You are on page 1of 82

ilI

Prof, Ano Usco I Pr, loon Sorin Usco


Seria db tAlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Ve-
chiului Testament, continuatd prin volumul de
fafd, se intemeiazd cu precddere pe marele te-
zaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce,
de cAte ori este cazrtl, gi precizdri istorice gi fi-
lologice de datd recentd. Autorii imbina rigo-
rile teologiei cu exigenfele culturii actuale,
oferind un valoros instrument de lucru adresat
mai ales seminarigtilor pi studenfilor in Teo-
logie, dar gi intelectuahtAtii cregtine in general.

in curAnd, i1 aceeapi serie:

Si
Ali UrO rrh.,Ioan Sorin Usca
i*t!0{s$,r'*';i ir, "
'

htlihriAfleulRgA.sFl NT[roR Pi Rr NTr

LEVITICUL
Pe coPerta I:
Cortul Mdruriei Prof. ANA USCA
(Curtea de Argeg, Biserica Domneascd, sec' XIV) PT.IOAN SORIN USCA

Concepfia coPertei:
Valentin Dan

VECHIUL TESTAMENT
h rAucuIRnA sFrN1rLoR BARTNTT
III
LEVITICUL

Sorio oditatl cu binecuv0ntarea


l. P. S. Nlcolae Corneanu
Mitropolitul Banatului

@ Asociaf ia Filantropictr Medicaltr <Ch ristiana>


pentru prezentaedilie - Bucuregti, 2003

Bucuregti
Editura Christiana _ $os. Pantelimon 27, sector 2,
Tel./fax: 02It252.05.17; e-mail: chr@mediasat'ro

Director literar: Rilzvan Codrescu


Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
Enrrunl CHnrsrrANa
rsBN 973-8125-22-7 Bucunegrr -2003
cwANT frt,lrxtn

Dupl primele dou[ volume - Facerea Si lesirea -


dln plh "Vochiul Testament in t6lcuirea Sfinfilor Plrinfi",
Sruto rub romnltura mea spre sffirgitul anului trecut, dau
€iut toutrl volumului lll (Leviticu[), realizat in colaborare cu
:uflr rnor, Soria continu[ sub binecuvdntarea pirinteascl gi
rrhlertucl s Inalt Prea Sfinfiei Sale Nicolae Comeanu,
Mlttopolltul lianatului,
Pfol fai Sflnta Scriptur6 este cartea cea mai cititl gi
fliilthdltt, lnlelegeroa ei ne rlm6ne totugi dificild, din
fflClnr tlmpulul lndop[rtat gi a spafiului diferit de al nostru
ln eme tu luet naqtore o[(ile ei, din pricina limbii (ori a
llmbller, toootlnd pl traducorile timpurii) in care acestea au
hrt mdn ;1, nu tn ultlmul r8nd, din pricina slibiciunii firii
Bmmfftl, De eoooa no-a plrut necesar un comentariu la c[r-
lllo Eerlpturll, hszat ln mod predilect pe t6lcuirile Sfinfilor
Plflnil rl lllrerloll pi ale scriitorilor bisericegti, adlugdnd gi
unlle prtolr,iri lln8nd de arheologia biblici ori de diferitele
YErrlunl alo toxtului sacru. Iar dac[ uneori am incercat gi
mlufll por*tnalo ln oxplicarea Scripturii, sper[m cd o vom fi
fteut tot ltr npiritul scrierilor patristice.
l)ln nrotivc de spafiu, socotind ci lucrlrile trebuie sI
llbl rr lntlntloro rezonabil[, precizdrile istorice, geografice
All de rltA nnlur[ sunt sumare, accentul cezdnd pJtdlcul
mlttle rl Ecrlpturil,
Nltl{dulm ca in urmltorii doi-trei ani, cu ajutorul
lul Dumnemu pl cu bun[voinfa Editurii "Christiana",'si
pulom puhllon artlbl do comentarii la toate c6(ile canonice
alc Voulrlului 'l'ortamont (urm6nd si ne ocupdm apoi, dacl
vrelrrlle o vor lngf,dui, gi dc clrfile Noului Testament).
(la loxt biblic de bazd, am folosit, pentru primele
p6tlu vr)lunro, odilia Sfintei Scripturi din 1982, comparati,
,, COMMNTARII
'i:{"11 ! LA
Pn Ioan Sorin USCA
LNVITIC
fnutttrrl este cea de-a treia carte a Pentateuhului.
EVrell (t Rumolc fic Waiqra 1= qi El a chemat), dupl cu-
Vbtul 0u olfo lncopo oartea, fie, dupl confinut, Torat Ha-
eiltanln (. logoa prtofilor) sau Torat Haqo
lctfrloil), ln fupnaglnla, cartea se numegte
GIl{t tlnlffilt ttlb racotdotal in Israel. Levitic
Hld lg&loc, ohrind oadrul pentru toate celelalte c[4i bi-
bE6O, h et no prlvogto, vom cf,uta mai cu seam[ sensurile
HEnlf ll mlffloc rls veohilor rtnduieli mozaice, in lumina
H#l*{l bllt Hdrtor,
:, !. Dtrynlarlf, $, I - 7, 38)
GtD. l, l-22 ,,ln vremeo aceea, chemdnd pe Moise,
Ea;nyl l.a $rdlt dln cortul adundrii si i-a zis: Grdieste fii-
l* ltl ltruel gl le spune: De va aduce cineva dintre voi
JCfffi Domnuhl dln dobitoace, sd aducd iertfr din cirBada
fi'vllt ll dln turma de ot."
Pfln Domnul o tradus grecescul Kirios. Biblia Hebrai-
I Gt tflnperna IHWH (lahve: Cel ce este) pe care, din
itrfr at;€ll nu o rottoau niciodatl, inlocuind-o cu expre-
frlttr, (r l)otnnul: St[p6nul). Moise descoperi poporu-
lUl llnrl v€lnp lul l)umnozeu. Din modul adreslrii, vedem
cl dueOm deJertlb ctrtro Divinitate era de la sine infeleasi,
ganllnUlnd o iredlflo lnttuurat[ incl de la inceputurile ome-
nlrll, flltrd proclznt doar lbluljertfei.
$; ,, /)e w tl .lcrtfu lui ardere de tot din vite mari, sd
,fl0 parto hdrhdtcuscd, ,fdrd meteahnd, pi s-o ducd la uga
cortului adundrii, ca sd fie binepldcutd inaintea Domnu- Vln;r opirlurrnic[ trebuie depiqiti (despuiati) de citre
lut. dfe;tlr'rnrllrrcios. ..Adic[ sufletul gnosticului trebuie si fie
Bibtia Hebraica are olah (: a urca; a se in[l[a)' cu- ffita fttverliryrrl tnntcrial, fErd pilivrdgeald trupeasc[ gi lipsit
rln lonlo prttirnilc cors se nasc din degarte gi mincinoase in-
ulrlprtlrl, lrtrhuio sll sc dezbrac^e de poftele trupegti gi s[ se
nfl clornnrieR ttottpllrat lum inii."2
7t ,,1)u1n1 dceeo preolii, fiii lui Aaron, sd pund pe
let'llolnh' lix' Sl pe.firc sd pund lemne."
l,ocul e ponto cea mai potrivitd dintre reprezentdrile
Ittl l)uttttrereu. simboliz6nd fecundarea, purificarea gi ilumi-
ttaree, l,onrnrrl simholizcaz[ pretutindeni o infelepciune gi o
1l l ltt16 iuprnottlottottscll.
,,,!'/ 1tt lcmnclc de pe focul core e pe jertfelnic, sd
i-0t
Fynll feqli,.flll lul luron, bucdlile, capul Si grdsimea, pre-
il
f,{m mirwtktfult Sl pit:ioarele, dupd ce le vor spdla cu
.qn fi ca ardere
th lnt,l
t( a jertfei.
llrcle pf4l eretr n;rllluk: cu ap[, apa semnificfind originea
vlelll 1l purlllenrel. Ardcrca de tot ardta totala inchinare ina-
Ittlea ('mnlonrlul, ,,Ooro nu este acesta un chip clar al viefii
rflrtll[rr pl nl rrrririi tlosdv6rgite cu Dumnezeu in duh gi sfin-
urmagii sli intru Preofie' fenle'/ l)ot:l no lhconr &semenea animalelor domestice, adicl
po-
Cortul adunlrii era un sanctuar mobil, executat la vllelulul ryi oii. prin rnortificarea trupului, ca sd trlim lui
llttttlr rer,otr jul r v iclu irea evanghelic6."3
r

ll)=ll: ,,hr fttcd.jertfa adusd de el Domnului ca ar-


t#rl ilo tttl Filr tlltt t,ilc mici, sd fie din miei sau din iezi,
!t+{le hflrhflldttlrd, lilrd meleahnd. Sd-si pund mdna pe ca-
Nl ilrlftt ;l t tt ltlltntpihic inaintea Domnului, in partea de
ilhnrttuuqile tt le rlli'lnl<'ttlui: iar preolii, fiii lui Aaron, sd
tlt'tl,ettil',1 rn *lttg1'lt tl,iart/i'lnicul imprejur. Sd o taie apoi
Itt hmllll, tlnlulrllml uqntl Si grdsimea ei; sd aseze preotul
taie jertfu in bucdli."
!
muk:, Y, 67, 4
l'lctrre,r rl A lo,rlr rrlr ir rrr 1,,\l n
Pars III' t ti;nrrrrl t'lrlrtl
' LEV- Monumentq linguae dacoromanorum, Biblia 1688' rrl Alt:xrurrlrici, inchinarea Si slujirea in duh Si adevdr,
Leviticus,Ia;i, 1993, P. 164 \ \'l

t0 t1
bucdlile pe lemnele care sunt pe focul de pe jerlfelnic; iar rllnlea urrnrorrtatorilor, ebraicul mureah desemneazi guga
mdruntaiele Si picioarele sd le spele cu apd si sd aducd Irrrprerrnf, cu nlomacul Ei intestinele p[sirii. Uciderea plslrii
preotul toate Si sd le ardd pe iertfelnic, ca ardere de tot, ere rAv0rryilll doci f[r[ ajutorul unui instrument cum indic[
j ertld, mire asmd pldcutd Domnului. " rle nltl'el qi trarlilia r:braici; victima trebuie s[ rdm6ni tntrea-
Se proceda identic, in cazul cornutelor mici, ca 9i in al gf,, sflcl rr=nr li potrivit si se ofere lui lahve o jertfE atdt de
celor mari. Cdt privegte mielul, el simbolizeaz[ victoria vie- tnluA, liinlfi ftr buc[fi precum animalele mari."s Cenuga, sim-
(ii asupra morfii, motiv pentru care, in multe locuri, e prefe- hllrrl rrtrniurricici viefii acesteia, era la r[sdrit de altar. Senti-
rat ca jertft, sacrificarea sa aducdnd izblvire celui ce-l jert- Itrerrlrrl rrricirnii noastre creqte cdnd privim spre R[sdrit,
feqte. Dar abia Mielul Hristos va aduce cu adevirat mintui- rltttlru| n I nl rllluciri i dumnezeiegti.
rea prin Jertfa Sa. Iar ,jertfirea mielului in partea de miazd' ('rp. 2, lz ,,Dacd cineva voieSte sd jertfeascd Dom-
noapte e o imagine a faptului cI gi turmele. (mulfimile) de la n,tlt.l l),'hu,s da plllne, sd aducdfdind bund de grdu, sd toar-
miazinoapte vor fi sfin{ite lui Dumnez,et'4. Cu alte cuvinte, ,,e p@tlq ctt unldcfunrn Si sd pund pe ea tdmdie."
e vestitl universalitatea mdntuirii. FAhten o xirtthol al hranei esen(iale, trupegti gi, mai cu
l4z ,,Dacd aduce el din pdsdri ardere de tot Domnu- r€ltttB, r;rh'llunlo. llihliu llebraica numegte solet frina adu-
lui, sd aducd jertfa sa din turturele sau din pui de porilm- tl, ,,;tcrlfu n o rleosohi dc ftrina obignuiti, qemah, care, degi
bel." tnHl fln tttEulnnlll. ort considerat[ inferioari din punct de ve-
Dupd agezarea in Canaan, evreii vor avea multe turtu- rlere utrllrrnl"6. l'Ainii i sc udluga untdelemn, simbol de lumi-
rele silbatice gi, de asemenea, vor crepte in num[r mare po- F& putllEle ;l bel6rrg, ryi tftnAie, cu simbolism complex: fu-
rumbei domestici, astfel c[ gi cei mai siraci oameni puteau mlll llmAll llo6116 rrrglleiunile cltre cer, une$te omul cu Di-
aduce jertft din aceste p[s[ri. Turtureaua, ca gi porumbelul, vlltlltten; pnt llurul oi rrtt[ buna mireasmd a viefuirii in duh.
sernnificl blinde{ea gi fidelitatea, virtuli cu care era invitat Atltutlt rlllr r.rttt'o xc obline au fost socoti{i uneori simboluri
sI se impodobeasc[ jertfitorul. Elc lrrl lltirlox, ,.1'llrnliia era o rflgind balsamic[ obfinuti de
15-17: ,,Preotul sd o ducd la jertfelnic, sd-i frAngd lH tltt atltut'o rlirr lirrnilir terebintului, foarte folositl in ritua-
gdtul gi sd o pund pe iertfelnic, iar sdngele sd-l scurgd pe lulle rtrltgtonro tlc rnajoritatea popoarelor antichitilii. Fu-
peretele jertfelnicului. Guqa Si penele sd le scoatd Si sd le
antnce ldngd jertfelnic, in partea dinspre rdsdrit, la locul
cenuSei. Apoi sd-i frAngd aripile, fdrd a le desprinde de
trup, Si sd o ardd preotul pe jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe
foc, ca ardere de tot, jertfd, mireasmd pldcutd Domnului.
"
in cazul pds[rilor, jertfa rimdne intreagi. Gestul scoa- hFle, dlrr vhlull 1l rlirr virrlu cca dupd lege."8
terii gugei gi penelor era ,,echivalent spillrii mlruntaielor l-.ll ,,,41urt ,t' tt tultri prcofilor, fiilor lui Aaron, iar
animalelor mari (...). Sensul cel mai probabil in Biblia He-
t
braica este va scoate gu$a cu necurdyia ei, cdci, dup[ majo- l [,v,1, lr,t
' 1h1,1

' thnl
o
lbid. 'ElRrtlrrl l'lrlrll nl Alcrtrrxhit:i, tD. ('il.,XYl

12 t3
aret r.l otle prlnotpdine adus Domnului. Dacd jertfa ta
de
cu
unul din ei sd ia o mdnd plind deJdind' cu untdelemnul Si *C Hlau de pdlne gdtit in oald, sd se facd de fdind bund
pomenire' ca
toatd tdmd iertfelnic spre * fdr ou untdclemn. Prinosul Domnului, gdtit asa, sd se
jertft, mire nului' Iar rdmdsila din prino-
d#d ,l gd tc lncredinleze preotului, im acesta sdJ ducd la
sul de pdin si a fiilor lui; aceasta e sfin- #ffilnla, Apol sd la preotul din jertft o parte spre pomeni-
pnie iare diniertfele Domnului"' It fr r"O mld ps Jertfelnic, ca qrdere, ca mireasmd pldcutd
Jertfademflncarenureveneaintotalitatepreo{ilor,ci
jertfitl e frnfflll; lur rdmds4ele prinosului de pdine vor fi pentru
parte din ea se lelryn il flll lul: acestea's sfinlenie mare din jertfele Dom-
mlcinate
ireinctripuita I taina lui whl,"
sunt fEina. Iar Uuvlntul aratl llmurit c[ din aceste jertfe se intrefi-
duhovni-
;i;;*. Ce"i Bt este jertfa Pe pflrga HU Pl"otll, 'Iotugi, ceea ce le revenea putea fi numit rdmd-
ceqti, adicl perga umanitifii, inteiul in nestriclciune'
lflar clglplrSr rcvonea lui Dumnezeu, chiar dacLrcprezentz
celor adormi{i. Ca un grdu tro mbl Prrro din jertf6.
murind, a rlslrit inmulfit ca ,{il lll ,,Qrlil prlnos de pdine, ce aduceli Domnului, sd
4z ,,Dacdinsdvrei sd i nici dospiturd, nici miere nu veli
din aluaturi coaPte in cuPto Domnului."
de grdu, nedosPite, frdmdnta a agenfi de fermentafie, erau folosite
pite, unse cu untdelemn." ud do l'ructe, lapte acru sau, precum pdnl de cu-
natural al o-
lh noutrc, o bucS{ic[ din compozi{ia fermentati,
de creiinla c[ acesta ar fi s himbat caracterul pllnoa preparati anterior."r2 Mierea, in Bibtia
fi recunoscuti aici
i.*4"i, aiterdnd-o 9i profandnd-or Poatg a,y, ,,putea desemna fie produsul apicol cunos-
,i o reactie impotriva habitudinilor cultuale ale canaanei- ES tlF un fol do eirop din struguri sau curmale, cunoscut gi
i.r:"4-gil"rica'Mslritului, in schimb, a suprimat azima' frtlll do rrrbi sub numele de dibs. Excluderea mierii din
plus' dac[
c[ci Mdntuitorul sporeqte toate 9i le face noi; in gfurle lrruolitilor se poate justifica fie prin grija lor de a
proclami fericirea ve$nic[
-i*" 1""nipuie tristefea, Hristos m Wltr Jcrtt'o ot'orite de reguli zellor pdgdni - mierea fiind
n oxeolenp in diferite culte uraniene ale anti-
c prln oaracterul ei de posibil ferment."l3 Mierea
bellugului, al dulce{ii, al gtiinfei gi al infelepciu-
dL d hvtplurllor dumnezeieqti, revelafiei qi cunoagterii
dftlCe, Drst dorpllura semnificl invi(itura Legii celei noi,
hf mleru, 0unoeltoroo mistic[, poate c[ acesta e motivul
trlnlg pentru oero elo nu erau mistuite; sau, cum vom vedea

Levitic | | llttrl
'ld.,Glatrrela
to
LEV, p. 166 't ll,nl
t'Ibid.
l5
14
rle n nfel I onx;rcliltx' pr:iirre gi sare.
l{-10: ,,1)t tuluci Domnului prinos de pdine din cele
ilnltllnnult', tultt t'tt clur din cele dinldi roade ale tale grd-
ul/e ,ll,t ,ttltlt'r', 1tt'iliilt, cu.foc Si pisate. Toarnd peste ele unt-
ilolcnn gl puttt, Itt, (l( ldmdie; acesta este prinos de pdine.
l'rciln| ill ttnltT, rl)r( po,nenire, o parte din grdunye Si unt-
iplpnm t'u ltutl.l ldtrtdia; aceasta este jerffi Domnului."
,,1lt'6rrrrlalr.: rrrilcinate sunt ftina. Iar in aceste chipuri
qc rlA rlrt ltt;rrlos tninn ltri Hristos. Cdci El este jertfa pentru
rlrl, ;rllrgrr ronrloi rlulrovnicegti, adicd p6rga umanit[tii, inta-
Ittl trBnuttl rlitr rnorli. int6iul in nestriciciune, pdrga celor
ntlntlnlll, ( ,,) lnr pcslc.iortfE a spus ci trebuie sI se toarne
tthldelettlrr ql n ;rrnrncit s[ se pun[ 9i t[mAie. Untdelemnul
Ittuhl;tuletrle nltnholic grllsirnea qi veselia, iar tdmAia - sfin-
fenla tl ltttttn tttiretrnnr[."rt'
('t;r. l. l-2r ,,l\u'ti insd jertfa lui vafi jertfd de impd-
tilN il thu'tl w t\r tnlrct, din vite mari, parte bdrbdteascd
ttl l plrle ldfiEhtltt\, ,td lc uducd inaintea Domnului din cele
#tl s'i ltutrti cel ce o aduce mdna sa pe capul
mercul,r,rl, ,r,)
lerllel Sl ,r r
ltutgltlr itutinlea Domnului, la uSa cortului adu-
nflrll, hr yrrtlll,,/iii lui laron, sd stropeascd cu sdnge din
t1n I e,'lle I n lru I l'm nti ur. "
1

llll,ltu 1688 lirlc.iert/ii de pace pentru acest loc. Ebrai-


ullf aplrrrl srltttttittt nr putea insemna jertfr de pace (de la
,ilh,trtl xnrr icrllll th: isp[gire (de la Sillem). Jertfa de impd-
r:ilte rlllrrt'R rle ccrr rr urderii de tot prin unele deosebiri tehni-
tle. luFr,uu gl rlc irrtcrrlic. Dacd prin arderea de tot se aducea
Ittsltlttfite nr,t'orrrliliorrrrl:i Creatorului, jertfa de pace era un
lhlrl rle H lnvot'rr lrrrnrlvoinfa divind. ,,inlelesul jertfei se
relFrea lu lrrrrnrrrril. (...) l,itera legii nu face deosebire intre
;utle*r hf,rlrfllt,nrit'll ryi l'crrrciascS. Prin aceasta se infelege c[
ltt nutlrt,lt, t,nle t lt'irlos. in partea bdrb[teasc6, pentru cd e
r rrnrlrrr'f,lor 11i povltlrrikrr, chci in am6ndou6 privin{ele blrba-

'4lbid. adevtu'
" Smrrut Chiril al Alexandriei, inchinqea si slujirea in duh si tr'
hl . t ihtll,t ltt l,r,r,tttt
XV

16 t7
tul are un rol mai insemnat; in partea femeiasc[, pentru c[ S- ( I ;ulrltsr llalon rrrirtlii gi grlsimea celor dinlluntru, hr[nite
aaqezatsub lege, degi e conducitor, clci femeia e supus[ 9i Ell re punlo rlo hitro tlc darurile spirituale ale Duhului. (...)
a doua sub blrbat, odati ce este cu adev[rat mai micl 9i de Eltttttr,ltll irlr'vof{o rlc chip al lrrcrlrii de dreapti socoteald
mdsuri mai reduse."lT dlnlAutttrrrl nrlrrfli. prin care se leapldi ceea ce e nedrept gi
3-52 ,,Din jertfa de mdntuire sd aducd iertfd Domnu- rc tl€g€ pl ro f rrrlocll vrcdnic de primire ceea ce se folosegte.
lui: grdsimea cale acoperd mdruntaiele, toatd grdsimea ce (,,,) lar plellla llcttrrlui nu se arat[ altceva decdt lucrarea su-
acoperd intestinele; amdndoi rdrunchii, grdsimea de pe ei Si f,elulttl, prlt $nr6 el tindo spre poft6. Clci cei ce au cercetat
cea de pe golduri, seul de peficat si cel de pe rdrunchi; iar tGFiiEH ntt zdhrtvosc str spunl ci tot animalul igi are poftele
fiii lui Aaron sd ardd acestea pe jertfelnic impreund cu ar- ln flrrat, lloul lrohrric prodat[ lui Dumnezeu 9i pielila fica-
dereq de tot, care este pe lemnele de pe focul de pe jert- Ittlttl, arllol levonrl n toalil pofta noastr6."18
felnic; aceasta este jertfd, mireasmd pldcutd Domnului." ll-10: ,,lttu'll lnsd.iertfa lui este din capre, s-o infdSi-
Ficatul e socotit sediul pasiunilor, iar rirunchii, al do- Jcfi lnitlntcu l\tnnului, ,td-Si pund mdna sa pe capul caprei
rinfelor ascunse. Ar rezulta c5 acestea trebuie s[ fie indrepta-
Sl s.u lunghle ht ustt rtrlului adundrii; iar preolii, fiii lui
te cltre Dumnezeu, unindu-se cu lumina Sa, inchipuiti prin i6#ntt, td ilruryemcd cu s1nS4ele ei jertfelnicul imprejur. Din
foc. Despre infelesul acestora va fi vorba 9i ceva mai jos. ffff.rlttt tfl nlrctl prlmx ;i.iertfd Domnului: grdsimea de pe
5-llz ,,Iar dacd cineva aduce Domnului jertft de tm' ;#runhil4 hntil grdtlntr,il core acoperd intestinele, amdn-
pdcare din vite mici, parte bdrbdteascd sau femeiascd, s-o
dal rttxruhll, gliltlnuut de pc ei si cea de pe solduri, seul de
aducd din cele fird meteahnd. Dacd aduce i"rtfr o oaie,*d Inv I v(t th'tltrinclc cu le
o tnfdliseze inaintea Domnului. Sd-si pmd mdna sa pe capul I pc lerlli,lntt'; uceastd .r-
jertfei sale Si s-o junghie inaintea cortului adtmdrii; iar I \,n,,,,t I ul.'ll ru td grds
preofii, fiii lui Aaron, sd stropeascd cu sdngele ei iertfelni- ('Hprlolonall, cnprn sugereazd gi gratuitatea darurilor
cul pe toate pdrlile. $i din aceastd iertfd de impdcare sd dlvlttc, r,a ;l lnrprovizihilitatea lor.
aducd ardere Domnului grdsimea ei, toatd coada, retezdnd- 17 t ,, l,,i,tte ltgc vesnicd Si pentru toli urmasii voStri din
o chiar din capdtul spindrii, grdsimea de pe mdruntaie, toa- huile qetrllllr wxnlrr, ca toatd grdsimea Si tot sdngele sd
td grdsimea de pe partea dinduntru; amdndoi rdrunchii, lllt I iltitn't1l "
grdsimea de pe ei Si cea de pe Solduri, seul de pe ficat Si l)Elft tri,ovt'cii crodinciogi se abfln de la a mdnca sdn-
praporul, pe care-l va desprinde cu rdrunchii; iar preotul sd €tl Fllvstl$
ordd acestea pe jertfelnic; aceastd mistuire prin foc este
tll p.r'llsirrrct, dupi pdtrunderea in Canaan, inter-
dru;n I s llrtrllml rkrrrr ln nnimalele jertfite, incet6nd odatl cu
jertfd Domnului."
+llt'itttntes I etrrplrrlrri ryi tlcsliin{area preofiei iudaice.
Coada reprezinti sfArqitul viefii noastre p[mdntegti, ('tp, {, l=ll ,,,ti tt grdil Domnul cu Moise Si a zis;
care trebuie sd ne g[seasc[ unifi cu Dumnezeu. Animalul tlnllefle llllu lul ltnrl ;i le spune: Dacd vreun om va pd-
jertfit e frri meteahn[: ,,C[ci cei ce se aduc lui Dumnezeu t,flt)tt tll,, uestllttli itttlxtlrivrt ltrtruncilor Domnului Si vaface
spre miros de bun[ mireasmd trebuie s[ fie curafi 9i c6t mai tltt n,t ,yp t.ilt,l,tc,, *lfuhtl vrcuna din ele; de a pdcdtuit arhie-
depdrtafi de orice pate. (...) Grlsimea de pe p0ntece indic[

'1 lbid. 't l,l . [,r, ltlntu trt st tlttlirttt itt duh si adevdr,Xlll

t8 I9
reu miruit $i d tras pe popor la pdcat, pentru pdcatul sdu, pe ll:llun trrrrrrArrrlrrl pn;rlo; ht cvrei, acesta insemna cu prec6-
care l-a sdvdrSit, sd aducd un vilel fdrd meteahnd, caiertfd d:fr r lluletr ln, r lorllvlh'qi ruu, perlbcfi unea.
Domnului pentru pdcat. " 7t ,,lhqnl (k'.'.,u ,tcl pund preotul din sdngele vilelului
,,Ceremonialul ungerii cu untdelemn a preofilor era halntllr I \ m u ru I u l, y' u xrnc le .j e r lfe lnicului tdmdieri i, car e
un semn al investirii lor cu puteri sacrale (...). Aici, ca 9i mai cl flllfi lu tttt'lttl tulttnfirii, iur loald rdmdsila din sdngele vi-
departe, 6, 15; 8, 12;16,32, se infelege cd doar marele preot lplulul t
.t l.tiltrtl, lu ltmcliet.jertfblnicului arderii de tot, care
(...) era uns in intregime in momentul consacrlrii. Aici tex- tE dllfl lmtlntctt trt ul u i udundrii. "
tul se refer[ limpede la un personaj unic, marele sacerdot, ,,Allnrele portlru sacrificii aveau in Palestina o formi
geful preofilor care, ca reprezentant al lui Iahve, avea datoria qBtlrlfi, erllorrrlllllilc lor rvAnd aspectul unor coarne de ani-
de a urma cel dintdi, cu strictefe, comandamentele divine. Fttl, HF pale r:R neoslo oxtrcrrritlfi ale altarului erau conside-
Picatul slu nu era o chestiune personalI, ci se revdrsa asu- mle d€ evrcl rltepl llu!'lou cea mai sfint[ a intregului ansam-
pra intregii comunit[fi. De aceea jertfa prescris[ trebuia sl hltt (sf I Regt l, 50-51 ). [)c aoeea, ungerea cu s6nge, simbo-
fie de o calitate maxim[."re lUl vhlll, t Flll'6nrllhlikrr srtle, avea o valoare simbolicl gi ri-
4-52 ,,Sd se inJdliSeze vilelul inaintea Domnului, la Mllcl tHtthlt6,"" ('r)r'nul sirnbolizeaz[ fo(a sau, aici, cele
uqa cortului adundrii, sd-Si pund mdna sa pe capul vilelului ffi dlneu;li ele tpnlirrlui qi intinderea proniei divine, dar
Si sd junghie vilelul tnaintea Domnului. Apoi sd ia preotul tEtufll pnlfhllcl ntt rtrli vllzut in cele patru coarne gi o pretn-
cel miruit, ale cdrui mdini sunt sfinlite, din sdngele vi[elului n tlnurll, l)r rorrrnrcal gi aten{ia fafa de sdngele r[-
Si sd-l ducd in cortul adundrii." , lilttrl rrulmklorul suoru, era depus la temelia altaru-
Septuaginta are aici cuvdntul hristds (: uns; miruit) htL W f f, ibrll +lo lttrrlitturrc.
pentru arhiereu: ,,Pentru ca s[ preamireasc[ pe marele preot l.llt ,, Alnl *l ,tr:txiltl din vilelul adus pentru pdcat
al lui Dumnezeu, atit cit era cu putin(E unui om, l-a numit twlfl 1nfu/trre,t Inl, griltirnca cea de pe mdruntaie, toatd
hristos salu unsul (cel miruit), adflug6nd la aceastd vrednicie fltdtlnlctt r'e (h'ttl,(t'(l liluntrul, amdndoi rdrunchii cu grdsi-
a preofiei celei mai inalte, care dupd pirerea lui intrece orice Hat ilc 1tc cl ql rc,rt tfu pc Solduri, seul de pe ficat; acestea sd
alti vrednicie omeneasci, numele de Hristos, ca un adaos de h ge'ttttlfi lnt1rypp2xl cu rt\runchii, precum se ia din vilelul
cinste gi mlrire, intrucdt (Moise) credea cu adevdrat cI acest lltllel ile l;lulvlrc, Sl ld la ardd preotul pe jertfetnicul arde-
nume confine ceva dumnezeiesc."2o P{l de m, lttr ltltl*t vilclului Si tot trupul lui cu capul Si pi-
6z ,,Acolo sd-Si moaie preotul degetul sdu in sdnge, Smrrle lul, ttt nulrunluicla lui Si cu necurdlenia lui, qdicd
sd stropeascd cu sdnge de gapte ori inaintea Domnului, asu- H U[tlyl ei Lrtrxtttl qlirr\ din tabdrd, la loc curat, unde se
pra perdelei locasului sfdnt." Hf|il'at rtltlttltt, Sl ,rtl I tnhl pe.fttc de lemne; unde se aruncd
,JJtilizarea sdngelui, simbol al viefii, in ritualul de ex- lflll$tt, tlrttht mI I trnli\."
piere semnificd dorinfa de reimp[care, de comuniune vitall He qoolea lrr nliurr lrrbcrei tot vitelul, ,,adicl pielea,
intre om gi divinitate."2r lngeptita stropire e legatd de simbo- rrfllilF6, rrHrFl$;l trrllrrrrrluiolc, tot ceea ce nu a fost ars pe
illsr ,qlrr€ rlconerlrire rlo,iortlh dc mullumire, in cadrul cireia
te
LEv,p.167
20
Eusebiu de Cezarooao Istoria bisericeascd,I,3,3 *'l Fv,1r lntt
" LEY,p.167
20 2l
era ars intregul animal, aici, la jertfa de isplgire (ebr. hattat), Iulll rrull trtrti g,rclc ttu prin natura lor, ci prin
taurul era scos afarl din tabdrd" adic[ din incinta poporului prerrlrrlrrl enro lc sllv0rgogtc."'o Prin bdtrdnii obgtei
ocrotit de Dumnezeu, ca factor simbolic asupra c[ruia a fost € l)Erielul nxuptu jcrtlbi, ,,in antichitate, ca de altfel
transpus pdcaful preotului. Arderea sa completd semnificd h lgnlc rtullur llF rlo lip trntli[ional, vArsta senectufii era o ga-
aneantizarea p[catului in cauzd."23 fffilh r lttlelepuhrnii Ei cchilibrului. E, de presupus c[ in ori-
l3-2lz ,,Dacd insd toatd obstea lui Israel va pdcdtui, 95 lucmre l)terupultlhld luuou unor decizii importante pen-
din neStiinld, Si vaface tmpotriva pontncilor Domnului ceva H gtrfirrrrrllele rlhlul hAtr0nilor avea un cuvdnt decisiv, fie
ce nu trebuie Jdcut Si vrednic de osdndd, iar fapta aceasta il ntf Yrrtlrn rle ;tlohlortto rcligioase (cf. legirea 24,1-9), ad-
va rdmdne necunoscutd adundrii, cdnd se va afla pdcatul, ffilhlrlrellve (Nrrrrroli I I, l6-17), sau cultuale, ca aici."25 Pd-
pe care l-au sdvdrSit ei, sd se aducd din partea intregii obsti etlele ltcucau nHlrl)tlr vilalului, tip al Mdntuitorului: ,,Cdci in
un vilel fird meteahnd, jertfd pentru pdcat, sd-l iffiliSeze lltlrl+rr c r;ut'Blln ;tt'oolikrr qi a poporului, a celui mic Ai mare
inaintea cortului adundrii, iar bdtrdnii obstii sd-Si pund tl f tulUnrr lttt;treuri, ohinr dacl ne-am aflat plcituind cdte
mdinile lor pe capul vilelului, inaintea Domnului, Si sd.jun-
ghie vigelul inaintea Domnului. Apoi preotul miruit sd ducd
din sdngele vilelului in cortul adundrii. Sd-Si rnoaie preotul
degetul sduin sdngele vilelului Si sd stropeascd de Sapteori
tnaintea Domnului asupra perdelei sfintei sfintelor. Apoi tH .fi{ff tmlnftlw utte'fut ilin loate poruncile Domnului
preotul sd pund din sdnge pe coarnele jertfelnicului tdmdie- fuel/trlrulul illn rcvt rc nu lrehuia sd facd si vrednic de
rii, care este inainteafelei Domnului in cortul adundrii, iar illt# edlxl w qlh t,l plttrlulsdu, pe care l-a sdvdrsit, sd
celdlalt sdnge sd-l toarne la temelia jertfelnicului arderii de M.llntA le,tl,'tt lul rtt un lap.fdrd meteahnd, sd-si pund
tot, care este la uSa cortului adundrii. Toatd grdsimea lui l**r rr pe fi{rul lqnilui Si sd-l junghie, unde se junghie ar-
s-o scoatd din el Si s-o ardd pe jertfelnic; Si sd facd cu vi- dcille dc hil, l'tfitlttlt'tt l)omnului; aceostq este jerffi pentru
lelul acesta ceea ce s-afdcut cu vilelul adus pentru pdcat; l+dr+tl, ht pretilul xll iu cu degetul sdu sdnge de la jertfa
aSa sd facd cu el Si aSa sd-i curele preotul Si li se va ierta NnbU Ulrttl il td I purtt\ pc coarnele jertfelnicului arderii
pdcatul. Dupd aceea sd scoatd vilelul intreg afard din tabd- th ttt l,u'rplihilt linga sd-l toarne la temelia jerfelnicului
rd Si sdJ ardd aSa cum a ars Si vilelul de care s-a vorbit mai aMerll ild tttt, llxtlfi grd;inrca ei s-o qrdd pe jertfelnic, ca
sus. Aceasta e jertfd pentru pdcatul obStii." ffilmt lp,'tlvl lr izhclvire, si aSa il va curdli preotul de
Daci picdtuiatoatd, obgtea, se aducea o jertfr similard *.atul lul il lie t\t l(rtd."
celei pentru pdcaful arhiereului. ,,Dumnezeu, voind s[ arate Jetlfb e rk o vtkruro rnai micd decSt in cazurile de mai
cd mult mai mare pedeapsd se cuvine pdcatelor s[vArgite de tUr t'6;rclettln (ulrr , nu,ril c un ,,termen cu in,teles nesigur. Se
preo{i dec6t celor sdvdrqite de oamenii de rdnd, a poruncit ca tiufirhlFrn lrt gurrerll cll osto vorba de geful unui trib sau al
pentru pdcatele preofilor sd se aduc[ o jertfl tot at6t de mare tfllel lt6tll rler ltllr (...) Hnu, rnai nou, de un fel de purtiitor de
cdt se aduce pentru p[catele intregului popor. (...) Pdcatele 1i
Hmttltrl lrrRrr ( lrrrll rlc Aur'. l)tspre preofie,Xl
t'I l,v,l, lf'H
4t
{ftttlttl I 'ltlt ll rrl Alcxrrrrlrir:i, r4t. cit.,W
" Ibid.
22 23
cuvant al tribului (...). Oricum, autoritatea acestei fifltpls nnlarll de tot (epi td olokaftoma), urmdnd
^cipetenii al lsei lehva (peste arderile Domnu-
era limitat[, el subordondndu-se ;efilor religiogi. In conse- t*hDltllcrr undo c
cinf6, picatul s6u nu antrena resporrsabilitatea intregii co- oi Joftfolo do acost tip erau imolate al[turi de
qgfllnd novoio s[ se aprind[ un foc special in
-uniti1i, ca in cazul marelui preot."z1 dl,,MErlm.a victimelor corespundea cu m[rimea
23-3lz ,,Dacd tnsd un om din poporul de rdnd va
greSi din neStiinld impotriva uneia din toate poruncile Dom- (,,,) Clol Hristos S-a adus pe Sine tnsugi deodati
iului si va face ceva ce nu trebuia sd facd si vrednic de ,il lntFo lcoan[, tn vi1el, care e o victim[ grea gi
osdndd, cdnd va afla el pdcatul ce l-a sdvdrsit, sd aducd din fitl der ;l pontru fiecare in parte, ca un ied gi ca o
caprele sale iertfd o caprdJdrd meteahnd, pentru pdcatul ce ol S-a flcut asemenea celor de sub pdcat."2e
tFSHII
u €lF, Qt lt ,,Dacd vreun suflet va pdcdtui prin aceea
l-a sdvdrSit, sd-si pund mdna so pe capul iertfei pentru pd-
cat Si sdjunghie capra adusd, iertfd pentru pdcat, unde se ldJure ca martor, nu va spune ceeq ce a auzil
junghie jertfele arderii de tot. Apoi sd ia preotul din sdngele *lla va lua asupra sa pdcat."
ei iu degetul sdu Si sd pund pe coarnele jertfelnicului arde- dlH lrtg vorba attt de weun aspect psihologic
rii de tot, iar celdlalt sdnge sd-l toqrne la temelia jertfelni- elt do urmlrile concrete ale unui picat
cului. Toatd grdsimea ei s'o aleagd, cum se alege grdsimea ntturale, moartea) sau de efectele justi-
la jertfele de mdntuire, Si s-o ardd preotul peiertfelnic, spTe
miros binepldcut Domnului; astfel tl va curdli preotul Si i se dl aa va utlnge cineva de orice lucru necu-
va ierto pdcatul." iU neeural de Jiard, sau de stdrv de dobitoc
in cazul unui om de rdnd, jertfa era inferioarl celei a- I t etdn do ldrdtoare necuratd, fird sd stie, se
duse de o cipetenie gi, desigur, celei aduse de citre arhiereu' 'Sl llnOvat: sau de se va atinge cineva de ne-
32-352 ,,Ior dacd cineva vrea sd aducd iertfd pentru ilLtl$tind, wu de orice fel de necurdlenie care
pdcat din turma de oi, sd aducd parte femeiascd, fdrd me- il ,, ilI W lll, dur upoi va afla, acela e vinovat."
iltfrfuneu
FmeU poporul ovreu necuri{enia era o problem[
teahnd, sd-Si pund mdna sa pe capul iertfei pentru pdcat Si probler nu
s-o junghie, cajertfd pentru pdcat, la locul unde sejunghie tflfnl, elt rullgioas6, ea transmi(Andu-se prin simpla
jertfa arderii de tot. Apoi sd ia preotul cu degetul sdu din Efforlaroa animalelor curate gi a celor necurate es-
sdngele acestei jertfe pentru pdcat Si sd pund pe coarnele ln oapltolul I l. Odat[ devenit congtient de im-
jertfelnicului arderii de tot, iar celdlalt sdnge sd-l toarneios dCblndlm prin contactul cu un obiect necurat,
ldngd jertfelnic. Toatd grdsimea ei s-o aleagd, cum se alege ffimnltltll nvoa datoria de a cere s[ se instituie
grdti*"o din oaia pentru iertft de izbdvire, Si s-o ardd tn onz contrar, se considera cd este afectat5
preotul pe jertfelnic, ca jertJd Domnului; $i a$a tl va curdli nlrtle m lntllvidual[ cu Dumnezet, dar chiar bu-
preotul de pdcatul ce l-a sdvdrgit Si i se va ierta. htllgH oomunitfiti, Codul referitor la curl-tenia ri-
Omul de rdnd putea aduce 9i o oaie, in locul caprei' ffilG ftmulat at6t do convingdtor in Levitic, va fi refor-
La versetul 35, Septuaginta aratd cd aceste jertfe se puneau
x l#v, n, rou
I mrui t'hlrtl al Aloxmdrici, ttp, cit.,N
'7LEV,p.168 " I€v, u, lun
24
rEle nu iltlltttl tlr ytrumbel: unul jertfd pentru pdcat, iar
+lhul tttlcr,t th' lttl. l<'cslc pdsdri sd le aducd la preot Si
pettilHl si lrl/irt,rrfi mui intdi pe cea pentru pdcat, sd-i
,)rillgrl grltttl, lilrrl lti despartd capul de trup, Si sd stropeas-
t\I t'u rllngelo ru't,ltlt,i,jurtfe pentru pdcat peretele jertfelnicu-
lnt, hn' ralihill ,rrhrye sd-l scurgd jos l6ngd jertfelnic; a-
*teruftt e lerlltl lt(nlru pdcal. Iar pe cealaltd pasdre s-o adu-
gd alrlprp tle' tttl, dupd rdnduiald. $i aSa il va curdli preotul
* lnltntnl lulSt l,tt vrt icrta."
,,('flnrl ;rorrrrrucq;lo prin Moise s[ se aduc[ jertfe pentru
plrrnle rlrrl ;rrrl rlo pot'umbel sau o pereche de turturele, aratd
el lrrl llumrrerou ii osto binepl[cut[ lipsa de pdcat a celor
pra rle t'hulnlo iii lipsa de urd a puilor, lds6nd sd se
ui uel nrerrrolrrru poate cur[li pe cel asemenea; iar
l6flE lttt{ttrclerhu' nirnholizeazd sfiala fati de pdcat."33
r€gmnul nualrrr llnrrs llristos Se poate asem[na foarte bine
ff fi luHurFfi tnu rllr rrrr ;rorumbel, pentru cL cea dintAi are
fl mfl hutt gler ql a uon rnni ciripitoare dintre pdsdri, iar cea
* f dern alltrgs trrrlrrrerr b16ndefii. (...) Deci omordnd pasd-
ilft dnr ttellhtrhr I t:nprrl cu totul de la grumaz, ne-a ar[tat
lhdlfept t'e ltlilfll'lsll lili llristos n-a fost pricind de dezbinare,
el tle tltile hrlre rroi. lrrr stropind cu s6ngele plsirii cortul gi
riele tlirr cl, n nllllnl cil sl'infegte Biserica cu sflngele Slu. $i o
lUfftttem srlo purrlrrr piletl, iar alta spre ardere de tot. Dar prin
lltllttrlottA io tll$lcge I lristos, Care pe de o parte moare pen-
lfll ttul, p+, rk, nlln Sc trluce ardere de tot spre miros de bund
illlenrntn lalf,lrrr. qri inrh;i pe de alta Se pred[ pe Sine pre!
# ryhlilrh perltr vinlrr lrrlrrrur."34
I I I lr ,,I\u'fi itt,t'd nu-i va da mdna sd aducd nici o
tulburat[ de c[lcarea jurlmdntului' ltptat)hr rls' ltttttu-,lt, ,\(nt tloi pui de porumbel, atunci sd
7-l0z ,,Iar de nu vafi in stare sd aducd jertfd o oaie' *l{/il,tl lnnltn grr;t'ttltt ,\'tt (t zecea parte dintr-o efa defdind
pentru vina pdcatului sdu, sd aducd Domnului doud turtu- hilnt1 th' L{t\lu, .'t, lrrtlt\ lx,nlrtt pdcat, dar sd nu toarne pe ea

