MA INA DE CUSUT TRIPLOK

ARGUMENT

Procesul tehnologic de confec ionare al îmbr c mintei este o component de baz a procesului de produc ie, ce se deruleaz în cadrul firmelor i societa ilor comerciale al c ror profil este producerea îmbr c mintei. Proiectul cu tema ³ Ma ina de cusut Triplok´ este structurat pe patru capitole. În Cap. I am prezentat pe scurt câteva dintre no iunile de baz ale îmbr c mintei. La Pct. 1.1 am f cut o descriere a istoriei îmbr c mintei subliniind perioada c nd a luat na tere, ce reprezint moda i revolu ia modei. In Cap. II am prezentat Ma ina de cusut Triplok astfel: La Pct. 2.1 am prezentat principalele caracteristici tehnice i utiliz r ile ma inii de cusut triplok. La Pct. 2.2 am f cut descrierea masinii de cusut triplok din punct de vedere al par ilor i al pieselor componente (masa ma inii i corpul), a pozi iei i modul de ac ionare al acestora. La Pct. 2.3 am prezentat organele de lucru ale ma inii de cusut triplok care particip direct la formarea cus turii. Organele de lucru la ma ina de cusut triplok sunt: acul, apuc torul inferior i superior, transportotul, picioru ul, placa acului i cu itele. Pentru fiecare organ de lucru am prezentat rolul acestora i caracteristicile tehnice. La Pct. 2.4 am descris cus tura realizat de ma ina de cusut triplok. Cus tura triplok se formeaz cel mai frecvent cu dou sau trei fire de a în fuc ie de utilizarea acesteia în procesul confec ion rii îmbr c mintei. Aceast cusatur este destinat opera iilor de surfilare sau încheiat-surfilat. Modul de formare a cusaturii triplok i fazele de lucru sunt prezentate în detaliu la acest punct. La Pct. 2.5 am prezentat mecanismele ma inii de cusut triplok men ionând rolul lor, felul în care ac ioneaz i piesele din care se alc tuiesc. Mecanismele ma inii de cusut triplok sunt: mecanismul acului, mecanismul apucatoarelor, mecanismul tranportor, mecanismul cu itelor, mecanismul piciorusului, mecanismul transmisiei i mecanismul de ungere.

ruperea firelor. aplicarea dipozitivelor de protec ie i folosirea echipamentului individual de protec ie. ungere i reglare ale unor mecanisme. 2.La Pct.6 am scris despre modul de intre inere al ma inii de cusut triplo k i principalele deregl ri i interven ii accidentale la aceast ma in precum i modul de remediere al acestora. smulgere sau în ep turi de cureaua de transmisie sau producerea de scurtcircuite datorit supra încalzirii motorului electric i neleg rii instala iei electrice la p m nt. Pentru prevenirea acestora trebuie s se fac : instruirea tehnic a personalului operativ. Cele mai importante deregl ri i defec iuni sunt: mersul greoi. IV am prezentat materialele bibliografice folosite la realizarea acestui priect. Aceste opera iuni se fac zilnic i pe schimburi de lucru. În Cap. sc pari de coasere i ruperea materialului. Cauzele care produc aceste defectiuni i modul de remediere al acestora sunt prezentate în detaliu la acest punct. materialul nu se taie uniform sau alunec de pe trasnportator. ruperea acului. În Cap. III am prezentat principalele m suri de protec ia muncii la ma ina de cusut triplok pe care trebuie s le cunoasc i s le aplice personalul operator pentru prevenirea accidentelor de munca. Lucr rile de între inere cuprind opera iuni de cura are. . strivire de la picioru . Accidentele pot fi mecanice sau electrice i pot fi produse prin în ep turi în degete.

CUPRINS Capitolul I. Norme de protec ia muncii. Între inerea ma inii de cusut Triplok Capitolul III. Mecanismele ma inii Triplok 2. 1. Istoria îmbr c mintei. Descrierea ma inii de cusut triplok 2. Bibliografie .2.5. Capitolul IV. 2. Caracteristici tehnice i utiliz ri 2. Notiuni despre îmb c minte.1.4.3. Capitolul II. Organe de lucru la ma ina de cusut Triplok 2. Cus tura realizat de ma ina Triplok 2.1. Ma ina de cusut TRIPLOK.6.

