....................2 Emisii in aer ............................9 Reducerea si colectarea gazului/fumului..... 330 4.........4.............. 348 Non Ferrous Metals Industries xxxiii ...2....6 Pulberile (praful) .......... 330 4.....................................3.........5 Emerging Technologies.................................................6 Sumarul emisiilor in aer ................ 318 4.........................1 Depozitarea materialelor.........2.....2...2 Aluminiul secundar .............................................................1...............................................................................1.....................................................9....................................................................................................1...................3 Technici de luat in considerare la determinarea BAT .................. 303 4............1................1...............1.................... 308 4..............4................................ 315 4.......................................................2 Emisii in apa...............................................2. 315 4.....2................................. 309 4.........................3... 309 4....1 Manipularea si stocarea materialelor............................ 295 4.................................................................1.....................................................................................2......................... 308 4..................................... 296 4.....2...............................2...................................................................................................... 333 4......2........................................................ 330 4...4 Bioxidul de sulf si oxizi ai azotului ..........2................ 305 4........1.......... 293 4.....2...........3........................12...................................................1......................2.......................2.......................................................................................................2.....................1 Aluminiu primar.....................2.............. 330 4...................................1.....3..................................................3....................................3.................... 310 4............4 Furnalele secundare de topitories .1............................................................ 293 4..........................................2................................................................. 312 4......................................2 Aluminiul secundar ......1...................... 331 4........2.......5 Reziduurile de proces ..................3.....................1 Captarea gazelor .........................................10 Dioxidul de carbon ...... 318 4.............................1 Energia si alte intrari in proces..................................1......................................1.............................................2...................3.. 335 4.............................................................3........ 299 4. HCl si Cloruri ....................................2 Captuseala uzata a cuvei...3...................1.....................................5 HF..............4..4............................................................1 Captarea gazelor ..............................3..................... 310 4.................7 Metalele.................................................1 Emissions to air associated with the use of BAT .2................1..4......2........................... 299 4................2. 302 4................3 Emisii in apa............... 312 4.....3 Alte materiale .........................................................2........1 Aluminiu primar ........................................2..................................... 331 4.......... 295 4...1.............................................................3..3 Alte stadii ale procesului ........ 338 4................................1............................................................................1.......1 Emisiile in aer...............................1 Namolul rosu .................... 341 4.... 309 4................................2.... 331 4.......2 Emisii si niveluri de consum actuale ...4 Cele mai bune tehnici disponibile .....................................2.... 298 4.........2.........................................2 Floruri.... 298 4...........3........................................................................1.............................................10 Controlul procesului.....2.....................2 Materii prime secundare...................................... 302 4........................................................................ 337 4.............................................................................................................2.............................................. 331 4.............................................. 343 4..... 298 4......................... 303 4................................................12 Gaze cu efecte climatice. 315 4.............................2.........................................................................................................3................. dioxine) si CO......................5 Bioxidul de sulf si compusii sulfului.............2.................... 316 4....................................2 Praf si metale ........2....4...................2...............................................................4.................1.....................................................2. 341 4...........................................3 Colectarea si reducerea gazului ................................8 Oxizii de azot ...........................1.......2 Aluminiul secundar ......2................. 306 4.......4..... manipularea si procesele de pretratare ..................4..........................................................................2...........2..............3 Materiale organice (COV ........3 Reziduuri de proces si deseuri.....................2.....3 Primary aluminium smelting processes.........................................1......4.....................................................8 Producerea anodului integrat....4......................................... 299 4...................11 Rezumatul principalilor poluanti ai aerului ...................3 PFCs .......2.2 Tehnici considerate in determinarea BAT.................... 303 4............................

......................363 5..1.................373 5...............................................1............1 Apele reziduale din instalaţia de reducere ...373 5...............13 Apa reziduală .....................................399 5...............................1............................2....368 5................................354 5...................................................................... Bi..................................379 5..................................................................................4 Topitoare de plumb secundar.......................................................1............................................1 Calea pirometalurgică .........2 Valorificarea plumbului din alte deşeuri şi reziduuri..................................386 5...............7 Procesele de topire şi aliere pentru zinc.................................................................................1 Sintetizare/topire utilizând cuptorul de topire cu cuvă sau furnal I.................................4 Compuşii organici volatili (VOC) şi dioxinele ...8 Zincul secundar..1 Energie......1................................1............................4 Surse diverse ...............................................1 Cuptoarele de ardere Waelz şi cuptoarele de evaporare a zgurii..................................................................................5............................11 Producerea altor metale (In.....................2 Metoda hidrometalurgica ..........................411 5..............362 5......1............................1 Valorificarea plumbului din acumulatorii reciclaţi .................................365 5..1........................................................................................ (Imperial Smelting Furnace ...........................................................1........7 Zincul primar ..................................2...................................................................................................................................1...........1...................................................................................................................1...................................366 5.2......1..............................................8 Procesele de turnare pentru zinc ..........9 Cadmiul şi alte metale...............2 Valorificarea acumulatorilor ........................................................... Ga......................................................383 5.........................................................................1..................................P.........................379 5...............3 Praful şi metalele ..............................................................1................................................6..........................6 Zincul secundar........................ Ge................................384 5.................1 Rafinarea chimică ....................1........378 5........................1...........1...2 Cele mai eficiente tehnici disponibile.......1......................3....................398 5.......................1 Reziduurile de tratare cu leşie.3 Alte materiale..2 Emisiile în apă ..............................................................10 Colectarea şi reducerea de vapori/gaze ...........................377 5..............................................................................................................................375 5....4 Procesele de topire şi aliere pentru plumb .................2 Câştigul de electroni .............1.........351 5........................1...............1.............................5 Tratarea zgurii.......................................1 Manipularea şi depozitarea materialelor .........................352 5.............................10.......................................................................................................................1........366 5......354 5.......................400 5..........................................5 PROCESE DE PRODUCERE A PLUMBULUI.....................356 5......3 Efluentul electrolitic.2.......................1.......1................1.12 Controlul asupra procesului .....3 Tehnici de considerat in determinarea BAT .......................................2......1..................398 5.......................... Se............................................................379 5..........................................362 5....................6.......................1................................5 Zincul primar ....1.....................1.............1 Plumb primar ...........................1.............................................................................................6 Rafinarea plumbului .........11 Instalaţiile de acid sulfuric ....................2 Cuptoare Waelz................................1....1 Dioxidul de sulf şi alţi compuşi ai sulfului ........................................................................................ In.................357 5...................394 5.......1...............367 5.............................................................................................................................3 Procesele de evacuare a zgurii .....................376 5.7...........................1 Procesul general................6...............408 5..398 5.........367 5......................................................................2...................408 5..............S.....1 Procese şi tehnici aplicate ...................................2 Present Emission and Consumption Levels .................402 5...........................366 5..........................9 Producerea de praf de zinc...............................................................1.356 5.....1 Producerea de cadmiu din procesele pentru plumb şi zinc ......1......................................................................8. (+ Sb..............2 Producerea de cadmiu din acumulatori ...... Bi)....................2 Zgurile piro-metalurgice şi reziduurile .....................1..........................2 Topirea directă .402 5. As...................................349 5.391 5.. ZINCULUI ŞI CADMIULUI...........................411 xxxiv Non Ferrous Metals Industries .......2.................1................2....... Te........................................349 5............1...............................................1...407 5.................................................1 Emisii în aer .366 5...........1................................1.................................378 5............................1...........2 Oxizii de azot ....1..............1.........................356 5.........................................................368 5........3...........................376 5..399 5...................................395 5...............10...............349 5...............1....................1...........3 Rafinarea plumbului primar şi secundar ..365 5.......3................................ Te) ................................................................................... Ga....................1........... manevrarea si procesele de pre-tratare a materialelor....................................2 Selectarea procesului ...1 Depozitarea........2 Plumb secundar............... Sb..............................................349 5.................................3.......1 Niveluri actuale de emisii şi consum ...3 Reziduuri şi deşeuri de procesare..........1.351 5.......... Ge..........................................383 5..........................furnal de topire Imperial)............400 5........................................................................3............................................2 Procesele de topire a plumbului primar ........391 5.....................................404 5.......................1...........................1........5.....1..............................409 5..........................1...1.......................2.....14 Reziduurile de proces......................................................10 Cadmiul..........................1..............................................................................................7... As........................................................1............................................................................1...................................................................

....3 Costurile asociate tehnicilor ....4....................................................................................3.......2 Topirea de plumb secundar ...........4................................................................................................. 423 1........................... resturile etc.7..................................3...............................2 Tehnicile care trebuie luate în considerare în determinarea BAT ............ 456 6.......................... 435 1............. 436 1........................................................2 Dioxidul de sulf ................2.....................2...................................................3.......................2........1............4............1 Câştigul de electroni ....................2.......................................................... 434 1...... 441 1.........3.......................................1 Cenuşa...... 411 5............1.......................3.....................2...................................2. 432 1........................................... 439 1.................................................. 434 1................................. 415 5.........1.........2 Tehnologiile de vârf ............ 441 6.......... 457 2............................................1 Procesul Miller ...2 Aurul ..................................... 467 Non Ferrous Metals Industries xxxv . 431 1.......................................... 456 6...3.................................... 467 7.....1 Argintul .................................................................................................................2..1.4.................................3........1....................................2............................................................................... 464 2.................................................7 Alte etape de procesare..................................................2....2..................3.......................................................9 Controlul procesului ................................................1 Topirea plumbului primar......1 Procese de pre-tratare ..................................................................................3...................................2....2.............................2................................................................................ 457 2..........2..........................................1 Procese şi Tehnici Aplicate ....................... 464 2....4 Oxizii de azot ...................................................8 Colectarea şi reducerea gazelor .......... 451 1............................................ 414 5................4 Apă reziduală.......3................................2..........2...............10 Apa reziduală...........1............................... 415 5......... 429 6......................................................3.......... 429 6.................. 453 6........................................................... 454 6..........................2...................................... ......................... 446 1..................2..3...................2............................. 439 1...................3.....................................................3............................................................2.3 Alte procese..............1........5 Reziduuri procesuale ........................................................2..........1 Praf şi metale ..........3....... 440 1...............3......2............................................ 442 1.............11 Tehnicile generale ...................................................... 442 1. 456 2......8 Colectarea şi reducerea de vapori/gaze ....................2.........2..2 Etape piro-metalurgice .....................1 Procese şi tehnici aplicate .....................................6 Costuri asociate cu tehnici.................................................. 424 6 ProcesE DE PRODUCERE A METALELOR PREŢIOASE ...2.... 460 2.................................................2.....12 Utilizarea energiei ...................................9 Emisiile în aer asociate cu utilizarea BAT ................................. 413 5..5 Compuşii organici volatili (VOC) şi dioxinele..........................................2...................................................................... 426 6........................................4....5........................................................ 439 1............................................... 464 2............................1.......................3....................4 Reziduurile de proces şi deşeurile ..................................................2 Selectarea procesului........................1 Manipularea şi depozitarea materialelor................ 444 1....................2........................2....................... 426 6..............3 Emisii în apă...............................3...............2 Emisiile în aer.......................1 Ciclurile nemetalice................................................................1 Rafinarea ............................ 415 5..................3..............................................................3 Procesele de rafinare a plumbului .....2 Buclele de metale nepreţioase . 438 1...........................2 Reziduurile care rezultă din proces ........................................................3................................................................................................................................................1................. 415 5........................................................................5 Tehnologii inovatoare .................1.............................................................................. 465 7 PROCESE PENTRU PRODUCERE DE MERCUR ............................................ 433 1.....................2 Recuperarea din producţia de metale de bază......................2............................................... 414 5....3.............. 429 6......... 417 1.........................................................................................1 Materialele fotografice ...............6 Cadmiul şi alte metale ............................1.......................7 Procesele de producere de metale.................2..................................................................... 422 1......................... 467 7...............................................6 Manipularea materiilor prime..................................................... 423 1...............2..................... 452 1............................................4......................................................................................................1 Purificarea electrolitică...4..........................................................3 Nivelurile curente de emisie şi consum.........2.................................... 432 1............... 452 1.................3 Clorul şi HCl .......5 Zincul secundar .........5 Utilizarea energiei .................................1 Producţie primară ......... 435 1..................... 438 1......1................3 Cele mai bune tehnici disponibile ..............................2 Electro-rafinarea..................................................... 433 1...........3 Metalele din grupa platinei.....................................................1 Emisii către aer asociate cu utilizarea BAT.3............................................1....................................................................................................................................4 Zincul primar..... 432 1...................... 414 5.........................................2....................2...................................................................................................................................................................................................... 414 5...................................... 433 1................3 Colectare şi reducere de gaz ...............2............2...... 457 2......4.3....................1 Buclele materiale din industria de reciclare a metalelor preţioase ......................................2...................................1 Apa reziduală............................3 Etape hidro-metalurgice .................................................2....................................................................................................................................................................................................2..................

..................3.......................1 Procese şi tehnici aplicate .......................142 4.........2 Procesarea vanadiului ca şi materiale prime secundare ...............152 4......149 4........7 Tantalul.....................8 Niobiul ..144 4..............481 8......1......1 Producerea metalului cromat prin reducere metal-termică................9.........................................................4.............................483 4...........476 3.....................5 Reziduuri procesuale.......2 Producţia de metal crom prin electroliză ...........................................................1 Producţia buretelui din metal titan .........152 4............3..6.................3.2....................................166 4...............................148 4....... reducere a hidrogenului şi de carburare .......................................2............................................................................................................................2............1 Emisiile în aer ..2........................1 Producţia tantalului metalic din materia primă primară...................1..................8..............136 4..........478 3....................................................................................................4........................1 Emisii către aer asociate cu utilizarea BAT ........................3..........4............476 3........3................................................................................9......................1............................163 8........................481 8....1...............2 Descompunere electro-termală a minereurilor de mangan..............1.........5 Tehnologii Inovatoare.................................................................................................................146 4...4 Vanadiu..................6 Reziduurile proceselor ............................1......................5 Molibden........................1..471 3....2.......................................................................2.................................6.........1............481 4............................2.......................................162 4.........................143 4......................................................1.............................1.............140 4......................140 4................................2 Procesarea materialelor prime secundare de wolfram.....................................................................................................................................1 Emisii către aer .............468 7.................4...........................1.......................1.. depozitare şi manipulare ...............................................................................................................................................................1...147 4.................479 8 METALE REFRACTARE ............................149 4......2 Emisiile în apă ................2 Cele mai bune tehnici disponibile............................5 Apa reziduală ........................169 xxxvi Non Ferrous Metals Industries ............................................................3 Wolfram...2 Producerea metalului reniu ................3..........................................................................1...1 Manevrarea şi depozitarea materialelor ..................4 Rezumatul emisiilor în urma producerii metalelor refractare ...........................469 3............................................1..........1................................9 Reniul....1..................151 4................................146 4.....1 Producţia niobiului din material prim primar......................2 Mangan ..............................................................160 4..........1 Colectarea gazului şi reducerea .................................................2 Emisia prezentă şi nivelurile de consum.................................................1..........2..............................1....151 4..................144 4.......2 Mercur secundar ......................................485 4.......2 Selectarea procesului ............................................................168 8...............2.............................................................................................................................................................5.....1 Consumul de materie primă şi energie..........................................1..............................166 4............1 Producţie din Cinabru ...............3 Reziduuri procesuale...485 4......................1 Producţia de metal vanadiu din material prim primar................................................................................1....................1.150 4..................................7..................................3...............................1 Manipularea şi depozitarea materialelor ......1....................................469 3.....................................................................4 Apă reziduală ...........................1..............467 3..............................148 4.............................................................................467 3......................................479 3...........................................................136 4.....................469 7..........2...........2 Emisiile actuale si nivelele de consum ...............................................10 Zirconiul şi Hafniul... ........................167 4....................1....3..3 Tehnici care trebuie luate în consideraţie în determinarea BAT....4...2 Selectarea procesului ....7...141 4.....................2...........2...............4..................................2 Apă reziduală ................................................................1.............................2............2....................................................................................................................................139 4...............................................1...........2................................1..........................................................471 3.............................................................3 Tehnici ce trebuie luate în considerare în determinarea BAT...........................2 Producţie secundară .........................................473 3.............4...............................................................481 4..................... ardere............................4 Controlul procesului ........3................................................1 Electroliza sărurilor apoase de mangan.............1 Producţia de pudră de metal molibden...........................................................2 Producţie din minereuri şi concentrate din alte metale ..........................................................................................1....150 4............................... deşeuri şi reziduuri rezultate din prelucrare ....................................2 Emisii.........................5..2 Prelucrarea molibdenului ca şi material prim secundar .........................1 Producţia de pudră de metal wolfram din materiale prime primare..............................................1.1 Mercur primar ...................................469 3.................................1..........................................3.........................485 Tungsten ore – minereu de wolfram ........................484 4.........................................................................145 4....2 Producţia materiei prime secundare de tantal ...........................................................2 Prelucrarea materiei prime secundare de titan şi a buretelui de titan ...........................................................3 Produse derivate...............476 3.....................................142 4.....................................................1..........................1 Recuperarea reniului prin calcinarea molibdenitului .................................2...............167 8......................................................2 Procesele de topire...7..............................................................1 Crom ............................................................................................................................3 Colectare şi reducere de gaz ...1..............169 8....477 3...................1 Materiale..................152 4....................4.................1..........139 4...2.............................

............................................1............4 Feronichelul......2 Tehnici de pre-tratare ........................................ 189 9........2..................................................3...........................................1 Emisiile de fum şi praf ................2.............................................................................................4............................2 Emisiile de praf la producerea ferosiliciului şi metalului Si pe tona de aliaj produs........1 Ferocrom .............2........................................................3 Emisia de apă .......... 187 9. a calciului-siliciu ........................1...2 Producerea feromolibdenului .............................................1...1.. 191 9......2 Producerea carbo-termică a feromolibdenului....... 190 9...............................................1...... 179 9..2...............3 Feromanganul şi aliajele din mangan ........1.......1 Producerea ferotungstenului şi a bazei topite din tungsten..........2 Feromanganul cu conţinut mediu de carbon.................1................................................. 177 9.........................................................................2........ 202 9...........2.............. 195 9............................1 Materiale..........................................................2 Emisiile prezente şi nivelele de consum...........1..................1......................................1....................3.............................. 197 9............11......3................. 194 9...4 Apa reziduală..................2..... ionizarea......1.......2................................7 Ferotungstenul..........................................2........................... 180 9.1.......1........................................................................... 191 9...... 180 9...............................................3 Producerea feromanganului şi silicomanganului................................1........1.............. 217 9................1......................................6.................................... 183 9... 212 9........................................................................................................1........................................................................................... 177 9..................................................4 Silicocromul .3 Colectarea şi reducerea gazelor ....... 207 9........ 169 8...................................1...3 Producerea feronichelului din materie primă secundară.............................1.....................3...1...2 Aliajele din siliciu şi ferosiliciu.......... 175 9........................................................1 Amestecarea şi uscarea (Numai procesul de desprăfuire cu plasmă)) ........................ 179 9........................1 Materia primă şi pregătirea materiei prime ........3.. 174 9 FEROALIAJELE .....1..6........2 Alte emisii de aer..................3........................................................6.................................................1.......2 Ferocromul cu conţinut mediu de carbon ............2...............1 Emisiile de aer...................... 207 9...................3...............................................................................1 Materiile prime .........2 Tehnicile de tratare prealabilă .......11........4...........................1..1...........11 Producerea feroaliajelor din materie primă secundară .............. 176 9.....................................3.3 Probleme care trebuie avute în vedere la alegerea BAT (Tehnici Optime Posibile) ...............................................................3...............................1...1...............5 Reziduurile de proces ........................................ 202 9................................................................ 187 9........2....... 171 8..................2 Prelucrarea prealabilă ...........11....1.......1.................6............... 176 9..........4 Procesul de desprăfuire cu plasmă................ 186 9.................................................. depozitare şi manevrare.............................2 Emisiile ..1................2 Producerea feronichelului din materie primă primară ..........................2.....................................6 Calcinarea molibdenului şi producerea feromolibdenului..............................................2 Tehnicile de pre-tratare ............................... 187 9.........1.............................................................................1...........................................................3............ 194 9..................3 Producerea ferocromului şi a silicromului...2.1............................................................................................... 183 9.....2................1.......................... 187 9........ 215 9.3 Ferocromul cu conţinut scăzut de carbon ..........................................................................2.......................................3..........1......................... 199 9.......1 Procesele şi tehnicile aplicate................................................ 200 9.......................2..... 197 9......3 Recuperarea energiei ......... 220 9......................3 Procesul în cuptorul cu arc acoperit ..................... 179 9...8 Ferotitanul ....................1................................................................. 173 8...................10 Feroniobiul ............................. 171 8...............3.................1 Consumul de materie primă şi energie ............................................1 Feromanganul cu conţinut mare de carbon..........1 Materiile prime ..................3 Tehnici aparute...............................1.......................................................................... 180 9. reducerea hidrogenului şi procesul de carburare .. 191 9.. 176 9...............4.........................................2....................1.. 190 9............................................ 224 9.............................................1........................................ 224 Non Ferrous Metals Industries xxxvii .3..............1 Ferocrom cu conţinut mare de carbon .............................................................................................................2.....2..........................................................................................................2. 176 9........9 Feroborul ................2............... 224 9....................................................................1.........1.1 Calcinarea molibdenului........ 194 9......................3 Feromanganul cu conţinut scăzut de carbon....................................... 199 9............. 183 9..................................2.............2...........................................11........................ 183 9.1 Materiile prime ............3..........7.1........................................................................4 Produse secundare......2..................1 Materiile prime .................................. 193 9....1.......................................... 183 9..............1.................................. 198 9.........1............... 207 9....................................................1...................2............................................................................................................................................3 Producerea metalo-termică a feromolibdenlui................4 Silico-manganul..........................5 Ferovanadiul...................................2..........................1................................ 189 9...............................................................1..2 Controlul procesului ................................3....................7...................1............1..........1 Materiile prime .........................2............ 197 9...6...........3.................... 173 8.... 186 9....1......8......................................1.................1.........11.................. 215 9..... 191 9.............................................................1 Topirea.......... rezidurile din proces şi deşeuri ..........................1 Ferotungstenul................2 Producerea ferosiliciului a metalului pe bază de siliciu.........3..2.......................................

.287 4...........................7 Tratarea apei ...7 Tehnologii aparute ...............................................3....4..................................................249 9..1....................................260 10...............................................................................................................3..4 Ape reziduale .......5.............270 4...............2.................259 10............282 4........2 Sinterizarea ........................227 9......................257 10............................1..........261 10.........1 Procesul electrolitic......................................................................................................2.........249 9.............................236 9..5...........................5 Magneziu metalic...........278 4........................2.............5....4...................................................257 10........................................2 Selectarea procesului ..........................1 Depozitarea şi manipularea materialelor.....................................................260 10...................................................................2..........4.........257 10..................278 4............275 4...............4...228 9.........................277 4............4 Procesul de topire....1..4 Cele mai bune tehnici disponibile.11 Tehnici pentru reducerea consumului de energie pe ansamblu.................7 Controlul procesului .......6......................................................................................................3 Sinterizarea ....271 10..2 Litiu metalic...5 Reziduri de proces .............................................................1..2 Stronţiu metalic..................260 10..........6.....................................5 Reziduuri procesuale.............6...................5 Procese de topire....................................228 9...2 Producerea electrolitică de magneziu primar .............................................................................................................................................................1 Depozitarea şi manevrarea materialelor..........3 Pre-reducerea si pre-incalzirea......................................................................................1.........................263 10.............................................................................................................................1 Tehnici de pre-tratare.....................................................................273 4.........................6......................4 Pre-reducerea şi preîncălzirea ...............................................................253 9......................................................................268 4............................251 9..............................................4.........................................................................................4........5..................................................................2 Emisiile în aer .................................................................................................279 4....................................245 9.......4..........................................5...............................................5 Tehnologii aparute ....283 4................................................................................................................................1...........................244 9.....................................................................262 10........283 4.......3...............4.....246 9........249 9...4...........................................................4 Produse secundare........................................... PROCESE PENTRU PRODUCŢIA DE NICHEL ŞI COBALT .2...........................1..6...6 Operatii post-topire .............................................................................1............268 4........................236 9............................................ depozitare şi manipulare ..................................................5.....................3 Potasiu metalic.....5 Control proces.......262 10...............................6 Cele mai bune Tehnici Disponibile...........................................3.............5.................................................................9.........2 Alegerea procesului ..........................................................................................2.4.....6 Operaţii după călire...245 9.....................................................................................5........................3......................................................1.........................................285 4............236 9................................2 Procese principale ...............................1 Consumul materiei prime şi a energiei ......................................................285 4................................................................................289 11 ................................2...............2 Niveluri din prezent ale consumului şi emisiilor ...........................................................................259 10.......................................4.....1..............................................4................3....1 Sodiu metalic ........................................................................................................2 Tehnici de pre-tratare...............3 Colectarea şi slăbirea arderii gazului .....267 4..................................6 Colectarea şi evacuarea gazului ..........10 Reducerea reziduurilor de proces...........................................................................................3 Producerea magneziului din materii prime secundare ......6......9 Tratarea apei .....1 Producţia de magneziu primar prin reducere termică .............................................251 9......2..287 4................... reziduuri şi deşeuri de proces ....................................................256 10 Procese de producere a metalelor alcaline şi alcalino-pământoase........................................................5...................................................................2 Procesul metalo-termic ....................1..........................................................................................273 4.........6 Recuperarea energiei.......................................................4......273 4.........................3 Tehnici ce trebuie luate în considerare la determinarea BAT..........................................................................................................4.....245 9........4 Operaţiuni post cuptor ................................................283 4......................4 Calciu şi stronţiu metalice.......................................................................................281 4...................................4....................3.............................................4 Colectare şi reducere de gaz .6.............................................................................1 Materiale..5 Controlul procesului ...............................................................235 9...........4 Ape reziduale ..........................................291 xxxviii Non Ferrous Metals Industries .....................3 Principalele procese ................1 Tehnici de pre-tratare......235 9...259 10.......................................286 4.................1...............3...........................4.................264 10...............................283 4..............................8 Operaţii post ardere.........3........2..............232 9...................4......................................................................................................................2...1 Calciu metalic ...............................................3 Emisii tipice către apă..................3 Procesul de control............................................................................8 Reducerea numărului de reziduuri rezultate din procese ..........................................4................................................................................................................................................................................................1 Procese şi tehnici aplicate .................3 Colectarea si evacuarea fumului .................................245 9...............................245 9..5.................................4.....................................5.......................4........................6..............................................................1.................1.............6........................................................

..... 323 11...... 308 5......... 308 5..3....................2........................................... electrozi Søderberg si forme verzi (crude)....................................... forme de carbon si electrozi ...................1 Depozitarea materialelor.................................................................................................................................3...4........... 332 12 PROCESE DE PRODUCTIE A ELECTROZILOR DE CARBON SI GRAFIT ETC................................2 Procesul de rafinare si transformare ..............3..3.....................3 Tehnologii aparute...........1...........................................................................................................................1............................. 306 5......................... 333 12...........................1....1 Amestecarea si formarea ................................................................ ...............2.............. 311 5....................................................................1 Bioxid de sulf şi alte gaze acide ................2.......... 318 5....3 Alte materiale .......1 Consumul de energie .1.............. 310 5.....................................2.................................. 298 5.....1.2...........................................................................................................1..... 313 5.......................................................7 Extracţia solventului......................2................. 325 11..............................2..............................................................3..... 321 5.............................................. Tehnici care trebuie avute în vedere în determinarea BAT ..........................................1 Procese si tehnici aplicate....1..4 Clor...............................................................5 Producţia de cobalt ...................................................................... 292 5......2........ 317 5.......3.... 311 5.........2............................................................1..3 Procesele de rafinare şi transformare ...................................... 315 5..................................................................................................2 Emisiile în aer....................... 319 5.......................3 Ape reziduale................................. 315 5...............................................................................................................3....1 Solubilizarea clorurată a matei urmată de extracţia pe cale electrolitică..3..............4 Resturi şi reziduuri rezultate în urma procesului............. 306 5.......................................2 VOC .................................... 309 5....3.................................................... 301 5................1 Depozitarea şi manipularea materialelor ................................................................ 309 5............................ 303 5..........2..............2 Extracţia pe cale electrolitică..................1.....................3...................1 Minereuri de oxid .........................................4 Reziduuri de proces .............. manipularea şi pre-tratarea...................................... 331 11.2.................2...........3..........2...1 Proces pirometalurgic.......................... 326 11..........2 Procedeul de producere a altor produse din carbon si grafit.........................................2..........................................................3 Emisii în apă......................2 Procesele primare de topire ......1 Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT ..... 307 5.1 Apele reziduale din instalaţia de atenuare .......................................................4.......................5 carbonili şi monoxizi de carbon şi hidrogen.... 334 12....2.........4.......1......................1 Procesul de topire rapidă convenţională ....4 Producerea de aliaj de nichel din materiale secundare ...................................................... 301 5....................... 325 11............1 Procese şi Tehnici Aplicate ..........1..............3.........................................................6 Apa reziduală..2 Solubilizarea sulfurii bazate pe presiunea atmosferică urmată de extracţia pe cale electrolitică/reducţia hidrogenului..................................................................................7 Reziduuri ale procesului.................. 330 11...........................1.........................2 Niveluri actuale de emisie şi consum ..........................2............2 Diferite surse ......................................2................ 318 5..................................2 Zguri piro-metalurgice şi reziduuri.................................3.. 333 12..............................................................1............................2....................3.................. 338 12.................................................. 333 12................................................................................................................1..... 317 5.. 299 5........2 Anozi sinterizati........ 325 11.........................2............................................................................................. rafinarea chimică şi extragerea solventului ....2............................................ 293 5..3..................................2............................. 309 5......3...............................................................................................3..........2..................................... 314 5............................................................................................ 340 12........................ 294 5.............3 Alte metale .......... 303 5.................................rafinarea matei ...................... 312 5.......................................2............... 306 5.... pasta Søderberg..........................2...........6 Oxizi de nitrogen ......1 Solubilizarea.....................................................4 Solubilizarea clorurii ferice ............................................................................................. 320 11.........................7 Emisiile ocazionale...1.....................................................................................5 Managementul şi controlul procesului ........3....................................................................1...2 Cele mai bune tehnici disponibile ......................................................................................3..........2.....2................................................1 Procedeul de producere a electrozilor .............2..........2.2..................3................... 341 Non Ferrous Metals Industries xxxix .......2 Colectarea gazelor si reducerea acestora ................1..1.............4 Fabricarea de lingouri de praf de metal şi alte produse ................................. 313 5...................3 Praf şi metale ................ 320 5.............................................................1.... 334 12.....1..............................................................................1 Alegerea procesului.... 317 5......................................2...........................................................................................................................3.....................................2...................................1............................ 309 5.................3................3 Electrozi de grafit ........1................ 325 11....4......................3.................... 304 5.....................................3.......... 302 5...... 316 5........................2................................................................................................................. 330 11.2................2.6 Electro..1 Pasta cruda ......4 Colectarea şi atenuarea fumului/gazului.........1.......................................5 Procesul carbonilic ...3 Solubilizarea prin presiune a amoniacului şi reducţia hidrogenului............ 291 5....................... 297 5..................3..11............................................. 319 5.........................2 Minereuri sulfidice ........................................................................3 Procese de rafinare a matei.1................1 Precipitaţi rezultaţi în urma proceselor de purificare......... 300 5.5 Costurile asociate tehnicilor ...........

.................3 Costuri specifice de instalare pentru procesul primar şi secundar de aluminiu ..........................9 Sumar al principalilor poluanti din aer..............................370 References ................................... rezultate la producerea fibrelor de carbon) ...........1..................................................................................................................1 Depozite de materiale.. 7..2 Reglarea aerului-industria de aluminiu ..................................1.........................369 13.421 Anexa ii Norme internationale (Privire de ansamblu) .................... 6..............3...2 Surse de informatie ...................................................2......................1.............................................................4 Dioxid de sulf........414 I.......................................5 Informatii despre cost privind tehnicile de reducere.........2.366 12.....................................2..................362 12...........................5...................................................................342 12........1 Influente asupra costurilor ..............422 II..................423 II................................................... manipulare si procese de pretratare...................................................................................................................4...............................................352 12.................3 Ape reziduale ................402 13............................................................4............................................................................................. 5...2 Selectarea procesului .....................345 12.................................3 Reziduuri de proces .........352 12.......................................................................................................5 Fluoruri (rezulta din anozii uzati folositi la producerea anozilor)..................1............................................346 12....................4 Reziduuri de proces ........1.......2.......2..............2.............................361 12.........357 12................1............................345 12......................................1 An ..................... Valori limita in statele membre...422 II....................1......................................422 II...344 12.......... programarea timpului de lucru ...................1.....................3..........................................404 I.............................................342 12..................................345 12.. Tratarea pe termen lung a poluarii aerului (LRTAP)...........................2 Alte etape de proces........2 Costuri specifice de investitie pentru uzinele de procesare a cuprului.........5 Tehnologii recente ......................................4..396 I...........................3........................................................................4....423 II..422 II.............................4 Cele mai bune tehnici disponibile.............................1 Manipularea materialelor si depozitarea ...............................346 12......................................................................2...............6 Procese speciale .................1 COV -uri............................................................3 Colectarea si reducerea gazelor ..................4...354 12..............2 Niveluri de consum si emisii prezente .... Sistemul global de monitorizare a mediului (WHO/UNEP) .........2.....1...................3 Instalatii de productie a acidului sulfuric .4 Sisteme de tratare a efluentilor...2......................................2......................................................3 Recomandari pentru activitatea de viitor ..5...................................................................................1 Emisii in aer...................................................................................................................... hidrocarburi si PAH-uri ...............1................................................4 Grafitizarea ..1............... Conventiile de la Basel .............................................3...................................4 Costuri de investii specifice pentru procese Pb-Zn...............................12...............................3...................................345 12............................................................402 I.......2 Pulberi.....................366 12.................8 Dioxinele.............................................................................344 12..........................................367 13 CONCLUZII SI RECOMANDARI...................................2..........................5 Formarea produsului ............................................................................................................................................3.............................................1 Contorizarea..........................342 12.............369 13........................1....................................................2............................................2.....................395 I...................................... PAN........................369 13...........3 Gazele de combustie ..........................1..................342 12.....2........351 12.5........342 12................................................366 12..................................424 xl Non Ferrous Metals Industries ....5.350 12............................................................360 12...373 Annex I Specific Cost Data for Metal Production and Abatement ............................................2......2 Apa reziduala ..............................419 I...........................................................345 12.395 I.....................3 Impregnarea ............................................ 6.....7 Cianuri ( poliacrilonitril..................................................................................................1 Emisii in aer asociate cu folosirea BAT......................................................................2........................................................................................................................................................................3..................1 Reactiv folosit .........6 COV rezultate la fabricarea carbonului special si a produselor din grafit................................................3 Metodele de luat in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile ............................................404 I............................................................1 Reducerea poluarii aerului in industria cuprului .........343 12.4..........................................1.........................................................357 12...5 Reziduuri de proces .2 Coacere si recoacere ....361 12................353 12......................3 Decizia Consiliului OECD privind circulatia transfrontaliera a deseurilor periculoase.........................358 12.....................................6 Costurile asociate cu tehnicile .........................................4 Emisii in apa .....................................346 12....................................400 I.......................4...........................1....................................... 4 Protectia mediului acvatic.........................................................2.............................................2.

...................................................................87 Figura 2.....96 Figura 2....................................5: Productia mondiala de Zn din concentrate in 1994..................9: Intrebuinatarea fero-aliajelor in diferite sectoare industriale in 1994 .......................................................................................................117 Figura 2...............37: Instalaţie tipică de acid sulfuric cu absorbţie dublă ..........................................................................................................................12: Reactorul El Teniente ...................9: Procesul de topire ISA ....................17: Cuptorul INCO ................................................................29: Colectarea fumului la gura de evacuare.............................................................18: Cuptorul Kivcet .152 Figura 2....................................................38: Clasificarea efluenţilor................................................27: Sistem de hote auxiliare pentru convertor.....20: Convertizorul Hoboken..........1: Cuptor rotativ.....................................................................................................................................................................38 Figura 1.............................37 Figura 1................................................43: Bilanţul energetic al procesului Contimelt.........................................4: Primary aluminium production by country 1997 (thousand tonnes)...92 Figura 2..Lista imaginilor Figura 1..............................135 Figura 2..28: Schiţa unui sistem auxiliar de colectare a fumului pentru tehnologia primară a cuprului ...........8: Capacitatea totala de rafinare metal pretios din Europa.............................119 Figura 2......15: Procesul Contop.............................................................................106 Figura 2......................................................................................................................................................................................................95 Figura 2..............................................120 Figura 2............126 Figura 2..............................................3: Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel ................................23: Etapele procesului de extracţie prin solvenţi ..............................12: Utilizarea la scară mondială a magneziului ........................10 Figura 1...........................................................................................................................21: Cuptoare de inductie ...........................39 Figura 1.........31: Decantor electrostatic umed.............................117 Figura 2..........................................................................................................102 Figura 2.........118 Figura 2..................................5: Cuptorul pentru producerea cuprului secundar.....44 Figura 1.......................................................104 Figura 2........................174 Figura 2............................................................40: Exemplu de sistem de recirculare a apei de răcire ...............14: Producţia europeană de nichel ...........................................93 Figura 2......................................7: Capacitatea europeana de rafinare a plumbului ..............27 Figura 1...........................25: Sistem de încărcare şi evacuare coincident...............................................................................................................................................................................................................................58 Figura 2..................................89 Figura 2.122 Figura 2......................105 Figura 2............................................................100 Figura 2.....................4: Un exemplu de vatra inclinata a cuptorului cu reverberatie folosit pentru materiale secundare..............19 Figura 1...............11: Producţia de fero-aliaje în Europa .....................................................................................................................90 Figura 2................11: Reactorul Noranda .......................................................................................................................42: căi de reciclare în concordanţă cu cantitatea de reziduuri generate prin câteva fabrici de producţie a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia .................................17 Figura 1....................................123 Figura 2..............................124 Figura 2..................................6: Sistem de electrod Soderberg in cuptor cu arc electric ....................................................................................................................15: Producţia mondială de cobalt................................10: Folosirea fero-aliajelor speciale si vrac in diferite sectoare industriale in 1994 .............................................................................................36: Agregat tipic pentru purificarea gazelor pentru o instalaţie de acid sulfuric ............................30: Aranjament tipic al unui precipitator electrostatic (only two zones shown) ......97 Figura 2.................7: Cuptor rotativ cu arc electric .................................................................22: Proces de topire continua..........................................................................................................................................2: Fabricile producatoare din Europa....10: Cuptor rotativ cu suflare puternica .............94 Figura 2..........................................................112 Figura 2...............................................116 Figura 2..53 Figura 1...........................................................................22 Figura 1..............................129 Figura 2..........................................................................................................99 Figura 2...............3: Productia de semiinstalatiate de Cu in 1995.....................125 Figura 2......158 Figura 2.33: Plan de ansamblu al unui filtru textile (cu un compartiment în ciclul de purificare) ...................8: Cuptorul electric pentru topirea materialelor concentrate sau calcinate ......................................101 Figura 2....................................................................99 Figura 2..........13: Procesul Mitsubishi ................ Lurgi 1999) .............6 Figura 1............................................13: Utilizarea în 1996 a nichelului în tarile occidentale................103 Figura 2..134 Figura 2.......................................26: Colectare de fum prin patru orificii ..............................................................................49 Figura 1....13 Figura 1.....................................98 Figura 2................................16: Locurile de producţia a carbonului şi grafitului în Europa ..............19: The Peirce-Smith Converter .......................................................................................................... Total pe 1995 = 470000 t.....................................6: Productia de metal zinc in UE (1994)...........................................................88 Figura 2...........................34: Sistem de curăţire cu jet pulsator inversat (tm 198.................................41: Purificarea zgurii de cupru într-un cuptor electric .....97 Figura 2.................35: Epurator de gaze cu curgere radială............91 Figura 2.......................................................................................182 Figura 2....................2: Cuptorul Herreshoff........................24 Celulă cu alimentare punctuală cu anod presinterizat ...............................................185 Non Ferrous Metals Industries xli .......1: Productia mondiala de Cu in 1997......................16: Cuptorul Outokumpu ...9 Figura1.................................14: Procesul QSL ....................................................................32: Dispunerea ciclonului ..............50 Figura 1......154 Figura 2............................................................39: Granularea metalului topit ..........................................................................................................................

...................10: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru topitor de cupru secundar .............9: Tratarea gazelor din topitor şi convertor ................... 218 Figura 3.................................................... 226 Figura 9. 427 Figura 6............................................................................................. 259 Figura 10.......................................... 259 Figura 3.......................... 445 Figura 6................................................................ 226 Figura 3...................................12: Diagrama de flux pentru producerea feroaliajelor indicând punctele potenţiale ale emisiilor de aer [tm 35................ 358 Figura 5.........................................................4: Input si output din productia primara de aluminiu ......................................5: Intrari si iesiri dintr-o productie de aluminiu secundar ................................................7: Sistem de colectare de vapori co-incident .................................. 221 Figura 9...................................................................................................................................................13: Fluxul de energie într-un furnal de 10 MW pentru siliciu............................................ 356 Figura 5................. 364 Figura 5........................................... 188 Figura 9...... 290 Figura 4...................................... 227 Figura 9................ 365 Figura 5......................15: Cuptorul de sinterizare cu bandă de oţel .6: Schema tehnologică generală a fabricării a produselor semifinite ....18: Folosirea directă a CO pentru producerea de energie electrică..................2: Schema tehnologică a procesului de leşiere în vrac ................................................................................................ 193 Figura 9................................................................................................9: Producerea feromolibdenului prin reducer metalo-termică ...... ...2: Celula Downs ............................................................................................8: Waelz Kiln ......................9: Waelz Oxide leaching process .11: Diagrama unui exemplu de intrare-ieşire pentru un amplasament de producere a cuprului secundar cu proces de recuperare staniu/plumb ............................19: Recuperarea energiei de la un cuptor semi-închis ....4: Producerea Hc FeMn într-un furnal .....................................................7: Procesul de spalare (lesiere) a concentratului........................... 447 Figura 8..........................12: Incinerator pentru film fotografic................................................................ 353 Figura 5.................... 401 Figura 5.................... 261 xlii Non Ferrous Metals Industries ................................................... 209 Figura 3........................................................................................................7: Diagrama de flux a calcinării molibdenului .................................................1: Linie tehnologică pentru producerea cuprului primar .................................... 403 Figura 5....................2: Celulele electrolitice de aluminiu primar ......1: Producerea aluminei – procesul Bayer ............................. 225 Figura 3.........................5: Diagrama procesului hidrometalurgic al zincului .......................................................................... 184 Figura 9.......................................... 195 Figura 9.................13: Sistem de colectare de vapori co-incident ............6: Procesul de producere a feronichelului în cuptorul electric cu arc – cuptorul de uscare rotativ .............................................1: Flux tehnologic general pentru recuperarea metalelor preţioase ........................................................14: Sistem de curăţare a gazului pentru o instalaţie de degresare........3: Schemă tehnologică generală pentru producţia de cupru secundar ........ 196 Figura 9.............................16: Colectarea fumului de evacuare şi turnare .................................. 307 Figura 4........7:Principiul turnării continue sau semicontinue ............................................................................ ECE 1995]..............44: Schiţa unui biofiltru simplu........... 187 Figura 3........................... 215 Figura 3................................4: Diagrama distilării zincului/cadmiului ........... 234 Figura 9.........................3: Schema producerii aluminiului secundar ........................ .. 212 Figura 3..........................................................................5: Exemplu de proces Contirod ............................. 260 Figura 4...... 287 Figura 4.. 293 Figura 4............................................ Ullmanns 1996]................................................................... 432 Figura 6............................................... 217 Figura 3........ 325 Figura 4....................................... 360 Figura 5............................................................................................................. 190 Figura 9............................................................................2: Exemplu de flux tehnologic pentru tratarea nămolului anodic...................................7: O diagrama pentru un sistem integral de colectare a fumului .......... 192 Figura 9...........2: Schema unui proces tipic de valorificare a acumulatorilor...........1: Diagramă a unui proces tipic de topire Imperial pentru producerea de zinc şi plumb..................................8: Diagrama procesului WSA.....6: Exemplu pentru sistem cu material pompat ...........13: Sistem de captare vizat a vaporilor secundar............................................................................................................. 240 Figura 9.......................................................11: Procesul de producere a feroborului şi aliajului de bor ............................................................ 228 Figura 3.............5: Cuptor închis cu arc electric pentru feromangan..................... cu electrozi Soderberg [tm 107...............................20: Sistem de recuperare a energiei pentru cuptor cu aer .................................................... 428 Figura 6................................................................................3: Diagrama proceselor de rafinare a plumbului .................................................................................... 227 Figura 3........................12: Organizarea generală a sistemului.......6: Diagrama unui circuit de spălare a oxidului Waelz.........1: Producţia de metal crom din procesul metalo-termic..........17: Sistem de hote pentru un cuptor cu aer suflat................................................ 214 Figura 3............8: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru cupru primar...................................... 239 Figura 9...................8: Compactizarea metalo-termică [tm 107............................................................................... 396 Figura 5....... 257 Figura 10........................................6: Schema simplificata a unor procese de inlaturare a fierului.. Ullmanns 1996]]............................................ 285 Figura 4.. 329 Figura 5................ 206 Figura 3............Figura 2............3: Diagrama producerii de calciu metalic......................................3: Recuperarea argintului din producţia de zinc şi plumb ............................................... 242 Figura 10.......................................................................................................... 357 Figura 5............................................................ 483 Figura 9...........................10: Diagrama de flux pentru producerea ferotitanului......................................4: Exemple de proces Southwire ..................................................................................... 207 Figura 9......................................................................... 350 Figura 5...... 406 Figura 6..............1: Diagrama producţiei de sodiu............................................................................ 233 Figura 9........... 185 Figura 9.................................................... 361 Figura 5...................................5: Sistem cu dispozitiv de post-combustie utilizat cu un topitor pentru acumulatori întregi...........

..............Figura 10..................................................5: Diagrama caracteristică a procesului de reducere termică pentru producerea de magneziu metalic ............3: Profilul temperaturii in timpul coacerii anozilor............................337 Figura 12...........................................................336 Figura 12.........................264 Figura 10...................8: Distrugerea fractiunilor de gudron de huila ..............5: Cuptor de grafitizare Acheson ..............................262 Figura 10....354 Non Ferrous Metals Industries xliii ...........................................344 Figura 12.......................7: Diagrama de emisii generate din procedeele utilizate......................339 Figura 12.............334 Figura 12...............6: Diagrama caracteristică a producerii de magneziu metalic prin electroliză...........................................4: Diagrama caracteristică a producerii de stronţiu metalic ..................................2: Schema generala a unui cuptor de ardere deschis pentru anozi ............341 Figura 12..............................................7: Diagrama caracteristică a procesului de producţie a magneziului secundar ................343 Figura 12......1: Schema fazelor procesului tehnologic .......................................................................4: Cuptor de grafitizare Castner .................263 Figura 10..........................338 Figura 12.......................................................................6: Producerea formelor de grafit .....................................................................................................................................................................9: Exemplu de Bio-filtru ..................................................................................................................................265 Figura 12......................................

......................................................29: Trecerea în revistă a curenţilor de ape uzate.............................................................................. 204 Tabelul 3............... refolosite................................. 146 Tabelul 2........................... 15 Tabelul 1..................................... 141 Tabelul 2.............................................................................................................. 27 Tabelul 1.........12: Capacitati anuale pentru procese plumb europene...... 110 Tabelul 2...................................................................20: Materii prime primare si secundare pentru productia de materiale refractare ...................................................... 193 Tabelul 2....10: Exemple de emisii curente de la câteva aplicaţii de reducere a prafului (praf mg/Nm3) .3: Exemple de îndepărtare a impurităţilor prin afinare electrolitică .......................................23: Producţia europeană de fero-aliaje.....................................12: Exemple de performanţă a unor instalaţii de acid sulfuric existente ........................... 62 Tabelul 2........ 169 Tabelul 2....... sintetizare şi calcinare ........................................ 162 Tabelul 2........................................... 28 Tabelul 1.................................................... 182 Tabelul 2.......................................................13 Principalii producatori si utilizatori de cadmiu in 1996..... 67 Tabelul 2.....................................21: Capacitatea de productie internationala metal crom................ 174 Tabelul 2.......... 24 Tabelul 1................................................................................. 142 Tabelul 2.................................. 158 Tabelul 2...................................17: Concentraţia unor metale după tratarea apelor uzate cu hidroxid de calciu sau NaHS....13: Trecere în revistă a tehnicilor de reducere a prafului .........................25: cantitatea de reziduuri reciclate...............10: Calitati plumb .......16 Cererea de metale pretioase 1996 . 203 Tabelul 3.........................................29: Producţia anuală de carbon şi grafit în UE şi Norvegia.....22: Principalii producatori din lume de niobiu si tantal...........................24: Materiale rezultate din producţia de metale neferoase ...........................................26: Cantitatea de reziduuri reciclate.................... ardere............................................................... 40 Tabelul 1.........Lista tabelelor Tabelul 1.....30: Producţia de carbon şi grafit din UE pentru 1998 în mii tone ........................... 198 Tabelul: 3..........................22: a) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate............................................ 20 Tabelul 1........................................................................... 166 Tabelul 2..... 164 Tabelul 2................9: Cei mai mari producatori europeni in ceea ce priveste capacitatea anuala...............26: Producţia de magneziu primar şi secundar...................................................... 21 Tabelul 1......................................11: Un exemplu de concentraţii de constituenţi principali în gazul purificat de la instalaţia de acid sulfuric...........................................................................28: Repartizarea producţiei de cobalt pe diferite sectoare de utilizare ............. 126 Tabelul 2............................ 57 Tabelul 2........................................................... 1994....................................................................................................................................................... 45 Tabelul 1..........................................................20: Tratarea a câtorva curenţi de apă uzată de la instalatiarea cuprului.............................. 142 Tabelul 2.................... 41 Tabelul 1...............................21: Privire de ansamblu asupra curenţilor de ape uzate....................................................14: Performanţele măsurate ale sistemului de îndepărtare a prafului când se utilizează tehnici de reducere variate cu pulberi potrivite ....28: Rezumarea tehnicilor de manipulare şi depozitare ..... 20 Tabelul 1..................7: Cuptoare de topire .....................................................................1: Procesele ce pot forma instalatii integrate ..... 33 Tabelul 1..............14: Metale pretioase – resurse primare 1997 ....11: Intrebuintari ale plumbului in intreaga lume ....................................................................................... 56 Tabelul 1..........18: Treceri tipice ale ionilor prin membrană de osmosă inversă ........................................................... t/an ................................................................................................... 34 Tabelul 1....... 50 Tabelul 1............... 146 Tabelul 2..............9: Comparaţia între diferite sisteme de filtrare cu saci .................................... în tone/an.............................................................. 160 Tabelul 2. pe ţări ......4: Aplicaţii tipice pentru cuptoare .........6: Calitatile secundare ale Zn ....................................................................2: Utilizarea pe glob a tehnologiilor de topire ............ 110 Tabelul 2........... 26 Tabelul 1........................ 177 Tabelul 2............19: Exemple de conţinutul de metale în apele uzate înainte şi după tratare referitoare la un complex de topitorie/afinare cupru .................1: Tehnologii de topire a cuprului primar..................15: Surse potenţiale de efluenţi lichizi de la producerea electrolitică a metalelor neferoase....................................................... 114 Tabelul 2............ 53 Tabelul 1.................. evacuate care au fost raportate în 1996 pentru câteva fabrici de metale neferoase în Westphalia Nord-Rhin ........ refolosite.... 208 xliv Non Ferrous Metals Industries ....... 46 Tabelul 1.. 86 Tabelul 2........................................................ 35 Tabelul 1........... 170 Tabelul 2............................................................1: Productia UA (si EAA) de Cu si a aliajelor sale in mii t in 1997 ...............................................2: Exemplu de date prioritare ....................................................................27: Locurile de producţie a nichelului ....3: Sumarul metodelor de pretratare ...................6: Cuptoare de topire şi convertizare ................ 18 Tabelul 1. 7 Tabelul 1........................................................15: Capacitatea anuala a rafinariilor din UE ( tone ) ........................................................................ 84 Tabelul 2......................................................................................25: Capacitatea mondială de producţie pentru magneziu................................................. 165 Tabelul 2.......................... evacuate raportate în 1996 pentru unele fabrici de metale neferoase din Renania de Nord Vestfalia....... 155 Tabelul 2...........5: Gamele de zinc primar... 176 Tabelul 2.......5: Cuptoare de uscare...... 108 Tabelul 2.......................8: Comparaţia dintre încărcări de praf reduse şi fugitive la un topitor de cupru primar ......23: b) ) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate .........27: Deseuri si utilizarea potentiala................................. 16 Tabelul 1................................................................................................24: Producţia mondială de fero-aliaje..............16: Privire de ansamblu a reciclării şi refolosirii .........................................................................................

...............................344 Tabelul 4.....308 Tabelul 4...............................33: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT pentru electroliza aluminiului primar .........: Date intrări şi ieşiri pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor cu desulfurare (1998) ..26: Sumarul tehnicilor de manipulare si stocare pentru Al ........................6: Comparaţia între încărcările de praf reduse şi fugitive la un topitor primar de cupru........................311 Tabelul 4.13: Emisiuni specifice din procese de semiinstalatiate .............310 Tabelul 4.210 Tabla 3...........................374 Non Ferrous Metals Industries xlv .......309 Tabelul 4......4: Date intrări şi ieşiri pentru furnalul de topire ISA Smelt (plan şi date preliminare) ...................................................................................................................................................23: Depozitarea materiilor primare.5: Date intrări şi ieşiri pentru fabrica QSL (1997) ..............................311 Tabelul 4....314 Tabelul 4.................35: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT pentru pretratarea materialelor (inclusiv uscare Spanuri )........................1: Nivelurile intrarilor pentru productia de alumina...............................2: Composition of typical lead-acid automotive battery scrap ..........346 Tabelul 4..........341 Tabelul 4..............................................................................311 Tabelul 4.....................22: Emisiile tipice din aer colectate la reciclarea zgurii ( cu exceptia exaustarii daca se filtreaza) 314 Tabelul 4........................231 Tabelul 3...................313 Tabelul 4...372 Tabelul 5..............12: Emisiuni realizabile de la un proces de semiinstalatiate ..................................21: Compozitia tipica a zgurii de sare ...28: Datele de performanţă ale sistemului ......................9: Compozitia captuselii epuizate a cuvei .......................11: Compoziţia tipică a încărcăturii şi produsele pentru o fabrică de obţinere a zincului prin electroliză ..........372 Tabelul 5...........303 Tabelul 4..............258 Tabelul 3.......305 Tabelul 4.............9: Date intrare şi ieşire pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor cu topire integrală a acumulatorilor (1998).....................................................................14: Uscarea spanului ............7: Camera de turnare aluminiu primar........................18: Cuptoare de topire cu miez inclinat (dupa epurare) ................20: Prepararea crustelor......5: Date tipice a procesului de producere a benzilor de aramă .............284 Tabelul 4..........259 Tabelul 3......................................................371 Tabelul 5..................................Tabel 3.......4: Materii prime secundare de la producerea cuprului .......316 Tabelul 4.................8: Date intrare şi ieşire pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor cu înlăturarea pastei (1998) .........5: Importanta emisiilor potentiale de la obtinerea aluminiului primar ...........................................................topire si separare prin topire a Al secundar....................................................313 Tabelul 4............................295 Tabelul 4........................................................345 Tabelul 4.............................370 Tabelul 5....................347 Tabelul 4..............368 Tabelul 5.................14: Necesarul de energie pentru diverse procese de obţinere a plumbului............................16: Importanţa emisiilor potenţiale în aer rezultate din producerea de plumb....12: Date intrări şi ieşiri pentru un cuptor de ardere Waelz care foloseşte un proces de filtrare a oxizilor în două etape ................................................................................................................37: Options for residues from a primary aluminium smelter .............Filtrare – Purificare ...................373 Tabelul 5......2: Nivelurile intrarilor pentru electroliza......370 Tabelul 5............................... procesul tehnologic şi metodele de pre-tratare a aluminiului.....236 Tabelul 3......................................................................................15: Necesarul de energie pentru diverse procese de obţinere a zincului ......38: Options for residues from secondary aluminium production .....................................................................3: Date intrare şi ieşire pentru o fabrică ISP (1998)...................36: Emisii in apa asociate cu BAT pentru productia de Al primar cu o fabrica de anod asociata....................................1: Procese de topire directă ................................352 Tabelul 5.................................................................................................................17: Cuptor cu reverbatie si alimentare laterala ( dupa epurare) ...................................................................................352 Tabelul 5.16: Cuptor de topire rotativ (dupa epurare)......................351 Tabelul 5..........................28: Alte faze ale procesului considerate ca BAT pentru productia primara Al..........235 Tabelul 3.....................Electroliză............................15: Exemple de conţinuturi metale în diferite ape uzate după tratare ..13: Compozitia tipica a prafului filtrat din aluminiul secundar......................................368 Tabelul 5..........2: Compoziţia deşeurilor tipice de acumulatori cu plumb pentru autovehicule .............................................294 Tabelul 4............................................................................371 Tabelul 5.........300 Tabelul 4....................235 Tabelul 3..................................19: Reziduuri tipice din productia de aluminiu secundar ........370 Tabelul 5..................344 Tabelul 4..........................339 Tabelul 4......369 Tabelul 5.............323 Tabelul 4...................................................................13: Date intrări şi ieşiri pentru o fabrică Waelz (1996/97)...........................................................................8: Emisii in apa de la uzinele de electroliza a aluminiului primar........................ zinc şi cadmiu .......................................................................................294 Tabelul 4...............................................emisii in aer .......... Calcinare ........15: Cuptor de topire prin inductie ( dupa epurare) ......10: Constituenţii principali ai prafului de la procesul tehnologic pentru cupru ...........27: Furnale considerate ca fiind BAT pentru productia Al secundar ................................................347 Tabelul 5.............................................................................................................................3: Date de consum pentru turnatorie ...................................302 Tabelul 4..........373 Tabelul 5..................310 Tabelul 4.........................25: Overview of secondary smelting furnaces ................................................................................................................................27: Metode de reducere de luat în considerare.................................6: Date intrări şi ieşiri pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor fără desulfurare (1998)...........220 Tabelul 3..............337 Tabelul 4....34: Emisii in aer asociate cu BAT pentru degazarea metalului topit din Al primar si secundar .................................................14: Semnificaţia emisiunilor potenţiale în apă de la procesele de producere a cuprului............................................................................................................................................7.........45: Tehnologia aparuta pentru topirea in baie......224 Tabelul 3....................10: Date tipice pentru o fabrică de obţinere a zincului prin electroliză..........................................................................12: Semnificatia emisiilor potentiale in aer..........................237 Tabelul 3.....................................369 Tabelul 5...................

....................... 205 Tabelul 9......... 440 Tabelul 6..48: Conţinutul de metal din unele prafuri din diverse procese de producere a plumbului şi zincului...27: Material solid din rafinarea lingoului de plumb .......................3: Emisii în aer în urma unor procese majore ........................................................43: Prezentare sumară a opţiunilor de reducere pentru componentele din gazele reziduale.......................... 448 Tabelul 8.........................................32: Date privind performanţa pentru post-combustie ............................................... 426 Tabelul 6................................................................................................................................................................................ aliere şi producerea de praf de zinc..................39: Performanţa procesării acidului sulfuric............. 438 Tabelul 6... a calciuluisiliciu......................................50: Omogenizarea categoriilor pentru eşantionare ............................................................................25: Valori de eluat pentru zgura acidă Waelz.................................. 385 Tabelul 5......................................... 393 Tabelul 5....................... 418 Tabelul 5.......................17: Importanţa modernizării fabricilor asupra emisiilor fugitive............................ 406 Tabelul 5............ 204 Tabelul 9............................................. rafinarea termică.. 446 Tabelul 6..................................60: Metode de tratare chimică pentru unele componente gazoase.55: Emisii în apă în urma a 5 procese majore.................................................. 172 Tabelul 8..................................Tabelul 5........40: Topitoare de plumb primar considerate a fi BAT........................... 385 Tabelul 5.......................... 204 Tabelul 9......................21: Analize tipice ale apei reziduale .....31: Prezentare generală a topitoarelor de plumb primar ...........................36: Apă reziduală din procesul de spălare ...................................................................... 389 Tabelul 5...... zinc and cadmium ....... 203 Tabelul 9.47: Emisii în aer din tratarea preliminară a materialelor............................. 171 Tabelul 8.......................................................................................................35: Efectul spălării..............................33: Prezentare generală a cuptoarele de topire secundară............................... 441 Tabelul 6......................................... 401 Tabelul 5.... 420 Tabelul 5.........22: Tabel sumar al potenţialelor surse de ape reziduale şi al opţiunilor .......... 377 Tabelul 5..13: Niveluri de emisie de aer asociate cu utilizarea BAT.............................. 376 Tabelul 5............................. 401 Tabelul 5....... 413 Tabelul 5............................................... 395 Tabelul 5...... 404 Tabelul 5...... 382 Tabelul 5......................... 407 Tabelul 5.............44: Emisii în aer din topirea primară........49: Prezentare sumară a emisiilor asociate în apă pentru unele procese......................................................... 386 Tabelul 5....................................................................................... 379 Tabelul 5.....31: Storage..........42: Prezentare sumară a altor etape de procesare considerate a fi cele mai eficiente tehnici disponibile............................................. 441 Tabelul 6.......................................................................46: Emisii în aer pentru topirea de materiale curate................................................. 421 Tabelul 5...............18: Producţie de dioxid de sulf din mai multe procese de producere de zinc şi plumb .........................................................................26: Valori de eluat pentru zgura din procesul QSL ...........................................5: Consumul de materie primă şi energie pentru producerea ferosiliciului...............................................................20: Efluenţi tipici de epurare a gazelor...................... 396 Tabelul 5............................ handling and pre-treatment methods for lead.............................................................................................................29: Reziduuri din procese de producere a plumbului ............................................................................................ 385 Tabelul 5....... 417 Tabelul 5......................................................................................34: Prezentare generală a topitoarelor de zinc primar..........1: Materia primă pentru producerea ferosiliciului.................. 173 Tabelul 9...............................59: Cuptoare de topire şi cupelaţie ...........................6: Date privind consumul pentru producerea sinterului...... 422 Tabelul 5......... câştigul de electroni şi extracţia cu solvenţi ................................... 438 Tabelul 6...24: Valori de eluat din zgura din furnalul IS .......................4: Date privind consumul pentru recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oţelării ca factori statici pentru o tonă de metal recuperat.2: Importanţa potenţialelor emisii în aer în urma producţiei de metale preţioase ... 440 Tabelul 6..14: Reciclarea şi refolosirea rezidurilor la preoducerea metalelor refractare ................................................41: Topitoare de plumb secundar considerate a fi BAT ... Si şi CaSi cât şi factorii de intrare specifici ....... 423 Tabelul 6........................... 444 Tabelul 6... topire.... evaporarea zgurii şi operarea cuptoarelor de ardere Waelz ...... 380 Tabelul 5.....................3: Consumul brut de materie primă şi energie pentru producerea ferocromului...................... a metalului pe bază de siliciu.............................................. feromanganului şi silicomanganului din minereul de Mn ca factori de intrare specifici............................................. 375 Tabelul 5................23: Exemplu de compoziţii ale unor diverse tipuri de reziduuri.. 206 xlvi Non Ferrous Metals Industries ....................................28: Reziduuri din procesele de producere a zincului ...................45: Emisii în aer din rafinarea chimică..........................5: Importanţa posibilelor emisii în apă în urma producţiei de metale preţioase .19: Emiterea în masă de metale din unele procese din Europa (numai emisii controlate)........................ 180 Tabelul 9.....................................................................30: Reziduuri din procese de topire directă a plumbului .....................58: Tehnici care trebuie luate în considerare pentru producerea de metale ...........................................2: Valorile tipice de oxizi de metal în materia primă secundară.56: Exemplu de cantităţi de deşeuri..4: Emisii în aer din intervale de procese minore......... calcinarea şi sintetizarea asociate cu utilizarea BAT în sectorul pentru plumb şi zinc .................................. topirea secundară................ 390 Tabelul 5....................................................... 397 Tabelul 5.............................................................................. 443 Tabelul 6.......................................................................................................................................................7: Datele privind consumul pentru producerea feroaliajelor ca factori de intrare specifici ................ 398 Tabelul 5..............57: Manipularea şi tratarea preliminară a materialului ....................... 415 Tabelul 5.................37: Metode de tratare chimică pentru componente gazoase .......................12: Cuptoarele luate în considerare ca fiind BAT pentru producere a metalelor refractare..38: Performanţa sistemului WSA ......... 414 Tabelul 5...................................................... 384 Tabelul 5....... 387 Tabelul 5........................................................................................................ 198 Tabelul 9.. 419 Tabelul 5...

................403 Tabelul I..350 Tabelul 12...............247 Tabelul 9..............................................................252 Tabelul 9....................................................................................................................... reciclarea........................................................................... turnare........................................215 Tabelul 9........ folosindu-se diferite grupe de compusi*) VDI....................................................................366 Tabelul I.......17: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din solubilizare.......219 Tabelul 9.15: Sumarul optiunilor de reducere cosiderate cele mai bune tehnici disponibile ............................23: Balanţa energiei totale pentru o topitorie de FeCr ................19: Privire generală asupra recuperării energiei în industria norvegiană a feroaliajelor în 1989 ...........................................................................................217 Tabelul 9.........................5: de anumite concentratii PAH raportate .........11: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in depozitarea si manipularea cocsului si a smoalei 364 Tabelul 12....... coacere.349 Tabelul 12........................250 Tabelul 9.......395 Tabelul I....10: Racire indirecta de gaz...11: Purificare uscata EP de gaz...............................................................................................361 Tabelul 12........................................................................................................................................................................17: Generarea............362 Tabelul 12..405 Tabelul I..................9: Dust emissions by producing ferro-silicon and silicon-metal based on one tonne of produced alloys ............................................ castigare de energie si extractie de solventi pentru productie de nichel si de cobalt .......................................348 Tabelul 12.........211 Tabelul 9........................ manipulare si pretratare considerate BAT .............................................................................................................8 Dust emissions by producing ferro-chrome based on one tonne of produced alloy......................... ..........254 Tabelul 10.....217 Tabelul 9...............I+II fara benzo(b)naftol(2......................238 Tabelul 9..........................402 Tabelul I...................................15: Emisiile de apă prin recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oţelării utilizând procesul de desprăfuire cu plasmă ce epurator conform tehnicii de epurare utilizate.363 Tabelul 12.....209 Tabelul 9..............22: Energie recuperabilă şi energie recuperată totală...... extractie chimica si rafinare..............13: Emissions to air from Ferro-nickel ...................................................................15: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de prelucrare si grafitizare..................354 Tabelul 12...........................................223 Tabelul 9..........12: Filtre cu tesatura ...11: Dust emissions to air (after abatement) by producing ferro-alloys .................................................................................................1: Rate de schimb curente...............................25: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje ................................................................................................................................................................... recycling..1: Gaz brut din productia de anozi dintr-o uzina asociata cu o topitorie de aluminiu primar......................................................16: Emissions to water by roasting molybdenite....................4: Specificarea emisiilor potentiale in aer din procesele de obtinere a carbonului si grafitului ...............................................................................................3: Cote de emisie pentru diferite procese de carbon si grafit ................8: Metode de depozitare.......................14: Curatare gaz cu EP umeda ............... manipulare si metode de pretratament ...326 Tabelul 11...18: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT de la coacere si turnarea concentratelor de sulfuri si productia de auxiliari.....................Tabelul: 9...................................................30: BAT pentru recuperarea energiei în producţia de feroaliaje ......27: Nivele de emisii în aer asociate cu folosirea BAT .............................................398 Tabelul I..405 Tabelul I........................................329 Tabelu11..............214 Tabelul 9.......220 Tabelul 9.............................................14: Emission concentration Figuras by producing secondary ferro-alloys .....9: Surse si tratament pentru emisiile fugitive reduse rezultate din productia de carbon si grafit . rafinare termala si topire pentru productie de nichel si cobalt ...............................................248 Tabelul 9..................6: Procese in industia plumbului...26: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje .....................................10: Raportarea conventiilor pentru PAH-uri ..................347 Tabelul 12................7: Metode de tratament al compusilor gazosi..........20: Energie recuperată prin producerea de feroaliaje vrac ............. de nichel si cobalt...403 Tabelul I.........................................328 Tabelul 11...........407 Non Ferrous Metals Industries xlvii ...8: Procesul zinc si plumb ..................1: Clasificarea deşeurilor şi materialelor reciclabile care conţin magneziu .....................................................................................................................................................................12: Emissions to air (after abatement) by producing bulk ferro-alloys .................................................................................24: Comparaţie a consumului de energie electrică şi din combustibili ..................18: Generation.............................1-d) tiofen.....13: Purificare de gaz EP-umeda..........346 Tabelul 12................................215 Tabelul 9...........................................................403 Tabelul I.....265 Tabelul 11.....12: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de macinare si mixare...............................................................208 Tabelul 9............364 Tabelul 12...................404 Tabelul I.........353 Tabelul 12...................................................2: Topitorie primara de cupru / complexe de productie de acid.............Recuperare de energie.7: Procesul zincului................223 Tabelul 9.10: Dust emissions by producing ferro-manganese and silico-manganese based on one tonne of produced alloy ...........................................................29: Reciclarea şi refolosirea prafului de filtru şi a reziduurilor lichide colectate din producţia de feroaliaje.......253 Tabelul 9..237 Tabelul 9....................................................................................................................................2: Cantitati eliberate din productia de anozi prearsi..................237 Tabelul 9.............. .....16: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din pretratarea materialelor prin incinerare sau postardere............................................210 Tabelul 9....................28: Reciclarea şi refolosirea zgurii din producţia de feroaliaje .21: Rezumat al avantajelor şi dezavantajelor sistemelor de topire utilizate în industria feroaliajelor.....................................6: Tehnici valabile pentru depozitare...................3: Turnatorie secundara de cupru............330 Tabelul 12........231 Tabelul 9............397 Tabelul I......406 Tabelul I.................9: Reziduuri de zinc .......... reuse and discharge of dust and sludge from the air abatement system.............. refolosirea şi descărcarea cenuşei de feroaliaj....................

.....................................................................................................................15: Postarzator...................................................................... 417 Tabelul I................................... 410 Tabelul I... 413 Tabelul I...................................................... 419 Tabelul I................ 409 Tabelul I.........Tabelul I....................................................21: Scruber uscat si filtru de tesatura ............................................ 427 Tabelul II.....28: Neutralizarea acidului diluat .20: SCR ........................................................... 418 Tabelul I.........................................................................................................26: Uzina acid sulfuric in uzina de producere a cuprului ..........2: Atmospheric pollution ... 414 Tabelul I......................................................................................................................................... 411 Tabelul I..............................................................Emission limits for non-metallic contaminants ........ 420 Tabelul I........................................................................16: Postarzator............................................17: Desulfurizare umeda .24: Scruber umed EP...............................18: Semi-dry scrubber .................. 408 Tabelul I............ 421 Tabelul II............................................................................................................................................................ reactor si filtru cu tesatura ......................................................19: Filtru de carbon activ ......3: Poluarea apei -valori limita pentru deversare in apa ..........25: Scruber semi-uscat si filtru cu tesatura........................................ 412 Tabelul I..........................27: Uzine de acid sulfuric................................................................................................... 433 xlviii Non Ferrous Metals Industries ......................

Emisii fugitive sunt emisiile necaptate sau difuze . Instalatiile pot fi proiectate sa foloseasca continutul energetic al gazelor primare de a furniza cea mai mare parte a caldurii de intrare necesara si sa aiba un randament energetic mai bun. BAT reprezinta cele mai bune tehnici disponibile conform cu articolul 2 ( 11 ) al Directivei. Emisiile asociate in apă sunt bazate pe probe determinate aleator sau probe compuse la 24 ore. temperatura si turbionare cu suficient oxigen pentru a oxida compusii organici ai dioxidului de carbon. GWP este potentialul de incalzire global.Glosar termeni Emisiile asociate in aer sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua si pe conditiile standard de temperatura de 273 0 K si presiune de 101. In cazurile unde monitorizarea continua nu este practicabila valoarea va fi medie peste perioada de proba. ( de asemenea sunt cunoscute ca si cuptor cu cuva cu vatra de forja. I-TEQ reprezinta toxicitatea echivalenta a PCDD si a PCDF. Un arzator este . Dioxinele inseamna para dioxine di-benzo policlorinate si para furani di-benzo clorinati (PCDD si PCDF). cupru) este materialul care include componente de fier in mici procente. Concentratiile de metale sau alte substante in apa sau apa uzata sunt date de materiile totale solubile sau insolubile. EU inseamna Uniunea Europeana EFTA este Zona Libera Europeana de Comert EP inseamna Precipitator electrostatic. cuptor cu manta de apa si cuptor cu cuva de plumb).Testarea instalatiilor de tratare cu lesie conform DIN German 38 414. Valorile pentru emisiile de carbon total in aer nu includ monoxid de carbon (CO). Cuptoarele de topit cu cuva sunt cuptoare verticale folosind conducte de aer pentru insuflarea aerului cald sau rece in interiorul cuptorului pentru a topi continutul pentru topit. ppm reprezinta parti pe milion. Emisiile sunt cotate ca si valori medii zilnice mai putin stabilite in caz contrar. Materialul feros (aluminiu. Non Ferrous Metals Industries xlix . ppb reprezinta parti pe miliard. B(a)P este benzopirenul si este folosit ca si indicator al continutului Hidrocarburilor Poliaromatice Policiclice.inseamna daca un poluant este prezent si are un impact asupra mediului.3 kPa. DEVS4 . " daca este necesar " . continutul de oxigen masurat si gazul uscat fara dilutia gazelor cu aerul.un element anume proiectat cu ardere suplimentara cu sistem de ardere ( nu este necesar a fi folosit tot timpul ) care prevede timp.urilor. CWPB este centrul de precoacere a elementelor anodice.

Deschiderea orificiului de golire a cuptorului se fac in cazul transvazarii metalului topit sau zgurei . SWPB is a side worked pre-baked anode cell.a. extrusions. inseamna nedescoperit PFC inseamna hidrocarburi polifluorurate Recuperarea inseamna recuperarea caldurii. Unitati de masura Microgram µg € a cm Cts (US) d DM g GJ h Euro An Centimetru kWh l Kilowatt ora Litru ng ppm kg Kilogram Nm3 Normal metru cub (NTP) 273 K (0º C) 101. inseamna nedisponibil n. wire. ingots etc that are used as an input for the production of other finished products.un canal utilizat de transportare a metalului topit sau a zgurei .Kelvin Centi (Statele lb Unite) Zi Marca Germana Gram Gigajoule Ora m3 mg mm MJ MWh Greutate pound Rpm (avoirdupois) Metru cub Miligram Milimetru Megajoule Megawatt ora t Wt. Arzătoarele pentru recuperarea sunt proiectate astfel incat sa se obtina circularea gazelor incinse in cadrul sistemului de ardere. pot fi folosite procedeele de incalzire sau preincalzire a matrerialelor brute primare. In acest sector. Semis are semi finished products such as rod. . Lichefierea este o tehnologie de rafinare ce implica incalzirea metalului topit la o temperatura la care solubilitatea impuritatilor scade astfel incat ele pot fi separate.-% °C K l Non Ferrous Metals Industries . VSS este suport vertical cu miez din element anodic Soderberg. Cuptorul cu cuva este un cuptor vertical folosit pentru topirea metalului. a combustibilului sau aerului de combustie. PB este anod precopt SPL este captuseala uzata de cazane.d.Launder .3 kPa (1 atmosfera) Nanogram Parts per million Rotatii per minut Tona Procent in greutate Grade Celsius Temperatura absoluta . n.

Ir.Simboluri chimice Ag Al Al2O3 As Au B Be Bi C Ca CaO Co Cd Cl Cr Cs Cu F Fe FeO Ga Ge Argint Aluminiu Oxizi de aluminiu Arsen Aur Bor Beriliu Bismut Carbon Calciu Oxid de calciu. Rh. Var nestins Cobalt Cadmiu Clor Crom Cesiu Cupru Flor Fier Oxid de Fier Galiu Germaniu HCl HF Hf Hg Ir H2SO4 K K2O Li Mg MgO Mn MnO Mo Na Nb NO2 Ni NOx Os Pd Pt Acid clorhidiric Acid fluorhididric Hafniu Mercur Iridiu Acid sulfuric Potasiu Oxid de potasiu Litiu Magneziu Oxid de magneziu. siliciu Tantal Titan Telur Reniu Radiu Ruteniu Vanadiu Wolfram Zinc Oxid de Zinc Zirconiu oxid de PM sunt metale pretioase – Au. Ru Non Ferrous Metals Industries li . Os. Magnezie Mangan Oxid de Mangan Molibden Natriu Niobiu Dioxid de azot Nichel Suma de oxizi de azot Osmiu Paladiu Platina Pb PbO S SO2 SO3 Se Sn Sr Sb Si SiO2 Ta Ti Tl Re Rh Ru V W Zn ZnO Zr Plumb Oxid de Plumb Sulf Dioxid de sulf Trioxid de sulf Seleniu Staniu Strontiu Stibiu Siliciu Cuart. Ag si grupa metalelor platina PGM este grupa metalelor platina: . Pd. Pt.

.

Urmatoarele produse sunt incluse in cadrul acestei lucrari: Instalatiarea produselor de sulf ca sulf element. dioxid de sulf si acid sulfuric cand s-a asociat cu producerea metalului neferos. In cazul acidului sulfuric.Chapter 1 1 INFORMATII GENERALE 1. • • • Producerea oxidului de Zn din gaze in timpul producerii altor metale. SiMn. Studiul a adunat date pe baza acestor grupuri si acest document este structurat pe aceasta baza. FeB. Exista interfate cu Sectorul Produse Chimice dar exista probleme specifice si diferente care trebuie sa se ia in consideratie cand aceste procese sunt asociate cu producerea metalelor. Ta. 1 Non Ferrous Metals Industries . FeMo. Pb. FeV.1 din Anexa I a directivelor – sinterizarea si calcinarea sunt prezentate de acest document. Cd. Instalatiile de la 2. Aliaje feroase de ex. b) in care calcinarea si sinterizarea sunt facute independent. Este inclusa productia de anozi din carbune si grafit (Sectiunea 6.8 a Anexei 1 din Directivele IPPC) din cauza producerii anozilor in unele fabrici de aluminiu ca parte integrala a procesului de productie. Producerea compusilor de Ni din solutiile produse in timpul producerii unui metal. Re. FeCr. K. Acest document BREF prezinta tehnicile pentru producerea atat a metalelor neferoase primare cat si secundare. Ca. Alcali Alcaline Metale ale solului Na. Mo. Producerea componentelor cum ar fi cea a semiconductorilor este de asemenea exclusa. Operatiile de sinterizare (aglomerare) si calcinarea sunt prezentate in doua parti: a) cele care fac parte din 2. Producerea de metale neferoase secundare include producerea metalului din materii prime secundare (inclusiv deseuri) si procesele de retopire si de aliere. Li. Producerea a 42 de metale neferoase si producerea de fero-aliaje a fost identificata in tarile care sunt obligate sa transpuna in practica IPPC-ul. Sr. de ex. FeMn. Cr. Sn si Be Al si aliajele sale Zn. FeSi. Nb. Producerea CaSi si a Si care are loc in acelasi cuptor ca productie de:fero-siliciu. Grupurile sunt: • • • • • • • • • • Cu si aliajele sale. calcinarea sulfatului de molibden.1 Procese acoperite in scopul activitatii Exista multe similaritati la producerea metalelor neferoase primare si secundare in unele cazuri este imposibil sa se faca distinctia intre tehnicile folosite. S-au identificat 10 grupuri de metale cu metode de producere similare. se produce din dioxidul de sulf din gazele emise in diferite etape ale procesului.5 a) procesul de producere a met5alului. sau cand compusii metalici se produc ca produse secundare ale productiei de metal. W. Concentratia gazului. FeTi. Mg si Ti Ni si Co Electrozi de carbon si grafit Producerea metalelor radioactive este exclusa din lucrare. Sb si Bi Metale precioase Mercur Metale refractare de ex. temperatura si urmele de substante contaminante influenteaza dizainul procesului si alegerea catalizatorului. V.

dar sunt cuprinse in Documentul BREF al Turnatoriilor si Forjelor. etc. Metalele sunt reciclabile si pot fi reciclate mereu fara a-si pierde vreuna dintre proprietati. 2 Non Ferrous Metals Industries . depozitele de minereuri care contin metale in concentratie viabila au fost secatuite in mod progresiv si au mai ramas numai cateva surse indigene. nu este analizata in acest BREF. Colectarea. Laminarea.Aceasta este o etapa de pretratare. folie. compactitate. Astfel. ex.2. forme extrudate. mai ales in industriile de calculatoare. Cu si Al.2 Imaginea de Ansamblu a Industriei Industria euriopeana de metale neferoase are o importanta economica si strategica mai mare decat indica statisticile angajarilor.Chapter 1 • Producerea de oxid de Al din bauxita anterior producerii Al primar. in mod cresctor. ca sa se conformeze cerintelor aplicatiilor speciale. Materiile prime secundare sunt deseuri indigene si reziduuri. In mod normal nu este posibil sa se faca distinctia intre metalul rafinat care a fost produs din materii prime primare si cel produs din materii prime secundare (ex.1 Metale neferoase si aliaje Toate metalele neferoase analizate in acest document enumerate la 1. Procesele de turnatorie nu sunt incluse in aceasta lucrare si vor fi discutate cu alta ocazie. 1. trefilarea si presarea metalelor neferoase cand sunt integrate direct cu productia de metal vor fi acoperite de un permis si astfel sunt incluse de acest document. Materiile prime primare sunt derivate din zacaminte care sunt extrase din mina si tratate mai departe inainte sa fie prelucrate metalurgic pentru producerea metalului brut. Pentru acest document BREF turnatoriile de neferoase care instalatia produse din metal turnat nu au fost incluse. deseuri. pot sa aduca o contributie semnificativa la dezvoltarea sustinuta. aliajele sunt folosite in mai multe aplicatii decat metalele pure deoarece pot fi proiectate sa aiba o rezistenta specifica. 1. electronica. Tratarea minereurilor este executata in apropierea minelor intrucat. lingouri turnate din metal sau din aliaj de metal sau forme forjate.1 de mai sus au propriile lor caracteristici individuale si aplicatii.2.2 Scopul industriei Productia industriei este derivata dintr-o varietate de materii prime primare si secundare. care se poate efectua la mina sau la instalatia de AL. etc.De ex. Metalele neferoase si aliajele lor sunt deci in centrul vietii moderne si multe dezvoltari ale tehnologiei inalte. sarma. Cu de inalta puritate este esential pt generarea si distribuirea electricitatii. telecomunicatii si transport sunt dependente de ele. 1. cele mai multe concentrate sunt importate in Europa dintr-o diversitate de surse din toata lumea. Astfel. sau ceea ce se cunoaste ca semiinstalatiate. etc). iar cantitatile mici de Ni imbunatatesc rezistenta la coroziune a otelului. este producerea de metal. sortarea si furnizarea materiilor prime secundare pt industrie se bazeaza pe industria de reciclare a metalelor. In anumite cazuri. ex. Este parte intrgrala a producerii metalului cand se face la instalatia si este inclusa in BREF. In Europa. capitalului si cifrei de afaceri. banda. Productia industriei este fie metal rafinat. care din nou.

Pb. Ni. Exista astfel constrangeri mari asupra disponibilitatilor de capital pt cheltuiala neproductiva pt imbunatatirile de protectie a mediului. este considerata parte a industriei metalelor neferoase. atat absolut cat si pe termen scurt. Regula economica generala se aplica totusi. etc. metalele neferoase sunt in competitie cu alte materiale. Metalele numite colectiv “minore” nu au un loc central pe piata. Metalele principale (Al. Investitiile in imbunatatirile procesului si mediului in general trebuie sa fie competitive intr-un mediu global deoarece industria europeana este in competitie cu fabricile similare din alte tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Non Ferrous Metals Industries 3 . ex.20 mil. holdingurile industriale. Cu. Mn si Ni toate sunt metale neferoase. Marimea societatilor care produc metale si aliaje de metale in Europa variaza de la cateva societati cu peste 5000 de angajati la un numar mai mare care au intre 50 si 200 de angajati. Zn. Sn. Si. metalelor neferoase desi exista cateva societati pan Europene care produc cateva metale. Bursa de Metale de la Londra si COMEX din New York. cu atat este mai mic venitul la capitalul investit. Nu exista societati care sa produca toate. sau macar majoritatea.Chapter 1 Desi este o contradictie aparenta a termenilor. Pb. Patronatul difera intre grupurile pan Europene si cele metalurgice nationale.2. Elementele lor de aliere. Zn) sunt comercializate pe una din doua piete viitoare. Euro mai mult de 200 000 Multe metale neferoase rafinate sunt marfuri internationale. Profitabilitatea fiecarui metal sau grup de metale si astfel viabilitatea economica a industriei variaza. fie de vanzatorii carecomercializeaza pe pietele libere. nivelele de pret sunt impuse fie de producatori.3 Structura industriei Structura industriei variaza de la metal la metal. ex. Cd. Cu.4 Aspectele economice ale industriei Statisticile cheie ale industriei metalelor neferoase Europene asa cum sunt definite pt scopul acestui document sunt: Productie Vanzari Angajati 18 .45 mild. Sectorul metalelor pretioase de asemenea este considerat parte a industriei metalelor neferoase pentru scopul acestui document. plasticul si alte materiale ferose si neferoase. t 40 . respectiv cu cat este mai apropiat un material sau un produs abordeaza conditiile de piata globale si statutul international al marfurilor. societatile publice singure si societatile private. In majoritatea aplicatiilor. metalele refractare. 1. mai ales ceramica. in functie de pretul curent al metalului si de domeniu larg de alti factori economici. 1.2. Acestea sunt in general parte a procesului general de dezvoltare si imbunatatire. Cr. productia de fro-aliaje care sunt folosite in principal ca prealiaje in industria Fe-ului si a otelului.

4 Non Ferrous Metals Industries .2. Performanta la reciclare a industriei nu se potriveste nici unei alte industrii.5 Performanta de mediu A fost o imbunatatire stabila. Cerinta de a se folosi cele mai bune tehnici disponibile pentru minimalizarea poluarii este bine inteleasa de industrie in majoritate fiind state membre. a performantei mediului si a randamentului energiei industriei in ultimii 25 de ani de la adoptarea Directivei 84/360/EEC “Asupra controlui poluarii de la instalatiile industriale”.Chapter 1 1. si in unele cazuri foarte semnificativa.

Non Ferrous Metals Industries 5 .0003 Se+Te 0.Pb 0.Se 0. sarma. fie prin rafinarii ca tot sau parte a alimentarii sale sau direct prin producatorii de semiinstalatiate. admise in % sunt dupa cum urmeaza: • • • • • Ag 0. astfel reducandu-se disponibilitatile de materii prime pe piata internationala. 55% ale furnizarilor catre rafinariile de Cu sunt cumparate pe piata internationala sub forma de concentrate de Cu.0005 . UE reprezinta cca.Bi 0. Sn. unde calitatea este desemnata drept CuCATH1 sau in noul sistem european alfanumeric CR001A.3.0025 .3 Cupru si aliajele sale 1.0015 . Panorama 1997). etc. aliat si mai departe prelucrat in vergea.Chapter 1 1. Ni. Acesta etapa poate fi integrata cu rafinarea dar in mod frecvent este realizata in alt loc. Acesta a fost inlocuit recent de Standardul european CEN – EN 1978. constructii. constructii navale. 106500 t de Cu in 1997) si in Suedia (86600 t) Cu cca. tabla. anozi sau deseuri. 239000 t de Cu extrase din minele interne in 1997.0004 . tevi.95% Cu. banda. Accesul la livrarile cu materiale primare a devenit din ce in ce mai dificil in ultimii cativa ani. Reciclarea constituie un component important al livrarilor de materii prime catre facilitatile de rafinare si instalatiare.1 Generalitati Cuprul a fost folosit de multe secole. dar activitatile sale metalurgice legate de Cu sunt foarte semnificative.Sb 0.00020 with As+Cd+Cr+Mn+P+Sb 0. Denumirea de calitatea A vine din vocabularul LME pt catozi si se refera la un Standard Britanic. deoarece tarile cu industrie miniera a Cu-ului au dezvoltat propriile lor facilitati de rafinare in apropierea minelor. Impuritatile max. folosindu-se materii prime importate si de pe pietele interne precum si deseuri importate.45% din utilizarea Cu-ului si a aliajelor sale in Europa. automobile. Restul de 45% provine din concentratele de Cu indigene care comporta reziduuri sau deseuri. Posibilitatile de instalatiare a produselor semiinstalatiate si rafinate s-au devzoltat in acelasi mod cu cerintele consumului mare.0065 1.Productie miniera de Cu mare poate fi gasita numai in Portugalia (demararea mineritului la Neves Corvo in 1989. brut.0005 . Productia de Cupru se bazeaza pe catozii de Cupru calitate A. are o conductivitate termica si electrica foarte mare si este relativ rezistent la coroziune.0003 Ag+As+Bi+Cd+Co+Cr+Fe+Mn+Ni+P+Pb+S+Sb+Se+Si+Sn+Te+Zn 0.Fe 0.3. instalatii. ele produc Cu catodic. UE poseda cateva resurse de Cu primar.00020 . masini.0015 Bi+Se+Te 0.As 0. Desi materiile prime secundare constituie cca. 2% din totalul productiei miniere de Cu din lume. Al si alte metale pt a realiza o gama de sortimente de alama si bronz (tm 36.0010 . Cu folosit poate fi reciclat fara pierderea calitatii.2 Surse materiale Cu rafinat se produce din materii prime primare si secundare de un numar relativ mic de rafinarii de Cu. respectiv 99. avioane si instrumente de precizie. Cca.00020 Te 0. Cupru este aliat frecvent cu Zn. Acesta este topit.S 0. Aceste proprietati inseamna ca Cu este folosit in diferite sectoare cum ar fi ingineria electrica. profile.

Aceasta crestere semnificativa a capacitatii de productie s-a facut simultan cu imbunatatirile de mediu. Se foloseste piata internationala pentru asigurarea volumelor de livrari adecvate pt Cu si alama. Aceasta furnizeaza o sursa pentru aceste materiale. Aceast domeniu al industriei este un exportator net de cca. 1.3 Productie si consum Productia anuala de catozi de Cu la data scrierii este de 959000 t din surse primare si 896000 t din surse secundare. 500 000 t/an. Pb si Ni). Trei din fabricile secundare si aproape toate fabricile de primar si-au crescut capacitatea de productie. se intalnesc variatii mari. Be nu se produce in UE si nu se crede ca se afla in cantitati suficiente in deseuri ca sa prezinte probleme de mediu. Activitatea de rafinare a Cu din UE a putut sa se dezvolte prin asigurarea materiilor primepe piata internationala si folosindu-se de deseuri de Cu sau alama si de reziduuri generate de consumatori si prelucratori. Industria deseurilor pe care se bazeaza pt furnizarea unui material de calitate cu puritate adecvata pt industrie si desi sunt convenite specificatii pt deseuri.3. Reciclarea este la un nivel inalt astfel incat Cu poate fi reprocesat fara pierderea proprietatilor sale intrinsece si sunt disponibile multe materiale secundare. Deseurile sunt tratate atat de industria pt deseuri cat si de unele fabrici.1: Productia mondiala de Cu in 1997 6 Non Ferrous Metals Industries . X 1 0 0 0 T O N N E S C U 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 MINE 239 1135 642 1884 6952 672 SMELTER 1168 1310 562 3330 4586 208 REFINERY 1854 1271 531 3630 6000 271 SEMIS 4700 500 20 5600 3900 150 EU NON EU EUROPE AFRICA ASIA AMERICA OCEANIA Figura 1. Deseurile de la calculatoare si panourile de comanda devin sursele secundare cele mai obijnuite chiar daca continutul de Cu este mic.Chapter 1 Calitatea materiilor prime secundare variaza foarte mult si multe surse ale acestor materii nu sunt potrivite pt utilizarea directa de catre producatorii de semiinstalatiate. impreuna cu materialele de aliere (mai ales Zn. Ar putea fi necesar un tratament aditional sau sistem de reducere. Producatorii UE de cupru au o productie mai mare de trei ori decat productia rafinariilor UE.

Exista mult mai multe societati in alte sectoare industriale de instalatiare a semiinstalatiatelor de Cu. Capacitatea de productie la celelalte facilitati din Italia. Union Minière (B) si Norddeusche Affinerie (D). Exista mult mai multe societati in industria producerii semiinstalatiatelor. Hüttenwerke Kayser (D). etc). Industria poate sa sufere din cauza supra-capacitatii si este vulnerabila la miscarile ciclice ale cererii. Atlantic Copper. MKM Hettsted (D). Cinci folosesc materii prime secundare si primare si celelalte folosesc numai materii prime secundare. Cererea de Cu din UE urmeaza modelul cresterii incete a unei piete mature. sunt implicate in acest sector. 80 Non Ferrous Metals Industries 7 . sarma. fiecare produce mai mult de 100000 t/an.Chapter 1 Ţara Austria Belgia Danemarca Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia Elveţia Nota: * Productia Producţie minieră Catozi (anozi) din Cu primar 203 (35) Catozi (anozi) din Cu secundar 77 183 (126) Semiinstal atiate 58 392 120 684 1406 81 990 9 116 (171) 6 296 29 378 6 80 108 37 87 229 (+61) 95 9 33 63 (+28) 34 58 268 206 483 7* 70 curenta de minereu va inceta in 2000. care produc vergea de Cu si din aliaje de Cu. Union Minière. etc) in timp ce alta parte este anexata sectorului de rafinare ca o productie integrata in aval (Deutsche Giessdraht.BICC. Boliden (SW) si Outokumpu (FIN). tevi. Alte patru societati. Spania. Cam 20 de societati. Pirelli. 3000 de angajati. 40 000 de angajati.3. cu cca. tabla si benzi: cca. Trei societati au capacitati de peste 250 000 t/an catozi de Cu rafinat : Atlantic Copper (E).1: Productia UA (si EAA) de Cu si a aliajelor sale in mii t in 1997 Productia de minereu in Europa reprezinta cca. Sectorul sarmei electrice reprezinta cam ½ din productia de semiinstalatiate. Tabelul 1. placi. S-a estimat ca industria care realizeaza rafinarea Cu a angajat mai mult de 7500 de persoane in 1997. In toata Europa sunt implicate cca. Norddeusche Affinerie. Regatul Unit al Marii Britanii si Belgia se situeaza intre 35 000 si 100 000 t de catozi de Cu/an. Austria. O parte insemnata din aceasta activitate este atasata sectorului de cabluri ca o sursa de intrare integrata in aval (Alcatel. 100 de societati avand cca. ~ 30% din materialul de alimentare primara 1. Ele folosesc Cu rafinat si materii prime secundare de calitate superioara ca materiale cu care se alimenteaza.4 Fabricile producatoare Exista 10 mari rafinarii in UE. bare.

si IMI (UK). Alte societati principale independente include Boliden (S). nevoia unei investitii substantiale pt reducerea poluarii si schimbarile frecvente ale schimbului valutar. avand angajate cam 3500 de persoane. si Wieland Werke (D) in Germania si UK. Outokumpu (FIN) in Finlanda. Belgia si UK. Suedia. cu fabrici in Suedia. 8 Non Ferrous Metals Industries . Acesta a fost raspunsul la crearea unei singure piete in UE si a presiunilor economice. Olanda. Germania. cum ar fi costurile crescute la energie. A fost o rationalizare considerabila a investitiei ulterioare in industria Cu din Europa in ultimele doua decenii. Totusi industria este dominata de trei mari grupuri: KME-Europa Metal (D). cu majoritatea activitatilor de productie in Franta. Italia si Spania. Carlo Gnutti (I).Chapter 1 de societati sunt implicate in toata Europa. Olanda si Spania.

Givet 68 Trefimetaux. Inofita 40 Fulgor. Mason. Athens 78 Europa Metalli. Cordoba 76 Outokumpu. Villers Saint Paul 71 Lego. Hamburg 13 Hüttenwerke Kayser. W. Fornaci di Barga 82 Buntmetall. Lünen 14 MKM. Vasteras 53 Outokumpu. Boisthorel 69 Trefimetaux. Ulm 66 Sundwiger. Olen 31 Alcatel. Padova 37 Metalrame. Helsingborg 22 BICC. Bornel 73 Trefimetaux. Gusum 55 IMI Copper Tubes. Hoboken 18 Enirisorse. Pt deCheruy 74 Bonmartin. Hemel 67 Trefimetaux. Hettstedt 15 Metallo-Chimique. Avelino 38 Colata Continua.Chapter 1 % " # & PRIM ARY SECONDARY WIREROD SEM IS PRODUCTION %1 & 2 % & &5354 & # 55 23 # & 11 56 " 58 && 57 & &59 #24 22 52 51 PRIMARY 1 Boliden. Chauny 33 SIA. Walsall 12 Norddeutsche Affinerie. Brescia 81 Europa Metalli. Harjavalta 3 Norddeutsche Affinerie. Osnabruck 62 MKM. Zaratamo 77 Halcor. Skelmersdale 24 BICC. Hamburg 26 Lacroix & Kress.Bromwiich 59 B. Rönnskär 2 Outokumpu. Bramsche 27 MKM. Walsall 57 Wednesbury. Rothenbach 65 Wieland Werke. Lens 32 Alcatel. Athens # 12 21 33 # & 76 # " 325 % 14 63 60 & 28 # 26 "&62 & &61# 27 15 13 4 # %#17 # "66 ""30 29 31 & # 32 69 &64 68 &# & & 72 70 67 & & 65 & 71 & 82 &" 16 73 74 & & 79 80 78 & " 18 38 &# 36 & # 81 & 34 # & %# 35 5 75 # 37 39 SEMIS (with foundry) 51 Outokumpu. Pori 52 Outokumpu.2: Fabricile producatoare din Europa Non Ferrous Metals Industries 9 . Hettstedt 63 KME. Cordoba 36 Cavi Rivest. Mansfeld 28 Deutsche Giessdraht.. Kirkby 56 Boliden MKM. Hamburg 4 Union Miniere. Pizzighetone 39 Halcor. Birmingham 60 HME. Serravalle 79 Carlo Gnutti. Olen 5 Atlantic Copper. Chiari 80 Eredi Gnutti. La Ferté Bernard 72 CLAL-MSX. Drunen 61 KME. Serifontaine 70 Griset.Copper). Bilston 58 Delta Extr. Barcelona 35 Metalcable (Atl. Prescott 23 RODCO. Domene 75 Locsa. Duisburg 30 Union Miniere. Amstetten & ## 40 77 Figura 1. Finspang 54 Boliden. Huelva SECONDARY 11 IMI Refiners. Berlin 64 Diehl. Beerse 16 Montanwerke Brixlegg 17 Union Miniere. Enfield 25 Norddeutsche Affinerie. Santa Barbara 34 Lacambra. Emmerich 29 Kemper. Porto Marghera WIREROD 21 Electrokoppar.

Exista de asemenea potentialul formarii dioxizilor datorita prezentei cantitatilor mici de Cl in materiile prime secundare si distrugerea dioxizilor intr-o problema care este urmarita. Controlul emisiilor de monoxid de la cuptoare in special de la cele care functioneaza in conditii de reducere se realizeaza prin optimizarea arzatorului.3. 10 Non Ferrous Metals Industries .9% fixarea sulfului si produc acid sulfuric si dioxid de sulf lichid.Chapter 1 Alloy 8% Cu 7% Alloy 2% Cu 11% Alloy 2% Alloy 22% Cu 2% Cu 46% Figura1.5 Probleme legate de mediul inconjurator Din punct de vedere istoric principala problema de mediu asociata producerii Cu din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratelor de sulfuri. Avand un acces foarte limitat la sursele primare de Cu de pe pietele interne. Principalele probleme de mediu asociate producerii Cu secundar se refera la gazele emise de la diferite cuptoare in functiune. Emisiile fugitive si emisiile necaptate este de asemenea o problema care devine importanta atat pt productia de metal primar car si secundar. industria UE in mod traditional a dat multa atentie asa numitelor “mine de suprafata” bazandu-se in mare masura pe alimentarea cu deseuri pt reducerea deficitului diferentei comerciale mari de materii prime pt Cu. Total pe 1995 = 470000 t 1. Aceste gaze sunt curatite in filtre textile si astfel se pot reduce emisiile de praf si compusi metalici cum ar fi Pb.3: Productia de semiinstalatiate de Cu in 1995. Aproape 100% a deseurilor noi sau din procesul de instalatiatie sunt reciclate si conform unor studii s-a estimat ca 95% din vechile deseuri de Cu care sunt disponibile de asemenea sunt reciclate. Proiectarea atenta a instalatiei si functionarea procesului trebuie sa capteze gazele de proces. Reciclarea constituie o compomenta importanta a livrarilor de materie prima pt facilitatile de rafinare si instalatiare a Cu. Aceasta problema a fost efectiv rezolvata de fabricile producatoare din UE care in prezent realizeaza in medie 98. Controlul emisiilor din aer si descarcarile in apa de la producerea sarmei de Cu si a semiinstalatiatelor de Cu este bine pus la punct. Cu poate fi recuperat din cea mai mare parte a aplicatiilor sale si returnat in procesul de productie fara pierderea calitatii la reciclare.

produsul este realizat in intregime din Cu si alama reciclate. 45% . doar cu o cantitate mica de Zn primar. Non Ferrous Metals Industries 11 . inclusiv reziduri complexe si de calitate inferioara. dar in unele cazuri.Chapter 1 In general. Abilitatea industriei de a creste aceasta rata ridicata de reciclare depinde de un numar de factori complecşi. Industria de Cu a UE a pus la punct tehnologii avansate si a facut investitii considerabile ca sa poata prelucra o gama larga de deseuri de Cu. cum ar fi vergelele de alama. si sa se conformeze in acelasi timp constangerilor de mediu tot mai mari. materiile prime secundare reprezinta din productia UE de Cu cca.

in transporturi. Industria Al este cea mai recenta si cea mai mare dintre industriile neferoase. Deseurile pot fi desemnate cu termenul de “Deseuri Noi” care sunt generate in timpul producerii si instalatiarii produselor maleabile si de turnatorie sau cu “Deseuri Vechi” care sunt recuperate din articole care nu se mai utilizeaza. tabla. Rata de reciclarea a “Deseurilor Noi” este de 100% din cantitatea produsa. aplicatiile electrocasnice. 43% din aceasta productie reprezinta deseurile procesate care au crescut in mod constant. pulberi. Localizare Europea USA Rusia Canada China Australia Brazilia Venezuela Productie 3216 3603 2907 2327 1776 1495 1189 643 Consum 5603 5390 509 642 2013 362 479 193 Tabelul 1.2: Productia de Al primar pe tari in 1997 (mii tone) 12 Non Ferrous Metals Industries . conducte) sau produse speciale (ex.9 mil.2 Surse de materiale Aluminul primar se produce din bauxita care este transformata in alumina. obtinerea Al primar si secundar si prelucrarea metalului in produse semi-finite (ex.4 Aluminiul 1. constructii si industria ambalajelor. in toate sistemele de distribuire a electricitatii cu inalta tensiune.3 Productie si consum Industri de Al europeana schiteaza extractia si producerea aluminei. 100 t de bauxita produce 40-50 t de alumina (oxid de aluminiu) care apoi produce 20-25 t de Aluminiu. 200 000 oameni si cifra sa de afaceri anuala este de ordinul a 25 mild. Panorama] este un material cu un domeniu mare de aplicatii. €. AL Este foarte reactiv sub forma de pulbere si este folosit in reactiile alumino-termice pt producerea unei diversitati de alte metale.4.Chapter 1 1. Cea mai mare parte a bauxitei nu este extrasa din Europa.4. productia totala de metal. are o conductivitate electrica buna si formeaza un strat de oxid de suprafata cand este expus la aer ceea ce previne mai departe coroziunea. folie. 1. Productia totala a unui metal nemaleabil a ajuns la 3. profile. Totusi. 1. Este usor. bare. Industria de metal secundar este dependenta de sursele de deseuri. t in 1997. Cca. Industria de Al a UE reprezinta in mod direct o forta de munca de cca.1 Generalitati Aluminiul [ tm 36. in sectorul electricitatii. sarma. obtinerea Al a inceput abia acum un secol. tevi. si in sectorul mecanic si agricol. nu este suficienta pt nevoile industriei de prelucrare in prezent acopera numai 55% din cererea UE. Furnizarea de materii prime pt industria UE de Al primar si secundar in cea mai mare parte este realizata din productia de alumina europeana si din reciclarea deseurilor. dar exista mai multe fabrici de alumina in Europa. aliaje speciale).4.

Non Ferrous Metals Industries Ve ne z ue la lia l 13 . si inca 8 in zona est europeana (EEA). cum ar fi reciclarea si obtinerea de metal secundar sau de semiinstalatiate. 200 locuri de productie pe teritoriul UE. UE reprezinta 10% din productia totala mondiala din 1997. VAW aluminium (D). Unele dintre aceste societati au in functiune fabrici in diferite tari europene sau au filiale sau societati afiliate in alte parti ale lumii. dar industria de extrudare este mult mai putin integrata. Hydro (N) si Alusuisse (CH).4 Fabricile producatoare La inceputul lui 1998. Alfred 1998]. Sunt 200 de societati a caror productie anuala de Al secundar este mai mare de 1000 t/an [tm 116.Chapter 1 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Ca na da Eu ro pe na a US A Ru ss i Ch i Au st ra Br az i Production Consumption Figura 1. Alcoa Italia (I). sau fac parte din corporatii internationale. dar un numar de producatori din UE isi concentreaza activitatea numai asupra unui anumit segment. 1. 1. Este o buna integrare a activitatii de laminare cu procesul de productie. Hoogovens (NL). in UE functionau 22 de fabrici de Al. cu cca.4. t in 1997.4: Primary aluminium production by country 1997 (thousand tonnes) Multe din aceste activitati sunt integrate. Ea reprezinta 23% din productia tarilor occidentale obtinuta din materiale reciclate. Productia de Al din materii prime secundare in UE este una din cele mai mari din lume de cca. Numarul societatilor implicate in producerea Al secundar este foarte mult marit. Alcoa Spania (E). British Alcan (UK).7 mil. Numarul societatilor producatoare este de fapt mult mai mic: principalele sunt Aluminium Pechiney (F).