|
3t
rbid.
I
| lerrrcrrl A h' r nrrrh rrurl,,\ n nril<,, V, 70, 4
tr
32lbid. hlhrrlrrl t lrlrrl rrl r\lr,rrrrrrllrt.i. tt1t. dr..X]t/

26 27
untdelemn, nici tdmdie sd nu pund pe ea, cd aceasta este ffttltel elllel, vnkrnlcrr siclului ;i greutatea sa au variat de-a
jertfo pentru pdcat. S-o aducd la preot Si preotul sd ia din lgflpl lltrtpulul,
ea un purnn plin, spre pomenire, Si s-o ardd pe iertfelnic, ca I tu l0t ,, $/ r'r, a gresit impotriva lucrului sfdnt, va pld-
jertfid Domnului; aceosta este iertfi pentru pdcat. Prin ll;lWl Nitl ruhlugt ltcsle prclul lui a cincea parte din pre{ si
aceasta il va curdli preotul de pdcatul lui, pe cqre l-q sd- Hl Ca rtirprt,rh pnrilultti Si preotul il va curdli prin berbecul
vdrgit in una din intdmpldrile acelea, Si i se va ierta pdcatul; #frfti Nnrtlt t,lttd $i i lte vu ierla. De va greSi cineva impo-
rdmdsila de Jdind va fi a preotului, ca la prinosul de fdind. " #HH filpr,l llulre ltxtlc poruncile Domnului Si vaface ce nu
,,Legislatorul prevede cazul de urgenfi in care cel ce a It elUlrp nl ht't\ Si t.lin nestiinld s-a fdcut vinovat Si va fi
gregit nu are la indemdn[ un animal sau o pas[re pentru M 5tdr,r,1, ,il'el.t li ducd la preot din turma de oi, jertfd
.;l.t-fe; frini in schimb avea oricine in cortul s6u'"35 Efo era o pEelfu vltllt, ,u, htrhrc ./drd meteahnd, dupd preluirea ta,
mdsur[ de capacitate, de circa 35 de litri. Untdelemnul 9i t[- fFl Ht wfi1l pre,olttl grcseala, in care a cdzut el din ne-
miia nu erau primite ca jertfE pentru picat, ele indicdnd cu- #rfi{A Sl I w wt iorltr. tl<:easta este jertfi pentru greSeala cu
r[1ia. ,,in acestea nu mai e vorba de Hristos, ci modul jertfei FE +tl,rfi ,,al t, Int,ttt,I r I in a intea Domnului. "
ne indici viafa celui ce o aduce gi apropierea prin Hristos 9i *r B: rctttal'uat, lrr touto jertfele aduse, rolul hotdrAtor al
predarea Sa lui Dumnezeu. Cdci se aduce frina, care se face , lkt rle unlo r.:rrr[firea era cu neputin(i. Cu at0t mai
p6ine. Dar pAinea e chipul viefii. Nu se stropeqte insl pe ea lF Eherln6. rllvlirgiroa Jertfei euharistice nu poate fi
tim0ie gi nu se toarnl untdelemn (...), clci este pentru picat. lnptl ueltu cc! nlr s-au sustras profanului, prin consa-
Iar de plcat e striin[ cu totul veseli4 care se inchipuiegte H g€fr rre uu xo irrlcloge in lumea protestanti.
prin untdelemn, ca gi buna mireasm[, care se inchipuiegte Elp, 6, l.1t ,,tirfiit-u iardsi Domnul cu Moise si a
prin tlmdie. (...) Deci fhina fEr[ tlmdie gi untdelemn e chi- fillt€ tlnavtl ru glr,yi si cu bund stiinld va nesocoti po-
pul vie{ii care nu are veselie gi e lipsiti de buna mireasmi. rclh l\tmnulu4 ligfuluind inaintea aproapelui sdu ceea ce
Dar in Hristos se va muta gi ea la veselie. Clci El cur[f[ pe tr61fi I tl hl'rulin1til, ,tttt i-a ldsat in pdstrare, sau ceea ce i-
cei intinafi gi spall spirituai pe cei cdzttli in necurd1ie."36 e-fi#il, ttut t\t lttscht pc uproapele sdu, sau gdsind un lucru
14-15: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: De va tftR#|l, gl ttlytultthttl inuintea lui, sau jurdndu-se strdmb
face cineva greSeald Si din negtiinld va pdcdtui tmpotriva
celor afierosite Domnului, acela, pentru vina sa, sd ia din
turma de oi Si sd aducd Domnului jertJd pentru vind, un
berbec fdrd meteahnd, preluit la doi sicli de argint, dupd
prelul siclului sfdnt. "
,,Este desemnati aici o criml major6, constdnd in le- fl Hfihirr ftffle ilh 1trt,1ul lui Si sd deo aceluia, al cdruia este
zarea autorititilor divine, prin neglijarea s[vdrgirii sacrifi- fund, ln tttut rdnl lql t\t tunoaste vina sa. Iar pentru vina
ciilor rituale cuvenite."3i Siclul sfhnt avea aproximativ 11 lH ld ,r, iln ln'n,t rb ttl un herbec fdrd meteahnd, dupd
Helutrrttt.rr,, ir, ,r.l I ttltu't\ l)omnului prin preot, jertfd pen-
3t
LEV, p. l7o lt'fl llnfl l'tetilul tl vt t'urt\1i inaintea Domnului Si i se va
3u
Sfantol Chiril al Alexandriei, op. cit.,XY lcflfl trth'F u' ll hlltttlt $l oricum s-arfifdcut vinovat."
" [,EV, p. 1To

28 29
,,in aceastii ingiruire de p[cate este vorba de delicte ln eologla oro{tin[, fbcul permanent simbolizeazi
contra propriet[fii care nu pot fi dovedite gi urmlrite juridic, h{rtlol- ruprtm6."4l Astfel ce ..ultarul dumnezeiesc
congtiinfa infractorului fiind singura in misuri s[ restabi- fuenull lnlWi tn chip, prin Care ne apropie de Dumne-
leascl ordinea, prin recunoagtere public[ gi sacrificiu ritual. d Tf*l tl(lnduJ rafional gi aducdndu-I ca jertft buna
intrucat infrac{iunea nu atenteaz[ la integritatea lui Iahve, ci lml f vlrtufllor gi sfinfenia viefuirii evanghelice.'/2
doar la bunul aproapelui, se impune un sacrificiu pentru vin6
gi nu unul pentru plcat."38 Dar, fiind vorba de un pdcat vo- * Wd g0 il-a luat pantalonii sdi cei de in pe trupul
luntar, nu din negtiinfi, valoarea jertfei era mai mare ca la fu genuia arderii de tot, pe care a ars-ofocui pe
plcatele descrise anterior. ,,Aqadar, dacl judecata este at6t 1l r<t pund ldngd jertfelnic."
de inflexibil[ pentru cei ce pdc[tuiesc din negtiinp, iar jertfa ritual[ a preofilor era din in, ceea ce
este necesar[ pentru cur[fire, pe care gi dreptul lov mlrturi- dupl rutorii patistici, stingerea patimilor, inul fi-
segte ci o aducea pentru fiii sii (Iov 1, 5), ce poate s[ spunl F$tflonll do in erau folosifi pentru acoperirea or-
cineva despre cei ce p[cituiesc cu gtiinp sau despre cei ouvlntul tntp find aici un eufemism.
indiferenfi?"3e Totuqi, chiar gi plcatul sivdrgit cu voia este ,lgl ud-gl dezbrace hainele sale si sd se imbrace
iertat, dacd e m[rturisit gi se fpce isp[gire pentru el. ,,Deci AUrofu gl sd scoatd cenuga afard din tabdrd, lo
desp[gubind pe cei nedreptlfifi';i tlind supiririle frafilolcu
fapte de iubire, ne vom izbdvi pe noi ingine de orice vini gi ilmbltof vcgmintelor preo{egti cu altele de rdnd
vom dob6ndi iertarea in llristos.'{O dfofnn do lnsemnltate a celor dou[ indatoriri
8-9: ,,$l a grdit Domnul cu Moise gi a zis: PorunceSte pO OAnd colectarea cenugii de pe altar era o
lui Aaron Si fiilor lui Si le zi: Rdnduiala arderii de tot este lndcplrtaroa ei era un act minor."43
qceasta: arderea de tot sd rdmdnd pe vatra iertfelnicului uDartocul de pe jertfelnic sd ardd gi sd nu se
toatd noaptea pdnd dimineala si focul jertfelnicului sd ardd b pnenl ad pund lemne pe el tnfiecare dimineald, sd
pe el Si sd nu se stingd." fl ll Udere de tot Si sd ardd pe el grdsimea jertfei de
,,intrefinerea neintrerupti a arderii de tot nu reclama ll
il
Iaf locul ardd necontenit pe jertfelnic Si sd nu
decdt un sacrificiu zilnic, dimineafa, cum s-a practicat qi in
epoca regalit{ii (cf. Iezechiel 46, 13-15). in schimb, in 1e- ffi t.r er[tat mai sus, prin focul nestins se in{elegea
Sirea 29,38-42 gi Numeri 28,3-8 sunt prescrise doul arderi lllnlct a,lertlbi arderii de tot.
de tot, una diminea(a qi una seara. Indicafia de aici trebuie ,ll ,,lldnduhla prinosului de pdine, pe care preo-
pusd in leg[turd cu ritualuri similare atestate la majoritatea Icflon, lrehuie sd-l aducd inaintea Domnului la
popoarelor antice: intrefinerea permanenti a focului sacru tttl? *rcutla: Sd ia preotul din prinosul acesta de
semnifica, pe de o parte, vigilenfa comunitlfii gi, pe de alti fi pUfirl de lillnd de grdu, cu untdelemnul ei Si cu
parte, nevoia conserv[rii unei prezen\e permanente a Divi- l*/Idlk, ettrc e cle prinos, si sd le ardd pe jertfelnic

1r
lbid.
" Sfanhrl Vasile cel Mare, Cwdnt despreiudecata lui Dumnezeu,Y
oo
Sfaot rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,YY

30 3t
cu unl.lelemn; sd o aduci tntru mireasmd pldcutd
Acaa$a s-o sdvdrSeascd preotul, care se va mi-
h 1reil lul Aaron, din tiii lui; acesta este a$ezdmdnt
Frlnosul acesta sd-l ardd tot. Orice prinos de pdine
pruilului sd se ardd tot Si sd nu se mdndnce
dnQl,"
i rpUt ffiorlficii aduse cu prilejul investirii in sacerdo-
Ett oar, preotul fiind cel ce oferea jertfa,ii era in-
atinge de ea se va sfinPi." il mlnfureo o parte din ea, cum ar fi fhcut in alte im-
Aceasti jertft revenea numai preo{ilor, fa([ de alte o- (,,,), I)atoria de a arde in infregime ofranda semni-
frande care puteau fi consumate 9i de familiile lor, cum vom Ful ol prcotul nu trebuie s[ se situeze in afara legii,
vedea in alt- loc. Referitor la sfinfirea celor atinse de
jertft, ,pdllleglat absolut in raporturile sale cu divinitatea,
Mmpla uneori ca, de pildd, in I Regi 2,12 S.uJ'a6
dO illnl o semnul viefii, care inalfl tot timpul lui
bunt nriroasml a ei. Dar o va aduce, zice, in ti-
In untdelemn gi din flaramituri. Tigaia,
lp80taio. lndic[ impreunarea cu dureri; frlm0ntarea
bogltia strllucirii; iar fEr6miturile inchipuie
il'r6gezimea gi delicate{ea inimii sfin{ilor.
ln lntrogirne sffintI e insolitd de dureri 9i de lirgi-
f*ildll la Dumnezeu qi de o nesfhrqiti delicate(e."a7
nezeu, a c[rei inchipuire e fdina curat[ inchippiti prin pum- ,ll.50l ,,$l a grdit Domnul cu Moise si a zis: Spune
nul pieotului, impreun[ cu untdelemnul 9i cu t[mdia' C[ci glflllor lui Si le zi: Rdnduiala jertfei pentrupdcat
via(a inchinati lui Dumnezeu, chiar dacd e a$a numar f#€llllt: ,ler(fu pentru pdcat sd se junghie inaintea
se junghie Si cea pentru arderea de
parte, trebuie si fi9-f6r[ indoiald binemirositoare qi imbib Itt hrcul unde
de n[dejdi grase."45 €tfu ,rfinlenie mare. Preotul cel ce sdvdrSeSte
ig-Zl, ,,A grdrt Domnul cu Moise si a zis: P lttlcttt s-o mdndnce, dar s-o mdndnce tn lo-
lui Aaron Si alfiilor lui, pe care-l vor aduce ei Domnului' ln c'urteu cortului adundrii. Tot ce se va atinge
ziua ungerii lor, este ocesta: fiind bund de grdu, a zec Ug fl w w ,t/infi; si de se va stropi cu sdngele ei
parte dln eJd, vor aduce jertfd necontenitd; iumdtate din Hlne ilnryiltrl rd se spele in locul cbl sfdnt. oala de
dimineala Si iumdtate searo. S-o gdteascd tn tigaie, cu u fi ggro r,u ,llerl au, sd se spargd; iar dacd s-a
fiert fn
delemni s-o rupi in bucd1i, cum se rupe prinosul de pdi t AYmrl ilfitsl(t sd se curele Si sd se spele cu apd. Toli

4LEY,p.l72 l7l
o5
Sftntnl Chiril alAlexandriei, op. cit.,Xl t 'hlr ll al Aloxnnrlrici, op. cit.,XIl

32 33
cei de parte bdrbdteascd din neamul preolesc pot sd 7-Bz ,,La jertfa pentru vind, ca Si la jertfa pentru
mdndnce din ea. Aceasta este mare sfinlenie inaintea Dorn' gfleal, este aceeasi rdnduiald; ele sunt portea preotului,
nului. Dar orice jerffi pentru pdcat din al cdrei sdnge s-a fifi sdvdrSeSte curd[irea cu ajutorul lor. Cdnd preotul va
dus in cortul adundrii pentru facerea curdyirii in locul cel tUce jertfa arderii de tot a cuiva, pielea jertfei aduse vafi
'
sfdnt, sd nu se mdndnce, ci sd se ardd infoc." l preotului."
,,Distrugerea vasului in care a fost fiartl carnea jertfei
. ,,Aceastii prescripfie este unic[ in infteg Vechiul Tes-
trebuia fEcutil pentru c[ el era impregnat de sfinlenie 9i risca tmont, clci niclieri nu se specific[ faptul c[ o anume parte
sd contamineze pe cel ce l-ar fi folosit in continuare. Cdt pri- {0 sacrificiul complet va r[mdne preotului sacrificatoi, cu
vegte vasul de aromd (in realitate de bronz), acesta era mult Sfte ce pielea nu figureaz[ intre pi(ile vitei imolate (cf. l,
prea scump ca sI poatii fi distrus, aga incit simpla fierbere 9i 1.9), Se pare ins[ c[ aceastii indica{ie are un caracter re-
spilare era considerat[ ca fiind suficientil.'/t Parte din jert- It{ctiv, fiind vorba de jertfa unui particular gi nu de cea co-
fele pentru p[cat se ardea in intregime. ,,Ardere de tot este EItlitarI."5r
Hristos, pred8ndu-Se lui Dumnezeu intreg din intreg 9i nu in 9-10: ,, Tot prinosul de pdine copt in cuptor Si tot pri-
de pdine gdtit tn oald sau in tigaie va fi al preotului,
parte, spre miros de bun[ mireasm[ lui Dumnezeu 9i Tatiil.
sdvdrSeSte. Orice dar de pdine, frdmdntat cu untde-
i'entru u"."u gi Sffintul Sfin1ilor."ae Jertfele nu puteau fi
"
mdncate in afara incintei sacre: ,,locul cel mai cuvenit penfru sau uscat, va fi al tuturor fiilor lui Aaron deopotrivd.,,
sfintele lucr[ri este Biserica lui Dumnezeu 9i (.'.) in e4 se ,,Se face aici deosebirea intre azimele fr6m6ntate cu
gi cele uscate, adici doar prajite in untdelemn.,,52
slvdrgeqte in mod necesar taina lui Hristos"s0.
Ctp. 7, l-6: ,,Iatd Si rdnduiala jertfei pentru vind: 11-13: ,,Iar rdnduiala jertfei de tmpdcare, care se
Aceasta este sfinlenie mare. Jertfa pentru vind sd se junghie #uce Domnului, este aceasta: Dacd se va aduce.ca jertfi
in locul unde sejunghiejertfo arderii de tot Si cu sdngele ei h mullumire, atunci sd se aducd pdini frdmdntate cu uit-
sd se stropeascd jertfelnicul de iur imprejur. Cel ce o aduce
turte nedospite, unse cu tmtdelemn, /dind de grdu,
sd osebeascd din ea toatd grdsimea, coada Si grdsimea de ldmdntatd cu untdelemn; pe ldngd pdinile nedospite sd se
pe mdruntaie, amdndoi rdrunchii, grdsimea cea de pe ei Si GOI aducd dar la jertfa de mullumire Si pdine dospitd."

seul de pe ficat: toate acestea sd le osebeascd tmpreund cu - Jertfa de multumire (jertfa laudei - Biblia 16gg) era
dfanda prin care se exprima recunogtinfa fafa de bunlvoinfa
cei doi rdrunchi. Acestea sd le arddpreotul pe jertfelnic, ca
jertfd Domnului. Aceasta este jertfd pentru vind. Toli cei Pdinile dospite erau ,,pdini preparate cu un ferment
parte bdrbdteascd din neamul preolesc sd mdndnce din ea, (...) care nu puteau fi oferite ca jertfe; rezulti c[ su-
dar s-o mdndnce tn locul cel sfint, cd aceasta este floantut le aducea cu el pentru a le consuma el insugi, im-
mare." ptune cu plrfile care ii reveneau din animalul jertfit.,,53
tn acest capitol este vorba despre pffile jertfelor 14: ,,Unul din toate aceste daruri ale sale sd-l aducd
reveneau preofilor qi familiilor acestora. Dgmnului dar ridicat; acesta va /i al preotului, care stro-

a8
LEY,p.l72 " 1,r,,v,p.r72
4'
Sfintrl Chiril al Alexandriei, Glafire la Levitic " ll,i,l.
50
rbi.d. " ll,i,1.

34 35
pe$te cu sdngeleiertfei de mdntuire." a lreia zi sd se ardd cufoc."
Pentru dar ridicat, Septuaginta are aferema Kirio (= ,,Respectul fa[i de carnea sacrificati
pe altar impunea
ridicat Domnului); Biblia Hebraica ate terumah (: grija de a nu l{rgldui alterarea ei; de aici prescripfia de a fi
jertfE ri-
Ers[ imediat."s8
l8z ,,Dacd tnsd carnea jertfei acesteia o va mdnca ci-
neva a treia zi, jertfa aceasta nu va fi primitd ;i nu i se va
llne tn seamd, cd este tntinare Si cel ce o va mdnca va dvea
gsupra sa pdcat."
Lipsa de grijd,fa[h de carnea sacrificat[ (introdusi in
racru) atr[gea intinarea celui in cauzd, fiind din nou impus[
gur[{irea sa; printr-o altE jertfr; altfel, cum vom vede4 pe-
dcapsa era foarte aspri.
19-20: ,,Carnea care afost atinsd de ceva necurat sd
Su se mimdnce, ci sd se ardd cufoc; iar carnea curatd sd se
Dfrndnce tot de cel curat. Dacd insd vreun om, tn stare de
llecurdlie, va mdnca din carnea jertfei de mdntuire, adusd
Domnului, acel suflet se va stdrpi din poporul sdu."
nitS{ile mai presus de minte 9i cuvdnt, vom incununa rm'
, ,,Existil incertitudini cu privire la semnifica(ia exact[
preun[ cu Dumnezeu 9i Tat[l cu laude 9i mai strllucite pe ]acestei expresii, unii vizdnd aici o condamnare la moarte.
i{ristos, Dit[torul tuturor bunlt[filor.")o Gonform unei interpretiiri mai probabile, ar fi vorba aici
i6z ,,Dacd insd jertfa ce se aduce este dinftgdduinld dou de o izgonire din sdnul comunitdfii a celui care a gregit
sau de btmdvoie, iertfa lui sd se mdndnce in ziua aducerii Si Fv, ceea ce, in condifiile degertului, echivala totugi cu o
ceeo ce va rdmdne se poate mdnca a doua zi'" Cgldamnare la moarte. Condamnarea are aici un caracter
,,Jertfa adusi spre indeplinirea unei frglduin{e
(ebfl ilai degrab6 religios: exilatul era privat de efectele promi-
nede) era o ofrandi adusi in scopul indeplinirii unei- gr-o; lunilor divine date neamului lui Avraam."Se Daci in legea
misiuni explicite citre Divinitate, cain Judecitori 11, 30-39 Ylche era urmlriti curifia cu deosebiti rdvni, cu atdt mai
sau tr Regi 15,7-8, pe cflnd jertfa voluntar[ (ebr' nedabal' frult trebuie s[ fim atenfi noi, care ne invrednicim de Jertfa
era o ofrandl spontand, adusl-Divinitlfii in semn de omagi !m mintuitoare: ,,Cu cdtl curlfenie va trebui sd plsflm
qi supunere, ca in Esdra 3,5."t' ilrtitatea corpului gi a sufletului nostru - noi, cei care zilnic
17t ,,Iar ceea ce va mi rdmdne din carnea
jertfei Ftbuie sd minc[m carnea Prea Sfhntului Miel - cdnd chiar
hVlpturile Legii vechi opresc atingerea jertfelor de cltre
5a dtova necurat."0
LEV, pp. 172-173
55IEv,p. 173
inchinqea si slqiirea in fuh si
I nw,
'6 Smnt t Chiril al Alexandriei, c nw.
)(II
5'LEV,p. 173
I llnn t Ioan Casian, ,4 safunintele mdndstire$ti,VI,8

36 37
de ceva necurat' parte prinos Domnului Si anume: Sd aducd Domnului jerffi
21:z ,,Dacd vreun om, core s-a atins
de necurdlie orneneascd, sau de dobitoc necurat'
sau de cu mdinile sale: grdsimea de pe pieptul jertfei Si seul de pe
vreo tdrdtoare necuratd, va mdnca din carnea iertfei de flcat; sd aducd legdndnd pieptul jertfei inqintea Domnului.
se va stdrpi din po- Grdsimea s-o ardd preotul pe jertfelnic, iar pieptul va fi al
izbdvire, adusd Domnului, omul acela
porul sdu." lui Aaron si alfiilor lui."
Sunt aritate cazurile de intinare tfupeasce ce
constitu- ,,Specificarea cu mdinile sale subliniazl faptul cL
iau impediment la consumarea je{fei' intinarea ofranda nu putea fi prezentati decdt de cltre cel care aducea
era in(elea-
s[,' de pe atunci, 9i in sens spiritual' e interpretat[ in doui
mcrificiu1."62 Leg[narea pieptului
22-252 ,,$i a grdit Domnul cu Moise si
a zis: Grdieste foluri: ,,Conform Talmudului, preotul prelua jertfa din
li tsrah sf li zi: Nici un fel de grdsime' nici de bou' m6inile suplicantului gi o migca orizontal, inainte qi inapoi,
fiilor
'nici de oaie, nici de de mor- krdicdnd prin prima migcare prezentareajertfei citre Iahve,
lap sd nu mdncali' Grdsimea
sd s9 lar prin cea de-a doua migcare faptul c[ ea revenea apoi
tdciune si grdsimea dobitocului sfasiat de fiard
se
ini:ruuinyui la orice lucru, iar de mdncat sd nu
md- prcotului, ca slujitor al divinitl1ii, in semn de bunlvoin{i gi
care se ptotec(ie divind. Intr-o interpretare rabinicl mai recent[,
ndnce. Tot cel ce va mdnca grdsimea dobitocului'
a:duce jertfd mistuitd cu foc Domnului'
acela sd se stdr' OGremonia ar consta in migcareajertfei c[tre cele patru punc-
F cardinale, precum gi in sus gi in jos, spre a semnifica
hptut c[ Iahve stipdnegte vdnturile gi cn El a creat cerul gi
"u' E $i un sens mistic al acestora: ,"Prin piept se
contemplafia inalt4 iar prin bral activitatea, adicl
lorprinderea cugetdrii gi lucrarea, sau cunogtinfa gi virtutea.
flci cunoqtinfa aduce mintea in chip nemijlocit lui Dumne-
iar virtutea o desface prin fapte de toat[ devenirea
ilor. Acestea le-a l[sat Scriptura pe seama preofilor,
, ,,6t au primit ca mogtenire numai pe Dumnezeu gi nimic
nor."
in cele ale pimAntului."6a
2G272 ,,Nici un fel de sdnge sd ny mdncali't'ot
cetdyile uoort r, nici di pdsdrt, nii de dobitoace'
cel , 322 ,,$i spata dreaptd din jertfele de izbdvire ce adu-
ttd o dali preotului."
io *A"",o sdngq, acela ie va stdrpi din poporul sd,u',"
'- "---
Sangele"fiind via(a' nu se d[dea celor de
sub legea ,,Coapsa dreapt[ a animalului (ebr. soq haiamim) era
cu sdngele It iderati bucata cea mai aleasS; situat[ in apropiere de or-
che. Dar p"oporul cel nou se implrtlgegte 9i
de reproducfie, deci de izvorul vie{ii, ea nu putea fi
lului, dob0ndind viata veqnicl'
28-31: ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: ati de laici, revenind deci preofilor; indicafia expresd
fiflor luf Israit si t, ,i, Cel ce isi infdliseazd Domnuluiiert' coapsa dreaptd trebuie pusd in relafie cu intensa cono-
aducd
"ro
a" *Anruir"-, acela din jertfa sa de mdntuire sd
lbttt.
#tt,
6t
LEV,p. 173 3f,ntul Maxlm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talqsie, 45

38
bf,rbiteasci, dar nu in mod exclusiv. Animalele silbatice cu-
rate nu erau jertfite, acelea aparfin6nd prin excelen{d lui
Dumnezzu, in weme ce animalele domestice, intr-o m[sur5,
rparfineau omului, datorite muncii sale de a le ingriji. Jert-
tble trebuiau s[ fie de cea mai bunl calitate, atdt in ce pri-
vegte v0rsta, cflt qi integritatea frzicd,. Sacrifrciile se impdr-
fcau in public, aduse pentru intreaga comunitate, gi parti-
culare. Ofrande se puteau aduce gi din grdne, vin, untdelemn
gi sare. tn plus, mai consemn[m jertfa de tim6ie.

2. Consacrarea preolilor (8, 1 - 10, 20)

Cap. 8, 1-3: ,,,1i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia


in a opta zi, dupd pe Aaron Si impreund cu el qi pefiii lui, veSmintele, mirul de
crare, dar igi incepea atribufiunile doar
miruit, vilelul de jertfa cea pentru pdcat, panerul cu azimile
sfdrgitul s[pt[minii ceremoniale.
' gl cei doi berbeci, Si adund toatd obstea la uSa cortului."
3l-itz ,,Aceasta este rdnduiala arderii de tot' a da-
Inilial, Moise a trebuit sE ordoneze gi sd supravegheze
oflectuarea ritualului de sfinfire. Ceremonia fiind de o impor-
tanfl esenfiall, la ea trebuia sd participe intreaga comunitate,
prin reprezentan{ii s[i. $i azi, consacrarea preolilor (hiro-
tonia) se face in prezenla adunlrii credincioqilor. ,,Biserica
poart[ in chip foarte potrivit numele de Biserici (ekklisia:
rdunare) pentru ci cheam[ qi strdnge la un loc pe tofi oame-
nii, dupl cnm spune Domnul in Levitic: Adund (ekklisiason)
kntd adtmarea la uSa cortului mdrturiei (Biblia 1914).-67
Dar, in limba romdn5, cuvdntul bisericd provine din gre-
ecscul vasiliki (: casa implrlteasc[), termen preluat prin
lntormediul formei latine basilica.
4-6: ,,$i a fdcut Moise a$a cum ii poruncise Domnul
gl u adunat obStea la u;a cortului adundrii. Dupd aceea a
lll Moise cdtre obste: Iatd ce porunce$te Domnul sd se
preferate jertfele de parte ,ftr:fi! Deci a adus Moise pe Aaron Si pe fiii lui Si i-a spdlat
{api, porumbei $i turturele. Erau t'u upd. "

ut
LF){,p.173 6'
66 SlRntol Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Y,lm,24
lbid.