.Capitolul I. . folosit în anotimpurile c lduroase. În etapa actual . folosit în procesul muncii ca mijloc de ap rare a lucr torului împotriva factorilor nocivi existen i în procesul muncii sau ca mijloc de ap rare a corpului de intemperii. i anume: Dup materia prim folosit : . Dup anotimpul în care se poart : . se întâlnesc diferite tipuri de îmbr c minte. .îmbr c minte semigroas . folosit pe timpul iernii. care se produce din es turi i tricoturi sub iri bune conduc toare de c ldur . Aceast îmbr c minte se confec ioneaz din materiale adecvate i cu o linie de croial specific locului de munc i factorilor de care trebuie ap rat omul. NO IUNI DESPRE ÎMBR C MINTE Îmbr c mintea este un bun vestimentar pe care oamenii îl folosesc pentru ap rarea corpului de intemperii i în scop estetic. tenis etc.îmbr c minte sub ire. Aceast îmbr c minte se produce din esuturi de bumbac i tip bumbac capabile s absoarb cu u urin transpira ia corpului. .se poart peste lenjerie. înot.îmbr c minte din es turi.îmbr c minte groas .îmbr c mintea sport . prin adoptarea de materiale corespunz toare în procesul de confec ionare.îmbr caminte din bl nuri. Dup destina ie pot fi: .îmbr c mintea exterioar sau de zi .utilizat în toate anotimpurile anu lui de c tre toate categoriile de vârst i sex. care se confec ioneaz din materiale groase sau din bl nuri. îmbr c mintea de zi se utilizeaz în activitate a zilnic a anului în cas . pe strad sau cu ocazia unor festivit i. ce se produce din es turi i tricoturi mai groase. .este o îmbr c minte comod i u oar având linia de croial corespunz toare sportului practicat (schi. care se pot clasifica dup diverse criterii. . .îmbr c minte de protec ie. Ambele func ii au determinat o varietate de produse i modele care s satisfac cerin ele omului în func ie de necesit i. Aceast categorie vestimentar poate c p ta caracteristici specifice anotimpului în car e se poart .îmbr c minte din tricoturi.).lenjerie de corp . r u conduc toare de c ldur . . folosit în anotimpurile de toamn i prim var .

moda a regulat codul de îmbr c minte la cur ile regale. f când distinc ia între regi. Fiecare element al inutei lor î i avea func ia sa. broderiile i culorile folosite. Moda a reprezentat un factor social la fel de important precum valoare a proprieta ii i importan a familiei. cum ar fi statutul s u social sau situa ia sa economic . deopotriv . . despre infa i area sa. În Grecia Antic . în func ie de statutul pe care îl aveau. precum i contactul cu alte civiliza ii.1. În timp ce oamenii de rang înalt foloseau lâna. La dezvoltarea formelor de îmbr c minte au contrubuit în principal schimb rile culturale. Înc din antichitate. a dus la na terea fenomenului de mod . de asemenea. c urmarirea continu a perfec iunii. cu scopul de a imita un ideal de frumuse e. atunci când oamenii au început s poarte pielea i bl nurile animalelor. Odat cu intensificarea contactului cu lumea exterioar . Îmbr c mintea transmitea. îndeplinind un anumit rol. Se presupune. prin modelarea propriului aspectul fizic. unilateral acceptat de noi i de cei din jurul nostru. ca s se protejeze de frigul iernii. Prin urmare. climatice. marcând inf i area ideal a femeii i a b rbatului. combinate în special cu machiajul fe ei i al mâinilor. libere. pe care ei s-au str duit întotdeauna s o ating . despre cel care o purta. supusi i sclavi. ei foloseau diverse bijuterii i amulete speciale. geografice. În aproape fiecare cultur a existat un canon specific de frumuse e. infoma ii importante. În Grecia antic predominante erau trei tipuri de îmbr c minte: tunica. hainele oamenilor de rang înalt se deosebeau de cele ale oamenilor de r nd. c s torite sau vaduve. pentru cei s raci era rezervat p rul de capr .1 Istoria Imbr c mintei Istoria hainelor dateaz din neolitic. omul si-a dezvoltat propria sa con tiin despre modul în care arat . În scopuri ceremoniale. prin calitatea materialului. femeile se îmbr cau diferit.