Un ex.3: Productia de Al din Europa in 1997 1.4. producerea resturilor solide de la cuve si producerea resturilor solide in timpul producerii aluminei. captuseala uzata a cuptoarelor. Mai multa atentie este acordata de industria Al secundar producerii aliajului cu compozitia corecta. Exista multe initiative implicate in imbunatatirea returnarii deseurilor de aluminiu si industria este un jucator activ in acest domeniu. 14 Non Ferrous Metals Industries . scazandu-l de la 17 kWh/kg produs in 1980 la 15 kWh/kg in 1998. la producerea Al secundar exista emisii potentiale de praf si dioxizi de la cuptoarele care nu functioneaza corect si de la arderea proasta si producerea resturilor solide (zgura de saruri. Principalul cost de producere a Al primar este electricitatea si productia tinde sa se concentreze unde este disponibil un cost scazut la electricitate. este separarea deseurilor de la extrudare pt pastrarea aliajului special.Chapter 1 Tara Productia de bauxita în o mie de tone Productia de alumina în o mie de tone Aluminiu primar în o mie de tone Aluminiu secundar în o mie de tone 98 14 33 233 433 10 443 150 3 154 26 257 59 6 1803 Austria Belgia Denmarca Finlanda Franca Germania Grecia Irlanda Italia Luxembourg Olanda Portugal Spain Suedia UK Island Norvegia Elvetia Total Europa 2211 600 750 640 1250 880 399 572 133 188 232 Productia de semiinstalatia te în o mie de tone 189 353 18 35 741 1797 213 862 200 330 131 507 250 131 5757 1110 120 2211 5350 360 98 248 123 919 27 3216 Tabelul 1.5 Probleme de mediu Principalele probleme de mediu pt Al primar sunt producerea hidrocarburilor polifluorinate si a fluorurilor in timpul electrolizei. iar pre-sortarea tipurilor de deseuri este importanta. aceasta influenteaza distributia fabricilor. Au fost reduse in ultimii 15 ani cu un factor intre 4 si 10. Industria europeana de Al a facut eforturi considerabile sa-si reduca consumul de electricitate. Reciclarea cutiilor goale de bauturi (CGB-urile) este un exemplu. Similar. zgura si praf de filtru). Industria a facut progrese privitor la reducerea acestor emisii. Producerea si rafinarea Al secundar necesita mult mai putina energie si consuma mai putin de 5% din energia necesara producerii Al primar. Materialul colectat este reciclat intr-un circuit inchis pt producerea mai multor cutii pt bauturi din aliaj cu aceeasi specificatie. in functie de tipul emisiei si de procesul folosit.

Zn mai este folosit in industria farmaceutica. 0. la baterii si in industria chimica.3 8.95 Z3 albastru 99. alb 99.995 Z1 galben 99.002 0.002 6 Al max. 0.1 Generalitati Zincul [tm 36.8 18.5 6. Panorama 1997. Zn corodeaza preferential ca o captuseala de sacrificiu. 0. produse de laminare cum ar fi tabla si benzile.05 0.8 16.2: Gamele de zinc primar Non Ferrous Metals Industries 15 .01 0.01 0. cea mai buna calitate este o puritate speciala (CPS) sau Z1 care contine 99. Clasifi-carea Cod Continut sortimentului culoare nominal de Zn max. de Cd al sortimentelor Z3.5 Z5 1 Pb max.002 0.02 0. 0.5 17.005 0. Z4 si Z5 vor fi respectiv: 0.7 2.001 Total de 1 la 6 max. 0. 98%.8 Mondial 1984 [%] 48.050 Tabelul 1.01 0. Se instalatia produse de extrudare cum ar fi barele. Plumbul si Cadmiul 1. pulberi si compusi chimici.4 2 Cd* max.5. 0.99 Z2 verde 99.45 1.001 0. tm 120. 0. Utilizarea comerciala a Zn Galvanizare Alama Turnare matrite Produse semiinstalatiate Produse chimice Altele Mondial 1975 [%] 38.6 2.Chapter 1 1.001 5 Cu max.6 10.1 Zincul 1.5 12.003 0. cum ar fi oxizii. ca element nutritiv.003 0.0 3.003 0.005 0.5 Z4 negru 98.001 0.050 si 0.020.5 Zincul.7 Europa 1995 [%] 43 23 13 12 8 1 Tabelul 1.03 0.4: Utilizarile Zn in lume si in Europa Zn este livrat pe piata cu calitati diferite.001 0.5.6 14. aliajele de turnatorie.0 19.005 0. TU Aachen 1998] are cea de-a 3-a mare utilizare dintre metalele neferoase dupa Al si Cu.7 Mondial 2005 [%] 54.01 3 Fe max. Se poate aplica cu usurinta pe suprafata altor metale cum ar fi otelul (galvanizarea) si cand este folosit ca metal pt captusire.4 8.5 1.9995% Zn in timp ce marfa cu calitatea cea mai proasta este o marca obijnuita (MMO) sau Z5 care are puritate cca.3 7. in constructii. 0.05 4 Sn max. vergeaua si sarma (mai ales alama). Are un punct de topire relativ mic si se foloseste la producerea unui numar de aliaje cum ar fi alama.05 0.1.5 Notes: *Pentru o perioada de de 5 ani dupa data ratificarii acestui standard continuturile max.3 9.

Australia si in unele tari din America de Sud. Cand este prezent la aceste niveluri continutul actual de Zn poate fi mai mic decat continutul nominal de Zn.2 Surse de materiale Metalul este produs dintr-o gama de concentrate de Zn prin procesul pirometalurgic sau hidrometalurgic. Concentratele din UE acoperea mai mult de 45% din necesarul rafinariilor UE acum 10 ani. praful de la otelarii si deseurile de alama si de la turnarea sub presiune de asemenea sunt surse de Zn.1. Materiile prime secundare cum ar fi reziduurile de la galvanizare (cenusi. reziduurile lichide). 1. iar concentratele constituie o sursa pt acest metal. 0. instalatii si industria de autoturisme.3% pt producerea alamei. **) Excluzand Sn cand este prezent la nivelurile date in *).07 0.Chapter 1 1 Gradu Continut Pb l nominal max. Deficitul este completat cu importuri marite. Aliajele de Zn (ex. 0.5. 0.05 0.25 si produse folosite Calitate produsa 1. de Zn max.0 **) mai ales din deseuri 2. alama. 0.3 Productia si consumul Productia miniera a UE a contat in mod deosebit pt Irlanda si Spania si a fost de 383 000 t concentrate de Zn in 1994. Reciclarea Zn si a produselor care contin Zn este o problema cheie pt industrie. dar acum reprezinta mai putin de 25% din acestea. instalatiile si industria constructiilor.5 **) Calitate produsa 2. Zincul mai este asociat cu Cd.12 0. ca rezultat al secatuirii rezervelor si a sortimentelor de minereu inferioare in unele exploatari miniere. reprezentand 30% din cererea de Zn in tarile cu economie de piata.75 1.17 0. *) *) - 5 Cu max. zgura.09 0. - Total de 1 la 6 max. bronzul.6 ZS2 97.3: Calitatile secundare ale Zn Utilizarile finale include un domeniu larg de aplicatii. Aceasta a fost o scaderea de la 397000 t in 1993. Tabelul 1.5 1. 16 Non Ferrous Metals Industries .3 2 Cd* max. Unele concentrate contin o proportie mare de Pb si aceste metale de asemenea sunt recuperate. 98.05 0.1.02 3 Fe max.05 4 Sn max. cel mai important fiind protejarea otelului impotriva ruginirii la automobile. Observatii 1.7% pt galvanizare.5. 1.5 1.5 mai ales din reziduuri si cenusi care contin Zn Nota: *) Sn max.8 mil. Productia de metal s-a redus sub 1. deoarece capacitatea de productie a minelor creste in mod curent in America de Nord.7 Z3S ZSA 98. - 6 Al max. aliajele pentru matrite) si semiinstalatiatele de Zn sunt respectiv cel de-al 2-iea si cel de-al 3-lea domeniu principal de consum cu aplicatii si in constructii. Productia de metal din surse secundare reprezenta mai mult de 8% din productia totala de Zn rafinat a UE in 1994.4 ZS1 98 1. t limita care atrebuit sa se depaseasca in 1992 in timp ce consumul de Zn rafinat a crescut de la 1640 000 t la 1 770 000 t.

7: Productia de concentrate din Zn [tm 36. care sunt respectiv a-II-a si a-III-a. (SUA) si cu 14% mai mare decat cea de-a treia (Japonia).Chapter 1 Tara Canada Australia Peru USA European Union Productia in 1992 (in mii de tone) 1325 1014 626 551 500 Productia in 1993 (in mii de tone) 1004 1007 668 513 411 Productia in 1994 (in mii de tone) 1008 928 682 601 383 Tabelul 1. cu mult inaintea Canadei si Japoniei. productia UE a fost inregistrata la 1 749 000 t metal. Non Ferrous Metals Industries 17 . reprezentand aproape 33% totalul de 5374000 t al tarilor cu economie de piata. De asemenea. Cele 1770000 t Zn consumate in 1994 au fost cu 49% mai mult decat cea de-a doua mare piata consumatoare.5: Productia mondiala de Zn din concentrate in 1994 UE este lider mondial la productia de Zn. ('000s tonnes as zinc content) European Union 11% USA 17% Canada 27% Peru 19% Australia 26% Figura 1. Panorama 1997] Production in 1994. In 1994. UE este principala zona consumatoare de Zn dintre tarile cu economie de piata.

Urmatoarele tabele indica localizarea si capacitatile fabricilor din UE.1.5. RT = fire refining.Chapter 1 Tara Uniunea Europeana Canada Japonia USA Australia CIS Productia in 1992 (in mii de tone) 1844 672 729 400 333 Productia in 1993 (in mii de tone) 1819 662 696 382 317 431 Productia in 1994 (in mii de tone) 1749 693 666 356 318 390 Tabelul 1. 1994 18 Non Ferrous Metals Industries .4 Fabricile producatoare Zincul este produs prin procesul de extractie si tratare cu lesie a produselor calcinate si prin procesul de distilare – cu ajutorul cuptorului de elaborare. Source: industry statistics Tabelul 1.8 Productia de Zn rafinat 1. ISF= imperial smelting furnace. Tara Belgia Germania Societatea Union Minière Ruhr-Zink MIM Hüttenwerke Duisburg Metaleurop Weser Zink Asturiana de Zinc Española del Zinc Union Minière France Metaleurop Outokumpu Zinc Oy Enirisorse Pertusola Sud Budelco (Pasminco) Norzink Britannia Zinc (MIM Holdings) Localizarea Balen-Wezel Datteln Duisburg-Wanheim Nordenham Sun Juan de Nieva Cartagena Auby Noyelles Godault Kokkola Porte Vesme (Sardegna) Porte Vesme (Sardegna) Crotone (Calabria) Budel-Dorplein Avonmouth Procesul E E ISF-RT E E E E ISF-RT E ISF-RT E E E E ISF-RT Capacita tea (t/an) 200000 96000 100000 130000 320000 60000 220000 100000 175000 75000 100000 80000 210000 140000 105000 Spania Franta Finland Italy Netherlands Norway UK Notes: E = electrolytic plant.4: Cei mai mari producatori europeni in ceea ce priveste capacitatea anuala.

5. Non Ferrous Metals Industries 19 . Estimarile bazate pe experienta de consumul si ciclul de viata al produsului indica ca o rata de recuperare de 80 % de zinc recuperabil a fost atinsa. Emisiile ocazionale de ceata de acizi de la extractia electrolitica a zincului este un exemplu .2 Plumbul 1.5. Aceasta problema a fost eficient rezolvata de catre topitorii din UE care realizeaza o inalta fixare a sulfului si produce acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. 1. atat in forma s apura cat si in aliaje sau compusi.2. Este gasit in minereuri de sulfuri sau in zilele noastre in minereuri mixte und este asociat cu zincul si cantitati mici de argint si cupru.5. Aruncarea acestor deseuri necesita recipienti la standarde inalte si monitorizare. Aceste proprietati ii confera o valoare functionala mare. Indepartarea rezultatelor de fier in productia de cantitati semnificative de deseuri solide care contin o varietate de metale. Plumbul este metal soft. urmatorul tabel arata compozitia chimica a plumbului conform noului Standardului European. are un punct de topire scazut si este rezistent la coroziune. Plumbul este clasificat in termeni de compozitie a produsului.1 Generalităţi Plumbul (tm 36. problemele majore legate de mediul inconjurator asociate cu productia de zinc din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratilor de sulf. Emissile ocazionale de la calcinare sunt de asemenea foarte importante si trebuie sa fie considerate pentru toate stadiile procesului.1. Solubilizarea calcinelor si a altor materiale produce o solutie care contine fier. Panorama 1997) este cel mai greu metal in crusta pamantului si a fost folosit de multe secole. nu numai ca zinc metal dar de asemenea in cateva forme diferite. Zincul si produsele care contin zinc pot fi reciclate pe scara larga.6: Productia de metal zinc in UE (1994) 1.Chapter 1 NL 11% UK 5% B 10% D 17% I 13% FIN 9% F 16% E 19% Figura 1. Sistemul de reciclare este foarte avansat.5 Probleme legate de mediul inconjurator Istoric.

5.0002 0.0005 0. Productia primara necesita topirea minereurilor de plumb pentru producerea lingourilor de plumb este atunci redefinita.015 0. Rafinarea primara este in consecinta legata de economia zacamintelor de minereuri de plumb zinc.985 99.010 0.940 1 Bi max. Tabelul 1.0010 Total of 1 to 9 max. Continutul de zinc si argint ale minereurilor sunt principalele surse de profit.0010 0.030 0. 0.0010 8 Sn max.0010 0.0025 0. 20 Non Ferrous Metals Industries .0050 0. aceasta proportie creste pe masura ce numarul de masini din lume creste si rata de returnare a vechilor baterii creste.0080 3 Cu max. 0.2 Surse de materiale Plumbul rafinat este derivat din material primar in forma de minereuri de plumb si concentrate. invelis cablu.1 1.Chapter 1 Calitat ile PB 990 PB 985 PB 970 PB 940 Pb min. alice si aditivi benzina sunt in declin.0010 0.0005 0.0005 0. Productia secundara necesita de asemenea facilitati de rafinare daca materiile prime secundare contin compusi nedoriti. consumul si productia UE au cunoscut o evolutie modesta.970 99.0005 0. UE poseda cateva resurse de plumb dar productia de plumb este o industrie mare si importanta. Acumulatorii cu plumb acid la masini sunt principala sursa de deseuri pentru rafinarea secundara.5 1.0005 0. Productia de plumb metal necesita ca continutul de sulf al minereurilor sa fie tratate pentru a produce acid sulfuric.2.015 0.0005 0.010 0.060 Notes: Standardul German DIN 1719 sta la baza noului Standard European Standard EN 12659.060 2 Ag max.0015 0.6 1994 % 59 22 16 2.0010 0. 0.0030 0.0 0. produse rulate si extrudate pentru industria de constructii.2 Tabelul 1.030 0. si material secundar in forma de rebuturi si deseuri. protectie impotriva radiatiilor.0005 0. 0.990 99. 0.0002 0. 99.0020 6 Cd max. Industria face pasi pozitivi pentru a incuraja reciclarea acestor baterii. Economia productiei de minereu de plumb primar este legata de continutul de argint si zinc ale minereurilor. Industria bateriilor creeeaza pana la 70 % din cererea si este relativ stabila dar altele intrebuintari pentru plumb care includ pigmenti si compusi.8 0.0020 7 Sb max.0010 0. 0.0005 0.0002 0.5: Calitati plumb Au fost ateva schimbari majore in modul de folosire al plumbului. 0.0050 4 Zn Max. 0. 0.0010 0.0010 9 As max. In timpul ultimilor 10 ani. Uz comercial Baterii Chimice Produse semi-instalatiate si turnare Cabluri Aliaje Altele 1973 % 38 24 17 15 2 4 1983 % 48 27 17 5 3 1993 % 56 22 16 2.0005 5 Ni max.0002 0.0005 0.0002 0. rezultand in scaderea actiunilor UE pe piata mondiala.6: Intrebuintari ale plumbului in intreaga lume 1. 0. Cei mai multi producatori de plumb au un proces de rafinare complex asociat cu ele si procese asociate pentru recuperarea continutului de argint ca aliaj Ag-Au. Industria de rafinare secundara furnizeaza acum mai mult de 50 % din plumbul consumat.

Cu exceptia Union Miniere. Metaleurop ). toate aceste rafinarii primare sunt implicate si in reciclarea/ rafinarea.3 Productie si consum Productia de plumb UE este mare.2. Toate fabricile topesc plumb sau concentrati plumb si zinc inainte de rafinarea plumbului si de asemenea plumbul brut din alte surse pentru a recupera metal pretios. Germania. Ei recicleaza si rafineaza deseuri generate in zonele lor. In 1994 aceste doua regiuni impreuna au avut 59 % intre tarile cu economie de piata in totalul productiei de 4. Britannia refined metals rafineaza de asemenea plumb importat de la compania sa mama MIM in Australia. Franta ( Metaleurop ).5. Tara Capacitate anuala cuptor topit plumb * t/a Capacitate anuala topire directa * t/a Capacitate anuala cuptor rotire secundar t/a 32000 20000 162000 130000 12000 125000 20000 62000 107000 Capacitate de rafinare totala plumb t/a 32000 175000 299000 507000 12000 235000 20000 76000 155000 307000 Austria Belgia Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Suedia Marea Britanie 115000 110000 35000 220000 90000 14000 50000 65000 40000 (200000 t/a capacitate de rafinare) Nota : * materii prime primare si/sau secundare Tabelul 1. Germania ( Ecobat.7: Capacitati anuale pentru procese plumb europene Non Ferrous Metals Industries 21 .000 la 65. UE se situeaza pe locul doi dupa SUA in termeni de consum cu 28 % din consumul in 1994 dintre tarile cu economie de piata. 1. din care multe sunt independente.5 milioane tone.Chapter 1 1. Media UE este de 52 % in aceasta privinta semnificativ mai scazuta decat media SUA de 72 % care este cea mai mare din lume. Numarul acestor rafinarii scade pe masura ce companiile multinationale si majoritatea grupurilor producatore de baterii achizitioneaza fabrici mai mici sau isi infiinteaza propriile lor operatii de reciclare. Franta si Italia sunt producatorii majori si in medie. Cei patru membri producatori majori din UE sunt de asemenea cei mai mari consumatori. din care 52 % au fost din materiale secundare. Rafinariile primare sunt multinationale in mare parte.5.000 tone pe an. in timp ce partea SUA este de aproape 30 %. Belgia ( Union Miniere ) si Italia ( Enirisorse).000 tone pe an pana la 245. fiind prima pe piata tarilor cu economie de piata cu 13980000 tone in 1994. inaintea Statelor Unite. UE este cel mai mare producator de plumb din lume. da ramane mult peste media multor tari cu economie de piata. Industria raspunde la problemele ecologice prin recuperarea cantitatilor din ce in ce mai mari de plumb astfel incat productia primara este in declin constant.4 Fabrici de productie In cadrul UE sunt 7 rafinarii/ producatori primari a caror capacitate de productie variaza de la 40. Industria secundara este caracterizata printr-un numar mare de rafinarii mici.000 tone pe an. Uk. 49 % din productia lor este bazata furnizori secundari. Sunt aproximativ 30 de topitori/ rafinarii in UE care produc de la 5. si sunt impartite in Marea Britanie ( Britannia refined metals ).2.

Bateriile. Aceasta directiva stabileste limitele asupra nivelului de plumb in aer la 22 Non Ferrous Metals Industries . Legislatia mediului inconjurator va necesita investitii pentru a reduce plumbul in emisiile din atmosfera. Cele mai multe masuri de control privesc in special expunerea umana ( oamenii sunt cei mai afectati de expunerea la plumb ) desi sunt imprejurari in care animalele pot fi expuse la plumbul din mediul inconjurator. asupra protectiei muncitorilor de la riscurile legate de expunerea la plumbul metalic si compusii sai ionici la lolul de munca.2. sunt reciclate cu peste 90 % eficienta. Plumbul este o mare problema de mediu inconjurator si multi compusi de plumb sunt clasificati ca fiind toxici.Chapter 1 Total Lead refining capacity t/a Capacitatea totala de rafinare a plumbului UK 17% Austria 2% Belgium 10% France 16% Sweden 9% Spain 4% Netherlands Italy 1% 13% Greece 1% Germany 27% Figura 1. Este de asemenea potential pentru formarea de dioxine datorate prezentei cantitatilor mici de clorine in materiile secundare si distrugerea dioxinelor este o problema care trebuie urmarita. emisii ( calitate aer ambiental ) si control asupra apei potabile si produselor. Aceste gaze sunt curatate in filtre din tesatura si astfel se reduc emissile de praf si compusi metale. si reciclarea este in mod normal facuta cand este potrivit si este economic. Aceasta problema a fost eficient rezolvata de catre topitorii din UE care realizeaza o inalta fixare a sulfului si produce acid sulfuric si dioxid de sulf lichid.7: Capacitatea europeana de rafinare a plumbului 1. care au creat 52 % din consumul de plumb in 1994 in UE. Aceste procese au redus de asemenea emisiile in atmosfera. Regulile care afecteaza caderea plumbului in cele trei categorii principale : expunere ocupationala. Politica generala este in mod normal de a restrange emisiile pana la cele mai mici nivele practicabile data fiind starea tehnologiei. Procesele existente au fost imbunatatite prin folosirea controlului la zi si sisteme de atenuare. Principala problema legata de mediul inconjurator asociata cu productia de plum secundar sunt de asemenea legate de gazele de evacuare de la diferite cuptoare in folosinta. In ultimii anii cateva tehnologii noi au fost dezvoltate si implementate care ofera mai multe metode eficiente de topire a concentratilor de plumb.5. Expunerea ocupationala este adresata sub directiva UE 82/605/EEC din 28 Iulie 1992.5 Probleme legate de mediul inconjurator Istoric. problemele majore legate de mediul inconjurator asociate cu productia de zinc din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratilor de sulf.

care stabilieste limitele pentru nivelele de plumb in atmosfera prin UE.3. in protectia la foc. etc. Valorile limita sunt completate de reguli asupra protectiei fortei de munca asigurand folosirea de imbracaminte de protectie. Din 1970 productia de cadmiu in lumea Vestica a ramas relativ constanta intre 12000 si 16000 tone pe an. Este asociat cu zincul in minerale la o proportie de 1 : 200 Cd la Zn. fumatului etc.5. In compusii sai are o stare de oxidare de 2+. de atunci pretul cadmiului a scazut de la 1 $/lb si chair mai jos de 0. pentru conductori electrici Cantitati mici sunt folosite pentru celule solare.9 US $/lb. Este fizic similar cu zincul dar este mai dens. Productia mondiala a fost in jur de 20000 tone pe an.2 Surse de materiale Sunt numai cateva minerale de cadmiu.Chapter 1 locul de munca si asupra unor indicatori biologici care reflecta nivelul expunerii muncitorilor individuali.45 $/lb care este echivalent cu pretul zincului. 1. productia si uzul au aparut numai in ultimii 40-50 ani. Plumbul in atmosfera generala este limitat sub directiva 82/844/EEC din 3 Decembrie 1982.5.1 General Cadmiul apartine subgrupei zincului din tabelul periodic si a fost descoperit de Strohmeyer in 1817 in timpul unei investigatii in ZnCO3.3. Mineralele zinc.3 Productie si consum Spre deosebire de alte metale grele. Aceasta a influentat pretul metalului. Niciunul din aceste minerale nu este important industrial. cum ar fi Greenockite ( CdS ) sau Otavite ( CdCO3 ) si ca CdO. apa pentru baie. 02 % au semnificatie economica pentru recuperarea cadmiului. minereurile de plumb si cupru pot contine cantitati mici de cadmiu. apa de pescuit. Non Ferrous Metals Industries 23 . pentru tije de control in reactoare nucleare. Cadmiu este distribuit pe scara larga cu un continut intre 0. care contin cadmiu ca un component izomorfic la concentratii de aprox. respiratori.3 Cadmiu 1.5. cadmiul a fost rafinat si utilizat relativ recent . bauturii. facilitati de spalare sai reguli specifice asupra mancarii. Preturile metalului in anii ’70 la 3 $ / lb si in anii 80 a variat de la 1.1 la 6. mai moale si poate fi lustruit. Spre deosebire de zinc este de asemenea rezistent la alkaline. economici si de mediu.3.1 si 1 ppm in stratul superior. 1. Cadmiu este un bun absorbant de neutroni si in consecinta este folosit in reactoare nuclare. 1.5. In plus. Aceste valori limita sunt in prezent revizuite. Aceste intrebuintari astazi sunt : • • • • electroplacarea cu strat de cadmiu baterii nichel – cadmiu cativa pigmenti si stabilizatori pentru plastice aliaje pentru sudura. Nivelele de plumb in apa sunt de asemenea controlate intr-un numar de directive care se refera la apa in functie de tipul sau si de uz adica papa pentru consum uman. Folosirea cadmiului in diferite aplicatii a variat din 1971 si a fost afectata de catre factori tehnici.

8 Principalii producatori si utilizatori de cadmiu in 1996 Cadmiul este recuperat: • • de la recuperarea piro-metalurgica a Pb-Cu in cenusa zburatoare de la operatia de topire.Chapter 1 Producatorii principali sunt aratati in urmatorul tabel. Are loc reciclarea. sau dizolvat si electrolizat pentru a produce cadmiu de inalta puritate. Productia cadmiului este controlata strans pentru a preveni emisiile ocazionale si indepartarea prafului la standarde foarte inalte. inainte ca cadmiul pur sa fie produs. de la recuperarea piro-metalurgica Pb-Zn in cenusa zburatoare de operatia de sinterizare/calcinare si din zinc brut. Acesti factori trebuie sa fie luati in considerare. Buretele poate fi topit sub forma de NaOH. II. dar in cateva zone restranse problemele legate de mediu au aparut. Aliajul Cd/Zn din operatia de distilare New Jersey trebuie sa fie distilat de doua ori. Un process tipic de productie de zinc poate produce 600 tone pe an de cadmiu. dar numai cateva companii iau parte. Bateriile folosite sunt reciclate in principal pentru a recupera cadmiu si Ni. 24 Non Ferrous Metals Industries . Ţara Canada Japonia Belgia PR China Statele Unite Germania Finlanda Franta Producţie (t/an) 2832 2357 1579 1300 1238 1145 600 205 Consum (t/an) 107 6527 2017 600 1701 750 1276 Tabelul 1.2 mg/l. Cenusele zburatoare sunt in general solubilizate cu H2SO4 pentru a separa cadmiul care este dupa aceea precipitat ca CdCO3 sau redus la burete de cadmiu cu mai mult de 90 % cadmiu.2 mg/Nm3 si pentru apa < 0. Un grup de lucru tehnic sub Directiva 96/62/EC Managementul si Evaluarea Calitatii Aerului dezvolta standard de calitate a aerului pentru cadmiu. sau distilat in vacuum. [≥ 99. Zincul brut poate fi distilat in coloanele din coloanele New Jersey pentru a produce zinc pur si aliaj Cd-Zn cu mai mult de 60 % cadmiu. In consecinta contaminarea cu cadmiu in solurile cultivate trebuie sa fie scazuta si controlata. Cadmiul a fost distribuit constant in mediul inconjurator timp de milioane de ani. Valorile limita de emisie pentru cadmiu sunt < 0.4 Probleme legate de mediul inconjurator Starea compusilor de cadmiu are un impact semnificativ asupra estimari emisiilor si nichelul este listat in Directiva 76/464 Directiva pentru Substante Periculoase pentru Apa in List.3. Productia industriala a afectat distributia totala numai nesemnificativ. 1.99% cadmiu]. Mai mult de 90 % din inhalarea de cadmiu de catre nefumatori este prin mancare.5.

Non Ferrous Metals Industries 25 . In multe aplicatii.Chapter 1 Efectul critic al cadmiului este disfunctia renal tubulara. In mod similar folosirea cadmiului in baterii reincarcabile poate fi un beneficu pentru mediul inconjurator. Avarierea tubulara este ireversibila. astfel incat prevenierea este mai importanta decat diagnosticul. aliajele de cadmiu sunt esentiale si nu pot fi substituite cu alte materiale. Durata de viata lunga a cadmiului poate duce la o crestere continua a nivelelor renale de-a lungul anilor si astfel expunerea trecuta este mai importanta decat expunerea prezenta.

2 0.1 5. chiar daca resursele sale minerale prezente sunt foarte limitate. in minereuri brute sau sau produse secundare. Ele sunt metale pretioasa din cauza raritatii lor si rezistentei la coroziune. Depozite de aur sunt in Grecia si contributia lor va fi seminificativa in urmatorii ani. Metalele din grupul platina sunt folosite pe cale extinsa ca catalizatori si impunerea emisiilor stricte la vehicule vandute in UE a stimulat cererea pentru folosirea lor in convertoare catalitice. Consumul de aur in UE este in principal pentru bijuterii.Chapter 1 1. Finlanda si UK. UE are ca mai mare capacitatea de instalatiatie si de rafinare pentru metale pretioase din lume. in rafinariile din UE. Panorama 1997) include metale binecunoscute cum ar fi aur si argint ca si sase grupuri de platina : platina. etc.4 0. Germania.1 6. strutura fibrilara sau spongioasa. 1. Principalele intrebuintari ale argintului sunt fotografia si industria bijuteriilor.6.2 8. solutii si placi raze X. paladiu. iridium.0 5. Ţara Finlanda Franţa Grecia Irlanda Italia Portugal ia Spania Suedia Argint (t/an) 11.8 Aur (t/an) 1. computeri vechi. urmatorul Tabelul arata resursel primare in 1997.0 0.6.1 % din aur si 0.3 Tabelul 1.7 Grup Metale Platina (t/an) 0. minereuri de cupru si zinc. Reperele caracteristice sunt placi circuite integrate respinse. Reciclarea metalelor pretioase din rebuturi si reziduuri industriale a fost intotdeauna o materie prima importanta pentru industria UE. si ei furnizeaza metale pure in bare sau placi. Suedia. film fotografic vechi.1 1. 26 Non Ferrous Metals Industries .2 Surse de materiale Minele in toata lumea ofera cantitati mari de metale pretioase. Acestea recupereaza metalele pretioase din plumb si zinc. Rafinariile cu capacitate de metal seminificativa sunt in Belgia.1 Generalitati Metalele pretioase (tm 36. rodiu.9: Metale pretioase – resurse primare 1997 Europa are un numar de companii care sunt specializate in colectarea. bai electro-placare folosite. ruteniu si osmium.4 6. cu cantitati mici folosite in electronica si alte aplicatii industriale si decorative.08 % din grupul de platina primar. Aceste resurse sunt aproximativ 4.5% din argintul din toata lumea. pre-procesarea si comercializarea de deseuri si materiale secundare inainte ca probele propriu-zise si etapele de rafinare sa aiba loc.6 Metalele pretioase 1. 1.3 1. Sunt depozite mici minereuri de metale pretioase in Europa. ca si materiale deseuri de toate felurile.

Rafinarea aururlui.6. Capacitatea totala de rafinare metale pretioase la firmele din UE este cea mai mare din lume. Nu e numai aspectul economic care incurajeaza reciclarea metalelor pretioase dar de asemenea si problemele mediului inconjurator acolo unde sunt stabilite limite stricte asupra continutul de metal tolerabil de deseuri trimise pentru descarcarea de deseuri.3 Productia si consumul Costul recuperarii si reciclarii este mai mult decat justificat de valoarea intrinseca mare a metalelor pretioase continute in aceste deseuri si reziduuri. Ţara Argint (t/an) 190 2440 1520 2700 1050 130 830 250 2320 620 50 Aur (t/an) 70 60 135 193 115 15 30 15 300 565 10 Grup Metale Platina (t/an) 1 45 12 92 15 1 5 1 100 14 5 Austria Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg Olanda Spania Suedia Marea Britania Elveţia Alte ţări UE Tabelul 1.Chapter 1 1.8: Capacitatea totala de rafinare metal pretios din Europa Non Ferrous Metals Industries U Sw K O it z th er er la EU nd Co un tri es Au st ria Be lg iu m Fr an ce G er m an y 27 .10: Capacitatea anuala a rafinariilor din UE ( tone ) Argint t/at/a + Gold t/a + PGM t/a aur t/a Silver 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Ita Lu ly xe m bo ur Ne g th er la nd s Sp ai n Sw ed en Figura 1. argintului si metalelor din grupa platina in UE are loc ori la companiile care instalatia si rafineaza metalul pretios specializate sau la rafinariile de metal baza.

Norddeutsche Affinerie in Germania. Argint (t/an) 5710 19600 Aur (t/an) 881 2621 Grup Metale Platina (t/an) 85 360 Total cerere europeana Total cerere mondiala Tabelul 1. Exista intarzieri in mutarea materiilor prime din cauza legislatiei asupra deseurilor pentru transportul peste granita si acesta poate fi un obstacol pentru reciclare. Compania de metale pretioase din USA. Aceasta contine nu numai noile intrebuintari pentru metale pretioase dar de asemenea descoperirea de tehnici pentru economisirea cantitatilor de metale pretioase folosite in aplicatiile existente.6. Cea mai mare parte din metalele pretioase sunt instalatiate usor ca metale pure sau aliaje. Tehnici de procesare avansate sunt folosite pentru a cuprinde aceste materiale si scala mica de productie permite ca aceste tehnici sa fie folosite eficient pentru a minimaliza si atenua potentialele emisiuni. Cererea in 1996 pentru metale pretioase este aratata mai jos. aceste metale sunt instalatiate in general instalatiate sau procesate in cantitati relativ mici comparat cu metalele de baza. Materiile prime sunt subiectul mostrarii intensive si probelor si orice deseuri rezultate din procese sunt analizate la acelasi standard. Recuperarea acestor metale din materii prime secundare este importanta si multe din aceste materiale sunt clasificate ca deseuri din alte industrii. Alte intrebuintari principale sunt chimicale. 1. Cl2 si solventi organici. Procesele folosesc des reactivi periculosi cum ar fi HCl2. Din cauza valorii intrinseci mari mari si a gamei largi de forme si aliaje cerute. denstist sau investitii cum ar fi baterea de moneda.11 Cererea de metale pretioase 1996 1. au operat in UE timp de multi ani si in 1994 au anuntat un joint venture cu compania franceza de metale pretioase CLAL.Chapter 1 Capacitatea de rafinare este aproximativ dubla cantitatea procesata in present astfel incat o turnura rapida in metalul procesat poate fi mentinuta. Nume importante sunt Degussa si Heraeus in Germania si Johnson Matthey in UK. Outokumpu in Finlanda si Boliden in Suedia. Aurul in particular este in general transformat in aliaje specifice pentru bijuterii sau scopuri dentare pentru a imbunatati rezistenta la uzura sau culoare. Majoritatea rafinariilor de metal de baza din UE cu semnificative ale metalului pretios include Union Miniere in Belgia. 28 Non Ferrous Metals Industries . HNO3.5 Probleme legate de mediul inconjurator Rafinariile de metale pretioase din UE formeaza o tehnologie avansata.4 Fabrici de productie Principalii instalatianti si rafinarii de metale pretioase din UE opereaza pe scara internationala si sunt lideri mondiali in domeniul lor. Englehard Corporation.6. Cererea Europeana pentru metale pretioase este mare. Comertul cu bijuterii are cel mare consum de aur si comertul fotografic pentru argint. o industrie de inalta performanta care este concentrata puternic pe cercetarea si dezvoltare. Unul din cele cateva produse de metale pretioase produse in cantitati mari este nitratul de argint pentru industria fotografica. Cel mai mare consum de platina este in productia de auto catalizatoare.

peste 2% mercur. Sunt exceptii cum ar fi livinstonita (HgSbS) care a fost folosit in Mexic.1% mercur pana la mai mult de 3%. Ultimele doua nu sunt frecvent folosite.2 Surse de materiale Mercurul apare in natura in forma de cinabru ( sulfura de mercur ).1 Generalitati Mercurul este singurul metal care este lichid la temperature camerei si are cea mai mica temperatura de fuziune si de fierbere din toate metalele. Sunt multe implicatii in viitor si este posibil ca cateva inventare existente de mercur sa vina pe piata sau chiar sa devina deseuri.5% mercur. Este de asemenea inalt conductor electric si aceste caracteristici sunt folosite intr-o varietate de aplicatii cum ar fi productia de baterii si instalatie de distributie electrica. Mercurul este de asemenea recuperat din materiale secundare cum ar fi amalgamul dentar si baterii si este de asemenea obtinut din rafinarea uleiului. Pentru minerale cu mai putin de Non Ferrous Metals Industries 29 Continut mercur in minereu [%] >3 0.5 0.7.7.1 Producţie [t/an] 390 . care este asociat cu gangele foarte tari cum ar fi quartite si bazalt. Calitatea minereurilor primare variaza considerabil de la 0.Chapter 1 1. Mercurul este caracterizat prin toxicitate si vaporii sai si toxicitatea extrema a catorva din compusii sai. Este de asemene prezent in forma de alti compusi cum ar fi oxizi .7. Intrebuintarea majora a mercurului este ca catod curgator in procese clor alcaline. Rezultatul poate fi acela ca mercurul este inlocuit de catre materiale alternative in multe din intrebuintarile sale astfe incat cererea si productia de mercur a scazut rapid. 1. Acestea sunt rare si sunt intotdeauna asociate cu cinabru si in general au o importanta scazuta. HgS + O2 → Hg + SO2 Sursa Almaden. etc. Mercurul formeaza aliaje usor cu un numar de alte metale si acestea sunt cunoscute ca Amalgami care sunt folositi pe scara larga in dentistica. zinc. In caz de minereuri sarace cu 0. plumb.3 Productie si consum Descompunerea cinabrului este completa la temperaturi de 6000 C aratate de catre formula de mai jos. SUA Nikitovska. Metalul mercur este condensat la temperatura camerei. flotarea diferentiala este folosita pentru a separa rocile de silica pentru a obtine concentrati cu continut de mercur in medie de 70%. sulfati . cloride sau seleniuri.17: Surse de mercur În caz de minereuri bogate.7 Mercurul 1. iar „Muffle” sau cuptoare rotative. 1. Caldura poate fi realizata prin „Herreschoff”. Spania Mc Dermitt. Acest proces exploateaza conductivitatea mare a mercurului si formarea unui amalgam cu sodiu. Alte surse de mercur sunt minereurile si concentratele altor metale cum ar fi cupru. Mercurul este produs din purificarea gazelor emise in timpul productiei acestor metale. numai pre-tratamentul prin zdrobire si amestecare este necesar si minereul zdobit poate fi alimentat apoi direct in cuptor. Ucraina Tabel 1.

Mercurul in mediul incojurator poate interactiona cu diversi compusi organici pentru a produce compusi organomercur foarte toxici. 1970 si 1980. Anul 1960 1970 1980 Producţie [t/an] 4250 3700 1100 Tabelul 1. Directiva 84/156 stabileste multa valori limita de deversare pentru mercur in UE.02 la 0.8 kg. Mercurul este o Substanta din Lista 1 sub Directiva de poluare 76/464 cuprinsa in sectiunea Deversarea de Substante Periculoase in Mediul Acvatic din Comunitate. Productia de mercur din productia de alte metale neferoase in Europa in 1997 este estimata la 350 tone. Declinul in productia de mercur poate fi vazut in productia europeana pentru 1960. Legislatia actuala impune in consecinta standarde mai stringente in industrie pentru a preveni emisiile. Aceste procese produc in general mercur sau calomel de la 0.18: Productia de mercur in Europa de Est 1.Chapter 1 0. de mercur pe tona de metal produs in functie de continutul de mercur al concentratului. pentru a reduce intrebuitarea sa in diferite procese si de indeparta mercurul dim mediu. Sunt folosite cuptoare de mare capacitate (1000 tone pe zi).4 Probleme legate de mediul inconjurator Toxicitatea mercurului si a compusilor sai este un factor semnificativ.1% mercur minereul este calcinat dupa zdrobire. 30 Non Ferrous Metals Industries .7.

hartii si plastice (tm 177.8. electrozii si/sau contactele sunt folosite in electronica. Blossom USGS 1997). Zirconiul este al 18. un pigment alb in vopseluri. incalziri si aplicatii de sudura (tm 175.8 Metale refractare 1. Oricum. Zirconiul comercial spre deosebire de cel nuclear contine afnuim si este folosit in procesele chimice din Non Ferrous Metals Industries 31 .S.5 8.09 6. Martin Heinrich Klaroth a descoperit elementul in 1979 prin analiza zirconiului. Metalul Crom Mangan Wolgfram Vanadiu Molibden Tantal Titan Niobiu Reniu Hafniu Zircon Simbol Cr Mn W V Mo Ta Ti Nb Re Hf Zr Număr atomic 24 25 74 23 42 73 22 41 75 72 40 Masa atomică 51.19 7.22 Punct de topire (0C) 1857 1220 3410 1929 2610 2996 1725 2468 3180 2230 1857 Punct de fierbere(0 C) 2672 2150 5900 3450 5560 5425 3260 4927 5900 4602 3580 Densitat e [g/cm3] 7. J. J. o densitate mare. Tantalul si elementul sau geaman niobiul sunt folosite ca pudre de tantal si niobiu si carburi. Cunningham USGS 1997).2 178.94 183.44 19. Carburile cimentate sunt materiale rezistente la uzura folosite de industria constructiilor.22 16. Reniul este folosit in catalizatorii reformare petrol pentru productia de hidrocarburi cu cifra octanica inalta care sunt folositi in productia de benzina fara plumb (tm 178.1 Generalitati Termenul de materiale refractare se refera la grupul de metale (in unele cazuri metale rare) care se caracterizeaza in general prin aceleasi proprietati fizice. Sarmele de metal din tungsten. manganul este componenta cheie a catorva aliaje de aluminiu folosite pe scara larga si este folosit in forma de oxizi in celulele de baterii uscate (tm 174. inertie si in particular abilitatea de a conferi in cantitati mici la otel sau alte metale cresteri exceptionale in performanta fizica.Chapter 1 1.85 50. Shedd USGS 1997). Blossom USGS 1997).94 95. Metalul crom este important in aliajele de otel si ca strat de metal in industria galvanica. Columbiul a fost primul nume dat si niobiul a fost primul nume oficial desemnat de Uniunea Internationala a Chimiei Aplicate si Pure in 1950 (tm 172.S.99 54. J. Intrebuintarea pe scara larga a tungstenului sunt carburile cimentate care sunt numite de asemenea metale grele.65 4. proprietati electrice speciale.Jones USGS 1997).94 180. Ca metal titaniul este bine cunoscut pentru rezistenta sa la coroziune si de raportul inalt duritate-greutate. Aceste proprietati sunt pentru majoritatea materialelor refractare un punct inalt de topire.02 13.4 91. Zirconiul fara hafniu este folosit ca protectie pentru tijele nucleare.95 47.W. K. Gambogi USGS 1997).11 10. Molibdenul are o intrebuintare semnificativa ca metal refractar in numeroase aplicatii chimice inclusiv catalizatori.5 Tabel 1. aproximativ 95% din titaniu este consumat in forma de dioxid de titaniu (TiO2). miniera si metalurgica.D.19 : Proprietati fizice ale materialelor refractare Metalele refractare si pudrele metal greu sunt folosite pentru o gama larga de aplicatii industriale. L. Pudra de tantal este folosita in principal pentru productia de condensatori electrici tantal. lubrifianti si pigmenti (tm 176.88 92. T.57 21.W.90 186. Proprietatile fizice selectate ale catorva materiale refractare sunt prezentate mai jos. Printre o varietate de alte intrebuintari cum ar fi aliajele de otel.3 6. Niobiul si columbiul sunt nume similare pentru acelasi element.lea cel mai abundent element din scoarta terestra cu abundenta de cristal medie de 165 parti la milion.

32 Non Ferrous Metals Industries . Faptul ca reciclarea joaca un rol important poate fi demonstrat prin faptul ca aproximativ 30% din productia mondiala de tungsten este din materii prime secundare. tantal. Hafniul este un argint stralucitor. niobiu. Hafniul este folosit in tijele de control nuclear din cauza inaltei sale absorbtii neutronice termice de-a lungul sectiuni (tm 179. Metalele refractare sunt produse din materii prime primare prin tratamentul hidrometalurgic al minereurilor de sulfuri si oxizi si concentrati si mai departe reducerea hidrogenului si carburizarea pentru a produce carburi cimentate. Urmatorul tabel da o privire de ansamblu asupra celor mai importante materii prime primare si secundare care sunt folosite pentru producerea metalelor refractare. mangal. Alte aplicatii ale metalelor refractare includ folosirea ca elemente de amestec pentru productia de metale care contin ceramice. J. mangan. Datorita naturii lor refractare metalele sunt uneori procesate in moduri diferite de metalele obisnuite.2 Surse de materiale Metalele refractare pot fi produse dintr-o gama larga de materii prime secundare si primare. reniu ca si productia de zirconiu si hafniu. calciu si magneziu ca agenti de reducere sunt de asemenea folosite. HMIP 1993) si reducerea hidrogenului si carburizare pentru producerea de pudre metale grele si carburi metale grele. vanadiu. element metalic lucitor cu un foarte inalt punct de topire.Chapter 1 industrie din cauza excelentei sale rezistente la coroziune. Industria de procesare a tungstenului este capabila sa trateze aproape fiecare tip de tungsten care contine deseuri si sa recupereze tungstenul si daca sunt prezente. Hedrick USGS 1997). 1. alte materiale valoroase. schimb de ioni si operatii electrolitice.B. titaniu. molibden. precipitare. Un numar de alte materii prime cum ar fi cocsul. Procesele pentru producerea metalelor refractare care includ producerea de pudre metale grele si carburi de metal vor cuprinde crom metal. aluminiu. carbunele.8. Diferite chimicale acide sulfurice sunt necesare pentru solubilizare. siliciu. Productia in general necesita metode hidrometalurgice pentru extragere si purificare (tm 8. ductil. purificare. tungsten. Metalul hafniu a fost prima data produs in 1925 de Anton Edward van Arkel si Jan Hendrik de Boer prin trecerea tetraclorurii de hafniu peste un filament de tungsten. Ofera de asemenea informatii despre depozitele de minerale in cadrul Uniunii Europene. Metalele refractare brute si pudrele de metal necesita adesea tehnici metalurgice de pudra pentru a produce produse finite sau semiinstalatiate. Productia din materii prime secundare este in mod normal bazata pe deseuri de metale grele si reziduuri de la alte procese cum ar fi catalizatori uzati.

care este prima sursa de a produce compusi de vanadiu.40% Nb2O5 40 . Tabelul 1. Al.60% WO3 76% WO3 80% WO3 76% WO3 76% V 1. Mn. Cr Fe Al.70% Ta2O5 1 . Mg. 4 Un concentrat sulfura molibden cupru care este folosit ca un minereu secundar 5 Productia de cositor din minereu de casiterit duce la o zgura care contine tantal si niobiu.12: Materii prime primare si secundare pentru productia de materiale refractare Non Ferrous Metals Industries 33 .Sn. care este principala materie prima pentru productia de tantal si niobiu 6 Zirconiul si hafniul uneori sunt produse secundare din depozite de nisip greu. asigura numai o vedere de ansamblu a celor mai importante surse 2 Depozitele de mangan din Grecia si Italia contin minerale cu calitate scazuta si au fost folosite numai din cand in cand 3 Depozitele de titanomagnetit care contin si straturi de vanadiu sunt de origine magmatica si apar in cea mai mare parte a lumii (tm 107.Fe Na. Portugal and UK • • Deseuri crom prime Tungsten • deseu tungsten ( piatra polizor si praf) • deseuri metale grele reziduuri boilere reziduuri de la incineratori • catalizatori folositi din industria petrochimica si chimia • deseuri saruri din productia de alumina • molibden continand catalizatori folositi din rafinare petrol • deseu de titan cea mai mare parte din productia de produse semiinstalatiate aschii de titaniu deseuri tantal metal ne-oxidat anozi tantal condensator electric peleta sinterizata deseu tantal oxidat legat de alte metale oxidate anozi de tantal acoperiti cu mangan oxidat deseu metal greu catalizatori reniuplatina folosite in industria petrolului • • Vanadiu Molibden Titaniu Tantal Molybdenite Wulfenite Powelite Ferrimolybdite Chalocpyrite4 Rutile Ilmenite Leucoxene TiO2 rich slag from ilmenite Tantalite Wodginite Microlite Columbite (Cassiterite)5 Re Pb Ca. Ta Fe.75% Fe. Ta Na. care contin mereu titaniu si alte metale rare.40% Fe.Nb Fe.Chapter 1 Metale Minerale Crom Mangan Cromit Piroluzita Braunita Manganita Psilomelan Wolframite Scheelite Ferberite Hübnerite Titanomagnetite3 Montroseita Corvusita Roscoelit Materii prime primare (Resurse) Continut Alte metale Cr < 50% Mn 63% Mn 66% Mn 62% Mn 45 . Ullmans 1996 ).Mn. Ta Mo • • Zircon 6 Hf Zirconi Zircon 6 Zr Hafniu Note : 1 Lista nu contine toate materiile prime posibile. W Fe Cu TiO2 94% TiO2 < 70% TiO2 80% Ta2O5 42 . Mn Ca Fe Mn Fe.Ca. Din minereu titanomagnetic poate fi produsa zgura de vanadiu. Nb Nb.Mn.5% V 45% V 40% V < 14% Fe.Nb • • • • • • • Niobiu Reniu Tantalite Columbite Microlite Molybdenite Nb2O5 2 . Si Materii secundare Depozite in cadrul UE Finland and Greece Greece 2 and Italy 2 Austria. Ca. Mn. Al Si Ba Fe.84% Ta2O5 60 . France. Ti. Mn.

De exemplu. ITIA 1999 ) care produc pudra metal tungsten si carburi in Europa.F. O vedere de ansamblu a celor mai mari companii care produc tantal si niobiu si produsele lor sunt prezentate in tabelul 1. multe mine s-au inchis si capacitatea de productie mondiale de tungsten a scazut la aproximativ 75 % din consumul mondial. Sandvik si Seco Tools in Suedia si Eurotunstene Poudres in Franta ( tm 182. Degajarile din halde au mentinut o piata supra aprovizionata si a pastrat pretul pentru tungsten primar sub costul de operare a celor mai multe mine. Consumul viitor de carburi cimentate de tungsten de exemplu.4 Fabrici de productie Productia de metale refractare in Uniunea Europeana este bazata pe un numar limitat de companii.3 Productie si consum Productia si piata de metale refractare in Europa este foarte sensibila la situatia economica si politica a tarilor producatoare de materii prime. De asemenea China continua sa fie un puternic competitor in cazul cresterii procductiei lor de metale reafractare. Consumul mondial de tungsten primar de exemplu a fost mare in 1997 si a ramas mult peste productia de minierit mondiala. Productia mondiala de metal crom este prezentata in urmatorul tabel. Aproximativ o treime din productia mondiala a fost din tungsten mineral luat din haldele din Rusia si Kazakstan. ( tm 175.13: Capacitatea de productie internationala metal crom [tm 173.Chapter 1 1. Urmatoarele companii. K. Din pacate nu exista nici o informatie asupra producatorilor chinezi si in consecinta lipseste din tabel. este estimat ca va creste cu mai mult de 5 % fata de 1998.22. Oricum. 34 Non Ferrous Metals Industries . Companiile mentionate mai sus pentru productia de pudra metal tungsten produc alte cateva metale refractare. In consecinta. Shedd USGS 1997 ). Kennametel Hertel AG.B. si Plansee AG in Austria. Ţara Brazilia China France Germany India Japan Kazakhstan Russia United Kingdom USA Capacitatea de producţie [t/an] 500 4000 7000 1000 500 1000 1000 13000 10000 3000 Tabelul 1.8. Acestea sunt London and Scandinavian Metallurgical Co Limited care opereaza o uzina de crom noua construita in 1997. cel mare sector de uz-final. Papp USGS 1997] 1. si Delachaux in Franta care tocmai a raportat terminarea fabricii de metal crom in Valenciennes.8. datorita proprietatilor avantajoase ale metalelor refractare si a cresterii cunostintelor asupra folosirii metalelor refractare productia va creste cel putin pe termen lung. J. in principal doua companii majore produc metal crom.

acolo unde ambele cosurile de fum si emisiile ocazionale joaca un rol important. Ta capacitor powder. Stark GmbH & Co. Starck GmbH & Co. NiNb.C. Ta pulbere prin condensare. NiNb. KG N6) o sucursala a Allegheny Teledyne Inc. (N 4) Produsele (N 1) Nb si Ta oxizi/carbid. Inc. FeNb. operarea cu materii prime si produse si operare cuptoare. Non Ferrous Metals Industries 35 .C. Ta.5 Probleme legate de mediul inconjurator Principalul impact asupra mediul inconjurator prin producerea de metale refractare este metal continand praf si pudra de metal greu ca si fum de la procesele de topire de exemplu prin producerea metalului crom.C.A. Ta pulbere prin condensare. KG Mitsui Mining & Smelting Co. sare K. Ta pulbere prin condensare. Inc. Nb si Ta oxid/metal/carbid. Nb oxide/metal. Nb si Ta oxid/metal/carbid.8. Brasileira de Metalurgia e Mineracao (CBNM Cia. niobiu . FeNb. Nb oxid/metal. FeNb. FeNb. FeNb. Starck (Thailand) Co.C. K-Salt. Shieldalloy Metallurgical Corp. (Niobec) Silmet Gesellschaft Fur Elektrometallurgie mbH (GFE) (N 2) H. NiNb. Nb and Ta metal. and Teck Corp. Ta pulbere prin condensare. FeNb. sare de potasiu N2) o sucursala in completa proprietate a New York N3) un joint venture intre Showa Denko and Cabot Corp. Tabelul 1. Starck-TTI. Ltd.. NiNb. Ta pulbere prin condensare.Chapter 1 Tara Austria Brazilia Canada Estonia Germania: Compania Treibacher Chemische Werke AG Cia. Stark-V Tech Ltd. Industrial Fluminense (N 2) Mineracao Catalao de Goias S.C. feroniobiu. Reading Alloys. Starck Inc. Nb si Ta oxid. Ta metal. Nb oxizi/metal. FeNb. NiNb. Inc. Nb and Ta oxide/metal. FeNb. NiNb.D. (N 4) Ulba Metallurgical Irtysh Chemical & Metallurgical Works Solikamsk Magnesium Works H. Showa Cabot Supermetals (N 3) H. (Catalao) Cainbior Inc. NiNb. Emisiile de praf apar din depozitare. K-salt. KG N5) in proprieate comuna a Bayer USA si H. H. NiNb.14: Principalii producatori din lume de niobiu si tantal [tm 172. FeNb. tantal. Japan Kazakstan Russia Thailand United States Note: N1) Nb. Nb oxide/metal. NiNb. nichel niobiu. Cunnigham USGS 1997] 1. FeNb. L. Nb and Ta oxide.C. N4) o sucursala a H. Starck GmbH & Co. FeNb.C. (N 2) Wah Chang (N 6) H. (N 5) Kennametal. (N 4) Cabot Corp. Ta oxide/metal. Nb and Ta carbide.

si toxicitatea compusilor metalicicum ar fi cobalt si nichel. este toxic puternic si trebuie sa fie manipulata cu atentie pentru a evita cateva probleme de sanatate pentru personalul fabricii.Chapter 1 Folosirea hidrogenului ca agent de reducere contine riscul posibil de incendiu. Datorita nivelului mare de radioactivitate al catorva materii prime. 36 Non Ferrous Metals Industries . reziduurile acestro procese metalice pot fi radioactive. Emisiile de apa sunt produse din racire. Aceasta se datoreaza cantitatilor mici de metale refractare produsa si a valorii mari a acestor metale. granulare si alte procese si apa uzata. Emisiile in aer. Aceste materiale sunt deja reciclate si refolosite intr-o mare masura acolo unde este posibil. O problema importanta este apareziduala care este generata prin sisteme de reducere curatire la umed. sa fie foarte importanta. praf filtru si refractare folosite. care ste folosita in cateva procese. Fluorura de hidrogen. Aceasta face ca colectarea. Alte probleme legate de mediu ale productiei de metale grele este nivelul de radioactivitate mare al catorva materii prime ( Pyroclore ). Rezidurile si produsele secundare rezultate din procese sunt zgura. metale care contin zgura. Tratamentul volumelor mici de gaze evacuate este de asemenea mai putin dificila deoarece pot fi folosite filtre foarte performante. apa si solul si in consecinta impactul asupra mediului inconjurator este relativ comparata cu alte sectoare ale industriei neferoase. filtrarea si reciclarea cat mai mult posibil din punct de vedere economic.

de exemplu cresterea rezistentei la coroziune. Urmatoarel figuri prezinta intrebuintarea fero-aliajelor.6% Chemicals 2.9. 1994 Miscellaneous 1. feroaliajelor speciale si vrac ca un sector in scadere in 1994. Fero-aliajele vrac sutn folosite exclusiv in instalatiarea otelului sau turnatorii de fier sau hotel.Chapter 1 1. Intrebuintarile fero-aliajelor speciale sunt mult mai variate si proportia folosita in instalatiarea otelului s-a diminuat in ultimii ani in favoarea celor folosite in industria aluminiului si chimica.1% Steel Production 86. dar cu importanta mai mare.9: Intrebuinatarea fero-aliajelor in diferite sectoare industriale in 1994 [tm 36.9 Fero-Aliaje 1. fero-bor si aliaje ternarte sau quarternare ) care sunt produse in cantitati mai mici. mangan. Industria fero-aliajelor a devenit un furnizor cheie in industria otelului. Breakdown by sector. feromolibden.3% Aluminium 5. Ferroalloys. vanadiu. fero aliaje speciale ( fero-titaniu. fero – vanadiu. fero siliciu impreuna cu siliciu metalic. fero-niobiu. Importanta lor a crescut odata cu metalurgia. fero – tungsten. Fero-aliajele sunt clasificate in doua grupe : • • fero aliaje vrac ( fero crom. duritate sau rezistenta la uzura. fero mengan si siliciu mangan ) care sunt produse in cantitati mari in cuptoare electrice cu arc. dand astfel anumite proprietati dorite la metalul de aliere. in cantitati mai bine controlate. siliciu. otelului care a implicat elemente de aliere mai diversificate. molibden etc sa fie introduse in siguranta si economic in procesele metalurgice.3% Iron Foundries 4.7% Figura 1. Panorama 1997] Non Ferrous Metals Industries 37 . in special produse siliconice.1 Generalitati Fero aliajele sunt aliaje intermediare care contin ceva fier sau mai multe metale neferoase ca elemente de aliere. in otel mai pur. Fero aliajele dau posibilitatea elementelor de aliere cum ar fi crom.

1% Figura 1. Reziduurile din topitorii de otel cum ar fi cuptorul cu arc electric si filtru convertor praf. Panorama 1997] 1. Bineinteles cel doua surse pot exista simultan.7% Steel production 21. 1994 Iron Foundries 1. crom pentru crom … ) sau produse secundare din alta productie ( molibden din minierit cupru ). care este cel mai adesea cazul pentru partile fier din compozitie. in conditii economice si de calitate.4% Chemicals 16. Principalele surse de materii prime si depozite minerale pentru elementele de aliere sunt : • • cromit care este concentrat in doua mari depozite. care sunt localizate in principal in Africa de Sud si Kazakstan. Grecia).10: Folosirea fero-aliajelor speciale si vrac in diferite sectoare industriale in 1994 [tm 36. Breakdown by sector. desi nu toate sursele permit productia.4% Aluminium 37. dar de asemenea pentru alierea elementului in sine. Ele pot fi recuperate din deseuri.4% Iron Foundries 18. Albania. Turcia. Breakdown by sector. ca si improscare prin alice si praf provenit de la slefuire este o importanta materie prime secundara cu o importanta crescanda. care vine din fier si deseuri de otel.9.7% Miscellaneous 0.9% Steel production 97.4% Special Alloys. titaniu de exemplu.2 Surse de material Materiile prime ( elemente de aliere ) pentru productia de fero-aliaje sunt extrase prin minierit ( quartite pentru siliciu. materii prime pentru a produce fero-siliciu este disponibil peste tot in lume. 1994 Miscellaneous 6. si in special in Europa ( finlanda. ale tuturor gamelor de aliaje de siliciu.Chapter 1 Bulk alloys. Non Ferrous Metals Industries 38 . Depozite mai mici sunt gasite in alte locuri din lume.

evoluţia mondială pe piaţa fero-aliajelor s-a modificat în mod deosebit: Consumul în ţările în curs de dezvoltare a crescut în mod semnificativ. 1.Calitatea (conţinutul de mangan cît şi nivelul/natura impurităţilor) minereului poate influenţa într-o proporţie însemnată eficienţa producţiei de fero-aliaje. în principal. India.3 Productie si consum În ultimii 15 – 20 de ani. au caracter informative.Chapter 1 • • Minereu de mangan se găseşte. iar în ultimii ani. Prin urmare.Ca sursă s-a utilizat USGS M.Cifrele referitoare la capacităţile de producţie. Ferroalloys Production by country in volume 800 700 Thousand tonnes 600 500 400 300 200 100 0 1990 1991 1992 España Sverige 1993 1994 Italia Others 1995 Deutschland Suomi/Finland France United Kingdom Figura 1. în Europa. Ucraina. exprimată în tone. Prealiajele utilizate ca elemente de aliere sînt concentrate în doar cîteva ţări (molibdenul în America de Nord. Industria de fero-aliaje se confruntă cu fenomenul de creştere a importurilor. Tenton 1997. Producţia acestor ţări a crescut şi pentru că au câştigat importante segmente de piaţă în detrimentul ţărilor industrializate. este prezentată atît grafic cît şi sub formă tabelată.9. Mexic şi Burma. proporţional cu creşterea producţiei de oţel. niobium în Brazilia)preţul şi disponibilitatea acestora depinzînd în mare măsură de condiţiile economice. în Africa de Sud. Gabon şi Australia.Deşi în ultimii ani s-a conturat o anume stabilitate.Actuala producţie de fero-aliaje.În cantităţi mai mici au fost descoperite zăcăminte în Brazilia. al cărei rezultat s-a concretizat în scăderea producţiei totale de fero-aliaje.11: Producţia de fero-aliaje în Europa [tm 36. din ţările Est-Europene şi CIS. material întocmit de analişti ai domeniului respectiv. producţia UE de fero-aliaje a trebuit să facă faţă unei dificile competiţii. în primul rînd din noile ţări industrializate. defalcată pe elemente de aliere şi turnătoriile unde se produc este prezentată în tabelul următor. chiar o uşoară creştere a producţiei. a căror producţie a stagnat sau a înregistrat o rată de creştere scăzută. Panorama 1997] Producţia totală de fero-aliaje. producţia europeană rămîne deosebit de sensibilă lşa evoluţia pieţei. Non Ferrous Metals Industries 39 . Chile şi China.

r/ revizuit. 5/ include ferocrom siliciu şi feronichel dacă există. Tabelul 1. ferromanganese e/ Finlanda: Arc electric. ferromanganese 3/ Arc electric: Ferrochromium Ferromanganese 4/ Ferrosilicon Silicon metal Other 5/ Total Grecia Ferronickel Islanda: Arc electric. 3/ include fontă silicoasă dacă există. Tenton USGS 1997] 40 Non Ferrous Metals Industries . 1/ valoare raportată.15: Producţia europeană de fero-aliaje. în tone/an [tm 180. M. 4/ include silico-mangan.Chapter 1 Productia Austria: Arc electric: Ferronichel 1/ Altele e/ Total Belgiua: Arc electric. 6/ Seriile exclud calciu-siliciu. 2/ include fontă silicoasă. ferrosilicon Italia: Arc electric: e/ Ferrochromium Ferromanganese Siliconmanganese Silicon metal Other 6/ Total Norvegia: Arc electric: Ferrochromium Ferromanganese Ferrosilicon Silicomanganese Silicon metal Altele e/ 2/ Total e/ Spania: Arc electric: e/ Ferrochromium Ferromanganese Ferrosilicon Silicomanganese Silicon metal Other e/ 10/ Total e/ Suedia: Arc electric Ferrochromium Ferrosilicon Total Elvetia: Arc electric Ferrosilicon Silicon metal Total Marea Britanie: Furnal. dacă există. ferrochromium France: Furnal. ferromanganese Arc electric: Ferromanganese Ferrosilicon Siliconmanganese e/ 2/ Silicon metal Altle e/ Total e/ Germania: e/ Furanla. dacă există. altele e/ Total e/ 1993 8000 5900 13900 25000 218370 300000 57000 84000 80000 59000 29000 609000 100000 16400 6/ 20000 20000 500 30000 187000 10930 67375 53504 6/ 17000 50000 10000 12000 143000 80000 226018 399559 218566 81000 14000 1020000 2390 6/ 40000 30000 35000 5000 5000 117000 127543 20381 147924 3000 2000 5000 45000 10000 55000 1994 5250 5900 11150 25000 229000 294000 66200 111000 66000 r/ 66000 20000 623000 r/ -17283 6/ 20000 20000 500 30000 87800 16190 66003 22650 6/ 16000 40000 -12000 90700 120000 248648 452984 197328 92000 14000 1120000 2300 6/ 35000 25000 35000 3000 4000 104000 134076 21392 155468 -----1995 6200 5900 12100 25000 232300 384000 r/ 46000 r/ 108000 71000 r/ 71450 r/ 20000 664000 r/ -21665 r/6/ 20000 20000 500 30000 92200 r/ 17170 71410 51017 6/ 20216 r/6/ 103961 r/6/ 10000 r/ 12000 197000 r/ 148000 r/ 213000 r/ 474875 r/ 210000 r/e/ 101000 15000 1160000 r/ 1320 6/ 25000 30000 50000 5000 5000 116000 130170 21970 152140 -----1996 5000 5900 10900 25000 236100r/ 337000 r/ 65000 r/ 130000 r/e/ 61000 r/ 73800 r/ 20000 687000 r/ -25303 r/6/ 20000 20000 500 30000 95800 r/ 17800 70520 r/ 29915 6/ 25143 r/6/ 100353 r/6/ 14000 r/ 10000 179000 r/ 108900 r/ 215000 r/ 462423 r/ 210000 r/e/ 110000 e/ 15000 1120000 805 6/ 30000 r/ 30000 70000 r/ 5000 5000 141000 r/ 138110 21287 r/ 159397 r/ -----1997 5000 5900 10900 25000 236652 6/ 326000 60000 130000 66000 74000 20000 676000 -25856 6/ 20000 20000 500 30000 96400 17610 71000 11295 6/ 16000 100000 15000 10000 152000 145124 6/ 215000 470000 210000 110000 15000 1170000 490 6/ 35000 30000 100000 15000 5000 185000 101842 6/ 22000 124000 ------ Note: e/ estimat. ferromanganese Arc electric.

Au fost identificate şi alte feroaliaje în afara celor listate care sunt prezentate la punctul „altele”. fero-nichel. reducing the relative consumption of ferro-alloys. producţia de feroaliaje a fiecărei ţări a fost separată pentru a arăta tipurile majore de feroaliaje: ferocrom. Este posibil ca cifrele prezentate sa nu dea exact capacitatile de productie si ar trebui sa fie luate doar ca indicatii. fero-crom cu un conţinut ridicat de carbon). furnale şi capacităţi de producţie. 4/ Pentru Germania. 9/ Include calciu-siliciu. ferocrom-siliciul este inclus în fero-crom. producţia ce se obţine prin operaţii metalo-termice este inclusă în cea provenită din cuptorul electric. 3/ Pe cât posibil. dacă există. dar datele de producţie reală nu au fost disponibile. 10/ Altele sunt indicate pentru fiecare ţară Tabelul 1. Tenton USGS 1997] Datorită dezvoltării unor procedee tehnologice şi metalurgice moderne. electric furnace 1993 15700000 r/ 1994 16300000 r/ 1995 17700000 r/ 1996 17900000 r/ 1997 e/ 17600000 1210000 12000 225000 1450000 3270000 r/ 62500 2320000 755000 r/ 4010000 r/ 2740000 r/ 564000 575000 r/ 14300000 r/ 1010000 10000 230000 1250000 3530000 r/ 89500 2770000 r/ 772000 r/ 3830000 r/ 2850000 r/ 559000 635000 r/ 15000000 874000 r/ 9500 230000 1110000 r/ 4550000 r/ 90700 2780000 r/ 964000 r/ 4070000 r/ 3010000 r/ 588000 r/ 589000 r/ 16600000 r/ 927000 r/ 9500 220000 1160000 r/ 4010000 r/ 52200 3050000 r/ 923000 r/ 4370000 r/ 3110000 r/ 649000 r/ 589000 r/ 16700000 r/ 871000 9500 220000 1100000 4470000 50000 2900000 913000 4130000 3000000 662000 383000 16500000 Note: (tone. fero-mangan. 6/ Dacă există. Aplicarea unor procedee eficiente în siderurgie. deviaţiile sunt indicate prin note de subsol individuale. În cazul că unul sau mai multe dintre feroaliajele listate separat în această notă de subsol nu au putut fi separate de alte feroaliaje care făceau parte din sistemul de raportare al unei naţiuni. Furnace type. este prezentată în tabelul de mai jos. în ţările industrializate: • • A stagnant carbon steel production is increasingly produced in electric arc furnaces from scrap. pentru Japonia. au condus la creşterea consumului de aliaje speciale. Necesitatea utilizării unor prealiaje pretenţioase cum ar fi pe bază de niobium şi molibden şi a elementelor de tratare (calciu). dacă există fontă silicioasă aceasta este inclusă cu fero-manganul obţinut în cuptorul cu vatră. 8/ Include şi fonta silicoasă.5 kg/tone in 20 ani). ferocrom siliciu. M. 5/ Include fero-fosforul şi datele conţinute în „Cuptor cu vatră: Altele”. fero-vanadiu şi datele conţinute la „Cuptor electric”. blast furnace Electric arc furnace: Ferrochromium 6/ Ferrochromiumsilicon Ferromanganese 7/ 8/ Ferronickel Ferrosilicon Silicomanganese 8/ 9/ Silicon metal Other 10/ Total. respectiv cuptor electric).16: Producţia mondială de fero-aliaje [tm 180. 1/2/ and alloy type 3/ Grand total: Of which: Blast furnace: Ferromanganese 4/ Spiegeleisen 5/ Other 28/ Total. Africa de Sud şi SUA. consumul de fero-aliaje în industria siderurgică s-a modificat. siliciu-mangan. cantitate brută). 2/ Pe cât posibil. ferosiliciu şi siliciu metalic a început în 1996 pentru Arabia Saudită. e/ Estimat. 3I/ producţia SUA sub „Altele”. 7/ Dacă există silico-mangan acesta este inclus în fero-mangan pentru ţările cărora le corespunde nota 12 din linia „Fero-mangan”. la 5 kg/t oţel) si de ferosilciu (de la 5 kg/tone otel. a condus la scăderea drastică a consumului specific de mangan în ultimii 20 de ani (de la 7 kg/tona de oţel. la 3. pentru Franţa.Chapter 1 Producţia mondială de fero-aliaje. Creşterea producţiei de oţel inoxidabil a condus la creşterea consumului de aliaje pe bază de crom (în special. which allow recovery of the alloying elements. producţia de feroaliaje a fiecărei ţări a fost separată funcţie de tipul de cuptor utilizat pentru a o obţine. • Non Ferrous Metals Industries 41 . defalcată pe elemente de aliere. (cuptor cu vatră. fero-siliciu. siliciu metalic şi fontă silicoasă. r/ Revizuit 1/ Producţia de feroaliaje de mangan. fero-molibden. în special.

De asemenea. fero-vanadiu şi fero-titan. diverse minereuri.5 Probleme legate de mediul inconjurator Producţia de fero-aliaje este obţinută în special. CO. Pulberile provin atît din depozitare cît şi din manipulare dar în mod special.De aceea. De aceea. reprezintă un important consumator de energie electrică. NOx. producţia scăzînd de la 4 milioane la 3 milioane tone.9.Chapter 1 Luînd în considerare cele de mai sus. în zona de combustie şi în zona de răcire a sistemului de tratare gaz. Efluenţii rezultă în procesul de răcire. CO2. se produc feroaliaje de tipul fero-molibden. În funcţie de materia primă şi de procedeul utilizat.) avînd compoziţii diferite. sînt reutilizate. 42 Non Ferrous Metals Industries . De ex. 1. Recuperarea energiei electrice reduce într-o proporţie însemnată gradul de utilizare al altor resurse energetice. ceea ce reduce incalzirea globala a mediului. Este posibilă şi formarea dioxinei. Aceste materiale sînt reciclate şi unde se poate. SO2. în special. 1. care are la bază procedee în cuptoare de elaborare arc electric. reducerea globală a consumului energetic. de la pretratarea materiilor prime. Prin urmare. Legile termodinamicii. Austria şi Germania. dezvoltînd în atmosfera de lucru. a reprezentat o importantă problemă şi considerată o prioritate vitală. care guvernează reacţiile specifice. lemn. reducerea consumului de energie. Finlanda este principalul producător de fero-crom obtinut din exploatarea minereurilor locale de crom. printre emisiile eliberate în atmosferă sînt. utilizînduse materiale brute (cuarţ. limitează reducerea consumului doar la procesul de elaborare. consumul în Europa Occidentală. apă uzată rezultă şi din sistemul de spălare a abatajului. Suedia. PAH.4 Fabrici de productie Există un număr destul de mare de capacităţi de producţie fero-aliaje. produce fero-crom şi fero-siliciu. 60 amplasamente. etc. sînt formate din zgură.9. poate fi posibilă. în ultimii 10 ani. finul de la filtre.2 milioane tone/an. aprox. aspectul principal legat de protecţia mediului în reprezintă emisiile de pulberi şi gazele rezultate din procesele de elaborare. situîndu-se în jur de 4. CO degajat în cuptoare poate fi utilizat drept combustibil secundar sau materie primă pentru diverse procese chimice. granulare cît şi din alte procese în care se utilizează apă. zgura îmbogăţită rezultată la obţinerea fero-mangan reprezintă principala materie primă în producţia de silico-mangan. VOCs şi metale volatile. prezente în proporţie însemnată. în cuptoare cu arc electric şi în oală. pentru producţia de fero-aliaje şi Franţa şi Spania în special aliaje pe bază de mangan şi siliciu. Cele mai mari ţări producătoare sînt Norvegia. Reziduurile de proces şi produsele secundare. Belgia. o cantitate importantă de CO2. iar în Anglia. a fost mai mult sau mai puţin constant. var. şlam şi zidărie refractară uzată. în care oxizii metalici sînt reduşi utilizîndu-se drept reducător carbonul. Industria de fero-aliaje. doar utilizîndu-se un sistem eficient care să permită transformarea energiei sub formă de căldură recuperată. în Europa.

se obţine doar prin electroliza clorurii de potasiu cu sodiul metalic. aparţinând grupei metalelor alcalino. bun conductor.1 Generalitati Metalele alcaline aparţin d. a redus consumul de pulbere de magneziu. Un alt domeniu de aplicare îl reprezintă desulfurarea oţelului. sînt deosebit de reactive în special în prezenţa oxigenului şi a apei. Metalele alcalino-pămîntoase se aseamănă. Au un aspect asemănător argintului şi sînt mai uşoare decît alte metale. unde se utilizează pulberea de magneziu. chimic. dezvoltând hidrogen şi căldură. magnezit carnalit sau din dolomit redus cu fero-siliciu şi/sau aluminiu printr-un proces electrolitic. Magneziul poate fi obţinut prin electroliza clorurii de magneziu. din care fac parte litiu.v. potasiu cît şi franciul.10. Utilizarea tot mai frecventă a magneziului secundar la desulfurarea oţelului. obţinută din dolomit şi apă de mare. atît ca element cît şi ca metal este utilizat pe scară largă în industria de produse chimice şi farmaceutice.v.p. 450 grade C într-o cuvă tip Downs. acestea sînt magneziul. 1. chimic primei grupe a tabelului periodic al elementelor. cele mai importante surse de exploatare constituindu-le depozitele de săruri. chimic. sodiu. Magneziul este un important element de aliere pentru aliajele pe bază de aluminiu.v. acest element apărând în silicaţi şi în minerale. pentru aplicaţii în domenii care utilizează piese turnate din metale uşoare.Chapter 1 1. cu care reacţionează violent. Potasiul metalic are aspect argintiu. Metalele alcaline au doar un electron pe stratul electronic exterior. Metalele alcalino-pămîntoase fac parte din grupa a doua a sistemului periodic al elementelor. Magneziul se obţine şi ca magneziu secundar din deşeuri pe bază de magneziu.p. un metal activ d. În ordinea creşterii numărului atomic şi al importanţei/utilizării tehnice şi metalurgice. Litiul metalic este obţinut într-un mod similar sodiului metalic.d. în procesele metalurgice . a unui amestec format clorură de litiu şi potasiu la aprox.2 Surse de materiale Sodiul. magneziul metalic a fost obţinut tot de Humphry Davy.10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase 1. dar reacţionează mai puţin violent cu apa. Metalele alcaline sînt caracterizate de punct de topire şi densitate scăzute. Potasiul a fost descoperit în 1807 de către chimistul englez Humphry Davy. Din acest motiv. prin topire la punctul de eutectic. Are aspect argintiu. în 1808.i o varietate de alte produse de strictă necesitate. un element radioactiv rar.10. d. Ca şi potasiul. La scară industrială. industria de automobile. Domeniile de utilizare a magneziului metalic sunt prezentate mai jos [tm 1. fiind primul metal depus prin electroliză.p. Sodiul metalic se obţine prin electroliza clorurii de sodiu. metalelor alcaline. ca de ex. calciul şi stronţiul.d.HMIP 1993] Non Ferrous Metals Industries 43 .d.

Chapter 1 Chemical 2.8% Desulphurisation 11. Capacitatea mondială pentru magneziu primar este de aprox. Calciul metalic poate fi utilizat scoaterea plumbului din bismut.8% Wrought 2.3 Productie si consum Producţia de metale alcaline şi alcalino-pământoase. Stronţiul metalic este necesar/utilizat la modificarea aluminiului ca şi la rafinarea zgurii rezultată la obţinerea oţelului.7% Electro-chemical 3.5% Nodular 5. 44 Non Ferrous Metals Industries . Calciul ca element de aliere îmbunătăţeşte calitatea oţelului în special proprietăţile mecanice cum ar fi prelucrabilitatea şi trefilarea. 57000 t/an. calciului şi stronţiului are loc în doar câteva companii. În tabelul următor este prezentată capacitatea de producţie pentru magneziu primar cât şi producţia anuală de magneziu primar şi secundar.4% Figura 1. oţelului inoxidabil. pe ţări [tm 189. USGS 1997].12: Utilizarea la scară mondială a magneziului Calciul şi stronţiul metalic sunt utilizate într-o varietate de domenii.3% Other 2.7% Aluminium Alloying 51. Kramer. 400000 t/an.1% Die Casting 14.8% Metal Reduction 3. Din cauza afinităţii sale faţă de reacţia de formare a oxizilor şi sulfurilor. litiului. calciul este un element foarte important în obţinerea unui oţel superior calitativ.10. D. 1. în special obţinerea sodiului.9% Gravity Cast 1. din care în Europa se produc aprox.

s-ar putea să nu dea prin adunare totalul prezentat.Chapter 1 Continent şi ţară America de Nord: Canada Statele Unite Europe: France Kazakhstan (N 3) Norway Russia (N 3) Serbia and Montenegro Ukraine (N 3) Others China India Brazil Israel World total (N 1. Tabelul 1.200000 900 10000 27500 503400 Note: N 1 – Include capacitatea uzinelor în funcţiune. cât şi a celor în conservare. N 2 – Datele sunt rotunjite la trei cifre semnificative. N 3 – Excluzând capacitatea de producţie a magneziului care este folosită exclusiv pentru producerea titanului.2) Capacitate Număr de producători 2 2 1 1 1 2 1 1 ~200 1 1 1 ~215 49000 80000 17000 10000 35000 45000 5000 24000 ~150000 .17: Capacitatea mondială de producţie pentru magneziu. pe ţări Non Ferrous Metals Industries 45 .

6/ Include aliaje.Chapter 1 Tara Productia primara: Brazilia e/ Canada e/ China e/ France Israel Japan Kazakstan e/ Norway Russia e/ 4/ Serbia and Montenegro Ukraine e/ United States Total Productia secundara: Brazil e/ Japan USSR e/ 5/ Marea Britanie e/ 6/ Statele Unite Total 1993 9700 23000 11800 10982 7471 2000 27300 30000 .4 Fabrici de productie Există doar câteva capacităţi de obţinere a sodiului. 4/ Include metal secundar 5/ Dizolvată în decembrie 1991. Hydro magnesium (NHM) exploatează o uzină de electroliză a magneziului în Porsgrunn.Procese 46 Non Ferrous Metals Industries .10. totuşi nu există informaţii adecvate pentru a face estimări credibile pentru ţările foste membre ale URSS.5 Probleme legate de mediul inconjurator Cele mai importante aspecte legate de impactul producţiei de metale alcaline şi alcalinopămîntoase asupra aerului şi apei. litiului şi potasiului în UE. Sodiul metalic este produs de Associated Octel. Magneziul primar se obţine în 2 companii din Europa. 1000 80200 3/ 106000 Note: 1/ Totalurile mondiale şi datele estimate sunt rotunjite la 3 cifre semnificative.Emisiile de noxe în atmosferă sînt generate de procesele din care se dezvoltă pulberi.a. Franţa. t/an 1. Norvegia.e/ 14900 132000 269000 1600 13215 6000 1000 58900 80700 1994 9700 28900 24000 12280 -3412 . utilizate în obţinerea metalelor alcaline şi alcalino-pămîntoase. Pechiney Electrometallugie (PEM) exploatează o instalatie termica de reducere în Marignac. Ambele instalatii sunt exploatate de Pechiney Électrométallurgie. În UE doar o companie produce calciu şi stronţiu metalic. instalatia fiind amplasată în La Roche de Rame din Franţa. o companie din Anglia şi de o altă companie din Franţa. 3/ Valori raportate. dezvoltat de Pechiney. r/ revizuit e/ estimat Tabelul 1. Cele mai multe mici companii în UE produc magneziu secundar. avînd la bază procedeul Magnetherme.10. utilizînd dolomit şi apă de mare ca materii prime.3/ 27635 35400 12000 128000 282000 1600 19009 5000 1000 62100 88700 1995 9700 48100 93600 14450 9000 r/ 28000 e/ 37500 2560 10000 r/ 142000 395000 r/ 1600 11767 6000 1000 65100 85500 1996 9000 54000 73100 r/ 14000 e/ -9000 r/ 28000 r/ e/ 35000 2500 e/ 10000 r/ 133000 368000 r/ 1600 21243 r/ 6000 1000 70200 r/ 100000 r/ 1997 e/ 9000 57700 92000 12000 8000 --3/ 8972 3/ 28000 39500 2500 10000 125000 3/ 392000 1600 22797 3/ n. s-ar putea ca suma lor să nu dea totalurile prezentate. 2/ Tabelul include date disponibile la 22 iulie 1998.18: Producţia de magneziu primar şi secundar. 1.

Hidrocarburile clorurate şi dioxina sunt în principal emise în procesul de clorurare care este folosit in electroliza magneziului.Chapter 1 care generează emisii de pulberi sînt descărcarea. O altă problemă principală de mediu este emisia clorului şi a compuşilor acestuia precum hidrocarburile clorurate şi dioxine. Emisii în apă apar şi prin spălarea stratului de colmatare din procesul sodat. Acest lucru duce la apă de spălare de poluată care la rândul ei are nevoie de un tratament eficient. Pentru a preveni reoxidarea magneziului metalic de către aerul înconjurător. Aceşti poluanţi trebuie să fie îndepărtaţi din gazele evacuate. în echipamentul de turnare se foloseşte SF6. măcinarea şi calcinarea materiilor prime. Non Ferrous Metals Industries 47 . care este de asemenea emisă în atmosferă. lucru care se poate face prin intermediului unui sistem de epurare umedă.

Fiecare fabrică are un set unic de caracteristici de proces şi probleme de mediu. metale din grupa platinei şi câteva alte metale. materiale de construcţie. de exemplu chinezii produceau „cupru alb” care semăna cu argintul. Nichelul este un metal vital pentru societăţile industrializate.2 Surse de materiale Nichelul este un element ce apare în natură în principal sub formă de sulfură. pot fi îmbogăţite doar limitat prin metode fizice. De aceea nichelul este un element comercial extrem de important. catalizatori. chimicale. America de Sud. producerea de monede şi alte diverse aplicaţii. cobalt. Marea importanţă a nichelului constă în abilitatea sa. Cobaltul şi fierul sunt.1. Lateritele de nichel sunt produse de dezagregare a rocilor alcaline care conţineau iniţial cantităţi foarte mici de nichel. Australia. Australia. asociate cu nichelul. aur argint. vopsele şi ceramice. Cea mai mare parte din nichelul primar este folosit în aliaje. Nichelul poate forma diverşi compuşi ca de exemplu sulfat. baterii. oxid sau minerale silicioase. Grupul Expert Nichel 1998] este un metal alb-argintiu cu proprietăţi metalice tipice. Nichelul se găseşte în produsele de transport. Alte utilizări includ electroacoperirea. echipamente aerospaţiale. topiturile. produse petroliere. De-a lungul timpului impurităţile au fost îndepărtate de către apă şi nichelul este prezent sub formă de oxid complex de siliciu. Între 1870 şi 1880 s-a demonstrat utilitatea nichelului în aliajele de oţel şi acoperirea electrolitică cu nichel a fost dezvoltată cu succes. nichelul este atacat de soluţiile apoase de amoniac. Panorama 1997. dintre care cel mai important este oţelul. în contrast. a apei de mare şi a acizilor neoxidanţi.11 Nichelul si Cobaltul 1. clorură. Chimic. Astfel procesarea tinde să fie cost 48 Non Ferrous Metals Industries . rezilienţa şi rezistenţa la coroziune a aliajului pe un domeniu larg de temperatură.11. oxid sau hidroxid. 1.11.11. bunuri de folosinţă îndelungată.1. aliajele sale sunt utilizate de câteva secole.1 Nichelul 1. Oceanul Caraibean şi în zona Balcanilor în special Grecia. fier şi magneziu. La temperatură moderată nichelul este rezistent la coroziunea aerului.1 Generalitati Nichelul [tm 36. care este singura sursă de minereu de nichel în Europa la timpul scrierii acestui articol. echipamente electronice. precum şi cu cupru. O proprietate a nichelului este abilitatea de a reacţiona direct cu CO pentru a forma un complex carbonil care este volatil la temperatura ambiantă. dar lateritele nu conţin alţi constituenţi valoroşi. de obicei. Cele mai importante zăcăminte se află în Africa. Altă proprietate a sa este rezistenţa la alcalii. Canada şi Siberia. În contrast. Datorită acestor proprietăţi pozitive nichelul este folosit într-o gamă largă de produse. Metalurgia complexă a nichelului este reflectată într-o gamă largă de procese de extracţie în exploatare. nichelul se aseamănă cu fierul şi cobaltul. Zăcămintele sunt de doua feluri principale: • • Sulfurile de nichel se găsesc adesea împreună cu cantităţi exploatabile de cupru. Minereurile de laterit. atunci când este aliat cu alte elemente. ca de exemplu tehnici magnetice sau de concentrare în medii dense şi de aceea aproape toată masa de minereu trebuie să meargă direct la uzinele metalurgice.Chapter 1 1. Cele mai importante zăcăminte sunt în ariile tropicale din Asia de Sud-Est. Deşi a fost descoperit ca metal de abia în 1751. Conţinutul de nichel al minereurilor sulfuroase poate fi concentrat de mai multe ori prin tehnici de îmbogăţire relativ economice înainte de a extrage din concentrat şi rafina nichelul. tm 94. de a creşte rezistenţa.

pastile. carbonat. Grupul include nichelul electrolitic. sulfat. granule. 330. actualmente este de aprox. 940. plus disponibilitatea produsului secundar. de aceea nichelul se importă.13: Utilizarea în 1996 a nichelului în tarile occidentale Consumul de nichel în Occident a crescut cu o medie de 6. 1. clorură. 1 mil. Foundry 4% Alloy Steel 5% Plating 8% Non-Ferrous Alloys 11% Others 6% Stainless Steel 66% Figura 1. dar costurile de extracţie sunt de obicei mai scăzute decât cele pentru minereurile sulfuroase.000 tone şi se aşteaptă ca cererea să rămână puternică.Chapter 1 intensivă. Aceste diferenţe. acetat. 200. Consumul mondial de nichel în 1996 a fost de aprox. tone pe an. Clasa a II-a – nichel şarjă. Clasa a III-a – oxid. 950. 15% în 1995 şi continuă să crească până în prezent.000 tone. oxid de nichel sinterizat şi nichel utilitar.11. poate avea o importantă influenţă asupra viabilităţii unui anumit zăcământ şi asupra utilizării acestui la producerea metalului rafinat sau a fero-nichelului. Cererea refăcută de nichel începută în 1993 a crescut cu aprox. produsele de nichel se pot împărţi în trei grupuri: Clasa I – Nichel rafinat de puritate 99% sau peste. Grupul include fero-nichelul.200. Non Ferrous Metals Industries 49 .000 tone iar consumul de aprox. Producţia mondială de nichel a fost sub 1000 tone/an până în 1876. hidroxid de nichel.000 tone iar capacitatea de producţie de 1. Consumul a scăzut drastic în 1975 şi cererea de nichel a rămas constantă în următorii 10 ani.000 tone. cu puritate mai mică de 99%. În 1987 consumul a crescut din nou. În Europa capacitatea de producţie este de aprox. brichete. care este recunoscută internaţional.5% pe an din 1945 până în 1974. Producţia mondială primară de nichel a fost în 1996 de aprox.3 Productie si consum Pe baza clasificării industriale. rondele şi pulbere/fulgi.1.

UK 20% Falconbridge. Finland Eramet.14: Producţia europeană de nichel 1. în locurile de mai sus a fost 167900 tone în 1996 comparativ cu 144800 tone în 1994. Larco. Greece 10% Treibacher. France Falconbridge. Austria 2% Outokumpu. Ferric Chloride. Austria Larco.11. Acid sulfuric Nichel Sulfat Este produs FeNi Este produs FeNi Producţia totală. metale şi solvenţi sunt de asemenea o 50 Non Ferrous Metals Industries . Finland 18% Eramet.1.1. UK Treibacher. Cu.Chapter 1 1. Producător Outokumpu. Această problemă a fost eficient rezolvată de producătorii din UE care actualmente realizează o retenţie de 98. Norway and Australia New Caledonia Canada & Botswana Canada Secundar Grecia Capacitatea de producţie (t/an) 36000 16000 85000 41000 (Ni pulbere si peleti) 4000 20000 202000 Prin produsul Cu.4 Fabrici de productie În Europa nichelul este produs în următoarele locuri. Co Acid sulfuric Cobalt Chloride. Emisiile discontinue de praf.11. France 8% INCO. Norvegia INCO.9% a sulfului şi produc acid sulfuric şi SO2 lichid. Co. reală. Norway 42% Figura 1.5 Probleme legate de mediul inconjurator Emisiile de dioxid de sulf în aer provenite de la coacerea şi topirea concentratelor de sulfuri este o potenţială problemă serioasă de mediu.19: Locurile de producţie a nichelului Sursa de materie primă Finland. Greece Total Tabelul 1.

Chapter 1 problemă şi trebuie prevenite şi controlate. Problemele de mediu asociate cu producţia de nichel secundar sunt legate de gazele provenite de la diferitele tipuri de cuptoare utilizate. animale şi plante. În multe aplicaţii. un grup de lucru tehnic dezvoltă un standard pentru evaluarea calităţii aerului pentru nichel. Sub Directiva 96/62/EC: „Evaluarea şi managementul calităţii aerului”. Pe de altă parte. Oţelurile inoxidabile şi alte aliaje cu conţinut de nichel sunt sursele primare de nichel secundar. datorită prezenţei unei cantităţi mici de clor în materiile prime secundare. posibilitatea de formare a dioxinelor. Non Ferrous Metals Industries 51 . Nichelul este o marfă reciclabilă. Folosirea clorului în anumite procese este combinată cu măsuri deosebite de prevenire a scurgerilor şi alarme. rezistenţa la coroziune. Folosirea nichelului în aplicaţii în care sunt exploatate proprietăţi lui precum rezistenţa mecanică. 80% din nichel este reciclat din deşeurile noi sau vechi de oţel inoxidabil şi se reîntorc la utilizarea finală. Se estimează că aprox. nichelul a fost prezentat ca un element esenţial în anumite organisme. înalta conductivitate. distrugerea acestora fiind o problemă în urmărire. caracteristicile magnetice şi proprietăţile catalitice este privită ca un beneficiu pentru mediu. Starea anumitor compuşi de nichel are un impact semnificativ asupra evaluării emisiilor şi nichelul este listat în Directiva 76/464: „Substanţe periculoase pentru apă”. aliajele de nichel sunt esenţiale şi nu pot fi înlocuite cu alte materiale. În mod similar. de asemenea. Aceste gaze sunt curăţate în filtre textile putând reduce emisia de praf şi compuşi metalici precum plumbul. în lista II. Există. folosirea nichelului în bateriile reîncărcabile este un beneficiu în ceea ce priveşte mediul. Alte materiale cu conţinut de nichel sunt reciclate în producţia primara.

În funcţie de materia primă s-au dezvoltat anumite procese care implică etape pirometalurgice. în principal. Produşii finali pot fi catozi. fiind un metal de importanţă strategică. ca aditivi metalici pentru agricultură şi uz medicinal. Haynes a brevetat o serie de aliaje cobalt-crom numite Stelite care au fost precursorii superaliajelor moderne.e.000 t/an. Compuşii de cobalt sunt folosiţi în bateriile reîncărcabile.n. Cobaltul este folosit în aliaje ce includ superaliaje pentru motoarele aeronavelor. Capacitatea sa de a îmbunătăţi proprietăţile magneţilor permanenţi a fost descoperită în 1930. Finlanda şi Rusia zăcămintele de oxid de nichel din Cuba. ca de exemplu la ceramica egipteană din anul 2600 î. ca pigmenţi în sticlă. Grupul Expert Nichel 1998] este un metal alb-argintiu cu proprietăţi metalice tipice. conţine cantităţi importante de cobalt. un aliaj îmbogăţit în cobalt. aliaje dure pentru echipamente de tăiere. Utilizarea sa în bateriile reîncărcabile este o aplicaţie cu o dezvoltare rapidă în ultimii ani. 1. Deşi până în secolul al XX-lea s-a folosit puţin cobalt. Rusia şi Canada. carburi cimentate. ca întăritori pentru vopsea. dacă rafinarea ulterioară se face în altă parte. de asemenea. săruri sau soluţii.n şi cea ceramica chineză din jurul anului 700 e.3 Productie si consum Cobaltul primar apare întotdeauna asociat cu alte metale. cupru şi zinc pot.11. aur.11. oxizi.2.Chapter 1 1. 52 Non Ferrous Metals Industries . Canada. aliaje magnetice pentru magneţii permanenţi puternici. Recuperarea din surse secundare se poate efectua prin introducerea materialului reciclat în stadiul corespunzător al rafinării primare sau al procesului de transformare. hidroxid sau carbonat.2.2. Panorama 1997. dar procesarea lor nu duce întotdeauna la recuperare. Noua Caledonie.11. ca un produs din extracţia şi procesarea minereurilor de cupru şi nichel. Pot fi necesari paşi adiţionali sau de pretratare. Australia şi Rusia. minereurile sale sunt folosite de mii de ani ca agenţi de colorarea în albastru pentru sticlă şi ceramică. Astăzi producţia este în jur de 30.1 Generalitati Cobaltul [tm 36. Australia. drept catalizatori în industria petrolului. Prin aceste etape se produc: • • • o soluţie îmbogăţită în cobalt în fabrici integrate. care a fost izolat pentru prima oară în 1735. predomină. dar este folosit ca element de aliere pentru aplicaţii de încălzire sau rezistenţă la uzură şi ca o sursă de substanţe chimice. tm 94. Cobaltul este obţinut. depinzând de capacitatea tehnico-economică a acestuia. Minereurile de argint. 1. aliaje rezistente la coroziune şi sudură şi aliaje de electro-depunere care se folosesc pentru obţinerea de acoperi metalice rezistente la coroziune şi uzură. al XX-lea sursa principală de cobalt s-a mutat din Europa în Africa. cât şi etape hidrometalurgice. pudre.2 Cobaltul 1. o sulfură îmbogăţită în cobalt. Sursele de minereuri sunt: • • • zăcămintele de cupru-cobalt din Congo şi Zambia zăcămintele de sulfură de nichel din Australia.11. Cobaltul metalic pur are puţine aplicaţii. de obicei. în special cupru şi nichel. ceramice şi industria vopselelor. care.2 Surse de materiale De la începutul sec. Folosirea cobaltului ca metal datează din 1907 când E.

4 Fabrici de productie Cobaltul şi compuşii acestuia sunt.27 (sub nichel). Producţia mondială este prezentată în figura următoare. Folosirea cobaltului în baterii este în creştere şi pentru aceasta sunt necesare cobalt metalic. Europa contribuind cu 25% din această valoare. poate fi un proces de înaltă temperatură. produse în acelaşi locuri ca şi nichelul. manufacturarea produsului comercial. Cobalt refined production 1996 China 4% Finland 15% France 1% Norway 11% South Africa 3% Congo (1) 21% total 28500 tonnes Russia 14% Canada (2) 13% Japan 1% Zambia 17% (1) incl. În plus. Belgium (2) incl. şi Uniunea Minieră din Belgia produce cobalt. 30000 tone. în special când produsul este o pulbere şi activitatea de rafinare este integrată în procesul de transformare. deşi stadiul final.15: Producţia mondială de cobalt Non Ferrous Metals Industries 53 . Utilizare Aliaje Ceramice Metal dur Magneţi Cataliză Unelte pentru tăiat Baterii Benzi magnetice ALtele Procent din producţia totală de cobalt 34% 12% 11% 10% 8% 6% 6% 4% 9% Tabelul 1. în general.11.Chapter 1 Rafinarea ulterioară este hidrometalurgică. Capacitatea mondială de producţie este de cca. Aceste locuri sunt prezentate în tabelul 1. morfologia pudrei fiind un factor important.20: Repartizarea producţiei de cobalt pe diferite sectoare de utilizare Cererea de cobalt în lumea vestică este in jur de 25000 t/an.2. UK Figura 1. Cobaltul este folosit în diferite scopuri care sunt prezentate în tabelul de mai jos. pulbere de oxid şi hidroxid. 1.

Industria foloseşte o varietate de tehnici pentru a recupera şi a produce cobalt în funcţie de materia primă şi de produsele finale dorite şi de aceea apariţia şi importanţa acestor probleme depinde de locul unde se produce cobaltul. deşeul solid de la purificare şi tratamentul rezidual.11.Chapter 1 1. 54 Non Ferrous Metals Industries .2. Lista II.5 Probleme legate de mediul inconjurator Starea anumitor compuşi de cobalt are un impact semnificativ asupra aprecierii emisiilor şi este listat în Directiva 76/464 „Substanţe periculoase pentru apă”. metalele în solventul rezidual al purificării hidrometalurgice şi al operaţiei de recuperare. clorul în extracţia electrolitică şi VOC în extracţia cu solvenţi. Există emisii potenţiale de praf şi metal din operaţiile de măcinare şi la un nivel mai mic pentru operaţiile hidrometalurgice. Folosirea cobaltului în bateriile reîncărcabile este un beneficiu de mediu.

huilă şi cocs de gudron de huilă. TGI 1999]. Mai mult de 2000 de alte produse cu diferite forme. Carbonul există sub trei forme: diamant. Materialele din carbon şi grafit sunt folosite în special pentru trecerea curentului electric (catozi şi electrozi din grafit) şi drept agenţi de reducere în industria aluminiului (anozi). Sisteme liant pe bază de răşini sunt folosite. 1. Carbon şi grafit – Folosite în special pentru reciclarea oţelului în cuptoarele cu arc electric şi drept catozi ca electrod neconsumabil în industria aluminiului. produse tehnologice precum fibre de carbon şi grafit. în mod special înaltă puritate şi rezistenţă chimică la oxigen care corespund necesităţilor diferitelor aplicaţii [tm 207. Anozi – folosiţi. Cocsul de petrol cu conţinut mediu sau scăzut de sulf este folosit pentru produsele principale precum pastă. care în final este convertit la carbon solid inert sau grafit. Carbon & grafit special tip A – o gamă largă de produse de la cele cu puritate foarte înaltă până la cele cu rezistenţă mecanică şi termică ridicată. Materialele din carbon şi grafit de înaltă puritate sunt esenţiale pentru producerea de semiconductoare şi microcipuri.12. folii de grafit şi echipamente de proces. Non Ferrous Metals Industries 55 . industriile cu înaltă tehnologie produc produse specializate precum fibre şi compozite din carbon care necesită o foarte mare rezistenţă şi o greutate scăzută a acestor materiale. iar carbonul şi grafitul cu înaltă rezistenţă chimică sunt folosite pentru recuperarea reziduurilor şi tratamentul poluanţilor. Folosirea produselor speciale din carbon poate fi divizată în: • • • • grafit şi carbon de înaltă puritate.1 Generalitati Există un domeniu vast de produse de carbon şi grafit în uz la momentul scrierii acestui articol.12. deoarece acesta va fi eliminat ca SO2 în timpul manufacturării sau utilizării.12 Carbon si grafit 1. anozi şi electrozi. în principal.Chapter 1 1. grafit şi carbon amorf. electrozi de grafic pentru reciclarea deşeurilor de oţel. în industria aluminiului ca şi agenţi reducători. Produsele de carbon şi grafit pot fi împărţite în 4 grupe: Amestec brut şi pastă – folosite în principal în industria aluminiului a feroaliajelor şi în furnalele din industria oţelului. Calitatea cocsului depinde de sursa de provenienţă. de la electrozi mari până la bucşe şi rulmenţi. proprietăţi electrice şi mecanice şi. Diferenţa dintre aceste forme alotropice este dată de structură atomilor de carbon. De asemenea. dimensiuni şi proprietăţi sunt produse pentru alte aplicaţii. structura determinând şi proprietăţile materialului rezultat. Smoala de petrol şi smoala de huilă sunt folosite ca liant.2 Surse de materiale Producerea de materiale din carbon şi grafit se bazează pe cocs de petrol. acestea fiind tratate înainte de a fi folosite. aplicaţii cu rezistenţă mecanică şi termică ridicată. rezilienţă. Produsele de carbon şi grafit sunt utilizaţi în multe aplicaţii pentru că pot fi proiectate astfel încât să aibă rezistenţe specifice. Anozii de carbon şi grafit şi căptuşeli de cuptoare sunt realizate pentru o varietate de procese de producţie ce implică metalele feroase şi neferoase şi sunt consumate în timpul procesului de producţie a acestor metale. dar factorul cel mai important este conţinutul de cocs.

Această pastă suferă apoi procese de presare. în aceste cazuri.3 Productie si consum În mod uzual cocsul şi carbonul sunt liate cu smoală (14-18% în greutate) pentru a produce o pastă brută. şi direct în electrozii Soderberg. Industria de aluminiu este pe departe cel mai mare utilizator de materiale carbonice sub formă de anozi precopţi. Cocsul de împachetare se foloseşte la unele cuptoare şi. Carbonul şi grafitul sunt consumate în mare parte în timpul folosirii fiind convertite în CO2 (de exemplu anozii pentru industria Al şi electrozii pentru ind. Calitatea finală a materiilor prime se bazează numai pe performanţa şi acceptarea produselor de carbon şi grafit.5-3kg pe tona de oţel. aici fiind incluse metale. Tabelul următor arată dimensiunea diferitelor arii de producţie.Chapter 1 Proprietăţile materiilor prime trebuie să fie foarte constante şi sunt controlate prin analize fizice şi chimice. oţelului). În general. pudre metalice şi o gamă variată de răşini. producţia de produse specializate din grafit este mai mică decât cea de electrozi.12. pastă Soderberg şi blocuri catodice. consumul acestuia este de aprox. 14 kg/t de produs. coacere. impregnare şi grafitizare până la obţinerea produsului final. Alte materiale sunt folosite pentru producerea de carbon special. Datorită reducerii semnificative a ratelor de consum în anumite industrii. Procesul de coacere duce la o scădere cu 5% a masei materialului. 1. Noile materiale sunt testate prin încercări în producţie pentru a li se dovedi conformitatea şi pentru a ajusta parametrii de producţie la noul material. Pasta brută este folosită. Fazele de procesare şi dimensiunea procesului variază funcţie de produs. Producţia de oţel consumă electrozi cu o rată de 1. cantitatea de carbon şi grafit folosită pentru producţia aluminiului şi oţelului s-a redus. Tipul de produs Pastă sau amestec brut pentru electrozii Soderberg Anozi pentru Al primar Electrozi Produse speciale din carbon şi grafit Producţie (t/an) 410000 1380000 420000 25000 Tabelul 1.21: Producţia anuală de carbon şi grafit în UE şi Norvegia 56 Non Ferrous Metals Industries . de asemenea.

tone. de dim.12.Chapter 1 1. mari 15(1) 18(1) Produse speciale 0. Non Ferrous Metals Industries 57 .22: Producţia de carbon şi grafit din UE pentru 1998 în mii tone Figura următoare arată distribuţia acestei industrii în Europa.2(1) Numărul din paranteze reprezintă numărul de producători in UE Tabelul 1.2(1) 214(1) 450(4) 77(1) 85(1) 479(2) 81(1) 37(1) 7(1) 221(3) 100(1) 13(1) 148(3) 162(2) 62(2) 117(3) 16(3) 6.2(1) 89(2) 52(2) 34 11(1) 2.2(4) 81 0. Ţara Austria Pastă brută Anozi Belgia Denmarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia UK Island Norvegia Elvetia Notă: Electrozi.4 Fabrici de productie Produsele din carbon şi grafit sunt manufacturate în 88 de locuri în UE cu o capacitate anuală de aproximativ 2 mil.