40 41
Pieptarul (ebr. hoSen') era o pies6 a costumului sacer-
,,Este vorba despre o ablufiune ritual[
qi nu despre un
pasaj, deqi Moise este dotal, lucratl din in gi bogat decoratl, de formi pltrati sau
simplu act de igien[. Ca in intregul
qi
dreptunghiulard, in care erau incastrate 12 pietre prefioase
subiectul gramatical al discursului, nu inseamnl neapirat c[
simbolizAnd triburile lui Israel. Se fixa deasupra efodului gi
insuqi profetul.? s[v0rqit doar le-a
ajuns ar- adipostea Urim gi Tumim. Azi, locul hogenului a fost luat
supravlgheat."68 ,,Aaron
hiireu. C["i era cu putin! allii unul de engolpion, o icoan[-medalion purtatii de arhierei.
"um
care nu era cur[{it cu La fel, nu mai au legltur6 cu
ap6?"6e Urim (: lumin[; ar[tare) Si Tumim (: desdvArgire;
adevlr) sunt greu de definit. ,,Degi sensurile termenilor ebra-
Dumnezeu cei ce resping Taina Botezului.
ici sunt clare, caracterul obiectelor desemnate rlm0ne incert.
7-9'. ,,Apoi a tmbrdcot pe Aaron cu hitonul, l-a incins
Interprefii mai vechi vdd aici un nume colectiv pentru cele
cu brdul, l-a tmbrdcat cu meilul, i-a pus efodul, l-a incins cu
doulsprezece pietre prefioase rituale de pe pieptarul preo-
cingdtoarea efodului si i-a strdns cu ea efodul; dupd aceed
i-a pus hoSenul Si in hoSen i-a pus Urim Si Tumim, iar pe fesc, denominafie metonimic[ a luminii gi perfecfiunii lui
i-o p^ chidarul Si la chidar, tn partea lui de dinainte, i-
"op
a prins tdblila cea de aur, diadema sfinleniei, cum porun-
f.T;
cise Dornnul prin Moise."
oi,
fost instrumente utilizate in consultarea voinfei divine, ca in
Vegmintele sfinlite sunt descrise amlnunfit in le{ireg,
Nilmeri 27,21;' Deuteronom 33, 8 etc."7r
capitolul 18. Totugi, ,,reconstituirea formei, dimensiunilpr qi
destinaliilor exacte ale imbrflc[mintei rituale a preo(ilor este
Milra sau chidarul era vn fel de turban purtat de ar-
hierei, posibil de form[ conicl; a devenit mitra episcopal[
aproape imposibild, in absen[a unor reprezent5ri pictogr- afice
de mai tilrzil.
ri.ar""hi, f;apt care a procurat mari greutifi traducitorilor'"'"
10-11: ,,Apoi a luat Moise mirul de miruit Si a miruit
Tunici (ebr. lanonef) era un fel de c[ma;[ purtatl
cortul Si toate cele din el Si le-a sfinlit. A stropit cu el de
direct pe piele; in Biserici, corespondentul tunicii (hitonu-
gapte ori asupra jertfelnicului Si a miruit jertfelnicul
lui) esti stiharul, vegmdnt comun celor trei trepte ierarhice. Si toate
obiectele lui, baia Si cdpdtdiul ei Si le-a sfinfit."
Meilul (ebr. meil) era o bucat[ mare de {es[tur[, cu o
Cortul qi toate obiectele Iui au fost sfin1ite, aga cum se
deschiz[turi ta mijloc pentru a l6sa s[ intre capul' Meilul
rfrnfesc 9i azi Biserica gi obiectele bisericegti; dar o ingeptitl
cobora in falduri pdnl la calcaie gi era impodobit cu ciucuri
rtropire cu mir s-a rezervat doar altarului, ca loc de o sfin-
'
qi clopo{ei.
-
fenie deosebite. ,,Smnt e corhrl, dar in chip des[v6rgit se bu-
Efodul era un fel de bluz6 sacerdotal[ dintr-un mate-
curi de sfinfire altarul, nu ca unul ce participl la cele ra-
rial scump, prins[ pe umeri cu o agraft' Efodul e omoforul
.u, *".u*i de azi, piesl vestimentari specifici arhiereilor flonale, clci nu e sfhnt ca, de pild6, firea ingerului sau firea
acelaqi material ct omului, ci prin atingerea c.y jertfa pus[ pe el. CIci e sfhnt gi
. Brdul efodului etaconfecfionat dincorp' locul unde este Hristos."72 Altarul cel vechi preinchipuie
gi efodul, servind la fixarea acestuia de

ur
Lil/,p.174 1t
u' rbid.
Smnt rl Chitil al Ierusatimului , Catehezele,Il, 5
1I
Smrtrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,N.
'o LEY,p.l74

42 43
ardere de tot, iqr Aaron Sifiii lui Si-au pus mdinile pe capul
Crucea, altarul Jertfei suPreme'
- rynt Moise mir pe capul lui berbecului. $i apoi a junghiat Moise berbecul Si a stropit cu
iZ, ,,Dupd o""ri o sdnge jertfelnicul de jur imprejur. A tdiat apoi berbecul in
---- -
Aaron gi l-a uns Si l-a sfinYit"'
po3*'"u lui Dumne- bucdli Si a adus Moise bucdyile, cdpdldna Si grdsimea, iar
,Ca"A Uoisi u tp" fratelui 11" mdrtmtaiele Si picioarele le-a spdlat cu apd. $i a ars Moise
$i ap?i
zel di'afi fEcut arhierlu, mai intfli l-a spllat i1 .ane ungenl tot berbecul pe jertfelnic; aceasta era ardere de tot spre
i-u ,rrr. Si a fost numit hristos (uns) din pricina mireasmd pldcutd, aceasta era jerffi Domnului, cum porun-
preinchipuitoare'"73,,lisus
cise Domnul lui Moise. Dupd aceea a adus Moise al doilea
7isus, pentru c[ m6ntuie
berbec, berbecul cel pentru sfinlire, Si Si-au pus Aaron Sifiii
Pentru c[ dumnezeiescul intre
lui mdinile pe capul berbecului. gi junghiindu-L, Moise a
lucru, a dlruit aceste dou6
poporului luqt din sdngele lui Si a pus pe vdrfut urechii drepte a lui
airt Lti. fe propriul s[u urmaq la conducerea Adron, pe degetul cel mare de la mdna dreaptd a lui Si pe
" p" n ri. (Oses), l-a numit Iisus (Iosua)' schimb0n-
irrJ"", degetul cel mare de la piciorul drept al lui. Apoi a adus
J"-i iar pe ffiriul s[u frate' pe Aaron' l'a numit
"rri""r"; p. capul arhiereutui, acesta fiind Moise pe fiii lui Aaron Si a pus sdnge pe vdrful urechilor
H;;i;ili-ri"i.o* drepte ale lor, pe degetul cel mare de la mdinile drepte ale
---- loc al sPiritului
-fg:
socotit 9i al
Mois imbrdcgt lor Si pe degetul cel mare de la picioarele drepte ale lor; Si
,,$ia adus
a stropit Moise jertfelnicul cu sdnge de jur imprejur. "
cu hitoane, i-a tncins cu
ane''cutn
Se aducea un vileljertfb pentru pdcat, un berbec ca ar-
poruncise Dornnul lui Moise'"
mai sim- dere de tot gi un berbec pentru sfinfire; cu sdngele acesfuia
Observ[m cd vegmintele preofllor erau mult
din urm[ erau ungi viitorii sacerdofi. ,,Indicafia urechii, a
ple decdt cele ale arhiereului'
mdinii gi a piciorului semnificd probabil consacrarea in in-
ira investit Purtitorul lui' tregime a corpului (partea superioarl, cea mediand gi cea in-
14'242 ,,APoi a adus
ferioarl); urechile vor fi sfinfite pentru a asculta comanda-
pdcat, iar Aaron Si fiii lui S
mentele divine, miinile pentru a slvArgi gesturile prescrise,
lului de iertfd Penffu Pdcat; lar picioarele pentru a merge pe cdile Domnului."75
din sdnge si cu degetul sdu a Pus Pe c 25-28: ,,Dupd aceed a luat Moise grdsimea Si coada,
ae toati pi4ile si a curdlit iertfelnicu!,
cu ru Jt toatd grdsimea de pe mdruntaie, seul de pe ficat, amdndoi
turnat ios tdngd iertfelnic Si a sfinpit yrtJemrcut
'*rir.2 ldrunchii, grdsimea lor Si Soldul drept; iar din panerul cu
fuatZph Moise toatd grdsimea de pe
rydru1t1i pdinile punerii tnaintea Domnului a luat o azimd, o pdine cu
tri a" pi n"ai, amdndoi rdrunchii si grdsimea lor'
"i si
o:::.: lnldelemn $i o turtd gi le-a asezat peste grdsinte Si peste
p":iiniahic. Iar vilelut, ?i'!"i.l"i: ::'l*
!!i
cum po) loldul drept; Si toate acestea le-a pus pe mdinile lui Aaron
tenia iui le-a ars cu foc afard din tabdrd'
'6"^""'i ti ioir". Apoi Moxe a adus berbecul cel )l pe mdinile fiilor sdi Si le-au dus legdndndu-le tnaintea
ft1ei Domnului. Apoi a luat Moise acestea din mdinile lor Si

?3
Sfentnl Chiril al Iensalimului' Catelwa
III mistagogicd'6 lf tEV, p. t75
14
ld,catehuele,x,ll
4s
le-a ars pe jertfelnic ardere de tot; aceasta a fost jertfa de td nu vd depdrtali de la uSa cortului adundrii, pdnd se vor
sfinyire, mireasmd pldcutd, jerffi Domnului-" ttnplini zilele sfinlirii voastre, cd sfinlirea voastrd trebuie sd
Fiind vorba de sfin{irea primilor preofi, oficiant este, se sdvdrSeascd in Sapte zile. Cum s-afdcut ostdzi, o$a a po-
in mod excep(ional, un,laic, profetul Moise. El trece daruri- ntncit Domnul sd se facd pentru curdlirea voastrd Si in
le, la un moment dat, in mdinile celor ce aveau s[ fie sfinfi(i, celelalte zile. La uqa cortului adundrii veli $edea ziua Si
ca venind din partea lor, dupd care i;i reia rolul siu de ofici- noaptea timp de Sapte zile Si veli fi de strajd la Domnul, ca
ant; in viitor, aceste acte cultice vor fi oficiate de cdtre sd nu murili, cd aSa mi s-a poruncit mie de la Domnul Dum-
preoli. nezeu. $i au implinit Aaron Si /iii lui toate rdnduielile, cdte
29: ,,Ludnd apoi pieptul, Moise l-a adus, legdndndu-l le poruncise Domnul prin Moise."
inaintea felei Domnului; aceasta era partea lui Moise din ,,Acesta este singurul loc unde se precizea"i explicit
ctr ceremonia investirii dweazA gapte zile, timp in care viito-
,,Dup[ cum se indic[ expres in 7 ,30-37, aceast[ parte, rului preot ii este interzis orice contact cu exteriorul.',77 Cele
drept Preofilor; dar, intr-un gapte zile simbolizeazl timpul intreg, sau viafa aceasta, datii
u existau ca atare, ritualul apre eforturi gi iniliere, spre a pdgi pe deplin cura{i in ziua a
pieptul revine, cu titlu de opta a ve$niciei. Legea face,,din gederea la locurile sfinte un
exceptie, lui Moise, un laic, in calitatea sa de prim oficiart simbol al fermit[fii gi statorniciei in sfinfenie. C6ci e neoesar
al acestui ritual."76 Dar de ce Moise, un levit, nu a fost 9i ca noi, care am fost rdnduifi si stim lfrngd Dumnezeu, s[
sacerdot? Rlspunsul credem c[ il afllm in faptul c5, intine- fim statornici gi neclintifi in virtute; neiegind din modul de
refe, el a ucis un egiptean (Iegirea 2,l2), nemaiputdnd fi sai viafd ce ni se cuvine gi neab[tdndu-ne de la cugetarea cea
cerdot cel ce a virsat sdnge omenesc, indiferent de potrivite sfinfeniei, ci si r[m6nem punrea aproape de Dum-
nezeu gi s[ locuim l6ng[ E1."78
Cap. 9, l-22 ,,Iar in ziua a opta a chemat Moise pe
Aaron, pe fiii lui qi pe bdtrdnii lui Israel, Si a zis cdtre
Aaron: Ia-li din turmd un vilel de jertfd pentru pdcat Si un
berbec pentru arderea de tot, amdndoi fdrd meteahnd, Si-i
veSmintele Jiilor lui. " udu inaintea felei Domnului. "
Nu numai persoana preotului, ci 9i vegmintele lui su In ziua a opta sfdrgegte Moise de-a sluji ca preot gi in-
sfinlite. oepe Aaron. Dar nu a ticut Moise, degi i-a urmat Aaron la
31-36: ,,Apoi a zis Moise cdtre Aaron 5i cdtre fiii lui lucrurile preofiei. Cici timpul preofiei lui Hristos e cel de
Fierbeli cornea la intrarea cortului adundrii Si acolo dupd lege, adicd,ziuaa opta, in care a avut loc invierea qi in-
mdncali cu pdinea cea din panerul sfinlirii; dupd cum mi ooputul veacului nou. Pentru cd in Hristos e zidirea noul
poruncit mie Si mi s-a zis: Aaron Sifiii lui s-o mdndnce! (,,.). Iar c6nd a fost proclamat Hristos in ziua a opta, gi-au
rdmdsilele de carne si de pdine sd le ardeli cuJoc' $apte
I't
lbid.
tf
'6 lbid.
Sfaot rl Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl

46
ajuns sfhrgitul cele ale lui Moise. C[ci nu mai slujim la chi: fidruntaiele gi picioarele le-a spdlat cu apd Si le-a pus peste
puri 9i umbre. Dar invd(itura dati prin lege nu a tiicut. C[ci urderea de tot gi le-a ars pejertfelnic."
legea e duhovniceascd celor duhovnicegti 9i pururea grlieqte Includem aici un comentariu privind ultimul verset:
taina lui Hristos. $i, de fapt, Moise a anunfat cd in ziua a
opta se va arilta slava Do.mnului (9, 23). Cdci legea a pre-,
vestit timpul venirii Mintuitorului nostru."7e
3-4; ,,Iar bdtrdnilor lui Israel sd le grdieSti Si sd le
spui: Luali din turma de capre m lap, ca ierffi pentru pd- descoperit tipicul aducerii jertfei qi, in plus, lui i se potri-
cat, un berbec, un vilel si un miel, toli de un an si fdrd vegte mai bine tdlcul cuvdntului, ca unuia ce s-a inwednicit
meteahnd, ca sdfie adusi ordire de tot, precum si un bou si de cunoagterea celor dumnezeiegti.
un berbec pentru iertfd de rndntuire, ca sd se , l5-l7t ,,Apo ludnd papul
jertld inainteafelei Domnului, Si prinos de pdine, fr pdcatul
cel pentru adus iert/d
cu wttdelemn, cd ostdzi are sdvi Se arate Domnul." pentrupdcat, ca Si arderea de
Domnul Se arath in ziua a oPta. tot, ea, pri_
5-l4z ,,Deci qu luat ei Si au adus inaintea nos jertfel_
adundrii cele ce poruncise Moise qi avenit toatd obstea Si,a nic,
stat inainteafelei Domnului. Atunci a zis Moise cdtre obste:
Iatd ce a poruncit Dornnul sdfaceli, ca sd vi se qrate'slava
Domnului! Iar cdtre Aaron, Moise a zis: Apropie-te de j
felnic Si sdvdrSeSte jertfa ta cea pentru pdcat Si arderea
tot a ta Si curdleSte-te pe tine gi casa ta; apoi adu darut
poporului Si-l curdleSte, cum a poruncit Domnul! Deci,
apropiat Aaron de iertfelnic si aimghiat vilelul cel deierffi
peniu pdcatul sdu. Iar fiii lui Aaron aducdnd sdngele la el,
Si-a muiat degetul in sdnge Si a pus pe coarnele i
nicului, iar celdlalt sdnge l-a turnat jos, ldngd pe mdruntaie, rdrunchii cu grdsimea lor Si grdsimea de pe
Grdsimea, rdnmchii gi seul de pe ficat, de la jertfa flcat; Si a pus grdsimea pe pieptul jertfei de izbdvire, opoi o
pentru pdcot, le-a ars pe jertfelnic, cum poruncise
lui Moise; ior carnea si pielea le-a ars pe foc, afard
tabdrd. Apoi a iunghiat iertfa cea pentru ardere de tot
aducdndu-i fiii lui Aaron sdngele, a stropit jertfelnicul
toate pdrlile. Dupd aceea i-au adus arderea de tot in bi lrentru pdcat, arderea de tot Si jertfa de milntuire, s-a co_
"
Si el le-a pus impreund cu cdpdldna pe iertfelnic, bordt.

fo
7n
lbid.,vr Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,56

48 49
Pind azi, arhiereul binecuvdnteazl poporul cu ambele prezen,tei divine."83 ,,Cu adevdrat s-a v5zut slava Domnului
mdini. Dar, ,,in tradi{ia ebraic[, gestul ridicirii mdinilor nu ln zhn^a opta, adic[ S-a aritat Fiul, slava lui Dumnezeu gi
este legat de ideea de binecuv6ntare, ci are mai degrabi Tatdl.'u
semnificafia unei invocafii sau a unei rugiciuni, cazuri in lui
care miinile se indreptau spre cer sau spre altar."8l Aaron
23-24: ,,Apoi au intrat Moise gi Aaron in cortul adu- pus in #
ndrii Si cdnd au ieSit au binecwdntat tot poporul; atunci s-a Domnului foc strdin, ce nu le poruncise Domnul. Atunci a
ardtat slava Domnului la tot popontl. $i ieSind foc de la leSit foc de la Domnul Si i-a mistuit Si au murit amdndoi
Domnul, a mistuit pe jertfelnic arderea de tot gi grdsimea. $i tnaintea Domnului."
vdzdnd, tot poporul a scos strigdte de bucurie gi a cdzut cu Nadab (: nobil) gi Abiud (: tatil demnitiifii) jertfesc,
fala la pdmdnt." probabil, in afara timpului prescris gi frrd invoirea lui
,,Flaclra care iese de dinaintea Domnului eman[ din Aaron. Sau ,,plcatul celor doi fii ai lui Aaron rezult[ dintr-
manifestarea vizibild a prezenlei lui lahve, norul luminos un exces de zel. Ei sunt pedepsili prompt fiindc[ au incllcat
desemnat prin expresia slava Domnului. Dac[ pAnI acum comandamentele divine, aducdnd ca ofrandd un parfum pro-
Moise utiliza pe altar trn foc oarecare, de data aceasta, la pri- fan care nu fusese preg[tit conform prescripliilor, pe care l-
mul sacrificiu preofesc autentic, Iahve doregte s[ arate c[ El
este inspiratorul alegerii frcute de Moise gi c[ acceptd jertfa
lui Aaron. Focul sacru rezultat din aceast[ flacflr[ miracu:
loas[ a fost plstrat nestins, conform tradifiei, pdn[ in vremea
lui Solomon cdnd, la inaugurarea templului, Iahve l-a rein-
noit printr-un miracol similar (cf. tr Paralipomena 7, l):
Acest al doilea foc a fost menfinut pdn[ la distrugerea tem- 3: ,,Iar Moise a zis cdtre Aaron: Iatd ce a voit sd
plului de cltre babilonieni, c0nd a fost ascuns intr-o pegterf, spund Domnul cdnd a zis: Voi sdfiu sfinlit prin cei ce se vor
unde a fost reglsit la intoarcerea din captivitate. Dar, dupi apropia de Mine Si inaintea adundrii a tot poporul prea-
cum se poate vedea dim II Macabei 2,8 9.u., Iahve sldvit! Iar Aaron tdcea."
pentru a treia oar[ focul sacru, care se va stinge din nou, Textul citat de Moise nu se afl6 in vreo alti parte a
data aceasta definitiv, in timpul persecufiilor lui Antioh Epi Scripturii, ar[tdnd cE, in afara celor consemnate in siris, de
fanes. Dup[ Filon din Alexandria, Vita Mosis,III, acest foc o autoritate egal6 se bucura Traddia. C6t privegte tdcerea lui
constituia esenfa cea mai pur[ a eterului."82 Minunea a fost Aaron, 93 .exprimd deopotriv[ durere, uimire gi teroare
intdmpinat[ cu striglte de bucurie, poporul cdzdnd cu fafa la mistici"87.
pnmint. ,y{cest gest exprima, la popoarele orientale, respec-
tul suprem fafE de un superior; aici, faf6 de manifestarea t'rbtd.
ra
Sfantul Chiril al Alorandriei, op. cit.,N.
15
LEV, p. 176
8'LEV, p. rf
176 Smntut Ciprian alCutagjrcr, Despre unirotm Bisericii eo^yneniie,lg
82
lbid. " LE.I,p.176

50 51
4-52 ,,Atunci a chemat Moise pe Misail si Ellafan, fiii 7t ,,Din uSa cortului adundrii sd nu ieSili, ca sd nu
lui Uziel, unchiul lui Aaron, Si le-a zis: Duceli-vd de scoateli ,' murifi, cdci aveli pe voi mirul de ungere al Domnului! gi s-a
pe fralii voStri din locasul cel sf,6nt Si-i duceli afard din ldcut drept cuvdntul lui Moise."
tabdrd! $i acegtia s-au dus gi i-au scos in hitoanele lor afard Cum moartea celor doi i-a surprins pe preofi in timpul
din tabdrd, cum zisese Moise." elujirii, aceqtia nu puteau plrisi cortul sflint pentru a par-
Cei ucigi nu puteau fi scogi de cltre fra{ii lor 9i de ticipa la funeralii.
c[tre Aaron, c[ci s-ar fi intinat, lucru nepermis unui preot, 8-llz ,,Apoi grdind Domnul cu Aaron a zis: Vin Si si-
care aparlinea sacrului. De aceea se face apel la doud ru- cherd sd nu beli, nici tu, nici fiii tdi, cdnd intrali in cortul
denti, Misail (: care aparfine lui Dumnezet) qi Ellafan (= adundrii sau vd apropiali de jertfelnic, ca sd nu murili.
Dumnezeu este ocrotitor), frii \ri Uziel (: puterea mea este Acesta este asezdmdnt veSnic in neamul vostru. Ca sd puteli
Domnul). 'deosebi cele sfinte de cele nesfinte Si cele necurate de cele
6z ,,Iar lui Aaron sifiilor lui, Eleazar si ltamor, le-a curate, Si ca sd invdlayi pe /iii lui Israel toate legile, pe care
zis Moise: Capetele voastre sd nu vi le descoperili gi veS- le-a poruncit lor Domnul prin Moise."
mintele voastre sd nu vi le sfdsiali, ca sd nu murili Si co sd Sichera era un fel de vin obfinut din curmale gi se-
nu atrageli mdnia asupra obstii intregi. Dar fralii voStri, minfe, dar putea desemna gi alte fermentate din fructe sau
toatd caso lui Israel, pot sd pldngd pe cei arqi, pe care i-a cereale. Preofilor le era interzis consumul de alcool in tim-
ars Domnul." pul slujirii lor; dac[ interdicfia e datd, acum, posibil sd fie
Sunt numifi gi ceilalli doi fii ai lui Aaron, Eleazar (: pusl in leg[tur6 gi cu moartea celor doi fii ai lui Aaron,
Dumnezeu a ajutat) gi Itamnr (: insul[ a palmierilor). In b[utura fiind un anesteziant c[utat de cel ce a suferit o pier-
timpul doliului, durerea se exprimd, intre altele, prin sfhqie- dere grea. ,,Observi ci trebuie si fie treji. Fiindcl pentru
rea hainelor la piept, lucru de neingdduit celor ce purtau veg- mintea intunecatii gi inima inc[rcatd de griji, care e stipdniti
mintele sfinfite; c6t privegte descoperirea capului, in vremea de o befie lumeasc[ (cici se imbat[ unii gi ftr[ vin), atinge-
doliului evreii, dimpotriv[, igi acopereau capetele qi fa(a (cf. rea de slujba (liturghia) sfrnti e pricind de moarte. Pentru c6
tr Re$ 15, 30; 19,4). Dar ebraicul para dre,,,pe l6ngi sensul mintea care nu poate pigi drept se abate spre ur6ciune gi
de a descoperi (capul) gi pe acela de a rade (pdrul sau coboard cele sfinte gi nu mai sunt in rdnduial6 cele sdv0rgite,
barba); cel de-al doilea ssns ar fi mai potrivit in context, ci au fost aruncate de la calea cea dreapt[. Iar pi{ind ei
smulgerea bnrbii gi a pirului de pe cap, ca gi ruperea hainelor, aceasta, numaidecdt suplrl pe Dumnezeu gi vor suporta
fiind un semn de doliu nu doar la ewei, ci gi la alte popoare amamice pedepse din pricina ugurfltifii."8e
antice (...). Agadar, dupl cei mai mulfi interprefi, secvenfa l2-l5z ,,Iar Moise a zis cdtre Aaron Si cdtre fiii lui,
risa lo ifra et ar trebui infeleas[ sd nu-qi lase capul in ne- Eleazar Si ltamar, care-i rnai rdmdseserd: Luali prinosul de
ordnduiald. Orice semn de durere din partea preofilor afla{i in. pdine, ce a rdmas din jertfele Domnului, Si-l mdncali ne-
exerciliul funcfiunii ar fi atras m0nia divin5, clci arfi putut fi' dospit, ldngd jertfelnic, cd qcesta este sfinlenie mare. Sd-l
interpietat ca odezaprobare a hotirdrilor lui Iahve."88 mdncali insd tn locul cel sfiAnt, cd aceasta este partea ta Si

88IEV, pp.176-177 ie
Sfeon l Chiril al Alexandri €t, op. cit.,NI

52 53
parteafiilor tdi din jertfele Domnului; aya mi s-a poruncit pldcut Domnului? $i o auzit aceasta Moise Si le-a socotit
mie de la Domnul. Iar pieptul legdnat Si spata ridicatd sd le r dspuns ul indr ep tdlit. "
mdncali la loc curat, tu Sifiii tdi Si casa taimpretmd cu tine, AtAt explicafia lui Aaron cdt gi acceptarea ei de c[tre
cd acestea sunt date sd fie partea ta Si partea fiilor tdi din Moise sunt greu de infeles, pasajul fiind lapidar. Totugi, s-a
jertfele de izbdvire ale fiilor lui Isroel. Spata ridicatd Si vlzut aici o manifestare a smereniei gi poclinfei lui Aaron:
pieptul legdnat sd le aducd ei cu grdsime pentru ardere, ,,Sd vedem ce inseamni aceasta. Numai Dumnezeu nu gre-
legdndndu-le tnainteafe\ei Dornnului, Si sdfie acestea parte gepte cu nici un chip. infeleptul igi indreaptl gregeala gi se
veSnicd pentru tine Si impretmd cu tine Si pentru fiii tdi Si c[iegte pentru plcatele sale, ceea ce este totugi greu in
pentntfiicele tale, curn a Poruncit Domnul lui Moise." aceast[ viafi omeneascl. Ce este mai rar dec6t s[ glsegti un
,,Cend o victim[ este adusl ca jertfb dupl Lege, in[e- blrbat care s[ se dojeneascd pe sine insugi.gi s6-gi osdn-
lepciunea cuvdntului precizeazh cd partea de sus a pieptului deascd faptele sale? Rar[ este recunoagterea plcatului, rar[
este pusd la o parte. E vorba despre cel care prdnzegte c:l poclinfa, rarl chiar folosirea acestui cuvdnt la oameni. C6ci
Iisus gi care se desfEteazi d: comuniunea sentimentelor."'" se impotrivegte firea, se impotrivegte ruginea."e2
Se amintegte aici gi despre Jiicele lui Aaron, formulare care
desemneazd, in mod generic, pe membrii feminini ai fa-
3. Reguli de purificare sJinlire (11, I - 15, 33)
miliilor sacerdotale, clci Aaron a avut doar fii. Si
16-18: ,,$i a cdutat Moise lapul de jerffi pentru pdcat Cap. ll,
l-32 ,,in vremea qceea a grdit Domnul cu
Si iatd era ars. $i s-a mdniat Moise pe Eleazar Si pe ltamar, Moise Si cu Aaron Si a zis: Grdilifiilor lui Israel Si le ziceli:
fiii lui Aaron, care mai rdmdseserd, Si a zis: Pentru ce n-ali Iatd animalele pe care le puteli mdnca din toate dobitoacele
mdncat jertfa pentru pdcat in locul cel sfdrtt? Cd aceasta de pe pdmdnt: Orice animal cu copita despicatd, care are
este sfinlenie rnore Si vd e datd voud, ca sd ridicali pdcatele copita despdrlitd tn doud Si iSi rumegd mdncarea, il puteli
obstii Si s-o curdlili inaintea Domnului. Iatd sdngele ei nu mdnca."
s-a dus induntrul locasului sfdnt Si voi trebuie s-o mdncali Puteau fi mdncate cornutele mari gi mici, atdt cele do-
in locul cel sJiint, cum mi s-a poruncit mie de la Domnul." mestice, cdt gi cele sllbatice (cf. Deuteronom 14, 5). ,,Aces-
,,Fiii lui Aaron arseser6 jertfa in intregime, incilcdnd tea, dat fiind cd merg repede pe drum cu aceste dou6 unghii,
astfel prescriptia care prevedea ca o parte a ei s[ fie consu'- simbolizeaz[ pe cei ce merg corect pe calea Legii."e3 poate
matii de preofi, in semn de asumare gi ispdgire a p[catelor' fi vorba gi despre o deplgire a egoismului: ,,piciorul e sim-
r . ,r9l
poporutur. bolul mersului prin fapte. Iar despic[tura copitei e chipul
19-202 ,,Amon insd a zis cdtre Moise: Iatd, astdzi Si- olar al putinfei de-a merge, de-a p6gi drept gi frrI vin[ in
au adus eijertfa lor pentru pdcat Si arderea lor de tot tna- amdndoud direcf,ile: spre noi gi spre allii."ea Sau: ,,cu copita
intea Domnului Si, dupd cele ce mi s-au intdmplat, de aS despicatii inseamnl c[ cel drept merge gi in lumea aceasta gi
mdncqt ost(ai jertfa pentru pdcat, oare ar fi fost

* OrigoU Omilii la Cdntarea Cfuttdrilor,I, " sfaotol


qt
34
e'wY,p.l77
3 sfrrtul )oo(I,4
'1 sfentrl
a$teapt[ gi veacul cel sfhnf'es. ,,Animalul cu copita despicatii tic. in general, orientalii evit6 porcul, acesta fiind in ve-
in doui aratd dreptatea; cd. dreptatea are talerele egale; acest chime principalul purtiitor al leprei. Porcul simbolizeaz[ ig-
animal apoi rumeg6 propria sa mdncare, mincarea dreptlfii, noranta, l[comia, desfrdul gi egoismul. ,,Despre porc a vrut
adicd Cuv0ntul; Cuvintul intr[ in noi din afari prin cate- s[ spunl aceasta: S[ nu te lipegti de astfel de oameni, care
hez.d. aSa cum intri mincarea; iar dinluntru, ca din stomac, sunt asemenea porcilor! Cu alte cuvinte: oamenii, c6nd tr6-
este trimis min(ii spre a fi plstrat in memorie. Omul drept iesc in belgug, uitii de Domnul; dar c0nd sunt in nevoi, igi
rumegd hrana cea spiritual[ cdnd are in gura sa Cuvdntul; aduc aminte de Domnul; ca gi porcul, cAnd mdnAncI, nu gtie
dreptatea o desparte in dou[: sfinfegte gi aici pe plmdnt pe de stip0nul s6u; dar cdnd e flImdnd guip; iar dac6 primegte
omul drept, dar il trimite gi in veacul ce va sE fie."'u de mdncare iarigi tace.""o ,,Legea opregte sd se m6n6nce
4i ,,Dar si din cele ce-Si rumegd mdncarea, sau isi au animalele care prin natura lor sunt grase, de pild[ porcii, c6
copita despicatd sau tmpdrlitd tn doud, nu veli mdnca pe a- de felul lor au multd carne grasi. O came ca aceasta folosesc
cestea: cdmila, pentru cd aceasta-Si rumegd mdncarea, dar cei cdrora le place s[ triiasc[ in desfrt6ri. Se spune c6 un
copitan-o are despicatd; aceasta e necuratdpentruvoi." filosof ftcdnd etimologia cuv0ntului is (= porc; gr.), a ardtat
Este vorba despre dromader, cimila cu o cocoag[, c[- c[ acest cuvAnt vine de la cuvdntul this Qertfr} pentru c[
mila cu doui cocoage fiind foarte rari in Orientul Apropiat. porcul esteln animal propriu pentru jertfr, (thisis) gi pentru
5z ,,Iepurele de casd iSi rumegd mdncareo, dar laba junghiere."ee in plus, ,porcul este sinibol al desfrdn#ii, pen-
n-o are despicatd; ocesta este necurat pentruvol" tru c[-i iubitor de pllceri, pofticios, murdar, are patimi ne-
Prin iepure de casl s-a tradus ebraicul safan, care de- curatji dup[ mdnclri gi impreun[ri, ii place si fie scirpinat gi
semna un mic mamifer de talia iepurelui, destul de rlspdndit sE stea.jn mocirll gi pune carne pe el pentru tdiere gi
in zon[. Acesta, ca gi iepurele, nu e un rumegdtor, dar mi;- pieire."lm
carea ritmicd abtnei dI aceasti senzafie. Simbolic, iepurele 8: ,,Din carnea acestord sd nu mdncali Si de stdr-
rqrezintd desfrdul 9i lipsa de mlsurl. vurile lor sd nuvd atingeli, cd acestea sunt necurqte pentru
6z ,,Iepurele de cdmp igi rumegd mdncarea, dar laba voi. "
n-o ore despicatd; acesta este necurat pentruvoi." E incheiati seria mamiferelor necurate care ar putea
Prin iepure (ebr. arnebef) sunt in{elese toate speciile stdrni confuzie, deoarece rumeg[ ori au copita despicatii, dar
acestei familii cunoscute in Orient. Este oprit consumul ie- nu intrunesc ambele condilii.
purilor ,,ca sd nu fi sodomit, nici s[ te amesteci cu unii ca 9-12: ,,Din toate vieluitoarele, care sunt in apd, veli
acegtia; c[ iepurele igi schimb[ in fiecare an culcugul, cifi mdnca pe acestea: toate cdte sunt tn ape, in mdri, tn rduri Si
ani trdiegte, atdtea culcuguri are."e7 hdlli, Si au aripi Si solzi, pe acelea sd le mdncoli. Iar toate
7z ,,Porcul iSi are copito despicatd Si despdrlitd in cdte sunt in ape, in mdri, in rduri Si in bdl1i, toqte cele ce
doud, dar nu rumegd; acesta este necurat pentru voi. " miSund in ape, dar n-au aripi Si solzi, spurcdciune stmt
Ebraicul kaziir desemna o specie de porc semisllba- pentru voi. De ocestea sd vd ingreloSali, carnea lor sd n-o

ur
nt
Baln aban Epistola, X, II 0q
lbid.,x,3
%
Clement Alex an&nul., Pedagogul, m, 7 6, l-2 Clement Alexandrinul , Stromate,Il, 105, l-2
ttttt
e7
Bamaba, Epistola, X, 6 lbid.,v,5l,3

57
carul (ebr. Saloq) pare a fi, in fapt, cormoranul. Ibisul (ebr.
mdncali Si de stdrvurile lor sd vd ingreloSali. Toate vietdlile
din ape, cdre n-au aripi Si solzi, sunt spurcate pentru voi."
,!r!".f, in Septuaginta: i ivis) se crede ci era o specie de
bufrri1a.
Dintre viepitoarele acvatice, Legea ing[duie doar
l8z ,,Lebdda, pelicanul gi cocorul."
consumul pegtilor. Sunt oprite molugtele, crustaceele, cara-
catifa etc. ,,Si nu te asemeni, lipindu-te de nigte oameni ca
acegtia, care p6n[ la sfiirgit sunt nelegiuili gi os6ndifi la
moarte, dup[ cum gi aceste viefuitoare ale m[rii sunt sin-
gurele blestemate s[ inoate in ad0nc, c[ nu inoatl ca cele-
lalte, ci locuiesc pe plmdntul de jos din addnc."ror
l3z ,,Din pdsdri sd nu mdncali Si sd vd ingreloSali de l9z ,,Cocostdrcul, bdtlanul cu soiurile tui; pupdza
Si
acestea, cd sunt spurcate: vulturul, zgriplorul Sivulturul de
liliacul."
mare."
Prin cocost6rc e tradus ebraicul anafah, care ar in_
Prin vultur (ebr. neser) se infeleg toate speciile aces-
lntia. Zgripforul (ebr. peres) pare a desemna o specie de vul-
tur ce se hrlnegte mai ales cu pegti, Gypaetus barbatus. Ar
putea fi aceeagi pas[re ca gi vulturul de mare (ebr. azuiah).
14-15: ,,Corbul si soimul cu soiurile lor; toatd cioara
cu soiurile ei."
$oimul (ebr. daah) este cunoscutul rdpitor diurn, din
familia falconidelor. Prin corb gi cioar[ sunt infelegi to{i re-
pr ezcrl;tanlii aceste i fam i lii.
16z ,,Struyul, cucweaua, rdndunica Si uliul cu soiurile
lui. "
Struful (ebr. bat haiaanah : fiica strigltului) e interzis
evreilor, degi popoarele din zonl consumi carnea acestuia.
Prin cuguvea e tradus ebraicul talonas, despre care nu se gtie'
cu exactitate ce specie denumegte. Rdndunica red[ in mod
impropriu ebraicul sakaf, care desemneaz[ soiurile de pescl-
rugi. Cuvdntul uliu (ebr. nef) e folosit pentru o specie de 16-'
pitoare inrudite cu uliul.
17z ,,Huhurezul, pescarul Si ibisul."
20:, ,,Toate insectele inaripate, care umbld pe patru
Huhurez traduce ebraicul kos, desemndnd fie o specie
de bufnip, fie, mai probabil, pelicanul sau cofinoranul. Pes-

ll] Smntut Chirit al Alexandrie i, op. cir.,frl


ltti
to' Bwnaba, Epistola, X, 4
Barnab4 Epistola, X, 5

58
l+-

picioare, sunt spurcate pentnt voi." neavdnd copite.