Odat cu apari ia umanismului. un num r limitat de rochii pe care femeile le puteau poseda i interziceau purtarea de bijuterii. În Egipt. Supu ii purtau o versiune mai simpl a inutei regale. îmbinate cu o ajustare mai cochet pe corp. Femeile foloseau ca accesorii umbrele. Hainele sofisticate ale Evului Mediu i dezvoltarea lor în epoca modern . copiau cu ner bdare elemente ale inutei. Ele constau dintr-o bucata de stofa strâns cu o centur în jurul corpului i unita peste um r printr-un nod sau o agraf . Îns protestele i religia. construit din cele mai bune materiale. una de la alta. p l rii sau panglici. materialele i culorile venite din Imperiul Bizantin. în Fran a secolului al XIII-lea. ce de exemplu impuneau. es turi cu modele florale imense. din aur sau pietre pre ioase. În Evul Mediu. împletite cu fire de aur. p l rii fantezie sau articole de îmbracaminte inspirate din inuta regal . pe care noi îl întelegem în ziua de azi. prin transmiterea unui stil personalizat i sofisticat în îmbr c minte. alc tuit din cele mai fine materiale i împodobit cu aur i m rgele. hainele cu decolteuri exuberante. cel mai important era costumul faraonului. îmbr c mintea se diversifica. impresionau prin maiestrie i bog ie europenii. printre care i francezul Bernard de Clairvaux. inutele au fost puternic influen ate de motivele. Hainele femeilor se deosebeau de cele ale barba ilor prin calitatea materialelor. po ete. în Italia secolului al XIV. transparen a es turilor i culorile mai vii. Femeile. Acest lucru a dus la emiterea unor reglement ri legale ale modei. dorind s se faca remarcate prin îmbr c mintea purtat . . a început treptat s se dezvolte conceptul de mod . fiind puternic criticate de clerici. au deranjat însa biserica cre tin . în locurile publice. în func ie de rang. ce amenin a societatea cu corup ia moral . punându-se în principal accentul pe partea decorativ . în a atrage aten ia asupra lor. nu au fost în stare s schimbe dorin a uman pentru lux i nici s impiedice oamenii. ce trebuia s aib în primul rând un croi original. care pleda adesea pentru abandonarea acestui stil bizar de mod . Influen ele modei estice.mantia i hlamida.

ducând astfel la cre terea num rului de articole de îmbr c minte de pe pia . prin introducerea technicilor inovative i utilizarea motoarelor cu aburi în produc ia textil . în func ie de stilul abordat i reputa ia croitorului. Jurnalele de mod . rolul dominant în industria textil este jucat de Fran a i Anglia. dezvoltarea comer ului liber i industrializarea. la New York. Harper¶s Bazaar i spectaculoas ³Vogue´. din punct de vedere social. cu diverse ateliere specializate în îmbr c minte. mai apoi celor estetice.În aceast perioad începe s prinda contur croitoria. din care cusutul la comand a disparut treptat. Intrând în secolul XX. Cumpararea hainelor. ca mai apoi s se extind asupra tuturor iubitorilor de frumos. în detrimentul mersului la croitor. Se na te astfel marca. De la începuturile sale. r spândindu-se ini ial exclusivist. pân în prezent. mersul la croitor. s-a dezvoltat de-a lungul secolelor. Moda care ne înconjoara în prezent. îmbr c mintea i-a schimbat treptat scopurile. Din epoca Rena terii. producând i vânzând elemente de îmbr c minte gata f cute. dezvoltarea modei s-a bucurat de o popularitate imbatabil . i-au diversificat munca. similar cu curtea regala. facandu. gata de purtat. se remarca prin dorin a acerb de a se îmbr ca la moda. Odat cu schimb rile sociale din secolul al XVII-lea. contribuind la imboga irea ei. devenind un factor important. În secolul al XVIII-lea. ce se na te î n secolul al XIX-lea.i loc în viata de zi cu zi a oamenilor. publicat între anii 1768 i 1770. în special cea din rile de Jos. la început r spunzând nevoilor practice. jucand un rol semnificativ în conturarea pie ei i influientând pozitiv reânvigorarea comer ului interna ional cu materiale. clasa de mijloc. remarcându-se printre altele ³Le Journal du Gout´. produse în fabrici. din toate sferele sociale. . croitorii. Pe l nga hainele cusute la comanda. la cur ile regale i în mediile nobiliare. a inceput s schimbe ireversibil func ionarea comer ului cu îmbr c minte. observ m c moda i i pune tot mai puternic amprenta asupra societa ii. ajungând în ziua de azi s urm reasc conceptul exclusiv de Äa fi la mod ´. ce se diferen iau în fun ie de calitatea i stilul produselor. Revolu ia modei. erau deja la ordinea zilei.