Ciclul de viata al unui bloc de catozi se situează între 6 şi 10 ani. de smoale de liere şi impregnare. S-au dezvoltat o varietate de procese pentru distrugerea gudroanelor şi a hidrocarburilor poliaromatice folosind sisteme de ardere. Cu toate acestea. Emisiile au loc în timpul 58 Non Ferrous Metals Industries . Proprietăţile trebuie să garanteze o foarte bună comportare în ceea ce priveşte durata de viaţă. mare parte din cantitatea de anozi este produsă la uzinele de electroliză a aluminiului.12. hidrocarburi poliaromatice. O parte din producătorii de aluminiu cu capacităţi de producţia a anozilor de până la 150. SO2 din cocs şi componente volatile din agenţii de impregnare. poliaromatice.5 Probleme legate de mediul inconjurator Impactul principal al acestor procese asupra mediului este emisia în aer de gudroane. 1. Doar câteva firme produc catozi deoarece industria aluminiului cere un ciclu de viaţă foarte ridicat.000 t/an furnizează anozi şi pentru producătorii mai mici de aluminiu.s. În timpul carbonizării smoalele eliberează hidrocarburi polinucleare.16: Locurile de producţia a carbonului şi grafitului în Europa Există o tendinţă predominantă de renunţare la producţia proprie de anozi şi de a cumpăra anozi produşi în altă parte. Problema principală de mediu pentru producţia carbonului şi a grafitului o reprezintă folosirea amestecurilor complexe.) Spec. Carbon (s. Cel mai mare producător de carbon din Europa şi probabil din lume este localizat în Olanda şi are o capacitate de producţie de 340000 t/an.s.) 25 Kt/a Figura 1. Benzopirenul este folosită drept substanţă de referinţă pentru a monitoriza caracterul emisiilor.Chapter 1 Green M ix / Paste 410 Kt/a Anoden for Al 1380 Kt/a 420 Kt/a Elektroden (l. ce va fi extinsă la 375000 t/an. rezistenţa electrică şi abraziunea.

se poate forma şi elibera SO2. în general. Cele mai pline de succes sunt eforturile industriei de carbon şi grafit în reciclarea materialelor de carbon (folosite sau nu) şi cele de găsire a noi domenii de aplicaţie pentru aceste materiale. Materialele cu granulaţie mică nu sunt folosite în mod normal pentru producerea de pastă. anozi sau electrozi.Chapter 1 depozitării. înlocuind astfel alte resurse naturale. procesele de producţie fiind uscate şi folosesc în general sisteme cu apă închise. Emisiile de praf şi particule sunt potenţial semnificative. Dacă se foloseşte cocs cu conţinut ridicat de sulf sau aditivi cu sulf la producerea de produse speciale din carbon. În mod excepţional. o problemă minoră în industria carbonului. în timp ce carbonizarea are loc în cuptoarele de coacere şi în timpul impregnării. dar sunt folosite pentru alte produse. Progresul în tehnicile aplicate pentru a controla impactul asupra mediului a fost semnificativ. amestecării şi formării. Non Ferrous Metals Industries 59 . se poate folosi pentru răcire apa de suprafaţă. Poluarea apei este. acolo unde acest lucru este potrivit. datorită condiţiilor locale.

.

aceasta abordare a folosita pentru a minimiza la maxim descrierea repetitiva si pentru a permite transferul de informatii si tehnici la cele 10 grupe.de asemenea si unde pot fi folosite aceste tehnici de-a lungul stadiilor diferitelor procese pentru a le imbunatati.Chapter 2 2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE 2.2.Acolo unde este posibil.reactia.minimalizarea.1 Organizarea capitolului Exista o multime de procese. Procesele de productie metalurgice pentru cele 10 grupe identificate de catre Grupul de Lucru Tehnic sunt acoperite in capitolele de la 3 pana la 12 fiecare. urmatoarele chestiuni comune sunt parcurse in acest capitol : • • • • • • Masurarea emisiilor si folosirea datelor privind emisia Recuperarea energiei si a caldurii pierdute Implicarea dezbaterilor media Zgomotul si vibratiile Mirosul Inutilizarea Tehnicile de reducere a impactuui instalatiei asupra mediului se pot imparti in trei categorii: • • • Tehnici de administrare:-legate de sistemele si de procedurile de proiectare si operare a procesului si pentru pregatirea operatorilor si personalului Tehnici de integrare a procesului :-legat de folosirea tehnicilor de prevenire sau de reducere a emisiilor din activitati ca pastrarea.se dau indicatii privind tehnicile care pot reduce emisiile in fiecare dintre elementele mediului inconjurator.apa si pamant. Sunt de asemenea furnizate mai multe detalii despre cum opereaza procesul de integrare si unde sunt folosite diversele tehnici descrise incap.tehnicile de luat in considerare in determinarea celor mai bune tehnici disponibile in aceste capitole includ descrieri ale proceselor mai detaliate . Non Ferrous Metals Industries 61 . Aceste procese si variatii trebuie sa fie tratate de o maniera logica astfel incat informatia sa fie prezentata clar.separarea si purificarea Reducerea energiei si tehnici de risipire a fumului :-legat de tehnicile pentru pentru capatul palniei de aerisire. Multe dintre tehnicile si stadiile individulale ale proceselor de productie sunt comune pentru majoritatea metalelor neferoase produse si aceste stadii pot fi descrise impreuna pentru a evita repetarea.pastrarea si manuirea materiei prime Pre-procesarea si pre-tratarea materiilor prime si transferul catre procesele de productie Tipuri de furnale si tehnici de control ale proceselor Colectarea fumului si tehnici de risipire a acestuia Refolosirea apei si tratamentul apelor reziduale Prevenirea.reciclarea si tratamentul reziduurilor (inclusiv produsele derivate si deseurile) In plus.proiectarea si pregatirea Primirea.exemple si diagrame.variatii in echipamentele si tehnicile care sunt folosite in producerea materialelor neferoase.de reducere a emisiilor in aer. dedicat in intregime metalelor. Aceasta tema este dezvoltata in capitolul ce urmeaza. Acest capitol descrie pe scurt tehnicile comune celor trei categorii anterioare care sunt folosite in acest sector. Aceste stadii comune pot fi impartiten dupa cum urmeaza : • • • • • • • Conducerea.acest capitol indica.

Co Capitolul 3 Cu. detalii despre precipitatul anodic la metale pretioase .FeMn etc Capitolul 9 Feroaliaje Capitole continand Comentarii rezumatul Capitolul 4 Aluminiu Capitolul 4 Aluminiu Capitolul 3 Cupru Capitolul 11 Ni.Zinc.plumb.2 si 3 vor oferi procesul complet al producerii cuprului si aliajelor sale. Elementele Instalatiei Integrate pot fi gasite in diferite locuri. producerea precipitatului anodic in capitoul referitor Cu si prezenta unei instalatii de anozi in capitolul Al.prezenta unei instalatii producatoare de anozi intr-un cuptor de topit de aluminiu sau producerea unei game de diferite metale din materii prime complexe ca cupru.Yn Extragerea Mercurului din topitorul de gaze inaintea instalatiei acide Factori comuni de risipire a fumului de luat in considerare.de ex. Capitolul 2 ar trebui folosit impreuna cu capitolele 3-12 pentru a reda ciclul de productie complet.de ex.Co Mercurul in timpul Capitolul 7 Mercur producerii altor Capitolul 2 metale FeCr.1.metale Capitolul 5 pretioase Plumb. Capitolul 5 Pb.Chapter 2 Cele mai bune tehnici disponibile nu sunt specificate pentru toate procesele comune descrise in acest capitol dar aceste procese si tehnici variate vor face parte din cele mai bune tehnici disponibile descrise in capitolele 3-12.detalii despre anozii pre-copti in capitolul 12 si alte metale in capitolul lor specific.Cobalt si Capitolul 3 Cu si Cupru Capitolul 11 Ni. Recuperarea energiei.prezenta unei instalatii producatoare de anozi intr-un cuptor de topit de aluminiu .metale pretioase Nichel. 2. Materiale produse Capitole continand in aceeasi instalatie procesul si alte detalii Alumina din bauxita Capitolul 4 Aluminiu intr-un cuptor de Al Anozi pre-copti Capitolul 12 Carbon produsi intr-un topitor si grafit de Al Plumb.zinc si metale pretioase.1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament Un numar important de instalatii produc un numar de metale din grupe diferite sau pot avea asociate procese integrate. Sectiunea despre integrare va va explica unde se afla aceste referinte si sectiuni si va va explica cum se abordeaza o instalatie complexa. cap.Capitolul care descrie metalul principal va contine referinte la aceste procese . Ca exemple avem procesarea bauxitei intr-un topitor de aluminiu.de ex.1: Procesele ce pot forma instalatii integrate 62 Non Ferrous Metals Industries . Integrate cu cateva instalatii Factori comuni de risipire a fumului de luat in considerare Unele duplicari intre Cu si celelalte capitole Capitolul 9 Materiale refractare Capitolul 8 Metale Capitolul 8 Refractare Fero aliaje si metale Capitolele 8 si 9 Capitolele 8 si 9 refractare Tabelul 2.Zinc.FeSi.

esantionarea si timpul de mediere fiind limitat la faza de emisie. Anterior planurilor de masurare . 2. Pentru operatia de dozare. UK .trebuie sa se tina seama de : • • • • Modul de operare Starea operanta a purificarii gazelor reziduale sau instalatiile de tratare a apei reziduale Conditiile de operare in instalatie(continue. Emisiile necaptate pot fi si ele estimate folosind masuratorile. Note de indrumare : Standardele Britanice.ar putea fi necesari timpi de masura mai lungi sau alte referinte de timp din cauza limitarii detectarii.1. Acesti factori pot forma apoi baza pentru selectia conditiilor de operare la care trebuie inregistrate cele mai marei emisii.sa aiba nivelul liber de perturbatii in sectiunea de masurare 63 Non Ferrous Metals Industries .Regulile Olandeze-Ch4[NER] . Metodele si instrumentele folosite trebuie sa fie Metodele Nationale sau Internationale9de ex.VDI .folosite pentru controlarea procesului sau instalatiei de risipire a fumului sau folosite pentru prezicerea impactului asupra mediului.variatii ale sarcinii ) Efectul factorilor termodinamici de interferenta.sau pot fi luate mostre de compozitie de 24 h bazate pe probe proportionale ca timp continuu.se vor face mai multe masuratori .2. timpul de masurare si timpul mediu trebuie modificate astfel incat sa fie luate mostre din intreaga dozare.sau probe de timp mediu.1 Masurarea emisiilor Masurarea emisiilor este folosita pentru determinarea substantelor in gaz pur sau ape reziduale.Chapter 2 2.astfel incat sa fie raportate .2.esantionarea si masurarea trebuie realizate doar in timpul perioadelor de operare iar dilutia in aer ar trebui exclusa.Comitetul European de standardizare [CEN] . Principiile generale sunt aratate mai jos.1 Localizarea selectiei Punctele de selectie trebuie sa indeplineasca cerintele Ghidului National. punctele de selectare trebuie : • • Sa fie clar marcate Daca este posibil. 2.operatii de inchidere. In mod normal. Aceste rezultate pot fi folosite pentru calcularea mediilor sau pentru a evidentia momentele de varf din timpul ciclului. Daca se anticipeaza ca nivelul emisiei va fi variabil in timpul operatiei continue .2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei Aceasta sectiune intentioneaza sa se asigure ca emisiile raportate in acest document sunt masurate astfel incat rezultatele sunt reprezentative. Luarea de probe si masurarea ar trebui sa aiba loc doar in timpul operarii procesului si aerul de diluare ar trebui exclus.determinata pozitia locatiilor si punctelor masurarii. Din nou. deschidere .comparabile si sa descrie in mod clar starea relevanta ainstalatiei.Richtlinien .discontinue.aleasa cea mai potrivita mtoda de masurare . ISO . Pentru operatiile continue cu fluctuatii mici ale caracteristicilor emisiilor se pot efectua trei masuratoti individuale la cel mai inalt nivel al emisiei. Daca volumul de praf este scazut sau daca trebuie determinate PCDD sau PCDF . Pentru operatiile continue este necesar un timp de colectare a mostrelor minim sau masurarea timpului la o jumatate de ora.alese numarul si durata masuratorilor . Pentru emisiile de ape reziduale pot fi folosite aceste mostre calificate aleatorii.

Sunt disponibile metode de masurare continua a: • • • • • • 64 Praf SO2 NOX CO Fluor si compusii sai Clor si compusii sai Non Ferrous Metals Industries . carbonul complet. dioxidul de sulf.PAH pentru carbon si grafit si unii determinanti specifici unor reactivi folositi pentru producerea metalelor pretioase. urmatorii parametri de gaze reziduale trebuie de asemenea sa fie determinati pentru a transforma concentratiile emisiilor obtinute la conditiile standard de 273 K. 2. 2. iar metodele de analiza sunt date in ghidurile relevante nationale si internationale elaborate asupra monitorizarii si analizei. 101. nu este cunoscut sigur la momentul scrierii. metalele.poate permite o metoda flexibila de a demonstra acordul cu conditiile din autorizatie iar valorile medii pot fi evaluate in mod usor si automat.2. zilnic etc.1. continutul de oxigen masurat si gaz uscat: • • • • Fluxul volumetric al gazelor reziduale Temperatura gazelor reziduale Presiunea statica in conducta de gaze reziduale Presiunea atmosferica.Chapter 2 • • • • Sa aiba puncte de monitorizare clar marcate Sa aiba sursele de energie cerute Sa aiba platforme de lucru suficient de largi Sa se asigure ca sunt intrunite conditiile de securitate a muncii.2. 2. oxizii de carbon si oxizii de azot.3 Conditiile de referinta Pentru emisiile de aer.). Numarul de PAH ce trebuie determinat si prcesul verbal pentru raportarea unora sau a tuturor dintre acestea. Ritmul de productie poate fi prezentat astfel incat emisiile pot fi raportate ca emisii specifice pe tona de metal. Analizele unor parametri pot fi acoperite de catre alte organizatii ca de exemplu OSPARCOM. Componentele sunt raportate in capitolele specifice metalelor. Volumul de gaz specificat pe tona de metal poate fi si el calculat. Acizii ca HCl si HF sunt determinati pentru procese cum sunt clorurile si fluorurile.4 Masuratorile continue Masurarea continua a catorva componente a catorva componente in gaze sau in ape reziduale este posibila si in unele cazuri concentratii precise pot fi raportate continuu sau ca valoare medie la perioade de timp convenite (la jumatate de ora. la momentul scrierii . In acest caz particular.Masurarea si determinarea PAH sunt subiectul unei revizuiri.1. cateva dintre metodele folosite in esantionizarea si masurarea emisiiilor din productia de aluminiu primar si productia de anozi pre-copti sunt definate de OSPARCOM sau sunt subiectul unei evaluari .1. astfel ca recomandarile viitoare ale OSPARCOM vor rezolva acest aspect.Determinantii specifici includ PFC SI PAH pentru aluminiu primar. In aceste cazuri .2. analiza mediilor si folosirea procentelor .3 kPa.2 Componente si parametrii Cele mai comune componente care sunt masurate in Sectorul Metalelor Neferoase include praful. dioxizii.

Ambele metode sunt folositoare in definirea realizarii si impactului procesului.rata fluxului de gaze sau volume • Evaluarea rezultatelor • Luarea in considerare a greselilor • Prezentarea masurilor de asigurare a calitatii • Sumar Datele emisiilor prezente in acest document sunt prezentate ca medii orare sau zilnice sau ca masa emisiilor pe tona de produs. Autoritatile competente folosesc unitati de concentratie (mg/Nm3 sau mg/l) si/sau factori ai emisiilor specifice(g/t de metal) in datele raportate pentu emisii. În cazutile in care monitorizarea continua nu este posibila.3 kPa. De exemplu prezenta influentei unui anod poate indica producerea de PFC in producerea de aluminiu primar si temperatura si continutul de oxigen si de praf al gazului poate da indicatii asupra distrugerii dioxizilor . Concentratiile de metal sau alte substante in apa sau apa reziduala sunt date ca un total al materialului solubil sau insolubil. In acest document.101.se bazeaza pe o mostra aleatorie calificata sau pe o mostra compozita la 24 h. pH si unele categorii de ioni pot fi monitorizate continuu pentru apa. folosirea monitorizarii continue poate fi folosita pentru a oferi directii in emisii si ca parametri de control pentru procesul de risipire a fumului. Chiar in unele cazuri in care valorile absolute nu sunt convenite ca sigure. Se folosesc continutul de oxigen masurat si gazul uscat in conditiile standard de 237k. Dilutia gazelor sau a apelor reziduale nu este considerata ca fiind acceptata. Autoritatile competente pot cere masurarea continuadepinzand de curgerea masei fluidizate a poluantului.Chapter 2 • Carbon total.turbiditatea. Non Ferrous Metals Industries 65 .2 Date privind raportarea emisiilor Orice raport de masurare si orice protocol de masurare redactat trebuie sa se conformeze Ghidului National si International.valoarea va fi media pe perioada de esantionare.2. Cele doua forme de date pot fi furnizate impreuna si sunt valabile pentru volumele de gaz in toate stadiile procesului. PH poate fi de asemenea folosit pentru a indica precipitarea efectiva a metalului. emisiile asociate cu folosirea celor mai bune tehnici disponibile sunt date in mod normal ca medii ale concentratiei zilnice bazate pe monitorizare continua in perioada operatiei. Emisiile in apa care au fost raportate sau care sunt asociate cu cele mai bune tehnici disponibile . Unii parametri fizici pot fi utilizati pentru a da indicatii despre prezenta anumitor componente in cursul de gaz. Acest raport poate contine: • Obiective • Informatii generale asupra masuratorilor • Descrierea unei instalatii . Conductivitatea . 2.structura ei si datele de operare • Conditiile de masurare in timpul masurarii • Informatii asupra planului de masuratori • Locatiile mostrelor • Metode de masurare • Prezentare tabulara a masuratorilor individuale incluzand temperaturi.

a) Concentratia de praf masurata pe an. in functie de proces. Datele de emisie in ambele forme sunt foarte folositoare.2.1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice. totalul metalelor produse va fi folosit pentru prezentarea emisiilor specifice. Pentru o situatie complexa. In cazul unei instalatii noi sau a unei modificari substantiale in instalatia existenta relatia de mai sus se poate baza pe valori calculate teoretic sau estimate.Chapter 2 In momentul redactarii nu au existat suficiente date sigure raportate pentru a permite emisiilor specifice asociate cu cele mai bune tehnici disponibile sa fie raportate sa fie raportate in paralel cu concentratiile. care este disponibila ca o serie de monitorizari continue (mg/Nm3) b) Concentratia medie anuala de praf (mg/Nm3) c) Rata debitului volumetric de gaze reziduale pe ora (Nm3/h) d) Timpul de operare manual (h/a) e) Volumul de gaze rezidual (Nm3/a) c×d=e b × e = f mg/a f) Emisia anuala de praf (kg de poluant/a) g) Capacitatea anuala de productie (t de metal /a) e÷g=h h) Volumul de gaze reziduale specifice (Nm3/t) i) f ÷ g = i kg/t Factor de emisie specific (kg/t de metal) Acest calcul se bazeaza pe cunostinte sigure asupra urmatoarelor date: • • • • Concentratia de praf ca medie anuala (mg/Nm3) Rata debitului volumetric de gaze reziduale pe ora (Nm3/h) Timpul de operare anual (h/a) Capacitatea anuala de productie (t of metal /a) Relatiile de mai sus sunt bazate pe cunoasterea valorilor masurate .2. Rezultatele acestor calcule sunt valabile doar pentru emisiile captate si se bazeaza pe mediile anuale. Datele trebuie sa tina seama de masuratorile nesigure . se poate realiza o legatura pentru transformarea unitatilor de concentratie in factori de emisie specifici.de exemplu seria concentratiilor anuale de praf si rata debitului volumetric actual care trebuie transformate apoi in medii anuale. In urmatorul exemplu. Oricum in compararea si conversia datelor in aceste forme trebuie sa se aiba grija la considerarea emisiilor fugitive (emisiile necaptate). Acolo unde informatiile sunt disponibile. 2.de exemplu volumul de gaze reziduale poate varia cu compozitia 66 Non Ferrous Metals Industries . o conversie simpla a mediei emisiilor anuale este folosita pentru a arata cum se transforma concentratia poluantului (mg/Nm3) in incarcatura volumetrica specifica ( m3/t de metal) si in factorul specific de emisie (g/t din metal). Emisiile fugitive pot forma majoritatea emisiilor totale.

. 2. Vezi sectiunea 2. Demonstrarea performantei in timp real. PRAM 1999] producand. • Efectele pe termen lung si pe scara larga ale emisiilor pot fi determinate prin modelarea dispersiei si alte tehnici. Urmatorul tabel prezinta cifrele emisiei anuale de praf din unele parti ale procesului primar de producere a cuprului [tm 213.2.1 7.7. Dispersia nu este deci un substituent pentru emisiile scazute.3 In acest caz particular ecuatia [b × e =f] permite emisiilor specifice de praf sa fie calculate si duce la concluzia ca ventilarea halei si turnarea anozilor sunt cele mai mari surse ale emisiilor de praf.2: Exemplu de date prioritare Factor de emisie specific pentru praf (g/t de cupru) 0. daca este necesar. Conditia unei baze pentru stabilirea prioritatilor pentru managementul viitor de mediu viitor al unei instalatii sau aplicarea unui „concept bucla” pentru emisiile in aer sau apa asupra unui amplasament complex. Componentele ca dioxidul de sulf pot avea efecte variate.7 19. Acesti parametri pot fi pusi in relatie cu sistemul de risipire al fumului care este folosit.2 36.7 0. Un grad inlt de control al risipirii fumului si o avertizare timpurie a problemelor echipamentului.calcularea emisiilor anuale de praf (kg/a) si factorii specifici de emisie a poluantului (g/t de metal produs) permit:• • • Identificarea magnitudinii surselor individuale in aer si apa in instalatie sau intre instalatii. Aceasta problema a masuratorii volumului se intalneste si in estimarea emisiilor necaptate.5 0. Folosirea concentratiilor bazate pe parametrii definiti si metode de masurare permite multor parametri sa fie monotorizati continuu.Chapter 2 concentratului. Bazarea pe capacitatile de ventilare poate duce la erori intrucat ventilatoarele rapide variabile sunt des intalnite. Non Ferrous Metals Industries 67 . Folosirea cosurilor inalte imbunatateste dispersia gazelor si aceasta poate avea impact asupra mediului mult deasupra instalatiei.2 1. Sistem Uscator Cuptor de calcinare Filtru cuptor conversie Granulare Granularea zgurii Turnare de anozi Ventilarea halei Tabelul 2. Masurarea concentratiei permite:• • • Demonstrarea si intelegerea usoara. cumulative si pentru unele cazuri „concentratiile critice” pentru unele specii pot creste pentru anumiti poluanti .2. Raportarea emisiilor necaptate ca emisii in masa pe unitatea de timp sau ca masa pe tona de material produs.2 Utilizarea datelor emisiilor Acolo unde informatiile sunt disponibile .170000 t/a cupru brut.

sa raspunda si sa afle toate nemultumirile si incidentele Acolo unde se dau in functiune noi procese sau unde procesele existente sunt reluate dupa alterari. 68 Non Ferrous Metals Industries . Aceste tehnici sunt deci factori esentiali pentru o instalatie moderna. Realizarea ambientala a procesului este puternic dependenta de atentia si constiinta operatorului de proces . Intreaga grija fata de mediu poate fi monitorizata si rezultatele pot face parte din procesul de evaluare al administrarii. se poate pregati un plan de dare in functiune care identifica clar problemele si persoanele responsabile de mediu in timpul acestei perioade.Chapter 2 2. sa-si fixeze tintele si sa comunice instructiuni si rezultate. Sistemele de administrare a mediului ca ISO 14001 si EMAS sau o administrare de calitate ca ISO 9000 pot asista prin formalizarea sistemului. Tehnicile folosite pot imbunatati performanta economica prin imbunatatirea eficientei operative. Realizarea unei performante bune cere angajament la toate nivelele in companie incepind la nivelul consiliului sau al politicii si include administratorii santierului. sigurantei si mediului a activitatilor. Sistemele de administrare si comunicare sunt unii dintre cei mai importanti factori in aceasta diferenta. Ea este o componenta importanta a celor mai bune tehnici disponibile si formeaza partea definitiei tehnicilor in articolul 2 al Directivei. 2.1 Politica de management si angajamentul Un sistem administrativ efectiv poate include urmatorii factori: • • • • • • • • Identificarea impactului asupra sanatatii.3 Sisteme de management Administrarea efectiva este importanta pentru o buna protectie a mediului.3. Munca sustinuta in pregatirea acestui document a aratat ca sunt multe diferente semnificative intre realizarea ambientala a unui proces care este condus si organizat bine si un proces identic care este condus si organizat prost. aratind solutiile si vinovatii posibili. supervizorii si operatorii. reducerea costurilor si imbunatatirea produselor din metal. Desi nu constituie o prevedere a Directivelor. Sistemul trebuie sa-si stabileasca obiectivele. Folosirea unei anumite structuri pentru rezolvarea problemelor de mediu care sa fie perfect integrata in companie si in sistemele de decizie. ar trebui sa se ia in considerare beneficiile care pot aparea la adoptarea unui astfel de sistem. Angajamentul in dezvoltarea si implementarea masurilor identificate. Comunicarea politicii angajatilor si contractorilor pentru a se asigura ca acestia sunt constienti de angajamentul si implicarea in desfasurarea ei. Indicatorii de mediu pot fi impartiti si diseminati catre operatorii ale caror pareri pot fi utilizate Planurile pentru intimplarile neprevazute identifica tipurile de incidente ce pot avea loc si pot furniza asistenta. Procedura poate fi pregatita sa identifice. produselor si proceselor.

• • • • • 2. apei si pamantului. Trebuie folosita o procedura interna care sa autorizeze modificarile si sa preia verificarile dupa modificari inainte ca procesul sa inceapa. livrarile neplanificate si vanzarile pot duce la producerea de lipsuri si pot cauza incidente. De exemplu echipele de la finante si vinzari pot avea influiente semnificative. El poate fi utilizat impreuna cu teste diagnostice atunci cind este cazul. Non Ferrous Metals Industries 69 .Chapter 2 2. Dari de seama ale pregatirii personalului operational pot fi folositoare in asigurarea unei pregatiri progresive si complete. Sistemele de extractie locala trebuie sa fie examinate in mod regulat si defectiunile sau pagubele reparate prompentru Intregul personal poate fi constient de rolul pe care-l joaca in mentinerea vigilentei de exemplu in legatura cu defectarea capacelor protectoare sau stricarea utilajului.3. Trebuie sa existe o formulare clara a aptitudinilor si competentelor cerute pentru fiecare functie.3 Pregatirea • • • • • Intregul personal trebuie sa fie constient de implicarile in mediu ale procesului si ale activitatii lor de lucru. Pregatirea altor departamente in problemele de mediu si consecintele care afecteaza instalatia pot fi efective in prevenirea conflictelor. Chestiunile legate de darea in folosinta trebuie planificate pentru instalatiile noi sau modificate. Un program de mentinere preventiva trebuie folosit si inregistrat. Trebuie folosite proceduri potrivite pentru a incuraja implicarea si raspunsul personalului.2 Constructie si revizie Directivele cer realizarea unui nivel inalt de protectie a mediului ca intreg. Pregatirea personalului implicat in proces trebuie sa includa si implicatiile de mediu ale muncii lor si modul in care sa faca fata incidentelor. Potentialele emisii necaptate trebuie luate in considerare in toate stadiile.3. Masurile de contabilitate pot identifica excesul de folosire a materiei prime si pot identifica adevarata energie si costurile disponibile pentru fiecare stadiu al procesului. O pista de control a procesului de crearea si luarea deciziilor este o metoda utila pentru a demonstra modul in care sunt luate in consideratie diferite procese si optiunile de raspindire a fumului. Urmatoarele cerinte pot fi realizate dupa cum urmeaza: • Implicatiile asupra mediului unui proces nou sau substantial modificat sau materia prima trebuie luate in considerare in stadiile de inceput ale proiectului si trebuie revazute dupa aceea la intervale regulate. Crearea si mentinerea au rolul principal in indeplinirea acestei cereri prin evaluarea efectelor instalatiei existente si a unor procese noi sau schimbate substantial in gradul de protectie a aerului.

Descarcarea. si se bazeaza de cele mai multe ori pe esantionarea efectiva. ca betonul. Unele minereuri contin suficienta apa pentru a preveni formarea prafului. Sistemele de silozuri cu pierdere in greutate si cantarire pe banda sunt folositi pentru masurarea minereurilor sau fondantilor pentru a obtine un amestec efectiv optim si imbunatatirea procesului de control. folosite pentru suprimarea prafului fara a uda prea tare materialul. Alte materiale ca substantele fondante.1 Procese si tehnici aplicate 2. Minereurile si minereurile preparate sunt folosite de instalatii mari si de aceea silozurile nu sunt folosite frecvent pentru pastrarea primara dar pot fi folosite pentru pastrarea intermediara si pregatirea amestecurilor de minereuri sau fondanti. metodele mai riguroase de siguranta sunt adoptate pentru aceste materiale pentru ca sunt in general mai reactive. depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor Principalele materii prime folosite in productia de metale neferoase sunt minereurile si minereurile preparate. gaze si combustibil solid) si gaze de instalatiatie (ca oxigenul. reducerea consumului de energie si reducerea emisiilor.4 Primirea. pastrarea si distributia materialului solid este indeplinita de tehnici similare celor folosite pentru combustibilii solizi. Se folosesc haldele inchise si acoperite si silozurile. Aceasta varietate de materiale presupune multe probleme de manuire si pastrare si tehnicile specifice utilizate depind de proprietatile fizice si chimice ale materialului. aditivii si chimicalele preparate (de ex. Baile se folosesc pentru a segrega diferitele tipuri de minereu. 2. Mecanismele automate de sigilare rapida sunt folosite foarte des.4. Haldele deschise se folosesc pentru o cantitate mare de material dar de obicei se formeaza pe o suprafata dura si neregulata. Studiul a identificat urmatoarele tehnici folosite. analiza si inregistrarea materiei prime pentru stabilirea conditiilor optime ale procesului de operare. Aceasta influienteaza alegerea tehnicilor de pastrare si manuire. clorul si gazele inerte).1. 70 Non Ferrous Metals Industries . Agentii fondanti si cei zgurifianti sunt si ei primiti pe santier si sunt manuiti de o maniera similara minereurilor si minereurilor preparate.Chapter 2 2. contaminarea solului sau contaminarea minereului. pentru a preveni pierderile de material. Agentii de etansare (ca molasa.4. Unele cantitati mari de material nu sunt pastrate pe o suprafata dura pentru ca pot interveni stricaciuni si cauza probleme ascunse. Colectarea prafului si sistemele de risipire a prafului sunt foarte folosite in aceste momente. Etansarea poate preveni oxidarea straturilor de suprafata si in consecinta scurgerea materialului catre pamant sau catre apele de suprafata. pe calea ferata sau pe apa. In general. Sprayurile cu apa sunt frecvent utilizate pentru a suprima praful dar unii operatori cer alimentarea uscata a operatiei si sunt reticenti la folosirea sprayurilor cu apa. Metode alternative ca sprayurilor cu atomizor pentru crearea unor vapori de apa fini. particulele au o marime mai mica si sunt mai usor suspendate in aer sau spalate cu apa. combustibili (petrol. pentru instalatiile de risipire a fumului) sunt de asemenea folosite. Minereurile si minereurile preparate (daca formeaza praf) si alte materiale sub forma de praf. sunt de obicei pastrate in cladiri inchise. oxidul de calciu sau acetatul de polivinil) pot fi folositi pentru prevenirea formarii prafului in conditii de vant. Controlul procesului devine mai important pentru imbunatatirea eficientei conversiei.1 Minereuri si concentrate Minereurile si minereurile preparate (concentratele) pot fi livrate pe santier cu autovehicule. materii prime secundare.

tirajul cuptorului sau filtrele de praf si zgura de metal sunt folosite ca surse de materiale neferoase si acest materiale contin un numar de compusi metalici. Sursa materiilor prime secundare poate oferi informatii despre potentialele emisii datorate prezentei acizilor. 2. In cazul folosirii transportorilor deschisi se poate produce praf daca banda functioneaza pre repede (mai mult de 3. Acesti factori afecteaza metodele de livrare. Aceasta influenteaza in mod direct emisiile potentiale in aer. sunt tratate cu cele mai eficace masuri. sistemele de extractie si de filtre pot fi folosite sa faca fata prafului din punctele de descarcare si cele de transfer. Materialul poate fi recuperat printr-un transportor cu alimentare la partea inferioara.Chapter 2 Descarcarea mineralelor poate fi o sursa potentiala de emisii de praf importante. anioni si componente ca amoniu formeaza reactiile zgurii cu umiditatea. o macara cu graifar sau un incarcator cu cupa frontala. Cresterea volumului de aer este amortizata permitand sistemului de extractie. Starea fizica a materialului dicteaza metodele de livrare si pastrare folosite. indepartarea spumei. Non Ferrous Metals Industries 71 .1. Materiile prime secundare pot fi livrate pe santier neambalate. Materiile prime secundare sunt de asemenea folosite in unele din procesele tehnologice primare.5 m/s). Rata descarcarii nu este controlata si rezulta un volum mare de aer si praf imprastiat. In acest caz. Materialele sunt verificate (prin inspectie si sortare) impotriva impuritatilor neprevazute si a contaminarii si aceasta poate actiona costuri in mentinerea unui produs mai curat si reducerea emisiilor. Deseurile de metal. care poate coplesi sistemele de extragere a prafului. Sursa materialului are de asemenea un impact important si exista cateva metode disponibile pentru sortarea materialului. Masinile de maturat sau alte echipamente specializate care folosesc combinatia jet de apa si colector de praf sunt uzual folosite pentru a curata drumurile interioare. Pentru materialele care formeaza praf. in cutii de tabla de otel sau in butoaie. Starea fizica a materialului afecteaza metodele de pastrare si manuire. aerul format este trecut printr-un balansier si un recipient tampon absoarbe energia descarcarii. de exemplu plumb si cadmiu. Corpurile solide pot adera la roti sau alte parti ale autovehiculului si vor contamina drumul atat inauntrul cat si in afara santierului asa ca se vor folosi tehnici de decontaminare a vehiculelor. Principala problema apare cand un vagon sau alt vehicul basculant descarca prin gravitatie. manuire si pastrare folosite. Controlul calitatii si analiza materialului transportat se practica in majoritatea cazurilor. Materialele care contin componente cu risc sporit pentru mediu.2 Materii prime secundare Aceasta industrie este foarte activa in recuperarea metalului dintr-o varietate de surse si in consecinta foloseste o gama larga de materii prime secundare. Aceste materiale pot fi sub forma de praf sau uleioase si pot fi de la prafuri fine pana la componente intregi. Transferul prin sisteme pneumatice este de asemenea folosit. Se folosesc deci compartimentele de livrare etansate cu usi cu inchidere automata. Tehnicile folosite pentru materiile prime si secundare sunt folosite impreuna cu cele de mai jos. transportorii total inchisi sunt folositi pentru transportarea materialului care formeaza praf. uleiurilor si impuritatilor organice (care pot produce dioxizi in timpul procesului de topire). Ecranele de policarbonat care etanseaza impotriva prafului facut de masinile basculante sunt folosite si ele. Cand se foloseste un incarcator cu cupa frontala se poate genera praf pe intreaga distanta a transportului. apa si sol si oricare din componentele acestor materiale poate fi emise.4.

ca agent reducator sau ca ambele. Unele materiale mari nu sunt pastrate pe suprafete dure caci pot avea loc deteriorari ale suprafetei. Materialele secundare au adesea nevoie sa fie amestecate inaintea procesului sau pre-tratarii si se foloseste pastrarea intermediara. Materialul este de obicei stocat in gramezi separate pentru a tine separat diferitele categorii si aliaje produse. este o practica sigura. pe sosea. Acest lucru trebuie identificat pentru fiecare instalatie. Sistemele de pastrare de pe santier presupun folosirea cisternelor cu capac flotant. Combustibilii pot fi livrati pe santier prin conducte. mai 72 Non Ferrous Metals Industries . Conductele pot fi de asemenea folosite pentru livrarea combustibilului lichid si pot incorpora cisterna de pastrare intermediara. Se folosesc si interceptorii de ulei pentru a preveni descarcarea uleiului in apele reziduale de pe santier.1. Livrarea si pastrarea combustibilului este de obicei controlata de un operator pentru a prevedea scurgerile si infiltrarile. 2. Materialele sub forma de praf si zgurile. care sunt asezate in zone etanse sau in arii inchise care au o capacitate suficienta sa contina cea mai mare cisterna de pastrare (sau 10% din volumul total al cisternei daca este mai mare). pe calea ferata sau pe vapor. acoperite sau in interiorul cladirilor.Chapter 2 Componentele si materialele mari sunt pastrate pe zone de ciment care pot fi in aer liber. Se pot folosi graifare. podelele etansate sau interceptorii de ulei sunt folositi pentru a preveni emisiile in apa. Tehnicile folosite includ urmatoarele: a) Combustibili lichizi Autocisternele si vagoanele cisterna sunt cele mai frecvent folosite pentru livrari. Materialele sunt manevrate printr-o varietate de metode depinzand de modul de pastrare. Materiile secundare care contin componente cu risc de mediu. acoperite sau in interiorul cladirilor. Materialul sub forma de praf poate fi acoperit cu materiale ca molasa pentru a forma o crusta uscata maruntita. Verificarea regulata a continutului cisternei pentru a identifica scurgerile si volumul sigur pentru receptie. acizi si materii organice care pot fi spalate in sistemul de drenaj. Conectarile de livrare se afla in interiorul transportului. transportoare si lopeti. Etansarea automata a furtunului de conectare este folosita cand lichidele sau gazele lichefiate sunt livrate.3 Combustibili Combustibilii pot fi folositi direct ca sursa de caldura. Aceste materiale pot fi piroforice sau pot reactiona cu umezeala pentru a forma amoniu si alte gaze ca arsina sau stibiniu in functie de compozitie. Materiile prime secundare pot fi contaminate cu o varietate de alte materiale ca uleiuri. Potentiala contaminare a apei de ploaie sau a altor ape cu asemenea impuritati este luata in considerare in crearea metodelor de pastrare si tratamentul apei reziduale din aceste zone. Evacuarea gazelor din cisterna de pastrare inapoi in cisterna de livrare este frecvent practicata daca nu se folosesc cisterne de pastrare cu acoperis flotant. sunt si ele pastrate in gramezi separate care pot fi in aer liber. De aceea metodele de pastrare iau acesti factori in considerare. Metoda de livrare nu face parte din gama de interese a acestui document.4. prin rigole de serviciu sau. Ariile inchise. Distributia combustibilului in cisternele de pastrare ale santierului se realizeaza de obicei prin conducte la suprafata. ca plumb si cadmiu sunt tratate cu cele mai eficace masuri. Materialul de acoperire nu afecteaza procesele pirometalurgice.

Daca exista riscul contaminarii apelor subterane. Transportorii inchisi. Excesul de gaz poate fi utilizat la producerea electricitatii sau la facle. Cantitatea de CO variaza in functie de metal si de procesul de productie. Non Ferrous Metals Industries 73 . Unele halde deschise sunt tratate cu sprayuri cu apa sau cu agenti de etansare pentru a preveni formarea prafului in conditii de vant. Extractia si filtrarea prafului se folosesc in caz de nevoie. pastrarea in silozuri.Chapter 2 putin obisnuit prin conducte ingropate. Livrarea de gaze este deseori asociata cu echipamentul de reducere a presiunii sau ocazional cu echipamentul de compresie. Combustibilul solid poate fi distribuit pe santier in camioane. Unele dintre procesele pirometalurgice (producerea carbo-termica a fero-aliajelor in cuptor inchis cu arc electric) produce monoxid de carbon bogat in gaze reziduale ca produs secundar. zona de pastrare trebuie sa fie impermeabila si rezistenta la materialul pastrat. Gazul este curatat si apoi distribuit in santier ca si combustibil secundar sau vandut uzinelor invecinate. Haldele deschise nu sunt frecvent utilizate. Inca o data. se folosesc aceleasi tehnici. Desi LPG poate fi clasificat ca lichid. b) Combustibili gazosi Conductele sunt cel mai obisnuit mijloc de transport pentru combustibilii gazosi. si sunt adoptate astfel metodele de protectie impotriva pagubelor. Continutul umed al combustibilului poate fi controlat pentru a preveni formarea de praf. Pastrarea de o zi sau pastrarea neregulata se practica frecvent in silozuri sau buncare. Materialul poate fi transportat folosind un transportor cu alimentare la partea inferioara. halde deschise si in cladiri in functie de tipul de combustibil si de tendinta sa de a forma praf. De gazele de proces ne vom ocupa mai tarziu. In orice caz. dar acelea care exista sunt create cu un plan neted. c) Combustibilii lichizi Se foloseste transportul pe sosele. asa cum agentii de etansare pot preveni si oxidarea la suprafata a combustibilului. inclinat contra vantului si poate avea pereti de retinere pentru a reduce efectul vantului. Pentru conductele exterioare se folosesc bariere pentru protectia impotriva stricaciunilor. Folosirea conductelor ingropate impiedica identificarea rapida a scurgerilor de combustibil care pot duce la contaminarea solului si a panzei freatice. halde inchise. Sistemele de transport sunt create pentru a minimiza numarul de schimbari de directie si schimbarile de nivel ca sa se reduca formarea de praf si scurgerile. Banda lineala este folosita la curatarea partii care se intoarce a benzii pentru a preveni pierderile prin scurgere. Exploziile de praf sunt posibile in cazul materialelor uscate si fine. In cazul transportorilor deschisi se poate produce praf daca banda merge prea repede (mai mult de 3. deschisi sau acoperiti sunt folositi in functie de potentialul de formare a prafului. o macara cu graifar sau un incarcator cu cupa frontala. Aceste sisteme incorporeaza.5 m/s). monitorizarea volumului si al folosirii presiunii este practicata frecvent pentru a identifica scurgerile de gaze si monitoarele de gaz sunt folosite uneori pentru a veghea locul de lucru si vecinatatea cisternelor de pastrare. de obicei extragerea de praf sau echipamentul de filtrare. Gazul rezidual poate contine CO de la cantitati mici pana la 90%. calea ferata si vapor. Materia solida poate fi spalata in sistemele de drenaj. distributia prin conducte la suprafata sau prin conducte in rigole de serviciu este uzuala. transportori sau prin sistemul pneumatic.

4. Inventarierea si controlul presiunii si monitorizarea pot furniza detectari ale scaparilor pentru toate gazele.4 Chimicalele si gazele de proces Acizii si substantele alcaline sau alti reactivi chimici sunt folositi adesea in procesele importante. Oxigenul este folosit pentru imbunatatirea combustiei. Sectiunea de mai sus care descrie materiile prime secundare. furnizarea de oxigen si imbunatatirea proceselor de conversie si gazul natural sau propanul sunt folosite pentru reducerea oxizilor metalici. Furnizorul specifica. Compusii chimici pot fi produsi ca parti ale proceselor principale. Clorul este de obicei pastrat ca lichid in butoaie sau cisterne si este distribuit prin evaporare si conducta de aspiratie. fiind astfel prevenite scaparile de gaze. Silozurile sunt folosite pentru materiale ca oxidul de calciu.1. Lichidele sunt pastrate de obicei in butoaie sau cisterne in zone inchise sau deschise. Dioxidul de carbon. 74 Non Ferrous Metals Industries . Ele se pot folosi pentru metalele alcaline. Se folosesc de asemenea sistemele de transport pneumatice. Clorul si oxigenul sunt folosite in procesul de solubilizare. Aceeasi schimbare criogenica sau de presiune produce ambele gaze si azotul sarac produs poate fi potrivit pentru operatiile de inertanta. azotul si argonul sunt folosite pentru furnizarea atmosferelor inerte si pentru degazarea metalului topit. Gazele pot fi transportate prin conducte sau autocisterne. Capitolele ulterioare descriu mai detaliat specificul reziduurilor de la procesele si tehnicile de manevrare si pastrare. Combustibilii solizi sunt in general pastrati in butoaie sau in saci mari cu sisteme de drenaj izolate.5 Reziduurile In acest sector se produc o varietate de reziduuri . si se folosesc invelisuri rezistente la acizi sau chimicale. Distributia gazelor in interiorul santierului este in mod normal realizata prin conducte de exterior cu sisteme de protectie contra stricaciunilor. modul de pastrare pentru aceste materiale. Gazele sunt folosite pentru o varietate de scopuri in producerea metalelor neferoase. in echipamentele de risipire a fumului si pot fi produse in timpul procesului. Hidrogenul si dioxidul de sulf sunt folosite pentru reducerea oxizilor si sarurilor.1. acopera majoritatea tehnicilor care sunt folosite. In acelasi fel gazele de combustie care au continut de oxigen scazut. Unele santiere folosesc oxigen pentru a imbunatati combustia si azot pentru suprimarea scanteilor metalelor piroforice. in general. Clorul este folosit pentru pasul de clorinare al producerii magneziului electrolitic. Monoxidul de carbon si hidrogenul sunt folosite in procesele principale. degazarea metalului topit si extragerea componentelor metalice nedorite. Regulile de sanatate si siguranta guverneaza folosirea si distributia clorurilor. Procesul de neutralizare si decantarea presiunii sunt folosite pentru amestecurile de gaze. Multi din acesti reactivi pot reactiona impreuna si metodele de pastrare si manevrare de obicei iau in considerare acest lucru prin segregarea materialelor reactive. compusii precipitati sau se pot folosi pentru gazele reziduale sau procesele de tratare a apei reziduale. Pentru volumele mici se pot furniza gaze deja amestecate. Multe dintre ele formeaza baza materiei prime pentru alte parti ale industriei. sunt folosite pentru a preveni auto-aprinderea. 2. Industria poate folosi cantitati mari de gaze de proces si consumarea anumitor gaze inflenteaza metoda de transport si de distributie.Chapter 2 2.4.

Aceste tehnici sunt: • Folosirea sistemelor de păstrare a lichidului care au capacitatea de a conţine cel puţin volumul celei mai mari cisterne de păstrare. Se dau exemple pentru a demonstra tehnicile care ilustreaza o mare grijă fată de mediu. Punctele de livrare trebuie conţinute înăuntrul containerului pentru a colecta scurgerile de materiale. descarcarii.2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum Consumul materiilor prime este dependent de metalul produs si aceste date sunt incluse in capitolele 3-12. metale. Folosirea etanşării automate a legăturilor de livrare trebuie luată în considerare pentru a preveni scurgerile. Tehnicile care sunt date ca exemple depind de informaţiile furnizate de industrie. Exista potentiale emisii de praf si metal in aer si sol de la operatiile de incarcare si descarcare. Conţinutul containerelor trebuie expus şi asociat cu sisteme de alarmă. Oricum există câteva tehnici care sunt considerate mai eficace în prevenirea scăpărilor de la mânuirea materiei brute. Materialele solide in suspensie. transferul si pastrarea materialului solid si re-suspensiile de praf din zonele de pastrare si transportori. pastrarii. 2.Chapter 2 2. Acidul sulfuric şi alte materiale reactive trebuie să fie de asemenea păstrate cu pereţi dubli sau în cisterne plasate în containere rezistente chimic de aceeaşi capacitate. Tehnicile care sunt folosite depind într-o mare măsură de tipul de material folosit. Folosirea livrărilor planificate şi sistemelor de control automat previn supraâncărcarea cisternelor de păstrare. Există diferite indicaţii în fiecare stat membru şi ele trebuie urmate în conformitate. ulei si diferiti anioni ca sulfatul pot fi emisi in apa. materialele organice si oxidante) trebuie segregate şi trebuie folosite gaze inerte pentru cisternele sau zonele de păstrare dacă este necesar. Dacă există riscul contaminării pânzei freatice zona de păstrare trebuie să fie impermeabilă şi rezistentă la materialul stocat. Exista emisii potentiale de VOC in aer de la respiratia cisternelor si scurgerilor din conducte. Materialele incompatibile (de ex. Se pot face unele estimari din mostrele de mediu ca indicatorii de nivel de depozit pentru praf sau mostrele din apa de suprafaţă. De aceea acest capitol se concentreaza asupra tehnicilor folosite in manevrarea materiei prime. si transferului lichidelor si gazelor. Zonele de păstrare trebuie create astfel ca scurgerile din părţile superioare ale cisternelor şi din sistemele de livrare să fie colectate. Emisiile din aceste surse sunt de obicei fugitive si de aceea greu de cuantificat. Exista emisii potentiale de VOC in aer si de uleiuri in apa sau pamant in timpul incarcarii.4.3 Tehnici de luat în considerare în determinarea celor mai bune tehnici Aceasta sectiune preznta un număr de tehnici pentru prevenirea si reducerea reziduurilor ca şi tehnici de reducere a consumului de energie. Ele sunt toate disponibile din punct de vedere comercial. Aceste probleme sunt specifice şantierelor individuale şi materialelor. Statele Europene Membre şi evaluarea Biroului European IPPC. într-o anumită măsură. • • • Non Ferrous Metals Industries 75 . De exemplu piesele mari şi grele sunt tratate în mod diferit de seris de tehnici folosite pentru materialul fin care produce praf.4. Tehnicile aplicate discutate mai sus sunt toate capabile să prevină scăpările în mediul înconjurător. Ventilarea anterioară a gazelor deplasate spre vehiculul de livrare trebuie practicată pentru areduce emisiile de VOV.

Monitorii de gaz trebuie folosiţi în zone sigure şi în apropierea cisternelor de păstrare. Zonele de păstrare pentru agenţii reducători ca :cărbunele. se pot folosi la punctele de livrare. Cladirile complet inchise pot fi utilizate pentru depozitarea materialelor sub forma de pulberi si pot sa nu solicite dispozitive speciale de filtrare. de exemplu formarea gheţii. silozuri. sisteme de transfer pneumatice pentru a preveni formarea prafului. Eşantionarea materialului şi sisteme de verificare pot fi încorporate în sistemul de manevrare şi stocare a materialului pentru a identifica calitatea materiei prime şi planifica procesul. Controlul de inventar şi sistemele de inspecţie pot fi adoptate pentru a preveni scurgerile şi identifica pierderile. Sistemul de transport raţionalizat poate fi folosit pentru minimizarea generării şi transportului prafului în şantier. sigure. Aceste sisteme pot fi create şi pot opera la aceleaşi standarde ca şi sistemele de manevrare şi stocare. Folosirea metodelor de tratament a apelor reziduale pentru produsele chimice care sunt stocate. Folosirea unor vase de presiune robuste şi bine create pentru gaze (incl. cocsul sau talajul trebuie să fie supravegheaţi pentru a detecta incendiile produse prin autoaprindere. Condiţiile locale influenţează metoda . Folosirea sistemelor de curăţare pentru curăţarea vehiculelor folosite pentru livrarea şi manevrarea materialului. deasupra pământului astfel încât să se poată detecta rapid scurgerile şi să se poată preveni stricăciunile vehiculelor sau ale altor echipamente. Unde este necesar. de stocare. cu drenaje şi colectori de golire. Apa de ploaie care spală praful trebuie colectată şi tratată. dacă este necesar pentru drenajul din zonele de stocare deschise. sistemele de livrare etanşată. Se pot folosi campanii de măturare a drumurilor. transportori închişi cu echipamente de extracţie şi de filtrare robuste. GPL) cu monitorizarea presiunii cisternei şi sisteme de livrare prin conducte pentru a preveni rupturile şi scurgerile. Materialele uleioase trebuie păstrate acoperite pentru a preveni spălarea lor de către ploaie. surse de praf. • • • • • • • • • • • • • 76 Non Ferrous Metals Industries . Materialele insolubile şi care nu creează praf pot fi păstrate pe suprafeţe etanşe. Dacă sunt folosite conducte îngropate trebuie stabilit şi marcat cursul lor şi trebuie adoptate sisteme de escavare sigure. Transferul transportorilor şi conductele plasate în zonele deschise. pot fi folosite pentru materialele care creează praf şi silozurile pot fi folosite pentru păstrarea pe zi. Păstrarea materialului care poate elibera ulei pe zonele betonate care au limitatori sau alte dispozitive de oprire. Unde este cerut. Agenţii de etanşare ( ca molasa şi PVA ) pot fi folosiţi unde sunt necesari şi unde sunt compatibili pentru reducerea tendinţei materialului de a forma praf. Folosirea unor practici bine create şi construite şi menţinerea adecvată.Chapter 2 • Folosirea interceptorilor de ulei şi materiale solide.

Prafurile colectate sunt reîntoarse în proces.1. Dezgheţarea se realizează prin folosirea jeturilor de aburi pentru topirea gheţii şi pentru dezgheţarea materiei prime.1 Dezgheţarea Dezgheţarea se realizează pentru apermite materialului îngheţat să fie manevrat. Uscarea este de obicei realizată prin aplicarea căldurii directe dintr-un arzător sau prin jeturi sau indirect folosind aburi sau aer fierbinte. 2. Aceasta se datorează energiei cerute aburului supra-încins şi creşterii semnificative a volumului de gaz. Căldura generată de procesele pirometalurgice este şi ea adesea utilizată pentru acest scop dca şi CO bogat în gaze reziduale care poate fi ars pentru a usca materia primă. Prezenţa apei este evitată adesea pentru câteva motive: • • • • • Este periculos când se produc volume mari de aburi în furnalele fierbinţi. Vaporii de apă pot reacţiona cu carbonul să formeze H2 şi CO. Uscătorul de gaze reziduuale poate să conţină SO2 şi se poate lua în considerare tratarea gazelor.Minereurile şi minereurile prelucrate uscate pot fi piroforice şi designul sistemului de risipire a fumului ţine de obicei cont de acest lucru. ceea ce creşte datoria ventilatorului. Toate aceste tehnici sunt folosite pentru a produce o alimentare mai bună şi mai controlabilă a proceselor principale.Chapter 2 2. Agenţii reducători ca : cărbunele. preparate şi materiile prime secundare sunt uneori într-o formă ce nu poate fi folosită direct în procesele principale. şi sunt deasemenea utilizate în recuperarea materialului preţios pentru evaluarea materiei prime astfel încât să se poată calcula cheltuielile de recuperare. Uscarea separată la temperaturi joase reduce cererea energiei.1. Dimensiunea materialului poate avea nevoie să fie crescută sau micşorată pentru a promova reacţiile sau reduce oxidarea.5. Aceasta are loc de exemplu când minereurile sau combustibilii fosili solizi (cărbunele ) sunt descărcaţi dintr-un tren sau vapor în timpul iernii. Materialul uscat emană de obicei praf şi sistemele de exctracţie şi de risipire a fumului sun folosite pentru colectarea gazelor cu praf.5. Apa poate produce cereri de căldură variabilă într-un arzător concentrat lucru care deranjează controlul procesului şi poate inhiba operaţia auto-termală.1. 2.5.Uscarea/dizolvarea pot fi folosite pentru motive de control şi siguranţă.2 Uscarea Procesele de uscare sunt folosite pentru a produce materie primă potrivită pentru procesul de producţie principal. Cuptoarele de ardere rotative şi uscătorii cu strat fluidizat sunt de asemenea folosite. 2. Invelişul ar trebui scos pentru a evita problemele legate de procesul de risipire a fumului şi îmbunătăţirea punctelor de topire.5. cocsul şi agenţii fondanţi sau alte materiale care produc zgură pot fi adăugate pentru a controla procesul metalurgic. Stratul de ozon sau oxigenul rezidual sărac în gazele de combustie poate fi folosit pentru suprimarea aprinderii.5 Pre-procesarea şi transferul materiilor prime 2. reziduurilor sau materiei prime astfel încât să fie potrivit pentru vânzare sau pentru o procesare Non Ferrous Metals Industries 77 .3 Concasarea şi reducerea dimensiunilor Concasarea şi reducerea dimensiunilor este practicată pentru a reduce dimensiunea produselor. Efectele coroziunii .1 Procese şi tehnici aplicate Minereurile .

Din pasta produsă se extrage apoi apa şi este folosită în procesul de granulare. Procesele de granulare au potenţialul de a forma prafuri fine şi aerosoli care trebuie controlaţi. 2. Concasarea în două stadii poate fi folosită pentru controlul dimensiunilor particulelor şi preveni impactul oxidului de plumb cu plasticul în timpul unui singur stadiu de măcinare. Amestecul poate produce praf şi se folosesc colectarea impurităţilor şi extracţia. Electrolitul este scos şi el şi tratat sau folosit. sistemele de extracţie şi de risipire a prafului. prafurile emise de cuptoare şi alte materiale secundare şi ele include balotarea sârmei sau deşeurile comprimarea brichetelor de 78 Non Ferrous Metals Industries .6 Brichetarea. Granularea este folosită pentru producerea de particule mici de zgură care sun folosite ca material de împroşxcare. Se zdrobesc materialele uscate sau ude şi poate include şi un stadiu de amestecare.4 Spargerea bateriilor Tăierea bateriilor este folosită pentru recuperarea plumbului. materialul amestecat poate să aibă nevoie de granulare înaintea unor procese ca sinterizarea. cadmiului şi a altor materiale din baterii. 2. Cadmiul şi nichelul sunt recuperate din electrozi şi oţelul din carcasa de metal. Conţinutul de acid al bateriilor poate contamina solul şi apa dacă nu este colectat şi manevrat cum trebuie. Bateriile din Ni/Cd sunt pirolizate pentru a scoate carcasa de plastic şi ale deschide.5.Chapter 2 viitoare. Concasarea uscată este o sursă majoră de emisie de praf şi se folosesc. în stadiul de măcinare sau în timpul stadiilor de transformare. rambleu rutier sau ca material care poate fi reprocesat pentru a recupera continutul de metal. granularea şi alte metode de aglomerare Se folosesc multe tehnici de tratare a minereurilor preparate. Agenţii de acoperire şi lianţii pot fi deasemenea folosiţi pentru acest scop. Echipamentul specific va depinde de mater8ia primă care trebuie tratată. Praful colectat se reîntorce în proces. Materialul plastic este separat şi spălat pentru îmbunătăţirea calităţii şi producerea plasticului pregătit pentru reciclare. Sistemele de drenaj atnşe rezistente la acid pot fi folosite cu containere de colectare şi stocare. nichelului.5. Amestecul ud este deasemenea folosit pentru evitarea producerii prafului. Materialele se pot zdrobi umede acolo unde formarea prafului poate cauza probleme şi unde urmeaza stadiile de granulare. Piroliza este realizată la temperaturi joase şi gazele sunt tratate într-un arzator final şi apoi un sac de filtru. Se folosesc multe tipuri de concasoare inclusiv concasorul conic şi moara cu bile. Amestecul poate fi realizat în echipamentul de mixtură.1. Componentele electronice sunt sursa câtorva metale neferoase şi acestea pot fi puse în mărunţitori sau mori pentru a elibera circuitul imprimat şi alte materiale de componentele metalice astfel încât să aibă loc separarea. 2.1. din această cauză. cântăririle pe bandă sau prin volumul din echipamentul de încarcare. Amestecurile exacte sunt produse folosind sistemele de păstrare cu pierdere în greutate. iar praful colectat se întoarce în proces.1.5. Granularea mai este folosită şi pentru producerea de alice metalice. morile cu ciocane pot fi folosite pentru spargerea carcasei bateriei pentru eliberarea plumbului şi componentelor din plumb şi permite recuperarea carcasei din material plastic (în special polii-propilenă).5 Amestecul Amestecul este realizat pentru mixarea minereurilor sau minereurilor preparate de diferite calităţi şi a fondanţilor şi agenţilor reducători cu minereul pentru a produce o alimentare stabilă a procesului principal. Zgura topită este aruncată într-o baie de apă sau turnată printr-un curent de apă. uscare şi păstrare. Pentru bateriile cu plăci de plumb şi acid sulfuric. In funcţie de proces. Etapele de măcinare pot produce vapori acizi care pot fi colectaţi în filtre de vapori.

silicatul de sodiu. UNEP 1993]. de asemenea folosite pentru acest scop şi adiţional. gazele produse au un conţinut mare de dioxid de sulf. Agenţii de acoperire şi lianţii sunt folosiţi în acst scop pentru a reduce dezvoltarea prafului în următorele etape ale procesului. După adăugarea lianţilor sau a apei mixtura este aşezată într-o presă care produce pachete sub formă de pernă. Sinterizareaminereului sulfuros este exo-termică. Calcinarea minereurilor preparate sulfurose realizează faza de coacere şi este discutată în capitolul despre producerea metalului. sau granulată cu un disc de granulare sau într-un tambur rotativ de granulare. cenuşă de oţel sau ciment şi aceştia au şi rolul de a reduce formarea prafului. Pincipalul mecanism de legătură în Sinterizareaminereurilor este realizat prin aducerea minereului la o temperatură la care masa filoniană începe să se topească în timp ce particulele individuale fuzionează într-o matrice de cenuşă topită. Uneori un strat de material aglutinat este folosit între vatră şi amestec pentru a proteja plasa de oţel. Sinterul este răcit cu un curent de aer sau în răcitor cu apă. Brichetele şi granulele care conţin o mixtură fină de minereu sau minereu prelucrat.Chapter 2 material şi extrudarea sau laminarea pastelor pentru producerea bilelor de material.şi nu există în mod normal adăugări de carbon în timpul procesului.7 Sinterizarea şi calcinarea Aceste procese sunt folosite pentru creşterea dimensiunii materiei prime sau a compoziţiei chimice astfel încât să fie pregătite pentru procesele următoare. Gazele sunt trase în sus sau în jos prin strat ( aglutinare cu tiraj ascendent sau tiraj invers ). uneori. Se poate adăuga răşina pentru a îmbunătăţi forţa verde. cu pat lichid sau cu mai multe vetre. şi poate micşora volumul de gaz sau al emisiilor necaptate şi recupereaza eficient căldura.. va juca un rol important în procesul de aglutinare. volumul gazului şi emisiile fugitive [tm 109. şi poate fi granulat înaintea aglutinării. Sinterul este de obicei zdrobit şi clasificat şi materialele fine se întorc la procesul de aglutinare. Liantul trebuie să aibă astfel de proprietăţi încât pachetele să aibă suficientă tărie pentru a fi manevrate uşor şi a rămâne nestricate când sunt încărcate în furnal. Fracţiunile brute ale filtrului de praf din sacul de filtru al furnalului şi fltrul de praf din operaţiile de zdrobire şi sortare pot fi amestecate cu alte materiale pentru a fi brichetate. Materialele fine sunt întoarse în procesul de aglutinare. In cazul oxizilor se adaugă cocs. minereul este amestecat cu sinterul care se întoarce şi agenţii de topire. o vatră continuă sau o bandă de oţel pentru a transporta materialul prin zonele de încălzire şi răcire. In general. Sinterizareaşi calcinarea minereurilor sulfuroase sunt deseori realizate împreună la temperaturi înalte şi în acest caz. Se pot folosi diferite tipuri de lianţi ca: molasa şi oxidul de calciu. praf reciclat şi materiale adiţionale ca agenţii reducători sau adesea produse pentru a asigura condiţii eficiente de topire. Calcinarea se realizează în cuptoare rotative. materialul reîntors poate fi de 2-4 ori mai mare decât sinterul produs. In unele cazuri. Particulele create sunt trimise apoi în topitor. Instalaţiile de aglutinare folosesc o vatră mobilă. Se foloseşte şi o maşină de aglutinat care foloseşte o combinaţie de etape cu tiraj ascendent şi tiraj invers. Aglomerarea şi Sinterizareapermit o curgere mai plană a gazului într-un cuptor şi reduc formarea de praf.1. 2.recristalizarea adică formarea de cristale noi în fostele limite. Non Ferrous Metals Industries 79 . Oxidarea sulfului furnizează căldura necesară procesului. Sinterul este apoi cernut şi uneori zdrobit pentru a produce un material final de mărime constantă. Sinterizareaşi calcinarea sunt.5. alte materiale folosind gazul natural ca combustibil. sunt folosite pentru ajustarea formei chimice a mixturii sau pentru a transforma orice sulf prezent.

Sistemele de tratament pentru prevenirea contaminării apei sunt folosite în aceste cazuri. dar există şi unele cuptoare special create pentru a primi impurităţile organice. Cenuţa de metal este colectată sau răcită înaintea altor procese. Procesele de spălare şi piroliză sunt utilizate.5.1. catalizatori şi alte materiale pentru a concentra metalele preţioase şi recuperarea nichelului. In cuptor. Unele procese folosesc tehnici criogenice pentru a face învelişul casant şi de aceea mai uşor de îndepărtat. Aceasta permite metalelor să fie recuperate mai uşor ca oxid pentru o procesare viitoare. Formarea potenţială a dioxizilor trebuie luată în considerare pentru toate aceste procese. Extragerea uleiului şi descoperirea se realizează într-un cuptor special creat.1. Cuptoarele Waelez şi cuptoarele cu vapori de cenuşă sunt folosite. 80 Non Ferrous Metals Industries . Ruperea mecanică este frecvent utilizată pentru îndepărtarea izolaţiei de pe cabluri şi învelişului de pe alte materiale. Procesul utilizează temperaturi înalte şi o sursă de carbon pentru a produce cenuşă inertă prin transformarea în vapori sau volatilizarea materialelor din material. In majoritatea cazurilor un cuptor cu vatră rotativă este utilizat la temperatură scăzută pentru volatilizarea uleiului şi a apei. Este de asemenea folosit pentru pre-tratarea catalizatorilor sau pentru îndepărtarea conţinutului organic înaintea altor tratamente.10 Incinerarea şi piroliza Aceasta este folosită în mod normal pentru tratarea filmului fotografic. Un arzător final care operează la o temperatură înaltă (mai mult de 850 grade celsius) este folosit pentru distrugerea produselor anorganice în cuptor şi gazele sunt de obicei filtrate într-un filtru cu ţesături. Aceste evenimente pot cauza emisii importante de fum. Aceste procese sunt folosite pentru degresarea unor produse. Spălarea cu solvenţi sau cu detergenţi poate fi de asemenea folosită. Centrifugarea poate extrage uleiurile şi reduce încărcătura la sistemul termal. Sistemele cu vapori solvenţi cu condensatori integrali sunt cele mai comune. descoperirea deşeurilor contaminate este adesea mai puţin eficientă decât descoperirea deşeurilor într-un cuptor separat datorită producerii unei cantităţi mai mari de zgură de metal. Aceste procese sunt de obicei realizate la o temperatură scăzută pentru a preveni transferul metalelor.Chapter 2 2. 2. Cuptoarele cu cutie simplă şi cele cu vatră rotativă sunt utilizate pentru etapa incinerării şi pirolizei.1. Transformarea în vapori este realizată în timpul preceselor de conversie a şarjei şi metalele volatile sunt extrase în timpul procesului.5. Materia primă este introdusă în cutiile furnalelor în cuvă.5.9 Descoperirea şi extragerea uleiurilor Aceste operaţii sunt de obicei realizate la materiile prime secundare pentru a reduce continutul organic pentru nişte procese principale. Se foloseşte încălzirea directă şi indirectă a materialului.8 Procesele de transformare în vapori Aceste procese sunt folosite la transformarea metalelor volatile ca plumbul sau zincul. Prezenţa unui înveliş poate de asemenea reduce rata de topire în mod semnificativ. 2. Variaţiile majore în conţinutul organic pot cauza combustii ineficiente în unele cuptoare şi produce volume mari de gaze de combustie care conţin compuşi organici reziduali. dioxizi şi praf de metal în aer dacă colectorul de gaze şi sistemele de combustie nu sunt suficient de robuste. Gazele produse de incinerator sunt apoi tratate într-un arzător final şi într-un sac de filtru. Scânteile sau particulele care ard pot fi produse şi pot cauza pagube semnificative echipamentului de risipire a fumului.

5.cadmiul în filtrul de praf poate fi îndepărtat înainte ca praful să fie reciclat într-un cuptor. dar aceste tehnici sunt folosite şi în câteva şantiere de producţie pentru tratarea zgurii. plumb şi aluminiu să lase impurităţi mari şi cu punct de topire ridicat pe vatră pentru procesele viitoare. .11 Proceduri de solubilizare Solubilizarea sau presolubilizarea este folosită pentru îndepărtarea impurităţilor ca substanţe alcaline şi alcalino-pământoase. Sunt folosite circuite închise sau deschise de spălare iar apa reziduală este tratată.1. Sistemele cu sray de apă nu sunt în general folosite. Clasificarea este de asemenea folosită pentru separarea metalelor de materialele mai puţin dense ca plasticul şi fibrele de la deşeurile electronice.1. Minereurile ca cuarţul sunt spălate şi cernute înainte de folosire. laserul şi alte sisteme de detectare în combinaţie cu maşinile de sortat mecanice sau pneumatice. Presolubilizarea este folosită şi pentru îndepărtarea metalelor din matrice complexe sau pentru concentrarea metalelor preţioase care sunt folosite pentru învelirea catalizatorilor. clor şi sulf în reziduuri sau pentru recuperarea lor ca produse secundare.5.13 Sisteme de transfer şi de încărcare Aceste sisteme sunt folosite pentru transportul materiilor prime între etapele de pre-tratare şi apoi în procesul principal. 2. UV. Materialele pre-tratate pot fi mai uscate decât materiile prime şi sunt folosite metode mai stringente de prevenire a emisiilor de praf. Plutirea este folosită pentru a îmbogăţi solubilizarea reziduurilor. sulf sau clor din minereurile preparate şi materiile prime secundare înaintea altor procese. IR. Deplasarea gravitaţională a sarcinii într-un cuptor cu reverberaţie este folosită pentru a topi zinc. În acest caz diferenţa de densitate şi de mărime a diferitelor fracţii este folosită pentru separarea metalului. Acestea sunt folosite de exemplu pentru separarea bateriilor Ni/Cd de alte tipuri de baterii şi tehnicile se dezvoltă şi pentru alte aplicaţii. oxizilor de metal şi componente plastice folosind apa ca suport. Solubilizarea este folosită pentru reducerea consumului de cadmiu. Tehnicile de separare sunt mai frecvente pentru materiile prime secundare. Alte tehnici de separare implică folosirea culorii.12 Tehnici de separare Aceste procese sunt folosite pentru îndepărtarea impurităţilor din materia primă anterior folosirii acestora. Separarea magnetică este folosită pentru a îndepărta bucăţile de fier şi pentru a reduce contaminarea aliajelor.Chapter 2 2. Transportorii materialelor care formează praf sunt în general etanş şi în aceste cazuri sunt Non Ferrous Metals Industries 81 . Tehnicile de separare pentru minereuri şi minereurile preparate sunt folosite în general la mină unde materialul este concentrat. pentru extragerea fracţiilor metalelor. raze X. In general magneţii sunt utilizaţi deasupra transportorilor. Tehnicile similare celor folosite pentru materiile prime sunt folosite şi similare problemelor de producţie a prafului de colectare şi extracţie. Exemple sunt – oxidul WAELZ poate fi spălat pentru a produce material potrivit pentru folosirea în procesele primare. magneziu. 2. Media greutăţii şi separarea densităţii este folosită pentru industria procesării deşeurilor dar poate fi întâlnită şi în industria metalelor neferoase spre exemplu procesarea unei baterii pentru a îndepărta materialul plastic. Câmpurile electromagnetice mobile sunt folosite pentru a separa aluminiu de alte materiale. O variaţie a cestei tehnici foloseşte acest câmp electromagnetic mobil pentru a pompa aluminiu topit sau alte metale fără un contact direct între metal şi componentele mecanice. şi cea mai comună este separarea magnetică.1.5. Materialul colectat este refolosit. Separarea magnetică este folosită pentru a îndepărta bucăţile de fier.

construite şi menţinute cu grijă. • Folosirea proceselor de pre-tratare şi transfer cu echipamente de risipire a fumului şi de extracţie bine create pentru prevenirea emisiilor de praf şi alte materiale. Designul acestui echipament ar trebui să ţină cont de natura emisiilor. Pentru a reduce impactul COV. ca şi tehnicile pentru reducerea consumului total de energie. Tehnicile care sunt folosite depind în mare măsură de materialul care este folosit. Timpii de rezistenţă mai mici pot rezulta în distrugerea completă a COV şi dioxizilor. Aceste sisteme trebuie dotate cu echipamente de extracţie şi de risipire a prafului acolo unde este posibilă emisia de praf. Trebuie să ne referim şi la tehnicile pentru materiile prime. Natura materialului trebuie luată în considerare şi trebuie evaluate emisiile potenţiale de COV şi dioxizi în procesele termale.5.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT Această secţiune prezintă o serie de tehnici de prevenire şi reducere a emisiilor şi reziduurilor. Gazele trebuie păstrate la temperaturi mai mari de 850 oC (1100oC dacă este mai mult de 1% material organic halogenat). vapori şi praf de la procesele termale şi praf de la procesele mecanice şi eliberări de metale în apă de la sistemele de filtrare şi granulare. în prezenţa a cel puţin 65 oxigen pentru un minimum de 2 secunde. De aceea este necesar un design mai detaliat al echipamentului de proces folosit în acest stadiu iar procesele trebuie să fie monitorizate şi controlate efectiv. de rata maximă a emisiilor şi de toate sursele potenţiale.5. tirajul ascendent sau procesul de aglutinare cu tiraj invers etanş sunt tehnici care trebuie luate în considerare. Folosirea sistemelor de transport etanşe pentru materialele care produc praf. dar aceasta trebuie demonstrată la nivel local. Statele Europene Membre şi evaluarea Biroului European IPPC. reduce emisiile • • • • • 82 Non Ferrous Metals Industries .2 Emisiile prezente şi nivelul de consum Emisiile potenţiale către mediul ambiant sunt similare acelora din manevrarea materiilor prime.Chapter 2 angajate sisteme de extracţie eficientă şi de risipire a fumului. Toate acestea sunt disponibile din punct de vedere comercial. În plus există eliberări în aer de fum. Emisiile acestor procese sunt de obicei colectate. Sinterizareape benzi de oţel are câteva avantaje pentru anumite grupe de metale şi poate minimiza volumul de gaze. Curăţirea termală şi sistemele de piroliză care folosesc echipamente de ardere finală robuste pentru a distruge produsele de combustie de exemplu COV şi dioxizii. gaze acide. Trebuie folosite sisteme eficiente de recuperare a solvenţilor şi vaporilor. Gazele trebuie răcite rapid prin fereastra de temperatură a reformării dioxizilor. Folosirea sfărmării. amestecului şi granulării umede dacă alte tehnici de control a prafului nu sunt disponibile. Oricum următoarele probleme sunt considerate a fi cele mai importante. Tehnicile care sunt date ca exemplu depind de informaţiile utilizate de industrie. Operaţiile de pre-procesare şi transfer au de a face cu materiale care sunt uscate şi care produc probabil emisii în mediu. Sistemele de extracţie şi reducere a prafului trebuie să fie create. Aceste probleme sunt specifice şantierelor individuale şi materialelor. O alternativă este folosirea sprayurilor cu apă fină sau vapori. Benzile de oţel. 2. procesele de spălare pentru îndepărtarea uleiului şi altor impurităţi trebuie să folosească solvenţi benigni. 2. Exemplele sunt date pentru a demonstra tehnicile care ilustrează o grijă mare pentru mediu. Sumarul tehnicilor aplicate în acestă secţiune include problemele care vor fi întâlnite. de exemplu piesele mari şi grele sunt tratate de o manieră diferită faţă de cele de material fin. Racletele de la capăt sunt folosite pe transportori pentru a preveni re-aducerea materialului pe secţiunea de întoarcere a benzii.

Chapter 2 • • • necaptate şi recupera căldura. Folosirea cuptoarelor rotative cu răcirea cenuşii umede pentru procesele ce implică reducerea volumului de material. Dacă se cere minimalizarea generării de fum şi vapori şi îmbunătăţirea ratelor de topire. Colectarea şi tratamentul apelor reziduale pentru îndepărtarea metalelor neferoase şi a altor componenţi. Sistemele de extracţie a gazelor reziduale ar trebui să prevină emisiile necaptate. trebuie create procese de separare pentru producerea de materiale curate care sunt potrivite pentru procesul de recuperare. Instalaţiile mai mici pot folosi un cuptor mobil cu grătar. Non Ferrous Metals Industries 83 . În ambele cazuri gazele de combustie ar trebui curăţate pentru îndepărtarea prafului şi a gazelor acide dacă sunt prezente.

SO2 şi emisiile de praf Filtrele de praf dintr-o varietate de procese conţin Pb şi Zn Emisii de COV şi dioxizi din sistemele termale.Chapter 2 Metode de pretratare Uscarea Concasarea Amestecarea Materiale Minereuri prelucrate fondanţi Zgura / baterii Grupe de metale şi Toate Toate Toate Comentarii Alimentarea uscată a unui cuptor Bazată pe apă sau procese mecanice/ Mecanice în stadiile 1 sau 2.t.c. Sistemele mecanice şi criogenice sunt disponibile. catalizatori Metale preţioase Incinerarea Solubilizarea Separarea Degresarea Uscarea Materii prime Reziduuri Material plastic Metale Produşi – folosind sisteme bazate pe solvenţi şi apă Minereuri prelucrate şi fondanţi Pb.c.t. Emisii potenţiale de acid în mediu. Toate Tabelul 2. Folosirea stadiilor de transport şi de amestec Acoperirea şi granularea. PMs.3: Sumarul metodelor de pretratare 84 Non Ferrous Metals Industries . zgură şi Toate (mai rar Cu şi Ni) şi Pb. e. Zn şi feroaliaje Pb. Ti. reziduuri Minereuri prelucrate fondanţi Filtre de praf. Cd. e. Emisii de COV şi dioxizi Sisteme bazate pe aer sau lichid Potenţial pemtru hidrocarbonul clorinat Alimentarea uscată a unui cuptor Minereuri prelucrate şi fondanţi Aglomerarea Aglutinarea Vaporii de metal Minereuri prelucrate fondanţi. Descoperirea şi Cablu Prin centrifugare se poate extragerea uleiului recupera uleiul şi reduce încărcătura în sistemul termal Film. Zn. PMs Pb. Al Cu. Zn Cu. Al.

Aluminiu Celulele electrolitice topite doar pentru stadiul primar. cu bandă. O varietate de aplicaţii în funcţie de materia primă şi de stadiul procesului.Chapter 2 2. Cuptor cu arc electric este folosit ca cuptor deschis.6 Tehnici de producere a metalului şi de control a procesului Metal Cupru Tipul de cuptor care poate fi întâlnit Cuptor de topire cu vaporizare bruscă Cuptor de topire cu baie Cuptor electric Cuptor cu vatră rotativă şi convertor Cuptor cu cuvă Cuptor cu aer suflant Cuptor cu inducţie Cuptor cu reverberaţie Celule electrolitice topite Cuptor cu reverberaţie Cuptor cu cuvă şi vatră rotativă Cuptor cu inducţie Cuptor imperial de topit Cuptor cu vaporizare Cuptor cu baie Cuptor scurt cu vatră rotativă Încălzitor KEETLE Maşină de aglutinare Cuptor cu pat fluidizat Maşină de aglutinare Cuptor cu inducţie şi creuzet Cuptor cu vapori de zgură Cuptor electric Cuptor cu aer suflant Cuptor cu creuzet Incinerator rotativ şi static Cuptor cu pelaţie Distilare în vid Cuptor cu vatră rotativă Cuptor tubular Cuptor Herrehoff Cuptor cu împingător Cuptor cu bandă Cuptor cu şarjă Cuptor cu vatră rotativă Cuptor cu fascicul electronic Cuptor cu inducţie în vid Cuptor cu aer suflant Cuptor cu arc electric. Metale alcaline Nichel şi cobalt Non Ferrous Metals Industries 85 . Plumb Zinc Controlul temperaturii topirii este vital O varietate de aplicaţii în funcţie de materia primă şi de stadiul procesului Metale preţioase Mercur Metale refractare Feroaliajele Cuproarele cu împingător. cu şarjă şi cu vatră rotativă sunt folosite pentru producerea pulberilor. Cuptorul cu fascicul electronic este folosit pentru topirea lingourilor. semiînchis şi închis Cuptoarele cu inducţie sunt folosite pentru retopire. cuptor electric Cuptor Herrehoff Cuptor cu topire reactivă cu creuzet Reactori metalo-termici Celule electrolitice topite Cuptor electric. cuptor cu inducţie Cuptor de topire cu vaporizare bruscă Cuptor de topire cu baie Cuptor electric Cuptor cu reverberaţie Convertori Cuptor cu vatră rotativă Cuptor cu inducţie Comentarii O varietate de aplicaţii depinzând de materia primă şi stadiul procesului.

1 Cuptoare de coacere. metalele care sunt folosite si avantajele si dezavantajele specifice in aceste aplicatii. Un alt factor important in aplicabilitatea fiecarui tip de proces este tipul si varietatea materiilor prime folosite.1 Cuptor rotativ tubular Cuptoarele tubulare rotative folosesc aceeasi amenajare (aranjament) ca si cuptoarele rotative. semiinchiderea si deschiderea proceselor sunt nenumarate.6. etansarea. luind in consideratie alegerea celor mai bune tehnici. topirea si rafinarea metalelor. cuptor electric Tabelul 2. 2. Intr-o maniera similara operatia in sine si mentenanta acestor sisteme este de asemenea descrisa.6. Proiectarea sistemelor de evacuarea fumului este puternic influentata de configuratia geometrica care in ultima instanta poate face dificila aceasta operatie. tm 26. calcinare.Chapter 2 Carbon şi grafit Cuptor cu puţ Cuptor cu vacuum. tm 35. Cuptoarele sunt folosite pentru o varietate de aplicatii in aceasta industrie cum ar fi coacerea sau calcinarea materiilor prime. EC 1991. Acelasi tip de cuptor sau proces poate fi folosit pentru o varietate de aplicatii in acest domeniu si aceasta revista incearca sa dea si o imagine de ansamblu a acestor aplicatii [tm 22. Stack Filter Gas cooling Feed Air (Oil. Procesele pirometalurgice si hidrometalurgice sunt aratate mai jos. Tehnicile descrise in capitolele specifice metalului dau mai multe detalii despre procesele piro si hidrometalurgice. dar altele necesita un anumit tip de materiale. dar opereaza fara topirea incarcaturii. Un aspect important de alegere a procesului este relatia cu evacuarea gazului si fumului. LRTAP 1995]. Ordinea in care ele apar nu este semnificativa si nu necesita o clasificare semnificativa. PARCOM 1996. gas) Rotary kiln Exhaust fan slag Water basin 86 Non Ferrous Metals Industries . Unele procese permit o varietate de materiale pentru a fi folosite.4: Aplicaţii tipice pentru cuptoare Sunt cateva procese sau combinatii de procese folosite pentru producerea metalelor topite. Folosirea sistemelor de transfer care solicita capace de colectare pentru a fi deplasate in cuptor este o ilustrare a acestui factor. etc 2.1. Aceste consideratii sunt descrise in capitole individuale privind productia de metal. precum si topirea minereurilor si concentratiilor.

in calcinarea hidroxidului de aluminiu si a hidroxidului de magneziu pentru oxidul de magneziu ars usor in productia electrolitica a magneziului.1. practic tot otelul se combina cu oxizii de metale grele formind ferita in prezenta oxigenului in exces. de exemplu pentru coaceri sulfatice si arderea completa a concentratiilor de zinc. Se si Hg in faza gazoasa. Oxigenul reactioneaza cu sulfurile in strat pentru a produce oxizi. Prin ardere se antreneaza cantitati mici de impuritati ca: Cl. 2. Bioxidul de sulf ( SO2) este format la aproximativ 900-1000 grade C prin oxidarea sulfurilor pentru producerea oxidului. Alte aplicatii sunt de pretratament pentru o varietate de materii prime la temperaturi inalte. dar o parte este intotdeauna utilizata in procesul de incalzire. Aerul de combustie este suflat prin duze in sita in partea de jos a cuptorului si apoi stratul de fluid al materialului calcinat trece prin sita. Aceasta curgere in zigzag este repetata pina cind materialul copt este descarcat.1. Alimentarea cuptorului se face din afara prin partea superioara a vetrei si materialul este antrenat in centrul vetrei de brate de malaxare care actioneaza din centrul celei de-a doua vetre.P. Bratele de amestecat sunt plasate la centru. aranjate vertical si inchise intr-o manta de tabla refractara cilindrica. Aerul racit care este folosit in procesul de racire a tubului central. F. tubul fiind racit cu aer. pentru incinerarea filmelor fotografice si a hirtiei de uscare a amestecurilor de material la temperaturi joase. Materialul curge in cea de-a doua vatra si se formeaza in centru si de aici cade in cea de-a treia vatra. dar o parte este evacuat in fluxul de gaz si este evacuat intr-un boiler de recuperare a caldurii cu sistem E.6. DFIU Cu 1999] Aceste cuptoare sunt folosite pentru o varietate de procese de calcinare si fumigare.3 Cuptorul Herreshoff Cuptorul consta intr-un turn care contine un numar de 8-12 vetre de caramida refractara. Arzatoarele de gaz si ulei sunt plasate in puncte diferite ale cuptorului in functie de caracteristicile de combustie ale materialului. 2. in mod normal se foloseste pentru preincalzirea aerului de combustie din cuptor. Utilizarea aburului depinde de necesitatile fabricii. cu rotire pe verticala. Non Ferrous Metals Industries 87 . Concentratia este mica la partea superioara a stratului.2 Cuptoare cu pat fluidizat Aceste cuptoare sunt in special indicate cind temperatura de control este ceruta. La aceasta temperatura. Principalul exemplu este productia de oxid de zinc prin fumigare in cuptoare Waelz. Caldura dezvoltata in timpul arderii este recuperata ca vapori de sistemul de racire ( in forma de serpentina) in strat si in boilerul de recuperare a caldurii. O parte din calcinat este evacuat mecanic din cuptor.Chapter 2 Figura 2.1: Cuptor rotativ [tm 124.6. precum si pentru calcinarea oxidului de aluminiu. in procesul de calcinare pentru ferro-nichel.

Gazul incalzit este preluat din cel de-al doilea compartiment de racire.6. In instalatia de sinterizare. gazele neincalzite sunt trecute sus sau jos prin strat. temperatura de sinterizare este atinsa. Aglomeratul este uscat intr-un compartiment de uscare prin circulatia gazului de la ultimul compartiment de racire.4 Cuptoare pentru sinterizare Materiile prime pentru instalatia de sinterizare sunt concentrate. Materialul aglomerat este alimentat in cuptor. materialul este prima data aglomerat la dimensiunea ceruta si poate fi brichetat. prafuri fine si alte materiale secundare. 88 Non Ferrous Metals Industries . In masina de sinterizare in banda a otelului. este transportat intr-un performant convertor de otel. Reniul vaporizat care este eliberat in procesul de ardere al molibdenitei poate fi recuperat din iesirea gazelor din cuptor. minereuri fine. In compartimentul de preincalzire temperatura aglomeratului este in crestere. 2. pentru a produce metal direct in cazul mercurului sau un oxid ca oxidul de molibden.Chapter 2 Figura 2. In compartimentul de sinterizare. folosind un sistem de purificare umeda impreuna cu un sistem de recuperare secventiala a reniului. cuptorul multicompartimentat este folosit pentru fiecare aglomerat.1.2: Cuptorul Herreshoff Acest cuptor este folosit pentru calcinarea minereurilor de sulfura. in strat sau in toata incarcatura. astfel incit materialul este calcinat si carbonul din strat este ars. Furnalele Herreshoff sunt de asemenea folosite pentru a regenera carbon activ.

2 Cuptoare de topire 2. Cuptoarele pot fi uneori basculate pentru turnarea sau purjarea metalului. aerul racit din cel de-al treilea compartiment de racire este suflat prin strat. Prafurile sunt recirculate in granule.3: Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel Cuptoarele de sinterizare sunt folosite pentru sinterizarea unei varietati de minereuri. Non Ferrous Metals Industries 89 . Gazele degajate sunt filtrate in cascade in instalatia de epurare si / sau in sacii de filtrare. 2. precum si oxidarea fierului sunt preluate de primul compartiment de racire. O parte din produsul sinterizat sau brichetat este utilizat ca strat inferior in armatura de otel pentru a proteja acestea de temperaturi inalte.1 Cuptor de topire cu reverberatiee Cuptorul de topire cu reverberatie este folosit pentru topirea concentratiilor si a materialului secundar. prafuri si slamuri. In cazul energiei suplimentare este ceruta controlarea temperaturii in compartiment. Figura 2. varietatile cuprind alimentarea vetrelor inclinate si a creuzetelor pentru topirea propriu-zisa. gazul CO din procesul de topire sau gazele naturale sunt arse in compartimentele de sinterizare si preincalzire. Zgura este de obicei evacuata prin scurgere. diuzele si lancile pentru aducerea gazelor.6. minereurilor de mangan si concentrate de niobiu. un cuptor cu baie simpla pentru topirea concentratiilor calcinate sau concentrate si un cuptor cu reverberatie cu vatra pentru topire si rafinare. Cuptoarele sunt construite intr-un numar de configuratii in functie de particularitatile metalului si aplicatiei. Compartimentul frontal este curbat in jos. Diuzele pot fi folosite pentru injectia gazelor din tratament sau pentru aductia materialului fin.6. Exista doua tipuri.Chapter 2 Gazul de incalzire impreuna cu energia de ardere a carbonului.2. dar pot avea si alte aplicatii. Cand minereurile de sulf sunt topite in cuptorul de topire cu reverberatie. concentratia bioxidului de sulf este normal joasa datorita volumului mare de gaze de combustie si procentului scazut de sulfuri eliminate in cuptor. Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel este folosit pentru brichetarea cromatilor.

filtrat si ars pentru preincalzirea aerului din furnal sau poate fi ars in final intr-un arzator separat sau intr-o parte bogata in oxigen din cuptor. 2. materiile prime ca si prafurile de oxid de zinc sunt alimentate prin diuze. Materialele colectate pe vatra sau creuzet la partea de jos a furnalului. care cu hidrogenul produs de reactia gaz. Acesta poate fi colectat. pot fi evacuate in mod continuu sau intr-o sarja de baza. furnalul poate fi numit un cuptor cu manta de racire. Reactia produce un gaz bogat in CO. Evacuarea si risipirea gazelor se face in timpul procesului de evacuare.6. materialele sunt brichetate inainte de incarcare.apa reduce oxizii de metal la metal. Combustia unei parti de cocs ridica temperatura din cuptor si reziduurile de CO. In alta ordine de idei.4: Un exemplu de vatra inclinata a cuptorului cu reverberatie folosit pentru materiale secundare [tm 124. La evacuarea sarjei. care este amestecat cu incarcatura din cuptor a oxidului de metal sau a materialului secundar si agentilor din flux. Foloseste un aer cald de la diuze in partea de jos a cuptorului pentru arderea cocsului. unde incarcatura de material este alimentata printr-un “clopot” sau un transportor prin clapeta sau b) “de temperaturi joase” unde cuptorul ests incarcat dintr-un buncar si incarcatura din stoc asigura autoetansarea.Chapter 2 Figura 2. 90 Non Ferrous Metals Industries . VDI 2102 1999] Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea unei varietati de materii prime. Cuptoarele pot fi: a) “de temperaturi inalte“. DFIU Cu 1999.2. Acolo sunt doua varietati de cuptoare cu furnal in functie de metoda de incarcare si temperatura de operare folosita pentru topirea metalului. tm 226. zgura pluteste deasupra metalului care este evacuat printr-un orificiu de golire. Mantaua cuptorului este racita in mod normal cu apa pe toata inaltimea sau numai in partea de jos.2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial) Acesta este un tip de cuptor cu cuva. primare si secundare si pentru rafinare la cald.

5: Cuptorul pentru producerea cuprului secundar [tm 124. O aplicatie specifica a furnalului este cuptorul Imperial de topire. bara colectoare si electrozi: • Corpul cuptorului sau cuva constand dintr-o manta. tm 226. cupru si plumb din materiile primare si secundare precum si feromagneziu cu carbon ridicat. • Echipament pentru furnizarea energiei electrice in cuptor.80 % Figura 2. 2. Curentul electric cerut poate fi folosit si in acest caz se produce arcul electric dintr un numar de electrozi si incarcatura din cuptor. care este folosit pentru mixarea concentratiilor de plumb-zinc. Aceste cuptoare folosesc o ploaie condensata de plumb topit intr-un sector al furnalului pentru colectarea vaporilor de zinc din gaze ca si depunerea pe vatra prin plumbuire. transformator. constand intr-o retea electrica. VDI 2102 1999] Furnalele sunt folosite pentru topirea si extragerea unei varietati de metale incluzand metale pretioase. captusala refractara si capacul cuptorului care protejeaza echipamentul de caldura si incarcatura chimic. Descoperirile recente demonstreaza ca incarcarea materialelor fine in cuptor prin duze permite brichetarea si reduc manipularea prafului de material. Cuptorul cu arcelectric poate fi impartit in urmatoarele componente: • Echipament pentru alimenterea minereului si concentratiilor sau a mixturilor de materie prima in cuptor.2. DFIU Cu 1999. Zincul si cadmiul colectate in condensator sunt purificate intr-un sistem de distilare fractionat (New Jersey Distillation Column).6.3 Cuptoare cu arc electric Cuptoarele cu arc electric opereaza in principiu prin trecerea unui mare curent electric alternativ printr-o serie de 3 electrozi de carbon (pentru trei faze electrice cerute) pentru a produce arcuri electrice.Chapter 2 Camera Cazan Afterburning Waste -heat Cooler post-ardere recuperator Racitor chamber boiler Inputmaterials Burner ardereWater Steam apa Abur Materiale de intrareAer de air Furnal Blastfurnace Offgas Filter Filter Var/cocs Lime/coke Hoodoffgas Gaz evacuat Gaz evacuat Natural gas Oxide Air (Input to blast furnace ) Intrare in furnal Pulberi Flue dust zburatoare (inputto blast (intrare)in furnace furnal) Ventilation Stack cos Slag Zgura Cu) Metal (70 . • Echipament pentru evacuarea metalului si a zgurei din cuptor. Non Ferrous Metals Industries 91 .

Chapter 2

Materiile prime pot fi incarcate in furnal in moduri diferite. Pentru cuptoarele mai mici, materia prima poate fi incarcata manual folosind masina de incarcat. Masina de incarcat poate fi uneori folosita pentru spargerea custrei formate in partea de sus a incarcaturii cuptorului. Cuptoarele mari cu arc electric in mod normal sunt incarcate prin tuburile de incarcare unde incarcatura curge de la tuburi la vatra, astfel incat materialul din tuburi formeaza in cazul inchiderii cuptorului o etansare ermetica a gazului. Sistemul de alimentare cu energie electrica va transforma energia electrica care in mod normal este la tensiune mare si se coboara la tensiune mica si intensitate ridicata care este ceruta de proces. Trei transformatoare de cuptor sunt situate in jurul cuptorului pentru a obtine o "simetrie electrica". Operatiunea de separare a transformatoarelor are cateva avantaje pentru a controla cuptorul. Electrozii pot fi precopti sau de tipul soderberg. Sunt instalatiati din grafit sau material carbonic si se consuma in timpul procesului, necesitand o inlocuire continua.

Electrod nou Cilindru carbon cu pasta de

Turnare electrod Inel superir Sistem mobil Inel inferior Tubul suspensiei Elevator hidraulic Papuci de contact electrici Inel suport Suport electrod Acoperis furnal

Figura 2.6: Sistem de electrod Soderberg in cuptor cu arc electric

Sistemul Søderberg care este aratat in figura 2.6. se bazeaza pe un electrod de otel exterior in care se formeaza pasta de carbon. Pasta de carbon este coapta cu scopul de a fixa electrodul in interiorul mantalei de otel cand electrodul este fierbinte, in functie de caldura cuptorului. O parte din caldura este data de curentul electric din electrod. Carbonul din electrozi poate fi consumat pentru a reduce oxizii din metal sau poate fi uzat pe parcursul functionarii arcului. Se pot produce concentratii insemnate ale monoxidului de carbon. Unele instalatii folosesc electrozi perforati care permit trecerea materialului pentru alimentarea cuptorului prin electrod. Materia prima asigura o parte a rezistentei din circuit electric si permit formarea arcului electric care produce temperaturi ridicate. Adancimea insertiei electrozilor vegheaza rezistenta. Exista cuptoare cu arc electric care folosesc anozi portizolatori sau conductia vetrelor. Cuptorul cu arc electric poate functiona in sarja sau continuu. Cuptoarele pot fi deschise, semi-etanse (cu extractia din al IV-lea orificiu din capac) sau total etanse folosind jgheaburi si valve etanse pentru incarcare. In ultimul caz toate gazele de la cuptoare sunt eliminate, sunt filtrate si pot fi folosite la preincalzirea materialelor incarcate sau folosite ca combustibil. Capacele si, ocazional corpurile cuptoarelor pot fi racite cu apa pentru a controla procesul si a preveni deteriorarile.
92 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

Raw Materials Materii prime Electrical Energy Energie electrica Ferro-Alloy Aliaj feros Off-gas (dust and Gaz evacuat fume)

Figura 2.7: Cuptor rotativ cu arc electric

Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea unei game de aliaje de fier. Sunt de asemenea folosite pentru topirea si rafinarea metalelor refractare si a aliajelor la temperatura inalta, in aceste cazuri ele functionand sub vid. Cuptorul poatre fi folosit in sarja sau continuu cu incarcatura topita. In ultimul caz electrozii sunt "cu arc acoperit" in zgura si nu intrerup arcul (exceptand inceputul) dar opereaza ca un cuptor cu rezistenta electrica. 2.6.2.4 Cuptor electric (cu inductie) Acest tip de cuptor foloseste aranjari similare ca cel al cuptorului cu arc electric. In functie de marimea cuptorului, trei pana la sase electroz Soderberg sau precopti sunt imersati in stratul de lichid. Temperatura de topire este mentinuta de temperatura rezistentei electrice. Cuptorul functioneaza continuu. Materia prima solida sau lichida este alimentata printr-o serie de canale de turnare, tevi de alimentare sau prin electrod perforat. Conditiile de etansare sau semietansare sunt usor de mentinut. In procesele de topire deseurile de minereuri concentrate sunt transferate in lichid topit prin partea de sus a cuptorului sau prin lateral prin incarcari individuale si electrozii sunt imersati sub stratul de zgura topit.
Non Ferrous Metals Industries 93

Chapter 2
Gaz evacuat Alimentare Curent electric uscata sau calcinata Electrozi

conducte Jgheab zgura de convertor

mata zgura

mata alimentare

Zgura

Figura 2.8: Cuptorul electric pentru topirea materialelor concentrate sau calcinate

Pot fi folosite pentru cocs si agenti de zguraa in functie de aplicatie. Electrozii de carbon sunt consumsti cu oxidare redusa, volumul de gaz produs in timpul operatiei este tinut la minim, asa incat acolo nu se produc gaze datorita arderi combustibilului. Aceste cuptoare sunt de obicei etansate, iar gazele sunt usor colectate si tratate cu posibilitatea de a refolosi praful, oxidul de carbon si dioxidul de sulf. Cuptoarele sunt folosite in producerea unui numar de metale din materiale primare si secundare, incluzand metale pretioase, plumbul si cupru si pentru evacuarea zgurii [tm 124, DFIU Cu 1999]. Anumite zguri, din topirea primara (cupru), sunt tratate in cuptoare circulare. Sunt folosite de asemenea pentru acoperirea metalelor pretioase, in particular argint. 2.6.2.5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar Sunt cuve simple formate din oxid de aluminiu sau alte materiale refractare si cilindrii de otel captusit refractar care sunt plasati pentru formarea creuzetelor care participa la proces. Sunt folosite pentru reactiile metalo-termice. Acestea sunt folosite pentru productia aliajelor speciale de fier, ca ferovanadium, feromolibden, precum metale refractare. 2.6.2.6 Cuptoare de topire de tip ISA Aceste cuptoare folosesc o tija de otel pentru injectia combustibilului gazos, petrolului sau carbunelui si si oxigenului sau aerului in baia unui cuptor cilindric. Tija este scufundata in baia topita si realizeaza topirea sub o manta de zgura prevenind o uzura rapida. Alte materii prime sunt alimentate in cuptor prin transportor etans unde reactioneaza puternic si sunt topite. Tija de combustie agita baia si produce zgura deasupra metalului sau matei. Separarea fazelor de topire implica o depunere separata in cuptor, de unde fazele sunt evacuate separat. Cuptorul poate fi folosit pentru o sarja de baza, cand conditiile in cuptor sunt schimbate la sfarsitul sarjei (cum ar fi suflarea de gaz prin tije). Exemple de operatii pe sarje: a) topirea cuprului (plumbului) a materialului secundar din cupru (plumb), manta in prima faza, urmand conversia acestuia in cupru pur prin suflaree cu oxigen. b) Tratament cu reziduri de zinc. Operatia continua este posibila folosind doua cuptoare in serie ca de exemplu productia plumbului prin procedeul ISA.
94 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

Process Aer de procesair Oxygen Oxigen Natural gas Gaz natural
Gaz evacuat (catre sistemul de Off-gas epurare a gazului) system) (to gas cleaning

Lance(in pozitie ridicata) Lance (in raised position) Sistem lifting gear tub Lance ridicare (lance)

Process gas Gaz de proces (catre sistemul de (to gas cleaning epurare a gazului) system)

Input charge Incarcare (pelletized) (peletizata)

Burner Arzator (gaz (natural natural) gas)
Lance Lance (in operation position) (in pozitie de operare)

Hood Hota GazeleOff-gas evacuate (to gas (catre epurare) cleaning)

Hood Hota

Gazele evacuate Off-gas (catre epurare) (to gas cleaning)

Slag zgura

Plumb lead (to (catre brut Crude separatorul de cupru) decopperisation)

Figura 2.9: Procesul de topire ISA [tm 124, DFIU Cu 1999]

Cuptorul foloseste un capac mare si un sistem mare de extractie prin colectare si tratarea fumului din cuptor si pentru operatia de evacuare. Cand concentratiile sulfuroase sunt topite, gazele sunt trecute in sistemul de evacuare a sulfurii. Exista multe aplicatii pentru acest tip de cuptoare, incluzand productia matei de cupru din concentratii (ISA Smelt) convertizoare, productia plumbului din materiale primare si secundare (ISA Smelt), tratamentul oalei uzate si fumului de zinc (Ausmelt) [tm 38 - 45, Ausmelt 1997]. Cuptorul ISA Smelt furnace este folosit pentru topirea directa continua precum si pentru sarja si operatii discontinui. La topirea cuprului concentrat in mata. Procesul foloseste incarcatura umeda si este alimentat continuu cu fluxuri in cuptor. 2.6.2.7 Cuptor rotativ cu suflare puternica Acest tip de cuptor rotativ inclinat care foloseste tije de incalzire si suflare propriuzisa. Cuptorul este mic si cadrul laminorului este construit asa incat sa inmagazineze emisiile secundare care sunt tratate. Rotatia cuptorului permite buna mixare a incarcatirii si reactia completa a componentelor, dar poate fi etansat cu abraziuni din captusala refractara.

Non Ferrous Metals Industries

95

Chapter 2
Flue combustibil
Tub incarcare cu Water-cooled racire pe apa charging chute

Track ring Cursa inel

Lance pentru oxigen racit Water-cooled cu apa/ gaz natural oxygen/natural gas lance

Hood hota

Motor cu actionare Rotate drive motor prin rotatie

Thrust Cilindruroller basculare

Figura 2.10: Cuptor rotativ cu suflare puternica

Oxigenul si combustibilul sunt adaugate prin tije, care sufla pe suprafata topiturii. Folosirea oxigenului conduce la producerea de gaze reziduale si dioxid de sulf ridicat cand culfurile sunt topite. Procesul se desfasoara in sarja de baza si este indicat sa se foloseasca un numar de astfel de cuptoare de topire, convertizoare si curatare a zgurei. Cuptorul este folosit pentru topire, convertizare si tratamentul zgurei. Se foloseste pentru producerea cuprului si plumbului primar si secundar, a aliajelor feronichel si pentru acoperirea cu metale pretioase. Alte conceptii de cuptoare rotative basculante sunt de asemenea folosite pentru topirea si sunt exemple de minitopitoare, cuptoare basculante si cuptoare rotative oxigaz (TROF). 2.6.2.8 Procese Noranda, El Teniente, Baiyin si Vanyucov Concentratiile aglomerate si aditivii sunt incarcati in baia de zgura topita la partea superioara a cuptorului. Arzatoarele de gaz natural sau de petrol la ambele capete produc caldura necesara procesarii. Aerul imbogatit in oxigen este suflat intr-o baie de topire, prin duze, cauzand oxidarea sulfurilor si a fierului.

96

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2
Hota gaz Mecanism rotativ Carcasa otel Arzator alimentare cu Gura Fondant, concentrate peletizate si carbune maruntit Arzator final de zgura

cupru Evacuare cupru

Evacuare zgura

Figura 2.11: Reactorul Noranda

In timpul topirii continue in cuptor se separa in doua faze lichide : zgura si mata. Acestea dau densitati variate stabilind formarea a doua cruste. Mata este evacuata periodic de pe fundul cuptorului si zgura curge afara, in mod continuu, pana la terminarea incarcaturii. Cuptorul este etans si golit prin canale de scurgere. Acest proces este folosit pentru topirea concentratiilor de cupru si pot produce cupru pur cand se folosesc concentratii cu nivel scazut de impuritati sau grad mare de mata. Operatia practica normala este de a produce mata bogata in cupru pentru convertizarea ulterioara. Procedeul El Teniente, Baiyin si Vanyucov este similar cu procedeul Noranda. In procesul El Teniente, sunt adaugate concentratii umede in cuptor folosind un sistem radiator si concentratiile uscate sunt adaugate prin duze. Initial, mata a fost distribuita in cuptor pentru a ajuta procesul si a produce metal alb. Procesul Baiyin foloseste un cuptor rectangular care este divizat in zone de topire si decantare. In procesul Vanyucov aerul imbogatit cu oxige este suflat din stratul de zgura aflat peste stratul de mata.

Figura 2.12: Reactorul El Teniente

2.6.2.9 Procesul Mitsubishi Procesul foloseşte trei cuptoare interconectate, o baie în cuptorul de topire, cuptor electric curăţare a zguri şi cuptor de convertizare. Curgerea gravitaţională este folosită între cuptoare şi permite transferul prin oală. Toate cuptoarele sunt etanşe şi evacuate,
Non Ferrous Metals Industries 97

Chapter 2

căldura din procesarea gazelor este recuperată şi tratată pentru înlăturarea prafului şi a dioxidului de sulf. Concentratele uscate, aerul, oxigenul şi aditivii sunt încărcaţi în baia cuptorului prin tije, consecutiv topirii pentru formarea matei (60 – 65 % conţinut de cupru) şi a zgurii. Această mixtură cade în mod continuu printr-un canal în vatra cuptorului electric, vatra servind ca decantor pentru separarea zgurii. Mata este descărcată continuu din cuptorul de decantare printrun sifon în cuptorul de convertizare.
Cocentrate, silica, aer, oxigen Zgura de cuptor, granulatie si reciclare arzator Zgura si mata Resturi si mata Cupru spumos brut, Aer, oxigen

Cuptor de topire

Cuptor cu curatare electrica a zgurei Granulare evacuare

Furnal conversie zgura si

Figura 2.13: Procesul Mitsubishi În convertizor aerul, oxigenul şi aditivii sunt suflaţi în baia lichidă prin tije cu apă răcită pentru producerea cuprului pur. Zgurile de convertizor sunt reciclate în cuptorul de topire care de asemenea poate fi alimentat cu deşeuri de anozi. Este posibil ca o treaptă a convertizorului să poată fi folosită cu alte cuptoare de topire. Procesul produce cupru brut în mod continuu. 2.6.2.10 Cuptorul QSL Cuptorul este un cilindru orizontal divizat într-o zonă de oxidare şi o zonă de reducere. Cuptorul este căptuşit cu cărămizi de Cr - Mg pentru etanşare la o temperatură de 1250 0C. Duzele de la vatra cuptorului furnizează oxigen pentru zona de oxidare şi amestecul de aer şi praf de cărbune pentru zona de reducere a zgurii. Materia primă poate fi umezită şi sortată de la bulgări mari la material mărunt. Bulgării sunt alimentaşi din partea de sus a cuptorului şi amestecaţi cu cărbune şi fondaţi. Zona de oxidare produce plumb pentru lingouri, dioxid de sulf şi zgură îmbogăţită cu plumb. Acestea curg în zona de reducere astfel încât se produce o cantitate suplimentară de plumb pentru lingouri, iar prin inversarea direcţiei de curgere se evacuează plumbul prin gura de evacuare. Zgura este evacuată la terminarea reducerii, apoi este granulată. Pklumbul pentru lingouri este evacuat la sfârşitul oxidării şi apoi este rafinat. Capacele şi închiderile complete astupă canalele şi orificiile de scurgere. Gazele eliminate sunt folosite pentru recuperarea căldurii şi la desprăfuire înainte de trecerea la instalaţia de acid sulfuric. Alte gaze din proces sunt filtrate în filtre cu saci.