,,Expresia p e patru picioare are in Biblia Hebraica wr 282 ,,Cel ce va umbla cu stdmul lor sd-Si spele haina
sens generic, denumind orice vieluitoare care are mai mult gl necurat va fi pdnd seara, cdci ele sunt necurote pentru
de doui picioare."lM voi."
2l-222 ,,Dar din toate insectele inaripate, core umbld Seara e timpul venirii M6ntuitorului. ,,Cel ce s-a atins
in patru p;;sioare, sd mdncali numai pe acelea care auJluie- gi s-a spurcat de cele necurate trebuie sl-gi spele haina gi
rele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca sd poatd sdri pe epre sear[ curat va fi. Prin aceasta se indic[ taina lui Hristos,
pdmdnt. Din acestea sd mdncali urmdtoarele: ldcusta 5i so- prin Care ne-am curl,tit, dobdndind iertarea prin sfhntul
iurile ei, solamul ;i soiurile lui, hargolul Si soiurile lui, Si Botez, adic[ in vremea venirii Lui, care s-a ftcut oarecum
hagabul cu soiurile lui." spre sear[, sau cdnd veacul de fafi se apleacl spre sfhrgit.
L[custa e o hranl apreciat[ in Orient, ca gi la unele Sau nu spunem cI^9uvintul lui Dumnezeu S-a intrupat in
triburi africane. Pdndazi, in bazarele arabe se glsesc llcuste ultimele timpuri?"ros
preparate pentru consum. Pustnicii cregtini, de asemenea" 292 ,,Din dobitoacele ce misund pe pdmdnt, iatd care
mincau llcuste, urmand pilda Sfrntului Ioan Botezltorul sunt necurote pentru voi: cdrtifa, Soarecele Si Sopdrla, cu
(cf. Matei 3, 4). Soiurile inglduite de llcuste eran: arbeh, soiurile lor."
hran[ foarte apreciatii incl gi azilaorientali; solam (: cel ce CaftiF traduce ebraicul koled, in fapt un mic mamifer
inghite), o specie foarte vorace; knrgol (: a sdri), specie care inrudit cu nevlstuica. $oarecele e cel cunoscut. $opdrla (ebr.
face salturi foarte ample; lagab (: a ascwrde), numite astfel /aD) e folositi generic pentru toate soiurile de gop6rle.
pentru c[ ascundeau privirii spa{iul pe care se agezau. 302 ,,Ariciul, crocodilul, salamandra, melcul Si came-
23-252 ,,Orice oltd insectd inaripatd core are potru leonul."
picioare e spurcatd pentru voi Si vd spurcoli cu ele. Tot cel Prin arici se traduce ebraicul anaqah (dtn anakn: a
ce se va atinge de trupul lor necuratvafi pdnd seara; ;i lot geme), desemn0nd o reptiH ce tr[iegte pe st6nci gi caracte-
cel ce va lua in mdini trupul lor sd-si spele haina Si necurat rizati printr-un geamlt specific. Crocodilul nu apare in Bi-
vafi pdnd seara." blia Hebraica sav Septuaginta, doar in Vulgata; e vorba de
Cel devenit impur era oprit sd participe la cultul divin obraicul letaah, prin care se infelege orice fel de gopdrle. in
p0nI seara, adic[ pdnl incepea ziua urmdtoare. textul ebraic mai apare komet, o qopdrli de nisip, Si koka, o
26-27t ,,Tot dobitocul cu copita despicatd, core n-are gopdrld de dimensiuni mai mari. Cameleonul corespunde
copita despdrlitd addnc sau nu-Si retmegd mdncarea, este:' obraicului tinSamat. Eviden! versetul vizeazd reptilele. Du-
necurat pentru voi; tot cel ce se va atinge de el necurat va fi' p[ Origen, Moise ,,a numit in lista animalelor necurate pe
pdnd seara. Din toate fiarele cu pdtru picioare, cele care acelea pe care egiptenii gi celelalte popoare le socoteau in-
calcd pe labe sunt necurate pentru voi Si tbt cel ce se va dicate pentru ghicire."l06 in plus, erau vizate animalele divi-
atinge de stdrvul lor necurat vafi pdnd seara." nizate in alte p[(i, ca qi cele socotite respingltoare.
E vorba despre canide gi feline, care calc[ pe labe,
05
f

lo('
Sfintul Chiril al Alexandri ei, op. cit.,$/
'*LEY,p.l'.9 Contra lui Celsus,Iv, 103

60 61
31-35: ,,Acestea dintre toate cele ce miSund pe pd- ,,in legea veche era socotit necurat tot cel ce se
mdnt sunt necurate pentnt voL Tot cel ce se atinge de stdr- atingea de un mort, dar nu erau socotifi necurafi ingigi mor-
vurile lor necurat va /i pdnd seard. Tot lucrul, pe care va
fii. Dar dup[ ce tns69i Viafa 9i Cauza Viefii a fost socotitl
cddea weuno din acestea, moartd, fie vas de lemn, sau hai- lntre morfi, nu mai numim morfi pe cei care au adormit intru
nd, sau piele, sau orice fel de lucru ce se intrebuinleazd la n[dejdea invierii gi cu credinfa in 81.:,110 prin dobitoace
ceva, lucrul acela necurat va fi; sdJ puneli fn apd Si va fi moarte, ins[, sunt in{elegi cei cEzufi in animalitate gi mo(i
necurat pdnd seara, im apoi vafi curat. Tot vasul de lut, in peiltru credinfi; se,,ating" de ei cei contaminafi de egoism gi
care va cddea vreuna din ele, sd-l spargeli, iar cele din el senzualitate.
sunt necurate. Orice lucru de mdncare, peste care va cddeq 40: ,,Iar cel ce va mdnca mortdciunea lui sd-Si spele
apd din acel vas, necurat va fi pentru voi Si toatd bdutura de hainele sale Si necurat va fi pdnd seara; cel ce no'd*,
bdut, din osemenea vas, necuratd va fi. Tot lucrul, peste stdrvul lui sd-Si spele hainele sale Si necurat va
care va cddea ceva din trupul mort al acestoro, se va sptr- seara. "
fi pdnd
ca; soba Si cdminul sd le stricafi, cd necurate sunt Si ne- Curioas[ prevederea privind mdncarea de mort[ciuni!
curate vorfi pentru voi." . Probabil se referea la cazuri extreme, ca tdzboi, foamete etc.
Cdminul corespunde ebraicului kir, cate,,se pare c[ 4l-422 ,,Toatd vietatea ce se tdrdste pe pdmdnt este
desemna o instalafie primitiv[ din pietre, sub care era aprins spurcatd pentru voi; sd n-o mdncali. Tot ce se tdrdste pe
focul pentru fierberea alimentelor."lo7 pdntece gi tot ce umbld in patru picioare Si cele eu picioire
362 ,,Numai izvorul, fifintdna si adundrile de apd vor multe dintre vietdlile ce se tdrdsc pe pdmhnt
rdrndne curate,-iar cel ce se atinge de mortdciunile din ele,
id nu le
mdncali, cd stmt spurcate pentru voi."
necurdt va.fi." F, vorba despre insecte, viermi, molugte gi reptile.
,,pe
,,Sursele de ap6 erau socotite pure dupl indep[rtarea patru picioare umbli cel ce se increde in lucrurifu supuse
elementului poluant gi reinnoirea apei.'108 partea con4ucltoare a
,l
fiinfei
37-38: ,,De va cddea ceva din trupul acestora pe sd- it[ cu ele. in sftirgit, cu mul-
mdnla de semdnat, aceasta curatd va fi. Dacd insd va cddeq
viluit cu totul de cele tru-
ceva din trupul lor peste sdmdnld, dupd ce aceasta s-a, pegti."lll
muiat cu apd, atunci sdmdnla necuratd sdfie pentruvoi." 43-452 ,,Sd nu vd spurcali sufletele voastre cu yreo
,,Spre deosebire de s6mdnfa uscat[, cea umezitii vietote tdrdtoare Si sd nu vd pdngdrili cu eq, ca sd din fiyi
fi impurificati prin contactul cu un cadavru cdci, in pricina ei necurafi, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
ultim caz, impuritatea pltrunde in interiorul ei."loe Sfinyili-vd Si veli fi sfinli, cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru,
392 ,,Iar de va muri vreun dobitoc din cele ce se sfdnt sunt; sd nu vd pdngdrili sufletele voastre cu vreo
ndncd Si se va atinge cineva de stdrvul lui, acela necural vietate din cele ce se tdrdsc pe pdmdnt, cd Eu sunt Domnul,
fi p,And seara." Cel ce v-atn scos din pdmdntul Egiptului, ca sd vdfiu Dum_
nezeu. Decifili sfin1i, cd Eu, Domnul, sunt sfdnt."
'o'LEV, p. l8o
'o'Ibid.
t@
Ibid. iillm"n t Ioan Damaschiq Dogmatba,t{,9
"' Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,-fil
62
E limpede cI sunt vizate sufletele in primul r6nd. Su- OdatE cu slvflrgirea p[catului, nagterea nu mai e doar
fletul trebuie s[ evite asemlnarea cu tAr6toarele, adip[ s6 nu binecuvdntare divin6, ci aduce gi impuritate, fiind legati de
se robeascl poftelor josnice, care l-ar tdri iar[gi in robie. pierderea de sdnge, dar gi de voluptate. ,,Curlfirea de gapte
Urm6nd lui Dumnezeu, ins[, vom ajunge la mlsura dumne- zile este cea dup[ lege, care in chipul sdmbetei de acum a
zeiasc[: ,,El inalfd firea rafional[ deasupra plcatului gi a in- vestit sdmbita cea duhovniceasc[."rr6 intreg timpul de acum
clin[rii spre riutate. $i astfel o preface prin sfin,tenie in chi- hebuie s6-l folosim ca o pregitire spre a p6gi cura{i1i in ziua
pul Creaiorului. Clci Creatorul tuturor este sfhnt."112 ,,Sun- a opta.
tem dupi asem[narea lui Dumnezeu, Celui ce ne-a fXcut du- 3: ,,Iar in ziua a opta se va tdia pruncul imprejur.,'
p[ chipul gi asem[narea Sa: din virtute gi in{elepciune (...), Circumcizia era semnul vdzut al leg[mdntului dintre
din cuvdntul in{elepciunii qi din cuv0ntul cunoqtinfei (.'-), Dumnezeu Ei poporul Israel. in Cregtinism, practica a fost
din sfinfenie gi desivdrgire (...), din smerenie gi bl6nde1e."113 abandonatl, p[strdndu-se doar infelesul sdu tainic, acela de
,,Cerem gi ne rugdm ca, fiindci am fost sfin1i1i prin Botez, s[ inliturare a rlutii{ii. Cum circumcizia se efectua in ziua a
st[ruim in ceea ce am inceput sI fim. $i aceasta ne rugdm opta, s-a frcut leg[fura cu starea de cur5fie la care ajung cei
zilnic. C[ci avem nevoie zilnic de sfinfenie pentru ca, ce dobdndesc ziua cea vegnicd. Cu acest prilej se punea co-
d6ndu-ne de picatele noastre, s[ ne cur[tim printr-o pilului numele, motiv pentru care s-a ftcut o legltur[ intre
nent[ sfinfenie."ll4 ,,Cend implinegte cuvdntul: fi1i, dar, oircumcizie gi Taina Botezului.
mdtori lui Dumnezea (Efeseni 5, l), omul primegte in 4-82 ,,Femeia sd mai Sadd treizeci Si trei de zile Si sd
fletul sflu virtuos tiparul lui Dumnezeu, iar atunci 9i tru ie curele de sdngele sdu; de nimic sfdnt sd nu se atingd, Si
celui ce are un astfel de suflet este Bisericd a lui la locasul sfdnt sd nu meargd, pdnd se vor implini zilele
zert,"ll5 curdlirii ei. Iar de va naste fatd, necuratd va fi doud sdp-
4G472 ,Aceasta este legea cea pentru ldmdni, ca Si tn timpul regulei ei; apoi sd mai stea gaizeci Si
pentru pdsdri, pentru toate vietdlile ce miSund in apd gase de zile pentru a se curdyi de sdngele sdu. Dupd ce se
pentru toate vietdlile ce trdiesc pe pdmdnt, dupd care se vor implini zilele curdlirii ei pentru fiu sau pentru fiicd, sd
deosebi cele necurate de cele curate gi vietdlile ce se aducd preotului la uSa cortului un miel de un an ardere de
ndncd de vietdyile ce nu se mdndncd. lot $i un pui de porumbel sant o turturicd, jertfd pentru
in incheiere, e ptezeriat un rezumat al intregului pdcat; preotal va tnJdliSa acestea inaintea Domnului Si o va
pitol. curdli Si curatdvafi de curgerea sdngelui ei. Aceasta e rdn-
Cap.12,l-22 ,,$i a grdit Domnul lui Moise si a zis duiala pentru cea ce a ndscut pranc de parte bdrbdteascd
GrdieSte Jiilor lui Israel Si le zi: Dacdfemeia va zdmisli tau de parte femeiascd. Iar de nu-i vq da mdna sd aducd un
va naste prunc de parte bdrbdteascd, necuratd vafi miel, sd ia doud turturele sau doi pui de porumbel, unul
zile, cum e necuratd si tn zilele regulei ei." pentru ardere de tot Si altul jerffi pentru pdcat, Si o va cu-
rdli preotul Si curatdvo.fi."
"2 Sfantul Chiril al Alexandriei, Despre Sfinta Treime,Yl ,,Necurd{ia ldazei consta din gapte zile dacd femeia
"3 Nichita stitbatul, cele 300 de capete,2ll

"4 Sfantol Ciprian al Cartaginei, Despre rugdciunea domneascd,X


r'5 lln
origen, op. cit.,Yl,63 Sfentrl Ambrozie al Milanului , Scrisori,)O(Vl, 7

64 65
n[$tea un bliat gi 14 zile daci nlgtea o fetifa. Femeia lEuzi aufdcut albi qi cd rana s-a addncit in pielea trupului, aceea
necur[{ea toate obiectele atinse de ea gi, dup[ aceasti pe- este rand de leprd, iar preotul, dupd ce l-a cercetat, il va
rioadS, igi splla corpul qi vegmintele, devenind curate n declara necurat. "
pentru cei ai casei gi pentru vizitatori. Ea nu avea voie sl
rdseasc[ casa 33 de zile penfu b6iat qi 66 de zile pentru fati,
dupl care putea s[ vini la locagul sfhnt pi preotul s[
pentru ea jertft de curlfire un miel de un an ca ardere de
gi un pui de porumbel sau turturea ca sacrificiu pentru obligafia de a decide existenfa sau non-existenfa bolii. Odatii
Femeilor sirace li se admitea aducerea a doi pui de declarat impur de c[tre preot, bolnavului ii era interzis sd ia
bel sau turturea."r17 Mielul jertfit vestegte Mielul ce va ridii
ca p[catul lumii: ,,Miel se numegte Atotneprih[nitul Miel
lui Dumnezeu."ll8 E qi un infeles ascuns al necurl(iei
ratd de naqtere: ,,Femeia care naqte, 9i pentru aceasta e
rati, este (...) firea omeneascl. Cici pentru moment ii
buim firii ins[gi fafa femeii. $i firea e osdnditil de lege 9i
socotiti vinovati de intinlciuni, pentru c[ nagte intru
clciune (corupere) qi nu este in cele ce era indati ce a prim nerale ale hainelor sau zidurilor cl[dirilor. in.tratatele me-
de la Dumnezeu existenfa (cici a frcut-o spre nestriclciune dicale grecegti, substantivul lepra era :utilizat pentru a des-
ci a fost ab6tutE mai degrabl la trebuin{a de-a se orie o boali caracterizatl prin aspectul tumefiat sau solzos al
fiind osinditi din pricina neascultdrii. (...) Deci stric[c
(coruperea) ivitii pe urml intineazd ftea 9i prici
moartea care a pus st[pdnire prin pizma diavolului, av
drept rldicin[ p[catul. O intineaz[ insl.gi altfel faptul
fi semina(i in vbluptate cei ce se nasc.'lre mai era numit[ gi elephantiasis
Cap. 13, l-3: ,,Grdit'a Domnul cu Moise si cu Aa in cercurile creptine pentru a
Si le-a zis: De se va ivi la vreun om pe pielea trupului t biblic."r2l
vreo umfldturd, sau bubd, sau bdsicd, sau de se vaface 4-62 ,,Iar dacd pota de pe piele, deSi este albd, dar nu
pielea trupului vreo rand ca de leprd, sdJie adus la A 3[le de pe ea nu s_aufdcut
preotul sau la un preot din fiii lui. Preotul va cercetq albi, I pe cel cu ranq-sapte
de pe pielea trupului lui si de va vedea cd perii de pe rand tlle. rqna: dacd rana a-rd-
mqs ca inainte Si nu s-a tntins rana pe piele, preotul sd_l
11? lnchidd alte Sapte zile. in ziuo a Saptea il va cerceta preotul
AR - D. Abrudan 9i E. Comi(esay Arheologie biblicd,
1994,p.299
Sfinnrl Simeon Noul Te olog, Cw dntdri morale, I, ll
I |8
lll'LEV. o. 18l
"e Sfirt'l Chiril al Alexandriei, inchinuea si slujirea tn duh si tlt
x/ lbid."

67
din nou si dacd rana va fi sldbitd si nu se va fi intins rana pe insd sAngele viefii av0nduJ imprdgtiat prin tot trupul, il are
piele, preotul sd-l declare curat. Aceasta este o bubd Si semdnat gi la suprafa{i. Aceasta inseamn[ c6 cel ce a ajuns
ce o are sd-Si spele hainele sale Si vafi curat." la ultimul capdt al rdutii(ii, dar pe urm[ s-a ciit, redob0n-
Ebraicul misfakat, tradus pin bubd, desemna o erup' deqte puterea vitald a virtulii. Numai congtiinfa o are colo-
rati de urmele cugetirilor dinainte. C[ci nu poate s[ nu cu-
fie benign6.
7-82 ,,Iar dacd, dupd ce omul s-a ardtat preotului, gete la ce-a fIcut, ca gi cdnd nu le=ar fi frcut. De aceea il de-
nou buba a tnceput a se intinde pe piele, sd se arate clar[ Legea pe unul ca acesta clrrat."t22
preotului; preotul, vdzdnd cd buba se intinde pe piele, il 14-17'. ,,Iar tn ziua cdnd se va ivi pe el carne vie, vafi
declara necurat, cd aceasta este leprd." necurat, Si preotul, vdzdnd carnea vie, il va declara necurat,
Sunt prev[zute cazurile de recidiv[ a bolii. cdci carnea ceavie este necuratd, este leprd. Iar dacd se va
9-llz ,,De se va ivi pe un om boala leprei, acela sd schimba carnea cea vie Si se va face albd, sd vind bolnavul
dus la preot. Preotul va cerceta si, dacd umJldtura de la preot Si preotul sd-l cerceteze Si dacd ranc s-a schimbat
piele va fi atbd si pdrul va fi schimbat tn alb si dacd t tn alb, atunci preotul sdJ declare curat, cd e curat."
In versetele ll-17 at fost prezentate cantile in care
fldtura vafi carne vie, aceea e leprd invechitd pe pielea '

pului; preotul tl va declara necurat Si nu-l va inchide, boala ap[rea ftri erupfii prealabile; in continuare (18-23) se
este necurat"" trece la caztrile in care lepra se dezvolt[ intr-o ran[ vin-
Biblia 1688 traduce si-l va pdngdri pre el preotul 5 decat[.
va osebi pre ddnsul. Totugi, textul ebraic sus(ine ci bo 18-23: ,,Dacd cineva a avut pe pielea trupului o bubd
nu trebuie izolati' presupunem c[ a fost preluatl o Si s-a vindecat, Si pe locul bubei s-a ivit o umfldturd.albd
de copist, logica impunind aici izolarea- mu o patd albd-roSiaticd, sd se arate preotului $i preotul
l2-l3z ,,Dacd tnsd leprava tnflori pe piele Si dacd sd-l cerceteze Si de se vavedea cd umfldtura s-a addncit in
acoperi lepra toatd pielea bolnavului de la cap pdnd piele Si pdrul de pe ed s-a schimbat in alb, pt eotul il va
picioare, cdt poate sd vadd preotul cu oehii, Si dacd declara necurat, cd aceasta e leprd Si s-a ivit in lacul bubei.
vedea preotul cd lepra a acoperit toatd pielea Dacd insd preotul va vedea cd pdrul de pe umfldturd nu este
atunci va declara pe bolnav curat, pentru cd totul s-a alb qi ea nu este addncitd in pielea trupului Si e negricioasd,
bat tn alb Si deci este curat." alunci preotul va inchide pe bolnau pentru Sapte zile. Dacd
E greu de infeles motivul pentru care un rono va incepe a se ldyi tare pe piele, preotul tl vo declara
bolnav era declarat curat, dar dispunem de o interesanti necurat, cd este rond de leprd. Iar dacd pata va rdmdne pe
cuire mistici: ,,C'el lepros in vreo parte are moarti paftea krc Si nu se va ldli, attmci e o oprire in loc a bubei Si preotul
care e lepra. Cici retrdgdndu-se sdngele care intrefine v ll va declara pe bolnav curat."
se gole$te locul. $i cdnd prin atingerea preotului se a Chiar daci nu tratau boala, e clar c[ preo(ii aveau se-
cegte locul, il spurcd pe cel lepros. Tot aga 9i cel lepros lioase cunogtinle de medicinS, degi doar empirice. lJrmeazA
vreo parte a sufletului, golindu-i-se sufletul, adicl ad6nc
du-se prin retragerea puterii vitale a virtufii, se face l7t
Dar cel lepros in intregime e drept c[ are culoarea Sfrfil Madm Marffiisitorul , intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,
7t

68 69
(24-28) un alt caz de boall, cdnd lepra apare pe cicatricea aceea este chelbe, leprd in cap sau leprd in barbd. Dacd
unei arsuri. lnsd preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea cd ea
24-28: ,,Dacd cineva va (Nea pe pielea trupului o ar- nu este addncitd sub piele Si cd pdrul de pe ea nu este
surd si pe locul tdmdduit de arsurd se va ivi o patd ro- gdlbui, preotul va inchide pe cel cu pata de chelbe Sapte
Siaticd-albicioasd, 9i dacd preotul va vedea cd pdrul de pe zile; in ziua a $aptea preotul va cerceta pata de chelbe iar
acea patd s-a schimbat in alb Si cd pata e addncitd subr Si, dacd chelbea nu s-a intins qi n-are pdrul de pe ea gdlbui
piele, aceea este leprd Si s-a ivit pe arsurd; preotul va de-' Si nici nu s-a addncit chelbea sub piele, atunci sd radd
clara pe bolnav necurat, cdci e boala leprei. Dacd tnsd pre- pielea, dar locul cu chelbe sd nu-l radd, Si preotul sd in-
otul va vedea cd pdrul de pe patd nu este alb Si cd ea nu este chidd pe cel cu pata a doua oard pentru Sapte zile. in ziua a
addncitd sub piele Si cd este negricioasd, preotul va inchide $aptea preotul va cerceta din nou chelbea Si, dacd chelbea
pe acela pentru Sapte zile; Si tn ziua a Saptea preotul tl va nu se va fi intins pe piele gi nu se va fi addncit in piele,
cerceta iar, si dacd pata s-a ldlit tare pe piele, preotul il va preotul va declara pe acela curat gi acela sd-Si spele hainele
declara necurat, cd aceea este rond de leprd. Iar dacd pata sale Si va fi curat. Iar dacd, dupd aceastd curdlire a lui,
std pe loc Si este negricioasd, aceea este obrinteala arsurii chelbea va incepe a se ldyifoarte tare pe piele, gi dacd preo-
Si preotul va declora pe om curat, cd este obrinteald a tul va vedea cd chelbea se ldleSte pe piele, atunci preotul sd
arsurii. " nu mai caute de e pdrul gdlbui, cd acela este necurat. Dacd
,,Prin aceasta, legea ne dd sd inlelegem ci ranele din insd chelbea std pe loc Si se iveSte pe ea pdr negru, atunci
suflet - iar acestea sunt nenumlrate - care au fost vindecate chelbea a trecut, omul e curat Si preotul il va declara cu-
prin purtirile cuviincioase gi aduse cu vremea la cicatrizare, rat. "
dacl se sapd din nou, le va cerceta Hristos, Marele Prin chelbe s-a tradus ebraicul neteq (solz:. miltrea[d),
Arhiereu, gi va rosti judecata cea dreaptl $i dacd care ,,este denomina{ie curentd pentru bolile caracterizate
inainteazl numai p0n[ la gdnduri, bolnavul nu va r[mine prin c[derea pirului"l2a. ,,Legea se pare c[ prin cuvintele de
totul necerta! clci se va excomunica. Dar nu se va lepida mai sus ne aduce aminte de patimile sufletegti gi vrea s6 se
tot, pentru cd nu e cu totul mort. Dar dac[ boala va indice bolile ce obignuiesc s[ se intdmple min{ii. Ciii capul
dincolo de gAnduri gi de poft[, prefEcdndu-se des[vdrgit e chipul minlii, iar barba, al cugetlrii infelepte. (...) Deci Ar-
ceea ce este mai rlu, va supune pe bolnav pedepselor hiereul tuturor, adicl Hristos, observi gi cerceteazi cu dea-
feritoare la intin6ciuni ."123 Cercetarea in ziua a gaptea mdnuntul cele ale noastre gi privegte la mintea insigi gi pro-
putea fi o prefigurare ajudeclfii particulare, in pragul zilei beazi gdndurile cele dinlfluntru gi ascunse. gi de va glsi in
opta. ele vreo striclciune gi vreo stri.mutare, fre de la credin{a
29-372 ,,Dacd un bdrbat sau ofemeie va cvea o dreapt[ la cea strAmb[, sau la rdutatea moravurilor gi la rea-
pe cap sau pe bdrbie Si, cercetdnd-o preotul, se va vedea ua voinfi (...), ne va respinge iardgi ca intinafi gi ne va
este addncitd sub piele Si cd pdrul de pe ea este gdlbui declara necurafi. Aceasta inseamnd (...) a p[timi de lepr6 la
subyire, preotul va declara pe unul ca acela necurat, cap sau labarbL."t2s

r23 ''nIl,v.o. 182


Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y{ r25
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,X\t

70 71
38-39: ,,Dacd un bdrbat squ o femeie va cmea pe el boala, sdfie spurcat, cd necurat este; $i sd trdiascd sin-
pielea trupului pete, pete albe, Si dacd preotul va vedeo cd guratic Si afard din tabdrd sdfie locuinla lui."
pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete, aceea e ,,Leprosul triia in afara comunitElii qi, pentru a fi re-
pecinginea care q ffiorit pe piele $i omul ce o are este cunoscut, umbla cu capul gol, hainele rupte la piept gi invelit
curdt. " pdni peste blrbie, iar la vederea unui om striga tame, tame
E descris[ o maladie benigni. Dar Clement Alexan- (necurat, necurat). El ardta ca un mort viu, deoarece trupul
drinulr26 vede aici o apropiere intre pielea leprogilor gi cea a igi pierdea pArul qi carnea, rimdhAndu-i oasele gi organele
reptilelor, ahrzie le veninul turnat de vr[jmag in suflete. interne."''o ,,Hainele rupte gi capul descoperit aratii clar ne-
40-44: ,,Dacd cuiva i-a cdzut pdrul de pe cap, aceeo cuviinfa neacoperitl. Iar acoperlmdntul in jurul gurii indictr
e pleSuvie qi omul este curot. Dacd cuiva i-a cdzut pdrul din faptul de-a nu avea ap[rare gi de-a nu putea spune nimic,
partea de dinainte o capului, aceea este jumdtate de ple- c6nd Dumnezeu invinovflfegte necurlfia. in sf6rgit, trebuinfa
Suvie Si omul e curat. Iar dacd pe pleSuvia din partea de de-a fi scos din tabird e un chip al faptului de-a nu mai pe-
dinainte sau de dinapoi vafi patd albd sau roSiaticd, atunci trece cu cetele sfinfilor, ci de-a fi scos din mullimea cea
pe pleSwia lui a inJlorit lepra. Preotul il va cerceta Si de va sfhnta gi de-a nu fi pdrtag de nici o bundtate."r2e
vedeq cd foya umJldturii de pe pleSuvia lui este albd sau 47-59: ,,Dacd boala leprei vafi pe haind,fie pe haind
roSiaticd, semdndnd cu lepra, ce de obicei se iveSte pe pie- de ldnd, saupe haind de in, soupe urzeald, saupe'bdtdturd
lea trupului, acela este om lepros Si este necurat; preotul de in sau de ldnd, sau pe piele sau pe vreun lucru de piele Si
sdJ declare necurat, cd pe capul lui este boala leprei." dacd va fi patd verzuie sau roSiaticd pe haind sau pe piele,
,,Bolile capului trupesc indic[ (...) bolile minfii, nigte pe bdtdturd sau pe urzeald, sau pe vreun lucru de piele,
boli mici gi c[rora se cuvine sd li se acorde iertarea. Deci le- aceea este boala leprei Si el se va ardta preotului. preotul
gea ne scuz[ de orice boal[ omeneascd gi de intiniciunilo va cerceta boala Si va inchide lucrul atins de boald pentru
ftrl voie, care ni s-ar intdmpla, datd fiind sllbiciunea do Sapte zile; in ziua a gaptea va cerceta preotul lucrul atins de
care sufer[ in mod necesax firea noastrl gi faptul c[ nu E boald Si dacd boala se vafi tntins pe haind, sou pe urzeald,
propriu veacului de acum s[ fim liberi de patimi, ci veacului $au pe bdtdturd, sau pe piele, sau pe vreun lucru de piele,
viitor, cdnd plcatul va fi lepidat din temelii qi ne vom str[,, aceasta este leprd rozdtoare Si e necurat; Si el sd ardd haina
muta la o viafi cu totul negtirbitii. (...) (Dar) uneori se oceea, sau urzeala, sau bdtdtura ceq de ldnd sau de in, sau
gi patimile mici in plcate puternice gi ne intineaz[ greu orice fel de lucru din piele, pe care va Ji boala, cd aceea
nu sunt oprite de noi, ci igi fac inaintarea spre mai riu, este leprd rozdtoare Si sd se ardd cufoc. Iar dacd preotul va
mod liber gi fEri nici o opunere."tz1 vedea cd boala nu s-a intins pe haind, sau pe urzeald, sau
45-46: ,,Leprosul, cel ce are aceastd boald, sd.fie pe bdtdturd, sau pe oricefel de lucru din piele, atunci pre-
hainele sfdsiate, cu capul descoperit, invelit pdnd la buze, olul va porunci sd se spele lucrul pe core s-a ivit boala Si-l
sd strige mereu: necurot! necurat! Tot timpul cdt va avea va inchide a doua oard pentru Sapte zile. Dacd, dupd spd-

t26 t28
Pedagogul,I[,54, 1 AB,p.2g7
"' Sfintul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yl 12"
sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,){t/

72 73
larea lucrului atins, preotul va vedea cd boala nu Si-a Cap. 14, l-42 ,,$i grdind cu Moise, Domnul a zis:
schimbat starea sa, dar s-a tntins, atunci este necurat Si Iotd rdnduiala pentru cel lepros: Cdnd el se va curdli, se va
lucrul sd-l arzi tnfoc, cdci lepra a ros fala sau dosul. Dacd duce lo preot; iar preotul va ieSi afard din tabdrd Si de va
insd preotul va vedea cd pata, dupd spdlarea ei, s-a mic- vedea preotul cd leprosul s-a vindecat de boala leprei, va
{ora| atunci preotul s-o rupd de la haind, sau din piele, sau porunci preotul sd se ia pentru cel aurdlit doud pdsdri vii,
din urzeald, sau din bdtdturd. Iar dacd se va ivi iar pe hai- curate, lemn de cedru, ald roSie rdsucitd Si isop."
nd, sau pe bdtdturd, sau pe urzeald, sau pe vreun lucru din ,,Ritualul de purificare trebuia s[ aib[ loc in afara spa-
piele, aceea este leprd inJloritd Si sd se ardd cufoc lucrul pe fiului comunitar. Purificarea bolnavului vindecat de leprd
care s-a ivit boala. Dacd insd haina, sau urzeala, sau bdtd- implica r:n ritual in care gesturile simbolice predominau fafi
turo, sant lucrul de piele il vei spdla Si se vaduce pata de pe de mdsurile igienice propriu-zise. Acest ritual aduce aminte,
el, trebuie sd se spele a doua oard Si va fi curat. Aceasta in unele privinfe, de cel al consacrlrii preo(ilor (...) gi a fost
este rdnduiala pentru boala leprei, ce se va ivi pe haind de respectat intotdeauna cu sfinfenie. Iisus insugi recomandl
' acest ritual leprogilor care vin s[-i cear[ vindecarea (cf.
ldnd sau de in, sau pe urzeald, sau pe vreo bdtdturd, sau pe
vreun lucru de piele, Si cum trebuie hotdrdt cd acestea sunt Matei 8, 4; Lrtca 17 , ll-14).-13r Pentru ritualul de cur[fire se
curate sau necurete." aduceau dou[ pis[ri vii, lemn de cedru, isop gi a{[ rogie.
tn tot acest pasaj e vorba despre ciuperci care atac[ fe- Cedrul semnific[ mirefia gi incoruptibilitatea. Isopul e un
siturile sau lucrurile din piele. Acestea sunt incluse totLa le-, arbust cu flori de culoare albastru inchis; crengufele de isop,
prd, datoritn posibilitifii de contaminare. adunate intr-un mlnunchi, serveau la stropirile purificatoare,
Smntul Maxim Mlrturisitorul observ[ c[ sunt patru so, ajung0nd s[ simbolizeze cur[firea de plcat. A{a rogie prefi-
iuri de lepra, dupn culoare: lepra rogie (13,49), albl (13,4), gur e azL Jertfa m dntuitoare.
verde (13, a9) neagr[ (13,2l\. Culorile corespund celor
li *7: ,,Dupd aceea preotul va porunci sd se junghie
patru umori trupegti: sdngele, limfa, fierea galbenl (sau ver." una din pdsdri deasupra unuivas de lut, la apd curgdtoare;
de) gi fierea neagr6. Aceste4 dupd Galenus, in funcfie do va lua apoi pasdrea cea vie, lemnul de cedru, ala cea ro$ie
predominanta vreuneia, stabilesc cele patru temperamente: Si isopul Si le va muia pe acestea Si pasdrea cea vie in
sangviru limfatic, coleric Ai melancolic. ,,Prin acestea se arat6 sdngele pdsdrii junghiate la apd curgdtoare; va stropi de
mdnia qi pofta impdrfite in speciile lor. Prin cea alb[ gi verdo Sapte ori pe cel ce se curdld de leprd Si vafi curat; apoi va
se arati pofta impirfiti in pllcere qi intristare; iar prin da drumul pdsdrii celei vii tn cdmp."
galben[ gi neagr[, iufimea imp[rfitd pe de o parte in furie gi ,,Exegefii au pus in valoare semnificafiile simbolice
m6nie, pe de alta in viclenia ascunsl a frtirniciei. Cdci ale acestei ceremonii de purificare. Cele doui p[s[ri vii
tea sunt primele soiuri ale patimilor ce {in de ele gi cele semnificl via\a redatd leprosului, care fusese mort pentru
principale roduri ale iulimii 9i poftei. P6n[ ce sufletul e comunitate. Aceeagi valoare simbolici pare sI aib[ gi ce-
nav gi impuns de ele nu e cu putinf6 sI fie socotit in lelalte elemente: apa vie, sdngele victimei ca sediu al vie{ii
celor ce se invrednicesc de cutea lui Dumnezeu."l30 gi culoarea roqie a firului stacojiu. Ramura de cedru, arbore

r30
Sfintul Madm Mlrturisitorul , Capete despre cunostinla de
nezeu,36 '3' LEV,p. 183

75
s[ o aducem in amintirea p[timirii pe care a r6bdat_o El

ele sale, sd-gi


curat. Apoi sd
cortul sdu. in
ziua a $aptea sd-Si radd tot pdrul sdu, capul Si barba sa,,
sprdncenele sale, tot pdrul sdu sd qi-l radd, Si sd-Si spela
iardsi hainele sale Si trupul sdu sd Si-l spele cu apd Si vafi
curat. "
Raderea totali a plrului era un act de igieni, dar poato
gi semnifica lep[darea picatelor odrlslite de trup.
l0: ,,in ziua a opta sd ia doi berbeci di cdte un dfi,;
Jdrd meteahnd, qi o oaie de un an, fird metealtnd, si
efi de fiind de grdu, tmpdrlitd in zece, sd ia trei pdrli pen .