din care cea mai important este ma ina clasa 170. Le partea inferioar sunt .2. Pe axul motorului este montat o roat de fric iune 6 care cupleaz cu roata de fric iune 7 atunci când se ac ioneaz dispozitivul de cuplare. Pe axul ro ii de f ric iune mai este montat roata de curea 9 prin care se ac ioneaz arborele principal al ma inii. care particip la formarea cus turi pe care o înt re te .000 face parte din categoria ma inilor speciale. Descrierea ma inii de cusut triplok Ma ina triplok se compune din dou p r i principale i anume: masa A i corpul B. asigurând astfel prevenirea destr m rii. montat în partea stâng a acului. Ma ina clasa 170. având o putere P=0. în func ie de num rul acelor i al apuc toarelor. i apuc tor inferior. Ac ionarea ma ini triplok se face de la un motor electric.000 .Capitolul II. construit la întreprinderea Metalotehnic din Târgu Mure . ma ina triplok consum 15m de a la un metru de cus tur i surfilat. 4 sau 5 fire de a . Unele tipuri de ma ini triplok sunt prev zute cu un apuc tor secundar. Ma ina triplok func ioneaz în general cu 2 apuc toare denumite apuc tor superior.1 Caracteristici tehnice i utiliz ri Ma ina triplok clasa 170. Masa ma inii este montat pe suporturile 1 consolidate prin traversa 4 care mai sus ine i motorul electric 5. asigurând o vitez de coasere 4000-4500 împuns turi/min.25kW i tura ia n=3000rot/min . MA INA DE CUSUT TRIPLOK Ma ina de cusut triplok este un utilaj de baz în întreprinderile ce confec ioneaz îmbr c minte din tricoturi. 3. 2. La coaserea cu 3 fire de a .000 este construit s func ioneze cu un ac sau dou ace i alimentat cu 2. montat în partea dreapta. În ara noastr sunt utilizate diferite tipuri de ma ini triplok. care efectueaz cus turi de încheiat i surfilat sau numai cus turi de surfilat. 2.

În acest sens. În timpul lucrului. Prin ac ionarea pedalei 3 este tras în jos pârghia 12 care este în leg tur cu piciorul de fi are a materialului pe care îl ridic în func ie de momentul tehnologic al opera iei. se ac ioneaz tija 10 i pârghia dubl 11 prin care sunt deplasate spre stânga ro ile 7 i 9 pentru a prelua mi carea de rota ie de la roata de fric iune 6. apuc torul superior.27 ø 32. Organe de l ru la ma ina de cusut Tri l Cus tura ma inii triplok se realizeaz de c tre organele lucr toare cum ar fi acul. Corpul ma inii încorporeaz mecanismele i organele de lucru care particip la formarea cus turii. în func ie de fine ea materialelor prelucrate. Ma ina triplok este construit astfel încât acul este montat înclinat cu vârful c tre muncitor i cu an ul lung c tre fa a ma inii. Apuc torul inferior este prev zut cu orificiile 1 i 2 i cu canalul 3 prin care trece firul s u. îns difer ca m rime.3. Ca form este asem n tor cu al ma inii simple.5. având fine ea de 70. 2. În partea dreapt a corpului se afla volantul 14 i vizorul 8 care indic nivelul uleiului în rezervor. 80 i 90. transportorul. apuc torul inferior execut mi c ri de . Pedala 2 este folosit pent cuplarea ro ilor de fric iune 6 i 7 în vederea ac ion rii ma inii. Apuc torul inferior este organul de lucru montat în partea stâng . În partea dreapt pe suportul mesei se afl montat întrerup torul 13 prin care ma ina se cupleaz la sursa de energie electric . placa acului i cu itele. apuc torul inferior.mont t pedalele 2 i 3. picioru ul. sub placa acului. fiind mai scurt. Acul este organul care transport firul prin material i formeaz bucla pentru împletire. prin apasarea pedalei 2 . Acele utilizate la ma ina triplok sunt de tipul 1886 .

prin care se monteaz ciocul 4. Transportorul ma inii triplok este ac ionat de la arborele principal al ma inii i execut acelea i mi c ri ca la ma ina simpla. acest apuc tor conduce firul din dreapta prin bucla apuc torului inferior i formeaz el însu i o bucl pe care o depune pe fa a acului. sub placa acului. Transportorul este format din transportorul principal i transportorul secundar. iar cel secundar. Aceast montare se face cu ajutorul clemei de fixare 5 i al urubului 6. Fiecare transportor este alc tuit din corpul 1 prev zut cu orificiul 2. i orificiul 3. Picioru ul este organul de lucru care preseaz materialul de cusut pe transportor. în vederea form rii punctului de leg tur a cus turii. având rolul s prind bucla acului. Partea superioar cuprinde cremaliera 3 care reprezint organul de lucru ce deplaseaz materialul în timpul coaserii. Transportorul principal este montat în fa a. . Ac ionarea picioru ului se face prin pedala de ac ionare montat în partea dreapt a ma inii. În timpul func ionarii. Acest organ lucr tor este formal din talpa 1. Apuc torul superior este organul lucr tor. prin care se monteaz la pârghia de sus inere. care executa presarea sub ac iunea pârghiei-suport la care este montat. Pe corpul t lpii este prev zut orificiul 2. Acest apuc tor este pozi ionat vertical i montat în partea dreapt . care prin orificiul 1. c tre partea din spate. prin care trece acul de coasere. conduce al doilea fir inferior.la stânga spre dreapta i invers.