98

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2
Reduction zone Oxidation zone

Air injection (if required) Burner

Oxygen lance

Concentrate + fluxes + flue + (coal)

Oxygen lance

Burner SO 2 -off gas dust

0.5% inclination

Slag

Coal + carrier air + oxygen + shield gas

Oxygen

Lead bullion

Figura 2.14: Procesul QSL [tm 102, DFIU Zn 1999]

Procesul QSL a fost proiectat pentru producerea plumbului din concentraţii şi alte materii secundare într-o singură baie şi cu maximizarea energiei recuperate. 2.6.2.11 Cuptoare de topire tip ciclon Cuptoarele includ reactorul ciclon cu flacără şi reactorul Contop. Cu aceste procedee de topire rapidă cu intensitate ridicată, concentraţiile de cupru şi fondantele sunt topite cu oxigen în camera de combustie tip ciclon. În procesul Contop, ciclonul este dispus vertical şi amestecul produs merge în camera de depunere de sub ciclon. În procesul PRC, combustia are loc într-o cuvă de reacţie verticală şi separarea matei de zgură se produce într-un reactor orizontal suplimentar. Zgura şi metalul alb sau mata îmbogăţită în cupru sunt separate în antecreuzet şi evacuate. Metalul alb sau mata sunt procesate în convertorul standard.
Gaz de reducere

Gaz de reducere Grad evacuat Grad evacuat

Cupru anodic Mata de grad inalt zgura

Figura 2.15: Procesul Contop

Aceste procese sunt folosite în principal pentru topirea concentraţiilor de cupru.

Non Ferrous Metals Industries

99

Chapter 2

2.6.2.12 Cuptorul rapid Outokumpu Acesta este un proces rapid de topire. Concentraţii uscaţi sunt topiţi folosind conţinutul energetic al concentraţilor pentru producerea căldurii necesare topirii concentraţilor şi fondantului. Amestecul concentratului este alimentat continuu cu aer îmbogăţit în oxigen prin arderea concentratului într-o cuvă de reacţie verticală a cuptorului etanşat , unde reacţiile dintre oxigen şi concentrat au loc rapid în suspensie. Căldura reacţiei topeşte particulele. Particulele topite produc mata şi zgura. Dioxidul de sulf se formează în acelaşi timp. Instalaţiile mai vechi care procesează aer preîncălzit la 200 – 800 0C au fost folosite la obţinerea operaţiilor autogene dar cu timplu majoritatea instalaţiilor au obţinut oăeraţii autogene folosind oxigen îmbogăţit până la 30 – 90 % oxigen în aerul procesat. Gradul de îmbogăţire cu oxigen este determinat de calitatea concentratului şi de cerinţele bilanţului termic. Debitul continuu de gaze reziduale părăseşte cuptorul prin canalul cuvei pentru recuperarea căldurii şi evacuarea particulelor. Are o concentraţie ridicată, constantă de dioxid de sulf şi sulful este recuperat din gaz în principal prin conversia acidului sulfuric după recuperarea particulelor. Zgura topită şi particulele de mată sunt sedimentate după evacuarea gazului într-o parte decantoare orizontală a cuptorului formând o baie topită unde fazele sunt separate în afara decantorului extern. Mata este evacuată în afara cuptorului la oale sau prin canale de scurgere, în funcţie de granulaţie, acestea depinzând de metoda de conversie folosită. Zgura este evacuată în mod continuu / semicontinuu în afara cuptorului şi poate fi procesată suplimentar în cuptorul de zgură sau în circuitul de flotaţie al zgurei pentru recuperarea cuprului. In unele instalaţii conţinutul scăzut de cupru din zgură permite producerea zgurii în topitul primar pentru a fi folosit direct sau rebutat.

Concentrat si nisip Arzatorul concentratului Aer preincalzit sau aer imbogatit cu O2 Turn reactie de Ulei

Gaz evacuat

mata
Figura 2.16: Cuptorul Outokumpu

Zgura

Decantor

Zgura

Cuptorul rapid este proiectat să producă cupru, mată de nichel şi cupru brut direct din concentraţi. Cuptorul produce o calitate superioară de mată, iar o parte importantă din sulful concentrat este degajat în gazele de topire şi declanşează procesul de conversie pentru eliminarea reziduurilor de sulf mult mai uşor. Cuptorul a fost folosit la o scară demonstrativă pentru producerea lingoului de plumb şi pentru degazarea deşeurilor.
100 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

Cuptoare asemănătoare sunt de asemenea folosite în procesul de conversie rapidă pentru conversia sedimentelor granulate de mată în cupru brut. Procesul are caracteristici similare cu procesul de topire rapidă adică operaţii autogene cu aer sărăcit în oxigen şi o curgere continuă a gazelor reziduale cu un conţinut ridicat de dioxid de sulf. 2.6.2.13 Cuptorul INCO Acesta este un cuptor rapid similar cu cuptorul rapid Outokumpu, dar foloseşte oxigen pur pentru operaţia autogenă. Minereul concentrat de cupru amestecaţi cu agenţi de zgură sunt suflaţi orizontal în cuptor prin ambele capete şi gazele reziduale sunt colectate în centrul cuptorului.

Concentrat de calcopirita si nisip Gaz evacuat Alimentare cu cantitate constatnta Concentrat de calcopirita si nisip

zgura

Reciclare zgura de convertor zgura

Figura 2.17: Cuptorul INCO

Concentraţiile sunt coapte şi topite în suspensie în cuptor şi trec în decantor în aceeaşi manieră ca şi cuptorul rapid tip Outokumpu. Căldura produsă la coacere este suficientă pentru un proces de topire autotermic. Zgura care are un conţinut mediu de cupru curge în afară continuu la unul din capetele cuptorului, iar mata este evacuată periodic pe la centrul unui perete lateral. Gazele reziduale conţin până la 75 % dioxid de sulf. 2.6.2.14 Cuptorul Kivcet (KSS) Acesta este un cuptor rapid similar cuptorului rapid tip Outokumpu. Componentele uscate ţi amestecate ale încărcăturii şi oxigenul sunt alimentate continuu prin arzătoare pe partea superioară în cuva de oxidare. In acelaşi timp este adăugat cocsul mărunţit. Încărcătura este aprinsă când intră in cuva de reacţie, temperaturi mai mari de 14000 C sunt atinse şi desulfurizarea completă are loc imediat. Cocsul mărunţit este doar încălzit şi coborât în cuvă. Cocsul pluteşte în baia de zgură şi reduce oxidul de plumb. Reducerea parţială a zgurii şi cuptorul pentru lingou curge sub diafragma peretelui în zona de reducere a cuptorului care este încălzită electric şi unde cocsul sau cărbunele este adăugat ăentru reducerea finală.

Non Ferrous Metals Industries

101

Chapter 2

a) electrozi b) arzatorul concentratelor c) turn de topire; d) pereti de partitie; e) cureaua de elemente racite cu apa) f)linie refractara racita cu apa g) turn de indepartare a gazului Figura 2.18: Cuptorul Kivcet

Plumbul pentru lingou este trimis pentru rafinare, zgura poate fi trimisă la cuptorul Waelz(de uscare). Fluxul de praf de oxidare este trimis înapoi în cuptor. Fluxul de praf de la faza de reducere este tratat în ISF. Procesul este de asemenea folosit pentru producerea cuprului.

2.6.3 Convertizoare
2.6.3.1 Convertizor Pierce – Smith Aceste convertizoare funcţionează în şarje (discontinuu) şi folosesc duze pentru suflarea aerului sau oxigenului în mată pentru a reacţiona cu aceasta în două etape şi produce cupru brut sau mată de nichel de o calitate superioară precum şi zgură. Sunt de asemenea folosite în producerea de fero-nichel şi alţi oxizi metalici. Volumul mare al gazelor încălzite este produs în timpul perioadei de suflare şi este colectat cu ajutorul capacelor care închid convertizorul. Spaţiul dintre camera convertizorului şi capac permite accesul aerului de recirculare care produce diluarea dioxidului de sulf bogat în gaze uzate. Variaţiile concentraţiei de dioxid de sulf depind de ciclul procesului. In timpul suflării iniţiale a dioxidului de sulf concentraţia poate fi considerabil mărită peste 10%, în timpul suflării secvenţiale şi când convertizorul este înclinat către capac, concentraţiile de dioxid de sulf sunt mult mai mici şi chiar nule. Variaţia concentraţiei de dioxid de sulf nu produce o alimentare satisfăcătoare a instalaţiei de acid care necesită o curgere relativ stabilă. Acesta este împins în instalaţia multiconvertizor în convertizorul secvenţional pentru a atinge o curgere relativ lina.Gazele pot fi de asemenea amestecate cu gazele de la un topitor mai puternic. Folosirea oxigenului pentru saracirea aerului insuflat va creste continutul de bioxid de sulf intotdeauna cand saracirea este limitata, ducand la o crestere rapida a uzurii materialelor refractare. Capacele racite cu apa sunt acum folosite la unele instalatii. Convertizorul este incarcat prin oale cu masa lichida, iar zgura produsa in timpul conversiei masei si a producerii cuprului brut este saracita secventional in oalele de convertizor. In timpul acestor procese de evacuare se realizeaza emisii rapide. Folosirea facilitatilor suplimentare de
102 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

evacuare a gazelor (ex: capacele secundare si perdelele de aer) si controlul pozitionarii convertizorului pentru prevenirea suflarii in timpul bascularii acestuia pot reduce aceste emisii. Capacul strapuns si sistemele de incarcare prin duze sunt de asemenea folosite astfel ca nu este intotdeauna necesar sa basculeze convertizorul catre capac in timpul incarcarii cu deseuri de metal si fluxuri (fondante). Formatul general tip tambur al cuptorului adoptat la acest tip de convertizor este de asemenea folosit la cuptoarele pentru anozi unde cuprul brut sau negru produs de convertizor este rafinat. Aceste cuptoare folosesc duze pentru suflarea ulterioara a aerului urmata de adaugarea de agent de reducere (de obicei gaz natural sau propan) pentru a evacua elementele nedozabile finale de sulf si cand are loc conversia oxidului de cupru in cupru.

Gaz evacuat

hota

Fondant de siliciu

tevi

Actionare fondant

Actionare pneumatica

Figura 2.19: The Peirce-Smith Converter

Acesta este de departe cel mai intalnit convertizor pentru obtinerea masei si este folosit la producerea cuprului si a masei de nichel de calitate superioara si pentru rafinarea feronichelului. 2.6.3.2 The Hoboken Converter Acesta opereaza pe acelasi principiu de suflare ca si convertizorul Pierce- Smith dar cu pierderi mari de gaz care apar frecvent cand convertizorul este basculat pentru incarcarea si evacuarea zgurii si cuprul impur este evitat. Gazul rezultat este evacuat prin conducta la capatul convertizorului. Conducta de aspiratie minimizeaza scaparile de gaz in timpul tuturor fazelor operatiei. Convertizorul este incarcat printr-o mica deschizatura la partea de sus a mantalei si incarcarea este apoi posibila in timpul suflarii fara bascularea convertizorului intrucat procesul dureaza putin. Dilutia gazelor evacuate
Non Ferrous Metals Industries 103

Chapter 2

conduce la infiltrari mici astfel incat stabilizarea concentratiei medii de bioxid de sulf este mai mare decat la convertizorul Pierce- Smith. Oricum concentratia de bioxid de sulf va ramane variabila in timpul ciclului. Rezultatul final este ca pierderea de bioxid de sulf este mai mica din convertizor. Deschiderea mai mica folosita pentru incarcare poate crea probleme datorita coagularii zgurii. Conducta

ascendenta gura

Flux de gaz Cantarire greutate

Figura 2.20: Convertizorul Hoboken

2.6.3.3 Alte convertizoare
Cuptoarele de topire tip ISA si cuptoarele Ausmelt,cuptoarele TBRC,faza de convertizare a procesului Mitsubishi si convertizorul Noranda sunt de asemenea folosite ca si convertizoare. Aceste furnale folosesc masa topita ca material de incarcare.Convertizorul OBM este folosit pentru feronichel. Convertizorul rapid (Kennecott/Outokumpu) este de asemenea folosit ,in acest caz sedimentul de masa fiind folosit ca material de incarcare. Convertizorul Mitsubishi si convertizorul rapid sunt singurele convertizoare continui in metalurgie la aceasta data.

2.6.4 Cuptoarele de topire si rafinare
2.6.4.1 Cuptoarele de inductie Ele sunt creuzete simple sau cu canale care sunt incalzite prin bobina electrica externa , cuptoarele de inductie cu canale fiind in principal folosite pentru topirea produselor de dimensiuni mari. Intr-un singur caz cuptorul cu canal este utilizat la topirea aluminiului in oale.
Crucible induction furnace Channel induction furnace

104

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2 Figura 2.21: Cuptoare de inductie

Curentul este indus in metalul care a fost incarcat in cuptor si caldura este generata .Cuptoarele sunt echipate cu capace de extractie a gazelor si a prafului rezultat care pot fi folosite in timpul operatiilor de indepartare a zgurii si turnarii.Accesul la cuptorul de inductie pentru incarcare si evacuare presupune ca sistemul mobil de capace este adesea folosit.Capacele sunt robuste asa incit ele pot rezista unui impact mecanic.In acelasi timp fixarea sau extractia capacului este folosita eficient.Eficienta acestui cuptor poate fi scazuta pentru anumite materiale dar poate fi crescuta daca materialul folosit este mic. Materialele mari pot fi taiate pentru a aduce eficienta si de asemenea pentru a permite capacelor de colectare a gazelor sa se desfasoare corespunzator. Cateva procese continue retin de asemenea o cantitate de material topit pe fundul cuptorului intre incarcari, daca operatia o permite. Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea de capacitati mici de pana la 30t, de obicei pentru cupru,alama,zinc si aluminiu.Ele pot lucra de asemenea sub vid,de exemplu cand se topesc superaliaje,hotel inalt aliat,metale pure si in cateva cazuri pentru distilarea metalelor.Temperatura cuptoarelor poate fi controlata automat pentru a minimiza emisia de gaze cand se topesc metale volatile sau oxidabile cum ar fi zincul sau aliajele care contin zinc. Aceste cuptoare sunt de asemenea folosite pentru mentinerea metalului topit in stare lichida , pentru aliere si turnare. Curentul indus in aceste cuptoare necesita ca metalul sa fie agitat electromecanic pentru a produce amestecarea incarcaturii si a oricaror materiale de aliere care sunt adaugate. 2.6.4.2 Cazan incalzit indirect Acestea sunt creuzete simple care sunt incalzite din afara prin combustia gazelor sau petrolului prin curent electric sau la temperaturi joase prin energia termica data de fluide termice.Contactul direct cu flacara este evitat pentru a preveni supraincalzirile locale la baza creuzetului si un bun control al temperaturii care poate fi mentinuta in topitura astfel ca oxidarea si vaporizarea metalului este prevenita. Aceste cazane sunt folosite in principal in principal pentru topirea curata a plumbului , a aliajelor de plumb , a zincului si aliajelor de zinc . 2.6.4.3 Cuptorul cuva pentru topirea metalului Acesta este un cuptor vertical simplu cu o vatra de colectare (inauntrul sau in afara cuptorului) si un sistem de arzatoare la capatul de jos , un sistem de incarcare a materialului la partea de sus . Arzatoarele utilizeaza de obicei gaze preincalzite si sunt proiectate sa lucreze in atmosfera oxidanta sau reducatoare .Acesta permite metalului sa se topeasca cu sau fara oxidare . Metalul este introdus pe la partea superioara a cuptorului si este topit trccand astfel sub cuva .Controlul independent al combustibilului sau aerului este de obicei asigurat pentru fiecare arzator. Monitorizarea continua a oxidului de carbon sau a hidrogenului este de asemenea asigurata pentru fiecare rand de arzatoare si este monitorizata combustia gazelor pentru fiecare arzator . Gazele de combustie sunt de obicei extrase si curatate . Un arzator suplimentar este folosit uneori pentru descompunerea monoxidului de carbon , petrolului , VOC sau dioxizilor emanati . Adaugarea oxigenului deasupra zonei de topire a fost folosita pentru asigurarea arderii suplimentare la nivelele suplimentare ale cuvei sau furnalelor . Cuptorul este folosit la topirea metalelor pure dar si a metalelor care contin materiale organice . Daca metalele unsuroase sunt introduse in cuptor este depasit gradientul de temperatura care exista intre zona de incarcare si arzatoare . Temperatura joasa poate produce o pacla de la
Non Ferrous Metals Industries 105

Chapter 2

arderea partiala a materialului organic . Cuva cuptorului este utilizata de asemenea la preincalzirea materialului incarcat inainte de topire . 2.6.4.4 Procesul Contimelt Procesul comprima doua cuptoare interconectate , o vatra de cuptor si un cuptor tip tambur. Primul este cuptor rectangular vertical cu o camera orizontala de colectare care este alimentata cu cupru brut sau negru si alte materiale brute.Arzatoarele oxigaz furnizeaza caldura si incarcatura este topita pentru a produce cupru rafinat si o cantitate mica de zgura care este separata.

Off-gas Gaz evacuat

Cooler racire Poling Furnace

Filter filtru

Cuptor Anode anodic furnace

Copper cupru Charging incarcare

Figura 2.22: Proces de topire continua [tm 124, DFIU Cu 1999]

Cuprul topit este preluat printr-un sifon si jgheab de cuptorul cilindric orizontal unde este dezoxidat utilizandu-se gaz natural.Cuprul rafinat se fixeaza pe anozi.Gazele din cuprul secundar trec spre prearzator.Aici se combina cu gazele extrase din primul cuptor si trec in cazanul recuperator, aerul este preincalzit de arzator ,racindu-se in final in filtrul mare. Conditiile operationale ale cuptorului pot fi controlate minimalizandu-se oxidarea metalului.Aranjamentul permite recuperarea caldurii prin generarea de abur sau prin incalzirea sarjei. Acesta este un proces continuu, obtinerea anozilor din cupru in doua etape de topire si tratarea cuprului negru si a cuprului brut, din care rezulta un inalt grad de crapaturi ale cuprului si fisuri in anod. O dezvoltare similara in industria aluminiului este procesul „ Meltomer” (tm 116,ALFED 1998).Acest proces foloseste un turn de amestec vertical si sarje incorporate preincalzite utilizand gaze externe fierbinti.

106

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

2.6.4.5 Cuptoare cu fascicul electronic Temperatura foarte inalta de amestec a metalelor refractare ca tungsen,tantal si niobiu nu permit amestecarea in cuptoare normale de amestec.Pentru punctul cel mai ridicat de topire a metalelor cuptorul cu fascicul electronic a fost imbunatatit folosind electrozi accelerati ca sursa de energie care sa fie degajata in interiorul sarjei din furnal (cuptor).Topirea cu fascicul electronic este folosita pentru a produce metale cu inalta puritate ,fara incluziuni.Abilitatea topirii de metale cu inalta se datoreaza puritatii perfecte a sursei de producere a temperaturii ridicate(electroni) si racirii cu apa a miezului de cupru. Amestecul metalic se solidifica pe cupru ,deci amestecul este doar in contact cu el insusi solid. Topirea cu fascicul electronic si rafinarea este un proces bine definit de producerea metalelor refractare ultrapure, cum ar fi vanadiu, niobiu, tantal, molibden si wolfram. 2.6.4.6 Cuptorul rotativ Acesta este un cilindru rotativ captusit cu materiale refractare filetat la un capat cu arzator. O usa de incarcare este prevazuta la un capat si arzatorul poate fi uneori asezat in aceasta.Se poate folosi pentru aprindere osci-combustibil.Cuptoarele pot fi lungi sau scurte si exista multe variante: • • • • Cuptoare rotative scurte: Extragerea de produse secundare ,metale pretioase ,etc. Cuptoare rotative lungi: Topirea si recuperarea deseurilor de aluminiu Cuptoare Thomas: Topirea si rafinarea deseurilor de cupru Cuptoare rotative cu bloc de duze cu imersie: Rafinarea cuprului negru sau brut, purificarea zgurii,etc.

Rotatia furnalului poate fi variabila pentru a da o reactie completa a sarjei de material si o mare eficienta . Materiile prime sunt de obicei incarcate pe usa de la capat , care este de obicei inchisa si colectoare pentru a preveni emisia de fum . Cuproarele folosesc de obicei petrol sau combustibil gazos si osci-arzatoare , temperatura de la arzaror este transferata pretelui refractar si sarja este incalzita de la refractare in timpul rotatiei . Zgura si metalul produs in timpul procesului pot fi colectate printr-o gura de scurgere la capatul cu usa sau in punctul central al furnalului .
Gura de scurgere este orientata printr-o rotatie partiala a cuptorului pentru a obtine separarea dintre metal si zgura . Scurgerea catre usa de capat permite fumului sa fie colectat de la o singura inchidere si sistem de extragere . Cuptorul basculant rotativ este de asemenea folosit , demonstrand imbunatatirea ratei de recuperare pentru anumite stocuri de aprovizionat si poate avea mai putine pierderi pe fluxuri . O varietate de metale poate fi extrasa si topita in aceste furnale . 2.6.4.7 Cuptor cu reverberatii Este un cuptor cu baie de forma rectangulata sau circulara , captusit refractar si care are aprindere printr-un arzator montat in perete sau acoperis . Diversele varietati de combustibili sunt folosite si arzator cu osci-combustie poate fi folosit pentru a creste rata ed topire . Colectarea si tratarea gazelor de combustie este aplicata si cuptoarele sunt partial murdare . Capota (capacul de acoperire) si materialele de acoperire asigura colectarea in timpul scurgerii si incarcarii. Zgura sau cenusa pot fi indepartate prin evacuare sau prin scurgere .

Non Ferrous Metals Industries

107

6. Intr-un mod similar . Concentrate. Eficienta amestecului la cuptorul cu reverberatie de obicei nu este mare din cauza transferului mic de temperatura de la arzator . Mn şi Nb cu bandă de oţel Herreshoff Mercur şi materiale refractare de Mo (recuperarea reniului) Materiale folosite Concentrare Observaţii Minereuri. Eficienta a fost imbunatatita in practica prin folosirea de oxigen imbogatit sau prin folosirea combinatiilor de gaz si combustibil solid pentru a mari lungimea flacarii . In unele cazuri . Se foloseşte incinerator. Uscător cu aprindere Cuptor rotativ Mai multe metale pentru uscare. a nichelului şi feroaliajelor. usa etansata poate fi afectata de materialele care au fost incorect incarcate in cuptor . săpături şi reziduuri. calcinare Tabelul 2.Aceasta provoaca probleme la etansarea si colectarea in timpul incarcarii . Degazeificarea oxidului de zinc. Se folosesc incarcaturi etanse si de asemenea se pot folosi tevi (tuburi) de incarcare pentru a concentra continutul . Strat de fluidizare Cupru şi zinc Oxid de aluminiu Maşină de sintetizare Zinc şi plumb cu flacără ascendentă Maşină de sintetizare Zinc şi plumb cu flacără descendentă Maşină de sintetizare Feroaliaje. Aplicaţii de uscare concentrate şi diferite calcinare şi fumizare. Uscător cu strat fluid. Apa de racire a usilor poate reduce aceasta problema prin reducerea incovoierii usilor .Chapter 2 Multe proiecte au usa de acces larga deci permit sa fie incarcate obiecte mari . bucati de metal sau zgura se pot solidifica la deschidere sau in alte cazuri sarma sau cabluri pot folosi pentru a inchide corect usa . Calcinare şi ardere Hidroxid de aluminiu Concentrate şi Sinterizare secundare Concentrate şi Sinterizare secundare Minereuri Minereuri concentrate un Alte aplicaţii posibile şi Ardere. Calcinarea aluminei.5 Tipurile de cuptoare Cuptorul Metale folosite Uscător de abur cu Cupru şi alte metale serpentină. Deuleierea deşeurilor de cupru şi aluminiu. 2. Arderea peliculei în metale preţioase. sintetizare şi calcinare 108 Non Ferrous Metals Industries . ardere.5: Cuptoare de uscare.

feroaliaje Aluminiu. cupru. metale preţioase. nichel Cupru. plumb/zinc. feroaliaje.Chapter 2 Cuptorul Cuptorul Creuzete refracate închise Cuvă închisă Baiyin Cuptor electric cu ardere Contop/instalaţie desprăfuire Cuptor cu arc electric acoperit Rotitor Cuptor rotativ basculant Reverberator Vanyucov ISA Smelt/Ausmelt QSL Kivcet Noranda El Teniente TBRC TROF Minitopitor Furnal şi ISF Metale folosite Metale folosite Metale refractare. materiale secundare Observaţii Observaţii Pentru producţia de feroaliaje se folosesc cuptoare deschise şi semiînchise şi închise Oxidare şi reacţie cu substraturi Minimizarea sărurilor în flux Topirea oxizilor de cupru. metale oxidante Cupru (convertor) Cupru (convertor) Cupru (convertor) Materiale folosite Materiale folosite Oxizi metalici Oxizi metalici Concentrate Concentrate. concentrate Deşeuri şi alte materiale secundare Deşeuri şi alte materiale secundare Deşeuri şi alte materiale secundare Concentrate Intermediare. feroaliaje speciale Metale refractare . plumb. minereu Concentrate Zgură . metale preţioase Aluminiu Aluminiu. cupru. cupru. altele Cupru Cupru. materiale secundare. concentrate şi materiale secundare Concentrate şi materiale secundare Concentrate şi materiale secundare Concentrate Concentrate Şlamuri secundare Deşeuri Concentrate. nichel Cupru Cupru (convertor). feromagneziu cu conţinut de carbon ridicat Cupru. plumb Plumb Plumb Cupru Cupru Cupru Cupru (TBRC) Metale preţioase Cupru/plumb/cositor Plumb. feroaliaje speciale Cupru Feroaliaje Cupru Metale preţioase. rafinare Pentru producţia de feromangan folosit numai împreună cu energia recuperată Cuptor cu aprindere Inco Topitor cu aprindere Outokumpu Procese Mitsubishi Peirce Smith Hoboken Convertor cu aprindere Outokumpu Convertor Noranda Concentrate Concentrate Concentrate şi deşeuri de anozi Mată şi deşeuri de anozi Mată şi deşeuri de anozi Mată Mată 109 Non Ferrous Metals Industries .

zincul şi metalele preţioase sunt produse în acest fel.1 Dezvoltare electrolitică O celulă electrolitică este alcătuită dintr-un anod inert din plumb sau titan şi un catod aşezat într-o soluţie electrolitică ce conţine soluţia metal. rafinare.6 Procese electrochimice 2.Chapter 2 Tabelul 2. Electrolitul sărăcit este în mod normal restituit procesului. Catodul este un lingou din metal pur (bara de pornire) sau o foiţă din oţel inoxidabil (placa catodică permanentă).6. Ionii de metal trec prin soluţie şi se depozitează pe catod . nichelul. Clorul este colectat în compartimentul etanş al anodului iar oxigenul este de obicei eliminat şi poate antrena electrolitul şi să producă amestecul acidului. Când se folosesc bare permanent.6. cobaltul.6. turnat şi matriţat în forma cerută. aliere Topire. Zinc Metale preţioase Metal pur şi deşeuri Diferite tipuri de deşeuri Diferite tipuri de deşeuri Anozi de cupru şi deşeuri pure Catozi de cupru şi deşeuri pure Deşeuri pure de cupru Deşeuri pure Metal pur Topire continuă Bară Tambur (Thomas) Creuzete încălzite indirect Creuzete încălzite direct Tabelul 2. Catodul este de altfel un lingou de metal pur (bară de pornire) sau o foiţă făcută din oţel inoxidabil sau aluminiu (placa catodică permanentă). gazele cum ar fi clorul sau oxigenul sunt evacuate către anod. aliere Fluid electronic Rotativ Reverberator Metale refractare Aluminiu. metalul pur depozitat poate fi stripat sau prelucrat .6.7: Cuptoare de topire 2.6. Cuprul.2 Electro – rafinare Celula electrolitică folosită constă dintr-o matriţă de anod din metalul de rafinat şi un catod . 2. plasate într-un electrolitic conţinând soluţia de metal. ca şi catod. ceea ce poate determina nevoia de a fi colectată şi returnată procesului. Plumb Aşuminiu (primar şi secundar) Cupru Cupru Cupru Plumb. Ionii de metal sunt dizolvaţi din anodul impur şi trec prin soluţie până acolo unde sunt depozitaţi pe catod. staniul. Vidarea poate fi aplicată pentru căteva metale Fluxurile şi sărurile folosite pentru matrici complexe Baia şi miezul configuraţiei poate varia.6: Cuptoare de topire şi convertizare Cuptorul Inducţie Metale folosite Metale optime Materiale folosite Metal pur şi deşeuri Observaţii Aliere indusă prin agitare. Topire sau conservare Sistem integrat al furnalului Condiţii de reducere Topire şi rafinare Topire. 110 Non Ferrous Metals Industries .

plumbul. metalele preţioase. Anumite minereuri de sulfat de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte medii. turnat şi matriţat în forma cerută. Gazele cum ar fi clor şi oxigen sunt dirijate către anod. Metalul topit este depozitat pe catod şi recuperat periodic prin vacuum sau deplasare din locul ei. Materialul este spart şi granulat pentru a permite unirea particulelor /acidului de contact şi formarea de aglomerări naturale într-o coloană neprevăzută. Practica comună este să se revină la soluţia epuizată pentru stadiul de dezalcalinizare care este potrivit pentru conservarea acizilor şi soluţiilor alcaline.2 Leşierea atmosferică (rezervor deschis) La ieşirea atmosferică a oxizilor şi concentratelor constă în deschiderea sau extragerea parţială în rezervoare prin recircularea amestecului cu menţinerea temperaturii şi concentraţiei acidului. care se consumă continuu. Acest sistem este de obicei operaţional într-un sistem de mai multe rezervoare înseriate. metalele solubile sunt dizolvate în electrolit şi metalele insolubile lucrează de asemenea cu precizie. uneori chiar şi carbonuatul de sodiu sunt folosite pentru a dizolva metalul dintr-o varietate de minereuri şi concentrate înainte de rafinare şi electroobţinere. În anumite cazuri sacul anodic este folosit pentru conţinutul de depuneri.6. Soluţiile care sunt produse sunt tratate de mai multe ori pentru a rafina şi obţine metale. Acesta este urmat prin sedimentare de separarea reziduului şi purificarea şi obţinerea soluţiei de metal. Copper Expert Group 1998]. staniul sunt rafinate în acest mod. oxigenul reacţionează cu anodul de carbon. Timpul de ieşire al unei aglomerări poate varia de la 100 zile pentru minereul de oxid de cupru la 500 de zile pentru minereul de sulfit de cupru.6. Cândtodul din bară permanentă metalul pur depozitat poate fi stripat sau prelucrat . Aerul sau oxigenul sau clorul pot fi adăugate în sistemul de dezalcalinizare pentru a fi obţinute condiţiile potrivite şi soluţiile conţinând clorură ferică sunt de asemenea utilizate. 2. clorul este colectat şi reciclat sau vândut.7. În timpul rafinării electrice celelalate metale conţinute în anozi sunt separate. Directa dezalcalinizare a concentratului de zinc este de asemenea făcută la presiune atmosferică şi la presiune ridicată. dar necesită foarte mult timp.6.7. 2. Depunerile anodice sunt periodic colectate de pe celule şi metalele corespunzătoare sunt recuperate. Pentru aluminiu. Când acest mod. litiu.3 Electroliza sării topite O celulă electrolitică este construită utilizând catozi inerţi şi anozi (oţel sau carbon) aşa încât temperatura înaltă electrolitică să poată fi suficient de rezistentă. sodiu şi magneziu.Chapter 2 Cuprul. 2. Seleniul şi teluriul formează o depunere pe anod care decantează celula electrolitică. Non Ferrous Metals Industries 111 .6. Acidul este pulverizat peste aglomerări şi filtrat din masa rezultată.6. O porţiune a electrolitului este separată din sistem şi alte metale sunt recuperate din el. Electroliza de topire “ sare” poate fi folosită pentru producerea de aluminiu. Materialul dezalcalinizat este de obicei în formă de oxid fie ca un minereu oxidic sau un oxid produs prin calcinare [tm 137. 2. Este colectat pe coloană şi este recirculat pentru a permite conţinutului de metal să se adune. uneori folosind materii naturale pentru a obţine oxdarea şi disoluţia.1 Tratare în vrac cu leşie Procesul de tratare în vrac cu leşie începe din mină.7 Procesări hidrometalurgice Acizii şi NaOH .

Se utilizează un control bun a procesului pentru realizarea acestor câştiguri şi pentru a menţine condiţii de securitate. Sunt utilizate vase sub presiune rezistente la acizi şi baze şi se recirculează lichidul pentru a permite producerea reacţiilor. Aceşti factori permit atingerea unei performanţe bune în termenii prevenirii şi minimalizării emisiilor.Chapter 2 Unele reziduuri de leşie pot fi leşiate în continuare când puterea acidului şi temperatura cresc. Se adaugă oxigen. Se utilizează în mod extensiv sisteme de cântărire şi contorizare a alimentării. operării.8 Tehnici de control al procesului Principiile celor mai bune tehnici disponibile includ concepţia proiectării. din care metalul poate fi obţinut pe căi diferite. Folosirea mai multor etape de leşiere pot realiza eficienţa leşierii dar poate rezulta într-o disoluţie de mai mare impurificare a particulelor de fier.Au fost dezvoltate recent în acest sector procese de operare şi control şi sunt aplicate la o varietate de procese. Figura următoare arată principiul unui asemenea proces. 2. Silozuri prevăzute cu cântare. Sunt utilizate următoarele tehnici:Prelevarea şi analiza materiilor prime sunt utilizate curent pentru controlul instalatiaţiei. aer sau clor pentru a spori oxidarea. După separarea fazelor se obţine o soluţie de metal pură la reextragerea metalului din faza organică într-o secundară fază apoasă (stripare). Pot rezulta etape de reducere a presiunii la producerea vaporilor de acizi şi ele sunt proiectate pentru a-i conţine.7. cântare de bandă şi cântare cu cadran sunt utilizate în mod extensiv în acest scop. Se utilizează microprocesoare pentru controlul ratei alimentării cu materiale.4 Extracţia cu solvenţi Metalele pot fi extrase din soluţii apoase cu anumiţi solvenţi organici care nu sunt solubili în apă. care în continuare trebuie să fie înlăturate. Org. 2.6.6.6. eficienţei şi economicităţii procesului. a proceselor critice şi a condiţiilor de ardere şi a adaosurilor de gaze.3 Instalaţii de tratare cu leşie sub presiune (autoclave) Tratarea cu leşie sub presiune sau autoclavarea poate fi desfăşurată ca un proces de macerare complet sau ca o parte a unei serii de etape de macerare. încadrării cu personal şi a întreţinerii procesului. Câţiva parametri 112 Non Ferrous Metals Industries .7. A CuL2 + 2H+ →Cu2+ +2LH Org. controlului.23: Etapele procesului de extracţie prin solvenţi 2. Apos Apos Figura 2. Buna amestecare a diferitelor materiale de alimentare trebuie să se obţină pentru a optimiza eficienţa conversiei şi pentru a reduce emisiile şi rebuturile. Rafinat Extracţie Organic stripat Organic încărcat Stripare Electrolit consumat Electrolit dozat Extracţie electrolitică Soluţie de macerare Concentrată Cu2+ + 2 LH → CuL2 + 2H+ Apos Org. Fazele apoasă şi organică se dispersează una în alta şi la controlul pH-ului mixturii şi al agentului complexant utilizat metalul ţintă poate fi extras selectiv în faza organică.

aceste aspecte de proiectare sunt utilizate în mod curent în acest sector. cu viteză variabilă. Analiza on-line a acestor fluxuri este o tehnică de securitate. Operatorii. metalul şi mata pe baza eşantioanelor luate la intervale. sisteme de alarmare sunt prevăzute pentru parametri critici:Se utilizează monitorizarea on-line a temperaturii. Se efectuează studii de pericol şi operabilitate la toate etapele de proiectare a schimbărilor tehnologice. în folosirea tehnicilor de control moderne descrise şi semnificaţia acţiunilor care trebuiesc întreprinse când se dă alarma. SO2. Se utilizează sisteme de management al mediului şi calităţii.Chapter 2 • • • • • sunt măsuraţi pentru a permite controlul proceselor. Pentru unele procese trebuie să fie considerate reglementări speciale ca de pildă Seveso sau Directiva Incinerării Deşeurilor. Se utilizează ventilatoare interactive. care suplimentează echipe de întreţinere ataşate. CO) Se utilizează monitorizarea on-line a vibraţiilor pentru a detecta blocajele sau eventuale defectări ale echipamentelor Se monitorizează on-line intensitatea de curent şi tensiunea proceselor electrolitice Monitorizarea on-line a emisiilor pentru a controla parametri critici ai proceselor Monitorizarea şi controlul temperaturii cuptoarelor de topire pentru a preveni producerea vaporilor de metal şi oxizi de metal la supraîncălzire. Non Ferrous Metals Industries 113 . Se dau comentarii generale despre unele aspecte de proiectare de proces în diferitele secţiuni ale acestui document. Vaporii de solvenţi se colectează şi se recuperează cât este de posibil. Se utilizează din ce în ce mai mult personal de întreţinere ataşat. Colectarea gazelor din proces folosind sisteme de cuptoare etanşate sau semietanşate. Se analizează zgura. Se optimizează nivelul controlului pentru a beneficia de cele de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorului. Se utilizează sisteme de întreţinere robuste. Se practică îndepărtarea ulterioară a vaporilor de solvenţi pentru a preveni emisiile COV şi a mirosurilor. La proiectarea proceselor complete se procedează cu grijă folosind ingineri profesionişti care au cunoştinţe şi experienţe privind procesul şi a impactului şi cerinţelor de mediu. a presiunii din cuptor (sau a scăderii de presiune) şi a volumului de gaze sau a debitului Se monitorizează componenţii gazoşi (O2. formate din echipe de operatori. pentru a se asigura că se menţin rate optime de colectare a gazelor şi se pot minimaliza costurile de energie. inginerii şi alţii trebuie să fie pregătiţi şi evaluaţi în continuu în folosirea instrucţiilor.

Secţiunea referitoare la cuptoare indică în ce cazuri este posibilă etanşarea cuptorului şi unde se pot utiliza alte tehnici de colectare pentru a realiza colectarea integrală a gazelor. minimalizarea şi colectarea fumului. Rezultatele arată că mărimea emisiilor fugitive poate să fie mult mai semnificativă decât a emisiilor colectate sau micşorate. 114 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 2 2. Etanşarea cuptoarelor (sau utilizarea cuptoarelor etanşate) combinată cu controlul proceselor este tehnica care va trebui aplicată oriunde este posibil pentru a preveni sau a reţine emisiile de la instalaţiile tehnologice. tm 78.7 Tehnici de colectare a gazelor reziduale Etapele proceselor incluse în producerea metalelor neferoase implică producerea potenţială a prafului. Metodele de stimare a volumelor ventilate sau a ratei de depunere pot fi utilizate pentru a le estima.6 GWh/an Tabelul 2. Acestea afectează sănătatea şi securitatea operatorului şi contribuie la impactul de mediu al procesului. Gazele şi fumul care scapă din proces se emit în spaţiu de lucru şi pe urmă scapă în mediul înconjurător. tm 76. t/an Emisii fugitive:total topitor 66490 32200 Plafonul topitorului 56160 17020 Emisii controlate (topitor primar):7990 7600 topitor/instalaţia pentru 2547 2116 acid coşul hotelor secundare Notă* Emisiunile după o investiţie de 10 milioane Euro pentru a realiza un sistem de captare şi tratare îmbunătăţită a gazelor fugitive. Scapa 1998. Metoda care utilizează măsurarea volumului şi compoziţiei emisiilor de pulberi fugitive s-a dovedit a fi fiabilă (tm 161. Soud 1995). Theodore 1994. Sunt disponibile alte tehnici pentru a colecta emisiile care nu sunt previzibile sau reţinute (tm 75. Tehnicile de colectare a gazelor de proces se utilizează pentru a preveni şi minimaliza aceste emisii fugitive. Petersen 1999] Tehnici de detecţia luminii şi semnalizare (LIDAR) pot fi utilizate de asemenea pentru a măsura unele componente de gaze fugitive cum ar fi SO2 şi COV. Tehnicile implicate urmează ierarhic prevenirea. Energia suplimentară = 13.8: Comparaţia dintre încărcări de praf reduse şi fugitive la un topitor de cupru primar [tm 161. manipularea şi procesarea materialelor. Emisiile fugitive pot să fie de 2-3 ori cantitatatea emisiilor controlate. a fumului şi a altor gaze provenite din depozitarea. Emisiile fugitive sunt foarte importante dar greu se pot măsura şi cuantifica. iar această secţiune se ocupă de gazele de proces. IEA 1997. kg/an Înaintea colectării Înaintea colectării secundare de gaz secundare de gaz adiţionale (1992) adiţionale (1992) 220000 325000 Producţia anodică. O metodă fiabilă a fost utilizată de-a lungul anilor într-un loc (tm 163. Emisii de pulberi. tm 79. Petersen 1999) iar rezultatele exerciţiului de monitorizare sunt reproduse mai jos. Steudtner 1998). Tehnicile de prevenire a emisiilor fugitive de la etapele de depozitare şi manipulare au fost tratate mai înainte în acest capitol.

Eficacitatea colectării depinde de eficienţa hotelor. coroziunii şi a condensării şi acestea sunt măsurate. de integritatea conductelor şi de utilizarea unui sistem bun de control al presiunii/debit. 2.). aplicabile. concentraţia.1. Conductele şi ventilatoarele sunt utilizate pentru a transporta gazele colectate spre procese de reducere sau tratament. cu consum de energie minim. prin învelire parţială sau totală sau prin utilizarea hotelor (tm 75.7. prin hote sau prin gurile de vânt sau sistemele de docare care etanşează cuptorul în timpul încărcării. Cuptoarele etanşate pot fi încărcate de la sistemele de alimentare sau ardere etanşate. Se efectuează măsurarea sau estimarea corectă a volumului temperaturii şi presiunii gazului pentru a se asigura că rate suficiente de extracţie se menţin pe timpul debitelor maxime. de asemenea. de ieşirea halei de operare a procesului.7.7. Sistemele etanşate cum sunt cuptoare etanşate permit să se atingă o eficienţă de capturare foarte înaltă.2 Tehnici considerate în determinarea BAT 2. Sistemele pot fi proiectate ţinând cont de caracteristicile instalaţiilor asociate de exemplu instalaţii de reducere sau instalaţii de acid sulfuric. 2.1 Câteva exemple de tehnici demne de a fi luate în considerare Tehnicile demne de a fi luate în considerare se bazează pe aplicarea principiilor bunei practici câştigate mai sus.2 Criterii de proiectare Sistemele de colectare şi ratele de extracţie se proiectează pe baza unei informări bune despre caracteristicile materialelor care se colectează (mărime.1.Chapter 2 2. Se utilizează ventilatoare cu viteză variabilă pentru a realiza rate de extracţie potrivite pentru condiţii schimbate şi de asemenea volumul de gaze.1 Utilizarea energiei Colectarea gazelor implică mişcarea unui volum semnificativ de aer. depunerii. prin electrozi cavitari. Hotele se proiectează să fie cât posibil de aproape de sursele de emisie. DFIU Cu 1999). etc. 2. Se utilizează hote mobile în câteva aplicaţii iar câteva procese utilizează hote pentru a colecta fumul primar şi secundar. temperaturii şi presiunii asupra sistemului. Proiectarea colectării sau a sistemului de hote este foarte importantă pentru că acest factor poate să menţină eficienţa capturii fără un consum excesiv de putere în restul sistemului. Se practică buna proiectare şi întreţinere a sistemelor. Non Ferrous Metals Industries 115 .7.2.1 Tehnicile aplicate Pulberile. care nu este o listă exhaustivă şi alte exemple pot fi. forma norului de praf ca extreme de operare şi efectelor de schimbare a volumului. Alt factor semnificativ este prevederea accesului la zonele de încărcare şi evacuare ale cuptorului menţinând o rată bună a colectării. Practica bună se bazează pe proiectarea şi întreţinerea profesională ale sistemelor de colectare cât şi pe monitorizarea on-line a emisiilor în tractul de gaz curat. Theodore 1994).7. Câteva caracteristici ale gazului şi ale pulberilor sunt critice pentru o proiectare bună pentru a evita problema uzurii. utilizând experienţa operatorilor în faza de proiectare pentru realizarea acestora. Se utilizează următoarele exemple pentru ilustrarea bunei practici. Acesta poate să consume cantităţi mari de energie electrică iar sistemele moderne focalizează proiectarea pentru sisteme de capturare care să permită creşterea ratei de capturare şi minimalizarea volumului de aer mişcat (tm 124. fumul şi gazele se colectează utilizând sisteme de cuptoare etanşate.

24 Celulă cu alimentare punctuală cu anod presinterizat • • Utilizarea sistemelor de încărcare etanşe la cuptoare pentru a preveni emisiile fugitive pe timpul deschiderii cuptorului. în aşa fel încât să permită un acces bun la cuptor şi să asigure o rată bună a extracţiei. Hotele se construiesc robust şi se întreţin corespunzător Un exemplu din acesta este o adaptare pentru un cuptor rotativ scurt. cuptoarele cu arc electric etanşe şi celulele cu alimentare punctuală etanşe pentru producţia primară de aluminiu.Chapter 2 • Utilizarea cuptoarelor etanşe care pot să reţină gazele şi emisiunile fugitive. Sunt menţionate cuptoare de topire etanşe. el este de asemenea suficient de robust pentru a rezista impactelor minore pe timpul utilizării. Etanşarea cuptoarelor se bazează pe o rată de extracţie suficientă pentru a preveni presurizarea cuptorului. astfel punctele de încărcare şi evacuare pot fi proiectate să fie aproape unul de celălalt în aşa fel încât să fie necesar un singur punct de extracţie. Această tehnică este utilizată numai pentru tehnologii noi sau esenţial modificate. • 116 Non Ferrous Metals Industries . Punctul de extracţie este proiectat. O importantă practică pusă la punct pentru a atinge o extracţie bună este utilizarea controlului automat al evaporărilor în aşa fel ca să se vizeze efortul de extracţie la sursa de fum fără să se utilizeze prea multă energie. Sunt exemple utilizarea elevatoarelor de încărcare care etanşează faţă de uşa de alimentare a cuptorului şi utilizarea sistemelor de încărcare prin hotă. Controlul permite ca punctul de extracţie să fie schimbat în mod automat pe timpul diferitelor etape ale procesului. de obicei. De exemplu încărcarea şi evacuarea cuptorului de obicei nu are loc în acelaşi timp. Orificiile pentru uşa de alimentare şi de evacuare sunt la acelaşi capăt al furnalului şi hota de colectare a fumului permite un acces deplin la cuva de zgură şi la banda de alimentare. de asemenea. Celula cu alimentare punctuală ilustrată. este conectată cu un sistem de extracţie bine dimensionat care asigură o rată de extracţie suficientă pentru a preveni scăpările de gaze pe timpul deschiderii capacului celulei pentru perioade scurte de exemplu schimbarea anozilor. Aceste tehnici pot fi aplicabile pentru câteva tehnologii noi sau existente. în particular pentru procese necontinue. Buncăr de alumină Alimentat or Evacuarea gazelor Spărgător de crustă Flux îngheţat şi alumină Bară de fier pentru catod Înveliş din oţel Cilindru pentru aer Flux anodic Alumină Hote de colectare a gazului Flux topit Aluminiu topit Catod de cărbune Izolaţie Anod de carbon Celulă cu alimentare punctuală cu anod presinterizat Figura 2.

Inspecţia regulată şi 117 Non Ferrous Metals Industries . Cuptorul rotativ scurt şi TBRC-ul de asemenea pot fi închise total. poate fi utilizată o etanşare maximă pentru reţinerea gazelor de cuptor. a depunerilor în conducte sau de pe paletele ventilatorului sunt câteva din problemele care pot fi întâmpinate. Aceste tehnici pot fi aplicabile la toate procesele noi şi existente în special pentru procese necontinue. la revizuirea unui furnal deschis existent. evacuarea.25: Sistem de încărcare şi evacuare coincident Acest principiu se aplică uşor pentru un cuptor rotativ scurt dar principiul care vizează efortul de extracţie la o sursă de fum variabilă poate fi de asemenea atins la controlul automat al vaporizatorilor pentru a extrage sursa de fum principală pe timpul ciclului de operare de exemplu încărcarea. etc. Deteriorarea fizică datorită lovirii sau uzurii. • Dacă cuptoarele etanşe nu sunt disponibile.Chapter 2 Înveliş de colectare Fume collection a fumului enclosure Guri de Tapping evacuare holes Usa de incarcare Charging door Înveliş de colectare a fumului Fume collection enclosure Gaz evacuat de Burner arzator exhaust Orificii de evacuare Tapping holes Usa de incarcare door Charging arzator Burner Figura 2.26: Colectare de fum prin patru orificii Un exemplu din acesta este utilizarea a patru orificii la plafonul unui cuptor cu arc electric pentru a extrage gazele de proces cât se poate de eficient posibil şi care este arătat în figura de mai sus. • Întreţinerea hotei colectoare a conductelor. de exemplu. a sistemului de filtrare şi a ventilatorului. este vitală pentru a asigura că ratele de colectare şi de extracţie rămân la nivelul proiectat. turnare casting tapping evacuare additions bag-filter Filtru sac Figura 2.

Aceste emisiuni sunt deosebit de greu măsurabile dar există tehnici care pot fi utilizate eficient. Velten 1999] 2.7.27: Sistem de hote auxiliare pentru convertor [tm 201. Este necesară corelarea cu condiţiile atmosferice pentru estimarea evacuărilor.Chapter 2 • întreţinerea preventivă asigură realizarea acestuia. aspiratie Hota secundara Hota principala Figura 2. Unele instalaţii colectează tot fumul de la tavan la costul de energie foarte mari. Se pot lua eşantioane de mediu pentru a măsura impactul emisiilor fugitive. 118 Non Ferrous Metals Industries .2 Emisiuni fugitive • Pentru a preveni emisiile fugitive.2. Sistemul de tratare a gazelor este arătat în figura 2. Altă instalaţie utilizează un sistem de până la 3 hote ca o completare a hotei principale. Pe timpul operaţiilor de încărcare şi golire hotele individuale sunt vehiculate cu motor la poziţiile care să asigure o eficienţă de colectare optimă. dar unele sisteme nu pot să colecteze toate gazele de proces şi ele sunt emise în spaţiul de lucru şi după accea exhaustate prin ventilele din acoperiş. Colectarea gazelor de la un convertor cu funcţionare discontinuu poate să fie dificilă întrucât încărcarea prin elevator interferă cu colectarea prin hote. În acest caz se colectează eşantioane de aer sau pulberi la o serie de puncte determinate la un exerciţiu de modelare atmosferică.28. se utilizează o bună extracţie cum este ilustrat mai sus. Aceste hote pot fi legate sau la instalaţia de acid sulfuric (hota 1) sau la un sistem de purificare secundar (hota 2 şi 3). Această tehnică este aplicabilă la toate procesele noi sau existente.

de exemplu pe durata încărcării sau pe durata golirii convertorului.) Fabric filter Filtru textil Mediu de pulberi şi filter utilizate reciclate media Dust and used filter la recycled to flash topire prin cuptorul de smelting furnace scânteie Fabric filter Filtru textil Figura 2. DFIU Cu 1999] În procesul de mai sus debitul de aer este controlat printr-un sistem de control al unui ciclu închis.f. dar va fi manipulat un mare volum de aer care nu poate fi purificat eficient într-un filtru de pânză.. Sistemele se proiectează pentru cazuri speciale. Fumul colectat este purificat şi separat într-un filtru-sac. Un alt dezavantaj este un consum mare de energie. sisteme auxiliare de colectare a fumului. Sistemul de hote văzut de deasupra cuptorului de topit cu suflare de aer este arătat în figura următoare.. Consumul de energie este de 13..) electric Secondary hoods Secondary hoods Hote secundare of of flash smelling converters furnace (c. aerul poate fi extras prin ventuilatorul de tavan. a) Unele cuptoare pot fi echipate cu hote auxiliare în scopul de a preveni emisiile fugitive pe timpul încărcării şi evacuării aşa cum s-a descris mai sus.6 GWh/an şi se colectează 700 kg pulberi/h (tm 124.. .f.. de aceea dacă emisiile fugitive nu pot fi prevenite sau minimalizate la un nivel acceptabil.. Se colectează şi se purifică prin filtre din ţesături 580000 Nm3/h gaze secundare.) pentru convertor Conditionarea Off-gas conditioning gazului emanat si and fabric filter filtrul textil Ca(OH)2 Evacuare Mediu de pulberi şi filter Cleaned utilizate reciclate la cuptorul epurat off-gas Dust and used filter media de topire flash smelting recycled toprin scânteie furnace gaz Hote secundare si Off-gas and secondary gazule of evacuat din hoods anode furnace cuptorul cu anod Hote pentru dispozitive Hoods for auxiliary Secondary hoods devices e. Aspiraţia ventilatorului se localizează direct la sursa de fum pentru a optimiza reducerea emisiilor fugitive. ..f. de comanda . b) Următorul exemplu arată cum poate să fie colectat printr-un sistem auxiliar de colectare a fumului fumul provenit de la evacuarea unui cuptor de topit cu aer suflat (cu cuvă)... Non Ferrous Metals Industries 119 . Debitul de gaze de la ventilatoare poate fi estimat prin măsurarea diferenţei de temperatură dintre debitul de la ventilator şi aerul ambiental (tm 163. Hote secundare pentru Secondary hoods of Secondary de furnalul hoods furnace flash smelting topire of flash smelling rapida (c. . În mod alternativ. auxiliare smelling statiile furnacestation (c. Consumul de energie poate fi minimalizat prin controlul automat al punctului de extracţie folosind şubere şi controlul ventilatoarelor în aşa fel ca sistemul este folosit atunci şi acolo unde este necesar. loading of flash de ex. Echipamentul de deprăfuire este compus din diferite hote aşezate deasupra gurii de evacuare a cuptorului de topit cu aer suflat al canalului principal de scurgere şi deasupra dispozitivului unde metalul lichid este turnat într-o lingură de turnare tip torpilă...Chapter 2 Evacuările fugitive de la o clădire cum este hala unui cuptor pot fi măsurate luând eşantioane de la ventilatoarele clădirii. prin şubere de reducere.. pot fi folosite sisteme auxiliare de colectare a fumului aşa cum se ilustrează prin exemplele de mai jos.. ... Aşa cum s-a relatat mai sus.. Se utilizează controlul vitezei ventilatoarelor pentru a minimaliza consumul de energie....f. emisiile fugitive pot fi foarte semnificative. investiţii mari şi mai multe deşeuri (mediul filtrant uzat).g.) furnace Mediu de pulberi şi filter utilizate reciclate la media Dust and used filter cuptorul de topire prin scânteie recycled to flash smelting furnace • Evacuare gaz Cleaned epurat off-gas Hote secundare of Secondary hoods Secondary hoods electric furnace of flash smelling pentru furnalul furnace (c.28: Schiţa unui sistem auxiliar de colectare a fumului pentru tehnologia primară a cuprului [tm 124. DFIU Cu 1999).f.) Hote secundare la Secondary hoods Secondary hoods of flash smelting furnalul smellingfurnace cu topire of flash furnace rapida (c.. Steudtner 1998).

Chapter 2 Filtru sac Figura 2.29: Colectarea fumului la gura de evacuare [tm 195. SFPO 1999] 120 Non Ferrous Metals Industries .

Soud 1995. tm 79. În practică PE-ul este împărţit într-un număr de zone discrete (de obicei se utilizează până la 5 zone).1. De aceea. în schimb. VDI 3678 1998). maximalizarea suprafeţei electrozilor colectori şi în practica curentă.1 Eliminarea pulberilor şi a particulelor În diferitele procese variate utilizate de industrie se folosesc următoarele tehnici pentru îndepărtarea particulelor ca praful şi fumul. • Aplicarea unei sarcini electrice asupra pulberilor • Introducerea prafului încărcat într-un câmp electric • Colectarea prafului pe electrozi colector • Îndepărtarea prafului de pe suprafaţa electrozilor Electrozii de descărcare trebuie să fie ciocănite sau vibrate pentru a preveni depunerea prafului iar rezistenţa lor mecanică trebuie să fie compatibilă cu şocul de lovire sau de vibrare transmis. Industria utilizează proiectare bună pentru redresoare care utilizează secţii separate de redresare pentru fiecare zonă sau părţi ale unei zone pentru precipitator. IEA 1997. Particulele se îndepărtează din fluxul de gaz în 4 etape. debitul volumetric al gazului şi viteza de migrare a particulelor.8. Proiectarea bună de asemenea este practicată şi la utilizarea sistemelor automate de Non Ferrous Metals Industries 121 . 2.1. presiune şi încărcare cu pulberi. factori ca eficienţa. potrivnicia metodei şi intrările şi ieşirile de materiale care se colectează sunt considerate. tm 78. se utilizează electrozi pe spaţii mari. Nu este sensibil în mod deosebit la mărimea particulei. Această practică. tm 222. pentru un praf dat. Aceasta permite aplicarea unei tensiuni variabile în zonele interioare şi exterioare să se considere reducerea încărcării cu pulberi spre exterior şi dă abilitatea operării zonelor cu tensiuni progresiv mai mari fără scânteiere. 2.8.8. Theodore 1994. Performanţa PE-lui corespunde cu Formula Germană.1.Chapter 2 2. Proiectarea procesului de reducere este critică. care raportează eficienţa la suprafaţa totală a electrozilor de colectare. 2. Câmpul electric este aplicat prin electrozi la curent continuu dar de tensiune înaltă (100 kV). Pulberile şi gazele acide se îndepărtează în mod uzual iar componentele de metale toxice şi valoroase se recuperează pentru a fi folosite în alte procese. their operating principles are given. şi colectează pulberile atât în condiţii umede cât şi uscate.1 Procese tehnologice şi tehnici aplicate The following abatement techniques are used in the non-ferrous metal industry.1 Electrofiltre Precipitatorul electrostatic (PE) este utilizat extensiv în industrie şi este capabil să funcţioneze în condiţii de domenii largi de temperatură. Particulele sunt încărcate şi ulterior separate din fluxul de gaze sub influenţa câmpului electric generat între electrozi. se bazează la proiectarea şi controlul bun al redresorului.8 Reducerea aerului şi tehnici de recuperare Gazele colectate sunt transferate spre instalaţiile de reducere unde poluanţii sunt îndepărtaţi şi unele componente recuperate. EP constă dintr-o serie de electrozi de descărcare de înaltă tensiune respectiv din electrozi de colectare. Rezistenţa la corodare şi la erodare este concepută în proiect (tm 75. Fiabilitatea mecanică a electrozilor de descărcare şi a cadrului suport este importantă întru-cât un singur fir rupt poate să scurtcircuiteze întregul câmp electric al precipitatorului.

Ei menţin o tensiune înaltă optimă (ÎT) aplicată electrozilor într-o anumită zonă fără scânteiere. Se utilizează un monitor automat pentru aplicarea tensiunii maxime fără scânteiere şi pentru varierea constantă a înaltei tensiuni. nu ating concentraţii finale de pulberi atât de reduse ca cele atinse de filtrele din ţesături. 2. un strat de izolare se formează pe electrod care împiedică descărcarea în coroană normală şi care duce la o micşorare a eficienţei de colectare. Cele mai multe prafuri au o rezistivitate în domeniul necesar şi colectarea poate fi îmbunătăţită prin condiţionarea prafului. de regulă. Acestea oferă avantaje pentru unele 122 Non Ferrous Metals Industries . Dacă ea este prea scăzută. De obicei sunt utilizate amoniac şi trioxid de sulf. în mod curent apă. prin scăderea temperaturii gazului sau prin umectarea gazului. sau intermitent.1.8. Proiectarea corectă a conductelor de intrare şi utilizarea dispozitivelor de distribuire în cadrul gurilor de introducere sunt folosite pentru a atinge o scurgere uniformă de la intrare către decantor. EP. Lurgi 1999] Rezistivitatea (inversul conductivităţii) prafului este deosebit de importantă. Comanda sistemului de lovire a electrozilor de descărcare Suport izolator cu fundaţie Campul electric 1 Campul electric 2 Acoperire etanşă la ploaie Acoperire etansa la gaz Placă suport Tub de suspensie Placa de distribuire gaz Directia de curgere a gazului Electrozi de Consolă de suport descarcare Cadru suport Dispzitiv de lovire al electtrozilor Cadru de descarcare Electrod de colectare Fereastra inspectie Conducta legatura gaz rezidual Bare lovire placi Culoar intern Separator pulberi Culoar intern Separator buncar Conducta legatura gaz curat Figura 2. Pentru a realiza cea mai bună performanţă la precipitatoare.30: Aranjament tipic al unui precipitator electrostatic (only two zones shown) [tm 198. de asemenea. În aceste circumstanţe pot fi atinse emisiuni de praf în domeniul 515 mg/Nm3. scurgerea gazelor prin subansamble se optimizează pentru a realiza o scurgere uniformă împiedicând trecerea gazului pe lângă câmpul electric. sau prin udare continuă de tip spray. În acest caz praful colectat este îndepărtat de pe plăcile de colector prin spălare cu un lichid potrivit. Rezistivitatea poate fi redusă.Chapter 2 control.2 Precipitator electrostatic umed Precipitatoarele electrostatice umede operează pe baza aceloraşi principii. Surse de putere cu ÎT fixat nu sunt capabile să producă o eficienţă de colectare optimă. particolele care ajung la electrozii colectori pierd uşor sarcinile şi poate să se producă o tulburare a prafului.1. Dacă rezistivitatea prafului este prea mare.

Praful este separat din curentul de gaz atunci când direcţia scurgerii gazului este schimbată iar praful continuă direcţia sa originală prin virtutea inerţiei şi este depozitat pe suprafaţa de colectare. de ex. Figura 2. Efluentul lichid rezultat necesită un tratament ulterior.3 Cicloane Cicloanele au fost instalaten în multe procese tehnologice în anii 1980 şi sunt încă în largă folosinţă. Lurgi 1999] 2.Chapter 2 tipuri de pulberi care aderă la plăcile convenţionale sau atunci când alţi componenţi în curentul de gaz interferă în operare.8. în cazul gazului rece umed.1.31: Decantor electrostatic umed [tm 198.Ciclonul este un dispozitiv inerţial de epurare a gazului. Gaz epurat Gaz brut Imagine plana Plan view Non Ferrous Metals Industries 123 .1.

4 Filtre textile sau filtre saci Sisteme de filtre textile sunt utilizate pentru multe aplicaţii din acest sector industrial datorită eficienţei lor înalte în controlul particulelor fine întâlnite la operaţiile de topire (tm 75.Conducta de gaz nepurificat 2. Forţele centripete care acţionează în spirală produc schimbarea direcţiei şi particolele cu peste o masă critică vor fi depuse pe pereţii ciclonului. tm 221 VDI 3677 1997).Filtre saci 3. Totuşi. tm 220.8.32: Dispunerea ciclonului [tm 198. datorită tendinţei lor de înfundare în anumite circumstanţe şi sensibilităţii lor la foc.Ventilator de aer de evacuare 6. Theodore 1994.Valvă de control 7. Theodore 1994. Cicloanele . tm 79.1. în general .Chapter 2 Figura 2. 2. Lurgi 1999] Gazul introdus este canalizat într-o scurgere spirală.Buncăr de praf 8. Soud 1995. boilere de recuperare a pierderilor căldurii sunt plasate înaintea camerelor cu saci pentru a reduce posibilitatea aprinderii pentru condiţionarea particulelor şi pentru a recupera conţinutul de căldură al gazelor reziduale înainte de deprăfuire. ele nu sunt potrivite pentru toate aplicaţiile. 1. Camere de decantare şi răcire. în mod particular în procese tehnologice mari unde debitul poate varia [tm 75.Compartiment carcasă 4. VDI 3476 1990]. cicloanele sunt utilizate eficient ca colectoare principale laolaltă cu altă tehnici.1. Totuşi. nu sunt potrivite pentru controlul emisiilor directe din procesele tehnologice în acest sector industrial. de asemenea. Experienţa de producţie a arătat că ele nu sunt capabile să facă faţă standardelor moderne de evacuare. Eficienţa colectării prafului fin este prea scăzută pentru a face faţă eficient evacuărilor din cuptor.Conductă de gaz purificat 5.Valvă rotativă 124 Non Ferrous Metals Industries .

Curăţirea periodică a mediului de filtrare este necesară prin controlul scăderii de presiune a gazului la trecerea gazului prin filtru. poate să fie dinăuntru sacului spre afară sau din afara sacului spre înăuntru. în vederea menţinerii efective a eficienţei de extracţie. vibrare şi aer comprimat pulsator. rezistenţa la curgerea gazului creşte. de obicei. dat fiind că particulele depuse în adâncimea materialului ajută la reducerea mărimii porilor între fibre. Lurgi 1999] Principiul de bază al filtrării prin ţesături este de a utiliza membrane ţesute.33: Plan de ansamblu al unui filtru textile (cu un compartiment în ciclul de purificare) [tm 198. de asemenea. Sacii. Mecanisme de curăţire normală nu readuc sacii în condiţia lor iniţială. dar pe măsura ce se formează stratul de suprafaţă. La început praful se depune atât pe suprafaţa fibrelor cât şi în adânciema ţesăturii. şi fiecare sac dispune de o metodă de etanşare în structura camerei sacilor. influenţează durata de utilizare a ţesăturii. astfel permiţând obţinerea unei eficienţe înalte pentru fumuri submicronice. Îndepărtarea în mod regulat a prafului textile este importantă. care urmează să fie tratat. Metodele de curăţire cele mai uzuale includ insuflare de aer în sens invers. Direcţia curgerii gazului.Intrarea gazului nepurificat Non Ferrous Metals Industries 125 . dar care vor reţine praful. 1. care sunt permeabile la gaze. el însăşi devine mediul de filtrare dominant. sunt montaţi pe cadre metalice. utilizată pentru curăţirea sacilor. care de asemenea.Chapter 2 Figura 2. Hupa acustică este. Filtrele textile sunt clasificate în mod normal în concordanţă cu metoda prin care mediul filtrant este curăţat. Aşa cum restul de praf se îngroaşă. scuturare mecanică.

Chapter 2 23456789- Placă de deflecţie Saci de filtrare Spaţiul pentru gazul curat Conductă de gaz curat Valvă diafragmă Rezervor de aer comprimat Bare cu duză Buncăr pentru pulberi Figura 2. Lurgi 1999] Filtrele textile sunt proiectate pe baza vitezei de filtrare anticipate care este definită ca viteza gazului maximum acceptabilă care curge prin unitatea de suprafaţă a ţesăturii (m3/s÷m2 – exprimat în m/s). împreună cu metodele de răcire a gazului. Carcteristicile ţesăturilor considerate includ rezistenţa chimică.0 m2 Da 2. dacă e cazul. finisajul.0 kPa 6 – 10 ani Filtre fibre de sticlă 30-35 m/h 280 °C Fibre de sticlă 0.9: Comparaţia între diferite sisteme de filtrare cu saci [tm 144. este arătată în tabelul următor [tm 144. a ţesării ţesăturii.292 x 10 m 9. Temperatura gazului de asemenea este luată în seamă. Elkem 1998].01 la 0.0 m2 Nu 2. neteditatea şi permeabilitatea materialului. Parametru Raport aermaterial Limite de temperatură Tipul sacului Mărimea sacului Suprafaţa materialului/sac Carcasă Scădere de presiune Durata de viaţa a sacului Filtru prin jet pulsator 80-90 m/h 200 °C Polyester/Nomex® 0. stabilitate.292 x 10 m 9. În general vitezele de filtrare se situează în domeniul de la 0.0 kPa Până la 30 luni Filtre membranăFiltre sticlă 70-90 m/h 280 °C Gore-Tex® Membrană/fibră de sticlă 0. O comparaţie între parametri cei mai uzuali. La selectarea ţesăturii se ţine cont de compoziţia gazelor.0 m2 Nu 2. Elkem 1998] 126 Non Ferrous Metals Industries . rezistenţa la abraziune şi la încovoiere. şi vaporii de apă rezultanţi şi punctul de condensare al acizilor. forma fibrelor şi tipul firului de aţă. pentru diferite sisteme de filtrare.34: Sistem de curăţire cu jet pulsator inversat (tm 198. eficienţa de colectare.04 m/s potrivit cu aplicaţia. metoda de curăţire care se foloseşte. natura şi mărimea particulelor de praf. tipul şi materialul filtrului. eficienţa dorită şi economicitatea. Lurgi 1999) [tm 198.5 kPa 6 – 10 ani Tabelul 2.126 x 6.0 m 2.

2.1. limite de temperaturi înalte (până la 260 °C) şi costuri de întreţinere relativ scăzute. care în principiu toate ating valori de emisie scăzute. indică grosier performanţa. Scapa 1998) şi se ating eficienţe foarte mari în eliberarea pulberilor.8. Particulele din curentul de gaz rezidual sunt capturate pe suprafaţa sacului. care poate fi afectată. un volum de gaz definit[tm 144. Robson 1998). 1998]. iar viaţa prelungită şi fiabilitatea răsplătesc cheltuielile pentru ţesăturile moderne. Cu proiectare corectă şi praf potrivit se obţin emisii de praf foarte scăzute (<1 mg/m3). Monitoring on-line simplu. Se utilizează sisteme de detectare on-line ale defecţiunilor în mod similar ca şi la filtrele cu saci. Această tehnică este aplicabilă pentru toate instalaţiile noi şi existente şi poate fi utilizată pentru rehabilitarea filtrelor textile existente (tm 144. în câteva procese tehnologice pentru feroaliaje. Performanţa materialelor de filtre moderne la temperaturi înalte sau condiţii abrazive a fost îmbunătăţită recent iar instalatianţii de materiale pot ajuta la specificarea materialelor pentru aplicaţii specifice. ceea ce înseamnă emisii de pulberi sub 5 mg/Nm3. Atunci când aceste măsurători sunt integrate în sistemul de curăţire a zonei. datorită filtrelor închise. Dispozitive triboelectrice sau optice sunt utilizate pentru a măsura tendinţa emiterii prafului din carcasa sacului pentru a identifica defecţiunile posibile şi care pot fi utilizate pentru a detecta picuri de pulbere pe timpul ciclului de curăţare. când sunt filtrate materiale abrazive sau atunci când este pericol de foc. Sacii de filtrare cu membrană constau dintr-o membrană PTFE ultrafină expandată laminată pe un material suport. costuri de operare şi menţinere reduse şi. ca indicatori de scădere a presiunii sau dispozitiv de semnalizare a prafului. utilizează filtre cu ventilatoare pe partea fumului murdar/gaz.Chapter 2 Uzura sacilor de filtrare are ca rezultat reducerea treptată a performanţei. Particule fine inclusiv PM10 sunt eliminate. zona care conţine sacii deterioraţi poate fi identificată şi se pot efectua reparaţii locale (tm 126. rezultând scăpări de la curentul de „gaz murdar” către curentul de gaz curat. În locul sacilor din materiale şi suporturile lor metalice se utilizează elemente rigide care seamănă cu filtrele lumânare. Dezvoltările recente au condus la filtre închise de aspiraţie cu ventilatoare pe partea gazului purificat.1. Există un număr de proiecte de diferiţi saci de filtrare folosind diferite tipuri de material filtrant. Deteriorarea sau defectarea câtorva saci este periculoasă atunci când poate să producă coroziune. În loc de a se forma o turtă în interiorul sau să penetreze în ţesătura sacului. Aceste materiale sintetice pentru filtru ca Gore-Tex® şi Tefaire® (teflon/fibre de sticlă) au permis ca filtrele de ţesături să fie utilizate într-un domeniu larg de aplicaţii şi să aibă o viaţă extinsă. Non Ferrous Metals Industries 127 . Utilizarea tehnicilor de filtrare prin membrane (filtrare de suprafaţă) are ca rezultat în plus o durată de viaţă prelungită a sacului. Filtre de saci în carcase. Extinderea temperaturii de funcţionare pentru sistemul de susţinere poate să ridice şi problema unui factor major cum este etanşeitatea elementelor filtrante în carcasă. utilizate. Elkem. Măsurători de temperatură şi alarmarea sunt de asemenea. care poate fi măsurată. Filtrele ceramice de densitate mică operează în mod similar cu filtrele sac în ceea ce priveşte principiile de operare şi operaţiile de amplasarea generală şi curaţire. particulele sunt respinse de membrană astfel formând o turtă mai mică.5 Filtre ceramice si filtre cu ochiuri metalice Există câteva exemple unde aceste filtre sunt utilizate în aplicaţii corecte în această industrie (tm 76. Elkem 1998). Această tehnică este utilizată în majoritatea celorlalte sectoare metalurgice şi combină avantajele epurării line prin saci care înseamnă durată de viaţă mai lungă pentru saci. Ele au o rezistenţă termică înaltă iar frecvent limitările privind carcasa sunt cele care determină temperatura de funcţionare maximă.

VDI 3679 1998). Mărimea particulelor. un factor important în proiectarea instalaţiei. intercepţia si difuzia. care urmează să fie colectat.8. Acesta se vor prezenta mai târziu în 2. prin scăderea presiunii la tercerea prin zona de colectare.1.1 Nm3. în jeturi. iar epuratoarele au aplicaţii pentru pulberi. difuzarea aerului şi cascade.Chapter 2 Filtrele ceramice sunt confecţionate din silicaţi de aluminiu şi pot fi preacoperite cu o varietate de materiale pentru a îmbunatăţi rezistenţa lor chimică sau faţă de acizi. Există o varietate de proiecte pentru epuratoare de energii înalte. care sunt dificil de îndepărtat cu alte tehnici.8. bazate pe principiul curgerii radiale.6 Scrubere umede Colectarea particulelor la epurarea cu lichide are loc prin trei mecanisme principale: impactul inerţial. dar devin fragile după expunerea lor la căldură şi de aceea pot să se spargă pe timpul întreţinerii sau la încercări violente de a curăţa. De aceea. Dezvoltarea permite stabilirea stratului de turtă de praf după curăţire întrucât zona este „off-line” 2. de asemenea. În general gazele sunt utilizate după epurare. tm 223. în particular. Elementele filtrante sunt relativ uşor de manevrat când sunt noi. Experienţa arată că eficienţa epuratoarelor umede este puternic dependentă de energia totală utilizată de ele. Ei de asemenea sunt utilizate în combinaţie cu PE-uri umede pentru răcirea şi curăţirea gazelor înaintea instalaţiei de acid sulfuric de contact şi pentru a absorbi gazele acide. Performanţe similare la temperaturi înalte au fost raportate şi la utilizarea filtrelor cu ochiuri metalice reproiectate. Mai mult de atât. în alte procese tehnologice (de ex. Prezenţa pulberilor „aderente” este o problemă potenţială întrucât ele nu pot fi curăţite de pe element pe timpul ciclului normal de curăţire şi vor produce o schimbare importantă în scăderea presiunii. este un factor important (tm 75. semnificativă. iar abilitatea de a fi umezită a materialului. ca gaz de combustie) şi nu sunt emise. de asemenea. Theodore 1994. nu este posibil să se proiecteze un epurator de gaze umed care are eficienţă înaltă fără un consum mare de energie atâta timp cât praful considerat în mod particular este uşor de umezit.2. Efectul temperaturii asupra materialului care urmează să fie colectat este. căderi de presiune similare adesea dau eficienţă similară la acelaşi tip de praf pentru proiectări de epuratoare destul de diferite.1. poate fi. 128 Non Ferrous Metals Industries .1. pot fi atinse emisiuni de pulberi foarte reduse până la 0. care urmează să fie colectate. Cu o proiectare corectă şi praf potrivit. presupunând că lichidul este dispersat uniform înăuntrul epuratorului.

iar utilizarea epuratorului permite răcirea gazului în acelaşi timp cu îndepărtarea prafului. VDI 2443 1995: tm 220. El este de asemenea utilizat pentru tratarea gazelor de la instalaţia de sinterizare a benzilor de oţeluri.Inel reglabil 6.7 Arzătoare finale şi facle Sistemele de combustie sunt utilizate în industrie pentru a oxida CO.Difuzor 7. Durata de viaţă a filtrelor saci este strict restricţionată şi se produce uzura rapidă a ţesăturii odată cu o performanţă slabă.Alimentare cu lichidul de 4Evacuare lichid de 5.Palete rotative Epuratoarele de gaze umede în cascadă sunt adesea folosite pentru deprăfuirea gazelor reziduale bogate în CO de la cuptoarele electrice etanşate. Lurgi 1999] 1.Intrare gaz nepurificat 2.Difuzor 7.1.Alimentare cu lichidul de epurare epurare 4.35: Epurator de gaze cu curgere radială [tm 198.Inel reglabil 6.Evacuare lichid de epurare epurare 5. Se utilizează trei tipuri: Non Ferrous Metals Industries 129 .Chapter 2 1. particulele şi materiale gazoase cu conţinut de carbon în curentul de gaz (tm 217. au fost obţinute valori < 4 mg/Nm3. VDI 3476 1990). 2.8.Ieşire gaz purificat 3.1.Palete rotative Figura 2.Ieşire gaz purificat 3. VDI 2442 1987: tm 218. gazul este utilizat ca gaz CV. praful fiind foarte abraziv dar umezit uşor.Intrare gaz nepurificat 2.

VDI 3927 1998). rezultate în funcţie de aplicaţie. Prezenţa acestor componente în cuptoare produce un mare volum de produse de combustie şi va rezulta un timp de prezenţă foarte scurt în cuptor şi emiterea gazelor parţial arse. Arzătoarele finale sunt deosebit de utile în operaţiile de dezuleiere şi dezacoperire. iar proiectarea este inevitabil un compromis. În timp ce tehnologia de bază pentru aceste aplicaţii este similară. de a controla temperatura (la răcirea adiabatică). HCl şi NOx sunt produse în câteva procese. Parametri care sunt utilizaţi includ scăderea de presiune şi curgerea de lichid. Sunt disponibile tehnici de prevenire şi reducere pentru aceste gaze (tm 224. de ex. temperatura. conductivitatea şi pH (tm 12. 2. Diferite medii de epurare sunt utilizate mergând de la apa de mare până la soluţii alcaline. de asemenea. Componentele organice şi dioxinele. Reducerea acestor gaze adesea este posibilă prin controlul procesului sau prin fixarea materialelor în zgură sau mată. HMIP Zn 1993.Chapter 2 Arzătoarele finale de temperatură înaltă în care gazele în mod uzual sunt încălzite de la 850 până la 1000 °C şi menţinute pentru cel puţin 0. care pot produce o concentraţie înaltă a componentelor organice. SO2. 130 Non Ferrous Metals Industries . în care are loc o descompunere pe o suprafaţă catalitică din metal.5 sec (presupunând că nu conţin componente cu conţinut de clor).2. Arzătoarele finale utilizează sisteme de ardere (nu sunt neapărat utilizate în mod continuu) şi pot folosi un sistem regenerativ pentru a utiliza energia termică din gaz şi compuşii carbonului aplicând un pat rezistent la temperatură. Arzătoarele finale distrug componentele organice incluzând dioxinele prin oxidaţie termică şi produc pulberi.1 Purificarea umedă a gazelor • Sisteme de epurare umedă a gazelor sunt utilizate în industrie pentru a îndepărta componentele gazoase la concentraţii scăzute. dioxidul de sulf este produs pe timpul topirii iar fluorura de hidrogen se produce pe timpul electrolizei. apă. Câteva procese utilizate peste tot în lume pentru îndepărtarea SO2 au un mediu alcalin dual şi utilizează oxid de calciu ca mediu auxiliar pentru regenerarea bazelor şi îndepărtarea sulfatului ca ipsos care poate fi vândut. oxizi de azot şi sulf. şi unii componenţi metalici pot fi emise. pentru a îndepărta particulele şi.1. dioxid de carbon. 2.8. de asemenea.1. Există procese de interferenţă potenţial importante care trebuiesc luate în calcul pe plan local. Un sistem de distribuire este necesar pentru a schimba direcţia de curgere a gazului la curăţirea patului. Sisteme umede de epurare a gazelor sunt utilizate adesea simultan pentru trei procese. iar rezultatele confirmă distrugerea a COV prezente. criteriile de proiectare pentru îndepărtarea particulelor şi a componentelor gazoase sunt foarte diferite. excesul de CO. în mod tipic între 350 – 400 °C. din unele procese care pot fi absorbite utilizând tehnici similare. • Incineratoarele catalitice. Reducere ulterioară este necesară pentru a îndepărta aceste produse. ca şi efectul interferenţelor importante. de ex. şi alte produse de combustie. Utilizarea arzătoarelor cu NOx redus şi dozarea aerului pentru arderea treptată la cuptoare şi alte instalaţii de ardere pot să prevină formarea acestor gaze. HF. Aplicaţia pentru care este utilizată epurarea gazelor determină factorii care va trebui măsuraţi pentru a monotoriza performanţa.8. Mai multe informaţii sunt date în capitolele specifice pentru metale. la temperaturi joase. turbiditatea. cum este producerea apelor uzate suplimentare. tm 14 HMIP Pb 1993). • Facle. destinate pentru arderea gazelor uzate. Următoarele tehnici sunt utilizate pentru a îndepărta componentele gazoase.2 Sisteme de epurare a gazelor Gaze ca NH3.

uscată şi semiuscată pentru a elimina componentele gazoase amintite mai sus. 20 % w/w). Eficacitatea reactantului se raportează adesea la reactivitatea reactivilor şi a adaosului de oxid de calciu care poate să producă materiale în condiţii de reactivitate potrivite pentru anumite aplicaţii. În cazul aluminei şi al oxidului de zinc ele sunt utilizate consecutiv în procesele principale. Se întâmpină probleme la oxidarea cantităţilor mici de NO care cer timp mult şi la scăderea absorbţiei de gaze la reacţiile exoterme. carbonatul de calciu. Carbonul activ (sau cocsul) este utilizat pentru a îndepărta metalele (mercur) şi substanţele organice pentru care de obicei este mult mai eficace. oxidul de zinc şi alumina sunt utilizate frecvent atât pentru aplicaţii cât şi pentru purificatori alcalini peste tot în lume. Exemplele următoare sunt utilizate pentru a închide ciclul materialelor: a) Bucla acidului clorhidric:.Argintul şi paladiul se dizolvă frecvent în acid azotic.8. Mediul de epurare poate fi reciclat de câteva ori în cadrul reţelei de epurare pentru a permite utilizarea deplină a capacităţii de absorbţie şi adsorbţie. în special cu mai puţine gaze care reacţionează cum este SO2.3 Sisteme de recuperare a gazelor În plus faţă de utilizarea sistemelor de epurare umedă. Oxid de calciu. Adsorbţia este realizată prin utilizarea coloanelor cu umplutură sau prin injectarea reactivului în curentul de gaz şi utilizând un reactor turn. hidroxid de magneziu. O cantitate însemnată de gaze reziduale de oxid de azot (NO şi NO2) pot fi capturate cu oxigen sau peroxid de hidrogen în epuratoare speciale în cascadă. Fluorul absorbit de alumina se recuperează prin procesul electrolitic. Acidul azotic rezultat de la primul epurator Non Ferrous Metals Industries 131 .2 Epuratoare de gaze uscate şi semiuscate Tehnicile de absorbare.1. particulele reactivului care reacţionează după aceea sunt îndepărtate din curentul de gaz. această industrie utilizează pe scară largă sisteme de recuperare.Pentru procese care implică dizolvări. În acest caz o suspensie a reactantului (de obicei oxid de calciu) este injectat în reactor cu curentul de gaz. Apa este evaporată presupunând că temperatura este suficient de înaltă iar componentele gazoase reacţionează cu particulele. Se produce ipsos care poate fi vândut în anumite circumstanţe.8. Epurarea uscată adesea este mai puţin eficientă decât epurarea umedă sau semiuscată. Atunci când aceste procese sunt utilizate pentru îndepărtarea SO2 ele sunt cunoscute ca desulfurizarea gazelor de ardere (FGD). HCl poate fi absorbit în apă. La utilizarea evaporării şi colectării în apă se obţine un acid azeotropic (concentraţii cca. cum de pildă epurarea uscată. iar NOx poate fi absorbit în apă sau peroxid de hidrogen. O variantă a epurării uscate este epurarea semiuscată. sunt utilizate pentru absorbţia gazelor acide şi a componentelor metalice şi organice. 2. acidul clorhidric – HCl – este utilizat în combinaţie cu clor în exces. De aceea este necesară răcirea şi combinarea a câtorva epuratoare pentru a atinge limita valorilor care suprimă ieşirea fumului brun din coş. HNO3.Chapter 2 2. Filtrele cu saci sunt utilizate pentru pentru partea coborâtoare a curentului de gaz pentru a colecta mediul de epurare care a reacţionat parţial şi pentru a oferi o suprafaţă ulterioară pentru ca absorbţii ulterioare să aibă loc. acesta este reutilizat în diferite părţi ale procesului.2. b) Bucla acidului azotic:. Ele sunt utilizate pentru reducerea conţinutului de SO2 la cuptoare cu anod sau la alte surse mai puţin puternice şi pentru spălarea gazelor reziduale din gazele provenite de la instalaţia de acid sulfuric.1. pentru recuperarea curenţilor de gaze din procese tehnologice.

Desulfurizarea gazelor de ardere (FGD) într-un epurator uscat sau semiuscat. b) Gaze cu concentraţie mai ridicată în dioxid de sulf. DFIU Sulphur 1996):: a) Gaze cu până la 1 % dioxid de sulf. SO2 lichid. Procesul de regenerare Wellman-Lord implică reavţia gazelor slabe cu sulfid de sodiu şi apă pentru a produce bisulfid de sodiu. 2. La epurarea cu 2-3 dimetil-amin (DMA) (procedura Asarco) dioxidul de sulf poate fi absorbit. în soluţiile evaporate la temperatura camerei face posibilă reutilizarea precipitatelor cristaline a acestei sări. ipsos sau acid sulfuric. Precipitarea sulfatului de magneziu. c) Bucla clorului:. În amândouă cazuri se utilizează sisteme închise folosind tuburi U cu apă şi celule electrolitice etanşe. Tehnicile următoare sunt disponibile pentru recuperarea sulfului (tm 24. utilizând reactivi potriviţi. Aceste procese sunt astfel operate ca să se obţină concentraţia maximă de dioxid de sulf pentru a îmbunătăţi eficienţa recuperării sulfului. Procesul peracidos. Recuperarea sulfului elimină problemele de interferenţă. mata poate fi utilizată în procese. i) Absorbţia dioxidului de sulf în apa rece (de ex.Clorul este utilizat în procesele umede pentru dizolvarea metalelor şi în etapele de clorinare uscată la temperaturi ridicate pentru a le rafina. Absorbţia pe alumină şi precipitarea ipsosului (procedura Dowa). oxidarea cu peroxid de hidrogen pentru a produce acid sulfuric. Sulful care nu a fost încorporat în mata sau în zgura de la procesul de topire. oxidarea pe catalizatorul de cărbune activ pentru a produce acid sulfuric. d) Bucla clorurii de amoniu:. Aceste procese sunt utilizate în combinaţie cu instalaţia de acid sulfuric pentru a recupera dioxidul de sulf nedizolvat.Solubilitatea relativ mică a clorurii de amoniu. Gazul clor poate fi recuperat sau se produce soluţii de hipoclorit. 132 Non Ferrous Metals Industries . Potenţialul de producere a dioxidului de sulf lichid depinde de existenţa pieţii locale. Epurarea alcalină dublă cu absorbţia pe sodă caustică şi precipitarea ipsosului. Existenţa pieţii pentru acest produs influenţează alegerea produsului final dar opţiunea cea mai sigură din punct de vedere al mediului înconjurător este de a produce ipsos sau sulf elementar în absenţa producerii fiabile a altor produse.4 Captura sulfului Sulful prezent în materiile prime poate fi încorporat în zguri sau mată. Dioxidul de sulf concentrat poate fi stripat din aceasta soluţie şi se produce dioxid de sulf lichid sau se pot face alte produse. Hipocloritul este de asemenea folosit ca agent oxidant în soluţiile de epurare pentru diferite procese de rafinare. ca sulful. apa de mare rece) urmat de stripare în vacuum şi recuperare ca dioxid de sulf lichid. Dioxidul de sulf este produs la prăjirea şi topirea concentartelor sulfuroase şi în procesul de conversie asociat. Procedura sulfacid. Acest sistem este utilizat extensiv în centralele de putere. care este îndepărtat prin reacţia cu apă pentru a produce acid sulfuric sau dioxid de sulf lichid. utilizând oxid de calciu pentru a produce ipsos.1. NH4Cl.Chapter 2 în mod obişnuit are o concentraţie în jurul 45 % de greutate şi poate fi reutilizat în câteva procese.8. în mod uzual este prezent ca SO2 şi poate fi recuperat ca sulf elementar.

epurarea gazelor pentru eliminarea mercurului. Acidul slab se saturează . înaltă de dioxid de sulf ca gaz de alimentare (tm 140. Această reduce concentraţia multor metale. de ex. în instalaţia de acid sulfuric. de regulă. Etapele pot să includă răcirea cu recuperarea căldurii. pot fi tratate şi evacuate sau utilizate.5 % . Gazele de la prăjire sau topire nu au aceste caracteristici şi sunt mult mai greu operabile şi nu se pot atinge aceleaşi nivele de conversie. depinzând de prezenţa contaminatorilor în curentul de gaz. că un catalizator dopat cu cesiu poate să îmbunătăţească aceasta la 99. acidul produs este brun şi acesta poate nu va fi acceptat de cumpărătorii potenţiali. în apropiere este o instalaţie de macerare. bismut. este diluat pentru a avea acid sulfuric. Non Ferrous Metals Industries 133 . zinc sau fier (individual până la 2500 ppm). de aceea. Acest acid poate fi separat şi gazele pot fi tercute într-o instalaţie pentru acid. Aceste instalaţii au o concentraţie de gaz constantă şi înaltă şi de aceea au puţine limitări de proces. care poate să îmbunătăţească performanţa în special atunci. prin arderea sulfului. Acidul slab generat în compartimentul de purificare a gazului conţine. etc. crom. răcite şi pot fi uscate. şi decantor electrostatic umed. Îndepărtarea prafului înainte de procesul de contact este esenţială pentru a proteja catalizatorul şi pentru a produce acid curat. 1-50 % H2SO4. Arsenul poate să fie prezent până la nivele de 10000 ppm. de ex. Finland Cu 1999). Dioxidul de sulf din gaz este convertit după aceea în trioxid de sulf printr-o “procedură de contact” în care gazele sunt trecute printr-un pat catalitic de pentoxid de vanadiu. sunt absorbiţi în acidul produs. este un proces chimic bine definit. când concentraţia de SO2 este scăzută sau variabilă sau când temperatura este scăzută. decantor electrostatic cald. etc. permiţând conversia unei cantităţi mai mari de dioxid de sulf în trecerile următoare. Dacă concentraţia este înaltă. la nivele acceptabile în acidul care se produce şi previne otrăvirea catalizatorului. Producerea de dioxid de sulf este exotermică şi dacă conţinutul de dioxid de sulf este suficient de mare pentru a genera destulă căldură. nichel. Procedura WSA este dezvoltarea unei instalaţii de contact simplă. S-a raportat. dar aceste date se referă la un proces care are o concentraţie uniformă. stibiu. una de vânzări potenţiale. Acidul de asemenea poate să conţină metale ca cupru. Producerea acidului sulfuric. Gazele de la topirea în cuptor sunt purificate. Catalizatori îmbunătăţiţi pot fi folosiţi pentru a ridica eficienţa conversiei în instalaţii de contact simple şi duble. pot fi prezente. Halogenii sunt prezenţi ca HCl (10-1000 ppm) şi HF (10-1000 ppm incluzând şi H2SiF6). gazele sunt răcite înaintea fiecărei treceri. cadmiu. a zincului. cu SO2 (în mod tipic între 2000-5000 ppm depinzând de tăria SO2). implică câteva etape. Uneori catalizatorul este dopat cu oxid de cesiu. de aceea procedura de contact dublu este folosită în mod curent pentru a obţine mai eficient conversia dioxidului de sulf atunci când conţinutul dioxidului de sulf în gaz este suficient de ridicat. Într-o instalaţie de contact simplu gazele trec printr-o serie de patru sau mai multe paturi catalitice pentru a obţine o eficienţă de conversie înaltă.9 %. Utilizarea instalaţiei de dublu contact creşte eficienţa eliminării dioxidului de sulf de la < 98 % la > 99. Prezenţa trioxidului de sulf inhibă conversia dioxidului de sulf. în mod uzual. mercur (până la 1900 ppm) şi plumb (până la 50 ppm). de asemenea. Problema este. de asemenea. Alte elemente ca aluminiu. NOx. de asemenea.Chapter 2 ii) Producerea acidului sulfuric . Trioxid de sulf format este absorbit după aceea. depinzând de contaminanţii prezenţi în alimentarea topitorului. pentru a produce dioxid de sulf. Acesta este urmat de o etapă ulterioară de absorbţie a trioxid de sulf. care sunt prezenţi în gazele tratate. în acid sulfuric de 98 % care după aceea. Pretratarea curentului de gaz. În acest caz trioxidul de sulf este absorbit după o a doua sau a treia trecere.

Chapter 2 Off-gas from flash smelting furnace Hot-gas ESP Scrubbing and cooling unit (multistage) Wet electrostatic precipitator Mercury removal (absorption) Off-gas from Pierce-Smith converter (primary plant) Gas cleaning Drying tower (Absorption in conc. zinc şi câteva suite de metal în amestec. S-a raportat că conţinutul ridicat de fluor în gaze creşte probabilitatea producerii acizilor pulverizaţi [tm 106. 134 Non Ferrous Metals Industries . nichel. sulphuric acid) Catalysis Absorption Cleaned off-gas Sulphuric acid plant Sulphuric acid Figura 2. Eliminarea prafului şi metalelor înaintea procedurii prin contact înseamnă că acestea nu sunt componente semnificative ale gazelor emise în aer. Metalele produse sunt cupru.36: Agregat tipic pentru purificarea gazelor pentru o instalaţie de acid sulfuric Gazele reziduale de Eliminarea la un cuptor de topire mercurului prin scânteie (absorbţie) Gaz rezidual de la Converorul Pierce-Smith (instalaţia principală) Gaz fierbinte Unitate de epurare şi răcire (în mai multe trepte) Decantor electrostatic umed Purificarea gazului Turn de uscare (absorbţia în acid Gaz rezidual sulfuric concentrat) Instalaţia de acid sulfuric Cataliză Absorbţie purificat Acid sulfuric Procesul de producţie al acidului sulfuric elimină tot praful şi metale reziduale şi ele sunt transferate către acidul produs. Farrell 1998] Instalaţiile de acid sulfuric sunt folosite pentru eliminarea dioxidului de sulf produs cu ocazia sinterizării. prăjirii sau topirii unei varietăţi largi de minereuri şi concentrate sulfuroase. plumb. Acid pulverizat poate fi emis prin coş şi filtrele lumânare sunt utilizate acolo unde este necesar pentru a elimina aceşti vapori.

procese de extracţie a solvenţilor şi de la “respirarea” rezervoarelor utilizate pentru depozitarea solvenţilor şi a combustibililor.37: Instalaţie tipică de acid sulfuric cu absorbţie dublă 2. etc. VDI 1996). În procesul de extracţie a unui solvent aerul ventilat este răcit şi elimină solvenţii până la un nivel de jos de 0. Non Ferrous Metals Industries 135 . ecotoxicitatea variază printre solvenţi şi acesta este luată în considerare pentru utilizarea solventului propice şi pentru determinarea sistemului de reducere utilizat una lângă alta. alifatici.8. Se folosesc containere de siguranţă pentru a preveni emisiile de solvenţi şi pot fi utilizate mixere/ decantoare pentru a minimaliza contactul cu aerul. Filtre bio şi reactoare sunt de asemenea utilizate (tm 159. Capcane de cărbune activ şi sisteme de cristalizare/condensare sunt folosite pentru recuperarea materialelor pentru reutilizare.5 Carbon total şi COV-uri Carbonul total şi COV-urile sunt produse la combustie slabă şi pe timpul diferitelor operaţii cum sunt degresarea componenţilor. organo-cloruraţi sau pe bază de apă.2 kg/to cobalt produs. COV-urile pot fi emise şi la furnizarea solvenţilor. Tehnicile utilizate pentru eliminarea sau distrugerea COV-urilor sunt arzătoarele finale şi epuratoarele de gaze descrise în detaliu mai sus şi pot fi atinse concentraţii < 10 mg/Nm3. Vaporii de solvenţi sau de combustibili pot fi extrase şi eliminate din gazele exhaustate.Chapter 2 a) Turn de uscare b) Schimbător de căldură 4 c) Schimbător de căldură 3 d) Schimbător de căldură 2 e) Convertor f) Supraîncălzitor g) Aborbant intermediar h) Schimbător de căldură i) Absorbant final Figura 2.1. Returnarea gazelor scăpate este utilizată pentru a minimaliza emisiile de COVuri. Solvenţii pot fi aromatici.

provenite din industria deşeurilor. procesul sintezei de-novo este încă posibil după ce gazele sunt răcite prin “fereastra de reformare”. ca de ex. Preselecţia sau tratarea materialelor de alimentare pentru a minimaliza cantitatea precursorilor materiilor organice este de aceea o măsură foarte importantă pentru prevenirea formării dioxinelor. Dioxinele pot fi absorbite pe materia de particule şi pot fi eliminate folosind filtrare de praf eficientă. Ele . O filtrare de praf de înaltă eficienţă se foloseşte pentru eliminarea prafului şi a dioxinilor. Acest proces este cunoscut ca sinteză de-novo şi este catalizat de prezenţa metalelor cum sunt cuprul şi fierul. cocsul). sunt convenite nivele de deşeuri. alte metale neferoase prezente în minereuri şi concentrate au un impact nedorit asupra mediului. Prezenţa uleiurilor şi a altor materiale organice în deşeuri sau alte surse de carbon (combustibili şi reducători parţial arşi.8. cum şi de factorii economici care trebuiesc luaţi în calcul.Chapter 2 2. Cărbune activ poate fi injectat în curentul de gaz în care dioxinii sunt absorbiţi pe suprafaţă.7 Îndepărtarea altor impurităţi În plus faţă de interferenţa lor la recuperarea acidului sulfuric şi a dioxidului de sulf. Nivele de emisii mai bune de 0. 136 Non Ferrous Metals Industries . Se utilizează etape de purificare adiţională pentru a le elimina şi a le recupera şi la acestea se vor face referiri în capitolele speciale despre metale.8.1. de aspectele de securitate şi de stabilitatea operaţională. Cu toate că dioxinele sunt distruse la temperaturi înalte (peste 850 °C) în prezenţa oxigenului. Valori mai coborâte mai bune de 0. Dioxinele sunt uşor absorbite în materiale solide şi pot fi colectate de mediile cum sunt pulberile. zona de alimentare. Trebuie avut grijă la proiectarea sistemului de răcire să se minimalizeze timpul de prezenţă în fereastră pentru a preveni sinteza de-novo. de asemenea. Trebuie să fie prezent suficient oxigen în gazele fierbinţi şi poate fi folosit şi insuflare de oxigen pentru a asigura o combustie deplină. Această fereastră poate să fie prezentă în sistemele de reducere şi în părţile mai reci ale cuptorului. Această industrie se bazează pe surse de materii prime auxiliare. VDI 3460 1997) în special la producerea lor din materii prime auxiliare sau în procesele care necesită clorinare cum este prducerea electrolitică a magneziului din apa de mare sau dolomită. particule solide de la epuratoare şi praful de la filtrare. Sisteme de oxidare catalitică sunt de asemenea disponibile pentru distrugerea dioxinelor şi s-a raportat că se folosesc filtre textile cu strat de catalizator inclus. de ex.6 Dioxine Dioxinele sunt relevante la producerea metalelor (tm 225. Ele trebuiesc eliminate dacă deja n-au fost. pot să producă particule fine de cărbune care intră în reacţie cu cloruri anorganice sau cu clorul legat organic în domeniul de temperatură între 250500 °C pentru a produce dioxine. Totuşi.1 ng/m3 TEQ pot fi atinse prin una sau o combinaţie a acestor tehnici. Praful colectat poate avea concentraţii mari de dioxină şi el trebuie depozitat sau tratat cu grijă. Dioxinele sau precursorii lor pot fi prezente în câteva materii prime şi există posibilitatea sintetizării lor de-novob în cuptoare sau sistemele de reducere. sunt valoroase şi trebuiesc recuperate separat de metalul de interes primar. Prezenţa dioxinelor în prafuri EAF şi prezenţa bifenilelor policloruraţi la deşeurile de transformator sunt surse potenţiale directe de dioxine. Toate aceste tehnici enumerate depind de modul de aplicare şi pot fi incluse în procese existente.5 ng/m3 TEQ pot fi atinse utilizând una sau mai multe din aceste tehnici pentru purificarea părţii gazoase a sistemului. 2. Tehnica cea mai viabilă economic şi cea mai eficace va depinde de specificul locului. impurităţile prezente pot să conducă la formarea dioxinelor în timpul arderii incomplete sau la sinteze de-novo.1.

350 °C se conduce într-o coloană cu pat cu Non Ferrous Metals Industries 137 . Aceste pulberi din procesul de ardere şi alte reziduuri constituie materie primă pentru un număr mare de metale.7. • Procesul Bolchem. • Procesul Boliden/Norzink. Clorura mercurică este un compus foarte toxic al mercurului şi trebuie avut mare grijă în asigurarea condiţiilor de funcţionare a acestui proces. Zn. tm 225. Finland Zn 1999.1. Sn. Acidul cu conţinut de mercur rezultat este diluat la 80 % iar mercurul este precipitat ca sulfură cu tiosulfat.8. Gazul la temperatura de cca.2 Mercur Mercurul este volatil la temperatura întâlnită în multe procese de reducere şi sunt necesare alte tehnici pentru a-l elimina (tm 26.1 Metale neferoase Procesele pirometalurgice sunt utilizate pentru a îndepărta impurităţile din metalul în cauză prin volatilizarea şi/sau trecerea în zgură a altor metale. În aceste procese este utilizat un cuptor de prăjire rotativ (Waelz Kiln) sau un cuptor de topire ISA pentru a vaporiza metalele şi a îmbogăţi zincul şi plumbul în oxizi mixte care pot fi după aceea recuperate în alte procese pirometalurgice.02 mg/Nm3 în cazul curat şi toate procesele trebuie să atingă acesta. tm 139. în proces nu se consumă acid. Procesul este plasat după etapa de spălare şi răcire în instalaţia de acid astfel că gazul este lipsit de pulberi şi SO3 iar temperatura este în jur de 30 °C. Metalele volatile şi oxizii lor se găsesc.1 ppm şi care este echivalent la ∼ 0. PARCOM 1996. care este. Acesta reacţionează cu mercurul metalic din gaz şi-l precipită sub formă de calomel. Hg2Cl2. Calomelul este îndepărtat din soluţia de epurare în circulaţie şi parţial regenerat cu gazul clor la HgCl2. Tehnicile de îndepărtare cuprind epuratoare de gaze umede sau separatoare de picături. Elementele de separare a picăturilor sunt pasate în curentul de gaz în coşul de tiraj sau la vârful turnului de răcire iar soluţai separată curge înapoi în bazinul principal. dar îndepărtarea se realizează prin acid sulfuric de 99 %. Metalele sunt recuperate după aceea din praful de ardere colectat prin diferite căi. în praful produs la elaborarea oţelului. As şi Ga pot fi volatilizate în condiţiile de funcţionare ale cuptorului şi evaporate din topitură. Acest acid vine din partea de absorbţie a instalaţiei de producere a acidului şi oxidează mercurul la temperatura ambiantă. Cuve şi alte echipamente utilizate în instalaţiile hidrometalurgice sunt ventilate pentru a asigura o atmosferă de siguranţă la locul de muncă. 2. după aceea. recirculat în etapa de spălare. de asemenea. VDI 3460 1997). Cuptoare de purificare a zgurii şi procese de evaporare a zgurii sunt utilizate pentru a elimina metalele volatile care au fost colectate ca prafuri de ardere. în praful şi reziduurile provenite din alte procese tehnologice. În acest proces mercurul este îndepărtat înainte de trapta de spălare în instalaţia de acid. De ex. Bi. Cd. Gazul este epurat într-o coloană cu pat cu umplutură cu o soluţie care conţine HgCl2. În cazul îndepărtării mercurului înaintea instalaţiei de acid sulfuric mercur rezidual va fi prezent în acidul produs în specificaţia produsului în mod normal stă < 0.8. Prin urmare. Alegerea temperaturii de funcţionare influenţează această etapă a procesului şi aceşti oxizi de metale pot fi colectate utilizând o tehnică potrivită pentru îndepărtarea prafului.7. Etapa acestui proces se situează în instalaţia de acid ca şi la procesul Boliden/Norzink. Aceste reziduuri reprezintă materie primă pentru alte procese pentru recuperarea zincului şi a altor metale volatile. După îndepărtarea prin filtrare a sulfurii de mercur.1. Pb. Produsul mercuric purjat este folosit sau în producţia de mercur sau este depozitat. acidul este recirculat pentru absorbţie. Acesta este bazat pe epurarea umedă a gazelor utilizând reacţia între clorura mercurică şi mercur pentru a forma clorură mercuroasă (calomel) care se precipită din lichid. Acest aer ventilat poate să conţină picături de acizi care conţin amestecuri de metale din soluţie.Chapter 2 2. • Procesul Outokumpu. de ex.