tru darul de pdine Si s-o amestece cu untdelemn Si un log


(pahar) de untdelemn."
Reprimit in comunitate, fostul bolnav restabilegte
rela(ia sa cu Dumnezeu. ,,Agadar, Dumnezeu cere s[
scoat6, prin chipul leprosului, cel imbolnIvit de p[cat gi
tinat din mullimea sfinfilor. Dar se intdmpli 9i ca unii d

"n lbid.
"'Ibid. i]] Smntut Jrstin Martirul , Dialogul cu tudeul Trifon,N-l
'33 Glalre laLevitic tto
Desprepreolie,W

76
drept al lui. De asemenea, va lua preotul din logul de untdelemn din palma sa cea sfingd pe marginea urechii
untdelemn Si va turna in palma sa cea stdngd; iSi va muia drepte a celui ce se cttrdleSte Si pe degetul cel mare de la
preotul degetul mdinii sale drepte tn untdelemnul cel din mdna lui dreaptd Si pe degetul cel mare de la piciorul lui cel
palma stdngd a sa Si va stropi de Sapte ori cu degetul sdu drept, pe locurile unde este pus Si sdngele jertfei pentru
inaintea felei Domnului; apoi din untdelemnul rdmas in vind; iar celdlalt untdelemn din palma sa cea stdngd fl va
palma lui, va pune preotul pe vddul urechii drepte a celui turna pe capul celui ce se curdyeSte, ca sd-l curele tnaintea
ce se curdseSte, pe degetul cel mare al mdinii lui drepte Si pe Domnului. $i turturelele sau puii de porumbel, cum ii va fi
degetul cel mare de la piciorul drept al lui, pe locurile unde dat mdna celui ce se curdleSte, dupd starea lui, le va aduce:
o pus Si sdngele jertfei pentru vind; iar celdlalt untdelemn o pasdre jertld pentru pdcat gi alta pentru arderea de tot,
din palma preotului il va turna pe capul celui ce se curd- impreund cu darul de pdine. $i aSa va curdli preotul pe cel
leSte Si-l va curdli preotul pe acesta inaintea Domnului. ce se curdyeSte inaintea Domnului. Aceasta este rdnduiala
Astfel va sdvdrSi preotul jertfo pentru pdcat Si va curdfi pe pentru cel bolnav de leprd, cdruia nu-i dd mdna sd ducd tot
cel ce a venit sd se curele de necurdlenia lui; dupd aceea va ce se cere pentru curdlirea sa. "
junghia jeffi arderii de tot; si va pune preotul arderea da Cel cdndva bolnav se curdfegte deplin in ziua a opta;
tot gi darul de pdine pe jertfelnic. Astfel il va curdli pe el in vegnicie vom intra dupd ce ne vom fi curifit de toatii in-
preotul Si el vafi curqt." tinlciunea.
in continuare, e ardtatirdnduiala pentru cei nevoiagi: , 33-35: ,,$i a grdit Moise cu Aaron Si a zis: Cdnd veli
2l-32: ,,Dacd insd acela va fi sdrac si nu-i va intra in pdmdntul Canaanului, pe care-l voi da voud de
mdna, sd ia numai un berbec pentruiertfa de vind legdnat&" moStenire, Si voi aduce boala leprei asupra caselor din pd-
pentru curdlirea sa, a zecea parte dintr-o efi de fiind de, mdntul moStenirii voastre, atunci cel cu casa trebuie sd se
grdu, amestecatd cu untdelemn pentru darul de pdine, un dltcd Si sd spund preotului, zicdnd: Pe casa mea s-a ivit, pa-
log de untdelemn si doud turturele sau doi pui de re-mi-se, boala."
cum ii va da mdna; unul jertfi pentru pdcat 0i altul arde ,,Utilizarea aceluiagi termen deopotriv[ pentru o boall
de tot. ii va aduce in ziua a opta cea pentru curdpirea sa uman[ gi pentru un simptom de coroziune a perefilor caselor
preot, tnaintea Domnului, la uSa cortului adundrii. sub acfiunea unor ciuperci sau a unor factori de naturl mine-
preotul, ludnd berbecul de jerffi pentru vind si logul de rald reflecti credinfa in atotputernicia divinl, ca sursi a unor
delemn, le va aduce pe acestea legdndnduJe tnaintea nenorociri concepute ca semne gi pedepse. Pe de alti parte,
nului. Apoi va junghia berbecul de jertfd pentru vind Si prescripfia are un caracter prospectiv, referindu-se la etapa
lua preotul din sdngele jertfei pentru vind Si vo pune sedentariz[rii poporului ales in fara fEgdduitii, moment ul-
vddul urechii drepte a celui ce se curdld, pe degetul terior celui c6nd este emisd porunca."l3'
mare de la mdna lui cea dreaptd qi pe degetul cel mare de 36-4lz ,,Atunci preotul va porunci sd se goleascd
piciorul lui cel drept. $i va turna preotul untdelernn casa tnainte de a intra preotul sd cerceteze boala, ca sd nu
palma sa cea stdngd; Si cu untdelemn din palma sa se facd necurate toate cele din casd; dupd aceea va veni
stdngd va stropi preotul de Sapte ori cu degetul mdinii
celei drepte tnaintea felei Domnului; apoi va pune ll'LEv, p. r83

78 79
preotul sd cerceteze casa. $i cercetAnd el boala, dacd va
vedea cd boala de pe perelii casei e in chip de gropi verzui
sau roSietice, addncite in pereli, va iesi din casd, la uSa
casei, Si va tnchide casa pintru Sapte zile. in ziua a $optea
va veni preotul iar sd cerceteze casa si de va vedea cd boala
s-a intins pe perelii casei, preotul va porunci sd se scoatd' 47-572 ,,Cel ce va dormi in casa (rceea sd_si spele
pietrele pe cqre este boala, sd se orunce afard din oras, la hainele sale si necurat vafi pdnd seorq; Si cel ce uo
loc necurat, casa sd se rdzuiascd toatd pe dinduntru, ly casa aceea sd-Si spele hainele Si necurat vafi pdnd ^in"o
seora.
rdzdtura, ce se va rdzui, sd se arunce afard din oras, la loc Dacd tnsd preotul, venind gi intrdnd, va vediaid boato de
necurat." pe perelii casei nu s-a mai tntins dupd ce aceasta afost ten_
Pnnlocul necurat nu se d[ o indicafie ritualicS. cuitd din nou, preotul o va declora curatd, cd boala-a trecut.
tii sedentarizafi, evreii preluau configurafia urban[ obi Ca sd curele c
in Palestina gi inainte de venirea lor, care includea 9i un de cedru, ald
din afara cetetii, special amenajat pentru depunerea res deasupra tmui
rilor nefolositoate."l38 Tencr iala afectati era rizuiti de cel de cedru, ala, isopul Si pasdreo vie Si le va muia in sdn_
piatr6. Preotul revenea pentru a constata evolufia boli
,,,A.ceast6 revenire a preotului nu o vei in{elege decdt-g^a in-
toarcerea iubirii de oameni a lui Dumnezetlapopor.""' ii
42-452 ,,Sd aducd apoi alte pietre Si sd le ptmd
locul pietrelor acelora; sd ia altd tencuiald si casa sd
tencuiascd. Dacd boala se va ivi iar Si va inJlori pe
casei, dupd ce s-au scos pietrele gi s-a rdzuit Si s-a
cdsa, atunci preotul va veni iar Si va cerceta, Si de s-a
pdndit boala pe perelii casei, aceea este leprd rozdtoare lea sunt necurate Si cdnd sunt curote: acedsto este rdn_
casa este necuratd- Casa aceea sd se ddrdme, iar pietrele e cluiala pentru leprd."
lemnul ei Si toatd tencuiala sd se scoatd afard din oraS, dupi dispozifia legii, inhd in
loc necurat." casa ^,,
m o afurisegte pe ea gi hotiriqte
Dacd astdzi nu se mai apeleazl la preot cdnd casa e cele de celor ce o au, socotesc cd se
tacatd de mucegaiuri, sunt, in schimb, frecvent utilizate
giciunile pentru casa sup[rat6 de duhuri rele ori de vrdji
desc6ntece.
,,Cel ce va intra in casa aceea, cdt va fi. ea
462
chisd, acela necurat vafi pdnd seoro. "
t'u
lb'd.
'38 lbid. l'r Sf' nrl Maxim
r3e Marturisitorul ,Ambigua,24
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.

80 81
0r

Cap. 15, 1-3: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si vafi necurat
Aaron, zicdnd: Grdipi/iilor lui Israel si le spuneli: Dacd pdnd seara."
bdrbot vo avea curgere din trupul sdu, pentnt curgerea Acestea se pot aplica gi gdndurilor necurate, care inti-
este necurat, Si legea necurdliei lui este aceasta: Ori de
face curgere din trupul lui, ori de este tmpiedicatd
in trupul lui, el este necurat."
Capitolul 15 frateazL despre igiena organelor
gi necurdfia rituah ce poate deriva de aici. in primele
pare a fi vorba despre gonoreea infecfioas[. ,,Cdt pri e purtati pururea spre ceea ce plgubegte gi suferd de ros-
natura microbian[ a bolii, irrformafiile sumare din text togolirea nestlpdnitl spre cele urite."r43
permit o diagnozi absolut sigur[. Cea mai probabil[ pare 12-13: ,,Vasul de lut, de care s-a atins cel ce are
fie infecfia gonoreic[, produs[ in tractul genital masculin curgere, sd se spdrgd si tot vasul de lemn sd se spele cu apd
microorganismul .l[eiss eria gonorrhoeae. in condifiile Si va fi curat. Iar cdnd cel ce ore curgere se va curdli-de
senlei unui tratament adecvat, vindecarea se putea p curgerea sa sd numere Sapte zile pentru curdyirea sa, sd-Si
la un bdrbat viguros, intr-o perioadl incep6nd de la spele hainele sale, sd-Si spele trupul cu apd de izvor Si vafi
Iuni gi pdnd la un an. O alt[ scurgere putea fi determinati curat. "
de infectarea unei lezitrri tuberculare."l4z ,,La israeli{i, ca de altfel gi la alte popoare antice,
' 4-ll'. ,,Tot patul, pe care doarme cel ce are ablulia ritual[ avea in primul r6nd funcfiile cultuale ale puri-
este necurat; tot lucrul, pe care va Sedea cel ce are ficdrii morale gi sufleteqti, gi nu o stricti rafiune igienic5.,,1#
este necurat. Omul care se va atinge de patul lui sd-Si l4z ,,Apoi tn ziua a opta sd-Si ia doud turturele sau
hainele sale, sd se spele cu apd Si vafi necurat pdnd doi pui de porumbel, sd vind inainteafelei Domnului, la uSa
Cel ce va Sedea pe vreun lucru, pe core a Sezut cel ce cortului adundrii Si sd le dea preotului."
curgere, sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si va
necurat pdnd seara. Cel ce se va atinge de trupul celui
ore curgere sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd
necurat vafi pdnd seara. Dacd cel ce are curgere va scui
pe unul curat, acesta sd-Si spele hainele, sd se spele cu
Si necurat vafi pdnd searo. Toatd gaua, pe core ya l5z ,,Iar preotul sd aducd din ele: una jerffi pentru
cel ce are curgere, necuratd vafi pdnd seara. Tot cel ce pdcat Si una ardere de tot; gi sdJ curele preotul tnaintea
atinge de cdte aufost sub acela vafi necurat pdnd seara, i Domnului de curgerea lui."
cel ce va ridica acestea sd-gi spele hainele sale, sd se ,Deci, il curlfl pe cel cu scurgerea s[mdn{ei gi il izbd-
cu apd Si necurat va fi pdnd seara. Acela, de care se
atinge cel ce are curgere, Jdrd sd-Sifi spdlat mdinile cu rn3
S€ntrrl Chiril al Alexandriei, inchinare Si stujire tn duh si adevdr,
XV
laa
IEV, p. 185
'42 LEv,p. r84 'a' Sfintrl Ioan Danatr;hi4 Dogmatica, I\,1 ,9

82 83
ve$te de boal6" dar ln Hristos, prin api gi s6nge. CIci se seara. Tot lucrul pe care se va culca ea in timpul necurdliei
numlratui gapte zile, spre cur[firea lui, gi-gi va spila hai vafi necurat Si tot lucrul pe care va Sedea vafi necurat."
lui gi-va scllda trupul lui gi curat va fi. A intinde p6nd Se trece la necurIfia femeilor, pentru inceput fiind
zita a gaptea curEfirea tnseamni, frrd indoial[o cI cei ce vorba despre curgerea fireascl de sdnge. O interpretare so-
hotiirdt sE treactr de la rlutatea lumeasci la s[vdrgirea cotegte c[ sufletul desfrdnat ,,il numegte poate Scripfura fe-
bune trebuie si se curefe toati viafa gi in toati vremea viefi meie ce gade din pricina r6nduielii, c6ci, gez6nd departe de
prin faptele bunei cuviinfe. C[ci, m[sura unei slptiimdni i simfuri, igi adunl in sine lucrarea lui, nemaiprimind nimic
dici totalitatea timpului gi e o intoarcere circular6 la din celP.-fu afar5, pentru nilucirea ruginoas[ care-l st[p6-
dupi ce ajunge la sfhrgit. Dar, zice c[ la faptele noastre negte."'"' E cel robit cu totul unei patimi anume, incapabil
bunlcuviinfE trebuie s[ se adauge, in chip necesar, de a mai primi altceva, bun sau r[u.
prin Hristos gi purificarea prin apd, prin sp[larea trupului 21-232 ,,Tot cel ce se va atinge de patul ei sd-gi spele
a hainelor infelegdndu-se sffintul Botez, la care se adaug[ hainele sale, sd se spele cu apd Si necurat vafi pdnd seara.
curl{irea prin sdnge. (...) Ziua a opta inseamn[ iarlgi Tot cel ce se va atinge de vreun lucru, pe care o Sezul eo,
de dup[ petrecerea in trup, c0nd a ribdatjunghierea sd-Si spele hainele sale, sd se spele cu apd Si necurat vafi
noi Emanuil, turtureaua bineciripitoare gi bine pdnd seara. Iar de se va atinge cineva de ceva din patul ei
care prin sdngele Siu a deslvirgit pentru de-a ptruri pe sau de lucrul pe core a Sezut ea, necurdt vafi pdnd seara."
ce se sfin1esc."la6 ,,Exist2i numeroase dovezi care atestd ci la toate po-
16z ,,Dacd un om vq ovea din tntdmplare poarele antice, ca gi la societifle actuale de tip tradifional,
seminfei, acela sd-Si spele cu apd tot trupul sdu Si va fi perioada menstruall acorda femeii un statut special in afara
curat pdnd seora." sacrului. Izolarea prescris[, pe l6ngE valenfele cultuale, asi-
E vorba despre impuritatea adus[ prin polufie, ca gura femeii, implicit gi o perioadi- de refacere a forfelor sa-
prin orice virsare de simdnf6, voluntard sau nu. le, m[cinate in muncile casnice."l48
17-18: ,,Orice hoind Si orice piele, pe care va 24'. ,,De va dormi ea cu bdrbatul, necurdlia ei vafi Si
sdmdnya, sd se spele cu apd Si necuratd vafi pdnd pe el Si necurat vafi el Sapte zile, iar tot patul, tn care va
Dacd bdrbatul se va culca cufemeia si va qveo el dormi, necuratvafi."
seminfei, sd se spele amdndoi cu apd Si necuroli sdfie ,,Contextul face referire la declangarea spontan[ a
seara. " menstruafiei in timpul actului sexual clci, in cazul inten(iei
Actul sexual, unit cu voluptatea, aduce impuritate congtiente de apropiere sexual[ in aceastii perioadl, legea
tual6. Nu e o condamnare a sexualitifii, ci doar o stavil[ prevedea pedeapsa cu moartea."l4e
potriva abuzului. 25-30: ,,Dacdfemeii ii va curge sdnge mai multe zile
19-202 ,,De vo avea femeia curgere de sdnge, Si nu in timpul regulii ei, sau dacd ea ore curgere mai mult
curge din trupul sdu, trebuie sd stea Sapte zile pentru decdt timpul regulii ei obisnuite, attmci in tot timpul curge-
lirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea necurat va fi r47
Nil A*cetul, Cwdnt Ascetic,DOCV
ra8
LEV,p. 185
t4e
'6 Sfintul Chiril al Alexandriei, op. cit.,X,l lbid

84 85
4. Ziua Ispdqirii (16,1-34)
Cap. 16, l-22 ,,Dupd moartea celor doi fii ai lui
Aaron, care au murit cdnd au adus foc strdin inaintea felei
Domnului, a grdit Domnul cu Moise Si a zis Domnul cdtre
Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu, sd.nu intre oricdnd in
ldcasul sfidnt de dupd perdea, tnaintea curdlitorului celui de
pe chivotul legii, co sd nu moard, cd deasupra capacului Md
voi ardta in nor."
ti iiti ioua turiureli sau doi pui de porumbei si sd-i ducd Arhiereii puteau intra in Sfhnta Sfintelor o singurl
priotului, la uSa cortului adundrii' Iar preotul \o ody": :!:. dati pe an. ,,Aaron fiind rdnduit ca icoan[ gi chip al preofiei
7n pataiiiertJd pentru pdcat qi pe cealaltd ardere de tot; lui flristos, nu trebuia s[-gi fac[ intrarea in tot ceasul, adicl
,-o'"*4i PrZoiul inaintea Domnului de curgerea ei c in toati vremea, in Sfhnta Sfintelor. Prin aceasta ni se di s[
necurald."' infelegem frumuse{ea tainei. Cici Hristos a intrat o singuri
Fa{i de menstruatia normal5, in cazul hemoragiilor
in
datii, vegnic[ rlscumpdrare afldnd."ls2
t6mpl6toare se cerea, in plus, 9".i"fi' ,.y, --: 3-42 ,,Iatd rdnduiala dupd care trebuie sd intre Aaron
"dry.":f
31-33: ,,Asa sd firili pe fiii lui Israel de necurdlenif, in ldcasul sfint: cu un vilel, jert/d pentru pdcat, Si cu un
lor, ca sd nu ioard r"iuiapnia lor' sourcan&1-{i l2- berbec pentru ardere de tot. Sd se tmbrace cu hitonul de in
"itr
casul Meu cel din mijlocul vostru' Aceasta este
t
sfinlit, sd aibd pe trupul lui pantaloni de in, sdfie incins cu
pentru cel ce are curgere Si pentru cel ce i se va
'pierderea brdu de in Si sd-Si ia Si chidar de in: acestea sunt veSmintele
seminlei, care-l face necurat' Si pentru ceea sfinlite; dar sd-gi spele tot trupul sdu cu apd Si numai aSa sd
7i*ra de regula sa si pentru cei ce au curge.re' bdrblt,' se imbrace cu ele."
cufemeie necurqtd"'
|i*"i", si pe1ntru bnbitul ce doarme3l,faceli evlaviosi pei
Cel cur[fit prin Botez va trebui s[ se invegm0nteze in
Biblia 1914 are,la versetul in, adicd se va imbrlca cu virtufile, stingdnd patimile tru-
lui Israil.,,C[ci fdr[ evlavie nu cinsteqte nrmenl pe peqti; astfel va intra in slava implrlfiei ceregti.
rr"r"rr. nici-nu ia aminte la vreo porunc[ a Lui' De 5-82 ,,Iar de la obsteafiilor lui Israel sd ia din turma
ea
nimic nu este mai r[u ca indtdznLeala' Pentru aceea br doi lapi de jertJd pentru pdcat Si un berbec pentru ar-
rr"i* irt t"r patimilor: fiindc[ depdrteazL evlavia' fii derea de tot. Sd aducd Aaron pentru sine vilelul de jerffi
(iin Aod rli snrehrirei
-ocfe disprefuirea''
irgon.qt. frica de Dumnezeu, fiindcd naqte pentru pdcat, ca sd se curele pe sine gi casa sa. Apoi sd ia
prin Hristos'
--De-abia dup[ ce am fost curafi{i 9i sfinfifi cei doi lapi Si sd-i pund tnaintea felei Domnului la uSa
gi nu mai Pdngdrim cortului adundrii. $i sd arunce Aaron sorli asupra celor doi
P curat Preasfdntului lapi: un sorl pentru al Domnului Si un sorl pentru al lui
tlzazel. "
Existi opinii diverse despre Azazel. Astfel, numele ar

Ava Dorotei, irufiduri de sufletfolositoore,lY


rso
'7 ttz Id.,
lzvitic
'5' Sfrnn l Chiril al Alexan&iei,
cit,Tl
op. Glatrre la

86 87
indica: aromate pisate mdrunt pentru tdmdiere doud mdini pline, Si
a) insugi tapul trimis in pustie: az inseamnd caprd, iar sd le ducd induntru, dupd perdea; sd pund aromatele pe
azal, a'duce depirte; propunerea contrazice, ins5, contextul focul din cddelnild inaintea felei Domnului, astfel ca norul
biblic; de fum sd acopere capacul cel de pe chivotul legii, ca sd nu

b) Azazel ar indica rtn loc anume; ipotezd ce nu se moard Aaron. Sd ia Si din sdngele vilelului Si sd stropeascd
susfine; cu degetul sdu spre rdsdrit peste capac; $i tnaintea capa-
c) Azazelar ft cului sd stropeascd de gapte ori sdnge cu degetul sdu."
tarea completd; Si ac P5trunderea dup[ perdea, in Sffinta Sfintelor, repre-
Astfel, Azazel zenta punctul culminant al slujirii arhieregti. Stropirea spre
mologia cuvdntului Azazel pledeazA pentru insemnarea de Rlsdrit amintegte c[ ,,ne inchindm lui Dumnezeu c[utAnd
duh nectrat sau Satan. Cuvhntul Azazeltrebuie derivat de ldr patria de alt5rdati gi uitflndu-ne cEtre ea. Cortul lui Moisi
cuvantul azal,neintillnit in textul eb-raic, dar aflatin arabd cu' avea catapeteasma gi ilastiriul (chivotul) cltre R[sirit."rss
sensul de a indepdrta, a inldtura. in acest caz', Azazel estd. 15-19: ,,Dupd aceea sd junghie inaintea Domnului
despdrlitul, sau indepdrtatul cu totul.Ultimil sens este tbi lapul de jertJd pentru pdcatele poporului, sd ducd sdngele
te potrivit pentru Satan, care este un spirit rlu 9i locuiegte lui induntru, dupd perdea, Si sdfacd cu sdngele acela ce a
tocurite prttii gi ascunse."ls3 Oricum, nu e vorba aici des tdcut Si cu sdngele vilelului, stropind cu el pe capac Si ina-
o jertft inchinatl demonilor, ci de indep6rtarea plcatului intea capacului. Aga va curdli locasul sfiint de necurdlia
la comunitate. r fiilor lui Israel, de nelegiuirile lor Si de toate pdcatele lor.
9-l0z ,,Dupd aceea sd ia Aaron lapul, asupra ASa sd facd el cu cortul adundrii, care se afld la ei, in mij-
a cdzut sorlul Domnului, Si sd-l aducd jertfd pentru locul necurdleniilor lor. Nici un om sd nu.fie in cortul adu-
iar lapul ctsupra cdruia a cdzut soryul pentru Azazel ndrii, cdnd va intra el sd curele locasul tfrm Si pana va ieSi.
pund viu inaintea Domnului, ca sd sdvdrSeascd asupra ASa se va curdyi el pe sine Si casa sa Si toatd obsteafiilor lui
-curdlirea Isroel. Apoi va ieSi la jertfelnicul cel dinaintea Domnului
Si sd-i dea drumul tn pustie pentru ispdsire,
ca
ducd acela cu sine nelegiuirile lor in pdmdnt neumblat"' gi-l va curdli, ludnd din sdngele vilelului Si din sdngele
Cei doi lapi ar putea fi ,,o vestire a celor doud vet lapului Si pundnd pe coarnele jertfelnicului de jur imprejur
ale lui Hristos"rsa. Sau {apul jertfit Domnului e Fiul Care Si, stropindu-l cu sdnge, cu degetul sdu de Sapte ori, tl va
aduce pe Sine jertfr Tatdlui, ucis de obgtea lui Israel, iar
'
curdli de necurdleniilefiilor lui Israel Si-l va s/inli."
pul pentru Azazelindicl pogordrea la iad a Mdntuitorului' In versetul 18, ,,texful ebraic nu lasd si se infeleagi
ll-l4z ,,Apoi sd aducd Aaron vilelul de iertfd clar la care dintre altare se face referire: cel pentru arderile
pdcatele sale, ca sd se curele pe sine Si casa sa Si sdjung de tot, situat inaintea cortului intdlnirii, sau cel pentru ar-
vilelut iertfr pentru pdcatele sale; sd ia cdrbuni aprinsi tlerea tdmdii, situat in interiorul cortului. Comentatorii evrei
pe jertfelnicul cel dinaintea Domnului, o cddelnild plind' opteazd, pentru prima interpretare, in vreme ce majoritatea
oomentatorilor cregtini inclin[ spre cealaltii posibilitate.,,156

153
Athanasie Ne goitso Teologia biblicd a Vechiului Testament,p' 82 l]] Smnt rt Ioan Damaschin, Dogmatica,N, 12
tta llt'LEV,p.
Sfintnl Jrstin Martirul, op. cit.,Xl-l 186

88
2O-222 ,,Iar dupd ce va sfdrgi de curdlat locasul sfdnfi
atunci sd inne in tabdrd. Iar vilelul de jertfi pentru pdcat Si
cortul admdrii gi iertfelnicul, gi curdlind gi pe preoli, va lapul de jertfr pentru pdcat, al cdror sdnge a fost adus
tnduntru pentru curdlirea locasului sfdnt, sd se scoatd afard
aduce lapul cel viu, igi va pune Aaron mdinile sale pe capul
din tabdrd Si sd se ardd infoc pielea lor, cornea lor Si ne-
Saputui ielui viu Si va mdrturisi asupra lui toate nelegiuirile
curdlia lor. Cel ce le va arde sd-Si spele hainele, sd-Si spele
fiilor lui Israel, toate nedreptdlile lor Si toate pdcatele lor; trupul sdu cu apd Si numai dupd aceea sd intre in tabdrd. "
Si, pundndu-le pe acestea pe capul fapului,
il va trimite ca
Ablu{iunile preveneau, simbolic, orice intoarcere la
un om anumit in pustie. $i va duce lapul cu sine
plcatul m[rhrrisit gi iertat. Iar arderea pielii, clrnii gi a necu-
nelegiuirile lor in pdmdnt neumblat si omul va da
raleniei arati deplEirea existenfei epidermice, carnale gi ve-
lapului tn pustie." getative.
Oupe Smntul Chiril al AlexandrieirsT, cei doi lapi
inchipuie pe Hristos; (apul junghiataratl jertfa Sa cea penl
2 d /ie pentru in
noi, iar {apul trimis in pustie vestegte invierea 9i indlfarea
a
luna zecea a hm o
cer, lara cea neumblatil de oameni. Dar dacl cerul e
muncd bdstinasul, -a
cdci in ziua aceasta vi se foce curdlire, ca sd
mdntul neumblat, desigur ci nu acolo duce Hristos toate pdcatele voastre, tnaintea Domnului, gi
legiuirite noastre. El gterge plcatul spre a inllfa la cer ,toate
nitatea restaurat[ gi plin[ de slav[. Luna a gaptea este TiSri (septembrie-octombrie), lunl
23-252 ,,Dupd oceea va intra Aaron in cortul sabaticI, in care activitifile se reduceau la minimum . Ziua a
ndrii gi se va dezbrdca de hainele cele de in, cu core se zecea aminteste Decalogul.
brdcase la intrarea in locul cel sfdnt, si le va ldsa acolo; 3l-322 ,,Aceasta e cea mai mare zi de odihnd pentru
va spdla trupul sdu cu apd in locul cel sfdnt, se va voi Si sd srnerili sufletele voastre prin post. Aceasta este lege
cu hainele sale si, iesind, va sdvdrsi arderea de tot veSnicd. De curdlit insd sd vd curele preotul care este uns
sine Si arderea de tot pentru popor, Si se va curd1i astfel ca sd slujeascd tn locul tatdlui sdu."
sine, casd sa, poporul Si pe preoli. Iar grdsimeaiertfei Singur Arhiereul Flristos (: Unsul) ne poate curlfi p[-
tru pdcat o va arde Peiertfelnic." catele.
,,Domnul Se dezbracl 9i Se imbraci atunci cAnd
pogoar[ in lumea materiall; sau altl interpretare: cel
crezat in Domnul se dezbrac[ qi imbrac[ haina cea
flte.'r58 in primul caz, Domnul tgi dezbracl dumnezeirqa
gi Se imbrac[ cu omenitatea; in cel de al doilea, credincic
dezbracdomul cel vechi, imbrlc0ndu-se cu fkistos.
26-28; ,,Cel ce a dat drumul tn pustie ,tapului de i'
6ire sd-Si spele hainele sale, sfuSi spele trupul cu apd'

Ls1
Cf. op. cit. rffint[ gi aducerea jertfelor (...). Fafi de celelalte slrbltori, in
rs8
Clernent Alexandrinul, Stromate,V, 40, 3

9I
aceasta se postegte din seara zilei a noua pdn[ in seara zillei a neamul lor."
zecea (23, 32), de aceea este socotitii cea mai mare zi de Orice pretins[ jertfh adus[ de cel ce ocolegte Biserica
odihnd pentru smerirea sufletelor. in ziua impiclrii se iartii gi preo{ia legiuiti e desfr6nare gi inchinare la idoli; ereticul
toate plcatele comise intr-un an gi aceast[ iertare se obline are un alt dumnezeu, izvodit de inchipuirea sa!
mai alis prin jertfele aduse de arhiereu."lse 8-9: ,,.Sd le spui de asemenea: Dacd un orn dintrefiii
lui Israel sau dintre fiii strdinilor care locuiesc intre ei va
5. Relaliile personale (17, | - 20,27) face ardere de tot saujertfr Si nu o vo aduce la uga cortului
adundrii, ca sd o aducd jertfi inaintea Domnului, omul
Crp. 17, 1-5: ,, Grdit-a Domnul cu Moise si a zis: acela se va stdrpi din poporul sdu."
Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si tuturor fiilor lui Israel si zi Chiar dacl Dumnezeu e atotprezent, El ne cheamtr in
cdtre ei: Iatd ce porunceSte Domnul: Orice om dintrefiii lui mod special in Biserica Sa. Altfel e El prezent intr-un loc
Israel sau dintre strdinii ce s-au. lipit de voi, care vaiunghid consacrat, decit intr-unul profan.
bou, sau oaie, sau caprd, in tabdrd, sdu care va iunghia 10-11: ,,Dacd un om dintre fiii lui Israel Si dintre
afard din tabdrd, si nu le va infilisa la uSa cortului adund; strdinii care trdiesc tntre voi va mdnca orice fel de sdnge,
rii, ca sd le aducd ardere de tot sau jerffi de imi voi intoarce fala Mea tmpotriva sufletului u, *d"o
ptdcutd Domnului, cu miros de bund mireasmd; sau care lc sdnge Si-l voi stdrpi din poporul sdu, pentru cd ""viala a tot
va junghia afard din tabdrd Si la usa cortului adundrii nu le trupul este in sdnge Si pe acesta vi l-arn. dat pentru jertfelnic,
vd aduce, ca sd le facd jerffi Domnului, inaintea ca sd vd curdlili sufletele voastre, cd sdngele acesta
Domnului, omului aceluia i se va cere sdngele, cd a curdleSte suJletul."
sdnge si se va stdrpi sufletul acela din poporul sdu; In Biblia 1914 gdsim: sdngele este sufletul oricdrui
cafiii lui Israel sd-Si aducdiertfele lor, cdte leiunghie ei animal.,,Sdngele, cdnd se incheagl, se preface in carne, iar
cdmp, si sd le infiTiseze Domnului la usa cortului carnea, c0nd se stric[, se desface in p[m0nt; urmeazi, deci,
la preot, Si sd le facd Domnului jertfd de mdntuire. c[ sufletul animalului este p[mdntesc."lo E subinleleasd p6-
Striinul e tratat la fel cu israelitul, semn ci neamurile, r[sirea patimilor; hrdnindu-ne exclusiv cu cele pdmdntegti
dintru inceput, sunt chemate la m6ntuire. Dar jertfa se
(coruptibile) devenim gi noi coruptibili. Dar carnea anima-
doar in Bisericd (al cdrei tip e cortul) 9i doar prin i lului e tot pdmdnteasci qi, totugi, ing[duiti. ins[ despre ace-
ea nu s-a zis cde suflet, deci nu va hrlni decit trupul nostru.
diul preotului; orice aga-zis[ jertfr adusi in alt loc este
crilegiu gi atrage moartea vegnicE" fiind lipsit de Izvorul ,,Sdngele animalului este sufletul animatului. Sufletul omu-
lui, ins[, este netrupesc Ai nemuritor, mult superior trupului
fii cel ce s-a rupt de Biseric[. gi atdt dedeosebit de el cdt e de deosebit trupescul de ne-
GTz ,,$i va stopi preotul cu sdnge jertfelnicul
jur, inaintea Domnului, la usa cortului adundrii, iar trupesc."l6l ,,Agadar, legea desparte gi scoati sAngele din
mea o va arde spre miros de bund mireasmd Domnului,
trupurile junghiate. Prin aceasta ne invafi o dogmi adev[-
sd nu-Si mai aducd ei jertfele lor la idolii dupd care ratii qi primitil de noi cu credinli, anume, s6 socotim gi sI
desfrdndnd. Acesta sd fie pentru ei asezdmdnt vesnic

r5e
qer"t Vasile cel Mare, Omilii la Hqaimeron,Vm,,' 2
li'o' Sfiintul
AB, pp.323-324 Ioan Gur[ de Arx, Omilii tq
Focere,)rfr, 3

92 93
justificarea teologic[ a comandamentelor privitoare la puri_
tate morali."163

,,Fie ci Egiptul gi p[m6ntul Canaan sunt simboh:ri ale


lumii gi ale ingellciunii, fie cI sunt simboluri ale patimilor gi
viciilor de care trebuie s[ fugim, totugi cuvintele acestea aie
Scripturii ne arat6 c[ felul nostru de viefuire trebuie si fie
dumnezeiesc, nu lumesc."lfl
5z ,,Pdziyi toate portmcile Mele Si toate hotdrdrile sd
le lineli, cdci omul care le plinegte va trdi prin ele: Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
,,Sunt reluate, pentru a fi intirite, comandamentele
si-si tpa, hiii"l", sd-se spele 9u apd 5i necurat va Ji pdnll anunfate in versetele anterioare. in_
sald dividului o via(I puri in lumea
,"iro,'io, apoi va fi curatiiar de nu-si va spdla hainele deopotriv[ gi o importantl prefig
ine
Si nu-Si va spdla trupul sdu, va purta asupra savtna sa' ale
neotestamentare su.preme: oblinerea viefii gi a p[cii
Ne identific[m cu ceea ce ,,minclm"' A mdnca s vegnice
Mort (cf. Romani 8,6)."'u'
animal inseamn[ a duce o existenfi pur trupeasci'
sfhgiat de fiard e su 6: ,,Nimeni sd nu se apropie de nici o rudd dupd trup,
nea semnific[ p[catul, iar animalul
cdznt iremedi cu gdndul ca sd-i descopere goliciunea. Eu sunt Dornnul!'i
jefuit de duhurile r[utiifii. Se st0rpegte cel
"in temporar in plcate se Expresia ebraici ser besaro,,se traduce literal carnea
animalitate, insl cei cdzulidoar
in ca
satva, curaflndu-r" prin Botez (sau prin Mirturisire'
celor'boteza11. em-anana' insI, cur[(irea, ne
vom obignui
totul de cele inalte'
-- i"p. tt,
.tu."u- nou.t e, indeplrt6ndu-ne cu
t'iz ,,in vremea oc-eea srait Domnul i
?
Uo*e,- )iandi Vorbiste fiih r lui Israel si zi cdtre ei: I
sunt Domnul Dumnezeul vostr7t"'
Forrrula Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru'
ca un refren in acest capitol 9i in urm6toarele' Inr
IEV.o. 187
s*omate' Ir' 47' t
htchinme si slujire in &th si *;.andrinul'
'6' Sftntnl Chiril al Alexandriei,
x
l* ffi
tatdlui tdu Si goliciunea mamei tale sd
7z ,,Goliciunea
n-o descoperil Cd este mama ta, sd nu-i descoperi goliciu-'
nea ei."
Oroarea st6rnittr do inoest in creqtinism face ca astfel
tu, socotit ca o imPosi' Amram gi Iochebed, pirin{ii lui Moise, erau veri, Iochebed
ascuns: ,Nu vesti Prin, fiind frica unui trnchi,al lui Amram.
ad6nci ticere."l67 Pe'
catul il biruim prin uitare, nu prin amintirea 9i pomenirea sa':'
8z ,,Goliciuneafemeii tatdlui tdu sd n-o descoperi, cd
este goliciunea tatdlui tdu!" 'l
E canil in care fiul intrefine rela(ii sexuale cu
bina tat[lui siu, cum s-a petrecut intre Ruben, fiul lui Iacov;l
(Facerea 35,21). 16: ,,Golicitmeafemeii fratetui tdu sd n_o descoperi,
' Bilha, liitoarea tatilui slu
gi
9-llz ,,Goliciunea surorii tale, goliciuneafiicei cd este goliciuneafratelui tdu!"
lui tdu sau a fiicei mamei tale, care s-a ndscut in casd O excepfie de la aceastl regul[ era c[sdtoria de levi_
afard din casd, sdn-o descoperi! Golicimeafiiceifiului rat.
sau a fiicei fiicei tale sd n-o descoperi, cdci goliciunea
este! Goliciuneafiiceifemeii tatdlui tdu, care s-a ndscut t
tatdl tdu, sdn-o descoperi, cd sordili este dupd tatd"'
,,C6sltoria intre frafi, chiar consanguini, nu era un
cru neobignuit in Orientul Apropiat, c[pit6nd, in epoc
istorice, chiar o semnifica(ie cultual[: la egipteni, c[s6to
intre frafi in cadrul familiei regale a fost respectat[ ca o
tumd sacr6 p6n[ la dizolvarea statului antic' ("') Nici ve
ewei, de dinaintea lui Moise, nu vedeau intr-o astfel de
une un incest, de weme ce Avraam insugi-o prezinti pe
sa in calitate de sor[ (Facerea 20, 12)."168 Totugi,
sor[ putea avea un sens destul delarg, nefiind o certi
c[ Avraam gi Sarra erau fra{i.
l2-l3z ,,Goliciunea surorii tatdlui tdu sd n-o
peri,
-mamei
cd este de wt sdnge cu tatdl tdu! Goliciunea ' 19: ,,Sd nu te apropii de femeie in timpul regulii ei,
tale sd n-o descoperi, cd este de tm sdnge cu
r6e
ta!" LEV, p. lgg
t70lbid. -
t" Ihid.
toz
561161 Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri,I
'ut LEV, pp. 187-188 '7'Ibid.