us tura reali at de ma ina Triplok Cus tura triplok se formeaz cel mai frecvent cu dou sau trei fire de a în func ie de utilizarea acesteia în procesul confec ion rii îmbr c mintei. iar cu itul mobil 3 este montat pe suportul mobil 4 i execut mi c ri de ridicare i coborâre. Montarea pl cii la corpul ma ini se face prin orificiile 7 i 8 cu ajutorul a dou uruburi. Paralel cu decupajele se afle prelungitorul 4. 85/3 i 100/4 sau exprimat în tex: Tt=19X3.2 la 3. Aceasta plac este formata din corpul 1 prev zut cu decupajele 2 i 3 în care func ioneaz transportorul ma inii.5 mm la 6 mm. 2.Placa acului este organul de lucru pe care se fixeaz materialul pentru cusut. 21X3 i 10x4. Firul de coasere 1 este infilat la ac i împreun cu aceasta str punge straturile de material i îmbin detaliile cusute. unde se taie i. Cele 3 fire de a au culori diferite i se monteaz astfel. Astfel cu itul fix 1 este montat pe carcasa lui. Între prelungitor i decupaje sunt încorporate loca ul 5 pentru ac i decupajul 6 pentru cu it. Materialul pentru cusut este tras de transportor prin fa a cu itelor i a acului. Cu itele sunt organe lucr toare care au rolul s taie marginea materialului înaintea coaserii. iar în l ime. Pentru coasere se utilizeaz a a de fine ea Nm=54/3. Cele dou cu ite func ioneaz pe principiul forfec rii. Aceast cus tur are pasul reglabil în lungime de la 1.4.5 mm. pe care se formeaz leg turile cus turii. . în fa a acului. Cus tura cu 3 fire este destinat opera iilor de surfilare sau încheiatsurfilat. de la 2. apoi se coase.

Coaserea propriu-zis se realizeaz de acul i apuc toarele ma inii care efectueaz leg tura firelor. având rolul de festonare a marginilor cu rol de leg tur a firului de la ac i de la apuc torul inferior.figura (c). format de ac. . pe care o re ine pâna la retragerea sa din fa a acului: . în care apuc torul superior 6 conduce firul 7 printre apuc torul 4 i firul 5. când o arunc în cus tura. În func ie de tensionarea celor trei fire. Procesul de formare a unui punct de leg tura cuprinde urm toarele faze de lucru: . t ierea marginii i coaserea propriu-zis . picioru . transportor i cu ite. . executând o mi care de la dreapta jos c tre stânga sus.Firul 2 este condus de apuc torul inferior. în care apuc torul inferior 4 conduce firul 5 prin bucla 3. Cus tura triplok se ob ine cu ajutorul organelor de lucru. în care acul 1 conduce firul 2 prin straturile de material i la începutul cursei de ridicare formeaz bucla de împletire 3. În aceast mi care. montat în partea stâng . apuc torul superior preia firul apuc torului inferior.figura (a). pe care-1 re ine pe corpul sau pân la terminarea cursei de retragere. Transportul i t ierea materialului sunt lucr ri ajut toare care se realizeaz de placa acului. Acestea îndeplinesc func ii ca: fixarea i transportul materialului. prin fa a acului. punctele de leg tur se pot forma pe mijlocul grosimii straturilor sau c tre firul supratensionat.figura (b).

ce reprezint suportul acului 12. care este în leg tur cu manivela 4.5. Mecanismul acului este ac ionat de c tre arborele principal 1.. 2. arborele principal efectueaz o mi care de rota ie invers sensului orar. articulat la cap tul din stânga cu manivela 9. care. cu ajutorul discului excentric transform mi carea de rota ie a arborelui în mi care de transla ie la ac i la suportul s u. Acul ma inii triplok este asem n tor cu al ma inii simple. cât i ca mod de func ionare. atât ca form . montat pe axul 5 împreun cu discul 6. La ma inile triplok.000 este prev zut cu organe de lucru i mecanisme care asigur o func ionare silen ioas . Mecanismele ma inii Triplok Ma ina triplok clasa 170. realizând. cus turi de calitate superioar . pe care se deplaseaz culisa 11. acul are pozi ie înclinat fa de placa ma inii.figura (d). prin care se ac ioneaz pârghia 8. Pe suprafa a discului este prev zut bol ul 7. În partea dreapt este montat fix în corpul ma inii tija de ghidare 10. în care la începutul cursei de retragere apuc torul superior formeaz bucla 8. Mecanismul acului. În timpul func ion rii ma inii. realizând astfel leg tura final a punctului de coasere. montat sub placa de baz a ma inii. Ac ionarea se face prin cotul de arbore 2 i biela 3. iar mi carea sa de transla ie se desf oar pe tija de ghidare 10. prin care acul p trunde. . totodat .