Oxigenul poate să realizeze următoarele îmbunătăţiri (tm 125. • Se adaugă iodură de potasiu la acid care trebuie să fie de tăria cel puţin 93 %. HgI2 este precipitată după aceea.+ HgS + 2H2O • Filtru de cărbune activ. Acest proces utilizează schimbători de ioni pentru a înlătura mercurul din produsul acid.1. de asemenea.Chapter 2 umplutură unde este spălat contra curentului cu acid sulfuric în jur de 90 %. Această îmbogăţire este utilizată pentru oxidarea autotermală a minereurilor pe bază de sulfuri. PARCOM 1996) • Epurator cu seleniu. O parte din acid este recirculat după aceea la treapta de epurare. Nămolul de mercur este îndepărtat din acidul răcit. Procesele Norzink şi Outukumpu sunt utilizate în mod curent iar procesele celelalte sunt utilizate în altă parte (tm 26. bazat pe metoda epurării umede şi utilizează reacţia dintre seleniu amorf din acid şi mercurul pentru a îndepărta concentraţii mari de vapori de mercur. Aceasta permite o reducere semnificativă a volumului • 138 Non Ferrous Metals Industries .5 ppm.8. • Procesul Superlig cu schimbători de ioni. • Procesul cu sulfură de plumb.+ 4 H + + SO2 => 2[Hg(SCN)4]2. 2. Acidul este format în situ din SO3 din gaz . Acest proces este utilizat la prăjirea zincului. ETSU 1994):• Creşterea de căldură transmisă la vatra cuptorului permite creşterea capacităţii sau a vitezei de topire. • Filtru de seleniu. Tiocianatul de sodiu este regenerat. pentru a creşte capacitatea sau viteza de topire la cuptoare speciale şi pentru a produce zone discrete. şi se atinge o concentraţie a mercurului < 0. la temperatura în jur de 0 °C. Gazul SO2 este spălat cu o soluţie de tiocianat de sodiu iar Hg este îndepărtat ca sulfură. în jur de 190 °C. este filtrat şi spălat şi trimis pentru producerea mercurului metalic. bogate în oxigen în cuptor pentru a permite arderea completă în mod separat de zona de reducere. Mercurul este precipitat ca un amestec de clorură de seleniu. Două procese sunt disponibile pentru a reduce conţinutul de mercur din acidul sulfuric produs în timpul producerii metalelor neferoase. Acesta este . Un proces de epurare uscată care utilizează noduli de sulfură de plumb ca mediu pentru a îndepărta mercurul din curentul de gaz. Iodura mercurică. Abilitatea de a conduce unele procese autotermal şi a varia cantitatea de îmbogăţire de oxigen on-line pentru a controla procesul metalurgic şi a preveni emisiunile. 3Hg + 8SCN. O reducere semnificativă a volumului gazelor de proces produse în timp ce este redus conţinutul de azot.8 Utilizarea îmbogăţirii cu oxigen în sistemele de ardere Sistemele de ardere/oxidare utilizate în producţia metalelor neferoase adesea sunt caracterizate prin utilizarea oxigenului din spaţiul de încărcare direct sau pentru îmbogăţirea cu oxigen a aerului sau la vatra cuptorului. Procesul de epurare uscată care foloseşte seleniu amorf pentru a reacţiona cu vaporii de mercur şi a forma selenură mercurică. Un filtru de absorbţie de cărbune activ este utilizat pentru îndepărtarea vaporilor de mercur din curentul de gaz. • Procesul cu tiocianat de sodiu.

a intensităţii de curent şi tensiunii la PE. Utilizarea oxigenului pur la arzător conduce la reducerea presiunii parţiale a azotului în flacără şi de aceea formarea termică a NOx este redusă. Se utilizează următoarele tehnici: • Sisteme de dozare a reactivilor sunt utilizate pe scară largă.8. a particulelor sau altor poluanţi emişi. a scăderii de presiune. ETSU 1994). Producerea oxigenului de încărcare pe loc este asociată cu producerea gazului de oxigen separat de aer (tm 127. debitul lichidului de epurare şi a pH-ului. Gazele inerte sunt utilizate pentru sistemele de reducere atunci când sunt prezente materiale piroforice (de ex. Se utilizează monitorizarea on-line a temperaturii. Insuflarea de oxigen în locuri discrete din cuptor în sensul curentului de gaz de la arzătorul principal permite controlul temperaturii şi a condiţiilor de oxidare separat de operaţiile principale din cuptor. Este din ce în ce mai răspândită folosirea unui personal de întreţinere ataşat. Acesta este utilizat ocazional pentru cerinţe de gaz inert la faţa locului. • Operatorii sunt antrenaţi şi evaluaţi în utilizarea instrucţiunilor de operare şi în utilizarea tehnicii moderne de control descrise.1. Non Ferrous Metals Industries 139 . • • • 2. Acesta permite creşterea vitezei de topire fără o creştere inacceptabilă a temperaturii. concentrate uscate de Cu). • • Se utilizează sistemele de management al calităţii şi mediului.9 Tehnici de controlul proceselor pentru echipamentele de colectare şi reducere Controlul funcţionării proceselor este larg utilizat în acest sector. pentru degazarea metalului topit pentru zonele zgurii şi a răcirii zgurii de metal şi controlul fumului la operaţiile de evacuare şi turnare. În cazul din urmă oxigenul poate fi adăugat în sensul curgerii curentului de gaz de la arzător. • Nivelele de supervizare sunt optimizate pentru a folosi avantajele de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorului. • Creşterea concentraţiei dioxidului de sulf (sau a altor produse) în gazele de proces permiţând ca procesele de conversie şi recuperare să fie mult mai eficace fără să se utilizeze catalizatoare speciale.Chapter 2 conductelor în sensul curentului şi a sistemelor de reducere şi previne pierderile de energie implicate în încălzirea azotului. pentru a reduce efectul acesta şi a menţine o îmbunătăţire a vitezei de topire. • Se utilizează controlul prin microprocesoare a alimentării cu reactivi şi a performanţei instalaţiei. făcând parte din echipele de operatori şi care suplimentează echipele de întreţinere specializată. Aceasta nu poate să fie cazul cu îmbogăţirea cu oxigen în arzător sau în preajma arzătorului pentru că temperatura mai înaltă a gazului poate să faciliteze formarea NOx termic. Sunt prevăzute sisteme de alarmă pentru a indica deficienţele de funcţionare. Un exemplu este prevederea unei zone cu ardere finală totală în cuptorul cu cuvă. Se utilizează sisteme de întreţinere robuste.

8. dar emisiuni atinse se dau în tabelele de mai jos pentru un număr de exemple de reducere şi tratare. NOx şi CO se găsesc în paragrafele speciale pentru metale. HCl.Chapter 2 2. 140 Non Ferrous Metals Industries .2 Emisiile curente şi nivele de consum Datele de emisiuni şi consumuri principale pentru HF. dioxini. COV-uri.

001 .0.01 .001 . Aplicaţia curentă este prereducerea PE cu 2 zone în serie.10: Exemple de emisii curente de la câteva aplicaţii de reducere a prafului (praf mg/Nm3) Substanţă SOx (as SO2) SO3 NOx (as NO2) Cl.(as HF) Cd Hg Tl As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF Unitatea mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ ng TEQ/m³ Valori măsurate 100 – 1100 20 – 40 20 – 45 2–7 1–4 0. Utilizat pentru ajutarea altor metode Performanţă bună cu tipuri de praf potrivite Performanţă foarte bună cu tipuri de praf potrivite Performanţă bună cu pulberi potrivite. < 99 Temperatura de funcţionare maximă.01 0.5 220 900 <1-5 0.99 Inlet 1000 Outlet 80 < 4 .01 Eficienţa de colectare la 1 µm.001 .01 Gazele de la cuptorul cu scânteie şi convertor Pierce Smith 290000 Nm3/h Intrare SO2 6-8.5 99.1 PE umed 0.02 < 0.6 %.5 0.5 < 0.0.001 .02 < 0. Reducerea gazului de acid 80 Cicloane 10 40 1100 Filtre cu ţesături Filtre ceramice 0.Chapter 2 Tehnica PE fierbinte Mărimea particulelo r µm < 0.300 Comentarii 4 sau 5 zone. În principal precipitarea picăturilor Particule grosiere.01 . producând 2000 to acid/zi Non Ferrous Metals Industries 141 .15 (prereducere> 50) < 1 .0. mg/Nm3 < 5 .5 < 0.0.0.02 0.0.01 .50 Tabelul 2.01 .02 < 0.5 Curat optic 100 . conversie > 99.0.01 .0.07 0. °C 450 Domeniul emisiilor care pot fi atinse.4 %.0.1 Scruber umed 1-3 > 80 .(as HCl) F.001 > 99. % > 99 Depinzând de proiectare.1 .

în calcul pentru a realiza o proiectare robustă. Aceste probleme sunt 142 Non Ferrous Metals Industries .5 % conversie > 99 % conversie Coborât/intrare SO2 variabil > 99 % conversie 99. abrazivitatea. Volumul. Intrare SO2 foarte mare constantă Tabelul 2. de asemenea.8. Ele toate sunt disponibile comercial. Intrare SO2 foarte mare 99. Caracterizarea naturii prafului şi a fumului este foarte importantă pentru identificarea unor proprietăţi neobişnuite (higroscopicitatea. este considerat că oferă cele mai bune performanţe de mediu decât alte tehnici pentru eliminarea prafului. Se dau exemple pentru a demonstra tehnicile care se caracterizează cu o performanţă de mediu înaltă.8. totuşi el nu poate fi considerat să fie aplicabil peste tot. iar operatorul trebuie să ia în considerare toţi aceşti factori într-un instructaj profesional.12: Exemple de performanţă a unor instalaţii de acid sulfuric existente 2.9 % conversie. Există câteva tehnici. Aceste probleme sunt specifice pe plan local şi de materiale. fiabilă.8 % conversie. Concentraţia pulberilor şi variabilitatea lor trebuie luată. pentru unele tipuri de pulberi. piroforicitatea.11: Un exemplu de concentraţii de constituenţi principali în gazul purificat de la instalaţia de acid sulfuric [tm 124.1 Principii generale Alegerea şi proiectarea unei tehnici potrivite de reducere este de importanţă specială.3 Tehnici de a fi luate în considerare la determinarea BAT Această secţiune prezintă un număr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a reziduurilor cât şi tehnici pentru reducerea consumului de energie totale.3. de la ţările membre din Europa şi conform evaluării Biroului European IPPC. şi cu toate că unele pot să pară că oferă o performanţă foarte mare. un filtru textile care utilizează materiale moderne. 2. aderenţa. mg/Nm3 450 750 850 (300 ppm) 500 . poţi să apară probleme dacă caracteristicile ca încărcarea şi natura gazelor. factori care optimizează alegerea tehnicii. În particular punctul de condensare va fi afectat de toţi aceşti parametri şi variaţia lor în timpul ciclului de producţie trebuie să fie luat în considerare.Chapter 2 Tabelul 2. pulberile şi alţi componenţi sunt considerate pe deplin.1000 < 285 (100 ppm) Observaţii > 99. DFIU Cu 1999] Metoda Contact dublu . Mărimea şi forma particulelor. % > 5% < 3% < 3% 15% 14% Ieşire SO2.4 treceri Contact simplu –dopaj Cs2O în trecerea finală Contact simplu – dopaj Cs2O + condensare WSA Contact dublu – 5 treceri Contact dublu – 5 treceri dopare cu Cs2O a catalizatorului gazul de alimentare cu conţinut mare de O2 Intrare SO2. Tehnicile date ca exemple sunt în funcţie de informaţiile provenite de la industrie. de asemenea. abilitatea de a fi umectate şi densitatea materialelor sunt. temperatura şi conţinutul de umezeală a gazului sunt parametri importanţi şi au o influenţă majoră asupra tehnicilor sau combinaţiilor de tehnici folosite. datorită problemelor de aderenţă şi de abrazivitate. De ex. etc). presiunea.

prin măsurători directe ale gazelor emise (de ex. sunt tehnici de a fi luate de seamă (tm 75. • • • Non Ferrous Metals Industries 143 . sunt mult mai robuste şi au o viaţă mai lungă. Sistemele moderne vor fi utilizate la performanţele de monitorizare continue. • Trbuiesc luate în calcul preîncărcarea . Soud 1995. Temperatura de funcţionare deasupra punctului de condensare a gazului. astfel ca sectoare individuale care conţin saci uzaţi sau deterioraţi. înaintea eliminării dioxidului de sulf. La temperaturi de funcţionare înalte se folosesc saci şi montaj rezistenţi la temperatură. Aparatele trebuie să interacţioneze.2 Îndepărtarea particulelor 2.8.3. În mod alternativ parametri de control critici pot fi monitorizaţi. construite şi dimensionate pentru o anumită aplicaţie. VDI 3678 1998). cu sistemele de purjare a filtrelor. odată cu uzura echipamentului şi este necesară o revizie. În aceste sisteme pot fi încorporate sisteme de alarmă. tm 78. SO2). Mulţi operatori au constatat că performanţele se pot deteriora cu timpul. tm 79. Adăugarea oxidului de calciu şi a altor reactanţi (de ex. Numărul depinde de conţinutul de pulberi reziduale. Extracosturile pentru materialele moderne sunt mai mult decât compensate prin extraviaţa lor în cele mai multe cazuri. Se va practica întreţinere bună. Aceste caracteristici de mai sus pot fi aplicate numai PE-urilor noi. Aceste caracteristici sunt valabile pentru cele mai multe instalaţii existente.2.8. pentru gaze umede.1 Precipitatoare electrostatice PE-uri.3. IEA 1997. CO. aparate optice sau triboelectrice pentru a detecta defectele sacilor de filtrare.3. pulberi. Precipitatoarele electrostatice fierbinţi se utilizează ca etape de prepurificare. Ele includ următoarele trăsături: • O atenţie particulară se acordă alegerii materialului de filtrare şi fiabilităţii montării şi sistemului de etanşare. Următoarele caracteristici se consideră ca importante:• Utilizarea unui număr adecvat de câmpuri. rezistivitatea pulberilor şi criteriile de proiectare cum sunt viteza şi distribuţia gazelor şi proiectarea electrozilor. Theodore 1994. ca cele de la sistemele de granulare sau de la reducere finală. Precipitatoarele electrostatice umede sunt utilizabile în special.8. controlul automat (microprocesor) al sistemului de alimentare pentru fiecare câmp. tm 221. energizarea prin pulsuri şi surse de alimentare cu polaritatea alternativă. Theodore 1994. sunt caracteristici care pot fi încorporate.2.2 Filtre textile sau filtre saci Filtrele care sunt proiectate corect construite şi dimensionate pentru aplicaţii sunt tehnici care intră în considerare (tm 75. tm 222. tm 79. în general. 2. Monitorizarea continuu a a evacuărilor de praf. utilizarea unei distribuţii bune a curentului de gaz şi pulberi. VDI 3677 1997). utilizarea ciocănirii cu alimentarea deconectată. dacă este posibil. Se consideră utilizarea a patru sau mai multor câmpuri pentru treapta de reducere finală. 2. cum este mărimea şi numărul câmpurilor şi a metodelor de epurare. carbon activ) cu scopul de a captura componentele gazoase ca SOx sau pentru a elimina dioxinele. Soud 1995. pot fi identificate.Chapter 2 discutate împreună cu altele în secţiunea despre tehnicile care se iau în calcul pentru zece grupe de metale dacă variaţiile în caracteristicile pulberilor sunt relevante. Materiale moderne de filtru. • Condiţionarea gazului . proiectate corect. Performanţe diferite sunt cerute de aceea pentru aceste aplicaţii care afectează parametri de proiectare. • PE-uri umede sau PE-uri cu electrozi mobili pot fi folosite pentru pulberi grele sau pentru gaze umede. • Utilizarea materialelor de construcţii care să fie potrivite pentru materialul considerat.

• Utilizarea scăderii de presiune pentru monitorizarea şi controlul mecanismului de curăţire. Soud 1995). cicloanele sunt considerate ca fiind metode potrivite pentru oprirea scânteilor. de ex. • Se prevede condiţionarea gazului acolo unde este necesar. În special sistemul de etanşare a sacilor poate fi îmbunătăţit pe durata întreţinerii periodice anuale iar filtrele saci pot fi schimbate cu cele cu ţesături mult mai moderne pe timpul schemei de înlocuire normale iar costurile ulterioare pot fi reduse. montării şi a sistemului de etanşare. Scăderea de presiune poate fi monitorizată pentru controlul mecanismului de purificare. Soud 1995) sau atunci când pulberile sunt în special potrivite pentru îndepărtarea lor în epurator. debitul lichidzului şi (dacă gazele acide sunt reduse) pH. dacă este necesar. • Monitorizare continuă a pulberilor la evacuarea pulberilor. Toate aceste tehnici sunt potrivite pentru procesele noi.Chapter 2 • • • Utilizarea răcirii gazelor şi oprirea scânteilor. Gazele epurate trebuie să părăsească epuratorul spre un separator de ceaţă. unde este necesar.5 Arzătoare finale şi facle Instalaţiile care sunt proiectate. 2. Monitorizarea temperaturii şi a scânteilor pot fi utilizate pentru detectarea focului. Multe filtre moderne sunt aranjate în compartimente multiple iar compartimentele deteriorate fot fi izolate.3.8. ca sectoare individuale care conţin elemente uzate sau deteriorate pot să fie identificate. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie. dispozitive optice şi triboelectrice sunt utilizate pentru a detecta defecţiunile la filtre. 2.3. gaze inerte pot fi prevăzute sau se pot adăuga materiale inerte (de ex.2.3. Aceste caracteristici pentru controlul epuratorului pot fi aplicate la cele mai multe instalaţii existentes. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie. Ele de asemenea pot fi aplicate la filtrele ceramice existente şi pot fi adaptate. Ele pot reuni următoarele caracteristici:• Trebuie acordată atenţie specială la alegerea şi fiabilitatea carcasei. Utilizarea lor este justificată şi atunci când gazul trebuie eliminat împreună cu pulberea sau atunci când ei fac parte dintr-un lanţ de tehnici de reducere. sunt tehnici care pot fi luate în considerare atunci când natura prafului sau temperatura gazului exclude utilizarea altor tehnici (tm 79. Epuratoarele umede pot include şi siste. cum sunt CO sau H2.4 Scruberele umede Epuratoarele care sunt proiectate. sunt tehnici de luat în considerare pentru îndepărtarea COV-urilor. dacă este posibil. 2. aplicabile la filtrele textile existente şi pot fi adaptate.8. • Utilizarea carcasei şi monturii rezistente la temperatură.2. a particulelor organice sau de carbon. 144 Non Ferrous Metals Industries . construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie sunt tehnici care pot fi luate în considerare (tm 79.8.2. dioxinelor. deprăfuirea înaintea instalaţiei de acid sulfuric. Dispozitivul trebuie să interacţioneze în sistemul de curăţire a filtrelor. Se va asigura suficientă energie pentru umezire şi interceptarea particulelor. acolo unde există pericol de aprindere. în aşa fel. Toate aceste tehnici sunt potrivite pentru procese noi. În special sistemul de etanşare poate fi îmbunătăţit pe durata perioadelor de întreţinere normale. Ele sunt.3 Filtre ceramice Filtrele care sunt proiectate. de asemenea.me de monitorizare pentru scăderea de tensiune. sau gazele combustibile. oxid de calciu) la gazul rezidual.

Gazele se vor răci rapid pe durata ferestrei de temperatură de reformare a dioxinelor. utilizarea îmbogăţirii în oxigen. Performanţa combinaţiei echipamentului.Chapter 2 • • • • • Se va utiliza recuperarea căldurii acolo unde este posibil. Curgerea tulburentă este necesară pentru a asigura căldură eficientă şi transferul amsic în zone de ardere şi pentru a preveni “punctele reci”. Unităţi catalitice funcţionează la temperaturi mai scăzute iar faclele cer curente turbionare în aer şi în sursa de ardere. de asemenea. Arzătoarele trebuie să aibă un control prin microprocesor al raportului aer/combustibil pentru a optimiza arderea . Acesta se obţine de obicei prin utilizarea arzătoarelor care generează o flacără de ardere turbionară şi prin incorporarea deflectoarelor în camera de ardere. O temperatură de funcţionare de 200 °C . pot fi aplicate la foarte multe instalaţii de ardere totală existentente. Aceste caracteristici.400 °C deasupra temperaturii de autoaprindere a celor mai multe substanţe stabile temperaturile de funcţionare minime sunt peste 850 °C. temperaturile pot să crească până la 1100 °C – 1200 °C şi se cere o răcire rapidă a gazelor de ardere pentru a preveni reformarea dioxinelor. pentru a asigura arderea completă. Cerinţele principale pentru o ardere eficace în arzătorul final. Eficienţa de distrugere de 99 % în mod obişnuit cere o durată de reţinere de 2 secunde la o temperatură relevantă. Non Ferrous Metals Industries 145 . va creşte durata de reţinere faţă de aer (volume de gaze mai mici) şi de asemenea creşterea temperaturii de funcţionare (tm 217. şi dacă este posibilă. Temperaturile de funcţionare pot fi optimizate. tm 218. Durate de reţinere şi temperaturi mai scăzute pot să rezulte pentru completa distrugere a COV-urilor şi dioxinelor dar aceasta trebuie experimentat pe plan local sub conditii de funcţionare reale. depinzând de prezenţa compuşilor cu clor. Dacă este necesar. sunt:Durata de reţinere în camera de ardere sau în sistemul regenerativ trebuie să fie suficient de lungă în prezenţa oxigenului suficient. se va demonstra prin observarea distrugerii eficace a materialelor prezente în gazul de alimentare. VDI 2443 1995. VDI 3476 1990). se adaugă combustibil suplimentar. VDI 2442 1987. temperaturii de funcţionare şi a duratei de reţinere. tm 220. Acolo unde curentul de gaz conţine substanţe clorurate.

<1 Cicloane < 50 Praful terbuie să fie potrivit. scădere de presiune mică dar se produce efluent Scădere de presiune mică.7-3. ruperea firelor şi scurtcircuit Performanţă scăzută şi blocaje Emisia asociată mg/Nm3 1-5 Motive de alegere Performanţă pentru pulberi potrivite dacă sunt bine monitorizate. Posibilitatea reciclării prafului către proces Performanţe pentru pulberi potrivite. fiabil.Chapter 2 Tipul de reducere Filtre textile Utilizări posibile Cel mai mult cu etanşare bună şi ţesături moderne Performanţă îmbunătăţită pentru gaze umede Cel mai mult cu sisteme de control şi distribuţie bună a gazelor Numai câteva pulberi sunt potrivite. întreţinere puţină Prepurificarea gazelor înaintea altor metode. înfundare.14: Performanţele măsurate ale sistemului de îndepărtare a prafului când se utilizează tehnici de reducere variate cu pulberi potrivite Nivelele măsurate sunt considerate ca domenii. materialul carcasei limitează temperatura superioară Prepurificarea gazelor înaintea altor metode Emisiile sunt date ca medii zilnice.4 (media lunară) < 1 (media lunară) <4 3-10 1-2 1-5 1-5 Pulberi foarte abrazive – defecţiuni la filtrele de ţesături Observaţii Cuptoare rotative scurte. etanşeitate Performanţă slabă. New Jersey Baterii de plumb în instalaţia Ausmelt Producţia de ferro-aliaje Industria cuprului (secundară) Emisii de pulberi măsurate mg/Nm3 0. Eficacitate limitată pentru particule fine. bazate pe monitorizarea continuă pe timpul perioadei de funcţionare Tabelul 2.13: Trecere în revistă a tehnicilor de reducere a prafului Tipul de reducere Filtru de ţesături (180000-250000 Nm3/h) Filtru de ţesături (26000 Nm3/h) Epurator în cascadă Filtre de ţesături Cicloane + PE + PE umed Filtre de ţesături Arzător final. întreţinerea lui şi procesul de control al instalaţiei de reducere. Franţa Tabelul 2. Purificarea gazelor de ardere şi a gazelor pentru instalaţia de acid Temperaturi de funcţionare mai ridicate Prereducere Probleme potenţiale Infundare. etanşeitate Ruperea firelor şi scurtcircuitare Variaţii de particule. incendii. Îndepărtarea gazelor şi a ceţii acide Precipitator electrostatic umed Precipitator electrostatic Epuratoare umede <5 Optic clar 5-10 (< 50 ca prereducere) < 20 Filtre ceramice Fragilitate. răcitor şi filtre cu ţesături Aplicaţia Baterii de plumb secundare – îndepărtare PE Reciclarea bateriilor de Cd Instalaţie de sinterizare ferro-crom Evaporator de zinc. Ele pot varia cu timpul în funcţie de starea echipamentului. Funcţionarea 146 Non Ferrous Metals Industries .

4 Sisteme de recuperare a gazelor Non Ferrous Metals Industries 147 . care pot fi produse (tm 79. Epuratoarele uscate care utilizează carbon activ sunt tehnici care pot fi considerate pentru îndepărtarea materiilor organice cum este dioxina sau pentru eliminarea mercurului. Probleme ca dinamica procesului şi altele specifice pentru situaţia dată se vor lua în calcul la nivel local.3. alumina şi oxidul de zinc pot fi utilizate în procesele lor respective. un sistem de monitorizare pentru scăderea de presiune. VDI 3927 1998). Folosirea arzătoarelor cu NOx coborât şi dozarea aerului necesar arderii pentru cuptoare şi alte instalaţii de ardere pot preveni formarea acestor gaze. a volumului de gaz şi chiar a caracteristicilor prafului pe timpul funcţionării sau a discontinuităţilor. ţin cont de potrivirea pulberilor întâlnite şi de raportul costul-beneficii pentru aplicaţie anume a tehnicii.8.8. 2.3. şi care utilizează un reactiv corect. pentru o aplicaţie de eliminare a concentraţiilor scăzute de dioxid de sulf (mai puţin de 2 %) şi a altor gaze de acid cum este HF şi HCl. performanţa îndepărtării prafului pentru că există posibilitatea variaţiilor de temperatură.1 Scrubere umede • • • Epuratoarele proiectate. dacă este posibil.Chapter 2 procesului sursă va influenţa.3.3 Sisteme de epurare a gazelor Trebuie considerată mai întâi utilizarea tehnicilor de prevenire şi reducere. tm 224. Particulele generate în camere de reacţie pot fi eliminate printr-un filtru cu ţesături sau PE. selectarea materiilor prime (de ex. Reducerea acestor gaze este adesea posibilă prin controlul bun al procesului. pot fi considerate. 2.2 Epuratoare uscate sau semiuscate Epuratoarele care au fost proiectate. Epuratoarele umede vor încorpora . Winter Cu 1999). Emisiile care pot fi atinse sunt de aceea numai o bază de la care performanţa actuală a instalaţiei poate fi judecată iar emisiile asociate care pot fi atinse. de ex. Mediul de epurare uzat poate fi utilizat în procesul prioncipal dacă este posibil. Au fost raportate valori mai mici de 100 mg/Nm3 NOx (tm 160. Mediul de epurare care a reacţionat parţial poate fi reciclat către reactor.3. Lichidele slab acide produse la epurare vor fi reutilizate. Soud 1995). construite şi dimensionate corect. construite şi dimensionate corect sunt tehnici care pot fi considerate pentru eliminarea concentraţiilor scăzute de dioxid de sulf (mai puţin de 2 %) şi alte gaze acide cum sunt HF şi HCl care se pot produce (tm 79.8. Epuratoarele uscate sau semiuscate vor încorpora camera de amestec şi de reacţie potrivită. dacă este posibil. excluderea contaminării organice) utilizarea buclelor de recuperare sau fixarea materialului în zgură sau mată. Aceste trăsături pot fi aplicate la cele mai multe instalaţii de epurare existente. 2. de asemenea.3. care se vor discuta în capitolul specific pentru metale.8. Epuratoarele semiuscate trebuie să încorporeze un eliminator de ceaţă dacă se produce ceaţă. 2. • • • • • Aceste trăsături pot fi aplicate la cele mai multe instalaţii existente. Gazele purificate trebuie să părăsească epuratorul spre un eliminator de ceaţă. Soud 1995.3. curgerea lichidului şi pH.

Acidul este condensat într-un condensor WSA. poate permite economisirea de energie şi generarea deşeurilor mai puţine. activat cu potasiu şi sodiu. Următoarele instalaţii sunt exemple pentru buna practica curentă: EXEMPLU 2. sunt tehnici de luat în considerare pentru îndepărtarea componentelor gazoase de diferite concentraţii.3 % SO2 este convertit catalitic în SO3.Chapter 2 Sisteme care sunt proiectate. Instalaţiile de acid sulfuric de dublu contact funcţionează cu o eficienţă de conversie mai ridicată decât cele cu simplu contact. care reacţionează cu apa din gaz formând prin acesta acid sulfuric gazos. urmată de striparea în vacuum şi recuperarea ca dioxid de sulf lichid. Conversia la dublu contact este complex şi costisitor dar instalaţiile de simplu contact cu desulfurizarea gazelor reziduale pentru producerea ipsosului pentru vânzare. Descrierea. Potrivit cu economia de căldură şi sensibilitatea mică pentru balanţa apei. Principale beneficii de mediu.01. Date de funcţionare. PROCES DE ACID SULFURIC DE GAZ UMED (WSA) PENTRU PRODUCEREA ACIDULUI SULFURIC DIN GAZE REZIDUALE CU UN CONŢINUT SCĂZUT DE SO2. sunt producerea acidului sulfuric şi absorbţia dioxidului de sulf în apa sau apa de mare rece. Recuperarea ca dioxid de sulf depinde de piaţa locală pentru material. 2. Datele de performanţă tipice pentru o instalaţie WSA sunt prezentate în tabelul următor.3. extrudat în inele de 10 şi 20 mm. 148 Non Ferrous Metals Industries .8. nu se cere o ardere suplimentară la nici o concentraţie de SO2. O schemă tipică pentru o instalaţie WSA pentru prăjirea molibdenitului este arătată în figura de mai jos. În proces până la 99. Catalizatorul utilizat în tehnologia WSA este vanadiu. Procesul este bine potrivit pentru producerea acidului sulfuric din gaze reziduale în care conţinutul de SO2 este scăzut. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie. Conversia SO2 în acid sulfuric reduce emisiile de SO2 şi prin urmare efectul ploilor acide.5 Captarea sulfului Tehnicile care sunt examinate.

Dacă instalaţia WSA este folosită pentru conversia SO2 de la prăjitorul de molibdonit în acid sulfuric. 4-5 treceri. Descrierea. Rate de conversie înalte pentru dioxid de sulf.2 2. mg/Nm3 H2SO4 produs. tm 166. % vol Conversia.1 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 149 . Bendixen.35 105 5.02. Nm3/h Temperatura de intrare. °C Producţia de acid. Secţia de purificare şi spălare a gazelor.01 – 0. Bendixen.01 – 0. EXEMPLUL 2. Principale beneficii de mediu. °C H2O.01 – 0. intrare. % vol Conţinutul SO2. Bendixen. Gcal/h/to acid Sinterizarea plumbului 100000 30 . tm 167. Nu sunt date disponibile.5 14.(ca HF) Media .02 < 0. °C Temperatura de ieşire. Haldor Topsoe 1996. S-a atins mai mult de 99. Aplicabilitatea. kW Consum de apă de răcire. Haldor Topsoe 1996. catalizator modern. (tm 165. Acid slab pentru neutralizare ∼2-15 m3/h cu 5 % H2SO4 precum şi descompunerea termică a acidului spălat (∼ 50 %) concentraţie de acid.pulberi reziduale Domeniul – componenţi: Cd Hg Tl Non Ferrous Metals Industries Valori masurate Nm³/h 320000 mg/Nm3 100 – 1100 20 – 40 mg/Nm3 20 – 45 mg/Nm3 2–7 mg/Nm3 1–4 mg/Nm3 <2 mg/Nm3 1–7 mg/Nm3 < 0. Procesul WSA este aplicabil la toate instalaţiile noi şi existente în mod special pentru instalaţiile de prăjire pentru molibdenit şi sulf. INSTALAŢIE DE ACID SULFURIC CARE FUNCŢIONEAZĂ SUB CONDIŢII DE GAZ VARIATE.07 < 0. Haldor Topsoe 1996.5 > 99 < 28 > 97. Purificarea poate fi făcută utilizând un PE umed sau epurator umed unde praful respectiv nămolul este generat ca un reziduu de proces.7% SO2) 0. wt% Temperatura produsului.0 . % SO3 în gazul purificat.6 % cu instalaţii recente: Componente Volumul gazului rezidual SOx SO3 NOx (ca NO2) Cl.3.pulberi reziduale Domeniul .02 < 0. tm 205.(ca HCl) F. unde conţinutul de SO este mai mic de 5-6 %. Procesul WSA însăşi nu generează deşeuri (cu excepţia catalizatorului uzat) sau ape uzate şi nu utilizează nici un absorbant sau alte chimicale.5 21 ~290 şi 850 (at 2. to/zi Consum de energie (electricitate combustibil).Chapter 2 Debit.01 – 0. intrare. % vol O2. gazul rezidual trebuie purificat.25 (∆T = 5 ºC) Efecte asupra mediului. Literatură de referinţă. Instalaţie de acid sulfuric de dublu contact. Economicitatea. SADACI 1999).

8% conversion of a feed gas that contains 15% SO2 results in the emission of approximately 900 mg/Nm3 SO2.01 – 0.[tm 124. site specific factors are involved in these issues. The use of candle filters before the final stack is a technique to consider if an acid mist is produced. Instalaţie exemplu: Germania Literatura de referinţă: . Economicitatea. recuperarea căldurii de la gaze şi a celei implicate în conversie.01 – 0. Economicitatea. tratarea gazului rezidual de la topitorul cu scânteie şi cuptorul convertizor prin scânteie Outokumpu cu 30-40 % SO2. Efecte pozitive: reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf la acid sulfuric. Vezi anexa privind costurile.01 – 0.03 < 0. DFIU Cu 1999] EXEMPLUL 2. debitul mediu annual 171300 Nm3/h. Local. 4 treceri cu absorbţie intermediară după a 3-a trecere. Efecte asupra mediului. catalizator modern proiectat de Monsanto. (tm 140. 150 Non Ferrous Metals Industries . the chimney height also takes into account the likely emissions during start up and shut down of the plant when full efficiency is not attained. Nu este evaluată. ACID SULFURIC MODERN CARE Descrierea.01 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 ng ITE/Nm3 Efecte asupra mediului. Conversia maximă a dioxidului de sulf. Efecte pozitive: reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf. Finland Cu 1998)The emission of sulphur dioxide from sulphuric acid plants is proportional to the sulphur dioxide content of the feed gas and the conversion rate.01 – 0. Instalaţia se bazează pe o alimentare constantă de debit ridicat de dioxid de sulf şi utilizează catalizator dopat cu Cs.03 INSTALAŢIE DE FUNCŢIONEAZĂ ÎN CONDIŢII IDEALE. Gaze reziduale de la topitorul principal (concentraţii de SOx > 6 %.9 %. Aceste trăsături pot fi de asemenea aplicabile la cele mai multe instalaţii existente. Cazuri specifice pentru condiţii ideale de alimentare cu gaz. Instalaţie exemplu: USA Literatura de referinţă. sistem de recuperare a căldurii (aburi) după prima trecere.Chapter 2 As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF < 0. Aplicabilitatea. la intrarea coloanei de uscare. These processes therefore use tall chimneys to assist the dispersion of the gases. Principale beneficii de mediu. Cu instalaţia recentă se atinge o conversie până la 99. Instalaţie de acid sulfuric de dublu contact. În media anuală în gazul rezidual ∼ 150 mg/m3 SO2. Aplicabilitatea. Further sulphur dioxide removal from the final exit gas using a wet or semi-dry scrubber should be considered if specific environmental requirements are to be met. A 99. Diluţia la 14 % SO2. Date de funcţionare. combinarea cu gazele reziduale de la topitorul auxiliar este posibilă).02 < 0.001 – 0.15 < 0.09 0.

în capitolele precedente. ETSU 1994). 2. Discuţii ulterioare se vor face în capitolul relevant pentru metale. despre tehnica aplicată. Tehnicile discutate în sectorul acela sunt toate tehnici care pot fi luate în considerare în determinarea BAT-ului în funcţie de sursele de material şi de potenţialul pentru o sinteză denovo. 2.3.8. Este posibil să se producă concentraţii mai ridicate de oxizi de azot la îmbogăţirea cu oxigen dar reducerea asociată în volumul de gaz de obicei reprezintă şi o reducere de masă.3. cuptoarele cu cuvă) unde este nevoie de implementarea şi folosirea unui proces de control modern. în capitolele precedente. Sunt necesare multe eforturi pentru identificarea parametrilor şi sistemelor de control relevante. despre tehnica aplicată.7 Îndepărtarea altor impurităţi Această problemă a fost tratată mai sus.6 Dioxine Această problemă a fost tratată mai sus.Chapter 2 2.8. Non Ferrous Metals Industries 151 . Utilizarea oxigenului poate să asigure beneficii financiare şi de mediu presupunând că instalaţia poate să facă faţă la căldura excesivă eliberată.8 Utilizarea oxigenului în sistemele de ardere Această tehnică poate fi considerată pentru aplicaţii la cele mai multe procese de ardere şi pirometalurgice folosite (tm 125.9 Tehnici pentru controlul procesului pentru instalaţia de colectare şi reducere Tehnicile cuprinse în subcapitolele precedente pot fi aplicate la procesele existente.8. Alte discuţii vor avea loc sub capitolul relevant despre metale. Tehnicile discutate vor fi aplicabile în domeniile specifice.3. 2.8.3. Există un număr de cazuri (de ex.

VRC 1993).9. Acest paragraf prezintă mai întâi o privired e ansamblu despre sursele de efluenţi care se pot găsi într-o instalaţie de producere a metalelor neferoase. practicile de reciclare a apei şi tratarea efluenţilor într-o instalaţie de tratare a apei uzate la nivel local sau central pentru a face cunoscute câteva concepte care pot fi transferate între grupuri de metale (tm 28. epuratoare umede sau precipitatoare electrostatice umede. iar praful colectat poate fi adesea reciclat direct în procesul principal iar problemele privind mediul sunt de aceea reduse în comparaţie cu sistemele umede. Sunt cazuri când este necesar folosirea tehnicilor de purificare cu aer umed.1.g. pot fi clasificate aşa cum este arătat în tabelul următor.1 Efluenţii de la purificarea gazelor reziduale Echipamentele de control al poluării cu aer umed sunt treptat înlocuite prin tehnuici de control uscate. stabilită de Conferinţa Mării Nordului din 1984 care face apel la reducerea cu 50 % a emisiilor în Marea Nordului.H.Clark 1995). 152 Non Ferrous Metals Industries . de ex.38: Clasificarea efluenţilor Hydro-metallurgy Hidrometalurgia Otherape de proces Alte process waters Curenţii de apă uzată de mai sus pot fi contaminaţi cu compuşi metalici de la procesele de producţie şi pot avea un mare impact de mediu. Acest lucru poate fi ilustrat şi prin faptul că mercurul şi cadmiul se situează pe capul listei substanţelor periculoase. Efectul toxic al câtorva compuşi metalici se datorează şi faptului că în condiţii chimice corecte metalele pot să intre uşor în cursurile naturale de apă ca elemente solubile şi să fie asimilate rapid şi ireversibil în lanţul de alimentare (tm 169.1 Principalele surse de lichizi efluenţi care apar Acest sector dă o privire de ansamblu despre generarea efluenţilor lichizi în procesele obişnuite. (e. J. Producerea metalelor neferoase prin metode pirometalurgice sau hidrometalurgice este asociată cu generarea diferitelor efluenţi lichizi care apar. dioxidul sau trioxidul de sulf) ca şi particulele. Spalarea umeda a wet off-gas cleaning gazului rezidual slag granulation Granularea zgurei Procesul Production productiei Process cooling water Apa de racire surface run-off Apa de suprafata miscellaneous sources Surse diverse (de ex. Sursele cele mai importante curenţi-efluenţi. Partea a doua a paragrafului prezintă tehnicile care sunt utilizate în mod normal pentru tratarea curgerilor de ape uzate contaminate.Chapter 2 2. cum sunt filtrele cu saci. Tehnici de reducere uscate. Se vor discuta căile de reducere a apei uzate. când alte sisteme de reducere nu sunt adecvate. 2. nici nămolurile. au avantajul că nu trebuie tratat nici apa uzată. şi există riscul exploziei sau arderea particolelor inflamabile. Acestea sunt utilizate în special atunci. Chiar la concentraţii mici unele metale.9 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei 2. şi dacă substanţele gazoase (de ex. sanitary water) apa menajera) Figura 2. sunt foarte toxici.9. cum este mercurul şi cadmiul.

Acest proces este folosit atât pentru îndepărtarea componentelor metalice din apele uzate cât şi pentru a servi ca cea mai importantă sursă pentru producerea reniului metalic. pulberile şi picăturile de lichid. efluentul lichid are nevoie de un tratament ulterior . Etapa de îndepărtare a mercurului implică un rezervor de contact gaz-lichid. Lichidul tratat poate fi trimis înapoi în mod normal la sistemul de purificare umedă dar o purjare este necesară pentru controlul compoziţiei lichidului. schimbători de ioni se folosesc pentru recuperarea reniului din efluentul epuratorului. Particulele de praf sunt umezite foarte rapid iar reacţiile chimice câştigă în viteză. Colectorul următor extrage picăturile de lichid şi praful umezi din curentul de gaz. de asemenea. Metalul topit şi zgura pot fi granulate separat prin turnare în apă. folosind un jet de apă de presiune înaltă sau alte sisteme de răcire pentru a forma particole cu dimensiuni omogene. Această clorură mercurică reacţionează cu mercurul metalic din gaz pentru a forma un precipitat solid de Hg2Cl2 (“calomel”). reutilizaţi în alte procese. sunt de purificat. Efluenţii din proces sunt pretrataţi pe plan local pentru îndepărtarea mercurului prin reacţia cu pulberi de zinc sau prin precipitare ca HgS înainte de procesarea în instalaţia de tratare finală a efluentului. se foloseşte decantarea componentelor solubile cu scopul de a reutiliza lichidul de spălare. gazul rezidual din proces. cu o soluţie de clorură mercurică (HgCl2). îndepărtarea particulelor solide în suspensie prin diluare face posibilă reutilizarea apei de spălare. Zgura granulată poate fi folosită pentru alte scopuri. 2.9.1. Precipitatoarele electrostatice umede sunt necesare atunci când gaze umede saturate. cu conţinut mare de particule. pe timpul producerii zincului şi cuprului primar.Chapter 2 trebuiesc îndepărtate din curentul de gaz rezidual. Efluentul contaminat poate fi îndepărtat pentru un tratament ulterior. care este generat prin purificarea gazului rezidual de la un prăjitor de molibdenit. pentru neutralizarea şi/sau sedimentarea pentru separarea solid-lichid. de ex. în unele cazuri. Metalul granulat poate fi vândut după aceea ca alice metalice. pentru a colecta ceaţa de gudron în gazele uzate de la un cuptor de prăjire cu electrozi. Dacă nu există o îmbogăţire a componentelor solubile în lichidul de spălare. care conţine pulberi şi dioxid de sulf. zgura şi metalul produs sunt evacuate din cuptor. Precipitatoarele umede se utilizează. De ex. Şlamul precipitat este îndepărtat şi oxidat cu clor pentru a forma soluţia de spălare de HgCl2. O etapă de granulare tipică este arătată în figura următoare. pentru a îndepărta componenţi metalici. de asemenea. În epuratoarele umede acceleraţia şi deceleraţia curentului de gaz şi lichidul de epurare atomizat produc turbulenţe mari între gaze. Câteodată se folosesc procedee specifice de tratare.2 Efluenţii de la granularea zgurei şi de la producţia de alice metalice şi separarea după densitate Pe timpul producerii a metalelor neferoase. De ex. Acizi slab de la acest proces pot fi. este purificat utilizând un epurator şi un precipitator electrostatic umed. Alt curent de efluenţi principali apare la îndepărtarea mercurului din gazele reziduale de la unele instalaţii de prăjire. În general. periculoşi sau valoroşi. Non Ferrous Metals Industries 153 . O parte din şlam este dehidratat printr-o presă de filtrare şi vândut ca Hg2Cl2 pentru recuperarea mercurului sau dispus ca deşeu special. Totuşi. cum este schimbătorul de ioni. dacă ele sunt disponibile.

de asemenea. • Apa de răcire fără contact este utilizată pentru răcirea cuptoarelor.Tveit. Tuset. În acest caz se ia în considerare creşterea temperaturii înaintea descărcării apei într-un mediu de apă naturală. va trebui tratat în mod separat de alte ape uzate. sau un iaz de răcire.39: Granularea metalului topit [tm 152. Efluentul de purjare poate fi trimis la instalaţia centrală de tratarea apelor uzate sau poate fi tratată separat. etc. a maşinilor de turnat. a hotelor de cuptor. este îndepărtat. Pentru a preveni formarea corpurilor solide şi a metalor în suspensie.3 Apa de răcire Apa de răcire este folosită pe scară largă pentru diferite necesităţi de răcire în industria de producere a metalelor. utilizată pentru separarea metalelor şi compuşilor de la contaminatori uşori. Schei. îndepărtarea componenţilor plastici după mărunţire. de ex. de asemenea. apa de răcire cu contact direct în principiu. Datorită matricei specifice şi cu scopul de a ocoli efectele diluţiei.1. un râu. Pentru a preveni formarea particulelor solide în suspensie şi a compuşilor metalici o purjare le elimină din apa circulantă în mod continuu. Se poate diviza în apa de răcire fără contact şi apa de răcire cu contact direct. 154 Non Ferrous Metals Industries . În funcţie de amplasarea instalaţiei. Apa de răcire fără contact poate fi. ele se elimină prin purjare din apa circulantă. reciclată prin turnuri de răcire. Această apă de răcire în mod normal. de ex. 2. este contaminată cu metale şi particule solide în suspensie şi adesea apare în cantităţi mari. 1998] Efluentul lichid care se produce de la treapta de granulare. trimis spre instalaţia centrală de tratare a apelor uzate.Chapter 2 Metal lichid palnie Iesierea apei Intrarea apei uscare cernere Silozuri Figura 2. răcirea poate fi realizată printr-o trecere singură sau un sistem de recirculare cu turnuri de răcire cu evaporare. de obicei este reciclat într-un circuit închis. Apa de la sistemul de răcire cu o singură trecere în mod normal se descarcă înapoi la sursa naturală. Efluentul lichid care apare de obicei este reciclat iar materialul care pluteşte. efluentul sau lichidul provenit din purjare este de obicei.9. • Răcirea cu contact direct este utilizată în cursul unor operaţii de turnare. Separarea după densitate (scufundă şi pluteşte) este.

După o treaptă de sedimentare sau tratare chimică. în mod obişnuit. cianuri (aur. argint) sau amoniac (minerale de cupru şi nichel) • Reducerea mineralelor cu un gaz adecvat sau oxidare. Proces tehnologic Purificarea gazului de prăjire Macerarea Purificarea Electroliza Funcţionare/sursă Purificarea umedă a gazelor de prăjire Utilizarea opţiunilor Instalaţie de tratare a apelor uzate. Electrolit purjat. Returnare la macerare Returnare la macerare sau al treapta următoare a procesului Returnare la macerare.9.Chapter 2 Cu scopul de a minimaliza impactul răcirii asupra mediului. ele pot fi reutilizate pentru alte scopuri în procesul de producţie. 2. Ullmans 1996). cu operaţia de macerare. de ex.5 Efluenţii de la procesul hidrometalurgic Efluenţii lichizi principali care apar de la producerea hidrometalurgică a metalelor neferoase sunt listaţi în tabelul de mai jos. Reactivi de macerare tipică şi reacţiile sunt arătate mai jos (tm 107. sau uleiurile sunt spălate în sistemele de evacuare.9. ca ape de răcire sau ca pulverizatoare de apă pentru a preveni formarea prafului. dioxidul de mangan cu dioxid de sulf şi nichelul mată prin clor • Reacţie acid-bază. Pe timpul macerării. de ex. folosind schimbători de ioni. recuperarea wolframului complex din wolfram la pH mare Non Ferrous Metals Industries 155 .15: Surse potenţiale de efluenţi lichizi de la producerea electrolitică a metalelor neferoase Procesul de producţie metalurgică porneşte. anozilor şi catozilor. de ex. Operaţii generale incluzând curăţirea gazului umed Operaţii generale Curăţirea cuvelor. Apele de evacuare de la suprafaţă se pot colecta separat. se pot utiliza cele mai bune documente de referinţă tehnică pentru sistemele de răcire. Contaminarea apei de ploaie se produce atunci când materiale ca praful care conţine metale din depozitare sau depuneri pe suprafeţe. Electolit uzat. clorhidric şi azotic sau hidroxid de sodiu pentru oxizi de metale • Agenţi de complexare.1. metalele dorite şi alte elemente sunt dezagregate din minerale şi intră în soluţie.4 Ape evacuate de la suprafaţă Ape evacuate de la suprafaţă apar prin contaminarea apei de ploaie care este colectată de la acoperişurile clădirilor şi a suprafeţelor pavate din incinta de producţie. 2. Tabelul 2. cuprinzând din trepte de decantare câteodată cu îndepărtarea metalelor grele. de ex. • Apă pentru componenţi solubili în apă (sulfat de cupru) • Acid sulfuric. Returnare la electroliză după tratare. Contaminarea apei de suprafaţă poate fi prevenită sau minimalizată prin folosirea bunelor practici pentru depozitarea materiilor prime ca şi prin întreţinerea şi curăţirea întregii instalaţii de producţie. etc.1.

este.Chapter 2 Pentru a creşte proporţia metalului dorit în lichidul de macerare. Barele pot fi decapate într-un sistem in-line care constă dintr-un tub de oţel orizontal compartimentat. de asemenea. În cursul producţiei de zinc. Operaţiile de decapare sunt de asemenea surse pentru ape din procese tehnologice iar următoarele exemple arată cum poate fi folosit o decapare neacidică şi cum poate fi minimalizat impactul de la o decapare acidică. Componenţi care au tendinţa să se formeze în circuit (adică nu sunt îndeajuns îndepărtaţi din soluţie). a) Decapare fără acid Acest proces funcţionează în circuit etanş. recuperat. de exemplu.5 % de alcool izopropilic (IPA) în apă. Purjatul de la electroliză poate fi reciclat.5 % până la 3. b) Decapare cu acizi Decaparea acidă foloseşte un sistem orizontal compartimentat (tm 92. Copper Expert Group 1998). Pentru a asigura un echilibru corect în câteva din aceste procese. este cunoscut ca procesul Burns (tm 92.1. reacţii gazoase. Metalul ţintă poate fi recuperat din soluţia purificată prin folosirea diferitelor tehnici ca cimentarea. cu conţinut de metal. pot fi utilizate un număr de tehnici de purificare şi îmbogăţiri metalurgice. concentrare prin evaporare sau electroliză. Apa de la treapta de recuperare IPA de obicei se trimite la tratarea apelor uzate. 2. spre electroliză. de asemenea. după îndepărtarea contaminanţilor sau elementelor de valoare minoră. electrolitul poate fi evaporat pentru a controla formarea magneziului care poate avea un impact vătămător asupra funcţionării cuvelor de electroliză. cristalizare. Volumul lichidului purjat depinde de compoziţia concentratului de zinc care este folosit în prăjire. În procesul de decapare oxidul de cupru este convertit în fază de vapori pentru a forma cupru (care rămâne pe bară). în mod normal este necesară îndepărtarea în mod constant a unei părţi din lichid. schimbători de ioni. 156 Non Ferrous Metals Industries . IPA este recuperat de la soluţia uzată pentru reutilizare iar nămolul. Cele mai importante sunt lichidele pe timpul procesului Bayer la procesul de producere a aluminei şi apele uzate acidulate produse pe timpul bateriilor plumb-acid sau la producerea metalelor preţioase. după aceea acidul rezidual este spălat în câteva etape de la suprafaţa metalului cu apă pulverizată.6 Ape de la alte procese tehnologice Sunt câteva efluenţi de proces direct întâlniţi în producerea metalelor neferoase care nu sunt acoperiţi de subcapitolele de mai sus. Aceste ape uzate sunt tratate mai detailat în paragraful special pentru metale dar procesele folosite permit câteodată reciclarea lichizilor în proces sau utilizarea acizilor în alte procese. Efluentul purjat al circuitului electroliză-macerare-purificare este puternic acid şi conţine zinc şi particole în suspensie de mare concentarţie.9. acidul sulfuric slab de la instalaţia de la acid sulfuric şi apele uzate de la rafinarea germaniului sau galiului. extracţie de solvenţi. Curenţii din cuvele de electrolize aparţin de acelaşi circuit de apă (închis) ca etapele de macerare şi purificare: acidul sulfuric format pe timpul electrolizei este transmis spre procesul de macerare iar lichidul rămas este purificat şi se alimentează electroliza. în special magneziu. În prima etapă materialul este decapat cu acid sulfuric diluat. vor determina curentul de purjare. Copper Expert Group 1998). decantare selectivă. Este utilizată o soluţie de 2. urmată de uscare. La multe utilaje s-a demonstrat deja că efluenţii generaţi ca purjatul de la electroliză pot fi reciclaţi pentru operaţia de macerare în funcţie de contaminanţi prezenţi.

Non Ferrous Metals Industries 157 . În cazul măsurilor de tratare a apelor uzate şi a instalaţiilor de tratare. dacă este posibil. în mod normal. acidul fiind schimbat din când în când. pentru a minimaliza cantitatea efluenţilor lichizi. depind foarte mult de procesul specific şi de metalele implicate (tm 211. vor fi utilizate capitole speciale de la diferitele metale neferoase. Pentru informaţii mai detailate. accectuând avantajele şi dezavantajele lor.2. Un proces alternativ este folosit la producerea barelor de cupru. care se descarcă ca ape uzate. câteodată în amestec cu acid sulfuric în linii continue sau sisteme automate. cum este titanul. sunt colectaţi şi trataţi. Apa uzată este purificată prin ultrafiltrare. care transportă materiile prime. 2.9. se reduce şi cantitatea de apă proaspătă care trebuie să fie luată de la mediul acvatic. a platformelor etc. O bandă rulantă din aliaje rezistentă la acizi transportă aceste spirale în rezervoare de decapare unde bara este decapată cu soluţie de acid sulfuric de 20%.7 Surse diverse Într-o instalaţie industrială pentru producerea metalelor neferoase. Extracţia electrolitică poate fi utilizată pentru recuperarea metalelor dizolvate în acidul de decapare.1. Reducerea apei uzate câteodată este viabilă economic. Acesta are şi un efect benefic asupra problemelor de mediu. se execută cu acid sulfuric. nămolul este reciclat. sunt de asemenea. 2. operaţii generale incluzând curăţirea echipamentelor. După o răcire parţială într-un tub lung umplut cu apă. şi în final. este folosit acidul azotic. în mod normal. Apa de la instalaţiile sanitare. Acidul uzat este trimis la tratare şi recuperare a metalelor. se utilizează un sistem de degresare cu vapori. nivele de emisii care se pot atinge.9. este evacuată în sistemul de canalizare public. Aceşti efluenţi lichizi. de asemenea. Buclele. dar pentru câteva aliaje şi metale. De exemplu. sunt spălate cu apă de clătire. poate fi tratată prin schimbători de ioni. bara se formează în spirale corespunzătoare la diametrul rolei. se folosesc deja cu succes în industria metalor neferoase. în această parte tehnicile vor fi descrise în general.9.Chapter 2 folosind aer comprimat. Sistemele de decapare sunt bine ventilate pentru protejarea lucrătorilor. Aceste spirale sunt răspândite pe o masă mobilă unde temperatura este redusă la 20°C prin stropire cu apă.1 Masuri integrate în procesele tehnologice Tehnici şi metode pentru reutilizarea apelor. protejate cu o soluţie de ceară. Datorită acestei probleme. În acest caz. Soluţia de spălare. Dacă se utilizează solvenţi organici pentru degresarea suprafeţelor. Sistemele de decapare în straturi cu acizi asigură îndepărtarea perfectă a oxizilor de pe suprafaţa barei. după accea.2 Tehnici de tratare aplicate Metodele de tratare aplicate care vor fi discutate în această parte a secţiunii. în mod obişnuit. Metodele de tratare şi în consecinţă. ape de etanşare de la pompe. Pentru recuperarea şi îndepărtarea vaporilor de acid azotic se foloseşte purificarea gazelor. pot să apară hidrocarburi clorinaţi în nămolul produs la tratarea apelor uzate. 2. se utilizează ape conţinând detergent. Decaparea de suprafaţă . efluenţii lichizi de la staţiile de curăţire a camioanelor. sunt implicate un mare număr de alte surse. Produsele sunt clătite şi apa de clătire este trimisă pentru tratare. Pentru degresarea superficială a produselor laminate. cu reducerea cantităţii de apă uzată. în special a nivelelor de emisii de realizat. pentru că. Noyes 1993). în această parte a documentului este foarte dificilă definirea unui nivel de BAT. tehnici care pot fi considerate în determinarea BAT.

Evaporative Losses Pierderi prin evaporare Sistemul Process procesul System ui (Furnace (racirea Cooling) cuptorul retur Return Supply alimentare Turn Cooling de Tower racire Apa de proces Water Make Up Biocide Treatment Tratare cu biocide Colector apa Figura 2. scurgerile de suprafaţă pot fi reutilizate ca apă de răcire. un sistem de reciclare necesită o tehnică de tratare de bază sau o purjare a cca. apa de răcire. în mod normal. De exemplu.16: Privire de ansamblu a reciclării şi refolosirii Tehnicile de reciclare şi reutilizare sunt măsuri integrate în proces. etapele procesului de la care efluenţii lichizi sunt deja reciclaţi şi reutilizaţi în mod extensiv. Refolosirea unui efluent înseamnă recircularea apei de la o sursă pentru alte scopuri. este reciclată şi condusă în sistemul de recirculare aşa cum se arată mai jos.r n. Reciclarea şi/sau refolosirea efluenţilor în industria metalelor neferoase Procesul de producţie Sursa Cupru Cupru Plumb Plumb Zinc Ferroaliaj primar secundar primar secundar primar e Granularea zgurii ■ ■ ■ ■ ■ Controlul poluării ■ ■ ■ ■ ■ ■ aerului umed Efluentul de la spălarea gazului de prăjire Apă de răcire Apa de clătire a anozilor şi catozilor Electrolitul uzat Concasarea bateriilor Clasificarea bateriilor Desulfatarea pastei de plumb ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ n. În mod normal. Reciclarea implică recircularea lichidului către proces unde a fost generat. Trebuie să se asigură o intrare biocidă. pentru câteva metale neferoase.Chapter 2 Tabelul următor arată de exemplu. Tabelul 2. de ex. 10 % din lichidul circulant pentru a preveni formarea particulelor solide în suspensie a metalelor şi a sărurilor în sistemul de recirculare.40: Exemplu de sistem de recirculare a apei de răcire Sump 158 Non Ferrous Metals Industries .r.

Precipitarea este folosită. pentru a îndepărta metalele grele din curentul de apă uzată cum este îndepărtarea fierului.2. de ex. depinzând de pH şi de temperatură. etc. de asemenea. efectele în mediul marin. Alt factor important este starea de valenţă a metalului în apă. insolubile şi se utilizează în condiţii alcaline reactivi ca sulfură de sodiu. 2. sedimentarea sau flotarea şi filtrarea. una din problemele principale în realizarea limitelor dorite pentru efluenţi. hidrogen sulfurat de sodiu şi triazin-sulfo-trimercaptan (TMS).2 Tehnici de capăt de conductă Toate cantităţile de apă nereciclabile şi nerefolosibile trebuie să fie tratate în scopul de a minimaliza concentraţiile poluanţilor ca metale grele. molibdenului. care se pot separa mai uşor. Adăugarea unui coagulant sau floculant. de regulă. Se pot utiliza floculanţi şi Non Ferrous Metals Industries 159 . sunt utilizate împreună în partea finală sau centrală a instalaţiei de tratare a apelor uzate dar câteodată este preferabil să se precipite metalele din fluxul tehnologic înainte să se amestece cu alţi efluenţi. prima dată cu hidroxid urmată de o precipitare prin sulfuri (tm 171. Totuşi. Hidroxizii metalelor grele sunt. În scopul de a maximaliza eficienţa îndepărtării metalelor.9. de asemenea. cromului. Acesta poate să rezulte din neutralizarea incompletă şi din floculare. Un reactiv ca hidroxid de calciu. Acesta este cazul pentru apele uzate care conţin amoniac. Kemmer 1987). cromatul. Minimalizarea apelor uzate poate fi sprijinită şi prin gospodărire bună. pentru crom. sulfura de sodiu sau combinaţia reactivilor se adaugă la efluent şi se formează compuşi insolubili cu metal pentru a forma precipitate. hidroxid de sodiu. În multe instalaţii. De exemplu. în zona de absorbţie a sistemului apei de răcire curgătoare trebuie să fie luată în seamă. insolubili. 2. plumbului. fluoruri sau cianuri împreună cu metalele grele (tm 149. în care metalele grele sunt îndepărtate. Steil&Hahre 1999). reactivi diferiţi. Metalele solubile pot fi precipitate din apa uzată prin reglarea valorii pH-ului. Se poate adăuga. manganului. În mod similar. de obicei. poate fi utilizat un sistem de răcire cu apă curgătoare presupunând că impactul de mediu este neglijabil. de asemenea.2. în proces se utilizează .2. Aceşti compuşi insolubili după aceea pot fi îndepărtaţi din apă prin filtrare şi sedimentare. cloruri. în mod normal. este considerabil mai solubil decât forma trivalentă. care poate să se bazeze avantajos pe un plan de management al apei. În anumite cazuri precipitarea mixturilor metalice poate fi înfăptuită în două etape. zincului. în zona de coastă. În acest caz cromatul terbuie să fie redus de obicei cu SO2 la un pH scăzut. Ca aspect final este posibilă formarea ionilor complecşi care sunt mult mai solubili în general.1 Precipitarea chimică Precipitarea chimică este utilizat în principal pentru a îndepărta ionii metalici solubili din efluentul lichid. luată în calcul. aşa că hidroxidul de calciu este utilizat în mod curent pentru a le precipita. Precipitarea sulfurilor poate să aibă loc în concentraţii mult mai mici. se utilizează tehnici de capăt de conductă ca precipitarea chimică. Aceste tehnici. Alegerea reactivului şi a valorii pH este principalul considerent pentru precipitarea metalelor grele. sulfat ferric pentru a îndepărta excesul de sulfură. care ajută la formarea floculelor mai mari. Pentru a reduce concentraţia poluanţilor din apă.Chapter 2 Dacă sunt disponibile cantităţi mari de apă. este starea coloidală a materialelor precipitate. în efluenţii epuraţi pentru anumite metale. Solubilitatea este . este utilizată frecvent pentru a îmbunătăţi performanţa sistemului. pentru îndepărtarea cromului printr-un proces de precipitare.9. după precipitare. la diferite valori pH. Pentru această soluţie trebuiesc considerate în fiecare caz în parte iar costurile de energie pentru pompare şi sistemul de răcire trebuie să fie echilibrate. afectată de temperatură şi aceasta va trebui. substanţe acidulate şi particole solide din efluenţii finali descărcaţi în mediu acvatic. al cărui formă hexavalentă. sulfurile metalelor sunt.

Sedimentarea poate fi folosită pentru a separa particolele solide din apa uzată. lagune. la care el a fost produs. depinzând de procesul de tratare. în principal este influenţată de următorii factori: • Alegerea reactivului de precipitare • Cantitatea precipitantului adăugat • Eficienţa cu care metalul precipitat este eliminat din soluţie • Menţinerea unui pH corect pe durata procesului de tratare • Utilizarea sărurilor fierului pentru a îndepărta anumite metale • Utilizarea reactivilor floculanţi şi coagulanţi. Sedimentarea poate să aibă loc într-o varietate de vase de sedimentare diferite ca bazine de sedimentare.2 Sedimentarea Sedimentarea este tehnica de separare a solizilor de lichizi care utilizează forţa gravitaţională pentru a separa complecşii metalici insolubili şi particule solide din efluentul lichid. Filtratul rezultat poate fi retrimis la începutul procesului de tratare a efluentului sau la treapta de proces.07 0.5 0.05 0. sedimentare şi filtrare prin nisip pH Cu mg/l Pb mg/l Ni mg/l Zn mg/l As mg/l Cd mg/l Hg mg/l 9. de exemplu. zincat. iar furnizorii acestor materiale pot să testeze precipitatele şi să specifice coagulantul potrivit. Bazinele de sedimentare care se utilizează în mod obişnuit. Nămolul. Tabelul 2.1 0. factorul cel mai important. pătratică sau circulară în plan. care a fost utilizată pentru granularea zgurii sau pentru producerea alicelor metalice. tabelul de mai sus arată că folosirea reactivilor pe bază de sulfuri pot să atingă concentraţii mai joase pentru unele metale. Tehnicile de flotare sunt folosite pentru a separa flocule mari sau particole care plutesc ca părţi de plastic din efluent prin aducerea lor la 160 Non Ferrous Metals Industries . poate fi dehidratat.2 – 0. a unei prese de filtrare în vacuum.5 0.2. la valori înalte pentru pH [tm 12. care este îndepărtat din etapa de sedimentare .01 0. prin utilizarea de exemplu. de asemenea.2.04 0. zincul formează un anion solubil. sau rezervoare de sedimentare speciale (îngroşători. menţinerea alegerii precipitantului. În afara acestui domeniu eficienţa îndepărtării metalelor descreşte rapid.Chapter 2 coagulanţi diferiţi pentru a îmbunătăţi proprietăţile materialului precipitat. 2. HMIP Zn 1993]. de importanţă primară din cauza faptului că unele metale sunt insolubile într-un domeniu foarte restrâns de valori pH.17: Concentraţia unor metale după tratarea apelor uzate cu hidroxid de calciu sau NaHS Pentru a asigura o eficienţă maximă în îndepărtarea metalelor grele.004 S-a ţinut cont de variaţia compoziţiei efluentului. Menţinerea pH-ului corect pe timpul procesului de tratarea efluentului este. O alternativă la sedimentare poate să fie flotarea.13 < 0.2 0.9.1 0. Eficienţa epurării apelor uzate utilizând precipitarea chimică. Component Apă de proces tehnologic primar şi secundar al cuprului după tratare cu hidroxid de calciu şi sulfat de fier şi sedimentare Apă de suprafaţă şi de proces tehnologic secundar al cuprului după tratare cu NaHS.5 0.04 0. limpezitori) cu un dispozitiv de îndepărtare a nămolului de la fundul rezervorului. sunt de formă rectangulară.

de obicei. cu scopul de a păstra scăzută pierderea de presiune. Cu alte cuvinte.9. Iniţial turta de filtrare poate să conducă la eficienţa filtrării în mod particular. Dacă pierderea de presiune este scăzută. formând bule de aer de care se ataşează particulele în suspensie. acesta permite ca filtrarea să fie alimentată cu apa uzată în curgere gravitaţională.4 Electroliza Tehnicile de electroliză sunt utilizate pentru a îndepărta metalele ca cupru.2. Produsul secundar al oxidării este crom Non Ferrous Metals Industries 161 . pentru separarea solid/lichid şi ca treapta finală de limpezire în procesul de tratare a apelor uzate. 100 până la 500. Hiperfiltrarea sau osmosa inversă este utilizată pentru a obţine rezultatul dorit cu particule foarte fine. depinzând de particulele solide care urmează să fie îndepărtate. Un exemplu este tratarea efluenţilor care conţin crom (III). mangan. Eficienţa maximă în celulă se obţine atunci când densitatea curentului variază cu concentraţia substanţei dizolvate iar transferul de masă are loc în apropierea densităţii de curent limită.9. Purificarea apelor uzate prin utilizarea filtrării prin nisip se datorează efectului combinat al filtrării. Flotarea poate fi realizată prin flotare cu aer dizolvat (DAF). O alternativă cu succes în utilizarea metodelor electrochimice pentru a purifica metalele este de a oxida metalele din efluenţi în aşa fel. Electrozi speciali. O unitate de filtrare obişnuită constă dintr-un pat de material sau materiale prin care curge lichidul efluent. câteodată. crom. Filtrele cu nisip sunt destinate pentru îndepărtarea mecanică a particulelor solide în suspensie sau a materialelor semisolide. metale preţioase.2. prin spălare din sens contrar. Filtrele de nisip adesea sunt utilizate pentru lustruirea purjatului dintr-un ciclu de apă închis sau pentru a permite ca efluentul să fie utilizat ca apă tehnologică. etc. pentru particulele mai mici.Chapter 2 suprafaţa suspensiei. După o perioadă de timp. patul de nisip trebuie să fie spălat din sens contrar. Efluentul este adusă în contact cu o membrană de ultrafiltrare. Filtrarea poate să aibă loc într-o varietate de diferite sisteme de filtrare. EA Tehnology 1998). de ex. între treapta de sedimentare şi controlul final pentru a îndepărta particulele solide aduse de la treapta precedentă de purificare. absorbţiei chimice şi a asimilării.3 Filtrarea Tehnicile de filtrare sunt utilizate. în timp ce ultrafiltrarea este utilizată în domeniul de la 500 până la 100000. Acesta face ca particulele să plutească la suprafaţă iar floculele pot fi luate uşor de pe suprafaţa lichidului. sedimente sau hidroxizi metalici. Această membrană conţine pori mici care permite trecerea particulelor moleculare ca apa şi împiedică particule moleculare mai mari. 2. ca ele să pot fi reciclate. Utilizarea cea mai mare a cromului este ca agent de oxidare atunci când cromul este în starea sa de oxidare (VI). se utilizează pentru a îmbunătăţi eficienţa (tm 148. Aerul este dizolvat în mediul suspensiv sub presiune şi iese din soluţie când presiunea scade. Ultrafiltrarea este metoda simplă şi eficace de tratare a apelor uzate dar necesită multă energie. de ex. Procesul de filtrare bazat pe membrane produce un produs curat care a trecut prin filtru şi un concentrat care cere o tratare ulterioară. funcţionează ca vase sub presiune umplute cu nisip în straturi care creşte în grosime cu adâncimea. în mod normal. Filtrele cu nisip. 2. din curgerile de apă din procesele tehnologice. Cu o membrană foarte fină este chiar posibilă filtrarea solubililor mici ca metale. ca electrozi cu pat fluidizat sau electrozi tridimensionali. cadmiu. Din cauza concentraţiilor mici de metale electroliza este cea mai eficientă pentru curenţii de ape uzate înaintea ca ele să fie diluate cu alţi efluenţi. Hiperfiltrarea permite trecerea particulelor cu o masă moleculară de cca. catodul necesită totdeauna o alimentare proaspătă cu ioni care să fie reduşi. Unitatea de filtrare este situată. Particulele fine care nu pot să treacă prin filtru formează o turtă de filtrare care poate să fie îndepărtat fie în mod continuu sau din când în când.2.2.

2.2. Kemmer 1987] 2.18: Treceri tipice ale ionilor prin membrană de osmosă inversă [tm 149.5 Osmosa inversă Osmosa inversă este folosită în mod extensiv pentru îndepărtarea metalelor dizolvate. Această metodă vizează combinarea avantajelor schimbătorului de ioni cu avantajele tratării electrochimice [tm 169.2. O diferenţă de presiune aplicată între compartimentele separate prin membrană provoacă ca apa să curgă de la soluţia mai tare spre soluţia mai slabă.6 Ion exchange Schimbul de ioni este utilizat. Teoria desigur este foarte înaintată. ionii metalici nedoriţi pot fi îndepărtaţi din curentul de apă uzată prin transferarea lor într-o matrice solidă odată cu eliberarea unui număr echivalent de alţi ioni înmagazinaţi în structura schimbătorului de ioni. JH Clark 1995). Clark 1995]. În osmosa inversă o forţă de direcţionare este aplicată pentru a inversa sensul de curgere a solventului.9. Presiunea cerută trebuie să depăşească presiunea osmotică. câteodată. cuprul poate fi precipitat prin adăugarea fierului. J. în special în industria de acoperiri galvanice. Prin utilizarea schimbătorilor de ioni . cadmiul este schimbat cu sodiu).H. 162 Non Ferrous Metals Industries . în treapta finală de purificare pentru îndepărtarea metalelor grele din apele uzate de la procesul tehnologic.9. Celula de electrodializă constă din doi electrozi separaţi printr-o membrană de schimbător de ioni. O altă metodă de tratare electrochimică este dializa.2. Oxidarea anodică a efluentului de crom (III) a fost utilizat pentru a regenera crom (VI) care poate fi refolosit (tm 169. Procesul de schimbare a ionilor este utilizat în mod obişnuit atunci când concentraţia metalelor este sub 500 mg/l. Aceste proprietăţi pot fi folosite utilizând cimentarea în care de exemplu. Ioni Amoniu Sodiu Potasiu Magneziu Stronţiu Calciu Nitraţi Bisilicaţi Cloruri Fluoruri Bicarbonaţi Sulfaţi Fosfaţi % Trecere 8 5 5 3 3 2 15 10 5 5 5 3 1 % Refuz 92 95 95 97 97 98 85 90 95 95 95 97 99 Tabelul 2. Diferenţa din poziţia relativă în seria electrochimică sau potenţialul redox al elementelor poate fi utilizată prin controlul curentului şi tensiunii celulei de electroliză pentru a recupera metale mult mai nobile. Osmosa inversă câteodată este utilizată pentru recuperarea metalelor preţioase în industria de metalizare. Cationii sub influenţa unui potenţial de electrod migrează prin membrana schimbătoare de ioni unde ei sunt schimbaţi pentru cationi mai puţin toxici (de ex. Osmosa este difuzia naturală a unui solvent cum este apa cauzată de diferenţa de concentraţie a două soluţii separate printr-o membrană. Solventul curge în direcţia de reducere a concentraţiei a soluţiei mai tari. Date tipice despre trecerea ionilor prin membrană prin osmosă inversă sunt prezentate în tabelul următor. 2.Chapter 2 (III) care în mod obişnuit este evacuat cu apa uzată.

9. Acest proces de schimbare selectivă a ionilor este mult mai eficient în îndepărtarea metalelor toxice din efluent. pH-ului.7 Carbunele activ Carbunele activ.2. schimbătorii de ioni sunt înlocuiţi periodic astfel ca metalul să fie recuperat prin ei înşişi sau de instalaţii specializate.2.2. Aceste filtre sunt utilizate sub formă de paturi sau cartuşe funcţionând în multiplu aşa că funcţia unui filtru deteriorat este preluat de alt filtru. REDOX. zinc. molibden şi mercur. Non Ferrous Metals Industries 163 . În unele cazuri. coloana este capabilă pentru purificare de nivel înalt care este de asemenea capabil să funcţioneze eficient pentru efluenţi cu conţinut mixt. În tabelul următor sunt prezentate câteva exemple de rata de purificare a diferitelor curenţi de apă uzată şi a proceselor de producţie. conductivităţii. Schimbarea începe mai întâi la vârful coloanei şi pe urmă trece prin coloană cu scopul de a menţine echilibrul condiţiilor de schimbare. De aceea. de procesul de producţie şi de materia primă care este folosită. Se utilizează monitorizarea on-line a temperaturii. arsen. 2. pentru îndepărtarea substanţelor organice din apele uzate dar se aplică şi pentru îndepărtarea mercurului şi a metalelor preţioase.3 Tehnici de control ale proceselor tehnologice pentru tratarea efluenţilor Au fost dezvoltate procese de funcţionare şi control în acest sector. Totuşi. Se utilizează din ce în ce mai mult un personal de întreţinere devotat care face parte din echipele de operatori. se vor discuta cu mai multe detalii în paragraful dedicat metalelor neferoase individuale.Chapter 2 Procesul de schimbare a ionilor. cupru. o substanţă din cărbune cu înaltă porozitate. cum este îndepărtarea seleniului şi reniului din gazul rezidual de la un prăjitor de molibdenită. schimbătorul de ioni trebuie să fie regenerat cu acid clorhidric sau cu sodă caustică. 2. capacitatea schimbătorilor de ioni este limitată. 2. plumb. Depinzând de cantitatea ionilor înmagazinaţi în structură. are loc în coloane umplute cu granule din răşina schimbătoare de ioni. cadmiu.3 Niveluri de consum şi emisii prezente Compoziţia efluenţilor lichizi de la procedeele pirometalurgice precum şi hidrometalurgice depind foarte mult de metalul care este produs. Filtrul uzat este înlocuit şi devine filtru de ieşire. nichel. este utilizată de obicei. Această funcţionare depinde de o metodă adecvată de a detecta deteriorarea filtrelor. de ex. crom. TOC.9. turbidităţii. Se utilizează următoarele tehnici (tm 106. cantitatea şi compoziţia efluenţilor lichizi şi valorile de emisii care pot fi atinse. efluenţii lichizi de la o instalaţie de producere a unui metal neferos conţin metale grele. şi particule solide în suspensie. Mai mult de atât. a metalelor şi a debitului • Operatorii sunt instruiţi şi evaluaţi în folosirea instrucţiunilor de funcţionare şi în utilizarea tehnicilor de control moderne descrise • Nivelele de supervizare sunt optimizate pentru a folosi avantajele celor de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorului • Se utilizează sistemele de management al mediului şi calităţii • Se utilizează un sistem de întreţinere solid. Unii schimbători specifici sunt capabili să îndepărteze metale specifice din apa uzată. Farrell F 1998): • Se utilizează în mod extensiv sisteme de dozare a reactivilor • Se utilizează controlul prin microprocesoare a alimentării cu reactivi şi a randamentului instalaţiei. în mod normal. staniu. Consumul de apă.9.

05 0.1 0.5 < 0.8 Tabelul 2.23 < 0.003 0.01-0.6 0.1 1000 0.4 <5 0.4 <3 0.2 Apă din procese tehnologice (100000 m3/an) Înainte de tratare După tratare Apă de precipitare Înainte de tratare După tratare Apă de răcire directă (16000000 m3/an) Înainte de tratare După tratare Rata generală a poluantului (g/to de Cu produs) 2000 0.0002-0.002-0.3 < 0.03-0.5 0.001-0.0001-0.05 0.01-0.001-0.4 < 0. DFIU Cu 1999] 164 Non Ferrous Metals Industries .1 <2 0.5 0.1 0.1 0.0001-0.004-0.19: Exemple de conţinutul de metale în apele uzate înainte şi după tratare referitoare la un complex de topitorie/afinare cupru [tm 124.Chapter 2 Sursa Cu Pb Componenta principală (mg/l) As Ni 10000 001-0.005-0.01-0.1 < 0.3 < 0.2 <2 0.5 0.01-0.003-0.15 Cd 500 0.002-0.2 500 0.1 Zn 1000 0.25 2.04 15 – 30 0.1 0.007 <2 0.001-0.02–0.

5 0.0.09 – 0.9.4 0.5 0.5 0.001 – 0.5 – 8.0002 – 0.01 .04 0.001 < 10 < 100 < 10 <5 6.3 . Tabelul 2. mg/l 8. sedimentare şi filtrare prin nisip 0.9.2 .03 0.0.20: Tratarea a câtorva curenţi de apă uzată de la instalatiarea cuprului Non Ferrous Metals Industries 165 .1 6.02 – 0.001 – 0.5 .4 0.2 0.1 0.4 0.1 0. sedimentare 9.07 0.25 0.0001 – 0.Chapter 2 Componenta Apă de proces tehnologic pentru cupru primar şi secundar.5 0.7 – 0.0.2 0.4 0.8 0.01 0.13 < 0.06 0.2 .0.002 – 0.5 – 95 0.5 .1 0.05 < 10 < 100 Indicaţiile iau în calcul variaţiile în compoziţia efluentului.5 0.2 – 0.2 – 0.3 0.0.0 < 0.05 Apă de proces tehnologic pentru cupru secundar şi apă de suprafaţă după tratare cu NaHS.2 < 0.01 – 0.4 0.5 0.5 – 9.04 0.02 – 0.5 0.4 0. Tratare cu hidroxid de calciu şi sulfat de fier.1 < 0.003 6.07 0.03 0.002 – 0.3 .1 0.005 – 0.5 0.1.004 Sursa şi metoda de tratare Apă de răcire directă după reglarea pH-ului şi sedimentare Ape de scurgere de suprafaţă după reglarea pH-ului şi sedimentarea Apă de proces tehnologic pentru sârmă şi bare de cupru după tratare Apă de proces tehnologic pentru semiinstalatiate din cupru după tratare Apă de proces tehnologic pentru semifabriacate din aliaje de cupru după tratare pH Cu mg/l Pb mg/l Ni mg/l Zn mg/l As mg/l Cd mg/l Hg mg/l Uleiuri sau hidrocarburi.01 – 0.003 – 0.03 – 0.8 . mg/l Particule solide în suspensie.1 0.3 6.

dacă este necesară Sedimentare Precipitare. Factorii cei mai importanţi. Pb.9. Mg Metode de minimalizare Refularea la procesul tehnologic cât mai mult posibil Metode de tratare Neutralizarea şi precipitarea Electroliza Apă de răcire indirectă Apă de răcire directă Utilizarea sistemelor de răcire etanşe Sistem de monitorrizare pentru detectarea scurgerilor Sedimentare sau alt tratament Sistem de răcire închis Refolosire într-un sistem etanş Sistem etanş Extracţie prin electroliză din purjarea electrolitului Sistem etanş Tratarea evacuării de la purjare Tratarea evacuării de la purjare reutilizarea curenţilor de acizi slabi. Cd Epuratoare umede PE –uri umede şi purjatoare pentru instalaţiile de acid Toate Tabelul 2. ferroaliaje Cu. Ni. Cea mai bună tehnică de tratare disponibilă sau o combinaţie a diferitelor metode de tratare poate fi aleasă pe baza specificului de la faţa locului luând în calcul factorii specifici. dacă este necesară Neutralizare şi precipitare Sedimentare Precipitare. Zn. adică standarde locale sau regionale de calitate a apei Disponibilitatea resurselor de ape • • • • • 166 Non Ferrous Metals Industries .21: Privire de ansamblu asupra curenţilor de ape uzate 2. dacă este posibil Depozitarea corectă a materiilor prime Sedimentarea Sedimentare Precipitare. metale preţioase. în scopul de a minimaliza cantitatea de apă uzată şi concentraţia poluanţilor sunt: Procesul în care apa uzată este generată Cantitatea de apă Poluanţii şi concentraţia lor Nivelul de purificare cerut. Ni. dacă este cazul Sedimentare Precipitare. dacă este cazul Sedimentare Precipitare. dacă este cazul Filtrare Granularea zgurii Electroliza Hidrometalurg ia (purjare) Sistem de reducere (evacuare) Ape de suprafaţă Zn. pentru a decide care este soluţia cea mai bună într-un caz specific. Surse de apă uzată Apă de procese tehnologice Producerea metalelor însoţitoare Producere de alumină Concasarea bateriilor acid-plumb decaparea Răcirea cuptorului pentru cele mai multe metale Răcirea electrolitului pentru Zn Turnarea Cu&Al Electrozi de cărbune Ferroaliaje Crom metalic Cu. metodele de tratare a apelor uzate sunt şi tehnici care pop fi luate în considerare la determinarea BAT.Chapter 2 O privire de ansamblu a câtorva surse de apă uzată şi metodele de tratare şi minimalizare sunt redate mai jos.4 Tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT Aşa cum s-a explicat deja.

Chapter 2 Tabelul următor prezintă avantajele şi dezavantajele tehnicilor de tratare celor mai uzuale [tm 169.H. 1995]. J. FF-LF/ EIPPCB / nfm_draft_3 Version January 2000 167 .Clark.

filtrele de nisip sunt utilizate cel mai bine la particule bine cunoscute Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării succesive Tehnică simplă Particule foarte fine. sparge. sedimentarea necesită mult timp şi necesită bazine cu mari dimensiuni Poate elimina numai particule solide Eficienţa de filtrare descreşte dacă particulele sunt foarte mici Eficienţa de filtrare scade cu creşterea vitezei Poate înlătura doar complexe de particule solide flotabile Mai înainte aerul trebuie dizolvat în apă sub presiune pentru a fi dispersat în apă Viteză de filtrare şi debit limitat Membranele pot fi repede descompuse în efluenţi corozivi Nu realizează separarea metalelor Membranele vechi se pot rupe. pot fi neetanşe Membranele pot fi uşor murdărite. nămolul conţinând metale toxice şi netoxice în amestec Nămolul trebuie depozitat uneori cu mari costuri Prezenţa altor săruri. în particular dacă două faze de precipitare cu hidroxid şi sulfid sunt utilizate În condiţii corecte poate rezulta o excelentă înlăturare a metalelor (eliminare) Precipitanţii specifici sunt disponibili în comerţ Permite precipitare absorbtivă Precipitatul poate fi returnat adesea la alimentare Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării succesive Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării succesive De exemplu. agenţi complecşi organici şi solvenţi pot compromite mult eficienţa de precipitare Nu pot fi utilizaţi mereu la concentraţii mici de metale Unii hidroxizi precipită în mod ineficient Sedimentare Filtrare Poate elimina numai particulele solide Pentru particulele de mică densitate.Chapter 2 Tehnică de tratare Precipitare Avantaje Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării Nu necesită mari cheltuieli într-o nouă fabrică Capabili să trateze o gamă largă de impurităţi de metale. pot fi defecte Curăţenia mai bună decât nivelul de ppm este dificilă Celule neefective sunt scumpe pentru operare Potenţialele electrice înalte sunt periculoase Electroliza nu este selectivă Necesită monitorizare constantă Non Ferrous Metals Industries Flotare Ultrafiltrare Electroliză 168 . chiar molecule pot fi eliminate din ape uzate Membrane foarte fine pot filtra substanţe dizolvate mici ca metalele Emisii de particule virtual zero Poate fi utilizată pentru recuperarea şi reciclarea metalelor Poate fi utilizată pentru tratarea efluenţilor concentraţi de metale într-o singură treaptă Tehnologia cea mai disponibilă Încercat şi testat cu rezultate record în industria de galvanizare Dezavantaje Efluenţii acizi pot fi tratate cu greu Neselectiv: rezultă nămol ce conţine multă apă.

rupe Membranele pot uşor scurge Membranele necesită monitorizare frecventă şi repunere Echipamentul este special şi scump Utilizează presiuni înalte Debit minim de cca. la efluenţi cu mare volum Debit şi viteză de filtrare limitate Membranele se pot descompune uşor în efluenţi corozivi Nu separă metalele Membranele se pot defecta.Chapter 2 Poate fi utilizată simultan pentru a elimina impurităţi organice Poate fi utilizată în şarjă sau alimentare continuă • Tabelul 2.22: a) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate • Sărac în tratarea conţinutului variabil. 200 l/min Nu se poate folosi la mari concentraţii de metal Solidele şi unele substanţe organice pot uşor să creeze probleme Schimbarea de ioni tradiţională nu este selectivă Schimbătorii de ioni folosiţi trebuie depozitaţi ca deşeuri toxice Matriţele se pot descompune cu timpul Performanţe sensibile la pH-ul efluentului Volume mari de efluenţi necesită coloane de schimbători de ioni cu dimensiuni mari Schimbarea de ioni selectivă nu are utilizare industrială extensivă Regenerarea coloanelor de schimbători de ioni selectivi necesită timp 169 Osmoză reversă Schimbători de ioni Non Ferrous Metals Industries . continuu. le efluenţi cu mare volum Tehnică de tratare Electrodializă Avantaje Poate fi utilizată pentru recuperarea şi reciclarea metalelor Poate fi selectiv Este deja folosit în desalinare şi galvanizare Poate curăţa sub nivelul ppm Emisie virtual zero Există tehnologie şi echipament disponibil în comerţ Poate fi utilizat la reciclarea metalelor Poate fi utilizat la alimentare continuă sau în şarjă Poate opera cu o gamă largă de metale şi cu concentraţii de metale Poate fi utilizat pentru a elimina substanţe organice din efluent (apă uzată) Eficacitatea nu depinde foarte mult de concentraţia impurităţilor necorozive din efluent Relativ ieftin Produse comerciale disponibile Încercat şi testat în aplicaţii industriale (ex. volum relativ mare Dezavantaje Suferă de aceleaşi dezavantaje ca şi metoda de schimbători de ioni (de ex. precipitare) ca parte într-o tratare integrală de ape uzate Poate fi selectiv pentru metale grele Poate fi aplicat la multe tipuri de debit: interminent. defectarea membranei) Necesită monitorizare constantă Sărac în tratarea conţinutului variabil. eliminarea şi recuperarea de reniu şi seleniu) Capabil de a curăţa până la nivelul ppm (schimbare de ioni selectivă la nivelul ppt) Poate fi uşor utilizat împreună cu alte tehnici (ex.

Chapter 2 Carbon activ A fost utilizat în cazuri izolate cum ar fi tratarea efluenţilor industriei nucleare Poate fi utilizat într-o gamă largă de aplicări (eliminarea de mercur sau dioxină din efluent) Poate fi utilizat după coagulare sau sedimentare ca un strat la filtrele de nisip Există tehnologie şi echipament disponibil în comerţ Necesită timp pentru contactul cu efluentul Este scump Poate deveni un substrat de respiraţie pentru microorganisme Emisii mari de SO2 de la procesele de încălzire în industria carbonului Tabelul 2.23: b) ) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate 170 Non Ferrous Metals Industries .

procese de topire sau tratarea gazelor reziduale şi a apelor reziduale (tm 85. S-a semnalat că unele măsuri legislative de control al mişcării deşeurilor îngreunează reciclarea reziduurilor la operaţiile metalurgice (tm 99. şlamul anodic este o viabilă materie primă pentru recuperarea metalelor preţioase.1 Reziduuri şi deşeuri de la producţia de metale neferoase Producţia de metale neferoase din materii prime primare şi secundare este raportată la generarea unei game largi de produse secundare. cum ar fi operaţiile metalurgice. Aceasta provine din Convenţia de la Basel. MURL Dusseldorf 1997). În orice caz problema reziduurilor rezultate din producţie şi desemnarea câtorva din aceste materiale va juca un rol important în viitor la tehnicile care tind să se concentreze asupra acestui aspect. Şi totuşi. O a doua definiţie a deşeurilor coexistă cu cel prezentat mai sus.Chapter 2 2. Orice indicare a unui reziduu ca deşeu pentru depozitare ia acest lucru în considerare.10 Minimalizarea şi manipularea deşeurilor 2. Aceste reziduuri se produc în diferitele stadii ale procesului de producţie. cuptoare Topire Topire • • • • • • Non Ferrous Metals Industries 171 . deşeurile sunt definite de către reţeaua de directive ca “orice substanţă sau obiect din categoria aflată în Anexa I pe care proprietarul îl aruncă sau vrea să-l arunce sau este necesar a fi aruncat”. În termeni generali. Acest fapt ajută la reducerea problemelor “Cross Media” la minim. industria metalelor neferoase de multe decenii utilizează multe reziduuri drept materie primă pentru alte procese şi a fost stabilită o reţea extensivă a operaţiilor metalurgice pentru a creşte recuperarea metalelor şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri de depozitat pe rampele de deşeuri. Este bine ştiut şi faptul că industria de producere a metalelor obţine una dintre cele mai înalte rate de reciclare în toate tipurile de industrii. Bontoux 1997]. Conţinutul şi valoarea elementelor conţinute în reziduu influenţează potenţialul de reutilizare de ex. Următorul tabel oferă exemple asupra deşeurilor potenţiale în concordanţă cu Catalogul European de Deşeuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC) şi Lista Deşeurilor Periculoase (Decizia Consiliului 94/904/EEC).10. Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 01 03 03 10 03 00 10 03 01 10 03 02 10 03 03 10 03 04 10 03 05 10 03 06 10 03 07 10 03 08 10.03 09 10 03 10 Descriere Şlam roşu de la producerea aluminei Şlamuri de la staţii de epurare a apelor uzate Gudron si deşeuri de la metalurgia termică a aluminiului Gudroane sau alte deşeuri cu conţinut de carbon de la procese anodice Anozi uzaţi Îndepărtarea spumei Şlam primar de topitorie/zgură albă Praf de alumină Bucăţi de carbon uzat şi materiale rezistente la foc din procesele anodice Căptuşeli de cuptor Şlam de săruri din topirea secundară Zgură neagră de la topire secundară Deşeuri periculoase Origine Proces bauxită Epurarea apelor • Fabrici de calcinare a anozilor Camera cazanelor Topitorii Topitorii Topitorii Fabrici de calcinare a anozilor Cameră cazane. adoptată de UE în 1993: “Deşeurile sunt substanţe sau obiecte care sunt depozitate sau se cere să fie depozitate prin dispoziţiile legilor naţionale” [tm 99. Bontoux 1997). Conform legislaţiei UE . în prezent multe din aceste reziduuri sunt considerate drept deşeuri. produse intermediare şi reziduuri. Chiar şi nişte prafuri de filtrare cum ar fi fum de siliciu rezultat din procesele de topire a ferro-siliciului sau a siliciului metalic este recomandat astăzi ca produs secundar.

depozitare Sistem de reducere Sistem de reducere de a de 10 03 12 10 03 13 10 03 14 10 03 99 10 04 00 10 04 01 10 04 02 10 04 03 10 04 04 10 04 05 10 04 06 10 04 07 10 04 08 10 04 99 10 05 00 10 05 01 10 05 02 10 05 03 10 05 04 10 05 05 10 05 06 10 05 07 10 05 99 10 06 00 10 06 01 10 06 02 10 06 03 10 06 04 10 06 05 10 06 06 10 06 07 10 06 08 10 06 99 10 07 00 172 Topitorii Topitorii Sistem de reducere Sistem de reducere Depozitare.Chapter 2 Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 10 03 11 Descriere Deşeuri de la tratarea şlamurilor de săruri şi de la tratarea zgurilor negre Praf de la gazele de ardere Alte particule şi praf (inclusiv praf de la moară cu bile) Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a plumbului Şlamuri (de la topire primară şi secundară) Zgură şi spumă (topire primară şi secundară) Arseniat de calciu Praf de la gazele de ardere Alte particule şi prafuri Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a zincului Şlamuri (topire primară şi secundară) Zgură şi spumă (topire primară şi secundară) Praf de la gaze de ardere Alte particule şi prafuri Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a cuprului Şlamuri (topire primară şi secundară) Zgură şi spumă (topire primară şi secundară) Praf din gazele de ardere Alte particule şi prafuri Deşeuri de la rafinare electrolitică Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel • • • • • • • Deşeuri periculoase Origine Fabrici recuperare şlamurilor săruri Sistem de reducere Măcinare. manipulare Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare • • • • Topire Topire Sistem de reducere Depozitare. manipulare Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare • • • • • Topire Topire Sistem de reducere Depozitare. manipulare Camera recipiente Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare Non Ferrous Metals Industries .

manipulare Sistem de reducere Cuptoare Topire Topire Sistem de reducere Depozitare. aurului şi a platinei Zgură (topire primară şi secundară) Cruste şi spumă (topire primară şi secundară) Deşeuri solide de la tratarea gazelor Alte particule şi prafuri Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a altor metale neferoase Şlamuri (topire primară şi secundară) Zgură şi căptuşeli (topire primară şi secundară) Deşeuri solide de la tratarea gazelor Alte particule şi prafuri Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri şi şlamuri de la procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase Şlamuri de la hidrometalurgia cuprului Şlamuri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosită. goethită) Deşeuri de la producerea anozilor pentru procese apoase electrolitice Şlamuri nespecificate altfel Deşeuri de uleiuri hidraulice şi lichide de frânare Deşeuri de uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB şi PCT Alte uleiuri hidraulice clorurate Uleiuri hidraulice neclorurate Uleiuri hidraulice ce conţin numai uleiuri minerale Deşeuri de uleiuri de izolare şi transmitere a căldurii şi alte lichide Uleiuri de izolare şi transmitere a căldurii Alte uleiuri clorurate de izolare cu conţinut de PCB şi PCT Uleiuri neclorurate de izolare şi de transmitere a căldurii şi alte lichide Uleiuri sintetice de izolare şi de transmitere a căldurii şi alte lichide Uleiuri minerale de izolare şi de transmitere a căldurii Absorbanţi. manipulare procese de metale Sistem de reducere Cuptoare Instalaţia de tratare cu leşie Tratare cu leşie Fabrici producere anozilor de a • • • • • • • • Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Non Ferrous Metals Industries 173 . materiale de filtrare.Chapter 2 Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 10 07 01 10 07 02 10 07 03 10 07 04 10 07 05 10 07 06 10 07 99 10 08 00 10 08 01 10 08 02 10 08 03 10 08 04 10 08 05 10 08 06 10 08 99 11 02 00 06 05 01 11 02 01 11 02 02 11 02 03 11 02 04 13 01 00 13 01 01 13 01 02 13 01 03 13 01 06 13 03 00 13 03 01 13 03 02 13 03 03 13 03 04 13 03 05 15 02 00 Descriere Deşeuri din metalurgia termică a argintului. îmbrăcăminte de protecţie şi de ştergere • Deşeuri periculoase Origine Topire Topire Sistem de reducere Depozitare.

Câteva facilităţi în industria metalelor neferoase au demonstrat că există o piaţă în care ei sunt capabili de a vinde zgură pentru utilizare ulterioară. în industria cimentului. În acest exemplu. refining to rafinare Cuptor cufurnace cu flash scanteie topire rapida zgura slag (<1 % Cu) zgura (1-1.Chapter 2 Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 15 02 01 Descriere Absorbanţi. Acest cuptor funcţionează în continuu cu un debit aproape continuu de zgură.1 Reziduuri din procesul de topire Cele mai importante reziduuri provenite de la topirea metalelor neferoase sunt crusta. Scopul nu este de a le depozita final sau de a înlătura. reciclate sau refolosite pentru viitoarea recuperare a metalelor.10. Sunt variate teste pentru a demonstra acest 174 Non Ferrous Metals Industries . Câteva exemple sunt date mai jos. Zgura ce părăseşte topitorul este decuprat într-un cuptor de curăţare. îmbrăcăminte de protecţie şi de ştergere Deşeuri periculoase Origine Sistem de reducere (desprăfuire uscată) Tabelul 2. 2.24: Materiale rezultate din producţia de metale neferoase Cea mai mare parte a materialelor prezentate mai sus sunt reciclate sau refolosite în industria metalelor neferoase chiar ca şi în alte industrii. În procesul de topire zgura este lichidă şi are o densitate diferită faţă de metalul topit şi de aceea poate fi separat. de ex.5 % Cu) slag Figura 2. zgura şi spuma. care are un conţinut înalt în cupru. Cele mai multe zguri generate de operaţiile de rafinare şi operaţiile de aval în procesele de producere a metalelor neferoase. înlăturate în timpul proceselor pirometalurgice. zgura (10 % Cu) slag Pierce-Smith Converter Outokumpu Matte Matte Electric Slag Cuptor electric de Cleaning curatare a zgurei Furnace Cupru brut blister copper Pt. ori răcită treptat şi spart în vederea obţinerii materialelor de construcţii. care este reciclată în cadrul procesului şi între zgura finală cu un conţinut scăzut de metal.2 Procese şi tehnologii aplicate 2. Următoarea figură arată reciclarea zgurii produse în timpul producerii cuprului primar.41: Purificarea zgurii de cupru într-un cuptor electric Este o diferenţă între zgura cu conţinut mare de metal .2. a abrazivelor şi de construcţii. zgura curăţată rezultată ori este granulată în vederea producerii de abrazive.10. În funcţie de posibilităţile locale. pot fi de obicei. Zgura este generată de reacţia elementelor de formare a zgurii. materiale de filtrare. este returnată în topitor. cu fondanţi adăugaţi. zgura topită obţinută din convertor. Utilizarea zgurii drept material de construcţie este posibil numai atunci când cantitatea componenţilor de metal este scăzută. Ei sunt rezultatul de separarea metalelor care estwe necesară pentru recuperarea lor şi pentru a produce metale pure din surse complexe.

tratare într-un topitor pentru a forma o zgură inertă. refolosite sau evacuate din cuptoare de topire a câtorva metale neferoase din Germania. În acest sens reciclarea înseamnă că reziduul este returnat în procesul din care a rezultat. Acestea rezultă când materialele refractare se desprind de la căptuşeala cuptorului sau când căptuşeala cuptorului necesită o reînnoire completă. de aceea se pot recicla în procesul de producţie sau se pot folosi drept materii prime secundare la alte fabrici de metale neferoase. Zgurile de săruri sunt generate prin topirea metalelor uşoare (aluminiu. Non Ferrous Metals Industries 175 . Următoarele practici sunt utilizate pentru căptuşeli: . MURL Dusseldorf 1997). zgura se poate refolosi ca material de construcţii. Durabilitatea unei căptuşeli este de la câteva săptămâni până la câţiva ani.Chapter 2 lucru. Conţinutul de metal în spumă este relativ mare (20-80 %). Există metode diferite pentru a minimaliza fluxul sărat folosit ca şi diferite tehnici de tratare pentru recuperarea sării şi a metalului care sunt disponibile şi care sunt discutate detailat în capitolul 4 al acestui document. magneziu). Tabelul următor dă o privire în ansamblu asupra cantităţii de reziduuri reciclate. este trimisă la depozitare finală la rampa de deşeuri. căptuşelile dintr-un proces de topirea alamei sunt trimise direct la un topitor secundar de cupru. producerea cuprului primar de la Outokumpu 6-10 ani). Reutilizare înseamnă că reziduul este folosit pentru alt scop. depinzând de metal şi proces (ex. sau trimiţându-l la o rampă de căptuşeli inerte. Altă sursă de reziduuri sunt căptuşelile şi materialele refractare uzate. Zgura ce nu poate fi folosită ca abraziv sau în inginerie civilă sau construcţii. folosindu-l ca un component în nmasă. Utilizarea unui flux sărat previne oxidarea metalului topit şi fixează impurităţile procesului. Cantitatea de materiale de căptuşeală poate creşte la 5 kg/to metal produs conform metalului produs (tm 85. Zgurile metalice şi spuma sunt generate de oxidarea metalelor la suprafaţa cuvei sau prin reacţia cu materialele rezistente la foc folosite pentru căptuşeala cuptorului. de ex. de ex.

Acestea sunt paraful din gazele reziduale şi nămol recuperat din echipamentele de control al poluării aerului ca şi alte deşeuri solide ca materiale de filtrare uzate. dintr-un epurator este condus. În unele cazuri praful trebuie aglomerat înainte de a fi reciclat la staţia de manipulare şi depozitare a materiilor prime. Următorul tabel dă câteva informaţii asupra cantităţii de reziduuri reciclate. ele sunt trimise pentru o ultimă incinerare sau depozitare finală. ce conţine metal. refolosite sau evacuate de la sistemele de reducere din câteva fabrici de metale neferoase din Germania. Alt exemplu este folosirea bioxidului de siliciu în suspensie în gaze colectat în filtru-sac de la topirea de metal de siliciu sau ferro-siliciu şi vândut ca un produs secundar valoros către industria de construcţii.8. crustă cu conţinut de magneziu Zgură sărată de la topirea aluminiului Alte reziduuri Tabelul 2. Sunt multe exemple când materialul de filtru eset folosit în procese pirometalurgice. MURL Düsseldorf 1999] 2. Un exemplu este praful bogat în zinc dintrun convertor sau un curăţător electric de zgură în procesul primar de topire a cuprului care poate fi tratat ca un produs secundar şi refolosit ca materie primă la uzina de recuperare a zincului (tm 92. Dacă aceasta nu este posibil. Gazele reziduale saturate de praf provenite de la tehnologiile de topire sau rafinărie (descrise la secţiunea 2. refolosite.) pot fi curăţate prin folosirea diferitelor tehnici de reducere. crustă de la topirea plumbului Căptuşeli cu conţinut de aluminiu Zgură. Nămolul.25: cantitatea de reziduuri reciclate. materialele de filtru trebuie înlocuite ocazional. Praful de la depozitarea şi manipularea materiilor prime din procesele de pre-proces este colectat de sistemul de desprăfuire (de obicei.10. Praful colectat din curăţarea gazelorreziduale poate fi aglomerat şi trimis înapoi la topitor sau folosit ca materie primă pentru recuperarea metalelor în alte facilităţi. Când curăţarea gazelor de ardere are loc într-un sistem de desprăfuire uscată.2 Reziduuri de la sistemele de reducere Sistemul de reducere este o altă sursă majoră de materiale solide.Chapter 2 Reziduu Cantitate de reziduu traportat în tone pentru 1996 Reciclat sau Reciclat sau refolosit refolosit 21 1655 637 16869 1903 45904 615 112438 348 188 1145 728 3 0 927 81 0 0 209 2800 1365 16871 1903 46831 696 112438 348 Deşeuri de refractare (dioxid de siliciu) Deşeuri de refractare Deşeuri de refractare cu componenţi nocivi Zgură Zgură. într-o cameră de filtrupresă şi trimis înapoi în topitor. de exemplu. Cu Expert Group 1998).2. evacuate care au fost raportate în 1996 pentru câteva fabrici de metale neferoase în Westphalia Nord-Rhin [tm 83. 176 Non Ferrous Metals Industries . sac filtru) şi trimis înapoi în procesul principal sau alt topitor. Filtrul conţine componente metalice şi particule din proces.