97
232 ,,Cu n ca sd_li verSi
2lz' ,,Din iopiii tdi sd nu dai in sluiba lui Moloh' sdmdnla gi sd te nu stea la do_
sd nu pdngdreSti iumele Dumnezeului tdu' Eu sunt Dt bitoc, ca sd se sp e.,,
nul." ,,Omul a fost st6p6neascl
Motoh (: rege; sfEtuitor) eta zeul soarelui la mot lsupra animalelor gi, la ligile sta_
gi amorili. Acestuia i se aduceau jertfe umane, in special bilite pentru relafiile .upi6q
pii. Unii comentatori sus(in c[ termenul molek s-ar referi introduce confuzie in "tui
insiqijertFrrea de copii prin foc. 24-302 ,,Sd nu vd intinali cu nimic din acestea, cdci
22'. ,,Sd nu te culci cu bdrbat, ca 5i cufemeie;
este spurcdciune."
.Jlomosexualitatea era o practic[ destul de
la popoarele antice, atitudinea moral[ 9i religioas[ di1
de la o cultur[ laalta.in cultul mesopotamimalzeilei
dubla homosexualitate pare s[ fi jucat un rol importa
funcfia sacr[ a preofilor 9i preoteselor acestei divinit[1i i le-au ficut oamenii pdmdntului acestuia care e inaintea
plicind astfel di practici sexuale. C[(ile Pentateuhului voastrd Si s-a intinat pdmdntul; co nu cumva sd vd lepede
Si
Lunde de fapte 9i atuzii oE populafiile canaaneene practi< pe voi pdmdntul, cdnd il veli intina, cum a aruncat el de la
homosexualitatea ritualice (...). Alte populafii interzi sine pe popoarele care au fost inainte de voi. Cd tot cel ce
pederastia prin lege, dup[ cum dovedesc unele textejuridl
asiriene, care prwedeau castrarea pentru un homosexual i
curabil (...). Hititii tolerau pederastia, cu excepfia violen
unui fiude ciltte tatdl siu, fapti privitii ca o criml capi
Vechii egipteni respingegu perversiunile sexuale de Dumnezeul vostru."

t7t t7s
lbid. lbid.
t74lbid. lbid.
'1u

98 99
Canaanilii sdvflrgeau mullime de p[cate grele, ei ne fafi de cel aflat in nevoie (cf. Fapte 4,34-35), Dumnezeu
prezentand un pericol pennanent pentru ewei, care s-ar poruncegte poporului ales s[-i considere pe cei s[raci drept
putut contamina de relele deprinderi ale acelora. In ciu fra{i gi s6-i trateze caatare. Practici de acesttip qi cu aceeagi
avertismeirtelor divine, Israel a urmat deseori, in istoria semnificafie fac parte gi din comportamentul firanului ro-
obiceiurile celor de alt neam. min: vremea secerigului gi a culesului este un rlstimp de
Cap. 19, l-3,. ,,Grdit-a Domnul cu Moise si a grafie gi mulfumire pentru intreaga farnilie, care trebuie sd
Vorbeste la toatd obstea /iilor lui Israel si le zi: Fili mullumeasc[ Domnului prin gesturi de generozitate fafi de
cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfidnt. Sd slraci, sau chiar fafE de celelalte fdpturi ale c0mpului."177
Jiecare pe tatdl sdu Si pe mama sa gi zilele Mele de 11-13: ,,Sd nufura\i, sd nu spuneli minciund Si sd nu
sd le pdzili, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." tnsele nimeni pe aproapele sdu. Sd nu vd jurali strdmb pe
Multe porunci gi prevederi din acest capitol au numele Meu gi sd nu pdngdrili numele cel sfidnt al Dumne-
fost enunfatein lesirea, existdnd insl gi prevederi noi. zeului vostru, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Sd nu
4z ,,Sd nu alergali la idoli Si durnnezei turnali sd nedreptdleSti pe aproapele Si sd nu-l jefuieSti. Plata simbri-
vdfaceli, cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." asului sd nu rdmdnd la tine pdnd a doua zi. "
Din nou interdic{ie de a da lui Dumnezeu un chip Datoriile fatfl de Dumnezeu se impletesc cu cele fa(i
tiv, rod al inchipuirii omenegti. de semeni. ,Jrlimeni s[ nu-l ingele pe un lucritor la plata da-
*82 ,,De veli aduce Domnului jertfd de izbdvire, sd torat[. Fiindcl suntem gi noi lucr[torii Domnului Dumne-
aduceli de bund voie. $i sd o mdncali tn ziua aducerii ;it zeului nostru gi de la El agteptlm plata muncii noastre. $i tu,
doua zi, iar ce va rdmdne pentru a treia zi sd ardeli cu orice lucru ai de fEcut, daci t[giduiegti lucr[torului plata
Iar de vq mdnca cineva a treia zi, va face urdciune gi je meritatS, adicd il plitegti prea pufin gi prea ieftin; vei fi re-
nu vafi primitd; cel ce va mdncava agonisi pdcat, cd fuzat cdnd vei cere plata fig[duinfelor ceregti."l78
a spurcat lucrul sfdnt al Domnului Si sufletul acela se l4z ,,Sd nu grdieSti de rdu pe surd Si inaintea orbului
stdrpi din poporul sdu." sd nu pui piedicd. Sd te temi de Domnul Dumnezeul tdu. Eu
Din repetarea unor porunci putem deduce atit sunt Domnul Dumnezeul tdu."
tan{a lor, cdt gi slibiciunile evreilor spre anumite p[cate. Nu e vorba doar despre infirmii frzic, ci gi despre cei
9-10: ,,Cdnd veli secero holdele voastre in incapabili de a in(elege cuvintele Domnului. Acegtia trebuie
vostru, sd nu seceri tot pdnd lafir in ogorul tdu gi ceea int[rifi cu rlbdare, iar nu dobordfi prin sminteli.
rdmdne dupd secerisul tdu sd nu aduni. $i in via ta sd 15: ,,,Sd nu foceli nedreptate la judecatd; sd nu cdu-
culegi strugurii rdmasi, nici boabele ce cad tn via ta sd tali la fala celui sdrac Si de fala celui puternic sd nu te sfi-
le aduni; lasd-le pe acestea sdracului Si strdinului, cd eSti, ci cu dreptate sdjudeci pe aproapele tdu."
sunt Domnul Dumnezeul tdu." ,,inscrierea principiului imparfiattnfii in codul israelit
,,Indicafia de a lSsa nestr0ns6, pentru siraci gi de procedur[ judiciar[ reprezinti o notii extrem de original[
o parte infim[ a recoltei este o expresie a grijii divine
cei neprivilegiafi de soartil. Despre o ilustrare directl
acestei cutume citim in/?ur 2. Ca o prefigurare a grijii c "7 lbid.,p. r89
"t Sfanhrl Ambrozie al Milanului , Scrisori,fr(,3

r00 101
asupraJiilor poporului tdu, ci sd iubeSti pe aproapele tdu ca
in comparafie cu alte legislafii ale Orientului Apropiat' Tei
pe tine insuli: Eu sunt Domnul Dumnezeul vottnt."
meiul acestei prescripfii nu este atflt de naturl social[ saq
economicl, c0t religioas[: in fafa lui Dumnezeu to{i fiii lul ,,Iubirea fali, de aproapele va deveni principiul de aur
Israel sunt egali, indiferent de avere sau statut social'""' : al viefii hristice; enunfat aici pentru prima oartr, el roprezinttr
16 ,,Sd nu umbli cu clevetiri in poporul tdu Si unul dinte preceptele cele mai importante din Vechiul Tes-
tament gi este unic in literatura sapienfiald a antichittrlii."l8a
vielii aproapelui tdu sd nu te ridici. Eu stmt Domnul
nezeul vostru." ,,Deci gi acolo (in legea veche) observi cE este indeplrtati
rdutatea nu numai de la faptii, dar chiar din gdnd, odati ce se
,,Expresia echivalentii (pentru a nu umbla cu clevetirfr,
cere alungati cu totul ura gi rlzbunarea p0n[ gi din minte gi
din Biblia Hebraica se traduce literal sd nu fi calomniator
din inim[."185 ,Siecare iubegte pe aproapele lui dupe mesuia
Calomniator (ebr. rakiil) era consideratacelacare, prin
sa. Iar m[sura dragostei des[vdrgite este ca, dup[ iubirea pe
turii false, prin zvonuri, deftimdri, colportlri de infor
care o are fali de D.rrmnezeu, sd iubeascd gi pe aproapele sdu
dubioase, producea suferinf[ cuiva. Calomnia era aspru
ca pe sine insugi."l86
depsitii."l80
l7z ,,Sd nu dusmdneSti pe fratele tdu tn inima ta, l9z ,,Legea Mea sd o pdzili; vitele tale sd nu lefaci sd
sd mustri pe aproapele tdu, ca sd nu porli pdcatul lui' "
se impreune cu alt soi; ogorul tdu sd nu-l semeni deodatd cu
doud feluri de seminle; cu haind lesutd din felurite torturi,
,,Uia este un sentiment care poate fi justificat doar
rlu (Amos 6, 15) 9i nu poate fi indre de ldnd Si de in, sd nu te imbraci."
repulsia fa(5 de
nicidecum impotriva unui compatriot. Aceastl indi ,,Raf iunea simbolico-religioasi a interdic,tiei hibridlrii
de orice fel pare sd fi constat in nevoia de a pdstra puritatea
umanitari nu exclude obligafia de a lua o atitudine publi
intransigenti impotriva celui aflat in picat, c[ci neglij
originari a fiinfei, a$a cum a creat-o Dumnezeu. in mdsura
in care Dumnezeu, separ0nd mai int0i infunericul de lumind,
sau ascunderea unui p[cat inseamnd implicit 9i asum
a dat o form[ definitivl oric[rei fiin,te, omul nu are dreptul
lui."l8l ,,Sd nu zici: nu urdsc pe fratele meu, in vreme ce
de a incllca principiul intrinsec al distinctivit[fii creaturilor.
scdrbesii de pomenirea lui."r82 ,,Iar dacl va neglija cine
pdcatul semenului 9i, sub motivul aqa-zic6nd al indeluq Intezicerea de a se incruciga animale de specii sau rase di-
ferite reflecta probabil gi temerea cd poporul ar putea apoi s6
sale ribd[ri vatdcea,cu dubll gregeal[ plcituieqte: clci 9i
accepte astfel de practici in propria sa viafi sexualE, ceea ce
ar fi dus la adoptarea unor rituri orgiastice canaanil".:r187
Existi, ins6, gi alte inlelesuri. ,,Prin toate acestea ne d6 in
chip tainic sI infelegem c[ nu trebuie sI cultivIm in noi p[-
18: "Sd nu te rdzbuni cu mdna ta Si sd nu ai catul gi virtuteq ci si se lase spre rodire numai seminfele
virtufii; gi c[ sufletul s[ nu aib[ plrtigie cu dou6 duhuri, cu
l7eLEv,p.l89
'8oLEV,p.l9o
t8'Ibid.
Capete despre dragoste,329
'8' Sfrntul Maxim Mlrtutr(sitorul ,
Sfenn l Vasile cel Mare', Regulile mici,232
't'
103
Duhul lui Dumnezeu gi cu duhul lumii, ci s[ se lase vina sa; Si preotul il va curdli de pdcatul lui inaintea Dorw
numai de Dulrul lui Dumnezeu gi s[ se producl numai nului cu berbecul cel pentru vind gi i se va ierta lui pdcatul
durile Duhului."r88 ,Nu trebuie s[ cultivlm in sufletul no pe care l-aficut."
virhrte gi rlutate; c[ numai germenii virtulii trebuie sl ,,Femeiasclav[ st6p6nului
dezvolte in noi; c[ sufletul nu trebuie sd fie pdrtag la gi avea foarte pufine irnpotriva
duhuri; la Duhul lui Dumnezeu gi la duhul lumii."rse agresiunilor sexuale al hve nu era
trebuie sd s[degti in acelagi suflet impreun[, patima gi v socotitl un p6cat capital, degi vinovatul era obligat s[ aducl
tea, nici s[-fi imparfi viap intre cele potrivnice, ca sl o jertft pentru pdcat. Un bdrbat liber nu se putea cisltori cu
in acelagi suflet mdr[cini gi grdu, nici mireasa lui Hri o sclavE dec6t dac[ o r6scumplra, plltindu-i preful, sau dacl
(sufletul) si nu preacurveasci cu vrljmagii lui Hristos gi, stdp6nul slu o elibera."'"
de o parte s[ zlmisleascl lumina, pe de alt4 sI nasci int 23-252 ,,Cfurd veli intra tn pdmdntul pe care Domnul
ricul.'neo ,,Trecffnd acum, ca de la o icoan5, la infelesul Dumnezeul vostru vi-l va da, Si veli sddi orice pom roditor,
hovnicesc, s[ nu llslm oile cuv6ntiltoare s[ se supuni sd curdpigi necurdlenia lui: trei ani sd socotili roadele lui ca
ninfirilor spirituale ale necredinfei invifitorilor eretici, necurate Si sd nu le mdncali; iar in anul al patrulea toote
c[ inv[fiturilor lor prin cuvAnt. Cici rodul unei opinii ne roadele lui sd/ie ui. gi in
giuite e foarte urdt gi cuvintele celor de alti credinfi se anul al cincilea s adunati
pricini ai unor embrioni pocifi celor ce le primesc. Deci toate roadele. Eu
care suntem vii gi finem loc de mlIdile, se cuvine s[ ne
nunlm cu un rod de un singur soi gi s[ ne ferim de rodul
dou[ soiuri. Cdci intre grdu gi strugure nu e nimic
Deci nici unul din noi sd nu se facd loc pentru seminle
ine."le1 Dar, in Hristos, grdul gi via se impreund, la fel
cortul sffint unea, in lucrltura sa, torturi gi culori di
(Iegirea 26, I 9.a.). CIci virtulile ne este inglduit s[ le
n[m; dupi chipul hainei pestrife a lui Iosif (Facerea 37,3).
20-22: ,,De va dormi cineva cu femeie,
du-se, Si oceea vafi roabd, logoditd cu un bdrbat, dor
rdscumpdratd incd sau dacd nu i s-a dat incd tea trei au fost cea a lui Moise, a lui Iosua, a Judecltorilor.
sd-i pedepsili pe amdndoi, dm nu cu moarte, pentru cd Dup[ ele a urmat perioada in care a rIsflrit ceata strllucitl a
nu este slobodd, ci sd aducd el Domnului, la uSa proorocilor. Atunci, rodul legii a fost sfrnt gi vrednic de
adundrii, jertfi de vind; un berbec sd aducd jertfi laud[. CIci de la sfin1ii prooroci au inceput s6-gi aibE pu-
terea cele ale legii gi s[ nu mai fie nici m[car numite cele ce
r88
t Simeon Metafiashrl , Ptfiud la Macarie Egipteanul, 4
Sfirt
r8e
SfintnlMacarie Egipteanrl, Ctndnt despre desdvdrSireain Duh,
reo
Sfinurl Grigorie de Nyssq Despre nevoinpd '" LEV, p. l9o
'e' sfinurl chiril al Alorandrie i, op. cit., Yil
re3
Nil Ascetul , Ctndnt ascetic,)Oo0

104 105
in chip des-
erau in umbre; dimpotrivE s[ fie propoliAuit
lui Hristos' Asa-'
;'hi;;";e.d ii ta n. Eudattr taina venirii
au ajuns la inceprrtul
dar, in perioada u p^t* cele ale legii
abia intr-a cincea
ilt'lt"riiit"Jtt era ae pe acum sfTt' Dar
lui llristos'
u fort bun de mdncat, cind s-a f6cutnvenirea ta, ingdduindu_i sd
m[rturisit6 prin lege 9i prtn proorocl' pdmdntul Si ca sdnu
nu mEicalt'cu sdnge; sd nu vrditli' nici
sd
262 ,,Sd
ghicili.
o'--- '' ^ i folosit in prac'"
Aletorr-."a d[ de infeles c[ sdngele era
ferml de a sq
ticile vrSjitoreqti; probabii de aici 9i interdicfia

302 ,,Zilele Mele de odihnd sd le pdzesti


Meu sd-l cinsteSti. Eu stmt Domnul.,, ' Si locasul
---"- Domnul
sunt Dumnezeul vostru'"
- antice oitt"."Pt::*l ,,Necesitatea respectErii sabafului este subliniati din
,,Ldmajoritatea popoarelor nou (...), din cauza importanfei sale capitale penfiu desf[gu_
prin autoincizii cc
marca doliul sau durerea colectivl
rarea intregului ansamblu ritualic.,'lee
X-enoforr, Cyropaedia III, 1, 3, 13'
poveste$J"
:Y'"
;t"rtt;il"nii i;i zgdriar-in acestscop feple qi btut"!: alergali la cei ce cheamd morlii, pe la
ifL"ait, I s torii observl acelagi obicei la. scifi. Dt
il, li, blali Si sd nu vd tntinali cu ei. Ei sunt
de practici, pentru I vostru. "
nezeu interzice poporului ales astfel
(,rs.s.tt@ (cf' Itr R:t]^},?:.: . -P: l6ngd vrljitorie, e opritl gi necromanfia sau spiri_
diferenfia de neamurile canaaneene
expril'marea doliului tismul. Cel ce se increde in Dumnezeu nu are de ce s[ con_
Totugi, in ciuda interdic{iei exprese'
de evrei t"t; lor morfilor.
acest chip era inc6 p*"tituta 9i Pt1Tli"lll
;;;b$ ;il;;iJ;";piele a unor'embleme
tatuajurui y".2 bd
teorogicd te scoli, sd cinsteStifala
plg6ne' a Dumnezeul tdu. Eu sunt
p;i;ii";.tur"u in
t'7lbid.
tq sfentut Chiril al Alexandriei , op' cit',Yln tu
Ies lbid.
LEv,p. 190 tu"
Ibid.
r%LEv,p. t9t

106 107
Domnul Dumnezeul vostru. "
sjint. Iar dacd poporul bdstinaq iSi va inchide ochii sdi
B[trdnefea somnific[ I ngevitateq in{elepciuneq-virl qsupra omului aceluia, cdnd va da din copiii sdi lui Moloh,
Imi voi tntoarce fala Mea tmpotriva omului aceluia gi irn-
tutea experienfa. Astfel, ptetutindetti betrenii au fost finu{i
pi
potriva neamului lui Si-l voi stdrpi din poporul sdu pe el Si
tn mare cinste. drecescul presviteros (= bdtrin) a ajuns S
pe toli cei ce fac desfrdndri asemeneq lui, desfrdndnd dupd
insemne pre ot, ardtAnd lns[ nu vdrsta, ci harul 9i
consacrate. \ Moloh."
neapenioanei
33-342 ,,De se va a$eza vreun strdin in pdmdnrul vos'
P[catul idolatriei, de o gravitate extrem[, atrlgea uci-
derea prin lapidare, vinovatul fiind repudiat nu numai de oa-
tra, sd nu-l strd,mtorafi. Strdinul care s-o asezat lavoi sd
meni, ci gi de Dum
pentru voi ca Si bdst;inasul vostru; si-t ty!*! co,P.e 1oi gi cazul in care jude-
'Sivd, cata oamenilor ar fi
cd Si voi alifost strdini tn pdmdntul Egiptului' Eu ce ar duce la inlspri-
D omnul Durnnezeul vo stru' "
rea pedepsei divine asupra intregii comu-
nitnfi.
in sens mai larg, se aratd primirea neamurilor in
ric[; totodati, se pune stavill oric[rui nafionalism ingust' 6: ,,Dacd vreun suflet va alergo la cei care cheamd
35-372 ,,SE nu faceli nedreptate la iudecatd' la t
morlii Si lo vrdjitorii, ca sd desfrdneze in urma lor, Eu voi
intoarcefala Mea tmpotriva sufletului aceluia Si-l voi pierde
surd, la cdntdrit Si la mdsurdtoare' Cdntarul vostru sd
din poporul lui."
drept, greutdlile drepte, efa dreaptd Si hinul drept' Eu s
Chiar dac6 nu e indicatd vreo pedeapsi pentru acegtia,
Oornnit Durnnezeul vostru, Care v-am scos din
Egiptului. Sd pdzili toate legile Mele Si toate ordnduiet
e subinfeles cI gi ei erair pedepsili cu moartea.
7z ,,Sfinfili-vd pe voi tnsivd gi vepi fi sfinli, cd Eu,
i:ie'te si sa te itiniii. Eu stmt Domnul Dumnezeul vostru"'
Dornn.ul Dumnezeul vostnt, sunt s/dnL"
Referitor la judecatS' ,'avem aici acelagi cuvflnt ca
teos diferit, non-judiciar' Este vorba La m6sura sfinfeniei ajungem doar in Hriitos, dar pre-
versetul 15, dar
"o
imoreiur6rile de viali economici socotite ca fiind
j g[tirea incepe indatl dupi cldere gi se continui in istorie,
8z ,,Pdzili legile Mele Si le plinili, cd Eu stmt Domnal,
adica"reglementate."2@ in orice imprejurar.e, bafanf
n3
simbol al drept5lii, mlsurii 9i Cel ce vd sfinleSte."
sd fie drlapt[. Balanfa e
noastre' Hristos e plinirea Legii (cf. Matei S,l7). Omenirea e
librului in sdvdrqirea faptelor
chemat5, cu anticipafie, la urmarea lui tlristos.
Cap. 20, 1-5: ,, Grdit-a Dornnul cu Moise si a
Spune fiiior lui Israel acestea: Dacd cineva dintre fiii
9: ,,Cel ce va grdi de rdu pe tatdl sdu sau pe mama sa
sd fie dat morlii, cd a grdit de rdu pe tatdl sdu
Iiraet si ant , strdinii care trdiesc printre Israelili isi va Si pe mama
sa Si sdngele sdu este asupra sa."
iopiii'sdi lui Moloh, acela sd fie ^dat morlii: pono17l b;
tias sd-l ucidd cu pietre. $i Eu imi voi intoarce fala
iipotriva omului iceluia si-l voi stdrpi ln popgyl.
p*t u cd a dat din copiii sdi lui Moloh' ca sd intir
'locagul
Meu cel sfdnt Si sd necinsteascd nutnele Meu
adicd de se va desfrdna cu femeia aproapelui sdu, sd se
o moare de sfrdnatul S i desfrdnata. "

2oo
lbid.

108 109
cu trupul stric[-ci rorii sale; sd-Si poarte pdcatul lor. Bdrbatul care se va cul-
,,DacE sunt dafi mo(ii cei care.
cuiva,'cu (at6t) mai mult cel care stricE' printr-o * ca cu femeia in timpul curgerii ei Si-i va descopei go-
care Iisus -r51
Hristos liciunea, acela a descoperit curgerea sdngelui ei Si ea Si-a
tii;fi. credinta lui Dumnezeu, pentru descoperit curgerea sdngelui sdu: amdndoi sd fie stdrpili
iost restignit.';2or din popontl lor. Goliciunea surorii mamei tale Si o surorii
rfil: ,,Cel ce se va culca cufemeia
tatdlui sdu'
omoore am tatdlui tdu sd n-o descoperi, cd unul ca acela iSi dezgoleSte
la goliciunea tatdlui sdu a descoperit; sd se trupul rudei sale Si-Si vor purta pdcotul amdndoi. Cel ce se
dol, cdci vinovali sutt. De se va culca-c.ineva.cu^nora va culca cu mdtusa sa descoperd goliciunea unchiului sdu;
amdndoisdseomoare,cdaufdcuturdciunesisdngele sd-Si poarte amdndoi pdcatul Sifird copii sd moard.,'
ca si
erti osupra lor. De se va culia cineva cu bdrbat' ,,Precum in toate civilizafiile de tip arhaic, gi la evrei
au Jdcut nelegiuire Si sd se omoare'.
femeie,'omdndoi faptul de Lr-nuri ftrd descendenfi era resimfit ca o mare ne-
lor asuPralor este' D
'sdngeie ete
norocire."2M
se ia desfr,ini cu mama ei,
sd
voL 2l-242 ,,De va lua cineva pe femeiafratelui sdu, urd-
ardd Si el gi ele, ca sd nufie nelegtutt 'nffe ciune este, cd a descoperit golicitmea fratelui sdu: ftrd co-
Sunt condamnate llglturile incestuoase 9i cele
199 in care este pii sd momd. Pdzili toate asezdmintele Mele Si toate hotd-
sexuale. La versetul 14 avem,,singurul rdrile Mele Si le plinili, Si nu vd va orunca de pe sine pd-
sexuale g
modalitatea de execufie pentru delicte mdntul in care vd voi duce sd trdili. Sd nu umblali dupd
"iii""ie vinova(ilor nu este clar dac[ erau arqi de vii'
erA"."u - obiceiurile popoorelor pe care le voi alunga de lavoi, cd ele
il;;;"- L (iulgata), vivus ardebit cum'lt:
11 T11
dupl cum se indic[ lim
au fdcut acesteq tuate Si M-am scdrbit de ele. Eu doard v-
;;i$i ;i apoi incinirali'- avea,
am spus: Voi veli moSteni pdmdntul lor Si Eu vd voi da sd
nu doar o semnifioati" prmiai''a, ci 9i una expiatorie'"2fr moStenili pdmdntul in care curge lapte Si miere. Eu sunt
sd se
15-16: ,,Cel ce se va amesteca cu dobitoc Dornnul Dumnezeul vostnt, Care v-am despdrlit de toate po-
si uciaig dobitocul' Dacdfemeil::no gi l,?,
'- ,-si ---
re !*: poarele."
do-bitoc, ca sd se uneascd cu el, sd ucizi femeia
osuPra lor'" . . ,,Asocierea laptelui (denotare metonimicI a turmelor)
sd se - omoare, cd sdngele lor esteimpreunirile spirituale cu gi a mierii (care evocl abundenfa arborilor fructiferi) subli-
.frrolirile, amlstecirile, niazi hiperbolic bog[fla gi fertilitatea palestinei, fapt atestat
mintea de
cu care nu se cuvine gi de care se imbolndveqte nu doar in toate scrierile lui (Iosif Flaviu), dar gi in autori
atdt celor ce corup'
tima nebunie sunt pricini de moarte antici p^recum Tacitus, Historiae V, 6 sau plinius, Hist. nat.,
;;;b; "; suport6 aevau,neuoie coruperea'"2o3 r'

Y, l4."2os
17'202 ,,De lua cineva pe sora sa' dupd t-atd
ea va vedeq 25-272 ,,Sd deosebili dobitocul curat de cel necurat si
dupd mamd, $i-i va vedea goliciunea-gi pasdrea curatd de cea necuratd; sd nu vd intinali sufletele
ciunea lui; aceosta este risine Si sd fie stdrpili
inr
voastre cu dobitoc sau cu pasdre, nici cu toate cele ce se
ochitor fiilor poporului lor' El a descoperit

2o'
Sfinnrl Ignatie Teofonrl, Eprs tola cdtre efeseni'Xvl' 2 2fr
LEV, p. 193
2o2Lw,p.l92 zos
lbid.
zor
Srann l Chiril al Alexandriei, op' cit',YIIl
111
110
tdrdsc pe pdmdnl Pe care Eu le'am deosebit ca necl doar pdni in momentul in care femeia se c[sltorea, moment
Sd-Mi fili sfinli, cd Eu, Domnul Dumnezeul vostru, in care legdturile de s6nge se considerau intrerupte.,,207
sfdnt Si v-am deosebit de toate popoarele, ca sdJili ai 5-72
Bdrbatul sau femeia, de vor chema morlii sau de vor bdrbii Si sd
sd moard neapdrat: cu pietre sdJie uciSi, cd sdngele lor Sdfie sfin1i
asupra lor."
Prescripfiile divine au 9i scopul de a separa pe
de popoarele idolatre, pe l0ng[ scopul sfinfitor' Aceasta p
tru c[ primul pas c[tre des[v&gire constii in deplrtarea
fau. Preolilor le erau interzise practicile p[g6ne, precum gi
c[s5toria cu o femeie care gi-a pierdut fecioria, prevedere
menfinutii gi in preofia cregtin[.
6. Sdrbdtorile ebruice (21, 1 - 25, 55) 8: ,,CinsteSte-i ca pe sfinli, cdci ei aduc pdine Dum_
Cap. 21, l-42 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: nezeului tdu; sfinli sd vd fie, cdci Eu, Domnil, Cel ce vd
preolilor, lui Aaron Si le spune: Sd nu se spurce P sfin1esc, stmt sfidnt." '
-atingere fiilor
de mort din poporul lor' Sd se atingd numai ,,I\doartea alfuia nu va pricinui nici o intinare weunui
rudinia de aproape a lor, de mamd lor Si de tatdl lor, de om, dac[ cercetiim bine adevdrul ascuns in acest fapt. Dar
lor Si de fiica lor, de frotele lor, de sora lor fecioard, ct moartea trupeasci e chipul celei dinlluntru gi din suflete, de
trdieste la ei Si e nemdritatd, poate sd se atingd, fud sd
spurce. De nimeni altul din poporul sdu sd nu se atingd,
sd nu se spurce. "
Capitolele 2l-22 previld mdsurile impuse preofi
poporului pentru plstrarea puritnfii rituale. Le-am inclus
aceaste sec(iune deoarece, intr-o misurS' e vorba de prel 9z ,,Dacd/iica preotului se va spurca prin desfrdnare,
tirea pentru s[rbitori. O sursi de intinare pentru preofi ea necinsteSte pe tatdl sdu: sdfie arsd cufoc. "
atingerea de morfi. ,,Repulsia fa[A de cadavre, ca qi it ,,A frcut ci , preot fiind? Din pricina
wedniciei lui pre adaos foarte mare la pe-
deapsl. De aceea oameni erau ucise de ft-
ceau desfrdnare, pe cdnd fetele preofilor erau arse de vii.,'2@
Prin fiica preotului poate fi inchipuit Iudaismul: ,,Ctrci sina_
goga iudeilor s-a datflIc6rii, fiindcE s-a spurcat gi s-a pdn-
glrit, urm6nd pirerilor clrturarilor gi fariseilor gi prei6n-
207
lbid.
208
Sfintrrl Chiril al Alexandriei,op.. cit., N,
20e
zoo
16;6. Sfintul Ioan Gurtr de Aur, Omitii la Muer,I)OfV, 5

112 113
du-gi mintea ei inheagl poruncilor oamenilor."2r0 nu se opropie, ca sd aducd daruri Dumnezeulttl tht, dl tm
110-1.2z ,,Marele preot dinlralii tdi, pe capul cdruia s4 cmea vreo meteahnd pe trupul sdu.,,
a turndt mirul de ungere Si care este sfinlit, ca sd se
cu veSmintele sJinte, sd nu-Si descopere copul sdu, nici
sjdsie hainele, gi nici de un mort sd nu se apropie, nici
buies fl"fi:ffhryJ,,#lrrn:
eteahnd pe trup sd nu E€ apro.
ie tatdl sdu sau de mama sa, sd nu se atingd. De k pie: nici orb, nici $chiop, nlci ciung, nici cei cu ptclorul'rupl
sfiAnt sd nu se depdrteze, ca sd nu necinsteascd silu cu mdna ruptd, nici ghebos, nici cu vretm mddular us-
bumnezeului sdu, cdci mirul sfdnt de ungere al caL nici cel cu albeald pe ochi, nici chelul, nici pipernlcltul,
zeului lui este asupra lui. Eu sunt Domnul. nici cel cu pdrlile bdrbdtesti vdtdmate. Nici ui im din si-
Arhiereul, fafi de preofi, nu se putea atinge nici chi mdnla preotului Amon, core va dveq pe trupul sdu vreo
de morfii din rudenia sa apropiati. E o vestire c[ Arhi meteahnd,,sd nu se apropie ca sd aducdlert/ii Domnului;
cd
Hristos va birui defrnitiv moartea. are meteahnd Si de qceea sd nu se apropie ca sd aducd da_
13-15: ,,Acesta tsi va lua de femeie fecioard din ruri Dumnezeului sdu."
porul
'natd sdu. Vddwd, sau lepddatd, sau necinstitd, sau desJr Pasajul e tdlcuit pe larg de Sfrntul Chiril al Alexan_
sd nu ia, cifecioard din poporul sdu sd-si ia de feme driei. Urmdnd textur grec, numirile infirmitl1ilor sunt uneori
Sd nu-si spurce sdmdnla sa tn poporul sdu, cd Eu diferite, ca gi ordinea lor. vom incerca si red'[m principalele
Domnul Dumnezeu, Cel ce il sfinlesc!" idei ale Sfentului Chiril:
,,Indicafia, stricti pentru un preot, de a se - ^a) Orb,,se pare cd este numit cel foarte prost gi cu
doar cu o femeie virginl de neam israelit are un temei totul fEri minte. C[ci ceea ce este pentru corpul plmdntesc
tual gi teologic limpede: ca factor mediator intre comuni ochiul, aceea este pentru suflet mintea care,luminate de lu_
gi Dumnezeu, preotul trebuia s[ se fereasci de tot ceea c@ mina dumnezeiasc[ se deschide spre insdgi frumuse{ea cea
ir pufut s[-1 impurifrce."2tr,,C[sltorindu-se cu o femeie X netulburat[, in[l(6ndu-se prin migcirile subfiri gi sprintene
dernn5, marele preot ar slvdrgi un p[cat capital, ale cugetirilor spre srava curat[ gi gtie sr nu se abita de
ra
sfdntul sanctuar, dar gi-ar fi descalificat ;i^descend corectifudinea dogmaticd.',2 ra

turnand in venele otrnuiito. un sdnge strlin."2l2 in plus, b)


Urechea tdiatd (gr. ototmito.s) arat[ greutatea la
vdntul ne indicl 9i trista soart[ a sinagogii iudaice, pe C[ci av6nd cineva urechea tiliatd, socotesc ci sufer[
auzire.
pentru ci a curvit cu mulfi plstori, precum s-a scris ( de boala de-a nu crede dec6t in parte gi de_a nu fi in
intre_
i, 1;, rr-a primit-o in comunitatea duhovniceascl gime adicd de-a nu putea auzi in chip
Pieotul atoicurat."2r3 nepri i ales Sfintele Siripturi.,,2r5
lGlT'. ,,Grdit-a Domnul cu Moise Si a zis: Spune'
Aaron: Nimeni din neamul tdu in viitor si din rudele tale neputincioasr,nur.^r":{;{rXZ{riX!!;#ffi:,?JilT
are mersul, adicd lucrarea viefuirii celei dupd lege, cu totul
2r0
sfinurl Chiril al Alexandriei op. cit.,flI
ftrrd reprog. Iar aga sunt cei ce fac lucrul Domnului cu
2[ IEv,p. 194
2t2 2tn
lbid. lbid.
2r3
Sfrnurl Chiril al Alexandriei, op. cit.,fr "t nbid.