se pune în mi care suportul 7. Partea superioar a pârghiei este prev zut cu un loca de culisare. construite în acest scop.Mecanismul apuc toarelor are ca organe de lucru dou apuc toare care au func ia s conduc firele inferioare i s le împleteasc cu firul de la ac. Pentru orientarea direc iei de mi care. Mi carea apuc toarelor se regleaz de la uruburile de montare pe suporturi. iar l ng el transportorul secundar 11. Transportoarele au rolul s realizeze transportorul materialelor în procesul coaserii i s încre easc stratul inferior atunci când tehnologia de execu ie o impune datorit modelului de îmbr c minte. iar la opera iile de încheiat . respectându-se indica iile din cartea tehnic a ma inii. Mi carea apuc torului este transmis de la arborele principal 1. Mecanismul transportor are ca organ de lucru transportorul propriu-zis. Pe cap tul din dreapta al arborelui este montat roatavolant 4. Acesta se compune din transportorul principal i unul sau dou transportoare secundare. prin pârghia 6. Acest buton este în leg tur cu pârghia 8. Cele dou excentrice func ioneaz în paralel i au rolul de ac ionare a transportorului ce deplaseaz materialul în timpul coaserii. care sus ine apuc torul superior 8. prin colierul 4. ac ioneaz biela 5. care conduc i depun firele în fa a acului pentru realizarea cus turii. prin mi c ri complexe. care serve te la pornirea ma inii. Împletirea firelor de a se face de c tre apuc toare. de la cotul 2 se ac ioneaz biela 5 i. În partea dreapt este montat transportorul principal 10 . prin coturile 2 i 3. care este articulat fix în corpul ma inii. Prin cotul 3. Ac ionarea transportorului se face de la arborele principal 1 pe care sunt montate excentricele 2 i 3. Excentricul 2. care stabile te pozi ia pârghiilor transportoare 9. este ac ionat apuc torul inferior 12. Cele dou transportoare efectueaz curse egale la opera iile de încheiat sau încheiat i surfilat. iar aceasta. ce func ioneaz în paralel i sus in transportoarele. pârghia dubl 6. unde se monteaz butonul 7. suportul apuc torului este condus prin ghidajul 9. cu ajutorul bielei 10 i al pârghiei duble 11 . Ac ionarea apuc torului se face prin cele dou coturi de arbore. montat în partea stâng a acului.

ma ina de cusut triplok este prev zut cu dou cu ite. Cu itul mobil este încorporat într-un mecanism prin care prime te mi carea de la arborele principal. din care unul mobil. Pentru corectarea marginilor cus turii.cu încre irea unuia din straturi. montat la partea superioar . La partea superioar a pârghiei este montat suportul 9 al conduc torului de fir 10. . împreun cu acesta. Corectarea marginilor la detalii se face în paralel cu efectuarea coaserii. sunt a ezate la partea din spate a ma inii pe excentricul 12. pentru ca. transportorul principal se regleaz pentru a efectua o curs mai lung fa de transportorul secundar. . care alimenteaz i tensioneaz firul acului. s realizeze t ierea materialului prin forfecare. astfel încât muchia t ietoare s fie la nivelul pl cii acului. se introduce în loca ul s u. Cap tul superior al bielei este în leg tur cu pârghia dubl 4. La cap tul din dreapta al pârghiei sunt montate bra ul 5 i clema 6 pentru fixarea cu itului 7. iar t ierea marginilor într-un anumit punct are loc înainte de coasere. Mecanismul cu itelor este ac ionat de arborele 1 prin cotul de arbore 2 i biela 3. i altul fix. montat pe placa de baz a ma inii. Mi carea de transla ie a pârghiei se realizeaz cu ajutorul axului 8 . care formeaz suportul transportoarelor.cu itul inferior 11 se monteaz cu partea ascu it în sus i cu muchia t ietoare spre dreapta. Acest excentric are rolul s regleze pasul de cus tur la opera iile de încre it prin transportul diferen iat al transportului principal. Montarea cu itelor la ma in se face astfel: . care reprezint punctul de sprijin al pârghiei. Pentru montare. care reprezint totodat suportul cu itului. montat pe axul 13. Pârghiile 9.cu itul superior 7 se regleaz ca pozi ie în suportul s u astfel încât la cursa activ s se ating de cu itul inferior. Mecanismul cu itelor.