Aceste reziduuri. cadmiu).4 Reziduuri din procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase Producerea metalelor neferoase prin procedee hidrometalurgice este o altă sursă de reziduuri solide.3-0. sunt depozitate final în lagune. Nămolul câteodată este reciclat în procesul de producţie când neutralizarea nu prezintă probleme pentru elementele minore dar mai des este depozitat final.3 Reziduuri de la tratarea efluenţilor lichizi Procesele pirometalurgice la producerea metalelor neferoase nu rezultă ape uzate nocive. 0. evacuate raportate în 1996 pentru unele fabrici de metale neferoase din Renania de Nord Vestfalia [tm 84. de obicei. în funcţie de calitatea concentratului).10. plumb.Chapter 2 Reziduu Cantitatea de reziduuri raportate în tone pentru 1996 Reciclat sau refolosit Metal neferos cu conţinut în praf Praf Reziduuri minerale din sisteme de reducere Nămol Praf cu conţinut de aluminiu Evacuat pe o rampă 1886 13 1752 4 66 Cantitatea totală 8436 214 4390 511 1543 6550 201 2638 508 1477 Tabelul 2. de obicei. Din acest tratament şlamul produs poate fi bogat în metal şi poate fi uneori reciclat în proces dacă conţinutul în metal este destul de mare.26: Cantitatea de reziduuri reciclate. Dacă se foloseşte un epurator umed pentru a curăţa gazele reziduale. Non Ferrous Metals Industries 177 . Procesul cu leşie poate genera relativ mari cantităţi de nămol (cca. se generează ape uzate. Atât procesul cu leşie şi procesele de purificare cât şi procesele electrolitice generează alte solide bogate în metal.5 to solide bazate pe fier pe tonă de zinc.2. Curăţirea are loc prin neutralizarea sau precipitarea ionilor specifici. de obicei. nămolul de la anod din camera cuprului este o importantă materie primă la recuperarea metalelor preţioase şi deci. Trebuie deci. Materialul solid este returnat apoi în cuptor. Cel mai important reziduu din aceste sisteme de tratare este gipsul (CaSO4) şi sulfaţi şi hidroxizi metalici. Această apă uzată trebuie tratat pentru a reduce cantitatea de metale conţinute. refolosite. la producerea de metale preţioase. este evacuat direct după depunere sau la altă fază înapoi la sursă. Această apă este încălzită prin răcirea echipamentului dar în mod normal nu este poluat cu impurităţi chimice sau particule metalice. MURL Düsseldorf 1999] 2. bogaţi într-un metal specific şi pot fi uneori reciclaţi în procesul de producţie sau trimise la recuperarea metalelor sau alte facilităţi de metale neferoase (ex. curăţat într-o staţie de epurare ape uzate. este considerat un valoros produs secundar în producerea cuprului. pentru anodul de cupru sau turnare continuă.10. De aceea.2. Apa este folosită pentru răcirea directă sau indirectă a cuptorului. Ei sunt. apa de răcire. cupru. De exemplu. 2. de exemplu. Aceste probleme sunt discutate în capitolele ce tratează grupele de metale individuale. Apele tehnologice rezultate din operaţii hidrometalurgice prezintă un risc mare de poluare a apelor.

depinzând de cuptorul folosit. astfel ca materialele de curăţire trebuie să reducă generarea acestor solizi.10.10. cantitatea de zgură şi spumă produsă la topirea metalelor este influenţat mai ales. poate fi folosit o operaţie cu cuptor închis.1. statele membre Europene şi de IPPC Bureau European. scăderea arderii prin evitarea supraîncălzirii topiturii. de exemplu. utilizarea unui sistem de pompare şi a unui puţ lateral este o altă măsură care poate reduce oxidarea. Sunt date exemple pentru a demonstra tehnicile care ilustrează o înaltă performanţă de protecţia mediului.10.3 Tehnici de luat în seamă în determinarea BAT Această secţiune prezintă un număr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor sau reziduurilor ca şi tehnici care reduc consumul de energie. În unele cazuri acesta poate fi asigurat prin selectarea materiei prime ce va fi utilizat. NL Zn 1998). transformatoarele pentru cuptoare electrice.2. În mod similar. obligatoriu. Generarea spumei poate fi minimalizată prin optimizarea operaţiilor din cuptor. prin topirea aluminiului sub o atmosferă de reducere (a clăti cuptorul cu gaz inert). Căptuşelile uzate şi materialele refractare nu pot fi evitate complet. Disponibilitatea limitată şi costul înalt al acestor concentraţi înseamnă că aceasta nu este o soluţie globală. pretratarea deşeurilor sau utilizarea materialelor de curăţire rezultate la reducerea sau eliminarea fondantului de săruri utilizate. cenuşa de plumb şi o mare cantitate de zgură generată în procesele de topire poate fi reciclat sau refolosit într-un larg domeniu.5 Alte reziduuri de la producţia de metale neferoase Sunt diferite alte tipuri de reziduuri ca uleiurile hidraulice sau de transmiterea căldurii care rezultă din menţinerea echipamentelor. Cum a fost demonstrat. Acestea. Italia.Chapter 2 2.2. Pentru Al secundar. de impurităţile materiei prime. de ex. Economiile pretratării trebuie evaluate. Tehnicile ce sunt date ca exemple depind de informaţiile provenite din industrie. minimalizarea variaţiilor de temperatură Scurt timp de impact al agenţilor din flux Evitarea agenţilor agresivi din flux Curăţarea cu grijă a cuptoarelor şi creuzetelor Reducerea rotării cuptoarelor 178 Non Ferrous Metals Industries . reduce cantitatea de spumă generată.1 Minimalizarea reziduurilor din procesele metalurgice • • • • • • Menţionat în secţiunea 2. Pe de altă parte. De exemplu. Tehnicile moderne de control al proceselor se folosesc pentru a optimiza condiţiile de operare. Acestea sunt disponibile comercial. De exemplu. sau se pot folosi ca sursă de energie pe teren. şi procesele dezvoltate pentru a folosi aceşti concentraţi pot minimaliza producţia de fier bazată pe reziduuri. apa este vaporizată cu consecinţe de explozie. într-un proces de retopire al Al. 2. câţiva concentraţi de zinc pot conţine mai puţin fier (tm 101. dar o scădere a cantităţii lor poate fi obţinută prin următoarele măsuri: Construcţai grijulie a căptuşelii de cărămidă a cuptorului Folosirea continuă a cuptorului şi astfel. de ex.. la o firmă specializată sau agenţie). Pentru a evita oxidarea suprafeţei băii sau a topiturii.10. de obicei. De exemplu. se trimit la o rafinărie de ulei uzat (sau în câteva ţări.3. depozitarea sau manipularea nepotrivită poate duce la umezirea materialelor. 2.

3 Reducerea reziduurilor generate prin tratarea efluentului Evitarea evacuărilor apelor de răcire încărcate termal se poate realiza prin folosirea a câtorva sisteme de răcire. Cum deja a fost menţionat. mai ales atunci când minereurile sulfidice sau concentratele sulfidice sunt folosite ca materie primă (altă sursă este conţinutul de sulf din combustibil).10. Dacă acest rezultat în instalaţii adiţionale costă . De exemplu. o mică cantitate de apă trebuie trecut continuu din sistem şi înlocuit cu apă proaspătă. Cantitatea de ape uzate generate într-un epurator umed poate fi redusă dacă apele uzate sunt reciclate înapoi în epurator. Conţinutul de metale se poate separa alternativ din material prin măcinare şi căptuşelile şi refractarii uzaţi pot fi refolosiţi pentru scopuri constructive. în funcţie de tehnologia de reducere. Acesta trebuie schimbat. datorită reacţiilor chimice în uleiuri şi a aderentei metalelor.3. 2. În vederea minimalizării impactului răcirii asupra mediului. fiind nevoie de purjare pentru a evita depunerea sărurilor.3. acest lucru poate fi compensat prin scăderea numărului de saci distruşi.10. Pentru evitarea creşterii conţinutului de săruri din apele de spălare.2 Minimalizarea reziduurilor rezultate din sisteme de reducere Aşa cum a fost descris mai sus. reparaţiile şi menţinerea preventivă pot reduce pierderile de ulei cauzate de Non Ferrous Metals Industries 179 . 2. Reutilizaera directă a prafului ca materie primă adesea necesită o treaptă de aglomerare ca un proces de pretratare. este puternic dependent de tipul de cuptor. În cazul vătămării filtrului. Cantitatea de saci de filtrare uzate poate fi redus prin folosirea de materiale de filtrare moderne care sunt mai robuste. refolosirea este posibilă. praful cu conţinut de metal poate fi reciclat normal către topitorsau vândut către viitori beneficiari pentru uzul altor facilităţi de metale neferoase. apa de răcire poate fi redusă. Normal. un schimb de filtru este necesar.3. Înlocuirea sacilor filtru cu ţesături moderne fiabile este de multe ori este uşoară. în funcţie de compoziţia căptuşelilor şi a refractarilor uzaţi. Volumul de gaze din proces care urmează să fie purificate. Menţinerea regulată. sursa cea mai importantă a reziduurilor generate de sistemele de reducere este praful din gazele de ardere şi nămolul. când 10-20 % a compartimentelor de filtru au fost scoase din funcţiune. durata de viaţă şi susceptibilitatea filtrului pot genera mai puţini saci. Uscarea la alimentarea topitorului poate duce la reducerea SO2. Trebuie notat că alegerea celui mai bun sistem de răcire depinde de o varietate de parametri specifici în domeniu. Conţinutul de metal poate fi reciclat în topitor sau condus spre alte facilităţi de metale neferoase. Sacii-filtru uzaţi pot fi reciclate spre topitor.Chapter 2 Sub condiţii cerute. un cuptor total etanş generează mult mai puţin praf din gaze decât un cuptor semi-închis sau deschis. 2. Praful şi nămolul din gazele de ardere pot fi procesate în procese variate de pirometalurgie şi hidrometalurgie. Dacă un sistem închis de răcire (de ex. acel compartiment de filtru poate fi izolat cu plăci acoperitoare până ce se poate repara în siguranţă. ca şi turnabil sau ca un flux pentru ajustarea compoziţiei zgurii sau ca masă de evacuare. cum ar fi sisteme de răcire închise. Ipsosul (CaSO4) produs în epurator de SO2 poate fi reciclat spre uscător ca parte a fluxului de alimentare a cuptorului. ar trebui consultat Documentul de Referinţă BAT pentru Sisteme de Răcire. răcitor de aer) este folosit.10. De exemplu: refractarii sunt refolosiţi în topirea primară şi secundară a cuprului. dar necesităţile tehnice şi investiţiile asociate pentru fiecare caz trebuiesc luate în considerare. depinzând de procesul folosit. după măcinare. Sacii de filtrare sunt caracterizaţi ca o tehnică de reducere care nu necesită prea multă menţinere. semi-închise şi prin tehnici de răcire cu ciclu deschis (turnuri de răcire).4 Reducerea altor reziduuri rezultate din producţia de metale neferoase Toate echipamentele care sunt utilizate într-o instalaţie industrială folosesc ulei ca lubrifiant. În cazul conversiei sau reînnoirii sistemului de filtrare.

în funcţie de sistemul de filtrare specific. Dacă filtrele de ulei sunt colectate separat. 2.3. De exemplu. reziduurile de metale neferoase pot fi reciclate şi reutilizate într-o largă extensie.10. 180 Non Ferrous Metals Industries . care dă o extindere a duratei de viaţă. Aceste măsuri rezultă o mărire a duratei de viaţă către factorul 10 . Metalul poate fi reutilizat într-un topitor ca materie primă secundară. Reducerea cantităţii de ulei uzat se poate realiza şi prin folosirea filtrării.Chapter 2 scurgeri şi pot mări intervaleleîntre schimburile de ulei. Tabelul următor arată posibilităţile diferite de reciclare şi refolosire ale acestor reziduuri. uleiul poate fi centrifugat şi trimis la rafinăria de ulei. ele pot fi sfărâmate într-un tocător.5 Reciclarea şi reutilizarea reziduurilor din procesele de topire a metalelor neferoase Aşa cum a fost arătatîn această secţiune. filtrele by-pass pot fi instalate pentru curăţirea continuă unei mici părţi a uleiului.

depozitare finală Regenerare Depozitare Extracţie. descompunere.Chapter 2 Sursa reziduului Manipularea materiilor prime Cuptor de turnare Metale asociate Toate metalele Toate metalele Produs intermediar sau reziduu Praf. zgură de la producerea metalului de crom) Materie primă pentru alte procese de ferro-aliaje Reciclare către topitor Reciclare către topitor Recuperarea altor metale valoroase Reciclare internă Material de construcţie Recuperare de metal Returnare la proces după tratament Recuperare metale Recuperare de metal. depozitare Folosit ca materie primă în alte procese Recuperare Returnare spre proces Recuperarea altor materiale Returnare în proces sau recuperarea altor metale (ex. măturătură Zgură Opţiuni de reutilizare sau reciclare Alimentare pentru procesul principal Returnare la topire Materiale de construcţii după tratarea zgurii Industrie abrazivă Părţi ale zgurii pot fi folosiţi ca material refractar (ex. PMs Al Na and Li Distilare Macerare Hg Zn. Hg). Co. Cd Zn Cu Ni Fabrici sulfuric de acid Căptuşeli de cuptor Măcinare. reutilizarea lichidului Depozitare finală Recuperare. Ti La filtrele de ţesături sau la PE Epuratoare sau PE Cele mai multe Alumină Material refractar Praf de carbon şi de grafit Acid uzat Praf de filtru Nămol de filtrare Nămoluri de hidroxizi sau sulfizi Nămol roşu Non Ferrous Metals Industries 181 . zgură şi săruri Recuperare Ni Returnare spre convertor Recuperare Ni Reutilizare în procese cu leşie Carburant sau depozitare finala Vânzare ca electrolit Recuperare Reutilizare în procese cu leşie Reutilizare la alimentarea procesului Returnare la ISF Depozitarea finală. neutralizare Folosire ca agent de zgură. reutilizare Reutilizare Depozitare. reutilizarea lichidului Ferro-aliaje Cuptor de convertire Cuptoare de rafinare Cu Cu Pb Metale preţioase Tratarea zgurii Cuptor de topire Cu şi Ni Toate metalele Aluminiu secundar Cu Cu Zgură bogată Zgură Zgură Spumă Spumă şi zgură Zgură curăţată Mată Spumă Zgură Zgură sărată Migrare electrolit Resturi de anod Migrare electrolit Electrolit uzat SPL Baie in exces Suport anod Material celular Reziduuri Reziduuri Reziduuri de ferită Reziduuri Reziduuri Cu/Fe Catalizator Nămol de acid Acid slab Rafinare electrică Rafinare electrică Extracţie electrolitică Electroliza sărurilor topite Zn. Depozitare Depozitare. Ni. mărunţire Decapare Sisteme de reducere uscată Sisteme de reducere umedă Nămol de la tratarea apelor reziduale Fierbere Toate metalele carbon Cu.

W.27: Deseuri si utilizarea potentiala Conform unui proiect de cercetare privind îndepărtarea şi reciclarea deşeurilor dintr-un număr larg de fabrici de turnare a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia. Acesta poate fi atins prin folosirea practicilor de contabilitate care asigură faptul că depozitarea finală a deşeurilor sau alte costuri importante pentru protecţia mediului sunt atribuite procesului implicat şi nu sunt tratate simplu ca o latură suplimentară. Trebuie să se înţeleagă foarte bine costurile. Cai de reciclare in industria metalica neferoasa Recycling routes in the non-ferrous metal industry 7 13% 6 2% 8 6% 1 Salt slag recovery 1-Recuperarea zgurii sărate 2 2-Flux Flux 3 3-Industria deindustry Construction construcţii 4 4-Industria fierului şi al oţelului Iron & Steel industry 5-Retopirea NFM 5 6-Reumplerea minelor de cărbune Remelting of NFM 6 7-Recuperarecoalmetale Backfilling of de mines 8-Altele 7 Metal recovery 8 Others 3 7% 2 1% 5 16% 4 1% 1 54% Figura 2. asociate cu producţia de deşeuri în cadrul procesului. MURL Düsseldorf 1999] [tm 168. 182 Non Ferrous Metals Industries . trebuie luate în considerare următoarele: • • • • Revizuirea minimalizării deşeurilor pot fi conduse periodic în acord cu un program Participarea activă a personalului poate fi încurajată în acest domeniu Monitorizarea activă a materialelor amintite şi balanţa de materii potrivită trebuie să fie corespunzătoare. energia şi căldura. Monitorizarea trebuie să cuprindă apa.42: căi de reciclare în concordanţă cu cantitatea de reziduuri generate prin câteva fabrici de producţie a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia Pentru a atinge minimalizarea efectivă a deşeurilor şi pentru reducerea lor.Chapter 2 Tabelul 2. următoarea defalcare poate fi prezentată pentru a demonstra importanţa diferitelor căi de reciclare [tm 83. Neuhaus 1999].

Un exemplu: un topitor de cupru produce 25 % din cerinţelesale electrice (10. amploarea operaţiilor şi potenţialul gazelor sau al constituenţilor lor de a defecta schimbătoarele de căldură sau a se depune pe acestea. În adiţie cu generarea electricităţii. Căldura generată în gaze în timpul conversiei şi căldura conţinută în acidul produs pot fi folosite la generarea aburului sau apei calde. 2. Următoarele exemple sunt tipice şi constituie tehnici de luat în considerare pentru utilizare în procesul de producere a metalelor neferoase (tm 118. • Folosirea aerului îmbogăţit cu oxigen sau oxigenului în arzători reduce consumul de energie. gazele de combustie şi aerul de combustie pot fi preîncălzite sau un arzător de recuperare poate fi folosit în cuptor. • Căldura este recuperată prin folosirea gazelor fierbinţi din treptele de topire în vederea preîncălzirii şarjei la alimentarea cuptorului. • Producţia acidului sulfuric din SO2 emis la topire şi prăjire este un proces exoterm şi implică un număr de paşi de răcire a gazului. fără a folosi combustibil în adiţie. de asemenea.1 Tehnici aplicate Recuperarea energiei şi căldurii este practicat intens în producţia metalelor neferoase. ce necesită mărirea dimensiunii exhaustorului. De ex. Farrell 1998). în concentrat căldura de uscare şi cea reziduală este folosit la preîncălzirea aerului de combustie.11 Recuperarea energiei Articolul 3(d) din Directiva IPPC cere ca energia să fie folosită eficient şi această notă include comentarii despre utilizarea energiei şi locul ei în evaluarea BAT pentru fiecare capitol de producere a metalelor. exoterme în particular când îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie este folosită.11. Multe procese folosesc excesul de căldură produsă în timpul topirii sau conversiei pentru a topi materiale secundare. Volumele gazelor reziduale sunt reduse semnificativ permiţând să se utilizeze exhaustoare mai mici. Este decisă de o serie de factori. permiţând topirea autogenă sau arderea completă a materialului carbonifer. În mod similar. aproape toate cuptoarele de catod/cupru sunt încălzite cu gaze naturale. Acesta se întâmplă datorită cerinţelor de energie pentru a supraîncălzi aburul în topitor şi datorită creşterii semnificative a volumului de gaze. ETSU 1996). Utilizarea energiei în industria metalelor neferoase este acoperită de o serie de rapoarte realizate de Centrul pentru Analiza şi Răspândirea Tehnologiilor Energiei Demonstrate (CADDET). Aburul produs poate fi folosit pentru a produce energie electrică şi/sau pentru necesităţi de încălzire. • Alte procese pirometalurgice sunt. aceasta evită necesitatea de a răci convertorul în alt mod în timpul ciclului. Procesele pirometalurgice sunt intensive din punct de vedere termic şi gazele de proces conţin multă energie termică.Chapter 2 2. Acest factor trebuie pus în balanţă cu durabilitatea căptuşelii şi cu infiltraţia metalului în căptuşeală şi poate că nu este aplicabilă în toate cazurile. ETSU 1996). sunt subiectul proceselor de dezvoltare în domeniu.b Tehnicile descrise pot fi încorporate în multe procese existente: • Gazele fierbinţi. Aburul sau electricitatea pot fi generaţi pentru a putea fi utilizaţi şi gazele de proces sau de combustie pot fi preîncălzite (tm 118.în acest caz refractoarele LOW MASS sunt considerate că au efect benefic prin reducerea conductivităţii termice şi de stocare într-o instalaţie (tm 106. Multe alte convertoare pot folosi adiţii de resturi pentru răcire. influenţa balanţa într-o operaţie de topire. • Uscarea separată a concentratelor la temperaturi joase reduec cerinţele de energie. În acest caz materialul deşeu este folosit pentru răcirea procesului şi adiţiile sunt controlate cu grijă. Tehnica de recuperare a căldurii variază de la amplasament la amplasament. Aceste rapoarte au fost folosite extensiv în tehnicile comparative. produse în timpultopirii sau prăjirii minereurilor de sulf sunt trecute aproape de fiecare dată prin cazane de abur. cele care nu sunt capabile de aceasta. Eficienţa termală este îmbunătăţită în aceste cazuri. În concluzie se utilizează arzătoare de recuperare. cum ar fi: utilizarea potenţială a căldurii şi a energiei pe amplasament sau aproape de amplasament.5 MVA) din aburul rezultat dintr-un cazan de căldură a unui cuptor. aburul este folosit ca abur tehnologic. schimbători de căldură şi boylere pentru recuperarea căldurii. căldura redată în convertorul Pierce-Smith este folosită la topirea resturilor anodice. de asemenea. proiectarea oferă o eficienţă termică (utilizare de combustibil) de 58- Non Ferrous Metals Industries 183 . • Materialul de căptuşeală a cuptorului poate. De ex.

• Folosirea conţinutului de căldură în gazele de proces sau folosirea aburului pentru a creşte temperatura lichidelor de leşie este practicată frecvent.Chapter 2 60 % în funcţie de diametrul şi înălţimea cuptorului. Temperatura gazelor după acest schimbător de căldură poate fi 200-450 °C. Poate exista suficientă căldură în gazele reziduale pentru a putea fi recuperată şi refolosită la arderea gazelor şi aerului. într-o instalaţie tipică utilizată la un cuptor cu cuvă de topire a metalelor. Dacă o preîncălzire de aer la 400 °C este folosită. • În timpul topirii resturilor electronice sau de baterii. o parte a debitului de gaze poate fi condus spre un epurator pentru a recupera căldura în apă care este utilizată apoi pentru scopuri de tratare cu leşie. Un proces ca acesta poate reduce şi oxizii de azot. în mod normal. CO format în cuptorul cu arc electric arde în cuptor şi asigură o parte a căldurii necesare procesului de topire. În unele cazuri. Al doilea schimbător de căldură reduce temperatura gazului al 130 °C înainte de sacul de filtru. Căldura recuperată este aproximativ 4-6 % al consumului cuptorului. Recuperarea căldurii necesită devierea gazelor la cuva cuptorului printr-un schimbător de căldură dimensionat corespunzător. preîncălzirea duce la 25 % economie de energie. 184 Non Ferrous Metals Industries . Uneori este posibilă recuperarea căldurii în această fază. • Recircularea gazelor reziduale contaminate către un arzător combustibil-oxigen a rezultat importante economii de energie. În alte cazuri. Gazul răcit este returnat apoi la alte procese. gazele din partea de sus a cuptorului sunt conduse spre primul sau al doilea schimbător de căldură. Alfed 1998). Care produce aer preîncălzit. şi exemple există unde proporţii majore ale energiei folosite de o instalaţie. duce la o creştere a temperaturii de 200 °C a flăcării. mai ales pentru că şarja a fost preîncălzită în cuptor. un exhaustor şi conductă. De ex. Consumul de gaze este de cca. preîncălzirea încărcăturii de cuptor folosind gazele fierbinţi reziduale în timpul producerii ferro-cromului. Schimbătorii de căldură. preîncălzirea duce la 30 % economie de energie. Teoria arată că 8 % economie de energie poate fi obţinută pentru fiecare 100 °C preîncălzit. iar în practică este atins 400 °C . Preîncălzirea este practicată într-o varietate de procese. la 500 °C. Avantajul preîncălzirii aerului de combustie folosit în arzătoare este bine documentat. Cantitatea semnificativă a gazului poate fi produsă. Alternativa la preîncălzirea aerului de combustie este preîncălzirea materialului încărcat în cuptor. foloseşte conţinutul de energie din impurităţi şi le elimină pe acestea (tm 116. • Răcirea. De ex. flacăra creşte la 300 °C. • Monoxidul de carbon produs într-un cuptor este colectat şi ars ca un combustibil pentru diferite procese sau pentru a produce abur sau alte energii. în vasele metalurgice conţinutul de căldură din plastic este folosit pentru topirea metalului şi a altor resturi şi de formare a zgurii. înainte de o instalaţie de filtrare cu saci este o tehnică importantă care asigură protecţia filtrului şi permite o largă utilizare. sunt urmate de un ciclon care elimină particulele mai mari şi acţionează ca un extinctor. care foloseşte gazele fierbinţi într-un cuptor cu cuvă pentru preîncălzirea încărcăturii. dacă preîncălzirea este 500 °C. Figura următoare ilustrează balanţa de energie a procesului Contimelt. Arzătorul recuperează căldura reziduală din gaz. 330 kWh/tona de metal. sunt produse de o instalaţie ce colectează CO dintr-un cuptor cu arc electric. Această creştere a temperaturii flăcării rezultă o eficienţă mai mare de topire şi o reducere a consumului de energie. Eficienţa cuptorului cu cuvă este mare.

27 Gcal/t 79 % Heat of formation slag oxides 100 % 2% Poling furnace Superheat copper 2% Shaft furnace Copper 53 % Radiation and convection 1% 4. de asemenea. ei sunt critic dependenţi de amplasament şi condiţiile specifice de proces incluzând economicitatea.06 Gcal/t 19 % Anode Shaft Furnace 0. Mecanismele de curăţire a schimbătoarelor de căldură sunt.Chapter 2 Poling Furnace 0. dar sunt probleme ocazionale de depunere a componenţilor metalici în schimbătorii de căldură. ETSU 1996). folosite pentru a menţine eficienţa termală. Aceste câştiguri sunt exemple de componenţi individuali ai instalaţiilor. convection and cooling water 5% Waste heat boiler Steam 15 % Air preheater Stack losses 19 % Figura 2.43: Bilanţul energetic al procesului Contimelt [tm 124. DFIU Cu 1999] Recuperarea căldurii şi energiei este deci un factor important în această industrie şi reflectă proporţia mare de costuri pe care reprezintă energia. Non Ferrous Metals Industries 185 .5 % Air preheater Slag 5% Radiation. Multe tehnici de recuperarea energiei sunt relativ uşor de reprofilar (tm 118. Proiectarea bună este bazată pe o cunoaştere a componenţilor comportarea lor la temperaturi variate.

Nămolul umed poate fi reutilizat mai greu şi poate cauza probleme la o depozitare finală dar nu va forma praf în timpul manipulării. Zgomotul şi vibraţiile pot fi măsurate în multe moduri dar în general detaliul este dependent de specificul amplasamentului şi ia în considerare frecvenţa sunetului şi localizarea centrelor populate. Efectul zgomotului asupra operatorilor într-o instalaţie nu este obiectul acestei note. uzura rapidă sau colmatarea sacului poate face un filtru textil foarte greu de operat. În astfel de cazuri. 2. Fabricile noi pot fi realizate cu nivel scăzut de zgomot şi vibraţii. într-un caz particular poate fi o evaluare complicată. de asemenea. Sunt dificultăţi în realizarea comparaţiilor directe şi probleme cum ar fi sursa de energie. epuratorul este aplicat. recircularea sau conversia gazelor sunt . un factor important şi ca un prim exemplu. Alegerea procesului de reducere este. procesul de producţie implicând pirometalurgia. Sursele importante sunt tarnsportul şi manipularea materiilor prime şi a produselor. factori importanţi în minimalizarea problemelor de interacţiune. IPPC încurajează prevenirea emisiilor prin proiectarea proceselor şi bună operare şi întreţinere. Pe această bază un epurator umed este mai puţin atractiv decât un filtru textil şi suferă de la eliminarea particulelor inferioare a instalaţiilor. Câteva procese pot fi operate cu emisie zero dar câteva “tehnologii curate” sunt sugerate ca tehnici de luat în seamă la determinarea BAT. Cu toate acestea. Zgomotul de proces emis dintr-o instalaţie spre vecinităţi este un factor ce a cauzat multe plângeri în trecut. şi poate rezulta emisii semnificative în cazul defectării. Scruberele cu controlul pH-ului sunt foarte eficiente în absorbţia SO2 din gaze cu concentraţii joase de SO2.Chapter 2 2. utilizarea pompelor şi exhaustoarelor. În mod similar utilizarea oxigenului. Factorii trebuie puşi în balanţă pe o bază de specificitate. Interconecţiunile între echipamente pot fi proiectate pentru a preveni sau minimaliza transmisia zgomotului. şi tehnicile de recuperarea energiei discutate mai sus sunt primele exemple ale acestui lucru.13 Zgomot şi vibraţie Zgomotul şi vibraţiile sunt probleme comune. Principiile minimalizării şi reutilizării deşeurilor şi apei. este o comparaţie a unui epurator umed cu un filtru textil. Buna menţinere poate preveni ca echipamentele. Tehnicile comune de reducere a zgomotului sunt: • Folosirea de paravane pentru a filtra zgomotul • Amplasarea uzinei zgomotoase în structuri de absorbţie a sunetului • Folosirea suporturilor anti-vibraţii şi a interconexiunilor pentru echipament 186 Non Ferrous Metals Industries . cum sunt ventilatoarele şi pompele. Acest factor este luat în considerare în exemplele folosite în acest document. minimalizarea transferului de materiale topite în oala de turnare şi colectare. să devină neechilibrate. Exemple comune sunt colectarea clorului din electroliză cu reutilizarea în fază de lichefiere şi recuperarea SO2. Epuratorul umed va genera un efluent din lichid şi un nămol umed. şi se pot întâlni în toate sectoarele şi sursele industriale. Acest factor va minimaliza impactul de protecţia mediului în toate mediile. de asemenea. operaţiile de măcinare. Costul producerii de energie pentru procese şi pentru reducere este un alt efect important de interacţiune.12 Probleme de efecte colaterale Probleme de interacţiune rezultă din reducerea emisiilor dintr-un mediu producând emisii în alt mediu. şi au fost primite informaţii despre cauzele şi încercările de prevenire şi minimalizarea zgomotului şi vibraţiilor. când praful de eliminat este foarte abraziv şi des sau higroscopic. conducerea aburului şi existenţa sistemelor de alarmă neîntreţinute. Evaluarea problemelor de interacţiune este un factor important şi este identificată în capitolul specific de metale unde sunt ilustrate tehnicile specifice.

uleiuri şi solvenţi organici. Hierarhia de bază a principiilor de control al mirosurilor este: A preveni şi minimaliza materialele mirositoare A extrage materialele mirositoare şi gazele înainte ca ele să fie dispersate şi diluate A le trata dacă este posibil după ardere sau filtrare • • • Utilizarea mediilor biologice ca turba sau materiale care acţionează ca substrat pentru specii biologice a avut succes în eliminarea mirosurilor (tm 159. Mirosurile pot fi prevenite prin ptroiectare bună. Eliminarea mirosurilor poate fi un proces foarte complex şi scump dacă materialele puternic mirositoare sunt diluate. Principiile generale ale “bunului gospodar” şi menţinerea bună au o mare contribuţie la prevenire şi control.Chapter 2 • • Orientarea instalaţiilor de producere a zgomotului şi Schimbarea frecvenţei sunetului. alegerea reactivilor şi manipulare corectă a materialelor. producerea amoniacului din spumă de Al poate fi prevenit prin ţinerea uscată a materialului. De ex. sulfizi de la răcirea zgurii şi de la tratarea apelor reziduale. reactivi chimici folosiţi în procese hidrometalurgice şi de tratarea apelor uzate şi a gazelor acide. Tratamentul volumelor mari de gaze cu concentraţii scăzute în materiale cu miros necesită instalatii mari de proces. DEODORISED AIR Aer dezodorizat Structura impermeabila IMPERVIOUS STRUCTURE Compost – mentinerea umiditatii COMPOST . VDI 1996). Tehnicile de reducere descrise înainte în acest capitol contribuie toate la preveniera şi eliminarea mirosurilor.14 Mirosuri Sunt câteva surse potenţiale de mirosuri în industria de metale neferoase.44: Schiţa unui biofiltru simplu Non Ferrous Metals Industries 187 . 2.KEPT MOIST PLENUM AREA AND BED SUPPORT patului Cameră de distribuire şi suportul Aer odorizant air Odorous suflantaFAN Figura 2. Cel mai important este fumul de metale.

15. Acesta este luat în considerare prin aplicarea: Metodelor de analitică sistematică. regulile în Statele Membre sunt pentru: • • Substanţe relevante pentru accidente (criterii de substanţe. prin metode logice.3 Corespunderea semnificaţiei Necesităţile de securitate sunt gradate conform “tipului şi anvergurii de pericol ce se aşteaptă”. • 2.2 Consideraţii asupra sistemelor complexe în industriile de procesare Sistemele complexe pot fi examinate numai sistematic.15. lista substanţelor) Activităţi industriale relevante pentru accidente (lista fabricilor) Obiectivul dependent de potenţialul dezastrului pe cantitatea de substanţe periculoase este considerat de o cantitate de concepte ce defineşte cerinţele de securitate în trepte ca o funcţie a cantităţii. pregătirea pentru.1 Principiul prevenirii • • • Construcţia uzinei şi operarea în aşa fel ca să se prevină dezvoltarea necontrolată a operaţiilor abnormale Construcţia uzinei şi operarea în aşa fel ca consecinţele accidentelor să fie reduse Construcţia uzinei şi operarea în acord cu tehnicile de securitate cele mai bune disponibile (starea şi modul de desfăşurare a tehnologiei de securitate) 2.15 Aspecte de securitate Politica generală pentru prevenirea.Chapter 2 2.15. Pentru acest scop. 188 Non Ferrous Metals Industries . cum ar fi studii de periculozitate şi de operabilitate (HAZOP) • Analizelor de securitate detaliate considerând condiţiile cazului individual. şi responsabilitatea în cazul accidentelor industriale este bazată pe următoarele principii: - 2.

a depunerilor din aer şi depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime. • Non Ferrous Metals Industries 189 . a produselor şi a reziduurilor pe timpul funcţionării instalaţiilor • Evaluarea contaminării în timp pentru a le lua în considerare înainte de reglementare pentru a asigura o închidere curată a unei instalaţii. curăţirea şi reabilitarea cu privire la viitorul uz al terenului. iar reîncărcarea aerului cu particule în suspensie din sol şi cu praf trebuie prevenită. de ex.Chapter 2 2. O abordare integrată semnifică faptul că măcar următoarele măsuri trebuie luate: • Minimalizarea cantităţii de sol ce trebuie excavat sau repus datorită construcţiilor şi să se asigure ca solul excavat este tratat cu grijă (în ordine de a evita schimbările nocive a proprietăţii solului) Minimalizarea posibilităţii ajungerii în sol a substanţelor prin scurgere.16 Operaţii de fabrică şi scoterea din functionare Articolul 3(7) al Directivelor IPPC cere să fie luate măsuri necesare la sistarea definitivă a activităţilor pentru a evita orice risc de poluare şi de a readuce amplasamentul de operare la o stare satisfăcătoare. Protecţia solului şi a apelor au o importanţă majoră. Funcţiunile solului natural trebuiesc protejate dacă este posibil.

trebuie văzute împreună cu fiecare condiţie de referinţă specificată (de ex. sau mai bine.9(8). şi atât cât este posibil.Chapter 2 2. cum sunt costurile. de ex. la a cincea secţiune a prefeţei: “Cum să se înţeleagă şi să se folosească acest document”. tehnic este posibil atingerea nivelelor de emisii şi de consum mai bune. nivele ca acestea pot fi considerate justificate în cazuri mai specifice unde sunt forţe speciale de conducere. costurile au fost date împreună cu descrierea tehnicilor prezentate în secţiunea anterioară. ele nu sunt atât de potrivite ca BAT pentru sector ca un întreg. Nivelele de emisii şi consum. în acest sector. În acest mod ele vor asista la determinarea condiţiilor potrivite “bazate pe BAT” la instalaţie sau la stabilirea a regulilor generale de legătură de la Art. efectele “cross media”. Conceptul “nivele asociate cu BAT” descris mai sus este pentru a-l distinge de termenul “nivel care poate fi atins” folosit în alte părţi ale acestui document. Unde emisiile şi nivelele de consum “asociate cu cele mai disponibile tehnici”sunt prezentate. că instalaţiile existente se pot muta către nivelele generale BAT sau mai bune.17 Cele mai bune tehnici disponibile Pentru înţelegerea acestei secţiuni şi a conţinutului ei. Nu este posibilă evaluarea factorilor amplasament-specifici în acest document.2(11) şi Anexa IV al Directivelor. Cu toate că ele nu sunt valori limită nici pentru emisii. prezentate în această secţiune. datorită costurilor implicate sau considerentelor “cross media”. În orice caz. tehnicile. subiectul aplicabilităţii economice şi tehnice al tehnicilor în fiecare caz. Însă. Este gândit de asemenea. emisiile şi nivelele de consum asociate cu folosirea BAT. Este prevăzut ca instalaţiile noi pot fi proiectate să funcţioneze la acelaşi nivel. Pe baza acestei evaluări. prezentate aici. concluziile de viabilitate economică a tehnicilor sunt descrise din observaţiile asupra instalaţiilor existente. incluzând următorii paşi: • • • • • Identificarea problemelor-cheie de mediu pentru sector Examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru acele probleme-cheie Identificarea nivelurilor cele mai bune cu performanţe de mediu. asociate cu folosirea BAT. perioade medii). folosind o tehnică particulară sau combinaţii de tehnici. Tehnicile şi emisiile asociate şi/sau nivelele de consum sau clasificarea nivelelor. nici pentru consum. şi în multe cazuri reflectă performanţa curentă a câtorva instalaţii din acest sector. Judecarea expertă a Biroului European IPPC şi de Technical Working Group (TWG) a jucat un rol cheie în fiecare din aceste trepte şi în modul în care informaţia este prezentată aici. dar. taxe. decât BAT-urile generale. a acestor tehnici descrise. Unde un nivel este descris ca “poate fi atins”. actualul cost de aplicare a tehnicilor va depinde de situaţia specifică în cauză. 190 Non Ferrous Metals Industries . Este plănuit ca BAT general din această secţiune să fie punct de referinţă pentru judecarea performanţelor curente asupra instalaţiilor existente sau pentru judecarea unei propuneri pentru o nouă instalaţie. au fost evaluate într-un proces iterativ. În absenţa costurilor. ele nu trebuie înţelese astfel. acesta trebuie înţeles ca nivelul poate fi atins într-o perioadă substanţială de timp într-o instalaţie bine întreţinută şi operată sau la procese care utilizează acele tehnici. cele mai importante forţe implicate în implementarea acestei tehnici Selecţia celor mai disponibile tehnici (BAT) şi a emisiilor asociate şi/sau nivelelor de consum pentru acest sector în sens general conform Art. onorarii şi caracteristicile tehnice a instalaţiei în cauză. pe baza datelor disponibile din UE şi întreaga lume Examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse. sunt prezentate în această secţiune şi sunt considerate cele mai potrivite pentru acest sector în ansamblu. punând în balanţă costurile şi avantajele în cadrul definiţiei de BAT. Unde a fost posibil. acesta trebuie înţeles ca acele nuivele reprezintă performanţa de mediu care poate fi anticipat ca un rezultat al aplicării. În unele cazuri. atenţia cititorului este condusă înapoi la prefaţa acestui document şi în particular. Acestea dau o indicaţie aproximativă asupra magnitudinii costurilor implicate.

Va trebui luat în considerare folosirea închizătoarelor automate ale sistemelor de livrare. Sunt câteva tehnici care sunt considerate a fi BAT în prevenirea emisiilor la manipularea şi depozitarea materialelor. grele sunt tratate cu complet diferite tehnici ca materialele fine. materiale organice) ar trebui separaţi şi gazele inerte ar trebui folosite pentru containere de depozitare sau terenuri de depozitare Uzul uleiului sau a interceptorilor solizi dacă este necesar pentru drenare de la terenuri de stocare deschise. Sunt câteva tehnici considerate mai efective. Aceste tehnici sunt listate în acest capitol mai înainte ca tehnici de luat în seamă la determinarea BAT. Există variate îndrumări în fiecare Stat Membru şi ele trebuie să fie urmate ca potrivite. pentru a preveni pierderile prin scurgere Materialele incompatibile (de ex. Valorile limită potrivite pentru fiecare caz specific va trebui determinate ţinând cont obiectivele Directivelor IPPC şi considerentele locale. prăfoase. procesele de producţie de selecţie pot fi realizate numai pe baza de la un metal la alt metal. BAT-urile incluse în această secţiune pentru procesele comune sunt: • • • • • • Manipularea şi depozitarea materialelor Control de proces Colectare de gaze şi fum Eliminarea sulfului Prevenirea şi distrugerea dioxinelor Eliminarea mercurului din gazele de proces. oxidabile. 2. Nu este posibil deciderea BAT pentru orice treaptă a proceselor comune din cauza influenţei grupurilor de metale specifice. care au o capacitate capabilă să conţină cel puţin volumul celui mai mare recipient de depozitare din cadrul batalei. Utilizarea expedierilor planificate şi a sistemelor automate de control pentru a preveni supraîncărcarea containerelor de depozitare. Depozitarea materialelor care pot scăpa ulei pe terenuri • • • • • Non Ferrous Metals Industries 191 . terenul de depozitare trebuie să fie impermeabil şi rezistent la materialul depozitat. care sunt disponibile. Punctele de expediere trebuie să fie în cadrul batalului pentru a colecta pierderile de material. Acidul sulfuric şi alte materiale reactive trebuie. în prevenirea scăpărilor la manipularea materiilor prime. Statelor Membre şi publicului asupra emisiilor şi nivelelor de consum atingibile. De ex.1 Manipularea şi depozitarea materialelor Tehnicile utilizate depind de o gamă largă de tipuri de materiale ce sunt folosite. atunci când se utilizează tehnici specificate. transport să fie interceptate şi conţinute în acel batal. Trebuie practicată reîntoarcerea gazelor în vehiculul de livrare pentru a reduce emisia de COV. Terenurile de depozitare trebuie proiectate astfel ca scurgerile de pe părţile superioare ale containerelor şi de la sistemele de expediere. Aceste chestiuni sunt specifice la materiale şi amplasamente individuale. ţinând cont de influenţele variate ale materiilor prime. Dacă există risc de contaminare a apelor subterane. de asemenea.17.Chapter 2 Cât timp BREF-urile nu stabilesc standarde legal obligatorii. De ex. ele sunt menite să dea informaţii în ghidarea industriei. Aceste tehnici sunt: Utilizarea sistemelor de depozitare a lichidelor care sunt conţinute în batale impermeabile. Uzul detectorilor de scurgere şi a alarmelor este sensibil. Conţinutul containerelor trebuie evidenţiate şi folosite sisteme de alarmă asociate. depozitate în containere cu pereţi dubli sau containere amplasate în batale cu rezistenţă chimică de aceeaşi capacitate. materialele mari.

sistemele de livrare. Dacă se folosesc conducte îngropate. silozuri Prevenirea contaminări i apei şi a 192 Non Ferrous Metals Industries . Pot fi folosite clădiri complet închise pentru depozitarea materialelor prăfoase şi nu sunt necesare aparaturi speciale de filtrare. cocsul sau aşchii de lemn.de formare a prafului . pot fi folosite la punctele de livrare. Pot fi utilizate companii pentru măturarea străzilor Sisteme de control şi inspecţie pot fi adoptate pentru prevenirea scurgerilor şi identificarea scurgerilor Materialele de la sistemele de luarea probelor şi de analiză pot fi încorporaţi în sistemele de depozitare şi manipulare a materialelor pentru a identifica calitatea materiilor prime şi pentru planificarea metodelor de proces. corp) care manipulează materiale prăfoase. cursul lor poate fi documentat şi marcat şi să fie adoptate sisteme sigure de excavare Uzul vaselor sub presiune robuste.Chapter 2 • • • • • • • • • • • • • concrete ce au piedică sau alte dispozitive de reţinere. Apele meteorice ce spală praful trebuie colectate şi tratate înainte de evacuare Uzul sistemelor de spălare maşini (roată. Condiţiile locale vor influenţa metoda. benzi rulante bine închise cu echipamente de extracţie şi filtrare bine proiectate. Tabelul următor sumează tehnicile pe baza tipului şi caracteristicilor materialelor. robuste. nesolubile pot fi depozitate pe suprafeţe de reţinere cu drenaj şi colectarea drenului Materialelel uleioase trebuie depozitate sub acoperiş pentru a preveni spălarea lor de apa de ploaie Sistemele de transport raţionalizate pot fi folosite pentru minimalizarea generării şi transportului de praf pe un teren.care nu formează praf Materiale cu granulaţie fină. de ex. ca pulberi de metale Grupa metalelor Toate Metoda de manipulare Benzi rulante închise sau pneumatice Benzi rulante acoperite Benzi rulante închise sau pneumatice Metoda de depozitare Clădire închisă Depozit acoperit Comentarii Prevenirea contaminări i apei Metale refract oare Containere închise. bine proiectate pentru gaze (incluzând LPG) cu monitorizarea presiunii containerului şi a conductelor de livrare pentru a preveni ruperea sau scurgerea. Agenţi de reţinere (ca melasa. depozitare şi de alarmă pot fi folosite pentru materiale prăfoase şi silouri pot fi folosite pentru depozitare zilnică. terenuri deschise peste pământ astfel ca scurgerile să poate fi detectate repede şi paguba produsă de vehicule şi alte echipamente să fie prevenite. Aceste sisteme ar trebui proiectate şi operate la standarde atât de înalte ca şi sistemele de manipulare şi depozitare Suprafeţele de depozitare pentru reducători ca. Materie primă Concentrate: . buncăre. cărbunele. Monitoarele de gaz trebuie folosite pe terenuri de graniţă şi închise în containere. Unde se cere. Uzul metodelor de tratare a efluenţilor pentru speciile de chimicale care sunt depozitate Benzile rulante şi conductele puse în siguranţă. necesare să fie supravegheate pentru detectarea focului cauzat de autoaprindere Uzul bunei proiectări şi practicilor de construcţie şi menţinere adecvată. formarea gheţii. PVA) pot fi folosiţi când sunt potriviţi şi compatibili pentru a reduce tendinţa materialului de a forma praf Unde este necesar. la sistemele de transfer pneumatic pentru prevenirea emisiilor de praf Materialele neprăfoase .

care generează pulberi . carbon Toate Recipienţi. PM. Ni.cantităţi mari . Ni Solvenţi Produse: catozi. căptuşeala cuptorului) Toate Depinde de condiţii Spaţiu betonat deschis sau depozitare acoperită Deschis.deşeuri de aşchiere Fluxuri: . rezervoare Dacă nu se generează pulberi Ventilarea inversă a liniilor de transport Monitorizar ea pierderii de presiune Alarmare pentru gaze toxice Ventilarea inversă a liniilor de livrare Depinde de condiţii Depinde de condiţii Toate Deşeuri disponibile (de ex. CO Toate Toate Toate Benzi transportoare închise sau pneumatice Benzi transportoare acoperite Benzi transportoare acoperite Conducte suspendate Conducte suspendate Conducte cu presiune redusă Conducte suspendate Manuale Clădiri închise Depozit acoperit Toate Încărcătoare mecanice Bascule de încărcare Închise sau aglomerate Deschise Bazine acoperite Închise în cazul pulberilor Acoperite emisiilor fugitive de aer Prevenirea contaminări i apei Reacţii cu apă Drenaj uleios Prevenirea contaminări i apei Depozit acoperit Depozitare autorizată Suprafeţe îngrădite Depozitare autorizată Toate Al.cantităţi mici .Chapter 2 Benzi rulante acoperite Materii prime secundare: . brame. etc. sîrme-bare. ţagle.fine . lingouri.28: Rezumarea tehnicilor de manipulare şi depozitare Non Ferrous Metals Industries 193 . Zn. acoperit sau închis în funcţie de generarea pulberilor şi a reacţiei cu apă Deschise. acoperite sau închise ermetic (recipienţi) depinzând de material Sistem de drenaj corespunzăt or Sistem de drenaj corespunzăt or Sistem de drenaj corespunzăt or Tabelul 2. metale preţioa se. Reziduuri din proces de recuperat Grupur i Cu.care nu generează pulberi Combustibil solid şi cocs Combustibil lichid şi LPG Gaze de proces Oxigen Clor.

inginerii şi alţii trebuie să fie instruiţi şi evaluaţi în continuu în utilizarea instrucţiunilor de funcţionare. Utilizarea microprocesoarelor pentru controlul debitului de alimentare cu materiale pentru procesele critice şi condiţiilor de combustie şi a adaosurilor de gaze. Se utilizează un bun control de proces pentru a atinge aceste câştiguri şi. Utilizarea cuptoarelor etanşe sau a altor elemente de proces pentru a preveni emisiunile fugitive. Se utilizează următoarele tehnici: Prelevarea eşantioanelor şi analiza materiilor prime pentru controlul condiţiilor de instalatiaţie. Hierarchia colectării gazelor din toate procesele este: Optimizarea şi minimalizarea emisiilor din proces. datele disponibile au confirmat importanţa emisiilor fugitive foarte mari în multe procese şi că emisiile fugitive pot fi mult mai mari decât cele captate şi reduse. operării.17.2 Controlul proceselor Principiile celor mai bune tehnici disponibile includ concepţia proiectării. Transferul materialului este de o importanţă specială. Trebuie să se obţină buna amestecare a diferitelor materiale de alimentare cu scopul de a obţine o eficienţă de conversie optimă şi pentru a reduce emisiile şi rebuturile. de asemenea. pirometalurgice şi hidrometalurgice. pretratare. CO) Se foloseşte monitorizarea on-line a vibraţiilor pentru a detecta blocajele sau defectarea posibilă a echipamentelor Monitorizarea on-line a intensităţii de curent şi a tensiunii din procesul de electroliză Monitorizarea on-line a emisiilor pentru controlul parametrilor critici ai procesului. Se pot măsura câţiva parametri pentru a permite controlul proceselor.17. cum este pretratarea termică sau mecanică a materialelor secundare pentru a minimaliza contaminarea organică a alimentării. manipulare. utilizarea tehnicilor moderne de control deschise şi semnificaţia măsurilor care trebuiesc luate atunci când se dă alarma. pentru a permite recuperarea căldurii şi colectarea gazelor de • • 194 Non Ferrous Metals Industries . 2. incadrării cu personal şi al întreţinerii procesului. controlului. Monitorizarea şi controlul temperaturii cuptorului de topire pentru a preveni producerea vaporilor de metal şi a oxizilor de metal prin supraîncălzire. a volumului şi a debitelor de gaz Se monitorizează componenţii gazoşi (O2. Utilizarea sistemelor de cântărire şi contorizare a alimentării. În aceste cazuri este posibilă reducerea impactului de mediu respectând hierarchia tehnicilor de colectare a gazelor de la depozitarea şi manipularea materialelor. SO2. Operatorii. reactoare şi cuptoare şi de la punctele de transfer ale materialelor.Chapter 2 2. pentru a menţine condiţii de securitate. • • • • • Optimizarea nivelului de supraveghere pentru a beneficia de avantajele celor de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorilor. se prevăd alarmări pentru parametri critici: Se foloseşte monitorizarea on-line a temperaturii şi presiunii (sau a depresiunii) din cuptor. Trebuie avut în vedere emisiunile fugitive potenţiale la proiectarea şi dezvoltarea tuturor etapelor procesului tehnologic.3 Colectarea vaporilor şi gazelor Emisiunile în aer apar datorită etapelor de depozitare. Aceşti factori permit obţinerea unor performanţe bune în termenii prevenirii şi minimalizării emisiilor a eficienţei procesului şi a economisirii costurilor. Procese de operare şi control au fost dezvoltate recent în acest sector şi sunt aplicate pentru o varietate de procese tehnologice.

Acolo unde extracţia primară şi etanşarea vor fi probabil ineficace. Pentru gaze cu tărie mai mare. Pentru concentraţii de dioxid de sulf variabile mai joase (1. aşa cum permite o temperatură de intrare mai coborâtă din prima trecere. dacă este posibil. În aceste cazuri sunt recomandate colectări de vapori secundare şi terţiare. aşa că procesul următor de îndepărtare poate fi operat cu eficienţă maximă. Utilizarea catalizatorului dopat cu oxid de cesiu în ultima trecere permite obţinerea performanţelor optime şi poate fi încorporat pe durata schimbării de rutină 195 • • • Non Ferrous Metals Industries . o singură instalaţie de absorbţie cum este procesul WSA. este considerată tehnica cea mai bună disponibilă. dublă absorbţie. Pentru gaze de tărie foarte scăzută un epurator umed sau semiuscat.4 Îndepărtarea dioxidului de sulf Cele mai bune tehnici disponibile pentru îndepărtarea dioxidului de sulf depind de gradul de fixare a sulfului din mată sau zgură pentru a preveni formarea dioxidului de sulf şi de tăria gazului produs. Utilizatea unei instalaţii de acid sulfuric cu dublu contact. poate fi utilizat într-o instalaţie nouă. Poate fi utilizat un catalizator dopat cu cesiu pentru îmbunătăţirea conversiei. tehnicile restrictive de a transfera materialul topit vor preveni recupearea câtorva materiale secundare care de altfel ar fi luat calea deşeurilor. ca combustibil şi SO2 ca acid sulfuric) sau pentru a fi reduse.Chapter 2 • • • • • • • • proces pentru alte scopuri (de ex. este preferată utilizarea jgheaburilor de scurgere în locul lingurilor de turnare pentru materialele topite.5-4 %). CO. Acolo unde asemenea transferuri sunt inevitabile. Factorii următori sunt consideraţi BAT pentru o instalaţie de acid sulfuric care utilizează gazele reziduale de la un topitor. cu minim de 4 trepte. cu un minim de 4 treceri. trebuie să fie însoţită de îmbunătăţiri în alte zone. În unele cazuri. poate fi utilizat pentru instalaţiile existente. urmată de o instalaţie de acid sulfuric pentru gazul remanent şi striparea şi producerea dioxidului de sulf lichid din lichidul absorbit este considerată tehnica cea mai bună disponibilă acolo unde există piaţă locală pentru material. de asemenea BAT. Proiectarea hotelor şi a conductelor pentru captarea vaporilor degajaţi de metalul fierbinte. cuptorul poate fi închis complet iar aerul de ventilaţie extras prin ventilatoare este supus unui sistem potrivit de tratare şi descărcare. Acestea pot fi eficace când se folosesc în trecerile finale unde conţinutul de dioxid de sulf este mai coborât dar pentru a obţine o eficacitate deplină. Folosirea cuptoarelor semietanşe acolo unde cuptoarele etanşe nu sunt disponibile. O instalaţie cu dublu contact. recuperarea dioxidului de sulf utilizând absorbţia în apă. Gazele sunt diluate înainte de etapele de contact pentru a optimiza conţinutul de oxigen pentru a realiza un conţinut de dioxid de sulf de ∼ 14 % sau uşor deasupra pentru a se potrivi limitelor termice ale materialelor purtătoare de catalizatori. care produce ipsos pentru vânzare. transferul de mată sau zgură şi evacuarea. Se poate cere etanşarea cuptoarelor sau reactoarelor pentru a preveni degajarea pierderilor de vapori în atmosferă. Minimalizarea transferului de materiale între procese. Este posibilă îmbunătăţirea catalizatorului existent pe perioada întreţinerii prin încorporarea catalizatorului dopat cu cesiu când se fac adaosuri la catalizator. este considerată tehnica cea mai bună disponibilă. Colectoarele de vapori de tavan sunt foarte mari consumatoare de energie şi trebuie lăsate ultimele. Principiul maximalizării concentraţiei gazului de intrare este considerată. 2.17. Se cere un dopaj cu oxid de cesiu pentru concentraţii de intrare atât de înalte.

Trioxidul de sulf va trebui redus pentru a realiza o concentraţie de intrare a gazelor sub ∼15-25 mg/Nm3. Instalaţiile existente fără îndepărtarea mercurului ar futea folosi un proces de schimbători de ioni sau precipitare. pentru a produce ipsos pentru vânzare. pentru a fi deplin eficace.Chapter 2 • • • • • a catalizatorului sau pe durata întreţinerii. Praful din curentul de gaz trebuie îndepărtat înainte de etapa de catalizare realizând în final. Utilizarea condiţiilor optime de combustie. de ex. când se produce un acid cu calitatea de 98.5 %. Acidul slab produs poate fi descompus şi utilizat pentru producţia de acid. Utilizarea arzătoarelor finale corect proiectate şi operate şi răcirea rapidă a gazelor fierbinţi la < 250 °C. dacă este necesar. Mercurul va trebui. Absorbţia pe carbon activ într-un pat de reactori fix sau mobil sau prin injectare în curentul de gaz şi îndepărtarea ca praf de filtru.17. Folosirea injectării de oxigen în poartea superioară a cuptorului pentru a asigura arderea completă a gazelor de cuptor. Un gaz cu conţinut de 4-6 % SO2 cere o răcire la temperatura sub 30 °C iar un gaz cu conţinut de SO2 peste 10 % poate să tolereze o temperatură de apr. pentru a îndepărta mercurul din acid. dacă este necesară. Exemple particulare sunt prezentate în capitolele specifice pentru metale iar în aceste cazuri factorii următori sunt consideraţi a fi BAT pentru prevenirea şi formarea dioxinelor şi distrugerea lor dacă sunt prezente. Utilizarea depinzând de proces a controlului calităţii deşeurilor de alimentare. 35-40 °C. Selectarea şi sortarea pentru a preveni adaugarea materialelor care sunt contaminate cu materiale organice sau precursoare şi se pot reduce potenţialul de formare a dioxinelor. Converisa la dublu contact este complexă şi costisitoare. Utilizarea alimentării cu materiale potrivite pentru cuptoare sau procese specifice. Gazele sun răcite la o temperatură care să satisfacă balanţa de apă a instalaţiei de acid. Temperatura este dependentă de conecntraţia de SO2 al gazului şi de concentraţia acidului produs. Fluorurile şi clorurile pot fi îndepărtate pentru a preveni deteriorarea structurii instalaţiei următoare. o calitate de gaz < 1 mg praf/Nm3 (optic clar). este considerată BAT în cazul în care se produc vapori de acizi. Aceste tehnici pot fi utilizate combinat. ca tiosulfat de mercur. • • • • 196 Non Ferrous Metals Industries . acestea trebuie să fie însoţite de îmbunătăţiri în alte zone cum este epurarea gazelor pentr a proteja catalizatorul de otrăvire. a gazelor reziduale. 2. Pot fi utilizate sisteme de încălzire a gazelor cu control automat acolo unde gazul este foarte slab iar căldura de reacţie este insuficientă pentru a menţine temperatura patului de catalizator. poate să permită economisiri de energie şi generarea deşeurilor mai puţine. dacă este necesară realizarea acestuia. Unele metale neferoase sunt considerate ca catalizatoare pentru sinteze ”de-novo” şi câteodată este necesar să avem un gaz curat înainte de următoarea reducere. dar utilizarea unei singure instalaţii de contact cu desulfurizarea. îndepărtat în această etapă dacă conţinutul de mercur al materialului de alimentare garantează acesta. Utilizarea filtrelor tip lumânare pentru îndepărtarea vaporilor de acizi înainte de coşul de fum. de asemenea.5 Prevenirea şi distrugerea dioxinelor Trebuie avut în vedere prezenţa dioxinelor şi formarea lor pe durata unui proces pentru foarte multe procese pirometalurgice folosite în producerea metalelor neferoase.

2. Procesul de schimbător de ioni Superlig Procesul cu iodură de potasiu • • • • • • • Emisiile care însoţesc procesele de mai sus sunt prezentate ca mercurul rezidual ce va fi prezent în acidul produs. Procesul Boliden/Norzink cu recuperarea soluţiilor de epurare şi producerea mercurului metalic. Procesul cu tiocianură de sodiu.Chapter 2 • • • Concentraţiile emisiilor asociate cu procesele de mai sus sunt < 0.7 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei Tehnicile cele mai bune disponibile sunt o combinaţie de diferite metode de tratare şi pot fi alese la faţa locului luând în calcul factorii specifici locului. 2. prin filtre din ţesături de înaltă eficienţă sau prin dispozitiv de epurare a gazelor spre instalaţia de acid sulfuric.1-0. prin filtre ceramice. depinzând de procesul de topire şi de tehnicile sau combinaţii de tehnici utilizate pentru îndepărtarea dioxinelor. Non Ferrous Metals Industries 197 . Pentru procesele în care îndepărtarea mercurului din gaze nu este practicabilă. Procesul Bolchen cu filtrarea sulfurii mercurice pentru a permite returnarea acidului la etapa de absorbţie. Tehnicile variază în funcţie de combinaţiile de poluanţi dar următorul tabel rezumă metodele descrise mai înainte. Un filtru de absorbţie folosind carbon activ este utilizat pentru îndepărtarea vaporilor de mercur precum şi a dioxinelor din curentul de gaz. Exemple specifice sunt tratate în capoitolul special pentru metale şi în aceste cazuri următoarele tehnici sunt considerate BAT. specificaţia produsului.02 mg/Nm3 în gazul purificat. este < 0. Factorii cei mai importanţi pentru a decide care va fi cea mai bună soluţie într-un caz special cu scopul de a minimaliza cantitatea apelor uzate şi a concentraţiei poluanţilor sunt: • Procesul în care apa uzată este generată • Cantitatea de apă • Poluanţii şi concentraţia lor Poluanţii cei mai obişnuiţi sunt metalele şi compuşii lor iar tratamentul iniţial se focalizează pe precipitarea metalelor ca hidroxizi sau sulfuri utilizând una sau mai multe etape urmate de îndepărtarea precipitatelor prin sedimentare sau filtrare.17. în mod normal.1 ppm (mg/l) şi este echivalent cu ∼ 0. Tratarea prafului colectat în cuptoare cu temperatură înaltă pentru distrugerea dioxinelor şi recuperarea metalelor. este considerată BAT.6 Îndepărtarea mercurului Îndepărtarea mercurului este necesară atunci când se utilizează materii prime care conţin metalul. de ex. Filtru cu carbon activ. Utilizarea etapelor de oxidare catalitică sau filtrelor din ţesături care încorporează un înveliş catalizator.5 ng/Nm3. Eficienţa foarte mare a îndepărtării prafului.17. două procese de reducere a conţinutului de mercur din acidul sulfuric produs pe timpul producerii metalelor neferoase. Procesul Outokumpu.

metale sedimentare zgurii preţioase. Zn sistem etanş neutralizare extracţie electrolitică a precipitare purjatului de electrolit Hidrometalurgi Zn. care pot afecta alegerea tehnicii. Cd sistem etanş sedimentare a (evacuare) tratarea purjatului precipitare.29: Trecerea în revistă a curenţilor de ape uzate este este şi este este este 2. aliaje feroase precipitare. dacă necesară filtrarea Tabelul 2. care au fost considerate pentru determinarea BAT în diferitele subsecţiuni. care au fost discutate în acest capitol.8 Alte procese obişnuite Tehnicile cele mai bune posibile pentru toate celelalte procese. dacă reducere precipitatoare (evacuare) electrostatice umede şi acizi slabi. 198 Non Ferrous Metals Industries .17. sunt acelea cuprinse în tehnicile. dacă este necesară epuratoare pentru posibil instalaţiile de acid Ape de toate depozitarea bună a sedimentare suprafaţă materiilor prime precipitare. Se consideră că se va face referire la aceste tehnici. Detalii ulterioare se dau în capitolele specifice pentru metale.Chapter 2 Surse de ape uzate Ape de proces Metale asociate produse Metode de minimalizare Metode de tratare şi producerea aluminei concasarea bateriilor plumb-acid decaparea Apă de răcire răcirea cuptorului pentru indirectă cele mai multe metale răcirea electrolitului pentru Zn întoarcere la proces pe neutralizarea. Ni. cât posibil precipitarea sedimentarea electroliza utilizarea unui sistem de sedimentare răcire etanş sistem de monitorizare pentru detectarea scurgerilor Apă de răcire turnarea cuprului sedimentare sau alt sedimentare directă electron de cărbune tratament precipitare dacă sistem de răcire închis necesară Granularea Cu. atunci când factori individuali. Pb. se discută acolo unde este prilejul potrivit. dacă necesară Electroliza Cu. dacă necesară tratarea purjatului. Ni. sedimentare Sistem de epuratoare umede reutilizarea curenţilor de precipitare.

îndepărtarea mercurului şi prevenirea şi distrugerea dioxinelor. • Non Ferrous Metals Industries 199 . Un proces de desulfurizare biologică a gazelor arse care converteşte SO2 din emisiile în aer sau apă la sulf elementar cu o eficienţă de îndepărtare mai bună decât 95 %. că prin combinarea unei instalaţii de acid sulfuric simplu contact şi a unei instalaţii de acid tip turn modificat.Chapter 2 2. Nu au fost raportate tehnici adiţionale pentru manipularea materialelor şi depozitare. Se raportează o concentraţie de gaz rezidual SO2 < 3 ppm. 2.1 Îndepărtarea sulfului • Următoarele tehnici rezultante au fost identificate (tm 209.18.18 Tehnici aparute Tehnicile rezultante sunt prezentate aici numai pentru procesele comune descrise mai sus în secţiunile cele mai bune tehnici disponibile. S-a raportat. JOM 1999). Tehnici rezultante pentru alte procese sunt raportate în capitolele următoare. s-a obţinut o eficienţă de îndepărtarea sulfului cu două ordine de mărime mai mare decât în procesul convenţional.

Chapter 3 3 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A CUPRULUI ŞI ALIAJELOR SALE (INCLUZÂND SN ŞI BE) DIN MATERII PRIME ŞI SECUNDARE 3. Prăjirea şi topirea se execută de obicei.1.1 Procesul de pirometalurgie Acesta cuprinde un număr de etape depinzând de concentartul utilizat. topitori ISA.1 Procese Şi Tehnici Aplicate 3. Noranda. Prăjirea parţială nu se utilizează în mod normal. tm 137. Majoritatea concentratelor sunt sulfuri iar etapele implicate sunt prăjirea. Sunt două procese de topire uzuale. Etapa de topire este după aceea folosită pentru a separa sulfura de cupru de alţi solizi prezenţi în minereu prin formarea de silicaţi. afinarea şi afinarea electrică.1 Cupru primar Cuprul primar poate fi produs din concentrate primare şi alte materiale prin procese tehnologice pirometalurgice şi hidrometalurgice (tm 22. tm 26. Cu Expert Group 1998). Procesele de topire în vatră folosesc în general. PARCOM 1996). topirea în vatră şi topirea prin scânteie. în particular silicaţi de fier. electrice.1. utilizând un sistem de recuperare a sulfului (de obicei. simultan într-un singur cuptor. EC 1991.1. se adaugă de obicei. Procesul de topire prin scântei utilizează îmbogăţirea în oxigen pentru a asigura o funcţionare autotermală (autogenă) sau aproape autotermală. Procesele de instalatiaţie sunt discutate mai jos. o concentraţie de dioxid de sulf mai mare. Toate aceste procese se bazează pe procesele de prăjire şi topire care au loc într-o vatră topită cu separare de zgură şi 200 Non Ferrous Metals Industries . calcar (oxid de calciu). Topirea în vatră se execută într-o serie de cuptoare cu particularităţi cum sunt cuptoarele cu reverberaţie. producerea acidului sulfuric sau producerea dioxidului de sulf lichid). la topitură pentru a ajuta la formarea zgurii. tm 26. Un agent fondant care conţine silice şi dacă se cere. tm 27. EC 1991. Teniente. 3. topirea. Vanyucov (tm 22. Mitsubishi. Copper Expert Group 1998]. care face colectarea gazului mult mai eficace. de asemenea. Utilizarea oxigenului realizează . convertirea. 3.1.1.1.1 Concentrat pentru topirea pietrei Prăjirea parţială transformă sulfurile complexe de fier şi cupru din concentrat în sulfuri simple prin încălzirea minereului sau concentratului în condiţii de oxidare. PARCOM 1996. Baiyin. Copper Expert Group 1998). iar etapele procesului de producere sunt utilizate pentru a le separa pe acestea şi a le recupera pe cât este posibil (tm 92. HMIP Cu 1993. Gazele provenite din sulfuri. la temperatură înaltă pentru producerea topiturii care poate fi separat într-o mată (sulfură de cupru cu ceva sulfură de fier) şi o zgură bogată în fier şi silice. Concentratele conţin cantităţi variabile de alte metale pe lângă cupru. sunt dirijate spre instalaţiile de acid pentru a fi folosite ca materie primă în producerea acidului sulfuric şi producerea SO2 lichid. provenite din acest proces. Această reacţie depinde de marea afinitate a cuprului faţă de sulf în comparaţie cu alte impurităţi metalice. Priviri de ansamblu despre cuptoarele menţionate în această secţiune sunt date în Capitolul 2 iar mai multe detalii sunt furnizate în acest capitol despre tehnici [tm 92. un grad mai coborât de îmbogăţire cu oxigen.

Non Ferrous Metals Industries 201 . Unele cuptoare pot să funcţioneze fără preuscarea concentratelor dar vaporii de apă supraîncâlziţi măresc volumul de gaze. iar evacuarea are loc pe căi diferite.Chapter 3 mată.

Cel definitivă. Kazahstan în general tehnologia poate să dispună de un potenţial considerabil Numărul Potenţial bun Nu este Nu stă la dispoziţie Informaţiile nu exact nu este cunoscută nici o analiză sunt disponibile cunoscut. instalaţie amplasare. procesul Noranda Topitor ISA Procesul Vanyukov Procesul Baiyin o Acceptabi Limitări privind lă viteza de topire a unei unităţi Stabilit Bun Limitări privind rata Factor de limitare producţiei posibil volumul instalaţiei de prăjire? Stabilit Bun Bun Sunt posibile rate de În toată lumea topire foarte înalte conceptul de într-o unitate topire primară depinzând de “standard” a proiectul cuptorului cuprului încă se şi de tipul supune unei concentratului îmbunătăţiri potenţiale Stabilit Bun Bun Limitări pentru rata Dimensiunile de topire pe unitate cuptorului probată consacrate. industriale disponibile Poate avea funcţionale sugerează rate de potenţial producţie atinse de considerabil. Încă potenţial pentru viitor Funcţionare Probabil bun Probabil Limitări impuse de Numai arzătoare într-o acceptabil volumul de ciclon. pentru puţin 2 unităţi Informaţiile argumentare. Cuptorul Caracteristicile şi numărul procesului arzătoarelor posibil a aplicate pe scară fi instalate industrială Stabilit Bun Bun Limitarea ratei de În comparaţie cu topire prin volumul alte procese este reactorului şi necesară un limitele îmbogăţirii volum de aer de cu O2 intrare mai mare. efort crescut pentru captarea gazelor de proces În funcţionare Bun Bun Rata de producţie Potenţial pentru în 3 instalaţii superioară nu este îmbunătăţiri testată ulterioare 6 cuptoare de Potenţial bun Probabil Nu stă la dispoziţie Informare pentru scară bun nici o analiză o judecată industriale în definitivă argumentată nu Rusia şi stă la dispoziţie.Chapter 3 Procesul de topire Stadiul de dezvoltare Stadiul de Performanţă funcţionare de mediu: pe scară potenţiale industrială sau constrângeri Limitat la anumită extindere Bun Aspecte economice Fezabilit Nivelul de atea producţie: economi limitări şi/sau că potenţiale Observaţii Topire în cuptor cu Stabilit reverberaţie Prăjire parţială şi topire în cuptor electric Topire prin scântei Outokumpu şi convertire Peirce-Smith Topire Inco prin scânteie Aplicarea Contop Convertorul Teniente. până la 75000 to/an 202 Non Ferrous Metals Industries .

şi se bazează pe combustibili fosili pentru a topi concentratul prin gazele de combustie fierbinţi plutind deasupra vetrei. PARCOM 1996) sau în cuptoare cu flacără turbionară (Contop). Nu mai este utilizat. dar nu în cadrul UE. Mata şi zgura sunt evacuate consecutiv şi procesate în continuare iar gazele trec de la cuptor printr-o cameră verticală la un schimbător de căldură. Descrierea generală s-a făcut în capitolul 2 şi în altă parte (tm 137. EC 1991. în topirea primară a cuprului. cu un cuptor pentru menţinerea metalului topit la temperatura necesară sau ca decantoare separate. de asemenea utilizat pentru topirea matei. de obicei. În plus la tehnicile prezentate mai sus. Topirea prin scântei se efectuează în topitoare cu scântei Outokumpu sau tip INCO (tm 22. se pot întâlni alte tehnici în toată lumea. Procesul. ca celelalte procese descrise. Procesele Outokumpu şi prin cicloane utilizează îmbogăţire cu oxigen iar procesul INCO foloseşte oxigen tehnic. astfel ele nu pot fi tratate într-o instalaţie de acid.1: Tehnologii de topire a cuprului primar [tm 137 Copper Expert Group 1998] Diferenţele dintre aceste procese pot fi mari. El nu foloseşte conţinutul de energie al sulfului şi fierului din concentrat. de asemenea. ca procese de topire în vatră sau cu scântei (tm 137. Particulele reacţionate cad într-o cameră de sedimentare unde are loc separarea matei şi a zgurii. nu este atât de eficient. de aceea. Topirea prin scântei se bazează pe prăjirea şi topirea concentratelor uscate din particulele purtate de aer. Convertoare rotative cu purjare din vârf (TBRCs) au fost utilizate în trecut. Cu Expert Group 1998). Conţinutul de SO2 al gazelor reziduale în mod normal este foarte scăzut.Chapter 3 Cu Topitor direct prin Stabilit scântei de cupru brut Outukumpu Procesul Mitsubishi pentru topire continuă de cupru Convertor continuu cu scântei Kennecott/ Outokumpu Stabilit Bun Bun Aplicabil pentru concentrate cu rate scăzute de fier/ zgură Potenţial pentru dezvoltare ulterioară Potenţial pentru dezvoltare ulterioară substanţială Potenţialul efectiv disponibil va fi evaluat atunci când vor fi disponibile date de funcţionare Bun Bun Bun Convertor Noranda Funcţionează Bun într-o instalaţie. în mare parte datorită costurilor înalte de funcţionare. S-a comandat o a doua instalaţie continuu Înaugurat Bun recent pe scară industrială în Horne Până acum nivelul de producţie realizat >200000 to/an Rate de producţie înalte pentru justificarea investiţiei Nu sunt Nu sunt date de date de analize finale analize disponibile disponibil e Tabelul: 3. de ex. unele procese funcţionează pe principii discontinue. câteodată utilizându-se combustibil adiţional în separator pentru menţinerea temperaturii. în punctele de introducere aer/oxigen şi a combustibilului. Gazele de combustie se adaugă la volumul de gaze generate şi rezultă un conţinut de dioxid de sulf scăzut. tm 26. Non Ferrous Metals Industries 203 . Copper Expert Group 1998). Cuptorul cu reverberaţie easte. Utilizarea cuptoarelor cu reverberaţie a scăzut semnificativ după 1970. Topitorii cu funcţionare discontinuu funcţionează. care este foarte dificil de îndepărtat eficient.

1. tm 26.1. tm 63. sunt volatilizate.2: Utilizarea pe glob a tehnologiilor de topire Numărul Producţia de cuptoare de metal brut în 1998.1. Pot să aibă loc variaţii ale concentraţiei de dioxid de sulf pe timpul diferitelor etape de conversie depinzând de tipul cuptorului folosit. În etapa a doua cuprul evacuat. 204 Non Ferrous Metals Industries . Reacţia este puternic exotermă iar impurităţile metalice. Cuprul brut este evacuat la sfârşitul purjării de cupru. În prima etapă fierul şi o parte din sulf se oxidează şi se formează zgura şi gazul dioxid de sulf. Se produce prin suflarea unei mixturi de aer/oxigen prin mată. purjarea din prima etapă este efectuată în câteva trepte cu adăugiri dozate de mată. b) Convertire continuă Procesele de convertire continuă care sunt în folosinţă industrială sunt: cuptorul de convertire cu scântei Kennecott/Outokumpu (tm 53 şi tm 67 Kennecott 1997. Convertoarele de tip Peirce-Smith (PS) şi Hoboken funcţionează în mod discontinuu (s-a referit la acestea . Dioxidul de sulf format este tratat mai departe pentru recuperarea sulfului în mod normal. EC 1991.PS . de asemenea. fără adăugarea căldurii primare. Copper Expert Group 1998). În funcţionarea procesului se controlează sulful şi oxigenul rezidual în cuprul brut. care sunt capturate într-o instalaţie de reducere şi recuperate. Căldura din proces poate fi utilizată pentru topirea deşeurilor de anod şi alte deşeuri de cupru. PARCOM 1996). într-o instalaţie de acid sulfuric. tm 26. zgura este îndepărtată periodic şi este procesată mai departe pentru recuperarea cuprului. EC 1991. Outokumpu 1995). sulfura de cupru este oxidat la cupru brut (98. Convertizorii TBRC au fost utilizaţi în trecut pentru convertirea în mod discontinuu a materialului primar de cupru în cupru brut.Chapter 3 Procesul tehnologic Numărul topitoarelor utilizând această tehnologie 26 Topitor prin scântei Outokumpu 2 Topitor prin scântei Outokumpu. Cuptorul de topire ISA a fost. Un cuptor cu vatră cilindrică se utilizează de obicei (tm 22. Ele sunt cuptoare cu vatră cilindrice. to/an 26 2 37 12 8 29 4 3 5 3 2 1 1 1 3801 238 1604 1344 560 548 497 448 448 269 197 116 57 15 3.sau convertoare similare pe oparcursul acestui capitol). recuperată de la procesul de topire. metal brut 27 Cuptor cu reverberaţie 7 Reactor El Teniente 6 Cuptor electric 14 Cuptor cu cuvă 4 Procesul Mitsubishi 3 Topire prin scântei INCO 3 Procesul Vanyukov 3 Topitor ISA 2 Reactor Noranda 1 Contop 1 Procesul Baiyin 1 Kivcet Tabelul 3. dar nu mai sunt utilizaţi. În mod normal. ca plumbul şi zincul. a) Convertire discontinuă Procesul de convertire discontinuă cuprinde două etape.2 Convertirea Se utilizează două tipuri de convertizoare : procesul discontinuu convenţional care este mult mai larg utilizat şi procesul de convertire continuu (tm 137. utilizat în convertire discontinuă a matei în cupru brut.5 % Cu) şi se formează mai mult dioxid de sulf gaz. PARCOM 1996) şi se adaugă fondanţi. cu guri de aer dispuse lateral pentru insuflarea aer/oxigen (tm 22.

Sunt . conversia având loc în particulele aeropurtate. variaţii în uşurinţa colectării fumului pe timpul încărcării şi în abilitatea de a topi anozii deşeu. în alt caz este folosit un sistem de colectare inteligent de fum [tm 201. Curăţire zgură ⇒ Răcire lentă şi flotare ⇒ Cuptor electric. etc. Copper Expert Group 1998). praf. concasată şi uscată. Sunt diferenţe semnificative între conceptele de conversie discontinuă şi continuă. ⇒ Cuptor de topire ⇒ Prăjire + Cuptor Deşeuri anod Deşeuri cupru Reciclare internă: zgură. etc. procesul Kennecott/Outokumpu are următoarele caracteristici:. Procesul produce o concentraţie înaltă şi constantă de dioxid de sulf care este recuperat. Într-un caz. ⇒ ⇒ ⇒ Conversie ⇒ ⇒ Convertor PS Alţi convertizori Cupru brut Deşeuri de cupru anod rotativ ⇒ Contimelt Afinare cu foc şi Turnare anod ⇒ ⇒ Cuptor cu Cuptor cu cuvă / Non Ferrous Metals Industries 205 . Concentrate prin scântei Fondanţi electric Reciclări interne: zguri. de asemenea. în operarea variaţiei de dioxid de sulf rezultat din ciclul de conversie. oleum ⇒ Producere de SO2 lichid. prafuri. folosind o atmosferă bogată în oxigen. Unele cuptoare se bazează pe cuve pentru transferarea matei. a zgurii şi a cuprului brut. calitate de mată să fie echilibrată cu rata de alimentare şi gradul de îmbogăţire în oxigen pentru a realiza o eficienţă de conversie optimă şi de asemenea. Material cupru secundar ⇒ Concentrat primar ⇒ pentru mată Topire ⇒ Cuptor de topire cu ⇒ ⇒ Zgură Mată curăţire zgură Teniente SO2 acid sulfuric. gazele de ventilaţie de la conducta convertorului sunt colectate şi tratate . Utilizarea matei măcinate permite ca. Materialul după aceea este tratat cu agenţi pentru formarea zgurii şi alimentat într-un arzător de concentrat a unui cuptor cu scântei special. şi pot să rezulte emisiuni fugitive. fum de vatră coş.Chapter 3 cuptorul Mitsubishi (care face parte din procesul Mitsubishi integrat) şi – foarte curând – convertorul Noranda (tm 137. Velten 1999].Mata de la cuptorul de topire este mai întâi granulată în apă. Zgura şi cuprul brut sunt evacuaţi pentru o procesare ulterioară. În contrast. Convertizorii Mitsubishi şi Noranda primesc se alimentează cu topitură pentru conversie. permite ca etapele de producţie a matei şi conversia să fie decuplate.

Pe timpul producerii semiinstalatiatelor se practică câteodată. Aceste sisteme pot fi aplicate pentru amteriale primare (cupru brut) şi secundare (deşeuri). în mod continuu folosind un aparat de turnare cu două benzi Hazelett.1. Metalul topit este dozat în aceste forme pentru a obţine o greosime de anod consistentă iar roata prin rotire poartă aceşti anozi printr-o serie de jeturi de apă pentru a-i răci. Câteva procese secundare folosesc cuptoare cu reverberaţie. cu lănci pentru adăugare de aer fiind alimentate cu cupru de convertor şi deşeu de cupru. Etapa de afinare implică adăugarea aerului şi pe urmă a reducătorului (de ex. Se utilizează pentru afinare prin foc.1. PARCOM 1996. Metalul de la cuptorul cu anod este turnat după aceea în anozi. Amoniul poate fi de asemenea folosit ca reducător dar s-a raportat că creşte nivelul de NOx (tm 215. de asemenea. tm 26. pentru topirea primară şi secundară cuptoare rotative cilindrice (cuptoare cu anozi). Ca o metodă alternativă pentru modul de turnare în forme prin sistemul de roată. când alimentarea este solidă şi trebuie să fie topită mai întâi. Mining Engineering July 1999). Aceste cuptoare sunt asemănătoare cu convertoarele Peirce-Smith şi utilizează guri de aer pentru adăugarea gazelor. Câteva instalaţii utilizează un arzător final pentru a trata gazele pe durata etapei de persaj. hidrocarburi) pentru a reduce orice oxid prezent (tm 22.Chapter 3 Anozi de cupru Afinare electrolitică ⇒ Convenţională ⇒ Tehnologia cu catozi permanenţi de ex.1: Linie tehnologică pentru producerea cuprului primar 3. anozii de cupru se produc. Sistemul Contimelt este de asemenea folosit pentru afinare atunci. procesul ISA Catozi de cupru Catozi de cupru Deşeuri de cupru pur inducţie electrică Sârmă. Se utilizează combinarea cuptoarelor cu cuvă (pentru topire discontinuă) şi a cuptoarelor rotative (pentru reducere discontinuă).1. Mai de mult au fost utilizate prăjin sau butuci de lemn ca o sursă de reducător (şi încă se mai folosesc într-un număr mic de cazuri) şi procedura de aceea este folosită “persaj”. Se adaugă pe urmă un agent reducător ca gaz natural sau propan pentru a reduce orice oxid de cupru format. tm 92 Copper Expert Group 1998). EC 1991. Câteva cuptoare cu reverberaţie sunt basculabile şi sunt prevăzute cu guri de aer. de asemenea.3 Rafinarea la cald Acesta este un pas pentru purificare ulterioară aplicat metalului brut (cupru brut) produs prin etapa de conversie. 206 Non Ferrous Metals Industries . Ele sunt încărcate cu cupru topit. Cea mai mult utilizată metodă este roata de turnare care se compune dintr-o serie de forme cu dimensiunile anodului pe circumferinţa unei mese rotative. Afinarea cu foc se realizează prin suflarea mai întâi a aerului prin metalul topit pentru oxidarea impurităţilor şi pentru înlăturarea urmelor de sulf producând o mică cantitate de zgură. afinarea cu foc. bară ⇒ Cuptor rotativ ⇒ Topire Turnare în formă ⇒ Cuptor cu cuvă ⇒ Cuptoare cu Figura 3.

g/to catod. Catodul este sau un material subţire de cupru pur (placa de începere) sau o placă din oţel inoxidabil . La densitate de curent mare şi tensiune scăzută. seleniul şi telurul. Pe durata afinării electrice sunt separate alte metale conţinute în anod. totuşi sistemul cere o întreţinere grijulie iar costurile de funcţionare sunt relativ mari. tm 26. depunerile de cupru pur se stripează şi vor fi topite şi turnate în forme dorite ca plăci catodice de cupru solide. o parte este recuperat ca sulfat de cupru. Anodul rămas este reciclat pe urmă în procesul de producţie de obicei în converter pentru a răci reacţia şi a recupera cuprul. Cuprul este eliminat prin extracţie electrolitică sau în instalaţii. În tabelul următor este dat un exemplu privind compoziţia anodului şi calitatea obţinută a catodului. cristalizare şi afinare ulterioară se recuperează nichelul ca sulfat de nichel. Metale preţioase). ionii de cupru sunt dizolvaţi din anodul impur şi trec în soluţie de unde ei sunt depuşi pe catod.o placă catodică permanentă (Mount ISA process and Noranda /Kidd Creek System)(tm 22.1. g/to Argint 600-720 9-10 Seleniu 50-510 < 0. Prin evaporare. tm 92. Copper Expert Group 1998).Chapter 3 Se produce o fâşie de cupru cu grosimea dorită pentru anozi. metale solubile ca nichel. nivelul impurităţilor din anod depinde de asemenea. O parte din electrolit se pierde din sistem. Cuprul este îndepărtat din anod în măsura în care anodul rămas este încă suficient de solid din punct de vedere mecanic pentru a preveni colapsul. formează un nămol la anod care se depune în celula de electroliză. precipitare pe durata extracţiei finale prin electroliză. Atunci când se utilizează plăci de catod permanenţi. Nămolul de pe anozi se îndepărtează periodic din celulă iar metalele valoroase sunt recuperate (vezi Capitolul 6. Plăcile anodice preformate vor fi tăiate un jet de plasmă sau foarfeci speciale.5 Plumb 990-5000 <1 Nichel 1000-5000 <3 Notă: Calitatea anodului depinde de conţinuturile din materia primă Non Ferrous Metals Industries 207 . EC 1991. de sursa concentratului sau a materialului secundar. Avantajul metodei este uniformitatea anozilor produşi. PARCOM 1996.5 Arsen 700-760 <1 Stibiu 330-700 <1 Bismut 60 < 0.1.1. Din fâşie anozii pot fi obţinuţi prin tăiere cu foarfecă într-o formă de anod tradiţională sau prin sistemul “Contilanod” prin turnarea pieselor polare anodice în blocuri de forme speciale îndepărtate la intervale definite în aparatul de turnare. 3.5 Telur 20-130 < 0. Se utilizează următoarele tehnici pentru tratarea şi eliminarea arsenului: extracţie prin solvenţi. În unele cazuri se produce arseniat care este convertit în arseniat cromo-cupric pentru a fi folosit ca substanţă conservantă pentru lemn. precipitare din “acidul negru”. Îndepărtarea impurităţilor prin afinare electrică are ca scop produecrea cuprului catodic de o calitate cel puţin egală sau mai bună decât “sortul A” de calitate la Bursa de Metal din Londra. se dizolvă în electrolit iar metalele insolubile. Element Conţinut în Conţinut în anod. cum sunt metalele preţioase. Trebuie notat că nivelul impuritîţilor din anod afectează calitatea catodului.4 Rafinarea electrolitică Se utilizează o celulă de electroliză constând dintr-un anod de cupru turnat şi un catod plasat într-un electrolit constând din sulfat de cupru şi acid sulfuric.

este clarificat. În mod alternativ se utilizează şi procese de flotare după ce zgura a fost răcită lent. returnat direct la cuptorul electric de purificare a zgurii sau la cuptorul de topire.5 Tratarea zgurii Zgurile produse din topirea primară cu înaltă calitate de mată şi etape de convertire sunt bogate în cupru şi sunt supuse unui număr de procese de tratare a zgurii (tm 92. Copper Expert Group 1998). concentratul de flotaţie obţinut este un fragment bogat în cupru şi este returnat spre topitor. Aceste blocuri de catozi asigură o creştere până la 97 % sau chiar mai mult în eficienţa curentului. Lichidul produs de la leşiere. tm 26.1. Procedura hidrometalurgică implică concasarea minereului urmată de leşiere folosind acid sulfuric.1. de asemenea tratarea în cuptorul electric a zgurii de cuptor de topire şi manipularea separată a zgurii de convertizor prin răcire lentă şi flotare. PARCOM 1996). iar pentru formatori de catozi să se utilizeze oţel inoxidabil (tm 92. şi pentru sedimentarea matei de cupru format pentrzu a produce o zgură inertă. Plăci de cupru de începu confecţionate mecanic se pot utiliza. prin extracţie cu solvenţi. câteodată în prezenţa speciilor biologice folosind tratarea în vrac. în cadă sau procese de agitare (tm 137. Schema tehnologică a procesului hidrometalurgic este schiţat mai jos. Alte zguri bogate în cupru. Această metodă este utilizată numai acolo unde este disponibil spaţiu suficient şi unde reziduurile pot fi tratate şi evacuate în mod adecvat. concasată şi măcinată. se încorporează mai puţine în catod. Este considerat un câştig de eficienţă cân aceşti factori se cuplează cu controlul bun de calitate ai anozilor. EC 1991. de pe plăcile catodice permanente tm 22.1. Rezervoare moderne utilizează un grad înalt de automatizare pentru schimbarea anozilor şi catozilor şi striparea depunerilor de pe catod.1. tm 137. În mod similar o îmbunătăţire în calitatea catodului este folosirea blocurilor din oţel inoxidabil pentru că se transportă mecanic mai puţine impurităţi şi prin urmare.Chapter 3 Tabelul 3. după aceea. Procesul este folosit în particular pentru minereuri a căror concentrare este dificilă prin metode convenţionale şi care nu conţin metale preţioase (tm 55 şi tm 56 Outokumpu 1997. în principal la convertire sau în topitoare secundare în etapa de topire.2 Procedura hidrometalurgică Acest proces tehnologic se aplică în mod obişnuit pentru minereuri de oxizi sau mixturi de oxizi-sulfuri în apropierea minei unde este loc suficient pentru amenajarea leşierii şi a tratării. Copper Expert Group 1998). Una dintre proceduri este utilizarea cuptorului electric pentru reacţia dintre zgură şi cocsul mărunţit sau electrozii însăşi. Copper Expert Group 1998). de asemenea. Câteva procese brevetate sunt în stadiu de dezvoltare şi acestea se vor prezenta mai târziu printre tehnicile înaintate. Controlul de calitate este necesar pentru a se asigura că anozii sunt drepţi.3: Exemple de îndepărtare a impurităţilor prin afinare electrolitică [tm 124. 3. Cuptorul electric poate să funcţioneze în mod continuu sau discontinuu. construcţii de drumuri. Copper Expert Group 1998). 208 Non Ferrous Metals Industries . purificat şi concentrat.1. în locul blocurilor de oţel inoxidabil. Zgura de la convertor poate fi de asemenea. plaţi. au un contact electric bun şi au fost afinaţi potrivit prin foc. Zgurile de la procesul de tratare a zgurii se folosesc în proiecte de inginerie civilă. 3. diguirea râurilor şi aplicaţii similare ca şi pentru curăţirea cu jeturi de alice având adesea proprietăţi superioare faţă de materialele alternative. Se practică. în mod normal sunt recirculate la etapa precedentă a procesului. cum este zgura de la afinare. DFIU Cu 1999] Tendinţa actuală este utilizarea celulelor mai mari cu număr mai mare de electrozi în rezervoare.

Etapele procesului utilizat depind de conţinutul de cupru al materiei prime secundare. Finland Cu 1999].Chapter 3 AlimentareaRun of mine ore feed mină cu minereuri din PRIMARY CRUSHING Concasare primară SEC. 3. sau să fie de natură uleioasă iar instalaţiile ţin cont de acestea prin utilizarea metodelor de deuleiere sau de dezvelire sau prin proiectarea corectă a cuptorului şi a sistemului de reducere.1. este îndepărtat prin extracţie electrolitică. Ca şi în cazul cuprului primar. Electrolitul este returnat după aceea spre circuitul de extracţie cu solvenţi. diferiteleetape ale procesului sunt utilizate pentru a îndepărta aceşti constituenţi şi pentru a recupera metalele pe cât de mult posibil din reziduurile care se produc. în acelaşi fel. Cuprul după aceea. tm 124. Procesul de extracţie electrolitică diferă de procesul de afinare electrolitică în forma anodului. CRUSHING Concasare secundară şi terţiară sulphuric acid HEAP în vrac LeşiereLEACHING PREGNANT SOLUTION Bazin pentru soluţia POND concentrată SOLVENT EXTRACTION Extracţie cu solvenţi RAFFINATE SOLUTION soluţia de rafinare POND STRIPPING Stripare ELECTROWINNING Extractie cu electroliza cathodes Figura 3. Scopul este de a se potrivi creşterea în volum a gazelor de combustie. Cu Expert Group. minimalizarea formării dioxinelor şi distrugerea lor.& TERT.2: Schema tehnologică a procesului de leşiere în vrac [tm 140. de distribuţia sa în spaţiu şi de alţi constituenţi (tm 92. O cantitate de electrolit scapă de controlul impurităţilor care poate fi realizat prin extracţie cu solvenţi. Tipul de pretratare aplicat sau cuptorul folosit depinde de prezenţa materialelor organice. DFIU Cu 1999). Extracţia electrolitică utilizează un anod inert cum sunt plumbul sau titanul. Electrolitul este circulat printr-o serie de celule şi în final este sărăcit în cupru. Non Ferrous Metals Industries 209 . distrugerea COV-urilor. iar ionii metalici sunt depărtaţi din soluţie şi depuşi pe catod în acelaşi mod ca şi în afinarea electrolitică.2 Producţie secundară Cuprul secundar este produs prin procese pirometalurgice. dacă se utilizează blocuri de catozi permanenţi. Catozii sunt stripaţi după aceea. Materialele de alimentare secundare pot conţine materiale organice ca învelişuri.

burlane. cuptor cu arc electric acoperit etanş. tm 92. TBRC.Chapter 3 de tipul alimentării adică de conţinutul de cupru şi de alte materiale conţinute atât oxizi cât şi metale. cenuşi şi zguri 10-40 cu conţinut de cupru Zguri metalice de alamă roşie. de reverberaţie şi rotativ. ţevi Deşeuri de cupru uşoare şi grele De la mărunţirea cablurilor Produse semifinite.1 Etapa de topire secundară Un număr de cuptoare cum sunt cel cu cuvă. dar materia primă. fittinguri Plăci de cupru. cenuşi şi 10-40 zguri cu conţinut de cupru Material mărunţit 30-80 Radiatoare din cupru alamă 60-65 Deşeuri de alamă roşie mixte 70-85 Deşeuri de cupru uşoare Deşeuri de cupru grele Deşeuri de cupru mixte Granule de cupru Deşeuri de pur nr. DFIU Cu 1999] Etapele folosite pentru producerea cuprului secundar sunt în general. statoare. Mini-Smelter. şine de alunecare. topirea şi afinarea cuprului secundar este complex.1. încălzitoare de apă. palete. DFIU Cu 1999). carcasă de rulmenţi. este utilizat pentru a topi deşeuri de alamă impure. Tipul cuptorului şi etapele procesului utilizat depind de conţinutul de cupru al materiei prime secundare. Se utilizează o gamă largă de materii prime secundare şi unele din ele sunt descrise în tabelul următor. tăieturi. sârme. încălzitoare Plăci. utilizează condiţii de reducere. uzine de producere semiinstalatiate Instalaţii de mărunţire Automobile Contoare de apă. 3.4: Materii prime secundare de la producerea cuprului [tm 124. este de oxizi sau de metale şi de aceea condiţiile proceselor variază. Topirea materiilor prime secundare. rotoare.1 88-92 90-98 90-95 90-98 99 Sursa Acoperiri galvanice Industria electronică Acoperiri galvanice Industria electrotehnică Turnătorii. Tipul materialului Conţinutul de cupru (wt %) Zguri mixte de cupru 2-25 Deşeuri de computer 15-20 Zguri de cupru mono 2-40 Material cupru fier (în bulgări sau 10-20 mărunţit) de la armături. sunt utilizate cu material de calitate slabă şi medie (tm 27. benzi Tabel 3. strreaşini. de volum şi de alţi constituenţi. Zguri metalice de alamă. Cu Expert Group 1998. ştanţarea cuprului. de aceea. iar tipul materialului secundar. tm 124. robineţi.2. sârme. uzine de producere semiinstalatiate Turnătorii. Dacă un cuptor cum este un converter. Detaliile cuptoarelor sunt date în secţiunea 2-a. depinde de facilităţile particulare şi de cuptoarele disponibile (tm 92. roţi de ambreaj. supape. de obicei. 210 Non Ferrous Metals Industries . De aceea. ISA-Smelt. etc. HMIP Cu 1993. pentru a separa metalele conţinute ca elemente de aliere. componente de maşini. asemănătoare cu cele pentru producţia primară. care poate fi prelucrat. Copper Eypert Group 1998). sunt evaporate din cupru pentru aproduce cupru negru şi un praf de pe filtru bogat în zinc.

Chapter 3 Se adaugă fier (în forma cuprului feric. Diferenţa principală este că convertizoarele utilizate pentru producţia secundară tratează metale şi nu mată. Căldura de reacţie produsă prin introducerea aerului în converter este utilizată pentru volatilizarea componentelor metalice iar agenţii de zgurificare sunt folosiţi pentru a îndepărta fierul şi ceva plumb. depinzând de materia primă. surse de metale preţioase şi alte metale. tratarea zgurii şi electro-afinarea. etc). Sn) prezente care sunt recuperate în zgură. de asemenea conţine pulberi . 3. ca nichelul. de asemenea utilizat pentru producerea cuprului secundar. de asemenea. praf ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Topire sub condiţii de reducere Cuptor cu cuvă Mini smelter Cuptor electric TBRC ISA Smelt Cupru negru Deşeuri de cupru din aliaje ⇒ Conversie ⇒ P. Acestea sunt recuperate în acelaşi mod ca cele din producţia primară. uiar procesele de electro-afinare sunt aceleaşi. Analiza şi controlul şarjei se practică pentru a produce aliajul dorit fără adaosuri majore de metal nativ. cum sunt bronzul şi alama. procesarea deşeurilor de aliaje pure Cuptoarele de convertire şi afinare sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate pentru producţia primară şi sistemele de tratare a zgurii. converter ⇒ TBRC Non Ferrous Metals Industries 211 . Mini-Smelterul este. deşeuri de fier normale. şi pentru procesele secundare. Oxidarea conţinutului de fier utilizează căldura pentru conducerea procesului. iar funcţionarea se asigură ţinând cont de materialul de alimentare. Dacă sunt impure sau în amestec cu alte diferite aliaje. Ele utilizează cocsul ca combustibil pentru topire şi pentru a compensa deficitul de căldură pentru proces în timp ce în convertizoare primare mata furnizează căldura necesară procesului (tm 92. ele sunt procesate în circuite de topire şi afinare secundară. aliaje sau oxizi. Cuptoarele cu afinare prin foc sunt utilizate. Copper Expert Group 1998). dioxine şi COVuri. Zguri Diferite reziduuri Fier din cupru. pentru topirea deşeurilor de calitate mai înaltă. ca zincul sau staniul. Convertizoarele secundare oxidează. Fumul de la cuptoare conţine metale volatile şi oxizi metalici ca acela al zincului.1. Aliajele de cupru. plumbului şi staniului. folosind deşeuri care conţin fier şi staniu.2. reciclări interne zguri. fierul este reducător în prima traptă de producere a cuprului metalic iar oxigenul este suflat în topitură pentru a oxida fierul şi alte metale (Pb. Nămolurile de la afinarea electrolitică şi soluţiile uzate sunt de asemenea. afinarea cu foc. Comentariile făcute despre emisiunile potenţial fugitive se aplică de asemenea. ca fierul şi separă alte metale. Aliajul pur este utilizat direct pentru semiinstalatiate. prin volatilizare. sunt de asemenea utilizate ca materii prime secundare într-un număr de procese.2 Convertirea. elementele minore din zgură. carbon (în forma cocsului sau a gazului natural) şi agenţi fondanţi pentru a reduce oxizii metalici dacă este necesar. În această aplicaţie. Cuptoarele cu inducţie se folosesc pentru topirea materialului curat urmat de turnarea în forme potrivite pentru treapta de instalatiaţie următoare. dioxid de sulf. aşa cum s-a descris mai sus.S. care pot fi recuperaţi ca metale afinate. Ei produc un cupru de convertizor cu calitatea potrivită pentru afinare prin foc. de asemenea. Oxidul de zinc poate fi colectat de pe filtrele de praf.

Turnare în formă Sârmă. e.Chapter 3 Cupru din convertor Deşeuri de cupru Cupru brut ⇒ Afinare cu foc şi & Turnare anod ⇒ Cuptor cu reverberaţie ⇒ Cuptor cu anod rotitor ⇒ Cuptor cu cuvă / Contimelt Anozi de cupru Afinare electrolitică ⇒ Conventional ⇒ Permanent cathode technology. bară Figura 3.g.3: Schemă tehnologică generală pentru producţia de cupru secundar 212 Non Ferrous Metals Industries . ISA process Catozi de cupru ⇒ Cuptor cu turn ⇒ Cuptoare cu inducţie electrică ⇒ Cuptor rotativ Catozi de cupru Deşeuri de cupru pur ⇒ Topire.

În cazul afinării staniului fierul este îndepărtat prin lichefiere. Se adaugă deşeuri de plumb/staniu . Cu Expert Group 1998): Non Ferrous Metals Industries 213 . să fie minimalizate. Cu Expert Group 1998). şi aliajul decupriat.3 Staniu Staniul este recuperat din reziduurile produse cu ocazia procesului de afinare secundară a cuprului. cuprul este îndepărtat prin adăugarea sulfului. silicea. maleabilitatea şi fragilitatea la căldură. Plumbul şi staniul sunt reduse cu deşeuri de oţel sau cutiile din staniu în TBRC. Cea mai cunoscută gamă de aliaje sunt aliajele de lipit şi folosesc ca material de aliere plumbul.048 kg/kg staniu). HMIP-Sn 1993). pe timpul topirii în cuptorul cu cuvă din materiale de calitate inferioară. Depinzând de tipul materialului de alimentare. Se lucrează cu catozi de oţel la afinarea electrolitică şi se utilizează de asemenea. este tratat după aceea într-un sistem de distilare în vacuum cu 3 trepte pentru separarea staniului şi plumbului. zgură şi reziduuri şi se produce un aliaj staniu/plumb. ca impurităţile. de ex. Se practică analiza şi controlul şarjei pentru a produce aliajul dorit fărăr adaosuri majore de metal nativ. staniul este îndepărtat de pe catod prin cufundarea catodului într-o baie de staniu topit. Pentru afinarea staniului se utilizează un număr de procese. Deşeurile de staniu sunt recuperate de asemenea. Sub condiţii de reducere. În cazul din urmă se degajează amoniu (0. în procesul de topire. în mod similar cu afinarea plumbului. zincul este volatilizat şi recuperat ca oxid. care pot să afecteze conductivitatea. prin aceea asigurânduse. Staniul este afinat prin cristalizare înainte de treapta a doua de distilare în vacuum. Se acordă mare atenţie la controlul condiţiilor de funcţionare ale cuptorului pentru a minimaliza absorbţia oxigenului în metal. Deşeurile de oţel sunt destaniate sau prin procese electrolitice sau leşiere chimică folosind sodă caustică şi nitrit de sodiu (tm 9. Staniul este dizolvat şi apoi recuperat prin electroliză. în timp ce plumbul şi staniul sunt produse sub forma unor aliaje.1. în câteva instalaţii preful din fumul de ardere se produce în prima etapă. urmată de turnarea în forme adecvate pentru următoarea treaptă de instalatiaţie. Pe timpul scrierii acestei lucrări nu se produce staniul în UE direct din minereuri.4 Producerea sârmelor Sârmele se fabrică din cupru catodic afinat de puritate electrolitică înaltă. Acest praf conţine până la 65 % zinc combinat cu plumb şi este un material de alimentare foarte potrivit pentru a fi prelucrat în Imperial Smelting Furnace pentru producerea plumbului şi zincului.1. Se utilizează următoarele procese (tm 117. Oxidul de zinc poate fi colectat de la filtrul de pulberi. iar arsenul sau stibiul se îndepărtează prin adăugarea aluminiului sau a sodiului. La un topitor de cupru secundar se utilizează o treaptă secundară de reducere (tm 92. Cuptoarele de inducţie sunt folosite pentru topirea materialului curat. Se produc lingouri sau pulberi de staniu iar acestea sunt folosite pentru a instalatia o serie de aliaje şi materiale de învelire.Chapter 3 Aliajul pur este utilizat direct pentru semiinstalatiate. Se folosesc şi alte cuptoare de topire dar controlul temperaturii nu este atât de uşor. Staniul este topit în cazane în mod similar cu cele utilizate pentru plumb şi se produc aliaje. 3. Aliajul trece spre o cuvă vibrantă pentru a îndepărta cuprul rezidual. din destanierea cutiilor din oţel acoperite şi din minereuri. şi este bogat în zinc şi plumb. nichelul. 3. procesul pirometalurgic de afinare. Altă metodă practicată în alte topitoare de cupru foloseşte praful evacuat de la converterul de cupru secundar (câteodată şi de la cuptorul cu cuvă) ca material de alimentare.

Pickling.4. Catozi de la cuvele electrolitice Cathodes from tankhouse Shaft Cuptor turn furnace melanjor furnace Holding arzator Burner Linia de decapare. 214 Non Ferrous Metals Industries .5 până la 1. cooling răcire . Parafinare Stand 6-13 and waxing line Stand1 Stand 2-5 Caster turnare Apa Cooling water de racire Mill Coiler Steel strip Bandă de oţel Stand Caster turnare Roughing Suprafata Tipul(Wheel type) degrosare de roata pass flat Oval Circular Oval Circular Oval Circular Etc. folosind gaz natural. Sunt uzuale viteze de topire până la 60 to/ore. DFIU Cu 1999] Gazele de la cuptor sunt răcite iar praful este îndepărtat utilizând filtre din ţesături. Acesta se realizează prin controlul independent al raportului combustibil/aer pentru fiecare arzător. pentru a menţine atmosfera uşor reducătoare (mai puţin de 0. prin monitorizarea conţinutului de CO sau H2 a gazelor de combustie de la fiecare arzător pe rând. Poate fi utilizat un arzător final pentru a distruge CO dacă concentraţia este mare. Materialele de alimentare se topesc utilizând arzătoare aranjate în şir de-a lungul carcasei cuptorului.4: Exemple de proces Southwire [tm 124. Combustibilul este ars sub condiţii de combustie. propan sau similare.5 % CO sau H2) în zonele în care gazul intră în contact cu cuprul pentru a minimaliza conţinutul de oxigen al cuprului. contolate de aproape.1. Figura 3.1 Procesul Southwire Cuptoarele cu cuvă sunt folosite pentru topirea catozilor de cupru şi a altor materiale de deşeuri de cupru pur.Chapter 3 3.

echipat cu sifoane într-un melanjor rotativ încălzit cu gaz. este folosit pentru a topi cuprul. Shaft Cuptor furnace turn Catozi de cupru de la instalaţia de Copper cathodes from electroliză electrolytic plant Holding Melanjor furnace Vas deMetering dozare vessel turnare Caster laminare Mill galvanizare infasurator Pickler Coiler Figura 3.3 Procesele Properzi şi Secor Non Ferrous Metals Industries 215 . Cuprul topit curge din melanjor prin jgheab. după nivelare şi răzuire. de asemenea. iar capacităţile de producţie între 25-50 to/an. localizată pe partea de întoarcere a buclei. Se foloseşte o emulsie de ulei mineral sau soluţie sintetică în apă ca fluid de laminare. alimentat cu gaz sau cu un combustibil similar serveşte ca un rezervor pentru asigurarea unui debit constant al metalului la procesul de turnare şi dacă se cere. Bara turnată.1. DFIU Cu 1999). Acetilena arsă cu aer este folosită pentru a produce un înveliş de funingine pentru roata de turnare şi banda de oţel. O emulsie de ulei mineral sau soluţie sintetică în apă se foloseşte ca fluid de laminare.5: Exemplu de proces Contirod [tm 124. Blocurile laterale sunt răcite automat într-o zonă de răcire special proiectată. constituind dintr-o secţie de degroşare şi finisare care reduc bara la diametrul său final. cele patru colţuri sunt laminate pentru a îndepărta bavurile după aceea intră în laminorul prevăzut cu treceri orizontale şi verticale dispuse alternativ. Cuprul topit de la cuptor curge prin jgheabul de scurgere . cuprul curge către pâlnia de turnare care controlează în mod automat ratele de alimentare spre aparatul de turnare (tm 117. echipat cu contor de debit. Cele două benzi sunt răcite cu apă. Bara rectangulară este răcită. DFIU Cu 1999] 3. Melanjorul care este. cu un fir continuu de apă.4. se aduce prin valţuri de alimentare la laminor. închide jumătatea circumferinţei roţii formând o cavitate de turnare în care cuprul topit se solidifică formând o bară trapezoidală turnată.4. secţiunea barelor turnate poate varia între 5000 mm2 şi 9100 mm2.Chapter 3 Cuprul topit este evacuat de la baza cuptorului cu cuvă şi curge spre un melanjor cilindric pentru reglarea temperaturii şi echilibrarea metalului şi pentru tratare metalurgică. care se mişcă cu mare viteză de-a lungul suprafeţei lor. poate fi folosit pentru supraîncălzirea metalului. Se utilizează maşina de turnat cu bandă dublă Hazelett (tm 124. 3.1. spre roata de turnare. O bandă de oţel. Se folosesc arzătoare alimentate cu gaz natural pentru menţinerea temperaturii cuprului topit şi a atmosferei reducătoare din jgheabul de scurgere. variind între 5000 şi 8300 mm2. răcită cu apă. pentru a produce produsul final. După aceea.2 Procesul Contirod Un cuptor cu cuvă. aşa cum s-a descris mai sus. Depinzând de dimensiunile instalaţiei. Cu Expert Group 1998).