I14 115
nepasare."2l6 locasul Meu cel sfdnt, cdci Eu stmt Domnul, Cel ce ii
d) Ghebos,,spunem ci este cel cocogat gi cu m srtqesc. $i a spus Moise acestea lui Aaron, Jiilor lui Si
privind in jos gi c[ut6nd la patimile trupului, cel ce-gi tuturor fiilor lui Israel. "
jin[ ochiul spiritual in cele plm0ntegti gi care a ajuns ,,Dacd un infirm din clasa sacerdotall este exclus de
acolo incit nu mai voiegte s[ se indrepte spre a cugeta la serviciul sacerdotal, aceasta nu inseamnl c[ nu are drepful
cele de sus."2l7 si consume partea din-jertft destinati in acest scop familiei
e) Cu pecingine (chelul) ,,e cel ce are pecinginea c[reia el ii apartine."22l Dar e gi un t6lc ascuns: ,,Nu incape
frunte. Boala aceasta are puterea de-a innegri la culme indoiall c[ cel supus vreunei prihane nu e sfin{it. Dar nu e
figarea pielii. Cei ce o au pierd puterea de-a se ascunde, oprit de la implrtdgirea de hrana sfhntii. Pentru c[ cei supugi
ea se ivegte qi in sprdncene gi se intinde pe toatE fafa.Dar incd unor neputinfe ascunse in minte pot s[ se impdrt[geasci
p[tat astfel trupegte inftfigeazl pe cel ur0t gi gol gi de binecuvdntarea lui Hristos, dar nu spre a cregte ca shnfii
perit in privinfa spirituald, pe cel ce nu are o faff curatS" in sfinlenie 9i in tiria minfii gi in stiruinfa intdritl ln toate
vldegte tuturor ur0ciunea vie1ii."2l 8 cele atotbune, ci intr-un mod potrivit celor bolnavi."222
f) Cu albea\d la ochi numegte ,,po cel care nu e Cap.22r l-72 ,,Dupd qceed a grdit Domnul cu Moise
de puterea de-a vede4 dar nu o poate folosi in chip Si a zis: Sprme lui Aaron Sifiilor lui sd umble cu bdgare de
Aga sunt cei ce au chibzuinfa, dar nu qi insugirea de-a voi seamd cu cele sfinte ale fiilor lui Israel Si sd nu pdngd-
chibzuiascl drept. C[ci unii, vdzdnd binele, igi abat porni reascd numele cel sJhnt al Meu prin prtnoasele pe care ei
voilor proprii spre cele ce nu se cuvin. Alfii, putdnd inSiSi Mi le aduc. Eu sunt Domnul. Sptme-le: Tot omul din
intr-o corectitudine dogmatic5, igi vatlm[ mintea lor, seminlia voastrd Si din neamul vostru, care qre pe sine vreo
rind vAnaful urdt al unor pdreri lipsite de frumusele."2re necurdyenie qi se va apropia de cele sfinte, care se afiero-
g) Cel cu pdrlile bdrbdteSti vdtdmate:,,E obiceiul sesc de fiii lui Israel Domnului, suJletul aceluia se va stdrpi
se numeasc[ b[rbat cel viguros gi concentrat gi capabil de la fola Meci. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Omul
implineasc[ cple ce voiegte. Deci pe jumltate blrbat se din seminlia preotului Aaron care va fi lepros sau va ovea
in,telege cel nedeplin viguros gi fErd fo(i in cele ce se curgere sd nu mdndnce din cele sfinte, pdnd nu se va curdpi;
lui. Cici nu se cuvine ca cel dedicat lui Dumnezeu s[-I o Si cine se va atinge de ceva necurat de la mort, sau cine va
o b[rb61ie tiiati gi o vigoare ciuntiti 9i in parte suferi de curgerea seminlei, sau cine se va atinge de vreo
cioasd."22o tdrdtoare, de care s-ar spurca, sau de vreun om, care l-ar
22-242 ,,Darurile Dumnezeului sdu sunt face necurat prin oricefel de necurdlie a lui, cel ce s-a atins
mari, din sfinlenii poate sd mdndnce, dar de perdea sd de acestea necurat vafi pdnd seara Si sd nu mdndnce din
treacd Si la jertfelnic sd nu se apropie; sd nu cele sfinte inainte de a-Si spdla trupul sdu cu apd. Iar dupd
ce vq apune soarele Si dupd ce se vo curdyi, otunci sd md-
ndnce din cele s1finte, cd aceea este hrana lui."
"u lbid.
't7 lbid.
"r lbid.
zte 22r
lbid. LEv,p. 195
"o lbid. "2 Sfrnt lChirilalAlexandriei" op. cit.,fl

116 117
,,Morticiunea indicl pe cel cu deslv6rgire mort 9i sfinte, cuvenite lui. Cfutd fnsd fiica preotulul va ft vMuvd
ghelat in faptele cele dup[ trup, iar ceea ce e prins de f sau despdrlitd Si copii nu vd cmeo Si se va tntoaril tn cara
(tdrdtoarea) indic[ vldit sufletul cizut sub puterea di tatdlui sdu, cum era Si tn tinerelea sa, attmci ea sd mllnllnr,o
lului."223 Consimlirea cu acegtia (atingerea) intineaz[ sr pdinea tatdlui sdu, iar dintre strdini nimenl sd nu md-
tul. Apusul soarelui indic[timpul venirii Mdntuitorului: ndnce."
aceea cel ce s-a spurcat rlmdne necurat p6ni seara 9i ,,intoarcerea in clminul pirintesc ai redobtndiroa tu-
plrta$ de hrana sfrntii gi de via(i fbcdtoare, agtept0nd ti turor drepturilor iniliale era posibil[ pentru o femeio doar ln
curifirii. Apoi, sp[l6ndu-se cu api gi apundnd soarele se condiliile in care nu a dobindit copii; in acest ultim oaz,
ce curat gi are ca p0ine a sa pe cea din cer. CEci s-a chiar in absenfa sofului slu, ea va forma o familie impreun[
celor ce s-au sfinfit prin ap5, adicd in Sffintul Botez, s[ cu copiii gi nu se va putea reintegra in familia paternd.,,226
binecuvflntafi prin Hristos. Pentru ci El este p4inea vie, Sufleful ce a rlt[cit la erezii nu se poate intoarce in Bisericl
Cel ce S-a pogordt din cer 9i a dat via[ihtmii."22a cu copii, adic[ p[strind in el roadele falselor invlfituri. Sau,
8-llz ,,Mortdciune Si sfdsiat de fiard sd nu ,,de va ajunge sufletul lepidat (desp[(ie, ca unul ce-a fost
ca sd nu se spurce cu acestea. Eu sunt Domnul. Sd osdndit gi se va lipsi deci de b[rbat, adic[ de mirele spiritual,
poruncile Mele, ca sd nu aibd asuprd-le pdcat Si sd neavAnd nici un rod de virtute, s[ se intoarcl repede la starea
moard, cdnd vor cdlca acestea. Eu sunt Domnul de la inceput gi si revinigrabnic la casa tatilui sIu, cer6nd
Cel ce ii sfinlesc pe ei. Nici un strdin sd nu mdndnce astfel prin credinfa familiaritatea cu Dumnezeu, gi atunci va
cele sJinte. Nici cel ce locuieSte la un preot Si nici si mdnca din pAinile lu7'427 . E vorba de cel ce se avdnti cdtre
preotului sd nu mdndnce din cele sfinte. Iar dacd preotul roadele viefuirii cregtine ftrd, a fi in puteri; el e sfrtuit sl
va cumpdra un rob cu argint, acela sd mdndnce din revini la ascultare 9i la nevoinfe.
asernenea Si robul ndscut in casa sa sd mdndnce din 14-16z ,,Dacd cineva mdndncd din greSeald din cele
lui." sfinte, sd intoarcd preotului prelul lucrului sfant Si sd mai
,,Sclavii, atilt cei cumpdrafi, cdt gi cei ndscu,ti in adauge incd a cincea parte din prelul lui. preolii sd nu
unui israelit, erau socoti,ti membri ai familiei; indiferent spurce cele sfinte ale fi.ilor lui Israel, pe care ei le aduc dar
nafionalitatea lor anterioar[, prin contractul circumcizial; Domnului, Si sd nu atragd asuprd-le vinovdlia ldrddelegii,
erau adoptali de poporul ales."225 Strdinul oprit de la cdnd vor mdnca din cele sfinte ale lor, cd Eu sunt Domnul,
carea celor sfinte e azi ereticul sau necregtinul. Doar cel Cel ce ii sfinlesc."
cump[rat, prin Botez valid, gi cel nlscut in casd, adic[' Astdzi, textul s-ar putea infelege ca un avertisment
Biseric6, sunt in comuniune cu Hristos, ereticii ne pentru cler gi credinciogi de a se purta cu toat[ cuviinfa in
gindu-se de har. cele ce fin de Sfintele Taine.
l2-l3z ,,Dacdfiica preotului se va mdrita dupd 17-202 ,,Grdit-a Domnul cu Moise Si a zis: VorbeSte
de neamul preofesc, nici ea sd nu mdndnce din lui Aaron, Jiilor lui Si la toatd adunareafiilor lui Israel si le

,rt lbid.
"o lbid. "u lbid.
22s
LEY,p. 195 '2' Sfinn l Chiril al Alexandriei , op. cit.,fl

118 119
zi: Docd cineva dintre tiii lui Israel, sau dintre strdinii care superflu5, clci
s-au agezal la ei, in Istael, iSi vor aduce jertfa lor, pe care a ar""""u,i;ii ljr.t r*r rituatic[ 9i,
aduc Domnului ardere de tot, dupd figdduinld sau de 25: ,,Nici
evlavie, ca sd aJle prin aceasta bundvoinld la Dumnezeq. nici unul din asemenea do
jertfa trebuie sd Jie Jdrd meteahnd, de parte bdrbdteascdi tru, pentru cd acestea sunt
din vitele mari, sau din oi, sau din capre. Toate cdte au n e- vorfi primite."
teahnd in sine sd nu le aduceli Domnului, cd nu vor fi pri- Dacii toate ne-amurile sunt chemate
mite-" la Dumnezeu, a_
cestea nu se pot inftliga oricum,
ci sunt datoare JlJir"e
,yA,aron este chip al minfii. Fiindcl dugmlnia amesi dreapta inchinare.
teci rlutatea ei cu pretenfia dreptiitii, a poruncit ca si se cer*'
ceteze inainte de-a se aduce ceva lui Dumnezeu, ca sI nu
moar[. Iar a muri inseamni a cobori de la contemplare gi a'
se invoi cu cei ce voiesc s[ intineze simprile ei (minfii).''28.,
2l-242 ,,De va aduce cineva Domnului jerffi de
tuire, plinind oJdgdduinld, sau aducdnd jertft de bund
sau la praznicele voastre, din boi, sau din oi, sdlieJdrd
teahnd; ca sd tie primitd, sd nu aibd nici o meteahnd. i oaie sd nuimghiali in ace-
bitoc orb, vdtdmat, sau slut, sau bubos, sau rdpciugos, eagi zi cupuiul ei."
rdios, sd nu aduceli Domnului Si nici sd nu dali la Prin asemenea prevederi Legeacautil
nicul Domnului pentru jertld. Bou sau oaie cu cruzimii.
, sii punii stavill
lungi sau scurte peste mdsurd poli sd aduci ca jert/d
evlavie, iar pentnt jertfafigdduitd acestea nu sunt
Dobitocul care are pdrlile bdrbdteSti strivite,
smulse sau tdiate, sd nu-l aduceli Domnului Si in lara
trd sdnufaceli asemenea lucru."
u, ca sdJiu Eu s/iint intreJiii
,,Ca organe de transmitere a vie{ii, testiculele
considerate un semn al integritdfii animalului. Un defect am s:os din pdmdntut Esiptu;:
tgi:;";;;:;;:;::;
acest tip era considerat capital gi impiedica putin(a ca tru. Eu sunt Domnul.'
::
animal s[ poatE fi jertfit. Versetul (24) enumer[ patru ti Dumnezeu ne_a. eliberat din domnia
de castrare, care pot acoperi deopotriv[ evenimentele plcatdlui gi ne
cheaml la indumneze^ir1_pent-;;;.,n"re
dentale sau intenfionate. Denominalia yara voastrd am6nim unirea cu El in Sfrntele cuvine si nu
zinti Canaanul, unde neamul lui Israel va trebui s[ i
fuir.ii-ra ne apropiem de
acestea cu vrednicie gi cuviinli.
legea lui Iahve; indicafia expres[ din acest pasaj nu Cap. ?8, l_32 ,,Grdit_a Domnul
cu Moise Si a zis:

2'9 22e
Isaia Pustnicul ,29 de ctninte,)O(V, 19 LEv,p.196

120
121
1-

Vorbeste fiitor lui Israel gi le spune care sunt sdrbdtorile


DomnaluT, in care se vor face admdrile sfinte' Sdrbdtorile
Mele sutt acestea: $ase zile sd lucrali, iar ziua a Saptea este
ziua odihnei, adunare sfdntd a Domnului: nici o muncd sd
nu faceli:aceasta este odihna Domnului in toate locuinqele
voastre. "

potamieni, care o practicau tot pe temeiuri religioase' Din


griia de a nu ofensa vreuna dintre diversele zeititi ale nq
menclatorului lor politeist, babilonienii respectau tt S ab a
in a gaptea, a paisprezecea' anou[sprezecea, a douizeci
*" li a Oouereci gi opta zi a lunii. in dez-voltarea ulteri
a vielii iudaice, sabatul a devenit prilejuf fentry giyi
ritual'a centrall, efectuati s[ptimdnal in sinagog[; in timp'
au acumulat numeroase indica{ii rabinice referitoare la
tualul sabatic."23o
lJrmeazi, prezentarea celor gase principale s[rbl
azi
anuale ale mozaismului primar: Paqtele, S[rb[toarea
lor, Sirbitoarea primelor prinoase, Cincizecimeq Slt
toarea trdmbiteloi si Sdrbltoarea corturilor' ,Nu este
li
de interes, pentru a putea fixa succesiunea cronologic[ a
bitorilor evreiegti, i[ prezentlm succint calendarul eb
Mai intAi trebuie specificat faptul cd evreii utilizau In m
distinct uh calendar religios care lncepea
qt htna nisan
unul profan, care incepea cu luna /lgri' Marile slrbltori '
incluse in primele gapte luni ale calendarului religios'
responden(a general acceptati a calendarului ebraic n
cu cel este urm[toarea; nisan (martie-aprilie)'
"r"gtin

23o
LEV, pp. 196-197

r23
liilor lui Israel si le spune: Cfuid veli intra in pdmdntul pe titura cea nouI, dup[ al CIrui chip ne modellm noi,,23e.
care Eu vi-l dau voud gi veli face seceriS in el, cel dintdi Asem6n[tor se tdlcuiegte gi pasajul
urm[tor.
snop al secerisului vostru sd-l aduceli la preot; el va ridica 15-222 ,,Din ziua a doua dupd intdi a sdrbdtorii, din
acist snop inaintea Domnului, ca sd aJlali bmdvoinld la El; ziua in core veli aduce snopul legdnat, sd numdrali qapte
a doua zi dupd cea dintdi a sdrbdtorii il va ridica preotul. In sdptdmdni tntregi, pdnd la ziua intdi de dupd cea din uimd
ziua ridicdrii snopului veli aduce Domnului ardere de tot tm zi a sdptdmdnii a ;aptea, sd numdrali cincizeci de zile Si
miel de un an, ftrd meteahnd. Impreund cu el veli aduce
prinos de pdine doud din zece pdrli d" eld defiind de grdu,
amestecatd cu untdelemn, ca sdfie ierttd Domnului, mireas-
md pldcutd, gi veliface Si turnare m sfert de hin de vin. Nici
mfel de pdine noud, nici grdunle uscote, nici grdunle crude
sd nu mdncali pdnd la ziua aceea tn care veli aduce prinos
Domnului vostru. Acesta este asezdmdnt vegnic in neamul dere de tot, dar de pdine, turnare Si jertfi cu mireasmd
pldcutd Domnului. Sd jertfiyi de asemenea din turma de
,,in fara Sffint4 se adaugl la ceremonialul Paqtilor capre un lap, jerffi pentru pdcat, Si doi miei de cdte un on,
aducerea snopului de orz a doua zi aptazrio:/ttti ('..) care era jertfr de mdntuire, impreund cu pdinile din pdrgd. pe
ca dar leglnat inaintea Domnului 9i din acest moment se qcestea sd le oducd preotul legdndndu-le tnaintea Domnu_
calculau cele gapte slptim0ni pentru prlznuirea Cincizeci' Si cu cei
mii."234 Jertfirea mielului fEr6 meteahnl inchipuie Jertfd ale pre-
Domnului: ,,Sirbltoare cu adevlrat mdntuitoare e moartea a in ziua
lui Emanuil pentru noi (...). Pentru c[ a pironit pe cJucea aceasta Si sd aveli adunare sfdntd, nici o muncd sd nu
fa_
zapisul cel impotriva noastr6."23s Snopul e tot llristos, ,,p celi. Acesta este agezdmdnt vegnic tn neamul vostru, tn toate
ga omenirii reinnoite""u. ,,Dar observd cum ne-a preinch'iri asezdrile voqstre. C,ind veli secero holda tn pdmdntul vos_
puit legea 9i timpul rinduit invierii, adicd atreia zi. C[ci in tru, sd nu odunali ce rdmdne dupd seceratul ogorului vostru
zita a doua dupl cea dintAi va aduce preotul snopul inai Si spicele ce cad de sub secerd sd nu le adunali, ci sd le
Domnului. lar zhtacare e dup[ cea dintdi nu e a doua, ci ldsali pe acestea sdracului Si strdinului. Eu sunt Domnul,
p[ a doua, e desigur a tteia. $i Hristos a inviat in ziua Dumnezeul vostr7t."
treia."237 Flina e semn al viefii, untdelemnul al grisimii, a< Din ziua aducerii snopului leglnat de orz, se numlrau
c[ al vie{uirii virtuoase 9i al plindtifii harului, iar vinul, 50 de zile pdnd la Slrbltoarea Cincizecimii, care,,era o sdr-
veseliei.238 Prin griunfe ,,se infelege tot Hristos, fr[ml b[toare de mullumire pentru strdngerea recoltei, de unde
purq.si numele de sdrbdtoarea secerisului (chag haqqa_
lir)-'oo. Evreii slrb[toresc la Cincizecirne primirea Tablelor
'34 AB, p. 315
'3t Sfintnl Chiril al Alexandriei, op. cit-,)trvlJ
'3u lbid.
"n lbid.
237
lbid.
218 AB, p. 318
cf. ibid. 'no

124 125
cea a lunii sd prdmuili odihna voastrd."
Rdnduiala din Ziua isplgirii e ariltatl pe larg in
'zi capitolul 16. ,,A spus c[ trebuie si se facl smerire gi post gi
de odihnd, sdrbdtoar"o iA^bi1,lor si adunare sfdntd sd
aveli; nici o muncd sd nufaceli, ci sd aduceli ardere de tot
aducere de arderi de tot gi incetare de la orice lucru. prin
post a inchipuit omordrea poftelor trupegti, prin arderile de
Domnului."
,,Cel mai important inceput de luni
noul ca tot, dlruirea intru miros de bun[.mireasmi, nu in parte ci cu
gaptea, care se totul gi deplin. Prin odihn[, a indicat sublire c[ se cuvine a
ristic[ era prima zi alui Tigri - luna a
prin sunet de corn gi de aceea se chema 9i ziua rd ne opri cu toful gi de la lucruri. Cici nu socotegti, oare, c6
o zi fe cei ce au ajuns la sffirgitul timpurilor gi gi-au adus aminte de
iiom terna) sau sdrbdtoarea trdmbilelor'Eaeste sfrnta trembita de la sfhrgit 9i au in minte pe Judecitorul gi
iir adeviratul sens al cuvdntului, deoarece acum incepe
de aceea pi-au adunat gi trimis bogifia rodniciei duhov_
nou economic Ai se serbeazl prin repaos sabatic ai
sfhntil. Zin de I Tisri constituie o introducere la si
religioase din luna a gaptea gi totodatii amintegte de facen
tumii in gase zile, dup[ care Dumnezeu, in ziua a gaptea'
incetat s[ mai creeze 9i a binecuvAntat qi a sfinfit momt
acesta."24l Cit privegte semnificafia religioasl a acestei
bltori, ea invoie speranta reunirii finale a neamului lui '

riel, cLci sunetul irompetelor era privit ca un simbol"


chemlrii divine finale. Aceasti interpretare simbolici a
bltorii trdmbilelor este intlrit[ lt^a" i.ptejurarea ci imt
dupd aceea urma ziua isp[9irii."2a2
muncd sd nufaceli. eli jertft Domnului gi
26-322 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si a zis: $i
tn ziua a opta vafi sd aduceli arderi de
ziua a zecea a lunii aceleia a $aptea, care este ziua
tot Domnului: aceasta este tncheierea sdrbdtorii; nici o
muncd sd nu faceli. Acestea sunt sdrbdtorile Domnului, in
sd aveli adtmare sfllntd; sd postili Si sd aduceli ardere
de
Domnului; nici o muncd sd nuface{i in ziua qceea' adundrile s/inte, ca sd aducd jertfe
aceasta este ziua curdYirii, ca sd vd curdlili inaintea
prinos de pdine, jertfe junghiate Si
t,
Domnului Dumnezeului vostru. Tot suJletul cdre nu va la ziua hotdrdtd; afard de zilele de
odilmd ale Domnului, aford de darurile voastre, afard de
in ziua dceed se va stdrpi din poporul sdu; Si tot suJt
care va lucra in ziua aieea, il voi stdrpi din miilocul toate afierosirile voastre Si afard de tot ce aduceli din

24r AR- oo.32l-322


242LEi,p.l98 '43 Sfintul Chiril al Alexandriei , op. cit.,Xln

126 127
a lurtii 4" n-au putut conduce la identificarea exactii a plantelor respec_
evldvie Si dali Domnului, in ziua a cincisprezecea tiye.'aas Cel mai probabil, copacii indicafi ar fi:
;;;;";,ia"iuasff anseriroaaller^any"'yt:i,':.:19?:::li
ztteiin ziuaintdi este oditmd si - copacii frumoS i, arborii citrici;
;;;;i;;apte tntai
;;il-t opta iard$i'eite odihnd'de-in^"y ramuri {,lu!i -fi.nicul e, desigur, palmierul;
de co-'' - copacii cufrunze late ar putea desemna orice fel de
;;;; i, iopa"r frumosi, mmtti fiyici'
";;;;;,;;; ramuri infrunzite sau, dupl unii comentatori, ramurile de
;;;;*t ,;;k bte si.sdtcii de rdu $i :dY,n"".'!'::::::,i.
';;;;i;;;;*;;;"iui vostru, sapte zite' insd*tprdznuitu mirt;
sdrbdtoarea uceasta a Domnului Sapte .zilq y":tl - sdlciile de rdu indicl, probabil, plopul de Eufrat.
In luna a Ramura verde gi in special cea de finic simbolizeazd,
iii itra*dnt vegnic in neamulz.ite t"
vostru' saptea
victori4 ascensiunea gi nemurirea. ,fiicdnd: s[ v[ lua{i in
v P' w"-'r"Sd licuili sapte
'fu'cirturi, -"::!l:t::,,':::::
"'iii"tti
bdstinas sd locuiascd ca sd stie wmasii vostri prima zi rcd frumos din pom gi tufe de finici, face indirect
in rnvturi am asezat Eu pe fiii lui Israel' cdnd i-am scos
imt Domnul Dumnezeul t
lui Israel desPre sdrbdtorile
nului."
S[rb[torile lunii a gaptea se incheiau cu
SarUetoii *tt rritot, Sai iisn,r6ndui!|
in amintirea
;t6;i petrecufi in pustie, gna eyyi.i 3' llt-il
::
iiuait ii corurilo) @hag hossukkoth) exprim[- 9i m
i*ii"""o"trluiDumne*:p:tAt$,s:-*,i"i":::::':
ffiffi;;;;;;; *"i poartii ei numele de idrbdtoarea
i;;A"h*heasiJ).riurarcutsulath'pudesemneazrc<
co
;;[":zis It ooo,"ritot, ci un adipost improvizat
aceasta:etblqq: xarea spirituali gi mai adevilratil a corpurilor omenegti gi in_
ii;;;;i ei frunze de arbori' Prin
degertului; in vierea lor din stric[ciunea ce-a intervenit gi readuLerea la
marcau comemorarea anual[ a travers[rii
ayml nestriclciune. Iar prima gi a opta zi e de odihnl. Cici inainte
i""arrrf f"t agricol, aceast[ zt^lyt^semnala' !e celor'
;ett*i ,"ronutoi recoltelor'"2* ,in rlstimpul
itJ s[rbltoarea colibelor, intreaga comunitate
c6,,tdura
au cdp[tat un'
cioa la intense ritualuri care, cu vreme4
ffi;;;* unul din gesturile ritualice caracteristi
pentru a cor
otifir-.u ramurilor 9i a frunzelor de arbori
ffiosturi efemere, .ut" Y evoce vremTTg:ilt-tl':
ilfiil;;a"i ain'Bgip,' Numele ebraice ale arborilor
'nt lbid.
2a!
vtetodi, de Olimp, Banchetul,ll
2s LEv, p. 198 'o'Ibid.

128
ostenelilor la starea de la inceput ,inzi:ua a opta."248 prIgtiind negura ce stltea p
Crp.24r 1-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si a zis! (...) Dar pe c0nd in cortul m
PorunceSte fiilor lui Israel sd-1i aducd untdelemn de mdsli- curati a celor gapte candele
ne, curat Si limpede, pentru candele, ca sd ardd sfesnicul candeld care lumina, ardtAnd
necontenit, tnaintea perdelei din cortul adundrii, Si-l va lege, ca pedagog, nu erau li
aprinde Aaron si fiii lui inaintea Domnului, ca sd ardd crci 9i legea dat[ prin Moise chema de la mulfimea de zei ra
totdeauna, de seara pdnd dimineaya. Acesta este asezdmdnl cunoqtinfa Dumnezeului celui prin fire gi cu adevlrat gi
de_
vesnic fn neamul vostru. Candelele sd le pund in sfesnicul pdrtzpe cei vechi de la slujireazidiriiin locul Ziditorului,
cel de aur curat de dinaintea Domnului, ca sd ardd sfesnicul indemndndu-i s6 se alipeasc[ de Flcitorul tuturor. (...) (I*)
de seara pdnd dimineala. Sd luali Jdind de grdu bund si sd candela (indica) pe Ioan, dumnezeiescul Botez[tor,'iar
tere
faceli din ea doudsprezece pdini; fiecare pdine sd fie de douisprezece pdini preinchipuiesc ceata Sfinfilor iporioti
doud zecimi de eJd. $i sd le puneli pe doud rdnduri, cdte sa-: (...) Dumnezeiescul Botezitor le-a fost lumini gi candela,
se pdini in rdnd, pe masa cea de aur curat de dinaintea dupd aseminare gi prin imp
Domnului; pe fiecare rdnd sd pui tdmdie curatd Si sare, gi gi din Iudeea. (...) in aceli
vor fi acestea, pe ldngd pdini, jertfi de pomenire inaintea Sfinfii Apostoli ca p6ini. C[c
Domnului. In ziua odihnei sd se ptmd acestea necontenit gi cu adeviral cea care s-a c
tnaintea Domnului, din partea fiilor lui Israel; acesta este cltoare. Dar prin imitarea cel
legdmdnt vesnic. Ele vor fi ale lui Aaron Si ale fiilor sdi, cq, gi dumnezeiegtii invifitori sunt p6ini ce ne hrrnesc rntru
re le vor mdnca tn locul cel sfdnt, cd acestea sunt sfinlenie dreapta credinfi, sidindu-ne cuvintere viefii gi potolind
foa-
mare pentru ei din jertfele Domnului; acesta este asezdmdnt, mea din negtiin(i a sufletelor ceror ce cred.-$i pdinile
sunt
veSnic. deopotrivl la numdr cu ucenicii. cdci zice c[ trlbuie sd
fie
,,Deci era untdelemn curat de mlsline (...). CAci in Bil, doulsprezece gi agezate_in doui r0nduri, gase de o parte pi
serici pururea e lumina curat[ gi adevlratii, adic[ cea pri4 gase de alta, pdinea stdnd oarecum in cerc gi
av6nd in mijloc
Hristos in Duhul, chiar daci e impirtiqiti prin glasul sluji.. agezatd, pdinea cea una gi din cer, adicd pe Hristos.
$i fieiare
torilor (...). $i ardea candela gi in primul cort. Iar acest lucrq e de dou[ zecimi, adic[ de doui mlsuri desdvArgite. Cici
are un infeles indoit. Clci in partea mai liuntric[ luminau desdvdrgigi au fost in amdndou[ privinlele aurnr"r"i"gtii
qapte candele care se aprindeau diminea(a, r[spdndind o lu6 ucenici, fiind neqtirbiti in tot ce e bun, cu lucrul gi cu cu_
mini mai bogati peste cei care intrau. Iar sfegnicul era Hrisl v6ntul. Iar Ia ele se adaug[ tdmdie gi sare, t6mdia indicdnd
tos, care umplea, prin chip, pe cei ce voiau si intre in Sfrnta1 buna mireasmr intru sfinfenid gi intru aroma lui Hristos,
iar
Sfintelor cu o lumini mare din toate pdr{ile (...). Iar sarea, in{elepciunea. (...) $i se pun inainte inzi;r- Sdmbetei.
lele se aprindeau dimineafa, ceea ce indica timpul cdci_ziua grdirii sfin.tilor Apostoli e timpul ar[tiirii unei
alte
C[ci atunci s-a luminat ca de ziul 6i a rislrit lumina spiri, Sdmbete, adicd al venirii lui Hristos. Dici (sabatismul)
spi_
tuald, alungdnd intunericul vechii noastre negtiinfe gi ritual gi adev[rat este timpur venirii M6ntuitorului nostru.
Iar pdinile se pun inaintea ochilor lui Dumnezeu (...),
ca Cel
Ce privegte gi invrednicegte pururea pe sfin{i dL suprave_
'ot Sfrrtrrl Chiril al Alexan&iei, op. cit.,X{[

130 131
;r
gherea Sa. (...) (Aaron 9i fiii s[i vor minca p6inile). C[ci nului, sdfie omordt."
scrierile Sfinfilor Apostoli ne stau la indemAnl spre hranf,, Hulitori sunt, mai ales, ereticii.
noud, celo mintea neruginati pentru a injura pe
poporului pentru a lua in stlpdnire mintea..io..
10: cunogtin{a ner[ticiti.gi adevlrat2i gi
arunctndu-ao
israelili dintr-un egiptean, a ieSit la fiii tui Israel Si s-a sfi- pieirii, vlrsdnd in ei veninul nepriceperii _fn gupllc
dit in tabdrd cu un israelit." poate fi strdin, adicl rupt cu totuf de
1or."?!i-ffi-'-
Verbul a iegi ,,xtgereazi, exact statutul de strdin al fiu- Iiiseric[, snu bdotl;;g,
umbldnd inci in adunaria celor dreptcr"di*i;gi.
lui unui egiptean; degi a plecat din Egipt cu familia mamei fi, unul ca acesta e mort inaintea lui Dumnezeu,b;dil;
sale, acesta locuia ca oricare strlin in afarataberei israelite. agonisin.
du-gi osdndi vegnicfl.
Ca s[ ajung6 aici, el trebuia sd iasd din cortul s[u gi s6 intre
17-232 ,,De va lovi cineva un om
in tabira poporului ales."25o Si vo muri, acela sd
fie omordt. De va lovi cineva dobitoc
Si va muri, acela sd
llz ,,giJiul israelitei, hulind
numele Domnului Si grd- dea dobitoc pentru dobitoc. De va pricinui
indu-l de rdu, a fost adus la Moise, iar numele momei lul cineva vdtdmare
aproapelui sdu, aceluia sd i se ce a fdcut el altuii:
era $elomit,fata lui Dibri, din neamul lui Dan." facd
"pennu
fr.dnturd pentru rtA:rT:, ochi o"ii, dint, ;";;;,
cuvdnt salu pa:
segte pace4 as.
!i1te1 cum aficut el-vdtdmare iltui o*, asa sd i se facd gi
lui. Cel ce va ucide dobitoc sd dea alnl;
se face vrednio
Ar cel ce va ucide
om sdfie omordt. Aceeasi judecatd sd
dejudecat[. aveli;i pentru stin
Slnentru bdStinaS, cd Eu stmt Domnul Dumnezeul vosnul
l2-l4z ,,Acela a fost pus sub strajd, ca sd-l judece. $i
(uy,! ce {oise a spus acestea/iilor lui Israel Si o"niuiiii
dupd porunca Domnului. Atunci a grdit Domnul cu Moise gi lui Israel cum porilncise Domnul lui Moise,
a zis: Scoate pe hulitor afard din tabdrd Si toli cei ce ml au scos pe hu_
litor afard din tabdrd Si l-au ucis cu pietre.,,
auzit sd-gi pund mdinile lor pe capul lui, iar toatd obstea E_reluat[ aga-numita lege a'talionului, analizati,
sd-l ucidd cu pietre." la
Iesirea. vom reproduce aici dJar ,r, r"rr.t
Gestul punerii mdinilor pe capul hulitorului ,,aveo comentariu, care
pune accenful in mod potrivit:
semnificafia ritualic[ a unei expieri: tofi cei care au auztt ,,o astfel de poruncd este cea
mai mare dovad[ a iubirii de oarneni a luiDumnezeu.
blasfemia au devenit impuri li^ly-li puteau recdpita purir Dum_
nezeu n-a pus aceast[ lege ca sd ne scoatem
tatea ritual[ decit prin expiere.""' ochii unii altora,
ci ca si ne ferim de a face a$a ceva altora.de
15-16: ,,Apoifiilor lui Israel sd le spui: Omul care frica sa ir;;:
fim gi noi la fe1.,,253
huli pe Dumnezeu iSi va agonisi pdcat. Hulitorul numeltd
Domnului sdfie omordt neapdrat; toatd obstea sd-l ucidd _ Cap. 25,l-2: ,,Grdit_a Domnul cu Moise pe Muntele
Sinai si a zis: VorbeSte
pietre. Sau strdinul, sau bdStinasul, de va huli numele fiilor lui Israel Si ie spune, Dupd ce
veli intra in pdmdntul pe care il voi ia
voud, sd se odih_
24e
lbid.
'5o lxv, p. 199
'52 sfinhrl
€,Y
"'Ibid. "l;il;i
132
r33
neascd pdmdntul; sdfie o odihnd in cinstea Domnului." ,
,,Odatii cu sedentarizarea lor in fara promis5, neamul
israelililor va trebui s[ aplice legea sabatului gi asupra
mdntului cultivat: fiecare al gaptelea an va fi an sabatic,
de odihnl absolutii pentru ogorul cultivat. in timpul acestu{
an, comunitatea va trebui si se hrlneascd din rezerve."2'4 'i
3-72 ,,$ase ani sd semeni ogorul tdu, Sase ani sd
crezi via ta Si sd aduni roadele lor; iar anul al Saptelea
fie an de odihnd a pdmdntului, odihna Domnului; ogorul
sd nu-l semeni Si via ta sd n-o tai tn anul acela. Ceea ce biri, chiar cdnd se atinge a gaptea migcare circular[.,,258 pu_
cre$te de la sine pe ogorul tdu sd nu seceri Si strugurii de tem pierde toati agoniseala chiar in pragul zrlei a opta! De
vilele tale netdiate sd nu-i culegi, ca sd fie acest an aceea se cuvine sd veghem intregul nostru timp, oricdt
odihnd pentru pdmdnt. $i aceste roade vorfi in timpul ne-am fi apropiat de Dumnezzu.
nei pdmdntului hrand pentru tine, pentru robul tdu Si
roaba ta, pentru simbriasul tdu Si pentru strdinul tdu
s-a a$ezat la tine; pentru dobitocul tdu Si pentrufiarele
de pe pdmdntul tdu, sdfie de hrand toate roadele lui."
Anul sabatic (S enath qab b athon) r,este considerat
Legeamozaicd odihni in cinstea Domnului gi acest lucru
reflect[ in nelucrarea pimdntului, timp in care
israelili igi aminteau ci Dumnezeu este adeviratul
al terenurilor stipinite de ei prin tragere la sorfi gi ei
doar nigte uzufructuari wemelnici ai bunurilor produse
acestea."255 infruptarea intregii zidiri din roadele
anticipeazd, osplful euharistic: ,,Osp6( int[ritor este lin
intru Domnul, care aduce pacea sufletului. De aceea gi ll-l2z ,,Anul al cincizecilea sd vd fie an de sloboze_
si ne g[sim linigtea in CuvAnt."256 nie: sd nu semdnali, nici sd secera[i ceea ce va creSte de la
8-92 ,,Sd numeri apoi gapte ani de odihnd, adicd sine pe pdmdnt, Si sd nu culegeli poama de pe vilele ne_
Sapte ori cdte Sapte ani, ca sd ai tn cei de Sapte ori tdiate, cd acesta e jubileu; sfdnt sdfie pentru voi,. roadele de
Sapte ani, patruzeci Si noud de anl $i sd tdmbilezi cu pe ogor sd le mdncali."
bila tn luna a ;aptea, in ziua a zecea q lunii; tn ziua ,,Observl deci cI legea ingiduie s6 se are, sd se se_
sd trdmbilezi cu trdmbila in toatd lara voastrd." mene gi sI se cultive viile inainte de anul al gaptelea. Dar a
ztaLEv,p.2oo
255
AB, p. 308 1!.l"O"e* Omilii la Cartea lerernia, )(II, t3
258
"6 Sfintol A.nbrozie al Milanului, Scrisoi,IXVII, 14 Clement Alexandrinul, Stromate, l{, l5g, 2-3

134 t3s
cu intinderea suprafefei sale, ci gi cu numdrul de recolte pe
care ctrmpir[torul le va obgine, lindndu-se seama c6 la pro_
ximul an jubileu proprietatea va reveni stiipdnului iniliat.
Acest tip de legiferare a proprietii{ii funciare are la bazi.
principiul c[ Dumnezeu este stlpdnul unic al p[mdntului, pe
care El l-a impl(it inifial celor doulsprezece seminfii ale tui
Israel, care trebuie s[-l plstreze ca atare.,,2
17-232 ,,Sd nu inSele nimeni pe aproapele sdu: teme_
care se va reintoarce la avutul lui, adici la sortul cuvenit 9[ te de Domnul Dumnezeul tdu; Eu stmt Domnul Dumnezeul
r0nduit de Dumnezeu. Pentru c[ precum felurit[ este vi vostru. Faceli poruncile Mele Si toate hotdrdrile Mele;
fa_
sfinfilor, aga e qi a cununilorr-^Dumnezeu m[surdnd r[splatrf celi Si pdzqi toate acestea Si veli locui linigtili pe pdmrfint.
potrivit cu faptele fiec6ruia."2se 't
Pdmdntul tSi va da rodul sdu, veli mdnca pdnd la sal veli
Si
13-15: ,,in anul jubileu sd se intoarcd fiecare la ma' trdi liniStili pe el. Iar de veli zice: Dar ce sd mdncdm in anul
gia sa. De vei vinde ceva aproapelui tdu sau de vei al Saptelea, cdnd nici nu vom semdna, nici nu vom aduna
ceva de la aproapele tdu, sd nu ingele nimeni pe roadele noastre? Vd voi trimite binecuvdntarea Mea tn anul
sdu. Dupd numdrul anilor treculi de la cel din urmd jubi al Saselea Si va aduce roadele sale pentru trei ani. $i veli
sd cumperi de la aproapele tdu, si dupd numdrul anilor semdna tn anul al optulea, dar de mdncat veli mdnca
cules sd-1i vdndd el." roadele cele vechi pdnd la al noudleaan:'pdnd se vor coace
P ul,,se refer[ la tt anzaclia fu nc iar6. Jindnd
asaj roadele anului al optulea veli mdnca din cele vechi din anii
de faptul c[ la urmdtorul an jubileu proprietatea asupra treculi. Pdmdntul sd nu-l vindeli de veci, cd pdmdntul este al
mdntului va reveni st[pdnului ini{ial, in cadrul ffanzar Meu; iar voi sunte[i strdini Si venetici inaintea Mea. "
trebuie sd se fini seama, la stabilirea prefului, de nu Acestea amintesc oamenilor s6-gi pun6 nldejdea lor in
anilor scurgi de la ultimul an jubileu, ca 9i de numirul Dumnezeu, precum gi faptul c[ sunt striini pe pim0nt, p6ni
rlmagi p6n[ la cel urmltor, ceea ce, in fond, este ace] ce vor ajunge lapalriacea adevdratE, adic[ p6n6 ce vor mog_
lucru. Formuldnd punctul de vedere al celui care vinde teni viafa cea de veci.
respectiv, al celui care cump6rS, cei doi membri ai 24-28: ,,in toate pdrlile stdpdnirii voastre sd ingd-
sunt echivalenli."2o duili rdscumpdrarea pdmdntului. Dacdfratele tdu, cqre i cu
16z ,,Dacd au rdmas ani mai mulpi pdnd la tine, va sdrdci Si va vinde din moStenirea sa, sd vind rudo sa
spore$te prelul, iar dacd au rdmas pulini ani, micqor de aproape Si sd cumpere ceea ce vinde fratele sdu. Dacd
ire{ul, cici un anumit numdr de secerisuri tli vinde el'" tnsd nu va aveo cineva rudenie, ci ti va da lui mdna
Si va
gdsi cdt ii trebuie pentru rdscumpdrare, atunci sd numere
,,Raportlrile cronologice privesc perioada intre
jubilee succesive; preful unui ogor este proporfional nu anii vdnzdrii sale, Si ce trece sd tntoarcd aceluia, cdruia i_a
vdndut, Si se va intoarce la moSia sa. Iar dacd nu va gdsi
Sfentul Chiril al Alexandriei, inchinqreq si slujirea in duh si
25e

vdr,XY1I 26t
LEV,p.2oo lbid.
'60

1i6 137
mdna lui cdt trebuie
ii dmdntul stdpdnirea lor intrefiii lui Israel."
vdndut de el va rdmdn Pdnd la ,,Tribul levililor (...) avea atribufii speciale in Israel:
anul jubileu, si in anul iubileu cumpdrdtorul va iesi si vdn- in vreme ce o parte din ei, gi anume urmagii lui Aaron, inde-
plineau funcfiile sacerdotale, ceilalli membri ai tribului se
ocupau cu diferite acfiuni cultuale qi religioase auxiliare, sub
indrumarea preofilor. Specificul atribufiilor lor comunitare
nu le permitea alte activitiifi lucrative, aga inc6t casele in ca-
re locuiau constituiau singura lor avere gi, deci, asemenea
pimdntului pentru ceila.4imembri ai comunitil{ii, nu puteau
fi instrdinate definitiv."26a
,,Nici ogoarele dimprejurul oraselor lor nu se pot
342
vinde, pentru cd acestea sunt moStenirea lor veSnicd.,'
,,P[gunile din jurul oragelor levi{ilor erau inalienabile
prin lege, penlry a se putea asigura intrefinerea turmelor cla-
sei preo(egti."265
35-38: ,,Dacd fratele tdu va sdrdci Si va ajunge la
strdmtorare inaintea ta, ajutd-L, fie strdin, fie bdstinag, ca sd
trdiascd cu tine. Sd nu iei de la el dobdndd Si spor, ci sd te
temi de Dnmnezeul tdu, ca sd trdiascdfratele tdu cu tine. Eu
zid, sd se socoteascd deopotrivd cu pdmdntul: ele se pot stmt Domnul. Argintul tdu sd nu i-l dai lui cu camdtd Si pdi-
rdicumpdra oricdnd Si ti anul jubileu trec la fostul lor nea ta sd nu i-o dai ca s-o iei cu spor. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru, Cel ce v-om scos din pdmdntul Egiptului,
stdpdn."
' bunuri' ca sd vd dau pdmdntul Canaanului Si ca sd fiu Dumnezeul
,,Imobilele din oragele intlrite nu erau socotite
o

absolui indispensabile ca plmdntul. Pierderea unei case im-.. vostrlt. "


plica gi pierderea mijlocului de a-gi obfrng hrana' u:' E opritii ferm cdmltiria gi recomandati milostenia.
diferd in
PT
cele dou[ 39-432 ,,Cdnd va sdrdci fratele tdu gi li se va vinde
ceast[-cauzi, qi prescripfiile patrimoniale
. *263 sd nu-l pui la muncd de rob, ci sdfie el la tine ca sim-
caztfil. ,!ie,
pentru orasele levililor ;i casele din ora-
32-332 ,,Cdt
brias sau strdin, Si sdJi lucreze pdnd la anul jubileu; iar
Sele stdpdnirii lor, levilii le vor
putea rdscumpdra de-a pu- atunci sd se ducd de la tine, Si el Si copiii lui tmpreund cu el,
sd se tntoarcd in neamul sdu Si sd intre iardsi in stdpdnirea
ruri. Iir dacd cineva din levili nu va face rfiscumpdrarea'
atunci casa cea vdndutd din orasele stdpdnirii lor se
pdrinlilor sdi. Pentru cd ei sunt robii Mei, pe core Eu i-am
scos din pdmdntul Egiptului; sd nu-i vinzi, cum se vdnd
toarce tn anuliubileu, cdci casele din orasele levi{ilor

2*
Ibid.
'6'Ibid.,p.2ol 265
lbid.
'u3 lbid.

138 139
tr
robii, sd nu-i stdpdneSti cu crtuime Si sd te temi de Dum-
nezeul tdu."
,,Aici se afl[ exprimat temeiul teblogic pentru care era
interzis oricui si reducl un israelit la condifia de sclav; nici
chiar el insuqi nu se vdndut el pdnd la anul jubileu, Si argintul pentru care s_a
egipteani, Dumneze vdndut sd i-l intoarcd dupd numdrul anilor,: socotindu_i ca
Israel gi, in consecin slujili de tm simbrias wemelnic la el. gi dacd rdmdn incd
de proprietate asupra lor, nici milcar ei inqiqi nu-gi apar-
[i,^-"uu
,,far cd sdJi ai robul tdu Si roaba ta, sdli
44-462
cumperi rob Si roabd de la neamurile dimprejurul vostru-
Puteli sd vd cumpdrayi Si din copiii strdinilor, care s-au
asezat la voi, Si din neamul lor, care este la voi si care s-a
ndscut tn pdmdntul vostru; pot sd fie overea voastrd. Puteli
sd-i dali moStenire fiilor voStri dupd voi, ca orice avere;
veSnic sd-i stdpdni{i, ca pe robi. Iar asupra fralilor voStri
din lui Israel si unul asupra altuia, sd nu domnili cu
fiii
cruzime." DacI Dumnezeu ne-a eliberat din robia pdcatului gi a
,,Interzis[ fiind reducerea unui israelit la condi[ia
juri- morfii, nu trebuie sI ne mai intoarcem la relele noastre de_
dic[ de sclav, sclavii domestici se incadrau in Israel intr-una prinderi, slujinduJe lor. Frafii celui cizut au gi ei datoria de
din urm[toarele trei categorii: 1. str[inii din afara granilelor a-i ajuta sd se elibereze. Totodat5, e fEglduiti izb[virea tutu_
tirrii;2. str[inii care locuiau intre israelifi 9i 3. urmagii aces- ror celor ce nu s-au instrlinat cu toful de Dumnezeu. Dar
iora din rtrmd,."267 ,,in Israel, sclavia anticl a cunoscut forme aceasta se va petrece abia dupl plltirea intregului pref de
mult mai bldnde decdt la Roma sau in alte p[r[i. Degi avea riscumpdrare! ..

datoria de a munci la porunca stipdnului, sclavul era con-


siderat in Israel un membru al familiei acestuia, cu toate 7. Promisiuni gi ameninydri (26, | _ 27, 34)
drepturile religioase gi cultuale implicate."258
47-552 ,,Dacd strdinul sauveneticul tdu s-a tmbogdlit
pe
-dutldngd
tine, iar fratele tdu a sdrdcit ldngd tine Si s-a v67-
veieticalui, care s-a asezat la tine, sau unui urmas din
neamul veneticului, ahmci, dupd vdnzare, se va putea iasl
cumpdra; careva dinfralii lui va putea sd-l rdscumpere; scttt _ Pand^la intruparea Fiului, e opritil orice reprezentare a
Divinitnlii. In plus, sunt vizate realitili cu care Israel avea s6
26lbid. se confrunte. St6lpii amintili erau, in fapt,
,,o coloan[ de pia_
26'Ibid. tr5, plantat[ in formd de stel6, pentru a marca prezenfat"rgi_
2u8
rbid.

r40 t4I
bil[ a zeilor canaaneeni Bl gi Baal"26e. Piatra ciopliti avea copii, vd voi inmulli Si voi fi statornic in legdmdntul
refer[ la figuririle gravate ale zeitelilor canaaneene, Meu cuvoi."
este de pild[ imaginea lui Baal aruncdnd fulgere, descc Promisiunea s-a implinit in Biserici, prin mullimea
ritii la Ras Shamra li dat6nd de la aproximativ 1800 i'Hr' celor venifi la dreapta credin(i.
2z ,,Zilete de odihnd ale Mele sd le pdzili si l0: ,,Veli mdnca roadele vechi din anii treculi Si veli
Meu cel sfint sdJ cinstili, ca Eu sunt Domnul." da la o parte pe cele vechi pentru aface loc celor noi."
Urmarea lui Dumnezeu incepe prin integrarea ,,In originalul ebraic, transpus literal de Septuaginta,
timp si spatiu sacru. iri exprimarea este elipticS; ideea ab prin
3-5t ,,De veli umbla dupd legile Mele Si de veli pdzi nevoia de a elibera depozitele
49 pen-
plini poruncile Mele, vd voi da ploaie la timp, pdmdntul tru a face loc noilor recolte,"2l2 fi o
pomii tSi vor da roadele lor. Treierotul vostru va aiunge
promisiune a Legii celei noi!
-nd
la culesul viilor, culesul viilor va ajunge pdnd la se ll-l2t ,,Voi aseza locasul Meu in mijlocul vostru Si
nat; veli mdnca pdinea voastrd cu mullumire Si veli trdi sufletul Meu nu se va scdrbi de voi. Voi umbla printre voi,
pdmdntul vostruJdrd Primeidie- q voi fi Dumnezeul vostruSi voi poporul Meu. "

,,Ca expresie a bunlvoinfei divine, autorul biblic


Biblia 1914 tradtce prin: voi locui tn ei. ,*\tdt de
gereazl cd recoltele vor fi atit de abundente, inc6t I
curat gi de desivdrgit era la inceput sufletul omenesc, inc6t
dele de recoltare a gr0neloq de cules al viilor 9i de se poate spune ci purta in el chipul Cuvdntului ceresc.,,273
n[turi de toamnd vor decurge una din alta, lard Dup[ restaurarea omului, ,,sfinfii se invrednicesc s[ aibl pe
p"i.""t Noi vom cugeta, in primul r0nd, la roadele Duhul Sfrnt gi se fac locagul (templul) Lui,,274. E uimitor
hovnicegti. lucrul acesta, cI ,,cerul intreg se cuprinde in palma lui Dum-
6-8: ,, Voi trimite pdce pe pdmdntul vostru Si nezeu; plmdntul gi marea se inchid in pumnul mdinii Lui.
nu vd va tulbura; voi goni fiarele sdlbatice Si sabia nu Dar Cel ce e astfel gi aga de mare, Cel ce strdnge in palm6
toatd, .4!irea, Se face intreg inclput in tine gi locuiegte in
trece prin pdmdntul vostru. Veli alunga pe vrdjmasii vogt
si voi cddia ucisi inaintea vocistrd. Cinci din voi vor birui'
tinel"21s

sutd Si o sutd din voi vor goni zece mii Si vor cddea 13: ,,Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-am
magii voStri de sabie inaintea voastrd." scos din pdmdntul Egiptului, ca sd nu mai fili robi acolo;
implratul Picii, Hristos, va fi trimis pe pimAnt, iar am sfdrdmat jugul vostru Si v-am povdluit cu fruntea ridi-
ce se vor uni cu El nu vor mai fi tulburafi de fiarele catd."
tului, iar sabia poftelor nu va mai munci pdmdntul trupurili Cel eliberat din robia p[catului ridicd fruntea sa, nu
lor. Dar e qi un avertisment: vrljmagii noqtri sunt n doar ca un semn al biruinfei, ci gi pentru c6 el cautd lumea
gi nu-i vom putea birui singuri! cereasci, dupl p[rlsirea celor dejos.
9: ,,Cduta-voi spre voi Si vd voi binecuvdnta; 272lbid.
273 56
'u'Ibid.,p.2o2 274

"o lbid. 27s


27'Ibid. ire la Cdntarea Cdntdrilor,Il

142 143
,,Iar de nu Md veli asculta Si de nu veli pdzi
14-16z arama."
ceste porunci ale Mele, de veli disprelui asezdmintele Me M0ndria aduce sufletului maxima usc[ciune.
,,Com_
pararea cerului gi a pamflntului cu duritatea metalelor
si de se va scdrbi sufletul vostra de legile Mele, nefmplini' su-
poruncile Mele Si cdlcdnd legdmdntul Meu, attmci Si Eu gercazA metaforic cumplita slr[cie care ar urma
dupi o se_
cetii indelung atd."27e
sd Md port cu voi aga: Voi trimite qsupra voastrd .

lingoarea Si frigurile, de care vi se vor secdtui ochii Si vi


va istovi sufletul; veli semdna seminlele tn zadar Si w'
masii voStri le vor mdnc*."
De roadele celui deplrtat de Dumnezeu nu se
dec6t vr[jmagii binelui. Asupra celui ce se increde doar
puterile sale vor verri groaz1lingoarea 9i frigurile.
traduce ebraicul belalah (tremur; palpitaJie) -cgfe ,,
scrie o stare de teroare gi de panic[ maximil'276.
(ebr. sahefeth\ e un,,termen al c6rui sens literal este cel Nu mai stiipdnegte asupra naturii cel ce robit pi_
- s_a
coajd; desemna tuberculozq boal[ cunoscuti in Israe catului.
ant1c"277. in ce privegte frigurile, ,pomind de Ia set
etimologic al ebraicului qadahath, inflamafie (dinqadah
arde), interprefii moderni consideri c[ se face trimiterea
la malarie. boal6 caracterizatd prin febr[ ridicatl 9i
.. -.,278
trnua.-'
l7z ,,imi voi intoarce fala impotriva voastrd Si
cddea inaintea vrdima1ilor vo$tri; vor domni peste voi
masii voStri Si veli fugi cdrtd nimeni nu vd va alunga"' impdtimitul este in conflict cu natura, cu semenii, cu
Cel ce nu-L are pe Dumnezeu alEturi e dinainte propria congtiinfa gi cu Dumnezeu; in final, va fi biruii
in
in orice lupt[ a sa, iar nelinigtea il va st[pdni permanent' toate confruntdrile sale.
l8z ,,Dacd nici dupd toate acestea nu Md veli 26:
atunci inseptit voi mdri pedeapsa pentru pdcatele voastre' femei vor ?;l;;:
Pin tnseptit se aratl ci pedeapsa poate spori p6 pdinea vo vd veti sd_
cdnd congtiinfa noastr[ va recunoagte atotputernlcla tura. "
Dumnezeu. Lipsifi de Pdinea cea cereascl, infometim, hrlnindu_
l9z ,,Voi frdnge tnddrdtnicia voastrd cea ne doar cu pdinea coapti de femei, adici cu ceea ce rodegte
partea cea.mai slabl a firii noastre.
cerul vostru il voi face ca fierul, iar pdmdntul vostru
27-292 ,,Dacd nici dupd oceasto nu Md veli asculta
Si
2'6LEv,p.2o3
21'
Ibid.
27'Ibid.

144 145
veli pdgi impotriva Mea, atunci Si Eu cu mdnie voi
(Nupra voastrd Si vd voi pedepsi ingeptit pentru
voastre; veli mdnca din carnea Jiilor voStri Si din
fiicelor voastre."
Amenin(area ultim[ s-a implinit cu prilejul
Ierusalimului de cltre romani, cum de altfel s-au
toate amen in lirrlle drn L ev iti c.
302 ,,Dfudma-voi indllimile voastre Si voi strica
pii voStri; trupurile voastre le voi prdbuSi sub
idolilor voStri Si se va scdrbi sufletul Meu de voi."
Se face referire la practicile idolatre. ,,Utilizarea ca
tare a inilfimilor naturale a fost o practicd strlveche gi
versal[. Dup[ stabilirea Muntelui Sion gi a Templului din
rusalim ca centru al cultului divin, a devenit realitate i
zicerea utilizirii altor inilfimi, ele fiind identificate cu
ticile idolatre."280
31-35: ,,OraSele voastre le voi preface in ruine,
pustii locasurile voastre cele sfinte Si nu voi mirosi
mele pldcute ale jertfelor voastre. Pustii-voi pdmdntul
tru a$o incdt sd se mire de el vrdjmasii voStri care se
ageza pe el; iar pe voi vd voi risipi printre popoare; in
voastrd Imi voi ridica sabia Si vafi pdmdntul vostru 1

Si orasele voastre ddrdmate. Atunci pdmdntul se va


de odihnele sale tn zilele pustiirii lui; cdnd voi veli fi
pdmdntul vrdjrnasilor voStri, atunci pdmdntul vostru se
odihni Si se va bucura de odihna lui. in toate zilele
lui el se va odihni cdt nu s-a odihnit in zilele de odihnd
voastre, cdnd locuiali voi in el."
Aplicati strict la poporul Israel, ameninfarea s-a
plinit in lungul rlstimp (cca 135-1948) al imprlgtierii in
spora.
36-462 ,,Celor ce yor rdmdne dintre voi le voi
tn inimifrica in pdmdntulvrdjmasilor lor; pdnd Si

'80 rbid.

146 147
goarea vdrstei spirituale, s[ aduci cele rdnduite, qi anume
de ani, sd fie de cincizeci de sicli de argint, dupd
b[rbatul, cele cincizeci de drahme, adici fructul intreg gi cu
sfdnt. Iar dacd este femeie, prelul sd fie de treizeci de
totul deslvdrgit al slujirii duhovnicegti, care prin gapte ori
De lq cinci pdnd la doudzeci de ani, prelul sd fie pen
gapte se recunoagte ajuns la capitul cel mai de sus gi la
bdrbat doudzeci de sicli, iar pentru femeie zece sicli. Iar
deslvdrgire. Iar femeia, cu cele freizeci de drahme. C[ci e de
la o lund pdnd la cinci ani, prelul sdfie penffu bdrbat cit
mai pufin pre{ ca b[rbatul, dar aduce gi ea dupl firea pro-
sicli de argint, Si pentru femeie trei sicli de argint' De
prie, fructul desivdrgit al ostenelii ei, indicat prin cele trei
Saizeci de ani in sus prelul sd fie pentru bdrbat cincis
zecimi. Cel de la cinci pfrn6 la dou5zeci, dac[ e b[rbat, achi-
zece sicli de argint, Si pentrufemeie zece sicli. Iar dacd
sdrac si nu e tn stare sd pldteascd pre[ul, atunci sdfie
tii doudzeci de drahme, iar o femeie, zece. C[ci de la cinci
ani socotesc c[ incepe s[ se deschid[ mintea infelegerii, care
la preot Si sd-l preluiascd preotul; potrivit cu starea celui
gi-a datftgdduinla sdJ preluiascd preotul."
e inci copilireascl Si slabE" dar inainteaz[ spre ceea ce e
mai inalt, precum trupul igi face necontenit inaintarea spre
Prin anumite fbgiduinfe, unele persoane se atieros
vigoare. (...) De la o lun[ p6n6 la cinci ani, birbatul pldtegte
lui Dumnezeu, devenind proprietatea Sa. Dar acegtia
cinci drahme, iar femeia trei. Dar ce inseamn[ jertfa (rodul)
puteau elibera de ftglduinfa lor, in schimbul unei sume
de la copii? Scriptura ne dI si infelegem (pe) pruncii cei
bani, oferitii preotului dupi reglementErile de aici. Avem
curdnd niscufi in lkistos (...). Cei ce au fost de curdnd che-
acest loc o tdlcuire am[nunfit5, in care apate drahmd in
ma{i 9i sunt incl prunci aduc jertfE (rod) mic. (...) Apoi ada-
de siclu:,,Fiecare dintre noi, cei indreptafi prin credinfi
ug6 legea c[ cei de la gaizeci de ani mai sus trebuie s[ pl[-
sfinlili in Duh, a devenit un dar sfin{it lui Dumnezeu. $i t
teascl, blrbatul cincisprezece drahme, iar femeia zece. CLci
care datordm lui Hristos via(a noastre' (...) Sd ne apropi
cel ce s-a aplecat spre sllbiciune gi lipsd de vigoare nu poate
deci de flristos, Mintuitorul tuturor, prin credinp qi
primit de aduce fruct imbelgugat. (...) deci DumnezeqCel cu adevirat
fenie, aduc0nd ca r[splatii pentru cele ce le-am drept qi milostiv, primegte rodurile (ertfele) proporfional cu
El, inchinarea vie(ii noastre intru evlavie. Dar modul aces
r6vna gi cu aptitudinea minfii fiecdruia, neleplddnd nici sl[-
aduceri, pe drept cuvdnt, nu se cugetii c[ e unul singur,
biciunea gi vdrsta trecutii qi nel[s0nd nici pe cel in vigoare
variat. Clci unii vin la aceasta nu cu destul[ tdrie, alfii
neonorat, ci llrgind celor ce vor cdmpul faptelor de laudl,
r0vn6 mai fierbinte qi cu in{elegere viguroasl 9i cu mi
dupl putin{a ce-o are fiecare. Pe cei mai slabi in aptitudini gi
poate gi mai simpli in judecat[ ii va avea El tnsugi in grijl,
mdsurdnd fieclruia rodirea dup[ putere."28l
9-16z ,,Dacd insd va fi un dobitoc, ce se va aduce
jertfd Domnului, tot ce se aduce Domnului trebuie sd fie
sjAnt. Sd nu schimbe nici bun gu rdu, nici rdu cu bun; iar de
schimbd cineva dobitoc cu dobitoc, atunci Si cel schimbat Si
cel dat schimb va fi sfdnt: Dacd ar fi cumva un dobitoc ne-
cunoaqte, ftri indoiali, 9i in suflet o astfel de v0rstii'
ratiunea trece de la asemdn[rile trupeqti la cele spiri
Deci fie ci e blrbat, fie cd e femeie, pdnl se afll inci in
"' Sfirrt 'l Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xr:ll

148 149
curat, care nu se qduce iertfd Domnului, Si el va fi adus la zi, ca afierosire Domnului, gii
larina fn anul jubileu va trece
iar la acela de la care afost.cumpdratd clin moSia
Si cdru:ia
urile sd fie ficute dupd
de ghere.,'

dacr nu era riscum pdrata ri".SlXH ;ffili:Sl,lllll;


toate aceste prevederi sunt neclare cititorului de
azi, dar ele
vor fi fost bine infelese vechilor israelifi.
26: ,,Numai intdii ndsculi ai dobitoacelor, care
dupd
intdietatea nasterii stmt ai Dotmnului, sd nu_i
afieroseaicd
nimeni: fie bou, fie oaie, cd sunt ai Domnului.,,
Dup[ iegirea evreilor din Egipl Dumnezeu a cerut is_
raelililor s[-i inchine tofi intdii nricugi, dintre oameni
$i J;
bitoace (cf. Iegirea 13, nu se putea inchina lui
?).Astfel,
parte din el, putdnd s[-gi pdstreze dreptul de proprietate, in Dumnezeu ceea ce deja [i apar(inea.
schimbul unei rdscumperari pl6tit[ ulterior. Cuantumul aces- 272 ,,Iar dacd este dobitoc necurat, sdfie rdscumpd_
rat dupd preluirea ta, la core sd i se mai aiauge
a cinlcea
parte, si de nu se va rdscumpdra sd se vdndd
dula preluirei
ta. "
Cel ce face prefuirea este preotul.
28-29: ,,Toate cele afierosite, pe care omul cu jurd_
mdnt le dd Domnului din ale sale _fie om,
fie dobitic, fie
larind din moSia sa -, nici nu se rdscumpdrd, nici nu'se
ynd. T9t ce este afierosit cu jurdmdnt esti sfinlenie mare ct
Domnului. Orice om ofierosit cu jurdmdnt nu se rdscumpd_
rd, ci trebuie sd se dea morlii.,'
E greu de infeles acest loc, de vreme ce evreilor Ie
erau oprite sacrificiile omenegti. S_ar putea in{elege
un le_
gTTt de feciorie pe viafE, acesta echival0nd, inlarai.*
vechilor evrei, cu moaltea, c6ci cel ce nu avea urmagi
era
socotit ca gi mort. Vedem, in plus, c[ nu orice tip
de afie_
rosire permitea rlscump dr area.
30-33: ,,Toatd drjma de la pdmdnt, din roadele pd_
mdntului Si din roadele
pomilorcit, o Domnului, sfinlinia
Domnului. $i de va voi cineva sd_si rdscumpere
diim:a, sd
"2r.EY,p.2o4

151
F
I
i

; adouge la prelul ei a cincea parte. Toatd dijma de la boi.Si


BIBLIOGRAFIE
de la oi Si tot al zecelea din cdte trec pe sub toiag este
aJierosit Domnului. Nu trebuie cdutat de este bun sau rdu Si
A. Sftlnta Scripturl
nu trebuie schimbat; dar de-l va schimba cineva, atunci Si
cel schimbat gi schimbul vorfi sfinte Si nu se vor putea rds- Biblio sau Sfiinta Sy.rOy*a, Editura
cumpdra." Institutului Biblic de Misi_
une al Bisericl Ortodole Rom6ne ai
In acest pasaj nu mai e vorba de afierosirea fEcutii de (ElBl, s""*Lrti, idi".
Biblia qdecd Durr"1":y^"_o Suiptqrd,
bundvoie sau in imprejurlri speciale, ci de obligafia credin- {uutregti, l6gg, retipf,rire
EIB, Bucuregti, Iggg
ciogilor de a da zeciuiall din roade gi din turme. Aceasti Biblia adecd Dumnezeeasca Scripturd,
Edi(ia Sfdntului Sinod,
parte, fiind a lui Dumnezeu, revenea clerului. Repetim, ins6, Bucuregti, l9l4
e foarte dificil de dat o interpretare exactd ultimului capitol Pentqteuhul, versiune revizuitit
Septuaginta,.EB,
redactat| Si
de Bartolomeu lupd co_
dimLevitic.
34: ,,Acestea sunt poruncile pe care le-a poruncit ?nTtr"
Vileriu Aniria, B#;;;;
Bibliq Hebraica, Editio quarta emendata
Domnul lui Moise pe Muntele Sinai pentrufiii lui Israel." opera H. p. Rtigeq-Stutt-
ga( t9?9
Biblia Sacra llulgata, editionem quartam
emendatarn cum sociis
D. Sparks, W. Thiele, prae_
sept rredRahrfs, sni1jJlpts
B. Scrieri patristice

Ambrozie al Milanului (Sf.),


^gc,soru, Scrieri II, tad.David po_
pescu, pSB _ 53, EIB, Bucuregti,
199
Barnaba, Epistola, *O,Tgt
fJ.-i"*-f" Suierile pdrinpitor
apostolrci, pSB _ l, EIB, Bucuregti,'l979
^- . ._
chirir ar oiii;;;;;;;;,
Scrieri I, trad,. Dumitru Sta.ifou", pS-i _in3g,
lre.xindriei er.l, duh si adevdr,
EIB, Bucu_
re;ti, l99l
Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre
Sfinra Treime, Scrieri
"Br.*.sil''gSq III, trad.
Staniloae, pSB _ 40, brS,
^. . .- ?
,
Chirit (st.), ct"ir";;;;;;,
:l,ALexandriei
Stdniloae, pSB _ 39, EIR e**"$r|
s*ieri rr, trad. D.
^- . .- iiSZ
Chiril al Ierusalimului,
_Cate!ezele,i;;5. ' ;"ioru,
" EIB, Bucu_
regti, vol. I _ 1943; vol. II _ ig+S -
Cinrialatj artaginei (lt.),. Despry- rtigdciunea
D. popescu, in Apotog4i d" t;;i;T;;;4domneas cd, trad..
psB _ 3, ErB,
Bucuregti, lggl

153
Ciprian al Cartaginei (Sf.), Despre anitatea Bisericii ecutnenice, Ma:<im Mirturisitorul (Sf.), Capete
despre cunoStinla de Dumne_
trad. D. Popesou, PSB - 3, EIB, Bucuregti, l98l zeu,trad. D. Stiniloae, F _2, ed.-a[_a,
Clement Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad. D. Fecioru, PSB regti,1993
Ed. ,f"ri._n il;;_
- 4, EIB, Bucuegti, 1982
Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, trad. D. Fecioru, PSB
- 5, EIB, Bucuregti, 1982
Dorotei (Ava), itwdldturi de sufletfotositoare, ftr Colectia
calia" (F), Nr. 9, EIB, Bucuregti, 1980
Eusebiu de Cez.areea, Istorio .bisericeascd, Scrieri I, trad. Teodor
Bodogae, PSB - 13, ElB, Bucuregti, 1987
Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre fericiri, Scrieri I, trad,. D. St[ni=
loae, PSB -/9, ElB,Bucuregti, 1982
Grigorie de Nyssa (Sf.\, Despre nevoinfd, Scrieri I,trad. D. St5ni-
loae, PSR -29,818, Bucuregti, 1982 ,;1
Nichita Stithatul, Cete-1gqde capete, trad.
D. Sttrniloae, F _ 6,
Grigoiie de Nyssa (Sf.), ldlcuire lq'Cdntwea Cdntdrilor, Scridii EIB, Bucuregti,lgTT
/, trad. D. Sttrniloae, PSB - 29, EIB, Bucuregti,1982 D. St[niloae, F _ l, Tipografia
Ipatie Teoforul (S\), Epistolt, cdtre efeseni, trad. D. Fecioru, in
Scrierile Pdrinlilor Apostolici, PSB - .1, EIB, Bucuregti, Bodogae, pSB _ 9, EIB, Bucu_
1979
Ioan Casian (Sf.), ASezfunintele mdndstireSti, Scrieri olese, trad.
Vasile Cojocaru, PSB - 57, EIB, Bucuregti, 1990
loan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, edi{ia a II-a,
EIB, Bucuregti, 1943
Ioan Gur[ de Aur (Sf.), Omilii lo Facere, trad. D. Fecioru, PSB
21, EIB, Bucuregti, 1987
Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Matei, trad.'D. Fecioru, PSB
23, EIB, Bucuregti, I 994
Ioan GurI de Aur (Sf.), Tratatul despre preoYie, trad. D.
in Sf. Ioan Gur[ de Aur, Sf. Grigorie de Nazianz gi
Efrem Sirul, Despre preolie, EIB, Bucuregti, 1987
lsaia Pustricul, Doudzeci Si noud de cuvinte, trad. D. Stiniloae,
- l2,Bd. Harism4 Bucuregti, 1991
Justin Martirul (Sf.), Dialog cu iudeul Trifun, trad. Olimp Clci
h Apologeli de limbd greacd, PSB - 2, EID,
1980
Macarie Egipteanul (Sf.), Omilii, trad. Constantin Corni,tescu,
- 34, EIB, Bucuregti, 1992
Maxim M5rturisitorul (Sf.), Ambigua, Scrieri d trad. D.
PSB - 80, EIB, Bucuregti, 1983

154 I5s
C. Lucrlti gi Ctudii teologice

Abrudan, Dumitru, Emilian Corni{escu, Arheologie bibticd, p\1,


Bucuregti, 1994
Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Diclionw de simbioluri, Ed
&temis, Bucuregti, vol. I 1994; vol.II-III _ 1995
-
D Constantin Moisa
lique revisd),E;d. S
ApARn,.U R-UCENTET
Mordovdanu, Nicoras, ;!lij;l,t#,; j; iume proprii ;i cuvinte
rare,Ed.. Casa $coalelor, Bucureqti, 1995 Nicoleta Macovei
Biblia 1688, pars III, E-urile Si problemele de sdndtate

Quza,,,Iagi, 1993 . I
Yechiului Testament, H... pr. Dan Bidulescu
NewAge,
O rigini le, i s to ri cu l, d
o c trina
Si consecinlele sale
din p ersp e c t iv d or todoxd

Arhimandrit Ilie Cleopa


predici inedite (I).
Predici la Sdrbdtorile di pest"
an

Dr. pavet Chirili


_--Conceptul de medicind cregtind O).
Sfdnta Scripturd cititd de
"iil'ii)irar*
pr.Ioan C. Tegu
Omul _ taind teoligicd.
Stqdii de spiritualitate
fiUioti"a
Pr. Gheorghe Calciu_Dumitreasa
-
rTomo americanus. O
radiografie ortotdoxd
**r,
tali convertili la Orrcdox ie.
Occ iden
" -'
$ase ipostaze mdrturis itoare
Arhim. Grigorie Btrbug
Bibliogriilia tipdriturilor psaltice Pr.Ioan Sorin Usca
'. ale lui Anton Pann Vechiul Testament
tn tdlcuirea Sfinlilor pdrinli
Rizvan Codrescu IL, IeSirea
Rdsdritenele iubiri.
Fals tratat de dezlumire DIN APARITILE V,IITOARE:

Costion Nicolescu SfentuI Ioan aI Crucii


Cine se teme de Bisericd? Integra la operei poetice
Studii si articole teolbgice (edifie bitingv[)
***
Paul Evdokimov
Doctotttl Nicolae C. Paulesca Vdrstele vielii spirituale
sou $tiinla mfuturisitoare
Flavia Florea
Arhim. Grigorie Blbug Curs de limba englezd
Izvoare liturgice Si pastorale pe texte biblice, patristice liturgice
Si
Pr. Prof. Niculae M. Popescu ***
Preoli de mir Rugdciuni gi rdnduieli
adormili in Domnul pentru cdsdtorie
Rizvan Codrescu Rizvan Codrescu
Recars la Ortodoxie
Cffiteq tndreptdrilor.
O vizitme cregtind asupra politicului
Rlzvan Codrescu
Teologia sexelor ***
pi
Pentnt o teologie a neamului
Toina Nunlii

Pr.Ioan Sorin Usca


Yechiul Testament carte de veghe, carte de timadii ,
in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli
I. Facerea EI}ITURA CTTRIS
asocia,tia fi lantropicl m edicali <<ch ristiana>>