pe materialul de coasere. Pentru ungere uleiul este absorbit de pomp i împins la caseta de ungere 11 prin care este . Mecanismul transmisiei. mecanismul este prev zut cu rezervorul 1 în care se toarn uleiul 2. Transmisia mi c rii i a puterii la arborele principal al ma inii se face de la motorul electric. Ca p r i componente. Presiunea picioru ului pe material se realizeaz de c tre tija 8. Pe bra ul-suport 6 este montat cu itul 7 pentru t iat firele de a la terminarea cus turii. care este ac ionat în jos de arcul 9. Mecanismul picioru ului are ca organ lucr tor picioru ul propriu-zis. Ridicarea picioru ului 1 se realizeaz prin ac ionarea pedalei 2. care poart picioru ul propriu-zis. Mecanismul de ac ionare al ma inii triplok func ioneaz pe acela i principiu cu cel al ma inii simple. Acesta are rolul s preseze materialul pe transportor. realizeaz presiunea necesar pe arc i. care pune în mi care lan ul 3 i pârghia dubl 4. Aceasta este format din carcasa 7 în care func ioneaz ro ile din ate 8 i 9 ac ionate de c tre axul 6. Mecanismul de ungere este prev zut cu o pomp central care absoarbe uleiul din rezervorul ma inii i îl difuzeaz la locurile de ungere. La partea inferioar a carcasei este prev zut filtrul 10 având ca scop separarea uleiului de impurit i.Mecanismul picioru ului. Pentru utilizare. la fel ca la ma ina simpl . Reglarea presiunii picioru ului se face prin butonul 10. Ac ionarea mecanismului de ungere se face de la arborele principal 3 printr-un angrenaj elicoidal format din roata 4 i urubul melc 5 montat pe axul 6 ce ac ioneaz pompa. în final. Aceast pârghie dubl este montat pe axul 5 i cuplat cu bra ul 6. care prin în urubare în carcasa 11. pentru a se realiza transportul materialului în timpul coaserii. picioru ul este ridicat de pe placa ma inii pentru introducerea sau scoaterea materialului cusut i coborât pe timpul coaserii.

Articula iile de la pedale. se ung de c tre operatori cu pompe manuale de ungere. În timpul cur irii. Aceste deregl ri impun interven ii de urgent care se fac la locul de produc ie i se rezolv dup cum urmeaz : . Pentru locurile de ungere ce nu pot fi lubrifiate prin conducte sunt prev zute fire textile prin care se asigur ungerea. Ungerea ma inii triplok se face continuu cu ajutorul unei pompe centrale. c. De la conducte sunt prev zute fitile textile care alimenteaz continuu punctele de ungere a ma inii. Cur irea se face zilnic cu o pensul sau cu de euri de materiale textile moi. Partea inferioara se cura la dou .difuzat cu ajutorul conductelor a. ungere i reglare a organelor de lucru care s -i asigure buna func ionare pe perioada de serviciu. Aceste deregl ri sau accidente se produc datorit unor mânuiri gre ite a personalului operativ sau datorit înc lzirii i obosirii utilajului.6. Între inerea ma inii de cusut Triplok Pentru ma ina triplok normele de între inere prev d lucr ri de cur ire. i d c tre locurile de ungere. b. sau alte cuple exterioare. Interven iile accidentale au loc în timpul desf ur rii procesului de produc ie ca urmare a unor accidente sau deregl ri în func ionarea utilajului.trei zile sau s pt mânal respectându-se normele de protec ia muncii. cu care se terge praful i petele de ulei de pe corpul i masa de lucru. 2. Aceasta este încorporat în interiorul ma inii în cadrul rezervorului de ulei. ma ina se scoate de sub tensiune pentru a nu se produce accidente.

Deregl ri i defec i ni Ruperea acului Ca ze care le prod c y Ac necorespunz tor ca fine e y Ac strâmb sau uzat y Acul cade din clem Mod l de remediere y Se înlocuie te acul y Se înlocuie te acul y Strângerea acului în clem y Se trage moderat materialul y Înlocuirea firului Ruperea firelor Materialul nu se taie uniform y Material prea gros i dur y Calitatea inferioar a firului y Fir necorespunz tor ca y Punerea unui fir corespunz tor fine e y Reînfilarea firelor y Infilare necorespunz toare y Reglarea tensiunii firelor y Fir supratensionat y Cu ite fixate y Montarea cu itelor necorespunz tor corespunz tor y Cu itele sunt uzate y Înlocuirea cu itelor y Cu itele sunt dereglate y Reglarea pozi iei cu itelor y Reglarea presiunii picioru ului y Se ridic transportorul mai sus y Recondi ionarea transportorului y Se lefuie te picioru ul y Reglarea transportorului y Picioru ul preseaz Materialul alunec de pe insuficient y Transportorul este transportor montat prea jos y Din ii transportorului sunt uza i y Picioru ul are asperit i pe talp y Transportorul diferen ial este dereglat .