Pentru procese speciale se utilizează produse specifice din cupru şi aliaje de cupru: procesul Upcast pentru sârme şi tuburi. 3. sârmă şi tuburi. Caracteristicile descrise pentru procesul Southwire sunt.5 Producerea produselor semifinite din cupru şi aliaje de cupru Cuprul şi aliajele de cupru sunt topite în mod continuu sau discontinuu şi se toarnă pentru producerea unor forme adecvate pentru trapta următoare de instalatiaţie. iar cuprul topit curge în mod continuu în matriţă. este transmisă spre un laminor cu trei ştranduri. Se fac lingouri. Cuprul trece în cuptorul de menţinerea temperaturii şi în creuzetele ataşate de melanjor.5 mm diametru.5 Procesul de formare prin cufundare Materialul de alimentare preîncălzit este evacuat într-un cuptor de topire canular.0 mm şi 12. este trasă prin matriţa de intrare de la baza creuzetului. Cu Expert Group 1998). pentru producerea tuburilor sau a profilelor şi barelor 2. O bară mamă.1. profile. benzi. Bramele şi ţaglele sunt turnate din cupru şi aliajele de cupru pentru producerea plăcilor şi a benzilor 3.1. Cu Expert Group 1998) 1. în general. se creşte diametrul.4.4. Topitura este transferată discontinuu într-un cuptor inductiv de menţinerea temperaturii.1. de 12. unde se solidifică şi este ridicat până la valţurile de alimentare. Trăgând sârma miez prin bazinul cu metal şi controlând diametrul prin matriţa superioară. Bara turnată prin rolele de reglare. următoarele tehnologii (tm 117. producând sarme de 8. valabile pentru aceste doă sisteme de instalatiare a sârmelor-barelor de cupru. vergi. Pentru capacităţi mici de producţie este suficient un singur cuptor de topire-menţinere a temperaturii (tm 117. Barele solidificate sunt împinse în sus prin valţurile de alimentare.5 mm [tm 117. Maşina de extracţie Upcast este situată deasupra melanjorului. Matriţe de grafit. răcite cu apă. 3. Cu Expert Group 1998). în principal din cupru şi aliajele de cupru. Produsele turnate sunt precursoare pentru o varietate de materiale cum sunt: plăci. Se utilizează. 3. bare. deci. sunt scufundată până la o anumită adâncime în topitură.Chapter 3 Procesele continue Properzi şi Secor sunt asemănătoare cu conceptul Southwire cu variaţie în geometria de turnare (tm 117. turnarea continuă orizontală pentru benzi şi profile. Copper Expert Group 1998]. 216 Non Ferrous Metals Industries .4 Procesul prin aruncare Cuprul este topit într-un cuptor cu inducţie canelar. turnarea verticală a benzilor şi procesul de laminare pentru instalatiarea tuburilor de cupru.

de asemenea. filtrele cu ţesături sunt utilizate. Dacă se cer viteze de topire mari. alamă. Sistemele de colectare a fumului şi de reducere se aleg potrivit cu materia primă şi gradul de contaminare prezent. Non Ferrous Metals Industries 217 . în mod normal este purificat în cicloane. utilizate pentru topirea şi afinarea prin foc a cuprului. dacă conţinutul de CO este destul de mare (de ex. care în acest caz sunt acoperite cu lubrifianţi. şpanuri de cupru de la strungărie şi găurire. Se utilizează catod de cupru şi deşeuri de cupru şi aliaje ca materie primă păstrate pe platforme deschise. astfel ca diferitele aliaje să fie amestecate pentru a produce aliajul final.Chapter 3 Catozi de cupru Copper de cupru DeşeuriCathodes de înaltă calitate High gradecopper scrap Cupru afinat prin foc Fire-refined copper Metale . Această preamestecare este un important factor de reducere a timpului necesar preparării topiturii care minimalizează energia utilizată şi reduce investiţia în Master Alloys scumpe. Se utilizează un arzător final urmat de un sistem de recuperare. de asemenea. Materiile prime sunt. cu încălzire cu gaz. Master alloys Alloy metalsde aliere. Cu cuptoarele de inducţie deşeurile sunt tăiate în bucăţi mici pentru a îmbunătăţi eficienţa de topire şi pentru a permite amplasarea mai uşoară a hotelor. aliaje Master Alloy de aliaje Deseuriscrap Gas Deseuri interne Internal scrap Melting Topire Epurarea cleaning Gas gazului Zgura spre topire Dust to catre Pulberi smelters smelters topire Casting of shapes Turnare in forme Slag to Billets. contaminării solului şi a apelor de suprafaţă. Cuptoarele cu creuzete sau de reverberaţie sunt. urmate de filtre din ţesături. pentru deprăfuire la cuptoarele cu cuvă.1 Procese de topire Cuprul sau aliajele de cupru pot fi topite discontinuu într-un cuptor electric sau inductiv. cakes Tagle. DFIU Cu 1999] 3.6: Schema tehnologică generală a fabricării a produselor semifinite [tm 124.5. Trebuie avut grijă pentru prevenirea scurgerii uleiului de pe spaţiile de depozitare. Gazul colectat de la cuptorul electric. etc.1. mai mare de 5 % CO). cuprul este topit în mod continuu şi în cuptoare cu cuvă. Uscătoare similare pentru aşchi-metalice sau alte cuptoare şi metode de deuleiere cu solvenţi sau cu apă sunt utilizate pentru îndepărtarea lubrifianţilor şi altor contaminări organice. controlul arzătoarelor este factor critic de minimalizare a conţinutului de CO al gazului emis. resturi Actionare la cald si rece Extrudareand drawing or rolling (Extrusion si trefilare sau ) laminare Hot & cold working Semi-Finished finite Produse semi Products Figura 3. de asemenea. La cuptoarele cu cuvă.

într-un număr de treceri. DFIU Cu 1999] În cazul producerii lingourilor. turnarea orizontală continuă pentru benzi şi profile. Cu Expert Group 1998). care contaminează tuburile şi deşeurile de la tăiere. turnare de benzi verticale şi laminare pentru instalatiarea tuburilor din cupru. Produsele sunt. Se procedează şi la o anumită afinare prin foc iar fumul rezultat este luat în calcul în proiectarea sistemului de colectare şi reducere a fumului. în mod normal. sau ţagle/brame) Stripping Roller Valţ de stripare Start Head Capul de pornire Figura 3.7:Principiul turnării continue sau semicontinue [tm 124. metalul este topit şi trece prin cuptorul de menţinerea temperaturii într-un aparat de turnare de lingouri. 3.5. Oxidul de zinc este recuperat în mod normal. bramelor sau ţaglelor. 3. metalul topit de la furnal sau melanjor poate fi turnat în mod continuu sau discontinuu (tm 117. Se aplică procedee speciale pentru produse specifice din cupru şi aliaje de cupru: procedura Upcast pentru sârme şi tuburi. Maşinile de tras folosesc o varietated e uleiuri şi săpunuri ca lubrifianţi. vertical sau orizontal. un control bun al temperaturii poate să minimalizeze acesta.3 Instalatiarea tuburilor. Turnarea continuă utilizează moduri orizontale sau verticale. Fumul este colectat în sistemul de extracţie a gazelor şi îndepărtat printr-un filtru de ţesături. a profilelor şi sarmelor Lingourile de cupru sau din aliajele de cupru sunt preîncălzite. Se produc lingouri. ţagle/brame care se prelucrează în continuare.2 Turnarea În mod normal. foloseşte metoda verticală.1.5. zincul este volatilizat din cuptor. utilizate. maleabilizate şi degresate înainte de transport iar deşeurile din 218 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 3 Când se topeşte alama sau bronzul. dar turnarea discontinuă în mod normal. Stopper Bară de Rod oprire Cuptorand Casting Furnace Holding de turnare şi melanjor Surface covered by carbon Suprafeţe acoperite cu carbon Apă dePrimary cooling răcire water Out Casting Mould Forme de turnare In Răcire secundară cooling (prin Secondary (spray) stropire) Forma piesei turnate/Slab) Cast Shape (Billet or Cake (lingouri. extrudate sau trase în tuburi întro varietate de diametre şi grosimi.1. Tehnicile Upcast sunt de asemenea. Se taie profiluri de lingouri pentru prelucrare ulterioară.

Laminarea suprafeţei. Cu Expert Group 1998). decaparea. Products are annealed in a variety of furnaces under reducing conditions using as protection gas “exogas” or hydrogen/nitrogen mixtures.Chapter 3 tăiere sunt deuleiate în cuptori sau în alte procese de degresare înainte de a fi returnate în cuptor pentru topire. După laminare la rece rezultă un metal dur. folosind gaze de protecţie “exogaz” sau amestecuri de hidrogen/azot. Pentru maleabilizare înainte de laminare la rece se folosesc cuptoare de tip clopot cu încălzire electrică sau încălzite indirect prin arderea gazului sau a uleiului combustibil. standurile cu valţuri sunt ventilate iar gazele de ventilaţie sunt purificate prin filtre mecanice. utilizând o presă de extrudere cu perforator. aranjamente de laminare cu un singur stand combinate în linie pentru realizarea unui laminor multistand. Se folosesc.1. Laminarea la cald se execută de obicei cu un laminor dublu echipat cu bancuri de până la 200 m şi un dispozitiv final de înfăşurare. Se folosesc cuptoare tip turn pentru maleabilizarea intermediară a rolelor prelaminate. Mixtura de gaz de protecţie N2/H2 se produce din rezervoarele de depozitare prin amestecarea componenţilor într-un raport dorit. Apa de răcire pentru role conţine cantităţi mici de lubrifianţi adaugat pentru a îmbunătăţi ataşarea de rolele de oţel. Se execută după aceea alte operaţii de laminare la rece.4 Instalatiarea plăcilor şi a benzilor Bramele şi ţaglele din cupru sau aliaje de cupru sunt materiale de pornire pentru instalatiarea plăcilor şi benzilor. de asemenea. care include relaminarea. Combinaţia aplicată depinde de grosimea plăcii de pe rulou şi de stadiul final atins deja de rulou. Sexto. the tube shell pieces are then rolled in a breakdown roller (Pilger mill) and finally drawn to size in drawing blocks. Materialul este preîncălzit în cuptoare cu combustie cu gaz sau ulei. precipitatoare electrostatice umede sau prin epurare. Aburul generat este ventilat iar din gazul ventilat se elimină ceaţa înainte de a elibera în atmosferă. Copper tubes may be also produced utilising an extrusion press with piercer in which billet sections are extruded to tube shell pieces. Se captează N2 şi H2 şi se înmagazionează la faţa locului în trezervoare speciale. Pe timpul laminării la rece se utilizează o emulsie sau ulei pentru protecţia valţurilor. în care bucăţi de lingouri sunt extrudate ca piese de coajă de tub. De aceea. maleabilizarea. de asemenea. tăierea după lungime şi lăţime. Non Ferrous Metals Industries 219 . spălarea şi uscarea sunt prevăzute ca paşi intermediari pentru a produce plăci şi benzi de înaltă calitate (tm 117. Piesele de tub sunt laminate după aceea într-un laminor degrosişor (laminor Pilger) şi în final sunt trase în formă în blocurile de tras. laminat la cald şi la rece şi după aceea trimis pentru operaţiile de finisare. În cele mai multe cazuri ruloul de bandă este maleabilizat înainte de laminare la rece. Produsele sunt maleabilizate într-o varietate de cuptoare sub condiţii de reducere. Maleabilizarea se execută sub condiţii de reducere pentru a evita oxidarea. Sendzimir (12 valţuri). Se utilizează un gaz de protecţie “exogaz” sau amestec de nitogen/hidrogen. Quarto. The oil utilised (in small quantities) for the drawing operations is neutralised in in-line degreasing/pickling systems often connected with the annealing section. Uleiul utilizat (în cantităţi mici) pentru operaţia de tras este neutralizat într-un sistem inline de degresare-decapare. adesea cuplat cu secţia de maleabilizare. Expgazul este produs la faţa locului din gaz natural într-un reactor special care este ars indirect. Pentru laminarea la rece se utilizează diferite tipuri de laminoare numite Duo. Tuburi de cupru pot fi produse. Grosimea plăcilor se va reduce în continuare prin operaţie treptată de laminare la rece pe diferite laminoare reversibile. Emulsia şi uleiul sunt curăţite de pe metal iar particulele de ulei cracate sunt îndepărtate prin filtre din bandă de hârtie sau textile.5. 3.

Acesta se obţine la recepţia materiilor prime şi la stadiul de depozitare.1 mm: 500-1000 mm/min. depinzând de tipul laminorului folosit Viteza de laminare Reducere de la 4 la 1 mm: 300-500 mm/min. Temperaturile de maleabilizare selectate depind de proprietăţile pe care trebuie să le posede materialul Tabla 3. Deşeurile vechi în mod normal. Cuptoarele rotative sunt utilizate în mod normal pentru deşeuri murdare şi se folosesc frecvent arzătoare-oxidant-combustibil. DFIU Cu 1999] Mai mult Duo 250-130 mm grosime 450-1000 mm lăţime 15-12 mm grosime 450-1000 mm lăţime 750-800 ° C ∼ 10-12 kN/mm lăţime placă 0. în treceri multiple Reducere de la 1-0. în particular fierul.3-0. Sexto sau standuri cu 20 valţuri sunt utilizate Forţa de laminare ∼ 2-10 kN/mm lăţime placă. se păstrează în platforme deschise. Cuprul şi aliajele de cupru pot fi topite în cuptoarele rotative sau de inducţie cu funcţionare discontinuă. etc. Pot fi adăugaţi fondanţi pentru a separa componentele nedorite.5: Date tipice a procesului de producere a benzilor de aramă [tm 124. Se produc o mare varietate de aliaje cu alte metale cum sunt Ni. iar zgura este evacuată separat 220 Non Ferrous Metals Industries . la separare şi sortare.6 Lingouri de cupru şi aliaje de cupru Lingouri din cupru sau a aliajelor sale sunt produse pentru industria de turnătorie folosind un proces de turnare în forme fixe. Preamestecarea este un factor important pentru a reduce timpul necesar pentru pregătirea topirii care minimalizează energia utilizată şi reduce investiţia în prealiaje scumpe. Producerea lingourilor presupune o producere de aliaje cu compoziţie precisă. Zn Al.Chapter 3 Laminare la cald Tipul laminorului Dimensiunile la pornire Dimensiuni finale Temperatura Forţa de laminare Laminare de suprafaţă Prima laminare la rece Tipul laminorului Mai mult Quarto Forţa de laminare ∼ 15-20 kN/mm lăţime placă Reducerea dimensiunilor Reducerea de la 15 mm la 4 mm în grosime în treceri şi viteza de laminare multiple.7 mm tăiere pe amândouă suprafeţe 3. în trecerei multiple Tăierea plăcilor în benzi Tipul echipamentului Maşină de tăiat benzi longitudinală Notă: * Maleabilizarea este cerută după fiecare rată de conversie mai mare de 70 %80 %. Sn. viteza 100-200 m/min Rata de conversie 70-80 % Maleabilizare* (recristalizare) Temperatura 550-600 ° C Laminare secundară şi finală Tipul laminorului Mai mult Quarto.1. astfel ca să fie amestecate diferite aliaje pentru producerea aliajului final. alternativ depinzând de grosimea plăcii.

Chapter 3

de metal. Câştigul în metal este în domeniul de la 70 până la 97 %, dar depinde de materia primă folosită (tm 106, Farrell 1998). Colectarea gazelor şi sistemul de reducere se aleg potrivit cu materia primă şi cu gradul de contaminare prezent. Pentru a asigura accesul la un cuptor cu inducţie pentru încărcare şi evacuare, se utilizează un sistem de hote mobile. Hotele sunt robuste ca ele să poată rezista la eventuale impacturi mecanice. Gazul colectat de la cuptoarele cu inducţie în mod normal este curăţit prin cicloane urmate de filtre din ţesături. Poate fi folosit un arzător final urmat de un sistem de recuparare a căldurii în cazurile de contaminare cu materii organice, alternativ sistemul de control al arderii în cuptor trebuie să fie capabil să se acomodeze la arderea contaminanţilor. Atunci când se topeşte alama sau bronzul, zincul este vaporizat din cuptor, iar un control bun al temperaturii cuptorului poate să minimalizeze acesta. Fumul este colecta în sistemul de extracţie a gazelor şi este eliminat într-un filtru din ţesături. Oxidul de zinc este recuperat în mod normal. Se execută, de asemenea, o anumită afinare cu foc, pentru a ajusta compoziţia aliajului, iar se ţine cont de vaporii rezultanţi în proiectarea sistemelor de colectare a vaporilor şi de reducere. Se iau eşantioane din topitura din cuptor care se analizează şi se face o ajustare finală a aliajului. Metalul este evacuat în jgheaburi de scurgere acoperite care alimentează un lanţ de forme de turnare pentru lingouri. Formele sunt tratate cu un ulei mineral pentru a preveni aderarea şi se produc vapori de ulei. Aceştia pot fi colectaţi şi arşi.
Lingourile răcite sunt stivuite, legate şi păstrate în spaţii deschise în formă de paleţi. 3.1.6.1 Aliaje Master

Încărcarea furnalului, în mod normal, este potrivită ca să corespundă la aliajul care va fi folosit, iar metalul topit poate fi transferat la o cuvă de turnare sau cuptor melanjor în aşa fel încât compoziţia să fie ajustată înainte de turnare. Aliajele intermediare ca CuP, CuNi, CuZnPb, CuBe, etc. sunt folosite în aceste scopuri. Aceste aliaje intermediare sunt produse în cuptoare similare cu cele descrise mai sus, natura vaporilor şi a pulberilor de la producerea aliajelor intermediare influenţează procesul de control, colectarea şi sistemul de reducere utilizat. Se utilizează sisteme de funcţionare şi de reducere mult mai riguroase atunci când se folosesc materiale extrem de periculoase, cum este Be, sau se adaugă materiale care reacţionează, cum este fosforul, pentru producerea aliajului. De ex. aliajul intermediar CuP este instalatiat pe calea următoare: Două cuptoare (se folosesc în mod obişnuit cuptoare de inducţie) funcţionează în serie. Cuprul este topit în primul cuptor şi transferat în cel de al doilea unde se injectează printr-o lance, fosfor topit pentru a forma aliajul. Rata injecţie este controlată pentru a minimaliza fumul de pentoxid de fosfor, în special, în stadiul final când metalul este aproape de saturaţie (mai mic de 14 % fosfor). Fosfo-cuprul este după aceea, evacuat în forme de turnare. Vapori de pentoxid de fosfor sunt emişi în continuare la răcirea aliajului dacă conţinutul de fosfor este prea mare.
Pentoxidul de fosfor este foarte higroscopic vaporii nu pot fi filtraţi folosind un filtru din ţesături convenţionali din cauza că vaporii vor absorbi umezeala şi acoperă sacii cu acid fosforic. Epurarea umedă convenţională are un efect limitat având în vedere că vaporii fini formează o ceaţă fină şi nu intră în contact cu mediul de epurare. Reducerea efectivă a concentraţiei compuşilor fosforici din curentul de gaz se poate realiza prin utilizarea epuratoarelor cu difuzarea aerului de mare energie sau filtre din fibră mată. Teoretic s-ar putea forma acid slab prin procesare ulterioară dar acesta în practică este dificilă.

Non Ferrous Metals Industries

221

Chapter 3

3.1.7 Operaţii de decapare
Sârma, tuburile, benzile şi câteva alte materiale sunt decapate pentru a aduce un produs finit curat înainte de împachetare sau în cazul sârmei de cupru, pentru îndepărtarea oxidului de la suprafaţă înainte de tragere a sârmei. Se utilizează soluţii de acid sulfuric şi câteodată un amestec de acid sulfuric şi acid azotiv diluat , în cazul din urmă se pot emite vapori nitroşi dacă se utilizează acid mai concentrat. 3.1.7.1 Decapare neacidă a barelor de cupru

Acest proces funcţionează în circuit închis. Barele pot fi decapate într-un sistem inline care constă dintr-un tub de oţel orizontal compartimentat. Se foloseşte o soluţie de 2,5-3,5 % de alcool izopropilic (IPA) în apă. Procesul transformă învelişul de oxid cupros cu alcool pentru a forma cupru (parţial lăsat pe bară) şi este cunoscut sub formă de procesul Burns (tm 117, Cu expert Group 1998). În instalatiarea barelor de cupru o practică normală este reciclarea soluţiei pentru decapare după îndepărtarea nămolului de cupru prin sedimentare şi filtrare; concentraţia IPA se ajustează, dacă este necesar.
După decapare, bara este uscată, folosind aer comprimat. După aceea I se dă o acoperire cu ceară, aplicată ca un spray de emulsie de ceară de 4 %, care previne oxidarea suprafeţei barei. Sârma este înfăşurată pe palete de lemn fixată şi împachetată într-o învelitură plastică. 3.1.7.2 Decaparea acidă a barelor, semiinstalatiatelor şi aliajelor de cupru a) Sarma de cupru

Decaparea acidă a sârmei-bară cupru foloseşte un tub orizontal compartimentat din oţel inoxidabil (tm 117, Cu Expert Group 1998). În prima etapă bara este decapată cu acid sulfuric diluat; după aceea acidul rezidual este spălat în câteva etape de pe suprafaţa barei prin stropire cu apă, urmat de o uscare cu aer comprimat şi o acoperire cu ceară. În mod alternativ, după o răcire parţială într-un tub lung umplut cu apă, sârma este formată în spirală adecvat cu diametrul rolei. Spiralele sunt întinse pe o masă de laminor unde temperatura este redusă la 20 °C prin stropitoare cu apă. O bandă rulantă din aliaj rezistent la acizi transportă aceste spirale în rezervoarele de decapare unde sârma este decapată cu soluţie de acid sulfuric de 20 %. Sistemul de decapare cu acizi în straturi asigură o îndepărtare perfectă a tuturor oxizilor de pe suprafaţa sârmei. Buclele sunt spălate după aceea, cu apă de clătire şi în final, protejate cu o soluţie de ceară.
Extracţia electrolitică este utilizată pentru a recupera cuprul dizolvat de acidul de decapare sau de soluţia de spălare care poate fi transferată în sala cuvelor din acelaşi loc sau tratat prin schimbători de ioni. b) Semiinstalatiate din cupru şi aliaje de cupru

Decaparea de suprafaţă plăcilor şi benzilor se execută în mod obişnuit cu acid sulfuric (8-10 %) dar pentru câteva aliaje speciale se utilizează amestecul de acid sulfuric şi acid azotic, în linii continue sau în sisteme automate. Se foloseşte purificarea gazelor pentru îndepărtarea vaporilor de acid azotic. Acidul este schimbat din când în când pentru a se asigura că nu este afectată calitatea suprafeţei.
Acidul uzat este trimis pentru tratare şi recuperare a metalului în instalaţii de tratare interne sau externe. Sistemul de decapare este ventilat pentru protejarea muncitorilor. Produsele sunt clătite
222 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

iar apa de clătire este trimisă pentru tratare, nămolurile sunt reciclate, dacă este posibil. Pentru degresarea produselor laminate, se foloseşte apă cu conţinut de detergenţi. Apa uzată este purificată prin ultrafiltrare.

Non Ferrous Metals Industries

223

Chapter 3

3.2 Nivele de emisie şi de consum în prezent
Probleme principale de mediu ale industriei de cupru rafinat sunt poluarea aerului şi apei (tm 28, WRC 1993; tm 210, Cu Expert Group 1999). Instalaţiile, în general, au utilaje proprii de tratare a apelor uzate şi se practică în mod obişnuit reciclarea apelor uzate. Deşeurile potenţiale în cea mai mare parte sunt reutilizate. Câteva aspecte locale ca zgomotul, sunt relevante pentru industrie. Datorită naturii periculoase a câtorva curente de deşeuri solide şi lichide, există, de asemenea, şi un risc semnificativ pentru contaminarea solului dacă ele nu sunt depozitate şi manipulate corect.
Emisiunile fugitive pot fi foarte semnificative. S-au efectuat măsurători la un mare topitor de cupru care produce cupru primar şi secundar. Rezultatele arată clar că emisiunile fugitive predomină chiar şi după ce s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul de captare a vaporilor secundari (tm 161, Petersen 1999). În acest exemplu, încărcările cu praf, care au fost măsurate, sunt următoarele. Emisiuni de praf, kg/an Înainte de colectoare secundare de gaz adiţionale (1992) 220000 După colectoare secundare de gaz adiţionale (1996)* 325000

Producţia de anozi, to/an Emisiuni fugitive Total topitor 66490 32200 Tavanul topitorului 56160 17020 Emisiuni prin coşul topitorului primar Topitor/instalaţia de acid 7990 7600 Coş - hote secundare 2547 2116 Notă.* Emisiunile după o investiţie de 10 milioane de Euro, pentru a realiza un sistem îmbunătăţit de captare şi tratare a gazelor fugitive. Energia adiţională = 13,6 GWh/an
Tabelul 3.6: Comparaţia între încărcările de praf reduse şi fugitive la un topitor primar de cupru [tm 161, Petersen 1999]

3.2.1 Folosirea energiei în producţia de cupru Producerea cuprului necesită energie în cele mai multe etape, utilizarea energiei în procesul electrolitic este cea mai semnificativă (tm 26, PARCOM 1996). Necesarul de energie (netă) pentru un număr de procese de poducţie , folosind concentrate de cupru, se situează în domeniul 14-20 GJ/to catod de cupru (tm 210, Cu Expert Group 1999). Cifra exactă depinde în mare parte de concentrat (% S şi Fe), dar şi de unitatea de topire utilizată, de gradul de îmbogăţire în oxigen şio de colectarea şi utilizarea căldurii din proces. Date comparative bazate numai pe tipul de topitor sunt de aceea, supuse inexactităţilor. Utilizarea conţinutului de energie al concentratului este foarte importantă şi topitoarele care realizează funcţionare autogenă, au un consum de energie mai mic.
Energia consumată la etapa de rafinare electrolitică a producerii cuprului se raportează a fi 300400 kWh pe cupru (tm 137, Cu Expert Group 1998). Tipul catodului orb utilizat (oţel inoxidabil sau cupru) influenţează eficienţa instalaţiei (tm 92, Cu Expert Group 1998) şi aceasta poate să fie de la 92 până la 97 % , în termenii eficienţei curentului.

224

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

3.2.2 Date de emisie şi consum
Sursele principale pentru emisii şi consum la producerea cuprului sunt următoarele: 3.2.2.1 Intrări şi ieşiri cupru primar

Datele de intrare şi ieşire pentru un topitor de cupru primar depind de conţinutul de cupru al concentratului, de concentraţia altor metale (As, Se, Hg, Ag, Au, etc) şi de utilizarea deşeurilor de cupru sau a altor materiale cu conţinut de cupru în diferitele părţi ale procesului.
Următoarea diagramă ilustrează intrările şi ieşirile potenţiale de la un proces tipic de producere a cuprului primar.
INPUT Concentrates, Fluxes, Oxygen
Slag Roasting Smelting

POTENTIAL OUTPUT
Air emissions - SO 2 to acid plant Dust, Metal oxide fume Land emissions Furnace linings

Matte Air emissions, Land emissions, Depending on Process: Furnace lining, dust

Slag Treatment

Slag concentrate or matte Converter

Air emissions - SO2 to acid plant, metals, Flux, Scrap, Air Oxygen Land emissions, Filter dust, Furnace linings Slag Reductant, Scrap, Air Anode furnace

Blister copper

Anodes

Anode scrap

Electrolytic Refining

Ni, etc.

Final slag
Construction

Slime PM Cathodes

Figura 3.8: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru cupru primar

Non Ferrous Metals Industries

225

Chapter 3

Smelter gases Converter gases

GAS COOLING

+
DRY CLEANING WET GAS CLEANING

Dust to Smelter
SLUDGE WEAK ACID

ACID PLANT

SOX to AIR

Sulphuric acid/ Oleum/ Liquid SO2
Figura 3.9: Tratarea gazelor din topitor şi convertor

Unele topitoare primare de cupru sunt integrate cu utilaje de topire secundară sau cu producerea pulberilor de plumb sau oxid de zinc din concentrate mixte, etc. datele de intrare şi ieşire sunt, de aceea, foarte greu de comparat. Valorile pentru procesele complexe sunt date mai jos. Trebuie să fie reţinut că influenţa principală asupra datelor de intrare şi ieşire o are conţinutul de cupru al concentratului sau altor materii prime aşa că pot să fie variaţii privind datele şi compararea lor nu este semnificativă. Recuperarea cuprului pe durata topirii şi rafinării este mult mai importantă şi este mai mare de 96 %.

Materiale de intrare Concentrate de cupru Deşeuri de cupru Material mărunţit din deşeuri electronice Produse intermediare externe

Cantitatea (to/an) 690000 95000 1200 86000

Produse Catod de cupru Săruri de cupru Sulfat de nichel Metale preţioase Plumb rafinat Acid sulfuric Zguri

Cantitate a (to/an) 370000 6500 1800 150 9000 660000 410000

Tabel 3.7: Exemple de date de intrare şi ieşire pentru un topitor/afinator de cupru primar [tm 124, DFIU Cu 1999]

226

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

3.2.2.2 Intrări şi ieşiri de cupru secundar

Aşa cum s-a relatat mai sus, materia primă secundară poate să fie alimentată în diferitele părţi ale proceselor secundare depinzând de puritatea, conţinutul de alte metale şi de contaminarea de suprafaţă. Gradul de contaminare organică afectează emisiunile potenţiale şi în câteva etape ale procesului se folosesc arzătoare finale pentru a distruge componenţii organici cum sunt dioxinele, depinzând de gradul de contaminare organică existentă. Următoarea diagramă arată o diagramă generală de intrare şi ieşire pentru cuprul secundar.
INPUT POTENTIAL OUTPUT

Lower grade residues, Fluxes, Coke Oxygen

Smelting Reduction

Air emissions - CO Dust, Metal oxide fume - Recycled, Dioxins, VOC, Land emissions Furnace linings Slag

Black Copper Air emissions SO2 , metals, dust Land emissions, Filter dust (recycled) Furnace linings

Flux, Scrap, Air Oxygen

Converter Converter copper

Slag

Clean scrap Reductant, Air

Anode furnace

Anodes

Anode scrap

Electrolytic Refining

Ni, etc.

Final slag

Slime PM

Cathodes

Construction

Figura 3.10: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru topitor de cupru secundar

Multe reziduuri sunt reciclate în cadrul procesului şi a altor procese asociate.producătorii metalelor neferoase, de ex. plumb, zinc şi staniu, folosesc multe din reziduuri ca materii prime pentru procesele lor. În unele locuri sunt încorporate procese on-site pentru a recupera alte metale din aceste reziduuri.
Următoarea diagramă arată un exemplu cum poate fi un proces complex integrat la producerea cuprului şi a altor metale din materii prime secundare. Tabelul următor arată cantităţile de intrare şi ieşire legate de acest exemplu particular.

Non Ferrous Metals Industries

227

Chapter 3

Secondary raw materials, e.g. slags, ashes, drosses, dusts, sludges, copper-iron material SiO2- and CaO-additives Spent linings

Blast furnaces Sn-Pb-oxides and -residues

Blast Furnace etc.

Lump slag Granulated slag Zinc oxide

Black copper Cu-alloy scrap Converters Slag Dust

TLA plant

Tin-lead alloy Slag

Converter copper
Slag, Dust

Electrolysis (Tankhouse)

Copper cathodes

Copper scrap Blister copper

Anode furnaces

Copper anodes Electrolyte purification Anode slime Copper sulphate Nickel sulphate

Cu-Ni-salts and -solutions

Figura 3.11: Diagrama unui exemplu de intrare-ieşire pentru un amplasament de producere a cuprului secundar cu proces de recuperare staniu/plumb [tm 124, DFIU Cu 1999]

Intrări Deşeuri de cupru* Cupru brut Deşeuri aliaje de cupru Materiale intermediare externe (de ex. zguri, pulberi, cenuşi, nămoluri, măturături, etc) Material cupru-fier* Calcar Silice Cocs Cărbune Combustibil (ulei)
Note. *)

Cantitate a (to/an) 130000 20000 35000 40000

Ieşiri Catozi de cupru Sulfat de cupru Sulfat de nichel Oxizi de zinc

Cantitate a (to/an) 176000 2200 2400 9000

25000 13000 11000 25000 15000 11000

Aliaje plumb-staniu Nămol anodic Zgură

3700 1000 80000

incluzând deşeuri electronice

Tabel 3.8: Date de intrare-ieşire pentru diagrama de mai sus a procesului de cupru secundar [tm 124, DFIU Cu 1999]

3.2.2.3 Emisii în aer

Pot fi emişi în aer praf, compuşi metalici, carbon organic (care poate să rezulte din formarea dioxinelor) şi dioxid de sulf (tm 124, DFIU Cu 1999). Sursele potenţiale şi relevanţa emisiilor potenţiale în aer sunt arătate în tabelul următor şi vor fi discutate mai târziu în acest paragraf: 228 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

Sursa de emisie Manipularea materialelor Depozitare Uscare Tratarea deşeurilor Topire

Praf şi compuşi metalici •• • ••• •• •••

Dioxine

Carbon organic

Compuşi de sulf

••• (secundar ) ••• (secundar )

• ••• (secundar) • (secundar)

Convertire

••

• (secundar )

• (secundar)

Rafinare Topire/turnare

•• • (•• pentru aliaje)

• (secundar )

• (secundar) • (secundar) + CO

•••(tratat într-o instalaţie de recuperar e) •••(tratat într-o instalaţie de recuperar e) •

Transfer cu oala de ••• turnare Electroliză Tratarea zgurii •• Notă. ••• mai semnificativ …………• mai puţin semnificativ

• •CO

Tabel 3.9: Semnificaţia emisiilor potenţiale în aer de la un proces de producere a cuprului

Oxizii de azot sunt relativ nesemnificativi (tm 24, DFIU 1996), dar ei pot fi absorbiţi în acidul sulfuric produs în procesul primar; folosirea îmbogăţirii în oxigen poate să reducă câteodată formarea oxizilor de azot pe traseul termic. Acesta depinde de punctul unde este adăugat oxigenul, câteodată se produce o concentraţie mai înaltă de oxizi de azot datorită creşterii temperaturii cu toate că volumul de gaz este mai mic în cantitate totală. Se pot utiliza arzătoare cu NOx scăzut. Este posibilă formarea dioxinelor în zona de ardere şi a părţii de răcire a sistemului de tratare a gazelor reziduale (sinteza de-novo). Emisiunile care pot scăpa din proces sau ca emisiuni prin coş, sau ca emisiuni fugitive, depind de sistemul de reducere folosit şi de calitatea întreţinerii instalaţiei. Emisiunile prin coş, în mod normal, sunt monitorizate în mod continuu sau periodic şi sunt raportate de personalul propriu sau consultanţi din afară către autorităţile competente.
3.2.2.3.1 Monoxidul de carbon

Non Ferrous Metals Industries

229

Chapter 3

În afară de emisiunile enumerate mai sus, procesele de topire care folosesc cuptoare, necesitând menţinerea unei atmosfere reducătoare, pot produce monoxid de carbon de concentraţie semnificativă. Acesta este cazul particular pentru topirea cuprului de calitate înaltă în cuptoarele cu cuvă, în combinaţie cu turnarea în formă sau producerea sârmelor-barelor având în vedere că produsele necesită un nivel de oxigen controlat pentru a obţine conductivitate mare. Procesul, de aceea, este operat în condiţii de reducere şi conţinutul de monoxid de carbon poate să crească, nivele specifice sunt ∼ 5000 mg/Nm3. Sistemul de control al arzătoarelor care este utilizat, poate să minimalizeze conţinutul de CO şi să menţină calitatea produsului. Pot fi încorporate în proces sisteme de alarmă pentru CO. Se ating în producerea sârmelor sau semiinstalatiatelor, la un cuptor cu cuvă, valori de CO de la 2000-11000 g/to de cupru (tm 117, Cu Expert Group 1998). În câteva instalaţii se utilizează arderea finală pentru a îndepărta hidrocarburile din gaze atunci când sunt procesate deşeuri învelite cu materiale organice. CO este de asemenea, distrus în acelaşi timp iar emisiunile raportate sunt ∼ 45 g/to cupru (tm 124, DFIU Cu 1999). Este posibil să se prevadă un nivel de bază pentru concentraţia CO iar acesta poate fi utilizat pentru determinarea efectului CO asupra calităţii locale a aerului (există un EU AQS propus pentru CO) aşa că necesitatea reducerii ulterioare poate fi evaluată local. Eliminarea CO prin arderea gazelor de la cuptorul cu cuvă, cu aceste niveluri de CO, va necesita combustibil adiţional aşa că emisiunea de CO2 va creşte exponenţial.
Monoxidul de carbon este, de asemenea, produs şi pe timpul funcţionării cuptoarelor de purificare a zgurii şi a cuptoarelor cu cuvă şi în unele împrejurări poate fi emis în gazele reziduale. Se poate folosi arderea finală pentru a elimina CO dând concentraţii specifice în domeniul 10-200 mg/Nm3. Acesta este cel puţin un exemplu, unde oxigenul este însuflat în partea superioară a cuptorului cu cuvă deasupra zonei de reacţie, pentru a crea o zonă de ardere finală în corpul cuptorului. Această măsură distruge, de asemenea, şi compuşii organici, cum este dioxina. Cuptoarele electrice utilizate pentru curăţirea zgurii şi procesele de reducere funcţionează în mod normal cu arzătoare finele sau în cuptor sau într-o cameră de reacţie specială.
3.2.2.3.2 Praf şi compuşi metalici

Aceştia pot fi emişi din cele mai multe etape ale procesului. Tehnicile care se ocupă cu emisiile din etapele de manipulare, depozitare, uscare şi tratare sunt înşirate în Capitolul 2 şi aplicarea acestor tehnici va trebui folosită pentru a preveni şi minimaliza aceste emisii. Emisiile de praf directe sau fugitive din etapele de topire, convertire sau rafinare sunt potenţial mari. Semnificaţia emisiilor este, de asemenea, mare, atunci când aceste etape de proces sunt utilizate pentru îndepărtarea metalelor volatile cum sunt Zn şi Pb, ceva As şi Cd din cupru şi aceste metale sunt prezente în gaz şi în parte în praf. Topitorii primari, de obicei, conţin praf de-a binelea şi sunt etanşaţi eficient pentru a minimaliza emisiunile fugitive, se utilizează arzătoare concentrate sau suflante şi de aceea sunt mai uşor de etanşat. Se practică buna întreţinere a cuptoarelor şi a conductelor pentru a minimaliza scăpările fugitive iar gazele colectate sunt tratate în sisteme de îndepărtare a prafului înainte de procesul de recuperare a sulfului. Topitorii secundari sunt mult mai expuşi scăpărilor fugitive pe timpul ciclurilor de încărcare şi evacuare. Aceste cuptoare au uşi de încărcare mari şi deformarea şi lipsa de etanşare a acestor uşi este un factor semnificativ. Gazele colectate, în mod obişnuit, sunt răcite iar praful este îndepărtat din curentul de gaz prin precipitatoare electrostatice sau prin filtre cu saci. Se atinge, în mod obişnuit, o eficienţă de filtrare
230 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

înaltă iar concentraţiile de praf după reducere sunt în domeniul < 1-10 mg/Nm3 (tm 210, Cu Expert Group 1999; tm 160, Winter Cu 1999). Datorită caracterului discontinuu al etapelor de conversie şi rafinare, acestea nu pot fi etanşate atât de bine ca etapa de topire. Alimentarea şi transferul matei, a zgurii şi metalului este o sursă potenţială semnificativă a vaporilor fugitive. Mult mai importanta utilizare a unei cuve de turnare sau unui sistem de transfer cu navetă poate să compromită eficienţa hotelor de colectare a vaporilor în particular, la convertorii Peirce-Smith sau de tip similar. Se utilizează sisteme variate de colectare secundară a vaporilor pentru a minimaliza aceste emisiuni fugitive pentru o funcţionare cu succes. Adăugarea fondantului şi a altor materiale “prin hotă” pot minimaliza aceste durate de scăpări. Producerea matei de înaltă calitate reduce numărul transferurilor cu cuvă şi de aceea se reduce potenţialul de evaporare. De aceea, emisiunile fugitive sau necolectate sunt foarte importante. Aceste probleme sunt dependente de o colectare primară şi în câteva cazuri secundară, de colectare efectivă şi eficientă de fum. Etapele de topire şi de turnare pe durata producerii sârmelor, a semiinstalatiatelor, etc. sunt, de asemenea, surse potenţiale de praf şi de metale. La producerea aliajelor de cupru, cum este alama, rezultă vapori semnificativ (ZnO) în etapa de turnare, iar aceştia necesită o colectare eficientă. Încărcătura de praf este, în general, redusă dar poate fi utilizată dacă este posibil, recuperarea căldurii/energiei. Se utilizează colectarea eficientă a vaporilor şi filtre din ţesături (tm 117, Cu Expert Group 1998).
Emisiunile metalelor sunt puternic dependente de compoziţia prafului produs în proces. Compoziţia variază larg şi este influenţată de: a) prin procesul care este sursa prafului şi b) prin materia primă care este procesată. De ex. praful produs de la un convertor de deşeuri este complet diferit de cel produs de un convertor de mată. Tabelul următor indică domeniile de măsurare a metalelor din praf de la un număr de procese tehnologice pentru cupru.
Component ă Concentrat Praf de la pentru mată cuptor cu la cuptorul cuvă de topire Praf PE Praf de la convertorul pentru deşeuri Convertor pentru mată Praf de la PE Praf de la cuptorul electric pentru purificarea zgurii 2 - 15 25 - 60 Praf de la cuptorul cu anozi

Pb% Zn% Sn% Cu% As% Ni%

0.1 – 5 0.1 – 10 0.1 – 1 5 – 30 0.1 – 4 0.1 – 1

5 – 40 20 – 60 0.2 – 5 2 – 12 0.1 - 1

5 – 30 25 – 70 1 – 20 2 - 15

2 – 25 5 – 70 0.1 – 4 10 – 25 0.1 - 1

2 – 20 5 – 40 15 – 25 0.5 – 10

0.5 – 2.5

Tabelul 3.7: Constituenţii principali ai prafului de la procesul tehnologic pentru cupru

3.2.2.3.3 Componenţi organici ai carbonului

Aceştia pot fi emişi pe timpul producerii primare de la etapa de uscare depinzând de materialul folosit pentru tratarea minereului şi de combustibilul utilizat pentru uscare. Pentru producţia secundară sursele cele mai importante sunt de la etapele de tratarea deşeurilor, topirea şi rafinarea. Etapa de conversie pentru cupru secundar este, de asemenea, o sursă potenţială dacă se adaugă în convertor deşeuri contaminate cu materiale organice şi nu se realizează arderea completă, acesta este cazul pentru emisiile fugitive în particular. COV pot fi emişi la producerea sârmei şi a semiinstalatiatelor de cupru dacă se utilizează la alimentare materiale uleioase şi ele pot fi între 5-100 g/to cupru. COV-uri pot fi emişi, de asemenea, de la degresarea cu solvenţi sau procese de extracţie cu solvenţi.

Non Ferrous Metals Industries

231

Chapter 3 3.2.2.3.4 Dioxine

Compuşii organici ai carbonului care pot fi emişi include dioxinele rezultate din arderea slabă a uleiului şi a materialelor plastice din materialul de alimentare şi din sinteza “de-novo” dacă gazele nu sunt răcite îndeajuns de repede. Poate fi practicată tratarea deşeurilor pentru a îndepărta contaminarea organică, dar în mod obişnuit se folosesc arzătoare finale pentru a trata gazele produse în urma răcirii rapide. În cazurile în care nu este posibilă tratarea gazelor de la cuptoare într-un arzător final, ele pot fi oxidate prin adăugarea oxigenului deasupra zonei de topire. Este de asemenea posibilă identificarea contaminării organice a materiilor prime secundare în aşa fel ca să se folosească combinarea cuptorului şi a reducerii potrivite pentru a preveni emisiunile de fum şi vapori şi a dioxinelor asociate. S-au raportat la Grupul de Lucru Tehnic că în cazul topirii primare şi a conversiei temperaturile de funcţionare înalte distrug componenţii organici iar prezenţa dioxidului de sulf împiedică sinteza de-novo a dioxinelor. Deşeurile topite care sunt contaminate cu materiale organice sunt, de asemenea, o sursă potenţială de dioxine în industria semiinstalatiatelor.
Capitolul 2 descrie câţiva factori care influenţează emisia dioxinelor. Tehnicile utilizate pentru reducerea dioxinelor din acest sector include arderea finală, manipularea controlată a gazelor şi răcirea şi îndepărtarea eficace a prafului; se utilizează şi absorbţia pe cărbune activ.
3.2.2.3.5 Dioxid de sulf

Sursele cele mai semnificative de dioxid de sulf sunt etapele de prăjire, topire şi conversie a producţiei primare de cupru, utilizând concentrate de sulfuri (tm 24, DFIU 1991). Sunt de aşteptat emisiuni fugitive, dar pot fi colectate pe câteva căi (tm 24, DFIU Cu 1999). Dioxidul de sulf poate fi emis, de asemenea, şi din etapa de uscare a concentratului (în principal din combustibilul folosit la arzător), şi din etapele de rafinare primară acolo unde cuprul brut conţine 0,03-0,1 % sulf dizolvat. Concentraţia în gaz este, în mod obişnuit, foarte scăzută şi se utilizează o epurare simplă a gazelor, dacă este necesară. Dacă nu se aplică o prăjire parţială şi o topire de calcinare la mată, în unităţi separate, din cauza materialului de alimentare specific, prăjirea concentratelor de cupru se execută simultan cu topirea. Utilizarea cuptoarelor etanşe pentru topire permite colectarea eficientă a dioxidului de sulf. Toate topitoriile în UE utilizează îmbogăţirea în oxigen care produce o concentraţie înaltă de dioxid de sulf. Acesta permite de aceea, minimalizarea volumului gazelor reziduale şi sistemul de manipulare a gazelor, incluzând instalaţia de acid sulfuric, pot fi reduse ca volum. Nivele foarte mari de îmbogăţire cu oxigen pot să crească concentraţia trioxidului de sulf în gazele care trec spre instalaţia de acid. Această cantitate crescută de trioxid de sulf în gazul de la cuptor este absorbită de epuratoare şi creşte cantitatea acidului slab tratat, are alte utilizări sau este la dispoziţie. Instalaţiile de acid sulfuric de contact cu 4 sau 5 treceri sunt utilizate pentru conversia gazelor. În câteva cazuri se utilizează instalaţii cu un singur contact, dacă conţinutul de dioxid de sulf este scăzut (<6%), altfel se utilizează instalaţii cu dublu contact (tm 92, Cu Expert Group 1998). Dacă este necesar, se poate instalatia dioxid de sulf lichid dintr-o parte a dioxidului de sulf conţinut în gaze. Etapa de conversie a matei produce, de asemenea, o concventraţie semnificativă a dioxidului de sulf. Există două probleme potenţiale când se utilizează convertori cu alimentare discontinuă cum este Peirce-Smith sau convertoare de stil similar. În primul rând, colectarea gazelor nu este total eficientă şi aceeaşi remarcă se aplică la procedura pentru praf. În al doilea rând, concentraţia dioxidului de sulf în gaze
232 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

variază semnificativ depinzând de etapa de conversie şi poate cauza probleme la sistemele de îndepărtare a dioxidului de sulf dacă ele nu sunt destinate în mod special pentru a ţine cont de aceste variaţii. Aceste gaze sunt amestecate cu gaze staţionare mult mai concentrate provenite de la topitorul primar pentru a menţine o funcţionare autotermă a instalaţiei de acid sulfuric. Folosind câteva convertoare în funcţionare secvenţională în fază, combinând gazele reziduale se poate reduce, de asemenea, acest efect. Procesele continui, cum sunt procesele Mitsubishi şi topire prin scânteie/conversie prin scânteie Kennecott-Outokumpu, menţin o concentraţioe înaltă şi constantă a concentraţiei de dioxid de sulf şi nu necesită transferul cu oală de turnare (tm 67, Kennecott 1997; tm 73, Mitsubishi 1993). Volumele de gaz care sunt produse, sunt în consecinţă, mai scăzute. Această înseamnă o concentraţie mai mare de dioxid de sulf în efluent dar masa este mult mai mică, cel puţin pe durata manipulării, purificării şi răcirii. În instalaţia cu contact raportul SO2/O2 este ajustat şi concentraţia de SO2 se diluează până la o concentraţie maximă tolerabilă. După recuperarea căldurii şi purificarea în PE dioxidul de sulf din gazul de la etapele de topire easte convertit în trioxid de sulf (SO3). Instalaţiile de acid sulfuric din Industria Europeană a Cuprului au o eficienţă de conversie raportată de 99,599,8 % (excluzând pornirea, etc)(tm 92, Cu Expert Group 1998). O cantitate foarte mică de SO3 nu este absorbită şi este emisă împreună cu SO2 rezidual (tm 124, DFIU Cu 1999). Pe durata pornirii şi închiderii pot fi ocazii când gaze slabe sunt emise. Aceste evenimente trebuie să fie identificate pentru fiecare instalaţie în parte, multe companii au făcut îmbunătăţiri semnificative în controlul procesului pentru a reduce aceste emisii. Înălţimea coşului folosit pentru gazele de la instalaţia de acid iau în considerare aceşti factori pentru a reduce impactul local.
Dioxidul de sulf poate fi prezent, de asemenea, şi în gazele produse pe durata etapelor de topire secundară, datorită conţinutului de sulf al combustibilului sau al materiilor prime. În câteva cazuri se utilizează epuratoare pentru îndepărtarea SO2 şi într-un caz gazele de la cuptorul electric (şi un convertor Cu/Pb) sunt dirijate la instalaţia de acid sulfuric a topitorului de primar cupru atunci când anumite materii prime sunt prezente.
3.2.2.3.6 Oxizi de azot

Etapele de producere ale cuprului în mod obişnuit, au loc la temperaturi înalte, dar sunt însoţite şi de utilizarea oxigenului. Acesta reduce presiunea parţială a azotului din flacără şi reduce formarea oxidului de azot presupunând că azotul nu este prezent în cantităţi mari în zonele foarte fierbinţi. Nivele tipice pentru emisiuni de oxizi de azot pentru cupru secundar sau raportat a fi în domeniul 50-500 mg/Nm3 depinzând de cuptor şi de tipul funcţionării. Pentru NOx utilizarea proceselor de eficienţă înaltă (de ex. Contimelt) cere să se stabilească un echilibru local între consumul de energie şi valorile atinse.
Oxizii de azot din procesul primar sunt absorbiţi în principal în acidul sulfuric produs. De aceea oxizii de azot nu sunt o problemă majoră de mediu la o instalaţie.
3.2.2.3.7 Trecerea în revistă a emisiunilor în aer

Tipul procesului
Cu primar Cu secundar Atelier de

Praf g/to Dioxid de Cu g/to Pb g/to As g/to metal produs sulf g/to metal metal metal metal produs produs produs produs 160 – 1000 6600 – 16000 30 – 250 7 - 35 3 - 20 100 – 1000 500 – 3000 8 – 100 10 - 60 0.5 - 5 1 – 3.5 0.1 - 1 0.01 – 0.2
233

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

topire, producerea semiinstalatiate lor Producerea sârmă-bară

20 – 500

10 – 50

12 – 260

Tabel 3.11: Emisii în aer specifice pentru câteva procese primare şi secundare [tm 124, DFIU Cu 1999; UK Chemical Release Inventory 1998; tm 160 Winter Cu 1999]

234

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

Unitate de proces Atelier de topire Cuptor electric Cuptor rotativ Cuptor cu cuvă (ASARCO)

Praf mg/N m3 < 10 < 10 < 10

CO mg/Nm 3

< 100*

Laminor Laminare < 10 Notă.* ) cu arzător final (arderea finală depinzând de tipul alimentării – ulei/conţinut organic-) Numai emisiile colectate
Tabelul 3.8: Emisiuni realizabile de la un proces de semiinstalatiate [tm 124, DFIU Cu 1999]

TOC mg/N m3 < 20 < 50 < 20 < 50

Unitate de proces

Praf mg/N m3

CO Mg/N m3

TOC mg/N m3

Atel ier de topi re

Cuptor electric Cuptor rotativ Cuptor cu cuvă (ASARCO) Fără arzător final Cu arzător final

< 70 < 50 < 12

< 10000 < 45

< 80 < 11

PCD D/F µg/t o (ITEQ ) <5 < 10 < 10

Laminor Laminare < 20 Notă.*) arderea finală depinzând de tipul alimentării ( ulei/conţinut organic) Numai emisiile colectate
Tabelul 3.9: Emisiuni specifice din procese de semiinstalatiate [tm 124, DFIU Cu 1999]

<9 < 100

3.2.2.4 Emisii în apă

Procesele pirometalurgice folosesc o cantiatate importantă de apă de răcire (sistemele de răcire sunt tratate în capitolul 2 şi într-un BREF orizontal separat despre sistemele de răcire). Alte surse de apă de proces sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pot fi emise în apă particule solide, compuşi metalici şi uleiuri din aceste surse. Toate apele uzate sunt tratate pentru a îndepărta metalele solubile şi particule solide. Într-un număr de instalaţii apa de răcire şi apa uzată tratată, incluzând şi apa de ploaie, este reutilizată sau reciclată în cadrul procesului (tm 210, Cu Expert Group 1999). Sursele potenţiale şi relevanţa emisiunilor potenţiale în apă sunt arătate în tabelul următor şi ele vor fi discutate mai târziu în această secţiune.

Non Ferrous Metals Industries

235

Chapter 3

Sursa de emisie

Particule solide în suspensie

Compuşi metalici

Ulei

Drenaj de suprafaţă ••• •• ••• Apă de răcire pentru ••• ••• • răcire directă Apă de răcire pentru • • răcire indirectă Apă de la granulator ••• •• Macerarea (dacă nu ••• ••• • este circuit închis) Decaparea •• ••• ••• Vană (dacă nu este ••• circuit închis) Sisteme de epurare ••• ••• Notă. ••• mai semnificativ…..……• mai puţin semnificativ Circuitele de macerare deschise şi circuitele deschise din vane nu sunt utilizate în UE
Tabelul 3.10: Semnificaţia emisiunilor potenţiale în apă de la procesele de producere a cuprului

3.2.2.4.1 Particule în suspensie şi componenţi metalici

Acestea pot fi emise din câteva etape ale procesului, cele mai semnificative pot să fie apele uzate şi apele de clătire de la operaţiile de decapare. Tehnicile care privesc emisiunile de la zonele de manipulare şi depozitare a materiilor prime sunt tratate în Capitolul 2 şi aplicarea acestor tehnici este utilizată pentru a preveni şi minimaliza aceste emisiuni. Apele de suprafaţă pot să provină sau de la ploaie sau de la umectarea materialului depozitat pentru a preveni formarea prafului. Surse potenţiale de particule în suspensie şi compuşi metalici sunt sistemele de răcire, granulare şi macerare. În general, aceste sisteme sunt închise etanş, şi apa este recirculată sau nu intră în contact.
Apele de spălare, electrolitul uzat şi efluenţii din proces sunt produse, de asemenea, în vane, linii de decapare şi de la epuratoare. Aceşti efluenţi conţin cantităţi semnificative de compuşi metalici în soluţie şi sunt tratate împreună cu lichidul scurs de la sistemele de răcire etanşă şi sistemele de granulare înainte de a fi descărcate în apă ( tm 28, WRC 1993). Poate să aibă loc fisurarea sistemului şi sunt necesare instrumente de monitorizare pentru sistemul de conducte şi recipienţii de depozitare, în special pentru conductele din afara instalaţiei şi atunci când ele se află în zone fără sisteme de colectare. Procesele de tratare ale apelor uzate sunt descrise înb Capitolul 2, iar metodele folosite depind de contaminanţii care sunt prezenţi, de destinaţia apelor tratate şi de calitatea mediului local.

236

Non Ferrous Metals Industries

1 0.01-0.4 de suprafaţă Apă de 11300000 0. producând 370000 to/an cupru catod pe an.4.15 0. în unele cazuri ele sunt retrimise la topitor pentru a recupera fracţiunea metalică. Non Ferrous Metals Industries 237 .2 Ulei Acesta poate fi prezent în materiile prime secundare şi poate fi spălat din zonele de depozitare.002-0.01-0.07 0.03-0.4 0.01-0.5 răcire directă Apă de 82000000 răcire (total) Notă.01 0.25 0.0001-0.0002-0. DFIU Cu 1999] Nămolurile sunt produse în toate procesele şi acestea sunt trimise.01 0.003-0.1 0. în depozite controlate. 3.1 Substanţa Cu Ni Zn Pb Cr As Cd Hg Sn Valoarea.1 0.001-0.4 0.01-0.0001-0.01-0.Chapter 3 Zn Apă 0.01 1 Note.06 0.003 0.2. DFIU Cu 1999] Debit [m³/a) de 72000 Cu 0.1 0. kg/an 11 3 25 1 1 0.005-0.2.2 0.11: Exemple de conţinuturi metale în diferite ape uzate după tratare [tm 124. ceara şi uleiurile sunt utilizate în procesele de învelire şi tragere asociate de procesele de producere a barelor şi a altor profile iar prezenţa lor este luată în calcul pentru a preveni contaminarea apei.004-0.2 Componenţi principali [mg/l] Pb As Ni Cd 0.001-0. în mod obişnuit.16: Încărcări anuale evacuate în apă de la o fabrică de producere a semiinstalatiatelor din cupru [tm 124. Effluent discharge 35000m3/a. Tabelul 3. Tehnicile utilizate pentru depozitare sunt prezentate în secţiunea 2-a.001-0. Tabelul se referă la un complex combinat de topitor/afinator de cupru primar/secundar situat pe lângă un râu .2 proces Curgeri 322000 0.02-0.002-0. în apropierea mării. Tabel 3.04 0.

sulfuric.2. căptuşeala este disponibilizată.10. recuperarea Cu. Rămăşiţe anodice Reciclare internă: convertori (răcire) sau cuptor cu anozi. Topire/retopire Zguri de suprafaţă Materie primă pentru recuperarea şi zguri metalelor. macerare. de asemenea. Nămol anodic Recuperarea metalelor preţioase. manipularea se produce cu grijă în mod curent. Zn şi Compuşi alte metale. Surse de proces Produse Utilizare finală intermediare. zgura de la producerea staniului din casiterit este sursa principală pentru tantal şi niobiu. reziduuri Sisteme de reducere Pulberi de pe filtre. Materie primă pentru cupru (returnat pentru retopire). General Uleiuri Recuperarea uleiului Hidrometalurgia Electrolit uzat Macerare Producerea Soluţii şi clătiri de Depozitare ca deşeuri dacă semiinstalatiatelor la decapare acidă conţinutul de metale neferoase este scăzut sau vândut pentru recuperarea metalelor Producerea barelor Soluţii de la Recuperare într-o celulă de decapare acidă electroliză separată (dacă se aplică) 238 Non Ferrous Metals Industries . Materie primă pentru Hg. de ex. de ex. reutilizate ca pentru închiderea gurii de evacuare sau în proces şi pot fi încorporate în zgură.Chapter 3 3. acid. produse auxiliare. Pb.1. Multe din aceste materiale conţin totuşi cantităţi recuperabile de cupru şi alte metale neferoase şi de aceea. Câteva căptuşeli din cuptoare pot fi. Topitor Zgură Utilizare la cuptorul pentru zguri sau altă separare – reciclare internă Căptuşeala Recuperare sau disponibilizare cuptorului Convertor Zgură La retopire – reciclare internă Zgură de cuptor Zgură Materiale abrazive şi de construcţie Cuptor (anodic) de Zgură La retopire – reciclare internă afinare Recipient vană Purjatul Săruri de Ni. Nămoluri de acid Alte utilizări. Pulberile din coş de la toate sursele pot fi reutilizate în procesele de topire. în sisteme proiectate special sau deja pretratate pentru cerinţe de proces ulterioare. reziduuri din procese şi deşeuri Câteva produse intermediare generate în cursul producerii cuprului pot fi conţinute în lista deşeurilor periculoase (Decizia Consiliului 94/904/EEC) prezentată în secţiunea 2.5 Produse auxiliare. Acid slab.2. pentru a preveni formarea pulberilor pe timpul manipulării. descompunerea SO2. în alte cazuri. sunt utilizate ca materii prime ca atare. Catalizator uzat şi Industria chimică. recuperarea acidului sau alte utilizări. electrolitului. mercurici. Neutralizare.

dacă acestea sunt închise. sau de la demolare. În câteva cazuri se produc reziduuri de la procesarea zgurii de la retopire sau de la convertor prin flotaţie. produse auxiliare şi reziduuri de la producerea cuprului Deşeurile destinate pentru depozitare se păstrează în cantităţi minime şi în mare parte constau din nămoluri acide de la instalaţiile de acid sulfuric care sunt tratate şi sunt trimise pentru depozitare sau căptuşeli de cuptor din care câteva nu pot fi recuperate în proces. Cu Expert Group).Chapter 3 Tabel 3.17: Produse intermediare. Rezidu Cantitate Opţiunea de utilizare/tratare uri de a (to/an) la produse auxiliar e Instalaţie primară: producţia anuală de catozi: cupru primar 220000 to/an Cuptor de topire Pulberi 100000 Utilizare internă la cuptorul de prin scânteie topire prin scântei Zgură 400000 Procesare ultrerioară în cuptorul electric Cuptor electric Pulberi 400 Utilizare externă pentru producerea Zn/Pb Zgură 400000 Utilizare externă ca material de construcţie Convertor de Pulberi 4000 Reciclare internă către topitorul cupru cu scântei sau cuptor electric (instalaţia secundară) Zgură 150000 Utilizare internă la cuptorul de topire prin scântei Cuptor anodic Pulberi 200 Utilizare internă la cuptorul de topire prin scântei Zgură 20000 Utilizare internă la convertorul de cupru Instalaţia de acid Acid 656000 Produs auxiliar pentru vânzare sulfuric sulfuric Instalaţia secundară: producţia anuală de catozi: cupru secundar 150000 to/an Cuptor electric Pulberi 10000 Produs auxiliar de vânzare pentru recuperarea Zn Zgură 40000 Utilizare externă ca material de construcţie Convertor Pulberi 400 Utilizare internă la cuptorul electric Zgură 10000 Utilizare internă la cuptorul electric Unitate de proces Non Ferrous Metals Industries 239 . aceste reziduuri sunt depozitate într-un loc sau chiar la mină. Alte deşeuri sunt sau menajere. Multe din aceste reziduuri sunt utilizate ca materie primă pentru producerea altor metale sau ca materiale reciclate în cadrul liniei de producţie a cuprului (tm 210. Tabelul următor arată exemple de cantităţi de reziduuri şi produse intermediare şi auxiliare generate în procesele primare şi secundare. Tabelul de mai sus arată utilizarea potenţială a reziduurilor de proces.

H2SO4 Depozitare ca deşeuri periculoase 35000 m3 Nămol 1500 (masa umedă) Deşeuri 400 menajer e Tabel 3. DFIU Cu 1999) Unitatea Reziduuri Cantitate Opţiunea de utilizare/tratare de proces de la a (to/an) produse auxiliare Cuptor cu Zgură 30000Se vinde ca material de construcţie cuvă 35000 Oxid de la 700-800 Utilizare internă la cuptorul cu camera de cuvă ardere finală. Pb Utilizare internă la instalaţia chimică pentru producerea sulfatului de nichel. boyler şi răcitor Oxizi de pe 1000-1300 Utilizare externă pentru recuperare filtru Zn. Pb.Chapter 3 Procesul Contimelt Convertor de rebuturi/instalaţie TLA Altele : Electroliză Pulberi Zgură Pulberi Zgură Nămol anodic (masa umedă) Lichidul final 1000 2000 1000 2000 3000 Utilizare internă la topitorul prin scântei/cuptorul electric Utilizare internă la convertorul de cupru Procesare ulterioară în instalaţia TLA Utilizare internă la cuptorul electric Utilizare internă la instalaţia chimică pentru recuperarea metalelor preţioase şi a Se. Pb. etc. Cuptor cu Reziduuri de 7000-8000 Utilizare internă la cuptorul cu anozi anozi de cuvă cupru 240 Non Ferrous Metals Industries Instalaţia de tratare a apelor uzate din proces General . Convertori Zgură 17000Utilizare internă la cuptorul cu 19000 cuvă Oxid de la 250-300 Utilizare internă la cuptorul cu camera de cuvă ardere finală Oxid de la 100 Utilizare internă la cuptorul cu răcitor cuvă Reziduuri 300 Utilizare internă la cuptorul cu cuvă Oxizi de pe 3500-3700 Utilizare externă pentru recuperare filtru Zn.18: Exemple de cantităţi de reziduuri produse la o instalaţie primară şi secundară complexă (tm 124. Te. etc. As2O3.

5 38-45 30-33 4-18 % de greutate 3-5 40-45 25 25 Tabel 3. Componentă Cuptor cu scântei Convertor Peirce-Smith Zgură combinată după purificarea zgurii în cuptor electric 0.20: Compoziţia câtorva zguri de la topirea cuprului înainte de tratamentul pentru purificarea zgurii (tm 124.8 40-43 28-32 <2 Cupru Fier (total) Silice Magnetit 1-2.3-0. conţin cantităţi mici de metale solubile şi sunt stabile. Uleiurile din sursele diferite din cadrul procesului pot fi recuperate. Ele sunt vândute frecvent pentru industria construcţiilor şi a materialelor abrazive şi au proprietăţi mecanice excelente care sunt câteodată superioare celor minerale naturale.19: Exemple de cantităţi de reziduuri produse la o instalaţie secundară (tm 124. competitive. Non Ferrous Metals Industries 241 . DFIU Cu 1999) Multe dintre zguri. Tratarea zgurilor se execută adesea în procese termice pentru a produce zgură inertă.Chapter 3 Oxizi de pe 150 Utilizare internă la cuptorul cu filtru cuvă Reziduuri din 200 Utilizare internă la cuptorul cu cuptor cuvă Electroliză Nămol 360 Utilizare externă anodic Sulfat de 700 Utilizare externă nichel General Deşeuri Fără date menajere Notă: producţia anuală de catod 60000 to/an Tabel 3. produse prin procesele de tratare ale zgurii. DFIU Cu 1999) Zgurile conţin cantităţi variabile de cupru şi multe sunt reutilizate sau tratate pentru a recupera conţinutul de metal.

Ele toate sunt disponibile din punct de vedere comercial. americană 96. 242 Non Ferrous Metals Industries . realizate de topitori pe plan mondial. standardele sistemelor de colectare şi reducere. dar pentru majoritatea instalaţiilor din Europa se cumpără concentrate pe piaţa liberă şi este necesară menţinerea flexibilităţii de procesare în domeniul materiilor prime.3 %. Sursa . utilizate la nivel mondial în industrie. de asemenea.394) American Smelters (operating costs 0. în special cele referitoare la utilizarea sistemelor de recuperare a sulfului. importante. Tehnicile folosite în alte sectoare sunt.06 USD (16-6-99)) Tabel 3.21: Fixarea medie a sulfului faţă de costurile de operare în EUR/kg.434) EU Smelters (operating costs 0. În mod similar.438) Smelters with Partial S-Fixation (operating costs 0. Sulphur Fixation in % 100 90 80 70 60 50 40 Japanese Smelters (operating costs 0. Se dau exemple cu scopul de a demonstra tehnicile care se caracterizează printr-o performanţă înaltă de mediu. Tehnicile date ca exemplu depind de informaţiile furnizate de industrie. Acestea sunt arătate în termenii costurilor de operare directe ale instalaţiilor cu procese tehnologice moderne comparabile. iar compararea directă a performanţelor de mediu a combinaţiilor de procese este.324) Notă: Fixarea sulfului: japoneză 98. Tehnicile generale descrise în capitolul 2 “Procese comune” se aplică în mare măsură la procesele din acest sector şi influenţează modul în care procesele principale şi asociate sunt controlate şi operate.8 %.Chapter 3 3. (Costurile se bazează la 1 EUR = 1. Controlul parametrilor de funcţionare a cuptorului şi prevenirea emisiilor fugitive din cuptoare şi procesele de evacuare şi elaborare sunt. aplicabile. tabelul de mai sus ilustrează efectele privind performanţa de mediu şi realizările instalaţiilor europene. La nivel mondial câteva operaţii au o singură sursă de materii prime consacrată. reflectă standarde locale şi regionale sau de calitate de mediu de lungă durată. prin tehnicile potrivite de reducere moderne [tm210. dificilă. de asemenea. în particular tipul şi varietatea concentratelor şi a materiilor prime secundare pot fi cruciale pentru alegerea procesului. Tabelul de mai sus indică faptul că fixarea bună a sulfului în UE poate fi atinsă în cadrul limitelor economicităţii. Este posibilă totuşi judecarea modului cum un proces particular poate să realizeze.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT Această secţiune prezintă un număr de tehnici pentru a preveni sau a reduce emisiunile şi reziduurile cât şi tehnicile generale de reducere a consumului de energie.Brook Hunt 1998 CRU Copper Studies 1997 Utilizând gradul de fixare a sulfului ca un exemplu. Tehnicile potrivite pentru fiecare caz în parte sunt puternic influenţate de materiile prime procesate. alţii 52 % europeană 98. Copper Expert Group 1999]. dar cu deosebiri în sistemele de reducere. de statele membre a UE şi de evaluarea Biroului European IPPC. de aceea.6 %.

batale fluidizate.1 Depozitarea materialelor. de aceea. conţinutul de oxigen din gazele din uscătorul de aer fierbinte este scăzut şi temperatura de funcţionare este controlată. Amestecurile de alimentare preparate din instalaţiile din batale sau din sisteme de silozuri de dozare utilizând sisteme de cântărire. uscătoarele cu aburi în inel utilizează căldura uzată din celelalte părţi ale procesului. presupunând că balanţa de căldură o permite. Se pot uscătoare rotative cu gaze fierbinţi. Amestecarea finală şi omogenizarea are loc în sistemele de transport şi uscare.1. Aspecte importante sunt prevenirea scurgerii prafului şi a materialelor umede. depinzând de material. utilizând în mare parte amestecarea cu aer rece sau azot. În câteva cazuri s-a raportat că materialul uscat are o temperatură de aprindere între 300-400 °C. trebuie să fie depozitate în buncăre sau alte căi potrivite. În mod similar. dacă nu există o utilizare locală pentru materiale. colectarea şi tratarea prafului şi a lichidelor şi controlul parametrilor de funcţionare. în practica generală a prelevării şi analizării necesare caracterizării concentratului şi a depozitării separate a concentratelor individuale în aşa fel. Ele formează o mixtură de sandvich pe banda de extracţie. sunt utilizate pentru a preveni autoaprinderea. sunt tehnici de luat în consdiderare. Problemele specifice pentru această grupă sunt: Natura potenţială de pulberi a câtorva concentrate şi a câtorva fondanţi (de ex. În mod similar.3.3. Praful generat de câteva operaţii de concasare a zgurii înseamnă că se pot aplica colectarea şi reducerea pentru aceste procese. sunt tehnici de luat în considerare. Depozitarea acidului produs în proces în rezervoare cu pereţi dubli sau în rezervoare amplasate în învelişuri rezistente chimic. Nămolurile anodice şi alte reziduuri cu conţinut de metal care sunt destinate pentru o recuperare în altă parte. uscătoare cu aburi în inel pot să menţină o temperatură scăzută în concentrat şi o rată scăzută a debitului de aer. apa pentru granularea zgurii poate fi supusă decantării sau altor tratamente înainte de evacuare. de asemenea. cum este fiabilitatea furnizării aburului. manevrare şi tratare în aceste cazuri. sunt tehnici de luat în considerare. prin care se poate atinge acelaşi efect. uscătoarele cu scântei şi cu aburi în inel.Chapter 3 3. Concentratele se amestecă cu fondanţii pentru a realiza o alimentare constantă. ca să se prepare un amestec optim pentru topire. dar acest factor poate fi atins într-un număr de căi. cum sunt cântarele de bandă.. De aceea. Se utilizează benzi transportoare sau sisteme de transport pneumatice închise. procese de manipulare şi pretratare 3. de intrare ale proceselor de manipulare şi alimentare. Filtre din ţesături sau ceramice asigură o eficienţă mai bună de îndepărtare a prafului decât PE-uri. fondanţii şi combustibilul. Câteva tehnici. calcar) înseamnă că se va ţine cont de tehnicile în sistemele închise de depozitare. etc. Non Ferrous Metals Industries 243 . la un nivel maxim tolerabil. uscătorul şi etapa de reducere asociată a prafului depind de condiţiile specifice locale.1 Materii prime primare • • • • • Materiile prime sunt concentrate. Tratarea nămolurilor acide de la instalaţiile de acid sulfuric şi a acidului slab de la sistemele de epurare depind de cerinţele locale de procesare şi depozitare. sau sisteme cu pierdere de greutate. De ex. autoaprinderea nu poate să constituie o problemă în aceste cazuri. Toate acestea sunt tehnici care pot fi considerate depinzând de faţa locului. Detectarea căldurii şi a scânteilor pot identifica punctele fierbinţi şi aceste dispozitive pot fi utilizate pentru dozarea azotului.

Procesele termice de decojire şi de deuleiere sunt de asemenea. Economicitatea: Nu sunt date disponibile. Non Ferrous Metals Industries 244 . Alimentare precisă pentru proces. benzi transportoare închise. Farrell 1998) 3. Utilizarea concasoarelor şi a tehnicilor de măcinare cu extracţia şi reducerea bună a prafului sunt tehnici demne de luat în considerare. Pulberile fine produse pot fi tratate pentru recuperarea metalelor preţioase. Aceşti factori variază de la un loc la altul. dar indicatoarele vizuale sunt de standarde foarte înalte.2 Materii prime secundare • • • • • • • Există o varietate de materii prime secundare utilizate pentru producţia secundară şi ele se întind de la pulberile fine până la particule mari singulare. iar tehnicile discutate în volumul 2 sunt tehnici demne de luat în considerare. de ex.1. mediu şi mare) poate fi utilizată pentru clasificarea materialelor. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese primare. sistem de transfer etanş şi prelevarea computeruizată a eşantioanelor. Depozitarea materiilor prime care conţin componente solubile în apă sub acoperiş. Date de funcţionare: Nu sunt disponibile. iar articolele mari în mod individual în aer liber Piesele mari incluzând bulgări sau zgura. Depozitarea materialelor neprăfoase şi insolubile în hălzi deschise.3.Chapter 3 Exemplu 3. Problemele specifice locului practicate pentru această grupă sunt: Depozitarea pulberilor fine în clădiri închise sau în ambalaje etanşe.) pot deteriora suprafeţele din beton cauzând crăpături ascunse iar cazurile specifice influenţează tehnica utilizată. sunt utilizate tehnici de separare pneumatice şi după densitate. Eficienţa producţiei crescută. Conţinutul de cupru variază pentru fiecare tip de material şi aşa se întâmplă şi cu conţinutul altor metale şi a contaminanţilor. Tehnicile utilizate pentru depozitare.01 Sistemul de prelevarea eşantioanelor şi recepţionarea materiilor prime Descriere: Sistemul de recepţionare şi prelevarea eşantioanelor pentru concentrate. Volumul şi conţinutul de cupru (scăzut. tehnici demne de luat în considerare şi se utilizează o etapă de ardere finală pentru distrugerea tuturor materialelor organice din gazul efluent. metal (cupru brut. manipulare şi pretratare va varia potrivit cu volumul de material şi de mărimea contaminării. Literatură de referinţă: (tm 106. Belgia şi Germania. Principale beneficii pentru mediu: Prevenirea pulberilor fugitive. staniu sau plumb. Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea utilizării energiei şi reducerea emisiilor principale. Etapele de pretratare sunt adesea utilizate pentru îndepărtarea componenţilor organici cum sunt izolaţia cablurilor şi rămăşiţele din plăcile cu circuite imprimate şi pentru separarea altor metale. Teren de depozitare şi amestecare închis. de asemenea. Pot fi considerate. Teren închis pentru descărcarea vehiculelor. etc. dar se poate concluziona din practica obişnuită că aceste tehnici sunt viabile din punct de vedere economic. Exemple de instalaţii: Cele folosite în mod curent la instalaţiile din spania. tehnicile criogenice ca tehnici pentru a face friabile învelişurile cablurilor pentru a fi mai uşor de separat.

Uscarea deşeurilor de aşchiere sau deuleiere Dezvelire Măcinare+separare după densitate Deschise. Deuleiere dacă este necesară. Pretratarea Comentarii Cărbune sau cocs Combustibil şi alte uleiuri Fondanţi Dacă formează pulberi Concentrate Rezervoare. Încărcătoare mecanice. acoperite Depinde de condiţii sau închise.22: Tehnici de depozitare.Chapter 3 • Pulberile fine sunt depozitate şi manipulate într-o manieră care previne emisiunea pulberilor. Aglomerare. Produse de cupru – catozi. Basculante Încărcătoare mecanice. Ele sunt adesea amestecate şi aglomerate pentru a crea o alimentare consistentă pentru cuptor. depinzând de generarea prafului Deşeuri disponibile Bazine deschise. Colectarea uleiului dacă este necesară. cu Amestecare. Pneumatică. Pneumatică. Deschisă sau bazine închise Depozitare acoperită Deschisă Bazine acoperite Închisă colectarea pulberilor. manevrare şi pretratare de luat în considerare pentru cupru Reziduuri procese recuperare din pentru Conţinutul de materiale plastice poate produce căldură la intrare Sistem de drenaj corespunzător Non Ferrous Metals Industries 245 . Pneumatică. Încărcătoare mecanice. Încărcătoare mecanice. lingouri şi ţagle din cupru Pulberi fine Pulberi brute (materie primă sau zgură granulată) Bulgări (materie primă sau zgură) Articole întregi Deşeuri de aşchiere Cabluri Plăci cu circuite Bazine acoperite. Materia primă Depozitarea Bazine silozuri închise. Încărcătoare mecanice. Depinde de condiţii Sistem de drenaj (de ex. Deschisă. Colectarea uleiului dacă este necesară. depinzând de material Tabel 3. Închisă beton sau Amestecarea cu concentrate sau alte materiale Amestecare utilizând benzi transportoare. Ţevi sigure sau sisteme manuale Benzi transportoare închise cu colectarea pulberilor . Colectarea uleiului dacă este necesară. (Silozuri) închise dacă este necesar Închise dacă nu se formează pulberi Platou din deschis depozitare acoperită. Închisă cu colectarea puilberilor. recipiente compacte Deschis pe platouri din beton sau similare. Colectarea uleiului dacă este necesară. sârme-bare. Pneumatică.căptuşeala acoperite sau corespunzător cuptorului) închise sau (recipienţi) etanşe. Uscare. Manipulare a Benzi transportoare acoperite dacă nu se produce praf.

Non Ferrous Metals Industries . de asemenea. De ex. Conversia matei la cupru brut în convertoare Peirce-Smith. cuptorul electric pentru topirea matei. Conversia matei în convertoare Peirce-Smith pentru a produce cupru brut. cum este volumul cuptorului. Cu Expert Group 1998): Topirea prin scântei Outokumpu care foloseşte îmbogăţirea înaltă cu oxigen pentru concentrat normal de cupru pentru topirea matei. Calitatea înaltă a matei. de asemenea cupru. Procesul de topire prin scântei Outokumpu se caracterizează prin recuperarea de căldură în formă de aburi şi electricitate şi de asemenea. Durata de viaţă a căptuşelii cuptorului este de aproximativ 5-10 ani (depinzând de factori variaţi. de luat în considerare. Utilizarea cuptorului cu scântei Outokumpu în această manieră este caracterizată prin producerea cuprului brut într-o treaptă de topire folosind concentrate cu conţinut scăzut de fier de înaltă calitate (se produce puţină zgură)(tm 137. Cu Expert Group 1998). care combină etapele de topire şi conversie. x 1000 to/an Colectarea gazelor Avantaje Dezavantaje Comentarii • • • Cuptor Procesul de topire Topitor cu ∼150-370 scânteie (adesea între Outokumpu 200-300) Cuptor etanşat Electric 246 (cu ∼40-220 Cuptor Rate de topire înalte. Utilizarea cuptorului cu reverberaţie pentru concentrate primare de cupru nu este inclusă în tehnicile care pot fi considerate. Toate aceste tehnici sunt demne de luat în considerare.2 Procesul de topire primară Procesele de topire pentru cupru practicate în UE sunt (tm 92. Prăjirea parţială a concentratelor într-un prăjitor cu pat fluid. În plus faţă de cele de mai sus se utilizează pe plan mondial câteva alte cuptoare pentru etapa de topire (tm 137. fără etapa de conversie. Producerea plumbului prin purificarea zgurii într-un cuptor cu cuvă. Cu Expert Group 1998) iar câteva din acestea sunt demne.Chapter 3 3.). Procesul Mitsubishi foloseşte trei cuptoare interconectate cu curgerea gravitaţională a materialului topit între cuptoare. Viaţa lungă a căptuşelii cuptorului. În câteva cazuri cuptorul poate să producă cupru brut direct. şi colectarea şi recuperarea dioxidului de sulf ca acid sulfuric. Investiţie comparativ mare dar costuri de funcţionare mai mici Proces cu două Cunoaşterea vastă a procesului disponibilă. acest proces este folosit în Polonia pentru producerea cuprului brut din concentrate cu conţinut scăzut de fier. Topirea şi conversia la cupru brut a plumb/cupru primar şi secundar şi a materiilor prime cu ceva conţinut de zinc într-un cuptor ISA Smelt. Există o distincţie dintre aceste procese şi anume două procese. rata de producţie şi parametrii de funcţionare practicaţi.. Cuptorul cu scântei Outokumpu produce o mată de calitate înaltă care ajută şi simplifică procesul de conversie. Primar şi secundar. Toate cuptoarele menţionate au fost descrise mai înainte şi sunt listate în tabelul următor care totalizează avantajele şi dezavantajele variatelor procese. Materiile prime procesate conţin zinc şi ceva plumb. Purificarea zgurii în cuptor electric sau prin flotare.3. Purificarea zgurii prin evaporare. procesul Mitsubishi şi Kennecott/Outokumpu. Procesul Kennecott/Outokumpu foloseşte procesul de granulare şi măcinarea matei între cuptoarele de topire şi de conversie prin scânteie astfel că unităţile de funcţionare nu sunt cuplate. Capacitatea folosită. etc.

Chapter 3 prăjire parţială) ISA Smelt ∼170-230 etanşat Cu hotă Noranda şi El Teniente (pentru 1 unitate) Inco Flash ∼120-150 /şi 70-190 ∼120-200 Cu hotă Compact. tm 107. etape Necesită un decantor pentru separarea matei şi a zgurii Viaţa căptuşelii cuptorului ∼ 2 ani Autogenă. Totuşi. Funcţionare posibilă în diferite locuri. se utilizează conversia generală la acid sulfuric (tm 92. Procese continue necuplate Topitoatre prin ∼300 scântei Kennecott/Outo kumpu şi procesele de conversie Cuptor etanşat Depozitare tamponată a matei. Cu Expert Group 1998). Ullmanns 1996). Operarea cuplată a unităţii are efect asupra liniei întregi. Poate să topească deşeuri cumpărate sau anodice. a suflătoarelor şi a instalaţiei de reducere (tm 140. Fără transfer prin oală de turnare. acesta este mai întâi diluat la 14 % SO2 pentru conversie. Tabel 3. Cuptor împărţit pentru a asigura decantare integrală. Procesele folosite depind de piaţa locală pentru dioxidul de sulf lichid . Varietatea combustibililor. Conţinut de sulf al cuprului brut. Există câţiva factori specifici pentru industria cuprului. Toate acestea sunt tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT. Îndepărtare eficaec a Bi şi Zn Similar cu Noranda Similar cu Noranda. Rate de topire înalte. Costuri scăzute Rată de topire înaltă.23: Trecerea în revistă a cuptoarelor de topire pentru cupru primar 3.3. dar costuri de operare mai mici. Costuri de investiţii comparativ mai mari. Folosirea îmbogăţirii cu oxigen în topitoarele de cupru rezultă în conţinuturi mari de dioxid de sulf în gazele cuptorului de topire. Se construieşte al 3-lea instalaţie. Variatele procese folosite pentru îndepărtarea dioxidului de sulf sunt descrise în capitolul 2 al acestui document. Primar şi secundar Rate de topire înalte. Finland Cu 1999. Mată de calitate înaltă.3 Îndepărtarea dioxidului de sulf Dioxidul de sulf produs pe timpul etapelor de topire şi conversie poate avea un impact de mediu important şi este îndepărtat din gaze spre instalaţia de acid sulfuric sau prin recuperare ca dioxid de sulf. Singura concepţie de proces cu unităţi de operare necuplate. iar reducerea volumului de gaz permite să se facă economii importante în volumul conductelor. se utilizează 100 % O2 în fereastră de deservire îngustă Randament scăzut Umiditatea la alimentare poate să mărească volumul gazelor Procesele se dezvoltă rapid şi calitatea lor se va îmbunătăţi în timp Cuptor etanşat Cuptor etanşat Cu hotă Cu hotă Contop Procesul Vanyucov Procesul Baiyin ∼120 ∼100 sau mai mult ∼70 Numai o singură instalaţie Prea puţine date pentru evaluare Prea puţine date pentru evaluare Procese continue cuplate Mitsubishi ∼120-240 Cuptor etanşat Câteva limitări în alimentare. Nu se face transfer cu oala de turnare A fost comandată a doua instalaţie. Compact. Celălalt factor care este prezent la o mare concentrare de gaz este potenţialul utilizării excesului de căldură prezente în Non Ferrous Metals Industries 247 .

alegerea catalizatorului acum este de importanţă mai mare şi catalizatorii dopaţi cu oxid de cesiu pot să fie capabile să îmbunătăţească performanţa. Dacă sistemul de purificare nu este eficace în îndepărtarea impurităţilor din gazele intrate. Această variaţie a conţinutului de bioxid de sulf înseamnă că la proiectarea instalaţiei de acid trebuie să se ia în considerare acestea la epurator şi la etapele de purificare şi transferul de căldură şi la alegerea catalizatorului. între trecerile prin catalizator. Catalizatorul dopat cu oxid de cesiu tinde să crească rata de conversie presupunând că factorii ceilalţi sunt controlaţi pentru a preveni otrăvirea. care este puternic exotermic. în particular. Totuşi. îndepărtarea mercurului în funcţie de conţinut în alimentare. Alegerea catalizatorului. Diluarea gazelor menţionate mai înainte dă. conţinutul de oxigen şi balanţa de apă (vezi mai sus). Factorii sunt: Puritatea gazului de intrare pentru reducerea otrăvirii catalizatorului.Chapter 3 • • • • • • • • • gaz în mod specific după etapa de cataliză. Ratele conversiei. Temperatura este dependentă de concentraţia de SO2 a gazului din acidul produs. Cum s-a prezentat mai înainte. 248 Non Ferrous Metals Industries . Există totuşi câţiva factori care afectează rata conversiei şi acestea trebuiesc luate în seamă la nivel local. de asemenea. de ex. temperatura. dar ele au în comun următoarele cerinţe şi trăsături: Contaminatori solizi trebuie să fie îndepărtaţi realizând o calitate de <1 mg solid/Nm3 (optic clar) Conţinutul de trioxid de sulf al gazelor trebuie redus la un nivel de 15-25 mg/Nm3 Fluorurile şi clorurile trebuie să fie îndepărtate pentru a preveni deteriorarea cărădăriei turnului de evacuare a gazelor şi a catalizatorului convertorului Gazul trebuie răcit la o temperatură care să satisfacă balanţa de apă a instalaţiei de acid. Rata conversiei dioxidului de sulf la trioxid de sulf se raportează în general pentru aceste procese şi poate fi în domeniul 99. Reglarea corectă a condiţiilor gazelor.5-99.5 %. totuşi. exemplele următoare ilustrează performanţele care pot fi atinse la instalaţiile bine proiectate care funcţionează cu caracteristici diferite ale gazelor de intrare. performanţa secţiei de contact va fi deteriorată. totuşi ele pot reduce flexibilitatea de a accepta variaţii în debitul şi compoziţia gazelor. Celălalt factor care afectează conţinutul de dioxid de sulf este conţinutul variabil al gazelor de la convertorul de cupru care a fost descris mai sus. Tăria şi consistenţa gazului de intrare. O tărie mai mare a gazelor şi concentraţii de SO2 mai consistente tind să permită atingerea unei eficienţe de conversie mai înalte.9 % pentru gazele produse de la topirea şi conversia cuprului primar. Temperaturi corecte a gazelor de intrare. Un gaz cu 4-6 % SO2 necesită o răcire la temperaturi sub 30 °C în timp ce un gaz cu conţinut de SO2 bine peste 10 % poate să tolereze temperaturi de aproximativ 35-40 °C atunci când se produce acid de calitatea 98. Aceasta se datorează în parte de consistenţa răcirii gazelor dintre treceri care poate fi atins atunci când există anumite variaţii în concentraţie. de aceea. trebuie să fie însoţită de îmbunătăţiri în alte domenii. Performanţa instalaţiei de acid metalurgice este dependentă de performanţa secţiei de purificare a gazelor. Schimbarea de rutină a catalizatorului poate să permită să se facă îmbunătăţiri pentru catalizatori pe durata întreţinerii. dar pentru a fi pe deplin eficace. posibilitatea asigurării cu oxigen suficient al procesului catalitic. variază cu timpul iar valori de stare fixe poate fi dăunătoare. proiectarea sistemului de purificare a gazelor umede poate fi mult diferită.

6 % realizat cu o instalaţie recentă.001-0.09 mg/Nm3 Se 0. recuperarea căldurii din gaze şi a celei dezvoltate prin conversie.03 mg/Nm3 Tl < 0.02 mg/Nm3 componenţi: < 0. Literatură de referinţă: (tm 124. Exemple de instalaţii: Utilizat în mod curent la o fabrică din Germania.Chapter 3 Exemplu 3. Non Ferrous Metals Industries 249 .01-0. Mai mult de 99.02 Instalaţie de acid sulfuric care funcţionează în condiţii variabile pentru gaze Descriere: Secţia de purificare şi spălare a gazelor. Principale beneficii pentru mediu: Rate de conversie înallte pentru dioxid de sulf. Monsanto Enviro Chem 3:1 Proces IPA.001-0.02 mg/Nm3 Hg < 0. 4 treceri.01-0.15 mg/Nm3 As < 0. Aplicabilitatea: Gazele reziduale din topitorul primar (concentraţia de SOx > 6 %. catalizator modern cu cesiu.01 ng ITE/Nm3 Sb Pb Cu PCDD/PCDF Tabel 3.01-0.01-0. şi descompunerea termică a acidului evacuat cu mai mult de 50 % concentraţie de acid.03 Instalaţie de acid sulfuric care funcţionează în condiţii ideale Descriere: Instalaţie de acid sulfuric cu dublu contact. Vezi de asemenea. Trei linii de instalaţii de acid sulfuric dublu contact Lurgi. tm 210. 4 şi 5 treceri.1 mg/Nm3 Cd < 0. Acid slab pentru neutralizare. Economicitatea: 55 milioane de EUR pentru o linie de instalaţie de acid.24: date de performanţe a unei instalaţii de acid sulfuric care funcţionează în condiţii variate pentru gaze Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf prin conversia la acid sulfuric. DFIU Cu 1999. anexa pentru costuri. Exemplu 3.01-0. Date de funcţionare: Componentă Valori măsurate Volumul gazelor 320000 Nm3/h reziduale 100-1100 mg/Nm3 SOx 20-40 mg/Nm3 SO3 20-45 mg/Nm3 NOx (ca NO2) 2-7 mg/Nm3 Cl.(ca HCl) 1-4 mg/Nm3 F (ca HF) < 2 mg/Nm3 Media pulberi 1-7 mg/Nm3 reziduale Domeniul pulberilor < 0.01-0. combinarea cu gazele reziduale dintr-un topitor secundar este posibilă. catalizator modern. Aceste proprietăţi pot fi folosite la cele mai multe instalaţii existente.002 mg/Nm3 reziduale < 0. ∼ 12-15 m3/h cu 5 % H2SO4.01-0.07 mg/Nm3 Domeniul < 0. Cu Expert Group 1999).

răcirea între treceri şi catalizator dopat cu Cs.9 %. Conversia procentuală exclud perioadele operaţiilor de pornire şi oprire şi evenimentele de urgenţă. Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf.5-99. Economicitatea: Nu este evaluată. Instalaţia se bazează pe o alimentare constantă puternică cu dioxid de sulf. 250 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 3 Principale beneficii pentru mediu: Recuperarea maximă a dioxidului de sulf Date de funcţionare: Tratarea gazelor combinate de FSF şi FCF cu 30-40 % SO2 diluate la 14 % la intrarea în instalaţia de contact. Aplicabilitatea: Caz specific pentru condiţii ideale de gaze de alimentare. dar procesul este pornit recent şi funcţionează economic. 11 sau 13 % SO2 la instalaţia de contact. S-a atins o conversie până la 99.4. Celălat factor care este important când se folosesc gaze cu concentraţie înaltă în instalaţie de acid este conţinutul rezidual de SO2 în gazele de evacuare. Literatură de referinţă: (tm 140 Finland Cu 1998). purificarea sofisticată a gazelor.8 % cu o concentraţie de intrare de 8. Emisia de dioxid de sulf în gazul rezidual ca medie anuală este în jur de 150 mg/Nm3. Cele mai multe instalaţii europene ating o eficienţă de conversie în domeniul 99. la un debit mediu anual de 171300Nm3. 10. recuperarea energiei. Exemple de instalaţii: În funcţiune într-o instalaţie în USA.

04 Distrugerea dioxinelor Descriere: Injectarea oxigenului în partea superioară a cuptorului cu cuve. Exemple de instalaţii: În mod curent utilizat la instalaţiile din Germania. de la cuptoarele de topire şi pentru topirea deşeurilor de aliaj. conţin dioxid de sulf puţin sau deloc.24 dă o privire de ansamblu despre avantajele şi dezavantajele cuptoarelor de topire secundare pentru materiale de alimentare de calitate scăzută. cuptorul electric cu arc electric acoperit sunt utilizate pentru un domeniu larg de materiale. Gazele de la topitorii secundari. TBRC.4 Procese de topire secundare Gama materialelor secundare şi variaţia în conţinutul de cupru şi gradul de contaminare a condus la dezvoltarea unui şir de topitori pentru materiale secundare (tm 137. Dezavantaje Cerinţe pentru Avantaje colectarea gazelor şi reducere Cuptor cu ∼ 150-200 Semietanş. Se pot dezvolta sisteme de control pentru sistem. Acestea toate sunt tehnici de luat în considerare. Procesul considerat nu are spaţiu pentru a permite adaptarea unui arzător final. dioxine. presupunând că materialele cu conţinut de sulf sunt evitate. Sunt câteva restricţii în gradul de amestecare atins al gazului. cuptorul ISA Smelt. Costurile de energie pentru producerea oxigenului.3. dar performanţa generală este acceptabilă. Exemplu 3. Date de funcţionare: Se atinge dioxine < 0. Tabelul 3. Materiale cu Lipsa Cuptor Domeniul de capacitate Non Ferrous Metals Industries Comentarii Îmbunătăţirea 251 în . Mini Smelter-ul este folosit pentru materiale secundare şi zgură utilizând fier şi reziduuri cu conţinut înalt de fier ca reducător. etc. Sistemul de control al procesului pentru cuptorului cu cuvă este considerat potrivit pentru dezvoltare iar includerea problemei prezintă subiect potenţial pentru material. Distrugerea CO şi a altor compuşi carbonici. în mod obişnuit. Ele de asemenea pot conţine şi COV-uri. separarea particulelor brute.5 ng/Nm3 TEQ Efecte asupra mediului: Efecte pozitive peste tot – reducerea emisiilor principale. În Europa Mini Smelter. Convertorul este utilizat pentru tratarea cuprului negru care conţine fier. Aceste tehnici nu sunt utilizate de rutină la toate instalaţiile în momentul elaborării acestui material. cuptorul cu cuvă. dacă este necesar şi filtrarea prin ţesături. Aplicabilitatea: Mai mult cuptoarele cu cuvă cu capac înalt şi poate alte procese. Cu Expert Group 1998). Praful colectat este reciclat pentru recuperarea acestor metale. Cuptorul cu vatră cu reverberaţie este folosit pentru afinarea cuprului de convertor şi a deşeurilor cu conţinut de cupru mare. şi de aceea etapele de reducere pentru topirea secundară implică răcirea gazului (cu recuperarea căldurii/energiei) arderea finală pentru a distruge carbonul organic şi dioxinele. în funcţie de tipul materiei prime. dar pot conţine cantităţi semnificative de materiale mult mai volatile cum sunt plumbul şi zincul.Chapter 3 3. Principale beneficii pentru mediu: Distrugerea dioxinelor. Economicitatea: Nu sunt disponibile. Literatură de referinţă: (tm 124 DFIU Cu 1999). Câteva tehnici descrise în capitolul 2 sunt aplicabile pentru extracţia vaporilor şi reducere şi pentru sistemele de control ale proceselor folosite la aceste cuptoare. CO şi pulberi. dar tehnica este cu modificare minoră a costurilor şi funcţionarea este viabilă.

Răcirea Domeniul de În dezvoltare ∼ 30000.Chapter 3 cuvă to/zi/cuptor răcirea gazelor*. Rata producţiei depinde de conţinutul de cupru al alimentării şi de debitul cuptorului. Volum de gaz scăzut Mini Smelter TBRC Închis. anozi şi cupru brut Afinare prin foc deşeurilor de calitate mai înaltă. Etapa de dare în exploatare pentru funcţionare discontinuă pentru materiale cu conţinut de sulf în vederea producerii matei şi a conversiei matei Pentru tratarea cuprului negru de la cuptorul de topire şi topirea aliajelor de cupru. calitate ardere finală şi scăzută purificare (filtre cu ţesături) dezvoltării controlului proces Cuptor electric cu arc acoperit Pentru un cuptor 8 MVA: 8-25 to/h rată de topire Etanş. gazelor* şi materiale. Răcirea gazelor şi purificare (filtre din ţesături) Până la ∼ Închis. Utilizare Nu este încercat pentru materiale de calitate mai slabă în condiţii reducătoare. anozi şi cupru brut 252 Non Ferrous Metals Industries . 40000 purificare** Rate de to/an topire înalte. Câteva restricţii CO format arde în de alimentare cuptor pentru a furniza căldură. Compact. controlul de proceselor pentru implicare.Compa ct Rotire. răcire şi purificare (filtre din ţesături) Procesul Contimelt 50-100 to/h Ardere fiinală (cuptor de reducere). Rata producţiei depinde de tipul alimentării şi de conţinutul de cupru.Hote. Câteva restricţii de alimentare ISA Smelt Domeniul de Costisitor materiale. Răcirea şi purificarea** to/şarjă/ gazelor (filtre din convertor ţesături) Cuptor cu ∼ 250 to/zi vatră Etanşat şi cu hotă. Ardere finală. Rate de topire înalte. Răcirea gazelor* şi 40-70 purificare (filtre to/şarjă din ţesături) Rate înalte de topire. Câteva restricţii Afinare prin foc la alimentare deşeurilor de şi calitate mai înaltă. eficienţa energetică bună Rate de Câteva restricţii producţie la alimentare înalte. Convertor ∼ 15-35 Cu hotă. răcirea gazelor şi purificare** Destinat pentru deşeu de computer. WHB. Ardere finală. purificare (filtre Utilizat pentru topirea afinarea metalelor.

rafinare prin foc a deşeurilor de calitate înaltă şi a cuprului brut.Chapter 3 din ţesături) Cuptor cu ∼ 250-400 vatră cu to/zi reverberaţi e Semietanş cu hotă. **) – La instalaţiile din UE gazul rezidual poate să conţină dioxid de sulf pe timpul unor anumite proceduri. şi de aceea. recuperarea căldurii poate fi luat în calcul. Poate să utilizeze Câteva resticţii guri de vânt şi la alimentare împreună cu sistemul de basculare. răcirea gazelor* . ardere finală şi purificare (filtre din ţesături) bună energiei Utilizare pentru conversie afinare a Etanşarea.Dacă nivelul temperaturii este suficient de înalt. este tratat în epurator sau trimis în instalaţia de acid în aceste cazuri. Tabel 3.25: Trecerea în revistă a cuptoarelor pentru topire secundară Non Ferrous Metals Industries 253 . Notă: *) . pentru purificare în filtrele din ţesături este necesară răcire ulterioară.

5. pot fi adăugate prin hotă. recuperate.1 Convertoare de cupru primar La etapa de conversie utilizată în Europa se folosesc convertoare Peirce-Smith (sau similare). etc. carburanţii. El este. purificate şi trimise la sistemul de recuperare a sulfului. de aceea. prin natură. Se bazează Disponibilă sau primare şi verificată. de asemenea. deşeuri de anod) iar acest factor este un avantaj important. Acesta este o sursă potenţială de vapori fugaci care conţin praf. Gazele reziduale. deşeurile. Cu Expert Group 1998). Pulberile. care pot fi după aceea.Chapter 3 3. Acest tip de convertor are un nivel de performanţă foarte solid şi eficient. Topirea pe transferul cunoaşterea Non Ferrous Metals Industries . Operarea bună a convertorului. metale şi dioxid de sulf. iar procesul de conversie prin scântei este dependent de mata din cuptor. Gazele colectate din ciclul de conversie sunt răcite. Aceste procese şi tehnicile pentru control şi colectarea vaporilor sunt potrivite pentru folosire la instalaţiile noi şi existente şi sunt demne de luat în considerare. sisteme de purificare şi răcire şi se folosesc etape mai reduse de conversia sulfului. fondanţii.3. de aceea. mai curate şi nu se bazează atât de mult pe întreţinerea şi grija operatorului. Cu Expert Group 1998) şi sunt tehnici de luat în considerare. Alte procese de convertire sunt utilizate. Ele sunt capabile la un tratament metalurgic de uin înalt nivel şi pot fi utilizate pentru vaporizarea metalelor incluse cum este plumbul şi zincul. care poate să fie o sursă potenţială pentru câteva emisii în aer şi apă. La cuptorul ISA Smelt se foloseşte un proces combinat de topire discontinuă şi de conversie a matei cupru/plumb la cupru brut. se bazează pe utilizarea hotelor primare şi secundare de colectare a vaporilor pe durata încărcării şi golirii pentru a colecta cât mai mulţi vapori fugaci posibili. Etapele de conversie care sunt utilizate în procesele de conversie continue Mitsubishi şi de procesele de topire prin scântei/conversie prin scântei Otokumpu/Kennecott nu necesită tranferul prin cuve de turnare şi de aceea se elimină această sursă de vapori secundari. datorită acestei reacţii cuprul brut care părăseşte convertorul şi intră în cuptorul cu anozi conţine mult sulf. Ele suferă de dezavantajul că se procedează la alimentare şi transferul materialului prin oală de turnare. utilizat şi pe plan mondial în mod curent (tm 92. conţinutul de SO2 al gazelor din operaţia de conversie variază între 6-12 % pe durata ciclului de conversie iar gazele sunt amestecate cu gazele puternice din etapa de topire. În cuptorul de conversie Mitsubishi mata curge într-un bazin cu cupru topit şi reacţionează formând zgură şi metal.3.5 Convertirea 3. aceste procese sunt. Procesele de conversie continue se caracterizează prin concentraţii mari constante de SO2 şi de aceea permit o manipulare comparativ mai redusă a gazelor. bascule sau forme. Cu toate acestea. de asemenea.căldura generată pe parcursul procesului stă la dispoziţie pentru topirea deşeurilor de cupru (de ex. conţin comparativ mult dioxid de sulf şi necesită îndepărtarea SO2 la etapa de afinare prin foc. de conversia matei din zgura granulată. Cum s-a raportat mai înainte. Totuşi. Controlul automat previne exploziile pe perioada când convertorul este oprit sau pornit din nou. Convertor Domeniul de Colectare capacitate a gazelor Convertoare cu funcţionare discontinuu Avantaje Dezavantaj e Comentarii Peirce∼100-250 Smith sau (primar) 254 Hote Tehnologie simplă. pe plan mondial (tm 137. amândouă din aceste procese necesită încă colectări de vapori la jgheaburile de scurgere şi la gurile de evacuare. măcinată şi manipulată. Oala sau bascula folosită pentru alimentare poate să interfere cu poziţionarea eficientă a hotelor colectoare de vapori.

Evaporarea a câtorva incluziuni metalice. to/şarjă de pentru colectarea gâscă. Tabel 3. topirea Depozitarea în deşeurilor valuri a matei de anozi nu este încă disponibil. deşeurilor de Cu. Nu este purificarea verificat în gazelor general. Utilizarea în procesul de producţie primar şi secundar. În momentul scrierii lucrării se utilizează pentru conversia discontinuă a matei Cu/Pb Convertoare integrate Mitsubishi Până la Etanş Concentraţie mare Instalare Numai primar.Chapter 3 similare fundamentală a procesului. Primar şi ∼40000 to/an răcirea şi secundar. În prezent se aplică întrun topitor şi al doilea este în construcţie.26: Trecerea în revistă a convertoarelor pentru producţia primară şi secundară de cupru secundare ∼15-35 (secundar) to/perioadă de elaborare cupru anozilor şi altor cu cupă deşeuri. Non Ferrous Metals Industries 255 . Performanţă metalurgică bună. şi cupru primară de Transfer cu pentru conversia gaze cupă matei cupru/plumb. Se foloseşte încărcarea prin hotă. Utilizat. Topirea secundară Utilizare în TBRC ∼ 40-70 to/şarjă Închis a deşeurilor producţia de cupru secundară ISA Smelt Hote. Hoboken Sifon Colectarea gazelor Blocare în În principal ∼50-100 este mai uşoară gâtul de primar. Se dificilă în practică tratarea de SO2 ∼240000 to/an fabricile adiţională a cupru existente. topire Kennecott/ ∼300000 to/an Etanş Concentraţie înaltă Pentru Numai primar Outokumpu cupru de SO2. Robust şi flexibil. de asemenea. Cuplat Poate fi folosit strâns cu pentru alte procesul de topitoare.

Se fac adaugiri de cărbune pentru balanţa căldurii şi pentru separarea elementelor ca zincul sau staniul. colectarea vaporilor şi îndepărtarea dioxidului de sulf sunt potrivite pentru utilizare la instalaţiile noi şi cele existente. separarea particulelor brute şi îndepărtarea dioxidului de sulf dacă este necesară şi filtrarea prin ţesături. TBRC . cuptoarele cu vatră de reverberaţie. Gazele de la procesele secundare de conversie a cuprului secundar sunt tratate prin răcirea gazelor (cu recuperare de căldură/energie. etapa cea mai uzuală de conversie pentru producţia secundară utilizează Pierce-Smith (sau convertoare similare). foloseşte transferul cu cupă pentru umplere. pulberi. dacă este utilizat ca convertor. prin volatilizare în condiţii reducătoare. Sistemele de colectare ale vaporior sunt utilizate pentru cuptoarele cu afinare prin foc iar sistemele de reducere cerute pot varia depinzând de materialul folosit.2 Convertoare de cupru secundar Aşa cum s-a prezentat (tm 137. Se adaugă deşeuri de aliaje de cupru în convertor. dacă este practicabil). Depinzând de transportul de sulf de la convertor.3. Se caracterizează prin adăugarea gazelor prin gurile de vânt şi doze de aer.6 Afinarea cu foc Afinarea cu foc a fost descrisă mai înainte.3. gazele reziduale pot fi comparativi de conentraţie mare în dioxid de sulf şi se cere îndepărtarea SO2. Cu Expert Group 1998).Chapter 3 3.5. cuptoarele cu cuvă şi procesul Contimelt sunt tehnici de luat în considerare pentru topitoare primare şi secundare. când se afinează prin foc cuprul brut de la cuptorul de conversie Mitsubishi. este compact şi în mod normal. Aceleaşi remarci sunt valabile pentru sistemele de colectare a vaporilor care sunt utilizate în producţia primară de cupru. Cuptoarele rotative. TBRC şi cuptoare ISA Smelt. pe utilizarea hotelor de colectare a vaporilor primari şi secundari pe durata încărcării şi golirii. vapori fugaci. se alimentează cu cupru topit. în principal. răcite şi purificate în filtre din ţesături sau epuratoare. iar câteva emisiuni fugitive sunt de luat în considerare ca probleme potenţiale la acest punct. Alimentarea cu cupru topit în mod normal. pentru a colecta cât mai mult posibil. Rata de adăugare a deşeurilor poate fi controlată. de aceea. arse în arzătoarele finale pe durata etapei de reducere. Cuptorul cu vatră cu reverberaţie se alimentează cu cupru solid şi topit iar cuptorul rotativ.3. Adăugarea deşeurilor la cuptoarele de afinare pot da naştere la vapori fugaci iar deşeurile contaminate cu materiale organice trebuiesc evitate. Aceste procese şi tehnici de control şi colectare a vaporilor sunt adecvate pentru utilizare la instalaţiile noi şi existente şi sunt tehnici de luat în considerare. Gazele şi vaporii de la cuptor sunt colectate. De ex.7 Afinare electrică 256 Non Ferrous Metals Industries . 3. Recuperarea căldurii de la afinarea gazelor reziduale din cuptor este tehnica de luat în considerare la unităţile de topire cu viteză mare a materialelor solide. Procesele şi tehnicile pentru control. de ex. Controlul automat poate să prevină exploziile pe perioada când convertorul este în faza de golire. 3. Funcţionarea bună a convertorului se bazează. permiţând colectarea vaporilor secundari. cum sunt fondanţii şi se pot adăuga şi carburant prin hotă. Cuptorul cu vatră şi procesul Contimelt sunt destinate pentru alimentare solidă. poate fi necesară îndepărtarea dioxidului de sulf. prin epurare caustică. complet închis. Turnarea cuprului topit de la cuptorul anodic într-o roată de turnare sau într-un turnător continuu sunt tehnici de luat în considerare.

Procesul de bază. 3. 3. Utilizarea sau reciclarea zgurii şi reciclarea pulberilor de la filtre sunt considerate ca părţi din procese. Pentru ansamblul de cuve existente cheltuielile pentru conversia catozilor preformaţi din oţel inoxidabil pot să nu fie potrivite. Colectarea şi îndepărtarea acestor vapori este o tehnică de luat în considerare. Zgura decuprificată are un conţinut foarte scăzut de metal macerabil şi are câteva proprietăţi folositoare care permit utilizarea lor în construcţii sau pentru curăţire cu jet de alice. dar poate avea utilizare în viitor. tehnici de luat în considerare. Chadwick 1994.3. de asemenea. Deoarece procesul hidrometalurgic implică macerarea. şi în aceste cazuri se folosesc plăci de cupru pentru pornire.Chapter 3 Procesele de afinare electrică care se caracterizează prin dimensiuni de celulă optimizată (amplasare. de asemenea. şi detectarea sofisticată a scurt-circuitelor. depozitarea adecvată a materialului macerat trebuie luat în considerare precum şi mixerele şi decantoarele de siguranţă a solvenţilor de extracţie. şi de asemenea. pot avea câteva variante depinzând de caracteristicile minereului. recuperarea nămolurilor anodice şi a purjatului de la electroliză sunt. evaporarea zgurii şi recircularea zgurii în cuptorul de topire în prima etapă (etapa de reducere sau de topire a matei) sunt. Purificarea zgurii prin injectarea cărbunelui în baia de zgură. considerate împreună cu aceste procese.8 Procese de tratare a zgurilor Există surse variate de producere a zgurilor din procese. depinzând de scara de funcţionare. Tehnicile discutate în Capitolul 2 vor fi. tm 137. Recoltarea şi striparea mecanizată (şi automatizată). volumul celulei. Trebuiesc consultate rapoartele de referinţă (tm 130.3. sunt relevante cum sunt şi tehnicile de recuperare a COV-urilor şi utilizarea solvenţilor necorozive. Non Ferrous Metals Industries 257 .) şi utilizarea catozilor din oţel inoxidabil sau plăci de cupru pentru pornire sunt tehnici de luat în considerare. de ex. Considerarea acestor tehnici depinde de sursă dar în principiu. o tehnică de luat în considerare. sunt.10 Staniu şi alte metale Procesele discutate mai înainte sunt tehnici disponibile şi tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT. zgurile de la topitorii şi de la câteva convertoare pot fi tratate în cuptoare de tratare a zgurilor (electrice) adăugând carbon.9 Procese hidrometalurgice Tratarea hidrometalurgică a oxizilor de cupru şi a minereurilor de sulfuri de calitate scăzută. Materialele de alimentare specifice vor influenţa alegerea finală a procesului.3. 3. nu este practicată în Europa în momentul scrierii lucrării. de asemenea. etapele de extracţie cu solvenţi şi electrolitic. de ex. demne de luat în considerare. etc. utilizând un cuptor rotitor este. la locurile de amplasare a minelor. într-o unitate de flotare a concentratului. pot fi returnate la cuptorul de topire sau pot fi răcite încet şi se separă partea bogată în cupru. Recuperarea cuprului din soluţii implică extracţia electrolitică iar în aceste cazuri. schiţat mai înainte şi în Capitolul 2. sistemele de drenaj de siguranţă. Sisteme de drenare a sistemelor de cuve etanşe şi recircularea soluţiilor colectate. de asemenea. zgura este decuprificată pentru a produce mată şi zgură curată. tehnici de luat în considerare. cum este zgura de la convertor. Câteva zguri care sunt bogate în cupru. Cu Expert Group 1998). gazele se dezvoltă la anod şi pot să producă vapori de acizi. Tehnicile discutate în Capitolul 2 pentru prevenirea emisiilor de apă. de asemenea. de ex.

7 şi 2. de asemenea.3. Tehnicile de control ai temperaturii şi procesului discutate în Capitolul 2 pot fi.3. etc.12: Metode de reducere de luat în considerare 258 Non Ferrous Metals Industries . În mod esenţial. discutate în secţiile 2. Reducere catalitică Cuptorul şi manipularea materialului Praf Epurator şi /sau filtre din ţesături topit Vapori de oxizi de metal Tabelul 3. care vizează colectarea vaporilor şi reducerea consumului de energie a acestor sisteme.8 ale acestui document sunt tehnici de luat în considerare pentru etapele variate din procese implicate în producţia cuprului. ZnO poate fi recuperat din vapori.3. folosirea corectă a oxigenului.13 Colectarea de vapori/gaze şi reducerea Tehnicile de colectarea gazelor şi de reducere. Proiectarea sistemului de hote trebuie să ia în seamă accesul pentru încărcare şi alte operaţii la cuptor şi căile pe care le schimbă sursele de gaze de proces în ciclul procesului. Injectarea carbonului activ Sulf în combustibil sau materie Dioxid de sulf Sisteme de epurare umede sau primă semiuscate. trebuiesc considerate.3.1. tuburi şi produse semiinstalatiate Materialele de alimentare specifice şi produsele finite vor influenţa alegerea procesului şi factorii discutaţi la sârme-bare se vor aplica.11 Sarme de cupru Procesele discutate mai înainte sunt tehnici disponibile şi tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT. injectarea calcarului Condiţii de combustie NOx Controlul procesului.1. materiale organice în CO. orice vapori produşi pe durata topirii şi turnării vor fi colectaţi în mod eficient şi trataţi în filtre de ţesături. vor îndeplini cerinţele stringente ale protecţiei mediului. Identificarea oricărei contaminări organice ale materiilor prime secundare este deosebit de important de considerat în aşa fel ca să se utilizeze pretratarea şi combinarea de cuptor şi de reducerea cea mai adecvată. dioxine Controlul procesului de ardere alimentare finală. tehnologiile de proces discutate în acest capitol combinate cu reduceri corespunzătoare. al acestui capitol.Chapter 3 3. 3. Dacă aliajele de cupru se utilizează în proces. considerate împreună cu aceste procese. de considerat în utilizarea sistemului inteligent.12 Brame. Folosirea hotelor secundare este. 3. COV. Utilizarea controalelor dezvoltate la arzătoarele din cuptoarele cu cuvă pentru optimizarea arderii şi menţinerea la nivelul minim al CO menţinând calitatea produsului. de asemenea. temperatura de topire va fi controlată. Există câteva probleme specifice locului care se aplică şi câteva din acestea sunt discutate în secţiunea 3. Sursa Componenta din Metoda de tratare gazul rezidual Ardere slabă. pentru a preveni emisiunile fugitive şi a distruge dioxinele şi alte componente organice în gazul rezidual.

) Secondary hoods of Secondary hoods flash smelting furnace of flash smelling furnace (c.02 – 2 mg/Nm³ Absorbţia de sulf ~50 to 70 % Tabelul 3.....01 – 0.01 – 0.f.f. .) Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace Fabric filter Figura 3.05: Tratare de vapori secundari vizat Descriere: Tratarea vaporilor secundari şi a gazelor de ventilaţie prin absorbţia SO2 şi filtre din ţesături.. czuptorul cu anozi...Chapter 3 Exemplu 3..8 mg/Nm³ Ni < 0. loading of flash smelling furnace station (c...f.01 – 0...f.12: Organizarea generală a sistemului Hote secundare de la convertor..3 mg/Nm³ Se < 0.. . manipularea şi prepararea reciclatelor Condiţii de intrare: Volum maxim proiectat: 580000 Nm³/h Variaţia de volum: ~ 350000 to 550000 Nm³/h Absorbant pentru îndepărtarea SO2: Var stins Conţinut mediu de pulberi şi 1500 mg/Nm³ absorbant: 1 – 5 g/Nm³ Domeniu de pulberi: 100 – 1500 mg/Nm³ Domeniu SO2 intrare: Condiţii de ieşire: Variaţia de volum: ~ 350000 to 550000 Nm³/h Praf rezidual mediu: < 2 mg/Nm³ Domeniu de praf rezidual: 1 .) Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace Cleaned off-gas Secondary hoods of Secondary hoods of electric furnace flash smelling furnace (c.g. .) Ca(OH)2 Cleaned off-gas Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace Off-gas and secondary hoods of anode furnace Fabric filter Hoods for auxiliary Secondary hoods devices e. Aceste hote pot fi cuplate sau la instalaţia de acid sulfuric (hota 1) sau la sistemul de purificare secundar (hotele 2 şi 3).5 mg/Nm³ Cu < 0. Pe timpul operaţiilor de încărcare şi golire hotele individuale sunt deplasate cu Non Ferrous Metals Industries 259 .13: Datele de performanţă ale sistemului Instalaţia utilizează un sistem de 3 hote secundare în plus faţă de hota principală. . Secondary hoods of Secondary hoods flash smelting furnace of flash smelling furnace (c. .. gaze ventilaţie reziduale de la cuptorul electric de purificare a zgurii..) Off-gas conditioning and fabric filter Secondary hoods of Secondary hoods of flash smelling converters furnace (c..f.7 mg/Nm³ Domeniu pentru componenţi: Cd < 0. hote de la Gaze secundare de la spaţiile de cuptorul electric de purificare a zgurii.. sisteme de ventilaţie la cuptorrul cu scântei.9 mg/Nm³ Sb < 0.1 mg/Nm³ As < 0.01 –0.01 – 0...

6 GWh/an Tabel 3.13: Sistem de captare vizat a vaporilor secundar [tm 201.29: Performanţa capturii îmbunătăţite a vaporilor secundari Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea consumului de energie în comparaţie cu captare totală de aer ventilat. anexa despre datele costurilor. conductele şi controlul. de asemenea. Vezi.Chapter 3 ajutorul motoarelor la poziţiile ca să se asigure eficienţa optimă de colectare. kg/an Înaintea colectării După colectarea auxiliare de gaz auxiliară de gaz secundar (1992) secundar (1996)* Producţia de anozi. Velten 1999] - Principalele beneficii de mediu: Colectarea şi tratarea emisiilor fugitive.Emisiunile după o investiţie de 10 milioane EUR pentru realizarea unui sistem îmbunătăţit de captare şi tratare a gazelor fugitive. to/an 220000 325000 Emisiuni fugitive: total topitor 66490 32200 tavanul topitorului 56160 17020 Emisiuni controlate (topitor primar): 7990 7600 topitor/instalaţia de acid sulfuric 2547 2116 coş cu hote secundare Notă:* . Aplicabile la o serie de cuptoare cum sunt cuptoarele El Teniente şi Noranda. Economicitate: 23 milioane de DM pentru sistemul complet incluzând hotele. Se utilizează controale inteligente. Instalarea hotei convertorului este reprezentat mai jos: - Figura 3. Date de funcţionare: Se atinge o captare de 99 % a vaporilor. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese de conversie. Minimalizarea consumului de energie. Consumul de energie 13. Emisii de pulberi. Energie adiţională = 13.6 GWh/an. 260 Non Ferrous Metals Industries . reducerea emisiilor principale.

Finland Cu 1999. metalelor şi a dioxidului de sulf. Gazele de cuptor colectaţi sunt foarte fierbinţi în mod obişnuit. a răcirii. Următoarele 2 exemple ilustrează utilizarea arderii finale. metode de epurare sau de desulfurizare a gazelor uscate pentru îndepărtarea dioxidului de sulf de concentraţie mică. Ele sunt tratate pentru îndepărtarea prafului. Literatutra de referinţă: (tm 140. Este posibilă îndepărtarea limitată a SO2 utilizând sistemul curent PE. vaporii de la nămolurile vaporizate dacă se utilizează un tun de evacuare şi vaporii de la toate suprafeţele de metal şi zgură expuse. de asemenea. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese de conversie. tm 92. Exemplu 3.06: Colectarea gazelor de ventilaţie la tavan Descriere: Culoar de la convertor pentru sistemul de colectare a vaporilor şi de tratare a gazelor de ventilaţie. producând 170000 to/an anozi.9 % de la clădirea topitor/convertor. gazele sunt purificate în combinaţie cu uscătoarele de gaz. Farrel 1998). Principalele beneficii de mediu: Colectarea emisiunilor fugitive de la culoarul convertorului Date de funcţionare: Se atinge o captare de vapori de 99. o tehnică de luat în considerare.30: Performanţa tratării gazelor după captare la tavan Efecte asupra mediului: Efecte pozitive peste tot – consum mare de energie dar reducere totală a emisiunilor Economicitate: Nu sunt disponibile dar 2 instalaţii funcţionează viabil. tm 106. a neutralizării şi a filtrării. Vaporii vor consta în principal din oxizii metalelor implicaţi în procesul de topire. Cu Expert Group 1998). şi se foloseşte răcirea sau recuperarea de energie pentru a preveni deteriorarea echipamentului de reducere. Conversia la acid sulfuric sau producerea dioxidului de sulf este tehnica pentru cupru primar. Emisii Punctul de emisie Captare Fugitive Captare secundară primară 200000 1000000 Nm3/h Nm3/h Dioxid de sulf 523 to/an 2242 to/an 147 to/an Tabel 3. sunt tehnici de luat în considerare.Chapter 3 Exemple de instalaţii: Germania Literatutra de referinţă: (tm 161. Utilizarea hotelor pentru evacuare şi turnare este. Exemple de instalaţii: Suedia. Petersen 1999. Vaporii de la evacuare constă din vaporii de la injectarea oxigenului. Non Ferrous Metals Industries 261 . Finlanda. Sunt folosite filtre din ţesături şi/sau epuratoare pentru cupru secundar şi pentru etapele de uscare şi afinare prin foc. Toate gazele de ventilaţie sunt ciolectate la tavan. praful de la găurire.

Economicitate: Nu sunt disponibile dar s-a realizat o funcţionare viabilă.80 % Cu) Figura 3. Recuperarea altor metale. Literatutra de referinţă: (tm 124. Exemple de instalaţii: În folosinţă într-o instalaţie din Austria. reducerea emisiunilor principale. SO2 şi a prafului Exemple de instalaţii: În folosinţă la instalaţiile din Austria şi Germania. Cu+Pb+Zn < 0.07: Ardere finală. Distrugerea CO şi a altor compuşi ai carbonului. Sisteme de ardere finală utilizat pentru un cuptor cu cuvă care produce 15200 to/an cupru negru.08: Răcirea gazelor şi filtre din ţesături Descriere: Sistem de răcirea gazelor şi filtre din ţesături. aplicabile şi pentru alte cuptoare cu aceleaşi cerinţe pentru gaze reci şi îndepărtarea CO. Date de funcţionare: Se atinge dioxine < 0. Volumul de gaze 32000 Nm3/h. tm 226. Principalele beneficii de mediu: Tratarea gazelor de la convertor şi cuptoarele de afinare prin foc pentru îndepărtarea prafului şi a metalelor. tm 160. Aplicabilitatea: Cele mai multe convertoare şi cuptoare cu anozi.1 ng/Nm3 TEQ Efecte asupra mediului: Efecte pozitive .14: Schema generală a unui sistem de ardere finală Principalele beneficii de mediu: Distrugerea dioxinelor. Aplicabilă pentru uscătoare. Date de funcţionare: Pulberi 1-3 mg/Nm3. Economicitate: Costul de instalare al arzătorului final şi a filtrelor din ţesături ∼ 1. DFIU Cu 1999. Blast furnace Afterburning chamber Water Natural gas Waste-heat boiler Steam Cooler Filter Lime/coke Filter Input materials Burner air Offgas Hood offgas Oxide of blast furnace Air (Input to blast furnace) Flue dust (input to blast furnace) Ventilation Slag Metal (70 . Exemplu 3. etc. VDI 2102 1999).2 mg/Nm3 Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea eficientă a pulberilor şi a metalelor. răcirea gazelor şi filtre din ţesături Descriere: Camera de ardere finală şi tratarea gazelor cuprinzând tratarea cu cocs/calcar urmat de filtrare cu ţesături. Winter Cu 1999.Chapter 3 Exemplu 3. 262 Non Ferrous Metals Industries . Pentru procese similare costurile în Anexă. Vezi şi Anexa pentru costuri Aplicabilitatea: Cele mai multe cuptoare cu cuvă. Recuperarea Zn şi Pb. Incorporează adaugarea calcarului dacă dioxidul de sulf este prezent în gaze.5 milioane EUR.

Tehnicile enumerate în Capitolul 2 sunt tehnici de luat în considerare. La un număr de instalaţii apa de răcire şi apa uzată tratată. vor fi tratate prin sedimentare şi/sau reglarea pH-lui înainte de evacuare.5 0.5 0. Instruirea operatorilor .cantitatea .2 0.5 0.1 6–7 40 – 50 ~ 30 .3.2 . diferite ape de spălare acidice. Date de funcţionare: Condiţii de intrare: Debit: Conţinut: H2SO4 Cu Hg As Pb Ni Cd Particule în suspensie Apa efluentă*: Debit pH Cu Hg As Pb Ni Cd Nămol de ipsos: . reducerea consumului de apă.Chapter 3 Literatura de referinţă: (tm 160.compoziţia 35 m³/h 60 2100 15 2200 2600 7 110 200 31. de asemenea.05 0. Câteva dintre cuptoarele şi procesele sunt capabile pentru îmbunătăţire prin adoptarea multora dintre aceste tehnici.14 Controlul procesului şi management Principiile controlului de proces şi management. Toate apele uzate trebuie să fie tratate pentru îndepărtarea metalelor dizolvate şi a particulelor solide. sistemele de tratare existente se prezintă la standarde înalte. 3. acolo unde acestea sunt justificate sau cerute. folosind calcar şi sulfat de fier. Exemplu 3. este o tehnică de luat în considerare. Winter Cu 1999) 3. sunt reutilizate sau reciclate în cadrul procesului. Principalele beneficii de mediu: Evacuare minimă de ape uzate. cum este folosirea sistemului ISO 9000 discutat în Capitolul 2. sunt aplicabile pentru procesele de producţie folosite în această grupă.09: Tratarea apelor uzate Descriere: Tratarea acizilor slabi de la instalaţia de acid sulfuric.3.2 9. Sistemele de întreţinere preventivă va fi luată în considerare. folosit pentru topirea aliajelor de cupru. întocmirea instrucţiunilor de funcţionare şi sistemele de management pentru implementarea acestor factori este vitală. Apele de ieşire. dacă se colectează şi se păstrează separat. incluzând apa de ploaie.35 g/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l m³/h mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l t/h %umezeala %CaSO4 Non Ferrous Metals Industries 263 .0. Controlul temperaturii cuptorului.15 Ape uzate Aceasta este o problemă specific locală.1 0.

~ 0.8 m3/h . Economicitate: Nu sunt disponibile dar sunt în funcţiune şi viabile din punct de vedere economic. sedimentare şi filtrare prin nisip Cu. 15 m3/h . FeSO4. 80 kg/h. Include tratarea cu NaHS urmat de sedimentare şi filtrare.1 Pb.5 milioane EUR. reducerea consumului de ape.1 % Ni. Apa este reutilizată în cadrul procesului şi pentru umezirea terenurilor de depozitare. Electricitate 200 kW. H2SO4 (10 %). Literatutra de referinţă: (tm 210. mg/l 0.7H2O. Date de funcţionare: Se atinge un maxim la refolosirea apei.04 Pb.13 As. mg/l 0. Lapte de var (10 %). ~ 1 % Hg. costurile de instalare 4. Aplicabilitatea: Reutilizarea apei de ploaie pentru terenul hălzii de deşeuri Exemple de instalaţii: Belgia.04 Ni. Aplicabilitatea: Cele mai multe sisteme de ape de proces.07 Zn. 264 Non Ferrous Metals Industries .32: Date de performanţă pentru un sistem de tratare care foloseşte NaHS Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea evacuărilor principale în apă. ~ < 0. mg/l 0. Exemple de instalaţii: Proiect în realizare în UE. mg/l 0. % Cd. mg/l < 0. Principalele beneficii de mediu: Descărcări minime de ape uzate. * Datele de proiectare iau în considerare variaţii în efluent Tabel 3. 1. Economicitate: Costul echipamentului 2. reutilizarea apei uzate. Componenta Apă de proces pentru cupru secundar după tratare cu NaHS.Chapter 3 ~ 1 %As (ca compus ~ 1 arsenului).55. mg/l 0. reutilizarea posibilă a apelor uzate şi a nămolurilor.004 Particule în suspensie.2 milioane EUR. ~ < 0. Exemplu 3. Cu Expert Group 1999).01 Cd. Evacuare 110000 m3/an.01 % Fe.31: Datele de performanţă pentru tratarea acizilor slabi si al Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea descărcărilor principale în apă.0 mg/l Tabel 3. ~ 1 – 2 % Cu.10: Tratarea şi reutilizarea apei uzate Descriere: Sistem de colectare a apelor de suprafaţă şi a efluenţilor din proces şi tratare. 0.

Aplicabilitatea: Reutilizarea apei de ploaie pentru terenul hălzii de deşeuri. Cu Expert Group 1999) 3.01-0.06 < 0. Economicitate: Nu sunt disponibile dar sistemul funcţionează viabil.0 .mg/l Cu 8. Non Ferrous Metals Industries 265 .PH tratare .01 .0 0.5-9.5 .0001< 1.mg/l Zn 0.3.002-0.1 < 0.25 < 2. Farrell 1998).11: Tratarea apei de răcire Descriere: Tratarea apei de răcire directă de purjare într-un sistem de turnare a anozilor Principalele beneficii de mediu: Evacuare minimă de ape uzate.mg/l As 0.33: Date de performanţă pentru un sistem de tratare a apei de răcire de purjare Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea evacuărilor principale în apă.001-0.003 0. reducerea consumului de apă. Exemple de instalaţii: O instalaţie în folosinţă în Germania. sunt tehnici de luat în considerare. reglarea pHlui şi precipitare Apă brută: Cantitatea ∼ 350000 m3/an Componenţi principali: Înainte de În efluent .1 < 2.mg/l Cd 0.5 Tabel 3. Date de funcţionare: Tipul de tratare Sedimentare.001-0.16 Reziduuri de proces Tehnicile disponibile care cuprind recuperarea metalelor din reziduuri şi minimalizarea deşeurilor destinate depozitării finale.Chapter 3 Literatutra de referinţă: (tm 106. Exemplu 3. Literatutra de referinţă: (tm 210.mg/l Ni 0.5 < 30 .mg/l Pb 0.02-0.5 .

care pot fi anticipate ca rezultat al aplicării în acest sector. ape uzate. se îndreaptă înapoi atenţia cititorului la prefaţa acestui document şi în special. Examinarea tehnicilor celor mai relevante care vizează aceste probleme cheie. acesta va fi înţeles să însemne că nivelul poate fi aşteptat să se atingă pe o perioadă importantă de timp într-o instalaţie sau proces bine întreţinut şi funcţionabil care utilizează aceste tehnici. în ansamblu. Formarea dioxinilor pe durata tratării materialelor pentru cupru secundar. Identificarea celor mai bune nivelele de performanţe de mediu. reziduuri ca căptuşeala cuptorului. costul actual al aplicării tehnicii va depinde puternic de situaţia specifică privind de ex. asemenea nivele pot fi considerate ca justificate în multe cazuri specifice. Nu este posibilă evaluarea deplină. compuşi organici. Acolo.4 Cele mai bune tehnici disponibile Pentru înţelegera acestei secţiuni şi al conţinutului. În câteva cazuri poate să fie posibil.Chapter 3 3. o problemă. şi în multe cazuri reflectă performanţe curente a câtorva instalaţii din cadrul sectorului. ele nu sunt considerate a fi potrivite ca BAT pentru sector în ansamblu. nu există valori limită pentru nivele de emisie sau de consum şi nu vor fi înţelese ca atare. vapori de oxizi de metal. la secţiunea 5-a a prefaţei: “Cum să înţelegem utilizarea şi să utilizăm acest document”. Totuşi. să se atingă nivele de emisie sau de consum mai bune dar datorită costurilor implicate sau din considerente de impact asupra mediului. cum sunt costurile. Totuşi. sunt prezentate în această secţiune care sunt considerate a fi corespunzătoare pentru acest sector. Acestea dau o indicaţie brută despre magnitudinea costurilor implicate. acestea sunt date împreună cu descrierea tehnicilor prezentate în secţiunea precedentă. forţele motrice principale implicate în implementarea acestor tehnici. tehnicile şi pe cât este posibil. Non Ferrous Metals Industries • • • • • 266 . Judecata experţilor de la Biroul European IPPC şi a relevantului Grup de Lucru Tehnic (TWG) a jucat un rol cheie în fiecare din aceşti paşi şi a căilor în care informaţia este prezentată aici.. perioade de mediere). acestea se vor înţelege în sensul că aceste nivele reprezintă performanţe de mediu. Pe baza acestei evaluări. care sunt cantităţile de SO2. din punct de vedere tehnic. a tehnicilor descrise. unde nivelele de emisie şi de consum “asociate cu cele mai bune tehnici disponibile” sunt prezentate. prezentate în această secţiune. unde există forţe motrice speciale. nămoluri. Selecţia celor mai bune tehnici disponibile (BAT). tarifele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei considerate. Examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse. pulberi. pulberi din filtrare şi zguri pentru producţia de cupru. Nivele de emisie şi de consum. Acolo unde sunt disponibile date referitoare la costuri. Tehnicile şi emisiile asociate şi/sau nivele de consum sau domenii de nivele. este de asemenea. asociate cu folosirea BAT trebuiesc privite împreună cu condiţii de referinţă specifice (de ex. pe baza datelor disponibile în UE şi pe plan mondial. taxele. Totuşi. nivele de emisie şi de consum asociate cu utilizarea BAT. Concepţia “nivele asociate cu BAT” descrise mai sus trebuie să fie privite în mod distinct de termenul “nivel care poate fi atins” folosit peste tot în acest document. au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat următorii paşi: Identificarea problemelor de mediu-cheie pentru sector. efectele asupra mediului.acolo unde nivelul este descris ca “poate fi atins” utilizând o tehnică particulară sau o combinaţie a tehnicilor. 2(11) şi Anexa IV din Directivă. având în vedere echilibrul costurilor şi avantajele inerente în cadrul definirii BAT. şi nivele de emisie asociate şi/sau consum pentru acest sector în sensul general în concordanţă cu Art.

Cerinţele variate înseamnă că BAT-ul este influenţat. în principal. Alegerea BAT-ului. complicată şi depinde de factorii mai sus. În final. de ex. reduc un impact de mediu mai larg prin prevenirea evacuării. un factor care trebuie luat în considerare la alegerea procesului. Tipul alimentării şi alte metale conţinute în ea (de ex. procesul trebuie să fie potrivit pentru folosirea sistemelor de colectare şi reducere a gazelor celor mai bune disponibile. Există avantaje pentru câteva procese primare care sunt capabile să accepte câteva materiale secundare. Se prevede ca o instalaţie nouă să fie proiectată să la o performanţă sau mai bună decât nivelele generale BAT prezentate aici. în particular minimalizarea deşeurilor şi potenţialul de reutilizare a reziduurilor şi a apei în cadrul procesului sau la alte procese. în topirea primară câteva procese sunt adecvate pentru concentrate “curate” iar altele pentru topire cu alimentare complexă. Se intenţionează ca BAT-ul general din această secţiune să fie puncte de referinţă faţă de care se pot judeca performanţele curente ale instalaţiilor existente sau se pot judeca propunerile pentru o instalaţie nouă. Punctele următoare întrunesc metodologia recomandată care a fost folosită în această lucrare: Procesul este verificat industrial şi este fiabil? Există limitări în materialul de alimentare care poate fi procesat? – de ex. Energia utilizată la procese şi la reducere este de asemenea. alegerea procesului depinde puternic de materia primă disponibilă într-un loc anume. câteva procese evită transferul cu cupă şi sunt de aceea. prezenţa altor metale incluse. de materiile prime disponibile la faţa locului şi de capacitatea de producţie a instalaţiei. materii prime secundare de calitate variată sau o combinaţie de materii prime primare şi secundare. economicitatea recomandă o limită superioară verificată sau o capacitate de producţie minimă Pot fi aplicate în proces ultimele tehnici de colectare eficientă şi de reducere? 267 Non Ferrous Metals Industries . a acestor factori specifici locului. De asemenea se consideră ca instalaţiile existente să evolueze spre nivelele generale BAT sau mai bune. de aceea. Procesele de colectare şi reducere a vaporilor utilizate vor depinde de caracteristicile procesului principal. distribuţia lor în volum (incluzând posibilitatea formării prafului) şi gradul de contaminare cu materiale organice.Chapter 3 • • • • • • • • în acest document. mai uşor de etanşat. În al doilea rând. Pot fi materiale primare disponibile din surse unice sau multiple. este. Alte procese pot fi în stare să trateze mult mai uşor materiale reciclate. Tehnicile cele mai bune disponibile sunt influenţate de un număr de factori în acest subsector şi este necesară o metodologie de examinare a acestor tehnici. Pe această cale ele vor asista în determinarea condiţiilor potrivite “bazate pe BAT” pentru o instalaţie sau în stabilirea regulilor impuse de Articolul 9(8). problemele de aceea sunt specifice locului. Valorile limită potrivite pentru fiecare caz specific se vor determina luând în calcul obiectivele Directivei IPPC şi considerentele locale. ele intenţionează să dea informaţii de ghid pentru industrie. Pb. Zn) influenţează selectarea procesului Există constrângeri ale nivelului de producţie? – de ex. Încercarea care a fost folosită este dată mai jos. în sensul general. Având în vedere că BREF-urile nu impun standarde legal obligatorii. problemele de apă şi de deşeuri au fost luate în considerare. concluziile despre viabilitatea economică a tehnicilor se trag din observaţiile de la instalaţiile existente. şi de aceea. o chestiune de aplicabilitate tehnică şi economică a tehnicilor în fiecare caz. statele membre şi public despre nivele de emisie şi consum care se pot atinge când se utilizează tehnicile specifice. Factorii cei mai importanţi sunt: compoziţia. Înainte de toate. În absenţa datelor referitoare la costuri.

Există diferite ghiduri pentru fiecare Stat Membru. care împiedică adoptarea totală a acestor tehnici. a acestui document. 3. de asemenea. întreţinerea lui şi controlul proceselor al instalaţiei de reducere. Alte aspecte. baza de la care performanţa unei instalaţii poate fi judecată. Dinamica procesului şi alte probleme specific locale. Nivelul va varia. Câteva necesită o funcţionare la capacitatea de producţie înaltă. Toate procesele maximalizează refolosirea reziduurilor şi minimalizează emisiile în apă. de aceea. de asemenea. Tehnicile de colectare şi de reducere folosite la aceste procese au fost discutate în Capitolul 2 şi ca tehnici de luat în considerare în determinarea BAT-lui în acest capitol. Aşa cum s-a indicat în prefaţa generală a acestui document.Chapter 3 • • Pot atinge combinarea procesului şi a reducerii cele mai joase nivele de emisie? Emisiunile asociate se vor prezenta mai târziu. volumul de gaze şi chiar caracteristicile materialelor din proces sau la întrerupere. Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor şi alarmării este practică.4. iar ele vor fi urmate ca adecvate. necesită să fie luate în calcul la nivel local. sunt. Conţinutul recipienţilor trebuie să fie afişat şi să se utilizeze avertizare însoţitoare. cum este securitatea. şi sunt incluse astfel câteva combinaţii. sunt considerate în proces? Pe timpul scrierii lucrării. această secţiune propune tehnici şi emisiuni care sunt considerate compatibile cu BAT în general. • • 268 Non Ferrous Metals Industries . Acesta este făcut prin citarea nivelelor care pot fi atinse în domenii care sunt aplicabile atât pentru instalaţii noi cât şi pentru cele îmbunătăţite. Suprafeţele de depozitare trebuiesc proiectate în aşa fel ca scurgerile de la porţiunile superioare ale recipienţilor şi a sistemelor de transport să fie interceptate şi menţinute în batal. terenul de depozitare trebuie să fie impermeabil şi rezistent la materialul depozitat. cu timp depinzând de condiţiile de echipament. iar atunci când sunt aplicate în combinaţie cu procesele metalurgice.1 Manipularea şi depozitarea materialelor Concluziile trase pentru tehnicile cele mai bune disponibile pentru etapele de manipulare şi depozitare a materialelor sunt date în secţiunea 2. Instalaţiile existente pot avea factori cum sunt limitări în spaţiu şi înălţime. performanţa pentru că ele sunt asemănătoare ca variaţii de temperatură. şi sunt aplicabile pentru materialele în acest capitol. Funcţionarea procesului sursă va influenţa. Procesele variază după capacităţile de producţie care pot fi atinse şi de materialele care pot fi folosite. Se folosesc transporturi planificate şi sisteme de control automate pentru a preveni supraumplerea recipienţilor de depozitare. câteva combinări de proces şi de reducere pot funcţiona la standarde cele mai înalte de mediu şi să satisfacă cerinţele BAT. Acidul sulfuric şi alţi reactivi de asemenea vor fi depozitate în recipienţi cu pereţi dubli sau în recipienţi plasaţi în batale rezistente chimic de aceeaşi capacitate. Emisiile care pot fi atinse. pentru a realiza o funcţionare economică. Economicitatea proceselor variază. în timp ce altele nu sunt capabile să atingă capacităţi de producţie înalte. Scopul este să prevadă indicaţii generale pentru nivele de emisii şi consum care pot fi considerate ca un reper de performanţă bazată pe BAT. Aceste tehnici sunt: Folosirea sistemelor de depozitare lichidă care sunt conţinute în batale impermeabile care au capacitatea capabilă să conţină cel puţin volumul celui mai mare recipient de depozitare din cadrul batalului. Dacă există riscul contaminării apelor subterane. Exemplele date în secţiune despre tehnicile care trebuiesc considerate în determinarea BAT-lui dau concentraţiile asociate cu câteva procese existente [tm 137 Cu Expert Group 1998].17. va rezulta într-o protecţie de mediu de nivel înalt.

Materiale incompatibile (de ex. Aceste sisteme vor fi proiectate şi vor funcţiona la aceleaşi standarde înalte ca şi sistemele de manipulare şi depozitare. Utilizarea reetanşării automate a cuplajelor de livrare pentru a preveni picurările. Unde este necesar. Unde se cere. terbuie supravegheate pentru a detecta focul cauzat de autoaprindere. de depozitare şi de recuperare etanşe şi pentru materiale prăfoase.Chapter 3 • • • • • • • • • • • • • • • • Punctele de livrare trebuie să fie conţinute în cadrul batalelor pentru a colecta materialul picurat. Trebuie să se practice refularea gazelor emise spre vehicolul de transport pentru a reduce emisiunile de COV-uri. formarea gheţii. traseul lor trebuie documentat şi marcat şi trebuie adoptat un sistem de excavare sigur. Aşchiile de la prelucrarea metalelor şi de la strunjire şi alte materiale uleioase se vor depozita sub acoperiş pentru a preveni spălarea lor de apa de ploaie. insolubile pot fi depozitate pe suprafeţe etanşe cu drenaj şi colectoare de efluent. Folosirea uleiurilor şi a interceptoarelor solide dacă este necesar pentru drenajul de pe arii de depozitare deschise. sisteme de transfer pneumatic şi punctele de transfer pentru benzi transportoare pentru a preveni emisiunile de pulberi. de ex. Condiţiile locale vor influenţa metoda. Folosirea metodelor de tratare a efluenţilor pentru speciile de chimicale care sunt depozitate. silozuri. Sisteme de prelevare şi analiză a eşantioanelor pot fi încorporate în sistemele de manipulare şi depozitare pentru a identifica calitatea materiilor prime şi pentru a planifica metoda de procesare. Se pot folosi campanii planificate pentru măturarea drumurilor. Utilizarea vaselor sub presiune pentru gaze bine proiectate (incluzând LPG-uri) cu monitorizarea presiunii recipienţilor şi a sistemului de conducte de transport pentru a preveni rupturile şi scurgerile. Utilizarea practicilor de buna proiectare şi construcţie şi a unei întreţineri adecvate. Se vor utiliza monitoare pentru gaz pentru arii delimitate şi aproape de recipienţii de depozitare. trebuie să fie luate în considerare. dacă este necesar. Agenţi de etanşare (cum ar fi melasa şi PVA) pot fi utilizate dacă sunt adecvate şi compatibile pentru a reduce tendinţa de formare a prafului din material. de asemenea silozuri pentru depozitări zilnice. Se va colecta apa de ploaie care a spălat pulberile şi va fi tratată înainte de evacuare. Non Ferrous Metals Industries 269 . cocsul sau aşchiile de lemn. Dacă se utilizează conducte tubulare subterane. Pot fi adoptate sisteme de control al stocurilor şi de inspecţie pentru a preveni scurgerile şi identifica crăpăturile. Se pot folosi sisteme de transport raţionale pentru a minimaliza generarea şi transportul pulberilor la faţa locului. Benzile de transport şi conductele tubulare se vor plasa pe terenuri sigure deschise deasupra solului aşa ca scurgerile să pot fi detectate rapid şi să se prevină deteriorările de la vehicole şi alte echipamente. materialele oxidante şi organice) vor trebui separate şi se vor folosi gaze inerte pentru recipientele de depozitare sau terenuri. se pot folosi transportoare închise cu echipament de filtrare şi extracţie robust bine proiectat la punctele de livrare. Terenurile de depozitare pentru reducători cum este carbonul. Clădiri complet închise pot fi folosite pentru material prăfos şi poate să nu necesită dispozitive de filtrare speciale. Utilizarea spălării autovehiculelor şi a caroseriei sau a altor sisteme de curăţire pentru curăţirea vehiculelor utilizate la transportul şi manipularea materialului prăfos. se pot folosi sisteme de transport. Materiale neprăfoase. Depozitarea materialelor care pot să degaje ulei pe terenuri betonate care au îngrădiri sau alte dispozitive de siguranţă.

1 Topirea primară a cuprului 270 Non Ferrous Metals Industries . Combustibil alte uleiuri Fondanţi şi Dacă formează pulberi concentrate Recipienţi sau rezervoare în terenuri cu batale Deschis pe beton sau platforme similare. Pneumatică Conducte de transport sigure sau sistem manual Benzi tarnsportoare închise cu colectarea prafului Pneumatică Pretratare Comentarii Amestecare cu concentrate sau alte materiale Amestecare utilizând benzi transportoare.2. sârmă. Încărcătoare mecanice de Amestecare. Uscare . 3. Pneumatică.2 Selectarea procesului Nu este posibil să se tragă concluzia că se poate aplica un singur proces de producţie pentru această grupă de metale. aglomerare Deuleierea dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Conţinutul de materiale plastice poate livra căldură la intrare Sisteme de drenaj adecvate Sisteme de drenaj adecvate Deschisă Deschisă acoperite sau bazine Încărcare mecanică Încărcare mecanică Basculante de încărcare Încărcare mecanică Uscarea aşchiilor sau deuleierea Măcinare separare densitate + după Depozitare acoperită Bazine acoperite Reziduuri din Deschisă.34: Sumarul tehnicilor de manipulare şi depozitare pentru cupru 3.4. Închise (siloz) dacă se cere Închise dacă nu formează pulberi Teren deschis betonat sau depozitare acoperită Închisă Bazine acoperite Manipulare Benzi transportoare acoperite pentru materiale neprăfoase. Tehnicile pentru următoarele etape de proces sunt considerate a fi BAT pentru materiile prime care satu la dispoziţie.Chapter 3 Un tabel sumar pentru manipularea şi depozitarea materialelor este reprodus mai jos: Materia primă Cărbune sau cocs Depozitare Bazine silozuri acoperite. cuptorului) depinzând de material Tabel 3. Pneumatică.căptuşeala etanşe (rezervoare). acoperită sau Depinde de condiţii procese pentru închisă depinzând de recuperare formarea pulberilor Deşeuri pentru Bazine deschise. Depinde de condiţii depozitare (de acoperite sau închise sau ex.4. Închise cu colectare pulberi. lingouri şi ţagle Pulberi fine Pulberi brute (materie primă sau zguri granulate) Bulgări (materie primă sau zguri) Piese întregi Aşchii de la prelucrarea metalelor Plăci cu circuite imprimate Închisă cu colectare pulberi. de Produse cuprifere – catozi.

aceste procese pot oferi avantaje în eficienţa energetică. Aceste procese au costuri de capital. Cu Expert Group 1998). poate avea avantaje. Sistemele de hote trebuie să fie proiectate ca să permită accesul pentru transferul cu cupă asigurând menţinerea unei colectări bune a vaporilor. costuri de funcţionare şi capacităţi diferite diferite. necesită să fie prevăzut cu un sistem avansat de colectare a gazelor primare şi secundare. Pentru atingerea standardelor înalte de mediu. următoarele combinaţii. sunt mai curate. de ex. El Teniente şi cuptorul Contop sunt considerate ca tehnici care pot să atingă aceleaşi performanţe de mediu ca cele enumerate mai sus. Colectarea şi tratarea vaporilor de la etapele de granulare şi de la jgheaburile de scurgere rămâne o sursă potenţială aşa cum este şi topirea separată a deşeurilor (anozi). Aceste procese folosesc cuptoare etanşe. Având în vedere că în clipa de faţă sistemeul Outokumpu/Kennecott procesează numai materii prime primare. Aceste cuptoare sunt utilizate în combinaţie cu convertorul Peirce-Smith (sau similar). Ele funcţionează la standarde de mediu în mod obişnuit mai scăzute. rezultând o fereastră îngustă de operare. Combinarea prăjirii parţiale într-un prăjitor cu pat fluidizat. cuptor electric pentru topirea matei şi convertorul Peirce-Smith oferă avantaje pentru tratarea materialelor de alimentare complexe. Utilizarea cuptorului de topire prin scântei Outokumpu pentru topirea directă la cupru brut folosind concentrate specifice. iar alegerea finală depinde de condiţiile locale cum este materia primă care stă la dispoziţie şi capacitatea de producţie dorită. dar dotate cu un sistem bun de colectare şi reducerea gazelor. Pentru capacităţi de producţie mai mici cuptorul ISA Smelt a fost încercat în zone miniere. costuri. sistemul Mitsubishi foloseşte şi materii prime secundare de cupru şi zguri. Procesele continue de la Mitsubishi şi Outokumpu/Kennecott sunt considerate a fi BAT pentru etapele de topire şi conversie în producţia primară de cupru. acolo unde este necesar. sunt considerate a fi BAT pentru producţia de cupru. Convertorul Norada. de asemenea. dacă sunt utilizate cu tehnici de colectare şi de reducere adecvate. cu un conţinut de fier scăzut sau concentrate de calitate foarte bună (cu producere de zgură scăzută). Ciclul de suflare al convertorului şi sistemul de colectare a vaporilor trebuie controlat în mod automat pentru a preveni insuflarea atunci când convertorul se amortizează. dar funcţionează cu 100 % oxigen. Informaţiile disponibile pentru procesele Baiyin şi Vanyucov sunt limitate. capacitatea de producţie şi recondiţionare uşoară. În momentul de faţă nu permite să se facă o evaluare în privinţa potenţialului lor ca BAT (tm 137. Este prezentat un exemplu de tehnică de luat în considerare pentru determinarea BAT. inerent. Acesta poate fi atins prin folosirea unui sistem de control inteligent care vizează emisiile de vapori în mod automat când ele se produc pe durata ciclului fără o risipă mare de energie a funcţionării continue. Trebuie să folosească adăugarea materialelor prin hote sau guri de vânt dacă este posibil. Combinaţia prevede o flexibilitate posibil mai mare. permite folosirea atât a materiilor prime primare cât şi secundare şi utilizează căldura generată de procesul de conversie la topirea deşeurilor. permiţând recuperarea altor metale conţinute în concentrat cum sunt zincul şi plumbul. O performanţă de mediu similară utilizând amestecul de concentrate din surse variate poate fi atinsă utilizând cuptorul de topire prin scântei Outokumpu. dar poate avea emisii de dioxid de sulf mai mari de la cuptorul cu anozi. nu depind de transferul cu cupă a matei topite şi a altor materiale şi de aceea.Chapter 3 • • • • Luând în considerare aceşti factori. etapa de conversie pentru procesele necontinue. convertorul Peirce-Smith (sau similare). Cuptorul cu scântei INCO . Non Ferrous Metals Industries 271 .

capacităţi practicate până la 220000 to/an Cu. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Tehnica aplicată Materii prime Topire prin Concentrate şi scântei deşeuri de Outokumpu/ cupru convertor PeirceSmith Tehnici de reducere Comentarii Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Instalaţii de tratare a apelor.deşeuri de colectare şi purjare pentru Smith cupru vapori. deşeuri de Cu Procesul continuu Concentrate şi Mitsubishi deşeuri de cupru Conceptul de topitor standard cu un înalt nivel de maturizare. Instalaţii de tratare a apelor. Inco Flash/ Concentrate convertor Peirce. În prezent 2 instalaţii în funcţiune şi încă 2 în construcţie. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Procesul Noranda Concentrate Gaze din proces: instalaţia şi El Teniente/ de cupru. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. pentru a converti dioxidul de sulf rezidual în acid. în concordanţă cu tehnicile luate în considerare pentru determinarea BAT. flexibilitate şi performanţă de mediu. în instalaţii în principal cu o singură sursă de alimentare cu concentrat. Instalaţii de tratare a apelor. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. În principal pentru concentrate de o singură sursă.de cupru Smith Tabel 3. Instalaţii de tratare a apelor. pentru recuperarea căldurii sau a energiei şi dioxidul de sulf convertit în acid sulfuric într-o instalaţie de acid sulfuric cu dublu contact. Capacităţi încercate până la 370000 to/an Cu Concepţie de proces verificat. Pentru recuperarea zincului procesul esate combinat cu evaporarea zgurii.35: Topitori primari de cupru consideraţi ca BAT 272 Non Ferrous Metals Industries . O a doua instalaţie pe o bază similară se află în construcţie 2 instalaţii în funcţiune. Instalaţii de tratare a apelor.Chapter 3 Gazele de procesele de topire primară şi conversie vor fi tratate pentru a îndepărta pulberile şi metalele volatile. Contop/convertor Peirce-Smith Concentrate de cupru Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Capacităţi verificate până la 190000 to/an cupru realizat Numai o instalaţie. Potenţial pentru materiale de alimentare complexe. material secundar de calitate slabă. capacitatea (convertorul prin scântei) ∼ 300000 to/an Cu. Instalaţii de tratare a apelor. în combinaţie cu o tehnică de reducere adecvată. Tehnici de convertor Peirce. este BAT dacă există piaţă locală pentru material. Capacităţi încercate până la 230000 to/an Cu El Teniente eset folosit pe scară largă în America de Sud. Tehnici de Peirce-Smith colectare şi purjare pentru vapori. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Prăjire parţială/cuptor electric/convertor Peirce-Smith Concentrate normale şi complexe. Capacităţi verificate până la 200000 to/an Cu Topire prin Concentrate scântei OutokumpuKennecott/ procesul de conversie prin scântei Cuptorul ISA Concentrate şi Gaze din proces: instalaţia Smelt/ convertor secundare pentru acid. Instalaţii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Capacitatea atinsă 120000 to/an cupru Dacă sunt în folosinţă. pentru acid. Instalaţii de tratare a (Noranda) apelor. Capacităţi verificate până la 240000 to/an Cu În această combinaţie într-o instalaţie cu o singură sursă de alimentare în funcţiune. Producţia de dioxid de sulf lichid în combinaţie cu o instalaţie de contact.

capacităţi până la 70 to/şarjă Etapa de conversie Peirce-Smith (cu colectarea vaporilor 273 Non Ferrous Metals Industries . permite folosirea atât a materiilor prime primare cât şi secundare şi utilizează căldura generată de procesul de conversie la topirea deşeurilor. de asemenea. ele trebuiesc folosite cu acoperire totală sau cu un sistem eficient de colectare a vaporilor primari şi secundari. Topirea are loc în prima etapă urmată de conversia matei la cupru brut. Cuptorul electric cu arc acoperit este o unitate închisă etanş. Pe timpul scrierii lucrării cuptorul electric este folosit. Volumul de gaz produs se raportează a fi mai scăzut decât la alte cuptoare (tm 92.4. în calcul la nivel local şi acesta va influenţa combinarea cuptoarelor. incluziuni Sn şi Pb (exceptând Ardere finală. şi de aceea. ISA Smelt şi convertorul Peirce-Smith. cum este convertorul Peirce-Smith (sau similare). presupunând că sistemul de extracţie a gazelor este proiectat şi dimensionat în mod adecvat. mai curat decât celelalte cuptoare. Acesta poate fi atins prin folosirea unui sistem inteligent de control. de asemenea. cu ţintirea automată a emisiunilor de vapori la locul producerii pe durata ciclului. fără o pierdere mare de energie a operării continue.4. variaţia în stocul de alimentare şi controlul calităţii trebuiesc luate . Dacă sunt utilizate convertoarele care funcţionează discontinuu.13. incluziuni de Fe. Tehnica Materii prime Tehnica de Comentarii aplicată reducere Cuptor cu cuvă Mini Smelter (închis total) TBRC (închis total) Cuptor electric cu arc acoperit etanş Materiale oxidice Secundară. 3. răcirea gazelor şi epurare** Eficienţă energetică înaltă.3 Conversie primară şi secundară Etapa de conversie care poate fi folosită cu aceste cuptoare este una dintre tehnici care sunt enumerate ca tehnici de luat în considerare. prin urmare. Mini-Smelter. Cuptorul ISA Smelt poate să funcţioneze şi în mod discontinuu. sau după o topire secundară.2. pretratarea şi sistemele de colecţie şi reducere asociate care se utilizează. răcirea gazelor* şi epurare** (filtre din ţesături) Răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături) Răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături) Ardere finală. Cu Expert Group 1998) şi volumul instalaţiei de reducere. Pb şi Sn Secundar (mai multe calităţi) Secundar. TBRC. de asemenea. cuptor electric cu arc acoperit etanşat.2 Topirea secundară de cupru Pentru producerea cuprului din materii prime secundare. Un exemplu este prezentat în Figura 3. Pentru deşeuri de cupru de calitate înaltă. pentru oxidarea fierului şi eliminarea zincului sau a staniului în a doua etapă este. poate să fie mai mic. inerent. Procesele care sunt considerate ca BAT sunt cuptoarele cu cuvă. cuptorul cu cuvă cu vatră şi procesul Contimelt sunt considerate de a fi BAT în conjuncţie cu sisteme adecvate de colectare şi reducere a gazelor. considerată ca BAT. fără contaminare organică. pentru materiale secundare cu conţinut de sulf şi este cuplat pe durata funcţionării cu o instalaţie de acid sulfuric. în condiţii de reducere. Combinaţia prevede o flexibilitate posibil mai mare.2. capacitate normală 150-250 to/zi Integrat cu procesul secundar TBRC Etapa de conversie – TBRC (închis total).Chapter 3 3. Trebuie să folosească adăugarea materialelor prin hote sau guri de vânt dacă este posibil. Ciclul de suflare al convertorului şi sistemul de colectare a vaporilor trebuie să fie controlate în mod automat pentru a preveni suflarea atunci când convertorul este dezamorsat. cuptorul cu vatră cu reverberaţie.

gazele reziduale pot conţine dioxid de sulf pe durata anumitor proceduri şi pot fi tratate în epuratoare sau în instalaţiile de acid în momentele respective Tabelul 3. răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături)** Ardere finală.dacă nivelul de temperatură este destul de ridicat. recuperarea căldurii pierdute poate fi luată în considerare. cupru brut. cupru brut. capacitate până la 25 to/h rata de topire Etapa de conversie – Peirce-Smith sau Hoboken (cu colectarea vaporilor primari şi secundari) . cupru negru Secundare (calităţi înalte). cuptor de reducere. cupru negru Secundare (calităţi înalte). capacitatea pentru materiale sulfuroase ∼ 40000 to/an Folosit pentru afinare prin foc şi topirea materialelor secundare de calitate bună Utilizat pentru topire şi afinare prin foc Utilizat pentru topire şi afinare prin foc Tipul de Deşeuri de aliaje de Abilitatea de a evapora convertor cupru. cupru brut Ardere finală.Chapter 3 calităţile slabe) ISA Smelt (nu este încercat pentru materiale de calitate slabă în condiţii de reducere) Cuptor cu vatră cu reverberaţie Cuptor cu vatră cu cuvă Contimelt Secundare (mai multe calităţi) Răcirea gazelor* şi epurare ** Secundare (calităţi înalte). cupru negru alte metale. răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături)** Ardere finală. pentru epurae prin filtre din ţesături este necesară răcire în continuoare ** .36: Topitori de cupru secundar consideraţi ca BAT 274 Non Ferrous Metals Industries . capacitatea Peirce-Smith din cuptorul cu 15-35 to/şarjă (sau similare) cuvă Notă: * . VHB şi epurare (filtre din ţesături)** Răcirea şi epurarea gazelor** (filtre din ţesături) primari şi secundari).

Contirod. a semifebricatelor. 3. care folosesc răcirea şi recuperarea căldurii. Ele se caracterizează prin sisteme de detecţie a aprinderii sacilor şi metode de epurare on-line. Turnarea anozilor în forme pregătite sau prin turnare continuu. regionale sau de lungă durată. concasare/măcinare şi flotarea zgurii. Pot fi utilizate sisteme care menţin etanşarea cuptorului sau deplasarea hotelor. Afinarea prin foc în cuptoare rotative sau de reverberaţie basculante. Dip Forming. Non Ferrous Metals Industries 275 . Procesul hidrometalurgic schiţat în 3.Chapter 3 3. Tratarea gazelor pentru etapa de afinare cu foc poate să includă etapa de eliminare a dioxidului de sulf şi/sau arderea finală dacă acesta este considerată necesar pentru a evita probleme de calitate a aerului locale.3 Colectarea gazelor şi reducerea Cele mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de tratare a gazelor şi vaporilor sunt acelea. Sistemele de colectare a vaporilor urmăresc practicile cele mai bune schiţate în tehnicile descrise mai înainte în acest capitol. dacă sunt practicabile înainte de epurare. pentru producerea acestor materiale presupunând că s-a atins un înalt standard de reducere. în tamburi cu combustie directă şi uscătoare prin scântei.7. care sunt descrise ca tehnici care sunt considerate ca formând baza pentru BAT pentru producerea acestor materiale presupunând că s-a atins un standard înalt de reducere.1.2. sunt considerate BAT pentru minereuri oxidice şi de slabă calitate. Procesul pentru producţia sârmelor. Properzi &Secor. sunt aplicabile.4 Alte procese şi etape de proces • • • • • • • Aplicarea metodologiei schiţate mai sus pentru alte etape de proces rezultă următoarele concluzii. evaporarea zgurii.4. pentru minereuri complexe şi minereuri de sulfuri de cupru fără metale preţioase. Filtrele din ţesături.1. etc.2. staniu. Tratarea zgurii prin cuptori electric de epurare a zgurii. şi în secţiunea 2. etc. Tehnicile se răspândesc repede. Sistemele de colectare a vaporilor folosit poate utiliza sistemele de etanşare ale cuptorului şi pot fi proiectate pentru a menţine o depresiune potrivită în cuptor pentru evitarea scurgerilor şi a emisiunilor fugitive. Upcast. Procesul de producţie pentru brame. Tehnicile specifice utilizate depind de materiile prime şi alte facilităţi la dispoziţie la/sau în apropierea instalaţiei. formează baza pentru BAT. etc. în pat fluid şi uscătoare prin aburi. Alte procese care sunt considerate BAT sunt: Uscarea concentratelor. care folosesc materiale moderne de performanţă înaltă într-o structură bine construită şi întreţinută.4. Producerea vaporilor de la materiile prime secundare poate fi minimalizată prin alegerea cuptorului şi a sistemelor de reducere. Câteva materii prime sunt contaminate cu materiale organice şi pot fi pretratate înainte de topire pentru a minimaliza producerea vaporilor. Afinarea electrolitică a cuprului prin tehnologia optimizată a catozilor permanenţi convenţional sau mecanizat. prin procese de turnare continuă şi similare tip Southwire. Exemplele sunt pentru adăugarea materialelor prin hotă. adăugări prin gurile de vânt sau tuburi şi utilizarea supapelor rotative robuste la sistemele de alimentare.

Răcirea şi turnarea epurarea prin filtre din ţesături.. Tabel 3. materiilor prime monoxid de carbon Operarea procesului. ardere finală. conţinutul exact depinde de materia primă folosită. carbon total (excluzând CO) şi dioxine. ardere finală (dacă este necesară monoxid de pe timpul persajului) şi răcirea corectă a gazelor. 276 Non Ferrous Metals Industries . dacă este necesară Afinare cu foc Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. Conversie Pulberi şi vapori sau Operarea procesului şi colectarea gazelor. Răcirea şi epurarea prin filtre din ţesături. Răcirea şi epurarea prin filtre din ţesături sau epuratori. Colectarea materiilor prime pulberilor şi filtre din ţesături Pretratarea Pulberi şi metale. Colectarea gazelor şi filtre din termică a Materiale organice* şi ţesături. Notă: * . Dioxid de sulf Tratare pentru eliminare. ardere finală. Materiale organice* .Pentru procese discontinue. Operarea procesului. Conversie Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. ****. Pretratare corectă. dacă este necesară. monoxid de carbon şi răcirea corectă a gazelor. Răcirea şi tratare a zgurii epurarea prin filtre din ţesături.37: Sumarul metodelor de reducere pentru componenţii din gazul rezidual Colectarea vaporilor secundari este costisitoare şi consumă o cantitate de energie dar este necesară în cazul unor convertori cu funcţionare discontinuă şi pentru ventilarea gurilor de evacuare. etc. Răcirea şi secundară compuşi metalici.Dioxidul de sulf poate fi prezent dacă se folosesc materii prime sau combustibili cu conţinut de sulf. Monoxidul de carbon poate fi produs prin ardere incorectă. Turnarea anozilor Vapori de apă Epurator umed sau dezaburizare. manipulare şi transfer corect. Materiale organice* şi Operarea procesului.Materialele organice includ COV-uri raportaţi ca. CO numai la începerea insuflării. pentru jgheaburi. **. carbon**** Epurarea. epurarea prin filtre din ţesături sau epuratori. capabile pentru extracţii ţintă de vapori la sursă şi de o anumită durată pentru orice vapori. este mult mai eficientă energetic. Materiale organice* şi Operarea procesului. Epurarea primară Dioxid de sulf gazelor urmată de instalaţia de acid sulfuric. Dioxid de sulf** Epurarea. Dioxid de sulf Epurarea gazelor urmată de răcirea gazelor/epurare finală şi instalaţia de acid sulfuric sau recuperarea dioxidului de sulf (în mod normal urmată de instalaţia Hg de acid sulfuric) Dacă prezintă valori ridicate în alimentare: îndepărtarea după epurarea gazelor de SO2 Topire secundară Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. Operarea procesului. Dioxid de sulf** Epurarea. pirometalurgice Monoxid de carbon Ardere finală. dacă este necesară Dioxid de sulf** Topirea şi Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. de prezenţa materialelor organice sau intenţionat pentru a micşora conţinutul de oxigen. ***. monoxid de carbon*** şi răcirea corectă a gazelor. dacă este necesară. ardere finală şi răcirea corectă a gazelor Topire primară Pulberi şi metale Operarea corectă a procesului şi colectarea gazelor. Utilizarea unor sisteme inteligente. dacă este necesară.Chapter 3 Etape de proces Componente în gazul Opţiunea de reducere rezidual Manipularea Pulberi şi metale Depozitare.CO numai dacă nu este ardere finală. Materiale organice* . ardere finală dacă este necesară şi monoxid de carbon răcirea corectă a gazelor. dacă este necesară. dacă este necesară şi granularea zgurii Procesul de Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor.

pentru a asigura calitatea produsului H2SO4 277 Non Ferrous Metals Industries . depozitarea. afinare şi menţinere/turnare cu sistemul asociat de manipulare şi epurarea gazelor fierbinţi şi sistemul de transfer cu cupă echipamentul de turnare. PE umedă şi dacă este necesară. Pot să existe variaţii de materii prime care influenţează domeniul componenţilor şi starea fizică pentru câţiva componenţi cât şi volumul şi proprietăţile fizice ale pulberilor produse care trebuiesc evaluate local. Ele pot fi prognozate de la eficienţa capturii gazelor de cuptor şi pot fi estimate prin monitorizare (vezi secţiunea 2. afinare (dacă se aplică) şi de menţinere cu sistemele asociate de manipulare şi epurare a gazelor fierbinţi echipamentul de turnare. Pentru cupru primar emisiunile totale în aer se compun din emisiuni de la: recepţia.4.1 Emisiuni în aer asociate cu folosirea BAT a) b) c) d) - Emisiunile în aer cuprind emisiunile captate/reduse de la surse variate.7.) Tabelul următor cuprinde emisiile captate asociate cu utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru emisiunile colectate. sisteme de granulare şi manipulare a zgurii secţia de răcire şi epurare a gazelor umede şi instalaţia de acid sulfuric afinarea electrolitică a cuprului Pentru cupru secundar emisiunile totale în aer cuprind emisiile de la: recepţia.Chapter 3 Tabelul 3. Un deaburizator poate fi potrivit pentru eliminarea finală a SO3 Se vor atinge nivele foarte scăzute pentru poluanţii purtaţi în aer datorită tratării intensive a gazelor înainte de instalaţia de contact (epurare umedă. amestecarea şi prelevarea materialului cuptoarele de topire. laminorul şi instalaţiile auxiliare Pentru instalatiarea semiinstalatiatelor din cupru şi producţia de brame emisiunile totale în aer cuprind emisiile de la: recepţia şi depozitarea materialului cuptoarele de topire. amestecarea şi prelevarea materialelor cuptoarele de topire. cuprinde opţiunile considerate BAT pentru procesele de reducere pentru componenţi probabil prezenţi în gazele reziduale.37.3. unităţile de instalatiare şi instalaţiile auxiliare Emisiunile fugitive sunt foarte semnificative şi terbuiesc evaluate pe plan local. eliminatrea mercurului. în plus emisiunile fugitive şi necaptate de la aceste surse. 3.7 bogate în SO2 > % 5% Tehnicile care pot fi folosite Comentarii pentru a atinge aceste nivele Instalaţia de acid sulfuric dublu contact (conţinutul de SO2 a gazelor reziduale depinde de tăria gazelor de alimentare). conversie şi afinare prin foc şi turnarea anozilor cu transferul de metale asociat şi sistemele de manipulare şi epurare a gazelor fierbinţi sistemul de manipulare a zgurii afinarea electrolitică a cuprului Pentru instalatiarea sârmei de cupru emisiunile totale în aer cuprind emisiunile de la: cuptoarele de topire. conversie şi afinare prin foc şi turnarea anozilor cu transferul de metale asociat şi sistemele de manipulare şi epurare a gazelor fierbinţi cuptorul de epurare a deşeurilor. Poluant Domeniul asociat cu utilizarea BAT Curenţi de gaze Factor de reziduale conversie > 99. Sisteme moderne bine operate realizează îndepărtarea eficientă a poluanţilor şi informaţiile la momentul scrierii indică faptul că emisiunile fugitive pot contribui în cea mai mare măsură la emisiunile totale în aer. depozitarea.

în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă. hidroxid de sodiu. epurator umed Un dezaburizator sau epurator de apă va permite ca acidul colectat să fie refolosit 3 COV sau < 5-15 mg/Nm Container de siguranţă. Concentraţia metalelor grele este legată de concentraţia pulberilor şi proporţia metalelor în pulberi. Poluant Domeniul asociat Tehnicile care pot fi folosite Comentarii cu utilizarea BAT pentru a atinge aceste nivele 1-5 mg/Nm3 Filtre cu ţesături Caracteristicile pulberilor va varia cu materia primă şi afectează valoarea atinsă.9 % au fost atinse într-o instalaţie cu alimentare bună constantă de dioxid de sulf cu epurare de gaz sofisticată şi răcirea între treceri. Tabel 3. condensator. filtru de cărbune carbon sau bio Notă: Emisiile colectate numai. solvenţi ca. Factori de conversie > 99. Tabel 3.în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă. Arzător cu NOx redus Valorile mari sunt asociate cu < 100 mg/Nm3 Non Ferrous Metals Industries Pulberi SO2 NOx 278 .Chapter 3 Notă: Emisiile colectate numai.38: Emisiuni în aer de la topirea şi conversia primară asociată cu folosirea BAT în sectorul cuprului Gaze cu tărie mai mică pot fi produse de la procesele metalurgice complexe folosite pentru producerea cuprului. Filtre de ţesături de înaltă performanţă pot atinge nivele scăzute de meatle grele. sulfului şi a metalelor preţioase. Datele sunt prezentate în capitolele pentru cupru şi metale preţioase. Epuratoare alcaline energiei. Poluant Domeniul Tehnicile care pot fi folosite Comentarii asociat cu pentru a atinge aceste nivele utilizarea BAT Vapori de acizi < 50 mg/Nm3 Dezaburizator. sodiu sau alumină/sulfat de aluminiu în combinaţie cu calcar pentru regenerarea reactivului şi formarea ipsosului. produselor de epurare va Combinarea sulfatului de influenţa tehnica utilizată. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare. reziduurile de apă umede sau alcaline duble uzată şi solide împreună cu folosind calcar. hidroxid dr abilitatea pentru reutilizarea magneziu. Epuratoare alcaline Efecte asupra mediului < 50-200 mg/Nm3 semiuscate şi filtre cu potenţiale de la folosirea ţesături. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare.39: Emisiuni în aer de la procesul hidrometalurgic şi extracţie electrolitică asociat cu folosirea BAT în sectorul de cupru Nu există vapori de acizi de la procesul de afinare electrică.

absorbţia de cărbune filtre din ţesături). pentru cuptoare similare.1-0.40: Emisiuni în aer de la topirea şi conversia secundară. Contimelt) cere stabilirea unui echilibru local între consumul de energie şi valorile atinse. În aceste cazuri volumul de gaze şi emisiunea masică sunt reduse. afinarea cu foc primară şi secundară. deprăfuite pentru a TEQ/Nm3 filtrelor atinge nivele reduse Recircularea pulberilor poate fi utilizată pentru protecţia filtrelor din ţesături/captarea particulelor fine.în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă. un efect similar poate fi observat şi cu alte etape de proces discontinui. arzător pe cărbun activ.5 TEQ/Nm3 . Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare. Concentraţia metalelor grele este legată de concentraţia pulberilor şi proporţia metalelor în pulberi Pot fi efecte potenţial semnificative asupra mediului folosind sisteme de epurare umede sau semiuscate cu gaze reci Notă: Emisiile colectate numai. Pentru NOx folosirea proceselor foarte eficiente (de ex. “insuflările” în convertor pot produce vârfuri de concentraţie pentru gazul primar şi prin urmare. Arzător oxidant cu combustibil Notă: Emisiile colectate numai. epurarea şi topirea electrică a zgurii asociate cu folosirea BAT în sectorul cuprului Poluant Pulberi Domeniul asociat Tehnicile care pot fi folosite cu utilizarea BAT pentru a atinge aceste nivele 1-5 mg/Nm3 Filtre cu ţesături cu injecţie de calcar (pentru colectarea SO2/protecţia filtrelor) Comentarii SO2 < 500 mg/Nm3 Dioxine Filtre cu ţesături cu injecţie de calcar uscat în gazul rece 3 Epurator umed alcalin pentru < 50-200 mg/Nm colectarea SO2 din gaze fierbinţi (din gaze uscate după îndepărtarea prafului) Filtre cu ţesături cu injecţie Se cere tratarea gazelor < 0. Concentraţii de vârf pentru gazul tratat pot fi până la 3 ori domeniul raportat. În plus.îmbogăţirea în oxigen pentru a reduce consumul de energie. filtru de final urmat de răcire cărbune sau injecţie cu calcar/carbon). Arzător final Pretratarea materialului Combustie optimizată secundar pentru îndepărtarea învelişului organic dacă este necesar înaltă în Sunt disponibile alte tehnici ng Eficienţă îndepărtarea pulberilor (de ex. Tabel 3. numărul de ciclu/zi influenţează domeniul asociat (dat ca medie zilnică). De ex. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare.41: Emisiuni în aer de la sistemele de colectare secundară a vaporilor şi procese de uscare asociate cu folosirea BAT în sectorul cuprului Conţinutul de metal al pulberilor variază larg între procese.5 ng de calcar pentru protecţia curate. (de ex.în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă.1-0. Se cere tratarea gazului curat desprăfuit pentru a atinge nivele joase. Pentru îndepărtarea SO2 şi carbon variaţia în concentraţia gazului primar pe timpul proceselor discontinui poate afecta performanţa sistemului de reducere. Tabel 3.Chapter 3 < 100-300 mg/Nm3 Carbon < 5-15 mg/Nm3 organic total. există variaţii semnificative în conţinutul metalelor datorită folosirii materiilor prime variabile şi folosirea cuptoarelor pentru separarea elementelor minore pentru colectarea prealabilă şi Non Ferrous Metals Industries 279 . < 5-50 mg/Nm3 ca carbon Dioxine < 0.

Exemplele indică concentraţiile asociate cu aceste procese. % As. semiinstalatiate şi brame emisia totală spre apă se bazează pe: • Sistemul de tratare a apelor uzate Exemple de tratare a apelor uzate aplicate în câteva procese sunt date în secţiunea despre tehnicile ce pot fi luate în considerare pentru detreminarea BAT mai sus iar apele de proces cuprind tratarea cu precipitanţi. HCl) vor fi fi refolosite dacă este posibil sau neutralizate. % Ni. Performanţele asociate cu tratarea corectă a apelor uzate sunt arătate mai jos. de filtrare.1-1 2-20 5-40 15-25 0.1-1 5-40 20-60 0.Chapter 3 îmbogăţirea pentru procesare ulterioară. Problema este specifică locului dar tabelul următor dă câteva indicaţii asupra efectelor de conţinutul de metale în pulberi care pot fi întâlnite pe plan local.42: Conţinutul de metale al câtorva pulberi de la variatele procese de producţie ale cuprului Câteva metale au compuşi toxici care pot fi emişi din procese şi de aceea este necesară reducerea lor pentru a satisface standardele de calitate ale aerului locale. cu hidroxizi sau sulfuri. gaze acidice absorbite (de ex.4 Ape uzate Această este o problemă specifică locală.1-4 0. dioxid de sulf.5-2. Se consideră că concentraţia scăzută a metalelor grele sunt asociate cu folosirea sistemelor de reducere moderne de înaltă performanţă cum sunt filtre din ţesături membrane. % Cu. depinzând de metalele conţinute urmată de sedimentare şi dacă este necesar.1-1 5-30 25-70 1-20 2-15 2-25 5-70 0.1-4 10-25 0. 3. Componenţi principali [mg/l] 280 Non Ferrous Metals Industries . % 0. nu este exactă detalierea în acest document a concentraţiilor specifice care pot fi atinse pentru toate metalele emise în aer.2-5 2-12 0. Toate apele uzate vor fi tratate pentru a îndepărta solizii şi uleiurile/gudron .5 Tabel 3. % Sn.1-10 0. % Zn. s-au raportat sisteme de tratare existente de standarde înalte.1-1 5-30 0.1-5 0. Component ă Pulberi PE de Pulberi de la cuptorul de la cuptorul topire a cu cuvă concentratulu i pentru mată Pulberi de la convertorul de deşeuri Pulberi PE de la convertoru l de mată Pulberi de la cuptorul de purificare electrică a zgurii 2-15 25-60 Pulberi de la cuptorul cu anod Pb. Sursele de emisie spre apă sunt: a) Pentru cupru primar şi secundar emisiunile totale în apă se bazează pe: • sistemul de tratare şi garnulare a zgurii • afinarea electrolitică a cuprului cu circuitul de purificare a electrolitului şi secţia de macerare a nămolului anodic • sistemul de tratare a apelor uzate şi apele de spălare prin precipitaţii • acidul sulfuric slab de la răcirea şi purificarea de SO2 în combinaţie cu tratarea apelor uzate b) Pentru producţia de sârmă. De aceea.5-10 0. regionale şi de lungă durată. presupunând că temperatura de funcţionare este corectă şi caracteristicile gazelor şi a pulberilor sunt luate în calcul la proiectare. dacă este necesar.4.

1 Cd <0. Amploarea tratării apelor uzate depind de sursă şi de conţinutul de metale din apele uzate Tabel 3.15 Notă: Emisiile asociate în apă se bazează pe o prelevare de eşantion aliatoare sau pe un eşantion amestec pe 24 ore.05 As <0.1 Pb <0.05 Zn <0.Chapter 3 Apă de proces sau de răcire directă Cu <0.01 Ni <0.43: Domeniul de concentraţii pentru metale asociate din variaţi curenţi de ape uzate de la producerea cuprului Non Ferrous Metals Industries 281 .

44: Utilizarea potenţială a produselor intermediare.Chapter 3 3. de conţinutul de fier al materialelor primare. de aceea. Procesele de producţie din acest sector au fost dezvoltate de industrie pentru a maximaliza refolosirea reziduurilor din majoritatea proceselor de la unităţile de producţie sau pentru a produce reziduuri de a îmbogăţi elementele minore într-o formă care să permită utilizarea în alte procese de producţie a metalelor neferoase. recuperare de acizi sau alte utilizări Topire / retopire Spumă şi zguri Materie primă pentru recuperarea metalelor Generale Uleiuri Recuperare ulei Hidrometalurgia Electrolit epuizat Macerare Producţia Soluţii de decapare şi de Dispunere ca deşeuri dacă conţinutul de semiinstalatiatelor clătire acide metale neferoase este scăzut sau vândut pentru recuperarea metalelor Producţia de bare Soluţii de decapare acidă Recuperare în celule electrolitice separate (dacă se aplică) Tabel 3.4. cum este silicea. datorită absenţei facilităţilor adecvate. Zn şi alte metale Compuşi cu mercur Materie primă pentru Hg Catalizator uzaţi şi acizi Industria chimică Nămoluri de acid sulfuric Nămoluri de neutralizare pentru depozitare finală Acid slab Descompunerea pentru recuperarea SO2. este puternic dependentă de materia primă în particular. etc. Tabelul de mai sus dă o privire de ansamblu despre utilizarea potenţială a reziduurilor din procesele folosite pentru producerea cuprului. ca mediu de macerare Topitor Zgură La cuptorul de zguri sau altă separare – reciclare internă Căptuşeala cuptorului Recuperat sau depozitat Convertor Zgură La topitor – reciclare internă Cuptor pentru zgură Zgură Materiale abrazive şi de construcţie Cuptor de afinare (cu Zgură La topitor – reciclare internă anozi) Recipienţi Purjatul de electrolit Săruri de Ni. a produselor auxiliare şi a reziduurilor de la producerea cuprului Cantitatea de reziduuri şi produse auxiliare obţinută. Proces sursă Produse intermediare.5 Reziduuri de proces Utilizarea sau reciclarea zgurii. acesta poate fi considerat numai local. Principiile BAT include prevenirea şi minimalizarea vastă şi reutilizarea reziduurilor ori de câte ori este practic. neutralizare (nămol pentru depozitare).4. lista nu este exhaustivă. De aceea nu este posibilă întocmirea unui tabel tipic realist al cantităţilor care sunt asociate cu folosirea BAT fără detailarea specificaţiilor materiilor prime. Emisiunile spre sol sunt. alte utilizări de ex. reziduuri Sisteme de reducere Pulberi din filtre Materie primă pentru cupru (returnat la topitor). câteva opţiuni nu sunt disponibile. Pb. Utilizare finală produse auxiliare. şi în plus.6 Costuri asociate cu tehnicile 282 Non Ferrous Metals Industries . specifice locului şi materialului şi depind de factorii discutaţi mai înainte. conţinutul de alte metale neferoase în materialele primare şi secundare şi prezenţa altor componenţi. a nămolurilor şi a pulberilor din filtre easte considerată ca parte din procese. 3. recuperare de Cu.

dar domeniile date permit să se facă unele comparaţii. Datele pentru costuri sunt foarte local specifice şi depind de un număr de factori. pentru tot ansamblul industriei metalelor neferoase. Datele sunt prezentate într-o anexă la această notă.Chapter 3 Datele de costuri au fost strânse pentru o serie de procese variate şi sisteme de reducere. Non Ferrous Metals Industries 283 . pot fi comparate. aşa că costurile pentru procese şi sisteme de reducere.

Kojo 1998]. Utilizarea proceselor hidro-metalurgice este de asemenea in dezvoltare si se preteaza pentru minereurile oxidice/sulfidice ce contin concentratii reduse de metale pretioase. ca de ex: lesierea: extragerea de solventi: procesele de obtinere electrica (L:SX:EW) . Este nevoie sa se dovedeasca siguranta instalatiei pe termen lung. Incarcaera etansa a masinilor sau skipurilor este utilizata la cuptorul reverbatoriu la topitorul secundar de aluminiu si reduce emisiile fugitive in aer prin captarea emisiilor din timpul incarcarii. Tehnica Comentarii Topirea continua/convertizare: Combinatia reactorului Noranda si a cuptorulului de convertizare Mitsubishi Convertizor continuu Noranda Rezultatele punerii in functiune in 1999 se asteapta a fi evaluate.5 Tehnologii aparute • • S-a raportat [tm 137 Cu Expert Group 1999] ca activitatea de dezvoltare are loc in dezvoltarea si imbunatatirea tehnicilor de topire in baie. Utilizarea controalelor inteligente poate imbunatati captarea fumului si reduce marimea suflantei si deci si a costurilor. • 284 Non Ferrous Metals Industries . iar datele de la cateva instalatii chinezesti si rusesti ce utilizeaza Baiyin sau Vanyucov ar trebui verificate in caz ca sunt disponibile.Chapter 3 3. Dezvoltarile din celelalte sectoare industriale pot fi de asemenea vazute ca procese de productie dezvoltate pentru cupru. in acelasi timp. Rezultatele punerii in functiune se asteapta a fi evaluate. [tm 137. Dezvoltari deosebite sunt: • Utilizarea textilelor moderne pentru filtrele saci inseamna textile mai effective si mai robuste (si concept propriu) poate sa permita ca durata de functionare sa se extinda semnificant. Captarea emisiilor fugitive poate fi realizata in mai multe moduri. Topitoriile in baie pot oferi instalatii la preturi reduse datorita cotatiei reactiei ridicate intr-o instalatie moderna legata de cuptoaerle inchise sau semi-inchise. cu ajutorul lesierii.14: Tehnologia aparuta pentru topirea in baie • • ISA Smelt pentru reducere / oxidare nu este demonstrata inca industrial insa este in dezvoltare. tm 56. imbunatatind performanta si reducand costurile. Tabelul 3. Cu Expert Group 1999. Unele procese au fost dezvoltate pentru tratarea concentratelor si a pulberilor. Fierul si bacteria ce oxideaza sulfitii pot fi utilizati la lesiere.

Irish EPA 1996]. Astfel se produce o suspensie care contine aluminat de sodiu dizolvat si o mixtura de oxizi metalici numita „noroi rosu” care este indepartat in cuve de decantare.1: Producerea aluminei – procesul Bayer Procesul general este standard indiferent de locul in care se desfasoara si utilizeaza soda caustica pentru a extrage alumina din bauxita la temperaturi si presiuni ridicate in autoclave. Acest proces este in mod normal desfasurat in apropierea minei dar exista anumite locuri din Europa in care bauxita este transformata in alumina in aceeasi locatie in care se afla cuptorul de topit aluminiul sau intr-o rafinarie de alumina.1 Procese si tehnici utilizate 4.1 Aluminiul primar 4.1. Solutia de aluminat este racita si „insamantata” cu alumina pentru a cristaliza alumina hidratata [ tm 30.1 Producerea aluminei Alumina se produce din bauxita prin procesul stabilizat Bayer. Bauxite Raw materials preparation CaO Digestion Liquor heating NaOH Liquor surge Steam Liquor Flashing Sand preparation Fine residue separation Steam Cooling Water Sand washing Water Impurity removal Impurities Evaporation Residue washing Heating Precipitation Seed Classification Water Residue disposal Washing Fuel Calcination Figura 4. Al Expert Non Ferrous Metals Industries 285 .1.Chapter 4 4 PROCESELE DE PRODUCERE A ALUMINIULUI DIN MATERIE PRIMA PRIMARA SI SECUNDARA 4. Cristalele sunt spalate si apoi calcinate in cuptoare rotative sau in cuptoare de calcinat cu straturi fluidizate / cu vaporizare inainte de a fi folosite sau transportate [ tm 77.1.

tm 100. Majoritatea celulelor sunt utilizate cu un continut in exces de AlF3 al compozitiei criolitice stoichiometrice. totusi. neutralizeaza oxidul de sodiu prezent ca si impuritate in sarja de alumina. tm 100. tm 100 Al 1998]. Pe masura ce anodul se consuma tot mai multa pasta coboara in cuva anodului. Aluminiul lichid se depune la catod in partea inferioara a celulei iar oxigenul se combina cu anodul si formeaza dioxid de carbon. Capitolul 12. In partea inferioara a anodului este atasata o fanta pentru colectarea gazelor. Gazele rezultate din ventilatia cuvei pot fi de asemenea. Al Expert Group 1998].2 Producerea aluminiului prin electroliza Aluminiul este produs din materie prima prin reducerea electrolitica a oxidului de aluminiu (alumina) dizolvat intr-o baie lichida de fluoroaluminat de sodiu (criolit) la o temperatura de aproximativ 960O C [tm 6. HMIP Al 1993. exista totusi mici diferente in ceea ce priveste echipamentele utilizate. tm 100. recuperate din solutie. Fluorura de aluminiu (ALF3) cel mai cunoscut aditiv.Chapter 4 Group 1998. permitand utilizarea celulelor la o temparatura scazuta. HMIP Al 1993. descrie acest 286 Non Ferrous Metals Industries . b) Anozii de tip Prebake (pre-copti) sunt confectionati dintr-un amestec de cocs de petrol calcinat si gudron de huila. 4. Nl Al 1998]. a) Anozii de tip Soderberg sunt confectionati in instalatia dintr-o pasta de cocs de petrol calcinat si gudron de huila. Instalatia de anozi este deseori parte integrata a fabricii de aluminiu primar si trebuie sa fie inclusa in definirea instalatiilor pentru astfel de utilaje. NL Al 1998]. in special autoclavele si cuptoarele de calcinat. NL Al 1998]. HMIP Al 1993. care elimina necesitatea ruperii in mod regulat a crustei. care este uscat de caldura provenita din baia lichida. Alumina este adaugata celulelor Soderberg in mod periodic prin intermediul orificiilor produse prin ruperea crustei de alumina si electrolit solidificat. Gazele sunt colectate si arse in arzatoare pentru a reduce emisiile de gudron si PAH. tm 90 Al Expert Group 1998]. In fabricile moderne sunt utilizate sisteme automate punctuale de alimentare. si un anod de carbune suspendat de un conductor anodic conducator electric. carbon si grafit. printr-o bara colectoare. Exista 2 tipuri principale de celule electrolitice: Soderberg si Prebake ( cu precoacere). Amestecuri de fluoruri sunt adaugate pentru a scade punctul de topire al baii. furnizand astfel un proces care nu necesita schimbarea anodului. Acest lucru va fi prezentat ulterior.1. in forma de bloc si uscat intr-o instalatia de anozi separata. asa cum este ilustrat in fig 4. Alte metale. Curentul este transferat anodului Soderberg prin contacte care trebuie sa fie extrase si re-asezate mai sus in anod pe masura ce anodul se consuma. Elementele (celulele) electrolitice contin un catod de carbune izolat prin caramizi refractare in interiorul unei cuve dreptunghiulare de otel. Celulele sunt conectate in serie pentru a forma o linie electrica reducatoare (potline). care acopera baia lichida. pot sa fie prezente si pot fi. de asemenea trebuie luata in considerare contributia productiei de anozi la totalul emisiilor. Se adauga alumina in celule pentru a mentine un continut de alumina de 2-6% in baia lichida. cum ar fi vanadiu. catre celula urmatoare [tm 6. Desi procesul de baza este standard in toata industria. tm 77 Al Expert Group 1998. de asemenea. Sistemul de celule poate sa difere in functie de tipul anodului si de metoda utilizata pentru alimentarea cu alumina. Aceste mici diferente afecteaza in special energia utilizata in timpul procesului [tm 77. colectate si tratate.2 [ tm 6 & 17. Un curent continuu este transferat de la anodul de carbune prin baie catre catod si apoi. in fabricile moderne utilizandu-se un sistem de control computerizat.1. Din aceasta cauza anozii de carbune sunt in permanenta consumati in timpul procesului. HMIP Al 1993. emisiile de fluoruri cresc in aceeasi masura in care creste excesul de AlF3 in baie [tm 6.

cunoscuti ca „anod partial consumat”. exista o scurgere redusa Non Ferrous Metals Industries 287 .Chapter 4 proces in mod amanuntit. de obicei. in mod normal. Anozii sunt coborati in mod gradat pe masura ce sunt consumati si sunt schimbati inainte ca barele de sustinere se fie atacate de baia lichida. Cu toate ca. Intr-o cuva mare. 12 – 40 de anozi individuali. care sunt schimbati la intervale regulate. Anozii sunt suspendati in celule prin bare de sustinere atasate conductorilor anodici. Figura 4. sunt curatati de materialul baii si reciclati in instalatia de anozi. Reziduurile anozilor. schimbarea anozilor este un eveniment frecvent si implica demontarea capacelor de protectie a celulelor.2: Celulele electrolitice de aluminiu primar Celulele Prebake au. folositi si pe post de conductori electrici.

Mg. Fe.1. acestea sunt descrise in capitolul 4. Zn) sau a unui aliaj intermediar de metal cu aluminiu (Ti. actionate lateral (SWPB) – alumina este adaugata in celule dupa ce crusta este rupta in jurul circumferintei. Gazul de tratament folosit depinde de impuritati: se utilizeaza argon sau azot pentru a elimina hidrogen iar amestecuri de clor si argon sau azot pentru a elimina impuritati metalice. de asemenea fiind folosita si metoda acoperirii cu azot sau argon [tm 106. Secondary Al Expert Group 1998]. tm 100. pentru a reduce oxidarea ulterioara a spumei se pot folosi containere etanse. cum ar fi particule de sodiu. colectate si tratate intr-un sistem uscat de epurare. Cantitati mici de cianuri se formeaza printr-o reactie intre azot si carbon. in lungul liniei centrale sau in puncte selectate de pe linia centrala a celulelor (alimentare punctuala). Nisele de colectare a gazelor de-a lungul celulelor trebuie sa fie deschise in timpul acestei operatii. Cu. 4. rata generala de extractie din celelalte celule este redusa. Aceste metode de alimentare se pot desfasura fara deschiderea niselor de colectare a gazelor.2. Pb. • Celule anodice pre-coapte.tm 77 Al Experts Group 1998. in functie de modul in care este adaugata alumina. Sn. dar nu extrage dioxidul de sulf. Farrell 1998]. existand cateva metode de evacuare si reciclare pentru acest material [tm 42. Creuzetele sunt transportate la instalatia de turnare iar aluminiul este turnat in melanjoare (cuptoare pentru mentinerea metalului topit) incalzite.1.1. magneziu. Fluorura de aluminiu este utilizata pentru a elimina magneziul. Mn. gudronul rezidual. este indepartata. Ausmelt 1998. oxid de calciu si hidrogen. Cr. Pentru rafinarea granulatiei metalului se fac alte adaosuri. in mod normal intr-un reactor liniar.3 Afinarea Metalul este rafinat in acest stadiu pentru a elimina impuritatile. Celulele pre-coapte pot fi de doua tipuri. Blocurile de carbune absorb electrolitul si dupa 5-8 ani trebuie sa fie schimbate din cauza dilatarii si fisurarii care conduc la penetrarea electrolitului lichid si a aluminiului in conductorul catodic si cuva de otel. In melanjor se fac. Gazele de ventilare din cuva pot fi de asemenea. Catodul nu este consumat in timpul procesului dar ei se deterioreaza in timp. Scruberul extrage de asemenea. Adaosurile de aliere sunt formate in aceste cuptoare iar temperatura este controlata. de asemenea. Metalul este apoi filtrat inainte de turnare. 288 Non Ferrous Metals Industries . • Sistemul de colectare a gazelor extrage gazele din proces. Celule anodice pre-coapte actionate central (CWPB) – sunt alimentate cu alumina dupa ce crusta este rupta. Alumina din scrubere este extrasa in filtre cu saci sau electrofiltre si este de obicei pusa direct in celule. Spuma formata la suprafata topiturii. prin oxidarea aluminiului lichid. Aceasta conduce la o crestere a emisiilor ocazionale. Ni) [tm 116.4 Aluminiul topit este periodic extras din celule cu sifon cu vacuum in creuzete. Reziduurile catodice sunt cunoscute ca si captuseala uzata. ajustari prin adaugarea metalelor necesare (Si. cele mai cunoscute fiind cele de titan sau boruri de titan.Chapter 4 din celule aflate in intretinere (depinzand de rata sistemului de extractie). Aceasta faza de rafinare este realizata prin injectarea unui gaz in metalul lichid. NL Al 1998]. Throughout this chapter the term skimmings refers to both skimmings and drosses. daca mai multe capace sunt demontate in acelasi timp. printr-un sistem de depoluare care utilizeaza scrubere uscate de alumina pentru a extrage si recupera HF si fluoruri. In acest faza se produce spuma care este indepartata de pe suprafata metalului lichid si este reciclata in industria de aluminiu secundar.

1. Topirea materialului curatit poate economisi energie si reduce generarea crustei.1.agitatia este indusa in putul de incarcare si in furnal. Pretratarea anterioara este conturata in tabelul 4. metal vechi rulat sau turnat in forme. Alte metode de turnare includ matrite metalice (fixe sau mobile continuu).unde bucati continand cantitati mari de fier pot fi plasate. tm 121.Numarul factorilor care determina alegerea procesului inseamna ca exista potential pentru multe strategii viabile care sa se adreseze unor circumstante similare.4 Turnarea Bramele. Mici cantitati suplimentare de spuma sunt produse si in aceasta faza.Pe langa aceasta aluminiul este recuperat si din crusta formata precum si din zgura.2. Surse tipice de aluminiu sunt deseuri de aluminiu.deasemenea. care utilizeaza matrite metalice racite cu apa si mese de fixare in partea inferioara a matritelor.Chapter 4 4. Mesele de fixare sunt coborate dupa ce lingoul este format. Detalii ale unora dintre furnaleeste data in 2.Alegerea tehnologiei de prelucrare folosite va varia de la fabrica la fabrica.foite (tabla subtire).Alte pompe. ALFED 1998.Pompele electromagnetice nu au parti mobile si se bazeaza pe o spirala externe pentru a induce forta electromagnetica. Deseurile precum bucatile ca UBcs si strunjiturile sunt surse majore de stoc de material si pot fi contaminate. ele fiind indepartate de pe suprafata metalului lichid. Al Expert Group 1998. Acestea cer ca uneori sa fie decapate sau curatate de ulei inainte de topire pentru a imbunatati rata de topire (si eficienta termala) si a reduce potentialul emanatiilor. span.contaminarea sarjei cu fier este de aceia minima [tm 77. Cuptoarele cu reverberatie pot folosi deasemeni o vatra inclinata in locul de introducere al metalului. bare in forma literei „T” sau lingouri sunt turnate in masini de turnare verticala in cochilie.care au componente interne rezistente la caldura si "elice" de metal sunt deasemenea utilizate [tm 145.Acesti factori .Aluminiul este topit in afara stratului de fier care ramane in vatra.Cuptoarele de inductie si procesul Meltower sunt folosite sa topeasca straturi mai curate de aluminiu.2 Aluminiul secundar 4. Hoogovens 1998]. 4.5.Tipul de materie prima si tratamentul ei anterior este de aceea folosit pentru a aprecia cel mai bun tip de furnalpentru un anumit tip de material de o anumita marime continut de oxid si gradul de contaminare intre altele.1. HMIP Al 1993]. Variati contaminatori pot fi prezenti si de aceasta se tine cont in alegerea tratamentului anterior sau inproiectarea furnalului. turnarea continua de foi subtiri si turnarea continua de bare subtiri [tm 6. Furnalele rotative sau cu reverberatie sunt folosite pentru topirea unei largi game de materii prime secundare cuptoarele rotative pot incorpora un mecanism basculant folosit pentru a reduce cantitatea de fondant necesara.2.influenteaza alegerea fluxurilor asociate cu procesul de marire la maximum a recuperarii aluminiului. tm 116. Winter 1998].bucatile sunt sortate mai intai dupa tipuri de aliaje pentru a produce aliajul dorit cu minimul de reprocesare [tm 116.1 Procesele de productie Principala trasatura a productiei de aluminiu secundar este diversitatea materiilor prime folosite si varietatea furnalelor utilizate.Un sistem de pompare(magnetic sau electromagnetic) este adeseori folosit pentru a purta metalul topit prin putullateral si un put de incaracare pentru a ajuta topirea particolelor mici. extruziuni deseuri comerciale comerciale. Furnalele cu reverberatie adeseori includ un put lateral. doze uzate de bauturi (UBCs). ALFED 1998].1. Non Ferrous Metals Industries 289 .24.

S-a observat de asemenea ca pana la 1.5 Kg pe kilogram la un cuptor rotativ basculant [tm 145. Fondanti refractari si cu flor sunt folositi deasemenea. Ar .Gazele de furnal contin cloruri si HCl produse din sare.Exista variatii in cantitatea de fondant de sare folosit si depinde de furnal si de continutul de oxid al materiei prime . Winter 1998].1.8 Kg de sare la kilogram de constituenti nemetalici este folosita la un furnal rotativ static si < 0.2. 4.Un exemplu este folosirea de sare topita(un amestec de cloruri de sodiu si potasiu si cateva floruri) pentru prevenirea oxidarii si pentru a absorbi impurutatile.inclusiv tabla subtire si resturi mici de strunjitura carepot fi topite in aceste furnale. Hoogovens 1998. tm 122 & 123 ETSU 1998].cu put de incarcare si sistem de pompare poate sa creasca numarul de straturi de bucati folosite.Chapter 4 Raw Materials Pre Treatment Fluxes Melting Furnace Abatement N 2.2 Procesele de afinare si turnare 290 Non Ferrous Metals Industries . Folosirea unui cuptor cu put lateral.Pretratarea materialului poate reduce utilizarea sarii la jumatate. Zgura de sare este batuta usor de pe metal.Se pot reduce pierderile de metal prin oxidare fara folosirea unor cantitati mari de sare sau a unui alt fondant [tm 121. Cl 2 Holding Furnace Skimmings Treatment Casting Skimmings Salt Slag for recovery if possible Filter Dust Recovery Product Figura 4.3: Schema producerii aluminiului secundar O gama de fondanti diferiti este folosita in industria secundara pentru a ajuta la procesarea metalului in mai multe feluri.

1.blocuri si zgura sunt turnate in acelasi fel ca aluminiul primar si o serie de lingouri mai mici pot fi produse( de exemplu pentru industria de turnare) intr-o mare varietate de aliaje in functie de utilizarea lor finala .S-a constatat ca generarea finala de zgura si folosirea de energie este mai mica datorita unui rest mai redus de material inert in cuptor[ALSA 1999].sarea reduce oxidarea si promoveaza inlaturarea unor impuritati.Oxidul metalic rezidual cuprinde oxizi de calciu.1. Lingourile mari.Metodele includ racirea gazului inert. Mg.Este posibil sa se foloseasca aceste stadii drept combustibil in alte parti ale procesului.De exemplu prin topirea in furnal rotativ sub un fondant de sare sau prin folosirea tehnicilor de separare ca macinarea si procesarea pentru a separa oxidul de metal.Straturile inlaturate dintr-un furnal contin intre 20-80% aluminiu.calciu si magneziu) poate fi in continuare procesata si spalata pentru a produce oxid fin din aluminiu ce a fost vandut in industria cimentului.Metalul este atunci purificat fie in cuptorul de pastrare fie intr-un reactor in serie pentru a scoate gazele si alte metale in general in acelasi fel ca aluminiul primar.Materialul fin zdrobit este apoi dizolvat in apa asa ca clorurile intra in solutie producand o solutie de sare.Aceste cloruri sunt apoireutilizate ca fondant in procesul de topire. Exista posibilitati de emanatii de praf in stadiile de zdrobire.3 Spuma (crusta) si zgura Aluminiul este usor oxidat si aceasta este un factor semnificativ in procesele de productie.care nu sunt in mod normal reciclabile economic ca metal. magneziu.2.Chapter 4 Metalul poate fi scos din cuptorul de topire in care adaugarile de aliaje sunt facute fie direct printr-un sistem de turnare fie printr-un sistem de transferare intr-un cuptor de pastrare(in care alte aliaje pot fi adaugate).4 Recuperarea zgurei de sare Blocurile mari de zgura sunt zdrobite pana la o marime utilizabila si "cernuta" pentru a recupera granulele metalice de aluminiu(tipic pana la 10%). (ex.lasand oxidul insolubil de aluminiu si particulele cele mai fine de aluminiu.Solutia de sare este filtrata prin scoaterea oxidului insolvabil si solutia este apoi trimisa spre evaporare si cristalizare din care sodiul original si clorura de potasiu sa fie recuperate. aluminium (pana la 65% Al2O3) si contine sisulfati. 4. cloruri si nitrati. Li) Mai multe instalatii Exista mai multe instalatii in care zgura poate fi recuperata folosind un proces de spalare si cristalizare. Al Expert Group 1998.2.Acest strat este inlaturat de pe suprafata metalului ininte de turnare.metan.Topirea aluminiului fara un fondant protector produce un strat oxidant.Ele sunt cateodata tratate de indata ce sunt scoase de pe furnal pentru a reduce emanatiile si oxidarea in continuare a metalului prezent.hidrogen si fosfine. tm 34. Magneziul poate fi prezent in aluminiul secundar si poate fi necesar a fi redus. Ultimul material mentionat este un produs derivat al unor aliaje intermediare.de exemplu reciclata in industria otelului sau in procesul de recuperarii de zgura . in containere speciale izolate termic la locul de folosire. In cazuri in carefractiunea de oxid piete potentiale spalarea este necesara pentru Non Ferrous Metals Industries 291 .presarea fierbinte pentru a scoate aluminiultopit si racirea intr-un racitor construit in acest scop. Ca.Tratarea aluminiului topit cu amestecuri de clor este folosit pentru a scoate magneziul.In ultimul caz metalul poate fi retopit in cuptoare bune si fina fractiune poate fi in continuare procesata . US EPA 1995].Gazele sunt evoluate din acest stadiu alprocesului si in principal contin amoniac. Cuptoarele rotative sunt folosite pentru a recupera aluminiul din straturile de deasupra care sunt indepartate. Crustele reci inlaturate sunt tratate printr-un mare numar de procese pentru recuperarea aluminiului.desi florura de aluminiu-sodiu si florura de aluminiu-potasiu este deasemenia folosita [tm 116.Este de asemenea posibila transportarea aluminiului topit pe drum. Procesele pot produce aluminiu granulat reciclat si sare. S-a constatat ca fractiunea de oxid de metal (in special oxizii de aluminiu. 4.Un fondant de sare este de obicei folosit pentru a facilita acest proces.

292 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 4 a reduce acesti anioni la nivele de operare. Al Experts 1998]. S-a constatat ca in anumite cazuri este posibil sa se realizeze o recuperare completa a materialelor prezente in zgura de sare [tm 90.Solutia de sare din spalare poate fi dusa la stadiul de disolutie.

CO. PFC’s. particule de fluoruri. carbon oxides. INPUT Bauxite Caustic Soda Lime Energy Alumina Aluminium Fluoride Anodes or paste Electrical Energy Aluminium Electrolysis Alumina production POTENTIAL OUTPUT Air emission Calcining . PARCOM 1997. metale. SO 2 .Chapter 4 4. PAH’s. fluoruri si PAH din scruberele umede si din apele meteorice. Principalele surse de deseuri sunt materialele uzate din captuseala cuvei (SPL). chloride.45 tone de carbon se folosesc Non Ferrous Metals Industries 293 .2.4 la 0. produce fluoruri. SO2 metal compounds. aproximativ 0. Nordheim 1997]. ca intrare de materie prima in procesul de productie a aluminiului. cloruri si produsi de combustie de la cuptoarele de melanjare si tratament din turnatorie [tm 6. in capitolul 12 al acestui document. impreuna cu productia de grafit. filters Degassing Holding Figura 4. dust. tm 100.53 tone de aluminiu. metals. HF. Exista emisii potentiale in aer de praf. HMIP Al 1993.1 Aluminiu primar Alaturi de CO2 . SO2 metals. SO2 CO2.dust. Anozii de carbon sunt consumati. Land emission – linings. PAH) Pot room ventilation (fluorides. PFC’s. dust. exista emisii potentiale in aer de praf. PAHs emise in apa ar trebui raportate ca cele 6 componente ale listei Borneff si acestea emise in aer ca B(a)P [tm 29. Utilizarea barelor de anozi. Aproximativ 2 tone de bauxita se utilizeaza pentru a produce 1 tona de alumina.1. care in schimb produce cca. Productia de anozi este prezentata. PFCs si PAHs din sistemul de extractie a gazului din cuva si din sistemul de ventilatie a cuvei. care este indispensabil legat de proces. NL Al 1998]. 0. NOx Land emission Extraction– Red Mud Alumina Process air emission (fluorides. tm 128.1 Energia si alte intrari in proces Intrarile de materiale si energie in proces sunt semnificative.4: Input si output din productia primara de aluminiu 4. PAH).2. NOx Water emission Scrubbers (fluorides. solids) Land emission SPL Skimmings Furnace gasses – Dust.2 Emisii si niveluri de consum actuale 4. In apa/ apa maritima exista emisii potentiale de suspensii. SO2. SO2 .

5 1. Aceste uzine au un consum de energie de cel putin 10 GJ pe tona.0 – 13.5 GJ pe tona.5 – 17.25 5–8 12. Parametru Consum tipic kg/t alumina 1970 – 2250 33 – 160 35 – 110 1000 – 6000 8.0 0 – 25 14. Cant