Cus tura este înserat Sc p ri (s rituri) de coasere Ruperea materialului y Unele fire sunt supratensionate y Unele fire sunt subtensionate y Infilare defectuoas a firelor y Apuc toarele sunt dereglate y Apuc toarele sunt dereglate y Acul nu este bine pozi ionat y Cursa între apuc toare este dereglat y Acul are vârful rupt y Acul este prea gros y Cus tur este prea deas y Cureaua de transmisie este prea strânsa y Ma ina nu este lubrifiata y Ma ina este înc rcat cu scame y Nu este ulei în rezervor y Pompa de ungere nu func ioneaz y Filtrul de ulei este înfundat y Conducta nu este bine montat y Reducerea tensiunii firelor y Reglarea tensiunii firelor y Reînfilarea firelor y Reglarea apuc toarelor y Corelarea apuc toarelor cu acul y Corectarea pozi iei acului y Reglarea cursei intre apuc toare y Se înlocuie te acul y Se monteaz un ac sub ire y Se r re te cus tura prin reglare y Reglarea tensiunii curelei y Recondi ionarea sistemului de ungere y Cur area ma inii y Se introduce ulei în rezervor y Recondi ionarea pompei de ungere y Cur area filtrului de ulei y Corectarea montajului la conduct Mersul greoi al ma inii Ma ina nu are ungere normal .

far a se pune mana pe volant. se vor respecta urmatoarele: . .punerea ma inii în func iune se face numai dupa ce dispozitivele de protec ie la ac i la transmisie au fost montate. pentru evitarea electrocut rilor.dac ma ina este dotat cu dispozitive de protec ie la ac i la transmisie.dac motorul electric este legat la p mânt. de la picioru . .pornirea i oprirea ma inii se vor face numai prin pedal . aplicarea dispozitivelor de protec ie i folosirea echipamentului individual de protectie. . NORME DE PROTEC IA MUNCII La ma inile de cusut triplok se produc accidente de munc dac nu sunt luate masuri de prevenire.dac carcasa de la întrerup tor nu este spart sau c zut de la locul s u. .dac motorul electric este montat pe cadrul de fixare. prin strivire. .dac masa ma inii este fixat pe cadrul metalic de sus inere. Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut. . prin smulgeri i în ep turi.dac cadrul de sus inere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plut . pentru a nu c dea în timpul lucrului i dac instala ia electric este izolat . Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atât la angajare. . supraîncalzirea motorului electric i producerea de scurtciurcuite datorate nelegarii instala iei la pamant.dac corpul ma inii este montat în bolturi de articula ie cu masa de lucru. se va verifica: . Înainte de inceperea lucrului. Accidentele electrice au drept cauz defectarea carcasei întrerupatorului.Capitolul III. i de la cureaua de transmisie. Cele mai importante m suri pe care trebuie s le cunoasc i s le aplice personalul operator sunt date în continuare. . prin în ep ri la degete. Accidentele pot fi mecanice sau electrice. În timpul lucrului.cur irea i lubrifierea se vor face numai dup ce masina a fost oprit i s-a întrerupt curentul electric. . cât i periodic. Pentru prevenirea accidentelor de munc sunt necesare : instruirea tehnic a personalului obiectiv.

toate repara iile i interven iile la ma ina de cusut se vor face numai de c tre personalul calificat în acest sens. halate i basmale la femei. Dispozitivul de protec ie cu ram este executat din sârm de o el i se monteaz în fa a acului la carcasa ma inii. Aceast masina este prevazut cu dispozitive de protec ie la ac i la mecanismul transmisiei. privirea va fi îndreptat numai asupra lucrului i utilajului.în timpul func ionarii. . . dac se aud zgomote suspecte.interzicerea muncitoarelor s lucreze la ma ina de cusut far basma de protectie pe cap.în timpul lucrului. . .schimbarea sau punerea curelei în timpul func ionarii ma inii este interzis . Dispozitivul de protec ie la picioru este executat din sârm de o el i prev zut cu bare. În interiorul ramei pot fi prev zute bare din sârm sau o sticla de protec ie care s nu permit introducerea mainii în fa a acului. pentru a împiedica p trunderea degetelor la ac. operatorul este obligat s opreasc ma ina i sa anun e mecanicul de serviciu. Echipamentul de protec ie al personalului muncitor este format din halate sau bluze la barba i. pozitionat în fa a acului. ridicate în fa . Dispozitivele de protec ie la ma ina de cusut triplok. .. Dispozitivul de protec ie la ac este montat pe tija picioru ului de presare.

manual pentru clasa a X-a. Bucuresti . . 5. Ionescu I.Pregatire de baz în industria u oar instruire teoretic . Lixandru R. Ciontea Gh. calificarea lucr rilor în tricotaje . Editura Crepuscul.2000. manual pentru clasele IX . Prospecte pentru ma ini i utilaje din domeniul confec iilor textile.. 2.. Bucuresti .Proiec ia i igiena muncii. Curriculum pentru clasa a X-a. Chitu M.Utilajul i tehnologia meseriei.2001. Editura Oscar Print. Ploie ti . 4.Capitolul IV. BIBLIOGRAFIE 1..confectii. . Vintil M. Editura didactic i pedagogic . .1999. Tiglea Lupascu 3. .X.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful